Tulburatoarele viziuni ale Staretului rus Antonie

despre timpurile de pe urma, care nu sunt departe!

Posted on octombrie 9, 2008 by btiosu
Din: Staretii despre vremurile de pe urma , Manastirea Sfintii Arhanghei Mihai si !a"rii,
Petru#$oda, 200%:
Sa le multumim fratilor de la
http://www.razbointrucuvant.ro pentru munca si
stradania lor de a ne fi facut partasi la viziunile acestui
vrednic intru pomenire ostas de-al lui Dumnezeu.
iziunea Staretului Antonie!
Pe a ince&utu anior '%0, in "remea oficierii Dumne(eiestii )iturghii, am a"ut &arte de
&rima "i(iune* Si iata cum a fost* +n "remea aceea, a ince&ut atractia fata de ,ccident si,
res&ecti", dis&areau trasaturie &ro&rii sa"ior: sim&itatea, os&itaitatea, i&sa acomiei de
bani* Lacomia banilor (iubirea de argint), de atfe, este &usa in ca&u unghiuui noii
conce&tii des&re ume: banii si ucrurie sunt mai &resus decat moraitatea, s&irituaitatea* "el
mai #roaznic s-a intamplat sa fie ca modul de viata al oamenilor ce-si zic ortodocsi,
adesea, dintre cei care urmeaza cu ravna randuielile bisericesti, devine ca si al pa#anilor
din $urul lor! Aceeasi lipsa de modestie in viata de zi cu zi, aceleasi tendinte de a face
cariera, de a ocupa o pozitie inalta in societate.
Pentru co&iii din famiiie de credinciosi de-a nu mai este chinuitoare intrarea in randu
&ionierior, ae comsomouui, ae &artiduui* %ar $ustificarea le e la indemana: &dar cum se
poate fara aceasta, doar nu traim in pustiu, ci intre oameni. Si-apoi, cand vine vorba de
pacat si incerci sa intelegi, totul este pacat, asa ca vom merge si ne vom pocai* Atare
atitudine usuratica a &ro"ocat mare ingri-orare &entru insasi &osibiitatea mantuirii* .u
reciteam ."angheia, indeosebi pasajele despre vremea de la urma, Apocalipsa: nu ma lasa
in pace intrebarea despre pustiul in care oamenii trebuie sa fuga.
Si iata ca "ad o mare mutime de oameni ce caatoresc* /nii se &are ca nici nu merg, unii
chefuiesc, atii desfranea(a, atii e fac rau oamenior, dar, in egala masura, aceasta miscare ii
atrage inainte, ca un rau. 0oti sunt foarte diferiti, fie mireni, fie cerici, miitari, &oiticieni,
toti, toti* 1ea mai mare &arte dintre oameni &ur si sim&u o iau inainte si numai unii merg
inistit* %n calea lor e o prapastie infricosatoare, prapastia ce duce in iad. S#ar &area ca toti
ar trebui sa se &rabuseasca in ea, dar nu* ' mare parte de oameni, e adevarat, se
prabuseste. ad cum ii tra#e acolo, pe unii, automobilele, pe unii, chefurile, pe unii,
banii, pe unii, hainele scumpe. (nii insa trec linistit peste aceasta prapastie, chiar pe
deasupra ei, s-ar putea spune. 1ate cine"a nu se &rabuseste, dar se asa in &ra&astie 2
barbati uminosi ii a-uta sa iasa, ii sustin* Se prabusesc nu numai bo#atasii, dar si oameni
care, in mod evident, nu dispun de cine stie ce mari bogatii. Dar toti au un singur idol
pofta lumeasca.
.ra ingro(itor* Din &ra&astie se au(eau nu gemete, ci uretu ceor nimeriti acoosi se simtea
duhoare. )u era pur si simplu un miros, nu* Asa cum buna mireasma nu &oate fi descrisa,
nu mireasma forior sau a ierbii, ci mireasma haruui daruit de Dumne(eu, &e care o
ras&andesc moastee, icoanee facatoare de minuni* Putoarea iaduui nu e &ur si sim&u un
miros urat, cum ar fi mirosu de &ucioasa, ci sen(atia groa(ei si a ne&utintei intoarcerii, intr#un
cu"ant 2 iadu*
Si iata un &ustiu* Acoo, &e &ustnici ii is&itea ucigasu, incercand sa e tre(easca patima
agonisirii, poftei trupesti, mahnirii. Muti cadeau, muti* +n acesi tim&, cati domni si cati
&uternici ai acestei umi s#au mantuit si nu doar s#au mantuit, ci au si fost &rosa"iti de
3iserica, cu sfintii: ei aveau totul, insa inima lor nu apartinea putreziciunii lumii acesteia,
ci celor ceresti.
0im&u nostru &rin aceasta e infricosator: ispitele il pandesc pe om la orice pas si, de cele
mai multe ori, sunt dintre acelea pe care si sa le intele#i e #reu. 1ati oameni "in a mine,
mi se &are ca &e toti ii interesea(a una si aceeasi intrebare: cum sa se mantuiasca, cum sa
&rocede(e intr#o situatie sau ata4 Dar &oti oare sa iei binecu"antare &entru orice fa&ta &e care
o faci nu numai in decursu unei (ie, ci macar a unei uni45 +nseamna ca trebuie sa ne
inchi&uim caile ispitei, orientarile sale de baza* Dar ee sunt neschimbate de a facerea umii,
&entru ca diavolul nu este creator. Alta e ca, pe parcursul a mii de ani, el a acumulat
e*perienta, iar acum propunerile lui pentru omenire de a se cobori la el in iad au devenit
mult mai viclene6 in esenta, lumea actuala e toata o propunere a lui. Pro&unere, &entru ca
el nu te poate obli#a, nu-i sta in puteri, dar sa inveleasca pacatul intr-un ambala$
atra#ator pentru om, aceasta da, poftiti, slu#ile intunericului va stau mereu la dispozitie:
e poftiti!"
, ata deosebire a (ieor de a(i e apropierea #rabnica a Antihristului. Muti oameni
duho"nicesti s&un ca e de-a s#a nascut* Des&re aceasta e greu de -udecat* ra$masul e
viclean, e viclean chiar si cu cei care il slu$esc. Dintre ei, multi s-au considerat antihristi,
erau asa in esenta conceptiilor lor despre lume, a faptelor lor, dar nu era cel despre care
a vorbit +iserica. Poate ca s#a si nascut, &oate ca nu, nu aceasta e intrebarea* 1and Sfantu
+gnatie 73riancianino"8 a fost intrebat des&re "enirea Antihristuui e a ras&uns ca nu exista o
data fixa, ca venirea Antihristului o determina oamenii cu rautatea lor. %ata ca acum este
timpul ultimelor pre#atiri pentru venirea lui. , de fata si concentrarea puterii mondiale,
el nu va fi doar conducatorul unei sin#ure tari, ci al intre#ii lumi, si este necesara
&indobitocirea- omenirii. Dar &ana si aceasta e cam &utin &entru a &une toata omenirea in
genunchi* Trebuie creat un astfel de sistem de viata, a carui oricat de mica incalcare ar
conduce la urmari catastrofale pentru omenire . foame, fri#, distru#ere. Si sistemul
acesta se creeaza acum. 1um se "a intam&a aceasta "edem mai tar(iu, du&a cati"a ani9*
&Antihristul va ap/rea ca un izb/vitor de nea$unsurile sociale, cu toate c/ anume 0n
acest scop se vor produce ele. $a a"ea o &utere nemai"(ut aceast ta& a iaduui*
'amenii ce pre#/tesc venirea lui de pe acum au 0n m1inile lor bo#/2iile de baz/ ale
p/m1ntului. 3ira$ul bun/st/rii actuale se va spulbera tot at1t de repede cum trece apa.
S ne aducem aminte unu dintre antrenamente, o re&eti:ie care s#a fcut cu oamenii ;n
/niunea So"ietic # cei care s-au 0ncrezut 0n b/nci au devenit cer4etori 0ntr-o sin#ur/ zi.
Au a#onisit cu anii, care 0n contul bur2ii, care 0n contul s/n/t/2ii, 4i p/rea c/ aceasta e
pentru o via2/. Dar s-a dovedit a fi un mira$. Acum va fi mult mai r/u. a avea de
suferit 0ntrea#a lume. #otul se va petrece prin intermediul institu$iilor bancare, de aceea
trebuie avut c%t mai pu$ine contacte cu ele. Acesta e 4i z/lo#ul neaccept/rii codurilor,
printre altele. )iciun fel de b/nci 4i credite, toate astea sunt controlate de aceea4i m1n/
4i de acela4i cap. +ar dac "ei controa, "ei "edea c m<na nu e m<n, ci o ab cu gheare, iar
ca&u nu e sim&u ca&, ci unu ;ncornorat* +ar ;n oc de fa: are un bot de fiar cu un r<n-et
;nfrico=tor* De ce pe to2i 0i deprind acum cu b/ncile5 62i iei salariul de la banc/, pensia .
de la banc/. 7epede vor fi aduna2i to2i 0n acela4i staul. Mare mirare "or a"ea oamenii s
afe c =i utimu bnu: din &ortmoneu e este numrat, ucru care, ;n ,ccident, de-a se
;nt<m&9* 7Staretu Antonie8
A doua viziune a Staretului Antonie!
!reu mi#a fost sa inteeg acei ani ai a&arentei bunastari so"ietice* >u m#am gandit atunci ca
am sa a-ung in anii cand "oi "edea im&inindu#se mute dintre cee ce am "a(ut*
Asadar, cum am mai s&us, a doua viziune n-a fost prelun#irea celei dintai, nu. Si, in timp,
s-a produs destul de tarziu, si dupa continut e destul de deosebita. Prima "i(iune e, in
feu sau, o &o"ata, o intee&tire, &arca* Am cerut un ras&uns si #am &rimit* A doua viziune e
de cu totul alt #en, e cu totul altfel, pot spune. ,u nu am cerut nimic, a fost dat de sus sa
vad despre ce ma intrebau oamenii care veneau la mine. Daca &rima "i(iune &utea fi
&o"estita, mai mut sau mai &utin, cu e?actitate, a doua, in &rinci&iu, este im&osibi de
&o"estit* .u, &arinte Ae?andru, in genera, &entru &rima data incerc sa iti e?&un acestea cat
de cat consecuti", ori sa e sistemati(e(* Si anume sa e?&un intr#o anumita ordine, ci nu asa
cum mi#a fost mie dat sa "ad* 1aci mi#a fost dat &entru "esnic foos, &entru tine si enoriasii
tai, banuiesc, intr#o ata consecuti"itate* Pana a aceasta, tot ceea ce mi#a fost dat sa "ad am
foosit doar &entru a ras&unde a intrebarie &ine de nedumerire ae credinciosior*
S%ST,3(8 SATA)%" A8 "%%8%9AT%,% "7,AT, D, '3 S, A
A(T'D%ST7(:,
$reau sa mai s&un cate"a cu"inte, nu des&re "i(iune, ci des&re creatie, ca sa &oata fi mai bine
inteese cee ce "or urma* Dumne(eu creea(a tot ceea ce este "iu intr#un sistem unitar, foarte
dur* Tot universul este absolut le#at, prin fiece actiune, pana in cele mai mici amanunte,
de cea mai umila parte a sa, iar pentru o fiinta rationala cum este omul, chiar si printr-o
actiune ce nu face parte din lumea materiala . #andul. @a&tee fa&turior inferioare nu &ot
aduce nici o dauna uni"ersuui* .e sunt imitate a &ro&riie instincte si aceor asemenea or,
a fe si &rin &ro&rietatie de autoregare a naturii insasi* Atce"a e omu* . este creat du&a
chi&u si asemanarea ui Dumne(eu* Si oricat am &oemi(a des&re ce este chi& si ce este
asemanare, des&re ce se sterge si ce nu, cu ce este in(estrat omu de a nastere si ce e chemat
sa agoniseasca &e &arcursu intregii sae "ieti, in ca(u de fata im&ortant este atce"a # faptele
sale, atat in lumea materiala, cat si in cea nevazuta, cum se reflecta ele asupra mediului
incon$urator, asupra mediului in care traieste, cat si asupra intre#ului univers. >u
Dumne(eu a sters de &e fata &amantuui Sodoma si !omora, ci oamenii care s#au de(is de
&ronia 1reatoruui* S&un des&re aceasta &entru ca toate nenorocirile ce au sa se intample cu
natura si cu omul nu sunt o urmare a maniei lui Dumnezeu, pentru ca ,l este
Atotiubitor si Atotmilostiv, ci sunt urmare a actiunilor atotdistru#atoare a omenirii
insasi. +ar acum "reau sa "orbesc &ro&riu (is des&re "i(iune, des&re ceea ce ii astea&ta &e toti,
din &acate, intr#un "iitor nu &rea inde&artat, iar unee ucruri se si intam&a chiar in momentu
de fata* Asadar, iata ce am "a(ut eu des&re "iitor*
+ntai de toate, tot feu de catastrofe tehnoogice* Sistemul de viata creat de om este, in
esenta, satanic si, pentru ca vine in contradictie absoluta cu legile lui Dumnezeu, va incepe
incetul cu incetul sa se distruga. or cadea avioane, se vor ineca corabii, vor e*ploda
centrale atomice, uzine chimice. Si toate acestea pe fundalul unor fenomene naturale,
care se vor intampla pe tot pamantul, dar mai ales in America. /ragane de o forta
nemai"a(uta, cutremure de &amant, secete nemioase si, in"ers, &oi torentiae, ce "or aminti
de &oto&* $a fi stearsa de &e fata &amantuui Sodoma contem&orana# >eA BorC#u* >u "a
ramane fara ras&ata nici !omora# )os Angees#u*
Se pare ca #reu va fi de #asit pe pamant un loc unde omul se va simti linistit, in deplina
si#uranta. 'mul isi va #asi linistea numai nada$duind in Dumnezeu, pamantul nu il va
mai putea ocroti. 1ee mai gree urmari ae de(antuirior naturii e "or a"ea de su&ortat
orasele, &entru ca ee s#au ru&t ce mai mut de ea* (n sin#ur turn babilonian distrus, o
casa contemporana, un bloc si iata . sute de morti fara pocainta, fara impartasanie, sute
de suflete pierdute. Aceste case construite &e &ari, care sunt, in esenta, niste sageti ce au
stra&uns &amantu, ca si cum s#ar indre&ta incoo, catre iad6 ee e "or aduce oamenior
moartea gro(a"a sub ruine* Si ce care "a ramane in "iata ii "a in"idia &e cei care au murit
intr#o ci&a, &entru ca soarta ui e si mai ins&aimantatoare# moartea de foame si &rin asfi?iere*
'rasele vor prezenta o priveliste #roaznica, chiar si cele ce vor fi ferite de o distru#ere
capitala, lipsite de apa si electricitate, caldura si aprovizionarea alimentara. or aminti
de niste imense cosciu#e de piatra, atat de multi oameni vor muri. +ande de ticalosi vor
savarsi rautati, chiar si ziua. +n orase "a fi greu sa te de&ase(i, iar no&tie oamenii se "or
strange in gru&uri mari, ca im&reuna sa incerce sa a-unga &ana in (ori* 7asaritul soarelui va
anunta nu bucuria unei zile, ci mahnirea necesitatii de a trai si aceasta zi.
>u trebuie sa credeti ca a sat "a domni inistea si bunastarea* 'travite, slutite, arse de
seceta sau inecate de ploi, campurile nu vor mai da roadele trebuincioase. %n vite vor da
molime nemaivazute si oamenii, nemaifiind in stare sa le in#roape le vor lasa sa se
descompuna, otravind aerul cu niste miasme #roaznice. 0aranii "or suferi din cau(a
atacurior orasenior, care, in cautare de hrana, se "or im&rastia &rin sate, gata sa omoare omu
&entru o bucata de &aine5 Da, pentru acea bucata pe care acum nu o pot in#hiti fara
condimente si sosuri, vor fi varsari de san#e. "anibalismul va fi un fenomen frecvent;
primind pecetea Antihristului, omenirea va ster#e toate hotarele moralitatii. Si &entru
sateni noa&tea "a fi un tim& a groa(ei, &entru ca anume noa&tea se "or intam&a cee mai
crunte -afuri* Dar trebuie nu doar sa su&ra"ietuiesti, ci si sa &astre(e a"erea &entru ucru, atfe
amenintarea mortii de foame "a fi o reaitate* +nsisi oamenii, a fe ca in oras, "or fi "anati*
Dintr-o parte, va parea ca s-au intors vremurile de dinainte de potop. Dar nu. <e atunci,
asupra lumii, dainuia cuvantul lui Dumnezeu: &resteti si va inmultiti&. Acum, insasi
viata omenirii, esenta sa, e indreptata spre ne#area harului si a lucrarii lui Dumnezeu.
Dar nici acesta nu este sfarsitul.
T'AT, %)",< D, 8A ",8, 3%"%. <,7,7T%7,A 3'7A8%TAT%%
<A)A 8A "(83% D, ),%3A:%)AT, +AT='"'7%7,A "7,D%)T,%,
%)"(7A=A7,A S(%"%D(8(%
)a ince&utu &o"estirii am re(umat tot ceea ce a &recedat toate acestea, si nu intam&ator*
>oarte des, mai bine zis, aproape intotdeauna, de dupa lucrurile marunte nu le
distin#em pe cele cu adevarat mari. +n sensu acesta, nu obser"am cum un mic &acat incaca
egie fundamentae ae ui Dumne(eu* Dumne(eu a creat umea aceasta si, ca un 1reator, a
creat#o in de&ina armonie cu Sine* $a amintiti cu"antu s&us des&re umea abia creata: E
buna!9 Dumne(eu a s&us aceasta, Dumne(eu ce Atotsuficient, Atotiubitor, Atot&uternic,
Atotdesa"arsit, 1reatoru Atotmiosti" a gasit creatia ca este buna, adica umea se afa in
armonie cu 3inee, cu Dragostea, &entru ca umnezeu este ragoste* ,mu este singura fiinta
ca&abia sa infuente(e e?istenta umii, cununa creatiei, creata de asemenea du&a chi&u si
asemanarea 3ineui si a Dragostei* Si &oruncie care i#au fost date de catre 1reator nu sunt
nimic atce"a decat niste indrumari &entru o "iata inistita si fericita, in armonie cu .* Tot ce
vine in contradictie cu aceste porunci este pierzator pentru lume, pentru tot ce este vital
pentru ea, care depinde de ea. Toate incep parca de la niste fleacuri: de a o rochie mai
ibertina, de a in"atamantu coecti" a feteor si a baietior, si nu sub indrumarea unei fete
duho"nicesti, ci sub cea a unui in"atator mirean* Degraba si acest nume se "a sterge,
ramanand tot unu in"atator D&rofesorE5 +n"atator de ce si a ce4 Muti dintre acesti in"atatori,
in genera, sunt din &unct de "edere mora u(ati* Atii nu stiu si nici nu "or sa stie nimic
des&re reguie de con"ietuire in aceasta ume creata de Dumne(eu* 1e#i &ot in"ata ei &e atii4
+i in"ata des&re ume, insa nu ca o creatie a ui Dumne(eu, ci &entru a trai intr#o ume su&usa
unor duhuri dia"oesti5 +ata &utinu din care reiese mutu*
&ervertirea moralitatii. De cate ori a incercat satana s#o faca generaa, atotcu&rin(atoare, s#a
ciocnit de fiecare data de demascarea amenintatoare a 3isericii* Dar pentru duhurile
intunericului cea mai #roaznica este demascarea, scoaterea la lumina. Precum hotu se
furisea(a in intuneric, fiindu#i frica de umina, asa si in"a(iie dracesti sunt mai eficiente si
mai is&ititoare cand i&seste umina ade"aruui* 8umea e in intunericul placerilor unei
duzini de tari &dezvoltate-, pe care vra$masul le-a ales ca spri$in in misiunea de
innebunire a intregii lumi. Arma principala in aceasta afacere este lozinca libertatii. 1at
sange a fost "arsat in re"outii si rasturnari de &utere, in actiuni sociae si &seudoreigioase,
rafuiei &oitice si mistice &e ataru dia"ouui !libertate"5 Acesta este el, diavolul rasculat
si invins, zidirea care a vrut sa ia locul "reatorului- acesta este cel mai de seama iubitor
de libertate. Si ibertatea9 ui nu e ca&acitatea daruita omuui de a fi desa"arsit in "irtuti*
)u, &libertatea- lui sunt cele mai #rele lanturi, al caror scop e ca, lipsindu-l pe om de
orice posibilitate de a ale#e intre bine si rau, sa-i lase liber doar drumul spre iad.7F8
,senta acestei miscari e sa faca drum, intai de toate pentru tineri, catre satan.
'bservati, parinte, un drum intr-un sin#ur sens. %ncearca sa te opui: imediat vei fi
stopat. 3iserica ,rtodo?a 2 ea nu#i asa &e toti sa doarma inistit* 0oti catoicii sunt gata
&entru orice, ei &rimesc ci"ii(atia draceasca, &rogresu9* Sustinand sionismu, ei s&un, de
fa&t, da9 "enirii ui Antihrist*
Si am "a(ut eu cate incercari face rau mondia &entru a &ata Sfanta 3iserica, &reacurat 0ru&u
ui Gristos5 %ntai de toate o vor defaima in toate ziarele, la radio si televiziune. %udei cu
nume slave vor defaima in fel si chip clerul si pe crestini, isi vor bate $oc de randuieli, de
posturi, de modul de viata, de tot ceea ce a fost intotdeauna baza viabilitatii poporului.
"hiar in +iserica, in mediul duhovnicesc vor patrunde mii si mii de distru#atori
catoliciti ai 'rtodo*iei. Aparent evlaviosi, duhul lor e altul, strain, si &o&oru "a &arasi
acasurie or* $or sta restaurate si &roas&at construite, dar &ustii* /nde "a strauci uminita
ade"aratei sfintenii si credinciosiei duhuui credintei stramosesti4 Dar cine cauta #aseste.
)imeni nu se va putea indreptati spunand: &Doamne, am cautat dar n-am #asit!- +n
intunericu necredintei si a ateismuui, &e tot &amantu ard uminitee ade"aruui* Si vor fi
pri#onitii si stramtorati dreptii slu$itori 4i supu4i hulelor de tot felul. Slu#ile diavolului
nu se vor sfii nici s/ ucid/, dac/ va 0n#/dui Dumnezeu unui cuvios s/ primeasc/ cununa
muceniceasc/. 3ul2i vor fi ei, drep2ii mucenici ai timpului de pe urm/!
Dar cei de duh strin ;=i "or a=te&ta conductoru, &e antihrist* ?i lor 0ns/ li se va mai oferi
posibilitatea de a se salva, adic/ s/-4i dea seama cine este el, numai c/ puterea 'i banii le
vor (nchide multora ochii. 1um&ite "remuri5 Dar toate (ncep de la m)run$i'uri. "lerul a
0ncetat s/ mai poarte hainele cuvenite cinului. De acum 4i b/rbile rase, dup/ moda
catolicilor 4i a protestan2ilor, nu mai st1rnesc mirare.
A doua Hibertate9, umfat ;n fe =i chi&, e ibertatea &er"ertirii morait:ii* Din &cate,
oamenii au &rimit#o =i ea a de"enit o &arte organic a (ieor noastre* Desfr1narea nu mai e
desfr1nare, ci emancipare se*ual) @uita2i-v/ cum ascunde vr/$ma4ul fapta dup/ cuvinte,
la prima vedere, frumoase: nu desfr1nare, ci se*; nu ho2ie, ci e*propriere 4.a.m.d.A.
"oruperea 0ncepe la cea mai fra#ed/ v1rst/, educ1nd, chipurile, cultura se*elor 4i a
rela2iilor dintre ele. or 0ncepe @iar pe alocuri aceasta de$a se 0nt1mpl/A s/ le arate
copiilor corpuri dez#olite, actul se*ual 0n desf/4urare, aprinz1nd poftele, l/s1nd aceasta
s/ treac/ drept ceva normal. )r$ile 'i televizorul vor fi pline de oameni goi, scene
groaznice de desfr%nare. Dezgolirea din zilele noastre e doar (nceputul. Scopul e mult mai
spurcat: #r/dinile Astartei 4i ale lui +aal, unde se 0mperecheau ame2i2i de b/utur/ 4i de
dro#uri sute 4i sute de p/#1ni. +at acoo, s&re ;nchinare dracior, t<rsc umea u&ttorii
&entru ibertate* e cine e#ti $nvins, aceluia $i e#ti rob. De aceast robie ;n ambaa- de ibertate
se as is&iti:i oamenii*
Dar 4i desfr1narea propriu-zis/ le pare pu2in/ slu#ilor 0ntunericului. "a o manifestare a
culmii iubirii de libertate, a desc/tu4/rii #1ndirii, se va servi sodomia 4i zoofilia.
<ropa#area acestei sc1rbo4enii va atin#e propor2ii de necrezut, poate mai mult chiar
dec1t coruperea se*ual/. "azurile c/s/toriilor 0ntre homose*uali vor beneficia de tot
at1ta publicitate ca 4i inventarea, pe timpuri, a antibioticelor! Sodomi2ii vor ap/rea
peste tot: vor fi arti4ti, 0nt1i de toate, politicieni, administratori. </catul sodomiei va
deveni eticheta viitorului apropiat. De-a acum au oc orgiie or sbatice, carna"aurie
anuae ;n America* 0oate astea se "or ;nt<m&a =i a noi, ;ntr#un chi& nu mai &u:in res&ingtor*
To2i cei care se vor 0mpotrivi acestei invazii dr/ce4ti vor fi declara2i potrivnici ai
libert/2ii altora, 0napoia2i 4i persoane antisociale, fiindc/ toate statele, 0n fruntea
activit/2ilor lor, pun nu ap/rarea moralit/2ii, ci ap/rarea libert/2ilor dr/ce4ti.
Anume drce=ti, &entru c nici acum nu &rea ;nt<ne=ti o &ubica:ie ortodo?, dec<t cee
&ro&riu#(is biserice=ti* +ar a tee"i(iune, arhiereii au acces numai de srbtorie cee mari*
"1te prostii se scriu 4i se spun, dar nu e nicio confruntare de idei, puncte de vedere
privitor la concep2iile despre lume. +un/ libertate, c1nd po2i numai s/-2i ba2i $oc de
sfin2enie! 7estul e tabu.
Dar =i aceasta s#a ;nce&ut de a feacuri =i, "ai, ce demut* S#a ;nce&ut aceasta odat cu
transmiterea =coior &arohiae ;n administrarea (emst"eor, a &uterii aice* Ii au mers acoo
ateii ca s educe cadre &entru re"ou:ia din J9J%5
0inerii, nimerind sub &uterea satanei, din cau(a &cateor s"<r=ite, ame:i:i de butur =i
droguri, nu "or &utea re(ista utimei chemri ctre iad a uciga=uui din "eac =i ;=i "or &une
ca&t (ieor* )um/rul cazurilor de suicid va cre4te peste m/sur/. ?i va cre4te 0ntr-at1t,
0nc1t nu va mai trezi mirarea nim/nui, ca o consecin2/ fireasc/ a celor ce se petrec. 1u
at<t mai mut cu c<t num/rul celor care sufer/ de boli 0nfrico4/toare, ca rezultat al
pl/cerilor desfr1nate sau al necump/t/rii, va fi at1t de mare, iar suferin2ele acestora .
at1t de #roaznice, c/ sinuciderea va p/rea societ/2ii ceva de #enul unui act caritabil. +or
a,unge p%n) acolo (nc%t vor propune oamenilor aceast) cale, fapt ce s-ar e*plica doar (ntr-
un singur fel totul este orientat spre pierderea sufletelor r)t)cite.
T7,<T,8, S"A7%% S<7, A)T%B7%ST. "A<"A)A S%ST,3(8(% D,
D,<,)D,)T,. 8A"'3%A S% ATASA3,)T(8 <,)T7( +()(7%
3AT,7%A8,
, at ;nfrico=toare =i drceasc ca&can "a fi 0ndemnarea oamenilor c/tre c14ti#uri, c/tre
m/rirea veniturilor personale. Aceast &atim a iubirii de a"u:ie este &guboas, ca orice
necum&tare* +ar necum&tarea duce a distrugerea naturii, ;n orice sfer ar fi c<=tiga:i ace=ti
bani, =i se refect asu&ra mediuui ;ncon-urtor* A doua &arte a acestei ca&cane const ;n
foosirea acestor bani, a acestor mi-oace* Mai re&et ;nc o dat c acest sistem de via2/ e
nemaipomenit de fra#il, monstruos de fra#il. Deci 4i folosirea de c/tre oameni a banilor
e supus/ acestei fra#ilit/2i.
"e prezint/, 0n sine, banii actuali5 ' 0n4elare, o fantom/, o iluzie, ca 4i acele Cminuni-
diabolice. Toat/ tehnica produs/ devine ceva semnificativ doar 0n prezen2a a o mul2ime
de Cdac)&: dac/ este combustibil, dac/ sunt piese de schimb etc. Pe <ng toate acestea,
automobiu modern, ;n absen:a unor ateiere s&eciai(ate, nici nu &oate fi re&arat5 ;nsemn c,
0n cazul 0n care dispare un Cdac/-, toate acestea devin o #r/mad/ de metal inutil.
.?em&u este de fa:: ce are un :ran acum mai de &re: 2 cau =i "aca*
+ar mai de&arte e =i mai =i: cea mai mare &arte de bani se &strea( fie a banc, fie ;n h<rtii de
"aoare* or disp/rea aceste b/nci, vor da faliment, ca s/ poat/ fi 0n#enunchea2i oamenii.
or disp/rea 0ntr-o clipit/; asemenea repeti2ii au mai avut loc 4i cu destul succes. +ar
;ntre&rinderie se "or sto&a din cau(a catacismeor naturae =i a r(boaieor* ?i cu ce se va
ale#e omul5 "u o #roaz/ de lucruri inutile, pentru achizi2ionarea c/rora s-au cheltuit
ani de via2/, a c/ror valoare c/rora e destul de relativ/ chiar 4i 0ntr-o lume mai reu4it/,
iar 0ntr-o lume a catastrofelor e praf, e nimic.
Kmi amintesc c femeie m ;ntrebau: s ai ;n cas co"oare =i cristauri e &cat sau nu4 0oat
/niunea a grmdit acestea &rin case, chiar mai mut dec<t a a"ut ne"oie* Ii mai de&arte4 +ar
acum imagina:i#" c se deconectea( eectricitatea, ga(ee =i cdura* Pe ce "a schimba omu
co"oaree =i cristau4 Pentru un to&or =i o sob4 Dar cine mai are asemenea ucruri4 /nu sau
doi dintr#o sut, &oate*
Ii dac a "enit "orba de ucruri, c1t de ra2ional era construit/ lumea p1n/ la nebunia
secolelor DE 4i FG. Bainele se f/ceau trainice, de n/de$de. Se depunea efort pentru a le
face 4i se 0nt1mpla s/ le r/m1n/ 4i nepo2ilor, (ntr-at%t ('i pre$uiau oamenii timpul. ?i
timpul, poate de aceasta, le a$un#ea pentru toate, s/ dovedeasc/ 4i la c1mp, 4i la biseric/,
4i de s/rb/tori s/ stea cu rudele la mas/. Dar acum4 Knc:mintea 2 &entru un se(on,
hainee 2 &entru dou, ei hai, trei5 Dar nu mai e timp pentru ru#/ciune, nici pentru
biseric/ . las/ c/ m/ ro# acas/ -, nici pentru copii. Din p/cate, ace4tia cresc f/r/
suprave#here, p/rin2ii doar sunt preocupa2i s/ c14ti#e bani. Kn schimb, nu trim mai ru
dec<t a:ii. Dar tr)im!. %r&ie#te doar omu iber, iar ce din robie, robu, doar exist&.
Dumne(eu )#a dat &e @iu su /nu >scut ca s ne scoat din robie, din robia &catuui =i a
&atimior, iar noi, ca e"reii ie=i:i din robia egi&tean, c<rtim =i "rem ;na&oi, ;n ca&ti"itate*
8asH s/ ne moar/ copiii 4i apropia2ii s/ fie umili2i, numai supa s/ fie la vreme! )umai c/
supa aceasta e tocmai ca4cavalul din capcan/. "1nd u4a s-a 0nchis, iar ca4caval mai este,
4oarecele oare 4tie c/ s-a prins5 %-a venit ceasul, dar ca4caval mai este 4i el 0l roade cu
r1vn/, fericit de pr1nzul c/zut nu 4tiu de unde! Dar ce ce a &us ca&cana a au(it cum s#a
;nchis u=a =i =tie c -ertfa e acoo* . &oate "eni ;ndat s ucid "ictima, dar o &oate sa s#=i
digere ;n "oie &r<n(u* <entru moment, poate c/ 0i va fi str1mt, iar apoi se va obi4nui. Li#e
foame4 Mai aes c nici nu te ucide* +ar sf<r=itu e bine =tiut* 3nuiesc c =i =oarecee ;=i d
seama de aceasta*
Da, cum&ite "remuri* De e?em&u, utimu r(boi, de ce s#a de(n:uit4 +at: Giter,
r(boinicu &o&or german, refacerea .uro&ei =i a umii* 1omuni=tii mai adaug a aceasta
im&eriaismu =i u&ta &entru coonii* Ii ;nc mute atee, numai c nu aceasta contea(* ,ste,
mai cur1nd, vorba despre posibilitatea de a centraliza puterea, puterea asupra 0ntre#ii
lumi. ,rice co&ac se cunoa=te du& rod6 orice :i#ar s&une "<n(toru de &uie:i de a &ia:, "ei
afa =i "ei &re:ui totu abia atunci c<nd, ;n sf<r=it, "ei cuege rodu* Dar care sunt roadee
r(boiuui4 Miioane de ortodoc=i omor<:i =i schiodi:i, at<t ;n Musia, c<t =i ;n 3acani*
Princi&au bastion a ,rtodo?iei a sud#"est, Serbia, a a-uns ;n m<inie croa:ior, a catoicior
2 +osif 3ro( 0ito e croat =i 1roa:ia de"ine cea mai de("otat re&ubic* 7e#iunile ortodo*e
ale %u#oslaviei nu sunt doar 0n uitare, ci Iosovo se populeaz/ intens cu musulmani,
precum ast/zi 7usia 4i 3oscova.
Alt bilan2 e %sraelul. <ropa#anda a fost astfel or#anizat/ ca s/ se cread/ c/ principalele
victime ale r/zboiului au fost evreii =i nicidecum sa"ii sau, s (icem, france(ii* Me"enind a
3acani, &entru 0ito au u&tat s<rbii, crea:ii au fost cu nem:ii, iar, ;n fine, au c<=tigat croa:ii*
A=a =i e"reii* ;nt<i de toate, &e cine au nimicit nem:ii4 1ea mai mare &arte au fost e"reii &e
-umtate, fie bote(a:i, fie toeran:i ;n &ri"in:a ator reigii, nu iudeii, =i, cu at<t mai mut, nici
unu dintre ca&ii sionismuui n#a nimerit ;n temni:ee ui Giter, ei au reu=it s &ece, &entru c
=tiau dinainte cee ce se "or ;nt<m&a* Dar persecu2iile, 0ntr-un fel anume trat1nd cele
0nt1mplate, au avut ca rezultat crearea statului %srael. </m1nt li s-a dat . pu2in de tot,
dar, cum se zice pe la noi, pune-i 4i la mas/. Au luat p/m1ntul /sta cu $apca de la arabi.
?i, iar/4i, arabii sunt terori4ti, iar evreii . nu!
Al treilea considerent 2ine de ,uropa. "e altceva ar fi silit-o s/ se uneasc/ dac/ nu un
r/zboi #lobal5 ?i, iat/, acum o putem considera o 2ar/ unic/, din Turcia p1n/ 0n
)orve#ia. Totul va fi comun . :uvernul, banii, le#ile. #otul este pus de acord cu
America, astfel (nc%t, (n cazul unei uniuni comune, s) nu apar) probleme.
1are dintre aceste considerente e ce mai im&ortant &entru satani=ti4 >u &utem =ti* :1ndesc 4i
am v/zut c/ acestea sunt treptele uneia 4i aceleia4i sc/ri ce duc 0n 0mp/r/2ia lui antihrist.
8a venirea lui aici, totul de$a e pre#/tit, centralizarea e deplin), poporul e num/rat,
fiecare e cu num)rul s)u 'i cu cartela sa, iar (n ea e inclus totul, p%n) 'i opiniile omului 'i
concep$ia lui despre lume. "u aceast/ cartel/ se va putea controla orice mi4care a omului
4i pe p/m1nt, 4i sub p/m1nt, 4i sub ap/. Totul va fi.
Desigur, e "a "rea ca umea s i se ;nchine de bun"oie, a=a cum )#a &rimit &e Gristos* Dar
aceasta va fi voia liber/ a animalului dus spre t/iere. De mers, mer#e el sin#ur, numai c/
0n $ur stau ciobanii cu bicele. 'menirea e de$a 0n capcan/, chiar dac/ a mai r/mas o
buc/2ic/ de ca4caval, fa&t des&re care a =i s&us M<ntuitoru, c greu se va mai g&si un suflet
credincios. )oi de$a am acceptat condi2iile acestei lumi. 'amenii nu pur 4i simplu au fost
de acord, ci sin#uri 04i zidesc sistemul dependen$ei de lume 4i, dac/ ai intrat 0n hor/,
trebuie s/ $oci p1n/ la cap/t, iar 0n cazul de fa2/, p1n/ la =udecata de Apoi.
Asemenea gro("enii :i#am &o"estit, de nici nu =tiu* 1e mai ;nfrico=tor, ;ns, e fa&tu c a
au(i nu ;nseamn a si "edea, iar la vedere toate sunt mai #roaznice 4i mai m1r4ave. Ii#a&oi
nu trebuie s&us totu, ca nu cum"a imaginie "iitoruui s um&e de m<hnire &re(entu*
Da, se &are c ce mai rea fa&t e?istent ;n umea aceasta e moartea. )umai c/ 0n realitatea
aceasta nu vrea nimeni s/ cread/ 4i, mai e*act, s/ m/soare realitatea mor2ii cu iluzia
vie2ii omene4ti. +u(ia nu ;n sens de minciun, a Dumne(eu nu e?ist minciun, Dumne(eu
este Ade"ru* Kn=earea "ie:ii const ;n grabnica ei trecere =i ;n atitudinea &e care o are omu
fa: de ea, ori, cum se mai (ice, cauza tuturor nenorocirilor se afl& $n noi $n#ine. 'mul se
uit/ la trecerea vie2ii ca la o ve4nicie, uit1nd de realitatea mor2ii. orbe4te-i cuiva despre
moarte, mai ales despre propria sa moarte, 4i 2i-l vei face du4man. Dar ce, &arc e "a tri
"e=nic, sau eu, sau oricare atu4 )oi, pur 4i simplu, ne str/duim s/ nu ne #1ndim la
moarte 4i s/ fu#im de ea dup/ metoda stru2ului . 2i-ai v1r1t capul 0n nisip 4i-2i pare c/
nu mai e*ist/ niciun pericol! Dar aminte=te#:i c<:i sfin:i au trit cu sicriu ;n chiiie or* De
ce4 Pentru amintirea mor:ii, des&re care Sf<nta 0radi:ie s&une c e z&logul m'ntuirii5 1e
oameni au fost, ade"ra:i oameni, fii ai ui Dumne(eu, dar a"eau mereu ;nainte o amintire a
mor:ii 2 sicriu5 ?i pentru ei, dar 4i pentru noi, p/c/to4ii, oamenii vremurilor de pe urm/,
pentru c/ tare ne mai atra#e o via2/ ve4nic/ pe p/m1nt, a4a ne-am mai 0nv/2at s/ ne
am/#im, 0nc1t ni se pare c/ iat/-iat/, 0nc/ pu2in, 4i vom c/p/ta eli*irul tinere2ii ve4nice.
"um i se lea#/ m/#arului un morcov 0n fa2a ochilor, ca s/ aler#e dup/ d1nsul tot
drumul 4i s/ nu-l supere pe st/p1n cu opririle, tot a4a satan mome4te omenirea cu
morcovul vie$ii ve'nice 'i p)c)toase pe p)m%nt. Adic, ce s te mai ne"oie=ti cu ucrrie
duhuui, cu rugciunea =i &ostu, sau, mai aes, cu iubirea a&roa&eui, tu ori cre(i c du&
co=ciug e numai &m<ntu rece ;n care ai s &utre(e=ti =i tu, =i sicriu se "a face &utregai, sau
;n aceea c e?ist de-a diferite modait:i de ;ntinerire, de &reungire a "ie:ii, de &re"enire a
btr<ne:ii, tot ce "re:i* .i, dar dac sunte:i &rea ne;ncre(tori, iar de trit, "re:i s tri:i, "
;nghe:m5 1<nd " "om de(ghe:a, atunci totu "a fi de-a desco&erit =i "e:i tri "e=nic* Aiurei
de om nebun, dar cred, sracii, cred* Da, &e &m<nt &o:i s< te une=ti cu "e=nicia =i cu ochii ti
s te con"ingi de reaitatea "e=niciei, dar nu de mira-u satanic* A&ostou Pa"e, Sf<ntu
Serafim de Saro" =i c<:i a:ii s#au ;n"rednicit s "ad frumuse:ie grdinior raiuui5 0ot a=a
&recum un =i mai mare numr de rugtori au fost umina:i de umina necreat a 0aboruui*
Dar 0ns/4i 0nf/2i4area oamenilor lui Dumnezeu 4i a oamenilor lui satan nu e un z/lo# al
realit/2ii5
(um, deci, s& ne m'ntuim $n aceast& vreme de pieire) Au s&us ni=te teoreticieni cum c nu se
&oate omu m<ntui6 dac "a "rea Dumne(eu, ; "a m<ntui, dac nu, e im&osibi* Ii toate
acestea inde&endent de ne"oin:ee omuui* 1a"inism, nu atce"a, dar &rinci&au e c nici s
tin(i s&re m<ntuire nu are sens, de "reme ce nu te &o:i m<ntui* Pctuie=te, frate a meu, c<t ;:i
&ofte=te sufetu 2 "ei fi &e &ac sau nu, nu de&inde de tine*
>umai c nu, tocmai c nu este deoc a=a* Da, f/r/ a$utorul lui Dumnezeu, nimeni nu se
poate m1ntui. Knsu=i M<ntuitoru e#a s&us aceasta ucenicior, ce s ne mai frm<ntm
(adarnic min:ie* Dar a-utoru Domnuui se adaug a r<"na omuui, a munca =i a strduin:ee
ui* 1um maree ierarh +oan !ur de Aur s&unea c tu trebuie s aduci tot ce e a tu, iar ce nu
a-unge, "a ;m&ini Dumne(eu5 ?i pentru c/ r1vn/ nu este, ne m1ntuim cu necazuri 4i boli.
"ump/tare trebuie, cump/tare 0n toate. /oala boarfelor, consumismul, iat &o"ara
satanic ce struie asu&ra oamenior* Toate sunt puse 0n slu$ba a#oniselii 4i nu mai au
cap/t.
Am ;nce&ut &o"estirea mea cu &rima "i(iune, cum se &rbu=eau oamenii ;n iad, ce#i trgea &e
ei ;ncoo* 1e ;nseamn aceasta4 1 nu trebuie s ai nici ma=in, nici cas, nici mobi4
1u "reo doi ani ;n urm, au "enit a mine, &entru rugciuni, dou famiii de ru=i care au fugit
din !eorgia* M#a uimit e"adarea or, feu cum s#au &etrecut toate* .ra de-a im&osibi de
&ecat* 0o:i cei care "oiau s#o fac ega, adic s res&ecte toate formait:ie, ca s aib
&osibiitatea s#=i ia cu ei tot ce#au agonisit, ma=ini =i ce mai a"eau de &re:, fie a hotaru :rii,
fie ;n drum s&re e, au fost -efui:i =i su&u=i "ioen:eor, iar ;n unee ca(uri 2 omor<:i*
$i(itatorii mei au -udecat cu ;n:ee&ciune: Homnul a dat, omnul a luat, noi s&
supravie*uim, celelalte ni se vor ad&uga* A=a cum erau ;mbrca:i s#au urcat ;n ma=ini, =i#au
uat doar haine cduroase ;n &ortbaga- =i au fugit* Dumne(eu, cu &urtarea )ui de gri-, e#a
dat atunci =i ocuin:e, =i ma=inie =i e#au egai(at, a=a a fost s fie*
%at/, a4a stau lucrurile cu ata'amentul fa$) de obiecte. (nul le salveaz/ f/r/ a se mai
#1ndi la propria si#uran2/, cum altfel, doar toat/ via2a a muncit pentru ele. <entru altul,
ele sunt ni4te mi$loace, nu un scop 0n sine. De aceea, un asemenea om cu o asemenea
atitudine fa: de ucruri nu se "a orienta niciodat a ceea ce se cheam Hdemnitate9* S&-mi fie
comod, #i-at't. +at o mentaitate &otri"it, mai aes &entru "remurie noastre* )u trebuie s/
aduna2i lucruri a c/ror 0nsemn/tate nu v/ e clar/ sau de care v/ pute2i lipsi. i le
procura2i doar pentru c/ to2i le au. )u e bine a4a. 3ul2umi2i-v/ cu ceea ce e absolut
necesar, nu foarte scump, ci simplu 4i trainic. Aceasta se refer ;ndeosebi a haine =i a
hainee cduroase, de iarn* <rincipiul este acesta . s/ fie trainice, din fibre naturale 4i s/
2in/ cald.
8%<SA D, T%3< S% D, "'3()%"A7,. <,7%"'8(8 T,8,%9'7(8(%.
<7,:AT%7,A <,)T7( <7%3%7,A 8(% A)T%B7%ST.
0oarte aten$i trebuie s) fim cu aparatele electronice. Acestea, din a4a-zi4i prieteni, 0ntr-o
clip/ se pot transforma 0n du4mani nemilo4i; orice receptor este 0n acela4i timp 4i un
emi2/tor. >u o singur dat am discutat des&re aceasta cu oameni com&eten:i* Aceasta
&ri"e=te ;ndeosebi tee"i(oru* Aceast Hminune9 a ci"ii(a:iei isc mari btii ;n -uru su* .
"orba, cred, nu at<t de tee"i(or, c<t de ;ntrebuin:area ui*
<e de o parte, oamenii timpului nostru au un surplus de comunicare cu oamenii, iar pe
de alt/ parte, oric1t ar p/rea de straniu, simt lipsa comunic/rii. Ii iat din ce cau(:
comunicarea, ca, de altfel, tot ce face omul zilelor noastre, se produce (n fug). 1omunicare6
are oc fie a ser"iciu, fie &e drum, c<nd omu e ;ntr#o dis&o(i:ie nu tocmai &a=nic 2 e
neini=tit, obosit* 8ipse4te atmosfera necesar/ pentru o comunicare lini4tit/.
'mul zilelor noastre are o cantitate imens/ de timp 0n plus; nu #re4esc, pentru c/
Cliber- 0nseamn/ C0n plus-. Ii a=a ;n toate: ;n ceea ce :ine de hran, de haine, de ocuin:*
Peste tot, ceea ce este ;n &us este duntor &entru sufet* Dar ce mai mare &erico const ;n
tim&u de &risos, &entru c 0ns/4i apari2ia timpului liber este o m/rturie a lipsei vie2ii
duhovnice4ti 4i a unui mare r/sf/2 0n via2a de zi cu zi. %n contul a ce apare timpul liber5
0n contul lucrului5 )u, orice altceva, numai nu lucrul va r/m1ne pe ultimul loc. Des&re
oamenii dec(u:i, desigur, nu "reau s "orbesc, des&re acooici =i narcomani* 0ema aceasta,
chiar dac se ;nrude=te cu a noastr, e totu=i diferit de ea*
Deci, pentru omul societ/2ii contemporane, lucrul se afl/ pe primul loc. Mai mut dec<t
at<t, chiar =i credincio=ii, &rim"ara, se ocu& de ucrrie &m<ntuui =i ;n (iee de duminic
=i ;n s&tm<na Patimior =i ;n s&tm<na )uminat6 se &roduce un fe de ni"eare, un fe de
mitocnie genera* ;nseamn c nu e tim& de &ierdut* 3ai mult dec1t at1t, to2i,
literalmente, sufer/ din cauza lipsei de timp. Dar, totu4i, acest timp liber e*ist/ 4i 0nc/ e
foarte mult, 0ns/ de unde se ia5
Acesta e timpul care trebuie folosit pentru lucr/rile duhovnice4ti . fie ru#/ciune, fie
lecturi duhovnice4ti . 4i pentru comunicarea duhovniceasc/, folositoare pentru suflet.
1umai c) timpul acesta se folose'te numai pentru distrac$ii. A4a l-a 0nv/2at satana pe om
s/-4i or#anizeze via2a, ca din ea s/ lipseasc/ cu des/v1r4ire timpul de lini4tire, de
cu#etare asupra celor ce s-au 0nt1mplat peste zi, pe parcursul s/pt/m1nii, a lunii. Toate
acestea sunt 0nlocuite de distrac2ii. +ar ;n acest sistem de distrac:ii televizorul ;=i are ocu
su de onoare, &ri"iegiat* "ea mai mare parte a timpului liber el o C0n#hite-, acest idol al
civiliza2iei contemporane. +ar eu a= (ice c e un tiran ;nfrico=tor =i un des&ot care :ine sub
domina:ia sa cea mai mare &arte a omenirii, afat ;ntr#o robie nemai"(ut, &entru c robii ;=i
simt situa:ia ;n-ositoare ;n care au nimerit, cci au a-uns a aceasta fiind for:a:i* +ar aceasta e o
robie bene"o =i, a &rima "edere, chiar &cut* ?i doar roadele amare ale desacraliz/rii,
ale cruzimii 4i desfr1ului dovedesc c/ 4i 0n acest caz, ca 0n orice alt/ robie, de c14ti#at are
doar st/p1nul. %ar coarnele st/p1nului se i2esc de dup/ ecran. De aceea, 0n acest sistem
de preg)tire a oamenilor pentru venirea lui antihrist, televizorului 0i este destinat rolul nu
doar de m1nc/tor al timpului liber . rolul s/u distructiv e mult mai mare* Se uit omu a
=tiri, chiar =i ortodo?u, =i i se &are c ucru acesta e necesar =i uti sau, ;n orice ca(,
neduntor* )umai ca propriu-zis 4tirile ocup/ pu2in loc, iar restul e ocupat de analiza
celor 0nt1mplate, adic/ o anumit/ viziune asupra lucrurilor, care trebuie s/ i se induc/
consumatorului tele-produsului. >umee ceor ce comand aceste o&inii, a ceor ce
comand informa:ia ser"it, nici nu trebuie numite 2 =i a=a este car* De aceea, sub ac2iunea
pro#ramelor T, omul 04i pierde capacitatea de a #1ndi independent 4i de a recepta
ma*im con4tient evenimentele ce au loc 4i, 0n sf1r4it, s/-4i creeze propria concep2ie
despre lume.
Knce&usem a "orbi des&re caren:ee actuaei comunicri dintre oameni* Mdcinie acestor
sbiciuni sunt de cutat ;n lipsa unei #1ndiri individuale 4i a deprinderii de a medita
asupra celor ce se 0nt1mpl/, ;n corea:ie cu modu &ro&riu de a "edea umea* Aceasta nu e
nicidecum o ;ndre&t:ire &entru cutrie Hindi"iduui9 actua, nu*
Am mai s&us c ;n buctria mamei ;ntotdeauna se afa cine"a* Seara, du& cin, se &unea un
samo"ar enorm =i, ;m&reun cu to:i cei care rm<neau &este noa&te, ne a=e(am s bem ceai*
Knce&eau discu:iie* 1<t de interesant era5 1<te a"eam de ;n":at din &o"estirie aceor oameni
sim&i* 0ata ironi(a &e seama &cerii noastre de a ne &etrece serie a buctrie, consider<nd
c un om instruit nu are ce ;n":a de a ni=te oameni cu &u:in =tiin: de carte* Dar, &etrec<nd
c<te"a seri cu noi, =i#a schimbat &rerea* ,amenii care "eneau a noi erau cu to:ii ortodoc=i =i
cuno=teau umea nu din comunicatee crainicior de tee"i(iune* .i &o"esteau des&re
e"enimente, fa&te din "ia:, a care fuseser martori ei ;n=i=i sau des&re care au(iser din gura
oamenior care au fost de fa:* Kn toate acee ;nt<m&ri cutam &artea morai(atoare, ceea ce
s#a ;nt<m&at =i ca ac:iune a Pro"iden:ei Di"ine, =i ca manifestare a iberei "oin:e a omuui* 6n
acele $udec/2i se manifesta varietatea #1ndurilor omene4ti, diferen2ele 0n concep2iile
despre lume. 'amenii, pe atunci, 4tiau nu doar s/ vorbeasc/, ci 4i s/ asculte 4i, 0n
#eneral, le pl/cea mai mult s/ asculte dec1t s/ vorbeasc/. 1u toate c, am s m re&et, to:i
cei &re(en:i a"eau ce"a de &o"estit*
Am s m ;nde&rte( de subiect, dar este interesant fa&tu c ace4ti oameni simpli, cu toat/
aparenta bun/stare din imperiu, 0nc/ de pe atunci vedeau c/ se apropie dezastrul. ?i
aceasta nu doar ca o urmare a comunic/rii lor cu stare2ii de la 'ptina 4i de la Iiev 4i a
ascult/rii predicilor dreptului %oan din Ironstadt, ci 4i ca urmare a deprinderii de a
observa cele ce se 0nt1mpl/ 4i a tra#e concluzii nu reie4ind din abunden2a material/ a
celor din $ur, ci 0n baza p/str/rii duhovniciei 0n societate* 2mpu$inarea credin$ei (i ducea
pe ace'ti oameni cu g%ndul c) se apropie o nenorocire de neocolit. M "oi ;ntoarce a
aceast comunicare Hde buctrie9, dar acum "reau s "orbesc des&re "ia:a noastr*
Da, comunicarea actua, a ni"eu aceeia de atunci, e im&osibi* "hiar 4i atunci c1nd
oamenii se adun/ 0mpreun/ la o mas/, 0i deosebe4te, 0nt1i de toate, atitudinea lor fa2/ de
credin2/. 1um a s&us ;n:ee&tu Da"id: H+is-a cel nebun $n inima sa: nu este umnezeu!9
Kns=i negarea e?isten:ei ui Dumne(eu e =i nebunie, =i un drum sigur ctre nebunie* Ii aceasta
nu e nebunia aceor &g<ni &e care ;i uminau A&ostoii =i Sfin:ii Prin:i din &rimee "eacuri
ae cre=tint:ii* Des&re &g<nii de ast(i, A&ostou a s&us c Hnu vor primi $nv&*&tura
s&n&toas&, dar dup& poftele lor $#i vor alege $nv&*&tori care le vor m'ng'ia auzul, #i $#i vor
$ntoarce auzul de la adev&r #i vor crede basmelor"* 1e fe de comunicare &oate a"ea oc ;n
asemenea condi:ii45 'amenilor le place s/ vorbeasc/, dar nu s/ asculte, s/ dea 0nv/2/turi,
dar nu s/ 0nve2e. 1e#i adun &e to:i a aceea=i mas4 3uturie ame:itoare, m<ncarea
abundent, adic ceea ce se af &e mas =i nu cei aduna:i ;n -uru mesei* >imic foositor
&entru sufet nu se &oate i"i ;n acest mediu, &entru c despre Dumnezeu, dup/ cum ne
0nva2/ sfin2ii, nu se vorbe4te cu burta plin/, iar cu capul ame2it . cu at1t mai pu2in!
Ii ;nc un mare ru ce "ine de a tee"i(or =i, din &cate, nu utimu* Acest ru const ;n
subminarea autorit)$ii /isericii. Subminarea sistematic/ 4i diabolic-viclean/ e 0n toate: 0n
bat$ocorirea clerului, a obiceiurilor ortodo*e, 0n contrapunerea cre4tinismului cu
ocultismul, cu p/#1nismul, cu toate. Totul e 0mbibat cu ur/ fa2/ de Adev/r. >u "a trece
;nc mut tim& =i &roductorii de tee"i(iune "or ;nce&e s#=i bat -oc &e fa: de Gristos, de
sfin:i* De o ur mare "or fi &trunse emisiunie des&re Preasf<nta >sctoare de Dumne(eu,
totu "a fi &in cu otra"a rut:ii infernae* Abia acoperit cu v/lul umorului, al comediei,
Ciadul atotr1z/tor- va duce lucrarea de luare 0n der1dere a tot ce este dumnezeiesc,
duhovnicesc la bun sf1r4it* +ar sf<r=itu "a fi acea c "a a&rea acea care "a ;ncerca s ia
ocu ui Dumne(eu. 3i va intra (n acela'i moment (n toate casele. "um, cum poate intra un
om dintr-odat/ 0n toate casele5 )oi spunem c/ aceasta e una dintre calit/2ile lui
Dumnezeu . omniprezen2a, c/ci 0n#erii se deplaseaz/ 0n spa2iu 4i e*ist/ 0n timp. %ar
+iserica 0nva2/ c/ antihristul va intra dintr-odat/ 0n toate casele 4i aici parc/ am avea
de-a face cu o contradic2ie.
Dar nu, 3iserica, Sf<nta, Soborniceasca =i A&ostoeasca este "asu ade"ruui, a ade"ruui
Di"in* "a s/ mimeze omniprezen2a, antihristul va intra 0n toate casele 0n acela4i timp cu
a$utorul televizorului. >iecare om 0l va primi 0n locuin2a sa 4i-l va primi de bun/voie! Ii#
"a &rimi, ; "a &rimi, &entru c a "rut s fie &regtit de aceasta =i s#a &regtit cum trebuie,
&entru c n#a acce&tat ;n":tura Pstoruui ce 3un de a fugi $n pustie, nu 0i e pe plac . se
plictise4te de usc/ciune, 4i mai ales 0nc/ (n pustie!
"(3 A >% <7%3%T A)T%B7%ST S% "(3 A >% S>A7S%T(8. "A(9A
),)'7'"%7%8'7. %)D7A"%7,A 'A3,)%8'7 S% "B%)(7%8,
(8T%3%8'7 "7,ST%)%
7F8 .h, ra:iunea aceasta5 /nii taie cu cu:itu &<ine, iar atu ;i ia cu e omuui "ia:a* +ar
ra:iunea, ra$iunea e un lucru alunecos, nu e*ist/ tic/lo4ie 4i m1r4/vie pe care ra2iunea s/
nu le poat/ $ustifica, s nu gseasc cau(a din care toate acestea n#ar trebui fcute* A=a "a
gsi o scu( =i &entru numeree &ersonae =i &entru &a=a&oarte =i &entru F NNN5 1 doar nu &e
cada"re "or fi &use numeree astea =i nici nu "or adormi sim:urie oamenior, nu, nicidecum*
To2i, to2i vor 0n2ele#e, dar ra2iunea va #/si $ustific/ri, numaidec1t va #/si, iar omul,
preg)tit de,a (n forul s)u interior s) tr)deze, se va autolini4ti cu ar#umentele ra2iunii.
Amar ;mi este mie, unui btr<n de o sut de ani, s s&un aceasta, dar &regtirie "or fi de a=a
natur c des&re materii ;nate, " rog s m crede:i, nici "orb nu "a fi5 "e vorb/ mai poate
fi de Ciube'te-L pe Domnul Dumnezeul t)u&5 <e sine 0nsu4i se vor tr/da, pe nevestele 4i
copiii lor, trup din trupul lor. A&ostou +ubirii ;i demasca &e cei care se bteau cu &umnu
;n &ie&t c#) iubesc &e Dumne(eu =i# urau &e a&roa&ee, (ic<nd: (el care nu-l iube#te pe
aproapele s&u pe care $l vede, cum $l poate iubi pe umnezeu, pe (are nu-, vede) 7+oan O:
208 A&roa&ee, nu ca rud de s<nge, ci to:i oamenii care ne ;ncon-oar* Tr/d/torul
timpurilor de pe urm/ e 4i tr/d/torul s1n#elui s/u, #ata s/ distru#/ totul pentru o clip/
de via2/ p/m1nteasc/, care nu "rea s#=i ia de seam, s ;n:eeag c, ;nt<i de toate, &e sine
se trdea(, c se d nu ;n m<inie des&o:ior de &e &m<nt, ci a chinuri "e=nice ;n iad* Se
trdea(, se trdea(* +at# nscut =i bote(at &<n se af ;n m<inie Domnuui* ;ns e are
"oin: iber de aegere =i ;n:eegere a bineui =i ruui, =i con=tient se ea&d de dre&tu de
fiu a +ubirii =i trece ;n robia ruui5 Dar c<t e de ;nfrico=tor acoo5 7F8
Stare:u s#a sat &e &ern =i a tcut* De sub &eoa&ee sate cdeau acrimi 2 una, dou,
treiF 3u(ee i se mi=cau mute ;n rugciune*
Tu crezi, continu/ el peste c1teva minute, c/ f/c/torului de minuni de la Sarov, at1t de
simplu 0n/l2at p1n/ la s/la4urile raiului, i-a fost u4or s/ fie #ata s/ mear#/ 0n iad, doar
ca al2ii s/ se salveze5! )u, aceasta e treapta cea mai 0nalt/ a %ubirii, e o totaitate a tuturor
"irtu:ior, dac "rei, $edere a ui Dumne(eu, 1unoa=tere a ui Dumne(eu* Dumne(eu &e @iu
Su )#a adus ca -ertf &entru &catee noastre, &entru &catee ;ntregii omeniri* A&ostou
Pa"e se ofer &e sine ca -ertf &entru neamu iudeior, &reafericitu Serafim 2 &entru cre=tinii
din &g<ni* .i =i a:ii ca ei, mii, care au mers &e caea agonisirii "irtu:ior, &e caea asemnrii
cu Dumne(eu, au fost #ata s/ se $ertfeasc/ pentru oile r/t/cite* .i nu doar au citit, ci au =i
cunoscut, cci Dumne(eu a=a a iubit umea, ;nc<t &e @iu Su 1e /nu#>scut )#a dat 7+oan
P: JN8*
# Printe Antonie, ;ntreb, dar, totu=i r(boi "a mai fi4
Stare:u a (<mbit cu amrciune. 4, neam pu$in credincios, p%n) c%nd voi fi cu voi!. 2 ;:i
aminte=ti aceste cu"inte, &rintee4 Des&re ce "orbesc eu, &rinte Ae?andru45 7/zboiul
mer#e de la facerea lumii 4i va continua p1n/ la a Doua enire a lui Bristos
7/scump/r/torul! $or &artici&a sau nu oamenii a acest r(boi, nu e chiar at<t de im&ortant,
mai e?act, aceasta este urmarea, nu cauza. 1au(a e ;n s&irituaitate, ;n eforturie s&irituui*
Aminte=te#:i, 1onstantino&ou asediat de ctre &g<ni, de strmo=ii no=tri sa"i* Dar
asedia2ilor, cu toat/ dec/derea lor, li se p/streaz/ con4tiin2a faptului c/ motivul
nenorocirilor sunt anume p/catele, ele sunt pricina acestor necazuri* Dumnezeu e cu noi
at1ta timp c1t noi suntem cu ,l. Se ;ntorc grecii de a &cat, cu &ost =i rugciune, =i
Dumne(eu arat o astfe de minune a Maicii Domnuui c ;nce&e o furtun =i corbiie
&g<nior sunt ;m&r=tiate ;n toate &r:ie* 1<t de minunate sunt ucrurie Domnuui o
do"ede=te fa&tu c du& aceast minune o mare &arte din sa"i au &rimit bote(u* +at =i
r(boiu* >iecare trebuie s/ duc/ r/zboi cu propriile sale p/cate. %ar de rezultatele acestei
lupte 0n plan duhovnicesc vor depinde 4i succesele 0n via2a p/m1nteasc/.
-remurile de pe urm&. De cum ,van#helistul 0ncepe a povesti despre ele, dintr-odat/
dispare meticulozitatea e*punerii* /ite cum Scri&tura e &in de mici detaii, ce e?actitate a
e?&unerii, ucru de ;n:ees, cci =tim c scriau oameni ins&ira:i de Duhu Sf<nt* . cu totu
atce"a c<nd "ine "orba des&re tim&u din &rea-ma $enirii a Doua a ui Gristos* Des&re ce
scriu ."anghei=tii4 ,i vorbesc despre s/r/cirea spiritual/ a oamenilor. Aceasta de$a nici
s/r/cire nu mai poate fi numit/, e un fel de (ndr)cire a omenirii. Pentru c ee, duhurie
c(ute, sunt &urttoare a tuturor "iciior: m<ndria, be:ia, desfr<narea, iubirea de argin:i, setea
de &utere, ateismu* ?i de acum, ca urmare a acestora . catastrofele terestre, cutremurele
de p/m1nt, ar/t/ri cere4ti 0nfrico4/toare, boli necunoscute, r/zboaie 4i altele. Distrugerea
s&irituait:ii "a duce a &ieirea "ie:ii &e &m<nt* ;nsu=i M<ntuitoru s&unea c (iua =i ora
sf<r=ituui nimeni nu o =tie, doar 0at* Trebuie s/ ve#hezi ca s/ nu fii luat prin
surprindere, ca #ospodarul cel r/u c1nd dau buzna t1lharii. )u e nicio aluzie 0n
Scriptur/ la o dat/ anume, sau la un soroc l/sat, ca s/ poat/ fi f/cut vreun calcul.
Dar omu ;ntotdeauna se strduie=te s &trund cu mintea sa cie Domnuui* 1<te ;ncercri
au fcut s numeasc anu cu &ricina 2 ;n (adar5 Subit va fi acest sf1r4it, adic/ nea4teptat.
Ii aici a&are sen(a:ia contradic:iei 2 ."angheia "a fi &ro&o"duit ;ntregii crea:ii, =tim c
acesta este unu dintre semnee sf<r=ituui umii, iar gasu tr<mbi:ei Arhangheuui "a fi
nea=te&tat* >u e nimic de mirare aici =i nu#i nicio contradic:ie* ?i iudeii au a4teptat mii de
ani venirea lui 3esia, au studiat Testamentul 4i proorocirile, dar a venit 31ntuitorul 4i
nici 0ntr-o locuin2/ omeneasc/ nu s-a #/sit un loc pentru Dumnezeiescul <runc!
.i &rimii a"eau s aud $estea cea 3un din gura Domnuui Knsu=i* Ii ce4 ;nt<i Hosana, iar
&este c<te"a (ie 2 Hr&stigne#te-,, r&stigne#te-,!9 Aceast/ este +un/ le era incomod/, le
strica lini4tea, modul obi4nuit de via2/. 3ai simpl/ 4i mai accesibil/ era 0nv/2/tura
omeneasc/, 0nv/2/turile b/tr1nilor, pe care le-au 4i urmat. "onform lor, a4teapt/ 4i
acum venirea lui mesia ca 0mp/rat al 0mp/ra2ilor, pe care poporul evreu 0l va face re#e
al 0ntre#ii omeniri. ?i 0l vor primi. %l vor primi pe antihrist.
A=a =i acum, to:i "or au(i cu"intee ."angheiei, mai e?act, le vor asculta, dar nu le vor
auzi. >u e "or au(i* )u vor auzi 0nv/2/turile +isericii, "orabia salvatoare a vremurilor
din urm/, 4i vor mer#e dup/ 0nv/2/turile omene4ti, vor respin#e adev/rul, se vor
mul2umi cu pove4ti, a4a cum ne avertizeaz/ Apostolul. )u le e comod/ lor, le 0ncurc/
modul de via2/ format din deprinderea de a-4i satisface poftele. ?i vor huli, 4i vor
bat$ocori peste m/sur/ +iserica ce le-a dat Sf1nta Scriptur/. &)catele slu,itorilor
nevrednici vor fi luate drept vicii ale /isericii. .a or e ;ncurc* Pentru c 3iserica este "asu
&in de Duhu Sf<nt, iar e este uhul Adev&rului! Demascatorul lumii 0n lume. >u a umii
create de Dumne(eu, a ne&rihnitei umi a naturii &rimordiae =i a duhuui, ci a umii c(ute
;n &cat* A umii desfigurate de &oft, muribunde, care "rea s =i#i fac co&rta=i ai &ieirii
sae &e c<t mai mu:i oameni, iar ca re(utat, &ieirea sufeteor or*
7F8 Ii ce din urm care "a duce sufetee oamenior a &ieire nu &oart un nume a su 2
&entru ru, aceasta e &rea mut =i &ur =i sim&u im&osibi, de aceea antihrist 0nseamn/ anti
5ristos, du4man al lui Bristos. Toate ac2iunile lui, pe de o parte, sunt 0ndreptate c/tre o
imitare a lui Bristos. 0nt1i de toate, s/ atra#/ oamenii de partea sa, astfel 0nc1t ei s/-l
urmeze de bun/voie, nu for2a2i, cu toate c/ nici a4a nu se va lipsi de Canti-. <e de alt/
parte, aceasta e o cale cu totul opus/ celei a lui Bristos. 1aea ui Gristos e ducerea crucii
&e &m<nt, =i e duce, ;ncununat ;n 1er, ;n ca=urie ;m&ratuui Sa"ei* Drumu &uturos a
antihristuui nici &e &m<nt nu e duce, iar sf<r=itu ui e ;n iad5 1u aceasta totu e s&us, iar
fiecare aege ce "rea* Dar mul2i vor vrea s/ fie atra4i de am/#eala falselor lui minuni. >u
antihristu, dar ;n=i=i oamenii care "or fi de acord s &rimeasc semnu satanei, semnu de
;m&otri"ire fa: de Dumne(eu, ;i "or desco&eri &e cei care nu #au &rimit =i ;i "or trimite &e
cei dre&:i a chinuri* Primii cre=tini &rimeau chinurie ;n fa:a tuturor oamenior* :roaznice
vor fi chinurile m/rturisitorilor ultimelor vremuri, chinurile le vor fi pricinuite pe
ascuns de restul lumii, de c/tre oameni 0nv/2a2i de duhurile r/ut/2ii, care se vor afla de
fa2/.
+at ;nc un ru &ricinuit de st&<nii tee"i(iunii 2 fa&tu c (i deprind pe oameni cu chipurile
dracilor. Aceast ;n":tur se desf=oar din &in: din toate &r:ie oamenii sunt &ri"i:i de
mon=tri5 0i numesc acum e*traterestri sau nu mai 4tiu cum, dar ace4tia sunt draci. a
trece timpul 4i ei se vor ar/ta liber oamenilor, fiind 0n slu$ba antihristului 4i a slu#ilor
lui. "u mult mai #reu va fi atunci de luptat cu ei!
D, 8A %3+(%+A7, 8A >'A3,T,. "(3 '7 >% =(D,"ATA S% %AD(8.
"AT D, %3<'7TA)T ,ST, SA )( <%,7D,3 T%3<(8 S% SA ),
'ST,)%3 <,)T7( D'+A)D%7,A D(B(8(% S>A)T
Ii &este toate acestea "a domina foamea. , foame dub 2 =i fi(ic, =i, ;n &rinci&a, s&iritua*
or fi c12iva ani neroditori, secete, toate acestea vor duce la o foame cumplit/. Dar nici
acesta nu este motivul principal, doar oamenii s-au deprins s/ consume mai mult/ hran/
dec1t le este necesar pentru 0ntre2inerea vie2ii, cu mult mai mult/. 1u"ioasei Mria
.gi&teanca ;i erau de a-uns c<te"a boabe de gr<u =i &u:in rou, ca s triasc =i s re(iste
cdurii &ustiuui* 1u"iosu Serafim de a Saro", fctoru de minuni, se hrnea cu ierburi, iar
;n fiecare (i muncea fi(ic din greu* .i erau &ini de har* Dar oare numai ei4 Mes&ing<nd
&utre(iciunea, ei se uneau cu $ia:a, &<n =i tru&urie or rm<neau neatinse de &utre(iciune,
contrar egior mor:ii, aduse ;n natur de ctre &cat* 1u oamenii utimeor tim&uri se ;nt<m&
ce"a contrar: unu dintre idoii or este m<ncarea* 3/n1nc/ nu atunci c1nd le e foame, ci
pentru c/ au ce m1nca. Kncearc, cunoa=te oare omu contem&oran ade"rata sen(a:ie de
foame4 Pu:in &robabi, atfe de ce i#ar mai trebui at<tea condimente, mirodenii, sosuri, re:ete
de m<ncruri rafinate* 1ci menirea or e s tre(easc dorin:a de a m<nca cee &re&arate* 1e
care are, ;ntr#ade"r, ne"oie de m<ncare &entru a#=i men:ine &uterie nu are ne"oie de toate
acestea* , buc:ic de &<ine =i o ;nghi:itur de a& ;i sunt de a-uns*
Dar buturie s&irtoase care inhib sen(a:ia de satura:ie4 Toate acestea sunt o repetare a
or#iilor p/#1ne. Dar noi uit/m c/, de fapt, consum%nd moarte, ne logodim cu ea, devenim
ostaticii ei. Acum are loc (ndoparea omenirii. A4a cum 2/ranul 0ndoap/ vitele 4i p/s/rile,
pre#/tindu-le de moarte, de t/iere, a4a 4i omenirea se pre#/te4te de moarte, de moarte
spiritual/, 0nt1i de toate. Diferen:a e doar c animaee nu au ibertatea de a aege =i nici
ra:iune, iar omu =terge imitee naturae, aeg<nd indi"i(ii ce ;ncac aceste imite* Dar omu
are ra:iune =i ibertatea de a aege =i nimeni nu &oate s# obige6 tot ce face, face de bun"oie*
+at $ia:a =i iat moartea* +at .iserica-Adev&rul, &entru c este 0ru&u ui Gristos =i e &in
de Duhu Sf<nt, =i iat orgia mor:ii, atot"icenee egi =i is&ite ae umii* @iecare aege iber
una dintre ee*
Despre ziua de azi, mul2i 04i vor aminti la =udecata de Apoi cu mare c/in2/ 4i
am/r/ciune, pentru c/ nu s-au folosit de ea ca s/ a#oniseasc/ Duhul Sf1nt. )u au
ascultat chem/rile +isericii s/ se adape din r1urile cu ap/ vie ale harului lui Dumnezeu.
>#au "rut s se de&rind cu rugciunea =i &ostu, cu fa&tee bune, cu ucrarea duho"niceasc*
Au agonisit moarte =i &e ea o "or &rimi* De aceea s#a =i s&us c nu se "a ;ndre&ta tot ce "iu*
"/ doar nu va fi o $udecat/ a4a cum 4tie lumea . cu procuror, avocat, cu ultimul cuv1nt
al inculpatului, nu. or acuza sau 0ndrept/2i 0nse4i faptele omului . faptele 4i #1ndurile.
?i va primi fiecare ce a ales 0n aceast/ vale a pl1n#erii 4i a pribe#iei, spre ce a tins, ce a
dorit, aceea va primi. 1e care a aes "ia:a "a &rimi "ia:a "e=nic =i fericirea, iar cui moartea
i s#a &rut mai duce 2 iadu =i chinurie "e=nice* Ii, du& cum ne ;n"a: Sfin:ii Prin:i,
&rinci&au chin nu este tigaia D9cazanul cu smoala", n*n*E, ci lipsa lui Dumnezeu! Acum,
"rem noi aceasta sau nu, a"em ;n &ermanen: dre&t s&ri-in )ucrarea )ui dttoare de $ia:*
A=a ori atfe, suntem ad&a:i de Garu Su* Mcar =i &rin 1u"<ntu s&us a facerea umii
&anteor =i animaeor, omuui =i uni"ersuui* @r ucrarea ui Dumne(eu, umea nu ar &utea
e?ista nicio ci&* 0im&u din urm de aceea =i este ce din urm, &entru c ac:iunie omuui
;n=eat de mira-ee dia"oe=ti sunt ;ndre&tate ctre des&rinderea de umea Proniei* ?i iat/ c/
devine clar c1t de important este s/ dob1ndim Duhul Sf1nt acum. )umai 0n aceasta e
z/lo#ul m1ntuirii* Scri&tura s&une car c domnia antihristuui "a dura trei ani =i -umtate* S#
ar &rea c ce sunt &u:ini trei ani, dar =i at<ta "a fi de a-uns ca s nu mai rm<n niciun sufet
credincios, a=a u&t ;nfrico=toare "a fi =i at<t de ru "or fi &regti:i de ea oamenii* )u
ve#hem, ne-am rela*at, l/s/m totul pentru mai t1rziu. <entru mai t1rziu postul, pentru
mai t1rziu ru#/ciunea, pentru mai t1rziu r1vna de a primi Sfintele Taine, pentru mai
t1rziu smerenia, pentru mai t1rziu . faptele bune. %n schimb hran/, 4i mai mult/ acum,
locuin2/, chiar 0n clipa aceasta, ma4in/ . e foarte de dorit. Dar se va pr/bu4i lumea, va
disp/rea aceast/ invazie a nimicniciei 4i se va v/di c/ e4ti #ol-#olu2.
3%7A=(8 +()ASTA7%% S, S<(8+,7A. "'8A<S(8 +A)"%8'7. D(<A
BA'S(8 :,),7A8, A)T%B7%ST %), "A SA8AT'7 S% =(ST%T%A7,
>A", 3%)()% A3A:%T'A7,, A >% S'"'T%T D(3),9,( S% A >%
<7%3%T "B%A7 S% %) +%S,7%"%. %3<'T7%A '7%"A7(% "'3<7'3%S
"( D%A'8(8.
Antihristul va ap/rea ca un izb/vitor de nea$unsurile sociale, cu toate c/ anume 0n acest
scop se vor produce ele. $a a"ea o &utere nemai"(ut aceast ta& a iaduui* ,amenii ce
&regtesc "enirea ui de &e acum au ;n m<inie or bog:iie de ba( ae &m<ntuui* 3ira$ul
bun/st/rii actuale se va spulbera tot at1t de repede cum trece apa. S ne aducem aminte
unu dintre antrenamente, o re&eti:ie care s#a fcut cu oamenii ;n /niunea So"ietic # cei care
s-au 0ncrezut 0n b/nci au devenit cer4etori 0ntr-o sin#ur/ zi. Au a#onisit cu anii, care 0n
contul bur2ii, care 0n contul s/n/t/2ii, 4i p/rea c/ aceasta e pentru o via2/. Dar s-a
dovedit a fi un mira$.
Acum va fi mult mai r/u. a avea de suferit 0ntrea#a lume. #otul se va petrece prin
intermediul institu$iilor bancare, de aceea trebuie avut c%t mai pu$ine contacte cu ele.
Acesta e 4i z/lo#ul neaccept/rii codurilor, printre altele. )iciun fel de b/nci 4i credite,
toate astea sunt controlate de aceea4i m1n/ 4i de acela4i cap. +ar dac "ei controa, "ei
"edea c m<na nu e m<n, ci o ab cu gheare, iar ca&u nu e sim&u ca&, ci unu ;ncornorat*
+ar ;n oc de fa: are un bot de fiar cu un r<n-et ;nfrico=tor* De ce pe to2i 0i deprind acum
cu b/ncile5 62i iei salariul de la banc/, pensia . de la banc/. 7epede vor fi aduna2i to2i 0n
acela4i staul. Mare mirare "or a"ea oamenii s afe c =i utimu bnu: din &ortmoneu e este
numrat, ucru care, ;n ,ccident, de-a se ;nt<m&*
+ar acesta, din &cate, nu "a fi utimu &rie- de mirare* Toat/ aceast/ carcas) de bun/stare
construit/ de omul modern se va dovedi a fi o capcan/ de o2el pentru el 0nsu4i. .i, dar ce
s mai "orbim, ca&cana are ce &u:in arcuri, a&as &e ee =i e=ti iber* 1hiar =i animaeor
;nchise e reu=e=te uneori s fac aceasta* Aici a=a ce"a nu "a fi &osibi* Ii#i "a ;m&inge dracu
&e oamenii necredincio=i sau &e cei cu &u:in credin: s#=i fac seama, ;ngro(itor e fa&tu c
"or fi &rohodi:i =i ;nmorm<nta:i 2 se "a scrie c a fost ;n stare de ires&onsabiitate =i, gata,
ucru e ca =i fcut* 1a =i cum -udecata asu&ra unui asemenea ucru, "i(<nd iertarea sau
&edea&sa, s#ar &utea face &e &m<nt5 . ce"a de feu indugen:ei catoice 2 ai cum&rat#o =i
e=ti de-a iertat* Ii atui nenorocit i se &are mai &u:in ;nfrico=tor 2 #au &rohodit doar &e
&recedentu: H1u sfin:ii odihne=te#)F9, e iertat, iar mie ce#mi ;ncurc45 Mu:i, mu:i oameni
"or merge ;n iad cu c<ntarea aceasta, &un<ndu#=i singuri ca&t (ieor, i&sindu#se de orice
&osibiitate de a u&ta &entru "ia:a "e=nic, &entru "ia:a ;n $ia:* Am v/zut 4iruri de sicrie.
<e p/m1nt pl1n#, bocesc, se c1nt/ prohodul, iar 0n $ur $oac/ dracii, mul2umi2i c/ au
putut s/ piard/ at1tea suflete!
+ar "iii ;i "or in"idia &e cei mor:i* Da, frica de boli 4i de r/zboaie, de moartea celor
apropia2i. Trebuie s/ ai mult/ credin2/ 4i n/de$de 0n Dumnezeu ca s/ po2i suporta toate
acestea. "um un om plin de m1ndrie 4i iubitor de ar#int s/ 0ndure umilin2a5 Doar ieri e
;nsu=i striga: HDac e=ti de=te&t, de ce nu e=ti bogat4*Q9 %eri, mul2umirea de sine d/dea din
el, iar ast/zi e un nimeni. $a acce&ta orice6 =i codurie, =i HNNNR, =i cu s<nge "a semna
contractu cu satana* Dar e nu mai are ne"oie de aceasta5 Ii a=a e=ti a ui, te mai (ba:i, mai
sari ;n sus, dar g<tu de acum :i#e ;n a: # e=ti a nostru5 (milin2a 0ndurat/ cu smerenie 0n
zilele bun/st/rii himerice, iat/ pode2ul peste cei trei ani 4i $um/tate de putere ai lui
antihrist. Asu&ra cui ;ns "a :inti atunci gheara is&itei du=mne=ti4 Asu&ra ceor credincio=i*
)u i-au putut ispiti cu confortul 4i aurul, cu bun/t/2i 4i ma4ini, s/ 0ncerc/m acum, sub
amenin2area mor2ii de foame, s/-i ispitim cu o bucat/ de p1ine. :reu, oh, ce #reu va mai
fi s/-2i p/strezi sufletul c1nd cei apropia2i, copiii, demult nu au mai pus o f/r1m/ de
p1ine 0n #ur/. )umai cel care crede 0n Dumnezeu, care %l crede pe Dumnezeu se va
putea st/p1ni s/ nu fac/ pasul ireversibil. a da ceva antihristul lumii5 )u, pentru c/ nu
va fi nimic de dat. 1e "a a"ea e mai mut dec<t bog:iie str<nse, bog:ii &re:uite ;n acea
ume organizat& de diavol #i tot de el distrus&, &entru instaurarea mai comod a fasuui
mesia5 Ace=ti -indui:i doari "or fi numra:i cu metru* Aurul va a$un#e la pre2ul s/u
adev/rat . zero. 1a meta, nu e bun de nimic, iar ;n rest, nici de foame, nici de frig nu :ine*
Pre: "or a"ea doar ucrurie func:ionae, ucruri fr de care nu e &osibi su&ra"ie:uirea
omuui 2 to&oare, fierstraie, orice instrument, &ite sim&e de fier*
Stare:u a ;nchis ochii* +ar=i s#a strecurat o acrim* Prea c doarme, dar bu(ee i se mi=cau
du& obi=nuin: ;n rugciuni*
6n a$unul venirii antihristului va fi un haos 0n via2a tuturor 2/rilor. or prospera cei
care, 0n virtutea reli#iei pe care o practic/, a4teapt/ venirea antihristului Jca 3esiaK.
Ace4tia sunt, 0nt1i de toate, iudeii 4i musulmanii. Dup/ ei, acei protestan2i care, ne#1nd
Dumnezeirea Domnului nostru %isus Bristos, propov/duiesc 0mp/r/2ia lui Dumnezeu pe
p/m1nt. "re4terea influen2ei lor se vede de pe acum, iar mai departe va fi 4i mai mare.
Princi&au &entru ei acum e s ia ;n st&<nire &m<ntu* Kn tain, "or cum&ra tot 2 =i &duri,
=i c<m&uri, =i r<uri* Siberia "a fi uat de chine(i =i &oate =i mai mut*
CAtunci, unde e mai bine s) ne salv)m!&, ; ;ntreru& &e stare:*
(nde va ar/ta Dumnezeu. Princi&au e m<ntuirea, nu discu:iie DteoreticeE des&re m<ntuire*
,sen2a Cminunilor- antihristului va consta 0n seduc2ia pe care o vor emana. Adic/,
atr/#/toare vor fi aceste false minuni, vor vr/$i ochiul. De aceea, p%n) 'i s) te ui$i la ele e
p)cat 'i prime,die de moarte. Trebuie s/ te ascunzi 4i privirea s/ 2i-o ascunzi.
Dar nici aceasta nu e tot* Sensul venirii sale va fi dreptatea absolut/. A venit 31ntuitorul
nu 0n )umele S/u, ci 0n )umele Tat/lui. )u 8-au primit, ci, mai mult dec1t at1t . 8-au
r/sti#nit. Dac e s -udecm dre&t, =i acum ; bat-ocoresc =i#) rstignesc, neg<nd
Dumne(eirea )ui =i schimonosind ;n":tura )ui* %ar acesta va veni ca dumnezeu, nu
dumnezeu, dar ca dumnezeu, 4i 0l vor primi 4i-l vor crede dumnezeu pentru minunile
sale mincinoase, pentru faptele sale 0n4el/toare. Adic/ pentru ceea ce va fi pl/cut 4i
atr/#/tor pentru oameni. +s&ititor, ne s&une imba sa"on, bisericeasc* De aceea se =i
s&une c nu se va $ndrepta tot cel viu # nu "a a"ea ;ndre&t:ire*
Acum sunt din cale afar/ de vorb/re2i pseudo0nv/2/torii. Atunci 0ns/ c1nd faptele 4i
cuvintele lor vor fi verificate de Adev/r, se va v/di toat/ minciuna. Dar va fi primit
antihristul 0n orice biseric/ din lume 4i i se vor 0nchina lui ca unui dumnezeu. +a aminte,
cinstite &rinte, nu e se "a decara dumne(eu, dar cu minuni am/#itoare va face astfel 0nc1t
i se vor 0nchina ca unui dumnezeu! +at ;n ce const gro("ia, iat de ce "a i&si orice moti"
de ;ndre&t:ire5 Dar cei care ; "or &rimi "or fi oamenii &entru care ."angheia se sf<r=e=te a
1ina cea de 0ain* <entru :ol#ota, ei sunt surzi. 1hinurie &e cruce sunt &entru ., toate
astea se ;nt<m& acoo, ;n +erusaim, cu 2000 de ani ;n urm*
Itii, c<nd ne uau 1S, eram ca ni=te oi, nu "reau s s&un miei, ca nici mcar astfe s nu m
com&ar cu M<ntuitoru* 3er#eam t/cu2i la abator; pur 4i simplu era #reu s/-2i ima#inezi
c/ e posibil/ o asemenea f/r/dele#e. ?i doar 4tiam cine sunt ei. "1t au proorocit stare2ii
despre aceste vremuri, despre puterea slu#ilor 0ntunericului. Dar =edeam =i a=te&tam 2
cine "a fi urmtoru* Doar mu:i au nimerit ;n aceste mre-e ae minciunii* 1<t de mari =i de
de=te&:i erau =i arhie&isco&u +arion, ;n":toru meu, =i mitro&oitu Serghie, =i mu:i a:ii*
Dar au #re4it c1nd au crezut c/ te po2i 0n2ele#e cu dracii 4i cu slu#ile lor. 8e p/rea c/,
p/str1nd forma, con2inutul va r/m1ne de la sine. >umai c nu a fost a=a, dar aceasta s#a
"(ut mai t<r(iu* Tot aceasta se 0nt1mpl/ 4i acum, numai c/ se va vedea mai t1rziu.
S(<(),7,A >ATA D, <(T,7,A SATA)%"A5 )( , D, A=()S SA
"%T%3 S% SA D%S"(TA3, "% SA >A<T(%3 ",8, "A7, D(" 8A
D'+A)D%7,A BA7(8(%
H/erta*i-m&, p&rinte Antonie, dar cum r&m'ne cu cuvintele Apostolului despre putere #i
despre supunerea $n fa*a ei), ; ;ntreru& eu iar=i*
.#e#eh, sufete a meu 2 a (is stare:u* Dar A&ostou Petru n#a fugit e, oare, din Moma, c<nd
)#a ;nt<nit M<ntuitoru4 Dar &e A&ostou Pa"e nu #au sa"at oare ;ntr#o co=ni:, d<ndu# -os
de &e (id4 "e are a face aici acceptarea realit/2ilor 4i opunerea satanismului5 1e s#:i
aduc eu e?em&e 2 aminte=te#:i de marea muceni: .caterina, sau de maree mucenic
!heorghe* Supunerea e posibil/ doar 0n lucrurile ce 2in de puterea laic/ . s/-2i faci
meseria, s/ nu faci r/scoale armate. Dar =i aceasta, du& cum "ede fiecare* @ra:ii Macabei
sunt un e?em&u bun de foosire a for:ei ;m&otri"a ceor ce#) insut &e Dumne(eu =i tot ce
este Dumne(eiesc* Dac a&uci drumu smereniei &roste=ti, a=a =i "ei ;nce&e a &une ;ntrebri
des&re &ros"irea ;n r<ndu sfin:ior a ui Ae?andru >e"sCi, biruitoru, =i a ui Dimitrie, ce
care i#a &r&dit &e ttari &e c<m&ia SuiCo"o* Kntrebrie ca ;ntrebrie, dar de &ros"it, i#a
&ros"it Dumne(eu5 .u, c<nd aud asemenea ;ntrebri He"a"ioase9, ;mi amintesc de "ia:a
Sf<ntuui $asie ce Mare =i a 1u"iosuui +o" de a Poceae", fctoru de minuni* 1e "reme
;nfrico=toare e#a dat Dumne(eu &entru "ia:* .i, =i ce4 )u s-a ru#at, oare, Sf1ntul asile
s/ moar/ 0mp/ratul %ulian5 /d c/ vrei s/ spui c/ %ulian a fost un apostat, dar era
0mp/rat 4i 0mp/rat le#itim, ba#/ de seam/! 4are nu de fric) pentru comoditatea noastr)
ne rug)m pentru 6puterea" satanic)!. Ii doar Dumne(eu a artat c Sf<ntu $asie a a"ut
dre&tate 2 ui +uian i s#a tras moartea nu de a o arma &m<nteasc, ci a fost str&uns de
ancea unui sodat ceresc* Dar 1u"iosu +o" a fcut com&romisuri cu &oone(ii4 >u, e a u&tat
cu ei =i cu acoi:ii or ;n fe =i chi&* >ici de -udec:i nu s#a ferit dre&tu5 Dar tu#mi s&ui de
&utere5
)ucrarea ui Dumne(eu trebuie s se fac cu chib(uin:* Dac ;n rea:iie de &utere, &erechea
=ef#subatern ar ;nsemna doar atot&uternicia unuia =i ad<nca smerenie a ceuiat, n#ar mai fi
ne"oie de Sobornicitatea 3isericii* Dar dac n#ar fi Sobornicitatea, n#ar mai rm<ne 3iserica
nici ,rtodo? # de c1te ori s-a 0nt1mplat ca cel care era 0n adev/r s/ fie un sin#ur om, 0n
timp ce ierarhia superioar/ era 0n erezie5! "e s/ mai vorbim despre puterea laic/
-mitropolitul >ilip 4i patriarhul )icon, de e*emplu. ?i ace4ti drep2i, 0nseta2i de adev/r,
sunt prosl/vi2i ca sfin2i: Sf1ntul asile cel 3are, Sf1ntul :ri#ore Teolo#ul, "uviosul
3a*im 3/rturisitorul, "uviosul %osif olo2Li, dar parc/ po2i s/-i enumeri pe to2i. Dar
mai trebuie :inut minte c, u&t<ndu#se &entru cur:enia credin:ei, ei, Sfin:ii Prin:i, singuri
erau ;m&initori &ini de r<"n ai )egior ui Dumne(eu*
Supunerea smerit/ 0n fa2a oric/rei puteri 0i convine celui care nu este atras de via2a
dup/ "uv1nt. Pentru c drumu mrturisirii, chiar dac e &e unde"a =i a=ternut cu ro(e,
neschimbat, dup/ C4sana7&, va r/suna 4i C8)stigne'te-L, r)stigne'te-L&* Aceast/
incomoditate va servi drept motiv pentru $ustificarea de sine 4i primirea antihristului .
'tiin$) avem, dar ra$iunea s-a (ntunecat din cauza p)catelor. Adic/, dac/ orice putere e de
la Dumnezeu, ne-om supune 4i antihristului, n-avem 0ncotro. ?i 0nc/ vor ad/u#a c/ toate
se fac cu voia Domnului. De aceea, se 4i spune c/ se va 0ntrona necuratul 0n orice biseric/
4i niciun cuv1nt despre cei care au slu$it acolo mai 0nainte* Line minte e?em&u mareui
stare:, fctoru de minuni de a Saro"* 1<te icoane a"ea e4 /na* 1r:i4 $reo (ece* Dar a
dob<ndit mare sa", =i nu de a oameni, ci de a Dumne(eu* Acum to2i au pe-acas/
iconostase, rafturi 0ntre#i de c/r2i, numai c/ nu se s/v1r4e4te fapta cu#etat/! 3ul2i
ascult/, dar pu2ini aud, p/rinte.
Ha, m-am g'ndit eu, e o piatr& #i $n gr&dina mea, ce mai bucurie $mi aduce biblioteca de
vreo mie #i jum&tate de c&r*i!9
K:i mai s&un ;nc o dat: nu e nevoie de discu2ii despre m1ntuire, ci de fapte pentru
m1ntuire - at1t acum, c1t 4i atunci, ceva mai t1rziu. A trecut timpul 0ndrept/2irilor, dac/
a mai fost vreodat/. >u numai m<ntuirea, toate trebuie su&use acestui sco&* A l/sat Domnul
timp lini4tit pentru a ne deschide mintea 4i a auzi cuv1ntul lui Dumnezeu 4i, principalul,
pentru dob1ndirea harului Dumnezeiesc 0nainte de anii 0nfrico4/tori. 1ine "a foosi
aceasta s&re bine, iar cine s&re ru* Primii "or mai &rimi, iar cei din urm =i ce#au a"ut "or
&ierde5 1um s#a =i s&us: c celui ce are i se va mai da, iar celui ce n-are i se va lua #i pu*inul
ce-l are* e#heaz/!9
TStaretul Antonie a fost un batran duho"nicesc, &reot de mir de rang inat care a su-it, du&
deten:ia din agree so"ietice, ;n &arohiie 3isericii ,rtodo?e Muse a Patriarhiei Mosco"ei =i
care s#a ;n"rednicit de dou "i(iuni de a Dumne(eu des&re tim&urie de a urm 7a"ea in -ur
de J00 de ani a data acestor con"orbiri, a carei an este ne&reci(at, dar este foarte a&roa&e de
(iee noastre8, iar a scurt tim& a trecut a Domnu* Sursa originaa de unde a fost &reuat
te?tu o constituie cartea: onvorbiri duhovnicesti si invataturi ale Staretului Antonie de <r.
Ale*ander Irasnov, care este dis&onibia si in imba enge(a, onine*
,egaturi:
Stati in credinta ortodo?a &ana a utima sufare5 2 Sf* SuCsa a ,desei
. $M.M.A D. A S0MA>!. MA>D/M+).
S@A>0/) )A$M.>0+. A) 1.M>+!,$/)/+: $ai, c<t de mu:i sunt ;n focurie
iaduuiF* dac i#a:i "edea, "i s#ar ru&e sufetu de durere9
Sf* )a"rentie de 1ernigo": $or fi muti sur(i si muti orbiF9
Sfantu Serafim de $iri:a: 3anii si inseaciunie umii "or &ierde mai mute sufete
decat &rigoana ateista59
Sf* $arsanufie de a ,&tina: A(i este foarte usor sa ca(i de a GristosF9
Sfantu .frem Siru des&re inseaciunea &er"ersa si insidioasa a Antihristuui si des&re
durerie cee din urma
Parintee Sofronie 2 1u"inte duho"nicesti de cea mai mare adancime des&re umea
contem&orana
1u"iosu Serafim Mose: Ast(i in Musia, m<ine ;n America9
Sfantu +oan Ma?imo"ici des&re sfarsitu umii si duceata com&romisuui a utimii
crestini
Parintee Procu: Anii durerior au ince&ut9
1and oceanu rauui "a inunda intreaga ume, atunci "a "eni sfarsitu umii9
Stati in credinta ortodo*a pana la ultima suflare!
Proorocia 1u"iosuui SuCsa a ,desei
Schiegumenul 0u1sa al 2desei 34567-489:; a fost canonizat in 488:. &)u peste mult timp
va avea loc Sinodul ,cumenic, numit &sfant-* %nsa acest Sinod nu va fi cel de-al optulea,
fiind o adunatura de necredinciosi. %n cadrul lui toate credintele se vor uni in una.
<osturile vor fi anulate, calu#aria anulata, calu#arilor si episcopilor li se va permite sa se
casatoreasca, iar preotilor, sa se recasatoreasca. >oi insa nu trebuie sa acce&tam aceste
schimbari* Stiu nou "a fi introdus in toata 3iserica /ni"ersaa*
>iti vi#ilenti! Straduiti-va sa mer#eti la +isericile lui Dumnezeu acum, cat ele sunt inca
ale noastre. $a "eni tim&u cand nu e "om mai &utea frec"enta* )umai cei alesi vor
intele#e ce se intampla. <e oameni ii vor obli#a sa se duca la biserica apostata, insa nu
trebuie sa mer#em intr-acolo in niciun caz. a ro#, stati in credinta ortodo*a pana la
ultima suflare si va veti mantui-.
7Uiaru Pra"osa"n<i SimbirsC9, >r* 2J#22VJ9988 # .?tras din: Staretii despre vremurile de
pe urma , Manastirea Sfintii Arhanghei Mihai si !a"rii, Petru#$oda, 200%*
, 7,3,A D, A ST7A):, 7A)D(7 %8,
Kn":tura ceor Dois&re(ece A&ostoi 7Didahii8:
He#hea2i asupra vie2ii voastre. "andelele voastre s/ nu se stin#/ 4i mi$locul vostru s/ fie
0ncins, fi2i #ata* Pentru c nu =ti:i ceasu c<nd "a "eni Domnu nostru* Aduna2i-v/ mai des
cu cei de o credin2/ cu voi, pentru c/ 0ntre# timpul petrecut 0n credin2/ nu v/ va putea
a$uta, dac/ nu ve2i fi des/v1r4i2i 0n vremurile de pe urm/.
"/ci 0n ultimele zile se vor 0nmul2i proorocii mincino4i 4i p/#ubitori, iar oile se vor
preface 0n lupi 4i dra#ostea se va preface 0n ur/* Pentru c din cau(a ;nmu:irii neegiuirior
se "or ur; unii &e a:ii =i se vor persecuta 4i se vor vinde unul pe altul, =i atunci se "a arta
=i amgitoru umii, &recum @iu ui Dumne(eu, =i "a face semne =i minuni, iar &m<ntu se "a
&reda ;n m<inie ui, =i 7e8 "a face neegiuiri de care n#au mai fost din "eac*
Atunci va trece zidirea omeneasca prin focul ispitirii 4i mul2i se vor ispiti 4i vor muri, iar
cei tari 0n credin2/ se vor m1ntui de acest blestem. Atunci se "a arta &e cer semnu
ade"ruui6 a ;nce&ut semnu se "a "edea car ;ntins &e cer 7&robabi semnu crucii # n*a*8,
urmat de semnu sunetuui tr<mbi:ei =i, ;n cee din urm, ;n"ierea mor:ior6 ;ns nu a tuturor,
dar du& cum s#a &rofe:it: -a veni omnul #i to*i sfin*ii $mpreun& cu El* Atunci "a "edea
umea &e Domnu care "ine &e norii ceruuiF9
A&ostou $arna"a 7W %N8:
HSe cu"ine s fim cu uare aminte a (iee de &e urm* "/ci tot timpul vie2ii noastre
petrecut 0n credin2/ nu ne va fi de niciun folos dac/ nu vom ur0 neadev/rul 4i ispitirile ce
au s/ vin/, du& cum ne ;n"a: @iu ui Dumne(eu: S) ne (mpotrivim oric)rui neadev)r 'i
s)-l ur%m pe el. A=adar, urmri:i cu mut bgare de seam fa&tee cior ruui* oi nu
trebuie s/ v/ 0ndep/rta2i de al2ii, ca 4i cum a2i fi de acum 0ndrept/2i2i; dar, adun1ndu-v/
0mpreun/, cerceta2i ce este cuviincios 4i folositor pentru to2i apropia2ii vo4tri. 1ci s&une
Scri&tura: -ai de cei care se cred $n*elep*i #i sunt plini de $n*elepciune $n ochii lor*
7.?tras din: Staretii despre vremurile de pe urma , Manastirea Sfintii Arhanghei Mihai si
!a"rii, Petru#$oda, 200%8
"uviosul <aisie A#hioritul: &8(3,A A7D,.
<7%",<,T% ASTA5-
DURERE, TREZVIE SI DRAGOSTE FRATEASCA - ARME PENTRU
RAZBOIUL NEVAZUT AL VREMURILOR DIN URMA IN CARE
TRAIM
@selectie de cuvinte din cartea parintelui <aisie A#hioritul, &Trezire duhovniceasca-A
1-am constientizat ca diavolul a hotarat sa distruga fapturile lui Dumnezeu. ,ste hotarat
sa lucreze astfel ca sa distru#a lumea. A turbat, pentru ca a inceput sa intre in lume
nelinistea cea buna. ,ste foarte salbaticit, pentru ca stie ca timpul lui e scurt 7A&oc*
J2,J28*
8umea arde. <ricepeti asta5 Au cuprins-o multe ispite. ' astfel de vapaie a aprins
diavolul incat de s-ar aduna toti pompierii, n-o pot stin#e. apaie duhovnicesca. )-a
ramas nimic. )umai de ru#aciune e nevoie, ca sa se milostiveasca Dumnezeu spre noi.
$e(i, atunci cand se a&rinde un foc mare nici &om&ierii nu mai &ot face nimic, ci oamenii sunt
ne"oiti sa se intoarca a Dumne(eu si sa#) roage sa trimita o &oaie &uternica, ca sa se stinga*
Asa si &entru "a&aia duho"niceasca &e care a a&rins#o dia"ou e ne"oie numai de rugaciune
ca Dumne(eu sa a-ute*
Toata lumea se indreapta spre a a$un#e un singur caz. ' incurcatura #enerala. )u poti
spune: &%ntr-o casa s-a stricat putin fereastra, sau altceva, sa o repar-. #oata casa este in
dezordine. S-a stricat tot satul. Situatia a scapat de sub control, numai de sus mai e
nade$de, la ceea ce face Dumnezeu. Acum e "remea ca Dumne(eu sa ucre(e cu surubenita,
cu mangaierea mainii Sae ca sa re&are* )umea are o rana care s#a ingabenit si trebuie s&arta,
dar inca nu s#a co&t bine* Se coace raul, ca atunci in +erihon 7+sus >a"i N,2O8 cand a fost gata
&entru de(infectie*
Suferintele lumii sunt fara sfarsit. ' descompunere #enerala, pe familii, si mici si mari.
%n fiecare zi inima mea mi se toaca. "ele mai multe case sunt pline de suparari, de
neliniste, de stres. >umai in casee care traiesc du&a Dumne(eu oamenii sunt bine* +n
ceeate, di"orturi, unii faimentari, atii bona"i, unii accidentati, atii cu &siho#medicamente,
cu droguri5 Mai mut sau mai &utin cu totii, sarmanii, au o durere* Mai aes acum, nu au de
ucru6 datorii de aici, suferinte de dincoo, ii trag bancie, ii scot din case, cu gramada si nu
&entru o (i sau &entru doua* Sau daca un co&i sau doi dintr#o astfe de famiie sunt sanatosi,
se imbona"esc din &ricina acestei situatii* Mute famiii de acestea daca ar a"ea i&sa de gri-a
a monahior, ar &etrece ce mai bun Paste5
"ata nefericire e*ista in lume! "and pe cineva il doare si se intereseza de ceilalti si nu de
sine, atunci el vede intrea#a lume ca la radio#rafie, cu raze duhovnicesti..* De mute ori,
atunci cand rostesc rugaciunea: Doamne +isuse9 # "ad co&iasi mici, sarmanii, cum trec &e
dinaintea mea mahniti si se roaga ui Dumne(eu* Mamee or ii &un sa faca rugaciune, &entru
ca au &robeme, greutati in famiie si cer a-utor de a Dumne(eu* +ntorc butonu &e aceeasi
frec"enta, si astfe comunicam*
Linistea care stapaneste ma nelinisteste. Se pregateste ceva. 1-am inteles bine in ce ani
traim, nici nu ne gandim ca vom muri. 7F8 ,ste trebuinta sa facem multa ru#aciune cu
durere, ca Dumnezeu sa intervina. S-o luam in serios si sa traim duhovniceste. Anii sunt
foarte #rei. A cazut multa cenusa, z#ura, nepasare. , nevoie de mult suflet, ca ele sa
dispara* 7F8 +ntra unee boi euro&ene si inaintea(a s&re mai rau* 7F8 +ar noi dormim in
o&inci* >u s&un sa uam &ancarte, ci sa intoarcem rugaciunea noastra, &reintam&inand maree
&erico ce i aste&tam si sa ne inatam mainie catre Dumne(eu* 7F8 "eea ce va a$uta foarte
mult este sa intre inlauntrul vostru nelinistea cea buna: unde ne aflam, ce ne va astepta,
ca sa luam masurile necesare si sa ne pre#atim. iata noastra sa fie mai calculata. Sa
traim mai duhovniceste. Sa fim mai iubitori. Sa a$utam pe cei indurerati si pe saraci cu
dra#oste, cu durere si cu bunatateM
0rec anii si ce ani grei5 >u s#au terminat subiectee* "azanul fierbe. Daca cineva nu este
putin intarit, cum va putea oare infrunta o situatie #rea5 Dumne(eu nu i#a facut &e
oameni ne&rico&siti* 0rebuie sa cuti"am marimea de sufet* +ntr#ade"ar, daca se va face o
z#uduitura, Doamne fereste, cati vor sta in picioare5 7F8 1autati sa "a imbarbatati*
Stran#eti-va putin. ad ce ne asteapta si de aceea ma doare. )u va lasati slobozi. Stiti ce
tra# alti crestini in alte parti5 @MA Acest duh slobod care e*ista M este o mare lipsa de
recunostinta.
Astazi vezi o lume fiarta @MA <e crestini trebuie sa-i caracterizeze a#erimea
duhovniceasca si nobletea, $ertfa. 7F8 +nsa acesti ani sunt ca o oaa care fierbe si suiera* .
ne"oie de o obisnuinta cu "iata grea, de "ioiciune, de barbatie 7F8 Sa "a &regatiti de acum, ca
sa &uteti infrunta o greutate* Gristos ce a s&us4 >u a s&us: @iti gata94 Astazi, cand traim in
niste ani atat de #rei, cu atat mai mult trebuie sa fim de trei ori mai pre#atiti. )u este
numai moartea napraznica cea pe care va trebui sa o infruntam, ci sunt si alte prime$dii.
Sa alun#am asadar aran$area noastra. Sa lucreze marimea de suflet. Sa e*iste duh de
$ertfa. Acum vad ceva care este aproape sa se intample, dar se amana mereu. )umai
amanari mici* 1ine e face4 ,are Dumne(eu imbranceste4 Gai, inca o una, douaF Situatia
asa merge* Dar deoarece nu stim ce ne asteapta, pe cat puteti, sa cultivati dra#ostea.
Acesta este lucrul cel mai important decat toate: sa aveti intre voi dra#oste adevarata,
frateasca, nu mincinoasa* 7F8
Sa ne pregatim. Daca nu seamana omu, cum "a da Dumne(eu sa creasca grau sau4 ,mu
trebuie sa semene si &otri"it cu ce "a semana, Dumne(eu "a da* Si in armata se s&une: <=ii
gata!'* 1and este cine"a gata4 Atunci cand armata este in aste&tare, si miitarii sunt mereu
gata, cu incatamintee or, cu armee or, cu corturie, aste&tand ordinu*7F8
Astazi traim in anii Apocalipsei. )u este nevoie ca cineva sa fie prooroc pentru ca sa
intelea#a asta. )ucrurie inaintea(a tac#tac* 1e ne astea&ta nu stim* 0oata aceasta situatie ce
s#a insta&anit ne "orbeste in acest sens* De aceea cu atat mai mult acum trebuie sa ne
spri$inim pe ru#aciune si sa luptam impotriva raului prin ru#aciune. 7F8
#rebuie sa ne doara. ,are &oate &ersista o is&ita sau o stare grea daca se roaga caugarii cu
inima4 "u toate ca trecem prin ani #rei vad ca in manastiri domneste un duhM de
veselie! 8umea arde. @MA )oi ne trecem vremea cu placere si celalalt intre timp moare*
7F8 0oata temeia este caitatea rugaciunii* Mugaciunea trebuie sa fie din inima, sa se faca din
durere* 7F8 "heia reusitei este ca pe om sa-l doara. Daca nu-l doare, poate sta ore intre#i
cu metania in mana si ru#aciunea lui sa nu aduca nici un rezultat. Daca e*ista durere
pentru problema pentru care te ro#i, chiar si cu un suspin faci ru#aciune din inima. @MA
Din &acate, unii Hcunoscatori9 $nfasa pe fiii lor duhovnicesti ca pe niste prunci, chipurile, ca
sa nu-i m'hneasca. H>u "atama asta6 nu#i nimic* . suficient sa credeti auntric9* Sau s&un:
H>u "orbiti des&re subiectu acesta # des&re buetine si &ecetuire # ca sa nu se m<hneasca
oamenii9* Kn tim& ce de e#ar s&une: CSa 0ncercam sa traim mai duhovniceste, sa fim mai
aproape de Bristos si sa nu va temeti de nimic, si de va trebui vom si marturisi- # ;i "or
&regati oarecum* Daca cineva cunoaste adevarul, (si face probleme si se trezeste* 6l doare
&entru situatia de asta(i, se roa#a si ia aminte sa nu cada ;n cursa*9
S>A)T(8 8A7,)T%, A8 ",7)%:'(8(%:
&ai, cat de multi sunt in focurile iaduluiM. daca i-
ati vedea, vi s-ar rupe sufletul de durere-
Sf. 8avrentie de "erni#ov: +or fi multi surzi si multi orbi7" @proorocii despre
vremurile din urmaA
&)rintele tot timpul ne repeta c) sufletele merg (n iad a'a cum merg oamenii duminica de
la biseric) la chefuri, iar (n rai precum oamenii merg la biseric) (n zilele de lucru.
Spun%nd aceste lucruri, &)rintele pl%ngea amarnic, g%ndindu-se la sufletele ce se pierd9 -
+ai, c%t de mul$i sunt (n focurile iadului, 'i to$i stau precum pe'ti'orii pu'i la saramur) (n
butoaie. :)icu$ele (ncercau s)-l lini'teasc), dar el le zicea printre lacrimi9 - +oi nu-i pute$i
vedea, c)ci dac) i-a$i vedea, vi s-ar rupe sufletul de durere".
Daca ai vazut ca un om plange, cum ai putut sa mai mananci!" 3Sf. (uv. ,avrentie
al (ernigovului;.
FG ianuarie este data de &ra(nuire a unui mare Sfant rus foarte a&ro&iat de noi ca tim& 7a
trecut a Domnu acum X8 de ani8, "uviosul 8avrentie de la "erni#ov, daruit de Dumne(eu
cu harismee deosebite ae Sfintior din "echime: vazator cu Duhul in inimile oamenilor,
prooroc al vremurilor din urma si facator de minuni. Dincoo de toate, insa, Sfantu
)a"rentie era o inima care ardea de iubire pentru fiecare suflet si care, asemenea
Sfantului %saac Sirul, a Sfantului Siluan Athonitul si a altor sfinti, nu numai ca era de o
sensibilitate duhovniceasca e*traordinara la suferintele oamenilor si plangea impreuna cu
ei, ci plangea neincetat si pentru cei care se afla in iad, precum si pentru cei care7 prin
neascultarea lor de Dumnezeu isi pregateau acelasi chin vesnic* >ealitatea iaduui este
descrisa aegoric, dar cutremurator de catre Sfantu caruia Domnu i#a aratat tainee ne"a(ute
de ochi omenesti6 am cautat sa nu cen(uram, ci chiar sa accentuam 7&rin ase(area inca din
titu si din motto a res&ecti"eor cu"inte8 acest ucru &entru a contracara tendinta care e*ista
astazi de aM i#nora pana la necredinta realitatea iadului (e*ista un origenism tacit in
credinta foarte multora dintre noi si, asa cum spunea un alt parinte, poate ca de aceea si
suntem atat de nepasatori, pentru ca ni se pare ca iadul nu are cum sa mai e*iste, de vreme
ce Dumnnezeu e atotmilostiv).
Am &re(entat cu ata oca(ie ceea ce Duhu Sfant i#a desco&erit in mai mute randuri Sfantuui
1u"ios )a"rentie des&re ceea ce ne astea&ta &e noi, 3iserica acestor (ie si &e generatiie
&remergatoare "remurior de &e urma, cat si referitor a "enirea ui Antihrist* Din sfaturie,
minunie si intam&arie &iduitoare des&rinse din $iata ui am seectat acum numai o mica
&arte, ine"itabi &e considerente subiecti"e, &e teme dintre cee mai diferite, dar toate foarte
im&ortante &entru oricine* (ei care nu ati citit inca intreaga carte si nu l-ati !cunoscut" pana
acum pe Sfantul ,avrentie, va invitam cu caldura sa incercati sa o faceti acum. E foarte
posibil sa va ramana adanc in inima si sa? ramaneti prieteni cu el!
Extrase din: Sfantul Lavrentie al ernigovului, +iata, invataturile si minunile (versiunea
online, care se poate descarca integral dand clic; pe titlu, iar cartea se poate comanda de la
Libraria Agnos dand clic; pe coperta ei de mai sus):
</rintele interzicea foarte sever tuturor c/lu#/rilor, diaconilor 4i preo2ilor s/-4i
tund/ p/rul 4i b/rbile, zic1nd c/ mare e ru4inea pentru arhierei s/ fie tun4i 4i
b/rbieri2i, ;nc s&unea des&re su-itorii bisericii: YYSunt Apostoli, dar sunt 'i <ude,
doar fe$ele 'i le-au schimbat, iar vremurile 'i vicleniile sunt acelea'i!* .ra foarte
r<"nitor Printee, un mare &ro&o"duitor a 1redin:ei ,rtodo?e, =i un mare a&rtor a
3isericii =i a r<nduieior ei* </rintele 8avrentie se sup/ra foarte tare pe cei ce
binecuv1ntau vreo schimbare 0n r1nduiala bisericeasc/: 0n c/r2i, slu$be de
prive#here, botezuri, Sfinte 8itur#hii sau slu$be de 0nmorm1ntare. De asemenea
era foarte nemul2umit de cei care scurtau slu$bele duhovnice4ti @chiar 4i pe
l/dicaA. Printee s&unea c a fost mult mai #reu ca acestea s/ fie scrise dec1t s/
fie citite 4i c1ntate. .ra foarte nemu:umit c nu se citea Psatirea, dar strigau
YYSlav&!ZZ fr fric de Dumne(eu, iar a Sf<nta )iturghie ;ntreru&eau rugciunea ce
se cite=te ;naintea Sfintei Km&rt=anii deschi(<nd &or:ie ;m&rte=ti iar ce ce citea
netermin<nd rugciunea s&unea YYAmin5ZZ, iar &reotu s&unea YY1u fric de
Dumne(euFZZ* NN=ste oare aici fric) de Dumnezeu! Aici este negli,en$), aici nu
numai c) nu se respect) legea ci este vorba de superficialitate 'i (nfruntare a
bunului Dumnezeu. Asemenea slu,itori ai /isericii nici ei nu se salveaz) 'i nici pe
al$ii nu-i las) s) se m%ntuiasc)>>. Ii mai s&unea Printee, c ;n ocu acestor &reo:i
nedemni =i c<rtitori ai r<nduieior biserice=ti, su-esc Kngerii, ;m&reun su-itori cu ei,
=i com&etea( ceea ce ei 7&reo:ii8 nu ;nde&inesc* Arhiereii =i su-itorii 3isericii,
crora e &ace s scurte(e r<nduiaa bisericeasc, "or merge ;n focu ce "e=nic, iar
acei credincio=i ce au stat a aceste su-be se "or m<ntui doar &rin rugciune, &ost =i
miostenie* Din cau(a acestor su-itori, &o&oru nu "ine a Sf<nta 3iseric* Amar, amar
=i -ae &entru ace=ti c<rtitori, cci focu ce "e=nic =i ;ntunericu fr de sf<r=it ;i
a=tea&t9*
1u"iosu s&unea ca preotii vor scurta slu$bele: la inceput <saltirea, iar apoi
"easurile. Domnul nu va rabda si ne va pedepsi. De frica multi vor chema numele
Domnului si se vor mantui prin credinta*
,dat, ;n tim& ce#=i fcea rugciunea ;n chiie, Printee a fost ;ntreru&t de o mare
ggie* A ie=it afar din chiie =i a "(ut un brbat ce striga c e a "enit de de&arte =i
c "rea s# "ad &e Printe* Printee s#a uitat a e =i i#a s&us: # ??#u vrei s)
m)n%nci p%ine u'oar). Dar dac) vei a,unge pe nedrept la 6scaunul" pe care (l
r%vne'ti, ce s)-$i spun, vei tr)i vreo doi ani, dar te vei ardeOO. NN- Dar eu vreau s)
m) fac preot, a r)spuns b)rbatulOO. YY- Atunci du-te la arhiereu. S& fac& el cum va
voi, eu unul nu te binecuv%ntezZZ* Acea s#a dus a $dica 3oris, care #a
binecu"<ntat* Au(ind Printee )a"rentie des&re aceasta, a (is: YY# =l nu va putea
face nimic 'i ('i va pierde 'i sufletulOZ* ,*act peste doi ani, dup/ cum a proorocit
</rintele, a murit 0n mari 4i #rele chinuri*
Printee adesea re&eta: # [#are (mi este mil) de tinerii preo$i f)r) e*perien$),
pentru c) nu au destul) (n$elepciune 'i cura, ca s) (ntrebe. Stau la ei pomelnicele
aruncate pe geam 'i peste tot prin toat) chilia 'i toate pomelnicele pe care nu le
citesc aici, la Sf%nta &roscomidie, le vor duce (n spate (n via$a cealalt) (viitoare) 'i
va fi foarte grea povara lor. 3Ei, fiind f&r& experien*&, scot p&rticele, iar pomelnicele
stau aruncate peste tot;. Dac) ar 'ti ei ce (i a'teapt), atunci ar aduna toate
pomelnicele aruncate 'i necitite, le-ar pune cu gri,) unul peste altul, 'i cu fric),
f)c%nd semnul Sfintei ruci peste ele, ar spune9 6&omene'te, Doamne, pe to$i cei
trecu$i (n aceste pomelnice nepomenite de mine la rug)ciune pentru sl)biciunea
omeneasc)". @i atunci ei n-ar mai r&spunde $naintea lui umnezeu pentru marea
dragoste pe care o are A'ntuitorul pentru noi.\ A=a s&unea bunu nostru Printe =i i
se umpleau ochii de lacrimi amare*
$adica 3oris a"ea obiceiu sa scurte(e su-bee* )ucru acesta s#a intam&at de
nenumarate ori* )a o astfe de su-ba, &arintee s#a neca-it, a dat deo&arte cartie de
su-ba si a s&us: ??De ce s-a scris tipicul si dupa el cartile!ZZ A&oi a continuat cu
as&rime: YYBn astfel de vladica nu va ramane aici mai mult de doi ani si jumatateCC.
Parintee )a"rentie se intrista, de asemenea, cand nu se citeau toate catismee: ??:ai
bine sa inceteze lumina soarelui, decat sa nu se citeasca catismeleZZ* $adica 3oris
nu i res&ecta &e staret si adesea ii facea im&otri"a* ,data, in tim&u unei discutii s#a
com&ortat fara res&ect fata de dansu si chiar a fuierat, aratand ca "a &roceda asa cum
doreste* 1and a iesit, &arintee a s&us, in au(u tuturor surorior, ca &este doua#trei (ie
"a fi mare (ar"a in casa e&isco&uui* +ntr#ade"ar, &este trei (ie, ne&otu sau, un tanar
&e care i intretinea e&isco&u, s#a sinucis* Aceasta intamplare l-a smerit pe vladica,
care s-a adresat staretului, in marea sa amaraciune, pentru a-l a$uta cu
ru#aciunile lui. Staretul l-a primit cu caldura si dra#oste si a ru#at surorile sa
faca ru#aciuni pentru vladica*
Au "enit a &arintee maica diri-oare si ate surori si "orbeau rasfoind caendaru
bisericesc: '&arinte, priviti cati arhierei sunt.'* Dar &arintee a &ri"it si a s&us: <Eu
vad doar patru si va mai fi si al cincilea'* ,ftand din greu, a ince&ut sa ne s&una,
stergandu#si acrimie: @+a veni timpul cand si preotimea va fi atrasa de bogatia
lumeasca, desarta. +or avea masini, vile, vor vizita statiunile climaterice si
rugaciunea lui <isus li se va lua. hiar vor uita de aceasta. Apoi nu vor mai merge
pe calea care trebuie sa mearga, iar oamenii slabi de fire vor merge dupa ei. ar voi
sa fiti intelepti si cuminti. uvintele lor frumoase sa le ascultati, dar sa nu urmati
faptele lor. Eu va spun si va compatimesc ca veti cumpara case mari si frumoase din
manastire. 1u va va a,unge timpul pentru rugaciune si doar ati facut fagaduinte
calugaresti. <n ultimele timpuri oamenii nu se vor mantui cu truda, ci cu
intelepciune. /ntelepciunea va fi in randul celor dintai. Drimii vor fi ca luminatorii,
iar ultimii ca soareleE*9
Pentru iubirea sa &uternic fa: de oameni =i smerenia sa, bunu Dumne(eu #a
;n"rednicit &e Printee cu daru rugciunii inimii, a ;nainte#"ederii =i cu daru
"indecrii de boi sufete=ti =i tru&e=ti* Printee tare &<ngea c<nd &ctosu care se
s&o"edea a d<nsu desco&erea &cate de moarte* Amare lacrimi v/rsa c1nd mama
care se spovedea m/rturisea marele p/cat al uciderii de prunci @avortulA. ,l
spunea c/: NN:ama ce a s)v%r'it acest p)cat trebuie s) verse multe lacrimi
(ndurerate 'i s) se roage zi 'i noapte, c)ci greu este p)catul acesta. S) v) fereasc)
Dumnezeu de el.OO 3ai spunea c/ trebuie s/ ne fie fric/ de acest p/cat ca de foc*
+n manastire era un obicei: cee care isi serbau numee se im&artaseau cu Sfintee ui
Gristos 0aine, a&oi uau o &rescura si mergeau a &arintee* . ru&ea o bucatica, e
feicita de (iua numeui si deseori e o&rea a masa* >oi eram douas&re(ece surori*
Parintee manca dintr#un bid de ut cu o ingura rotunda de emn* Deodata si#a ridicat
ca&u si a s&us, adresandu#se maicii P*: YYAergi si vezi cine a venit! Spune-i sa intre
si sa stea la masa!ZZ Maica a iesit si a "a(ut o femeie care plan#ea foarte tare.
@emeia a rugat#o sa#i ingaduie sa intre a &arintee, dar maica P*, a"and mia de staret,
i#a s&us: YYupa ce termina de mancat, sa veniti caci va primesteZZ* @emeia a
continuat sa &anga* Maica, intorandu#se a tra&e(a, i#a s&us &arinteui: YYAancati, nu
este nimeniZZ* Parintee )a"rentie a mai uat cate"a inguri de bors, si#a intors ca&u si
a s&us din nou: YYAcolo este cineva, chemati-o aici!ZZ* YYar nu este nimeni afara,
mancati linistitZZ, a insistat maica* Parintee a mai uat o ingura, a&oi, indis&us, a
ase(at ingura &e masa si a &ronuntat cu "oce tare: YY=u ti-am spus ca acolo este o
femeie care plange, mergi si adu-o aici.ZZ* ,l insusi s-a ridicat vrand para sa o
intam&ine &e femeia ce &angeaF +n fata noastra a a&arut o femeie de "arsta mi-ocie,
toata numai acrimiF* Probabi ca un mare neca( o adusese aici si staretu s#a dus a
chiie sa "orbeasca cu ea* Peste "reo (ece minute femeia a iesit* S#a incinat bucuroasa
in fata tuturor si a &ecat cu &ace in sufet* Parintee s#a ase(at a masa si adresandu#se
maicii P* a intrebat#o: Daca ai vazut ca un om plange, cum ai putut sa mai
mananci!* Asa era staretu )a"rentie9*
Parintee re&eta adesea ca YYrugaciunea mamei nu arde in foc si nu se scufunda in
apaZZ9*
,dat, ;n tim&u r(boiuui, micu:a M* "eni a Printee ca s cear binecu"<ntare
&entru a#i face &rocesiune de ;nmorm<ntare surorii ei, ce ocuia ;ntr#un sat distrus de
nem:i, =i des&re care credea c murise ;n bombardament, a care Printee a ;ntrebat#o:
- Ea te ajuta pe tine cu ceva) - a, D&rinte, $ntotdeauna mi-aducea lapte #i p'ine. -
Atunci nu va arde (n foc 'i nu se va (neca (n ap). Micu:a insista ;ns ;n continuare
&entru binecu"<ntare ca s#i fac su-b de ;nmorm<ntare* # u-te cu umnezeu, *i-am
spus, #i las&-m& s&-mi v&d de ale mele, ;i s&use Printee =i s#a a&ucat de treab*
Micu:a n#a cre(ut cu"inteor Printeui =i s#a dus a un at &reot care i#a dat
binecu"<ntare &entru ;nmorm<ntare* .a a fcut tot ce era de fcut &entru
;nmorm<ntare, dar mare i#a fost mirarea c<nd a doua (i du& ;nmorm<ntare o "ede &e
sora sa c "ine a d<nsa "ie =i ne"tmat, aduc<ndu#i &<ine =i a&te* </rintele
8avrentie s-a sup/rat foarte tare c1nd a aflat de neascultarea m/icu2ei, spun1nd:
NN<entru ce mai veni2i la mine s/ 0ntreba2i dac/ p1n/ la urm/ face2i tot cum v/
duce capul, dac/ face2i tot ce vre2i voi5OO-.
, femeie a "enit a Printee )a"rentie &entru a cere binecu"<ntare s mearg ;n ora=*
</rintele nu a binecuv1ntat-o. ,a neascult1nd s-a pornit spre ora4. <e drum 0ns/
a avut loc un accident, o mare nenorocire, 4i ea a fost la un pas de moarte.
6ntorc1ndu-se la </rintele, 0i ceru iertare printre lacrimi 4i 0i spuse ceea ce s-a
petrecut. 8a care </rintele 0i r/spunde: ??Asta-i pentru neascultarea ta. De ce-ai
mai venit dup) binecuv%ntare dac) tot faci dup) capul t)u!ZZ9*
.ra ;nc ;n "ia: Printee c<nd micu:ee se ocu&au din ce ;n ce mai mut cu ucru
manua, fc<nd icoane, iar e era nemu:umit =i mereu e s&unea: # YY#oate c%te le
face$i, le face$i f)r) rug)ciunea lui <isus 'i f)r) de r%nduiala /isericii 'i, pentru
aceasta, m)n)stirile nu vor d)inui c%t trebuie 'i multe se vor (nchide, ceea ce s#a =i
;m&init* Diminea:a, c<nd se a&rindeau uminie &rin chiii, Printee, cu mintea sa
car"(toare, =tia unde =i ce se ;nt<m&, =tia cine se roag =i cine se ocu& cu atce"a*
,dat, c<nd Printee se ;ndre&ta s&re biseric, i#a s&us micu:ei ce# ;nso:ea s intre ;n
chiia de <ng biseric =i s "ad cu ce se ocu& acoo micu:ee* Kntr#ade"r, ele se
ocupau cu diferite treburi 4i nimeni nu se #r/bea s/ mear#/ la biseric/. </rintele
s-a sup/rat foarte tare 4i a spus: - NN2n felul acesta m)n)stirea nu o va mai duce
multOO ceea ce s-a 4i 0mplinit* . mereu e s&unea c pentru monah ru#/ciunea este
la fel de necesar/ ca 4i aerul, altfel el se va asem/na cu o Cstatuie nea#r/- r/u
mirositoare. Ii e mai s&unea: # YY=erici*i sunt cei care sunt scri#i $n (artea -ie*iiZZ
+ar a ;ntrebarea surorior: YY(ine este scris $n (artea -ie*ii)CC, e e rs&undea:
YYei care au r%vn) 'i merg cu bucurie la biseric), aceia sunt scri'i (n artea
+ie$iiZZ9*
A"ea, de asemenea, daru rugciunii ne;ncetate cu rugciunea ui +isus* ,dat, &e
c<nd s&am hou # ;=i aminte=te una din micu:e # Printee, trec<nd &e <ng mine,
mi#a s&us: YY,ucreaz&, lucreaz&, dar s& nu ui*i de rug&ciunea lui /isus! Fn minte
trebuie introdus& permanent rug&ciunea, altfel mintea umbl& pe unde se nimere#te, #i
acest lucru ni-l repeta fiec&reia c'nd ne porneam la drumCC*
Des&re Sf<nta )iturghie, Printee ne s&unea mereu: # YYDac) trebuie neap)rat s)
pleci de la Sf%nta Liturghie, atunci pleac) dup) 6#at)l 1ostru", iar dac) s-au scos
Sfintele Daruri, atunci s) stai cu fric) 'i s) te rogi pentru c) aici este prezent 2nsu'i
Dumnezeu cu :aica Domnului 'i cu toate puterile cere'ti, iar dac) po$i, vars)
m)car o lacrim) c%t de mic) pentru nemernicia ta. (&ci $ngerul t&u p&zitor se va
bucura pentru tine. Dac) te (ntreab) atunci cineva ceva, tu r)spunde-i, dar foarte
scurt. <ar tu singur) s) stai (n biseric) precum st) lum%nareaZZ9*
A a&rut &rin ocurie noastre o YY&re(ictoareZZ =i toat umea mergea a ea, ne
&o"este=te +*M** M#am dus =i eu dar c<nd m#am a&ro&iat, ea a ;nce&ut s
boboroseasc ce"a sub nas* S&un<ndu#i Printeui de cee ;nt<m&ate, e mi#a (is: #
YYGici s& nu pomeni*i despre ea $n chilia mea! %rebuie s& fi*i foarte aten*i, c& uite, va
veni a'a un timp c%nd prezic)torii de acest fel se vor (nmul$i ca ciupercile dup)
ploaie. S) v) p)zi$i de ei. ite'te rug)ciunea lui <isus, dar nu uita nici pe :aica
DomnuluiZZ9*
Kn tim&u r(boiuui, &e &m<ntu mnstirii a fost semnat secar =i, iat, "enise
tim&u cuesuui, dar nu &uteau face nimic, cci &m<ntu era bine &(it de soda:i*
Maica iconom a mers cu &<ngere a &rimrie s cear a-utor, dar au aungat#o cu
ru=ine =i au fugrit#o cu "orbe bat-ocoritoare* 1u acrimi ;n ochi ea s#a ;ntors a
mnstire =i =i#a "rsat tot neca(u Printeui* A doua (i, s&re diminea:, Printee a
binecu"<ntat#o =i i#a s&us s mearg din nou a &rimrie, poruncindu-i s/ nu
vorbeasc/ cu nimeni pe drum* 1u credin: ;n Dumne(eu =i ;n rugciunie Printeui,
&(ind tcerea, micu:a a mers din nou, a aceia=i =efi* De ;ndat ce a a-uns a &rimrie
=i e#a cerut din nou s o a-ute, a =i &rimit &ermisiunea &entru str<ngerea roadeor, ba
mai mut, to:i s#au &urtat foarte frumos cu ea =i i#au "orbit amabi* .a, bucuroas, se
;ntoarse re&ede a mnstire =i#i &o"esti Printeui cum s#au schimbat ;n bine ucrurie,
a care stare:u (<mbi =i#i (ise: # YY=i, iat), c%nd omul este r)u atunci cu el este
satana, cel viclean, 'i (i (ntunec) sufletul, iar c%nd te vei ruga pentru acela, dracul
fuge de la el iar omul devine bun 'i (n$eleg)torZZ*
Se a&ro&ia iarna cu &a=i re&e(i iar micu:ee, de=i au ;ncercat, nu reu=iser s aduc
f<n &entru ca* Maica .* se &<nse Printeui s&un<ndu#i c a fost a &re=edintee
sfatuui s#i dea a&robare &entru f<n, dar e a refu(at#o =i a aungat#o fr nimic*
Printee o ascut cu aten:ie, dar nu#i ddu nici un rs&uns* Peste dou (ie o chem a
d<nsu =i ;i s&use: YYac& nu acela, atunci altul te va ajuta, dar te vei $ntoarce cu
f'nCZ* Micu:a a &ecat cu ;ncredere =i ;ntr#ade"r s#a ;ntors cu f<n, cci "echiu
&re=edinte fusese ;nocuit cu o (i ;n urm9*
Printee M* M* ne &o"este=te c : YYAtunci c<nd tat meu murea, eu #am rugat s
mi se arate ;n "is, &entru rugciunie Printeui )a"rentie* Kntr#o noa&te #am "isat,
s&un<ndu#mi: F*i mul*umesc pentru prescuri, mai mult dec't at't nu-mi trebuie nimic,
ele m& ajut&. Eu #tiu c& tu ai mari datorii, dar f&r& prescuri eu voi muri. Atunci eu am
&ecat a Printee =i i#am &o"estit "isu iar e mi#a e?&icat c acee &rescuri se ;m&art
a &roscomidie =i cu ee se s&a &catee omuui* Du& O0 de (ie #am "isat din nou
&e tat meu =i #am ;ntrebat: HH%u e#ti mort)ZZ iar e mi#a rs&uns: YYEu sunt #i
mort #i viuZZ* A&oi #am ;ntrebat: YYBnde-i locul t&u)ZZ +ar e mi#a rs&uns: YYFnc&
nu m& aflu nic&ieriZZ* Kntreb<ndu# &e Printee des&re cee "isate e mi#a e?&icat,
s&un<ndu#mi c tat/l meu 0nc/ n-a trecut v/mile. Depinde de #reutatea p/catelor
4i de vama la care a fost oprit. <entru ace4tia trebuie f/cut/ foarte mult/
ru#/ciune, milostenie 4i date prescuri la Sf1nta 8itur#hie, la biserici de mir 4i
m/n/stiri.
Mitro&oitu +oan 7Socoo"8 a Sie"uui a "enit in "i(ita a &arintee* Au stat de "orba,
au baut ceai, du&a care mitro&oitu s#a &regatit de &ecare* 1erand binecu"antare de a
&arintee, acesta i#a &ro&us sa amane &ecarea &ana a doua (i* +nat Prea Sfintitu insa a
insistat sa &ece* >u a trecut mut tim& si staretu e#a s&us surorior sa# intam&ine &e
mitro&oit* Maicie au ras&uns: Aitropolitul a plecat de mult* Parintee a insistat:
Aergeti si deschideti portile* Au iesit, iar mitro&oitu, tuburat, stand anga &orti, e#
a s&us: HHSoseaua a fost surpata de ape si nu se poate merge pana maineCC*
M#au trimis ;n Donbass, iar eu am "enit a Printee du& binecu"<ntare, ne
&o"este=te at micu:* Printee m binecu"<nt =i ;mi s&use: # YYu-te, vei c&l&tori
tu de colo-colo, dar apoi tot la noi te vei $ntoarceZZ* Aceste cu"inte s#au ;nde&init
;ntocmai* 1<nd Printee s#a stins din "ia: =i a trecut a cee "e=nice eu nu m afam
;n 1ernigo"* Am "rsat mute acrimi amare c nu #am &utut &etrece &e utimu drum
=i nam reu=it s# ;ntreb nimic des&re "ia:a mea* Du& c<te"a no&:i &etrecute ;n
rugciune mi s#a artat Printee ;n "is* $isam c merg a Printee )a"rentie du&
binecu"<ntare =i duceam =i &u:ine merinde* 0ot merg<nd a=a, am nimerit ;ntr#o
grdin de o frumuse:e rar, totu fiind ;n"uit de o c<ntare di"in* )a un moment dat,
"d ;n fa:a mea o csu: =i am ;n:ees c aceasta era csu:a Printeui* A&ro&iindu#m,
#am "(ut ;nuntru, iar e m#a binecu"<ntat =i a&oi mi#a &us am<ndou m<inie &e ca&
;n semnu Sfintei 1ruci =i m#a tras a &ie&tu su* .u m#am g<ndit c m#a str<ns at<t de
tare &entru c eram at<t de &ctoas* A&oi am ie=it ;m&reun din chiie =i am v/zut 0n
fa2a casei dou/ drumuri: un drum lat 4i drept, iar altul 0n#ust 4i pietros. ,u am
vrut s/-l conduc pe drumul cel mare 'i lat, dar </rintele m-a 0ntors la dreapta, pe
drumul cel (ngust 'i pietros, s&un<ndu#mi: HDe acum (ncolo s) mergi doar pe
drumul acesta9 aceasta este binecuv%ntarea ta.9 du& care eu m#am tre(it* 1u mia
bunuui Dumne(eu a=a s#au r<nduit ucrurie c ; am ca duho"nic &e unu din ucenicii
Printeui )a"rentie, &e Printee >ichifor, care mi#a artat calea cea Cdreapt) 'i lat)-
care duce la iad 4i calea cea C(ngust) 'i pietroas)- care duce la rai. Acum eu m/
ro# bunului Dumnezeu 4i 3aicii Domnului s/ m/ 0nvredniceasc/ s/ mer# pe acest
drum 0n#ust 4i pietros p%n) la cap)t*
- ititi si9
Sf1ntul 8avrentie, ia2a, 0nv/2/turile 4i minunile
Acatistul Sfantului 8avrentie
<roorociile unui <rooroc al )oului Testament M
Despre e*amenul bolii - Danion asile povestind din intamplarile reale ale Sf.
8avrentie cu cateva fiice duhovnicesti @despre rostul necazurilorA
Sf. 8avrentie de "erni#ov: &or fi multi surzi si
multi orbiM-
Printee deseori ;=i arta dorin:a s discute cu ucenicii si, 7Hcu co&iii si iubi:i98, des&re
"remurie de a&oi, ca s#i ;n"e:e cum s se fereasc de crrie gre=ite =i s fie "eghetori*
# Acum, c<nd noi ;i "otm &e conductorii no=tri suntem fie cu cei Hde drea&ta9 fie cu cei Hde
st<nga9* Dar nu sta e amaru, cci va veni o vreme c1nd vor impune lumii s/-4i alea#/ un
sin#ur 0mp/rat. %ar c1nd omenirea va vota pentru un sin#ur 0mp/rat, s/ 4ti2i c/ acela Cel
e- - antihristul - 4i s/ te fereasc/ sf1ntul de vei vota. A&oi aduga:
# a fi un asemenea r/zboi mare 0nc1t at1t de mul2i se vor pierde, c/ vor r/m1ne foarte
pu2ini care vor supravie2ui, dar cei ce "or rm<ne nu "or &utea sc&a dec<t dac se "or
ad&osti &rin cr&turie &m<ntuui, &rin &e=teri* S&unea c ;n acest r(boi se "or distruge
at<tea state ;nc<t &<n a urm "or mai rm<ne doar dou sau trei* Atunci ei se vor hot/r0 s/-
4i alea#/ un sin#ur 0mp/rat peste tot p/m1ntul. Kn utimee tim&uri, la sf1r4it, va 0ncepe
pri#oana 0mpotriva adev/ra2ilor cre4tini, care vor trebui s/ scape fu#ind, 7e"ad<nd8, iar
cei neputincio4i 4i b/tr1ni m/car de remorcile lor s/ se prind/ 4i s/ fu#/.
Deseori stare:u re&eta cu triste:e ;n discu:iie des&re antihrist urmtoaree cu"inte:
# Hor veni a4a vremuri c1nd vor umbla din cas/ 0n cas/ ca lumea s/ semneze pentru
acel Psin#ur 0mp/ratQ pe p/m1nt 4i se va face un recens/m1nt al popula2iei foarte
drastic. or intra 0n casa omului iar acolo sunt so2ul, so2ia 4i copiii, 4i so2ia 0l va ru#a pe
so2 s/ semneze c/ci altfel nu va putea cump/ra nimic pentru copii: Phai, so$ule, s) ne
(nscriem 'i noi c)ci avem copii 'i dac) nu ne (nscriem nu vom putea face nimicQ, iar so2ul
0i va r/spunde: Piubita mea so$ie, tu f) cum vrei, eu (ns) sunt preg)tit s) mor mai bine
pentru 5ristos, dec%t s) semnez ceva pentru antihristQ. A4a de tra#ic viitor v/ a4teapt/*
ine timpul, 4i nu e departe, povestea stare2ul, c1nd foarte multe biserici 4i m/n/stiri se
vor deschide 0n slu$ba Domnului 4i se vor repara, le vor reface nu numai pe din/untru ci
4i pe dinafar/. +or auri 'i acoperi'urile at%t ale bisericilor, c%t 'i ale clopotni$elor, dar
preo$imea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la c)r)mizile lui 0araon. <reotul
nu va mai face 4i misiune. %nd vor termina lucr)rile nu se vor putea bucura de slu,be
duhovnice'ti (n ele c) va veni vremea (mp)r)$iei lui antihrist 'i el va fi pus (mp)rat.
8uga$i-v) ca /unul Dumnezeu s) mai lungeasc) acest timp ca s) ne putem (nt)ri (n
credin$), c)ci vremuri groaznice ne a'teapt). )ua:i aminte a toate cee ce " s&un cci totul
se preg&te#te cu foarte mare viclenie 3perfidie;. 0oate bisericie =i mnstirie "or fi ;ntr#o
bunstare imens, &ine de bog:ii, ca niciodat, dar s nu merge:i ;n ee* Antihrist va fi
0ncununat ca 0mp/rat 0n marea biseric/ din %erusalim cu participarea clerului 4i a
<atriarhului. +ntrarea =i ie=irea din +erusaim "a fi iber &entru orice om, dar atunci s "
strdui:i s/ nu v/ duce2i, c/ci totul va fi spre a v/ lin#u4i pe voi, ca s/ v/ atra#/ 0n ispit/.
Antihrist va proveni dintr-o femeie curv/, o evreic/ dintr#a dois&re(eceea neam de
&readesfr<na:i* De-a de a adoescen: se "a deosebi de semenii si &rin ca&acit:ie sae
inteectuae deosebite, care se "or manifesta a e mai aes du& "<rsta de J2 ani c<nd,
&imb<ndu#se &rin &arc cu mama ui, se "a ;nt<ni cu satana care ie=ind din be(n 7din ad<ncu
iaduui8 "a intra ;n e* 3iatu se "a cutremura de s&aim dar satana ;i "a s&une: Hnu te teme =i
nu te ;ns&im<nta, eu te "oi ;n:a &e tine9* Acest copil 0i va uimi pe to2i cu inteli#en2a sa. ?i
a4a, din el va 0ncol2i 4i se va coace 0n chipul omului Cantihristul-* "1nd satana va fi
0ntronat, 0n timpul punerii coroanei se va citi Simbolul "redin2ei - "rezul -, dar el nu va
permite ca acesta s/ fie citit corect, iar acolo unde vor fi scrise cuvintele 6'i (ntru Anul
Domn <isus 5ristos, 0iul lui Dumnezeu" el se va lep/da de acestea 4i se va recunoa4te
doar pe sine. )a ;ncoronare, antihristu "a a"ea mnu=i &e m<ini, iar c<nd e "a da -os ca s#=i
fac Sf<nta 1ruce, <atriarhul va observa c/ el 0n loc de un#hii are #heare 4i aceasta 0i va
0nt/ri b/nuiala sa c/ acesta este antihristul. Atunci <atriarhul va e*clama: CAcesta este
antihristul" pentru care <atriarhul va fi omor1t.
Din cer se "or cobori &roorocii .noh =i +ie care de asemeni "or e?&ica umii =i "or striga:
IAcesta este antihristul! S& nu-l crede*i!" +ar e ;i "a omor; &e ei, ;ns du& P (ie, cu &uterea
ui Dumne(eu, "or ;n"ia =i se "or ;n:a a ceruri* Antihrist "a fi foarte ;n":at =i "a cunoa=te
toate "iceniie satanice=ti =i "a face mute minuni fase =i semne amgitoare* <e el 0l vor
vedea to2i 4i 0l va auzi lumea 0ntrea#/ @prin televiziune, radio, etc., n.ed.A. <e oamenii s/i
el 0i va 4tampila cu semnul s/u. 6ns/ pe adev/ra2ii cre4tini, care i se vor opune, are s/-i
urasc/ cu ur/ mare. Atunci va 0ncepe ultima 4i cea mai mare pri#oan/ a cre4tinilor care
vor refuza 4tampila satanei @semnul RRRA. Prigoana "a ;nce&e ;ndat de &e &m<ntu
+erusaimuui iar a&oi se "a e?tinde &e tot gobu =i se "a "rsa utima &ictur de s<nge ;n
numee M<ntuitoruui nostru +isus Gristos* Dintre voi, copiii mei, mul2i ve2i a$un#e aceste
vremuri 0n#rozitoare. Itam&ia ui satana 7NNN8 "a fi de a=a natur ;nc<t to:i "or "edea dac a
&rimit omu sau nu semnu satanicesc* re'tinul care nu va primi semnul satanei (BBB) nu
va putea nici s) v%nd) 'i nici s) cumpere nimic. Dar nu v/ pierde2i n/de$dea 4i nu v/
descura$a2i, c/ Dumnezeu nu-?i va p/r/si turma Sa. S/ nu v/ fie fric/, nu cumva s/ v/
dezn/d/$dui2i!
3isericie "or fi deschise, dar cre=tinu ortodo? 7tritor, "iu cu sufetu8 nu "a &utea intra ;n ee
s se roage, cci ;n ee nu se "a mai aduce -ertfa fr de s<nge a ui +isus Gristos* Kn ee "a fi
toat Hadunarea satanic9* Ii iat c, pentru aceste f)r)delegi, p)m%ntul nu-'i va mai da
roada sa 'i va fi o secet) a'a de mare, (nc%t p)m%ntul va face a'a ni'te cr)p)turi c) va
putea s) cad) omul (ntr-(nsele* 1re=tinii "or fi omor<:i sau i(goni:i ;n ocuri &ustii, dar
Dumne(eu are s#Ii ;ngri-easc turma Sa, d<ndu#e de m<ncare =i a& de but ceor ce
urmea( )ui* Pe e"rei de asemenea ;i "a goni ;ntr#un oc* Mu:i e"rei care au trit cu ade"rat
du& egea ui Moise, nu "or &rimi &ecetea ui antihrist* .i "or sta ;n a=te&tare, urmrindu#i
toate acti"it:ie ui* .i =tiu c strmo=ii or nu )#au recunoscut &e Gristos dre&t Mesia, dar
aici "a ucra Dumne(eu, cci ochii or se "or deschide =i ei nu "or &rimi =tam&ia ui satana,
iar ;n ce de#a uns&re(eceea ceas ; "or recunoa=te &e +isus Gristos dre&t Mesia, "or trece a
ortodo?ie, iar &entru credin:a or se "or m<ntui* Mestu &o&oruui, fiind sab ;n credin:, "a
merge du& satana* +ar c<nd &m<ntu nu "a mai rodi, oamenii "or merge a satana cer<ndu#i
&<ine, a care e e "a rs&unde: Hdac &m<ntu n#a rodit, eu nu &ot face nimic9* $or seca
r<urie =i acurie, =i nu "a mai fi nici a& ;n f<nt<ni* Acest dezastru se va lun#i vreme de
trei ani 4i $um/tate, dar pentru ale4ii S/i Dumnezeu va scurta aceste zile. 6n aceste #rele
vremuri 0nc/ vor fi lupt/tori puternici, adev/ra2i st1lpi ai +isericii 'rtodo*e care vor
avea harul 7u#/ciunii lui %isus @ru#/ciunea inimiiA 4i Dumnezeu 0i va acoperi pe ei cu
harul S/u cel sf1nt 4i binefacerea Sa cea atotputernic/ 4i ei nu vor vedea acele minuni 4i
semne false care vor fi pre#/tite de antihrist pentru to2i oamenii 4i pe care le va vedea
restul lumii, unele chiar 0n bisericile cre4tinilor. 6nc/ o dat/ v/ repet s/ nu mer#e2i 0n
aceste biserici, c/ci Bristos 4i binefacerea 8ui nu va fi acolo&.
/na din surori, ascut<nd aceast discu:ie, a ;ntrebat:
- (e s& fac, D&rinte) %are n-a# vrea s& ajung vremurile acelea!
- %u e#ti $nc& t'n&r&, s-ar putea s& ajungi, i#a rs&uns Printee*
Atunci sora, ;ngro(it, a c(ut a &icioaree Printeui, e?cam<nd:
- D&rinte, mi-e fric&, ce s& fac)
# Pi, tu alege una din dou), sau cele cere'ti sau cele p)m%nte'ti.
a fi r/zboi, continua Printee &o"estirea, iar locurile prin care el va trece vor fi pustiite,
vor disp/rea 4i oamenii 4i toate vie2uitoarele. Dar 0nainte de aceasta Dumnezeu va
trimite tot felul de boli pentru oamenii cei slabi 4i ei vor muri* 1<nd "a "eni antihrist a
&utere, boie ;ns "or dis&rea*
(el de-al treilea r&zboi mondial nu va fi pentru poc&in*&, ci pentru nimicire, pentru
distrugere*
, sor #a ;ntrebat &e Printee:
- Asta $nseamn& c& vom pieri cu to*ii)
# >u, a rs&uns Printee* 1ei credincio=i ;=i "or "rsa s<ngee &entru credin: =i atunci ei "or
trece ;n r<ndu mucenicior, iar cei necredincio=i "or merge direct ;n iad* P<n c<nd nu se "or
com&eta r<ndurie ;ngerior c(u:i, Dumne(eu nu "a "eni a -udecat* Kn tim&urie cee de
a&oi, Dumne(eu =i &e cei "ii ;nscri=i ;n cartea "ie:ii ;i "a trece ;n r<ndurie ;ngerior,
com&et<nd astfe r<ndurie*
8estaurarea bisericilor se va face p%n) la venirea antihristului 'i (n toate va fi o bun)stare
material) nemaipomenit). %ar voi, cu repara2iile 0n biserica noastr/ s/ mai 0n#/dui2i, fi2i
mode4ti 4i cu m/sur/ 0n aspectul ei e*terior, ci mai bine s) v) ruga$i mai mult 'i s)
umbla$i la biseric) at%ta timp c%t (nc) se mai poate, 'i mai ales s) veni$i la Sf%nta Liturghie
unde se aduce Certfa f)r) de s%nge a :%ntuitorului pentru p)catele (ntregii lumi. S) v)
spovedi$i c%t mai des 'i s) v) (mp)rt)'i$i cu trupul 'i s%ngele lui 5ristos, 'i Dumnezeu v) va
(nt)ri.
Dumne(eu este mut miosti"* . ;i "a m<ntui =i &e e"reii care "or refu(a s &rimeasc
=tam&ia ui antihrist =i "or e?cama c: asta e amgire =i minciun, c acesta este necuratu =i
nu Mesia nostru, =i nu# "or recunoa=te de mesia*
Printee discuta cu ierodiaconu !heorghe des&re tim&urie de a&oi =i "rs<nd acrimi amare,
s&unea:
# 3ul2i duhovnici 4i slu$itori ai +isericii 04i vor pierde sufletul 0n vremea antihristului!
+erodiaconu !heorghe ;ntreb:
- D&rinte, spune*i-mi, eu cum s& fac s& nu pier, sunt doar diacon.
)a care e i#a rs&uns c nu =tie*
Atunci ierodiaconu !heorghe a ;nce&ut s &<ng c(<nd a &icioaree stare:uui =i# ruga &e
Printee )a"rentie s se roage bunuui Dumne(eu &entru e ca s nu a-ung ;n iad* Printee
)a"rentie s#a ridicat =i a ;n:at o rugciune a 1eruri, a&oi i#a s&us:
# Se mai 0nt1mpl/ 4i a4a, c/ omul se 0mboln/ve4te, moare 4i a$un#e 0n 6mp/r/2ia
"erurilor*
Aceast &roorocie s#a ;m&init ;ntocmai* >oi ; cunoa=tem &e acest diacon de a )a"ra din
Sie"* .ra un cugr foarte r<"nitor =i fcea mut miostenie* S#a ;mbon"it a=a, dintr#o
dat, =i a scurt tim& a murit*
De fecare dat c<nd Printee se ruga sau c<nd &o"estea des&re "ia:a de dincoo &<ngea
amarnic* Surorile (l lini'teau, dar el le r)spundea v)rs%nd 'i mai multe lacrimi9
# um s) nu pl%ng, c%nd (ntunericul cel ve'nic (bezna- iadul) este plin de suflete omene'ti.
Printee )a"rentie a a"ut o dragoste duho"niceasc &uternic ctre to:i =i 3unu Dumne(eu #
a ;n(estrat cu daru rugciunii inimii =i ce a ;nainte#"ederii*
Kn utimu tim&, Printee, st<nd &e <ng cori=ti, ne &o"estea foarte des des&re tim&urie de
a&oi =i des&re sf<r=itu umii acesteia* 6n timpurile acelea nu vor mai fi draci 0n iad, ci to2i
vor fi pe p/m1nt 4i 0n oameni. a fi o mare calamitate atuncea pe p/m1nt, nici m/car
ap/ nu va mai fi, apoi va fi r/zboiul mondial 7a treiea n* ed*8* $or fi ni=e bombe at<t de
&uternice, ;nc<t =i fieru =i &ietree se "or to&i* >ocul 4i fumul se vor ridica p1n/ la cer 4i
p/m1ntul va arde, vor r/m1ne foarte pu2ini oameni, 4i atunci ei vor stri#a: C#ermina$i
cu r)zboiul 'i s) ne alegem un singur (mp)rat pe tot globul." Ii "or aege de ;m&rat &e
unu ce "a fi nscut dintr#o desfr<nat e"reic din ce de#a dois&re(eceea neam de desfr<na:i,
din neamu ;m&rtesc, 4i va fi Cel- frumos pentru cei necredincio4i, iar cei
dreptcredincio4i 0i vor vedea fa2a lui adev/rat/: ur1t/ 4i 0nsp/im1nt/toare. 1<nd se "a
&imba ;n mantie ;m&rteasc &rin grdin cu mama sa, =i se "a g<ndi cum "a fi e ;n "iitor
s#=i conduc ;m&r:ia, deodat se "a deschide &m<ntu, "a i("or; a&, iar din a& "a sri
ce"a, =i ui ;i "a &rea c cine"a e ;n s&atee ui =i se "a ;ntoarce cu fa:a ;na&oi s "ad* Atunci
"a "edea ce"a groa(nic, o gro("ie, =i, de fric, "a deschide gura s :i&e6 atunci dia"ou se "a
s=ui ;n e =i din ace moment e "a de"eni antihrist*
>u o dat Printee ne s&unea: Hantihristul va fi (ncoronat la <erusalim. Acum $ns& diavolul
este legat $n iad, dar umnezeu $l va dezlega #i el se va s&l&#lui $n $mp&ratul-antihrist*
+ereu >echifor, !rigorie =i &rotoiereu $asie !an(in ; contra(ic &e Printee )a"rentie, c e
des&re asta a mai s&us o dat, dar &u:in diferit, iar e e#a rs&uns:
# >ra2ii mei 4i onora2i p/rin2i, voi un lucru nu-l pricepe2i 4i nu-l 4ti2i. ,u nu spun doar
pentru 7usia noastr/, ci pentru 0ntrea#a lume. 1u"intee mee sunt ade"rate, iar mie mi
e#a artat &e toate Duhu Sf<nt, &rim miosti"irea 3unuui Dumne(eu asu&ra mea*
>oi, ortodocsii, nu urmarim decat sa"area sufetuui si castigarea +m&aratiei 1erurior si acest
ucru ni# &oate oferi 3iserica ,rtodo?a* (na este doar +iserica 'rtodo*a Soborniceasca si
Apostoleasca, celelalte ce se numesc &biserici- nu sunt biserici, ci samanta stearpa a
diavolului in lanul de #rau al lui Bristos*
0erminand aceasta discutie a adaugat: cei ce au urechi sa auda si cei care au ochi sa vada9
dar a&oi a adaugat cu tristete: dar vor fi multi surzi si multi orbi*
3din Sf%ntul Lavrentie al ernigovului, !-iata, $nvataturile, minunile si acatistul", Editura
Egumenita;
Sfantul Serafim de iri2a: &+anii si inselaciunile
lumii vor pierde mai multe suflete decat pri#oana
ateista!-
Domnul este puternic sa ridice lucratori ai Sai daca l vom ruga.
Hai sa ne rugam si sa cerem, si atunci si din pietre Domnul i va
ridica pe alesii Sai!.

H2n cele mai grele timpuri se va m%ntui mai usor acela care (n masura puterilor sale
se va nevoi cu rugaciunea lui <isus, trec%nd de la chemarea numelui 0iului lui
Dumnezeu la rugaciunea ne(ncetata*
)a ;ntrebarea unui fiu duho"nicesc des&re "iitoru Musiei, staretu i#a (is sa se a&ro&ie de
geam si sa &ri"easca* Acea a "a(ut !ofu @inic si o mutime de "a&oare care na"igau sub
diferite &a"iioane*
# 1um sa ;nteeg aceasta4 #a ;ntrebat e &e batiusCa*
Staretu a ras&uns:
- a veni o vreme c1nd va fi 0n 7usia o 0nflorire duhovniceasca. Se vor deschide multe
biserici si manastiri si chiar cei de alte credinte vor veni sa se boteze la noi pe astfel de
corabii. Dar aceasta nu va fi pentru mult timp, ci pentru apro*imativ DE ani, iar apoi va
veni antihristul.
- +a veni vremea c%nd 8usia va fi sf%siata (n bucati. La (nceput o vor (mparti, iar apoi vor
(ncepe sa ,efuiasca bogatiile ei. ,ccidentu "a concura ;n toate feurie &osibie a distrugerea
ei si "a da &artea ei rasariteana &<na a o "reme ;n sta&<nirea 1hinei* .?tremu ,rient ; "or
aca&ara ;n m<inie or -a&one(ii, iar Siberia # chine(ii, care "or "eni ;n Musia, se "or face
casatorii mi?te, iar ;n fina &rin "icenie si &erfidie "or ua teritoriu Siberiei &<na a /rai*
1<nd 1hina "a "oi sa treaca mai de&arte, ,ccidentu se "a o&une si nu "a &ermite* Mute tari
se "or ;ntoarce ;m&otri"a Musiei, dar ea "a re(ista, &ier(<nd mare &arte din &am<nturie sae*
Acesta este razboiul despre care spune Sf1nta Scriptura si proorocii ca va deveni pricina
pentru unirea 0ntre#ii omeniri. 4amenii vor (ntelege ca nu se poate trai asa pe mai
departe fiindca tot ce este viu va pieri si vor alege un guvern unic care va fi antecamera
(mparatiei lui Antihrist. Apoi vor 0ncepe pri#oanele asupra crestinilor6 c<nd ;n ad<ncu
Musiei "or iesi &rimee esaoane din orase trebuie sa se grabeasca cine"a sa iasa ;ntre &rimii,
caci muti dintre cei ce "or ram<ne "or &ieri* a veni 0mparatia minciunii si raului. a fi
at1t de #reu, at1t de dificil si 0n#rozitor 0nc1t sa nu dea Dumnezeu sa traiesti p1na
atunci. Dar noi nu "om &rinde acee "remuri*
aca oamenii din toata lumea, toti p'na la unul, $n acelasi timp s-ar fi pus $n genunchi sa se
roage macar cinci minute lui Dumnezeu spre a prelungi viata, ca sa mai dea Domnul
vreme de pocainta?.
Daca &o&oru rus nu "a "eni a &ocainta, se &oate ;nt<m&a iarasi sa se ridice fratee ;m&otri"a
frateui* a veni vremea c1nd nu pri#oana, ci banii si 0nselaciunile lumii acesteia 0i vor
0ndeparta pe oameni de Dumnezeu si vor pieri mai multe suflete ca 0n vremea pri#oanei
ateiste.
&e de o parte vor (nalta cruci si vor auri cupole, iar pe de alta parte se va instaura
(mparatia minciunii si raului. /iserica adevarata totdeauna va fi prigonita, iar sa se
m%ntuiasca cineva va putea numai prin boli si amaraciuni, caci pri#oanele vor avea un
caracter c1t mai subtil si neprevazut; ;nfricosator "a fi sa a-unga cine"a a acei ani9.
Staretu "orbea des&re rou im&ortant a tineretuui ;n "iitoarea renastere a 3isericii* ,l
spunea ca vor veni vremuri @si de$a au venit!!A c1nd destrabalarea si decaderea
moravurilor tinerilor vor atin#e ultimele limite, cele mai de $os. Aproape ca nu vor
ram1ne din cei nedepravati. .i "or considera ca totu e este &ermis &entru satisfacerea
&ofteor si &acerior, ;n bande si gasti, "or -efui si coru&e*
ar va veni vremea c'nd se va auzi glasul lui umnezeu, c'nd va $ntelege tineretul ca $n
continuare nu se mai poate trai asa si vor ajunge la credinta pe diferite cai, se va $ntari r'vna
pentru nevointa. 1ei care erau &<na atunci &acatosi, beti"i "or merge a biserica, "or simti o
mare sete de "iata duho"niceasca, muti se "or face monahi, se "or deschide manastirie, iar
bisericie "or fi &ine de credinciosi* Atunci "or merge tinerii ;n &eerina- &rin Sfintee )ocuri,
"a fi o "reme sa"ita* +ar &entru fa&tu ca acum &acatuiesc, mai a&oi se "or &ocai fierbinte* "a
si lum1narea care 0nainte de a se stin#e p1lp1ie mai luminos, lumin1nd totul cu ultima
lumina, asa va fi si viata +isericii. Si acest timp este aproape.
Sfantul Serafim de iri2a, @DSRR-DETEA
(in9 &rofetii si marturii crestine pentru vremea de acum", vol <)
Sf. arsanufie de la 'ptina: &Azi este foarte usor sa
cazi de la BristosM-
H/neori, atunci c<nd am "i(itatori, nu ca acum -umatate si -umatate, ci numai barbati, care
traiesc ;n mare &arte cu mintea 7femeie traiesc mai mut cu inima si sentimentu8, 0i aud
adeseori pl1n#1ndu-se ca traim 0ntr-o epoca #rea, ca azi are libertate completa orice fel
de 0nvatatura ateista si erezie, ca +iserica s-a facut tinta atacurilor multor dusmani. Si
ca 0ncepe sa stap1neasca frica ca nu cumva aceste valuri salbatice ale necredintei si ale
eresurilor s-o 0nece. .u ;nsa e s&un:
# >u "a neinistiti* >u "a temeti &entru 3iserica* .a nu se "a &ierde* HDortile iadului n-o vor
birui* .a "a re(ista &<na a a doua $enire* )u purtati #ri$a pentru +iserica, ci trebuie sa
va temeti mai degraba pentru voi (nsiva. <entru ce epoca noastra este foarte #rea5 "e
anume o face sa fie #rea5 %ata ce: faptul ca azi este foarte usor ca cineva sa apostazieze de
la 5ristos. <ar c%nd se (nt%mpla asa ceva - a venit pierzarea.
0oti cei ce urmea(a ui Gristos, cu"iosii )ui, "or ;m&arati ;m&reuna cu .* Dar cunoastem si
ati oameni, care s#au ;ngri-it sa urme(e si sa imite nu &e Gristos, ci &e satana* 1u siguranta
cunoasteti si astfe de &redicatori si ;n"atatori* Daca nu si ucrarie or, ce &utin numee or:
>iet(sche, Menan si atii* 1e au facut4 Au rasturnat principiile morale. "are va fi partea lor
c1nd ei au facut tot ce au putut ca sa semene diavolului 0n orice cruzime si 0n orice
murdarie5 Dupa moartea lor, ce altceva i-a putut astepta dec1t caderea 0n stap1nirea
aceluia5 /n &ro"erb rusesc s&une: C=a-te cu sila frate fratelui tau". ei ce se silesc a-<
placea lui 5ristos, vor (mparati cu =l. I=a-te cu sila frate fratelui tau".

Azi este foarte usor sa cazi de la Bristos si sa a$un#i 0n #hearele stap1nitorului
0ntunericului. Mergi &e strada si ;ntr#o "itrina "e(i e?&usa o carte, care se &are ca "orbeste
des&re dumne(eirea ui Gristos* Atunci g<ndu ;ti s&une: IJai, cumpar-o si citeste-o!". . bine
ca omu sa nu dea im&ortanta unui astfe de g<nd, ci sa cugete: I(ine mi-a adus acest g'nd)"
1ine atu dec<t dia"ou, de "reme ce cartea are ca sco& sa defaime ;n"atatura 3isericii4 /n
atu a mers, a cum&arat#o, a citit#o si a trecut de &artea ceaata6 s#a e&adat de Gristos* (nde
este 0nceputul caderii5 6n #1ndul viclean. ,are 0ostoi nu s#a &ierdut din &ricina g<ndurior
"icene4 Atfe ar fi &utut si e sa fie sf<nt*
!!!!!
)u trebuie sa deznada$duim niciodata. Sa nu uitam ca si 0n cele mai 0nfricosatoare
caderi se ascunde mila cea nesf1rsita a lui Domnului. 6ntr-un chip de ne0nteles si de
nepatruns noua Domnul Cne zideste-. "hiar si pierderea parintilor duhovnicesti este, 0n
planurile sfinte ale lui Dumnezeu, pentru m1ntuirea noastra. "rede-ma!
!!!
,data a "enit a mine 7a marturisire8 un schimonah si mi#a s&us:
# Darinte, am ajuns la deznadejde. Gu vad $n mine nici o schimbare spre mai bine. Si am mai
luat pe deasupra si marea schima $ngereasca. Si stiu ca omnul va cerceta ce de-amanuntul
care a fost cu adevarat monah si care a fost numai un purtator de schima. (um sa ma
$ndrept) (um sa mor pacatului) Fmi simt toata slabiciunea.
# Ai dre&tate, i#am s&us* Am dat Cfaliment- cu totul. Daca Domnul ne va $udeca dupa
lucrurile noastre, ne vom pierde 0n vecii vecilor, deoarece nu avem nimic sa-% aducem.
# Mai este oare "reo nade-de de m<ntuire4
# Sigur ca este* 7osteste c1t poti de des ru#aciunea si le lasa pe toate 0n m1inile lui
Dumnezeu.
# Dar care este foosu rugaciunii, daca nu &artici&a a ea si mintea si inima4
# (n folos urias. Se stie ca ru#aciunea are mai multe trepte. De la rostirea simpla a
cuvintelor ru#aciunii p1na la ru#aciunea facatoare de minuni. Si chiar de ne-am afla pe
treapta cea mai de jos a rugaciunii, dar si atunci ea ne este foarte folositoare si m'ntuitoare.
Aneltirile vra,masului nostru se departeaza de la omul care rosteste rugaciunea. <ar unul
ca acesta cu siguranta se va m%ntui.
# Am ;n"iat, a strigat schimonahu* De acum ;nainte nu "oi mai cadea ;n tr<nda"ie si ;n
de(nade-de*9
7in: Drofetii si marturii crestine pentru vremea de acum, "o +, .d* 3iserica ,rtodo?a,
Ae?andria8
Sfantul ,frem Sirul despre inselaciunea perversa si
insidioasa a Antihristului si despre durerile cele
din urma
elor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar daca ar si auzi, nu vor crede,
si urasc pe cei ce le-ar spune" 7Sf* .frem Siru8
.u, .frem ce &rea mic si &acatos si &in de gresei, cum "oi &utea sa s&un cee mai &resus de
&uterea mea 4 Dar de "reme ce Mantuitoru &in de a Sa miosti"ire, &e cei neintee&ti i#a
in"atat intee&ciunea si &rin ei &e credinciosii de &retutindeni i#a )uminat6 si &e a noastra
imba cu indestuare o "a amuri s&re foosu si (idirea mea, a ceui ce (ic, si a tuturor
ascutatorior, si voi #rai intru durere si voi spune intru suspinuri pentru sfarsitul lumii
acesteia de acum, si pentru cel fara de rusine si cumplit balaur @adica AntihristA cel ce va
tulbura toate de sub cer, si sa ba#e teama si spaima si cumplita necredinta in inimile
oamenilorF a face aratari, semne si infricosari, incat, de ar putea sa amageasca si pe
cei alesi. Si se "a sargui ca &e toti sa#i insee cu mincinoasee semne, cu nauciri de aratari
"ra-itoresti si cu fermecatoriie care se "or face de eF
1aci cu ingaduinta ui Dumne(eu "a ua sta&anire ca sa insee umea, fiindca s-au inmultit
pa#anatatile oamenilor, si pretutindeni se lucreaza tot felul de lucruri cumpliteM &entru
aceasta Dumnezeu va slobozi a fi ispitita lumea cu duhul inselaciunii, pentru
pa#anatatea oamenilor* De vreme ce asa au voit oamenii a se departa de Dumnezeu si a
iubi pe vicleanul. Mare ne"ointa "a fi fratior in "remurie aceea, mai aes ceor credinciosi,
cand se "or sa"arsi semne si minuni de insusi baauru ce cu mute sta&aniri6 cand se va
arata ca un Dumnezeu, cu naluciri infricosate, zburand in vazduh, si toti dracii ca in#erii
inaltandu-se inaintea tiranului* Si "a striga cu tarie schimbandu#si chi&u si infricosand fara
de masura &e toti oamenii* Atunci fratilor, oare cine se va afla ingradit si neclintit
petrecand! Avand in sufletul sau semnul (nuia-)ascut >iului lui Dumnezeu, adica
sfanta 8ui venire.
Si in "remea aceea nu "a fi sabire &e &amant, si marea "a(andu#o toata umea tuburata, va
fugi fiecare sa se ascunda in munti. Anii vor muri de foame, altii de sete se vor topi ca
ceara. Si nu va fi cine sa-i miluiasca pe ei. Atunci vor vedea toate fetele lacrimand si cu
durere intreband: 1u cumva se afla vreun grai a lui Dumnezeu pe pamant! Si nu vor auzi
de nicaieri raspunsM
1ine "a suferi (iee aceea4 Si cine "a rabda neca(u ce nesuferit, cand "or "edea
amestecarea &o&oareor care "or "eni de a marginie &amantuui, &entru "ederea tiranuui*
3ulti se vor inchina inaintea spurcatului si vor stri#a cu cutremur, incat si locul se va
clatina de stri#atele lor, zicand: #u esti mantuitorul nostru7 Atunci marea se "a tubura si
&amantu se "a usca* 1erurie nu "or &oua si sadurie se "or usca* Si toti cei ce "or fi &e
&amant, de a rasarit &ana a a&us "or fugi cu muta frica* Si iarasi cei ce "or fi in &artie de
a&us "or fugi in rasarit cu cutremurF
8uand atunci obraznicul stapanirea, va trimite pe draci in toata lumea, ca sa
propovaduiasca cu indrazneala, ca s-a aratat cu slava: +eniti de-l vedeti pe el. ine oare
va avea suflet de diamant, ca sa sufere vite,este toate smintelile acelea! 1ine oare "a fi acest
om &recum am (is, ca toti ingerii sa# fericeasca &e e4 1aci eu fratior, iubitor de Gristos,
desa"arsit m#am infricosat numai din &omenirea baauruui, cugetand intru sine neca(u ce "a
sa fie asu&ra oamenior in "remea aceea, si in ce fe se "a arata acest baaur &angarit asu&ra
neamuui omenesc* %nsa sfintilor mai cumplit se va arata. "a vor fi multi cei ce se vor
arata bine placuti lui Dumnezeu, care vor putea scapa prin munti si dealuri si locuri pustii,
cu multe rugaciuni si plangeri nesuferite. "a vazandu-i Dumnezeu in asa plan#ere
neman#aiata si intru credinta curata, se va milostivi spre dansii ca un <arinte milostiv,
iubitor de fii, si-i va pazi pe ei unde se vor ascunde. 1a &rea &angaritu nu va inceta sa
caute pe sfinti pe pamant si pe mare, socotind ca sta&aneste tot &amantu* Si &e toti ii "a
su&une, si va socoti ca se poate impotrivi lui Dumnezeu din cer, nestiind ticaosu ne&utinta
sa si mandria &entru care a ca(utF
1u toate acestea "a tubura &amantu, "a infricosa cu semnee sae "ra-itoresti &e toti* Si in
"remea aceea nu va fi slabire pe pamant, ci necaz mare, tulburare si necaz, moarte si
foamete peste tot pamantul. 1a insusi Domnu a (is: !(a unele ca acestea nu s-au facut de
la intemeierea lumii". +ar noi &acatosii, cu ce "om asemana acee ne"oi &este masura de mari4
%nsa, sa-si puna fiecare in mintea sa cuvintele 3antuitorului, cum ca, pentru nevoia si
necazul cel prea mare, va scurta zilele acelea prin milostivirea Sa.
iteaz suflet va fi acela care va putea sa-si tina viata atunci in mi$locul smintelilor; "a
daca putin va slabi credinta sa, lesne va fi incon$urat si va fi robit de semnele balaurului
celui rau si viclean * Si neiertat se "a afa unu ca acesta in (iua -udecatii, ca insusi ui#si
"an(ator se "a afa, ca ce ce a cre(ut tiranuui de buna "oie* De multe ru#aciuni si lacrimi
avem trebuinta, o, fratilor! ca sa fie cineva dintre noi intarit intru ispite. @iindca mute
"or fi naucirie fiarei* 1aci u&tator im&otri"a ui Dumne(eu fiind, "a "oi sa e &iarda &e toate
F
)uati aminte, fratii mei5 "ovarsirea fiarei si mestesu#irea ei de la pantece incepe. "aci
dupa ce va fi stramtorat cineva, de lipsa de bucate, sa fie silit a primi pecetea lui. >u
oricum, ci &e mana drea&ta si &e frunte "a fi &us semnu* 1a sa nu mai aiba sta&anire omu a
se &ecetui cu mana drea&ta, cu semnu Sfintei 1ruci, si nici &e frunte a se mai insemna cu
>umee Sfant a Domuui, nici cu &reasfanta si sa"ita cruce a Domnuui nostru +isus Gristos*
"a stie ticalosul ca daca se va pecetlui cineva cu crucea Domnului, ii risipeste toata
puterea lui. <entru aceasta pecetluieste dreapta omului, ca aceasta este care pecetluieste
toate madularele noastre* Asemenea si fruntea care este ca un sfesnic ce poarta faclia
luminii. Deci fratii mei, infricosata ne"ointa "a fi tuturor oamenior ceor iubitori de Gristos,
si &ana in ceasu mortii sa nu se teama, nici sa stea cu molesire cand balaurul va incepe a
pune pecetea sa, in locul crucii 3antuitorului. Si va face in asa fel incat sa nu se mai faca
nici un fel de pomenire Domnului si :antuitorului nostru <isus 5ristos.
Si aceasta o "a face, fiindca se teme si se cutremura de &uterea Mantuitoruui nostru* "a de
nu se va pecetlui cineva cu pecetea sa, nu va putea fi robit de nalucirile vicleanului, si
nici Dumnezeu nu-i va parasi, ci ii va lumina si-i va atra#e la Sine. )i se cade, noua
fratilor, a intele#e nalucirile vicleanului, ca nemilostiv si fara de omenie este* %ar
Domnul nostru cu liniste va veni la noi, ca sa #oneasca mestesu#irile balaurului. Deci noi
tinand neabatuta si curata credinta in Bristos, lesne vom birui puterea vra$masului; si
se va departa de la noi neputinciosul, neavand ce sa ne faca* 1a eu, fratior, "a rog &e "oi
iubitorior de Gristos, sa nu ne molesim, ci mai ales puternici sa ne facem cu puterea
crucii * "u toate acestea ni se cade noua a ne ru#a, ca sa nu cadem in ispita. Deci fiti #ata
ca niste credinciosi robi, neprimind pe altul. 1a de "reme ce furu si &ier(atoru si ce fara
de omenie, mai intai "a "eni intru ae sae "remuri, "rand sa fure si sa -unghie si sa &iarda
turma cea aeasa a ui Gristos, ade"aratu Pastor6 "aci se va da pe sine drept adevaratul
<astor, ca sa insele oile turmei lui Bristos.
Aceasta cunoscand-o vra$masul, ca iarasi va sa vina din cer Domnul cu slava, a socotit
aceasta ca sa ia asupra sa chipul venirii Lui, ca sa ne insele pe noi. +ar Domnu nostru "a
"eni ca un fuger infricosat &e &amant* Dar "ra-masu nu "a "eni asa* Se va naste cu adevarat
dintr-o femeie spurcata, care va fi unealta a lui. Deci nu se va intrupa diavolul, ci in
acest fel va veni ca sa insele pe toti* 0iind smerit, linistit, urand cele nedrepte, spre iudei
intorcandu-se, bun, iubitor de saraci, peste masura de frumos, cu buna asezare, lin catre
toti, cinstind in mod special pe evrei @caci ei asteapta venirea luiA. %ar intru toate acestea
se vor face semne, aratari si infricosari cu multa stapanire, si se va mestesugi cu viclesug
ca sa placa tuturor, si sa fie iubit de multi. Si daruri nu va lua, cu manie nu va grai, mahnit
nu se va arata, si cu chipul bunei randuieli va amagi lumea, pana ce se va face imparat* Si
du&a ce "or "edea mute &o&oare niste fa&te bune ca acestea, toti im&reuna cu o socoteaa se
"or face, si cu bucurie mare il vor propovadui pe el imparat, zicand unii catre altii: Au
doara se mai afla vreun om ca acesta bun si drept! Si mai mult poporul cel uci#as al
evreilor il vor cinsti si se vor bucura de imparatia lui. <entru aceea si ca unul ce va cinsti
mai mult locul si templul, va arata tuturor ca are #ri$a de ei. Si cand "a im&arati baauru
&e &amant, cu mare sirguinta, toate &o&oaree ii "or "eni in a-utor: .dom si iarasi Moab, inca
si fiii ui Amon, ca unui ade"arat im&arat i se "or inchina ui cu bucurie, si ei se "or face cei
dintai a&aratori ai ui*
A&oi im&aratia aceuia se "a intari si "a bate cu manie &e trei im&arati mari* +ar du&a aceasta
se "e inata inima ui, si#i "a "arsa amaraciunea ui, &unand inainte, din Sion, "eninu mortii,
tulburand lumea, va clatina mar#inile, va neca$i toate, va pan#ari sufletele. )u se va
arata ca un cucernic, ci in toate ca unul fara de omenie: manios, cumplit, nestatornic,
infricosat, urat, uracios, salbatic, pierzator si silindu-se a arunca in #roapa pa#anatatii
tot neamul omenesc, prin a sa nebunie.
Si stand mutimea inaintea ui si ate &o&oare mute, audandu# &e e &entru nauciri, "or
striga cu gas mare, incat se "a catina ocu in care &o&oaree "or sta inaintea ui* Si e "a grai
cu indra(neaa: (unoasteti toate popoarele puterea si stapanirea mea) /ata dar inaintea
voastra a tuturor, poruncesc acestui munte mare ce este de cealalta parte ca sa vina aici la
noi. Si "a (ice s&urcatu: si "a aerga, adica muntee in &ri"irea tuturor, insa nicidecum din
temeiie ui mutandu#se* 1aci cee ce Dumne(eu Prea +nat dintru ince&utu (idirii e#a
intemeiat si e#a inatat, asu&ra acestora s&urcatu Antihrist, sta&anire nu are, ci va ama#i
lumea cu naluciri vra$itoresti* Si iarasi atui munte ce "a sta in adancu marii, ostro" foarte
mare fiind, ii "a &orunci sa se duca &e uscat* Dar ostro"u nu se va misca nicidecum, ci
nalucire va fi. Si iarasi isi "a intinde mainie ui, si "a aduna mutime de taratoare si &asari*
Asi-derea inca "a &asi &e deasu&ra adancuui, si &e mare si &e uscat "a umba6 insa toate
acestea vor fi naluciri* Si muti "or crede intru e si# "or sa"i ca &e un Dumne(eu tare* %ar
cei ce vor avea pe adevaratul Dumnezeu, li se vor lumina ochii inimii lor, si cu de-
amanuntul vor privi prin credinta curata si vor cunoaste inselaciunea lui. Acestea, toate
facandu#e, "a insea umea si muti "or crede ui, sa"indu# ca &e un Dumne(eu tare* %ar cati
vor avea frica lui Dumnezeu in ei si ochii inimii luminati, vor cunoaste ca nici muntele
nu s-a mutat din locul sau, nici ostrovul nu a iesit din mare pe pamant. Si toate acestea
intru numee sau e "a sa"arsi Antihrist si nu "or fi ade"arate, &recum am (is mai sus* aci cu
farmece va savarsi toate mincinoasele lui minuni, fermecand vederile oamenilor ce se vor
pleca a crede lui.
Si acestea asa facandu#se, si &o&oaree inchinandu#se ui, audandu# ca &e un Dumne(eu, din
(i in (i se "a mania 1e Prea +nat in ceruri si isi "a intoarce fata Sa de a e* Si dupa aceea se
vor face cumplite semne: foamete neintrerupta, cutremur neincetat, morti necontenite si
temeri infricosate* Atunci cerul nu va mai ploua, pamantul nu va mai rodi, izvoarele vor
seca, raurile se vor usca, iarba nu va mai rasari, verdeata nu va fi, copacii din radacina
se vor usca si nu vor odrasli. <estii si chitii marii in ea vor muri si putoare pierzatoare
va trimite marea si sunete infricosate, si de huietul valurilor vor muri oamenii de
frica.)icaieri nu vor afla sa se sature de mancare, caci se vor pune peste tot conducatori
tirani* Si daca cineva va aduce cu sine pecetea tiranului insemnata pe frunte si pe mana
dreapta, va cumpara putine din cele ce se vor afla* Atunci "a &ange si "a sus&ina cum&it
tot sufetu, si (iua si noa&tea se "or chinui* Atunci "or muri &runcii a sanu mameor, "or
muri si mamee deasu&ra &runcior or* $a muri tata cu fiii si femeia &e drum, si nu "a fi cine
sa#i ingroa&e sau sa#i stranga in morminte*
Putoare rea "a fi din cau(a mutimii morminteor, si a tru&urior ce "or fi aruncate &e stra(i si
&retutindeni, care mut "or neca-i &e cei "ii* Dimineata toti "or (ice cu sus&inuri si cu durere:
cand se "a face seara ca sa dobandim odihna4 Si "enind seara, iarasi cu acrimi &rea amare
"or grai intre dansii: oare cand se "a umina, ca de neca(u ce ne sta deasu&ra sa sca&am4
Atunci se "a "este-i frumusetea fetei tuturor, si "or fi fetee or ca de morti, si "a fi urata
frumusetea femeior* Si toti cei ce s-au plecat cumplit fiarei si au luat pecetea aceluia,
adica pa#anescul chip al spurcatului, aler#and catre el, vor zice cu durere: da-ne noua
sa mancam si sa bem, ca toti murim de foame, si goneste de la noi fiarele cele veninoase* Si
nea"and ce ras&unde ticaosu, "a (ice cu muta as&rime: de unde sa "a dau eu, oamenior, ca
sa mancati si sa beti4 1a ceru nu "oieste sa dea &amantuui &oaie, si &amantu nicidecum n#a
dat seceris sau roada* Si au(ind acestea mutimie, "or &ange si se "or tangui cu totu,
nea"and nici o mangaiere* >eca( &este neca( "a fi or nemangaierea, caci de buna "oie au
cre(ut tiranuui* Si ticaosu nu "a &utea nici ui sa#si a-ute, si cum ar &utea sa#i miuiasca &e
ei4 +ntru acee (ie "or fi ne"oi mari din cau(a baauruui, de frica, si de cutremuru ce mare
si huietu marii, de foamete, de sete si de muscarie fiareor* Toti cei ce vor lua pecetea lui
Antihrist si se vor inchina lui, nu vor avea nici o parte de %mparatia lui Bristos, ci
dimpreuna cu balaurul se vor arunca in iad.
>ericit va fi acela ce se va afla curat si credincios, si va avea in inima lui credinta fara de
indoiala catre Dumnezeu, ca fara de frica vor lepada intrebarile lui Antihrist, defaimand
muncile si nalucirile lui. %ar mai inainte de acestea, va trimite Dumnezeu pe %lie
Tesviteanul si pe ,noh, ca un milostiv ca sa propovaduiasca cu indrazneala cunostinta de
Dumnezeu tuturor, ca sa nu creada lui Antihrist. "a vor stri#a si vor zice: <nselator este,
o, oamenilor. 1imeni sa nu creada lui nicidecum, sau sa-l asculte pe acest luptator de
Dumnezeu. 1imeni din voi sa nu se infricoseze, ca degrab se va surpa. <ar Domnul cel
Sfant vine din cer, sa ,udece pe toti cei ce s-au plecat semnelor lui.
%nsa putini vor fi cei ce vor asculta si vor crede propovaduirea proorocilor. +ar aceasta o
"a face Mantuitoru ca sa#si arate negraita Sa iubire de oameni, ca nici odata nu "oieste
moartea &acatosuui, ci "oieste ca toti sa se mantuiasca* "a nici in vremea aceea nu va lasa
neamul omenesc fara de propovaduire, ca fara de raspuns sa fie toti la =udecata. Deci
muti din sfintii care se "or afa atunci "or "arsa rauri de acrimi cu sus&inuri catre Dumne(eu
1e Sfant, ca sa fie i(ba"iti de baaur, si cu mare sarguinta "or fugi in &ustietati, in munti si in
&esteri si cu frica se "or ascunde* Si i se "a darui aceasta de a Dumne(eu 1e Sfant, si#i "a
&o"atui &e ei haru in ocuri hotarate si se "or mantui, fiind ascunsi in gauri si in &esteri,
ne"a(and semnee si infricosarie ui Antihrist* "a celor ce au cunostinta, cu lesnire le va fi
cunoscuta venirea lui. %ar celor ce isi au mintea permanent la lucruri lumesti, macar
daca ar si auzi, nu vor crede, si urasc pe cei ce le-ar spune. Pentru aceasta sfintii &rimesc
&utere de a sca&a, &entru ca toata in"auirea si gri-iie "ietii acesteia e#au e&adat*
Atunci "a &ange tot &amantu* Marea si aeru "or &ange im&reuna, si dobitoacee cee
sabatice cu &asarie ceruui* $or &ange muntii si deaurie si emnee cam&uui* $or &ange si
uminatorii ceruui dim&reuna cu steee &entru neamu omenesc* 1aci toti s#au abatut de a
Dumne(eu 1e Sfant si (iditoru tuturor, si au cre(ut inseatoruui, &rimind &ecetea s&urcatuui
Antihrist, in ocu facatoarei de "iata 1ruci* or plan#e toate bisericile lui Bristos cu
plan#ere mare, ca nu va mai slu$i sfintirea si prinosul! %ar dupa ce se vor implini trei ani
si $umatate ai stapanirii spurcatului si dupa ce se vor implini toate smintelile in tot
pamantul, dupa cum zice #ura Domnului, atunci va veni Domnul si 3antuitorul nostru
ca un ful#er stralucind, din cerul cel sfant, eel prea curat si infricosat si prea slavit.
Dumne(eu nostru si +m&aratu si Miree ce fara de moarte, &e nori cu sa"a neasemanata,
aergand inaintea ui ingerii si arhangheii, toti "a&aie de foc fiind* Geru"imii a"and ochii in
-os, si Serafimii (burand si fetee si &icioaree ascun(andu#e cu ari&ie, strigand cu frica unu
catre atu: Sfant, Sfant, Sfant, omnul Savaot. Si gas de trambita graind cu frica: Sculati-va
cei ce dormiti, iata a venit Airele.
Atunci se "or deschide mormintee si "a au(i tarina cea &utre(ita acea mare si infricosata
"enire a Mantuitoruui, si intr-o clipa se vor scula toate semintiile si vor cauta la
frumusetea cea sfanta a 3irelui. Si miioane si mii de mii de ingeri si de arhanghei si
nenumarate ostiri se "or bucura cu bucurie mare* Atunci sfintii, dre&tii si toti care nu "or ua
&ecetea baauruui ceui &agan, se "or bucura foarte mut* Si se "a aduce tiranu egat de ingeri
cu dracii im&reuna inaintea di"anuui* +ar cei ce "or fi uat &ecetea ui si toti &aganii si
&acatosii "or fi adusi egati* Si "a da +m&aratu hotararea asu&ra or, aceea a osandei ceei
"esnice in focu ce nestins* Amin9*
7Sursa de &e internet: ,rthodo?&hotos*com8
<arintele Sofronie - "uvinte duhovnicesti de cea mai
mare adancime despre lumea contemporana
Lumea contemporana nu a putut sa-si organizeze viata asa incat
sa aiba destul ragaz, destul timp liber pentru rugaciune si pentru
contemplarea vietii Dumnezeiesti. Pricina acestora este o patima
arzanda de a avea. Aceasta patima a iubirii de agonisire, Sfantul Pavel
a numit-o inchinare la idoli (Col. 3:5, iar Sfantul !oan Scararul - fiica
a necredintei, "ula impotriva #vang"eliei, indepartare de la
$umne%eu& (Cuv. al '(-lea.
Adevarata neagonisire crestina este necunoscuta, neinteleasa lumii. Si
daca am adauga ca ea a)unge sa cuprinda nu numai agonisirea celor
materialnice, ci chiar pe cea a celor intelectuale, atunci
ma)oritatea oamenilor ar considera-o curata nebunie. Oamenii vad in
cunostintele lor stiintifice bogatia lor duhovniceasca (spirituala,
fara sa banuiasca ca e!ista o alta cunoastere mai inalta si o
bogatie cu adevarat neasemuita, aducatoare de adanca odihna. !n
goana dupa confortul material oamenii si-au pierdut confortul
du"ovnicesc, si asta%i dinamismul materialist, din ce in ce mai mult
isi asuma un caracter dracesc. Si nu este de mirare, caci aceasta nu
este alta decat dinamica pacatului&.
"and vedem suferintele a milioane de oameni, nu putem sa
ramanem nepasatori. Cum putem sa-i a)utam* Din punct de vedere
crestinesc, aceasta tragedie de pe pamant este urmarea
neascultarii. Adam a ravnit la indumne%eire, la viata vesnica, rupand
legatura cu +atal si Creatorul sau. ,ristos--mul, primul in istoria lumii, S-
a suit pe .olgota/ a ales moartea pe cruce pentru a de%lega acest
blestem. # te hotari sa-L urmezi inseamna a te e!pune la suferinta.
$ste inevitabil% &n masura in care suntem, de la crearea lumii, un
madular din imensul trup al umanitatii, insufletiti de viata cosmica
ce ne strabate, traim tragedia umanitatii ca pe propria noastra
nenorocire.
!n lume ne scaldam in atmosfera si admiratia pacatului. 'raim cu
usurinta si foarte adesea, ne rusinam sa ne marturisim credinta, sa
spunem ca suntem crestini.&
&Sa nu aveti prea multa incredere in educatia aleasa pe care ati primit-o in lume.
"ivilizatia in care traim este o cultura a caderii.-
Dupa doua razboaie mondiale - si razboaiele sunt, prin e!celenta,
consecinta pacatului - lumea contemporana a pierdut harul Sfantului Duh*9
"uviosul Serafim 7ose: &Astazi in 7usia, maine in
America-
/n cartea !-iata si lucrarile parintelui Serafim >ose", unul din capitole poarta titlul: !Astazi
in >usia, maine in America". in el am selectat cateva fragmente care ar trebui sa ne dea
mult, foarte mult de gandit?
Pr* Serafim a"ea mereu in "edere &rorocia Staretului <gnatie din 5arbin (:anciuria), un
parinte vazator cu duhul, care inca din anii UVG spunea: Weea ce a inceput in 8usia se va
incheia in AmericaW*
+n cu"antu rostit a Manastirea Sf* 0reime din ]ordan"ie, Parintee Serafim a "orbit mai
mut des&re neca(urie ce se "or abate asu&ra Americii si des&re &regatirea &entru ee* Du&a
ce a descris suferintee crestinior din Musia si din ate tari ortodo?e, a s&us:
>u "reau sa "a s&erii, insa este mai bine sa constienti(am fa&tu ca ceea ce sufera ei acum,
sau ce"a asemanator, "a "eni &robabi si aici, si cat de curand* )oi traim vremurile de pe
urma, Antihrist este aproape, iar ceea ce se petrece in 7usia si in alte tari asemenea ei
reprezinta e*perienta normala a vremurilor noastre* Aici, in 'ccident, noi traim intr-un
paradis al nebunilor, care oricand se poate pierde si, foarte probabil, asa se va si
intampla. Sa incepem dar sa ne pre#atim - nu facand stocuri de alimente sau alte
lucruri, asa cum s-au apucat unii sa faca in America, ci cu o pregatire launtrica de
crestini ortodocsi*
+ata, de &ida, v-ati intrebat oare vreodata cum ati supravietui daca ati fi aruncati in
inchisoare sau intr-un la#ar de concentrare, si mai ales daca ati fi izolati in carcere de
pedeapsa5 "um ati supravietui5 Ati innebuni in scurt tim&, daca nu ati a"ea cu ce sa "a
ocu&ati mintea* 1e oare ati &utea a"ea in minte4 Daca sunteti &ini de im&resii umesti si nu
a"eti nimic duho"nicesc in minte6 daca traiti de &e o (i &e ata, fara a "a gandi cu serio(itate a
crestinism si a 3iserica, fara a constienti(a ce este ,rtodo?ia, si daca ati a-unge intr#o situatie
de i(oare intr#o ceua, unde nu este nimic de facut, nu ai unde sa te duci, nu sunt fime de
"a(ut, ci trebuie sa stai intre &atru &ereti # este &utin &robabi ca ati su&ra"ietui*
Pastoru &rotestant roman Michard ^urmbrand are o caseta foarte interesanta &e aceasta tema*
+ntr#o asemenea situatie de cri(a, cand ni se iau toate cartile si lucrurile e*terioare de care
ne spri$inim, nu mai depindem de nimic altceva decat de ceea ce am adunat inlauntrul
nostru* . s&une ca nici unu dintre "ersetee bibice &e care e stia nu #au a-utat &rea mut6
cunoasterea abstracta a dogmeor nu i#a fost de nici un a-utor* +m&ortant este ceea ce ai in
sufet* Trebuie sa il ai pe Bristos in sufletul tau. Daca . este acoo, atunci noi, crestinii
ortodocsi, a"em un intreg &rogram &e care &utem sa# foosim in inchisoare* >e &utem aminti
de caendaru ortodo? # cand anume se tin anumiti sfinti si &ra(nice* >u este ne"oie sa stim tot
caendaru, dar, din "iata noastra de (i cu (i in 3iserica, ne "om aminti &ietree de hotar ae
anuui bisericesc6 ne "om aduce aminte tot ceea ce am inmaga(inat in inimie si in mintie
noastre* >e vor a$uta toate ru#aciunile si cantarile pe care le stim pe de rost si va trebui
sa le cantam in fiecare zi. Si, de asemenea, avem oameni pentru care sa ne rugam*
(hiar si acum, subinia &arintee Serafim, ru#andu-ne pentru crestinii ortodocsi ce sufera
in intrea#a lume, putem fi intr-un suflet cu ei, putem fi partasi la necazurile lor: <uteti
incon$ura #lobul cu mintea, luand la rand tarile si continentele, si sa va ru#ati pentru cei
pe care ii cunoasteti, chiar si fara a va #andi la numele lor # e&isco&i, manastiri, &arohii si
&reoti, atat rusi cat si misionari, &entru manastirie din 0ara Sfanta, &entru detinutii din Musia,
Momania si ate tari afate sub -ugu comunist, &entru misiunie din /ganda si din ate &arti ae
Africii, unde este foarte greu, &entru caugarii de a Muntee Athos* DFE "u cat sunteti mai
constienti de aceste lucruri si va ru#ati pentru ele acum, cu atat mai bine va va fi atunci
cand veti avea voi insiva de suferit, si cu atat mai multe veti avea de luat cu voi in
inchisoare.
0ruda &arintior de a Patina de a face cunoscuta in 'ccidentul liber istoria )oilor
3ucenici de sub $u#ul comunist era inchinata tocmai pre#atirii confratilor lor occidentali
in vederea pri#oanelor viitoare* Parintee !herman scria intr#un artico din (uvantul
2rtodox: Avem trebuinta de 1oii :ucenici spre a ne chema la o adevarata viata
duhovniceasca. =i ating in noi un lucru atat de adanc si de esential, incat sufletele si
mintile noastre, devenite superficiale prin @luminareaF modernista, de-abia daca il mai pot
intrezariK si totusi i cunoastem* Sa ne aaturam asadar ostirii or in marsu catre fericirea
"esnica, cu hotararea de a a&ara Ade"aru chiar si cu &retu mortii tru&uui* DFE Sa ne plecam
deci urechea la stri#atul )oilor 3ucenici!
+n J982, &arintii, a-utati de Mary Mansur, au i(butit sa adune intr#un singur "oum toate
articoee din uvantul 4rtodo* des&re >oii Mucenici si des&re marturisitorii contem&orani
afati inca in "iata* Acest "oum a de"enit Sfintii din catacombele 7usiei. Parintee Serafim
socotea aceasta carte ca &e un ade"arat manual pentru crestinii ortodocsi contemporani. Si
chiar asa s#a si "adit a fi: un manual despre cum sa-ti pastrezi credinta in conditii
cumplite si in pri#oane de nedescris; un manual din care se vede cat se poate de limpede
ca %isus Bristos este real si ca merita sa mori pentru ,l.
/n com&endiu de NPX de &agini, Sfintii din catacombele >usiei era de de&arte cartea originaa
cea mai "ouminoasa &e care @ratia o &ubicase &ana atunci* .a tocmai se ti&area cand
Parintee Serafim a fos doborat de chinuitoarea boaa care a"ea sa# ra&una6 si ne intrebam
daca nu "a fi fost "reo egatura intre aceste doua ucruri* Du&a ce unga si cum&ita bataie a
Parinteui Serafim cu moartea s#a sfarsit, Parintee !herman a s&us: Parintee Serafim a a"ut
&arte de aceasta suferinta &entru a &rimi sa"a mucenicior9*
+n conformitate cu atitudinea Parinteui Serafim, Sfintii din catacombele >usiei era o carte cu
totu ne&artinitoare in feu cum trata 3iserica Musa, sa"ind &idee de sfintenie si de eroism
crestin indiferent unde se gaseau: in 3iserica Musa din 1atacombe, in 3iserica Musa din Afara
!raniteor sau in Patriarhia Mosco"ei*
Desi acest ti& de abordare i#a determinat &e unii sa res&inga sau sa ignore Sfintii din
catacombele >usiei, asu&ra mutora cartea a a"ut efectu &e care i intentionase Parintee
Serafim* ,amenii din $est au au(it intr#ade"ar !strigatul Goilor Aucenici" si nu au mai
putut sa fie niciodata la fel* )a trei ani du&a moartea Parinteui Serafim a a&arut o recen(ie
a Sfintii din catacombele >usiei intr#un &eriodic reigios american, a carei autor marturisea:
(artea pe care o voi recenza L?M este o carte care m-a gasit singura. Ea mi-a schimbat
viata. Gu am pretentia ca voi putea scrie despre ea cu impartialitate. Gu o voi compara cu
alte carti despre mucenici, nici nu voi face observatii referitoare la stil sau la forma. (artea
aceasta este, dupa parerea mea, pur si simplu mult prea importanta pentru asemenea
fleacuri. (ei ce prefera sa citeasca recenzii al caror autor pastreaza o <obiectivitateE
detasata si un moderat ton superior care capteaza interesul cititorului fara a-i tulbura
confortul, poate sari peste urmatoarele pagini. /ar cei ce vor sa aiba parte de o marturie fara
ocolisuri, sa citeasca inainte! ar sa ia aminte: (artea aceasta iti poate tulbura pacea
mintii, pentru ca vorbeste despre <chestiuni de viata si de moarteE intr-un fel care <ravaseste
pe cei linistiti si linisteste pe cei ravasitiE. Dentru unii poate fi o constientizare socanta - cum
a fost si pentru mine - ca crestinismul este intr-adevar o chestiune de viata si de moarte!*
Pentru americanii ortodocsi, &oate ca &artea cea mai tre("itoare a acestei carti este tocmai
&agina de dedicatie* "a un ecou al prorociei Staretului %#natie din Barbin, <arintele
Serafim si <arintele :herman scriau aici:
"artea aceasta este inchinata
3ucenicilor crestini
ASTA9% %) 7(S%A,
3A%), %) A3,7%"A
Parintee Serafim nu a s&ecuat &rea mut asu&ra feuui in care iubitoarea de ibertate
America "a intra intr#o (i in e&oca de &rigoana anticrestina, in e&oca catacombeor* "eea ce
a trait 7usia si alte tari va veni si aici, s&unea e* )u putem spune in ce forma anume si
nu trebuie sa ne isterizam pentru acest lucru* +nsa in deceniie care s#au scurs de a
moartea ui "edem ca, in tim& ce oamenii din Musia isi redobandesc ibertatie reigioase,
americanii si e &ierd* +n J9N2, rugaciunea comuna a fost aungata din scoie de stat &rintr#o
deci(ie a 1urtii Su&reme a Stateor /nite* Asta(i, orice manifestare de credinta crestina in
scoi # ca de &ida, studiie bibice "ountare din tim&u &au(ei de &ran(, rugaciunea a masa,
foosirea unui ro(ariu in autobu(ee scoare, organi(area de intaniri crestine du&a ore sau
chiar tinerea unei 3ibii &e banca # ar &utea fi si au fost inter(ise de autoritatie scoare, iar
-ustitia e#a s&ri-init si sustinut actiunie*
1ei ce acatuiesc &anurie de in"atamant au mers atat de de&arte incat au eiminat orice fe de
mentionare a numeui ui Dumne(eu din editiie casicior care trebuie cititi de ee"i* Sa nu
uitam ca aceasta se intam&a e?act in centree unde se formea(a "iitoaree generatii*
+ata ce obser"a in J989 0a 3rooCe, un autor crestin: 'Pentru americanii care ceebrea(a
ibertatie reigioase, ingradirea acestor ibertati &are a fi ce"a mut &rea inde&artat # daca nu
uam in seama un ucru absout e"ident: sistemu in"atamantuui &ubic* Sa ne imaginam ca
ceea ce se &etrece intr#o scoaa de stat obisnuita din America ar cu&rinde brusc intreaga
natiune ca dimensiune si ca functionare* Dintr#o data studiie bibice "ountare si rugaciunie,
intrunirie bisericesti si orice ate acti"itati reigioase ar trebui inter(ise si o&rite &entru binee
tuturor* 0oti cei care ar dori sa se im&ice in astfe de acti"itati ar fi ne"oiti sa fuga &este
granita # daca ar fi ca America sa urme(e inia uneia dintre scolile sale de stat* +ata ce"a ce ar
trebui sa ne dea de gandit*
Pentru o "iitoare ume argita, fara mostenirea 1onstitutiei Stateor /nite sau a Decaratiei
Dre&turior ,muui, aceasi ti& de imitari &e care e &unem asu&ra scoior noastre &ubice ar
putea parea ceva de bun simt intr-o atmosfera #lobalist-pluralista. 7eli#ia ar fi total
privatizata. )eindoielnic, la ora actuala sistemul nostru le#islativ incearca sa faca e*act
acest lucru - sa limiteze total reli#ia la sfera privata. Mutumita organi(atiei A*1*)*/*
7American (ivil ,iberties Bnion - Bniunea americana pentru libertati civile8, numeroase
ima#ini ale )asterii Domnului care, de cand e*ista aceasta tara, erau prezente fatis in
parcuri publice etc., au fost eliminate, si toate orasele din tara au fost silite sa dea $os
ima#inile "raciunului* DFE
+ntre tim&, noi sautam cu nai"itate subtia dis&aritie a acestor ibertati, s&re deosebire de
imigrantii "eniti din .uro&a de .st, care dau din ca& cu ingri-orare* .i au "a(ut ce &oate face
un stat atot&uternicQ*
)a ora actuaa, in scoie &ubice finantate de stat din intreaga Musie eiberata se &reda reigia*
+n America secuari(ata, dim&otri"a, oamenii se u&ta in tribunae ca sa se dea -os crucie si sa
se modifice numee crestine de stra(i, fiindca "ederea or i#ar ofensa, chi&urie, &e unii* @ara
indoiaa, ne afam in &ragu unei ciudate rasturnari de situatie*9 7>u "a suna famiiar45 # nota
mea8*
Desi Parintee Serafim nu a facut &re(iceri anume &ri"itoare a America, e a prezis caderea
comunismului ateu din 7usia, precum si ridicarea unui nou sistem #lobalizant care se va
cladi pe temeliile puse de comunism. >u mai e ne"oie sa s&unem ca &re(icerea aceasta s#a
confirmat in chi& i(bitor in anii care au urmat adormirii sae si continua sa se confirme* +ntr#o
prele#ere tinuta in luna mai a anului DESD - cu e*act zece ani inainte de prabusirea
re#imului sovietic din 7usia # Parintee Serafim s&unea:
'<ricina pentru care comunismul cuprinde lumea nu se datoreaza faptului ca ar fi mai
inteli#ent decat capitalismul sau democratiile sau altceva similar, ci faptului ca
'ccidentul este intr-un vid spiritual, iar cand vidul acesta este prezent, comunismul nu
face decat sa inainteze, cucerind teritoriu dupa teritoriu, a$un#and ca in prezent sa
cucereasca aproape o $umatate de lume. %nsa comunismul nu are raspunsul final, pentru
ca este ceva cu totul ne#ativ. +n fa&t, daca ne uitam a ceea ce s#a &etrecut in Musia in utimii
(ece sau doua(eci de ani, asistam a o re"ota totaa in ce &ri"este mentaitatea &o&oruui,
indre&tata im&otri"a intreguui sistem comunist* 1hiar daca dictatura este a fe de &uternica
ca intotdeauna # mai aes in utimii doi ani, cand au ince&ut din nou arestarie # si chiar daca
&oitia este foarte &uternica si atot&re(enta, totusi &o&oru se ridica tot mai mut* Si nu se
ridica a o u&ta armata, ci a una in cugete, de"enind de sine statator* 1eea ce inseamna ca,
mai de"reme sau mai tar(iu, intreg sistemu se "a &rabusi. Deci comunismul nu are solutia;
nu &oate cuceri umea, aducandu#i fericirea, asa cum &retinde* Dar, in aceasi tim&, el
pre#ateste terenul pentru un lucru foarte important ce trebuie sa se produca inainte de
sfarsitul lumii, iar acesta este #uvernul mondial unic si unificat, din care crestinismul a
fost cumva dat afara. +ar &ana acum comunismu a facut acest ucru cu foarte mut succes
7F8Q*
Afirmatiie Parinteui Serafim des&re temeiu s&iritua9 a unui gu"ern mondia du&a caderea
comunismuui si#au gasit un straniu ecou in utimii ani a de-a mentionatu Mobert Muer, fost
secretar genera ad-unct a >atiunior /nite* Miitand &entru asa#numita +nitiati"a a Meigiior
/nite, infiintata in J99X ca un &andant s&iritua9 a ,>/, Muer afirma: W8olul si
responsabilitatea 4rganizatiei 8eligiilor Anite si a &arlamentului :ondial al 8eligiilor
G7H va fi nici mai mult nici mai putin decat acela de a da omenirii o noua ideologie
spirituala, planetara si cosmica, menita sa succeada mostenirii comunismului si
capitalismuluiF* +n aceasi tim&, afrma Muer, ')( va trebui sa &actioneze vi#uros-
impotriva &fundamentalismului reli#ios-. 7F8
1at a trait, Parintee Serafim a "a(ut un moti" de nade-de in fa&tu ca gasu tarior ortodo?e
&rigonite # a >oior Mucenici, a ui Serghie SourdaCo" si a ui Ae?ander So-enitin, a
Parinteui Dimitrie DudCo, a Parinteui !heorghe 1aciu si a atora # ince&ea sa se auda in
,ccident, cu un mesa- mai car ca oricand in e&oca terorii comuniste* +m&reuna cu Parintee
Dimitri DudCo, e credea ca samanta semanata de )oii 3ucenici va provoca o inflorire a
adevaratului crestinism, nu numai in 7usia, ci &in orice loc care pune la inima patimirile
crestinilor rusi&. +naintea !ogotei &e care o "edea "enind asu&ra Americii, Parintee Serafim
"edea in aceasi tim& &utinta unei rein"ieri a ade"aratuui crestinism in &atria sa # daca nu in
e?terior, &recum in Musia, atunci ce &utin auntric, in &rofun(imie sufetuui american*
+ncheindu#si &reegerea des&re >enasterea 2rtodoxiei, e s&unea:
'.ste o ege a "ietii duho"nicesti care s&une ca acolo unde este Iolgota - adica unde e*ista
patimire adevarata pentru 5ristos - acolo va fi si <nviere. %nvierea aceasta are loc mai intai
in inimile oamenilor si nu trebuie sa ne in#ri$im prea mult de forma e*terioara pe care o
va lua, prin voia lui Dumnezeu. Toate semnele arata ca traim la sfarsitul lumii si orice
refacere e?terioara a Sfintei Musii &ra"osa"nice "a fi de scurta durata* +nsa ucru pentru
care ar trebui sa ne straduim este invierea noastra duhovniceasca launtrica, iar
e"enimentee din Musia ne dau nade-de ca, in ciuda tuturor imitatiior si simuacreor de
crestinism si de ortodo?ie de care este &ina umea de a(i, "a a"ea oc totusi o in"iere a
adevaratului crestinism patimitor, nu numai in Musia, ci oriunde au mai ramas inimi ce nu
au inghetat cu totu* %nsa trebuie sa fim #ata pentru suferintele ce vor veni mai inainte*
DFE
,are suntem noi, cei din ,ccident, &regatiti &entru aceasta4 :ol#ota nu este totuna cu
suferintele inevitabile prin care trecem cu totii in viata aceasta! ,ste ceva urias si adanc,
ce nu se poate alina luand o aspirina sau mer#and la un film. ,ste un lucru prin care
7usia a trecut, iar acum incearca sa ni-l comunice si noua. Sa nu fim surzi la acest
mesa$!
Pentru rugaciunie tuturor >oior Mucenici, fie ca Dumne(eu sa ne intareasca, sa &utem
indura incercarie ce se "or abate asu&ra noastra si sa afam in ee in"ierea sufeteor
noastre5Q*9
Sfantul %oan 3a*imovici despre sfarsitul lumii si
dulceata compromisului la ultimii crestini
,a cateva zile de la praznuirea Sfantului <oan :a*imovici, 0acatorul-de-minuni , Episcop
de Shanghai si San =rancisco, publicam aici un fragment revelator dintr-o densa, faimoasa si
foarte importanta predica a Sfantului /oan Aaximovici despre Sfarsitul lumii, Antihrist,
Nudecata de Apoi si despre starea noastra, a crestinilor de pe urma:
>imeni nu cunoaste (iua aceea, afara de Dumne(eu#0ata, dar semnele apropierii ei sunt
date si in ."angheie, si in A&ocai&sa Sfantuui +oan 0eoogu* A&ocai&sa "orbeste des&re
e"enimentee sfarsituui umii si des&re infricosata ]udecata cu &recadere in simbouri si in
ghicitura, dar Sfintii Parinti au tacuit#o si e?ista o traditie autentica a 3isericii care ne
"orbeste si des&re semnee a&ro&ierii sfarsituui umii, si des&re ]udecata de A&oiF
+nainte de sfarsitu "ietii &e &amant "or fi tuburare, ra(boaie, framantari ci"ie, foamete,
cutremure* ,amenii "or suferi de s&aima, "or muri de aste&tarea nenorocirior 7)uca, 2J, 2N8*
)u va fi nici viata, nici bucuria vietii, ci o stare chinuitoare de pierdere a le#aturii cu
viata. Dar nu se va pierde numai le#atura cu viata, ci si cu credinta: NN0iul omului,
venind, va gasi oare credinta pe pamant!>> 7)uca J8, 88* 4amenii vor fi mandri, vor fi
nemultumitori, vor respinge Legea lui Dumnezeu: aaturi de &ierderea egaturii cu "iata, "a
sabi si moraa* +inele va slabi si raul va creste*
Des&re aceste "remuri "orbeste si Sfantu A&osto +oan 0eoogu in ucrarea sa insufata de
Dumne(eu, numita A&ocai&sa* . insusi marturiseste ca 'a fost in DuhQ, ceea ce inseamna ca
insusi Duhu Sfant era in e cand i s#au desco&erit in diferite imagini simboice destinee
3isericii si ae umii6 de aceea A&ocai&sa este o desco&erire a ui Dumne(eu* . &re(inta
destinul +isericii in chipul unei femei care se ascunde in acele zile in pustie 7F8
or avea importanta hotaratoare fortele care pre#atesc venirea lui AntihristF Antihrist
"a fi un om, iar nu dia"ou intru&at* 7F8 Acel om doreste sa fie in locul lui Bristos, sa
ocupe locul Sau si sa aiba ceea ce ar trebui sa aiba Gristos* . doreste sa aiba aceeasi &utere
de fascinatie si aceeasi sta&anire asu&ra intregii umi*
. "a &rimi acea &utere inainte de &ieirea sa si a intregii umi* . i "a a"ea ca un a-utor &e un
mag care, &rin &uterea faseor minuni, ii "a im&ini toata "oia si#i "a ucide &e cei ce nu
recunosc sta&anirea ui Antihrist* +nainte de moartea ui Antihrist "or a&area doi dre&ti, care i
"or da in "ieag* Magu ii "a omori si tim& de trei (ie tru&urie or "or ramane neingro&ate*
Aceasta "a fi cea mai mare -ubiare a ui Antihrist si a tuturor su-itorior ui* Dar, deodata acei
dre&ti "or in"ia si toata ostirea ui Antihrist "a fi in mare tuburare si se "a ingro(i, iar
Antihrist "a cadea deodata mort, omorat de &uterea Duhuui*
Dar ce se stie des&re omu#Antihrist4 ,riginea ui e?acta nu se cunoaste* 0ata este cu totu
necunoscut, iar mama este o femeie stricata care se da dre&t fecioara* ,l va fi evreu din
semintia lui Dan. Pentru aceasta a"em semn ca +aco", murind, a s&us ca, &rintre urmasii sai,
an va fi sarpe la drum, vipera la poteca, $nvenin'nd piciorul calului, ca sa cada calaretul9
7@acerea O9, J%8* Aceasta ne indica metaforic ca e va actiona prin viclenie si rautate* %oan
Teolo#ul vorbeste 0n Apocalipsa despre m1ntuirea fiilor lui %srael, ca 0nainte de sf1rsitul
lumii o multime de evrei se vor 0ntoarce la Bristos, dar din sirul semintiilor m1ntuite
lipseste semintia lui Dan. Antihrist va fi foarte inteli#ent si va sti cum sa se poarte cu
oamenii. a fi fermecator si prietenos.F
F <1na la venirea lui Antihrist 0n lume, venirea lui este de$a pre#atita* '%aina lucreaza
deja' si fortee care#i &regatesc a&aritia se u&ta, ;n &rimu r<nd, ;m&otri"a ;m&aratiei egiuite*
Sf<ntu A&osto Pa"e s&une ca Antihrist nu &oate a&area &<na nu "a fi inde&artat 'cel care o
$mpiedica' 7++ 0esaoniceni 2, %8* Sf<ntu +oan !ura de Aur t<cuieste ca 'cea care o
;m&iedicaQ este stap'nirea legiuita cinstitoare de umnezeu.
Aceasta sta&<nire 7>egalitatea8 se u&ta cu rau* '0ainaQ 7)ucrarea ui Antihrist8 care ucrea(a
;n ume nu doreste aceasta, nu doreste u&ta cu rau &rin mi-oacee fortei: dim&otri"a, ea
doreste sta&<nirea faradeegii si c<nd o "a obtine, nimic nu "a mai ;m&iedica "enirea ui
Antihrist* ,l nu va fi doar inteli#ent si fermecator, dar va fi milostiv, va face acte de
caritate si fapte bune pentru 0ntarirea stap1nirii sale. +ar c<nd si#o "a ;ntari ;ntr#at<t, ;nc<t
; "a recunoaste ;ntreaga ume, atunci ;si "a arata fata*
"apitala pe care o va ale#e va fi %erusalimul, &entru ca aici M<ntuitoru si#a desco&erit
;n"atatura dumne(eiasca si Persoana Sa, aici ;ntreaga ume a fost chemata sa guste fericirea
bineui si a m<ntuirii* Dar umea nu )#a &rimit &e Gristos si )#a rastignit a +erusaim* 6n
timpul lui Antihrist, %erusalimul va deveni capitala lumii, care i-a recunoscut stap1nirea.
F
F ,l XAntihristulY va crea conditii de viata +isericii, ii va in#adui sa slu$easca, va
promite ca va construi biserici splendide, cu conditia recunoasterii lui ca Wfiinta
supremaH si ca lumea sa i se inchine. 7F8 a fi o apostazie generala si, pe deasupra, multi
episcopi vor trada credinta, iar ca ,ustificare, vor arata spre starea stralucita a +isericii.
autarea compromisului va fi atitudinea caracteristica a oamenilor. >ermitatea
marturisirii va disparea. 4amenii vor cauta cu asiduitate sa-si motiveze caderea, iar raul,
ca o moleseala maligna, va sustine aceasta stare #enerala. 'amenii vor avea obisnuinta
lepadarii de dreptate, a dulcetii compromisului si a pacatului. @MA
Antihrist "a ;ngadui oamenior totu, numai ca ei Hcaz'nd $n fata lui, sa i se $nchine* >u este
o atitudine noua fata de oameni: si ;m&aratii romani erau gata sa e redea ibertatea crestinior
cu conditia ca ei sa e recunoasca di"initatea si su&rema &utere di"ina si ;i chinuiau doar
&entru ca ei marturiseau ca Homnului umnezeului tau sa te $nchini si ,ui Singur sa-i
slujesti9 7Matei O, 9#J08*
Kntreaga ume i se "a su&une si atunci e ;si "a desco&eri fata si ura fata de Gristos si de
crestinism* Sf<ntu +oan 0eoogu s&une ca toti cei ce i se "or ;nchina "or a"ea un semn &e
frunte si &e m<na drea&ta* >u se stie daca aceasta "a fi cu ade"arat un semn &e tru& sau este o
e?&rimare simboica a fa&tuui ca oamenii "or recunoaste si cu mintea necesitatea ;nchinarii a
Antihrist si ca ;ntreaga or "ointa ;i "a fi su&usa* 7F8
Proorocu Danie, "orbind des&re ]udecata de A&oi, &o"esteste des&re un 3atr<n ]udecator
ase(at &e tron, ;n fata caruia este un r<u de foc* @ocu este eementu curatitor* >ocul mistuie
pacatul, 0l arde si daca pacatul s-a altoit de sufletul omului, atunci 0l mistuie si pe om.
Acest foc se va aprinde 0nlauntrul omului: vaz1nd "rucea, unii se vor bucura iar altii
vor cadea 0n disperare, se vor tulbura, se vor 0n#rozi. Astfel, oamenii se vor desparti
dintr-o data: ;n reatarea e"angheica unii se asea(a a drea&ta, ;n fata ]udecatoruui, iar atii
a st<nga: i#a des&artit constiinta* 2nsasi starea sufleteasca a omului (l arunca (ntr-o parte
sau (n cealalta, la dreapta sau la st%nga.
]udecata de A&oi nu cunoaste martori sau ista de &rotoco* Totul este scris 0n sufletele
oamenilor si aceste 0nsemnari, aceste 6carti" se vor deschide. 1<nd se "or deschide
Hcartie9, toti "or ;nteege im&ede ca radacinie tuturor "iciior sunt ;n sufetu omuui* +ata
beti"u, desfr<natu: c<nd moare tru&u, unii cred ca moare si &acatu* >u e asa, ;n sufet e?ista
o ;ncinatie, &entru sufet &acatu era duce* Si daca nu s#a &ocait de &acatu res&ecti", daca nu
s#a eiberat de e, sufetu "a "eni a ]udecata de A&oi cu aceeasi dorinta a ducetii &acatuui si
niciodata nu ;si "a satisface dorinta* $a suferi de ura si de rautate* Si aceasta e o stare
infernaa* C:heena de foc- este focul launtric, este flacara viciului, flacara neputintei si a
rautatii si aici va fi Cpl1nsul si scr1snirea dintilor- rautatii neputincioase*
(Sf%ntul <oan :a*imovici, !Dredici si $ndrumari duhovnicesti, .ditura So&hia, 3ucuresti,
200J8
<arintele <roclu: &Anii durerilor au inceput-

)e#am s&us a mu:i c amu to2i diavolii au ie4it din iad, sunt pe fa2a p/m1ntului. ,dat a
"enit un autobu( a M<nstirea Sihstria cu oameni ;ndrci:i* S#a ;nt<m&at c, ;n tim&u acea,
s fie "reo O#X ani de atunci, eram =i eu acoo* 3i am v)zut cum ie'ea din cursa aceea fiecare
om chinuit de duhuri 'i c%nd ie'eau ei, eu m) sim$eam ca la gura iadului. .ra acoo cine"a
care se "indecase &rin Sf<ntu Masu, &rin rugciune, &rin smerenie =i &ost de duhuri ree =i
omu acea ;i adunase &e to:i ca s#i aduc a mnstire* ,mu acea o (is a=a: H-ezi lumea
asta, numai #oferul nu-i $ndr&cit, $ncolo to*i sunt $ndr&ci*i. /-am adus la Sf'ntul Aaslu* Ii eu
am (is: H-ai de mine, ce s-a $nt'mplat) 1enorocire mare, c)-i iad pe fa$a p)m%ntului, dac)
(i chinuie a'a de grozav* Ii e a rs&uns: H#o$i ace'tia avem crime, avorturi..*9 =i a s&us o
mu:ime de &cate &e care e s"<r=iser aceia* H(e zici, ne va m'ntui umnezeu sau nu)* .u
i#am s&us: HJristos a venit pentru cei p&c&to#i dintre care cel dint'i sunt eu* A&oi i#am
sftuit cum s/ se m/rturiseasc/, pentru c/ persoanele care au duhuri obi4nuiesc s/ dea
vina pe altul, c/, uite, eu din cauza cut/ruia suf/r, c/ cineva a trimis duhurile cu vr/$i 4i
au intrat 0n mine 4i m/ chinuie. 8e-am r/spuns c/ nu trebuie s/ mai spun/ vorba asta, ci
s/ spun/ a4a: C&entru p)catele mele.& 1 nu#i mai mare "r-itoru ca Dumne(eu, dar Duhul
Sf1nt a4a ne a$ut/, pe m/sura smereniei. Ii orice i s#ar ;nt<m&a omuui, s (ic a=a:
HDentru p&catele mele!9 S/ nu zic niciodat/ c/ din cauza cut/ruia eu suf/r, nu, pentru c/,
de spun a4a, atunci ispitele se 0ndelun#/, Duhul Sf1nt vine cu 0nt1rziere sau defel, dac/
n-am smerenie. ?i voi fi pedepsit 4i chinuit de duhuri, c/ Dumnezeu nu m/ va a$uta 4i le
0n#/duie s/ m/ munceasc/. "u c1t dau vina pe mine, cu c1t m/ smeresc 4i caut s/ fac
ru#/ciune tot timpul, 0ncepe s/ m/ a$ute.
Dac adorm cu mintea ;m&r=tiat, foarte &u:in m a-ut sau defe* Secretu aicea st: un
cre=tin, ori un cugr, ori un &reot care are nca(uri, acela va reu4i care dore4te s/
adoarm/ cu mintea 0n ru#/ciune* Dac eu m#am rugat (i =i noa&te, iar c<nd m#am cucat,
am adormit cu mintea ;n at &arte, degeaba m#am ostenit* Totodat/ trebuie s/ m/ 0nv/2 a
ierta.
Ast toamn au "enit aici, a mine, trei domni* Stteau acoo, ;n fa:a mea, dar nu (icea nici
unu nimica* Se uitau a mine =i tceau* Mi, mare comedie, am g<ndit eu, mai aes c mai
a=te&ta cine"a a &oart* Ii, ce s "e(i, e#am (is: Homnii mei, s& #ti*i, fiindc& a*i venit p'n&
ici, plat& ave*i, c& v-a*i ostenit. (&ta*i un adev&r, dar nu-l ve*i g&si. =u sunt un om p)c)tos
'i dac) mor amu, diavolii m) iau. 1u-mi place cum tr)iesc. Dar nici lui Dumnezeu nu-i
place cum tr)iesc eu* /nu dintre ei a (is a=a: HDac& dumneata spui c& te ia diavolul la iad,
noi ce vom face)9 )e#am rs&uns: H%reaba dumneavoastr&! -& prive#te! Sunte*i oameni
de#tep*i, nu ca mine prost. a, eu s& fiu $n locul dumneavoastr&, a# c&uta un duhovnic bun #i
m-a# duce la m&rturisit* @i acel duhovnic a s& m& $nve*e cum s& m& m&rturisesc, cum s& m&
smeresc #i a nu da vina pe altul. @i c'nd voi merge la biseric& s& pun $n minte c& to*i de acolo
sunt mai buni dec't mine iar eu sunt cel mai p&c&tos #i nevrednic. ac& $mi pun astfel de
g'nduri #i zic #i o rug&ciune $n tain&, f&r& s& #tie lumea de acolo ce g'ndesc eu, #i stau $n
biseric& a#a cum a# fi $n fa*a lui umnezeu, atunci uhul Sf'nt $mi va lumina mintea #i $mi
va descoperi cum trebuie s& caut ve#nicia. Dar c%t timp eu m) uit de sus (n ,os la ceilal$i,
mai bine nu m-a' duce acolo. Fns& dac& ascult Sf'nta ,iturghie cu mult dor de umnezeu,
uhul Sf'nt nu m& va p&r&si. umneavoastr& v& ajunge dac& pute*i p&stra porunca aceasta:
1e :ie nu#:i &ace, atuia nu#i face5 ac& fac bine la altul, eu simt c& umnezeu nu m& las& $n
p&r&sire. Dar dac) eu caut s)-l ,umulesc, s)-l tulbur, s)-l n)p)stuiesc, atunci Duhul Sf%nt
m) va l)sa (n p)r)sire* S =ti:i c a=a ;i ;ndemn &e mu:i: (e *ie nu-*i place, altuia nu-i face!
1um, un ucru care mie nu#mi &ace, &e acea s# fac eu omenirii4 'ri cu cine m-a4 0nt1lni
s/ nu aib/ de pl1ns din cauza mea.
De multe ori, c1nd diavolul d/ n/val/ asupra mea, 0l mai sperii pe suflet: CS) 'tii c) dac)
nu vreau s) rabd aicea, ce voi face (n iad cu dracii!- Atunci se treze4te sufletul 4i caut/ s/
repare. /ite, cu#etarea la moarte e un ucru minunat* A=a s&une un Sf<nt Printe: H2,
moarte, mai bine te-a# numi via*&. e c'te ori cuget la moarte se treze#te sufletul* Acestea "i
e s&un, &entru c au dat n"a to:i dia"oii din iad &e fa:a &m<ntuui* (nde sunt doi-trei
cre4tini, caut/ s/-i tulbure, s/ ba#e 0n du4m/nie. 3ulte duhuri ba#/ 0n capul cre4tinilor
b/nuieli, p/reri* De aicea se iau a ceart, se fac crime, Doamne fere=te, ce#au mai a-uns
cre=tinii5
- 2ncotro merge lumea aceasta, &)rinte!
# _, fiecare unde vrea! "are la iad, care la rai, cultul e liber* Prin cine"a, am ;n:ees a=a,
c 3unu Dumne(eu nu "rea s robeasc "oia omuui* K as s fac e?act ce "rea e* 1 are
Sf<nta Scri&tur, are 3iserica =i nu &oate (ice nimeni: Hoamne, eu n-am #tiut!9 >u* 'mul e
liber, chiar r/u de vrea s/ fac/, nu-i oprit. Dar dup/ ce a f/cut acel r/u, cafeaua o ia. )-o
ia c1nd vrea el, 02i st/ mintea 0n loc c1nd o prime4te. Dar, dac/ se poc/ie4te, dac/ 0i pare
r/u 4i caut/ 0ndreptare, poate s/ scape nepedepsit, c/ bunul Dumnezeu e prea bun.
Dar at<ta " s&un: c%nd o s) auzi$i c) /iserica 4rtodo*) a fost robit) de alte credin$e, s)
'ti$i, s) nu mai a'tepta$i altceva, c) este sf%r'itul lumii. /nii Prin:i a=a au s&us: '/unul
Dumnezeu at%ta $ine &)m%ntul c%t a fi oameni sfin$iF* 1<nd nu "or mai fi, grbe=te sf<r=itu*
Anii durerilor au 0nceput. Asta v/ spun, au 0nceput. 6mi pare r/u de timpul pierdut, c
am "(ut un Printe care, atunci c<nd era s moar =i au "enit monahii s#=i ia rmas bun de a
e, a fost gsit tare m<hnit* )#au ;ntrebat: HD&rinte, de ce e#ti a#a m'hnit) %e temi de
moarte)9 HGu, e#a rs&uns e, Hacesta-i drumul. ar (mi pare r)u de timpul pierdut. Dac)
(l foloseam, acum aveam o bucurie 'i o mul$umire (n suflet* Mi#a rmas ;n minte &robema
asta cu tim&u &ierdut* 7F8
Spunea$i c) unii merg la iad, al$ii la rai. are este calea raiului!
# To2i care duc via$) de poc)in$) au apucat pe drumul de-a dreptul. +ar care "rea s
triasc ;n distrac:ii =i cu bunt:i, aceia se af &e un drum foarte &e ;ncon-urate, a ca&tu
cruia a&ar mai mute drumuri =i nu "or =ti &e care s a-ung unde trebuie* Amu, cine s-a
trezit, n-are altceva de f/cut dec1t s/ pl1n#/. A nu pl1n#e ce e aicea, ci a pl1n#e ce ne
a4teapt/ la $udecat/. (ite, asta-i! ai de capul meu, felul cum sunt nu-mi place 4i pace
bun/-.

7Sursa: Me"ista 1redinta ortodo?a98
&"and oceanul raului va inunda intrea#a lume,
atunci va veni sfarsitul lumii-
Extras din cartea !ugetarile unei inimi smerite. An document din secolul al J+-lea
despre viata duhovniceasca!, continand profetia cutremuratoare, de o insemnatate
exceptionala, a unui batran duhovnicesc anonim din zona (onstantinopolului de pe la 4:OO,
consemnata de un anume monah -asile:
Din aceeasi carte: T%),-T, D, D(3),9,( si D(-T, S% 8(<TA!
Monahu $asie scrie: Asa cum am (is mai#nainte, batranu de "rednica &omenire arareori
iesea din singuratate, si numai dintr#o ne"oie oarecare, miscat de dragostea &entru ucenicii
sai, "enea a noi si ne (idea cu duceata si intee&ciunea cu"inteor sae* @usesem &ecat tim&
de muti ani si, du&a ce m#am intors in 1onstantino&o, am afat ca batranu cu"ios nu se
simtea bine, dre&t care am dorit tare mut sa# "ad inainte ca Domnu sa# cheme din "iata
aceasta* 1ati"a dintre fratii nostri au "rut sa# "i(ite(e im&reuna cu mine*
Sosind a usa chiiei sae, #am intrebat &e batran &rin su-itoru chiiei daca ne#ar &utea foosi
cu binecu"antarea si cu unee cu"inte de in"atatura* 3atranu si#a aratat buna"ointa sa se
su&una cererii noastre si, cerand sa ni se aduca ce"a de#ae gurii, ne#a indemnat sa sedem &e
iarba, a&roa&e de chiia sa, si sa ne odihnim de caatorie* +ndata a "enit si e* .ra tot numai &ar
ab, era de statura medie, oarecum a&ecat de s&ate6 a"ea un (ambet caduros si se uita cu
bunatate in -ur a fiecare dintre noi* Adesea ochii lui se umpleau de tristete, caci i se facea
mila de intrea#a lume care se afundase in pacate si nenorociri* 'ri de cate ori vorbea de
acestea, batranul isi pleca capul si plan#ea.
>e#am ase(at in semicerc si #am ascutat &e batran atent cufundati in cu"intee ui* >e "orbea
de cat de mut doreste Dumne(eu mantuirea noastra, si cum a facut toate cee de trebuinta
&entru aceasta* 3ila si a$utorul Sau plin de har sunt fara masura si se intind atat catre
pacatosi, cat si catre drepti, fara partinire, cerand din parte-ne foarte putin pentru
mantuirea sufletelor noastre* Masa os&atuui credintei este &ina &ana a refu(, dar oamenii
nu se ingri,esc de mantuirea sufletelor lor si nu vor sa auda chemarile Domnului*
1hiar cu"intee mantuire9 si a te mantui9 arata o &rime-die cum&ita: aaturam aceste
cu"inte unei inteegeri conform careia ee ar &re"esti o mare &rime-die sau nenorocire6 de
&ida mantuit de foc9, mantuit de a &ieire9, mantuit in tim&u unui atac "ra-mas9 etc* +ar
ee trebuie sa dea &ricina omuui sa fie deosebit de prevazator in "iata si sa aiba o dorinta
arzatoare de a se mantui6 ee trebuie sa ne a&rinda credinta in Mantuitoru si dragostea &entru
.* Dar acum, oamenii nu au nici o #ri$a de aceasta, zicand ca aceasta lume
pamanteasca, cea care ni se arata ochilor, este sin#ura lume care e*ista. .i nu stiu ca
umea inteegatoare este temeiu si esenta ucrurior* Asadar intreaga ume &amanteasca,
materianica, cu&rinsa in masuri &recum inatimea, atimea, adancimea si greutatea, fiintea(a
&e taramu tim&uui, care &e toate e duce s&re nimicire, caci tim&u este su-itoru mortii*
0im&u a ince&ut odata cu caderea omuui in &acat si "a dainui numai &ana a sfarsitu istoriei
acestei omeniri muritoare* Prin contrast, umea inteegatoare este in afara acestor marginiri, in
afara egaturior si masurior6 este nesfarsit de imbesugata, "esnica si nestricacioasa*
1u"iosu batran mai (icea si ca vremuri #roaznice se apropie* $ra-masii Domnuui +isus
Gristos "or ua in ca&ti"itate intreg &amantu, iar Marea 3isericaDJE "a inceta sa fie biserica a
ui Dumne(eu* Mari nenorociri se "or abate &e &amantu romeiorD2E, si, &rin marea -udecata a
ui Dumne(eu, "a inceta sa mai fie* ,amenii "or &ieri, orase "or fi nimicite, chiar neamuri
intregi "or &ieri, caci nimic nu este nou sub soare decat sufetu omuui, care este facut du&a
chi&u si Ds&reE asemanarea ui cu Dumne(eu. )u cautati a$utor la crestinii din Apus,
nada$duind ca ei sa ia armele si sa apere mostenirea crestina obsteasca. )u nada$duiti in
aceasta. aci crestinii apuseni nu sunt crestiniK ei sunt pagani. "hiar si noi, ortodocsii,
avem multe lucruri care sunt pa#ane.
>rate, nu te intrista la cuvintele mele, ci cerceteaza-ti sufletul. (ita-te numai cati idoli
primesti: Mercur # (eu acomiei6 Afrodita # (eita concu&iscentei6 Ares # (eu maniei etc*6 si,
in centru, Ueus # tu cu iubirea de sine si iubirea &acerior* Da, frate, avem multe pa#anatati,
caci noi, ortodocsii, suntem pacatosi, atat din parte cat si ca neam* %otusi, noi suntem
pagani la suprafata, in vreme ce in adancul sufletelor suntem crestini, caci in smerenia
noastra noi i a"em &e Gristos in inimie noastre* Si, de aceea, in ciuda &acateor noastre, intru
smerenia noastra adusu-Si-a aminte de noi omnulDPE* >eamurie a&usene sunt crestine a
su&rafata, dar in inime or, in sufetee or, ei sunt &agani* >oi, ortodocsii, ne intristam &entru
idoii care traiesc in sufetee noastre, dar intru smerenia noastra cadem inchinandu#ne
inaintea Domnuui, dorind din toata inima sa fim ai )ui* "u toate acestea, in cazul
apusenilor, crestinismul lor este ca o arama cu un strat subtire de aur; restul este cu
totul pa#an, caci inauntrul sufletelor lor ei se pleaca idolilor lor, iar acesti idoli
imparatesc intru ei* Sunt mandri, si Bristos nu locuieste in inimile lor* Din aceasta
&ricina, noi, ortodocsii, suntem cu ade"arat &agani # a su&rafata # dar in adanc suntem
crestini6 in "reme ce atinii a&useni sunt crestini a su&rafata, dar &agani &e dinauntru* De
aceea, nu va asteptati ca ei sa ne a$ute. )oi, ortodocsii, le suntem straini.
3ineintees, in fiecare neam e?ista oameni buni si smeriti care#) &oarta &e Gristos in inimie
or si in modu or de "iata* Dar nu e?ista nimic in stare sa egae(e sau care sa se com&are cu
haru ,rtodo?iei* Aceasta este o credinta de#sufet#mantuitoare6 aceasta este o credinta care ne
aduce smerenie6 aceasta este o credinta care ne ridica a Gristos6 aceasta este o credinta &ina
de bucurie, o credinta care imbratisea(a &e toti oamenii, o credinta de o frumusete de negrait,
o credinta dumne(eiasca5 ', crestini ortodocsi, fiti recunoscatori lui Dumnezeu ca sunteti
ortodocsi! ,, ce fericiti suntem noi, crestinii ortodocsi, ca suntem ortodocsi5
Dar aceasta inca nu este sfarsitu umii* Sfarsitul lumii va veni mai tarziu, iar timpul venirii
sfarsitului sta in mainile lui umnezeu - dar si in mainile oamenilor.
Atunci cand raul omenesc isi atin#e punctul culminant, Dumnezeu %si va trimite secera
pentru seceris. 1ata "reme sunt im&reuna cu cei rai, dre&tii inca "or trai &e &amant, si cata
vreme +iserica lui Bristos va dainui, fara a-Si man,i hainele @cf. Apoc. V: TA, raul din
lume n-are nici o putere sa se desavarseasca. Dar atunci cand nici un dre&t nu "a mai fi &e
&amant, cand oceanul raului va inunda intreaga lume, atunci va veni sfarsitul lumiiK va
arde si va disparea in uitare pentru ca o lume noua si desavarsita sa se nasca si in care
dreptatea sa locuiasca 3cf. // Detru P: 8-4Q;. )a "enirea sfarsituui umii, toate suferintee &rin
care umea si neamurie au trecut &ana atunci nu se &ot com&ara cu acee suferinte care "or
"eni asu&ra or in aceasta "reme* /n tim& de nenorociri "a cu&rinde intreaga ume6 oamenii se
"or uri unii &e atii, se "or teme unii de atii, nu se "or increde unii intr#atii6 suferintee "or
asa oc ator suferinte si mai mari: frica # unei frici mai mari6 &rime-dia # unei &rime-dii mai
mari6 durerea # unei dureri mai mari6 tristetea # unei tristeti mai mari* Dar oamenii nu se vor
invata minte; nu vor aler#a la Dumnezeu, "are-i poate izbavi. Dimpotriva, oamenii se
vor impietri din ce in ce mai mult, si toata viata duhovniceasca se va veste$i.
,mu "a de"eni at<t de &in de rutate, at<t de ;n-osit ca urmare a ;ntr<trii =i st&<nirii
&atimior ceor -osnice asu&ra sa, at<t de ;m&ietrit a inim, ;ntunecat =i cu totul epuizat de
sin#ura #ri$/ de a supravie2ui, 0nc1t pentru via2a duhovniceasc/ el nu va avea nici
bun/voin2/, nici loc 0n inima sa. )u va mai r/m1ne nici o c/l/uz/ duhovniceasc/,
deoarece 4i ace4tia vor urma c/ile lumii. 3isericie ui Dumne(eu "or de"eni fie goae, fie
duho"nice=te &rofanate de ctre &stori ne"rednici* 8a apo#eul acestor suferin2e 4i al
haosului din lume va ap/rea Antihrist.
,l va veni ca un f/c/tor de pace, un conduc/tor bun 4i 0n2elept, care poate aduce lumea
(n r%nduial). 1u toate acestea, de fa&t, e "a fi un "r-ma= a tuturor, un ur<tor a tot ceea ce
este bun, un tiran =i un fctor de ru, un distrugtor a toate; asemenea lui, lumea n-a v/zut
pe nimeni niciodat/ =i nici nu "a "edea "reodat* >iecare persoan/ va fi pecetluit/; fiecare
am/nunt sau element al muncii sale 4i al vie2ii acesteia, ba 4i fiecare cuv1nt, fiecare
mi4care a facult/2ilor mintale va fi sub suprave#here ne0ncetat/, astfel 0nc1t ea
JpersoanaK nu va mai avea obiceiul de a cu#eta la sine, de team/ ca nu cumva 0nf/2i4area
fe2ei s/ reflecte f/r/ voia sa ceva nepotrivit cu autoritatea conduc/torului lumii, adic/ a
Antihristului.0oat umea "a &urta Hm=ti de &iatr9* Toat/ munca, fiecare metru p/trat
de p/m1nt, fiecare bob de #r1u va fi sub controlul lui Antihrist*
or fi dezastre naturale: valuri chinuitoare de c/ldur/ vor alterna cu perioade de #er
aspru, seceta cu inunda2iile; tornade 4i furtuni cumplite vor pricinui distru#eri
0nsp/im1nt/toare; erup2ii vulcanice, cutremure 4i boli 0ntre oameni, animale 4i plante;
toate acestea vor fi at1t de 0n#rozitoare, 0nc1t 0i vor duce pe oameni la disperare.
</m1ntul, nemaiprimindu-4i binecuv1ntarea pentru a da roade, va fi lovit de foamete
0n#rozitoare, 4i astfel se va s/r/ci cu totul. Ii numai ceor care au &rimit &ecetea @iarei,
adic a Satanei, i se "a ;ngdui s e?iste &entru o "reme, de#i $n cele mai slugarnice #i
josnice condi*ii de s&r&cie total& #i dispre* pentru demnitatea uman&, pe care omul a primit-o
de la =&c&torul s&u. 0oate se um&u de Antihrist: &m<ntu, marea, aeru* #oate se vor face
cu singurul scop de a (nl)tura cu totul numele lui 5ristos din inima omului. Aceasta "a fi
cu ade"rat o ;m&r:ie drceasc &e &m<nt* $or "eni nenorociri cum n#au mai fost, un tim&
de agonie intens nu numai &e &m<nt, ci ;n tot uni"ersu, cci ee DstihiieE sunt ;m&reunate
;ntr#un singur &an a crea:iei, iar tot acest uni"ers urmea( s &iar &entru ca, du& aceasta, s
&oat fi ;mbrcat ;n nestricciune, ;n statornicie, ;n "e=nicie, du& cu"intee A&ostouui: (&ci
trebuie ca acest trup stric&cios s& se $mbrace $n nestric&ciune 3/ (or. 47: 7P;".
Ati au(it cu"intee Mantuitoruui: /ar indata dupa stramtorarea acelor zile, soarele se va
intuneca si luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cadea din cer si puterile cerurilor se
vor zgudui 7Matei 2O: 298* +ar Proorocu (ice: Soarele se va intuneca si luna va fi rosie ca
sangele, inainte de venirea zilei celei mari si infricosatoare a omnului 7+oi 2:PJ8* /n at
Prooroc (ice: ,uceferii de pe cer si gramezile de stele nu-si vor mai da lumina lorK soarele se
va intuneca in rasaritul lui si luna nu va mai straluci 7+s* JP: J08* Si iarasi: Dentru aceea,
blestem va manca pamantul, ca au pacatuit cei ce locuiesc pe dansul: pentru aceea, saraci
vor fi cei ce locuiesc pe dansul, si vor ramane oameni putini?%recut-a toata bucuria
pamantului?%ulbura-se-vor apele marii? Se vor clatina temeliile pamantului, cu tulburare
se va tulbura pamantul, si cu lipsa se va lipsi pamantul? Si se vor cutremura toate puterile
cerului, si se va invalui cerul ca o hartie. Si toate stelele vor cadea ca frunzele pe vita, si cum
cad frunzele de smochin 7+s* 2O: N, JJ, JO, J8#J96 PO: O8*
+ar in A&ocai&sa citim: Si m-am uitat cand a deschis pecetea a sasea si s-a facut cutremur
mare, soarele s-a facut negru ca un sac de par si luna intreaga s-a facut ca sangele. Si stelele
cerului au cazut pe pamant, precum smochinul isi leapada smochinele sale verzi, cand este
zguduit de vijelie. /ar cerul s-a dat in laturi, ca o carte de piele pe care o faci sul, si toti
muntii si toate insulele s-au miscat din locurile lor 7A&oc* N: J2#JO8*
Du&a cu"intee unui "echi scriitor, "a "eni !o astfel de vreme in care nimeni nu va mai dori
sa traiascaK nelinistea va creste de pe-o noapte pe alta, iar ingrijorarea de pe-o zi pe alta".
+nainte de sfarsitu umii, neamurile vor vedea a#onia universului care trebuie sa piara
pentru ca Dumnezeu sa le faca din nou pe toate nestricacioase si nepieritoare* Si
intocmai cum tru&urie noastre se "or face a +n"iere nestricacioase, tot astfe este cu &utinta
ca si nou uni"ers sa fie &atruns de materia duho"niceasca* +n (iee noastre, &rin materie9 si
duh9 inteegem doua ucruri fara egatura intre ee, dar ee se "or uni intr#o singura
inteegere, fara deosebire*
Aceasta ume a imbatranit si s#a isto"it din &ricina &acatuui si a rauui din umea intreaga*
>oua ume "a fi condusa &rin dre&tatea ui Dumne(eu, dre&t care ea "a fi "esnica si frumoasa*
Maree A&osto (ice: Si am vazut cer nou si pamant nou. (aci cerul cel dantai si pamantul
cel dintai au trecut.. Si (el ce sedea pe tron a grait: /ata, noi le facem pe toate 7A&oc* 2J: J,
X8* Dar inainte ca aceasta sa vina, vor fi nenorociri infricosatoare, iar +iserica lui
Bristos va fi pri#onita pana la limita, pana la a incerca sa o stear#a de pe fata
pamantului, dar atata "reme cat dumne(eiasca )iturghie se "a sa"arsi de catre &reoti &ini de
har, im&aratia ui Satan nu se &oate instaura &e &amant* +n fiecare dumne(eiasca )iturghie,
Dumne(eu este &re(ent &e &amant, iar )iturghia este o "estire a biruintei ui Gristos asu&ra
dia"ouui si a mortii. <ri#onirea +isericii va fi pe fata si intr-ascuns, in taina si aratata,
lovind in oameni luati in parte si lovind in toti, peste tot si prin toate mi$loacele. $or fi un
anumit numar de mucenici: cati a numar, numai Dumne(eu stie6 "or fi de asemenea si muti
a&ostati, care "or &rimi &ecetea @iarei6 intr-un numar foarte mare vor fi cei indiferenti, care si
ei se vor supune in toate lui Antihrist* Puterie rauui i#au &regatit &e acesti a&ostati cu mut
tim& in urma, &e aceste fiinte sabe si bune de nimic* Secole de-a randul puterile raului au
sapat la temelia +isericii* Asa cum a trebuit sa treaca secole pentru a se pre#ati venirea
lui Bristos, tot asa si pre#atirile pentru venirea lui Antihrist au inceput inca din primii
ani ai crestinismului, du&a cum scrie Sfantu A&osto Pa"e: %aina faradelegii se si lucreaza
7 ++ 0esa* 2: %8* Dar sa stiti ca chiar si cele mai mari puteri ale iadului, portile iadului, nu
vor birui /iserica @3t. DR: DSA, impreuna cu care Domnul nostru %isus Bristos a fa#aduit
sa fie pana la sfarsitul veacului @cf. 3t. FS: FGA. Aceasta 3iserica "a fi &rigonita neincetat
si fara mila6 ea se "a ascunde in &esterie si adancurie deserturior* Garu ui Dumne(eu se "a
odihni &este su-itorii .i, si Dumne(eu nu "a ingadui ca maree "ra-mas sa#i ucida*
Dumne(eiasca )iturghie "a fi sa"arsita &ana in utima (i a e?istentei acestei umi* >ratilor,
luati aminte la semnele venirii sfarsitului lumii, semne pe care Domnul %isus Bristos ni
le-a descoperit, si nu va slabiti credinta in Dumnezeu-.
DJE Sfanta Sofia
D2E 3i(antinii se numeau &e sine romei9, 1onstantino&ou fiind considerat a doua Moma*
DPE Ps* JPN: 2P*
Puteti citi si o recen(ie a aceasta carte in re"ista (redinta 2rtodoxa: 0oate se "or
um&e de Antihrist