TENDINE ACTUALE N

POLITICA
LATINO-AMERICAN
(Coordonatori Rzvan Victor Pant!i"on #i $%or&% 'toica(
In)tit*t*! d +tiin, Po!itic #i R!a,ii Intrna,iona!- Acad"ia Ro".n
Cntr*! d 't*dii Latino-a"rican #i I/ric- In)tit*t*! d Crctri Po!itic
Trad*ctori0
Mihai Brcnescu
Gabriela Mary Crengua Bobe
Elena Lincan
Rzvan Victor Pantelimon
Deicm aceast carte lui
Man*! A!c1ntara '1z
C*2rin)
!" Pre#a
$" Politic %i societate &n 'merica Latin( o introucere ) Rzvan Victor Pantelimon
*" Lumini %i umbre ale calitii emocraiei &n 'merica Latin + Manuel 'lc,ntara
-,ez
." 'seiile -tatului /aiune ) E" -" Carlos Par0er
1" /oi 2artie %i vechi clivaje &n sistemul e 2artie in 'merica Latin(
trans2unerea 2olitic a con#lictului etnic ) 3lavia 3reienberg
4" Dezvoltare %i tranziie emocratic &n 'merica Latin e astzi ) Gheorghe
Lencan -toica
5" Me6ic( e la autoritarism la emocraie" Procesul e construcie %i consoliare
emocratic ) Mar7a 'le8anra Vizcarra Ruiz
9" Rolul tra#icului e roguri &n 2olitica statelor in 'merica Latin ) 3lorentina
Dragomir
:" Eliberare %i hegemonie( ou chei 2entru inter2retarea mi%crilor sociale in
Brazilia ) Giovanni -emeraro
!;" -ituaia re2turilor omului &n Cuba in !::; 2<n &n 2rezent ) 'namaria Rau
!!" Politica energetic &n 'merica Latin" Cazul Venezuelei ) Rzvan Victor
Pantelimon
!$" Venezuela %i Columbia( inamica relaiilor internaionale a ou naiuni cu
e6igene naionale %i emis#erice ihotomice ) 3rancesco =amburini
!*" >n#luena -tatelor ?nite &n zona 'mericii Centrale ) 'nrei 'guaru
!." 'bstracts
!1" 'utori
Pr3a,
'ceast lucrare constituie o 2remier 2entru s2aiul acaemic rom<nesc 2ost)
comunist #iin 2rima lucrare care trateaz e o manier %tiini#ic 2roblematica 'mericii
Latine@ at #iin #a2tul c s2aiul acesta nu a #ost stuiat a2roa2e eloc &n Rom<nia
ultimilor ani@ iar lucrrile analiz<n realitile s2eci#ice acestei zone@ #ie trauceri@ #ie
originale@ nu e6ist"
Este a2roa2e e ne&neles li2sa e interes a cercettorilor rom<ni@ cu c<teva mici
e6ce2ii@ 2entru stuiile latino)americane &n coniiile &n care &n s2aiul euro2ean@ ar %i &n
cel nor)american@ aceste stuii constituie o 2ermanent 2reocu2are at<t 2entru meiul
acaemic sau %tiini#ic@ c<t %i 2entru cel 2olitic"
La nivelul ?niunii Euro2ene stuiile latino)americane au evenit tot mai
im2ortante@ ele mani#est<nu)se nu numai &n s2aiile traiionale ale -2aniei %i
Portugaliei@ ci %i &n Marea Britanie@ 3rana@ Germania@ >talia@ ar %i &n state nou intrate &n
?niune ca Polonia@ ?ngaria@ Bulgaria@ 2recum %i &n -erbia sau s2aiul e6)sovietic"
Programul e colaborare 'LB'/@ ar %i interesul riicat 2entru relaiile i2lomatice %i
economice A2utem aminti oar Summit-ul Uniunea European America Latin i
Caraibe care gru2eaz 2erioic 2este 4; e %e#i e state %i guvernB@ cu aceast zon@ #ac
in ?niunea Euro2ean unul intre cei mai im2ortani 2arteneri ai zonei ibero)americane"
Cn ultima 2erioa@ &ns@ interesul 2entru 'merica Latin a &nce2ut s creasc %i &n
Rom<nia@ mai ales &n meiul acaemic" Cn acest moment e6ist o serie e centre e
cercetare asu2ra 2roblematicii generale a 'mericii Latine ACentrul pentru Studii Latino-
Americane i Iberice in carul ?niversitii in Bucure%ti@ centre similare la
?niversitatea in >a%i %i la cea in CraiovaB sau centre s2ecializate@ cum ar #i Centrul de
Studii Braziliene in carul ?niversitii Rom<no)'mericane" La 3acultatea e Dtiine
Politice in carul ?niversitii in Bucure%ti sunt o serie e cursuri care trateaz
2roblematica latino)american@ 2este !1; e stueni 2artici2<n anual la aceste cursuri@
muli intre ei lucr<n &n 2rezent la lucrri e licen sau izertaii e master 2e aceste
teme Atrebuie s subliniez c trei intre stuiile in acest volum sunt versiuni 2rescurtate
ale unor lucrri e licen 2e care stueni ai 3acultii e Dtiine Politice ) ?niversitatea
in Bucure%ti le)au elaborat %i susinut cu succes &n cursul acestui anB"
Consierm c o bun cunoa%tere a s2aiului %i realitilor 'mericii Latine este
#oarte interesant %i util 2entru cercettorii rom<ni &n veerea realizrii unor stuii
com2arative cu zona Euro2ei Centrale %i Erientale@ ar %i cu Rom<nia@ eoarece sunt o
serie e teme care ar 2utea #i tratate &ntr)o manier com2arativ@ cum ar #i( 2rocesele e
tranziie %i consoliare emocratic@ evoluiile economice 2ost)autoritarism@ 2artie %i
sisteme e 2artie@ rolul %i in#luena instituiilor religioase@ gestionarea memoriei istorice
etc"
Lucrarea e #a trateaz o serie e evoluii recente in s2aiul latino)american &n
viziunea unui gru2 eterogen e cercettori in Rom<nia@ -2ania@ >talia@ Me6ic %i Brazilia@
2unctul lor e &nt<lnire #iin interesul 2entru 'merica Latin" Dat #iin moul e
construcie al acestei lucrri ea nu se vrea un tratat@ un manual sau o istorie bine
structurat a evoluiei 'mericii Latine@ ci mai egrab o raiogra#ie@ bine&neles
incom2let@ a acestei zone la &nce2utul secolului FF>"
Caracterul su este 2rin e6celen unul li2sit e omogenitate trat<n o serie e
as2ecte at<t generale@ c<t %i s2eci#ice@ e o manier sau ala@ cu metoe a2arin<n
iverselor isci2line sau %coli e g<nire" De la &nce2ut trebuie s subliniem c nu ne)am
2ro2us aco2erirea &ntregii 2roblematici actuale a 'mericii Latine Ae e6em2lu cea mai
evient absen este aceea a unui stuiu es2re evoluiile economice recente in
regiuneB@ nu ne)am 2ro2us nici s tratm absolut toate statele consierate a2arin<n
acestei arii geogra#ice Aunele state sunt mai bine re2rezentate e6em2lul clar #iin
Venezuela@ un stat care atorit evoluiilor sale in ultimul eceniu a #ost mai mult &n
Glumina reflectoarelorHB" -tuiile selecionate se 2ot gru2a 2e ou mari irecii e
interes( %tiine 2olitice %i relaii internaionale"
'm vzut 2<n acum ce Gnu eteH aceast carte@ vom &ncerca s 2rezentm acum
ce GeteH ea" -2erana mea este aceea ca ea s #ie un instrument util tuturor celor
interesai e 'merica Latin@ care s o#ere cercettorilor ni%te 2uncte e 2lecare 2entru
ulterioare cercetri sau stuii sau care s ea na%terea unor ezbateri %i 2olemici@ sau
chiar s trezeasc interesul 2entru ezvoltarea unor irecii e cercetare sau analiz" -2er
ca aceast lucrare s #ie oar 2rima intr)o serie e stuii 2e aceast tem care s inclu
meiul acaemic rom<n 2e GhartaH stuiilor latino)americane"
Voi &ncerca acum s 2rezint 2e scurt #iecare intre articolele care com2un aceast
lucrare 2entru a e62lica e ce am consierat o2ortun 2reluarea lor@ 2recum %i im2ortana
lor 2entru stuiile latino)americane"
Volumul ebuteaz cu un articol cu un caracter introuctiv %i care realizeaz o
e6trem e scurt trecere &n revist a istoriei 2olitice a 'mericii Latine in ultimii cinci
sute e ani@ %i a 2rinci2alelor irecii e evoluie a 2oliticii %i societii in aceste state"
'm consierat necesar introucerea acestui stuiu 2entru a o#eri tuturor celor interesai
2osibilitatea e a &nelege cum au evoluat statele latino)americane 2<n astzi %i cum
teninele actuale sunt un rezultat al unei evoluii e sute e ani" /u avem 2retenia unui
caracter e6haustiv al acestui stuiu@ e alt#el nu aceasta a #ost intenia noastr %i nici nu
aveam s2aiul necesar unei ast#el e cercetri" 'm orit s o#erim c<teva 2uncte e re2er
celor care oresc s stuieze 'merica Latin %i a unor sugestii e aborare a unor teme e
actualitate" Bibliogra#ia #inal nu are nici ea intenia e a #i una com2let@ 2e e o 2arte ar
#i im2osibil realizarea unei ast#el e bibliogra#ii eoarece nu ar 2utea ine 2asul cu
realitatea a#lat &ntr)o 2ermanent ezvoltare@ 2e e alt 2arte cre c o &n%iruire e titluri
care 2oate #i gsit #oarte u%or 2e >nternet@ ar care nu are aco2erire &n bibliotecile in
Rom<nia@ ar #i inutil %i su2er#lu" 'm ales s introucem &n aceast bibliogra#ie o serie
e lucrri #unamentale es2re 'merica Latin care se gsesc &n bibliotecile in
Rom<nia@ 2recum %i o serie e lucrri s2eci#ice sau sectoriale ar care sunt trause &n
limba rom<n@ care 2ot constitui un bun &nce2ut 2entru oricine ore%te s stuieze aceast
zon"
Pro#esorul Manuel 'lc,ntara -,ez@ utiliz<n ate care msoar ezvoltarea %i
calitatea emocraiei@ realizeaz o analiz com2arativ a calitii emocraiei &n statele
latino)americane" Este cert c ma8oritatea acestor ri au evenit &n ultimul s#ert e secol
emocratice@ constituin alturi e statele in Euro2a e Est e6em2lele cel mai
im2ortante e tranziie emocratic %i consoliare emocratic in cel e al treilea val al
emocratizrii" Cu toate aceste la ora actual e6ist estul e mari i#erene &ntre aceste
state &n ceea ce 2rive%te calitatea emocraiei ini#erent e instrumentele sau metoele
2rin care aceasta este msurat" 'rticolul lui Manuel 'lc,ntara 2lec<n e la o serie e
ast#el e inicatori %i metoe e msurare a calitii emocraiei &ncearc s realizeze o
serie e ti2ologii %i s &ncareze statele latino)americane &n aceste ti2ologii" ?tiliz<n
metoe com2arative autorul elaboreaz c<teva i2oteze %i variabile care ar 2utea e62lica
cauzele %i motivele i#erenelor e6istente &ntre aceste state" Plec<nu)se e la aceste
i2oteze ar #i interesant e realizat o ast#el e analiz a2licat cazului Euro2ei Centrale %i
e Est@ o alt zon &n care emocraiile e6istente i#er &n ceea ce 2rive%te calitatea
emocraiei"
?rmeaz un articol al E6celenei -ale Carlos Par0er@ 'mbasaor al Re2ublicii
Chile &n Rom<nia %i Bulgaria@ care ne vorbe%te es2re aseiile la care este su2us -tatul
/aiune &n zilele noastre" De%i niciune nu este enunat e62licit a2licarea acestei analize
la cazul 'mericii Latine@ evoluiile escrise@ 2recum %i traiectoria autorului@ ne
emonstreaz c zona &n 8urul creia graviteaz aceast cercetare este cea a 'mericii
Latine@ e%i ea 2oate #i e6tra2olat la evoluii contem2orane ale relaiilor internaionale %i
in alte zone ale ma2amonului" Dac o mare 2arte a istoriei moerne evoluiile
internaionale %i teoriile relaiilor internaionale aveau &n centru conce2tul -tatului
/aiune@ &n zilele noastre globalizarea tot mai acut@ cre%terea intere2enenei
economice@ energetice@ ar %i 2olitice@ a2ariia unor moele e integrare regional %i sub)
regional etc@ 2un &n iscuie rolul -tatului /aiune@ care su#er aevrate aseii" Cu toate
acestea %i &n ciua acestor evoluii care 2ar a se acutiza@ -tatul /aiune rm<ne &n
continuare@ a%a cum emonstreaz omnul 'mbasaor Par0er@ unul intre actorii
im2ortani ai scenei 2olitice internaionale"
Cercetarea 3laviei 3reienberg analizeaz cum vechile cliva8e in societile
latino)americane@ &n s2ecial cele etnice@ au at na%tere unor 2artie etnice noi" 'cest
#enomen este unul e6trem e im2ortant 2entru 'merica Latin contem2oran %i este
im2erios necesar s &nelegem care au #ost cauzele %i variabilele care au in#luenat a2ariia
acestor noi 2artie 2olitice cu origine etnic Acu at<t mai mult cu c<t ele &nce2 s obin
tot mai multe succese electorale@ cazul cel mai cunoscut #iin al lui Evo Morales &n
Bolivia care a evenit 2rimul 2re%einte e origine inigen in 'merica LatinB"
Pro#esoara 3reienberg analizeaz o serie e variabile@ 2recum %i legturile intre ele@
care &n o2inia sa au in#luenat a2ariia acestor 2artie@ 2rovocare cea mai interesant #iin
aceea e a esco2eri e ce &n anumite societi cu ma8oritate inigen aceste 2artie au
a2rut@ &n tim2 ce &n alte state cu aceea%i com2oziie %i structur etnic cliva8ele sociale %i
etnice nu au us la crearea unor noi 2artie" Rezultatele la care a8unge &n urma analizei
sale o#er rs2unsul la &ntrebarea anterioar@ 2recum %i un moel e analiz %i &nelegere a
trans2unerii 2olitice a cliva8elor sociale@ care 2oate #i e6tra2olat %i la alte sisteme 2olitice"
'nalizele 2rivin #enomenele tranziiilor emocratice %i a emocratizrii nu 2ot
#ace abstracie e evoluiile in 'merica Latin@ una intre 2rinci2alele zone e stuiu ale
acestor #enomene@ alturi e Euro2a e -u %i Euro2a Central %i e Est" 'naliza
omnului 2ro#esor Gheorghe -toica are &n veere evienierea anumitor as2ecte %i
caracteristici generale ale acestor tranziii@ 2recum %i in#luena 2e care au avut)o asu2ra
acestora o serie e trsturi s2eci#ice s2aiului latino)american" -unt analizate aici
#enomene %i conce2te care au caracterizat evoluia statelor latino)americane &n ultimul
s#ert e secol@ 2recum( emocraie + ictatur@ moele economice neo)liberale@ teoriile
e2enenei@ srcie %i inegalitate@ lumea a >>>)a@ re2turile omului@ reverimentul st<ngii
etc" Cn #inalul articolului este analizat mai &n amnunime cazul statului Chile %i a
evoluiilor sale &n 2erioaa e ictatur@ tranziie %i emocratizare@ insist<nu)se 2e #igura
%i imaginea 2re%eintei Michelle Bachelet"
?rmtorul stuiu analizeaz evoluia recent a Me6ic)ului %i moul &n care acesta
s)a emocratizat 2rin intermeiul mecanismelor electorale" Me6ic se constituie &ntr)un
caz a2arte el #iin &n termenii lui Mario Vargas Llosa Gdictatura perfectH@ eoarece viaa
2olitic me6ican a #ost ominat tim2 e a2roa2e 51 e ani e ctre un singur 2arti@
este vorba e Partiul Revoluionar >nstituional" >nteresant este c@ e%i 2otrivit
s2eciali%tilor acest caz a #ost cel mai a2ro2iat e cel al 2artielor stat in Euro2a Central
%i e Est@ el s)a eosebit #unamental e acestea 2rin #a2tul c a2arent e6ista
2luri2artiism@ e6istau alegeri 2erioice %i mecanisme electorale #ormal emocratice"
'rticolul 'le8anrei Vizzcara Ruiz emonstreaz c &n realitate toate aceste elemente
erau a2arente %i c &n realitate 2rin controlul asu2ra &ntregii societi PR> a reu%it s se
menin la 2utere o 2erioa &nelungat" 'bia c<n mecanismele electorale au &nce2ut s
se moi#ice la 2resiunea societii civile@ a 2artielor e o2oziie@ 2recum %i a 2o2ulaiei@
sistemul 2olitic me6ican a &nce2ut s se emocratizeze" Princi2alele instrumente 2entru
aceast eschiere au #ost cele electorale@ tranziia me6ican e6trem e &nelungat
realiz<nu)se tre2tat 2rin cearea 2as cu 2as a 2uterii e ctre 2artiul e guvernm<nt"
'cest articol emonstreaz c consoliarea emocratic im2lic e6istena unei reale
emocraii electorale@ nu a uneia #ormale %i c #uncionarea corect a instituiilor
electorale este o coniie inis2ensabil" De%i articolul trateaz cazul me6ican concluziile
sale 2ot #i e6tinse la &ntreg s2aiul latino)american une lu2ta 2entru o emocraie real %i
#uncional constituie o 2ermanent 2rovocare"
3lorentina Dragomir ne 2rezint in#luena 2e care o are tra#icul e roguri asu2ra
vieii 2olitice in 'merica Latin@ 2recum %i asu2ra consolirii emocratice" 'borarea
sa este una inovatoare@ eoarece &n general 2roblema tra#icului e roguri este tratat #ie
in 2unct e veere 8uriic Aim2licaiile 8uriice ale tra#icului@ normele 8uriice care
2rivesc rogurile etcB@ #ie in 2unct e veere criminalistic Acombaterea tra#icului e
roguri %i a tra#icanilor@ investigaiile@ arestarea@ anchetarea@ 8uecarea %i conamnarea
celor vinovaiB@ %i #oarte 2uin &n ceea ce 2rive%te im2actul 2olitic al tra#icului e roguri"
3enomenul rogurilor este unul cu im2licaii ma8ore at<t &n economie@ c<t %i &n 2olitic
2rin #enomenele e coru2ie@ clientelism sau tra#ic e in#luen Acel mai evient e6em2lu
2entru a &nelege imensiunile economice ale acestui #enomen@ ar %i im2licaiile lui
2olitice@ este 2ro2unerea tra#icanilor e roguri e a 2lti atoria e6tern a Columbiei &n
schimbul anulrii 2osibilitii e e6trareB" -tuiul acesta 2rezint %i o serie e 2lanuri %i
2roiecte 2olitice 2entru combaterea 2rouciei %i tra#icului e roguri@ e#ectele acestora %i
im2licaiile lor" -e emonstreaz c sim2lele msuri e istrugere a culturilor@ ne)
acom2aniate e 2roiecte e ezvoltare social %i economic@ nu au e#ectul scontat"
>eologia %i #ilozo#ia au #ost legate &ntr)un mo ine6tricabil e 2olitic &n 'merica
Latin@ iee 2e care o emonstreaz articolul lui Giovanni -emeraro es2re moul &n care
mi%crile sociale braziliene au realizat trecerea e la o 2araigm bazat 2e conce2tul e
GliberalizareH la una bazat 2e termenul e GhegemonieH" -)a trecut ast#el e la
revenicri care cereau libertatea la o serie e construcii care vizau 2reluarea tre2tat a
2uterii 2entru im2lementarea 2ro2riului 2roiect e societate" Partiul Muncitorilor in
Brazilia a ao2tat aceast strategie care s)a oveit e succes ac inem cont c &n $;;$
lierul acestui 2arti Luis >gnacio a -ilva GLulaH a c<%tigat alegerile 2rezieniale@
succes re2etat &n $;;4" Moelul acesta nu este s2eci#ic numai Braziliei el #iin 2reluat %i
e alte 2artie %i mi%cri e st<nga in 'merica Latin@ ale cror victorii electorale 2ot #i
e62licate 2rin aceast schimbare e 2araigm"
Problema res2ectrii re2turilor %i libertilor omului &n Cuba a #ost una e6trem e
ezbtut %i is2utat" 'namaria Rau ne o#er o viziune ocumentat asu2ra acestor
2robleme@ 2recum %i asu2ra im2licrii organismelor internaionale@ &n s2ecial a ?niunii
Euro2ene@ &n aceast chestiune" Du2 o scurt 2rezentare a &nclcrilor re2turilor omului
&n Cuba contem2oran este analizat vizita 2e care 2a2a a realizat &n statul cubanez %i
im2licaiile sale@ at #iin im2ortana 2e care Biserica Catolic o are &n regiune" -unt
2rezentate a2oi etaliat iversele #orme e mani#estare ale o2oziiei la regimul lui 3iel
Castro e la &nce2utul secolului FF>@ rs2unsul sistemului la aceste &ncercri e revolt@
2recum %i 2oziia 2e care ?niunea Euro2ean a ao2tat)o #a e aceste evoluii" 'rticolul
trateaz cazul cubanez@ &ns iscuiile es2re &nclcrile re2turilor %i libertilor
#unamentale ale omului nu se limiteaz oar la acest s2aiu@ 2roblemele acestea #iin
unele recurente &n ma8oritatea statelor latino)americane@ iar 2oziia ?niunii Euro2ene #a
e aceste situaii #iin una eosebit e com2le6@ 2rin &ncercrile e a elimina aceste
situaii"
Cn ultimul eceniu Venezuela a #ost unul intre statele cele mai vizibile in
'merica Latin mai ales u2 venirea la 2utere a 2re%eintelui Iugo Ch,vez" Prezena tot
mai im2ortant a Venezuelei 2e 2lan regional %i internaional nu 2oate #i e62licat oar
e 2ersonalitatea s2ecial a 2re%eintelui su care 2romoveaz un nou moel e societate@
este vorba e Gocialimul ecolului !!IH@ ci %i e 2olitica sa e6tern care a gravitat &n
ultimii ani &n 8urul 2etrolului" De alt#el@ &n general &n 'merica Latin variabila energetic
a in#luenat &ntr)un mo inubitabil o serie e evoluii 2olitice %i sociale 2e 2arcursul
istoriei sale" Datorit resurselor im2ortante e hirocarburi 2e care le eine Venezuela a
2utut s evin un 8uctor im2ortant 2e 2lan regional" -tuiul es2re 2olitica energetic a
Venezuelei Acare constituie o variant actualizat %i ezvoltat a unui articol a2rut
anterior &n Revista >nstitutului Di2lomatic Rom<nB analizeaz &n ce msur iversele
&ncercri e integrare regional sau continental@ bazate 2e variabila energetic@ 2ot s se
trans#orme &n instrumente e e62ort al unui moel ieologic %i e colaborare &n veerea
realizrii unui nou moel e societate"
Coniiile &n care s)a obinut ine2enena la &nce2utul secolului al F>F)lea %i
evoluiile ulterioare au #cut ca graniele #luctuante %i con#runtrile 2entru ominaia
anumitor resurse e materii 2rime sau 2entru im2unerea 2ro2riilor interese s #ie o
constant &n evoluia 'mericii Latine 2<n &n zilele noastre Acel mai cunoscut caz este
tensiunea 2ermanent &ntre Chile %i BoliviaB" Pro#esorul =amburini analizeaz moul &n
care au evoluat relaiile intre Columbia %i Venezuela ou naiuni care &n 2ermanen s)
au a#lat &n con#lict 2entru im2unerea ominaiei %i a leaershi2)ului &n zona e nor a
continentului su american" 'ceast rivalitate a #ost com2licat &n ultimul eceniu e
2rezena constant a gherilei columbiene %i e latentul rzboi civil in aceast zon@
2recum %i e &ncercrile 2re%eintelui Iugo Ch,vez e a ob<ni su2remaia regional %i
e a)%i e62orta moelul 2olitic" E concluzie interesant a acestui stuiu este aceea c &n
ciua 2ermanentelor is2ute la nivel 2olitic %i al eclaraiilor intre cele ou state@
economiile lor sunt com2lementare %i relaiile comerciale #oarte bine ezvoltate lucru
valabil %i 2entru alte state latino)americane &n ciua a2arentelor is2ute"
-tatele ?nite au #ost o 2rezen 2ermanent &n zona 'mericii Latine@ consierat
e muli re2t Gcurtea din pate a SUA" Ae alt#el este celebr a#irmaia lui Por#irio Diaz@
ictatorul Me6ic)ului es2re Grmana Americ Latin at#t de departe de $umnezeu i
at#t de aproape de Statele Unite"B" Probabil c &n 'merica Central mai mult ca oricare
alt zon a #ost locul e mani#estare a intervenionismului %i ominaiei -tatelor ?nite"
'nrei 'guaru &ncearc@ 2ornin e la teorii ale relaiilor internaionale@ s e62lice
interesul -tatelor ?nite #a e aceste state A&n 2articular cazurile sale e stuiu sunt
Panama@ /icaragua %i El -alvaorB %i moul &n care au intervenit aici" Pentru a avea o
imagine com2let a acestor relaii autorul 2leac e la analiza im2licrii -tatelor ?nite &n
aceast zon &n ultima 2erioa a Rzboiului Rece" Concluziile sale@ e%i se re#er la
relaia -?' + 'merica Central@ 2ot #i e6tra2olate %i la relaiile intre -tatele ?nite %i
ma8oritatea statelor latino)americane care au urmat o evoluie mai mult sau mai 2uin
asemntoare@ bine&neles in<nu)se cont e s2eci#icul #iecrui stat"
Consierm c aceste articole@ eterogene %i analiz<n arii e6trem e iverse %i e
i#erite@ at<t in 2unct e veere conce2tual sau acaemic@ c<t %i geogra#ic@ 2ot o#eri un
2unct e 2lecare 2entru viitoarele stuii %i cercetri in s2aiul acaemic rom<nesc es2re
'merica Latin" E ultim a2reciere ar #i aceea c o 2arte a conce2telor %i ezbaterilor
conce2tuale %i teoretice 2rezentate aici %i utilizate 2entru stuiul %i analiza realitilor
'mericii Latine 2ot #i utile cercettorilor %i s2eciali%tilor rom<ni at<t per e% c<t mai ales
2rin 2osibilitatea e e6tra2olare a lor la alte stuii e caz@ &n s2ecial cel rom<nesc@ %i
utilizarea lor &n &nelegerea realitilor %i evoluiei societii rom<ne%ti e astzi"
Po!itic #i )ocitat 4n A"rica Latin0
o introd*cr
Rzvan Victor Pant!i"on
Univr)itata din 5*c*r#ti
Univr)itata din 5o!o&na (Ita!ia(
C<n vorbim es2re 'merica Latin ma8oritatea intre noi au o serie e
2re8ueci %i e iei 2reconce2ute@ cele mai multe alimentate in 2lin e inustria
cinematogra#ic sau e literatur" 'st#el 2rima imagine care &i vine &n minte c<n te
g<ne%ti la 'merica Latin este aceea a unei zone caracterizat 2rin violen 2ermanent@
lovituri e stat@ guverne instabile@ tra#ic e roguri@ srcie@ anal#abetism@ &na2oiere@
subezvoltare@ criz economic@ #ormaiuni e gheril %i orice alte cli%ee e acest ti2"
C<n &nce2i s stuiezi %i s cuno%ti &n 2ro#unzime aceast lume esco2eri cu sur2rinere
c realitatea este e2arte e imaginaia scenari%tilor %i scriitorilor@ %i c ai e a #ace cu o
lume #ascinant@ &nc<nttoare@ care &i o#er &n 2ermanen sur2rize %i nouti"
/u avem 2retenia e a realiza aici o analiz e6haustiv a 'mericii Latine@ aceasta
necesit un s2aiu mult mai am2lu %i o aborare multi %i inter)isci2linar Asunt istorii
generale ale acestei regiuni care ocu2 zeci e tomuri@ nu mai vorbim e istoria #iecreia
intre rile latino)americane@ e istoria economic a regiunii@ e analizele 2olitice etc@
lista 2ut<n continua la nes#<r%itB"'cest articol &%i 2ro2une s #ie o schi care s realizeze
o scurt introucere &n istoria 2olitic a 'mericii Latine" Dat #iin acest caracter e
introucere nu vom inica o bibliogra#ie e6haustiv Aci una care s #ie &ntr)o oarecare
msur accesibil cercettorilor rom<niB@ u2 cum s2uneam ea ocu2<n biblioteci
&ntregi@ cei care oresc s a2ro#uneze aceste #enomene av<n la &nem<n cantiti
uria%e e material Ain 2cate@ #oarte 2uine cri &n limba rom<n sau chiar &n alte limbi
sunt 2rezente &n bibliotecile rom<ne%ti@ eoarece &n societatea rom<neasc a secolului
FF> 'merica Latin e6celeaz 2rin absen ini#erent e nivelul sau omeniul e
interesB"
Vom 2leca iniial e la o serie e consieraii generale comune tuturor acestor
state@ 2entru ca a2oi s urmm e6trem e succint evoluia 2olitic a statelor in 'merica
Latin in 2erioaa colonial 2<n &n zilele noastre" Vom insista 2e o serie e tenine %i
evoluii actuale &n 2olitica latino)american@ 2entru a &ncheia cu o pledoarie + &i s2unem
noi + 2entru stuiul %i analiza acestei regiuni@ 2recum %i 2entru esco2erirea acelor
as2ecte comune cu situaia Rom<niei@ %i care aborate &ntr)o manier com2arativ ne 2ot
auce ni%te elemente noi %i e6trem e interesante"
'naliza istoriei 2olitice %i a evoluiei statelor in 'merica Latin este una i#icil
eoarece &n acest s2aiu avem e a #ace cu realitate #oarte i#erit %i eosebit e
eterogen" Cn 2rimul r<n trebuie s 2lecm e la e#inire conce2tului e 'merica Latin
ca atare" Este un conce2t e6trem e vag %i care las loc e numeroase inter2retri"
=ermenul aceste este unul 2us &n circulaie &n istoriogra#ia #rancez e la 8umtatea
secolului al F>F)lea@ c<n in#luena s2aniol &n regiune a2roa2e is2ruse Acu e6ce2ia
CubeiB@ iar cea a -tatelor ?nite@ a#late &n 2erioaa Rzboiului Civil@ nu &nce2use s se
mani#este@ re2t care /a2oleon al >>>)lea &ncearc s e6tin s#era e in#luen a 3ranei
&n aceast regiune Acea mai cunoscut aciune #iin s2ri8inirea lui Ma6imilian e Iasburg
ca &m2rat al Me6icului@ care va s#<r%i &ns e6ecutat e ctre armata lui Benito JuarezB"
3rana va cuta o 8usti#icare a aciunilor ei &n aceast zon@ 8usti#icare 2e care o gse%te &n
similituinile culturale@ ast#el se consier c eoarece cultura #rancez era@ ca %i cele
s2aniol %i 2ortughez@ una latin@ ea 2utea s &%i asume su2remaia %i leaershi2)ul 2e
acest continent care la r<nul su era consierat latin at #iin trecutul su colonial"
?lterior aceast clasi#icare com2act a &nce2ut s #i contestat tot mai muli
a#irm<n c aceast zon nu 2oate #i tratat ca un tot unitar at #iin e6trema sa
iversitate in toate 2unctele e veere a2r<n voci care susin #ie o &m2rire 2e regiuni
A'merica Central@ Caraibe@ 'merica e -u + care la r<nul ei 2oate #i &m2rit &n
Conul -uic %i Krile 'nineB@ #ie altele care susin c 2utem vorbi e tot at<tea 'merici
Latine c<te state e6ist@ aic $; AMe6ic@ Guatemala@ Ionuras@ El -alvaor@ /icaragua@
Costa Rica@ Panama@ Re2ublica Dominican@ Iaiti@ Cuba@ Brazilia@ Chile@ 'rgentina@
?ruguay@ Paraguay@ Bolivia@ Ecuaor@ Peru@ Columbia %i VenezuelaB" Cert este c
iscutm es2re ni%te state care i#er enorm in #oarte multe 2uncte e veere A&n
termeni( e teritoriu cu Brazilia la o e6trem %i Iaiti sau Re2ublica Dominican la
cealaltL 2o2ulaionali + Brazilia cu a2roa2e $;; e milioane e locuitori %i Panama 2uin
2este * milioane )L e urbanizare + ?ruguay cu 2este :$M 2o2ulaie urban %i Iaiti cu
nici *:M )L e inicatori ai ezvoltrii umane sau e inicatori economiciB %i o aborare
holistic ne #ace s 2ierem in nuanele %i i#erenele e6istente"
E6ist autori care vorbesc chiar e e6istena unor i#erene enorme &n interiorul
2ro2riilor state latino)americane@ care 2ot uce la aborri 2otrivit crora iscutm es2re
societi@ care e%i triesc &ntr)un acela%i s2aiu geogra#ic@ &n interiorul acelora%i granie@
a2arin unor tim2uri istorice i#erite sau chiar unor lumi i#erite@ vom a oar ou
e6em2le 2entru a ilustra aceast iee( i#erenele e6istente &ntre statele in norul
Me6icului Acu ora%ele Ciua Juarez@ Monterrey etc &n care inustria ma&uilladora +
utilizarea m<inii e lucru locale ie#tine@ materiile 2rime #iin im2ortate@ iar 2rousul #init
#iin e62ortat &na2oi + a us la o ezvoltare economic masiv@ chiar ac nu sustenibil
sau care s reuc srcia %i inegalitile@ %i statele in su Ea6aca@ Chia2as@ =abasco slab
ezvoltate %i sraceL un alt e6em2lu este cel al Braziliei une se mani#est un #enomen
e6trem e interesant enumit &n literatura e s2ecialitate fenomenul BelIndia Ae6istena
unor zone a#late &n ma6im 2ro6imitate geogra#ic@ ar una av<n nivelul e trai@ venitul@
graul e ezvoltare etc egale cu cele in Belgia@ &n tim2 ce cealalt se 2oate com2ara cu
cele mai srace regiuni in >niaB"
'ceast lume este una a contrastelor %i a inegalitilor@ e alt#el istoric vorbin
regiunea 'mericii Latine a #ost una &n care a e6istat o inegalitate enorm@ care s)a
meninut 2<n &n zilele noastre &n ciua iverselor 2rograme e eraicare a srciei %i e
ezvoltare economic %i social" Dac '#rica este cel mai srac continent@ astzi 'merica
Latin este consierat cea mai inegal regiune in lume"
Perioaa 2recolumbian a #ost caracterizat e &ncercrile 2ermanente ale marilor
im2erii@ incas@ aztec sau maya% e a cuceri toate triburile inigene" La venirea lor 2e acest
continent euro2enii au gsit * civilizaii 2uternice( maya%ii A&n 2eninsula Nucatan@ suul
Me6icului %i GuatemalaBL aztecii A&n valea central a Me6icBL inca%ii A&n zona anin 2e
*;;; e mile in norul Ecuaor)ului 2<n &n suul ChileB" Prbu%irea acestor im2erii %i
cucerirea lor at<t e #acil e ctre s2anioli s)a atorat li2sei e unitate %i #a2tului c o
2arte a triburilor su2use s)au alturat conOuistaori)lor" Cns aceste nu au is2rut #r
lsa ni%te urme 2uternice@ o 2rim categorie #iin cele materiale Acelebrele ruine maya%e@
tem2lele aztece sau cele inca%e e la Cusco %i Machu PicchuB@ ar %i unele la nivelul
mentalitilor %i al societilor"
Cn acele zone &n care au e6istat vechile culturi 2re)columbiene colonizarea s)a
#cut mai greu %i cu e#ecte mai 2uine ca &n zonele a2roa2e 2ustii in 'rgentina sau
Brazilia e e6em2lu" Di astzi e#ectele acestui trecut se 2ot observa la nivelul evoluiilor
2olitice@ economice %i sociale Acele mai eviente sunt e6istena &n aceste zone a mi%crilor
care militeaz 2entru recunoa%terea re2turilor e 2ro2rietate ale inigenilor asu2ra
2m<nturilor@ 2entru o serie e re2turi culturale@ 2entru res2ectarea ientitii %i
traiiilor lor etc@ unele intre ele #orm<n chiar 2artie 2olitice e succes@ e6em2lul cel
mai elocvent #iin situaia in Bolivia une &n $;;1 2entru 2rima oar a #ost ales un
inigen ca 2re%einte@ &n 2ersoana lui Evo Morales un inian a'maraB"
E alt caracteristic a acestor state a #ost e6traorinara omogeniti in 2unct e
veere rasial %i etnic" Cu e6ce2ia Braziliei %i a unor zone in Guyana &n care s)au instalat
coloni%ti #rancezi@ englezi sau olanezi@ toat 'merica Latin este locuit e o 2o2ulaie
metis care s)a #ormat 2rin mi6area conOuistaori)lor iberici cu inigenii %i care a at
na%tere unei noi culturi" '2roa2e trei secole unicii coloni%ti au #ost cei e origine s2aniol
care s)au aliat cu inienii %i au at na%tere unei 2o2ulaii noi" Cn evoluia 2olitic a
'mericii Latine un rol eosebit l)a avut #enomenul metisa8ului %i a2ariia unor im2ortante
gru2uri etnice %i rasiale noi Ameti%ii@ mulatrii@ creolii@ zamboB"
'2ariia acestei noi rase s)a atorat %i #a2tului c u2 !1;; legile regale s2aniole
au stabilit 2rinci2iul egalitii 8uriice &ntre colonist %i inian@ ast#el &nc<t uniunile mi6te
au #ost &ncura8ate Acel mai celebru caz #iin cel a lui Iernano CortPs %i al amantei sale
iniene MalincheB" 3r &noial c 2re8uecile rasiale nu au 2utut s is2ar a%a e
u%or@ ar tre2tat i#erenele acestea se vor estom2a@ li2sa unui rasism s2aniol s2ri8inin
acest metisa8" ' luat ast#el na%tere acea ra comic es2re care vorbea Vasconselos@
vzut ca o chintesen a tuturor raselor %i 2o2ulaiilor lumii"
?n alt element e unitate a naiunilor latino)americane &l constituie ientitatea %i
omogenitatea lor religioas" La ora actual cea mai mare 2arte a 'mericii Latine este
catolic@ e alt#el a2roa2e 8umtate in catolicii in lume triesc aici@ catolicismul
acion<n ca un element e legtur %i e unitate &nc in momentul cuceririi@ religiosul
ne#iin aici un motiv e rzboaie %i con#licte ca &n Euro2a" Este interesant e observat c
2o2ulaiile inigene au 2reluat a2roa2e imeiat simbolurile cre%tine@ &n s2atele lor
ascunz<nu)se &ns zeiti inigen" Rezultatul acestui sincretism este vizibil 2retutineni(
Christ)ul latino)american are #igura unei 2ersoane care se sacri#ic voluntar 2entru
salvarea oamenilor@ la #el cum o #ace %i QuetzalcRatl@ aevrat Prometeu inian@ liberator
al oamenilor crora le)a aus cunoa%terea" 3ecioara Maria a2are strlucitoare #iin
asimilat #ie lui Malinche #ie unei zeiti aztece@ =onatzin" Seul rzboiului Fango@ evine
-#<ntul Gheorghe@ iar /otre Dame e la Regla@ 2rotectoare marinarilor %i 2atroana
Iavanei@ isimuleaz imaginea zeiei a#ricane a mrii@ Nemaya"
Du2 aceast scurt 2rezentare a unor caracteristici generale ale regiunii vom
2rezenta #oarte schematic evoluia 2olitic a acestei societi@ in momentul ConOuistei %i
2<n &n zilele noastre"
Antcdnt! i)torico 6 2o!itic a! r&i*nii0
A7 Co!onia!i)"*!0
$omina(ia politic paniol i portu)*ez a #ost omogen 2entru tot acest
teritoriu 2e urata a trei secole %i va lsa o am2rent eosebit@ &n s2ecial &n ceea
ce 2rive%te e#ectele instituiilor s2aniole"
-e ezvolt instituii 2olitice so#isticate cu un &nalt gra e birocraie %i cu
un nivel sczut e 2artici2are in 2artea 2o2ulaiei inigene@ ma8oritatea
a2aratului aministrativ era s2aniol"
'ceste instituii erau #oarte ierarhizate %i centralizate" 'utoritatea su2rem
aministrativ era GConiliul IndiilorH care &%i avea seiul &n -2ania@
urm<n a2oi o organizare 2iramial care cu2rinea vice)regatele@
audiencia Aconsilii localeB@ c2itniile generale@ cabile etc" Primul
viceregat va #i cel al /oii -2anii AMe6icul e aziB stabilit &n !1*1@ iar &n
!1.. va #i &n#iinat cel al Peru)lui" Cn !5!5 Aulterior &n !5*:B va #i stabilit
vice)regatul /oii Granae AColumbia@ Ecuaor@ BoliviaB %i &n !554 Vice)
regatul La Plata A'rgentina@ ?ruguay@ ChileB"
'ceast birocraie va uce la a2ariia unor con#licte e 8urisicie@ ar &n
acela%i tim2 #uncionau ca ni%te instrumente e control reci2roc
ne2ermi<n ca una intre instituii s ca2ete o 2utere ma8or &n ra2ort cu
celelalte"
-e vor a o serie e legi cunoscute re2t +La Le'e del India" elaborate
e ctre Consiliul >niilor@ care reglementau toate as2ectele vieii
locuitorilor 2<n &n cele mai mici amnunte"
'utoritile locale bene#iciau &ns e o autonomie 2ractic ast#el &nc<t
a2are celebra #ormul G,bedezco pero no cumplo" AGM su2un@ ar nu
&ne2linescHB care #ace ca o mare 2arte a acestor legi s rm<n sim2le
reglementri #r a2licare &n 2ractica e zi cu zi"
Dominaia s2aniol se va ezvolta &n liniile Conciliului e la =rento@ eci
ale Contrare#ormei" Biserica Catolic va avea un rol #unamental &n
'merica Latin &n s2ecial 2rin orinele religioase Aiezuii@ ominicani@
#ranciscani etcB care vor controla &ntr)o 2rim #az universitile"
Res2ingerea 2rotestantismului va &m2ieica 2trunerea &n regiune a
g<nirii iluministe AEctavio Paz s2une c GAmerica Latin ete fiica
contrareformeiHB" '2ar ast#el o #ric e libertate@ critica emocraiei@ o
convingere asu2ra misiunii ivine a monarhului etc care vor avea in#luene
&n mentalul colectiv 2<n &n zilele noastre %i care 2ot e62lic &ntr)o oarecare
msur #ascinaia %i atracia latino)americanilor 2entru lieri 2uternici@
2entru celebrii caudillio sau 2entru un iscurs 2o2ulist %i emagogic"
Activitatea economic este caracterizat %i ea e li2sa liberei iniiative %i a
liberului comer@ #iin tributar acelora%i ieologii %i ogme"
>niial structurile economice aveau la baz teoriile mercantiliste care
susineau im2ortana acumulrii a unei cantiti c<t mai mari e metale
2reioase" 'st#el se va 2une accentul 2e activitatea minier e e62loatare a
metalelor 2reioase care se #cea 2e baza muncii iniene"
Comerul era %i el controlat e ctre autoriti@ ast#el oar c<teva ora%e
aveau re2tul s #ac comer liber AVeracruz@ Cartagena@LimaTCallao@
PanamaB@ la #el ca %i &n -2ania une iniial tot comerul cu coloniile se
#cea 2rin Caiz %i -evilla" -e ezvolt ast#el contrabana care va eveni o
constant &n 'merica Latin Avezi un e6celent stuiu al lui Iernano e
-oto es2re Cealalt crare@ traus %i &n limba rom<nB
'gricultura va #i %i ea vzut ca o moalitate e obinere e bene#icii
a2r<n ast#el marile lati#unii" -e ezvolt G*aciendasH imense@ a2roa2e
autonome@ care se transmiteau ereitar@ cu 2eoni aservii@ a2r<n ast#el o
nou #orm e #eualism t<rziu"
-e 2unea 2roblema m<inii e lucru@ eoarece numrul inigenilor a sczut
enorm Aunele statistici au sceri e 2<n la :1M &n mai 2uin e !;; e
aniB" Cntr)o 2rim #az inigenii a2arineau bisericii@ re2rezentanilor
regelui sau conOuistaor)ilor care &i 2uteau #olosi u2 bunul 2lac" -)au
riicat o serie e voci care 2rotestau &ns &m2otriva e62loatrii inigenilor
%i a masacrrii acestora@ cele mai cunoscute #iin cele ale lui Bartolomeu
las Casas %i 3rancisco Vittoria" Ca rezultat al acestor 2roteste &n !1.$
monarhia va a o serie e legi 2rin care b%tina%ii erau sco%i e sub tutela
cuceritorilor %i intrau irect sub cea a Coroanei" -e ezvolt ulterior
2ractica +encomienda" 2rin care regele ea &n gri8a celor venii &n
colonii un numr e inigeni cu sco2ul e ai instrui %i evangheliza@ &n
realitate o #orm mascat e sclava8"
E alt consecin a li2sei m<inii e lucru va #i im2ortarea e sclavi negri
in continentul '#rican@ care vor #i au%i &n zonele e 2uternic activitate
economic minier@ ar mai ales &n acele zone li2site e inigeni sau une
ace%tia #useser e6terminai Acazul Braziliei@ Venezuelei@ Cubei sau insulei
Iis2aniola +astzi &m2rit &ntre Iaiti %i Re2ublica DominicanB" Cn
aceste zone elementul a#ro)american va eveni unul esenial &n 2erioaa
urmtoare"
Caracteriticile vie(ii ociale &n aceast 2erioa 2ot #i rezumate la ominaia
2eninsularilor@ e6terminarea inigenilor %i s2orirea numrului mi6a8elor rasiale %i
etnice"
Po2ulaia inigen era e6trem e i#erit rezult ast#el o in#luen ivers(
zone cu culturi %i civilizaii 2uternice Ainstituii 2olitice@ relaii e
2ro2rietate iverse@ culturi so#isticateB %i zone cu o 2o2ulaie is2ersat"
'sta este o e62licaie 2entru &n#iinarea celor ou vice)regate iniiale Aal
/oii -2anii %i al Peru)lui + acolo #iin civilizaii 2uterniceB@ &n alte zone
ne#iin nevoie e instituii a%a e bine organizate" 'ceste in#luene se
menin 2<n &n zilele noastre( zone cu comuniti inigene 2uternice a2ar
&n Me6ic ) Chia2as@ Guatemala + Rigoberta Menchu@ Ecuaor@ Peru@
BoliviaL &n tim2 ce &n Cuba une nativii au is2rut atorit bolilor@
'rgentina@ ?ruguay@ Columbia une erau is2ersai@ se ezvolt
elementele metise %i negrii"
Puterea aministrativ %i 2olitic era e6ercitat e +peninulare" venii
in -2ania" Eat cu ezvoltarea lati#uniilor@ multe intre ele einute e
GcriolloH Aalbi nscui &n Lumea /ouB care &%i s2oresc tre2tat 2uterea
economic@ a2are un con#lict &ntre ace%tia %i alogeni@ care va avea un rol
im2ortant &n lu2ta 2entru ine2enen" -e ezvolt ast#el o nou nobilime
care avea #uncii la nivelul local Aaudiencia% cabildoB ar nu %i la cel
central %i care tre2tat va &nce2e s enune o serie e revenicri cu caracter
2olitic@ economic %i social"
E alt caracteristic im2ortant este moi#icarea bazelor etnice %i rasiale
Ae e6" &n !15; albii constituiau !@*M@ meti%ii %i negri $@1M@ inigenii
:4@*ML &n !9$1 2ro2oriile erau i#erite( !9@$M albi@ $9@*M meti%i@ !!@:M
negri %i oar .!@5M inigeniB" Cn cazul Braziliei situaia era i#erit negrii
re2rezent<n a2roa2e 1;M@ iar inigenii sub !;M"
57 O/,inra ind2ndn,i0
-e va 2rouce e #orm ra2i %i omogen@ &ntre !9;9 + !9$.@ e6ce2ie #c<n
statele in Caraibe care vor &nt<rzia 2<n la s#<r%itul secolului" -tatele
rezultate &n urma 2rocesului e ine2enen se 2streaz 2<n astzi Aoar
Panama a a2rut &n !:;* es2rinz<nu)se in Columbia &n urma Rzboiului e
!;;; e zile %i atorit unor interese economice legate e construcia
Canalului PanamaB"
Bazele ine2enenei stau &n moi#icarea relaiilor e 2utere( ast#el se
introuce sistemul intenenilor care erau guvernatori locali numii e
ctre rege intre 2eninsulari@ care nu mai rs2uneau #a e vicerege@ ci
irect #a e CoroanL se introuce 2ractica vinerii anumitor emniti
locale A8uectori@ membri ai consiliilor locale etcB e care vor bene#icia
creolii bogai@ care &%i s2oresc in#luenaL armata era &n s2ecial alctuit in
localniciL scae in#luena bisericii A!545 iezuiii care &%i s2oriser #oarte
mult 2uterea@ at<t cea s2iritual #iin 2rintre 2romotorii eucaiei
universitare@ c<t %i cea economic@ 2ut<n ast#el s aib 2retenii %i la
2uterea 2olitic@ sunt e62ulzai %i 2ro2rietile lor 2reluate e regeBL se
ezvolt comerul A!559 Decretul 2rivin Comerul Liber care termina
mono2olul c<torva ora%e asu2ra comeruluiB etc"
Rzboaiele na2oleoniene@ %i &n s2ecial cam2ania in -2ania@ au #ost cele
care au stat la baza ine2enenei statelor in 'merica Latin" 'st#el
im2unerea lui Jose2h@ #ratele Cm2ratului@ 2e tronul -2aniei a us la
a2ariia unei GjunteH ominate e liberali@ &n -evilla care urma s
guverneze &n numele lui 3erinan al V>>)lea" Cn !9!$ va 2roclama o nou
Constituie care a#irm autoritatea Parlamentului@ abole%te >nchiziia %i
restr<nge rolul regelui"
Creolii in colonii la r<nul lor l)au res2ins 2e Jose2h@ %i susin<n c
-2ania nu mai are conuctor@ cer ca suveranitatea s revin 2o2orului"
-curt istoric al mi%crii e ine2enen(
E 2rim mani#estare are loc &n Buenos 'ires care se ezvoltase #oarte mult
ca urmare a liberalizrii comerului %i care va res2inge &n !9;5 o escar
britanic care ocu2ase ora%ul@ aciune realizat #r s2ri8inul autoritilor
centrale" Cn !9!; se creeaz o junt a Provinciei La Plata@ care va guverna
&n numele lui 3erinan al V>>)lea@ &ns abia &n !9!4 un congres va eclara
#ormal ine2enena"
Cn !9!; o mi%care asemntoare va izbucni &n Caracas une cabildo)ul
munici2al va r<ma 2e c2itanul)general %i va organiza o junt" Printre
lierii acesteia se va numra %i -imon Bolivar" Congresul care conucea
Venezuela va eclara &n !9!! ine2enena acesteia" 3orele s2aniole vor
interveni &ns@ urm<n o 2erioa e con#runtri armate care se vor s#<r%i
cu &n#r<ngerea #orelor ine2enentiste %i reinstaurarea ominaiei
s2aniole"
Vice)regatul /oua -2anie va recunoa%te autoritatea 8untei in -evilla %i va
rm<ne regalist 2<n &n !9$!" Cn 2artea e nor a Me6icului vor avea &ns
loc o serie e lu2te &ntre regali%ti %i #orele ine2enentiste@ conuse e
clerici@ care vor culmina cu eclaraia e ine2enen a Congresului in
Chil2ancingo &n !9!*" Ei vor #i &ns &n#r<ni %i 2uterea colonial se va
reinstaura"
E a oua #az a lu2tei 2entru ine2enen va &nce2e &n !9!4 c<n
Bolivar@ El Libertador% va reveni in e6il %i va reu%i s elibereze 2<n &n
!9$! Venezuela@ Columbia@ Ecuaor@ 2e care va &ncerca s le uneasc &n
Marea Columbie A o escriere interesant a ultimilor ani ai lui -imon
Bolivar este realizat &n G-eneralul .n labirintul uH e Gabriel Garcia
MarOuez@ 2recum %i &n GInula lui /obinonH e 'rturo ?slar Pietri"B
Jose e -an Martin va elibera Peru %i Chile" Btlia e la 'yacucho
re2rezent<n momentul #inal al obinerii ine2enenei 2entru 'merica e
-u"
Cn Me6ic@ 'ugustin e >turbie@ cel care &n#r<nsese #orele ine2enentiste
anterior va conuce o mi%care antiregalist %i va eclara Me6ic)ul
ine2enent sub #orma unui im2eriu conus e el@ care va ura oar $ ani@
2<n &n !9$*" 'ceasta a #ost@ cu e6ce2ia cazului Braziliei@ singura
e62erien monarhist in 'merica Latin e u2 obinerea
ine2enenei"
-tatele 'mericii Centrale au #cut 2arte iniial in im2eriul lui >turbie@
ar la abicare acestuia se vor eclara ine2enente sub titlul Con#eeraia
'mericii Centrale %i ulterior se vor se2ara tre2tat"
Brazilia a avut o evoluie i#erit" >nvazia lui /a2oleon &n Portugalia va
#ace ca monarhul s se retrag &n Brazilia@ une va lua o serie e msuri
2entru ezvoltarea comerului@ 2entru crearea unor instituii moerne"
Dom JoUo se va re&ntoarce &n Euro2a@ ls<nul 2e #iul su Dom Pero ca
2rin regent al celor ou regate" 'cesta va convoca &n !9$$ o 'unare
Constituient" Cortes)ul in Lisabona i)a cerut s se &ntoarc@ ar el a
re#uzat %i a eclarat ine2enena &ncoron<nu)se monarh al Braziliei"
Caracteristicile acestui 2roces e obinere a ine2enenei(
'o2t constituionalismul liberal scris@ 2o2orul intr intr)oat &n e2oca
moern %i au trebuit s articuleze ceva 2e baza e62erienei revoluiilor
#rancez %i american" -e ia o octrin 2olitic e6terioar cea a
constituionalismului liberal %i se a2lic aici" Moelul ao2tat va #i cel al
Constituiei 'mericane@ care va lsa urme a<nci &n mentalitatea acestor
societi@ ova #iin 2reluarea e ctre multe intre aceste state a
moelului #eeral %i a enumirii e -tatele ?nite"""""""""""""@ 2recum %i
instituia 2rezienialismului care rm<ne o constant 2<n astzi &n
sistemele 8uriice %i 2olitice latino)americane@ &n ciua iverselor ezbateri
%i iscuii"
=oate Acu e6ce2ia BrazilieiB vor ao2ta re2ublicanismul" Cn ceea ce
2rive%te ra2orturile e #or &ntre 2uterile in stat se 2reia@ u2 cum
s2uneam mai sus@ moelul 2rezienialist in Constituia 'merican"
Pentru toate ine2enena s)a obinut 2e cale violent@ &n unele cazuri
chiar a avut loc un rzboi civil@ 2entru c obinerea ine2enenei a
2resu2us o ru2tura social@ o #racturare a societii" Rezultatul a #ost acela
c a urmat o 2erioa e instabilitate 2olitic@ e 2ermanente con#runtri
&ntre iversele tabere@ 2recum %i o criz economic rezultat &n mare
msur &n urma 2iererilor %i istrugerilor 2rovocate e ctre rzboaiele e
ine2enen sau cele civile
C7 'co!*! 8I80
Cronologia acestei 2erioae este i#erit &n #uncie e elementul consierat
e#initoriu &n stabilirea unei ta6onomii" 'st#el a2are o 2erioizare care
2rioritate evoluiilor 2olitice %i una concentrat 2e evoluiile economice"
Din 2unct e veere" 2olitic(
0123 0143 perioada caudillimului @ o 2erioa turbulent@ cu
con#licte militare@ rzboaie civile@ 2reominana GcaudilloH Alieri
militari %i 2olitici@ e la G0aiH &n arab V %e#B" 'ce%tia erau e obicei
lati#uniari care 2oseau 2eoni@ 2ut<n ast#el s &%i creeze armate
2ro2rii@ &n general GcaudilloH regionali" Meti%ii erau in#eriori in
2unct e veere" economic %i atunci &ncearc s com2enseze 2rin
im2licarea &n 2olitic %i &n structurile militare" 'utoritatea statului este
reus@ a2ar &ncercri e centralizare %i concentrare a 2uterii@ uneori
&mbrac as2ecte ictatoriale A2erioaa %i atmos#era e2ocii sunt 2er#ect
ilustrate &n romane ca G$o5a BarbaraH e Romulo Gallego %i GEu%
SupremulH e 'rturo Roa BastosB
0143 0161 perioada triumfului liberalimului @ &n s2ecial cel
economic@ ar %i cel 2olitic caracterizat e &ncercri e
constituionalizare a statelor latino)americane@ e instituionalizare a
vieii 2olitice %i sociale@ ar %i a2ariia 2artielor 2olitice@ a iverselor
octrine %i ieologii care se vor ezvolta &n secolul urmtor"
0161 0623 intrarea SUA .n via(a politic a Americii Latine 2e baza
Doctrinei Monroe@ u2 ce -2ania va abanona regiunea@ aceasta
evine 2atronul regiunii Asubstituirea ca2italului britanic@ e62loataiile
#ructi#ere in 'merica Central %i Caraibe care vor a na%tere
moelului e re2ublic bananier@ tema Canalului Panama &nce2ut &n
!:;*B"
Din 2unct e veere economic(
0123 0173 zorii independen(ei" Perioa e criz economic ca
urmare a istrugerilor 2rovocate e rzboaie" De%i 'merica Latin
2artici2ase anterior la comerul monial@ rzboaiele au us la &ncetarea
legturilor comerciale" Revoltele locale %i tulburrile 2ermanente@
atoriile mari@ #ragmentarea etc@ au #cut ca economia latino)
american s &%i revin greu" E62orturile erau &n 2rinci2al e materie
2rim@ se im2ortau 2rouse manu#acturiere@ com2etivitatea economic
era sczut@ se cerea 2rotecia 2rouctorilor locali@ era un interes al
marilor lati#uniari s 2streze o societate bazat 2e agricultur"
!91; + !99; + ptrunderea .n economia interna(ional" 'merica
Latin va &ncerca tre2tat s se integreze &n economia monial 2e baza
utilizrii muncii %i a 2m<ntului ca 2rinci2ali #actori e 2roucie"
'2are #enomenul imigraiei in Euro2a@ care va uce la cre%terea #orei
e munc" -e ezvolt in#rastructura &ns insu#icient@ #iin &n s2ecial
centrat 2e activitile e62ortatoare Ae e6em2lu cile #erate nu erau
construite 2entru a lega ora%e ci 2entru a stabili legturi &ntre zonele cu
activitate economic + mine@ culturi e ca#ea@ e trestie e zahr etc +
%i 2orturile 2rin care se realiza e62ortul acestor materii 2rime ctre
e6terior" >nustria local se ezvolt 2uin atorit concurenei cu
e6teriorul@ li2sei e com2etitivitate@ li2sei 2rotecionismului" -e
menine structura strati#icat@ ierarhizat %i inegalitile"
!99; + !:;; + ini(ierea dezvoltrii bazate pe e8port-import9 Revoluia
inustrial in Euro2a a us la cre%terea cererii e materii" -e ezvolt
ast#el e62orturile@ cresc investiiile strine &n s2ecial &n in#rastructur %i
&n controlul sectoarelor cheie" 'st#el se ezvolt un moel economic
e2enent e ceea ce se &nt<m2l &n alte regiuni@ slab inustrializat@ cu
inegaliti 2uternice" '2ar moi#icri %i &n structurile sociale@ tot mai
multe sectoare im2lic<nu)se &n 2olitic" '2ar tot mai multe &ncercri
e centralizare@ elitele 2relu<n 2uterea #ie irect &n alian cu militarii
Aemocraii oligarhiceB@ #ie 2rin intermeiul unor ictatori APor#irio
Diaz &n Me6icB" Cauillos &nce2 s is2ar"
!:;; + !:*; + e8paniunea dezvoltrii bazate pe e8port-import9 Este o
2erioa e remarcabil 2ros2eritate economic" -e ezvolt o clas
mi8locie@ ar %i 2roletariatul care &nce2e s se organizeze Asinicalism@
anarhism etcB" Cre%terea sectorului urban@ &n etrimentul celui rural@
ar economia rm<ne &n continuare 2reominant agrar" -unt coo2tate
clasele mi8locii la conucere@ &ncercri e re#ormism" Liberalismul se
ovee%te greu e 2us &n a2licare &ntr)o realitate i#erit@ ast#el &nc<t
tre2tat &nce2 s a2ar limitrile acestuia at<t 2e 2lan 2olitic@ c<t %i
economic"
?na intre 2roblemele #unamentale a #ost aceea a Gstate)builingH %i Gnation)
builingH@ 2entru c la &nce2utul secolului aceste ri nu sunt state@ trebuie creat o
mone@ o armat@ universitatea etc" -e vrea crearea unui stat 2e baza is2ariiei
statului s2aniol@ ar cu o baz rmas@ rezult<n ast#el $; e ani e 2robleme" ?nii
s2eciali%ti a#irm c aceasta este &nc e realizat &n 'merica Latin Ae e6em2lu %i
astzi &n Columbia 1;M in teritoriu e controlat e 3'RC@ a2ar 2robleme e
guvernabilitate %i &n alte zone@ o tot mai mare 2resiune 2entru obinerea unei
autonomii s2orite e ctre gru2uri %i 2o2ulaii inigene etcB" De alt#el 2roblema
inigenismului@ a recunoa%terii re2turilor acestora asu2ra 2m<nturilor@ a
res2ectrii ientitilor lor@ sunt %i ele teme care a%tea2t &nc rezolvarea"
D7 'co!*! 880
Este un ecol curt ca s #olosim conce2tul introus e IobsbWam" Este cert c el
re2rezint moernitatea 2entru 'merica Latin@ %i momentul &nce2erii sale este
i#erit &n #uncie e elementul care este consierat e#initoriu 2entru ebutul
moernitii &n aceast 2arte a lumii"
Pentru unii &nce2e &n !:!; oat cu Revoluia Me6ican care re2rezint o viziune
i#erit@ aceea a im2licrii ranilor inigeni &n 2olitic" 'li autori consier c
momentul e &nce2ut al moernitii &l re2rezint re#orma universitar in
Coroba in !:!5@ care a schimbat viziunea asu2ra rolului %i locului ?niversitii
&n societatea latino)american" Pentru alii moernitatea &nce2e oat cu marea
criz economic care va uce la 2rbu%irea vechilor moele economice bazate 2e
im2ort)e62ort@ care vor #i &nlocuite e moelul indutrializrii prin ubtituirea
importurilor@ care &n 2lan 2olitic a us la a2ariia Gmatricei tato-centriceH ce va
rezista 2<n &n anii 9;@ caracterizat e rolul crescut al statului &n viaa social@
ezvoltarea iverselor moel e 2o2ulism Aus chiar la e6trem &n cazul
sultanismuluiB" Cnce2erea Rzboiului Rece va uce la a2ariia unei logici noi@
bazat 2e ualismul inamic)amic@ am2li#icat e revoluia cubanez in !:1:@ %i
ca atare momentul e s#<r%it al acestei e2oci este consierat #ie anul !:9:@ cel &n
care se &ncheie ma8oritatea 2roceselor e tranziie e la ictatur@ #ie anul !::! cel
&n care se 2rbu%e%te ?niunea -ovietic@ %i is2are ast#el 2rinci2alul re#erent %i
moel al st<ngii latino)americane"
Perioaa !:*; + !:4; este cunoscut sub enumirea e indutrializare prin
ubtituirea importurilor9 Criza economic %i cerea 2reurilor la materia 2rim a
#cut ca 2roblema inustrializrii s se 2un #oarte acut" -oluia gsit a #ost aceea
a obinerii unei s2orite ine2enene economice 2rin construirea 2ro2riei
inustrii" 'st#el economiile 'mericii Latine eveneau mai 2uin e2enente %i ca
atare mai 2uin vulnerabile la %ocuri %i crize economice" Princi2alii 2romotori ai
acestui moel au #ost teoreticienii Dcolii economice in 8urul Comisiei Economice
2entru 'merica Latin %i Caraibe ACEP'LB@ 2recum Raul Prebisch@ Celso
3urtao@ Enzo 3aletto@ 3ernano IenriOue Caroso@ Esvalo -un0el etc" Muli
intre ace%ti au #ost in#luenai &n g<nirea lor economic e scrierile economice
ale lui Mihail Manoilescu@ care au #ost trause ra2i u2 2ublicare &n 'merica
Latin@ cunosc<n o 2uternic rs2<nire %i constituin cel mai im2ortant a2ort al
unui cercettor rom<n la evoluia acestei regiuni"
>nustrializarea 2rin substituia im2orturilor a #ost relativ e succes" 'cest 2roces
a avut %i ni%te consecine sociale 2uternice@ uc<n la moi#icarea structurilor
sociale" 'st#el 2ro2rietarii e 2m<nturi &%i 2ier 2oziia ominant@ ei #iin
&nlocuii e o burghezie inustrial" -e ezvolt totoat 2roletariatul urban care
cre%te &n numr %i im2ortan" 'ceste 2rocese sociale au in#luen %i &n 2olitic@
a2ar ast#el aliane &ntre &ntre2rinztori@ clasa e mi8loc %i #orele armate@ ar %i
G#ronturi 2o2ulareH care gru2eaz 2ri ale societii a2ro2iate cercurilor e
st<nga"
Dou evenimente au #ost #unamentale 2entru 2artiele %i mi%crile e st<nga in
aceast 2erioa@ #iecare intre ele o#erin un moel 2e are ulterior vor &ncerca s)
l co2ieze sau s &l ao2te ma8oritatea statelor latino)americane" Este vorba 2e e o
2arte e Revoluia Cubanez@ iar 2e e alta e alegerea ca 2re%einte &n Chile a lui
-alvaor 'llene@ #iecare intre ele o#erin o cale@ un moel e urmat %i av<n un
2uternic caracter simbolic"
Revoluia Cubanez victorioas &n !:1: emonstra c o insurecie armat %i o
lu2t e gheril@ creia i se altur mari segmente ale societii@ 2oate #i
victorioas &m2otriva unui sistem ictatorial care nu 2utea #i &nlturat alt#el"
Moelul su@ teoretizat e Ernesto Che Guevara &n Grzboiul e gherilH %i &n
teoria G#ocului revoluionarH %i a crui 2unere &n 2ractic &n Bolivia o va 2lti cu
viaa@ va #i 2reluat e o serie e mi%cri e gheril in 'merica Latin@ care vor
&ncerca s a8ung la 2utere 2e cale armat Asingura e62erien e succes &n acest
sens va #i Revoluia -aninist victorioas &n !:5:@ ar care 2arao6al va #i
&n#r<nt !; ani mai t<rziu la urneB"
'l oilea moel a #ost cel o#erit e Chile &n !:5; c<n s2ri8ininu)se 2e tactica
3rontului Po2ular@ -alvaor 'llene va c<%tiga alegerile %i va eveni 2rimul
2re%einte socialist in lume ales &n alegeri libere %i emocratice" -e o#erea ast#el
un moel tuturor celor care res2ingeau calea armat %i mi%crile insurecionale"
Pre%eenia sa a avut un 2uternic caracter simbolic at<t 2rin alegerea sa@ 2rin
msurile luate Anaionalizarea cu2rului etcB %i mai ales atorit s#<r%itului su %i
2erioaei ictatoriale care i)a urmat"
Cn anii 5; &n 'merica Latin erau mai multe ti2uri e regimuri autoritare Ai#erite
e cele totalitareB@ ar %i unele emocratice(
State birocratic-autoritare :definit atfel de -u)liermo ,;$onnell<
caracterizate prin=
) 2rezena #orelor armate la 2utere Aregimuri militareB" 'nterior militarii a#lai &n
#uncii 2olitice nu re2rezentau armata@ acum #orele armate se &ncor2oreaz
2oliticii@ evin un #el e 2arti 2olitic"
) octrina securitii naionale care se constituia &ntr)o ieologie clar@ este 2reat
%i &nvat &n %coli strine@ e obicei &n Panama@ e ctre nor)americani" /u era
strict e origine american@ ci era in#luenat e g<nirea militar #rancez
&m2otriva ecolonizrii@ nu se lu2ta contra unui inamic e6tern ci &m2otriva
subversiunii interne@ &n s2ecial contra comuni%tilor %i a gherilei" =oate mi8loacele
erau 2ermise 2entru c se consierau &ntr)un rzboi"
) etatismul e6acerbat@ &n traiia 2o2ulismului@ &n care statul vrea s controleze tot@
s reglementeze %i s conuc tot"
State .n care era un autoritarim-militar care dorea dezvoltarea=
) se aseamn cu moelul anterior 2entru c armata era la 2utere@ are un 2uternic
caracter etatist@ ar are &n 2lus ieea construciei statului naional"
) au #ost mai reinute &n &nclcarea re2turilor omului Anu au #ost masacre@ torturi@ &n
s2ecial li2sa re2turilor 2oliticeB"
) oresc ezvoltarea unor state naionale 2entru ezvoltarea rii@ un 2rogram e
ezvoltare"
) au a2rut &n s2ecial &n rile anine@ 2entru c aici #orele armate aveau un caracter
i#erit #a e celelalte zone Amai amestecate@ caracter 2o2ular@ #a e caracter
aristocraticB"
) Cn Panama une se revenic Canalul@ se construie%te ca ar &n acela%i tim2 cu
canalul" -uveranitatea asu2ra Canalului a revenit statului 2anamez &n !:::"
State ultanitice :teoretizate de >uan Linz i Alfred Stepan<=
) statul este guvernat ca o &ntre2rinere 2rivat"
) armata este im2ortant ca element e control@ ar este suboronat irect
lierului" E6ist o Gar /aional care constituia &n acela%i tim2 gara 2retorian
a conuctorului@ ar %i 2oliia 2olitic"
) /icaragua@ Re2ublica Dominican@ Paraguay"
Situa(ie *ibrid=
) situaie hibri &ntre stat birocratic %i sultanistic@ armata are un rol s2orit@ ar a2are
%i rolul lierului"
) Iaiti@ Guatemala@ Ionuras@ -alvaor"
?e8ic=
) caz a2arte@ are elemente ale tuturor acestor regimuri@ #r a #i un regim care s se
2oat &ncara &n ti2are" Mario Vargas Llosa &l nume%te Gdictatura perfectH"
State democratice=
) au #ost ictaturi &n anii .; ar a #cut ulterior tranziia s2re emocraie@ 2str<n
caracterul emocratic Aalegeri libere@ alternan la 2utere@ 2luri2artiism@
res2ectarea re2turilor omului etcB
) Costa Rica@ Venezuela@ Columbia Ainteresant este c acest ultim caz este
carcaterizat e o 2uternic criz e guvernabilitate@ o mare 2arte a teritoriului su@
a2roa2e .;M #iin controlat e o gheril mar6ist care %i)a organizat aici
structuri aministrative autonome care o#er o serie e servicii 2ublice + eucaie@
sntate etc ) %i care sca2 controlului statuluiB"
E7 Tranzi,ia #i con)o!idara d"ocratic0
=ranziiile &n 'merica Latin au #ost unele e urat ele &nce2<n &n !:55 %i
ur<n 2<n &n !:9:" Cn acela%i tim2 aceste #enomene au #ost e6trem e
iverse@ ar au avut %i o serie e elemente comune" 'st#el 2rocesele
tranziionale au #ost &n general 2a%nice@ #r con#runtri violente sau lu2te
armate" -2re eosebire e Euro2a e Est aici &nt<i s)au emocratizat %i a2oi s)
au liberalizat"
E alt caracteristic a lor este caracterul lor 2actat@ u2 moelul s2aniol@ care
a #cut ca ele s #ie e urat %i s se realizeze graual Ae e6em2lu tranziia
brazilian a urat a2roa2e !; ani %i s)a realizat &n mai multe eta2e( o 2rim
eschiere a sistemului %i 2osibilitatea 2artielor e a 2artici2a la viaa
2olitic@ alegerea inirect a 2rimului 2re%einte civil@ alegerea unei 'unri
Constituante@ a2robarea unei noi constituii@ alegerea irect a unui 2re%einte
civil 2e baza noii ConstituiiB"
3iin realizate ca urmare a unui 2act@ &n general &ntre #orele armate %i cele
2olitice ele s)au caracterizat 2rin im2unitatea acorat militarilor care
sv<r%iser asasinate sau &nclcri grave ale re2turilor omului" Militarii %i)au
asigurat aceast im2unitate 2rin iverse mi8loace( e la is2oziii legale
2recum cele in 'rgentina sau ?ruguay A2use &n iscuie abia recent &n tim2ul
manatelor lui /estor Xirchner %i =abare VasOuezB@ 2<n la controlul asu2ra
unor structuri ale statului@ aevrate Ginuli(e de autoritarimH care &m2ieicau
8uecarea sau ezbaterea acestor crime A2e care 'ugusto Pinochet %i l)a
asigurat &n Chile 2rin 2reveerile constituionale@ %i care va #i emantelat abia
oat cu manatul lui Ricaro LagosB"
Dac tranziia la regimuri emocratice 2utem s2une c s)a &ncheiat &n !:9:@
2rocesul e consoliare emocratic nu este &ncheiat@ rm<n<n o serie e
teme %i e as2ecte A2roblema 2ee2sirii &nclcrii re2turilor omului %i a
crimelor@ reminiscene autoritare@ crize economice etcB care &%i caut &nc
rezolvarea"
Dac eceniul anilor !:9; a #ost consierat Gdecada pierdutH &n economia latino)
american %i &n viaa 2olitic@ se 2rea c &n anii :; se a8unsese la acel Gf#rit al itorieiH
teoretizat e 3u0uyama( ma8oritatea statelor aveau regimuri emocratice@ sistemele e
2artie &nce2eau s se consolieze@ mecanismele electorale #uncionau mai mult sau mai
2uin@ se &nregistrau cre%teri economice s2ectaculoase@ 2oliticile Consensului e la
Yashington erau a2licate a la carte A2rivatizri masive %i totale ale economiei@ msuri
monetare e reucere a e#icitului %i a in#laiei@ reucerea cheltuielilor 2ublice@ re#orme
structurale etcB"
Cns 'merica Latin mai are multe sur2rize e o#erit" Vom 2rezenta 2e scurt
c<teva intre actualele tenine &n 2olitica latino)american" E 2rim tenin ar #i aceea
e cre%tere a im2ortanei %i 2uterii 2olitice a mi%crilor e st<nga" 'st#el@ ac la
&nce2utul anilor :; moelul socialist 2rea e2%it@ iar st<nga se a#la &ntr)o criz
2uternic@ &n actualitate ma8oritatea statelor latino)americane au un guvern e orientare
socialist" 'cest tren a &nce2ut &n !::9 c<n Iugo Chavez va c<%tiga alegerile &n
Venezuela@ el menin<nu)se la 2utere 2<n astzi c<n &ncearc crearea a%a numitului
Gocialim al ecolului !!IH" Lui i)au urmat muli ali lieri e st<nga( Ricaro Lagos %i
Michele Bachelet &n Chile@ Luis >gnacio a -ilva &n Brazilia@ =abare VasOuez &n ?ruguay@
Evo Morales &n Bolivia@ Daniel Ertega Alierul Revoluiei -aninisteB &n /icaragua@
Ra#ael Correa &n Ecuaor etc" Putem s2une c &n 2rezent@ cu anumite e6ce2ii AColumbia
une nu e6ist un 2arti e st<nga@ ar &n acela%i tim2 a2roa2e 8umtate in teritoriu este
controlat e o gheril mar6istL %i Me6ic une re2rezentantul st<ngii a 2ierut 2re%eenia
la c<teva zecimi e 2rocentB@ ma8oritatea 'mericii Latine este ominat e guverne e
st<nga %i ca atare e un nou moel 2olitic"
E alt tenin este aceea e cre%tere %i ezvoltare a mi%crilor inigene care
militeaz 2entru acorarea e re2turi acestora@ at<t economice Ast2<nirea asu2ra
terenurilor comunale@ utilizarea acestora etcB@ ar mai ales culturale %i sociale" E62resia
cea mai im2ortant a cre%terii im2ortanei inigenilor este c<%tigarea alegerilor e ctre
Evo Morales &n Bolivia@ care@ &ntr)un gest simbolic@ va e2une 8urm<ntul 2rezienial 2e
&nlimile 'nzilor@ simbolul civilizaiilor 2recolumbiene"
Moelul neo)liberal al anilor :; %i)a oveit limitele@ cea mai clar ova #iin
criza economic in 'rgentina in $;;! + $;;$" Cre%terea economic nu a &nsemnat
scerea nivelului srciei@ ci a accentuat inegalitile istorice in societile latino)
americane" Ca atare se caut &nlocuirea acestui moel cu unul care s 2rouc mai 2uin
inegalitate@ care s rezolve 2roblemele sociale ale unei mari 2ri a 2o2ulaiei 2rin
cre%terea accesului la serviciile %i 2rousele e baz %i care s reuc inegalitile
#lagrante" E ova a noilor 2olitici economice sunt naionalizrile sectorului energetic
care au avut loc &n Venezuela %i Bolivia@ %i care aveau re2t sco2 2strarea %i e62loatarea
resurselor e 2etrol %i gaze naturale &n bene#iciul statelor res2ective %i nu al unor mari
com2anii multinaionale"
/oi tenine s)au mani#estat %i &n ceea ce 2rive%te evoluia relaiilor internaionale"
'sistm ast#el la o cre%tere a 2uterii %i in#luenei regionale a Braziliei Auna intre 2rimele
!; economii in lume@ a#lat &n 2lin e62ansiuneB %i a Venezuelei Acare a utilizat #oarte
bine i2lomaia 2etrolului &n #avoarea saB" '2ar noi 2roiecte e integrare regional
A'lternativa Bolivarian 2entru 'merici@ Petro-ur@ PetroCaribe etcB sau se &ntresc
vechile moele AMercosur@ C'R>CEM etcB" 'merica Latin &nce2e s evin un actor
im2ortant 2e scena 2olitic monial@ at<t in 2unct e veere 2olitic@ c<t %i economic"
Vom &ncheia aceast schi e istorie 2olitic a 'mericii Latine 2rintr)o 2leoarie
2entru cunoa%terea@ stuiul %i analiza acestei zone@ mai ales &ntr)o aborare com2arativ
cu Rom<nia" Dincolo e as2ectele legate e Ge6otismulH acestei regiuni care o #ace
e6trem e interesant %i e agreabil 2entru oricine ore%te s o cerceteze@ e6ist %i ni%te
consierente mult mai 2ractice@ mult mai GacaemiceH 2entru stuiul su" >ni#erent e
zona e interes a #iecruia o aborare com2arativ@ care s inclu 'merica Latin nu
2oate ec<t s ne &mbogeasc 2unctele e veere %i s ne eschi noi orizonturi" - nu
uitm c &n termenii moelului Gsistemului internaionalH at<t Euro2a e Est@ c<t %i
'merica Latin sunt consierate ni%te 2eri#erii care graviteaz &n 8urul unui GcentruH bine
ezvoltat@ 2entru care sunt oar #urnizoare e resurse %i materii 2rime"
Voi 2rezenta o list@ e6trem e concis %i cu eviente li2suri@ a unor teme e
cercetare care &%i 2ot gsi &n 'merica Latin un teren e6trem e #ecun( #enomenele e
tranziie %i consoliare emocratic@ natura regimurilor autoritare@ evoluii constituionale@
sisteme e 2artie@ ieologii %i octrine@ a2ariia a noi mi%cri sociale %i a noi #orme e
organizare 2olitic@ evoluii economice@ e#ecte ale iverselor sisteme %i msuri
economice@ crizele economice %i cauzele lor@ relaia stat)biseric@ gestionarea memoriei
istorice %i a &nclcrilor re2turilor omului@ moele e integrare %i coo2erare regional@
cultur 2olitic %i ca2ital social etc@ lista 2ut<n continua ast#el la nes#<r%it" -untem siguri
c tre2tat cercettorii rom<ni vor esco2eri aceast zon %i o vor utiliza &n stuiile lor
2entru a &mbogi %i e6tine cunoa%terea es2re noi &n%ine &n 2rimul r<n"
5i/!io&ra3i
/E=Z( u2 cum s2uneam %i anterior bibliogra#ia es2re 'merica Latin este imens@
aici vom &ncerca s 2rezentm oar o 2arte in aceste lucrri trause &n limba rom<n sau
e6istente &n bibliotecile rom<ne%ti care 2ot #i consultate e cei interesai e aceast zon"
'lc,ntara -aez@ Manuel@ Sitema pol@tico de AmArica Latina" $ volume" Mari(
=ecnos" !:::"
'lc,ntara -aez@ Manuel %i 3lavia 3reienberg AEitoriB@ Bartido pol@tico de AmArica
Latina@ -alamanca( Eiciones e la ?niversia e -alamanca" $;;!"
'lc,ntara -,ez@ Manuel@ -obernabilidad% crii ' cambio= Elemento para el etudio de
la )obernabilidad de lo itema pol@tico en Apoca de crii ' cambio@ Mari( Centro
e Estuios Constitucionales@ !::."
Bethell@ Leslie AeitorB@ C*e Cambrid)e *itor' of Latin America@ CambrigeL /eW Nor0L
Melbourne [etc"\( Cambrige ?niversity Press@ !:9:)!::5"
Caroso@ 3ernano IenriOue@ Enzo 3aletto@ $ependen( i dezvoltare .n America Latin=
.ncercare de interpretare ociolo)ic@ Bucure%ti( ?nivers@ $;;;
Diamon@ Larry@ $evelopin) democrac'= toDard conolidation@ Baltimore( the Johns
Io20ins ?niversity Press@ !:::"
Diamon@ Larry AeitorB Bolitical culture and democrac' in developin) countrie%
Bouler AColoraoB@ Lonon( Lynne Rienner@ !::*"
Diamon@ Larry@ Jonathan Iartlyn@ Juan J" Linz %i -eymour M" Li2set AEitoriB@
$emocrac' in $evelopin) Countrie9 Latin America@ $
n
Eition@ Bouler AColoraoB@
Lonon( Lynne Rienner@ !:::"
Diamon@ Larry@ Nun)han Chu@ Marc 3" Plattner@ Iung)mao =ien@ Cum e conolideaz
democra(ia% Polirom( >a%i@ $;;."
Dominguez@ Jorge@ Michael -hi#ter AEitoriB@ Contructin) $emocratic -overnance in
Latin America@ a !;a eiie@ =he Johns Io20ins ?niversity Press@ Baltimore %i Lonra@
$;;*
Galeano@ Euaro@ Eenele dec*ie ale Americii Latine@ Bucure%ti( Eitura Politic@ !:9*"
Galeano@ Euaro@ ?emoria focului@ Bucure%ti( Eitura Politic@ !:99"
Iuntington@ -amuel@ ,rdinea politic a ociet(ilor .n c*imbare@ >a%i( Polirom@ !:::"
Lancha@ Charles@ Fitoire de l;Ameri&ue *ipani&ue de Bolivar G no jour@ Eitura
L]Iarmattan@ Paris@ $;;*
Linz@ Juan J" %i 'rturo Valenzuela@ C*e failure of preidential democrac'@ Baltimore( =he
Johns Io20ins ?niversity Press@ !::."
Linz@ Juan J" %i 'l#re -te2an@ Broblem of democratic tranition and conolidation=
Sout*ern Europe% Sout* America% and pot-communit Europe@ Baltimore AMarylanB(
=he Johns Io20ins ?niversity Press@ !::4"
Love@ Jose2h@ Hurirea Lumii a CreiaI teorii i teoreticieni ai ubdezvoltrii .n /om#nia
i Brazilia@ Bucure%ti( ?nivers@ $;;*"
E^Donnell@ Guillermo@ Phili22e C" -chmitter %i LaWrence Yhitehea AeitoriB@
Cranicione dede un )obierno autoritario9 :Eol J% AmArica Latina% Eol9 2% Berpectiva
comparada% Eol9 K% Concluione tentativa obre la democracia incierta<- Barcelona(
PaiRs@ !::."
PrzeWors0i@ 'am@ $emocra(ia i economia de pia(= reformele politice i economice .n
Europa de Et i America Latin% Bucure%ti( 'LL@ !::4"
-0imore@ =homas E"@ Peter I" -mith@ G?odern Latin America"% /eW Nor0@ E6#or
?niversity Press@ !::5"
Vanen@ Iarry E"@ Prevost@ Gary@ Bolitic of Latin America9 C*e BoDer -ame% a oua
eiie@ E6#or ?niversity Press@ /eW Nor0@ E6#or@ $;;4
L*"ini #i *"/r a! ca!it,ii d"ocra,ii
4n A"rica Latin
Man*! A!c1ntara '1z
Univr)itata din 'a!a"anca ('2ania(
Conce2tul e calitate a emocraiei@ care a &nce2ut s #ie utilizat abia &n urm cu o
eca
!
@ are un caracter com2le6 ate #iin at<t semni#icaiile i#erite 2e care le are
termenul e calitate &n sectoarele inustriale %i cele e mar0eting@ 2recum %i viziunile
i#erite asu2ra conce2tului e emocraie" Cntr)aevr@ conce2tul e calitate 2oate s #ie
legat e un 2roces eoarece un 2rous e calitate este rezultatul unui 2roces riguros bazat
2e un 2rotocol 2recis@ &ns &n acela%i tim2 este legat e un coninut@ aic este ata%at e
caracteristicile structurale ale unui 2rous@ %i &n #inal are e a #ace e asemenea cu un
rezultat msurat 2rin graul e satis#acie ale utilizatorului ADiamon %i Morlino $;;.(
$!B"
Cn acela%i tim2 e6ist o viziune a emocraiei &n care se accentueaz mai mult
ca2acitatea sa e a 2rovoca 2artici2area ceteneasc@ e a stimula ezbaterile %i
eliberrile asu2ra o2iunilor 2e care le are o ar sau o comunitate@ e a 2rote8a re2turile
iniviului %i a gru2urilor marginale &n #aa structurilor e 2utere@ e a 2romova 8ustiia
social A'maral %i -to0es $;;1( !!B" 'ceast 2ers2ectiv este i#erit e cea a unei
emocraii con#igurat 2e valorile libertii@ egalitii 2olitice %i a controlului asu2ra
2oliticilor 2ublice %i a celor care le a2lic 2rin intermeiul #uncionrii legitime %i legale a
unor instituii stabile"
'ceast a oua variant@ a2ro2iat e conce2tualizarea lui Dahl@ 2oate s #ie
msurat &n termeni e calitate ac sunt satis#cute o2t imensiuni" Cinci intre ele au
un caracter 2roceural@ #iin( omnia legii@ 2artici2area@ com2etiia@ res2onsabilitatea
vertical %i res2onsabilitatea orizontal" Dou au caracter substanial( res2ectul libertilor
civile %i 2olitice %i im2lementarea 2rogresiv a unei mai mari egaliti 2olitice A%i &n
secunar sociale %i economiceB" Cn #inal a2are imensiunea Greponivene" care &mbin
imensiunile 2roceurale cu cele substaniale o#erin o baz 2entru a msura &n ce
msur 2oliticile 2ublice Aincluz<n legi@ instituii %i cheltuieliB cores2un cu cerinele
cetenilor a%a cum au #ost acestea agregate 2rin intermeiul 2rocesului 2olitic ADiamon
%i Morlino $;;.( $$B"
Din 2unct e veere em2iric 2ot #i luate &n consierare i#erii inicatori care cu
metoologii i#erite aboreaz as2ecte legate e ezvoltarea 2olitic intenion<n s
msoare i#eritele grae ale calitii emocraiei" Cum se va veea &n continuare@ toate
aceste analize@ a cror asemnare este semni#icativ@ au 2us &n evien@ e o manier
clar@ marile i#erene care e6ist &ntre statele in 'merica Latin" Este vorba e inicele
1
'su2ra i#eritelor msuri ale emocraiei &n regiunea latino)american se 2oate consulta 'ltman %i PPrez)
Li_,n A$;;$B" E aborare teoretic %i em2iric a2are &n E`Donnell@ Vargas Cullell %i >azzetta A$;;.BL e
asemenea &n i#erite lucrri in >ournal of $emocrac'@ Vol" !1@ nr .@ $;;. %i mai ezvoltat &n Diamon %i
Morlino A$;;.B"
Hreedom Foue% cel mai vechi intre ele@ e I$$ A3unaia Xonra 'enauerB@ C*e
Economit Intelli)ence Unit AE>?B %i cel elaborat e Levine %i Molina A$;;5B"
>nicele Hreedom Foue se stabile%te anual 2e baza o2iniilor subiective ale
e62erilor care evalueaz staiul libertii globale 2e baza 2erce2iilor inivizilor" '%aar
nu este vorba e o evaluare a e#icienei guvernelor per e ci a re2turilor %i libertilor e
care se bucur 2ersoanele" >nicele acestea@ al crui sco2 este evaluarea graului e
libertate@ &neleas ca o2ortunitate 2entru a aciona s2ontan &ntr)o varietate e arii a#late &n
a#ara controlului guvernului %i a altor centre e 2osibil ominaie@ se trauce &ntr)o scal
e la ! la 5@ cu ou seciuni bine iniviualizate 2entru re2turile 2olitice %i libertile
civile" Dre2turile 2olitice ca2aciteaz 2ersoanele s 2artici2e &n mo liber la 2rocesul
2olitic@ incluz<n re2tul e a vota liber 2entru i#erite alternative &n alegeri legitime@ e
a 2artici2a la com2etiia 2entru #uncii 2ublice@ e a #ace 2arte in 2artie 2olitice %i
organizaii %i e a alege re2rezentani care s aib un im2act ecisiv asu2ra 2oliticilor
2ublice %i care s #ie res2onsabili &n #aa electoratului" Libertile civile au e a #ace cu
libertatea e e62rimare %i religioas@ re2tul e asociere@ statul e re2t %i autonomia
2ersonal #r inter#erenele statului"
=abel >" >nicele Hreedom Foue $;;5
Kar >nice
Chile !
Costa Rica !
?ruguay !
Panama !@1
'rgentina $
Brazilia $
Re2ublica Dominicana $
Me6ic $@1
El -alvaor $@1
Peru $@1
Bolivia *
Columbia *
Ecuaor *
Ionuras *
/icaragua *
Paraguay *
Guatemala *@1
Venezuela .
Cuba 5
Datele se re#er la 2erioaa cu2rins &ntre ;!)!$);1 %i *!)!$);4
Valori meii ale inicilor re2turilor 2olitice %i ale libertilor civile
-urs( http://www.freedomhouse.org/template.cfm?page=365&year=2007
=oate statele latino)americane analizate e Hreedom Foue% mai 2ui Cuba@ sunt
incluse &n categoria emocraiilor electorale ceea ce 2resu2une &ne2linirea urmtoarelor
2atru coniii( un sistem 2olitic com2etitiv %i multi2artiistL su#ragiu universal 2entru toi
ceteniiL alegeri 2erioice com2etitive es#%urate cu res2ectarea secretului %i securitii
votului@ 2recum %i cu li2sa unei #raue electorale masive ast#el ca rezultatele s #ie
re2rezentative 2entru voina cetenilorL %i &n #inal@ accesul 2ublic al 2artielor 2olitice
im2ortante la electorat 2rin intermeiul mi8loacelor e comunicare &n mas %i 2rin
intermeiul unor cam2anii electorale trans2arente" Hreedom Foue stabile%te ca GlibereH
acele state al cror inice se situeaz &ntre ! %i $@1@ ast#el &nc<t mai mult e 8umtate in
statele latino)americane luate &n calcul a2arin acestei categoriiL GsemilibereH sunt acelea
al cror inice se situeaz &ntre * %i 1L &n categoria Gne)libereH@ 2entru acele valori
cu2rinse &ntre 1@1 %i 5@ intr oar Cuba"
=abelul >>" >nicele Dezvoltrii Democratice &n 'merica Latin $;;5
Kara >nice $;;5
Chile !;@*4;
Costa Rica :@5;4
?ruguay :@*9.
Panama 4@.1$
'rgentina 4@!$*
Me6ic 1@144
Ionuras .@59;
Columbia .@559
Brazilia .@19$
Peru .@!;5
El -alvaor *@:45
Paraguay *@99;
Guatemala *@1;$
Bolivia *@$9!
Ecuaor *@$;4
Re2ublica Dominican $@:;;
Venezuela $@9.9
/icaragua $@5*;
-urs( Xonra 'enauer %i Polilat" htt2(TTWWW"i)lat"orgTEicionM$;$;;4"htm
>nicele Dezvoltrii Democratice AI$$B
!
@ care nu ia &n consierare Cuba in cauza
caracterului su ne)emocratic@ 2ermite stabilirea a 2atru gru2uri e state@ clar
i#ereniate@ cu ezvoltare emocratic mare@ meiu)&nalt@ meiu)8oas %i sczut"
Primul gru2 cu2rine Chile@ Costa Rica@ ?ruguay" 'l oilea Panama@ 'rgentina %i Me6ic"
'l treilea gru2 cu ezvoltarea emocratic meiu)8oas cu2rine Ionuras@ Columbia@
Brazilia@ Peru@ El -alvaor %i Paraguay" Cel cu cea mai sczut ezvoltatre emocratic
este #ormat in Guatemala@ Bolivia@ Ecuaor@ R" Dominican@ Venezuela %i /icaragua"
1
>DD este com2us in inicatori care msoar atributele #ormale ale emocraiei 2e baza alegerilor libere@ a
su#ragiului universal %i a 2artici2rii e2line A2rima imensiuneB %i 2e cele ale emocraiei reale articulate
&n trei imensiuni( res2ectul re2turilor 2olitice %i a libertilor civile Aa oua imnesiuneB@ calitatea
instituiilor %i e#iciena 2olitic Aa treia imensiuneB %i e6ercitarea 2uterii e#ective e a guverna Aa 2atra
imensiuneB@ aceasta in urm #ii se2arat &n ca2acitatea e a genera 2olitici care s asigure bunstarea %i &n
al oilea r<n e#iciena economic" -unt@ a%aar@ inicatori 2rovenin in 2erce2iile subiective@ ar &n
acela%i tim2 2rev 2er#ormane cuanti#icabile em2iric"
=abelul >>>" >nicele emocraiei al E>? in $;;4
Kara
!
Procese
electorale
%i
2luralism
3uncionarea
guvernului
Partici2area
2olitic
Cultura
Politic
Liberti
civile
Indic
tota!
Costa Rica A$1B
:@19 9@$! 4@!! 4@99 :@.! 9-:;
?ruguay A$5B
!;@;; 9@$! 1@;; 4@99 :@5! <-=>
Chile A*;B
:@19 9@:* 1@;; 4@$1 :@5! <-9=
Brazilia A.$B
:@19 5@94 .@.. 1@4* :@.! <-?9
Panama A..B
:@19 5@!. 1@14 1@4* 9@9$ <-?@
Me6ic A1*B
9@51 4@;5 1@;; 1@;; 9@1* >-><
'rgentina A1.B
9@51 1@;; 1@14 1@4* 9@$. >-@?
Columbia A45B
:@!5 .@*4 1@;; .@*9 :@!$ >-;:
Ionuras A4:B
9@** 4@.* .@.. 1@;; 5@;4 >-A@
El -alvaor A5;B
:@!5 1@.* *@9: .@*9 9@$. >-AA
Paraguay A5!B
5@:$ 1@;; 1@;; .@*9 9@1* >-B>
Re2" Dom" A5.B
:@!5 .@$: *@** 1@4* 9@$. >-B?
Peru A51B
9@51 *@$: 1@14 1@;; 5@:. >-BB
Guatemala A55B
9@51 4@5: $@59 .@*9 5@41 >-:<
Bolivia A9!B
9@** 1@5! .@.. *@51 5@91 @-=9
/icaragua A9:B
9@$1 1@5! *@** *@51 5@*1 @->9
Ecuaor A:$B
5@9* .@$: 1@;; *@!* 5@:. @->;
Venezuela A:*B
5@;; *@4. 1@14 1@;; 1@99 @-;A
Cuba A!$.B
!@51 .@4. *@9: .@*9 $@:. ?-@A
!
Cn 2aranteze locul &n lume
-urs( =he Economist >ntelligence ?nit`s ine6 o# emocracy" C*e Lorld in J334" Lonra"
htt2(TTWWW"economist"comTmeiaT2#TDEMECR'CNa>/DEFa$;;5av*"2#
'l treilea inice luat &n calcul este cel e msurare al emocraiei 2otrivit E>?
!
@
care clasi#ic %i gru2eaz &n 2atru categorii !45 e state@ av<n a%aar o caracteristic
relevant@ aceea e a conte6tualiza statele latino)americane &n 2anorama monial"
Primul gru2@ cel al emocraiilor e2line abia re2rezint !5M in totalL cel e al oilea
cel al emocraiilor e2reciate cu2rine *$ML regimurile hibrie care constituie al treilea
gru2 sunt !9ML %i &n #inal a2ar regimurile autoritare care 2resu2un **M" Putem s2une@
)roo modo@ c 8umtate intre statele lumii luate &n calcul nu au un caracter emocratic
2e baza acestei clasi#icri@ iar o treime sunt irect autoritare"
Pentru cele !: state in 'merica Latin aborate &n stuiul 2rezentat marea
ma8oritate se situeaz &n 2rimele ou gru2uri ale emocraiilor e2line %i cele e2reciate(
Costa Rica %i ?ruguay sunt &n 2rima categorie@ iar !* state sunt &n al oilea" Relevant este
c sunt oar trei cazuri e regimuri hibri A/icaragua@ Ecuaor %i VenezuelaB %i unul e
regim autoritar ACubaB" Cele ou variabile constitutive ale inicelui care au o mai
sczut calitate a emocraiei &n statele latino)americane se situeaz &n omeniile@
com2lementare 2e e alt 2arte@ al 2artici2rii 2olitice %i al culturii 2olitice" Cele
treis2rezece state consierate ca emocraii e2reciate au un rang sczut &n ceea ce
1
'cest inice este rezultatul integrrii a cinci variabile( 2rocesele electorale %i 2luralismulL #uncionarea
guvernuluiL 2artici2area 2oliticL cultura 2olitic %i libertile civile"
2rive%te e62rimarea unei cetenii slab activ in 2unct e veere 2olitic@ a2atic@ #oarte
ne&ncreztoare %i strin ezbaterii 2olitice"
Cn #inal@ inicele lui Levine %i Molina 2leac e la o e#inire a calitii emocraiei
ca msura &n care cetenii 2artici2 e o manier in#ormat &n 2rocese electorale libere@
im2ariale %i #recventeL %unt inclu%i &n luarea eciziilor 2oliticeL %i cer res2onsabilitate in
2artea guvernanilor@ %i ca msura &n care ace%tia in urm sunt cei care iau &n mo e#ectiv
eciziile %i o #ac rs2unz<n voinei 2o2ulare ALevine %i Molina $;;5B" 'ceast e#iniie
ienti#ic cinci imensiuni ale calitii emocraiei care sunt consierate iniviual %i
care se agreg con#orm<n inicele@ este vorba e ecizia electoral@ 2artici2area@
res2onsabilizarea Aaccountabilit'B@ rs2unsul la voina 2o2ular AreponiveneB %i
suveranitatea"
=abelul >V" >nicele calitii emocraiei &n 'merica Latin $;;1 e Levine %i Molina
-tat Decizia
Electoral
Partici2area Res2onsabilizarea Rs2unsul la
voina 2o2ular
-uverani)
tatea
Ca!itata
D"ocra,ii
Ur*&*aC :;"5 11"* .5": 91 9;"1 <B7=
Co)ta Rica 95"; .."1 *5"* 1! :5 >?7;
C%i! 99"* .1"! .$"* 41 51"1 >?7A
Ar&ntina 5."9 1."5 $5"* 45 9:"1 >A7<
MDic 5!"9 1;"! $5"! 44 :!"1 >B7?
Pana"a 51"5 .1"$ *$". 4! :!"1 >B7A
R7 Do"inic7 5$". .9"; *$"5 45 5:"1 @=7=
5razi!ia 9!". 14"9 $*": 45 4;"1 @<7=
Pr* 59"9 14"1 $!"9 14 5; @>7>
5o!ivia 5*": 1$"$ $!"9 1; 51"1 @;7<
Nicara&*a 4$": .4"9 !5"* 4; 5:"1 @?7?
Co!*"/ia 4!"$ .4"9 *;"5 4$ 41"1 @?7A
E! 'a!vador 45"9 .!"$ $:"* 4. 4$ @A7=
Para&*aC 15": .."$ $9"! 15 55"1 @A7=
Vnz*!a 1;"5 1!". $."1 5. 4$ @A7@
Eond*ra) 1:": .1"9 $!"; .: 5:"1 @B7:
Ec*ador 4$"$ .:". !9"* .9 1! ;@79
$*at"a!a .5"5 *5". $;"* 1. 4*"1 ;;7>
-urs( Levine %i Molina A$;;5B"
Rezultatele acestui inice 2ermit in nou constatarea unei scale i#ereniatoare a
calitii emocraiei &n statele latino)americane" Chiar ac istanele re#lect un continuu
#oarte &ngust &ntre valorile 2entru Costa Rica %i 2entru Ionuras@ a2r<n ca e6treme
?ruguay@ cu cea mai riicat calitate@ %i Ecuaor %i Guatemala ca 2olul cu cea mai
sczut calitate@ celelalte state 2roiecteaz un gru2 cu o calitate riicat a emocraiei
com2us in Costa Rica@ Chile@ 'rgentina@ Me6ic %i Panama@ altul cu o calitate meie
integr<n R" Dominicana@ Brazilia@ Peru %i Bolivia@ %i un al treilea e calitate sczut &n
care sunt cu2rinse /icaragua@ Columbia@ El -alvaor@ Paraguay@ Venezuela %i Ionuras"
Relaia &ntre ace%ti 2atru inici realizeaz o imagine clar la momentul semnalrii
care intre state sunt mai avansate in 2unct e veere al emocraiei@ ar %i cele care
ocu2 locuri mai sczute@ ienti#ic<n totoat e o manier net i#erenele e6istente &n
aceast scal s2ri8inin ast#el teza eterogenitii regionale"
3a2tul c ace%ti inici se bazeaz &n mo #unamental 2e criterii care tin s
analizeze calitatea 2roceselor in 2unctul e veere strict al mecanismelor instituionale
care articuleaz 8ocul 2olitic@ ne 2ermite s &ncercm schiarea unei serii e i2oteze al
cror caracter e62lorator cere o analiz etaliat" Din 2ers2ectiva o#ertei se 2oate lua &n
calcul calitatea serviciilor guvernamentale" Dintr)o 2ers2ectiv &nre2tat s2re cerere@
sunt 2atru elemente e natur instituional care 2ot constitui baza inter2retativ a
i#eritelor niveluri ale calitii emocraiei@ %i care sunt legate &ntre ele( o2erativitatea
electoral@ #uncionarea 2artielor 2olitice@ relaiile &ntre 2uterea e6ecutiv %i cea
legislativ %i 2rocesele e escentralizare" La toate aceste trebuie s augm un #actor
meta)instituional care se re#er la calitatea clasei 2olitice ca baz e susinere a calitii
emocraiei"
Voi ezvolta 2e scurt &n 2aginile urmtoare c<teva iei care 2ot servi la
o2eraionalizarea acestor elemente %i la intenia e a evienierea rolului lor &ntr)o schi a
unei 2osibile e62licaii"
Calitatea guvernului@ &n ceea ce 2rive%te aministraia 2ublic@ nu s)a &mbuntit
&n regiune &n ultima eca" Di#eriii inicatori care msoar e#iciena sa arat un nivel
clar in#erior celui al altor regiuni a#late &n curs e ezvoltare" Cn 2lus@ acestea
emonstreaz c nu este vorba at<t e imensiunea cheltuielilor 2ublice@ care sunt &n mo
clar reuse@ ci mai ales e as2ecte legate e ne)e2%irea unei slbiciuni instituionale"
'ceasta se trauce &n meninerea unor #ormule clientelare %i e 2atronalism la momentul
contractrii %i 2romovrii 2ersonalului une strlucesc 2rin absen 2rocesele e selecie
com2etitiv@ neutr %i 2e baza meritului@ %i se menin i#erite #orme e inegalitate intern
2recum cele legate e remuneraie Asalarii i#erite 2entru sarcini similareB sau &n ceea ce
2rive%te 2romovarea #emeilor" De asemenea li2sesc mecanismele e e#inire a unei
cariere &n serviciul 2ublic 2recum %i cele e msurare a e#icienei AClements@ 3aircloth %i
VerhoeveWn $;;5( !9)$!B"
E2erativitatea electoral urmeaz s #ie articulat &n ou imensiuni" Prima se
re#er la chestiuni strict organizative %i 2roceurale care au e a #ace cu o strict
es#%urare a 2rocesului" Chestiuni legate e realizarea %i actualizarea listelor electorale
care s garantizeze o 2artici2are e#ectiv@ e stabilirea colegiilor %i circumscri2iilor
electorale 2entru a #ace su#ragiul mai accesibil@ e 2unerea &n #unciune a unor 2roceuri
e numrare ra2ie %i #iabile@ %i &n #inal e e6istena unor mecanisme care s asigure
res2ectarea tuturor re2turilor electorilor %i caniailor" ' oua imensiune se re#er la
satis#acerea e#ectiv a #unciilor e re2rezentare 2e baza asigurrii incluerii iverselor
gru2uri 2e arena 2olitic &n #uncie e imensiunile lor@ %i &n acela%i tim2 e a #ace
2osibil obinerea unor ma8oriti care s asigure stabilitatea %i s #aciliteze aciunea
guvernului"
Partiele 2olitice menin la nivel regional cea mai 8oas rat e &ncreere &n
instituii@ la #el ca %i alte instituii re2rezentative ale emocraiei liberale care zac sub 1;
e 2uncte 2e o scal e la ; la !;; Avaloarea 2entru 2artie e e *1@ 2entru sistemul
8uiciar .* %i 2entru legislativ e ..@ #a e 3orele 'rmate cu 4; sau Biserica cu 4:B
A-eligson $;;5( 9:B" 3r &noial@ com2ar<n aceast 2oziie sczut a 2artielor cu ceea
in alte ri %i in<n cont c ma8oritatea latino)americanilor consier c emocraia nu
2oate e6ista #r 2rezena acestora
!
@ &n o2inia mea@ contrar unei irecii im2ortante@ nu
trebuie consierat res2ingerea 2artielor e ctre latino)americani ca o a6 2rinci2al a
rolului lor 2rezent &n 2olitica regional" Probabil c as2ectul cel mai relevant este
oligarhizarea acestora" Chiar ac acesta este un as2ect general al oricrui 2arti@ &n
'merica Latin aceasta are e a #ace cu 8oase niveluri e instituionalizare at<t ale
sistemelor e 2artie@ c<t %i ale 2ro2riilor 2artie" Primul as2ect a #ost su2us ateniei
constat<nu)se relaia sa cu alte as2ecte ale sistemului 2olitic"
$
'l oilea este legat e
matrice organizaionale 2ro2rii &ns%i 2artielor@ care se re#er la #inanarea acestora@ la
recrutarea 2ersonalului su %i la 2osibilitile sale e 2romovare %i 2ro#esionalizare@ %i e
altele erivate in carul emocratic &n care sunt inserate ceea ce uce la reluarea
2roceselor e selecie a lierilor lor %i e elaborare a 2rogramelor lor 2rin intermeiul
unor moaliti e mai mare sau mai mic 2artici2are %i trans2aren"
Relaiile &ntre Puterea E6ecutiv %i cea Legislativ comun un scenariu care a #ost
#ructul unei literaturi abunante 2rivin im2actului lor asu2ra viitorului emocraiei &n
'merica Latin
*
@ un s2aiu 2olitic ominat e 2rezienialism" 3r &noial@ e2arte e a
2rivi 2roblema ca ceva erivat intr)o eterminat arhitectur constituional@ eviena
em2iric 2resu2une analize minuioase in 2ers2ectiva #unciilor realizate e o 2utere sau
alta a statului %i a moului &n care interacioneaz" Puterea Legislativ &n 'merica Latin
a #ost cu #recven contestat ca #iin un actor relevant al 8ocului 2olitic %i aceast
contestare este eosebit e im2ortant &ntr)o regiune une numrul statelor &n care
Pre%eintele bene#iciaz e un s2ri8in ma8oritar stabil &n Congres este minor" Ca atare
trebuie analizate cu gri8 #unciile E6ecutivelor %i Legislativelor
.
@ 2recum %i mecanismele
care 2ot inuce realizare unor consensuri am2le &n care trebuie s se in cont nu oar e
#actori instituionali sau e relaiile e 2utere e6istente &ntre 2artie@ ar %i e elemente cu
un caracter subiectiv
1
"
Procesele e escentralizare@ in 2ers2ectiva re2rezentrii@ con#igureaz un
scenariu &n care se 2ot str<nge legturile &ntre re2rezentani %i re2rezentai@ cu coniia
e6istenei a trei circumstane( s se reuc %i s se esagregheze imensiunile universului
2olitic@ s se istribuie resursele materiale %i simbolice i#eritelor uniti e 2utere@ %i s
se e#ineasc mecanisme e emocraie orizontal %i tragere la rs2unere" 3r &noial@
inciena acestor #actori &n calitatea emocraiei nu este evient" Procesele e
G&na2oiereH nu conuc &ntoteauna la rezultate egale &n #uncie e cazul concret &n care se
2rouc" -unt@ cel 2uin 2atru situaia a cror 2rezen Asau absenB 2oate a#ecta
1
Cn meie ..M in latino)americani sunt e acor cu &ntrebarea Geste 2osibil emocraia #r 2artiebH cu
e6ce2ia cazurilor e6centrice 2recum Ecuaor %i Iait7@ c 1;@1M %i res2ectiv 4$@$M A-eligson $;;5( :;B"
2
Lucrarea e baz a lui MainWaring %i -cully A!::1B trebuie luat &n consierare &n acest sens" 'mbii autori
stabilesc 2atru coniii 2entru ca un sistem emocratic e 2artie s #ie instituionalizat( stabilitatea
regulilor %i a naturii com2etiiei inter2artiiste@ e6istena a unor legturi 2uternice &n societate a
2rinci2alelor 2artie@ alegerile ca moalitate 2rimar e a a8unge la guvernare %i relevana organizaiilor e
2artie AMainWaring y -cully@ !::1( 1B"
3
Valenzuela A$;;.B a argumentat asu2ra com2onentei con#lictive a 2ro2riului 2rezienialism latino)
american care a us la &nlturarea unei uzini e 2re%eini &n ultimele ecae" 'rgument care coincie cu
cel elaborat e 3ish A$;;4B a2licabil 2entru statele 2ostcomuniste %i care emonstreaz legtura e6istent
&ntre 2uterea Legislativului %i consoliarea emocratic"
4
'su2ra acestora in urm %i a im2ortanei lor a se veea 'lc,ntara@ Garc7a Montero %i -,nchez LR2ez
A$;;1B"
5
Cu un ra2ort e #ore similar@ un caru instituional ientic %i #iin in acela%i 2arti cu 2reecesorul su@
&n mai 2uin e un an e guvernare@ 3eli2e CalerRn a stabilit o agen comun cu Congresul Me6ican
su2erioar celei e#inite &n %ase ani e Vicente 3o6"
semni#icativ rezultatul( este vorba e 2rezena unei AunorB elite cu o 2uternic ca2acitate
e leaershi2L e e6istena unor gru2uri cu ientiti i#ereniatoare #oarte marcateL e o
situaie global e &nalt inegalitate &n termeni sociali@ economici sau culturaliL %i e
#actori internaionali care catalizeaz 2rocesul" Evoluiile in zona anin sunt un
e6celent atelier e 2rob 2entru a 2utea constata &n ce msur aceast variabil acioneaz
&m2otriva calitii emocraiei@ &n tim2 ce &n Brazilia %i Me6ic relaia este &n sens 2ozitiv"
Cn #inal clasa 2olitic este o variabil ine2enent care 8oac un rol #oarte
im2ortant &n 2rocesul global e obinere a unei caliti a sistemului emocratic@ u2 cum
s)a emonstrat #oarte bine recent A'lc,ntara $;;4B" Calitatea oamenilor 2olitici este un
conce2t i#icil e stabilit@ &ns 2oate integra e62eriena &n interiorul 2artiului@ e62eriena
&n #uncia 2ublic Aca re2rezentant sau ca #uncie e6ecutiv cu un nivel minim e
res2onsabilitateB %i nivelul su eucativ" Datele unui stuiu recent AMart7nez RosRn $;;4B
emonstreaz c oar ou intre cele trei emocraii consierate cele mai 2uternice %i cu
niveluri riicate e calitate &n 'merica Latin@ Chile %i ?ruguay sunt caracterizate e
asemenea 2rintr)o ma8oritate e e2utai e calitate
!
" Democraiile mai #ragile in
regiunea anin %i 'merica Central %iTsau cu scoruri 8oase &n ceea ce 2rive%te calitatea
emocraiei 2recum Guatemala@ Ecuaor sau Bolivia@ obin e asemenea 2uncta8e 8oase &n
clasi#icarea calitativ a legislatorilor lor" Calitatea clasei 2olitice este un conce2t care
merit s #ie luat &n consierare &ntr)o msur mai mare ec<t cea mani#estat 2<n acum"
5i/!io&ra3i
'lc,ntara@ Manuel AeitorB A$;;4B" Bol@tico ' pol@tica en AmArica Latina" -iglo FF>
)3unaia Carolina" Mari"
'lc,ntara@ Manuel@ Mercees Garc7a Montero %i 3rancisco -,nchez LR2ez AeitoriB
A$;;1B" Huncione% procedimiento ' ecenario= Un anMlii del Boder Le)ilativo en
AmArica Latina" -alamanca" Eiciones e la ?niversia e -alamanca"
'ltman@ Davi %i 'n7bal PPrez)Li_an A$;;$B" c'ssessing the Quality o# Democracy(
3reeom@ Com2etitiveness@ an Partici2ation in Eighteen Latin 'merican CountriesH &n
$emocratization@ vol" :@ nr $@ 22 91)!;;
'maral@ -amuel %i -usan C" -to0es A$;;1B" cLa emocracia local y la calia e la
emocraciaH &n -amuel 'maral %i -usan C" -to0es AeitoriB" $emocracia local9
Clientelimo% capital ocial e innovaciNn pol@tica en la Ar)entina" Buenos 'ires"
Euntre#"
Clements@ Beneict@ Christo2her 3aircloth %i Mari8n VerhoeveWn A$;;5B" cPublic
E62enitures in Latin 'merica( =rens an Xey Policy >ssuesH" I?H LorOin) Baper%
YPT;5T$!" Yashington
1
Conce2t care 2rive%te calitile 2ersonale ale omului 2olitic %i integritatea sa AMart7nez RosRn@ $;;4( !9!B"
Dahl@ Robert A!:9:B" La poliar&u@a" Mari" =ecnos"
Diamon@ Larry %i Leonaro Morlino A$;;.B" c=he Quality o# Democracy" 'n EvervieWH
&n >ournal of $emocrac'" Vol" !1@ nr .@ 22" $;)*!"
Diamon@ Larry %i Leonaro Morlino Aeitori"B A$;;1B" Aein) t*e Pualit' of
$emocrac'" Baltimore" =he Johns Io20ins ?niversity Press"
3ish@ M" -teven A$;;4B" c-tronger Legislatures@ -tronger DemocraciesH &n >ournal of
$emocrac'" Vol" !5@ nr !@ 22" 1)$;"
Levine@ Daniel I" %i JosP EnriOue Molina A$;;5B" Qota obre la calidad de la
democracia en AmArica Latina= @ndice epec@fico ' evaluaciNn comparada de lo pa@e9
'rticol 2rezentat la Congresul 'sociaiei e -tuii Latino)'mericane@ Montreal@
se2tembrie $;;5"
MainWaring@ -cott %i =imothy -cully AeitoriB A!::1B" Buildin) democratic intitution=
part' 'tem in Latin America" -tan#or( -tan#or ?niversity Press"
Mart7nez RosRn@ Mar A$;;4B" cLa carrera 2arlamentaria@ dla calia im2ortabH &n Manuel
'lc,ntara AeitorB Bol@tico ' pol@tica en AmArica Latina" -iglo FF> ) 3unaia Carolina"
Mari" 22"!51)$!!"
E`Donnell@ Guillermo@ Jorge Vargas Cullel %i Esvalo M" >azzetta AeitoriB A$;;.B" C*e
&ualit' of democrac'9 C*eor' and application" /otre Dame" ?niversity o# /otre Dame
Press"
-eligson@ Mitchell '" A$;;5B" c=he rise o# 2o2ulism an the le#t in Latin 'mericaH &n
>ournal of $emocrac'" Vol" !9@ nr *" 22" 9!):1"
Valenzuela@ 'rturo A$;;.B" cLatin 'merican Presiencies >nterru2teH &n >ournal of
$emocrac'" Vol" !1@ nr ." 22" 1)!:"
=raucerea( Rzvan Victor Pantelimon
A)dii! 'tat*!*i Na,i*n
E7 '7 Car!o) ParFr
A"/a)ador a! R2*/!icii
C%i! 4n Ro".nia #i 5*!&aria
-ocietatea internaional actual are atribute %i caracteristici ambivalente %i
contraictorii" Cn tim2 ce 2uterea in sistemul internaional se concentreaz &ntr)un mo
ineit %i e neo2rit &n m<na unei singure mari 2uteri@ 2e e alt 2arte@ &n conte6tul
economiei moniale@ statele trebuie s &m2art 2rotagonismul cu a2roa2e .;";;; e
com2anii multinaionale@ care concentraz ou treimi in totalul comerului monial
Cn acela%i tim2@ revoluia tehnologic %i ezvoltarea e62onenial a comunicaiilor@
2ermit sistemului economic internaional mrirea cantitii %i calitii bunurilor care se
2rouc %i se o#er@ 2recum %i realizarea tranzaciilor comerciale %i #inanciare &n tim2 real@
2e easu2ra #rontierelor 2olitice %i a istanelor geogra#ice"
Globalizarea 2revalent@ inamicile economice %i 2olitice care &m2ing lumea s2re
o intere2enen &n cre%tere %i s2re crearea e blocuri regionale %i subregionale@ au creat
un tablou &n care ansamblul activitilor %i interaciunilor internaionale e62erimenteaz
&n mo egal sinromul globalizrii@ #acilit<n na%terea e reele %i circuite iverse e
asociere non convenional@ care converg s2re o comunitate monial constituit in
actori multi2li@ ce a a8uns s aib un caracter ine2enent %i transnaional"
Erinea 2olitic internaional in ultimele secole a #ost #onat 2e ivizarea
lumii &n -tate /aionale cu caracter suveran@ &n carul crora #iecare unitate statal
a#i%eaz calitatea e a avea coniiii 2entru a 2utea e6ercita o 2utere e6clusiv asu2ra
unui s2aiu teritorial eterminat"
Ca o #orm e a #ace 2osibil e#ectivitatea acestei 2remize eseniale s)a stabilit o
se2arare raical &ntre conce2tele e societate civil %i -tat" 'st#el &nc<t 2rocesul
globalizrii 2e care &l trim azi are re2t unul in e#ectele sale 2rimoriale acela e a
conine o chestionare ineit a moelului statal clasic 2rin im2licarea unui im2ortant %i
multi2lu aseiu@ 2recum %i eroziune@ ale 2rinci2iului suveranitii"
Dovaa const &n aceea c@ &n 2rezent@ &n interiorul -tatului /aiune@ este in ce &n
ce mai greu s se #ac o i#ereniere clar &ntre -tat %i -ocietatea Civil" De aceea@ %i unul
%i cellalt au &ncetat s mai e6iste %i s #uncioneze ca realiti autonome %i
autoregulatoare@ 2entru a #ace loc unei circumstane &n care s)a generat un ansamblu
com2le6 e interaciuni &ntre ambele s2aii" Cn 2lus@ segmente care &n teorie integreaz
societatea civil@ cum este cazul gru2urilor e 2resiune %i al cor2oraiilor@ au a8uns s
is2un e o ca2acitate e in#luen ineit asu2ra -tatului %i instituiilor sale"
/oua orine internaional sumar caracterizat@ consier ca 2rinci2iu irector
ieea acorului &ntre i#eritele organizaii@ care &n aciunea lor@ ru2 &n mo continuu
2rinci2iul linealitii -tatului@ care este susinut e 2o2or@ &neles ca sum &ntre ceteni %i
-tat"
Dintr)o 2ers2ectiv e6tern@ 2rinci2iul suveranitii im2lic %i semni#ic #a2tul c
2uterea -tatului este &n mo raical ine2enent #a e oricare alt 2utere@ ingerin sau
intervenie e6tern"
=otu%i@ &n 2rezent@ -tatul /aiune a renunat la a#i%area rolului integrator %i
articulator 2e care &l avea &n trecut@ a%a u2 cum &l emonstreaz &n mo clar 2rocese
2recum cel al ?niunii Euro2ene@ care@ &n acela%i tim2@ vin s chestioneze cele trei ogme
clasice care constituie #unamentul &nsu%i al suveranitii ca 2rinci2iu 2olitic traiional %i
e netguit( su2remaia@ inivizibilitatea %i unitatea -tatului"
-tatele naionale &%i v a#ectate@ &n mo sensibil@ rolurile traiionale" Pe e o
2arte se v eroate e intere2enena global %i e multilateralism" Pe e alt 2arte@ se
v aseiate e as2iraiile anumitor colectiviti interne care lu2t 2entru a)%i a#irma
2ro2riile ientiti %i interese@ 2recum %i ca2acitile e acine 2ro2rie@ &n #aa 2uterilor
e6ecutivului central"
Cn acest #el@ 2iererea unitii -tatului %i a ca2acitii sale e6clusive ca actor &n
2rocesele internaionale@ vin s u%ureze a2ariia entitilor substatale ca actori relevani ai
inamicilor e interaciune a societii internaionale" 'st#el@ regiunile@ 2rovinciile %i
comunitile locale se nasc ca entiti cu roluri %i #uncii 2ro2rii &n s2aii eterminate@ in
care se 2roiecteaz s2re o imensiune global"
-#<r%itul Rzboiului Rece a coincis cu cre%terea 2roceselor e emocratizare la
scar global" Cn consecin@ schimbrile o2erate la nivelul societii internaionale au
continuat s aib im2act la nivel intern" Consensul &n 8urul emocraiei re2rezentative ca
2araigm 2olitic %i social@ care a 2truns 2ro#un@ e%i cu &m2otmoliri sensibile@ &n
societatea monial@ continu s aib un e#icit im2ortant &n ceea ce 2rive%te 2osibilitatea
unei e6tineri mai am2le %i 2ro#un a virtuilor acestui moel 2olitic %i social e
convieuire"
Cn acest sens@ cererea e econcentrare@ escentralizare %i regionalizare a 2uterii
2olitice %i aministrative a -tatului@ se riic 2recum o revenicare ceteneasc
#unamental@ %i chiar ca o coniie e ne&nlocuit 2entru a #ace 2osibil emocraia@
2artici2area social %i ezvoltarea"
Marea ma8oritate a societilor naionale au #ost create@ la acel moment@ &n logica
unei e6treme centralizri a 2uterii" Chiar aceast logic s)a im2us c&n a #ost necesar
organizarea@ u2 moel euro2ean@ a i#eritelor -tate /aionale@ nscute &n mo
ine2enent 2e toate continentele" Din acest motiv@ cultura birocratic e ti2 centralist %i
autoritarist se gse%te bine &nrcinat nu numai &n meiul clasei 2oliticie ci %i &n cel al
ceteanului@ &n general"
-tatul moern a asumat naionalismul ca 2e o construcie omogenizatoare %i e
aceea@ contrar %i &n continu lu2t &m2otriva oricrei tenine regionaliste sau locale@ sau
a oricrei #orme sau e62resii e revenicare etnic@ lingvistic@ religioas sau e oricare
alt #el"
E conce2ie #unaional cu caracter naionalist@ care se bazeaz 2e 2rece2te
uni#icatoare %i centraliste 2entru a asigura controlul teritoriilor@ resurselor %i #rontierelor@
nu 2oate ec<t s tin s2re a consiera ca o ameninare 2otenial secesionist sau e
ru2tur orice &ncercare e revenicare regional sau local" De aceea@ nici nu 2oate s
&ncerce s concentreze la ma6imul 2osibil ca2acitile %i atribuiile instituionalitii
statale &n omeniul relaiilor cu e6teriorul"
=otu%i@ &n 2rezent@ marea ma8oritate a socitilor naionale nu e62erimenteaz
nicio tenin sau ameninare secesionist vizibil" De aceea@ ar trebui s aib coniiile
e a)%i asuma c<teva im2erative ale lumii globalizate@ &ntre altele@ aceea care s#tuie%te
ao2tarea e strategii care s im2lice &ntrirea ca2acitilor regionale %i locale ca #actor
a8uttor al e#orturilor 2uterii e6ecutive centrale e a atinge niveluri mai mari %i mai bune
e insertare &n lume"
'st#el &nc<t e#orturile regionale e a &ncerca s se 2roiecteze &n lume trebuie
a2reciate ca iniiative valoroase %i cu 2otenial e reu%it@ crora trebuie s li se acore
s2ri8in" Printre alte motive@ 2entru c ele 2ot contribui &n mo ecisiv la evitarea e#ectelor
ezintegratoare neorite@ ca o consecin a unei inamici economice care tine s
stabileasc anumite teritorii %i comuniti re2t 2erante &n inamica globalizatoare"
Cn 2rezent@ &n tim2 ce actorii globalizrii se &nmulesc@ -tatele 2ier in rolul lor
2rotagonic %i in in#luen@ ls<n loc a2ariei e entiti suboronate@ ce &%i reclam
2ro2riile terenuri ine2enente e aciune@ &ntr)o relaie e coo2erare %i
com2lementaritate@ sau e concuren@ cu guvernele centrale"
-imultan@ #uncionarea intern a -tatelor naionale se vee in#luenat e o
realitate internaional 2ro#un trans#ormat@ #c<n loc #ormelor e relaionare %i
interaciune e ti2 orizontal %i vertical"
Procesele internaionale@ &n 2articular teninele s2re ine2enen %i
regionalizarea &ntr)o lume #oarte com2etitiv@ &m2ing entitile subnaionale e guvern
s2re &ncercarea e a se inserta ca atare 2e scenele vecine@ regionale %i globale"
Cn acest #el@ regiunile caut s &%i &mbunteasc 2ro2ria com2etitivitate@ at<t &n
meiul lor naional c<t %i &n cele subregional@ regional %i global@ s2ri8inin &n acest #el
realizarea 2ro2riilor lor strategii e ezvoltare"
Mai trebuie remarcat %i #a2tul c@ &n 2rezent@ chestiunile re#eritoare la s2aiul@
geogra#ia %i organizarea teritoriului@ au o im2ortan cresc<n &n stuiile es2re
ezvoltare@ &nc<t se vorbe%te e recu2erarea imensiunii teritoriale a ezvoltrii la toate
nivelurile economiei %i 2oliticii"
Cn acest #el@ globalizarea %i localizarea evin 2arte a aceleia%i monee@ ale crei
#ee a2ar ca #iin com2lementare" Mai ales ac se ine cont e i#erenele inter)regionale
cresc<ne &n interiorul rilor@ a2ariia unor ora%e %i regiuni 2roeminent globale %i e
2ro2ria criz a -tatului)/aiune@ toi #actori care e62lic necesitatea acorrii unei atenii
s2eciale evenimentelor care au loc &n teritorii"
De#iniiile cele mai clasice stabilesc c sunt actori ai relaiilor internaionale toate
unitile sau entitile care au un anume gra e autonomie 2olitic@ economic %i
constituional %i care@ &n acela%i tim2@ au coniii e 2roucere e consecine &n 2olitica
internaional %i nu 2ot #i re#erine com2lete 2entru ali actori sau autoriti"
Cn 2rezent@ relaiile internaionale 2ot #i e#inite ca un com2le6 e reele &n i#erite
omenii %i niveluri ale unitilor coe6istente@ inter2trunztoare %i care se &n#runt"
'ctorii acestor i#erite 8ocuri sunt eterogeni@ incom2lei &n as2iraia lor e a rezolva
autonomia %i@ &n consecin@ &n suveranitatea lor" Deoarece@ &n 2rezent@ 2uterea este
multiimensional %i #ragmentat"
'ceast situaie are loc atorit #a2tului c -tatul centralist in trecut a #ost
moerat 2rintr)o segmentare regional cu caracter #uncional@ care este tocmai aceea care
#ace 2osibil a2ariia altor #orme e i2lomaie@ 2recum cele la nivel global@ interregional@
trans#rontalier sau intermetro2olitan@ al cror obiect s2eci#ic nu este -tatul@ ar care@
totu%i@ sunt 2er#ect com2atibile cu i2lomaia statal"
'st#el e 2ro2uneri ne #ac s renunm la realism ca 2unct e veere central@ 2rin
care aceast schem e analiz nu este ca2abil s ca2teze trans#ormrile s2aiului 2olitic
global@ cre%terea actorilor multilaterali %i transnaionali %i a2ariia 2racticilor e 2olitici
alternative la cele traiionale"
Pentru reali%ti@ globalizarea este consecina acomorii balanei e 2utere &ntre
-tate@ sau@ cu alte cuvinte@ rezultatul istribuirii im2er#ecte a 2uterii internaionale %i a
2uterii in #iecare unitate statal"
-uveranitatea@ 2rinci2iul esenial al realismului@ nu mai 2oate #i garantat e
-tatul /aiune@ eoarece integrarea@ cre%eterea localismelor@ #ractura -tatelor %i
internaionalizarea #unciei 2ublice@ sut #actori care 2un suveranitatea &ntr)o evient
&noial"
Ca2italismul comercial %i inustrial este legat e #ormarea -tatelor /aionale@ iar
a%a numitul Gca2italism al in#ormaieiH@ este@ la r<nul su@ legat e eventuala sa is2ariie
ca #orm 2olitic 2rin e6celen"
Din toate aceste cauze@ c<n e6aminm aceste chestiuni@ trebuie s ao2tm o
aborare #uncionalist@ care ne o#er instrumentele conce2tuale %i metoologice 2entru a
&ncerca s &nelegem mai bine o lume multicentric@ #ormat in iverse ti2uri e actori
care convieuiesc cu o lume e -tate centraliste"
Cn acest caru conce2tual@ ca e6em2lu@ trebuie menionat a2ariia a a%a numitei
2arai2lomaii@ care nu este altceva ec<t aciune &n omeniul internaional a entitilor
substatale@ subnaionale sau locale" 'ceast 2ractic 2olitic a #ost enumit la &nce2ut e
>vo Duchace0@ unul intre 2rimii %i 2rinci2alii anali%ti ai #enomenului@ re2t
Gmicroi2lomaieH@ ar@ mai t<rziu@ Panayotis -olatos a rebotezat)o G2arai2lomaieH@
enumire sub care este cunoscut %i e#init &n mo universal@ conce2t &n care vocabula
G2araH vrea s &nsemne istincia &ntre aceast clas e aciuni %i i2lomaia organelor
centrale ale -tatului@ cu care se cooroneaz@ se com2lementeaz sau acioneaz &n
2aralel@ uneori &ntr)un mo con#lictual"
La r<nul su@ /oP Cornago a e#init)o ca im2licarea guvernelor non centrale &n
relaiile internaionale 2rin stabilirea e contacte 2ermanente sau a hoc cu entiti
2ublice sau 2rivate@ cu sco2ul e a 2romova teme socioeconomice sau culturale@ 2recum
%i orice imensiune e6tern a com2etenelor sale constituionale" 'ceast e#iniie a #ost
a2oi &mbogit chiar e Ducache0@ care a stabilit o i#eren &ntre 2arai2lomaia
trans#rontalier@ cea transregional Auniti #r #rontier comunB %i 2arai2lomaia
globl@ care trateaz teme ce im2lic toat 2laneta"
Din 2ers2ectiva acestei aborri@ -tatele continu s #ie actorii 2rinci2ali ai
2oliticii moniale" Dar@ legturile lor cu actorii transnaionali %i subnaionali sunt in ce
&n ce mai str<nse %i com2lementare@ 2e o scen 2e care 2roli#erarea e ast#el e uniti
im2lic grae 2rogresive e ecere %i grae e e2lasare a -tatului /aiune ca actor
2rinci2al &n relaiile %i 2rocesele internaionale"
=raucerea( Elena Lincan
Noi 2artid #i vc%i clivaje 4n )i)t"*! d 2artid din A"rica
Latin0 tran)2*nra 2o!itic a con3!ict*!*i tnic
G!avia Gridn/r&
Univr)itata din 'a!a"anca ('2ania(
In)tit*t*! Intr*nivr)itar 2ntr* I/roa"rica
I7 INTRODUCERE
3ormarea %i succesul electoral al 2artielor etnice este un #enomen nou &n
'merica Latin" Cn ciua im2ortanei lor numerice@ a iversitii rasiale a societilor@
2recum %i a unor &ncercri care 2<n la urm nu au a8uns s se articuleze %iTsau s se
menin &n tim2@ inigenii s)au meninut in 2unct e veere istoric la marginea
instituiilor %i a inamicii sistemelor 2olitice in regiune" Eat cu 2rocesele e tranziie
emocratic aceast situaie s)a trans#ormat" Multe 2o2ulaii inigene au &ncetat e a mai
#i obiecte 2asive 2entru a se converti &n subiecte active &n ri 2recum Ecuaor@ Bolivia@
Me6ic@ Venezuela@ /icaragua@ Guatemala@ Peru@ Brazilia@ Chile %i Columbia" Chiar ac
&n #iecare ar aceste 2rocese au avut caracteristici 2ro2rii %i niveluri e ezvoltare
eosebite@ &n termeni generali@ s)a realizat o mai mare con%tientizare %i 2artici2are a
inigenilor &n viaa 2olitic@ 2recum %i &n instituiile 2olitice AColumbia@ Venezuela@
Me6icB@ 2rin intermeiul organizaiilor sociale APeru@ Columbia@ Bolivia@ Brazilia@
EcuaorB@ a mi%crilor revoluionare AMe6icB %i a 2artielor etnice AEcuaor@ Bolivia@
Columbia %i VenezuelaB@ care au a8uns chiar s #ie victorioase &n alegeri AEcuaor@
BoliviaB"
'sta nu &nseamn c inigenii nu s)au mobilizat sau nu s)au organizat nicioat
anterior ecaei !:9;" Dim2otriv@ au avut loc numeroase rscoale@ mai mult sau mai
2uin e succes@ %i chiar au #ost 2artie care cutau s re2rezinte sectoarele inigene"
!
Ceea ce se &nt<m2l acum este c &n anumite state 2entru 2rima at inigenii au creat@
atorit 2roceselor e liberalizare 2olitic@ 2artie etnice
$
@ care au reu%it s mobilizeze
1
Cn Bolivia s)au creat 2artie etnice Achiar ac minoritareB &nainte e anii :;( Mi%carea >nian[ =u2a0
Xatari AM=X'B &n !:9; %i Mi%carea Revoluionar e Eliberare =u2a8 Xatari AMR=XLB &n !:91@ care au
reu%it s obin c<teva manate &n Congres %i chiar Vice)2re%einia Re2ublicii &n !::*@ atorit unei
aliane cu Mi%carea /aional Revoluionar AM/RB"
2
Cn acest stuiu@ etnicul este asimilat cu inigenul@ acesta #iin &neles con#orm lui Martinez Cabo
A!:95($5B GComunit(ile indi)ene% popoare i na(iuni care% av#nd o continuitate itoric cu ociet(ile
anterioare invaziei i colonizrii care -a realizat pe teritoriul lor% e conider ditincte de alte ectoare
ale ociet(ii care .n prezent predomin .n totalitate au .n parte acete teritorii9 Compun .n prezent
ectoare ne-dominante ale ociet(ii i unt detinate a percepe% dezvolta i tranmite )enera(iilor viitoare
teritoriile lor trvec*i i identitatea lor etnic% ca baz a e8iten(ei lor continue ca popor% .n conformitate
cu propriile norme culturale% intitu(ii ociale i iteme juridiceH ACitat &n 'ssies !::9($.B"
am2le 2ri ale electoratului %i care au ezvoltat inclusiv o mare ca2acitate e %anta8
asu2ra sistemului 2olitic %i a instituiilor sale" 'ceste 2artie sunt un ti2 e gru2 2olitic
care 2artici2 la alegeri %i obin ca caniaii lor s accea la #uncii e re2rezentare
2o2ular@ ai cror lieri se ienti#ic@ &n marea lor ma8oritate@ ca 2arte a unui gru2 etnic
ne)ominat Aaceasta ne&nsemn<n &ns c este minoritar &n ra2ort cu cel ominantB %i care
susin &n 2rinci2al 2rograme e natur cultural sau etnic" Cn multe intre aceste 2artie
sunt caniai care nu sunt membri ai res2ectivului gru2 etnic %i care 2ot inclue cereri
care nu sunt &n e6clusivitate e natur etnic" Di#erena este at e #a2tul c aceast
nuan etnic #ace 2arte in ientitatea membrilor@ &nglob<n %i conin<n o sum e
cereri s2eci#ice@ integrate incolo e i#erenele intersubiective %i care acioneaz ca un
element i#ereniator #a e celelalte 2artie 2olitice"
/oile 2artie au 2resu2us trans2unerea &n 2olitic a cererilor %i intereselor care
rmseser latente e mult tim2" -e s2une c un con#lict se trans2une &n 2olitic atunci
c<n este 2erce2ut ca im2ortant e ctre cetenii)electori ast#el &nc<t ace%tia se situeaz
&ntr)o tabr susintoare a acestui con#lict@ 2<n la 2unctul &n care a2are necesitatea e a
se mobiliza %i organiza 2artie care s &i re2rezinte &n sistemul 2olitic" ?n con#lict social
2oate s #ie 2rezent &n societate ar s nu in#lueneze irect asu2ra 2artielor@ aic s nu
a#ecteze structura com2etiional a sistemului e 2artie sau strategiile celor care
concureaz &n carul acestuia" ?n con#lict social 2oate@ inclusiv@ s coniioneze
instituiile 2olitice %i com2ortamentul actorilor sociali@ #r a a na%tere unui 2arti
2olitic" '%aar un con#lict social 2oate s se menin mult tim2 latent@ #r a avea
vizibilitate 2olitic@ #r s ating o imensiune su#icient e 2uternic 2entru a se converti
&ntr)o iviziune 2olitic care s se2areu cetenii &ntre ei %i s &i #ac s se &n#runte 2rin
intermeiul organizaiilor care le a2r interesele" 3a2tul c intr)o societate ivizat rasial
%i etnic nu e6ist 2artie etnice nu 2resu2une &n mo necesar absena unui con#lict@ acesta
2ut<n e6ista ar s #ie latent"
Prezena vechilor clivaje
B
%i a noilor 2artie este legat e stabilitatea %i
trans#ormarea sistemelor e 2artie" 3a2tul c a2are un 2arti ne conuce la re#lecia
asu2ra elementelor care a8ut la na%terea sa %i la coniiile necesare acesteia" 3ormarea
unui 2arti se atoreaz 2rezenei unor noi valori &n societate@ structurrii unor noi
con#licte sau im2otriv rs2une 2olitizrii unor con#licte sociale istorice 2rezente &n
societateb Dac consierm aceast cauz ultim se 2une &ntrebarea Ce #ace ca un
con#lict s se 2olitizeze %i ce elemente in#lueneaz asu2ra acestei 2olitizrib Cn aceast
cercetare ne 2ro2unem s cunoa%tem cum a2ar noile 2artie@ &n acest caz@ 2e baze etnice
A!B %i e ce ele a2ar &n anumite conte6te %i nu &n altele A$B" Pentru aceasta se e62loreaz
#actorii care e62lic crearea 2artielor %i se a2lic aceste re#le6ii la cazurile e
emocratizare recente %i la societile &n 2roces e #ormare@ 2lec<nu)se e la evaluarea
i#eritelor e62licaii cu 2rivire la motivul a2ariiei e noi 2artie %i care sunt cauzele cele
mai 2uternice care #ac ca anumite gru2uri s se converteasc la un moment at &n
organizaii 2olitice care au succes electoral@ &n tim2 ce altele nu"
-usinem c schimbri legate e( atituinile@ com2ortamentele %i organizarea
mi%crii inigene Av!B@ e sistemul 2olitic %i structura instituional Av$B@ e graul e
1
Datorit controversei asu2ra noiunii e cleava)e traus 2rin cliva8e@ se 2re#er utilizarea altor termeni
2recum #racturi sociale@ linii e tensiune sau iviziuni sociale@ chiar ac sunt anumite i#erene e nuan
&ntre ele"
com2etiie &n sistemul e 2artie %i e strategiile %i com2ortamentele 2artielor e8a
e6istente Av*B@ e atituinile 2oliticienilor %i cetenilor Av.B %i o con8unctur
internaional s2eci#ic Av1B au #avorizat o serie e o2ortuniti 2olitice@ care la r<nul lor
au in#luenat crearea e 2artie etnice %i cu acestea 2rocesul e traucere &n 2olitic a
cliva8elor sociale istorice care e6istau latente &n societate" -e remarc@ &n acest sens@
im2ortana strategiilor e coo2tare a electoratului inigen e ctre 2artiele traiionale@
absena organizaiilor sociale bine structurate la nivel naional@ carena 2rogramelor
eucaionale bilingve %i a unei elite cu vocaie negatoare a statului@ 2recum %i li2sa e
con#igurare a unei con%tiine etnice inter)gru2ale@ re2t #actori care au &ngreunat #ormarea
unui 2arti etnic@ %i ca atare 2olitizarea cliva8elor &n amorire"
'rticolul acesta este o 2rim &ncercare e a investiga &ntr)o aborare com2arativ
#actorii care 2olitizeaz clivajele %i #aciliteaz crearea noilor 2artie 2olitice" Lucrarea se
structureaz &n 2atru 2ri" Cn 2rimul r<n se 2rezint iversele teorii care e62lic a2ariia
2artielor 2olitice %i se e62un anumite iei 2entru a &nelege coniiile care #ac 2osibil s
emearg o nou iviziune 2olitic &ntru)un sistem e 2artie cu un nivel sczut e
instituionalizare" Cn al oilea r<n se analizeaz aceste teorii &n lumina e62erienei
'mericii Latine %i se 2ro2une combinarea 2ers2ectivelor@ care rezult in utilizarea
literaturii asu2ra structurii e o2ortuniti 2olitice A-EPB" Cn al treilea r<n se stuiaz
#actorii care au us ca &n anumite sisteme 2olitice@ cu 2o2ulaii inigene numeroase@ s
a2ar 2artie etnice@ chiar ac cu succes electoral variabil AEcuaor %i BoliviaB@ &n tim2
ce &n alte sisteme@ care ein &n acela%i gra 2o2ulaii inigene@ s nu a2ar aceste noi
2artie %i nici s nu se genereze o 2uternic mobilizare care s 2olitizeze acest con#lict
social APeru@ GuatemalaB sau a2ar ali actori care canalizeaz aceste revenicri@ &n
2rinci2al 2artiele 2olitice traiionale AGuatemala@ Me6icB
!
" Cn al 2atrulea r<n se vor
evienia o serie e re#lecii 2rin intermeiul stuiilor e caz@ cu 2rivire la coniiile care
trebuie s #ie ate 2entru a se crea un 2arti etnic"
Cazurile analizate e 2artie e succes se consier cele in Ecuaor %i Bolivia@
&n tim2 ce &n celelalte sisteme 2olitice mi%crile inigene nu reu%esc s articuleze 2artie
etnice@ chiar ac &n Peru s)a organizat o mi%care social %i sunt anumite e62resii
2artiiste &n alegerile locale care &nc nu au e62resie naional"
$
Partiul cu cel mai mare
succes electoral %i cel mai bine organizat a #ost Mi%carea ?nitate Plurinaional
Pacha0uti0 + /oua Kar AM?PP)/PB@ braul 2olitic a Con#eeraiei /aionalitilor
>nigene in Ecuaor ACE/'>EB@ &n alian cu sectoare ne)inigene" Cn Bolivia crearea
unui 2arti etnic a a2rut ca o necesitate a mi%crii GcocaleroH@ care s)a aliat cu i#erite
gru2uri 2olitice ca 2arte a strategiei sale electorale( &nt<i 2rin 'unarea -uveranitii
Po2orului A'-PB &n !::1@ a2oi 2rin crearea >nstrumentului Politic 2entru -uveranitatea
Po2oarelor A>P-PB utiliz<n &n alegerile in !::: Mi%carea ctre -ocialism@ care era e8a
&nregistrat" 'lt 2arti inigen a #ost creat &n Bolivia &n $;;; e ctre 3eli2e Quis2e@
secretarul general al Con#eeraiei ?nice a Muncitorilor Rurali in Bolivia AC-?=CBB"
Cn Guatemala au e6istat caniai inigeni &n alegeri 2rin intermeiul 2artielor
traiionale@ ar nu s)a nscut un 2arti etnic@ iar &n Me6ic@ incolo e mobilizrile create
1
Cazurile Columbiei %i Venezuelei@ e%i se consier e mare interes 2entru a &nelege #enomenal@ vor #i
incluse &n eta2e viitoare ale investigaiei@ in raiuni e s2aiu %i tim2"
2
Mi%carea >nigen a 'mazoniei Peruane AM>'PB chiar ac &n alegerile in $;;; a c<%tigat !$ 2rimrii@ &n
termeni naionali un are un rol semni#icativ %i nici o articulare su#icient 2entru a #i consierat un 2arti
etnic"
&n 8urul rezistenei za2atiste %i e canalizarea voturilor &n 2artiele Gtradi(ionaleH@ nu a
#ost un 2arti etnic care s aib aco2erire naional"
CAHURILE DE 'TUDIU
EC?'DER BEL>V>' PER? G?'=EM'L
'
MEF>C
M 2o2ulaie
inigene
*1@1 5!@$ .;@$ 4;@* !$@.
Procesul e
liberalizare 2olitic
Atranziie la
emocraieB
!:59 !:9$ !:9; !::4 $;;;
=i2ul e regim
autoritar anterior
Dictablana Dictatur Dictatur Dictatur Regim ne)
com2etitiv
'tituinea #a e
inigeni a
guvernului anterior
liberalizrii 2olitice
3avorabil ) 3avorabil Re2resiv 3avorabil
Mi%care
insurecional
/u /u /uee Da AEGPB Da AMSB
Parti etnic M?PP)/P '-P)
>P-P)
M'-
M>P /ueee /u /u
'nul crerii
2artiului etnic
!::4 !::1)
!:::
$;;$ ) ) )
Parti etnic cu
succes electoral
Da Da /u /u /u
e /u e6ist o 2oziie comun cu 2rivire la ci#rele 2o2ulaiei inigene &n statele analizate"
'ceasta se atoreaz iversitii criteriilor #olosite 2entru a e#ini cine este inigen@
absenei 2<n e cur<n a incluerii criteriului Gautoe#inirii ientitiiH &n recensminte
%i e calcului care se #ace Aaic asu2ra crui total se calculeaz 2rocenta8ulB" -e susine
c &n 'merica Latin sunt &n 8ur e .;; e milioane e 2ersoane@ intre care 1; sunt
inigeni a2arin<n a .;; e etnii" Datele e 2o2ulaie 2e ri sunt cele in recensm<ntul
realizat &n carul CEP'L &n !::;" ACn Peyser %i Chac0iel !:::B"
ee Este i#icil s ienti#ici -enero Luminoso A'yacucho@ PeruB ca o mi%care
insurecional e gueril etnic eoarece atele aunate e Comisia 2entru 'evr %i
Reconciliere semnaleaz c 5;M in victimele sale au #ost inigeni"
eee Mi%carea >nigen in 'mazonia Peruan AM>'PB A!::4B nu are un nivel e
articulare %i e organizare care s ne 2ermit a o consiera &n acest moment un 2arti
etnic"
II7 CITEVA ELEMENTE PENTRU O REGLECIE TEORETIC
II7B7 A2ari,ia 2artid!or #i tran)3or"ara )i)t"!or d 2artid
Cn literatura e s2ecialitate e6ist iverse e62licaii asu2ra a2ariiei 2artielor
2olitice %i asu2ra #ormrii sistemului e 2artie" >niial Duverger A!:1!B semnala re2t
izvoare 2rinci2ale ale crerii 2artielor@ calea instituional)2arlamentar %i cea
e6tra2arlamentar Ain e6teriorul Parlamentului %i ins2re o organizaie a societii
civileB" Jana A!:4!B com2leteaz em2iric analiza lui Duverger %i evieniaz o nou
#orm e creaie( cea care &%i are originea &n #uziunea sau sciziunea altor 2artie e6istente
e8a" 'cestei irecii &i a2arin acele 2artie care a2ar 2rin ecizia lierilor Acarismatici
sau nuB@ ceea ce 2resu2une o viziune elitist asu2ra #ormrii 2artielor" La Palombara %i
Yeiner A!:44B semnaleaz trei gru2uri e teorii( cele instituionale@ cele ale crizelor
istorice@ bazate 2e criza e legitimitate %i e 2artici2are %i cele ale ezvoltrii@ care
#unamenteaz originea 2artielor &n 2rocesele globale e moernizare social" Xitschelt
A!:9:B reia aborarea instituional %i semnalizeaz im2ortana aborrii culturale %i
sociologice" Yare A$;;.(*4B rezum #actorii care etermin natura 2artielor 2olitice %i a
sistemelor e 2artie@ &n trei( cel sociologic@ cel instituional %i cel com2etitiv@ e%i acesta
este inclus ca 2arte a aborrii instituionale"
Duverger@ Jana@ La Palombara %i Yeiner@ Xitschelt %i Yare au 2rezentat
iversele variabile care in#lueneaz asu2ra crerii 2artielor %i 2e care Bartolini A!:94B le
concentreaz &n ou gru2uri" Pe e o 2arte aborarea itorico-conflictiv@ &neleas &n
acela%i tim2 ca aborare sociologic@ bazat 2e iviziunile socio)structurale relaionate cu
2rocesul e #ormare a -tatului %i e ezvoltare inustrial@ care constituie baza
ientitilor colective ale gru2urilor %i mi%crilor a#late &n con#lict" Pe e alt 2arte
aborarea intitu(ional% im2ulsionat &n mo #unamental oat cu am2li#icarea
re2tului e vot Acare a generat conte6tul #ormrii unei 2iee electorale care stimuleaz
com2etiia &n clasa 2olitic %i stimuleaz organizarea acesteiaB %i ezvoltarea instituiilor
emocratico)re2rezentative@ &n s2ecial a 2arlamentelor@ care &n anumite cazuri au
#uncionat ca surs e creare a 2artielor"
>m2ortana acestor aborri 2entru &nelegerea #enomenului analizat necesit
reluarea argumentelor sale 2rinci2ale" 'borarea ociolo)ic analizeaz originea
sistemelor e 2artie 2lec<nu)se e la contratele %i iviziunile care a2ar &ntr)o
comunitate naional &n 2rimele momente ale e62ansiunii su#ragiului %i ale #ormrii
-tatului ) /aiune@ care ulterior rm<n G.n)*e(ateH@ structur<n ast#el com2etiia
intra2artiist ALi2set y Ro00an !:45B" Partiele acioneaz 2recum aliane &n con#lict
asu2ra unor 2olitici %i #ieliti 2entru ni%te valori@ &n interiorul unui cor2 2olitic mai
am2lu@ care@ &ncerc<n s e2%easc aceste con#licte@ caut ca cetenii s se alieze &ntre
ei e2%in aceste con#licte care genereaz linii e tensiune" Cliva8ele sunt o iviere a
societii &n gru2uri o2use care este eterminat e 2oziia inivizilor &n structura social
%i care@ #iin #oarte im2ortante 2entru ace%tia@ termin gener<n alinieri &ntre gru2urile
sociale %i 2artie" Moelele e con#lict social e6istente sunt eterminante 2entru
schimbrile in sistemul e 2artie AYare $;;.(*4BL a%aar o schimbare e 2oziie &ntr)un
con#lict va #ace ca cetenii s)%i schimbe 2re#erinele &ntr)un sistem e 2artie"
B
Cntr)o
aborare i#erit@ cea intitu(ional% se a2eleaz la schimbri ale regulilor 8ocului %i ale
instituiilor ca moalitate e rezolvare a is#uncionalitilor sistemului e 2artie" 'cest
curent 2resu2une c ac se moi#ic anumite as2ecte ale regulilor care conuc 8ocul
2olitic atunci este 2osibil o moi#icare a naturii instituiilor@ a manierei &n care actorii se
com2ort &n sistem %i a evalurilor care se realizeaz la momentul lurii eciziilor"
A
Ceea ce am e62us emonstreaz c un 2arti se na%te %i se ezvolt &n relaie cu
Goutput-urile" instituionale@ aic regulile 8ocului %i 2reveerile instituionale ale
sistemului 2olitic %i &n acela%i tim2 &n relaie cu o situaie istoric e interaciune asu2ra
Ginput-urilor" socio)culturale@ care stabilesc carul &n care #uncioneaz iversele
o2ortuniti 2entru articularea cererilor ABartolini !:94($*5B" Din aceast cauz
e62licaiile &n cazul societilor &n 2roces e #ormare Acum sunt cele analizate aiciB trebuie
s 2lece e la o strategie e hibriizare@ e construire a unei com2lementariti a
variabilelor care e62lic #enomenul ABartolini !:94($*4)$*5B %i care s 2ermit
construirea unui scenariu 2ro2ice 2unerii &n mi%care a cetenilor@ at<t social c<t %i 2olitic@
%i s se organizeze &n 2artie 2olitice care s lu2te 2entru cererile %i interesele lor"
II7A7 Vc%i c!ivaJ !atnt #i )tr*ct*ra o2ort*nit,i!or 2o!itic
Cn 'merica Latin iscuia asu2ra naturii clivajelor %i a #ormrii 2artielor 2olitice
nu a #ost 2urtat &n mo a2ro#unat@ e%i e6ist c<teva e6ce2ii interesante ADi6 !:9:L
Co22ege !::5L Nashar !::9L Moreno !:::L Collins $;;! %i Van Cott $;;*B" Di6 susine
c unele intre liniile e iviziune clasice care au at na%tere sistemelor e 2artie in
Euro2a Ecciental la momentul e6tinerii re2tului e vot@ au #ost e asemenea 2rezente
%i la originea sistemelor e 2artie in 'merica Latin" Recunoa%te &ns c e6ist o
i#eren #unamental &ntre cele ou 2rocese( pattern-urile e ezvoltare %i evoluie a
liniilor e con#lict au #ost i#erite( &n tim2 ce &n Euro2a au avut o evoluie constant@ &n
'merica Latin au #ost e manier iscontinu
?
" Cn acest sens trebuie subliniat c la
momentul #ormrii comunitilor naionale latino)americane@ o serie e con#licte 2recum
cel etnic@ cultural %i inter)religios@ nu au #ost 2rezente@ iar &n anumite cazuri au &nce2ut s
se mani#este mult mai t<rziu
;
" Cn ciua limitrilor atorate i#erenelor e6istente la nivel
1
E variaie a aborrii sociologice este cea culturalit% care se susine 2e schimbrile culturale %i ale
alorilor &n societile 2ost)inustriale" Din aceast 2ers2ectiv iviziunile sunt chestiuni atituinale@ a%aar
sunt ate e valorile %i creinele 2e care inivizii le a2r ca #iin 2ro2rii %i care &i #ac s a2arin unui
gru2 sau altuia" Dac a2ar schimbri &n valorile cetenilor atunci se 2rezum c vor a2rea noi 2artie sau
c va avea loc trans#ormarea sistemului e 2artie" /oi valori 2resu2un@ in aceast 2ers2ectiv@ noi
2artie"
2
Cn aceast aborare@ e asemenea@ trebuie inclus aborarea com2etitiv AYare $;;.(*5B" Partiele@ ca
instituii@ rs2un unei cereri e com2etiie cu altele &n termeni ieologici@ iar sistemul e 2artie este
scenariul unei interaciuni com2etitive A%i e coo2erareBA-artori !:54L DoWns !:15B" Cn aceast 2ers2ectiv
#iecare organizaie 2artiist caut s)%i ma6imizeze cota e 2utere %i intr &n com2etiie cu celelalte 2entru
resurse care sunt #inite AvoturileB
3
Rt*e partie and part' 'tem of per*ap a dozen Latin American countrie *ave emer)ed more or le
de novo% uuall' after a revolution or a lon) period of dictatorial rule% Dit* feD perceptible linO to
prerevolutionar' or predictatorial patR ADi6 !:9:( $1B"
4
'ceasta relativizeaz viziunea lui Li2set %i Ro00an 2otrivit creia sistemele e 2artie se menin
c&ngheateH Afreezin) part' 'temB 2lec<n e la #racturile socaile care au natere comunitilor naionale"
socio)statal &ntre cele ou conte6te@ care #ac i#icil e6tra2olarea strict a aborrii
sociologice clasice@ trebuie subliniat logica argumentativ a acestei 2ers2ective@ &n
2articular@ noiunea e con#licte care o2un gru2uri@ %i 2entru aceasta se a2eleaz la
inter2retarea 2e care >nglehart A!:9.B o #ace asu2ra liniilor e tensiune ca Girecii stabile
e 2olarizare a con#lictuluiH
B
" 'ceast e#iniie este mai #le6ibil %i mai inamicL ceea ce
#aciliteaz &nelegerea 2roceselor 2olitice &n carul unor societi care se a#l &nc &ntr)un
2roces e #ormare"
Cn mo clar@ a te re#eri la un 2roces e &ncor2orare a #orelor sociale 2resu2une a
te g<ni la un sistem care &nc nu a terminat s se construiasc@ care 2oate #i consierat ca
o comunitate 2olitic &n 2roces e moernizare
A
" 'ceasta im2lic ca &n anumite ri@ une
-tatul %i naiunea continu s se ree#ineasc@ iviziunile sociale sunt inamice@ eoarece
e6ist sectoare care anterior nu #useser luate &n consierare ca 2arte a -tatului sau a
naiunii %i sunt e6cluse@ e%i #ac 2arte in societate" -e %tie c nu toate iviziunile
structurale ale unei societi s#<r%esc 2rin a con#igura clivaje la momentul #ormrii
-tatelor ) /aiune" Pentru ca o iviziune structural s se trans#orme &n clivaj trebuie s
#ie im(it de ctre indivizi" 'ic@ trebuie s se con#igureze o serie e aliniamente &ntre
#iecare intre gru2urile sociale %i 2artiele cores2onente" Cum semnalau Bartolini %i
Mair A!::;B@ alturi e criteriul elimitrii Acare mereu este structuralB@ a2are %i i#erena
nestructural@ e natur normativ %i organizativ" Di#erena normativ 2resu2une ca
cetenii s &neleag c aceea este o iviziune relevant@ %i ca atare s susin anumite
valori 2olitice" Di#erena organizativ semni#ic articularea 2ractic a acestor valori@ %i ca
atare crearea unor 2artie 2olitice care s le re2rezinte" 't<t interiorizarea acestor interes@
c<t %i organizarea 2osterioar 2resu2un recunoa%terea in 2artea inivizilor c aceste
cereri sunt ameninate %i c trebuie a2rate" C<n aceasta se &nt<m2l@ este e a%te2tat ca
aceast i#ereniere s #ie 2erce2ut %i interiorizat ca un con#lict central &n societate@ %i
oat cu aceasta se 2rouce un clivaj"
'%aar o #ractur social 2oate s e6iste mult tim2 #r s se mani#este 2e scena
2olitic@ &ns #a2tul c ea nu se mani#est 2olitic nu &nseamn c tensiunea structural nu
e6ist" Chestiunea este cum %i c<n a2are aceasta@ aic@ ce #actori #ac ca un cliva8 care a
#ost &n amorire mult tim2 s #ie recunoscut ca im2ortant e ctre inivizi care s)l
trans#orme &ntr)o organizaie care s a2ere interesele lor@ %i care@ la r<nul su@ s se
converteasc &ntr)o linie e com2etiie electoral relevant 2entru sistemul e 2artie" ?n
rs2uns la aceast &ntrebare 2oate #i at 2lec<n e la o serie e teorii legate e
o2ortunitile 2e care sistemul 2olitic le o#er gru2urilor 2entru a se mobiliza A=arroW
!::5L Xitschelt !:94B" 'borarea structurii e o2ortuniti 2olitice A-EPB 2oate s a8ute
la &nelegerea acestei situaii@ re#erinu)se la coniiile cu caracter obiectiv ale meiului
2olitic care 2ot s2ri8ini sau &ngreuna aciunea cetenilor A=arroW !::5( .:B" -e 2leac e
la ieea c schimbrile generate &n anumite as2ecte ale sistemului 2olitic creeaz
-chimbrile &n com2ortamentul electoral al euro2eneilor &n anii 4; %i 2rocesele e volatilitate electoral
emonstreaz c sistemele e 2artie nu sunt &ngheate ci c sunt is2use la schimbri Avezi Bartolini %i
Mair !::;L 3ran0lin@ Mac0ie@ Valen et al" !::$B"
1
'cestea 2ot #i e#inite ca( c[""\ relativel' table pattern of polarization in D*ic* )iven )roup upport
)iven policie or partie% D*ile ot*er )roup upport oppoin) policie or partie [999\H A>nglehart !:9.( $.B"
2
?nul intre #enomenele care genereaz moernizarea este &n mo cert &ncor2orarea unor gru2uri care nu
sunt incluse &n sistemul 2olitic" Iuntington A!::5( *.:B susine c moernizarea este cea care ccreeaz %i
susine con%tientizarea %i activitatea 2olitic a gru2urilor sociale %i economice["""\ care se a#l &n a#ara s#erei
2oliticeH"
2osibilitatea 2entru aciunea colectiv AMc'am@ Mc'rthy %i Sal $;;!B" Con8unctura
a8ut la activarea e62resiilor sau mi%crilor AMart7 $;;.B@ 2rin evaluarea costurilor
aciunii colective@ esco2erirea 2otenialilor aliai %i gsirea zonelor &n care autoritile
sunt vulnerabile la 2resiunile %i cererile cetenilor
B
" Din acest 2unct e veere
o2ortunitile 2olitice sunt cele care eschi calea 2entru aciunea colectiv A=arroW
!::5L Xitschelt !:94BL chiar ac e multe ori sunt chiar mi%crile cele nasc@ 2rin
intermeiul 2resiunilor lor@ aceste o2ortuniti AMart7 $;;.B"
Cn aceast lucrare se insist 2e 2olitizarea clivajelor %i trans2unerea lor
organizativ@ mai mult ec<t 2e momentele anterioare #ormrii mi%crilor etnice" De%i
sunt convins c nu se 2oate &nelege unul #r altul A2artiul #r mi%carea care &l
2receeB@ m intereseaz e62lorarea e manier com2arativ a #actorilor e62licativi ai
trans2unerii 2olitice Aatituinali %i mai ales organizaionaliB a con#lictului etnic" Chiar %i
atunci c<n in#luena -EP %i a imensiunilor sale@ &n a2ariia mi%crilor inigene &n
'merica Latin a #ost analizat e manier e6tins@ #iin consierat #unamental 2entru
a e62lica mobilizarea acestor sectoare AMart7 $;;.(.L Van Cott $;;*L Collins $;;!L
Langer %i Mu_oz $;;*B susin c ca2acitatea 2ro2riilor mi%cri %i organizaii e
trans2unere 2olitic a con#lictului@ ins2re ceva care era latent ctre o linie e com2etiie
relevant@ a #ost central" De%i este i#icil e stabilit care este legtura e cauzalitate %i ce
a #ost &nainte %i ce u2@ aceast lucrare susine ieea c sunt 2ro2riile mi%cri care 2rin
intermeiul 2resiunilor lor creeaz o2ortunitile 2olitice"
III7 CADRUL E8PLICATIV
Premizele e la care 2leac aceast lucrare %i care sunt e62lorate em2iric@ 2entru
moment &n termeni 2rovizorii@ se 2ot #ormula ast#el(
!V Globalizarea@ coo2erarea internaional %i ezvoltarea 8uris2ruenei la nivel
internaional contribuie la &ntrirea organizaiilor sociale %i la recunoa%terea
re2turilor #unamentale ale 2o2ulaiilor inigene"
$V Procesele e liberalizare 2olitic@ ingineria instituional %i tranziiile la
emocraie@ eoarece 2resu2un trans#ormri &n relaiile intre -tat@ societatea civil
%i 2ia@ genereaz noi o2ortuniti 2olitice 2entru crearea 2artielor etnice"
*V Coniii mai u%oare 2entru &n#iinarea noilor organizaii 2oliticeL introucerea
re2tului e vot %i 2entru anal#abei %i o structur statal mai escentralizat@
#avorizeaz a2ariia noilor 2artie"
1
-EP se centreaz &n 2rinci2al 2e #actorii e meiu care contribuie la mobilizarea cetenilor" 'ceste
resurse e6terioare sunt( aB cele e car,cter sistemic relaionate cu emocratizarea regimului 2olitic %i care
sunt &n general cauzate e schimbri ale regulilor 2olitice care #ac mai 2uin costisitoare mobilizareaL bB
cele e car,cter ctem2oral %i s2aialH care accentueaz elementele legate e localizarea mi%crilor &n
termeni naionali sau la scar internaional Aaic ac ai o con8unctur internaional #avoravilB %i cB cele
e car,cter relaional care au e a #ace cu nivelele e instabilitate a elitelor 2olitice &n #aa unei aciuni
colective e contestare@ c2acitatea e acces la acestea@ 2recum %i cu a2ariia unor aliai in#lueni"
a" E lege a 2artielor care cer re2rezentare naional A#ie la nivelul
lierilor@ al semnturilor sau al aerenilorB sau care cere resurse #inanciare
sau logistice 2entru &nregistrarea noilor #ormaiuni 2olitice@ escura8eaz
crearea 2artielor etnice@ care aesea au mai 2uine resurse #inanciare
is2onibile" Dim2otriv@ cerine mai mici contribuie la #ormarea unor noi
2artie"
b" Dre2tul e vot acorat anal#abeilor #avorizeaz im2licarea electoral a
acestor sectoare %i activarea lor in 2unct e veere 2olitic" 'ceasta #ace ca
sectoarele cele mai activ 2olitic s caute o organizaie care s le re2rezinte
&n carul instituiilor"
c" -tructurile statale #eerale sau escentralizate 2olitic %i aministrativ@
care 2ermit alegeri locale %i regionale #avorizeaz minoritile etnice ac
acestea sunt concentrate in 2unct e veere geogra#ic" Partiele noi au un
mai mare succes &n state escentralizate ca &n unele centralizate"
.V ?n sistem e 2artie slab instituionalizat #avorizeaz #ormarea noilor 2artie"
a" Cn acele sisteme une a2ar 2artie cu ieologie mar6ist@ maoist Asau e
e6trem st<ngaB &n circumscri2ii cu o ma8oritate inigen@ une li2sesc
rivalitile interne &n interiorul comunitilor %i se mani#est niveluri
sczute e &ncreere &n 2artiele traiionale@ a2are o mai mare 2osibilitate
e creare a unui 2arti etnic"
1V E mai mare SempoDerment" a sectoarelor inigene &n ceea ce 2rive%te
ca2acitatea lor e aciune colectiv %i e#icacitatea aciunilor sale@ contribuie la
activarea lor 2olitic %i la structurarea organizaiilor sociale 2e care le re2rezint"
4V E mai mare structurare la nivel naional a mi%crii inigene va im2lica o mai
mare 2olitizare a con#lictului etnic Aimensiunea normativB" E mai mare 2olitizare
a con#lictului 2resu2une o mai mare 2osibilitate e crearea a unui 2arti etnic
Aimensiunea organizativB"
Cn concluzie@ #actori instituionali@ atituinali %i organizatorici@ at<t interni c<t %i
e6terni mi%crii inigene@ au contribuit la 2rocesul 2olitic e #ormare a unui 2arti etnic"
Cn mo 2recis@ 2artiele etnice in 'merica Latin s)au creat 2rin 2olitizarea con#lictelor
sociale@ &ntr)un moment e e62ansiune a electoratului 2rin intermeiul e6tinerii
re2tului e vot %i &n 2lin liberalizare a sistemului 2olitic ANashar !::9L 'ssies
!::9($:BL au #ost a8utate e schimbri &n regulile 8ocului@ &n sistemul e 2artie@ &n
atituinile elitelor %i e coo2erarea internaional &ntr)un conte6t globalizat" 'ceste
schimbri au generat structura e6tern e o2ortuniti 2olitice care au #avorizat
mobilizarea inigen %i structurarea sa 2olitic" 'lturi e aceasta au a2rut o serie e
trans#ormri la nivelul atituinilor %i organizrii sectoarelor inigene care au #cut ca
ace%ti actori s 2reseze asu2ra sistemului@ %i ast#el s #avorizeze ezvoltarea unui scenariu
care a contribuit la 2olitizarea clivajelor sociale %i la a2ariia unor noi 2artie 2e baze
etnice" 3a2tul c unul intre ace%ti #actori@ sau combinaia unora intre ei@ nu a2are 2oate
#i elementul e62licativ al absenei unui 2arti etnic@ chiar ac e6ist o 2o2ulaie inigen
%i o societate &n curs e #ormare"
Cn continuare se 2rezint relaia &ntre variabilele 2rezentate analitic@ iar ulterior se va
analiza #iecare intre ele &n stuiile e caz"
C'DR? EFPL>C'=>V
Gactor*! intrna,iona!
Globalizarea Aa 2rovocat revalorizarea localuluiB
Rolul organizaiilor %i al coo2errii internaionale &n
ezvoltarea organizaiilor inigene
Dezvoltarea 8uris2ruenei internaionale &n materia
re2turilor inigenilor
Gactor*! 2o!itico-in)tit*,iona!
'tituinea regimului 2olitic anterior #a e inigeni Agraul e
re2resiuneB
Liberalizarea 2olitic Atranziia emocraticB
-chimbarea carului instituional
Cerine sczute 2entru &n#iinarea unui 2arti
Dre2t e vot 2entru anal#abei
-tructura -tatului AescentralizatB
Recunoa%terea re2turilor culturale@ sociale %i 2olitice
-istemul e 2artie
Graul e instituionalizare
Ree#inirea st<ngii
-EP
Criza re2rezentrii 2artielor traiionale
AezamgireaB
Preis2oziia cetenilor e a vota 2artie etnice
-chimbri &n structurile e ezvoltare statal@ &n elitele
2olitice %i &n 2oliticile aresate acestui sector
Rolul -tatului ARe#orma 'grar %i 2oliticile 2ubliceB
Programe eucaionale bilingve
Rolul bisericii A=eologia eliberrii@ Pastorala
>nigenB
Erganizaii e ezvoltare local
Politica economic %i e#ectele sale Aneoliberalismul %i
re#ormeleB
Mo/i!izar
)ocia!

Po!itizara
con3!ict*!*i
Gactori atit*dina!i #i or&aniza,iona!i ai "i#crii
-chimbare atituinal %i organizaional la nivelul
inigenilor
Crara
2artid*!*i tnic
?n nou mo e organizare &n ra2ort cu 2m<ntul
3ormarea noilor elite bilingve
3ormareaTconstrucia unei noi ientiti etnice
IV7 GACTORI CARE INGLUENEAH CREAREA PARTIDELOR ETNICE- PREHENI N
AMERICA LATIN
GACTORUL INTERNAIONAL
Varia/i!a0 $!o/a!izara- coo2rara intrna,iona! #i rc*noa#tra J*ridic a
dr2t*ri!or
'nul !::$ a #ost un 2unct e cotitur 2entru mi%crile inigene" Lierii acestora
au organizat + cu s2ri8inul E/G ) urilor + o serie e &nt<lniri %i #orumuri 2entru a le
contra2une celebrrilor cu ocazia a 1;; e ani e la esco2erirea 'mericii@ ceea ce a
2ermis schimburile &ntre gru2urile inigene in iverse ri" Conferin(a Bm#ntului in
Rio e Janeiro a #ost e asemenea un s2aiu care a servit e legtur 2entru iverse
gru2uri@ la #el ca %i Conferin(ele Iberoamericane in !::! AGuaala8araB %i !::$
AMariB@ &n care s)au 2us bazele unui 3on >nigen@ cu sco2ul e a s2ri8ini
GautodezvoltareaH 2o2oarelor@ comunitilor %i organizaiilor inigene
!
" Pentru acestea@
!.:$ era &nce2utul invaziei euro2ene@ care a evastat cultura %i 2o2oarele inigeneL era
&nce2utul istrugerii 2oliticii native %i originea im2unerii unor reguli e6terne acestor
2o2oare ALanger y Mu_oz $;;*B@ %i ca atare nu era #oarte mult e srbtorit" 'cesta a #ost
momentul G.mpr(irii apelorH &n traiectoria mi%crilor inigene@ care au bene#iciat e o
instan global 2entru Gpoten(areaH revenicrilor lor cu caracter local" Cn mo clar
mi%crile acestea au reacionat la globalizare 2rin re2oziionarea localului %i este ecaa
anilor :; une aceast reacie a &nce2ut s #ie clar"
Cn 2lus globalizarea a mic%orat istanele %i a iminuat tolerana #a% e abuzuri %i
ictaturi &n r<nurile o2iniei 2ublice internaionale A/a7m $;;*B" 'cest nou scenariu
monial a contribuit la generarea unor noi o2ortuniti 2olitice o#erinu)le inigenilor o
mai mare 2utere 2olitic %i in#luen la nivel internaional" 'ctivi%tii internaionali a reu%it
s mobilizeze iverse sectoare moniale &n a2rarea re2turilor umane@ &n a2rarea
meiului &ncon8urtor %i &m2otriva iscriminrii AFuman /i)*t Latc*% Inter-American
Houndation% Cultural Survival% /ainforet Action QetDorOB" Cn 2erioaa anilor !:9;@
inclusiv /aiunile ?nite@ au s2ri8init internaionalizarea acestei mi%cri 2rin &ncerarea e a
realiza o Declaraie a Dre2turilor >nigenilor" De%i negocierile s)au &m2otmolit@ aceasta a
a8utat la crearea unei reele e gru2uri inigene@ global@ activ %i bine #inanat
$
"
Dezvoltarea 8uris2ruenei internaionale relaionat cu re2turile inigenilor a
in#luenat e asemenea &n activarea %i empoDerment
2
a acestor sectoare" Dinamica a #ost
1
De asemenea al F>)lea Con)re Indi)en Iberoamerican A/icaragua@ !::*B %i cSummit-ul )#ndirii=
viziunea Iberoamerican J333H AGuatemala@ !::*B s)au concentrat 2e tematica inigenist"
2
Erganizarea %i #inanarea inigenilor este astzi sarcina 2rinci2al a ou E/G)uri( aneza >bis %i E6#arm
'merica cu seiul la Boston" 3onul 2entru Dezvoltare al Po2oarelor >nigene@ Banca Monial %i 3unaia
>nteramerican contribuie e asemenea economic la organizaiile in Bolivia@ Peru %i Ecuaor AVan Cott
$;;.B"
3
Deoarece nu e6ist un termen rom<nesc care s re#lecte &n totalitate coninutul acestui conce2t se menine
termenul &n englez" Prin el se &nelege 2rocesul 2rin care un gru2 minoritar reu%e%te s obin o anumit
reci2roc" Cu a8utorul E/G)urilor internaionale %i a organismelor multilaterale s)a
obinut a2robarea unei serii e norme care ulterior au obligat guvernele naionale s
recunoasc o serie e re2turi sociale %i 2olitice" Gru2urile inigene au #cut 2resiuni
2entru a se a2lica %i recunoa%te Convenia !4: a Erganizaiei >nternaionale a Muncii
AE>MB asu2ra 2o2ulaiilor inigene %i tribale &n state ine2enente@ e #iecare at c<n
aceasta semnaleaz re2turile acestor 2o2ulaii %i res2onsabilitile -tatelor #a e
acestea A-tavenaghen !::5L 'ssies !::9($!B" 'ceast Convenie reglementeaz care
trebuie s #ie conuita statelor semnatare &n ra2ort cu st2<nirea asu2ra 2m<ntului
!
" Cn
ciua acesteia &n mai multe state s)au a2robat o serie e legi sau re#orme e acela%i ti2
mercantil sau asociat cu 2iaa@ cu care s)au a#ectat aceste 2remize %i s)a necesitat o
obligaie e 8urisicie internaional@ mai ales &n Peru %i Me6ic"
Rolul coo2errii internaionale %i al organizaiilorT#unaiilor euro2ene &n
structurarea mi%crilor inige e a #ost unul cheie ALanger y Mu_oz $;;*L Mart7 $;;.bL
Van Cott $;;*B" /oile tehnologii care au us la scerea 2reurilor 2entru cltoriile %i
comunicaiile internaionale@ au accelerat %i 2ro#unizat legturile acestor gru2uri cu alte
organizaii sim2atizante &n 'merica Latin@ -tatele ?nite sau Euro2a" Cn mo ironic@ &n
tim2 ce aceste noi gru2uri au a2rut atorit unor coniii locale &n unele intre regiunile
cele mai srace ale lumii@ ezvoltarea lor ra2i s)a accelerat 2rin integrarea cvasi
natural &ntr)o reea e militani@ 2oliticieni %i chiar guverne care le s2ri8in #inanciar@
2olitic %i in 2unct e veere al organizrii" Multe intre acestea se bucur e un mai
mare s2ri8in internaional ec<t cel al 2artielor 2olitice traiionale"
GACTORUL POLITICO - IN'TITUIONAL
Varia/i!a0 Li/ra!izara 2o!itic
Re&ntoarcerea la emocraie a #ost vital &n ezvoltarea unui scenariu e
stimulente 2olitice care au a8utat ulterior la con%tientizarea 2roblematicii inigene@ la
2roli#erarea unor mi%cri %i la crearea 2artielor etnice" =rebuie reamintit c schimbrile
&n sistemul 2olitic genereaz o2ortuniti e ezvoltare 2entru aciunea colectiv
AMc'am@ Mc'rthy %i Sal $;;!($.B" Liberalizarea 2olitic@ &m2reun cu 2rocesele e
restructurare economic %i schimbare instituional@ a generat o2ortuniti 2olitice %i
stimulente 2entru 2olitizarea ientitii inigene A'ssies !::9($$B" Cn cazul 'mericii
Latine liberalizarea 2olitic a #cut ca cetenii s se 2oat organiza liber@ s #ormeze
mi%cri mai structurate ALanger %i Mu_oz $;;*B s aib 2osibiliti mai bune e acces la
vot@ %i &n acela%i tim2 a #avorizat contruirea unor reele naionale@ mai ales &ntre acele
comuniti care e8a aveau anterior o serie e legturi sau relaii ANashar !::9B"
2utere@ mai ales &n conte6tul re2rezentrii %i con#runtrilor 2olitice"
1
Cn 2artea a >>)a Convenia s2eci#ic c guvernele trebuie s a2lice is2oziiile sale c2entru a res2ecta
im2ortana s2ecial 2e care o are 2entru culturile 2o2oarelor inigene relaia 2e care au cu 2m<nturile %i
teritoriile 2e care le ocu2 sau 2e care le utilizeaz %i &n 2articular &n ceea ce 2rive%te as2ectele colective ale
acestor ra2orturi ["""] este necesar s se &m2ieice ca 2ersoane strine acestor 2o2oare s 2oat s #oloseasc
traiiile sau necunoa%terea legii e ctre membrii comunitii 2entru a)%i aroga 2ro2rietatea@ 2osesia sau
uzul 2m<nturilor a2arin<n acestoraH" =oate statele 2e care le stuiem au rati#icat aceast Convenie &n
anii !::;( Me6ic A!::;B@ Bolivia A!::!@ !::$B@ Peru A!::.B@ Guatemala A!::4B %i Ecuaor A!::9B"
Procesele e liberalizare 2olitic au #ost i#erite &ntre ele@ la #el ca %i natura
regimurilor anterioare %i atituinea 2e care aceste guverne autoritare o avuseser #a e
inigeni" Militarii ecuaorieni@ s2re eosebire e viziunea ti2 a militarilor latino)
americani@ au #ost mai binevoitori cu sectoarele inigene@ ceea ce le)a o#erit coniii %i
o2ortuniti mai bune 2entru 2rocesul e organizare@ care &nce2use anterior sub tutela
Bisericii Catolice@ mai ales sub conucerea Monseniorului Proa_o" Cn Peru@ &n tim2ul
ictaturii militare s)a &ncercat structurarea mi%crii rne%ti <nu)se un im2uls
Con#eeraiei /aionale 'grare AC/'B &n !:5!@ ca o moalitate e a evita controlul
2artielor e st<nga asu2ra Con#eeraiei Krne%ti in Peru ACCPB" Cn Bolivia militarii au
avut o 2oziie ambivalent #a e aceste sectoare" Cn Me6ic@ Partiul Revoluionar
>nstituional APR>B@ c<n &nc mai era Partiul Revoluiei Me6icane APRMB sub
conucerea lui Lazaro Carenas@ a &ncercat s canalizeze sectorul rnesc 2rin
2reveerea ca #iecare ejidatario Amembru al ob%tii ste%ti ejido care eineau %i utilizau &n
comun o su2ra#a e teren /"="B evenea membru al Con#eeraiei /aionale Krne%ti
AC/CB %i 2rin aceasta al 2artiului A!:*9B" -trategia a #ost aceea e a canaliza acest sector
ca unul intre cei 2atru 2iloni ai 2artiului@ re2rezent<n interesele ranilor@ care &n
marea ma8oritate erau inigeni"
Guatemala a organizat alegeri cu aevrat com2etitive &n !::4@ u2 o negociere
com2le6@ cu intervenia E/? 2rin intermeiul Misiunii /aiunilor ?nite 2entru
Veri#icarea Dre2turilor Emului &n Guatemala@ care a us la semnarea 'corurilor e Pace
&n !::4" 'ceste 'coruri au #ost eseniale 2entru a obine 2aci#icarea rii@ 2recum %i
2entru a &mbunti relaia comunitilor inigene cu statul ACastellnou $;;.B" Dictatura
lui R7os Montt A!:9$)!:9*B consiera inigenii ca subversivi sau sim2atizani ai
gru2urilor e gheril@ ceea ce a us &n anumite cazuri la re2rimarea ur a comunitilor
maya" 'cest regim a ao2tat o strategie a G2m<ntului 2<r8olitH 2entru a lu2ta cu gherila@
care a a#ectat e asemenea comunitile inigene
!
" 'lturi e cre%terea revenicrilor
inigenilor a a2rut e asemenea o mai bun structurare a #orelor 2aramilitare@ create &n
e2oca ictaturii 2entru a servi guvernelor militare %i sectoarelor economice" Chiar ac
'corurile e Pace au stabilit ezarmarea Patrulelor e 'utoa2rare Civil@ acestea nu au
#ost ezorganizate ci au #ost utilizate cu sco2uri electorale"
Varia/i!a0 'c%i"/ri in)tit*,iona!
'2ariia 2artielor etnice a #ost in#luenat e schimbrile care au avut loc cu
2rivire la re2turile sociale %i 2olitice@ %i &n 2articular recunoa%terea re2turilor legate e
re2rezentarea 2olitic" Cn i#erite momente statele au realizat re#orme constituionale sau
moi#icri asu2ra regulilor e acces la sistemul e 2artie@ asu2ra &nregistrrii 2artielor
2olitice sau &n ceea ce 2rive%te re2turile 2olitice ale cetenilor" Cn acele locuri une s)au
organizat 'unri Constituionale@ acestea au #ost e6celente scene 2entru ca GtemeleH
inigene s #ie introuse 2e agena@ mai ales c muli intre militanii inigeni au 2utut sa
2artici2e irect la acestea AEcuaor@ Columbia@ /icaragua@ Panama %i GuayaneleB"
'ceast 2artici2are a o#erit o legitimitate instituiilor@ care anterior nu #usese 2osibil@
gener<n un nou moel e constituionalism( cel multicultural AVan Cott $;;.B@
caracterizat 2rin recunoa%terea naturii multietnice %i 2luriculturale a societilor latino)
1
Comisia e Clari#icare >storic a semnalat c au #ost $;; ;;; e mori@ intre care :1M in cauza
aciunilor statului@ intre ace%tia 91M #iin inigeni"
americane@ revalorizarea legii consuetuinare@ a re2turilor e 2ro2rietate %i a restriciilor
e ivizare a 2m<nturilor comunale@ utilizarea o#icial a limbilor inigene &n aceste
teritorii@ garania unei eucaii bilingve %i recunoa%terea re2tului e a crea s2aii
teritoriale autonome"
Cncor2orarea acestor re2turi &n Constituii s)a realizat &n Ecuaor &n !:59 %i !::9@
&n Bolivia &n !::. %i &n Peru &n !::*L &n tim2 ce &n altele se a%tea2t rati#icarea in 2artea
statelor #eerale AMe6ic %i GuatemalaB" Cn Guatemala@ recunoa%terea constituional a
re2turilor inigenilor a cunoscut o &n#r<ngere ur u2 Re#erenumul in !::: c<n
9!M s)a abinut s 2artici2e %i 15M au res2ins o serie e 2ro2uneri e schimbare 2rin care
se 2retinea recunoa%terea naiunii guatemaltece ca una multilingual@ 2luricultural %i
multietnic@ a ientitii %i s2iritualitii inigene@ realizarea unei legi 2entru 2o2oarele
inigene %i recunoa%terea re2tului consuetuinar inigen" Practic acestea erau 2oliticile
asu2ra crora se a8unse la un acor 2rin G'corul e >entitate %i Dre2turi >nigeneH
A!::1B &n carul 'corurilor e Pace Aecembrie !::4B semnate e guvern %i ?niunea
Revoluionar /aional Guatemaltec A?/RGB" Prin acest 'cor statul recuno%tea
2entru 2rima oar iscriminarea istoric la aresa 2o2orului Maya care era recunoscut ca
Po2or >nigen"
?n alt element im2ortant &n 2rocesul e activare al sectoarelor inigene@ in 2unct
e veere constituional@ a #ost acela e a acora re2t e vot anal#abeilor@ eoarece
acesta a #avorizat e6tinerea su#ragiului %i emocratizarea@ 2recum %i un mai mare sens
e a2artenen la sistemul 2olitic@ 2rin 2osibilitatea e a 2artici2a &n instituii" Cn Ecuaor@
oat cu introucerea re2tului e vot #acultativ@ &n Constituia in !:59@ s)a #acilitat
&ncor2orarea unor sectoare care istoric #useser e6cluse" 'ceast cerere #cea 2arte in
gru2ul e revenicri susinute e mi%carea rneasc@ mai ales cea in zona costier@ in
anii !:5; %i a #ost &ncor2orat &n 2roiectul noului te6t constituional care s)a valiat &n
re#erenumul in !:55" ?lterior@ aceast reveniare a #ost introus &n 2rogramul e $!
e 2uncte al lui Jaime RolRs 'guilera@ la acel moment caniat 2rezienial"
=i2ul e cerine necesare a #i &ne2linite la momentul crerii unui nou 2arti care
e6ist &ntr)un sistem 2olitic 2oate #i un element e stimulare &n ceea ce 2rive%te
2olitizarea organizativ a unei linii e tensiune social" Erice schimbare care uce la
scerea im2eimentelor 2entru GintrareaH gru2urilor &n com2etiia electoral trebuia s
contribuie la #ormarea 2artielor etnice AVan Cott $;;*(*!B" Cn Bolivia %i Peru e6ist
bariere im2ortante 2entru &n#iinarea unui 2arti@ mai ales eoarece #iin sisteme #oarte
#ragmentate s)a &ncercat s se evite 2roli#erarea unor 2artie %i aventuri 2ersonaliste %i
2o2uliste" Cn Bolivia aceast barier este e *M in voturi 2entru a nu #i es#iinat@ ceea
ce a obligat #ormaiunile etnice s mearg &n alian &n alegeri" Cn Peru s)a riicat numrul
semnturilor necesare 2entru &n#iinarea unui 2arti@ e la !;; ;;; la .9; ;;;@ ceea ce a
#cut tot mai i#icil a2ariia a noi 2artie" Chiar ac &n Ecuaor s)a stabilit o limit e
1M &n ou alegeri 2lurinominale 2entru a nu se es#iina ALegea Electoral in $;;;B@ s)a
realizat o eschiere 2rin Re#erenumul 2o2ular in !::. %i re#orma constituional in
!::1@ 2ermi<nu)se crearea e caniai %i mi%cri ine2enente@ 2artici2area acestora la
alegeri %i autorizaia e a #orma aliane electorale" 3a2tul c &n Ecuaor s)a #acilitat
#ormarea unor 2artie@ scz<n obstacolele la momentul &n#iinrii@ a #cut ca inigenii s
#ie &ncura8ai s realizeze o structur electoral care s le 2ermit s)%i susin 2unctul e
veere %i la nivel naional@ nu numai local@ e%i iniial s2erau c vor intra &n com2etiie
oar la nivel local
!
" Cn Guatemala cerinele sunt e asemenea sczute@ iar 2rezena
Comitetelor Civice #aciliteaz organizarea cetenilor@ cu coniia ca cel 2uin 1! e
2ersoane s #ac 2arte intr)un gru2 2romotor 2entru crearea unui nou 2arti"
$
Cntre aceste schimbri 2olitice@ un #actor care &ntoteauna a #ost consierat
im2ortant a #ost cel al escentralizrii 2olitice@ eoarece #avorizeaz noile 2artie care 2ot
concura &ntr)un caru mai 2uin e6igent AVan Cott $;;.B ec<t cel 2resu2s e alegerile
naionale@ mai ales &n acele 2rovincii &n care e6ist o mai mare concentrare e 2o2ulaie
inigen sau &n care organizaiile sociale sunt mai 2uternice" 3a2tul c e6ist structuri
#eerale %iTsau escentralizate 2olitic %i aministrativ@ care 2ermit alegeri locale %i
regionale@ va #avoriza acele minoriti etnice care sunt concentrate in 2unct e veere
geogra#ic" Partiele noi au un mai mare succes &n state escentralizate ca &n unele
centralizate" E#ectul escentralizrii a #ost clar &n Bolivia une s)au irecionat resurse
ctre entitile locale care e multe ori erau gestionate e ctre inigeni" Legea e
Partici2are Po2ular in !::. a #ost un element cheie %i este un bun e6em2lu e cum
escentralizarea se integreaz cu recunoa%terea multi)etnicitii A'ssies !::9(*.B" Cn
tim2ul 2rimului manat al lui -,nchez e Losaa A!::*)!::5B@ Vice2re%eintele inigen
C,renas a susinut o a oua generaie e re#orme care au inclus schimbri constituionale
%i o 2olitic e escentralizare@ munici2alizare %i 2artici2are
*
" Cn !::1@ inigenii au
2artici2at irect 2entru obinerea 2uterii locale &n alegerile munici2ale"
Cn Me6ic chestiunea escentralizrii este una intre cele mai ezbtute teme"
Dincolo e recunoa%terea #ormal a liberei eterminri a 2o2oarelor %i e re#orma
constituional in #ebruarie !::9@ guvernul a semnalat c Ge62resia concret a acestei
autonomii va #i cea a comunitilor inigeneH" Cn acela%i tim2 2ro2unerea guvernamental
elimina recunoa%terea acestor comuniti ca entiti e re2t 2ublic@ ceea ce ar #i o#erit un
anumit ti2 e autonomie la un nivel in#erior celui munici2al@ comunitilor crora le
li2se%te statutul 8uriic sau aministrativ" Chiar %i a%a unele intre statele #eerale %i)au
re#ormat Constituiile %i recunosc re2turi 2o2oarelor inigene@ 2rintre acestea
ca2acitatea e a esemna autoritile munici2ale e acor cu traiiile %i obiceiurile
locale
.
" Cn Ecuaor une &nc nu s)a realizat escentralizarea care rm<ne una intre
1
Declaraie a lui Virgilio Iern,nez@ intervievat e autoare &n mai $;;."
2
'rticolul 1! al Legii electorale %i a 2artielor 2olitice a#irm c &ntr)o 2rim eta2 cu 1! e ceteni care
%tiu s scrie %i s citeasc se 2oate solicita &nscrierea unui gru2 e iniiativ %i structura e conucere
2rovizorie" De asemenea a2ar %i alte cerine 2recum alegerea acestei structuri@ un nume@ un simbol@
emblem %i un seiu 2entru a 2utea 2rimi noti#icri" Cntr)o a oua #az se cere s aib minim 14!: aereni
%i s realizeze 'unri Munici2ale %i De2artamentale 2rovizorii &n cele 1; e munici2ii %i !$ e2artamente
ale Re2ublicii@ 2entru a emonstra c ein organizarea 2artiist cerut e lege Aart" .:B"
3
Legea stabilea #ormarea unor Comitete e -u2raveghere care trebuiau s ghieze %i s auiteze guvernele
munici2ale %i s monitorizeze #onurile istribuite 2rin trans#er interguvernamental" Comitetele erau
alctuite in Erganizaii =eritoriale e Baz@ termen care cu2rinea comuniti rne%ti@ sisnicate rurale@
asociaii e vecini %i 2o2ulaiile inigene ale cror traiii %i obieciuri erau recunoscute" De asemenea legea
crea istricte munici2ale conuse e un vice)2rimar@ care 2rin elegaie 2utea asuma #uncii aministrative"
'cest vice)2rimar era ales e 2rimar@ ar acolo une e6istau 2o2ulaii inigene s)a stabilit ca acesta s #ie
ales e structurile e autoritate traiionale A'ssies !::9(*4B"
4
Cn statul Ea6aca@ &n .!9 in cele 15; e munci2ii statale lierii sunt ale%i &n aunri eschise ale
btr<nilor@ &n loc s #ie alei 2rin vot" 'ceste munici2ii &%i aleg autoritile 2rin intermeiul obiceiurilor %i
traiiilor lor" Restul e !1$ e munici2ii aleg 2rin intermeiul 2artielor 2olitice" Cn -onora@ cei **";;; e
yaOuis sunt guvernai e 2ro2riul guvernator %i consiliu e btr<ni@ au 2ro2riile legi %i e6ercit controlul
comunal asu2ra a !"99; e mile 2trate in teritoriul suic al statului"
revenicrile cele mai 2uternice ale sectorului inigen@ &ns s)a realizat o 2uternic
munici2alizare %i revalorizare a localului 2rin intermeiul mi%crilor inigene" Poate c
cel mai bun e6em2lu e cum Pacha0uti0 valorizeaz gestiunea local este Cotacachi %i
aministrarea sa 2artici2ativ &n 2robleme 2recum sntatea" 'st#el acolo une M?PP)
/P a c<%tigat %i a guvernat s)a realizat 2rocesul e escentralizare 2olitic
!
"
Varia/i!a0 Po!itica cono"ic #i 3ct! )a!
Procesul e activare a mi%crilor inigene a #ost #oarte mult legat e rezultatele
2oliticilor economice %i e ti2ul e moel economic care s)a im2lementat &n statele in
'merica Latin A'ssies !::9($:B" 't<t &n Ecuaor@ c<t %i &n Bolivia mi%crile s)au
articulat &n 8urul 2rotestelor contra moelului neo)liberal@ a e#ectelor acestuia asu2ra
nivelului e venituri ale sectoarelor srace %i a recesiunii economice" Cn Bolivia 2rocesul
e nemulumire social a #ost legat e trei #actori( ru2tura social &n ou 2ri@ intre
care una era e6clus a2roa2e &n totalitate e la ezvoltare@ ca rezultat al 2oliticii neo)
liberaleL recesiunea economic@ at<t atorit im2actului su irect@ c<t %i atorit
gestionrii sale e manier ine#icient e ctre guvernL 2ersistena coru2iei la nivelul
a2aratului statal ALazarte $;;!B" 3actorul care a amalgamat mi%crile sociale a #ost
neoliberalismul %i e#ectele sale
$
" Cn Ecuaor mi%carea social s)a consoliat 2rin o2oziia
la 2roiectul e re#orm economic al guvernului lui Dur,n BallPn %i 2rin lu2ta &m2otriva
acestor re#orme cu un caracter 2ro#un e6clusiv" Re#erenumul 2o2ular convocat &n !::1
e ctre guvern a #ost 8usti#icarea 2e care inigenii au utilizat)o@ alturi e alte sectoare@
2entru a articula o o2oziie %i a 2une bazele unei lu2te comune care ulterior va eveni o
mi%care social care va articula o2oziia 2e easu2ra con#lictelor etnice" 'ceasta a #ost
scuza 2entru a)i aglutina 2e membrii 'sigurrilor -ociale Krne%ti@ 2e membrii e
sinicat legai e sectorul energetic %i 2e re2rezentanii sectoarelor inigene &m2otriva
2oliticii neo)liberale %i a e#ectelor sale e6clusive"
'%aar &n Bolivia %i Ecuaor sectorul inigen nu a #ost singur ci alturi e
sinicate %i alte organizaii sociale@ ast#el &nc<t cereri cu un 2uternic caracter socio)
economic au #ost &ncor2orate ca 2arte a re2ertoriului 2rotestatar" Cn acest sens inigenii au
realizat@ alturi e alte sectoare sociale@ mi%cri e mas e caracter 2lural in 2unct e
veere 2rogramatic %i al cererilor Acare &n nici un caz nu au #ost e6clusiv e caracter
etnicB@ articulate &n 8urul criticii moelului neo)liberal %i a e#ectelor sale asu2ra claselor
celor mai srace@ %i care ulterior au evenit 2arte a cererilor 2artielor etnice" Dincolo e
asta este cazul Guatemalei@ une lu2ta ranilor nu a reu%it s se situeze 2e agena
2olitic ca un con#lict etnic@ iar 2artiele traiionale au 2urtat iscuia &n 8urul iviziunii
e clas sau al clivajului materialist"
Varia/i!0 In,iativ a! In)tit*,i!or A-tat@ Biseric %i E/G )?R>B
1
>nterviu cu Virgilio Iern,nez@ realizat e autoare &n mai $;;."
2
cA plecat imbolul neoliberalimului% dar nu a diprut neoliberalimul9 Broblema Americii Latine ete
modelul economic9 Tnc din 0617 E@ctor Baz Etenoro a .ncredin(at .ntreprinderile publice .n m#ini
private9 Au concediat minerii i au dat na(tere micrilor indi)eneH" Declaraie a lui Evo Morales &n
interviul 2entru El Ba@ 2ublicat sub titlul cDu2 1;; e ani e rezisten@ ne)am ecis s lum 2utereaH !;
#ebruarie $;;.@ eiia on)line"
Cn ultimele ecae anumite state %i)au schimbat 2oziia #a% e inigenism
ABolivia@ Columbia@ Guatemala@ Me6ic@ /icaragua@ Panama@ Paraguay %i PeruB
A-tavenhagen !::5( 4*L 'ssies !::9L Van Cott $;;*B" -trategiile e ezvoltare au 2rous
o schimbare &n relaiile economice %i 2olitice in zonele rurale@ relaii care anterior
serviser ca mecanism e su2unere al inigenilor" Politicile e re#orm agrar au
contribuit la &ncetarea relaiilor 2atron)client %i la a2ariia unor arii locuite e ctre
2o2ulaii inigene relativ omogene care au o#erit un meiu 2ro2ice 2entru noile #orme e
organizare Avan er Iaar !::9B" De e6em2lu &n Ecuaor atorit iverselor Planuri e
Dezvoltare@ im2ulsionrii Re#ormei 'grare %i a msurilor 2olitice luate e ctre elite@
Biseric %i a2aratul statal@ au rezultat o serie e trans#ormri &n interiorul -tatului@ al
societii %i al sectorului inigen care au #avorizat articularea sa ca mi%care social"
Di#eritele eta2e e obinere a ceteniei e ctre sectorul inigen 2rin intermeiul
cam2aniilor e al#abetizare
B
@ a 2rogramelor e eucaie cultural bilingv
A
%i a 2roceselor
e ocumentare au #acilitat &ncor2orarea simbolic a acestor gru2uri@ incolo e
conotaiile sale reale"
Procesul e moernizare rural realizat e ctre instituiile cu rol e ezvoltare(
statul@ biserica@ E/G ) urile %i organismele internaionale au #avorizat structurarea social
a sectoarelor inigene" 'cest 2roces s)a caracterizat 2rin im2lementarea unor 2olitici e
ezvoltare@ statale %i 2rivate@ naionale %i internaionale@ care tineau s moernizeze
sectorul inigen 2lec<n e la 2rograme care au &ncura8at organizarea actorilor rurali
?
" Cn
mo cert una intre coniiile 2entru a accee la 2rogramele e istribuire a 2m<nturilor
era aceea ca inigenii s se 2rezinte organizai &n asociaii AEcuaorL Me6icB" Cn Peru@ une
mi%carea inigen nu era la #el e bine organizat ca &n Ecuaor sau Bolivia@ schimbrile
recente ins2re a2aratul statal au #ost realizate e ctre guvernul e tranziie al lui Valent7n
Paniagua %i Eliane Xar2@ soia Pre%eintelui 'le8anro =oleo" Calea urmat a #ost
ineit eoarece a 2ermis colaborarea &ntre -tat@ E/G )uri %i organizaiile inigene"
Rezultatul su cel mai im2ortant a #ost Planul e 'ciune 2entru chestiuni 2rioritare@
2rimul ocument e 2olitici 2ublice 2entru inigeni@ care s)a elaborat &n aceast ar
;
"
Biserica a im2ulsionat 2uternic organizaiile inigene in 'merica Latin"
Biserica Catolic Aar %i cea 2rotestantB au #ost actori care au inamizat %i au generat
ca2italul social necesar 2entru un ulterior cempoDerment" al sectoarelor inigene AMart7
$;;.bB" Dincolo e 2oziia sa contraictorie 2e 2arcursul istoriei@ eoarece &ntr)un 2rim
1
Cn Ecuaor &n !:5; 2rocentul 2o2ulaiei anal#abete mai mare e !1 ani era e $1@9M" Cn !:9; era e
!4@1M@ iar zece ani mai t<rziu a8ungea la !!@5M A3reienberg $;;.B"
2
Care s)au iniiat &n tim2ul guvernului social)emocrat al lui Rorigo Bor8a A!:99)!::$B"
3
Cnce2<n cu ecaa anilor !:1; s)au es#%urat iverse ti2uri e 2rograme 2recum cel e Dezvoltare
Comunitar A!:1.B@ cel e Dezvoltare rural A
!:4. )!:51
BL cel e Dezvoltare Rural >ntegrat A!:59)!:9.BL cel
e Dezvoltare Rural 'lternativ %i cel e Dezvoltare ?man A&n actualitateB" Di#eritele eta2e &n evoluia
2oliticilor e ezvoltare un au anulat 2ro2unerile anterioare@ ci au #uncionat e manier ecletic cu 2rivire
la cum trebuie realizat ezvoltarea" Cn 2lus@ &n toate schemele s)a &ncura8at organizarea actorilor rurali@
meninu<nu)se aceast ieea ca una intre 2rinci2alele 2reocu2ri ale 2roiectelor e ezvoltare

A-,nchez
LR2ez y 3reienberg !::9B"
4
La &nce2utul lui #ebruarie $;;! comunitile inigene amazoniene in Peru au solicitat 2re%eintelui
Paniagua o mai mare 2artici2are a statului@ %i 2lec<n e la aceast iniiativ s)a creat Comisia -2ecial
Multisectorial 2entru Comunitile /ative %i Comitetul e Dialog %i Coo2erare 2entru Comunitile
/ative" Erganizaiile inigene regionale a#iliate la 'sociaia >nteretnic e ezvoltare a selvei 2eruane
A'>DE-EPB au ecis #ormarea unei Comisii >nigene /aionale a 'mazoniei AC>/'B 2entru a #acilita
ialogul"
moment a acionat ca un agent e e6terminare@ Biserica s)a com2ortat ca unul intre
a2rtorii re2turilor inigenilor@ mai ales &nce2<n cu ecaa !:5;" Con#erina Latino)
american a E2isco2ilor ACEL'MB a #ost cea care a im2ulsionat con#erinele 2an)
'mazonice in care au a2rut 2rimele cereri articulate 2entru re2turile inigenilor %i
care au o#erit contactele 2entru ulterioara ezvoltare a mi%crilor" ?n e6em2lu a #ost
Primul Congres >nigen organizat e ctre Dioceza -an Cristobal e las Casas &n Me6ic
&n !:5.@ une re2rezentanii tuturor comunitilor s)au 2ronunat &n limbile lor originale
cu 2rivire la situaia 2m<nturilor@ a comerului@ a eucaiei %i a sntii AMorales
Bermfez !::$B@ 2recum %i elaborarea unei Batorale Indi)ene@ im2ulsionat e
Conciliul Vatican >> %i e al oilea conclav CEL'M in Meell7n@ cu care se consier
iniiat curentul =eologiei Eliberrii &n regiune A'ssies !::9($:B"
-imilar cu cazul me6ican@ &n Ecuaor@ Biserica a contribuit la 2rocesul e iniiere
a con%tiinei inigene &ntr)o msur im2ortant in ecaa anilor !:5;" Rolul su &n
Ecuaor a cost cheie@ 2rin intermeiul Monse_or Leonias Proa_o@ e2isco2 e Riobamba@
care a #ost 2rimul care a acorat 2m<nturi in ioceza sa 2entru inigeni ca urmare a
ieii c G$umnezeu ete .n cei mai raci% i cei mai raci dintre raci unt indi)enii""
Politicile 2osterioare e reistribuire a 2m<nturilor &n carul Re#ormei agrare au #ost
ins2irate &n acest 2rim moel al lui Proa_o" Biserica &n iverse comuniti a &ncura8at e
asemenea structurarea in 2unct e veere organizaional a inigenilor( &n -ierra@ mai ales
sub in#luena octrinelor =eoriei Eliberrii@ iar &n 'mazonia %i &n Chimborazo@ &n
2rinci2al Biserica Evanghelic" E situaie similar a2are &n Guatemala@ une in#luena
religiei a #ost eterminant &n s2ri8inirea anumitor aciuni@ &n lu2ta 2entru re2turile
inigenilor@ &n ezvoltarea recent a Comisiilor 'evrului %i &n meierea cu autoritile
guvernamentale"
Varia/i!0 Co"2ti,ia 4n )i)t"*! d 2artid
/ivelul e instituionalizare al unui sistem e 2artie 2ermite cunoa%terea
graului e stabilitate %i e schimbare &n acesta" Cum semnalau MainWaring y -cully
A!::1B@ un sistem e 2artie 2uternic instituionalizat este acela une e6ist stabilitate &n
com2etiie@ o 2uternic &nrcinare a 2artielor &n societate@ acce2tarea %i &ncreerea
cetenilor ctre res2ectivele 2artie %i organizaii 2artiiste care #uncioneaz 2e baza
unor reguli %i structuri stabile" 'ceste sisteme au mai mari i#iculti 2entru a se eschie
ctre noi 2artie %i 2entru a moi#ica o#erta 2artiist" Dim2otriv@ e6ist o mai mare
2osibilitate s a2ar 2artie &n acele sisteme slab instituionalizate@ care se a#l &n
2ermanent schimbare %i care sunt mai instabile cu 2rivire la 2re#erinele cetenilor %i la
o#erta 2artiist" Cn cele ou cazuri &n care s)au creat 2artie etnice@ Bolivia %i Ecuaor@
se remarc c sunt sisteme slab instituionalizate@ cu o structur e com2etiie
multi2artiist 2olarizat@ cu &nalte niveluri e #ragmentare 2olitic@ cu organizaii
clientelare %i legturi slabe ale cetenilor #a e 2artie" Cu toate acestea@ trebuie s
inem cont c unul intre sistemele e 2artie cele mai slabe a #ost Peru@ %i totu%i nu au
a2rut noi 2artie@ ceea ce &nseamn c chiar ac este o coniie necesar@ nu este %i
su#icient"
Cn sistemele e 2artie une au a2rut 2artie etnice a e6istat o 2uternic
restructurare a st<ngii u2 schimbrile rezultate &n urma cerii ziului Berlinului %i a
crizei 2artielor in acest sector@ ceea ce a generat o schimbare &n strategiile ezvoltate e
aceste gru2uri A'ssies !::9($:B" Decizia anumitor sectoare ale st<ngii e a)%i re#orma
coninutul 2rogramelor %i e)al aa2ta la noile tim2uri care veneau a #ost un element
cheie &n a2ariia unor noi 2artie &n aceast irecie@ care nu re2rezentau numai interesele
%i revenicrile inigenilor ar integrau %i noi valori sociale@ ecologice %i economice" Cn
Ecuaor M?PP)/P a a2rut la scal naional ca 2iatra unghiular care &ncruci%eaz
s2aiul st<ngii %i al centru)st<ngii@ 2entru a re2rezenta valorile %i interesele etnice %i
2entru a cu2rine un sector al societii eziluzionat cu 2olitica traiional@ cu un iscurs
etic@ &ne2rtat e -tat %i care contesta re#ormele neo)liberale im2lementate &n s2ecial
oat cu guvernul -i6to Dur,n BallPn A!::!)!::1B A3reienberg $;;.B" Cn interiorul
mi%crii au 2artici2at iverse sectoare ale st<ngii@ care anterior crerii M?PP)/P e8a se
g<niser la necesitatea e a re#orma s2aiul ieologic cu o Gnou t#n) a la
ecuadorianaH
!
" Cn Bolivia M'- re2rezenta e asemenea cerine economice %i sociale care
e2%eau ientitatea cultural %i etnic@ mai ales c &n interiorul su e6ist o legtur
2uternic cu sectoarele 2rouctivo)rne%ti cocalero Acultivatori ai 2lantei e coca@ ale
cror #runze le &ntrebuineaz &n 2ractici traiionale@ religioase@ meicinale /"=" B@ care
lu2t 2entru a evita 2olitica e istrugere a 2lantei e coca im2ulsionat e -?' %i
a2licat e iverse guverne boliviene"
Criza re2rezentrii 2olitice a #ost una intre 2l<ngerile cele mai 2uternice ale
mi%crilor care au at na%tere noilor 2artie 2olitice Avezi Van Cott $;;.B" 'bsena e
interes a anumitor sectoare 2olitice 2entru noile cereri@ inca2acitatea 2artielor
traiionale e a le articula %i re2rezenta@ traiia istoric a acestor 2artie e a coo2ta
lierii inigeni ca o moalitate e a mono2oliza re2rezentarea &n #aa electoratului
inigen obin<n ast#el voturile acestuia@ #r ca ulterior s trauc &n 2olitici e#ective
cererile inigenilor@ au #ost &ncura8ri 2entru crearea noilor organizaii" 'ceast
nemulumire s)a mani#estat &n re#uzul lierilor 2artielor etnice in Ecuaor %i Bolivia e
a)%i enumi mi%crile 2artie@ ceea ce le)a 2ermis s sublinieze &n continuare i#erenele
cu asociaiile traiionale@ caracterul lor alternativ %i combinarea strategiilor e mobilizare
%i a celor e 2artici2are 2olitic" 'ceste 2artie au a2rut 2entru a a o semni#icaie
2olitic unor iei)cheie( aB un s2aiu e &nt<lnire &ntre mi%carea rneasc inigen %i
agricultori cu sectoarele urbaneL bB 2rezentarea unui 2rogram 2entru societate care
e2%e%te sim2lul iscurs etnicL cB o 2ro2unere etic e activitate 2olitic
$
"
Cn aceste ri unele intre 2artiele traiionale au &ncercat &n iverse ocazii s
canalizeze votul etnic incluz<n &n 2ro2unerile lor revenicri sociale %i culturale
inigene@ 2rezent<n caniai inigeni sau coo2t<n lierii 2entru a mobiliza electoratul
&n #avoarea lor" Cn Bolivia au #ost o serie e e62eriene &n care 2artiele traiionale au
1
Cntre alte irecii care s)au integrat &n M?PP)/P a2reau st<nga cre%tin@ -ocialismul Po2ular@
Democraia -ocialist %i cea care &l urma 2e 3austo Elgu7n@ 2rovenin in Mi%carea Po2ular Democratic
AMPDB" Declaraie a lui Virgilio Iern,nez@ intervievat e autoare@ mai $;;."
2
Cn 2lus &n Ecuaor s)a 2ro2us ree#inirea moelului emocratic &n sensul unei trans#ormri ctre un sistem
mai 2artici2ativ@ mai irect %i centrat 2e local@ ceea ce a #ost &neles ca un 2unct e 2lecare 2entru o strategie
e construcie a unui nou moel e gestiune emocratic %i 2artici2ativ 2entru a ree#ini relaia &ntre -tat
%i -ocietate" -loganele &n Ecuaor erau estul e elocvente( GVrem aciune@ nu alegeriHL G'ceast
emocraie este o 2orcrie@ e aceea vrem o nou emocraieHL G3r 2m<nt %i #r sntate nu e6ist
emocraieH" Cn Me6ic mi%carea za2atist a s2us( G/u alegem %i nici nu orim 2uterea 2entru c nu avem
nicio &ncreere &n sistemul e 2artieH" Declaraie a lui Rool#o -tavenhagen &ntr)un interviu 2entru El Ba@
intitulat GCn 'merica Latin nu a crescut sentimentul anti)s2aniol@ ci im2otrivH@ uminic !4 noiembrie
$;;*"
&ncercat s coo2teze mi%carea inigen@ care era #ragmentat
!
" 'cest e6em2lu nu a #ost
unica &ncercare a 2artielor traiionale boliviene e a coo2ta lieri inigeni@ e a crea
iverse mi%cri %i a #ragmenta #ora electoratului inigen" Cn Peru &n ultimele alegeri
inigenii s)au 2rezentat &n calitate e caniai 2e liste e rea2ta ca o moalitate e a
res2inge inteniile e coo2tare in 2artea st<ngii %i iscursul traiional ala acesteia
asu2ra conce2telor e GclasH sau GetnieH &n tratarea 2roblematicii inigene" Cn mo
curios@ &n acele sisteme une 2artie 2uternice %i bine organizate au reu%it s articuleze
votul inigen ca un vot e clase Aconsier<n inigenii re2t raniB@ sau au ezvoltat
relaii clientelare cu acest sector@ nu s)au creat 2artie etnice care s e2%easc nivelul
local %i s im2un 2rotestul la nivel naional" Cn Me6ic@ PR> a &ncercat s controleze %i s
organizeze anumite organizaii inigene &n ecaa anilor !:5;@ %i multe intre teritoriile
in suul rii sunt GcontrolateH e acest 2arti" Cn Guatemala@ 3RG a &ncercat &n mo
constant s mono2olizeze re2rezentarea votului inigen@ %i ca atare o mare 2arte a
electoratului inigen #ace 2arte in electoratul ca2tiv al acestui 2arti %i in cei care s)au
mobilizat alturi e R7os Montt" ?n e6em2lu a #ost Joia /eagr in $;;* c<n ora%ul a
#ost ocu2at e aerenii ictatorului@ ma8oritatea intre ei av<n G#iguri inigeneH@ care
veneau in e6teriorul ora%elor@ in sectoarele rurale@ cu un iscurs Ganti)bogaiH@ 2o2ulist
%i emagogic"
3'C=ER> PEL>=>CE)>/-=>=?K>E/'L>
EC?'DER BEL>V>' PER? G?'=EM'L' MEF>C
Re#orm constituional
#avorabil inigenilor
!:59T!::9 !::. !::* !:91T!::9 !:!5T!::$
=rans#ormarea conce2iei
es2re -tat
Da@
Multietnic %i
2luricultural
Da@
Multietnic %i
2luricultural
Da@
Pluralitate
etnic %i
cultural
Da@ rati#icarea
2rin intermeiul
re#erenumului
Aciverse gru2uri
etniceHB
Da@
2luricultural
Votul #acultativ 2entru
anal#abei
Da@ !:59 /u /u /u /u
Districte s2eciale etnice sau
se asigur locuri s2eciale
2entru etniibe
/u /u /u /u /u
Recunoa%terea limbilor
inigene ca o#iciale@ mcar &n
zonele ma8oritar inigene
Da@ &n
teritoriile
inigene
A!:59B
/u e6ist
limbi o#iciale
Da@ &n
teritoriile
inigene
Da@ &n teritoriile
inigene ee
-)a 2romis
-)a realizat escentralizarea
2olitic a statuluib
/u Da@ la nivel
munici2al in
!::1
Da@ la nivel
munici2al
in !:9!ee
) Cn iscuie
Legi e im2unere a 2rocente /u /u /u /u La nivel e
1
M/R a &ncercat s mono2olizeze 2entru mult tim2 relaia strategic cu iverse 2o2ulaii rne%ti ar nu a
reu%it s o menin &n e2oca 2ost)tranziie@ cu e6ce2ia alianei cu MR=XL care le)a valiat 2re%einia cu o
ma8oritate semni#icativ@ acesta in urm co)guvern<n ara &ntre !::*)!::5" De asemenea alte 2artie au
cutat s canalizeze s2ri8inul inigen" 'D/ a cutat acest s2ri8in &n !::* cre<n Movimiento Xatarista
/acional@ care &n 2rezent se nume%te Movimiento Xatarista Democr,tico" De asemenea se s2une c crearea
M>P@ sub conucerea lui 3eli2e Quis2e@ a #ost o &ncercare e a #ractura #ora votului inigen"
2entru a &ncura8a 2artici2area
inigen &n caniaturile
2artiisteb
2arti
-tatut autonomb Da@
sectorialeee
/u Daeee /u A&n iscuieB /u este clar
Prag 2entru &n#iinarea
2artie
Jos Cnalt Cnalt Jos >ntermeiar
Prag 2entru a nu #i es#iinat 1M &n ou
alegeri
2lurinominal
eeeeee
*M
Ain !:5:B
' crescut &n
!::1
*M $M voturi
naionale
&ntr)o alegere
#eeral
Rol activ al Bisericii 2entru a
a2ra re2turile
Da Da Da A!:4:B Da Da A!:5.B
Cor2oraii statale inigene Da Da Da Da Da
Lege 'grar sau e
Reistribuire a Pm<nturilor
Da Da@ Legea
>/R'
Da@ !::* ) Da@ !::$
-ecretar e -tat sau Minister
>nigen
Ministru >nigen &n Guvern
2ost)tranziie
Da AambeleB
Da
AE6terneT'gr
iculturaB
Da )
Da AEucaieB
/ivel e instituionalizare a
sistemului e 2artie
Jos A1B Jos A1B Jos A.@1B ) Meiu A9@1B
'legeri irecte la nivel
munici2al
Da Da@ in !::1 Da Da
'u #ost caniai inigeni &n
2artie traiionale non)
etniceb
Da@
A>D :$@ C3P
:4B
Da Da Da Da
E6ist 2artie care
canalizeaz votul inigenb
Da A>D@C3PB Da
AM/R@M>R@/
3RB
Da APerf
Posible@
-omos
PerfB
Da A3RGB Da
APR>@PRDB
Relaia 2artielor e st<nga
cu inigenii Acoo2tare@
colaborare@ res2ingereB
Colaborare Colaborare Coo2tare Coo2tare Coo2tare
E6ist 2artie traiionale
care susin aceste cereri &n
2rogramele %i iscursurile
lorb
Da Da Da Da Da
3ragmentarea meie &n
2erioaa 2ost)tranziie
;@9$ ;@55 ;@49 ;@4; ;@4;
F
/EP 2arlamentar 2erioaa
2ost)tranziie
1@94 .@.1 *@*. *@!: $@15
Date e6trase in 3reienberg A$;;.BL Van Cott A$;;*(*:BL Payne et al" A$;;*BL MainWaring %i -cully
A!::1B"
e 'sta s)a &nt<m2lat &n Columbia A!::!B %i &n Venezuela"
ee Guvernul =oleo a a2robat &n $;;$ noua Lege e Regionalizare care restabilea guvernele regionale
istruse e 3u8imori &n !::*"
eee Cn Guatemala trebuie s se rati#ice 2rin re#erenum"
eeee Cn Ecuaor@ sunt circumscri2ii teritoriale inigene autonome chiar ac nu sunt realitate 2rintr)o lege
organic" Cn Peru nu e6ist recunoa%tere constituional ar &n !:9. legea acora comunitilor rne%ti o
#orm e Gmunici2alitate elegatH cu atribuii e autonomie asemntoare celor ale munici2iilor"
eeeee Dat #iin c &n !::1 s)a eliminat mono2olul 2artielor &n ceea ce 2rive%te re2rezentarea 2olitic a
contribuit la #a2tul c inigenii au #ormat o mi%care social"
F
Calculat 2rin agregarea e2utailor ale%i 2rin ou #ormule Ae 2luralitate %i 2ro2orionalB
GACTORUL ATITUDIONAL +I OR$ANIHATIV
Varia/i!0 Atit*dini- co"2orta"nt #i or&anizar a "i#crii indi&n
'lturi e 2rocesele e liberalizare 2olitic %i e moi#icrile &n 2erce2ia 2ublic
cu 2rivire la 2o2oarele inigene@ au avut loc schimbri substaniale &n moul &n care
aceste gru2uri s)au relaionat cu instituiile %i cu -tatul@ cu clasa 2olitic %i cu societatea
&n ansamblul su@ e asemenea schimb<nu)se &n 2ro#unitate maniera &n care gru2urile
inigene s)au organizat@ au relaionat &ntre ele@ schimb<nu)si maniera e a &nelege
2ro2ria ientitate A-tavenhagen !::5(45L >barra !:::B sau construinu)%i una nou
A'ssies !::9($1L Mgiz $;;.B %i au &nce2ut s utilizeze i#erite mecanisme e 2artici2are
2olitic" -ectoarele inigene %i)au moi#icat tre2tat imaginea 2e care o aveau es2re -tat@
es2re ele &nsele %i es2re ca2acitile lor e aciune@ ceea ce a #acilitat structurarea
organizaiilor sociale &n ma8oritatea rilor@ %i chiar crearea unor 2artie etnice &n ou
intre ele AEcuaor %i PeruB" Cn acela%i #el cetenii %i elitele 2olitice s)au eschis tot mai
mult la 2roblematica inigen@ recunosc<n %i a2reciin e#orturile organizatorice ale
acestor sectoare@ cel 2uin &n Ecuaor %i Bolivia" Cn restul cazurilor elitele nu au 2rimit
bine structurarea mi%crilor inigene" Violena structural %i statal &m2otriva acestor
2o2ulaii &n Me6ic@ Guatemala %i &n Peru A&n tim2ul regimului autoritar al lui 3u8imoriB nu
au contribuit la structurarea mi%crii inigene
!
"
-chimbrile &n organizarea %i moul e a aciona al comunitilor au a2rut la
iverse niveluri" Cn 2rimul r<n &n ceea ce 2rive%te structurarea sectorului %i canalizarea
revenicrilor sale 2rin intermeiul 2ro2riilor organizaii" Cn Ecuaor@ &n !:94@ s)a creat
Con#eeraia /aionalitilor >nigene in Ecuaor ACE/'>EB rezultat al #uziunii a
i#erite gru2uri( organizaia /unacunapac /ic*arimui AEC?'R?/'R>B@ #ormat &n !:5$
%i care &n 2rezent se nume%te Con#eeraia Po2oarelor XichWas in Ecuaor A$;;$B %i a
Con#eeraiei /aionalitilor >nigene in 'mazonia Ecuaorian ACE/3E/'>EB@ care
&%i are originea &n !:5:" La momentul !::; CE/'>E concentra 9;M in 2o2ulaia
1
Cn Me6ic sunt 2l<ngeri ale organizaiilor inigene in Chia2as@ Guerrero@ Ea6aca@ &m2otriva violenelor
crora le ca victime in 2artea unor gru2uri civile armate care sunt relaionate cu lierii locali@ eintori
e terenuri %i alte interese economice" Cn aceste s2aii revenicrile inigenilor se ciocnesc cu interesele
gru2urilor e 2utere" Declaraie a lui Rool#o -tavenhagen &ntr)un interviu 2entru El Ba@ intitulat GCn
'merica Latin nu a crescut sentimentul anti)s2aniol@ ci im2otrivH@ uminic !4 noiembrie $;;*"
inigen a rii %i era una intre organizaiile sociale cel mai bine structurat@ alturi e
Biserica Catolic AVan Cott $;;.B" Erganizaiile au #ost rezultatul unui 2roces am2lu care
a &nce2ut cu 2oliticile istributive ale Bisericii@ au continuat cu Re#orma 'grar %i au #ost
rezultatul irect al 2reveerii legale care interzicea acorarea e 2m<nturi ctre
2articulari@ 2ermi<n acorarea oar unor gru2uri organizate@ ceea ce a contribuit la
agregarea intereselor sectoarelor inigene
!
" 'ceste entiti@ care a2rut in cauze
legislative@ 2entru a rezolva o 2roblem economic %i social@ au #ost cele care au 2us
bazele #unamentale 2entru a2ariia ulterioar a organizaiilor 2olitice locale" =otoat s)
au structurat ca o moalitate e a 2rote8a interesele inigenilor cu 2rivire la st2<nirea
terenurilor &n #aa invaziei coloni%tilor e6terni %i a iverselor interese comerciale" 'ceste
gru2uri s)au organizat iniial 2entru a a2ra 2m<nturile %i necesitile economice %i
sociale ale celor care le 2o2ulau@ %i@ &nce2<n cu ecaa anilor !:9;@ oat cu crizele
statale %i viul ieologic al 2artielor 2olitice traiionale@ au &nce2ut s inclu &n
re2ertoriul lor e 2roteste i alte cereri %i revenicri e natur ientitar"
$
"
Cn Bolivia@ &n !:5:@ s)a creat Con#eeraia -inical ?nic a Munictorilor Rurali
in Bolivia AC-?=BB@ cu o 2uternic 2rezen &n zona e altiplano% &n tim2 ce &n regiunea
Eriente@ in !:9$@ comunitile inigene sunt legate e Con#eeraia >nigen a Eriente
Bolivian AC>DEBB" Cnalta #ragmentare &n interiorul mi%crii@ acuzaiile e legturi cu
guvernul %i con#runtrile interne@ au slbit sectorul inigen" Relaia &ntre cele ou
organizaii sociale a #ost una com2le6" Lu2ta e interese %i maniera &n care #iecare se
relaiona cu statul a generat 2oziii con#lictuale" C-?=CB a #ost ominant &ntre !:9; %i
!::9 e ctre mi%carea cocalero" E2oziia acestei mi%cri &m2otriva aciunilor luate e
stat 2entru eraicarea culturilor e coca le)a aus un 2uternic s2ri8in 2o2ular@ ar nu au
atins obiectivele 2olitice 2e care %i le 2ro2useser" Cn !::9@ 3eli2e Quis2e a #ost ales
secretar al organizaiei" Din aceast 2erioa 2oziia C-?C=B s)a raicalizat@ cu blocri
e rumuri %i 2oziii intransingente contra guvernului" C>DEB la r<nul su a ezvoltat o
2oziie mai eschis negocierilor cu statul@ ceea ce le)a &mbuntit organizarea %i accesul
la cercurile 2olitice %i la resurse" 'tituinea sa 2ragmatic a ivizat mi%carea inigen
AVan Cott $;;.B
?
@ chiar ac ultimele evenimente in $;;* 2reau s #i alturat in nou
cele ou gru2uri %i au o#erit #ora necesar obinerii renunrii in 2artea 2re%eintelui
1
'ccesul graual la 2m<nturi 2lec<n e la eschierea -tatului %i a Bisericii a contribuit la sati#acerea
acestei revenicri" Cn acest sens un 2rim 2as a ost #cut oat cu Re#orma 'grar" Cre%terea organizaiilor
&n sectorul rural &n momente iverse &n 2rovincia Chimborazo@ cea ce cu cea mai mare 2o2ulaie inigen
in ar@ a #ost ela 8umatea anilor !:5; e 44$ e organizaii@ &ntre care 2revalau cele e ti2 comunal A.:.B
A3reienberg $;;.B"
2
?n e6em2lu &n acest sens a #ost organizarea comunitii S*uar &n Ecuaor &n ecaa anilor !:4;@ care au
#ormat o #eeraie motivat e chestiuni economice %i sociale A2strarea teritoriului %i a accesului la
resursele 2rouctiveB %i ra2i s)a trans#ormat &ntr)o chestiune e su2ravieuire a unui 2o2or %i a i#erenei
sale etnice %i culturale A-tavenhagen !::5(4*B" 'ceasta s)a &nt<m2lat %i cu alte organizaii cum ar #i
Comitetul e ?nitate >nigen AC?CB %i 3eeraia Erganizaiilor Po2orului Maya ACEPM'G?'B A!::.B
in GuatemalaL Con#eeraia -inical ?nic a Muncitorilor 'gricoli in Bolivia AC-?=CBBL Mi%carea
Revoluionar =u2a8 Xatari AMR=X'BL 3eeraia Ecuaorian /aional a Erganizaiilor Krne%ti)
>nigene A3E/EC)I>B %i chiar Mi%carea s2re -ocialism AM'-Bin Bolivia"
3
?n e6em2lu al 2oziiilor i#erite #a e con#licte este mer%ul organizat &n !::4 &m2otriva re#ormei agrare
2ro2use e guvern" C>DEB a a8uns la un acor cu cu guvernul care le sati#cea cererile" C-?=CB nu a
negociat %i nu a reuit s%i &ne2lineasc obiectivele" 'ceast ne&nelegere a com2licat %i mai mult relaiile
&ntre cele ou organizaii"
-,nchez e Losaa %i a blocrii AmomentaneB a livrrilor e gaz natural ctre -?' %i
Me6ic"
Cn Peru nivelurile e organizare sunt mult mai mici ca &n Ecuaor %i &n Boliva@
inclusiv in cauza li2sei e voin a 2ro2riilor organizaii 2entru a #orma un 2arti AVan
Cott $;;.B" 3actori iver%i au escura8at structurarea sectoarelor inigene &n organizaii
sociale@ intre ace%ti Van Cott A$;;.B amintin( constantele migraii interne masive &n
ecaele !:9; %i !::;@ ezvoltarea unor ieologii mar6iste &n anumite zone e 2o2ulaie
inigen@ 2rezena a -enero Luminoso %i e6terminarea constant e ctre aceasta a
lierilor locali rivali@ se2araia legal 2e baze geogra#ice a inigenilor@ e%ecul re#ormei
agrare in anii !:4; %i 2olitica lui 3u8imori e a consiera terorism orice intenie e
o2oziie" Cu toate acestea s)a organizat o mi%care etnic@ chiar ac #ragmentat intern@ &n
s2ecial in cauza i#icultilor e comunicare &ntre inigenii in iverse zone geogra#ice"
'sociaia >nteretnic a -elvei Peruane A'>DE-EPB@ rezultatul #uziunii i#eritelor #eeraii
etnice &n !:5:@ %i Con#eeraia /aionalitilor 'mazonice in Peru ACE/'PB@ 2rous al
unei sciziuni in cea anterioar &n !:95@ lu2t 2entru controlul mi%crilor etnice" Cn !::9
s)a creat o organizaie naional 2entru a uni ambele regiuni@ Con#erina Permanent a
Po2oarelor >nigene in Peru ACEPP>PB" Cn $;;$ e8a era mai bine organizat %i mai
activ@ lucr<n e manier 2aralel &n gru2uri e lucru ad *oc cu statul %i cu organizaii
in Bolivia %i Ecuaor@ 2rimin totoat #inanare in 2artea onatorilor internaionali
2entru a se consolia" Cn Guatemala@ &ncura8at e 2re%eintele Ramiro LeRn Car2io@ &n
!::. s)a &ncura8at crearea CEPM'G?'@ care a 2ermis recunoa%terea sectoarelor maya
ca un actor ine2enent &n interiorul construciei instituionale %i care aglutineaz
i#eritele tenine 2olitice %i strategice ale mi%crii maya"
/umitorul comun al tuturor organizaiilor a #ost cerina ca statul s 2rote8eze
re2turile civile %i 2olitice ale membrilor si %i ca comunitile inigene s #ie
recunoscute ca uniti 2olitice@ chiar ac &n 2rinci2al lu2ta mi%crilor inigene a #ost
legat e chestiunea accesului la 2m<nturi@ e e62loatarea lor comunitar@ e utilizarea
autonom a solului %i a resurselor naturale" =rebuie s istingem &ntre luptele pentru
pm#nturi% mobilizri care cereau 2ro2rietatea agrar@ care sunt anterioare in 2unct e
veere istoric %i care nu 2resu2un &n sine emanci2area economic %i social a ranilor@ %i
luptele pentru controlul proceului productiv% autogestiunea economic %i 2olitic"
Revenicrile in Ecuaor %i Bolivia #ac 2arte in 2rima categorie
!
" Pe e alt 2arte cazul
me6ican emonstreaz &n#runtarea intre 2oliticile neo)liberale %i recunoa%terea #ormal a
re2turilor inigenilor" Cn ianuarie !::$ s)a recunoscut caracterul 2luricultural al statului
me6ican 2rin intermeiul re#ormrii articolului . in Constituie" Cns@ &n acela%i tim2 %i
&n aceea%i lun@ se 2regtea semnarea =ratatului e Liber Comer %i re#ormarea articolului
$5@ care a 2us ca2t 2rocesului e Re#orm 'grar care &nce2use u2 Revoluia in !:!;
%i a #acilitat izolvarea ejido %i a 2m<nturilor comunale cu sco2ul e a 2ermite
#uncionare a mecanismelor 2ieei A'ssies !::9B" Cn mo 2recis asta a #ost una intre
1
Cn !::$@ Erganizaia Po2oarelor >nigene in Pastaza AEP>PB a mr%luit tim2 e !* zile %i a obinut ca
guvernul s le ea !: blocuri teritoriale@ s recunoasc !*9 e comuniti %i ! !!1 ;;; e hectare" Ca
urmare Centrala Po2oarelor >nigene in Regiunea Beni ACPB>B a realizat Mar%ul 2entru =eritoriu %i
Demnitate cu revenicarea e a obine autonomia asu2ra teritoriului su@ enun<n totoat incursiunile
&ntre2rinerilor #orestiere &n zonele 2o2oarelor inigene" Cn !::4 -tatul a &nce2ut o nou re#orm agrar
care a o#erit comunitilor baze legale 2entru recunoa%terea teritoriilor sale" Cn august !::5 statul a
recunoscut 5 teritorii istincte@ totaliz<n $@4 milioane e hectare %i analizeaz alte *. e cereri care
totalizeaz $; e milioane e hectare"
cerinele 2rinci2ale ale mi%crii za2atiste" 'ceast contraicie &ntre re2tul consuetuinar
%i 2oliticile neo)liberale s)a 2utut veea e asemenea &n Ecuaor@ une Constituia in
!::9 recunoa%te re2turile colective@ ar care &n termeni economici continu s #ie neo)
liberal
!
"
Programele e ezvoltare au 2ermis e asemenea #ormarea unei noi elite inigene@
cu un &nalt gra e eucaie %i in#ormare care ra2i s)a convertit &n interlocutor al statului
&n carul 2roceselor e negociere" Cn Ecuaor oat cu guvernului lui Jaime RolRs
'guilera &n !:5:@ a &nce2ut o cam2anie e al#abetizare &n care au #ost im2licai inigeni
care au avut acces la un 2roces e #ormare 2ro#esional %i eucativ" >nserarea unor
gru2uri e tineri &n sistemul eucaional ecuaorian %i alegerea unor 2ro#esii 2recum
agronomi@ ingineri@ avocai@ meici@ sociologi@ &ntre altele a generat o elit intelectual
inigen care este cea care conuce organizaiile@ care #ormuleaz agena 2olitic@ care
stabile%te negocierile 2olitice %i care elimiteaz %i construie%te o ientitate etnic
i#erit care 2rovoac cultura his2anic ominat A-elverston)-cher !::9(!95B" 'ceast
elit a #ost #unamental &n 2rocesul e &ncor2orare a sectoarelor inigene &n viaa
2olitic@ nu oar 2rin integrarea &n sine ci %i 2rin stilul %i 2rin maniera e a #ace 2olitic 2e
care le)au utilizat" Cn acela%i tim2@ &n anumite s2aii@ consoliarea acestei elite a &nsemnat
o con#runtare 2entru leaershi2)ul comunitilor &ntre autoritile traiionale %i noile elite
intelectuale care 2romovau organizaii moerne %i care sunt e #iecare at tot mai mult
&n contact cu Glumea e8terioarH@ chiar ac sunt comuniti@ e e6em2lu &n Ecuaor@
une lierii carismatici au lsat loc altora cu un gra mai riicat e #ormare %i
2ro#esionalizare" La #el@ structurile guvernamentale create 2entru ezvoltarea inigenilor
au &ncura8at realizarea e 2rograme e #ormare a resurselor umane@ cu sco2ul e a
consolia 2ro2ria ientitate inigen %i con%tientizarea e ctre ace%tia a ca2acitilor lor
e aciune colectiv"
Cn acest caru s)a ezvoltat e asemenea o ientitate inigen trans)comunitar
care a aglutinat iverse 2o2ulaii care se &n#runtaser e)a lungul istoriei" Lierii au
&nce2ut s iscute &n numele unui gru2 etnic@ nu al unei comuniti rurale s2eci#ice"
Di#eritele 2rocese au conus la necesitatea e a GcontruiH o ientitate etnic care s
gru2eze comunitile@ 2este i#erenele istorice" 'ceast ientitate etnic 2oate #i
consierat ca o nou Gcomunitate ima)inatH A-tavenhagen !::5(41B@ care aglutineaz
gru2urile iverse %i care constituie subiectul etnic" Comunitatea S*uar@ in 'mazonia
ecuaorian@ a reu%it s realizeze o ientitate inigen e acest ti2@ &ncor2or<n
comuniti locale %i #c<n in etnicitate o legtur care a omogenizat %i mobilizat
i#eritele gru2uri" Eat cu ele@ lierii au renunat s mai vorbeasc &n numele unor
comuniti s2eci#ice@ a2el<n la valorile unui gru2 etnic@ i#ereniat e cultura ominant@
reu%in s obin ast#el re2rezentarea unor revenicri %i sentimente re#ereniale &ntr)un
conte6t e a2atie social %i ezinteres 2rogramatic"
Gru2urile inigene nu 2ot #i conce2ute ca ni%te gru2uri omogene@ eoarece
con#lictele e clas@ e generaii@ e gen etc@ sunt 2arte integral a reorganizrii etnice
care #ace 2osibil 2ersistena sa A'ssies !::9($4B" 'ceste gru2uri nu sunt sim2li garieni
ai unor traiii G.n)*e(ateH@ ci sunt &ntr)o constant actualizare %i interaciune cu celelalte
elemente ale societii %i cu -tatul" Multe intre cererile acestor mi%cri 2resu2un 2rocese
e AreB#ormare a ientitii@ re)esenare a sensului %i coninutului su" 'o2tarea
consensual a eciziilor@ comunitarismul@ relaia ne)materialist %i s2iritual cu 2m<ntul@
1
>nterviu cu Virgilio Iern,nez@ realizat e autoare &n mai $;;."
#ac 2arte in elementele care integreaz ientitatea lor %i care le 2ermite s se i#erenieze
e meiul &ncon8urtor@ e alte sectoare sociale %i e alte 2artie" 'nsamblul e elemente
care integreaz ientitatea sa se caracterizeaz 2rin i#erenierea #a e ientitatea
cultural a societilor care &l &ncon8oar" 3a2tul c se i#ereniaz e alii este cel care
2ermite aglutinarea %i minimizarea i#erenelor ientitare 2e care le conine mi%carea
inigen &n interiorul su %i care se trans#er &n 2artiele 2olitice 2e care le #ormeaz"
?na intre caracteristicile centrale ale #ormelor e mobilizare a organizaiilor
sociale care au structurat 2artiele etnice a #ost combinarea unor strategii instituionale cu
altele e6tra)instituionale" Erganizaiile in Ecuaor@ Bolivia %i Peru au ezvoltat aceste
strategii uale e mobilizare social cu 2artici2are electoral ine2enent" Cn Bolivia
2oliticile e escentralizare le)au a8utat@ 2recum %i 2osibilitatea e a negocia irect &n
realizarea e re#orme constituionale %i &n im2lementarea unor eterminate 2olitici legate
e accesul la 2m<nturi@ la utilizarea resurselor naturale %i la eucaie" Erganizaiile
etnice au #ost elemente e s#iare ale a2aratului statal u2 cum s)a 2utut veea &n
Bolivia@ Ecuaor %i Me6ic" Ceea ce &ntr)un 2rim moment a a2rut ca o necesitate
economic %i social s)a convertit &ntr)un instrument 2olitic@ &n s2ecial@ &n acele
comuniti ca2abile s utilizeze legturile comunitare 2ree6istente" Cn mo clar acolo
une au e6istat ast#el e legturi s)au 2us bazele organizrii unor mi%cri 2olitice %i
mobilizrii comunitilor conectate cu acestea ANashar !::9($.B" Politizarea ientitii
inigene a 2utut #i e62rimat + cu o mai mare u%urin + 2rin mi%cri organizate &n acele
s2aii une e6istau aceste legturi anterioare" Combinaia e strategii e mobilizare cu
altele mai instituionalizate a us la o 2oziie contraictorie cu 2rivire la 2ro2ria natur a
emocraiei re2rezentative" Rezolvarea acestei tensiuni este una intre 2rovocrile
cruciale ale 2artielor etnice"
-CI>MBZR> ERG'/>S'K>E/'LE D> '=>=?D>/'LE
EC?'DER BEL>V>' PER? G?'=EM'L' MEF>C
E62eriene organizaionale inigene
anterioare
Da Da ) ) Da
Erganizaie social Alocal sau
regionalB care re2rezint interesele
inigene
Da@
CE/'>E
Da@
C-?C=CB
C>DEB
Da@
'>DE-EP
CEPP>P
Da@
CEPM'G?
'
)
=rans#ormarea organizaiei sociale &ntr)o
mi%care social mai am2lb
Da Da /u /u /u se
a2lic
Programe e #ormare a unei elite
inigene bilingve 2rous al 2rogramelor
stateleb
Da Da Da Da
A&n iscuieB
-)a
2romis
-chiarea %i ezvoltarea unei ientiti
etnice care e2%e%te i#erenele locale
%i care s aglutineze mi%carea inigen
Acomunitate imaginatB
Da
Puternic
Da
ACn 2rocesB
/o /u Da
ACn
2rocesB
Elitele %iTsau o2inia 2ublic sunt
#avorabile ca inigenii s se auto)
organizezeb
Da /u /u /u /u
Chestiunea inigen 2rioritar 2e agena
2oliticb
Da Da /u /u /u
Perce2ia asu2ra egaliti legale a
gru2urilor s2eci#ice A$;;$Be
.;@$M $!@$M !4@;M *9@5M 5@1M
e >nicator al Ra2ortului 2entru Democraie &n 'merica Latin al P/?D A$;;.B( >nigenul &ntoteauna
sau a2roa2e &ntoteauna reu%e%te s)%i valorizeze re2turile" Cntrebarea 2us( GKin<n cont e cum merg
lucrurile &n ara asta ce creei umneavoastr c 2ractic un imigrant reu%e%te s)%i obin re2turile
mereu@ a2roa2e mereu@ a2roa2e nicioat@ nicioatbH ALatinobarRmetro $;;$B"
V7 CONCLUHII +I DI'CUII VIITOARE
Crearea e 2artie etnice a #ost consecina tuturor acestor schimbri" Politizarea
con#lictelor sociale a a2rut &ntr)un moment e e62ansiune a re2tului e vot %i &n 2lin
liberalizare a sistemelor 2olitice@ #iin a8utat e schimbrile 2rovenite in e6terior
2recum %i in 2artea structurilor e ezvoltare@ a regulilor 8ocului %i a sistemului electoral@
a sistemului e 2artie %i a moi#icrilor &n r<nul elitelor" 'ceste schimbri au generat
o2ortuniti 2olitice care au #avorizat mobilizarea inigen %i structurarea sa 2olitic"
Dincolo e acestea i#erenele organizaionale %i e structurare 2olitic &ntre state este
semni#icativ" Mi%carea inigen cea mai structurat este cea in Ecuaor@ une 2uternica
organizare a CE/'>E &n ultimii ouzeci e ani a us la crearea unui 2arti etnic" Cn mo
2recis@ 2rezena 2artielor inigene e succes este coniionat e 2uterea %i structurarea
mi%crilor sociale care i)au at na%tere" -2re eosebire e Ecuaor@ &n Bolivia@
2artici2area inigenilor a #ost i#uz@ #ragmentat &n i#erite organizaii %i nestructurat"
'ceast #ragmentare s)a traus in 2unct e veere 2olitic &n 2artie minoritare@ care
2<n la acest moment Aaceasta nu &nseamn c &n viitor nu 2oate s se &nt<m2leB nu au
articulat un 2arti etnic@ chiar ac &n ultimele alegeri in $;;$ M'- s)a 2oziionat e o
manier clar ca o #or electoral cu o am2l baz social A?lterior elaborrii acestui
stuiu 2reviziunea anterioar s)a &m2linit@ M'- c<%tig<n alegerile %i reu%in s)l im2un
2e Evo Morales ca 2rimul 2re%einte inigen in 'merica Latin Q9C9B
E 2rim concluzie care reiese este aceea c crearea unui 2arti etnic e2ine e
nivelul e structurare %i organizare al mi%crii sociale" Prezena unei organizri sociale@
cu lieri iniscutabili@ care structureaz i#eritele interese ale sectoarelor inigene %i le
mobilizeaz 2entru a2rarea revenicrilor sociale@ culturale %i economice@ este
#unamental" 3r aceast organizare social care s conuc la structurarea unei
mi%cri sociale mai am2le@ 2osibilitile e creare a unui 2arti etnic sunt minime@ ast#el
e e6em2le #iin Peru@ Guatemala %i Me6ic" Partiele au un mai mare succes &n acele
locuri une se bazeaz 2e o asociaie naional bine &nrcinat@ uni#icat %i s2ri8init 2e
o reea e #iliale #oarte bine organizat" Cns crearea 2artielor etnice nu s)a atorat oar
2uterii mi%crilor sociale ci %i unei #ragmentri interne a 2artielor %i a slbiciunii
sistemelor e 2artie &n cauz@ 2recum %i eschierii a &nsu%i mi%crilor 2entru
&ncor2orarea altor sectoare ne inigene" Cn acest sens rolul st<ngii #a% e mi%crile
inigene a #ost #unamental" Cn acele sisteme 2olitice acest curent ieologic a #ost
2uternic@ structurat %i a coo2tat sectoarele inigene@ 2osibilitatea crerii unui 2arti etnic a
#ost mai mic" Cn cazul Boliviei %i Peru)lui relaia inigenilor cu 2artiele e st<nga a
#cut i#icil 2rezena unui nou 2arti etnic@ %i &n mo curios@ #ragmentarea e6istent la
nivelul 2artielor s)a trans#erat e asemenea %i la nivelul structurrii 2olitice a mi%crii
inigene"
-uccesul 2artici2rii 2olitice a unui 2arti etnic este at e asemenea e
ca2acitatea acestuia e a &ngloba 2ro2unerile gru2urilor e st<nga %i e a se inserta &ntr)un
s2aiu mai am2lu e st<ngaTcentru)st<nga &n carul sistemului e 2artie@ cu un iscurs
mai am2lu@ integrator al i#eritelor interese sociale" Revenicarea re2turilor &n a2rarea
teritoriilor inigene este #unamental 2entru mobilizarea acestor sectoare" Li2sa acestei
revenicri@ i#icultatea e a o #ace vizibil atorit migraiilor intern e sau e%ecul
&ncercrii e a o im2une 2e agena 2olitic@ #ace mai i#icil structurarea cererilor %i
organizarea i#eritelor sectoare@ cum s)a &nt<m2lat &n Peru" Dar oar revenicrile etnice
nu vor reu%i realizarea legturii acestor mi%cri cu alte sectoare ale 2o2ulaiei" 3a2tul c
inigenii se re2rezint ei &n%i%i introuce &n sistemul e 2artie o 2arte im2ortant a
2o2ulaiei care va re2rezenta una intre tabere &ntr)un cliva8 etnic)nonetnic@ &ns
#unamental este 2osibilitatea e a articula iverse interese 2e easu2ra valorilor %i
#ielitilor unui sector %i s le alturi altor valori i#erite Aclas@ religie@ valori materiale
sau 2ost)materialiste@ ecologice etcB care re2rezint sectoare im2ortante ale ceteniei"
Dac am urma 2remiza clasic se 2oate g<ni c ar trebui &nt<i s se recunoasc
constituional re2turile@ 2entru ca ulterior s rezulte o structur e s2ri8in care s
&ncura8eze ezvoltarea acestora" Chiar ac lu2ta 2entru a2rarea re2turilor inigenilor
%i)a avut 2unctul culminant &n re#orma constituiilor %i moi#icrile instituionale@ care &n
anumite cazuri au generat o structur e stimulente 2ro2ice activrii acestor gru2uri ne
ominante AEcuaor@ BoliviaB@ recunoa%terea acestor re2turi a #ost rezultatul 2resiunilor
2e care mi%crile Ge8a organizateH le)au #cut asu2ra instituiilor %i a altor actori 2olitici"
De%i incluerea revenicrilor &n norma constituional a #ost #oarte im2ortant e
asemenea este cert c mi%crile au contribuit la crearea unei structuri e o2ortuniti
2lec<n e la 2ro2riile sale aciuni &nainte ca re2turile s #ie recunoscute &n te6tul
constituional" ?n e6em2lu este cazul Ecuaorului@ une mi%carea s)a articulat &nainte e
re#orma constituional in !::5T!::9@ care a #ost cea care a recunoscut re2turile
#unamentale ale comunitilor" Dincolo e aceasta este cert c Constituia in !:59 %i
re#orma ulterioar in !::1@ au introus elemente care au #ost cheie 2entru ezvoltarea
mi%crii inigene 2recum votul #acultativ %i eschierea sistemului e 2artie ctre
mi%crile 2olitice" Cn Bolivia@ &nainte e ecaa anilor !::; %i e schimbrile im2ortante
care au avut loc &n regulile 8ocului@ 2recum legea escentralizrii@ e6istau 2artie etnice@
chiar ac nu aveau un mare succes &n articularea 2e termen lung cu mi%carea rneasc"
Cn restul cazurilor &nc nu a a2rut aceast structur e o2ortuniti care s #ormeze o
mi%care inigen ca2abil s creeze un 2arti etnic"
'ceste elemente emonstreaz c moi#icrile &n regulile 8ocului sunt o coniie
necesar ar nu %i su#icient@ c schimbrile la nivel internaional au a8uta la organizarea
unei mi%cri sociale %i c 2oliticile statului e recunoa%tere a re2turilor e baz@ accesul
la 2m<nturi %i utilizarea resurselor@ au #ost #oarte im2ortante" Dar incolo e acestea
im2ulsul e organizare a unei mi%cri sociale este un element cheie &n 2olitizarea
con#lictelor sociale %i &n #ormarea ulterioar a 2artielor etnice"
Cntrebarea care a nscut aceast cercetare 2oate obine un rs2uns e maniera
urmtoare( un 2arti etnic are mai multe 2osibiliti e creare &n acele conte6te une
e6ist o2ortuniti 2olitice 2entru re2rezentarea naional A2uternic organizat@ abil
structurat %i bine ca2acitatB a mi%crilor 2olitice inigene" Presiunea 2e care aceste
organizaii o realizeaz asu2ra restului societii 2entru a)%i #ace cunoscute re2turile %i
2entru a 2une G2e agenH cererile sale va #i e#ectiv atunci c<n vor reu%i ca cetenii
Anu inigeniiB s se simt e asemenea re2rezentai e un 2arti eminamente etnic" 3r o
organizaie social care s #ac ca un cliva8 s #ie simit ca 2ro2riu e ctre inivizi@ #r
un stat care s se GeschiH ctre noi ceteni@ #r o elit inigen care s conuc
mi%carea %i care s aglutineze iverse sectoare inigene incolo e i#erenele lor@ #r
resurse %i s2aiu 2entru ca aceste gru2uri s se ezvolte %i #r 2olitici 2ublice estinate s
&mbunteasc coniiile e via ale acestor sectoare@ nu se 2ot crea 2artie etnice" Di ca
atare cliva8ul etnic va continua s oarm %i s a%te2te"""
5i/!io&ra3i
'lc,ntara@ Manuel %i 3reienberg@ 3lavia" $;;!" GLos 2artios 2ol7ticos en 'mPrica
LatinaH &n AmArica Latina Fo' $5 Aa2rilieB( !5)*1 A-alamanca( Eiciones ?niversia e
-alamancaB"
'ssies@ YillemL van er Iarr@ Gemma y Ioe0ema@ 'nrP" AeitoriB !:::" El reto de la
diveridad9 Bueblo ind@)ena ' reforma del Etado en AmArica Latina" Me6ic( El
Colegio e Michoac,n"
Barrera@ 'ugusto" $;;!" AcciNn colectiva ' crii pol@tica9 El movimiento ind@)ena
ecuatoriano en la dAcada de lo noventa" Quito( E-'L@ C>?D'D %i 'bya Nala"
Bartolini@ -te#ano" !:99" GPartios 2ol7ticos y sistemas e 2artiosH &n PasOuino@
Gian#ranco AeitorB ?anual de Ciencia Bol@tica" Mari( 'lianza"
Bartolini@ -te#ano %i Mair@ Peter" !::;" Identit'% Competition and Electoral Availabilit'"
Cambrige( Cambrige ?niversity Press"
Birnir@ Johanna" !:::" GLatent -tability o# Electoral Pre#erences through >nstitutional
Changesb Ecuaor an Re2resentation o# >nigenous ConstituenciesH" Lucrare 2rezentat
la Con#erina 'nual a 'sociaiei 'mericane e Dtiin Politic@ 'tlanta@ $)1 se2tembrie"
BretRn@ V7ctor %i Garc7a@ 3ernano" $;;*" Etado% etnicidad ' movimiento ociale en
AmArica Latina9 Ecuador en Crii" Barcelona( >caria"
Castellnou@ Enric" $;;." GEl im2acto e los 'cueros e Paz en la consoliaciRn el
es2ertar Ptnico en GuatemalaH &n Mart7@ -alvaor y -anahu8a@ Jose2 AeitoriB Etnicidad%
decentralizaciNn ' )obernabilidad en AmArica Latina9 -alamanca( Eiciones
?niversia e -alamanca"
Chanra@ Xanchan y Mertz@ Daniel" $;;$" G' /eW Cross)/ational Database on Ethnic
PartiesH" Lucrare 2rezentat la Cnt<lnirea 'nual a MiWestern Political -cience
'ssociation@ $.)$5 a2rilie"
Collins@ Jenni#er" $;;!"HE2ening ?2 Electoral Politics( Political Crisis an the Rise o#
Pacha0uti0H" Lucrare 2regtit 2entru Cnt<lnirea 'sociaiei e -tuii Latino)'mericane@
Yashington@ D"C"@ 4)9 se2tembrie"
Co22ege@ Michael" !::5" GDistrict Magnitue@ Economic Per#ormance an Party)
-ystem 3ragmentat in 3ive Latin 'merican CountriesH &n Comparative Bolitical Studie
vol"*;@ nr" $"
Dalton@ Russell" !::4" GPolitical cleavages@ >ssues@ an Electoral ChangeH &n Le Duc@
LaWrence@ /iemi@ Richar %i /orris@ Pi22a AeitoriB Comparin) $emocracie9 Election
and Eotin) in -lobal Bepective" =housan Ea0sTLononT/eW Delhi( -age Publications"
D,valos@ Pablo" $;;!" GMovimiento in7gena ecuatoriano( la construcciRn e un actor
2ol7ticoH &n /evita Ciencia Sociale nr $; AiunieB@ Quito( ?niversia Central"
Di6@ Robert" !:9:" GCleavages -tructures an Party -ystems in Latin 'mericaH &n
Comparative Bolitic AoctombrieB 2( $*)*5@ /eW Nor0( City ?niversity o# /eW Nor0"
DoWns@ 'nthony" !:15" G=eor7a econRmica e la acciRn 2ol7ticaH &n Battle@ 'lbert
AeitoriB $iez Ce8to BMico de Ciencia Bol@tica" Barcelona( 'riel Ciencia Pol7tica"!::$"
Duverger@ Maurice" Le parti politi&ue" Paris( Librairie 'rman Colin@ !:1!" [Eiia
s2aniol consultat( Lo partido pol@tico" MP6ico( 3ono e Cultura EconRmica" !::$\"
Escobar e la Cruz@ Ramiro" $;;." cdDes2ierta la 'mPrica in7genabH &n El Ba@@ !9
ianuarie@ 2" 9):"
3ern,nez 3ontenoy@ Carlos" c-istema 2ol7tico@ inigenismo y movimiento cam2esino en
el PerfH" Cn Julie Massal %i Marcelo Bonilla AeitoriB Lo movimiento ociale en la
democracia andina" Quito( 3L'C-E -ee Ecuaor"
3ran0lin@ Mar0L Mac0ie@ =homasL Valen@ Ienry" et al" !::$" Electoral C*an)e9
/epone to envolvin) ocial and attitudinal tructure in Detern countrie" Cambrige(
Cambrige ?niversity Press"
3reienberg@ 3lavia" $;;." G3racturas sociales y sistemas e 2artios en Ecuaor( la
traucciRn 2ol7tica e un cleavage PtnicoH &n Mart7@ -alvaor %i -anahu8a@ Jose2 AeitoriB
Etnicidad% decentralizaciNn ' )obernabilidad en AmArica Latina" -alamanca( Eiciones
?niversia e -alamanca"
3reienberg@ 3lavia" $;;!" GMovimiento ?nia Plurinacional Pacha0uti0)/uevo Pa7sH
&n 'lc,ntara@ Manuel %i 3reienberg@ 3lavia AeitoriB Bartido pol@tico de AmArica
Latina9 -alamanca( Eiciones ?niversia e -alamanca"
3reienberg@ 3lavia y 'lc,ntara@ Manuel" $;;!a" Lo due5o del poder= Bartido
pol@tico en Ecuador :0641-J333<9 Quito( 3L'C-E"
Garc7a@ 3ernano" $;;;" GPresente y 2ers2ectiva el movimiento in7gena ecuatorianoH &n
Julie Massal %i Marcelo Bonilla AeitoriB Lo movimiento ociale en la democracia
andina9 Quito( 3L'C-E -ee Ecuaor"
GRmez Rivera@ Magalena" $;;$" GPueblos in7genas en 'mPrica Latina" Entre el Estao
y la naciRnH &n Anuario Social ' Bol@tico de AmArica Latina ' el Caribe nr" 1 AmartieB(
15)4:@ Caracas( 3L'C-E y /ueva -ociea"
Iuntington@ -amuel" !:5$T!::5" El orden pol@tico en la ociedade en cambio" Buenos
'ires( PaiRs"
>barra@ Iern,n" !:::" G>ntelectuales >n7genas@ neoinigenismo e inianismo en EcuaorH
&n Ecuador $ebate nr" .9@ Quito( Centro 'nino e 'cciRn Po2ular"
>nglehart@ Ronal" !:9." c=he Changing -tructure o# Political Cleavages in Yestern
-ocietyH &n Dalton@ RussellL 3lanagan@ -cottL Bec0@ P" AeitoriB Electoral C*an)e in
Advanced Indutrial $emocracie= /eali)nment or $eali)neamentU Princeton( Princeton
?niversity Press"
Jana@ Xenneth" !:4!" Bolitical Bartie= A Cro-Qational Surve'" /eW Nor0( =he 3ree
Press"
Xitschelt@ IerbertL Mans#elova@ Sen0aL Mar0oWs0i@ RaoslaW %i =R0a@ Gabo" !:::"
Bot-Communit Bart' S'tem9 Competition% /epreentation% and Inter-part'
Cooperation9 Cambrige( Cambrige ?niversity Press"
Xorov0in@ =anya" $;;!" GReinventing the Communal =raition( >nigenous Peo2les@
Civil -ociety an Democratization in 'nean EcuaorH &n Latin American /eearc*
/evieD vol" *4@ nr" *@ 22( *5)45@ ?niversity /eW Me6ico"
La Palombara@ Jose2h %i Yeiner@ Myron" !:44" Bolitical Bartie and Bolitical
$evelopment9 Princeton( Princeton ?niversity Press"
Langer@ Eric0 %i Mu_oz@ Elena AeitoriB $;;*" Contemporar' Indi)enou ?ovement in
Latin America" Yilmington( Jaguar Boo0s"
Li2set@ -eymour Martin %i Ro00an@ -tein" !:45" Bart' S'tem and Eoter Ali)nment=
Cro-Qational Berpective" /eW Nor0( =he 3ree Press" [Eiia s2aniol consultat(
Li2set@ -eymour Martin %i Ro00an@ -tein" cEstructura e ivisiRn@ sistemas e 2artios y
alineamientos electoralesH &n Battle@ 'lbert" $iez te8to bMico de Ciencia Bol@tica"
Barcelona( 'riel@ !::$B"
Massal@ Julie" $;;;" cMovimientos sociales@ emocratizaciRn y multiculturalismoH &n
Julie Massal %i Marcelo Bonilla AeitoriB Lo movimiento ociale en la democracia
andina9 Quito( 3L'C-E -ee Ecuaor"
Mc'am@ Dough@ Mc'rthy@ John %i Sal@ Mayer" $;;!" ?ovimiento ociale=
perpectiva comparada9 Mari( >tsmo"
MainWaring@ -cott %i -cully@ =imothy" !::1" Buildin) $emocratic Intitution" -tan#or(
-tan#or ?niversity Press"
Mgiz@ RamRn" $;;." cLa construcciRn 2ol7tica e las ientiaes in7genasH &n Mart7 i
Puig@ -alvaor %i -anahu8a@ Jose2 AeitoriB Etnicidad% decentralizaciNn ' )obernabilidad
en AmArica Latina9 -alamanca( Eiciones ?niversia e -alamanca"
Mart7 > Puig@ -alvaor" $;;.a" GLos movimientos sociales en un muno globalizao(
dalguna noveabH &n AmArica Latina Fo' vol" *4 Aa2rilieB@ -alamanca( Eiciones
?niversia e -alamanca"
Mart7 > Puig@ -alvaor" $;;.b" G-obre la emergencia e im2acto e los movimientos
in7genas en las arenas 2ol7ticas e 'mPrica Latina" 'lgunas claves inter2retativas ese
lo local y lo globalH" Lucrare 2rezentat la -eminarul Doctoral al ?niversitii in
-alamanca@ 1 #ebruarie"
Mi8es0i@ Xenneth %i Bec0@ -cott" !::9" GMainstreaming the inigenous movement in
Ecuaor( =he electoral strategyH@ Lucrare 2rezentat la al FF>)lea Congres >nternaional
al 'sociaciaiei e -tuii Latino)'mericane@ Chicago@ >llionois" $.)$4 se2tembrie"
Morales Bermfez@ Jesfs" !::$" GEl Congreso >n7gena e Chia2as( un testimonioH &n
Anuario 0660" MP6ico( >nstituto Chia2aneco e Cultura"
Moreno@ 'le8anro" !:::" Bolitical cleava)e= iue% partie and t*e conolidation of
democrac'9 BoulerhCo"( E6#or ?niversity Press"
/aim@ MoisPs" G'mPrica Latina( e la com2lasencia a la emenciaH &n El Ba@ $:
ianuarie $;;.@ eiia on)line"
/aim@ MoisPs" cLa globalizaciRn e los in7genasH &n El Ba@ !* octombrie $;;*@ eiia
on)line"
Payne@ Mar0L Sovatto@ DanielL Carrillo@ 3ernano %i 'laman@ '" $;;*" La pol@tica
importa9 Yashington( B>D"
Peyser@ 'le6ia %i Chac0iel@ Juan" !:::" GLa ienti#icaciRn e 2oblaciones in7genas en
los censos e 'mPrica LatinaH &n AmArica Latina= apecto conceptuale de lo ceno
del J3339 -antiago e Chile( CEP'LT CEL'DE"
-,nchez LR2ez@ 3rancisco %i 3reienberg@ 3lavia" !::9" GEl 2roceso e incor2oraciRn
2ol7tica e los sectores in7genas en el Ecuaor" Pacha0uti0@ un caso e estuioH &n
AmArica Latina Fo' vol"!: AiulieB@ 22" 41)5:@ -alamanca( >nstituto e Estuios e
>beroamPrica y Portugal"
-'rtori@ Giovanni" !::$" Bartido ' Sitema de Bartido" Mari( 'lianza"
-elverston)-cher@ Melina" $;;!" Et*nopolitic in Ecuador9 Indi)enou /i)t* and t*e
Stren)t*enin) of $emocrac'" Miami( ?niversity o# Miami"
-tavenhagen@ Rool#o" !::5" GLas organizaciones in7genas( actores emergentes en
'mPrica LatinaH &n /evita de la CEBAL nr" 4$ AaugustB@ 22" 4!)5*@ -antiago e Chile(
CEP'L"
-tavenhagen@ Rool#o" !:99" $erec*o ind@)ena ' derec*o *umano en AmArica
Latina9 MP6ico( Colegio e Mi6ico"
=arroW@ -iney" !::5" El poder en movimiento= lo movimiento ociale% la acciNn
colectiva ' la pol@tica" Mari( 'lianza"
Van Cott@ Donna Lee" $;;*" GCambio institucional y 2artios Ptnicos en 'mPrica LatinaH
&n AnMlii Bol@tico nr" .9@ 22" $4)1!@ Bogot,( >EPR>"
Van Cott@ Donna Lee" $;;." GLos movimientos in7genas y sus logros( la re2resentaciRn
y el reconocimiento 8ur7ico en los 'nresH &n AmArica Latina Fo'% vol"*4 Aa2rilieB@
-alamanca( Eiciones ?niversia e -alamanca"
Van er Iaar@ Gemma" !::9" GEl re2arto agrario en la regiRn alta to8olabalH" Lucrare
2rezentat la al >V)lea Congres >nternaional al May%tilor@ 'ntigua@ Guatemala"
Yare@ 'lan" $;;." Bartido pol@tico ' itema de partido" Mari( >tsmo"
Yeber@ Ma6" !:$$" Econom@a ' Sociedad" MP6ico( 3ono e Cultura EconRmica@ !:.."
Nashar@ Deborah" !::9" GContesting Citizenshi2( >nigenous Movements an Democracy
in Latin 'mericaH &n Comparative Bolitic vol" *!@ nr"!@ AoctombrieB@ 22" $*).*@ /eW
Nor0( City ?niversity o# /eW Nor0"
=raucerea( Rzvan Victor Pantelimon
Dzvo!tar #i tranzi,i d"ocratic
4n A"rica Latin d a)tzi
$%or&% Lncan 'toica
Univr)itata din 5*c*r#ti
In)tit*t*! d +tiin, Po!itic #i R!a,ii
Intrna,iona! a! Acad"ii Ro".n
'merica Latin sau GE8tremul ,ccidentH@ cum o nume%te 'lain RouOuiP@ acest
GfacinantH %i com2licat continent a #ost mereu &n atenia anali%tilor %i s2eciali%tilor e
2restigiu in lumea &ntreag" 3iecare ar &n 2arte &%i are 2ro2ria sa s2eci#icitate@ o atracie
a2arte %i chiar un anumit mister@ care &n ansamblu alctuiesc acel GcontinentH sau
GubcontinentH american@ cu 2roblemele lui 2articulare@ iverse %i totu%i GunitareH %i
ientitare &n acela%i tim2@ %i cu o mare 2ro2ensiune s2re libertate"
Mult vreme colonii %i semicolonii s2aniole sau 2ortugheze@ rile 'mericii Latine
au #cut GobiectulH unor as2re is2ute ale intereselor anglo)americane %i chiar #ranceze@
evenin &n cele in urm un veritabil hinterlan al hegemoniei nor)americane@ e 2este
mai mult e o sut e ani@ e la GoctrinaH Monroe &ncoace"
-ubcontinentul american A'merica LatinB a #ost eci meninut a2roa2e tot tim2ul
&ntr)o stare e mister %i e e2enen@ cu o ominaie mani#est colonial in 2artea
Gtp#nuluiH in /or@ consierat e ctre acesta A-"?"'B re2t un 2ermanent izvor e
resurse@ a%a cum se 2oate &nelege %i in sensul e62resiei evenit #amiliar( G)rdina din
patele caeiH" Po2ulaia continentului@ &ns@ a 2strat totu%i o tcere %i o GupunereH@
#oarte asemntoare cu 2rostia@ ne aminte%te %i cunoscutul scriitor 2olitic uruguaian
Euaro Galeano AGaleano !:9.( 1B"
Dar %i ali scriitori e renume@ muli intre ei eintori ai 2remiului /obel@
2recum Gabriel Garcia MarOuez@ 'le8o Car2entier@ Jorge 'mao@ Ernesto -abgto@ Mario
Vargas Llosa etc"@ au atras atenia asu2ra coniiilor sociale i#icile@ srciei %i situaiei
anacronice &n care trie%te 2o2ulaia in continentul su)american" Cauzele erau e orin
social@ economic %i mai ales e orin 2olitic( subezvoltarea cronic@ ictaturile
2ermanentizate %i relaiile sociale neo)coloniale etc"
'nii ]4; au re2rezentat &nce2utul unui 2roces e o veritabil GtrezireH %i
Gcon%tientizareH naional la nivelul &ntregului continent latino)american" =eninele e
soluionare a gravelor 2robleme sociale %i economice s)au constituit ca tentative e
rs2uns la s#irile 2olitice %i e GmoernizareH@ a2rute oat cu revoluia in Cuba@ e
e2%ire a strii e subezvoltare 2e calea inustrializrii" -tatele ?nite au iniiat@ oat
cu 2re%eintele Xenney@ 2rogramul GAlian(a pentru pro)reH" =otoat@ &ns@ acela%i
vecin in /or a s2ri8init consoliarea #ormei e ominaie neo)colonialist 2rin
intermeiul militarilor care %i)au asumat 2uterea@ chiar %i &n rile &n care traiia
emocratic 2<n &n anii ]5; 2rea s aib rcini vechi %i 2ro#une Aseria loviturilor e
stat 2rea a nu se mai &ntreru2e in ?ruguay@ Peru@ 'rgentina %i 2<n &n Chile@ Bolivia %i
Brazilia %"a"m""B"
'u e6istat totoat %i &ncercri e Gmodernizare democraticH@ e constituire %i
ezvoltare a unor 2roiecte 2olitice e unitate %i aliane 2olitice &n i#erite #ormule
guvernamentale &n sensul meninerii emocraiei %i iniierii 2rocesului e succes al
GmoernizriiH %i ezvoltrii 2olitice" Di@ amintim aici 2e cercettorii e talia lui Raul
Prebisch@ Celso 3urtao@ 3ernano IenriOue" Caroso etc" =oate aceste Golu(iiH %i
&ncercri e GanalizH sau investigare asu2ra unui continent com2le6 %i 2roblematic
con#irm %i mai mult i2oteza noastr iniial %i anume aceea c aici avem e)a #ace cu un
continent &n care se &mbin GfidrileH #ormiabile@ ce 2rovin intr)un gen e ca2italism
GimitativH@ cu o moernitate #r ezvoltare sau cu o accentuat Getero)enitate ocialH
etc" 'v<n &n veere asemenea caracteristici@ acela%i 'lain RouOuiP se &ntreba@ &n mo
#iresc@ ac nu cumva ne a#lm &n #aa unui gen e G,ccident ne.mplinitHb ARouOuiP
$;;5( *4$B ?n staiu mai ezvoltat al lumii a treiab Di tot el aminte%te #a2tul c@ &nce2<n
&nc in anii ]4;@ cre%te 2uterea acestor ri latino)americane" Krile res2ective realizeaz
ast#el o bre% eschis a continentului &n carul con#lictului Est)Vest@ 2e care -"?"'" n)au
mai reu%it s)l menin &n Gpatele cur(ii dindrtul caeiH" -)a realizat@ &n acest #el@ o
Golidaritate orizontalH@ a rilor in -uul continentului &n ra2ort cu rile inustriale
in /or"
Cn cutarea unei im2robabile Gindependen(e colectiveH@ u2 RouOuiP@ o veritabil
GcreativitateH latino)american se va &n#2tui &n i#erite mouri" Criza atoriilor@
is2ariia ciocnirilor 2lanetare au im2us &n consecin noi 2rioriti statelor continentului
ale cror strategii Ge refocalizeazH 2e as2ectul cutrii e 2ia %i a investiiilor" 'st#el@
astzi@ c<n o2oziia /or + -u ceeaz locul Gvoin(ei )enerale de cooperareH@ a2roa2e
&n mo obligatoriu@ inserarea economiilor liberalizate &ntr)o nou orine nu mai amite
G.nc*ideriH %i riscuri e tot #elul" GA treia lumeH a is2rut &n Gnaufra)iulH celei e)a
oua" 'cum@ se 2oate alege numai &ntre o tentaie 2anamerican %i un partner*ip
internaional iversi#icat ARouOuiP $;;5( *.*B"
Partnershi2)uri iversi#icate u2 anii ]:; &ncearc s #ac %i 'merica Latin@
#iin obseat e mira8ul Euro2ei %i -"?"'" -e consier aesea c rile GE8tremului
,ccidentH@ e%i coniionate GobiectivH e 2ro2ria lor geogra#ie %i istorie@ e o
Gimplacabil fatalitateH@ sunt 2reocu2ate 2ermanent e GfidrileH e e2%it" Calea
obligatorie e urmat este ezvoltarea %i GmodernizareaH@ as2ecte ce in e orin
economic"
Pe e alt 2arte@ civilizaia moern %i 2ost)moern e astzi 2resu2une ca o
2remis esenial %i necesar a evoluiei ei coniia emocratic" Desigur@ e6ist %i ri
neemocratice %i autoritare care au realizat succese GimpreionanteH 2e 2lan economic A%i
acest e6em2lu este at chiar &n 'merica Latin@ e ChileB" Cu toate acestea &ns@
moernizarea %i ezvoltarea sunt totu%i e2line sau &m2linite c<n aceasta vizeaz %i viaa
social sau 2olitic" C<n se are &n veere eci %i emocraia 2olitic" -unt multe iscuii@
ezbateri interesante@ cu 2rivire la teoriile emocratice@ la relaiile intre emocraie %i
2ia@ intre 2olitic %i economie etc" -)au a#irmat ast#el numero%i 2olitologi care au
stuiat #enomenul tranziiei re#erinu)se &n s2ecial la 'merica Latin" /umele unor
cercettori %i 2olitologi e 2restigiu re2rezint o constant &n revistele %i crile e
s2ecialitate in omeniile sociologiei@ 2olitologiei %i chiar ale #ilozo#iei 2olitice" Phili22e
-chmitter@ 'rturo Valenzuela@ Juan Linz sunt autorii cei mai es citai"
Cn stuiul e #a@ &ncercm s sur2rinem %i noi 2rinci2alele tenine %i as2ecte
ale emocraiei %i ezvoltrii sau moernizrii in 'merica Latin e astzi"
-unt 2robleme e mare actualitate@ care@ a%a cum vom emonstra@ au legtur %i
cu evoluia societilor contem2orane@ &n general" Cn acest sens@ 2are interesant
constatarea e6istent &ntr)un bilan cu 2rivire la ezvoltarea uman in $;;$ a /aiunilor
?nite@ 2otrivit creia &n zilele noastre mai mult e ou treimi in 2o2ulaia =errei
trie%te &n regimuri emocratice" /e vom re#eri %i la contribuiile 2rivin teoria tranziiei
emocratice@ a emocraiei &n general@ %i &n s2ecial@ la as2ectele continentului su)
american in 2ers2ectivele GdezvoltriiH %i GmodernizriiH" -unt 2reocu2ri care au &n
veere o ree#inire a emocraiei A%i acestea sunt #cute sub egia E"/"?"B@ ac nu &n
coninuturile sale #ormale@ &n mo sigur@ &n unele 2roceuri ce sur2rin chiar as2ecte
2roceurale APom2e8ano $;;4( :B" Democraia@ s2une Robert Dahl@ e cea mai bun #orm
e guvernare &ntruc<t consimte e a &nltura tiranii s<ngero%i care nu se es2art e 2utere"
Ea nu necesit o ieologie e auto)#onare %i e auto)8usti#icare@ ci se #oneaz 2e o
cultur i#uz care o susine at<t sub 2ro#ilul #uncional@ c<t %i sub acela al
res2onsabilitii morale ADahl !:9!( 1$B" Deciziile ce sunt asumate@ 2recizeaz Dahl@ sunt
&ntoteauna #ructul unui ialog liber %i al eliberrilor ma8oritii@ ce acioneaz %i trebuie
s acioneze &n res2ectul minoritii cu care e &n ezacor" Puterea ma8oritii nu creeaz
re2tul ma8oritii ADahlB" Poliarhia este@ u2 Dahl@ cea care #ace e#ectiv emocraia 2e
scar larg@ susin<n re2turile 2olitice %i &m2ing<n interesele e gru2 &n s2aiul
2ublicADahl !:9!( .1B"
Cn conte6t@ 2olitologul american atrage atenia c relaiile intre economie
Abunstare generalB %i regimul emocratic nu e o relaie mecanic" Bene#iciile
emocraiei constau G.n afinitatea dintre democra(ie i economia de pia(H" Cu alte
cuvinte@ s2re a e6ista bunstare este nevoie %i e Gpu(in re)lementare a pie(iiH@ alt#el
aceasta genereaz inegaliti@ e6cluziuni %i clientelisme" -unt trsturi ce 2ersist &nc &n
carul economiilor %i societilor latino)americane" Prevaleaz &n unele intre aceste ri
tenina e a menine o Gpia( ne.n)rdit de le)iH cu acea ominaie a cunoscutului
Gprincipiu de fier al pie(iiH@ s2eci#ic orientrilor neoliberaliste@ 2rouctoare e tensiuni@
cauilisme ACaudillo% peronaj omnipotent% un )en de dictatori locali care e ubtituie
autorit(ii centrale% auto)uvern#d prin for( i prin men(inerea .n upunere a popula(iei
locale /" '" B %i autoritarisme neoconservatoare" >m2licaiile ce survin unor ast#el e stri
&n e2oca globalizrii sunt ne#aste@ a%a cum o atest in 2lin situaia in 'rgentina@ ar %i
in Chile &ntr)o anumit msurB"
'sistm &n acest caz la un gen e Gincon)ruen( func(ionalH@ cum a e#init)o
-erge Latouche A!::$B@ eterminat e e#ecte 2arao6ale 2e care liberalismul %i mai ales
neoliberalismul le 2rouc &neosebi &n coniiile globalizrii" 'cela%i Dahl sublinia &n
acest sens c Gdemocra(ia i capitalimul unt .ntr-un VmatrimoniuW furtuno999 o
economie de pia( nu poate fi atfel autore)lat999fundamentul moral al democra(iei%
e)alitatea politic a cet(enilor ufer o )rav violare999 capitalimul limiteaz
poten(ialul democratic al democra(iei poliar*ice cre#nd ine)alitate .n ditribuirea
reurelor politiceHADahl !:9!( !45B"
E62licaia ce se 2oate euce &n mo #iresc in consieraiile lui Robert Dahl are
&n veere mai ales acele consecine ce 2rovin intr)o absolutizare a legii 2ieei &n
con#ormitate cu conce2iile neoliberale" 'bsolutizarea 2ieei Aa economieiB 2resu2une e
#a2t suboronarea 2oliticii@ cre<nu)se &n acest mo Go nou na(ionalitateH" Ebiectiv ca
orice lege Achiar e GfierH@ cum se vrea legea 2ieeiB@ ea 2rouce la r<nul su Gnoi
criteriiH ce #ac 2osibil suboronarea 2oliticii"
Cn consecin@ canalele 2olitice traiionale@ 2artiele 2olitice &n 2rimul r<n@ sunt
obligate s oscileze &ntre ineria unor traiii culturale %i o 2ractic 2olitic anacronic@
2recum %i o nou &m2ingere s2re inegalitate social" E asemenea situaie este &n mo
necesar &nsoit e o coru2ie i#uz@ &neleas ca #a2t imoral@ ca eviere e la un stanar
e corect #uncionare a instituiilor@ ca is2onibilitate a resurselor e#ective sau
2romisiuni e natur 2ublic &n #avoarea &mbogirii ilicite %i 2ersonale sau ca #orm e
GcapturH a consensului 2olitic %i e #inanare a ma%inii 2olitico)electorale APom2e8ano
$;;4( .!).$B"
Cn legtur cu interaciunea intre ezvoltare %i tranziia la emocraie &n 'merica
Latin@ literatura 2olitic re#lect &neosebi 2ers2ectivele a2arin<n lui Juan Linz %i lui
'rturo Valenzuela Aacesta &n s2ecial cu 2rivire la ChileB" 'nalize e re#erin tim2 e
2este un eceniu@ autorii e mai sus au investigat nu numai 2rocesele e 2rbu%ire %i
cere a regimurilor emocrate in 'merica Latin@ c<t mai ales a2ariia %i consoliarea
regimurilor emocratice A-ola !::5( 4.!B" Eseniale 2entru e6istena %i stabilitatea
emocraiei erau 2entru Linz %i Valenzuela@ ou categorii conce2tuale utilizate %i e
Li2set@ legitimitatea %i e#ectivitatea AguvernabilitateaB" Este un binom &ntre aceste ou
conce2te@ emocraia #uncion<n bine numai acolo une se realizeaz inicatorii e
guvernabilitate" Cn cazul unor grave e#iciene e guvernabilitate %i e#ectivitate se 2oate
2rouce un trans#er e legitimitate s2re o o2oziie neleal AantisistemB@ trans#er care se
ienti#ic &n #a2t cu 2rbu%irea emocraiei" Deseori s)au re2etat &n 'merica Latin
asemenea situaii"
Mai e6ist &ns &n 'merica Latin o trstur s2eci#ic ce blocheaz relaia
#ireasc intre guvernabilitate %i legitimitate" Persist aici@ cu mici e6ce2ii@ o i#eren
enorm &ntre Gcontitu(iile crie i contitu(iile triteH" Din aceast cauz@ #uncionarea
stabil a sistemului 2olitic com2etitiv nu este 2osibil &ntruc<t o asemenea situaie
2resu2une atituini %i valori &n contraicie cu istribuirea 2uterii sociale" Este vorba
es2re o asimetrie social intangibil %i inegaliti cumulate ARouOuiP $;;5( $*: ) $.;B"
?nii s2eciali%ti amintesc %i e o cultur 2olitic e2enent e traiionalisme %i
e o mare istan &ntre ieologiile instituionale %i com2ortamentale sociale care 2rouc
Gpur i implu o cultur de fa(adH@ cum amintea 'lain RouOuiP"
GHalele feretre ale univeralimului juridic oculteaz particularimul% rela(iile
peronale i raporturile de for(H" Legile sunt #cute 2entru a nu #i res2ectate@ limba8ul
2o2ular@ &n multe intre rile latino)americane@ este 2lin e 2roverbe revelatoare &n acest
sens( Gjuti(ia ete pentru amici% le)ea pentru inamiciH ARouOuiP $;;5( $.;B" Cn
consecin@ 2utem a#irma c toate acestea #avorizeaz %i au #avorizat status Ouo)ul@ #r a
e6clue intr)o asemenea ecuaie &nt<rzierile e orin economic@ 2roblemele legate e
moernizare %i GdezvoltareH"
Cum aminteam@ 2roblematica ezvoltrii &n 'merica Latin a #ost teoretizat &n
str<ns legtur cu teoriile generale 2rivin ezvoltarea %i moernizarea@ 'rturo
Valenzuela@ e e6em2lu@ sur2rine &ns %i s2eci#icitatea situaiilor in aceast 2arte a
lumii" Cntr)un articol intitulat G?odernizare i dependen(H@ acesta susine &n ra2ort cu
3ernano IenriOue Caroso sau Enzo 3aletto acelea%i iei es2re Gdependen( i
dezvoltare .n America LatinH %i anume c G.n proceul modernizrii toate ociet(ile
ufer .n )eneral aceleai tranformriH@ Gproceul dezvoltriiH ar consta &n
Greproducerea diferitelor tadii care au caracterizat tranformrile ociale din (rile mai
dezvoltateHAValenzuela !:59( 1*9B"
?nii teoreticieni ca@ e 2il@ La Palombara@ atrgeau atenia asu2ra 2ericolelor ce
ar 2roveni intr)o e6tinere %i generalizare a unor moele e succes@ #r a se ine
&ntoteauna seam e coniiile s2eci#ice in rile res2ective" Dar #ragilitatea %i
su2er#icialitatea instituiilor emocratice &nt<rzie nes2us e mult orice moernizare %i
ezvoltare@ susine %i EWar -hils A&n 'lmon $;;1( .*;B" -hils vorbea es2re un gen e
Gdemocra(ii tutelareH %i e Goli)ar*ii modernizatoareH ca #ormele 2olitice cele mai i#uze
in Glumea a treiaH"
Cn schimb@ ac ar e6ista un 2roces autentic e GdemocratizareH@ moernizarea %i
ezvoltarea ar #unciona &n mo normal" =otu%i@ chiar %i emocratizarea este &n str<ns
e2enen e schimbrile #unamentale in structura social %i in cultura %i civilizaia
s2eci#ice"
G$ezvoltareaH %i emocratizarea in 'merica Latin se es#%oar &n con#ormitate
cu un asemenea 2roces" Cns aevrata s#iare care se 2une &n #aa rilor latino)
americane este rs2unsul c<t mai aecvat ce s)ar 2utea o#eri &n legtur cu 2osibila
reconciliere intre emocraie %i economia e 2ia"
'2roa2e toate &ncercrile e 2<n acum@ %i avem &n veere e62erienele 2rivin
GmodernizrileH@ AGindutrializareaH@ Gdepirea trii de lume a III-aHB@ toate se &nv<rt
&ntr)un #el e cerc &nchis"
'stzi@ totu%i@ s)ar 2utea s2une c 2roblema 2olitic 2are s se 2rezinte sub bune
aus2icii ARouOuiP $;;5( *4*B" E6ist &nc #oarte multe contraicii( e e6em2lu@
cheltuielile 2entru instrucie sunt &nc insu#iciente@ rata 8oas 2rivin ta6ele e
%colarizare@ !9 milioane e co2ii lucreaz &n locul aulilor etc"@ li2sa unor 2rograme
legate e o ezvoltare urabil"
-unt lucruri &ns %i mai grave ce re2rezint o consecin a introucerii accelerate
%i Gfor(ateH a unor 2rograme e GdezvoltareH neoliberal"
Cn Chile %i 'rgentina@ &n mo s2ecial@ au #ost ao2tate 2rograme ma6ime e
2rivatizare Auneori totaleB" 'ero2orturile@ 2o%ta@ tele#oanele@ cile #erate@ tierea
cheltuielilor 2ublice 2entru sntate %i eucaie@ 8ustiie etc" sunt numai c<teva e6em2le"
Cn 'rgentina@ &n tim2ul guvernrii lui Menem@ e e6em2lu@ a #ost v<nut 2<n %i
cea mai mare bogie a rii Ae62loatrile 2etroli#ereB" Potrivit a#irmaiilor lui Domingo
Caval@ Grul ar)entinian nu provine din atfel de muri foarte draticeH@ Grul provine
dintr-un ocialim fr plan i un capitalim fr pia(H APom2e8ano $;;4( 45)49B"
?rmrirea asiu a im2unerii msurilor rastice a eterminat@ totu%i@ &n cele in urm@ o
grav criz alimentar &n ara celor mai mari e62loatri e carne %i e gr<u in 'merica
Latin interbelic" G-r#narulH lumii@ s)a s2us@ G-a prbuit ub )reutatea foameiH@ iat
rezultatul neoliberalismului la 2utere ARouOuiP $;;5( *15B" ?n 2re #oarte grav 2ltit
2entru GmodernizareaH neoliberal"
-)a creat &n acest #el &n 'rgentina Go a)ricultur fr a)ricultoriH %i@ &n
consecin@ au s2orit 2reurile agricole@ 5;;; e agricultori au #ost e62ulzai in
agricultur@ 1M in #amiliile cele mai bogate ein 1$M intre terenuri"
Cn 'merica Latin@ totu%i@ e6ist %i situaii &n care Ge8perien(eleH neoliberale nu s)
au mani#estat in 2artea guvernanilor cu un tot at<t e mare entuziasm" Cneosebi u2
$;;;@ tenina s2re emocratizare &n Chile@ Brazilia@ Bolivia@ ?ruguay a eschis %i o alt
cale e GdezvoltareH" G/eformeleH economice in ultimii ani in Brazilia@ e 2il
valori#icarea resurselor naionale@ atenia asu2ra cercetrii %tiini#ice 2ro2rii@ au #cut in
Brazilia unul intre cei mai mari e62ortatori e gr<u in lume"
Cntr)un articol 2ublicat &n ziarul american GC*e QeD XorO CimeH in octombrie
$;;5@ Larry Rohter amintea c &n urma unor cercetri %tiini#ice in omeniul agriculturii@
in localitatea Embra2a@ Brazilia este astzi &n stare s e2%easc -"?"'" &n 2rivina
e62ortului e bunuri alimentare" Centrul e cercetri in Embra2a re2rezint un moel nu
numai 2entru lumea a#lat &n curs e ezvoltare@ ar %i 2entru lumea &ntreag@ s2unea
Mar0 Cac0ler@ irectorul a8unct al De2artamentului 2entru ezvoltarea agricol %i rural
in carul Bncii Moniale" -)a a8uns la un asemenea rezultat atorit unei substaniale %i
&nelungate investiii &n cercetarea %tiini#ic"
E zon e savan ACerraoB@ zon a2ro2iat e e%ert@ a evenit un mare gr<nar al
Braziliei@ atorit #ertilizrii terenurilor cu #os#or %i calciu" Desco2erirea e la Manaus@ &n
inima 'mazoniei@ une se a#l laboratorul Embra2a@ a #cut intr)o regiune aci o zon
2rouctiv@ e#icient" 'ceasta s)a 2etrecut@ s2un s2eciali%tii@ numai &n coniiile unor
investiii &n cercetare@ unor intense subvenii statale" E 2ractic o2us celei e6istente &n
alte ri latino)americane" Rezultatul rsuntor in Brazilia@ e62eriena brazilian &n acest
sens 2oate #i e6tins %i &n alte zone ale lumii" >niiativa 2ozitiv se e6tine %i &n '#rica@ &n
Sambia@ e e6em2lu"
Cn cazul moernizrii in Brazilia e astzi@ unele succese care s)au obinut@ &n
ciua multor contraicii ce 2ersist &nc@ au #ost regulatorul unor 2reocu2ri 2rivin
cerina e emocratizare"
Pe e alt 2arte@ &n Chile Gmiracolul economicH a #cut intr)o ar neemocratic
e62ortatorul cel mai inamic in 'merica Latin" Contraiciile grave@ totu%i@ e orin
uman@ social %i 2olitic@ au evenit &ns unele intre cele mai ramatice"
Du2 &nce2utul anilor ]:;@ Re2ublica Chile a 2arcurs un 2roces am2lu e
emocratizare intre cele mai originale %i interesante" Vom analiza %i noi &n cursul
stuiului emocraia %i instaurarea emocraiei &n Chile" 'naliza o vom realiza &ns 2uin
mai e2arte"
Cn s2ecial u2 anul $;;;@ asistm la un 2roces estul e com2le6 2rivin
emocratizarea 'mericii Latine" -unt %i anali%ti care vorbesc chiar es2re o &ncercare e
emanci2are a rilor su)americane@ &n ansamblu" GLa*in)ton-ul a pierdut oare America
LatinHb titra un ziarist e la GLe ?onde $iplomati&ueH@ &n ecembrie $;;5" =ot &n carul
revistei amintite a #ost #cut o analiz re#eritoare la noile GAlternative latino-
americaneH"
Mai &nt<i@ trebuie s amintim c integrarea economic a continentului a constituit
unul intre 2unctele #ocale ale celui e)al treilea mileniu" -)a #onat Mercosur@ evenin
Gal patrulea comple8 comercialH in lume %i 2olul e integrare cel mai inamic in
'merica Latin" Cn acela%i tim2@ alternativa Mercosur se 2rezenta cu avanta8ul e a uce
s2re o Galt Americ% pe calea inte)rrii .ntr-un reec*ilibru al rela(iilor interamericane
puternic aimetriceH A-aer $;;5( $;B" 'st#el@ rile in Mercosur A'rgentina@ Brazilia@
Bolivia %i ?ruguayB &%i iversi#ic in ce &n ce mai mult comerul e6terior@ &nre2t<nu)se
s2re ?niunea Euro2ean" Cn acest sens@ monializarea AglobalizareaB schimburilor
comerciale %i re#uzul unei situaii uni2olare a a2ro2iat 'merica Latin %i e ali actori
internaionali" -e 2oate s2une c astzi multe intre rile latino)americane au Gdecoperit
avantajele cooperrii interna(ionaleH@ cut<n &ne2rtarea e G*e)emonimul nord-
americanH"
E2un<nu)se cu &n<r8ire 2roiectului american al Sonei Liberului -chimb intre
'merici@ cunoscut %i sub numele e 'LC'@ ar %i a aceluia intitulat /'3='@ iniiative
2rin intermeiul crora -?' au &ncercat meninerea 2ro2riei lor hegemonii regionale@
astzi a evenit #oarte atractiv &n 'merica Latin 2roiectul 'LB' A'lternativa
Bolivarian 2entru 'mericiB" >ntr<n &n anul $;;1@ &n Mercosur@ Venezuela a im2us o
tenin nou"
-chimbarea lierilor e v<r# in Brazilia@ 'rgentina@ Bolivia@ ?ruguay %i chiar in
Chile a contribuit la crearea unor coniii cu totul noi &n aceast 2arte a lumii" Proiectul
'LB' #avorizeaz in 2lin o asemenea situaie@ 2rivilegin avanta8ele coo2erative" ?n
avanta8 &l constituie e e6em2lu@ &ncercarea e a reuce Gaimetriile e8itente .ntre (rile
emiferei udiceH" -)au 2us la 2unct %i mecanisme e com2ensaie 2entru a se cori8a
i#erenele 2rivin nivelele e ezvoltare &ntre i#erii membri"
Este clar c 'LB' se ore%te a #i o contra2onere la 'LC' iniiat e -?'"
'#late la con#runtare@ cele ou 2roiecte e GdezvoltareH au im2licat numero%i actori
economici j coo2erative@ #irme naionale mici %i mari &ntre2rineri 2rivate etc" j &n
sco2ul rezolvrii 2roblemei locuinelor@ alimentaiei@ 2rezervrii meiului etc" Cn revan%@
'LC' 2retine s im2un criteriile securitii 8uriice #avorabile marilor #irme
transnaionale #r intenia e a a8uta statele mai slabe"
Cn carul 'LB'@ &n schimb@ nu subveniile@ ci creitele 2entru echi2amente %i
tehnologiile 2entru &ntre2rinerile abanonate ale 2ro2rietarilor au 2rioritate" -unt vizate@
a2oi@ &n veerea a8utorrii@ coo2erativele %i micile comuniti e 2rouctori sau
&ntre2rinerile 2ublice etc" Proiectele 'LB' 2rimesc ast#el s2ri8in e la statele membre &n
materie e creit@ e asisten tehnic %i 8uriic@ e mar0eting %i e comer internaional"
'LC'@ im2otriv@ las c<m2 liber #orelor libere ale 2ieei %i is2onibilitilor
#inanciare ale marilor agenii economice A-aer $;;5( $;B"
3oarte interesant este #a2tul c 'LB' se caracterizeaz %i 2rin accentul eosebit
2e care)l 2une 2e 2roblemele sociale %i umane" Cn a2rilie $;;1@ e e6em2lu@ &ntre
Venezuela %i Cuba au #ost semnate zeci e acoruri sanitare@ sociale@ e eucaie %i e
cultur" -)a luat ecizia e a se &n#iina &n Venezuela 4;; e centre e sntate &n veerea
unor iagnosticri integrale 2rivin 2robleme e meicin@ *1 e centre 2entru asigurarea
accesului gratuit la sntate" Cn acela%i tim2@ se #ormeaz &n Cuba 2este .;";;; e meici
%i ali 1;;; e s2eciali%ti &n tehnologie meical 2entru state in 'merica Latin"
=otoat@ e un interes s2ecial s)a bucurat %i o2eraiunea G?iracolH@ care a 2ermis multor
ceteni in ?ruguay@ Venezuela %i Bolivia s)%i reca2ete veerea" E62eriena Cubei &n
omeniu@ alturi e #inanarea venezuelean@ au contribuit la reu%ita res2ectivei aciuni
A-aer $;;5( $;B"
'semenea schimburi@ e%i criticabile e ctre gru2rile conservatoare@ constituie
bune e6em2le 2entru un Gcomer( jut i ec*itabilH &ntruc<t #iecare ar livreaz ceea ce
este ea &n msur s 2rouc &n cele mai bune coniii@ 2rimin &n schimb ceea ce are
nevoie@ ine2enent e 2reul 2ieei moniale" /u la #el se 2etrec lucrurile &n carul
'LC'@ se 2recizeaz mai e2arte &n revista GLe ?onde $iplomati&ueH@ une rezultatele
coo2errii sunt creuzetul inegalitilor@ iar -?' &%i consolieaz 2oziiile #avorabile
A-aer $;;5( $;B"
-unt tentative@ uneori timie@ alteori #oarte cura8oase@ care atest 2reocu2rile
constante %i Gdec*iderileH iversi#icate 2rin care astzi 'merica Latin &ncearc s
2rin GtrendulH ezvoltrii"
Cns succesul@ u2 cum s)a vzut@ este legat %i e avansul ori e irecia %i
hotr<rea cu care s)au &nre2tat unele ri in 'merica Latin s2re emocraie" ?n caz
interesant@ e)a re2tul e6em2lar %i emblematic &n acest sens@ &l constituie 2rocesul e
emocratizare ce s)a es#%urat &n Re2ublica Chile" Cn ceea ce 2rive%te Gcazul C*ileH se
2oate a#irma c GfidareaH a #ost nu numai GaumatH@ ci chiar %i e2%it" Cn anul !::;@
la &nce2utul GdemocratizriiH Ase s2une c &n carul cam2aniei 2entru re#erenum@ iniiat
e Pinochet &n Chile@ un t<nr #otbalist al crui tat a murit &n lagr a contribuit la
schimbarea rezultatelor generale vorbin la =V &n oar cele 1 minute re2artizate e regim
o2oziieiB@ un eminent s2ecialist se &ntreba@ cu mult &ngri8orare APinochet 2ieruse e8a
celebrul su re#erenumB@ ac va su2ravieui emocraia anului $;;;b Este vorba es2re
Jean)Marie Gfehenno@ care creea c la &nce2utul noului mileniu e6istena emocraiei &n
'merica Latin 2utea #i echivalat mai mult cu ceva e omeniul a2ocali2ticului
APom2e8ano $;;4( :B" Di@ &n Chile@ emocraia a &nvins &n cele in urm"
Des2re 2rocesul e tranziie emocratic &n aceast ar s)au scris #oarte multe
cri" De mare succes s)au bucurat &n aceast 2rivin analizele unor cercettori ca
Manuel 'ntono Garreton@ Laura =eesco %i Jonathan R" Barton@ 2recum %i muli alii"
E#ectivitatea 2rocesului@ originalitatea %i s2eci#icitatea Gtranzi(ieiH este analizat
&ns cu mult claritate e ctre Patricia Mayorga@ &ntr)un stuiu intitulat GLa donna del
ricatto% ?ic*elle Bac*eletH@ a2rut &n anul $;;4" Cn aceast carte se a#irm c Chile %i
Re2ublica -u)'#rican re2rezint ou cazuri ale unor tranziii GreuiteH in in#ernul
ictaturilor %i al unor lu2te civile@ realiz<nu)se ast#el o veritabil reconciliere
emocratic in ultimii ani@ in lumea occiental AMaughi &n Mayorga $;;5( 5B"
=otoat@ trebuie reinut %i #a2tul c Chile este una intre societile moernizate
%i 2luraliste@ un caz #oarte rar G.n marele concert al (rilor latino-americaneH" =ranziia
emocratic in Chile emonstreaz@ &n acela%i tim2@ c am2loarea unei emocraii nu
e2ine &ntoteauna numai e lu2ta &m2otriva srciei@ ci %i e 2osibilitatea e
am2li#icare %i stimulare a res2onsabilitii celor e 8os@ a unor aciuni GunitareH %i
GolidareH@ cum a emonstrat)o %i activitatea GConcertrii $emocraticeH in care a #cut
2arte %i Michelle Bachelet@ 2re%einta Re2ublicii Chile@ 2rovenit intr)o #amilie e
militari" =atl su@ 'lberto Bachelet@ a #ost general e aviaie &n #orele aeriene %i singurul
o#ier e rang su2erior care a re#uzat s acce2te schimbarea 2rin #or a 2re%eintelui
constituional e atunci j -alvator 'llene" Consecinele au #ost 2entru el teribile"
Cncarcerat &m2reun cu #amilia@ a #ost torturat %i omor<t &n &nchisoare" Di #iica generalului@
&m2reun cu mama sa@ a #ost la r<nul ei &nchis %i torturat" Com2let<nu)%i stuiile@ &n
meicin@ &n Germania e Est@ Michelle Bachellet se &ntoarce &n ar acion<n 2entru
ezvoltarea emocratic &n anii ]9;" E at iniiat 2rocesul emocratic@ va #i numit
ministru al sntii %i al a2rrii &n tim2ul 2re%eintelui Ricaro Lagos" Chile evenise o
ar a2roa2e com2let schimbat@ un veritabil e62eriment al GC*ica)o Bo'H@ oglin a
neoliberalismului" Cn acest sens@ Chile a su#erit intervenii 2e cor eschis@ Gopera(iiH
monetariste %i 2rivatizri e6cesive 2otrivit reetelor isci2olilor lui 3riemann" -ocietatea
chilian este %i ea 2lin e contraicii@ cu o istan e6cesiv &ntre bogai %i sraci@ cu o
mare mas e %omeri %i inegaliti@ in aceast cauz a #ost %i #oarte greu e reconciliat"
-#iarea 2e care %i)a asumat)o Bachelet@ o at evenit 2re%eint A2rima #emeie
in 'merica e -uB@ a #ost aceea e a soluiona at<t 2roblema inegalitilor sociale@ c<t %i
2e aceea a violrii re2turilor omului"
Msurile cele mai urgente 2e care le)a luat@ e e6em2lu@ au vizat &n 2rimul r<n
aciuni e re#onare a instituiilor #unamentale 2entru consoliarea emocraiei" Di@
imeiat u2 alegerea sa@ &ntr)un interviu Bachelet amintea c Gra(iunea fundamental
pentru care am candidat a fot aceea de a contrui o (ar mai e)al% mai uman% mai
inte)rat i mai incluivH AMayorga $;;5( :!B"
=otu%i@ tarele societii 2rovenite in tim2ul ictaturii se menin &nc %i la un an e
la 2reluarea manatului e ctre noul 2re%einte" Coru2ia a atins %i ea nivele %i mai
&nalte" Este nevoie e re#orme %i mai raicale@ &n consens cu realitile actuale@ 2e care
guvernul chilian este &n msur s le ia" La i#icultile a2rute@ trebuie rs2uns eci cu
intervenii legate e vinecarea rnilor GtrecutuluiH" Ele se 2ot vineca Gcu mai mult
adevr i o mai mare reponabilitateH@ s2unea Michelle Bacellet"
Cum amintea %i sociologul Manuel 'ntonio Garreton@ re#erinu)se la consoliarea
emocraiei &n Re2ublica Chile@ Gdemocra(ia c*ilian nu reuete )uverneze fr
contradic(ii i ire)ularit(i% .ntruc#t cadrul u juridic a fot conceput pentru a favoriza
un )uvern de tip autoritarH" Cn consecin@ emocraia &n Re2ublica Chile se va ezvolta
normal numai schimb<n acel caru 8uriic"
Cu toate acestea@ o asemenea e6igen trebuie susinut %i e realizarea unei
instrucii e calitate@ a unei 2rotecii sociale@ inovaiei %i &mbuntirea general a vieii
chilienilor"
Ebservatorii 2olitici ai vieii 2olitice remarcau la Bachelet un stil nou e a #ace
2olitic@ cu totul eosebit@ irect %i #r a elua 2roblemele" Pe aceste baze@ 2re%einta
chilian s)a a#irmat@ %i Chile 8oac un rol e mare relie# &n noua geogra#ie latino)
american AMayorga $;;5( :$B"
'st#el@ e 2este un eceniu@ &n Chile %i &n multe alte ri in 'merica Latin se
asist astzi la o mare schimbare@ o schimbare cu inovaii eseniale &n irecia continurii
ezvoltrii %i emocratizrii"
5i/!io&ra3i
Dahl@ Robert@ Boliarc*ia= partecipazione e oppoizione nei itemi politici@ Milano@
Eitore 3ranco 'ngeli@ !:9!"
Galeano@ Euaro@ Eenele dec*ie ale Americii Latine@ Bucure%ti@ Eitura 2olitic@ !:9."
Maughi@ Bruno@ GPre#aH &n La donna del ricatto@ Roma@ Eizioni Lavoro@ $;;5"
Mayorga@ Patricia@ La donna del ricatto@ Roma@ Eitioni Lavoro@ $;;5"
RouOuiP@ 'laine@ L;America latina@ Milano@ Bruno Monaori Eitore@ $;;5"
Pom2e8ano@ Daniele@ L;America latina contemporane@ Roma@ Carocci Eitore@ $;;4"
-aer@ Emir@ G'lternatives latino)amPricainesH &n Le ?onde $iplomati&ue@ $;;5@
ecembrie"
-hils@ EWar@ GPolitical Develo2ment in the neW -tatec &n Gabriel '" 'lmon@ Cultura
civico e viluppo politico@ Bologna@ >l Mulino@ $;;1"
-ola@ Giorgio@ Storia della cienza politica@ Roma@ La /uova >talia -cienti#ica@ !::5
Valenzuela@ 'rturo@ GMoernization an De2enencyH &n Comparative Bolitic@ !:59"
MDic0 d !a a*toritari)" !a d"ocra,i7
Proc)*! d con)tr*c,i #i con)o!idar d"ocratic7
MarKa A!Jandra Vizcarra R*iz
Univr)itata $*ada!aJara (MDic(
Univr)itata din 5o!o&na (Ita!ia(
Introd*cr
Cn cea mai mare a secolului al F>F)lea 2olitica latino)american a #ost
caracterizat 2rin #recvente schimbri constituionale atorit con#runtrii 2roiectelor
liberale %i conservatoare@ 2rezenei unei oligarhii #unciare sau absenei unor reguli
instituionalizate 2entru a etermina succesiunea 2olitic" Ma8oritatea statelor
continentului au instituit #orme e guvernare re2ublicane@ care au #ost slbite e alianele
%i rivalitile &ntre #amiliile 2uternice@ e in#luena unor lieri #orte ienti#icai re2t
caudillo@ sau in cauza relaiile e ti2 2atron)client" Com2etiia electoral 2entru
2osturile 2ublice s)a realizat &ntre #raciuni ale unui electorat restr<ns@ controlat &n mo
#recvent e ctre lierii locali@ &n care o2oziia 2utea cu greu s s2ere c 2oate a8unge la
2utere cu a8utorul urmelor" Pentru gru2ul sau cauillo care rm<neau &n a#ara eciziei
2olitice@ lovitura e stat constituia unica #orm e o2oziia care 2utea #ace 2osibil
ascensiunea sa la 2utere ADi6 !:5*( $4$)$4.B" Ca atare instituiile emocratice &nt<lneau
cu greu un s2aiu e aciune #iin ameninate e ctre 2ersonalismul 2olitic &n iversele
sale #orme e mani#estare A-oriano !::$( !49B"
-istemul 2rezienial ao2tat &n cea mai mare 2arte a continentului eriv in
regimuri caracterizate &nc e la origini e e6ercitarea unei conuceri 2uternice %i cu
caracter 2ersonalist AMalloW !::5(!45B@ cu accentuate caracteristici autoritare %i
ictatoriale@ sau cu trsturi 2o2uliste unele intre ele@ 2rous al unor intervenii militare
sau lovituri e stat %i cu rare interluii emocratice"
Potrivit lui Linz regimurile autoritare 2rezint un gra sczut e
instituionalizare 2olitic %i caut s intervin &n viaa social cu sco2ul e a 2reveni sau
inhiba o2oziia 2olitic@ ast#el &nc<t una intre trsturile istinctive ale acestor regimuri a
#ost limitarea 2luralismului 2olitic %i 2rezena tolerat a unor semi sau 2seuo + o2oneni
ALinz $;;;(!4;B"
La &nce2utul secolului FF guvernele autoritare in regiune au 2retins s)%i
legitimeze ominaia 2rezent<nu)se ca soluii ale 2roblemelor e orin 2olitic %i re2t
cea mai bun #orm e guvernare care ar 2utea eriva in instabilele emocraii
2arlamentare euro2ene %i in regimul mono2olist al ?niunii -ovietice" 3r &noial@
u2 al oilea rzboi monial %i iscreitarea mobilizrilor #asciste care au caracterizat
aceste ti2uri e guverne@ autoritarismul s)a 2utut 8usti#ica oar ca o 2utere e tranziie
necesar 2entru a obine stabilitatea social %i 2rogresul economic@ ceea ce im2lica ca la
un anumit moment trebuiau s recurg la o #orm e legitimare electoral AE`Donnell %i
-chimitter !::.( *!)**B@ chiar ac aceasta era e6clusiv 2entru organismele legislative@
cum a #ost cazul /icaragui sub -omoza@ Paraguayului cu -trossner sau Brazilia &n
tim2ul regimului militar"
3a2tul c legitimitatea era &ntrit 2rintr)un 2roces 2artici2ativ@ bine&neles oar
&n momentele &n care 2rea s se eroeze consensul@ #cea ca regimul s trebuiasc s &%i
lrgeasc bazele sale e susinere@ acor<n@ e e6em2lu@ re2t e vot sectoarelor
2o2ulare e6cluse@ un numr mai mare e s2aii re2rezentative gru2urilor e o2oziie sau
concesii care &nsemnau o eschiere a s2aiului e com2etiie 2olitic" =oate acestea erau
controlate e a%a manier ast#el &nc<t s nu constituie o ameninare@ ci im2otriv@ s #ie
ca2abil e a neutraliza 2otenialul emocratic" Chiar aca &n 2ractic se nega sau se
limita e manier eliberat 2artici2area %i integrarea instituional a gru2urilor e
o2oziie@ in 2unct e veere normativ au trebuit s se recunoasc 2rocesele electorale@
se2ararea 2uterilor@ o serie e re2turi 2entru cetenii si@ 2rocese 8uiciale %i 2artie
care luau 2arte la cam2anie" 'ceste as2ecte ne 2ermiteau s se vorbeasc e semi)
emocraie sau 2seuo)emocraie AMar0o## !:::( !11)!15B@ evit<nu)se ast#el termenul
e totalitarism"
Cn ciua #a2tului c guvernelor autoritare au susinut teza res2ingerii con#lictului@
2retinz<n su2rimarea e62resiilor acestuia cu argumentul c trebuie a8uns la o convieuire
unitar %i #r tensiuni@ nu au 2utut + cel 2uin acelea care cutau s &mbrace haina
legitimitii electorale + s renune la coo2erarea cu aversarii@ nici la concurena cu
2artiele e o2oziie &n carul 8ocului electoral 2e care chiar ele &l 2romovau" 'legerile
convocate e ctre guvernele autoritare 2uteau conine elemente 2luraliste eoarece
e6ista 2osibilitatea ca ou sau mai multe 2artie s esemneze caniai@ ar cu greu
2uteau #i consierate com2etitive at<ta tim2 c<t 2artiele e o2oziie se veeau
&m2ieicate s &nlocuiasc 2e aceast cale E6ecutivul %i s in#lueneze 2rocesul ecizional
2ro2orional cu #ora lor electoral@ eoarece com2etiia@ &n a#ara e #a2tul c se limita la
Congres@ #ie era #alsi#icat 2rin controlul %i intervenia 2uterii centrale@ #ie era su2rimat
2rin #enomene clienteliste AIermet !:94( $*)$4B"
3r &noial@ aceast situaie nu a &nceta e a constitui o o2ortunitate 2entru
o2onenii la regim care@ &n anumite ocazii@ e2%eau 2reveerile guvernelor %i le scoteau
e la 2utere@ cum s)a &nt<m2lat &n ?ruguay &n !:9; cu ocazia organizrii re#erenumului
2romovat e ctre militari 2entru a)%i legitima 2ersistena la 2utereL &n Chile &n !:99 c<n
general 'ugusto Pinochet s)a su2us@ 2entru a rm<ne &nc o2t ani la guvernare@ unui
2roces e votare ale crui rezultate i)au #ost averseL sau &n /icaragua &n !::; c<n
guvernul socialist a convocat alegeri cu sco2ul e a reuce la tcere criticile cu 2rivire la
li2sa e emocraie@ %i care s)au terminat 2rin &n#r<ngerea sa AMar0o## !:::( !5;B"
Cu nuane i#erite@ regimurile autoritare ale continentului au #ost cimentate &n
marea lor ma8oritate e ictaturi militare sau 2ersonaliste care au utilizat iverse strategii
%i resurse 2entru a limita o2oziia %i a evita s ceeze locul unor regimuri emocratice"
'%aar &n tim2 ce state ca Chile@ 'rgentina %i ?ruguay au interzis 2artici2area 2artielor
e o2oziie@ altele 2recum Brazilia au 2ermis #ormarea unui 2arti e o2oziie care era
#avorabil voinei guvernului"
Cn cazul Me6icului@ unicul stat care nu a cunoscut nici o lovitur e stat sau un
guvern militar in !:!5 Au2 trium#ul Revoluiei Me6icaneB guvernul autoritar a
e6ercitat tim2 e ecenii un #eroce control asu2ra normelor electorale menin<n
elementele care restricionau com2etiia %i rezultatele votului 2rin intermeiul 2racticilor
e mani2ulare electoral enunate &n mo curent e ctre 2artiele e o2oziie@ #r &ns
s se a8ung la 2unctul e renunare com2let in 2artea acestora la sistem %i nici la
colaborare" Dim2otriv@ chestionarea legitimitii a constituit o resurs im2ortant care
2ermitea 2artielor e o2oziie s obin 2oziii mai bune 2entru a renegocia regulile
8ocului@ manevr<n li2sa lor e la alegeri sau 2rotestele %i contestarea oat cu a#larea
rezultatelor" Cu 2artici2area lor@ 2artiele e o2oziie ac bene#iciau e un minim e
s2ri8in electoral@ aveau 2osibilitatea e a)%i e6tine com2etitivitatea %i s2aiile e
re2rezentare@ eoarece 2rin 2rotestele lor se eschiea calea ctre a &mbunti coniiile
e com2etiie" '%aar@ termenii &n care se ezvolta com2etiia %i elementele e
legitimitate ale regimului autoritar me6ican variau in cauza unei Gintere2enene
strategiceH A-cheler $;;$( !;*)!$$B &ntre o2oziie %i guvern 2otrivit creia se recuno%tea
trium#ul obinut e guvern %i 2ro2oriile #orei obinute e 2artiele e o2oziie care
mobilizau nemulumirile #a e regim"
Variata gam e aciuni@ at<t 2olitice c<t %i 8uriice ao2tate e guvernul
me6ican@ care combinau e6cluere@ re2resiune@ coo2tare@ #ragmentare %i chiar o#erirea e
com2ensaii 2entru 2artiele e o2oziie@ au otat regimul e o mai mare #le6ibilitate care
l)a istins e celelalte e62eriene latino)americane ACamou $;;$( $*;B %i i)au 2ermis s
e2%easc &n anumite 2erioae e criz e#icitul e legitimitate" =ranziia la un regim
2olitic emocratic &n care o2oziia s #ie &n totalitate legitimat a 2resu2us &n Me6ic un
2roces e o mai mare imensiune #r ru2turi instituionale@ a%aar o tranziie 2relungit@
bazat 2e un 2roces e negociere &ntre elitele guvernante cu 2artiele e o2oziie@ %i
orientat s2re moi#icarea graual a coniiilor e com2etiie %i a instituiilor electorale
AEisenstat $;;;( *)$.B"
Cn Me6ic re#ormele &n materie e re2rezentare %i e organizare a 2rocesului
electoral au constituit 2rinci2ala strategie e control 2olitic in 2artea guvernelor %i e
2reominare absolut a unui singur 2arti@ PR>@ &n carul 2uterii e6ecutive@ legislative %i a
guvernelor locale" Moi#icrile 2ro2use care tineau s consolieze situaia ma8oritar a
2artiului e guvernare au avut la r<nul lor un e#ect invers asu2ra 2artielor e o2oziie
crora le)a slbit ca2acitatea e com2etiie sau e in#luen &n 2rocesul e luare a
eciziilor"
Prezentul articol analizeaz re#ormele electorale care au netezit calea ctre
emocraia &n Me6ic@ chiar ac ele #useser 2ro2use e un regim autoritar %i #r ca
sco2ul lor s #ie acela e emocratizare a rii" Re#ormele im2lementate %i traiectoria
urmat e ctre 2artiele e o2oziie a artat un -tat care 2e e o 2arte caut s
marginalizeze 2artici2area 2artielor e o2oziie &n 2rocesele electorale %i e luare a
eciziilor@ 2entru a &m2ieica ast#el 2osibilitatea unei alternane@ %i 2e e alt 2arte
re#lect voina statal e a menine canalele instituionale care s evite ca o2oziia s se
&ntoarc &m2otriva sistemului@ #r ca aceasta s se trauc &n 2iereri semni#icative
2entru 2artiul e guvernm<nt" 3r &noial@ 2e termen lung@ re#ormele au evenit
elemente cheie 2entru a trans#orma emocraia &ntr)un 2roces ireversibil %i 2entru ca
o2oziia s)%i creasc tre2tat 2otenialul su electoral"
Gra&"ntara o2ozi,ii 2artidi)t #i con)tit*ira *n*i Partid 'tat
Cn 2rima 8umtate a secolului ouzeci #actori iver%i au &m2ieicat structurarea
unui sistem e 2artie care s cu2rin cel 2uin ou #ore 2olitice care s aib
ca2acitatea e a)%i is2uta alternativ #unciile alese" Cntr)o 2rim #az is2oziiile
re#eritoare la integrarea 2artielor 2olitice 2e care le conineau legislaiile electorale in
!:!! %i !:!9 au 2rivilegiat 2artici2area &n etrimentul concentrrii sau agregrii
intereselor@ stimul<nu)se con#ormarea unui numr mare e 2artie@ eoarece se cereau
oar !;; e ceteni 2entru constituirea unuia@ iar &n acela%i tim2 era &ncura8at
intervenia &n 2rocesul electoral a iver%ilor actori 2olitici 2rin intermeiul caniaturilor
ine2enente care nu cereau e#ectuarea unor #ormaliti s2eci#ice" 'ceste circumstane au
contribuit la &ntrirea leaershi2)ului local %i au #avorizat o o2oziie 2olitic tranzitorie
care a2rea &n 2erioaa unor alegeri %i &n 8urul unei 2ersonaliti@ #c<n i#icil 2rocesul
e constituire a unui sistem e 2artie stabil %i cu caracter naional" Cn mo sigur@
is2ersia 2artielor e o2oziie a 2avat rumul 2entru consoliarea unei singure #ore
2olitice &n ar"
Cn acest conte6t a a2rut Partiul /aional Revoluionar AP/RB
!
creat &n !:$: in
interiorul 2ro2riului stat #iin 2ro2us 2re%einte la acel moment Plutarco El7as Calles" Din
aceast cauz 2artiul e la origini a is2us e toate resursele materiale@ economice %i
2olitice 2entru ezvoltarea activitilor sale" >niial 2artiul s)a structurat ca o #eeraie e
2artie@ &n interiorul su gru2<nu)se o varietate e #ore 2olitice in i#erite state ale rii
care 2strau un anumit gra e autonomie &n nominalizarea e caniai"
Cn !:** a avut loc o re#orm constituional care a interzis realegerea
e2utailor@ guvernatorilor %i a #unciilor la nivel munici2alL &n acela%i tim2 &n a Doua
Convenie /aional a P/R s)a cerut izolvarea tuturor 2artielor care se a#iliaser la
acesta %i #uzionarea lor &ntr)un organism 2olitic centralizat %i cu o singur conucere
2olitic@ aceasta urm<n s se realizeze &nainte e alegerile 2rezieniale in !:*."
'ceast msur a 2ermis am2li#icarea mecanismelor e control al 2artiului %i
2osibilitile sale e coo2tare sau e inhibare a ezvoltrii #orelor e o2oziie eoarece
era singurul care 2utea garanta o 2rezen electoral &n &ntreaga ar %i asigura ast#el o
carier 2olitic &n aministraia 2ublic #eeral@ eoarece nici o alt #or 2olitic nu
avea 2osibilitatea e a is2uta #uncia 2rezienial P/R)ului eoarece organizaiile
2artiiste cu o mai mare 2utere %i in#luen aeraser e8a la acest 2arti"
>nterzicerea realegerii a instituionalizat rotirea carelor %i a 2ermis ca lierii
naionali ai P/R %i 2re%einii Me6icului@ nominalizai e acest 2arti@ s is2un cu o
am2l ca2acitate instituional 2entru rezolvarea con#lictelor %i recom2ensarea isci2linei
2artiiste &n 2rinci2al &n camera e2utailor %i &n senat A/aci# $;;$( 5:)!!*B"
Cntra!izara 2roc)*!*i !ctora! #i con)tit*ira 2artid!or d o2ozi,i 2r"annt
Re2rezentarea 2olitic a #ost susinut e un sistem electoral e6clusiv ma8oritar
2entru mai mult e 8umtate e secol A!:!5 + !:4*B %i chiar ac 2otrivit teoriei lui
Duverger A!:9;B acest moel tine sa genereze sisteme bi2artiiste@ &n realitate
2reominana unui singur 2arti care a caracterizat istoria electoral me6ican@ s)a atorat
unui #eroce control 2e care statul l)a meninut asu2ra 2roceselor electorale@ e la chiar
organizarea acestuia 2<n la con#irmarea rezultatelor" Prin aceasta s)a garantizat 2rezena
unui 2arti hegemonic@ care 2otrivit clasi#icrii lui -artori Gnu permitea o competi(ie
oficial pentru putere% nici o competi(ie de fapt9 Se permitea e8iten(a altor partide% dar
1
'cest 2arti a guvernat ara 2este 5! e ani" Du2 constituirea sa ca P/R@ a cunoscut ou schimbri e
nume@ 2rima &n !:*9 ca Partiul Revoluiei Me6icane APRMB %i ulterior Partiul Revoluionar >nstituional
APR>B in !:.4 %i 2<n astzi@ c<<n &nc se menine &n actualul sistem e 2artie"
ca partide ecundare% autorizate% i ca atare nu li e permite intre .n competi(ie cu
partidul *e)emonic .n termeni anta)onici i nici pe picior de e)alitate"H A-artori !:54(
$59B
?nul intre 2rimii 2a%i 2entru a asigura un mai mare control asu2ra 2rocesului
electoral %i s garantizeze continuitatea 2artiului la 2utere@ a #ost #eeralizarea
organizrii alegerilor" Cn !:.4 s)a 2ublicat o lege electoral care crea o comisie #eeral
care organiza 2rocesul electoral %i care era e2enent organic e e6ecutiv@ &n a#ara
#a2tului c stabilea mai multe restricii 2entru #ormarea 2artielor" Cu aceste instrumente
s)a realizat un mai mare control al 2rocesului %i al aversarilor@ #avoriz<n 2e e o 2arte
a2ariia unor 2artie mai structurate %i mai 2uin s2ontane@ ar &n acela%i tim2 %i mai
controlate@ 2recum %i o mai mare ca2acitate a statului e a interveni &n 2rocesele 2olitico)
electorale@ ca atare legea 2rea s genereze coniiile necesare 2entru a lsa &n urm
mani2ulrile electorale e ctre gru2uri %i %e#i locali@ <n o mai mare certituine &n ceea
ce 2rive%te organizarea %i 2roceurile"
Legislaia electoral esemna -tatul@ &m2reun cu 2artiele %i cetenii@ ca
res2onsabil e alegeri@ %i 2entru 2rima oar s)a creat un organism #eeral res2onsabil cu
su2ravegherea 2rocesului electoral( Comisia 3eeral e -u2raveghere Electoral@
com2us %i -ecretarul Guvernului %i un alt membru al cabinetului@ un senator@ un e2utat
ca re2rezentani ai 2uterii legislative %i oi re2rezentani ai 2artielor naionale" 'ceast
structur va 2ersista cu i#erite variante ca organismul electoral al statului 2<n &n !::;@
&ns e atunci 2artiele e o2oziie susineau necesitatea stabilirii unui organism electoral
autonom care s garanteze corectituinea %i im2arialitatea alegerilor %i a rezultatelor
ALoaeza !:::( $!*B"
Prin aceast lege s)au 2us bazele unui sistem inci2ient e 2artie@ eoarece se
sti2ula c nominalizrile 2entru a cania &n alegerile #eerale erau a2ana8ul e6clusiv al
acelor 2artie 2olitice care se &nregistraser cu un an &nainte e alegeri@ cer<nu)se &n 2lus
un minim e treizeci e mii e membri &n toat ara@ a2arin<n a cel 2uin ou treimi
in entitile #eerale@ &n nici una intre ele ne2ut<n #i mai 2uin e !;;;" Pentru 2rima
at se asigurau #uncii s2eci#ice 2artielor 2olitice care erau consierate asociaii
constituite 2entru sco2uri electorale %i e orientare 2oliticL se stabilea c aciunile
2ublice trebuiau s #ie &n consens cu 2reveerile constituionale %i s #ie res2ectuoase la
aresa instituiilor naionaleL se sti2ula e asemenea c 2artiele trebuiau s #ormuleze un
2rogram 2olitic cu sco2urile %i moalitile activitii guvernamentale 2entru a rezolva
2roblemele naionaleL %i &n #inal se regulariza organizarea intern cer<n ca 2artiele s
aib statute &n care s se s2eci#ice sistemul e alegeri interne 2entru esemnarea
caniailor@ un 2rogram %i metoe e eucare 2olitic a membrilor si@ un sistem e
sanciuni 2entru membrii care &nclcau 2rinci2iile morale ale 2artiului %i istribuirea e
obligaii %i #uncii &ntre i#eritele organisme ele 2artiului"
!
'2robarea legii electorale s)a realizat &ntr)o atmos#er e 2uternic con#lict
electoral@ eoarece cu cinci zile &nainte e a #i votat@ 2e $ ianuarie !:.4@ o mani#estaie
2o2ular &n a2rarea votului a #ost &nbu%it cu violen@ 2rouc<nu)se $4 e mori"
'cest eveniment 2rea a #i ultima verig a unui sistem electoral 2remoernL noua lege
susinea c Me6ic bene#iciaz e Gale)eri demne de o (ar membr a blocului occidental9
Breedintele Avila Camac*o nu putea permite ca autorit(ile locale rite noua
ima)ine interna(ional a ?e8icului9H ALoaeza !:::( $!4B
1
Legea Electoral 3eeral@ $iario ,ficial de la HederaciNn@ 5 ianuarie !:.4"
Cn 2ractic noile norme 2ermiteau statului s ein un mai mare control asu2ra
evenimentelor@ &n 2articular asu2ra aciunilor o2oziiei 2entru a2rarea votului@ eoarece
acesta era limitat la aciuni 2rin mi8loacele 2e care 2ro2ria lege le 2reveea %i nu 2utea
recurge la e6terior nici mcar 2entru a enuna %i e)legitima 2rocesul &n #aa o2iniei
2ublice internaionale@ &ntr)un caru legal care era notoriu 2entru inechitate %i 2arialitate@
ceea ce se va con#irma &n urmtoarele alegeri"
Distribuirea teritorial a membrilor unui 2arti %i obligativitatea e a lu2ta
e6clusiv 2e aceast cale avea ca im2licaie #a2tul c 2artiele e o2oziie trebuiau s se
cooroneze %i s)%i concentreze e#orturile 2entru a se constitui &n aevrate o2iuni
2olitice cu caracter naional" Chiar ac e mai lung urat %i cu o 2artici2are constant
&n alegeri au #ost oar Partiul Po2ular A!:.9B %i Partiul 'utentic al Revoluiei Me6icane
A!:19B@ creat in izieni in PR>@ acestea nu &%i 2ro2uneau s)&i is2ute 2uterea
2artiului e guvernm<nt ci oar s obin 2rivilegii %i avanta8e@ aceste ou 2artie
acion<n mai egrab ca 2artie satelit@ aic ca 2artie is2use s s2ri8ine guvernul
inclusiv &n com2etiia electoral A&n mai multe ocazii au a8uns s se coalizeze cu PR>
2entru a)%i 2rezenta caniaiB"
Cn sistemul e 2artie e asemenea era 2rezent Partiul 'ciunea /aional
AP'/B@ care a a2rut &n !:*4 ca o organizaie e intelectuali care se susinea 2rin
contribuii #inanciare 2rivate@ ale membrilor %i ale activismului catolic ALoaeza !:::(
!1$)!1.B" P'/ &n ciua slabelor rezultate electorale nu a czut &n ezamgire %i
#rustrarea care &ntoteauna au #cut ca 2artiele 2ersonaliste s is2ar u2 &n#r<ngeri
electorale
!
" Dim2otriv@ au c2tat o mai mare #or ieile 2e care %i)le 2ro2usese &nc e
la #unare cu 2rivire la construirea graual %i 2e termen lung a emocraiei@ 2lec<n e
la crearea unei culturi emocratice %i e la o 2ermanent eucaie civic 2entru #ormarea
unei con%tiine cetene%ti AGonz,lez Luna !::!( !1)$1@ $5)*5B 'ceast viziune
teleologic@ care 2rea mai mult iealist ec<t 2ragmatic@ i)a 2ermis P'/)ului s #ie
ca2abil s ureze mai mult e 4; e ani &n o2oziie@ #r s is2ar@ &nainte e a constitui
guvernul"
Cam2aniile 'ciunii /aionale se lu2tau 2entru o aevrat re#orm electoral
care viza &n 2rinci2al trei as2ecte( crearea unei liste electorale a cetenilor cu caracter
2ermanent@ care s #ie &n sarcina uni organism autonom %i im2arial su2us su2ravegherii
%i controlului e ctre ceteni %i 2artiele 2oliticeL stabilirea unui serviciu electoral care@
&n acela%i #el@ s #ie &ncreinat unor organisme autonome@ im2ariale %i autonome %i
crearea unui tribunal ine2enent care s certi#ice rezultatele alegerilor"
$
'ceste cereri au
2ersistat tim2 e mai multe ecae@ %i &nc e la 2rimele 2rezene &n legislativ@ e2utaii
P'/ au 2rezentat iniiative 2rivin legea electoral@ legea 2artielor %i legea e creare a
=ribunalului 3eeral Electoral"
*
'cestor li se vor altura ulterior alte organizaii 2artiiste
chiar ac nu s2erau s va satis#cute revenicrile lor at<ta tim2 c<t centrale erau
as2ectele care garantizau 2ermanena la 2utere a 2artiului stat"
Partici2area electoral a acestor 2artie a #ost tolerat e ctre regim 2entru c
2ermiteau ca sistemul e 2artie s se menin cu o imagine 2luralist@ chiar ac &n
2ractic se utilizau #raue %i se mani2ula 2rocesul electoral 2entru a evita ca o2oziia s)%i
creasc graul e com2etitivitate"
1
Era #recvent ca &n tim2ul alegerilor % se creeze 2artie la convocarea unui lier@ ar oat trecute
alegerile %i #iin &nvins lierul@ 2artiul nu mai era #uncional"
2
La QaciNn@ !: se2tembrie !:.:@ 'nul V>>>@ nr" .!.@ 2":"
3
La QaciNn@ : ianuarie !:1;@ 'nul >F@ nr" .*;@ 2" .
R3or" 4"2otriva o2ozi,ii dizidnt
Cn ecembrie !:1! s)au realizat noi re#orme 2rin care se substituia Comisia
3eeral e -u2raveghere Electoral cu o Comisie 3eeral Electoral cu atribuii mai
mari@ inclusiv 2osibilitatea e a utiliza #ora 2ublic@
!
aceasta atorit a2ariiei unei
2uternice caniaturi isiente in PR>@ aceea a lui Miguel Ienr7Ouez Guzm,n@ s2ri8init
e sim2atizani ai 2re%eintelui anterior %i e numeroase gru2uri rne%ti" Legea stabilea
c sistemul alegerilor interne a 2artielor 2entru esemnarea caniailor trebuie s #ie
i#erit e 2rocesul alegerilor constituionale" -e cuta ast#el eliminarea@ in e6terior@ a
alegerilor 2rimare &n PR>@ eoarece acestea conuseser la #isuri AMeina Pe_a

( !4.B
ceea ce 2utea &ntri o2oziia &n con8unctura succesiunii 2rezieniale %i iminuarea
s2ri8inului 2entru caniatul o#icial"
'legerile 2rezieniale in !:1$ s)au terminat cu acuzaii e #rau@ mobilizri@
violene %i arestarea o2onenilor" /oua aministraie a lui 'ol#o Ruiz Cortines a
moi#icat constituia 2entru a a re2t e vot #emeilor &n !:1* &n carul unei strategii care
2retinea rea#irmarea s2ri8inului social 2entru instituii@ %i legea electoral &n !:1. 2entru
a cre%te cerinele e a#iliere 2artiist la 51 ;;; e membri@ cu sco2ul e a &m2ieica
rea2ariia 3eeraiei e Partie ale Po2orului Me6ican@ gru2area care &l susinuse 2e
caniatul isient in PR> ALeRn %i PPrez !:99( 9*)9.B"
Cnc e atunci se 2utea constata c ti2ul e o2oziie care 2utea avea e#ecte mai
mari asu2ra moi#icrilor echilibrelor electorale era &n mo clar cea 2rovenit in
2ro2riile #iliale ale PR>@ a2rut ca rezultat al nemulumirilor generate e esemnarea
caniailor" 'ceast situaie a2are %i astzi eoarece &n state une votul 2entru o2oziie
este traiional unul im2ortant %i 2are c 2oate e2%i 2e cel al PR>@ schimbarea e
tenine e la o alegere la alta %i cre%terea com2etitivitii au #ost mai eviente atunci
c<n 2osibili caniai ai acestui 2arti@ care 2ier alegerile interne@ vor trece la
conucerea 2artiului e o2oziie" Chiar ac aceasta nu re2rezint un #iasco ma8or
eoarece s)a observat e asemenea ca2acitatea PR>)ului e a recu2era voturile 2ierute
in cauza sciziunilor" Ceea ce ne 2ermite evienierea unui ti2 e elector e o2oziie
2otenial care se e2laseaz la un 2ol istinct atorit reelelor clientelare &n care gse%te
s2ri8in 2artiul"
Criza cor2orativ a r&i"*!*i #i )c%i"/ri 4n r2rzntar
Guvernul care a rezultat &n urma unor alegeri at<t e contestate a cutat s
reintegreze legitimitatea 2olitic %i s recu2ereze consensul re&ntrin Gcaracterul socialH
al statului cu un mai accentuat cor2orativism@ care se 2rezenta ca un 2act social &ntre
-tatul Me6ican %i mase@ ceea cea a us la o mai mare instituionalizare cu ezvoltarea
noilor s2aii e re2rezentare cor2orativ"
Politica sectorial %i cor2orativ se articulase sub aus2iciile guvernului carenist
in anii *;@ &ntrin mono2olul re2rezentrii 2olitice a PR> &n interiorul Congresului@
2recum %i 2olitica e negocieri in#ormale %i cu u%ile &nchise@ e2arte e 2ublic" Cu acestea
rolul Congresului ca centru su2rem 2entru stabilirea %i articulare 2oliticilor a &nce2ut s se
eroeze #c<n in el oar o structur e rati#icare %i 2romulgare a legilor@ asu2ra crora
1
Legea Electoral 3eeral@ $iario ,ficial de la HederaciNn% . ecembrie !:1!@ 2" $
se czuse anterior e acor" De la re2rezentarea 2arlamentar sau teritorial s)a trecut la o
re2rezentare #uncional a intereselor 2rin intermeiul elegaiilor cor2oraiilor@
sinicatelor %i entitilor statale"
Cn acest scenariu@ incolo e limitrile 2e care -tatul le im2unea 2rin intermeiul
mani2ulrii 2roceselor electorale@ o2oziia 2artiist gsea cu greu o cale instituional
2entru re2rezentarea intereselor re#erenilor si sociali" Cu at<t mai 2uin 2entru a se
menine &n arena 2ublic" 'ceast situaie a &nce2ut s ea na%tere unor #isuri &n sistemul
2olitic care evin vizibile &n 2rezena o2oziiei anti)sistem %i &n absena legislativ a
unicei o2oziii 2artiiste@ P'/
!
@ care se con#ormase regulilor sti2ulate e regim #r ca
2rin aceasta s &%i 2iar autonomia ca organizaie 2olitic"
La &nce2utul anilor 4; moelul cor2oratist se oveea insu#icient 2entru a
cu2rine o societate care@ rezultat al moernizrii rii@ varia &n com2oziia sa 2recum %i
&n intenia e s2ri8inire a guvernului %i a 2artiului acestuia" -e altura la aceasta absena
2luralismului &n interiorul camerelor care re#lecta controlul e6agerat 2e care 2artiul e
guvernm<nt &l e6ercita asu2ra re2rezentrii 2olitice %i su#ocarea organizaiilor 2artiiste
e o2oziieL situaii care s)au augat criticilor contra regimului@ #isur<n #aaa
emocratic cu care se &ncerca aco2erirea autoritarismului e #a2t" Cn acest conte6t a
evenit necesar revizuirea sistemului e re2rezentare@ cu sco2ul e a)l #ace mai eschis
2entru a menine 2artiele e o2oziie &n schema electoral@ #r &ns a 2une &n 2ericol
hegemonia 2artiului o#icial"
Du2 cum se 2oate veea &n =abelul ! cu toate c 2artiele e o2oziie obineau
2rocenta8e e votare variabile accesul lor la Camera De2utailor era sczut %i se meninea
la acelea%i nivele" 'ceasta se atora restriciilor 2e care le im2unea un sistem electoral
ma8oritar care o2era &n coniii e clar inechitate"
Ta/! B
Prioad !&i)!ativ
B=;?-
B=;>
B=;>-
B=;=
B=;=-
B=@A
B=@A-
B=@@
B=@@-
B=@9
B=@9-
B=>B
L din vot*! o2ozi,ii A>7:A 4": A=7:= !;"! !!"9 :"51
N*"r*! d "andat 4n
Ca"ra D2*ta,i!or : 1 !; : : 4
Tota!*! "andat!or !.5 !.5 !4! !4! !4$ !59
-urs( Juan Molinar Iorcasitas@ El tiempo de la le)itimidad9 Eleccione% autoritarimo '
democracia en ?A8ico" Cal y 'rena@ MP6ico !::!@ 2" 1; %i 1!"
't<t Partiul Po2ular c<t %i P'/)ul 2ro2useser un sistem e re2rezentare
2ro2orional 2e care PR>)ul &l res2insese" 3r &noial@ noile circumstane au obligat la
reconsierarea acestor iei@ e aceea s)a 2ro2us &n !:4$ o re#orm constituional 2entru
crearea unim sistem mi6t@ 2rin introucerea a%a numiilor e2utai 2e liste e 2arti"
3ormula consta &n aceea c orice 2arti care obinuse $@1M in voturile naionale avea
1
Cum s)a &nt<m2lat &n !:4$ c<n u2 alegerile legislative P'/ a cerut e2utailor si s se retrag in
Congres &n semn e 2rotest 2entru #rauele es2re care susinea c avuseser loc &n carul 2rocesului
electoral" Cn 2lus a inicat 2osibilitatea e a &nceta s mai 2artici2e la urmtoarele alegeri atorit
im2osibilitii e a%i e6ercita rolul e o2onent %i e a re2rezenta &n mo real un segment al electoratului"
re2tul la cinci e2utai %i c<te unul 2entru #iecare intre ;@1M voturi &n 2lus 2<n la
ma6im $;@ ar &n acela%i tim2 se &ncor2ora un 2aragra# articolului 4* in Constituie care
2reveea c e2utaii sau senatorii care oat ale%i nu se 2rezint s)%i e6ercite sarcinile
sunt 2asibili e res2onsabilitate constituional"
Cn e62unerea e motive a acestei iniiative se argumenta c 2entru a garantiza
stabilitatea 2olitic era im2ortant canalizarea@ 2rin mi8loace legale@ a #orelor civice %i &n
2articular a minoritilor gru2ate &n 2artie 2olitice naionale@ #r &noial susin<nu)se
ieea c Gat#t majorit(ile c#t i minorit(ile au dreptul la opinie% la dezbateri i la
voturi% dar doar majoritatea are dreptul decidH
!
"
Cn 2o#ia limitrilor 2e care 2ro2riul regim 2retinea s le im2un 2rin re#orma
anterioar este cert c oat cu aceasta o2oziia &i garanta 2rezena &n Congres" 'ceasta
2oate 2rea o sim2l concesiune a sistemului autoritar 2entru a nu 2ierea legitimitate %i a
menine a2arenele emocratice@ &ns &n realitate a semni#icat un avans consierabil ctre
emocraie acor<nu)le 2artielor e o2oziie un s2aiu 2ublic cu caracter 2ermanent &n
ezbaterile 2ublice naionale" E2oziiei 2olitice 2arlamentare i)a #ost recunoscut
&nce2<n cu acel moment #uncia e critic al guvernului@ chiar ac controlul sau mcar
su2ravegherea asu2ra guvernului 2rin intermeiul interveniei sale va trebui s mai
a%te2te c<teva ecae 2entru a se mani#esta@ eoarece 2rocesul im2lica e asemenea o
schimbarea a mentalitilor elitelor cu 2rivire la rolul %i im2ortana re2turilor o2oziiei"
'u avut loc cinci 2rocese electorale sub 2reveerile schemei e e2utai 2e liste
e 2arti
$
@ care &n 2ractic Au2 cum se observ &n =abelul $B au a#ectat cel mai mult
P'/)ul" Cn realitate marii bene#iciari au #ost 2artiele cu un s2ri8in electoral sczut@
aceast situaie av<n originea &n #orma &n care se realiza esemnarea e2utailor e
2arti 2e baza inter2retrii ate legii e ctre Colegiul Electoral
*
"
Ta/! A
'*/-r2rzntara (-( #i )*2ra-r2rzntara (M(
2artid!or 2o!itic 4n ti"2*! 2rioadi d 3*nc,ionar a in)tit*,ii
Ndeputaior de partidO (4n 2rocnt(
1
E62unere e motive a iniiativei e re#orm a Legii Electorale 3eerale in !:1! 2rezentat 2e $!
ecembrie !:4$ &n Camera De2utailor" $iario de lo debate9
2
Eat cu re#ormele in !:5! care au crescut numrul lor e la $; la $1 %i au sczut 2rocentul e voturi
necesare accesului la istribuie"
3
Colegiul Electoral era com2us in e2utai recent ale%i@ ei &n%i%i certi#ic<n valiitatea 2ro2riei lor alegeri
%i cea a 2re%eintelui@ %i realizau istribuia manatelor 2entru e2utaii 2e liste e 2arti@ &ns 2rocenta8ele
nu &ntoteauna erau res2ectate %i se eau mai multe manate@ ec<t cele care le cores2uneau@ 2artielor
satelit" Membrii si &ntoteauna erau e2utai ai 2artiului ma8oritar"
An*! a!&ri!or
Partid d
o2ozi,i B=>; B=>< B=<: B=<? B=<> tota!

PAN )$ )!"94 )."9$ )1"11 );"11 -B;7<9
PP' *"*: $"!: *"$5 ;"*! !"9: !!";1
PARM !"45 !"!9 !"1! !";! !"11 4":$
-urs( Lu8ambio 'lonso %i >gnacio Marv,n Labore cLa #ormaciRn e un sistema electoral cnetamente
me6icanoH@ la re#orma e los ci2utaos e 2artioH !:4$)!:4*H &n $iMlo)o ' $ebate% 'nul !@ nr" !@
a2rilie)iunie !::5" 2" 1; %i 1!"
La origine re#orma 2retinea evitarea 2roli#errii e6cesive %i ocazionale e
2artie cu sco2uri o2ortuniste@ care trebuiau s se &nscrie cu un an &nainte e ziua
alegerilor@ ceea ce limita 2osibilitatea celor care nu erau e acor cu caniatul
2rezienial 2ro2us s #ormeze alte 2artie cum se &nt<m2lase &n alegerile anterioare" Pe
e alt 2arte s)a calculat c $@1M in voturi era u%or e obinut 2entru a avea re2t la
e2utai 2e list e 2arti@ mai ales c obiectivul e baz al re#ormei era Gca .n interiorul
reprezentrii populare e8ite i minorit(i% .ntotdeauna c#nd e bucur de un minim
de reprezentare cet(eneacH
!
"
3r &noial la momentul esemnrii Ge2utailor 2e liste e 2artiH s)a
subliniat c s2iritul re#ormei a #ost acela e a stimula ezvoltarea 2artielor 2olitice %i ca
atare nu trebuia s o2ereze &n bene#iciul unuia singur %i &n etrimentul celorlalte A&n acest
caz P'/ care@ ac s)ar #i a2licat legea ar #i #ost unicul 2arti e o2oziie &n CamerB"
'ceasta a #cut ca &n 2ractic s se contrazic ou intre 2ro2unerile centrale ale
re#ormei( acela e a evita 2roli#erarea e6cesiv %i garantarea unei re2rezentri
2arlamentare &n ra2ort cu s2ri8inul electoral al #iecrui 2arti"
Cn tabelul * se 2oate constata c la acorarea manatelor e e2utai 2e liste e
2arti nu se res2ecta &n #a2t 2rocenta8ul e voturi obinute(
Ta/! ?
Procnt d vot*ri a! 2artid!or d o2ozi,i #i
acordara d "andat d d2*tat 2 !i)t d 2artid (DP( #i d2*ta,i "aJoritari (DM(

1
E8punerea de motive pentru ini(iativa 99op9 cit9
B=>< B=<: B=<? B=<>
P'/ !!@$:M
!: D7P"
! D7M7
!.@$!M
$; D7P"

!4@*5M
$; D7P7
. D7M7
9@::MT
$! D7P7

PP- $@1*M
!; D7P
!@.$M
!; D7P7
.@;$M
!; D7P7
*@!5M
!$ D7P7
P'RM !@!9M
1 D7P7

;@9.M
1 D7P7

$@;$M
4 D7P7
! D7M7
$@45M
: D7P7
! D7M7
-urs( sumar al ane6elor la Lu8ambio@ 'lonso %i >gnacio Marvan op9 cit9 22" 5$)5*"
A2ari,ia o2ozi,ii anti-)i)t"
Cn ciua re#ormelor emocraia continua s #ie o #iciune %i chiar ac anumite
sectoare care nu erau re2rezentate 2rin intermeiul cor2orativismului@ au gsit ci e
e62resie 2rin intermeiul 2artielor e o2oziie@ alte gru2uri sociale@ &n 2articular
straturile meii urbane@ nu se simeau re2rezentate eloc" Pe e alt 2arte stilul autoritar
e guvernare al 2re%eintelui Diaz Eraz a contribuit la &nbu%irea acestor sectoare@ ast#el
&nc<t &n !:49 a izbucnit o mi%care stueneasc@ ale cror cereri 2ot #i rezumate la cereri
e liberalizare a rii@ eoarece se re#ereau la libertatea e o2inie@ e e62resie %i e
aunare@ &m2otriva re2resiunii 2olitice %i 2entru eliberarea einuilor 2olitici"
Rs2unsul -tatului a #ost violena %i masacrul in $ octombrie %i arestarea
lierilor stuenilor %i elevilor" Cn acela%i tim2 &n ecembrie !:4: s)a moi#icat
Constituia %i o lun mai t<rziu Legea 3eeral Electoral@ 2entru a a re2t e vot
tinerilor 2este !9 ani@ eoarece 2<n atunci ace%tia erau consierai ma8ori &n ceea ce
2rive%te e#ectele 2enale@ ar nu bene#iciau e re2turi cetene%ti AGout !:99( .$9B"
Guvernul 2re%eintelui Luis Echeverr7a a &ncercat s recu2ereze consensul social
2ierut oat cu re2resiunea in !:49 %i s reconstruiasc legitimitatea 2olitic@ iar 2entru
aceasta a 2ro2us msuri economice %i restructurarea 2actului cor2orativ 2rin aa numita
'lian Po2ular Revoluionar %i 2rin Gdec*iderea democraticH care a &nsemnat oar
un 2roces e liberalizare incom2let@ cu 2unerea &n libertate a einuilor 2olitici in
!:49@ cu ialogul cu universitile %i cu st<nga A=amayo !::*( *4*)*45B %i re2rimarea
selectiv a gherilei urbane a2rut ca o consecin a su2rimrii altor alternative oat cu
re2resiunea in !:49" Cn acela%i tim2 s)a re#ormat Constituia %i s)a a2robat o nou lege
electoral 2entru scerea a $! %i *; e ani a v<rstei minime cerute 2entru e2utai %i
res2ectiv senatori@ 2recum %i 2entru cre%terea la $1 a 2ragului e e2utai 2e liste e
2arti@ 2entru #iecare in ele@ reuc<nu)se totoat la !@1M 2rocenta8ul minim cerut
2entru accesul la e2utai 2e liste e 2arti"
!
3r &noial timia Gdec*idereH %i re#ormele electorale nu au #ost su#iciente
2entru eschierea unor canale e 2artici2are a sectoarelor care se simeau e6cluse"
Gherila 2e e o 2arte &i meninea 2rezena@ iar vechi %i noi actori 2olitici@ 2recum Partiul
Comunist Me6ican APCMB@ %i alte organisme rm<neau la marginea sistemului electoral@
atorit limitrilor %i coniionrilor im2use e legislaie"
Cn acest conte6t au avut loc alegerile 2rezieniale in !:54@ la care PR> l)a
susinut 2e JosP LR2ez Portillo@ susinut e asemenea e PP- %i e P'RM" P'/@ la
1
Legea 3eeral Electoral% $iario ,ficial de la HederaciNn% 1 ianuarie !:5*"
r<nul su a intrat &ntr)un 2roces e ezbateri asu2ra ireciei %i estinului 2artiului
AMolinar !::!( 9:B care &i &n#runta 2e susintorii abinerii e a 2artici2a la alegeri ca o
strategie e lu2t contra sistemului %i cei care susineau c este mai bine s se continue
2artici2area electoral@ con#runtare care a #cut ca 2<n la urm s nu se 2rezinte caniat
2ro2riu 2entru Pre%einia Re2ublicii ALoaeza !:::( *;5)*!;B"
'st#el legitimitatea 2rocesului electoral a #ost 2us &ntre 2aranteze@ cu un
caniat unic susinut e un 2arti stat %i ou 2artie satelit@ #r nici o o2oziie@ nici
mcar e #orm" Ceea ce se 2ieruse cu aevrat era legitimitatea at e simulacrul
electoral Cn acest conte6t -ecretarul General al Guvernului Jesfs Reyes Ieroles a cerut
un 2roces e re#orm 2olitic care cuta s recu2ereze legitimitatea statului@ s
re&nnoiasc #ormele e control 2olitic %i s canalizeze nemulumirile %i violena 2olitic
2rin intermeiul 2roceselor electorale %i a 2artielor 2olitice"
Moi#icrile cele mai im2ortante ause Constituiei %i cele care au evenit
semni#icative &n noua Lege 3eeral a Erganizaiilor Politice %i a Proceselor Electorale
AL3EPPEB au #ost recunoa%terea 2artielor ca organizaii e interes 2ublicL scerea e la
$@1M la !@1M 2entru a obine &nregistrarea e#initiv ca 2arti 2entru trei alegeri Aac nu
se obinea 2artiul 2utea s 2artici2e cu &nscrierea coniionat 2entru urmtoarele ou
alegeriBL trans#ormarea e2utailor 2e liste e 2arti &n e2utai cu re2rezentare
2ro2orional@ care se acora 2artielor care obineau cel 2uin !"1M in voturiL se
moi#ic numrul membrilor in Camera De2utailor stabilinu)se la .;;( *;; ale%i 2e
2rinci2iul ma8oritii relative %i !;; 2e baza re2rezentrii 2ro2orionaleL accesul la
mi8loacele e comunicare &n mas %i la resurse 2ubliceL 2artici2area 2artielor &n
su2ravegherea registrului electoral
!
@ 2recum %i 2artici2area cu re2t e o2inie %i vot a
2artielor 2olitice &n organismele electorale" Chiar ac guvernul lui LR2ez Portillo &%i
2ro2unea s limiteze re#orma la 2reveerile electorale@ st<nga cerea ca re#orma s se
re#ere e asemenea %i la amnistia einuilor 2olitici %i a urmriilor"
P'/ a meninut o 2oziie ambivalent@ eoarece iminenta 2rezen a noilor
2artie &i istrugea mono2olul ca unica o2oziie autentic ARor7guez 'rau8o !:5:( *$$B@
st<nga la r<nul ei care aciona &n semi )clanestinitate trebuia s eci ac o2ta 2entru
lu2ta e mase sau 2entru calea electoral %i 2arlamentar ca o2iune 2rinci2al"
Cn acest caru legal au avut loc alegerile #eerale in !:5: une s)a mani#estat o
re&nnoit 2artici2are 2olitic a 2artielor Achiar ac o sczut 2artici2are electoral %i un
absenteism e 1;MB" Cn alegerile 2entru Congres au 2artici2at 4 2artie AP'/@ PR>@ PP-@
P'RM@ P-= N PDMB %i o coaliie e st<nga A#ormat in PCM@ P-R@ PPM %i M'?-B@
care au reu%it s accea la re2rezentare &n Camera De2utailor" ?nicul 2arti care a
reu%it s trium#e 2e baza 2rinci2iului ma8oritar &n alegerile e e2utai a #ost P'/ care a
obinut ma8oritatea &n . istricte uninominale" Din cele .;; e manate o2oziia a obinut
!;.@ aic $4M in Camera De2utailor@ 2rocent su2erior oricrui 2roces electoral
anterior@ iar #r &noial bene#iciarii re#ormei au #ost -tatul %i st<nga" Primul a reu%it ca
2rin 2artici2area electoral a 2artielor ne)instituionalizate e st<nga %i e rea2ta
acestea s se &ncor2oreze sistemului 2rin cearea unor 2oziii &n Congres@ &ns &ntr)o
manier care s nu 2un &n 2ericol controlul asu2ra Camerei De2utailor@ %i 2rin aceasta a
1
Era lista 2e care statul o realiza cu cei care au re2tul s 2artici2e la alegeri" Partiele e o2oziie
argumentau c se mani2ula &nscrierea electorilor &n registrul electoral %i c aceasta contribuia la realizarea
#rauei"
canalizat instituionalizarea mi%crilor e o2oziie %i %i)a s2orit legitimitatea 2ro2riului
sistem 2olitic" -t<nga la r<nul ei a obinut 2entru 2rima oar re2rezentare 2arlamentar"
Ractivara !*2t!or civic7
Guvernele ulterioare au continuat 2olitica e emantelare a statului)bunstrii
ceea ce a us la 2iererea legitimitii e ctre cor2orativism %i a2ariia unei societi
civile care &n urmtorii $; e ani va accelera emocratizarea %i va scea controlul 2e
care &l cerea un stat autoritar@ evit<n ast#el re#ormarea legislaiei electorale &n acela%i
tim2 cu generarea unor schimbri instituionale mai a2roa2e e ceea ce cerea emocraia
2roceural me6ican"
Re#orma 2olitic in !:55 a eschis s2aii 2entru 2artici2area electoral a noilor
2artie %i #ore 2olitice@ &ns sistemul electoral rm<nea &n continuare sub controlul
E6ecutivului@ care einea toat ca2acitatea e a mani2ula 2rocesul %i e a 2une a2aratul
statului &n serviciul 2ro2riului 2arti" Cn alegerile #eerale in !:91@ %i mai ales &n cele
locale@ &n 2articular cele in Chihuahua in !:94@ au avut loc numeroase con#licte 2ost)
electorale care au mobilizat o2inia 2ublic %i au 2us &n iscuie iscursul moernizator %i
neoliberal 2e care &l utiliza guvernului lui Miguel e la Mari 2entru a 2rivatiza %i es)
regulariza statul" 'ceasta a generat o im2ortant ezbatere &n care 2artiele au 8ucat un
rol im2ortant %i care a avut ca rezultat o nou re#orm electoral care s)a traus 2rintr)o
nou legislaie ABecerra@ -alazar %i Yolenberg $;;;( !41B"
/oile re#orme in !:94 au constat &n cre%terea numrului e re2rezentani in
Camera De2utailor e la .;; la 1;;@ cresc<n cei e re2rezentare 2ro2orional e la !;;
la $;;@ acor<n &ns 2artiului care avea ma8oritatea@ PR>@ re2tul e a 2artici2a la
&m2rirea acestor manate" Cn 2lus se stabilea o clauz e guvernabilitate care &i o#erea
ma8oritatea absolut e e2utai 2artiului ma8oritar@ chiar %i &n cazul &n care einea oar
ma8oritatea relativL 2e e alt 2arte s)a meninut auto)certi#icarea@
!
at<t e contestat e
ctre o2oziie@ %i chiar ac s)a creat un =ribunal e Contencios Electoral@ rezoluiile lui
erau su2use Colegiului Electoral ca ultim instan"
Pretenia e GmoernizareH a statului se concentra oar 2e imensiunile sociale
%i economice@ eoarece moelul 2olitic al Partiului + -tat se meninea" '%aar@ Gatunci
c#nd dinpre propriul )uvern .ncepe e demanteleze acet puternic i cvai-
omnipotent aparat al tatului% vor .ncepe apar micri ociale cu o mult mai mare
for(% autonomie i care e confruntau cu puterea politic% nu ca revendicri ectoriale i
ne-articulate% ci inte)rate .ntr-un proiect politic )lobalH A=amayo !::;( !!1B re2rezentat
e o nou sciziune in PR>@ cea conus e Cuahutemoc C,renas@ cel care cania
2entru Pre%einia Re2ublicii@ cu s2ri8inul 3rontului Democratic /aional@ o coaliie e
iverse 2artie e st<nga care@ trecute alegerile se vor uni 2entru a #orma Partiul
Revoluiei Democratice APRDB care se va 2oziiona ulterior alternativ ca a treia sau a
oua #or electoral in ar"
'legerile #eerale au #ost e6trem e chestionate %i au generat nu oar o 2uternic
res2ingere a #rauei electorale@ ar a 2rous %i o cresc<n cerere e emocratizare real"
'u a2rut organisme ale societii civile@ 2recum 'unarea Democratic 2entru -u#ragiu
E#ectiv A'DE-EB %i Consiliul 2entru Democraiei care au eschis calea 2entru
1
Camera De2utailor %i -enatul erau cele care &n ultim instan certi#icau valiitatea alegerilor@
certi#ic<nu)%i cu aceasta 2ro2ria alegere"
2roli#erarea e organizaii cetene%ti care cereau emocratizarea %i care au 2enetrat
societatea &ntr)o asemenea msur@ &nc<t emocratizarea trece in s#era #orelor 2olitice
e o2oziie &n cea a societii civile &n totalitate"
Ctr a*tono"izar #i contro!*! ct,ni!or a)*2ra or&ani)"!or !ctora!
Cn alegerile in !:99 2artiele e o2oziie %i)au ezvoltat semni#icativ
com2etitivitatea obin<n .5@9M in re2rezentarea &n Camera De2utailor@ &n care 2entru
2rima oar o2oziia@ sau cel 2uin unele intre aceste 2artie@ evin inis2ensabile 2entru
a realiza re#orme constituionale eoarece PR> 2ieruse ma8oritatea cali#icat@ ceea ce
#ace ca 2re%eintele %i 2artiul su s trebuiasc s negocieze ulterioare re#ormele
electorale" 'cestea s)au orientat &n s2ecial ctre satis#acerea &ntr)o oarecare msur a
cererilor 2entru o mai mare im2arialitate a organismelor electorale@ #r ca &ns s se
2iar controlul 2rocesului electoral %i ca atare ca2acitatea e mani2ulare a votului %i
mono2olul 2uterii 2olitice"
'%aar@ &n tim2 ce 2e e o 2arte se crea >nstitutul 3eeral Electoral 2entru
organizarea alegerilor@ cu un cert gra e autonomie@ ar &nc e2enent e 2uterea
e6ecutiv %i un =ribunal 3eeral Electoral ca un organ 8urisicional autonom@ 2e e alt
2arte se conserva &nc Colegiul Electoral #ormat in e2utai ale%i %i s)au su2rimat
caniaturile comune 2entru a se &m2ieica@ ca &n viitor@ o2oziia s se 2oat coaliza
2entru a &n#runta PR>)ul" Cn acela%i se stabilea o clauz e guvernabilitate care consta &n
aceea c cu *1M in voturi se re2artizau 2artiului e ma8oritate relativ 8umtate 2lus
unul in manate 2rin aceasta continu<n s se garantizeze PR>)ului c va 2stra 2uterea
e ecizie &n Camera De2utailor"
Victoria 2re%eintelui Carlos -alinas a #ost 2uternic criticat %i acuzat e #rau
inclusiv &n #aa o2iniei 2ublice internaionale@ e aceea &nc in 2rimele zile e manat el
a &ncercat s)%i recu2ereze legitimitatea 2e alte ci" Pre%eintele a iniiat o Greform a
StatuluiH 2rezentat #unamental ca re#orm economic@ 2ro2un<n totoat o
GmoernizareH a PR> ACansino $;;;( $$9B" Evoluiile 2reau #r &noial s se centreze
2e economic %i reresarea 2e care o tria Me6icul &n 2rimii ani ai acelui guvern a acionat
2oate@ ca cel mai im2ortant #actor 2entru recu2erarea legitimitii -tatului ACansino $;;;(
$*.B" 'ceasta s)a re#lectat &n alegerile c<n PR>)ul va recu2era ma8oritatea cali#icat &n
Camera De2utailor AGRmez =agle !::*( 9B"
Cn orice caz@ %i &n 2o#ia im2actului social al anilor e reresare economic in
tim2ul guvernului lui -alinas@ Gceea ce .n realitate a .nceput e c*imbe .ncep#nd cu
0611 a fot modul de u(inere a le)itimit(ii re)imului9 Tntr-adevr% dup paima din
0611% autoritarimul me8ican a fot obli)at -i u(in le)itimitatea pe principii
democratice i nu doar pe .nvec*itul naionalism revoluionar ori)inarH"ACansino $;;;(
$$9B
Guvernul lui -alinas a czut e acor &n !::* cu Partiul 'ciunea /aional
2entru realizarea unei noi cam2anii electorale@ aceasta viza eliminarea auto)certi#icrii@
chiar ac rm<nea Colegiul Electoral 2entru alegerile 2rezieniale@ moi#icarea
-enatului 2entru a se 2utea integra 2rima ma8oritate
!
@ se stabilea un slab control asu2ra
1
Cnaintea acestei ate -enatul era com2us in oi senatori 2entru #iecare -tat #eeral A4$B %i 2<n &n !:99 a
cu2rins oar caniai ai PR>" Re#orma in !::* a stabilit o #ormul 2rin care &n -enat intrau 2e l<ng cei
oi caniai ai 2artiului c<%tigtori %i caniatul care re2rezenta a oua #or 2olitic cea mai votat &n
#iecare -tat #eeral@ ceea ce garantiza accesul o2oziiei"
#inanrii 2artielor %i o mai mare autonomie a >3E %i se reglementa #igura observatorului
electoral" 'ceste re#orme au #ost consierate insu#iciente e ctre o2oziie" 3r &noial
izbucnirea con#lictului armat in Chia2as &n !::.@ 2recum %i cererile numeroaselor
structurii ale societii civile 2entru gsire unei soluii 2uternice #a e 2ericolul
rzboiului intern@ au obligat guvernul lui -alinas s caute un s2aiu e consens cu o2oziia
2entru a lrgi re#ormele electorale" 'ceasta i)a obligat la un nou 2act asu2ra re#ormelor@
&n a2rilie !::.@ care a at o mai mare autonomie >3E ca urmare a unui 2roces e cre%tere
a controlului cetenesc
!
&n #igura Consilierului Cetenesc %i retragerea voturilor 2entru
2artie &n Consiliile Generale@ locale %i istrictuale@ stabilinu)se am2li#icarea re2turilor
2entru observatorii electorali %i acce2tarea observatorilor internaionali@ 2recum %i 2rin
#i6area unor bugete ma6ime e cam2anie 2entru 2artie" Cu aceast re#orm s)a trecut la
alegerile 2rezieniale in !::.@ a cror 2rinci2al caracteristic iscutat a #ost@ nu
mani2ularea rezultatelor@ ci inechitatea %i utilizarea resurselor -tatului &n s2ri8inul
2ro2riului 2arti"
Con)n)*! 2ntr* d"ocra,i7
Cnc e la &nce2ut guvernul lui Ernesto Seillo a trebuit s &n#runte o serie e
2robleme care chestionau in nou legitimitatea sistemului %i 2uneau &n 2ericol at<t e
orita inserie a Me6icului &n comerul internaional@ 2rin intermeiul tratatelor e liber
comer@ 2recum cel semnat cu -?' %i Canaa %i eschierea ctre 2ieele in Euro2a %i
in rile Paci#icului asiatic" 'ic incluerea Me6icului &n 2rocesul e globalizare intr)
o 2ers2ectiv mult mai im2ortant ec<t cea e 2<n atunci"
Pe e o 2arte o2oziia continua s enune intervenia -tatului &n 2rocesul
electoral 2entru a #avoriza PR>)ul@ mai ales &n alegerile locale %i clara inechitate a
situaieiL 2e e alt 2arte gherila za2atist %i sectoare ale societii civile au cerut
construirea unui 2uternic #ront e o2oziie Gai cror membri nu de(in au apire
de(in func(ii alee popular au poturi )uvernamentale999 nu apire ia puterea999i
contituie o opozi(ie autentic la adrea )uvernului i a Bartidului StatH
$
care a us
ulterior la crearea 3rontului Sa2atist e Eliberare /aional"
-tatul s)a vzut obligat in nou s eschi mai mult 2orile 2entru ca #orele
2olitice active s nu e)legitimeze sistemul %i s acioneze &n a#ara acestuia@ re2t care e
aceast at a #ost nevoie s se realizeze un 2roces e colaborare@ 2entru 2rima at@ cu
toate #orele 2olitice incluse &n Congres@ 2entru ca ast#el s se construiasc reguli cu care
toate 2artiele cu o mai mare greutate &n sistem s #ie e acor %i s le acce2te" Rezultatul
a #ost o nou re#orm electoral a Constituiei %i a Coului Electoral"
Eat cu aceast re#orm in !::4 s)a acorat organismului electoral e2lina
autonomie" Cu aceast ocazie nu numai c au 2rimit re2t e vot e6clusiv Consilierii
Electorali@ cei care substituiser Consilierii Cetene%ti@ ci li s)au atribuit mai mari
res2onsabiliti %i autoritate &n acela%i tim2 cu se2ararea >3E e -ecretariatul Guvernului@
rezolv<nu)se ast#el una intre cele mai ragi revenicri a celor care lu2taser 2entru
emocraie &n Me6ic %i 2robabil 2unctul cel mai iscutabil al sistemului electoral"
1
-e vorbe%te e cre%terea controlului cetenilor AciudadanizaciNnB asu2ra organismelor electorale cu
re#erire la 2rocesul 2rin care 2artiele %i guvernul &nceteaz s mai #ie unicii res2onsabili 2entru
organizarea alegerilor %i se &ncor2orau ceteni care nu aveau nici o a#iliere 2artiist@ aceasta &nsemn<n@
c eciziile lor erau neutre"
2
' 2atra eclaraie in -elva Lacanona"
>nca2acitatea re#ormelor anterioare celor in !::4 2entru a #ace creibile
2rocesele electorale@ au #cut ca guvernul lui Ernesto Seillo s caute acorul consensual
menionat@ cel 2uin &ntre 2rinci2alele #ore 2olitice ale rii@ re2rezentate &n Congres@
2entru a stabili ni%te reguli 2entru 2rocesul electoral asu2ra crora tuturor s #i czut e
acor %i s le #i acce2tat &n unanimitate" Res2ectivul consens a semni#icat iverse re#orme
constituionale care veneau s garanteze #inalmente im2arialitatea@ echitatea %i s#<r%itul
im2unitii 2entru elictele electorale" Pro2unerile e re#orm constituional asu2ra
crora au czut e acor toate 2artiele au 2revalat %i au generat o legislaie electoral
emocratic@ cu2rinz<n 2rinci2alele revenicri ale 2artielor e o2oziie %i ale
organizaiilor civice"
Cntre re#orme se remarc@ 2e l<ng autonomia acorat organismelor %i
autoritilor electorale %i care a 2ermis renunarea la controlul 2roceselor electorale e
ctre %e#ul Guvernului %i 2artiul su@ is2ariia Colegiului Electoral 2entru alegerea
Pre%eintelui Re2ublicii@ crearea iverselor moaliti e control %i limitare 2entru
garantizarea echitii@ at<t &n ceea ce 2rive%te #inanarea@ c<t %i cheltuielile 2artielor@
is2ariia cor2oratismului 2olitic@ eoarece se reglementa obligativitatea a#ilierii
iniviuale la 2artie"
!
Putem s2une c 2rin aceast re#orm s)au constituit &n
2lenituinea lor instituiile electorale in Me6ic %i c 2entru 2rima oar alegerile #eerale
in !::5 s)au realizat #r contestri eseniale in 2artea 2artielor@ nici &noieli in
2artea societii@ #iin alegerile 2rezieniale in $;;; cele@ care sub im2eriul acestei legi@
au con#irmat e6istenei emocraiei electorale 2rin #a2tul c 2entru 2rima oar u2 !:*;
a avut loc alternana la PR> &n guvernul #eeral"
Crearea unei instane res2onsabil e 2rocesul electoral@ cu e2lin autonomie
#a e e6ecutiv %i e 2artiele 2olitice@ al crei organism su2erior ea #unciile e
ecizie unor consilieri neutri@ care &%i asumau res2onsabilitatea e a re2rezenta cor2ul
electoral@ %i care 2entru a #i esemnai trebuiau s #ie recunoscui e ctre 2artie %i e
ctre re2rezentani ai 2o2ulaiei@ ca ine2eneni@ im2ariali@ obiectivi %i creibili@ a #ost
elementul cel mai im2ortant in tranziia la emocraie in Me6ic@ nu oar 2entru c se
rs2unea la cererea unanim a o2oziiei@ ci %i 2entru c a constituit acea verig a
re#ormei 2olitice care a 2ermis reconcilierea &ntre Me6icul real %i cel legal"
Ctr con)o!idara in)tit*,ii!or #i d"ocra,ia !ctora!
Con#orm lui Di Palma tranziiile se &ncheie atunci c<n@ u2 a8ungerea la un
acor asu2ra noilor reguli ale 8ocului emocratic@ acestea s)au 2us &n #unciune %i
rezultatele lor au #ost acce2tate e ctre toi actori im2licai &n com2etiia 2olitic ADi
Palma !::;( !*9B" Cnce2<n e atunci se susine c &nce2e 2rocesul e consoliare
emocratic@ care const &n instituionalizarea 2racticii conenului contin)ent@ acesta
const<n &n voina actorilor 2olitici e a intra &n com2etiie e acor cu regulile
2restabilite %i &n cazul &n#r<ngerii@ ca rezultat al com2etiiei libere@ s 2ermit
c<%tigtorilor re2tul e a guverna@ cu alte cuvinte se re#er la instituionalizarea
certituinii &ntr)o serie e roluri %i scene ale 2oliticii@ %i e a instituionaliza incertituinea
&n altele A-chneier %i -chmitter $;;.( 4!)4$B"
/oile emocraii &n rile 'mericii Latine se con#runt cu 2roblema e a istinge
&ntre o sim2l schimbare e regim 2olitic %i o emocratizare e#ectiv a instituiilor
1
>niiative e re#orm a Constituiei %i al CE3>PPE@ !::4"
statului@ a 2roceurilor com2etiionale %i a mecanismelor 2artici2ative" Princi2ala s#iare
const &n a ota sistemul 2olitic e ca2aciti %i mecanisme e echilibru 2entru a rezolva
obstacolele a2rute in crizele regimului %i 2racticile autoritare" Ca atare &n anumite state
in regiune@ guvernele 2ersist &n a evienia o ca2acitate mani#est 2entru rezolvarea
instituional a incertituinii generate e noua situaie emocratic ACres2o !::1( !.)$!B"
3actorii care constituie 2rinci2ala 2roblem a regimurilor emocratice &n
'merica Latin a #ost 2e e o 2arte inca2acitatea e a construi o rutin@ 2entru a crea
ientiti stabile %i 2entru a aecva com2ortamentul actorilor la noile reguli ACres2o
!::1( $.B"
Me6ic nu a #ost o e6ce2ie@ eoarece e%i &n alegerile 2rezieniale in $;;;
actorii 2olitici i)au mani#estat acorul cu 2roceurile e alegere %i cu rezultatele lor@ %i
oat terminat 2rocesul@ instituiile electorale 2reau c se &ntresc" Dou evenimente au
2us &n evien #ragilitatea instituiilor emocratice" Primul a #ost re&nnoirea &n totalitate a
Consiliului General 2entru alegerile #eerale intermeiare in $;;* 2rin aliana a oar
ou #ore 2olitice APR> %i P'/B %i res2ingerea in 2artea PRD care consiera c
com2onenii noului consiliu nu &ne2lineau cerinele necesare 2entru a garanta o atituine
im2arial@ argument<nu)se c unii intre ei aveau traiectorii a2ro2iate e 2artiele
2oliticeL iar al oilea au #ost ultimele alegeri 2rezieniale in $;;4 care au #ost 2receate
e o 2relung cam2anie &n care contracaniaii au es#%urat un rzboi murar e
calomnii@ &n care au intervenit at<t 2re%eintele c<t %i oamenii e a#aceri organizai contra
caniatului o2oziiei care conucea &n sona8e"
Caniatul 2rezienial al PRD@ 2ierz<n alegerile la o i#eren e ;@19M in
voturi &n #avoarea caniatului 2artiului e guvernm<nt AP'/B a enunat o #rau
electoral" Con#lictul 2ost)electoral care s)a generat ca o consecin a &noielilor asu2ra
rezultatelor a generat o 2ro#un 2olarizare social %i 2olitic %i o 2uternic mobilizare a
o2oziiei A'ziz /assi# $;;5( !4B@ caniatul care a 2ierut a a8uns s 2ro2un o nou
aunare constituent
!
%i s conteste eclaraia e corectituine 2e care a #cut)o
=ribunalul 3eeral Electoral u2 o revizuire a 2robelor ause e o2oziie %i u2
realizarea unei noi numrtori a voturilor &n iverse secii e votare"
'ceste evenimente au emonstrat c realizarea unor alegeri emocratice nu este
2rin ea &ns%i o garanie a continuitii %i consolirii emocratice@ %i nici c creibilitatea
obinut se 2oate menine sau s2oriL emocraia 2entru a se consolia@ este necesar s se
trans#orme &ntr)o traiieL valorile sale trebuie s se &neleneasc &n colectivul social %i s
#ie asumate ca 2ractici cotiiene la care nu se 2oate renuna@ iar organele res2onsabile
2entru a uce la ca2t 2rocesele e alegere a re2rezentanilor trebuie s ob<neasc
2ro2ria instituionalizare" Ra2ortul #inal al Misiunii Electorale &n Me6ic al ?niunii
Euro2ene 2entru alegerile #eerale in $;;4 a s2ri8init eclaraia e valiitate a alegerilor
sti2ul<n c rezultatele comunicate e =ribunalul Electoral erau re#le6ul voinei legitime
a cetenilor me6icani" 3r &noial s)a consierat necesar emiterea unei serii e
recomanri asu2ra a iverse as2ecte cu sco2ul e a &mbunti sistemul electoral %i e a
cre%te &ncreerea &n instituii in 2artea cetenilor"
$
Ca orice instituie@ organismul electoral nu este un obiect care se creeaz oat %i
2entru toteauna@ ci este o structur &n mi%care care s)a aa2tat at<t #unciilor care le)au
1
Perioicul La >ornada% 1 se2tembrie $;;4"
2
European Union9 Election ,bervation ?iion9 ?A8ico J33Y% final report9
#ost &ncreinate e ctre stat@ 2recum %i 2reteniilor sociale care cereau un autentic
instrument emocratic"
'cest ultim 2roces electoral a evieniat necesitatea e a a8usta in nou regulile
electorale@ i#erena #iin c acum re#ormele nu rs2un unei necesiti e a legitima %i e
a o#eri continuitate unui regim autoritar@ %i nici nu sunt rezultatele crizei sale" 'ceste noi
re#orme 2rivesc necesitatea e a a atenie 2unctelor slabe ale unei emocraii &nc &n
#ormare@ care este e2arte e consoliare@ 2<n nu se vor &ntri cultura e legalitate a
elitei 2olitice %i com2ortamentele emocratice ale 2artielor 2olitice"
Cn 2rezent s)a eschis o ezbatere &n Congresul 3eeral 2entru o nou re#orm
electoral care s 2ermit o mai mare echitate %i securitate a rezultatelor" Re#orma are &n
#a marea 2rovocare e a recu2era creibilitatea 2roceselor electorale %i &ncreerea &n
emocraie ca cea mai bun meto 2osibil e a a8unge la 2utere@ eoarece gru2urile
acela mai raicale ale st<ngii 2artiiste@ &n coo2erare cu sectoare ale societii ienti#icate
cu gherila@ &ncearc s 2romoveze mitul c istoria Me6icului se schimb la #iecare !;; e
ani 2rin revoluii violente@ revoluia e ine2enen &n !9!;@ revoluia social Achiar
ac a ebutat cu o #rau electoralB &n !:!; %i revoluia emocratic care va avea loc &n
$;!;" Dezamgirea cu emocraia %i incertituinea rezultatelor electorale 2ot constitui
materia 2rim a 2ro#eilor unei noi revoluii@ 2rin urmare consoliarea emocratic
trebuie s blocheze rumul unei soluii violente"

5i/!io&ra3i
'ziz /assi#@ 'lberto c Elecciones en Me6ico@ entre la incertiumbre y la 2olarizaciRnH &n
$eacato9 /evita de Antropolo)@a ocial% nr" $.@ Mai)august $;;5@ 22"!*)1."
Becerra@ Ricaro@ Pero -alazar@ JosP Yolenberg" La mecMnica del cambio pol@tico en
?A8ico9 Eleccione% partido ' reforma9 Eiciones Cal y 'rena@ Me6ic $;;;"
Camou@ 'ntonio et" al" CraniciNn democrMtica ' )obernabilidad9 ?A8ico ' AmArica
Latina% 3L'C-E)?/'M@ Me6ic@ $;;!"
Cansino@ Cesar@ La traniciNn me8icana9 0644 J333@ CEPCEM@ Me6ic@ $;;;"
Cres2o@ >smael@ cdIacia Rne van las emocracias latinoamericanasbH &n Manuel
'lc,ntara e >smael Cres2o Acoor"B Lo l@mite de la conolidaciNn democrMtica en
AmArica Latina% ?niversia e -alamanca@ -2ania@ !::1"
Di Palma@ Giuse22e@ Co craft democracie% ?niversity o# Cali#ornia Press@ Ber0eley@
!::;"
Di6@ I" Robert@ cLatin 'merica( E22ositions an evelo2mentH &n Robert Dahl /e)ime
and oppoition% Nale ?niversity Press@ /eW Iaven an Lonon@ !:5*"
Duverger@ Maurice@ Lo partido pol@tico% 3ono e Cultura EconRmica@ Me6ic@ !:9;
Eisenstat@ =o c Eies in the =hir Yave( Protracte =ransitions an =heories o#
DemocratizationH &n $emocratization% Vol" 5@ /r" *@ =oamna $;;;" 22 * + $."
GRmez =agle@ -ilvia Acoor"B La recuperaciNn oficial% La 8ornaa eiciones@ Me6ic@ !::*"
Gonz,lez Luna@ E#ra7n@ Fumanimo pol@tico9 P'/@ MP6ico@ !::!
Gout@ Juan Rebolleo" cEl sistema electoralH ?A8ico 47 a5o de la revoluciNn% 3ono e
Cultura EconRmica@ Me6ic@ !:99"
Iermet@ Guy cLas elecciones en los reg7menes autoritarios( bosOue8o e un marco e
an,lisisH Guy Iermet et" al" &n ZBara &uA irven la eleccioneU% 3CE@ Me6ic@ !:94"
Linz@ J" Juan@ Cotalitarian and Aut*oritarian re)ime% Lynne Rienner Publishers@ Lonra@
$;;;"
LeRn@ -amuel@ Germ,n PPrez@ $e fuerza pol@tica ' partido pol@tico% Plaza y Vales@
!:99"
Lu8ambio 'lonso %i >gnacio Marv,n Labore cLa #ormaciRn e un sistema electoral
cnetamente me8icanoH" La re#orma e los cdiputado de partidoH !:4$)!:4*H &n $iMlo)o
' $ebate% 'nul !@ nr" !@ a2rilie)iunie !::5
MalloW@ James@ M"@ c'utoritarismo y cor2orativismo en 'mPrica LatinaH &n La
democracia en AmArica Latina9 ?odelo ' ciclo9 Roeric 'i Cam2 AcooronatorB@
Eitorial siglo FF>@ Me6ic"
Mar0o##@ John ,la de democracia9 ?ovimiento ociale ' cambio pol@tico% Eitorial
=ecnos@ Mari@ !:::"
Meina Pe_a@ Luis@ EvoluciNn electoral en el ?A8ico contemporMneo9 Gazeta in#ormativ
a Comisiei 3eerale Electorale@ -ecretariatul Guvernului@ seria eseuri nr" 1@ Me6ic"
Molinar@ Juan@ El tiempo de la le)itimidad9 Eleccione% autoritarimo ' democracia en
?A8ico% Cal y 'rena@ Me6ic@ !::!"
/aci# Iern,nez@ Benito@ cLa rotaciRn e cargos legislativos y la evoluciRn el sistema
e 2artios en MP6icoH &n Lectura obre el cambio pol@tico en ?A8ico9 3ono e Cultura
EconRmica@ Me6ic@ $;;$"
E`Donnell@ Guillermo %i Phili22e C" -chmitter@ Cranicione dede un )obierno
autoritario9 Concluione tentativa obre la democracia incierta% Paios Estao y
-ociea@ Barcelona@ !::."
Ror7guez 'rau8o@ Ectavio@ La reforma pol@tica ' lo partido en ?A8ico9 -iglo FF>
eitores@ Me6ic@ !:5:"
-artori@ Giovanni@ Bartido ' itema de partido% 'lianza ?niversia@ Me6ic@ !:54"
-cheler@ 'nreas@ c=he neste game o# emocratization by electionsH &n International
Bolitical Science /evieD% $;;$@ vol"$*@ /r" !@ !;*)!$$"
-chneier@ Carsten Q" %i Phili22e -chmitter@ cLiberalization@ transition an consoliation(
Mesuring the com2onents o# emocratizationH@ &n $emocratization% Vol" >>@ nr" 1@
Decembrie $;;.@ 22" 1:):;"
-oriano De Grac7a Pelayo@ Graciela@ cLa o2osiciRn como e62resiRn e iscon#ormia
2ol7ticaH &n Anuario >ur@dico% FV>>>@ ?/'M@ Me6ic@ !::$"
=amayo@ Jaime cLa socialemocracia y el 2o2ulismo en MP6icoH &n $emocracia '
pol@tica en AmArica Latina Meno Vellinga AcoorB -iglo FF> eitores@ Me6ic@ !::*"
=amayo@ Jaime@ cEl neocarenismo y el nuevo Estao"H &n El nuevo Etado ?e8icano@
/ueva >magen@ !::;"
L&i- doc*"nt #i 2riodic
Perioicul La >ornada% 1 se2tembrie $;;4"
' 2atra eclaraie in la -elva Lacanona"
European Union9 Election ,bervation ?iion9 ?A8ico J33Y% final report9
>niiative e re#ormare a Constituiei %i a CE3>PPE@ !::4"
La QaciNn@ !: se2tembrie !:.:@ 'nul V>>>@ nr" .!."
La QaciNn@ : ianuarie !:1;@ 'nul >F@ nr" .*;"
Legea Electoral 3eeral $iario ,ficial de la HederaciNn@ 5 ianuarie !:.4"
Legea Electoral 3eeral $iario ,ficial de la HederaciNn% . ecembrie!:1!"
Legea Electoral 3eeral $iario ,ficial de la HederaciNn% 1 ianuarie!:5*"
=raucerea( Rzvan Victor Pantelimon
Ro!*! tra3ic*!*i d dro&*ri 4n 2o!itica )tat!or din
A"rica Latin
G!orntina Dra&o"ir
Univr)itata din 5*c*r#ti

G$ro)urile unt pretutindeni s2un 2rinii alarmai@ problema dro)urilor ete
cpat de ub control@ strig 2resa ["""\ E asemenea e6as2erare este e &neles &n multe
comuniti une rogurile genereaz crime@ violen %i moarteH A?/EDC@ cJ33Y Yorl
Drug re2ortH $;;4( !B" Cn 2rezent rogurile re2rezint o 2roblem ma8or care a#ecteaz
statele in &ntreaga lume@ care creeaz un climat e instabilitate %i e violen &n interiorul
rilor" -ubiectul 2roucerii@ al tra#icului %i al consumului e roguri ca2t o im2ortan
in ce &n ce mai mare &n conte6tul 2olitic internaional@ #ac<nt obiectul mai multor
acoruri &ntre guvernele statelor a#ectate A'rriagaa %i Io2enhayn $;;;( 1B"
Krile in regiunea anin a 'mericii Latine sunt cele mai vizate e aceast
2roblem at #iin #a2tul ca &n aceast regiune se regse%te totalitatea 2rouciei e #runz
e coca %i a erivailor si ) 2ast e coca si clorhirat e cocain ) A3ranco@ 3eres %i
Gersten#el $;;;( !:4B@ o 2arte a culturilor e mac si e canabis %i tot &n aceast regiune
tra#icul e roguri este #oarte ezvoltat" Drogurile au atins toate straturile societii(
ranii 2rouctori@ consumatorii %i chiar oamenii 2olitici" Cre%terea &n volum a culturii e
coca &n regiunea anin s)a atorat &n 2rimul r<n srciei ranilor %i 2ro#itabilitii
acestei 2lante" Cererea cresc<n in 2artea tra#icanilor a #cut ca aceast 2lant s #ie
mai a2reciat in 2unct e veere #inanciar e ctre cultivatori ec<t culturile e 2lante
legale" =ra#icul e roguri a avut un im2act teribil &n regiuneL a us la cre%terea
criminalitii@ a violenei %i alimenteaz gru2urile armate teroriste" Coru2ia legat e
tra#icul e roguri a slbit aministraiile locale si naionale@ sistemul 8uiciar %i #orele e
2oliie ANoungers %i Rosin $;;.( .B" Guvernele nu au rmas inerte &n #aa acestui #lagel
care a#ecteaz nu numai 2o2ulaia consumatoare ci %i alte sectoare 2recum economia@
8ustiia %i scena 2olitic" 'cestea au luat i#erite msuri %i au &ntre2rins 2lanuri naionale
2entru a reuce cererea %i o#erta e ar 2un<n accentul 2e controlul 2rouciei %i
tra#icului e roguri" 'cest lucru a #ost 2osibil atorit &ns2ririi normelor 8uriice@ a
cam2aniilor 2ublice e comunicare %i e 2revenire si nu &n ultimul r<n atorit a8utorului
internaional 2e care aceste ri l)au 2rimit ANoungers %i Rosin $;;.( 4B" Com2onenta
2rinci2al a acestor 2lanuri este eraicarea manual sau 2rin #umigaiiT as2ersii asu2ra
culturilor ilicite" Logica ce a stat la baza 2oliticilor acestor guverne este ca o 2olitic
e#icient trebuie sa combat #enomenul &n toate eta2ele sale@ 2ornin e la 2roucie@
continu<n cu tra#icul si termin<n cu eta2a consumului"
-tuiul subiectului tra#icului e roguri este im2ortant eoarece rogurile au
evenit o realitate si o ameninare 2entru emocraiile in regiune ACalvert $;;$( !*B"
Problemele e sntate@ s2lare a banilor@ coru2ie@ clientelism 2olitic@ violen creat e
gru2urile e insurgeni im2licate &n tra#icul e roguri sunt oar c<teva intre e#ectele 2e
care 2roucia@ tra#icul %i consumul e roguri le 2rouc" =ra#icul %i e#ectele sale asu2ra
instituiilor statale este #oarte im2ortant 2entru a &nelege inamica #enomenelor 2olitice
latino)americane iar acest 2unct este #oarte 2uin atins e ctre cercettorii ce stuiaz
rile acestui continent" -tatele atinse e acest #enomen %i catalogate re2t narco)state
A=hebault $;;4( $!9B sunt in#luenate &ntr)o manier ireversibil e ctre acest tra#ic sau
chiar e ctre 2oliticile antirog g<nite 2entru a rezolva 2roblema@ auc<nu)se atingere
stabilitii emocratice a statelor &n cauz"
Cn aceste coniii ne 2unem &ntrebrile ac tra#icul e roguri a avut un mare
im2act asu2ra statelor %i ac acesta a a#ectat &ntr)o maniera 2ozitiv sau negativ aceste
state" Dar 2entru a rs2une acestora@ trebuie mai &nt<i s gsim un rs2uns urmtoarelor
&ntrebri GCare au fot efectele traficului de dro)uri aupra tatelor afectateU Care ete
rolul traficului de dro)uri .n politica acetor (riUH
>2oteza e la care 2ornim %i 2e care orim s o emonstrm este c traficul de
dro)uri .n)reuneaz conolidarea democratic a tatelor latino-americane" 'rgumentele
care susin aceast i2otez sunt e natur i#erit( economic@ 8uriic@ militar %i 2olitic"
-unt 2atru argumente care susin i2oteza ca tra#icul e roguri &ngreuneaz
consoliarea emocratic &ntr)un mo irect sau inirect &n rile atinse e acest #enomen"
Brimul ar)ument este c tra#icul e roguri na%tere unei economii 2aralele care
submineaz economia legal" Piaa rogurilor 2rouce narco)olari care estabilizeaz
2iaa legal" Chiar ac 2entru o 2erioa scurt e tim2@ tra#icul auce venituri mai mari
cultivatorilor sraci AVanen %i Prevost $;;4( 1!.B@ 2e termen lung@ sunt negative 2entru
ansamblul societii" Economia 2aralel creat &m2ieic guvernele s a2lice 2olitici e
reglementare a veniturilor 2rovenite in tra#icul ilicit" Cn 2lus@ aceste venituri reintrouse
&n economie atorit s2lrii e bani 2un &n ezavanta8 comercianii cinstii care sunt
nevoii s #ac #a unei com2etiii neloiale in 2artea tra#icanilor" Cre%terea arti#icial a
ca2italului naional uce la o cre%tere tot arti#icial a 2reurilor ce e#avorizeaz
segmentul e 2o2ulaie neim2licat &n tra#icul e roguri" Puterea lor e cum2rare va
scea %i inicele e inegalitate va cre%te" 'ceast instabilitate a 2ieei va &m2ieica o
mulime e investitori s vin %i s investeasc &ntr)o ar care se con#runt cu asemenea
2robleme" Cn aceste coniii guvernele vor &nt<m2ina i#iculti &n a controla aceasta
in#uzie e ca2ital ilegal %i economia &n general" 3a2tul c tra#icanii nu 2ltesc ta6e sau
im2ozite 2e veniturile ilegale uce la mari 2iereri statului" 'ceste 2iereri sunt
2rovocate %i e costurile riicate 2e care statul trebuie s le su2orte 2entru a combate
tra#icul e stu2e#iante AE]Brien $;;$( $:B" Cn 2lus@ atorit #a2tului c o mare 2arte a
rnimii a renunat la culturile agricole traiionale &n #avoarea mult mai 2ro#itabilei
culturi e coca@ Columbia@ una in rile atinse e consecinele tra#icului e roguri@ s)a
trans#ormat &ntr)o im2ortatoare e 2rouse agricole e baz@ #a2t ce e6ercit o mare
2resiune asu2ra economiei acestei ri AVanen %i Prevost $;;4( 1!.B"
De asemenea@ 2oliticile antirog au %i ele e#ecte negative asu2ra economiei
eoarece mari sume in bugetul naional sunt mobilizate 2entru combaterea tra#icului e
roguri@ &n tim2 ce sectoare ca in#rastructura A2ouri@ rumuri e acces@ reele e
istribuie a a2ei@ a gazuluiB@ eucaia@ sntatea nu 2rimesc atenia necesar in 2artea
guvernului A-2ringer $;;*( !19)!4*B"
Al doilea ar)ument" =ra#icul e roguri atinge toate nivelurile statului 2rin
coru2ie@ mit@ intimiri %i alte moaliti e convingere" /iciun segment al societii nu
este imun la acest #lagel" Eameni ai legii e toate rangurile@ 2olii%ti@ 8urnali%ti@ 8uectori@
ar mai ales oameni 2olitici@ sunt cu toii 2ioni &n 2lanurile tra#icanilor e a)%i ma6imiza
2ro#iturile #r a #i &n 2ericol e a #i 2rin%i" =ra#icanii au nevoie e aceste 2ersoane
2entru ca a#acerea lor s nu #ie esco2erit" 'cest #enomen a unat sistemului 8uiciar %i
imaginii #orelor e 2oliie@ 2ermi<n ezvoltarea unei culturi a violenei@ a criminalitii
%i a im2unitii AMorris $;;$( $15B"
Ca e6em2lu a am2loarei coru2iei &n r<nul clasei 2olitice in statele 'mericii
Latine 2utem cita cazul omului 2olitic argentinian Monzer 'l Xassar %i al &nalilor
#uncionari e aceea%i naionalitate Ramon Puerta@ 3eerico Russo %i al venezuelanului
'le6is -anchez" Cel mai cunoscut %i mai meiatizat caz e coru2ie %i e mit este cel al
#ostului 2re%einte columbian Ernesto -am2er care a #ost acuzat c a 2rimit milioane e
olari 2entru cam2ania sa electoral in !::." Chiar ac unii in a2ro2iaii si au #ost
acuzai %i conamnai@ 2re%eintele a avut susinerea 2arlamentului %i a su2ravieuit la
ou tentative e sus2enare ACarey $;;*( $*B" Mai recent@ 2re%eintele Columbiei@
'lvaro ?ribe este sus2ectat e a #i avut legturi cu Pablo Escobar@ #ostul %e# al cartelului
Meellin APerez $;;.B"
Cazurile e coru2ie %i e intimiare au atins %i 8uectori@ 8urnali%ti@ 2olii%ti@
oameni e a#aceri %i acestea au coru2t sistemul 8uiciar %i e 2oliie ale statelor@ &ntr)o
asemenea msur c &nse%i instituiile care ar #i trebuit s garanteze re2turile oamenilor
%i ale cetenilor %i a2licarea legilor emocratice au trecut &ntr)o anumit msur e 2artea
tra#icanilor %i au estabilizat regimul emocratic al statelor a#ectate e tra#icul e
roguri"
Al treilea ar)ument" =ra#icul e roguri creeaz %i alimenteaz con#licte %i
violene &n societile in 'merica Latin" 'meninate %i 2rovocate e msurile e
limitare a im2actului rogurilor asu2ra societii@ organizaiile criminale columbiene e
tra#ic e roguri in anii ]9; au 2ornit un val e violene la aresa 2ersoanelor 2ublice
A8uectori@ 2oliticieni@ 2olii%ti@ 8urnali%tiB 2entru a le intimia@ &ncerc<n ast#el o
estabilizare a structurilor emocratice ale statului AMorris $;;$( $15B" R2irile@ atacurile
cu bomb@ asasinatele erau unele intre metoele utilizate 2entru a se a8unge la aceste
rezultate" 'ceste msuri a2licate e tra#icani ar %i msurile im2lementate e ctre stat
2entru a contracara #ora cresc<n a tra#icanilor a conus la violri ale re2turilor
omului Aarestri #r manat sub sus2iciunea e im2licare &n tra#icul e roguri@ mutri
#orate@ 2rocese &n care nu se res2ectau 2roceurileB@ A?lloa $;;*( !:.B"
Mai mult@ c<%tigurile obinute in tra#icul e roguri alimenteaz gru2urile e
insurgeni ce oresc schimbarea regimului A=hebault $;;4( $!9B" Este cazul 3orelor
'rmate Revoluionare Columbiene@ 3'RC@ o gru2are e gheril rs2<nit &n Colombia
%i care lu2t &m2otriva guvernului APeceny %i Duran $;;4( :1)!!4B" 'rmata e Eliberare
/aional@ EL/ este o gru2are 2aramilitar 2rezent 2e teritoriul Columbiei creat 2entru
a combate gherilele" 'ceste gru2ri se #inaneaz atorit tra#icului e roguri@ cer<n
ta6e e 2rotecie #ie cultivatorilor Aeste cazul gherileiB #ie 2rimin bani irect in 2artea
tra#icanilor 2entru 2rotecie &m2otriva gru2urilor e gheril A2aramilitariiB" Cn cazul
Columbiei@ banii 2rovenii in tra#icul e roguri alimenteaz #r &ncetare con#lictul
armat in aceast ar@ mai ales eoarece@ gherilele controleaz o 2arte a teritoriului rii@
#a2t ce emonstreaz c statul nu este 2rezent &n aceste regiuni A=hebault $;;4( $!9B"
Politicile antirog 2ot %i ele s genereze violene &n r<nul societii" Este vorba
aici e com2onenta e eraicare #orat a culturilor ilicite &n Bolivia" 'ceast msur este
consierat nerea2t eoarece coca este o 2lanta sacr &n aceast ar %i este cultivat e
secole 2entru ritualuri@ 2entru ceaiuri sau 2entru masticaie" Din acest motiv cultivatorii s)
au reunit &n sinicate %i au trecut la 2roteste@ bloca8e e rumuri %i e autostrzi care s)au
solat cu victime e ambele 2ri" Cn acest caz@ nu tra#icul e roguri este 2rinci2alul
vinovat ci 2oliticile antirog" Dac nu ar e6ista tra#ic e roguri &n Bolivia@ nu ar e6ista
2olitici antirog %i 2rin urmare nu ar e6ista mar%uri e 2rotest 2entru susinerea re2tului
e a cultiva coca@ mar%uri ce se soleaz cu victime A-2eing Pallet %i Cabieses Cubas
$;;.B"
Al patrulea ar)ument" >m2licarea 2ro#un a -tatelor ?nite ale 'mericii &n
crearea %i a2licarea 2oliticilor antirog a statelor latino)americane a#ecteaz negativ
suveranitatea acestor state" -?'@ &ngri8orat e cre%terea o#ertei e roguri 2e 2iaa
american@ a g<nit un rzboi &m2otriva rogurilor 2rin 2olitici antirog a2licabile &n
statele 2rouctoare" 'ceste 2olitici sunt create aeseori e 2oliticieni americani care nu
cunosc realitile in aceste ri" Cu toate c sunt 2rezentate ca #iin 2olitici naionale@
a2ortul -tatelor ?nite este vizibil 2rin a8utoare logistice@ armament si 2ersonal 2entru
combaterea tra#icului e roguri@ 2lec<n e la eraicarea 2lantelor ilicite" -ub 2rete6tul
c tra#icul e roguri #inaneaz terorismul@ -?' a intervenit &n 2olitica intern a statelor
latino americane 2entru a combate Gnarco-terorimulH ANoungers %i Rosin $;;1B" 'ceast
im2licare &n 2olitica intern a tarilor anine estabilizeaz aceste ri %i regimurile lor
emocratice" Politicile antirog sunt ictate e -tatele ?nite %i ao2tate e ctre rile &n
cauz sub ameninarea embargoului economic sau a blocrii a8utoarelor 2entru statele ce
nu se con#ormeaz cererilor americane ANoungers %i Rosin $;;1( :)!;B" 'st#el se auce
atingere suveranitii naionale a statelor@ lucru ce a#ecteaz e asemenea consoliarea
emocratic" ?n stat care nu este &n &ntregime suveran nu 2oate garanta re2turile
cetenilor si"
Or&aniza,ii! cri"ina! i"2!icat 4n tra3ic*! d dro&*ri #i in3!*n,a !or 4n 2o!itic
C<n vorbim e tra#ic e roguri ne g<nim imeiat la organizaiile criminale
care se ocu2a e tra#ic e stu2e#iante@ care creeaz a2arate com2le6e 2entru
Gre)lementareaH culturii@ 2rouciei@ trans2ortului %i istribuiei e roguri" 3r aceste
organizaii nu 2utem vorbi e tra#ic e roguri" 'm ales s vorbim e aceste gru2uri e
tra#icani eoarece tra#icul a evenit o 2roblem at<t e grav in cauza 2ersoanelor care
gestioneaz aceste 2rocese" 'celea%i 2ersoane intervin &n #uncionarea instituiilor statului
2entru a cere #avoruri sau 2entru a recom2ensa 2ersoanele care le)au #ost e a8utor"
'cestea sunt 2ersoanele care 2romoveaz coru2ia@ clientelismul@ mita %i ac aceste
msuri nu sunt su#iciente 2entru a convinge 2oliticienii@ 8uectorii@ 8urnali%tii sau
2olii%tii@ tra#icanii trec la acte e violen@ atentate@ asasinate@ r2iri@ 2entru a #i mai
2ersuasivi" Ei sunt cei care estabilizeaz statul %i &ngreuneaz consoliarea emocratic"
A9 $e la carteluri la re(elele de trafican(i de dro)uri
Cu tim2ul organizaiile criminale e tra#ic e roguri s)au s2ecializat@ s)au
metamor#ozat 2entru a rs2une 2rovocrilor 2e care autoritile le re2rezentau" -tructura
acestor organizaii a cunoscut i#erite #aze e evoluie atorit 2oliticilor antirog 2use &n
2ractic e ctre guvernele rilor cele mai a#ectate e acest #enomen"
'm 2utut ienti#ica trei #aze clare &n evoluia structurii lor(
a" Cartelurile e tra#ic e roguri care au o structur ierarhic rigi" Conucerea
acestui ti2 e organizaie este asigurat e un %e# numit +el capo"" Din aceast categorie@
cel mai cunoscut e6em2lu este al cartelurilor columbiene Acartelul Meellin %i cartelul
Cali ce au atins a2ogeul 2uterii %i in#luenei lor &n anii ]9; %i &nce2utul anilor ]:;B"
=ermenul e cartel nu este o invenie columbian ci american %i a &nce2ut s #ie #olosit
la &nce2utul anilor !:9; 2entru a e#ini organizaiile columbiene e tra#ic e roguri
A'tehortua CruzB" Cartelurile au o structur e +re(ea" une #iecare gru2 com2onent este
ine2enent e celelalte@ ceea ce 2ermite o #le6ibilitate %i o aa2tare &n caz e atac in
2artea autoritilor sau a u%manilor APezzino $;;*( !!9B" El capo controleaz cartelul
2rin 2ersoane numite irect e el" 'ceast structur se 2oate re2rouce %i la niveluri
in#erioare ar nu e6ist o comunicare 2e orizontal &ntre aceste celule@ ast#el &nc<t &n caz
e anihilare a unei celule@ activitatea celorlalte nu va #i eran8at ACusano %i >nnocenti
!::4( 1.B"
Cu toate c #olosim acela%i cuv<nt 2entru a esemna organizaiile e tra#ic e
roguri columbiene@ ele se i#ereniaz &n #uncie e multe variabile" 'ol#o LeRn
'tehortua Cruz@ 2ro#esor la e2artamentul e Dtiine -ociale al ?niversitii Peagogice
/aionale in Bogota@ a ienti#icat mai multe criterii 2entru a i#erenia cartelurile(
2ersonalitatea %e#ului@ nivelul %i mi8loacele e im2licare &n 2olitic@ moul e lu2t@
negocierile cu statul A'tehortua CruzB" Concluziile cercetrii sale sunt c cele ou
carteluri columbiene@ cu toate c au acela%i obiect e activitate@ au moaliti e o2erare
i#erite" De e6em2lu@ Pablo Escobar@ %e#ul cartelului Meellin@ era mult mai a2ro2iat e
oameni@ e localnici" El %i)a #ormat o imagine 2aternalist iar 2entru el a#acerea
rogurilor era eschis 2entru toat lumea@ +o .ntreprindere participativ"" De cealalt
2arte@ #raii Rorigues Ere8uela@ %e#ii cartelului Cali@ %i)au clit o imagine e oameni e
a#aceri serio%i %i coreci %i erau #oarte ateni s 2streze aceasta imagine" Ei oreau ca
ceilali s &i consiere 2arteneri e &ncreere %i s)i acce2te &n cercurile lor"
Cartelul Meellin %i@ la un nivel mai sczut@ cartelul Cali@ au instaurat in regiunile
lor regimuri e teroare si violen" La Meellin@ Pablo Escobar a instaurat 2ro2ria sa
omnie@ elimin<n toate 2ersoanele care i se &m2otriveau( o#iciali guvernamentali@
8uectori@ 2oliticieni %i 8urnali%ti AChe2esiu0 $;;.B" 'sasinate@ atentate cu bomb@
tra#icanii cartelului Meellin erau ca2abili s utilizeze orice meto 2entru a)%i elimina
aversarii"
Cartelul Cali #cea a2el la metoe i#erite e cele ale cartelului Meellin@ mai
2uin istructive %i mai 2uin violente ar av<n aceea%i #or e convingere( mita" 'st#el@
#raii Ere8uela@ au cum2rat oameni 2olitici@ 8uectori@ 2olii%ti@ 8urnali%ti %i orice
2ersoan care le 2utea #i e #olos sau care 2utea s le strice 2lanurile" ?tilizarea violenei
nu era una in metoele #olosite &n mo curent e ctre ca2ii cartelului Cali 2entru a
sc2a e aversari"
Moartea %e#ului cartelului Meellin &n ecembrie !::* &n urma unei o2eraiuni a
2oliiei columbiene a marcat &nce2utul ecerii in#luenei cartelurilor AVargas Meza@
martie !::4B" Procesul e escentralizare ce a urmat 2iererii e in#luen a cartelurilor
columbiene a us la na%terea altor organizaii criminale &n Me6ic@ Bolivia@ Peru %i &n alte
ri in 'merica Latin ADrug En#orcement 'ministration@ iunie !::4B"
b" Cartelul /orte el Valle a marcat trecerea e la structura ierarhizat a
cartelurilor ctre o organizaie e tra#ic e roguri caracterizat 2rintr)o structur mai
su2l cu relaii orizontale &ntre gru2ri" 'ceast #orm e organizare e6ist %i &n Me6ic
une cartelurile au c<%tigat &n in#luen %i &n 2utere A/ational Drug >ntelligence Center@
octombrie $;;4B" 'ceast organizaie menine un anumit ti2 e control ar nu mai are
aceea%i vizibilitate ca marile carteluri A'tehortua CruzB" Prezent 2e scena naional a
tra#icului e roguri a anilor !:9;@ acest cartel@ aca &l 2utem &nc numi ast#el@ nu a atins
nicioat in#luena sau mrimea cartelurilor Meellin sau Cali" El a utilizat rute e
trans2ort 2ro2rii sau abanonate e ctre marile carteluri@ iar la &nce2utul anilor :;@
atorit unei colaborri cu cartelul Cali@ ruta e trans2ort e roguri 2rin Eceanul Paci#ic
a evenit cea mai im2ortant A'tehortua CruzB" Ceea ce i#ereniaz cartelul /orte el
Valle e 2reecesorii si este invizibilitatea %e#ilor si" Chiar ac activ in !:9;@ nici
autoritile columbiene %i nici cele americane nu au 2utut ienti#ica cu certituine %e#ul
acestei organizaii"
?n alt e6em2lu e organizaie intermeiar este cartelul e ti2 me6ican" La
&nce2ut acesta avea oar rolul e cru%i 2entru marile carteluri columbiene Aeee Me6ico@
$;;4B ar &n tim2 %i)a e6tins activitatea ctre 2roucie %i istribuie" Chiar %i acum
cartelurile me6icane sunt 2uternice %i nu se &ntrevee o scere a acestei #ore 2e 2iaa
rogurilor" 'sistm la o lu2t la #rontiera intre Me6ic %i -tatele ?nite &ntre i#eritele
carteluri sau &ntre tra#icani %i #orele e orine ale celor ou state" Dar agenii e
#rontier nu sunt singurele inte ale tra#icanilorL 8urnali%tii au #ost victime ale atacurilor
cu bomb sau a ameninrilor verbale 2entru a #i reu%i la tcere"
c" Datorit 2ersecuiilor in 2artea autoritilor asistm la Gadaptarea la noile
circumtan(e ale comer(ului ilicit .n anii 0663H

A'tehortua CruzB #a2t care a at na%tere la
al treilea ti2 e organizaie@ cea &n reea orizontal@ %i iversi#icat" Prbu%irea cartelurilor
a eschis calea ctre o lu2t 2entru stabilirea su2remaiei %i 2entru o reorganizare a
gru2rilor criminale 2entru a se aa2ta la noile coniii" Dac &n 2erioaa cartelurilor
a2roa2e toate eta2ele e comercializare a rogurilor erau concentrat &n m<inile c<torva
2ersoane@ &n cazul reelelor moerne@ sarcinile sunt &m2rite &ntre i#erite gru2ri
s2ecializate 2entru acea sarcin" Datorit acestei &m2riri %i a ine2enenei &ntre
i#eritele gru2ri@ ca2turarea sau anihilarea uneia intre aceste gru2ri nu uce la
2rbu%irea &ntregii reele A'tehortua CruzB"
In3!*n,a tra3ican,i!or d dro&*ri 4n 2o!itic
Erganizaiile e tra#ic e roguri sunt im2licate la toate nivelurile( societate@
economie@ ar mai ales &n aministraie %i &n 2olitic" =ra#icanii &ncearc s in#lueneze &n
#avoarea lor toate segmentele statului ce le 2or servi &n es#%urarea a#acerii lor(
2arlamentul@ 8ustiia@ 2oliia@ armata ALancha $;;*( .5;B" Drogurile@ 2rin 2ro#itabilitatea
lor@ re2rezint o a#acere care &ncearc s su2ravieuiasc 2rin toate mi8loacele 2osibile %i
cel mai avanta8os mo e a realiza acest lucru este e a cum2ra oameni &n 2osturi cheie
#ie in sistemul 8uiciar@ &n armat@ in meiul e a#aceri sau in meiul 2olitic" =ra#icanii
2ltesc 8uectorii 2entru a sc2a e conamnri grele ce le)ar eran8a activitatea
clanestin" 3ac aliane cu sau acoruri economice cu oameni e a#aceri 2entru a)%i
construi un 2aravan legal a#acerilor cu roguri@ 2entru a #acilita trans2ortul e stu2e#iante
%i s2larea e bani" Pltesc militari 2entru ca ace%tia s nu le istrug laboratoarele e
2rocesare a rogurilor %i s)i 2rote8eze &m2otriva raiurilor gherilelor" Cn ceea ce 2rive%te
scena 2olitic@ ca2ii reelelor e tra#icani v avanta8ele 2e care Gprietenia" cu oameni
2olitici le 2oate auce( moi#icarea 2oliticilor antirog &n #avoarea tra#icanilor@
eschierea 2orilor ctre 2ersoane in#luente %i multe altele"
-trategiile ao2tate 2entru a in#luena scena 2olitic 2ot #i variate" ?nii ca2i ai
lumii tra#icanilor au ao2tat o aborare irect &n aceast 2roblem@ alii au 2re#erat s
#ie mai iscrei" Cele mai grave #orme e in#luen asu2ra oamenilor 2olitici im2lic acte
e violen asemenea asasinatelor@ atacurilor teroriste %i a r2irilor" 'cest ti2 e
ameninare era #olosit e carteluri@ e aceea@ o at cu scerea 2uterii acestor gru2uri
criminale@ %i #recvena asasinatelor %i r2irilor a sczut" Reelele moerne e tra#ic e
roguri utilizeaz #oarte rar violena 2entru a obine avanta8e@ in cauza #a2tului c vor s
&%i 2streze anonimatul" De aceea@ metoa lor 2reilect este mita@ cum2rarea oamenilor
2olitici@ %i mai 2uin ameninarea cu moartea"
Printre organizaiile e tra#ic e roguri ce au 2us &n 2ractic o aborare irect &n
chestiunea 2olitic se numr %i cartelul Meellin al crui %e# a orit o im2licare irect
&n aministraia local a ora%ului Meellin %i mai a2oi &n 2olitica naional@ 2rin
2artici2area la alegerile 2arlamentare &n !:9$" Cn calitatea sa e e2utat@ Pablo Escobar a
militat &m2otriva a2licrii clauzei e e6trare ctre -tatele ?nite ca 2eea2s 2entru
tra#icani" Cn !:9.@ ca2ii mai multor carteluri e tra#icani au 2ro2us statului columbian
moi#icarea tratatului e e6trare &n schimbul renunrii la in#rastructura e 2roucie a
rogurilor %i a 2lii e ctre tra#icani a atoriei e6terne a Columbiei" 'ceast o#ert a
#ost re#uzat iar tra#icanii au &nce2ut o lu2t mai &nt<i 8uriic u2 aceea terorist
&m2otriva e6trrii 2entru a constr<nge statul s revizuiasc aceast 2olitic"
Kintele 2re#erate ale tra#icanilor erau oamenii 2olitici@ 8uectorii ce eau o
sentin e#avorabil %i 8urnali%tii care scriau es2re tra#icani@ ar nu numai A'tehortua
CruzB" Kintele au &nce2ut s #ie ales in r<nul 2o2ulaiei #r nicio legtur cu tra#icul e
roguri" Cn !:9:@ cartelul Meellin a aruncat &n aer un avion@ 2rovoc<n !;5 victime
AChe2esiu0 $;;.B" 'tacurile teroriste au continuat &n ecursul aceluia%i an cu o e62lozie
&n #aa De2artamentului 'ministrativ e -ecuritate in Bogota@ ucig<n 1$ e 2ersoane
%i rnin a2roa2e !;;; ALancha $;;*( .5$B"
Cartelul Meellin lu2ta 2entru eliminarea in Constituie a clauzei e e6trare
eoarece rogurile auceau 2ro#ituri imense" =ra#icanii erau is2u%i s recurg la atacuri
teroriste 2entru a 2stra aceast surs e c<%tig %i 2entru a)%i im2une voina asu2ra
statului AChe2esiu0 $;;.B" Jurnalistul Ron Che2esiu0 este e 2rere c terorismul susinut
2rin tra#icul e roguri a contribuit la slbirea instituiilor statale" Banii 2rovenii in
tra#icul e roguri au #ost utilizai Gpentru a ptrunde i a corupe itemul democratic al
ColumbieiH

AChe2esiu0 $;;.B la toate nivelurile sale( 2arlament@ guvern@ sistem 8uriic@
2oliie" ?n e6em2lu elocvent al graului e in#luen al tra#icanilor &n 8ustiie este c la
&nce2utul anilor ]:; 8uectorii a2reau cu m%ti &n #aa acuzailor eoarece se temeau
2entru viaa lor %i a #amiliilor lor" ?n alt e6em2lu este abrogarea clauzei e e6trare in
Constituia columbian u2 ce mai muli membrii ai 'unrii Constituante au #ost
mituii sau ameninai

AChe2esiu0 $;;.B"
Recursul la violen este &nc 2rezent &n s2ecial &n Me6ic@ une tra#icanii e
roguri atac agenii e #rontier care &i esco2er sau care nu &i las s)%i es#%oare
activitatea" Con#runtrile &ntre gru2urile e tra#icani %i #orele e orine au crescut &n
numr %i &n intensitate" Cea mai nou %i cea mai atroce moalitate e intimiare utilizat
e gru2urile me6icane este eca2itarea A&n $;;4@ au #ost semnalate a2ro6imativ *; e
cazuri e eca2itri@ cel mai teribil #iin cel &n care cinci ca2ete umane au #ost aruncate
2e ringul unui club #recventat e tra#icaniB" Jurnali%tii nu sca2 nici ei #r ameninri(
e6em2lu marcant este 2resa in /uevo Lareo une 8urnali%tii au &ncetat s mai scrie
es2re acest subiect e #rica unor re2resalii in 2artea tra#icanilor" 'tacuri cu bomb %i
#ocuri e arm &n reacie au convins 8urnali%tii s evite subiectul Aeee Me6ico $;;4B"
Dar nu toate organizaiile e tra#ic e roguri a2lic acelea%i metoe cu 2rivire la
im2licarea &n viaa 2olitic" De e6em2lu@ #raii Roriguez Ere8uela au 2re#erat s ao2te o
strategie mai iscret ec<t conaionalii lor in cartelul Meellin@ &n &ncercarea e a nu #i
at<t e vizibili 2e scena 2olitic" Ei au ales s cum2ere s2ri8inul oamenilor 2olitici
im2ortani 2rin mit sau 2rin s2onsorizarea cam2aniilor electorale ale acestora in urm"
Cn ceea ce 2rive%te im2licarea la nivel local@ ca2ii cartelului Cali %i)au cum2rat s2ri8inul
2rin investiii legale sau 2rin #recventarea acelora%i cercuri monene" Ei au reu%it 2entru o
2erioa e tim2 s)%i mascheze a#acerea e tra#ic e roguri &n s2atele 2aravanului
a#acerilor legale 2e care le eineau" Pentru ei@ banii erau cea mai sigur %i cea mai ra2i
cale e a in#luena 2olitica #r a se e62une 2rea mult riscurilor e a #i esco2erii e ctre
autoriti A'tehortua CruzB"
?n alt #enomen #oarte rs2<nit &n meiul 2olitic@ re2rezentativ 2entru relaiile
intre tra#icani %i 2oliticieni@ este clientelismul" Clientelismul@ a%a cum a#lm in
icionarul Le Petit Larousse este Gfaptul% pentru un om politic au un partid% de a cuta
-i mreac puterea prijinindu-e pe o clientel c#ti)at i .ntre(inut cu ajutorul
procedeelor dema)o)ice% a atribuirii avantajelorH ALe Petit Larousse@ Eiiile Larousse@
Paris@ !::9@ s"v" k clientPlisme lB" Dar &n statele latino americane a#ectate e tra#icul e
roguri sensul acestui cuv<nt este moi#icat" Clientelismul se e#ine%te aici ca #iin o
relaie e schimb reci2roc &ntre tra#icani %i oamenii 2oliticiL tra#icanii s2onsorizeaz un
2arti sau 2ersoane %i 2rimesc la r<nul lor 2rotecie@ #avoruri sau avanta8e &n anumite
situaii" Ei 2ot c<%tiga licitaii 2entru lucrri 2ublice ac au o com2anie ca 2aravan legal@
sau sunt 2rote8ai 2e 2lan local 2rin 2olitici care s le #ie #avorabile" Cn schimb@ 2artiele
%i oamenii 2olitici &n 2articular 2ot 2rimi bani in 2artea tra#icanilor 2entru a)%i organiza
cam2anii electorale sau 2entru a c<%tiga voturi" De aceea 2ro#esorul Phili22e -anMarco
este e 2rere c e #a2t clientelismul este Gun an)ajament peronal de la om la omH
A-anMarco $;;*( $B"
Cea mai bun escriere a acestui #enomen 2oate #i esco2erit &n articolul
GClientelim and Citizen*ip= C*e Limit of $emocratic /eform in Sucre% ColombiaH
reactat e Cristina Escobar@ 2ro#esoar la De2artamentul e -ociologie al ?niversitii
=em2le" Du2 2rerea ei@ Gclientelimul% bazat pe c*imbul de voturi pentru favoruri
func(ioneaz pe premia lipei de reure a clientului i +a2ro2rierea" acetor reure de
ctre patronii care le ditribuie .n c*imbul voturilorH AEscobar $;;$( $*B" Dar e6ist
anumite limite la aceast e#iniie a clientelismului eoarece &n momentul &n care avem
e a #ace cu tra#icani 2uternici %i cu oameni 2olitici locali@ ra2ortul 2atron)client se 2oate
inversa &n sensul c tra#icantul eine mai multe resurse ca 2oliticianul %i &i 2oate o#eri
celui in urm #avoruri" Cn acest caz@ trebuie s vorbim G.n termeni de cerere i ofertH
A-anMarco $;;*( *B@ cel ce o#er mai mult 2relu<n rolul e 2atron"
Cn zilele noastre@ aceast 2ractic nu mai este la #el e vizibil ca 2e vremea
cartelurilor columbiene" /oile reele e tra#ic e roguri &ncearc s 2streze o anumit
iscreie@ eci aceste tranzacii se #ac cu u%ile &nchise@ eoarece@ oat a#acerea
esco2erit@ omul 2olitic &%i 2iere toat in#luena %i 2uterea e a interveni 2e l<ng alte
2ersoane 2olitice iar tra#icantul nu mai 2rime%te avanta8ele scontate in acea colaborare"
Dac acorul intre tra#icant %i 2olitician este esco2erit@ cel in urm va #i acuzat
e coru2ie iar ac acest lucru este emonstrat@ &%i 2oate 2iere slu8ba %i libertatea"
Coru2ia este una in consecinele irecte ale clientelismului care@ oat oveit@
marcheaz s#<r%itul colaborrii %i arestarea celor ou 2ri im2licate"
-tatele 'mericii Latine au e 2arcurs un rum lung %i anevoios 2<n s reu%easc
s istrug relaiile stabilite &ntre tra#icani %i anumii oameni 2olitici eoarece aceste
relaii au un trecut lung &n aceast regiune" Guvernele au 2us la 2unct re#orme &n sistemul
8uiciar 2entru a introuce 2ee2se mai mari 2entru cazurile e coru2ie &n cazul
2oliticienilor %i al tra#icanilor im2licai &n aceast a#acere" Dar va mai trece mult tim2
2<n c<n aceast relaie intre tra#icani %i oamenii 2olitici va #i istrus" Consoliarea
emocratic nu va #i terminat ec<t &n momentul &n care statele vor sc2a e sub
in#luena ca2ilor gru2urilor e tra#icani"
Tra3ic*! d dro&*ri 6 c%)ti*n i"2ortant 2 a&nda 2o!itic a &*vrn!or din
A"rica Latin
Dac 2roucia %i cultura e roguri ateaz e mult tim2@ tra#icul e roguri este
un #enomen mai recent@ at<n e c<teva ecenii %i av<n o ezvoltare e6traorinar &n
anii ]9; %i ]:;" Marile organizaii e tra#ic e roguri care %i)au ezvoltat activitatea &n
aceea%i 2erioa au &ncercat s se in#iltreze la toate nivelurile instituiilor statului@ cre<n
grave 2robleme &n ceea ce 2rive%te consoliarea emocratic" 'tacurile tra#icanilor
viz<n economia@ 2olitica@ sistemul 8uiciar %i 2oliia au aus mari 2re8uicii instituiilor
emocratice ale statelor" Cn consecin@ cu a8utorul -tatelor ?nite@ guvernele au 2us la
2unct 2olitici antirog 2entru a combate tra#icul e roguri la toate nivelurile( cultur@
2roucie@ trans2ort %i istribuie a rogurilor &n teritoriu" 'ceste 2olitici au ca sco2
eraicarea culturilor ilicite %i es#iinarea reelelor e tra#icani@ 2entru a &nltura acest
obstacol &n calea consolirii emocratice"
Po!itici! antidro&
Cn rile &n care tra#icul e roguri re2rezint o 2roblem real nu numai 2entru
autoriti@ ar %i societilor &n ansamblu@ subiectului i se o im2ortan riicat &n
ezbaterile 2ublice" =ra#icul e roguri re2rezint o chestiune im2ortant 2e agena
2olitic a mai multor guverne in 'merica Latin" Guvernele au 2us la 2unct@ &nc in
momentul con%tientizrii 2roblemei@ 2olitici antirog care au ca sco2 e a 2une ca2t
cultivrilor e 2lante ilicite@ 2rouciei@ trans2ortului %i istribuiei e roguri &n aceste
ri" Politicile antirog naionale a2lic msuri asemntoare 2entru a trata aceea%i
2roblem" Printre aceste msuri@ 2utem ienti#ica(
aB Eraicare re2rezint una intre cele mai im2ortante metoe e combatere a
tra#icului e roguri" Logica utilizat e ctre guverne &n schiarea 2oliticilor antirog
este c ac nu cultivm 2lante e coca@ canabis sau mac@ nu avem materia 2rim 2entru
2roucia e roguri %i eci 2entru tra#ic" =rebuie atunci s se istrug materia 2rim
2entru a trata 2roblema 2ornin e la rcin" Eraicarea este 2osibil atorit noilor
tehnologii e su2raveghere 2rin satelit care 2ot recunoa%te c<m2urile e coca@ canabis sau
mac %i anun autoritile asu2ra intelor ce trebuie eraicate" Eraicarea se 2oate #ace
2rin ou mi8loace( #ie 2rin #umigaii sau as2ersii aeriene a unor 2rouse ierbicie@ #ie
2rin eraicarea manual" 's2ersia aerian a 2rouselor ierbicie asu2ra culturilor ilicite
se #ace cu a8utorul avioanelor %i este utilizat la scar larg &n Columbia" 'ceast tehnic
e eraicare a 2rous ezbateri a2rinse asu2ra im2licaiilor ecologice ale ierbicielor@ a
e#ectelor acestora asu2ra culturilor legale@ asu2ra ecosistemului@ ar mai ales asu2ra
sntii 2o2ulaiei" >erbiciul utilizat nu atac oar 2lantele ilicite ci %i culturile legale
care sunt &n 8urul acestora" Multe organizaii non)guvernamentale &ntocmesc ra2oarte
asu2ra e#ectelor nocive a ierbicielor asu2ra 2o2ulaiei %i asu2ra #aunei" Cealalt meto@
eraicarea manual evit 2roblemele e meiu@ ar este mai 2uin ra2i %i mai 2uin
e#icient in 2unct e veere a su2ra#eei eraicate AVargas Meza noiembrie $;;4( .1B"
Pe e cealalt 2arte@ eraicarea manual 2oate #i 2ericuloas in cauza tra#icanilor@ a
cultivatorilor sau@ &n cazul Columbiei@ a gherilelor care 2ot ataca agenii ce smulg 2lantele
A?nite /ations E##ice on Drugs an Crime $;;4( !5$B" Potrivit /aportului Andin
aupra culturilor de coca al E#iciului /aiunilor ?nite 2entru Droguri %i Crime@ &n $;;1@
s)au &nregistrat niveluri riicate e eraicri e 2lante e coca &n Columbia@ &n Peru s)a
&nregistrat oar slabe cre%teri@ &n tim2 ce &n Bolivia am asistat la o scere semni#icativ a
su2ra#eelor eraicate"
$ra3ic B 0 Eradicara c*!t*ri!or d coca 4n 5o!ivia- Co!*"/ia #i Pr* (4n %ctar(
-urs ( E#iciul /aiunilor ?nite 2entru Droguri %i Crime@ GCoca Cultivation in the
'nean RegionH@ $;;4
Rezultatele nu au im2resia unei victorii a autoritilor celor trei ri &n #aa
cultivatorilor@ in cauza cre%terii su2ra#eelor cultivate e ctre rani %i in cauza
e62ansiunii culturilor ilicite &n alte regiuniA?nite /ations E##ice on Drugs an Crime
$;;4( !;B"
bB >ntericia re2rezint o alt meto e combatere a tra#icului e roguri %i
consist &n criminalizarea oricrui 2roces legat e tra#icul e roguri@ in 2rima #az a
culturii e 2lante@ 2<n la ultima #az e istribuie en detail 2e strzile rilor
consumatoare" 'ceast com2onent a 2oliticii antirog este str<ns legat e sistemul
8uiciar al #iecrei ri" >ntericia cere in 2artea statului un &nalt nivel e im2licare 2rin
&ntrirea ageniilor e securitate res2onsabile cu im2lementarea legilor cu 2rivire la
narcotra#ic AVargas Meza $;;*( 5B" La &nce2ut@ 2oliticile antirog nu 2uneau un mare
accent asu2ra 2lantelor ce re2rezentau materia 2rim &n 2roucia e roguri@ ar toate
acestea s)au schimbat &n !:99 c<n mai multe state membre E/? au semnat la Viena
GConven(ia .mpotriva traficului ilicit de tupefiante i de ubtan(e pi*otropeH@
convenie ce lrgea conce2tul e criminalizare 2<n la cultivarea 2lantelor( #runza e
coca in care se e6trage cocaina@ 2lanta e canabis in care se 2rouce marihuana %i
macul in care se e6trage o2iumul #olosit la 2roucerea heroinei ACristaes $;;*( :5)
!$1B"
Cn Preambulul Conveniei@ esco2erim motivele 2entru care 2rile semnatare au
ecis s criminalizeze cultivarea 2lantele e coca@ canabis %i mac( +Brofund preocupate
de amploarea i creterea produc(iei% a cererii i a traficului ilicit de tupefiante i
ubtan(e pi*otrope care reprezint o )rav amenin(are pentru ntatea i buntarea
peroanelor i au efecte ne)ative aupra principiilor economice% culturale i politice ale
ociet(ii% [999\ /ecunoc#nd le)turile .ntre traficul ilicit i alte activit(i criminale
or)anizate% cone8e% care ubmineaz bazele economiei le)itime i amenin( tabilitatea%
ecuritatea i uveranitatea tatelor% [999\" ACristaes $;;*( :5)!$1B
-tatele semnatare ale acestui acor recunosc ca tra#icul e roguri a evenit o
2roblem nu numai 2entru 2ersoanele consumatoare@ ci %i 2entru suveranitatea statelor@
2rin in#iltrarea &n structurile statale ACristaes $;;*( :5)!$1B"
cB Programele e ezvoltare alternativ sunt com2use in mai multe 2ari" E6ist
msuri sociale care vizeaz a8utorul #inanciar al cultivatorilor care semneaz acoruri
iniviuale cu autoritile %i care renun voluntar la culturile ilicite &n #avoarea culturilor
legale" Dar guvernele nu au gsit alternative viabile sau mai 2ro#itabile ec<t culturile
ilicite AVargas Meza $;;*( 5B" /icio 2lant legal nu a aus acela%i 2ro#it ca %i coca@
canabisul sau macul" E6ist e asemenea 2roiecte e ezvoltare a in#rastructurii 2entru a
construi %osele@ 2ouri acolo une accesul este anevoios@ s2itale %i %coli &n regiunile
izolate in muni@ construcia reelelor e a2 %i canalizare"
Rz*!tat! 2o!itici!or antidro&
Primul %i cel mai vizibil im2act al 2oliticilor antirog a #ost 2ozitiv 2entru
guvernele %i organismelor guvernamentale ce consierau c tra#icul e roguri a atins o
am2loare consierabil %i a st<rnit nemulumirea ranilor a#ectai irect e 2oliticile e
eraicare #ie 2rin as2ersie@ #ie manual" =rebuie menionat c ma8oritatea ranilor ce ein
culturi ilicite sunt sraci %i &ncearc 2rin aceste culturi s #ac rost e bani 2entru a)%i
hrni #amiliile@ nu 2entru a se &mbogi" Culturile licite nu auc un 2ro#it su#icient 2entru
a aco2eri cheltuielile e zi cu zi" Deci e 2revizibil c autoritile vor &nt<lni o 2uternic
o2oziie in 2artea 2ersoanelor vizate irect e aceste 2olitici" Cn 2lus@ o2oziia este mai
2ronunat &n regiunile &n care cultura e coca e e6em2lu@ nu este numai o surs e venit
ilegal ci %i aceea a unei 2lante #olosit &n ritualuri@ 2entru masticaie sau &n ceaiuri"
Rezultatele acestor 2olitici antirog au #ost neclareL guvernele %i organismele
internaionale sunt e 2rere ca rezultatele sunt 2ozitive" -urse o#iciale susin c atorit
eraicrilor@ su2ra#eele cultivate cu 2lante ilicite s)au iminuat@ autoritile au istrus
mari organizaii e tra#ic e roguri@ cantitatea e stu2e#iante ca2turate a crescut iar
2rogramele e ezvoltare alternativ au a8utat un mare numr e #amilii" Cn ceea ce
2rive%te ca2turile e roguri@ un ra2ort 2rezentat e E/?DC arat c &n $;;. autoritile
au reinut a2ro6imativ $4. e tone e cocain A?nite /ations E##ice on Drugs an
Crime iunie $;;4( !;B oar 2e continentul su)american@ ceea ce re2rezint .1M in
ca2turile e stu2e#iante 2e 2lan monial" 'ceast ca2tur im2resionant a #ost 2osibil
atorit 2oliticilor antirog im2lementate &n statele latino americane %i concentrarea
e#orturilor mai multor organisme %i instituii naionale sau internaionale"
$ra3ic A 0 Ca2t*ra &!o/a! d cocain 2 r&i*n 4n A::; (4n P&(
-urs ( E/?DC@ 'nnual Re2orts Questionnaire Data T DEL='
?n 2unct im2ortant al 2oliticilor antirog este reucerea o#ertei e roguri 2rin
reucerea su2ra#eelor cultivate cu 2lante ilicite AVargas Meza $;;1( .*B" Cnce2<n cu
anii ]:; asistm la o reucere consierabil a su2ra#eelor cultivate &n Bolivia %i Peru
atorit im2lementrii 2oliticilor antirog e eraicare manual ublat e acoruri
&ncheiate cu #amiliile care cultivau 2lante ilicite@ 2entru a renuna la culturile e roguri %i
s treac la culturi licite" Chiar ac 2oliticile antirog au us la o reucere consierabil
a culturilor ilicite &n Bolivia %i Peru@ &n Columbia situaia este cu totul i#erit@ chiar
o2us" Cn tim2 ce &n 2rimele ou ri s)au &nregistrat sceri ale su2ra#eelor e culturi
ilicite@ &n Columbia aceste su2ra#ee s)au mrit &n a%a msur &nc<t su2ra#aa total in
aceste trei ri a rmas a2roa2e neschimbat"
$ra3ic ? 0 Prod*c,ia &!o/a! d cocain 4n ton 2ntr* r&i*na andin- B==;-A::@
26407
1!5!6
76!!
2!762
15107
17!
117
611
245
17
155
110
104
!
6
0 50000 100000 150000 200000 250000 300000
"mer#ca de %ud
"mer#ca de &ord
'uropa (e)tral* +# de ,est
"mer#ca (e)tral*
(ara#-e
"fr#ca (e)tral* +# de ,est
"fr#ca de 'st
"fr#ca de %ud
.cea)#a
'uropa de %ud/'st
"s#a de 'st +# %ud/'st
'uropa de 'st
.r#e)tul 0#1loc#u +# "prop#at
"fr#ca de &ord
"s#a de %ud
-urs ( E/?DC@ GCoca Cultivation in the 'nean RegionH@ $;;4
'celea%i ate sunt utilizate e ctre critici 2entru a emonstra c rezultatele nu au
#ost cele orite e ctre autoriti" Criticii 2oliticilor antirog columbiene consier c
as2ersiile au e#ecte negative 2entru ecosistem %i 2entru 2o2ulaie@ c 2uritatea %i
cantitatea e stu2e#iante is2onibile 2e 2ia nu au sczut &n mo vizibilL im2otriv@
2reurile au sczut ast#el consumatorii #iin mai tentai s cum2ere roguri AMorales
!:::( !.;)!.4B" Cn ceea ce 2rive%te eraicarea manual &n Bolivia %i Peru@ nemulumirea
este c interzicerea %i criminalizarea 2lantei contrazice obiceiurile ancestrale ce v
2lanta ca #c<n 2arte in viaa inigenilor A'rnau Couvy %i Laniel $;;4B" =rebuie
menionat e asemenea &nclcarea re2turilor omului &n Columbia une #orele e gheril
%i gru2urile 2aramilitare sunt 2rezente AVeillette $;;1B"
?n e6em2lu elocvent al rezultatelor negative ale 2oliticilor antirog 2ot #i
&nt<lnite &n Me6ic une aceste 2olitici au reu%it s istrug micile gru2uri e tra#icani@
ls<n neatinse marile carteluri@ a8ut<nu)le e #a2t s mono2olizeze 2iaa tra#icului e
roguri" 'ici@ eraicarea culturilor e 2lante ilicite nu a avut un mare e#ect asu2ra
2reurilor e istribuie ctre -tatele ?nite" Cum 2olitica antirog me6ican este
im2lementat cu a8utorul -?'@ Me6icul se 2erce2e &ntr)o 2oziie e ezavanta8" 'v<n &n
veere c 2artenerul su american recurge la metoe e6tralegale %i e6trateritoriale 2entru
a combate tra#icanii 2e teritoriul su@ Me6icul &%i #ace gri8i 2entru a)%i 2stra
suveranitatea %i 8urisicia AMorales !:::( !.;)!.4B"
Din acela%i articol rezult c Jorge Erlano Melo este e 2rere c &n Columbia
2oliticile antirog nu sunt g<nite 2entru a obine rezultate ci mai egrab 2entru Ga
convin)e opinia public de faptul c problema ete luat .n erio" AMelo a2u Morales
!:::( !.1B" Cn aceast logic@ Geecurile politicilor antidro) nu unt eecuri dac ele au
reuit demontreze un cop politic de a trata problemaH

AMorales !:::( !.;)!.4B" Cn
cazul bolivian@ chiar ac s)a reu%it o reucere consierabil a su2ra#eelor cultivate cu
0
100
200
300
400
500
600
700
00
!00
1000
1!!4 1!!5 1!!6 1!!7 1!! 1!!! 2000 2001 2002 2003 2004 2005
2ol#3#a 4eru (olum-#a
coca@ 2oliticile antirog au suscitat nemulumirea cultivatorilor e coca" Erganizai &n
sinicate@ cultivatorii e coca au organizat 2roteste %i mar%uri care au us la instabilitate
2olitic %i la schimbarea 2re%eintelui A-2eing Pallet %i Cabieses Cubas $;;.B"
Du2 &nvestitura sa ca 2re%einte al Boliviei &n ianuarie $;;4@ Evo Morales@
lierul sinicatului GHedera(ia productorilor de coca din Coc*abambaH

ACasen %i
-ommerer $;;1B@ a &nce2ut o cam2anie e a2rare a re2turilor cultivatorilor e coca
A=hebault $;;4( $!:B" El a &ncercat s schimbe 2erce2ia asu2ra chestiunii #runzei e
coca@ 2str<n o 2olitic #erm %i strict &n ceea ce 2rive%te tra#icul e roguri" Cn ceea ce
2rive%te noua strategie a autoritilor@ Morales ore%te s auc o nou aborare
2roblemei rogurilor %i #runzei e coca(
Continuarea coo2errii &n reucerea culturilor e coca &n regiunea Cha2are
%i e6tinerea coo2errii &n alte regiuni &n care s)a &nce2ut eraicarea@ ar
&ncerc<n s se evite &n acela%i tim2 violenele ce &nsoesc e obicei
eraicareaL
Recunoa%terea valorilor 2ozitive ale #runzei e coca( culturale@ religioase@
meicaleL
>nustrializarea 2lantei e coca 2entru utilizri legaleL
Cntrirea intericiei cocainei %i a altor ti2uri e roguri &n toate eta2ele
lanului e 2roucie ALeebur %i Noungers $;;4( $B"
Prin se2ararea com2onentei e lu2t &m2otriva tra#icului e roguri e
com2onenta e eraicare a culturilor e6ceentare e coca in 2olitica antirog bolivian
%i numirea &n #uncii guvernamentale a #o%ti cultivatori e coca@ o#er o mai mare
legitimitate autoritilor e a negocia cu ranii cultivatori e coca 2entru a)i convinge s
renune la sur2lusul e recolt" 'utoritile se a%tea2t ca aceast aborare a 2roblemei s
aib un mai mare succes ec<t #osta 2olitic antirog e Gzero cocaH

ALeebur %i
Noungers $;;4( $B" Du2 im2lementarea acestei 2olitici antirog@ numrul e con#licte %i
violene a sczut consierabil ast#el &nc<t -?' cere guvernului bolivian s acce2te
retragerea #orelor e orine susinute #inanciar e ctre guvernul american@ ce erau
e2lasate &n regiune 2entru a 2reveni bloca8e ale rumurilor %i securitatea gru2urilor e
eraicatori ALeebur i Noungers $;;4( *B"
Ricaro Vargas Meza@ sociolog %i irector al Ac(iunii Andine Columbia@ observ
c Gdup o curt cdere .n produc(ia de coca .n J332 i .n J337% re)iunea andin a
revenit la media itoric de J33 333 de *ectare de coca ce -a men(inut .n ultimii 0Y aniH
AVargas Meza@ mai $;;4B"
Planul Columbia 2us la 2unct ca o 2olitic antirog cu a8utorul -tatelor ?nite@ s)a
bazat 2e eraicri aeriene %i manuale@ voluntare sau #orate a culturilor e coca %i mac"
Dar &n Columbia situaia este i#erit e cea in Bolivia@ in cauza e6istenei gru2urilor
e gheril %i 2aramilitare ce atac solaii care realizeaz &n 2ractic eraicarea manual
AVargas Meza@ se2tembrie $;;4B" Gherilele %i 2aramilitarii #olosesc 2ro#iturile in tra#icul
e roguri 2entru a)%i continua lu2ta &m2otriva guvernului@ res2ectiv &m2otriva gherilelor
A&n cazul 2aramilitarilorB@ e aceea Planul Columbia 2une accent 2e lu2ta &m2otriva
gherilelor@ intre care cele mai im2ortante sunt 3'RC" 3inanarea e ctre -tatele ?nite
se concentreaz 2e com2onenta e lu2t &m2otriva rogurilor %i &m2otriva gherilelor@
negli8<n alte com2onente 2recum cele sociale %i economice"
Cn ceea ce 2rive%te rezultatele Planului Columbia@ o#icialii sunt e 2rere c s)au
&nregistrat succese &n mic%orarea su2ra#eelor cultivate cu coca@ o cre%tere &n ca2turile e
roguri %i succese &n lu2ta &m2otriva gru2urilor e gheril %i e 2aramilitari" Pe e
cealalt 2arte@ i#erite E/G)uri %i s2eciali%ti sunt e 2rere c Planul Columbia a #ost un
e%ec ra2ortat la suma e bani investit &n acest 2roiect" Criticii atrag atenia c im2ortante
com2onente nu au #ost luate &n consierare" Cn ceea ce 2rive%te consoliarea emocratic@
2utem observa c 2<n &n acest moment@ 2roblemele nu au #ost rezolvate" Chiar ac
2oliticile antirog au &nregistrat succese 2e i#erite 2lanuri@ guvernele mai au &nc e
munc 2entru consoliarea emocratic" Columbia se con#runt &n continuare cu multe
cazuri e coru2ie@ e r2iri@ iar o 2arte in teritoriul su este sub ocu2aia gherilelor %i al
2aramilitarilor@ #a2t ce 2rovoac o 2uternic lovitur suveranitii statului" Cn 2lus@ statul
nu mai este singurul care eine Gmonopolul violen(ei fizice le)itimeH

AYeber a2u
Yievior0a $;;1( !51)!9.B@ ci &l &m2arte involuntar cu gru2urile e insurgeni"
Conc!*zii
GCraficul de dro)uri eamn mai de)rab cu un balon dec#t cu un c#mp de
lupt c#nd o parte a balonului ete tr#n% con(inutul u ete deplaat .ntr-o alt
parte"H ANoungers %i Rosin $;;1( .B
'cesta este 2arao6ul lu2tei &m2otriva tra#icului e roguri 2e care guvernele
statelor latino)americane@ &n colaborare cu -tatele ?nite@ o 2oart e ou ecenii@ #r
rezultate ma8ore" Chiar ac se observ o scere a 2rouciei e #runze e coca &n
Bolivia %i Peru &n a oua 8umtate a anilor ]:;@ aceast i#eren se regse%te &n
Columbia@ une su2ra#aa culturii e coca a crescut consierabil" 'st#el@ 2roucia e
coca se menine e mult tim2 la o meie e a2ro6imativ $;; ;;; e hectare e coca 2e an
&n regiunea anin AVargas Meza mai $;;4B"
Dac sco2ul 2oliticilor antirog era e reucere cu 1;M a culturilor e coca@
es#iinarea reelelor trans)#rontaliere e tra#ic e roguri@ reucerea o#ertei 2e 2iaa
american@ scerea cererii 2rintr)o cre%tere a 2reurilor rogurilor %i es#iinarea
gru2urilor e gheril %i e 2aramilitari &n cazul Columbiei@ #a2tele ne arat c aceste
sco2uri nu au #ost atinse" Cum am artat e8a@ su2ra#eele cultivate cu coca au rmas
a2roa2e neschimbate sau cu o variaie minim" Distrugerea marilor carteluri e tra#ic e
roguri nu a avut rezultatele scontate@ acelea e mic%orare a tra#icului e roguri@ in
contr@ locul cartelurilor a #ost luat e reele mai su2le@ mai mici@ i#icil e e2istat"
Cererea e roguri 2e 2iaa rilor im2licate a rmas neschimbat@ in contr@ e la
&nce2utul anilor ]:; asistm la o scere a 2reurilor rogurilor %i nici 2uritatea
stu2e#iantelor nu a sczut" Cn ceea ce 2rive%te gru2urile e gheril %i e 2aramilitari
2rezente 2e teritoriul Columbiei@ statul nu a &nregistrat mari 2rogrese 2entru a 2une ca2t
con#lictului intern %i 2entru a recu2era teritoriile a#late sub ocu2aia acestor gru2uri e
insurgeni"
Din 2unct e veere economic@ narco)olarii sunt &nc 2rezeni &n mari cantiti 2e
2ieele rilor latino)americane@ #a2t ce estabilizeaz 2iaa legal %i &ne2rteaz
investitorii" Guvernele &ncearc s lu2te &m2otriva acestui #lagelL autoritile au arestat
2ersoane im2licate &n s2larea e bani ar #orele e 2oliie au e 2arcurs un rum lung %i
anevoios 2<n la istrugerea com2let a reelelor e tra#ic e roguri"
-canalurile e coru2ie sunt %i ele &nc 2rezente 2e scena 2olitic %i 2ublic@ ar
nu la #el e numeroase ca &nainte" R2irile 2entru recom2ense sau 2entru intimiare nu au
is2rut ar au sczut &n #recven" >ngri Betancourt@ caniat la alegerile 2rezieniale
columbiene in $;;$@ r2it &n #ebruarie a aceluia%i an e ctre 3'RC nu a #ost &nc
eliberat APerez $;;.B" Violenele ce curg in toate 2rile@ in 2artea gherilelor ctre stat
%i a statului &m2otriva gherilelor@ violene care a#ecteaz 2ersoane nevinovate@
estabilizeaz societatea %i nu a8ut &n niciun #el consolirii emocratice"
>mi6tiunea -tatelor ?nite &n crearea %i a2licarea 2oliticilor antirog in rile
regiunii anine &n s2ecial@ a#ecteaz suveranitatea acestor state" Pentru a #i mai
convingtoare@ -?' a utilizat coniia certi#icrilor" Krile care@ u2 2rerea autoritilor
americane@ nu e2uneau estul e#ort &n lu2ta &m2otriva rogurilor@ nu 2rimeau
certi#icarea@ certi#icare ce le 2utea 2ermite s aib schimburi economice cu -tatele ?nite
ANoungers %i Rosin $;;1( !;B"
Du2 atacurile teroriste e la !! se2tembrie $;;!@ lu2ta &m2otriva tra#icului e
roguri s)a trans#ormat@ la cererea guvernului american &ntr)un rzboi &m2otriva narco)
terorismului" 'st#el@ com2onenta militar a 2oliticilor antirog ale rilor anine a avut
2arte e cea mai mare atenie %i ma8oritatea #onurilor a #ost utilizat 2entru echi2amente
militare@ logistic %i 2ersonal militar@ #a2t care na%tere la e2isoae e violen ai cror
2rotagoni%ti sunt militarii %i cultivatorii e coca"
=ra#icul e roguri este una in cauzele instabilitii 2olitice &n regiunea anin %i
&ngreuneaz consoliarea emocratic a statelor &n cauz" Politicile 2use la 2unct 2entru a
combate aceast 2roblem au o aborare militar %i o#er o mai mic im2ortan
2lanurilor e ezvoltare alternativ" 3r aceste 2lanuri e ezvoltare alternativ@ #r o
eucare a 2o2ulaiei cultivatoare e coca@ rumurile s2re o reucere a culturilor %i a
tra#icului e roguri va #i mai lung@ mai anevoios %i mai estabilizator 2entru guvernele
statelor atinse e aceast 2roblem"
Cn 2rimul r<n@ lu2ta &m2otriva tra#icului e roguri ar trebui s se concentreze
asu2ra s2lrii e bani@ nu asu2ra eraicrii culturilor ilicite@ #iinc cel mai mare 2ro#it
in tra#icul e roguri %i cel mai mare 2ericol rezi &n banii 2rovenii in tra#icul ilicit"
Cn al oilea r<n@ &n loc e a se concentra asu2ra com2onentei e eraicare #orat in
2oliticile antirog@ guvernele ar trebui s susin 2rograme e ezvoltare rural@ s
construiasc rumuri e acces s2re regiunile izolate@ 2ouri@ s2itale@ reele e a2@ %coli
2entru eucarea 2o2ulaiei %i multe altele ANoungers %i Rosin $;;1( !.B"
Dac aceste schimbri e 2olitic ar #i im2lementate@ tra#icul e roguri ar #i
&nvins mai u%or %i e#ectele sale asu2ra emocraiei ar #i eliminate mai re2ee iar
consoliarea emocratic nu va mai &nt<lni &n calea sa obstacole im2ortante e aceast
natur"
5i/!io&ra3i
Monografii
Calvert@ Peter@ Bolivia= Fitor'@ &n Yest@ JacOueline Ae"B@ Sout* America% Central
America and t*e Caribbean J33J@ a !;a eiie@ Euro2a Publications@ Lonra@ $;;$
Cristaes@ 'rian Ae"B@ Acorduri privind combaterea crimei or)anizate% i a terorimului@
>nstitutul Rom<n e -tuii >nternaionale G/icolae =itulescuH@ Bucure%ti@ $;;*
Cusano@ Pina@ >nnocenti@ Piero@ -li or)anizzationi criminali nel mondo9 $a Coa Qotra
alle Criadi dalla mafia rua ai narco alla XaOuza@ Eitori Riuniti@ Roma@ !::4@
Dominguez@ Jorge %i Michael -hi#ter AesB@ Contructin) $emocratic -overnance in
Latin America@ =he Johns Io20ins ?niversity Press@ Baltimore %i Lonra@ $;;*
Iuntington@ -amuel@ C*e C*ird Lave= $emocratization in t*e Late CDentiet* Centur'@
?niversity o# E0lahoma Press@ /orman@ E0lahoma@ !::!
Lancha@ Charles@ Fitoire de l;Ameri&ue *ipani&ue de Bolivar G no jour% Eitura
L]Iarmattan@ Paris@ $;;*
Morris@ Xeith@ Colombia9 Fitor'@ &n JacOueline Yest Ae"B@ Sout* America% Central
America and t*e Caribbean J33J@ a !;a eiie@ Euro2a Publications@ Lonra %i /eW
Nor0@ $;;$
E]Brien@ Phili2 J"@ Cerrorim and t*e Lar a)aint $ru)@ en JacOueline Yest Ae"B@ Sout*
America% Central America and t*e Caribbean J33J@ a !;a eiie@ Euro2a Publications@
Lonra %i /eW Nor0 @ $;;$
Pezzino@ Paolo@ ?afiile@ traucere e Elena Bnic@ E" B>C 'LL@ Bucure%ti@ $;;*
=hebault@ Vincent Acor"BL Musset@ 'lainL 'milhat -zary@ 'nne LaureL Guilbert@ MartineL
Lachmann@ Marie)GabrielleL Leriche@ 3reericL -alin@ EloieL -Aopoliti&ue de
AmAri&ue@ E" /athan@ Paris@ $;;4
?lloa@ 3ernano Ce2ea@ Colombia C*e -overnabilit' Crii@ &n Jorge >" Dominguez %i
Michael -hi#ter AesB@ Contructin) $emocratic -overnance in Latin America@ =he Johns
Io20ins ?niversity Press@ Baltimore %i Lonra@ $;;*
Vanen@ Iarry E"L Prevost@ Gary@ Bolitic of Latin America9 C*e BoDer -ame% a oua
eiie@ E6#or ?niversity Press@ /eW Nor0@ E6#or@ $;;4
Yest JacOueline Ae"B@ Sout* America% Central America and t*e Caribbean J33J@ a !;a
eiie@ Euro2a Publications@ Lonra@ $;;$
Yinn@ Peter@ America9 C*e C*an)in) Hace of Latin America and t*e Caribbean% a treia
eiie@ ?niversity o# Cali#ornia Press@ Ber0eley %i Los 'ngeles@ Cali#ornia@ $;;4
Articole de specialitate
eee ?e8ico ( $ru) Cartel a -roDin) C*reat @ $ noiembrie $;;4@ Yorl2ress"org@ articol
is2onibil online @ htt2(TTWWW"Worl2ress"orgT'mericasT$1.:"c#m
'rmenta@ 'mira et al"@ Europe and Blan Colombia9 C*ronicle of a Commitment Dit* an
Uncomfortable Blan@ Drugs an Con#lict ebate 2a2ers@ no" ! a2rilie $;;!@ =ransnational
>nstitute@ is2onibil online( WWW"tni"org
Chouvy@ Pierre 'rnauL Laniel@ Laurent@ Broduction de dro)ue et tabilitA de Etat%
ra2ort stabilit e -ecretariatul general al a2rrii naionale -GD/ %i Centrul e stuii %i
e cercetare international@ Paris@ mai $;;4@ is2onibil online( WWW"2a)
chouvy"orgTDrug Prouction -tate-tabilityChouvyLaniel-GD/)CER>)$;;4"2#
'rriagaa@ >rmaL Io2enhayn@ Martin@ Broduccion% trafico ' conumo de dro)a en
America Latina@ CEP'L + ECL'C@ E/?@ Division e Desarrollo -ocial@ -antiago e
Chile@ octombrie $;;;@ is2onibil online
htt2(TTWWW"eclac"clT2ublicacionesT6mlT1T!:.41Ts2s.!alcl!.*!aPart*"2#
'storga@ Luis@ $ru) trafficOin) in ?e8ico = A Hirt -eneral Aement% Discussion
Pa2er *4@ Management o# -ocial =rans#ormations@ ?/E-CE@ !:::@ is2onibil online
htt2(TTWWW"unesco"orgTmostTastorga"htmma=oc.4;$*.!;:
'tehortua Cruz@ 'ol#o LeRn@ Le or)aniation du trafic de dro)ue en Colombie@
Cultures h Con#lits@ -ociologie 2olitic a internaionalului@ is2onibil online
htt2(TTWWW"con#lits"orgTocument!;4!"htmlmboy#tn!!
Casen@ CecileL -ommerer@ ErWan@ GLe 2eu2le et la coca" Po2ulisme cocalero et
restructuration e l]PchiOuier 2olitiOue bolivienH &n ]mni% /evit de Civiliza(ie
Contemporan@ ?niversitatea Bretagne Ecciental@ $;;1@ is2onibil online WWW"univ)
brest"#rTamnisTocumentsTCasensommerer$;;1"oc
Che2esiu0@ Ron@ c=he Role o# Drug =ra##ic0ing in Colombia]s >nternal Political
Con#lict"@ BoDer and Interet QeD /eport@ $; a2rilie $;;.@ is2onibil online
htt2(TTWWW"2inr"comTre2ort"2h2bacVvieWare2orthre2ortaiV!4!hlanguageaiV!
Escobar@ Cristina@ GClientelism an Citizenshi2( =he Limits o# Democratic Re#orm in
-ucre@ ColombiaH &n Latin American Berpective@ volum $:@ nr" 1@ cClientelism an
Em2oWerment in Latin 'mericaH@ se2tembrie $;;$
3ranco@ RolanoL 3eres@ Pero -ainz Juan CarlosL Gersten#el@ Pascual Acoor"B@ 0666
J333 Social Banorama of Latin America% E/?@ -antiago e Chile@ Chile@ noiembrie
$;;;@ is2onibil online htt2(TTWWW"eclac"orgT2ublicacionesT6mlT$T4;;$Tlcg$;49ia4"2#
>sacson@ 'am@ $id Blan Colombia LorOU A looO at t*e number@ $emocrac' Arenal@
-ecurity an Peace >nitiative@ !9 ianuarie $;;4@ is2onibil online
htt2(TTWWW"emocracyarsenal"orgT$;;4T;!Tia2lanacolomb"html
Leebur@ XathrynL Noungers@ Coletta '"@ Crii or ,pportunit'U Bolivian $ru)
ControlBolic' and t*e U9S9 /epone@ 'nean >n#irmation /etWor0@ YEL'@ iunie $;;4@
is2onibil online htt2(TTain)bolivia"orgTCrisisorE22ortunity"2#

Morales@ Yaltrau Queiser@ recenzie la Joice@ Elizabeth %i Malamu@ Carlos@ Latin
America and t*e ?ultinational $ru) Crade% -t" Martin]s Press@ /eW Nor0@ !::9@ &n
>ournal of Interamerican Studie and Lorld Affair% vol" .! nr" $@ vara !:::
Perez@ Benito@ Colombie= Alvaro Uribe aurait AtA liA au Cartel de ?edellin@ R>-'L@ 4
august $;;.@ is2onibil online htt2(TTWWW"risal"collecti#s"netTarticle"2h2*b
iaarticleV!;44
-anmarco@ Phili22e@ Le clientAlime% comment ^a marc*eU ClientAlime et politi&ue en
rA)ion Brovence Alpe Cote d;Azur@ seminar la ?niversitatea 'i6 + Marseille@ ianuarie
$;;*@ is2onibil online
htt2(TTWWW"conventioncitoyenne"comTocumentsTP-MCessaclientelisme"2#
-2eing Pallet@ 'llisonL Cabieses Cubas@ Iugo@ GCocalero movements in Peru an
Bolivia" Coca or DeathbH@ $ru) and Conflict% nn !;@ =ranstational >nstitute@ a2rilie $;;.@
is2onibil online@ htt2(TTWWW"tni"orgTre2ortsTrugsTebate!;"2#b
-2ringer@ 'le6aner '"@ recenzie la Russel Cranall% $riven b' $ru) = U9S9 Bolic'
CoDard Colombia@ Bouler ( Lynne Rienner@ $;;$@ &n Latin American Bolitic and
Societ'@ Volum .1@ nr" *@ toamna $;;*
Vargas Meza@ Ricaro@ C*e Impact of $ru) Control Bolicie at t*e Qational Level in
Colombia9 $ru) Control Bolicie in Colombia 061Y-67= Bro*ibition% Intitutional Crii
and t*e Abence of Civil Societ'@ =ransnational >nstitute@ !! martie !::4@ is2onibil
online htt2(TTWWW"tni)archives"orgTetaila2age"2htmlb2ageVarchivesavargasavargas!
Vargas Meza@ Ricaro@ Alternative $evelopment and Conflict in Colombia9 Cro
Burpoe@ Drugs an Con#lict@ nr" 5@ iunie $;;*@ =ransnational >nstitute@ is2onibil online
WWW"tni"org

Vargas Meza@ Ricaro@ G=ra#iOue e rogue et con#lit arme en Colombie" ?ne relation
symbiotiOue bH@ Le Ca*ier de la SAcuritA@ nr" 1:@ al 2atrulea trimestru $;;1@ >/IE-@
is2onibil online
htt2(TTlaniel"#ree"#rT>/DEFE-TBoo0s>ne6TC-1:CELEMB>'TC-1:internetCE?R="2#
Vargas Meza@ Ricaro@ Bolitical c*allen)e poed b' t*e failure of pro*ibition9 $ru) in
Colombia and t*e Andean- Amazonian re)ion@ Drug Policy Brie#ing@ nr" !4@ mai $;;4@
is2onibil online www.t)#.org
Vargas Meza@ Ricaro% C*e Sierra de la ?acarena9 $ru) and armed conflict in
Colombia@ Drug Policy Bie#ing nr" !:@ se2tembrie $;;4@ =ransnational >nstitute@
is2onibil online htt2(TTWWW"tni"orgT2olicybrie#ingsTbrie#!:"2#

Veillette@ Connie@ Blan Colombia= A Bro)re /eport@ CR- Re2ort #or Congress@ $$
iunie $;;1@ http://www.fas.org/sgp/crs/row/5632774.pdf
Yalsh@ John@ /et*inOin) Blan Colombia= a dru) Control Bolic'% Blan Colombia doen;t
meaure up@ YEL'@ !; iunie $;;1@ is2onibil online
htt2(TTWWW"Wola"orgTColombiaTmemoa2a#orao2sa;4!;;1"2#
Yievior0a@ Michel@ GPenser la violence( en rP2onse g -ergio 'ornoH- Culture _
Conflit@ nr" 1: *T$;;1@ 22"!51)!9.@ is2onibil online
htt2(TTWWW"con#lits"orgTocument!991"htmlmboy#tn!
Noungers@ Coletta '"@ recenzie la Coletta '" NoungersL Eileen Rosin AesB@ $ru) and
$emocrac' in Latin America= C*e Impact of U9S9 Bolic'@ Lynne Rienner Publishers@
Bouler@ Lonra@ $;;1@ is2onibil online
htt2(TTWWW"Wola"orgTmeiaThrae6ecasumabrie#"2#
Rapoarte i alte documente
Drug En#orcement 'ministration@ C*e Sout* American Cocaine Crade = An
V Indutr' W in Cranition@ ?"-" De2artment o# Justice@ iunie !::4@ is2onibil online@
htt2(TTWWW"#as"orgTir2TagencyTo8TeaT2rouctTcocaine"htm
/ational Drug >ntelligence Center@ $ru) CrafficOin) ,r)anization Qational $ru)
C*reat Aement J334@ octombrie $;;4@ ?"-" De2artment o# Justice@ is2onibil online@
htt2(TTWWW"uso8"govTnicT2ubs$!T$!!*5Ttos"htm
/ations ?nies@ Convention Uni&ue ur le tupAfiant de 06Y0 de Qation Unie@
is2onibil online@ htt2(TTWWW"incb"orgT2#T#TconvTconventiona!:4!a#r"2#
?nite /ations E##ice on Drugs an Crime@ Coca Cultivation in t*e Andean re)ion9 A
urve' of Bolivia% Colombia and Beru@ ra2ort &ntocmit e guvernele Boliviei@ Columbiei
%i Peru@ iunie $;;4@ is2onibil online htt2(TTWWW"unoc"orgT2#TaneanT'neana#ullare2ort"2#
?nite /ations E##ice on Drugs an Crime@ J33Y Lorld $ru) report@ Volumul ! (
'nalize@ Pre#a@ htt2(TTWWW"unoc"orgT2#TYDRa$;;4TWr$;;4avolume!"2#

'mbasaa Columbiei la Yashington DC@ Blan Colombia% /eult to date@ $;;*
is2onibil online htt2(TTWWW"colombiaemb"orgTo2encmsTo2encmsT2lancolombiaTresults"html
'mbasaa Columbiei la Yashington DC% Blan Colombia% Avance Economia% Avance
-obierno% Avance Se)uridad@ $;;*@ is2onibil online
htt2(TTWWW"colombiaemb"orgTo2encmsTo2encmsT2lancolombiaTresults"html
Ministerul '#acerilor e6terne@ 3rana@ Prezentarea Columbiei" Politic intern@ !4
ianuarie $;;5@ is2onibil online htt2(TTWWW"i2lomatie"gouv"#rT#rT2ays)zones)
geoa9**Tcolombiea.:9T2resentation)colombiea:1!T2olitiOue)interieurea.591"html
Surse Internet
-ite)ul E#iciului /aiunilor ?nite 2entru Droguri %i Crime@ WWW"unoc"org
-ite)ul De2artementului e Justiie al -tatelor ?nite@ WWW"uso8"gov
-ite)ul 'mbasaei Columbiei la Yashington DC@ WWW"colombiaemb"org
-ite)ul =ransnational >nstitute@ WWW"tni"org
-ite)ul Yashington E##ice on Latin 'merica@ WWW"Wola"org
-ite)ul R>-'L@ RPseau ]in#ormation et e soliaritP avec l]'mPriOue Latine@
WWW"risal"collecti#s"net
-ite)ul P>/R@ PoWer an >nterest /eWs Re2ort@ WWW"2inr"com
-ite)ul Le Mone Di2lomatiOue@ WWW"mone)i2lomatiOue"#r
E!i/rar #i %&"oni0 do* c%i 2ntr* intr2rtara
"i#cri!or )ocia! din 5razi!ia
$iovan
ni '"raro
Univr)itata Gdra! G!*"inn)
NitrQiRRio d Saniro (5razi!ia(
Pentru a elinea 2rocesul emocratic al ultimilor .; e ani &n Brazilia se 2ot lua &n
calcul semni#icaiile a ou mari conce2te( GeliberareaH %i G*e)emoniaH"
GEliberareaH a #ost tonica 2reominant a anilor o4; %i o5;" GFe)emoniaH a #ost
cuv<ntul e orine e)a lungul anilor o9; %i o:;" Primul conce2t@ re2rezentat &n 2articular
e g<nirea lui Paolo 3reire@ e62rima as2iraiile %i lu2tele tuturor celor ce vroiau s se
elibereze e ictatura militar A!:4.)!:9.B %i e lunga istorie a colonialismului im2us &n
Brazilia" 'l oilea@ ins2irat e scrierile lui 'ntonio Gramsci@ va &nsemna 2roiectul
#orelor 2o2ulare care@ oat cu s#<r%itul ictaturii@ &%i orienteaz e#orturile 2entru a
construi o emocraie social %i 2entru a cuceri conucerea 2olitic a rii"
Cele ou@ &m2letite &ntre anii o4; %i o:;@ au avut o in#luen 2uternic asu2ra
mi%crilor sociale@ intelectualilor@ organizaiilor 2olitice@ im2rim<nu)le o unitate e #on
%i cre<n un limba8@ teorii %i 2roiecte socio)economice 2articulare"
Dar &nce2<n cu anii o:; marile schimbri &n 2olitica@ economia %i cultura brazilian
2rouc o re#ormulare a 2araigmelor e GeliberareH %i G*e)emonieH@ semnal<n un nou
ciclu &n istoria lu2telor 2o2ulare" Cn 2aginile urmtoare vom &ncerca s emonstrm cum
Paolo 3reire A!:$!)!::5B %i 'ntonio Gramsci sunt asociai nu oar 2rin atele
comemorative ale na%terii %i morii lor@ ci %i 2rin lu2tele 2e care Goprima(iiH %i
GubalterniiH le au &n Brazilia %i &n &ntreaga lume"
I7 E!i/rara
>"!" Cutarea 2ro2riei ientiti
La s#<r%itul anilor o4;@ c<n conce2tul e GeliberareH &nce2use s 2trun &n
imaginarul %i activitile 2olitice ale iverselor segmente sociale@ ictatura militar era
e8a o realitate &n Brazilia" Cnc o at un moel social arbitrar era im2us rii@ su#oc<n
brutal cea mai mare mobilizare in istoria sa" Re2resiunea ce a urmat loviturii e stat
militare in !:4. a istrus %i is2ersat organizaii 2olitice@ asociaii stuene%ti@ sinicate
muncitore%ti@ mi%cri sociale@ cercuri culturale %i toat e#ervescena 2olitic a#lat &ntre
s#<r%itul anilor o1; %i &nce2utul anilor o4; la &nce2utul GcontientizriiH si &nlrii unor
im2ortante sectoare ale societii braziliene A-emeraro !::.( $*)**B"
'2elul lansat atunci la GeliberareH nu era oar o imeiat reacie la aresa ictaturii"
'cel strigt se aresa tuturor versiunilor e GStp#ni i claviH Atermenii re2rezint
traucerea rom<neasc a titlului unei cunoscute lucrri a antro2ologului Gilberto 3reyre
GCaa )rande e enzalaH + a2rut &n traucerea rom<neasc la eitura ?nivers &n !::9 +
care analizeaz relaiile sociale in Brazilia@ Caa -rande #iin conacul st2<nului sau al
2ro2rietarului@ &n tim2 ce Senzala re2rezenta zona e locuine a sclavilor sau a
servitorilor" Q9 Edit9B stabilite e succesivele invazii %i e iversele #orme 2e care
ominaia le)a luat &n Brazilia oat cu c2itniile ereitare@ oligarhiile #unciare@
aristocraia inustrial@ cor2oraiile transnaionale %i iversele ictaturi militare@ 2olitice %i
culturale"
Di#erite e numeroasele %i ezarticulatele iniiative e eliberare care au #ost mereu
2rezente e)a lungul istoriei sale@ mi%crile ce agitau Brazilia &nainte e !:4. nu oar
ezgoleau contraiciile culturale %i rcinile 2ro#une ale ominaiei@ ar %i schiau
2roiectul unei noi societi 2rin #ora lor organizatoric %i iversele articulaii 2olitice"
Procesul e GeliberareH@ care atunci &nce2use s se contureze@ se rami#ica &n iverse
irecii( &ncerca in greu s nu se 2rbu%easc sub 2resiunea m<inii e #ier a regimului
militar %i ale ingerinelor e6terne 2e care acesta le im2lica@ ar %i s rm<n
GdominatorulH invizibil &n cultur@ eucaie %i &n relaiile sociale@ a%a cum #usese 2roiectat
&n tim2ul &nelungatei colonizri A3reire !:9;( 19)4!L !::$( 14B" '%a cum P" 3reire
a#irma &n re2etate r<nuri@ evenise Gimpoibil ne)area at#t a naturii politice a
proceului educativ% c#t i al caracterului educativ al actului politicH A3reire !:9$( $*L
3reire %i -hor !:95( 51)54B" De aceea &n ace%ti ani@ &n tim2 ce se lua la cuno%tin in ce
&n ce mai mult e imensiunea ominaiei %i imensele carene ale Braziliei@ muli
intelectuali %i 2ro#esori s)au asociat lu2telor 2o2ulare %i au at o nou irecie stuiilor %i
cercetrilor"
'st#el nu trebuie s sur2rin c &n 2lin ictatur asistm la o im2resionant
&n#lorire e 2ractici 2olitico)2eagogice inovatoare %i e teorii &n iverse sectoare care au
gsit &n conce2tul e GeliberareH o tematic uni#icatoare" 3r s #i e6istat un GcentruH
organizatoric sau o unic surs a rami#icaiilor@ &ntre s#<r%itul anilor o4; %i &nce2utul anilor
o5; a2are o convergen e iei %i o simultaneitate e ins2iraii &n 8urul noii epiteme
izvor<t in 2araigma eliberrii"
Cn s2aiul restr<ns al acestui articol ne vom limita oar la a meniona c<teva intre
cele mai semni#icative e2isoae(

!" &n !:45@ Paolo 3reire 2ublic GEduca(ia ca practic a
libert(iiH %i GBeda)o)ia oprimatuluiH A!:49B" Cn s2ecial &n ultima
a2are schimbarea e orin 2eagogic e a)l 2rezenta 2e GoprimatH ca
2e un sur2rinztor actor 2olitic@ ca2abil s ezvolte o revoluionar
meto e trans#ormareL
$" &n !:45 a2are G$ependen(a% c*imbarea ocial i
urbanizarea latinoamericanH@ un te6t #unamental al lui '" Qui8ano
es2re Gteoria dependen(eiH" Cn aceea%i irecie urmeaz %i alte scrieri@
cum ar #i aceea a lui 3ernano IenriOue" Caroso %i Enzo 3aletto@
G$ependen( i dezvoltarea .n America LatinH A!:45B %i aceea a lui
=eotpnio os -antos GCriza teoriei dezvoltrii i a rela(iilor de
dependen( in America de SudH A!:4:BL
*" &n !:49 '" -alazar Bony 2ublic manuscrisul GE8it o
filozofie a Americii noatreUH &n care 2une sub semnul &ntrebrii
im2ortul %i imitaia mecanic a #ilozo#iei euro2ene" Cm2otriva s2iritului
obeienei %i al e2enenei@ at<t e i#uze &n 'merica Latin@ el
2rezint 2ro2uneri ale unei Gcontiin(e eliberatoareHL
." &n !:49@ la Meellin@ Con#erina E2isco2ilor Latino)
americani ACEL'MB o#icializeaz Gop(iunea pentru raciH@ &nele%i &n
cel mai concret sens ca #iin cei e62loatai economic %i social@
conamn<n totoat &n mo eschis sistemul ca2italistL
1" tot &n !:49 Gustavo Gutierrez scrie articolul GTn direc(ia
teolo)iei eliberriiH@ &n care &nce2e s inter2reteze traiia g<nirii
cre%tine &n lumina coniiilor materiale ale vieii 2o2orului latino)
american %i lanseaz bazele celei mai cunoscute sale cri GCeolo)ia
eliberriiH A!:5;B@ surs 2entru muli cre%tini %i teologi care se
anga8eaz &n a2rarea Goprima(ilorHL
4" &ntre at<tea evenimente ce iraiaz in tema GeliberriiH
amintim oar( aB Congresul /aional e 3ilozo#ie@ !:5;@ %i bB
Cnt<lnirea Continental a Gcretinilor pentru ocialimH@ -antiago e
Chile@ !:5$"
=eoriile GeliberriiH se n%teau 2ractic in ialogul ineit %i cura8os intre st<nga
latino)american %i biserica 2o2ular@ oua #orme GereticeH e 2olitic %i religie@ care
2uneau la &noial vechile moele e 2artie %i Biserica@ re2rezent<n totoat o nou
conce2ie asu2ra lumii"
Re2ercusiunile %i #ora asumate e aceast mi%care au eterminat 2e unii g<nitori
s vorbeasc es2re un #enomen istoric asemntor Re#ormei 2rotestante in secolul al
FV>)lea A'ssmann !:5.( !::B %i s)l asocieze e #ilozo#ia 2racticii care &n secolul al
F>F)lea a2ruse ca o sintez original a celor mai avansate curente in 2olitic@
economie %i #ilozo#ie AGutierrez !:9!( $:4B"
Din &m2letitura acestor iei rezulta #a2tul c Brazilia %i celelalte ri latino)
americane #useser trans#ormate &n Gaocia(i i dependen(iH &n tim2ul lungii 2erioae e
ominaie@ c teoriile care a2rau GdezvoltareaH &n carul ca2italismului ignorau #a2tul c
subezvoltarea era 2rousul 2oliticilor economice %i comerciale im2use e rile centrale@
%i nu at<t al incom2etenei rilor 2eri#erice" De aceea starea e e2enen nu 2utea #i
&nlturat 2rin mi8loacele 2roceselor GumanitareH e a8utor %i moernizare care a#irmau
&nc o at moelul ominatorilor"
>"$" /oul 2unct e 2lecare
Mai mult ec<t GmuncitorulH %i GproletarulH + clase sociale &nregimentate e #abrici
%i e ora%ele inustrializate + conce2tul e GoprimatH 2us &n circulaie e teoriile
GeliberriiH evoc &ntregul coninut e GdezumanizareH %i e G.ntrinareH 2rovocate e
ca2italism &n nes#<r%itul teritoriu al Lumii a =reia" 'ici era vorba nu oar e
GpluvaloareaH e6tras in m<inile muncitorilor@ ci e emascarea imenselor lagre e
munc #orat &n care #useser trans#ormate &ntregi regiuni ale 2lanetei" Rezultatele
acestei moerne sclavii erau vizibile nu oar 2rin #urtul %i giganticul trans#er e bogii@
ci mai ales 2rin evastarea resurselor naturale@ 2rin rata riicat a mortalitii in#antile@
2rin boreie@ 2rin celebrele #avelas Acartiere la marginea marilor ora%e alctuite in case
construite in resturi %i locuite e o 2o2ulaie e6trem e srac@ &n cea mai mare 2arte
2rovenit in meiul rural srac" Q9 Edit9<% 2rin violena rs2<nit@ 2rin m<na e lucru
ie#tin@ 2rin li2sa cuno%tinelor %tiini#ice %i tehnologice"
Din incintele #abricilor euro2ene 2<n &n s#era 2artielor@ re#leciile ce erivau in
coniia e GoprimatH atrgeau 2rivirile ctre n2stuitele regiuni ale 2lanetei une
escom2unerea@ inegalitile@ nere2tile@ ororile e62loatrii loveau mai mult e $T* in
2o2ulaia 2lanetei" Di tocmai &n anii o4; %i o5; atenia &ntregii lumi se concentreaz asu2ra
a%a)zisei Lumi a =reia" Dincolo e relaia 2atron)muncitor sau e linia Est)Vest@ viziunea
se e6tinea atunci ctre un alt orizont( inegalitatea &ntre /or %i -u@ &ntre rile centrale
%i regiunile 2eri#erice" Ceea ce izvora in aceast realitate nu erau Gcet(eniH abstraci@
nici macro)subieci cum ar #i GpopoareleH %i Gna(iunileH@ ci #iine umane #oarte concrete"
Erau Gzdren(roiiH crora Paolo 3reire le eica GBeda)o)ia oprimatuluiH@ erau aceia
Gpe care i-am cunocut .n e8perien(ele noatre educative% aceti brba(i% femei% bie(i
fr peran(% mor(i-vii% rmi(e de oameni`H A3reire !:5;( $:B" Erau Gcondamna(ii
pm#ntuluiH@ Gub-peciaH@ GupuiiH cu care muli intelectuali@ clerici %i 2oliticieni se
2re#ceau c &m2art coniiile e via %i le &neleg su#erinele"
Locuitorul suburbiilor mizere@ negrul@ lucrtoarea omestic@ &nvtorul srac in
zona rural@ salahorul@ cel li2sit e 2ro2rietate #unciar@ cel #r un aco2eri% easu2ra
ca2ului@ metisul etc" ie%eau in umbr %i &nce2eau s intre &n analizele sociale %i
cercetrile acaemice@ emonstr<n at<tea #ee es#igurate ti2ice lucrtorilor in colonii"
'st#el se e6tinea conce2tul e clas %i se recalculau urmrile teri#iantei +plu valia"
acumulat la nivel monial" G,primatulH@ &n a#ar e m<na e lucru ie#tin@ evoca
invazia@ genociul@ comerul cu sclavi@ a2artheiul@ rasismul@ migraia@ e6ilul" Cnce2ea s
#ie narat istoria ororilor ca2italismului &n rile colonizate@ 2<n atunci ocultat" Cel ce
a2rea &n Lumea a =reia nu era muncitorul care &nc 2utea conta &n carul unei anumite
organizri sociale sau a unei 2rotecii legislative@ ci o #iin uman #r istorie@ total
vulnerabil@ #r nicio im2ortan@ e2oseat e re2turile cele mai elementare@ estinat
a se ilua #r a lsa nicio urm" G,primatulH + u2 cum analiza E" Dussel ) era
Gubiectul ne)atH@ Gvictima care nu poate triH A$;;$( 1$;B"
Parao6al@ aceast Gfiin( anulatH &nce2ea s #ie 2rivit ca un nou 2unct e 2lecare@
un nou subiect ca2abil e a construi o alta lume" De #a2t@ 2entru teoriile GeliberriiH nu
este vorba oar e o lu2t 2entru mai bune coniii e munc@ 2entru Gordine i pro)reH@
ci %i 2entru un nou 2roiect e civilizaie" Rscum2rarea 2ro2riei viei %i a emnitii
umane nu 2uteau e2ine oar e isci2lina economic %i e moernizare" Era necesar ca
%i GcellaltH@ es#igurat &n umanitatea sa e sistemul e a2arthei instituit e
Gcomunitatea tp#nilorH %i e cercul &nchis al Gpopoarelor libereH ALosuro $;;1( $.1)
$.9B s 2oat gsi coniiile 2entru a se elibera cu 2ro2riile)i m<ini %i a emonstra c
2entru a #i liber %i 2ros2er nu trebuie s &i &nrobe%ti 2e alii" 3r a cea &n com2timire
sau &n sentimente e victimizare@ a &nce2ut s se contureze ieea c GoprimatulH ar #i
ca2abil s)%i construiasc 2ro2riul su 2roiect e via %i e a)%i elibera lumea e
&nstrinarea sa ALoWy !::!( :1):5B"
Din a2ro2ierea intre cre%tini %i mar6i%ti rezulta o 2araigm a GeliberriiH A%i a
GoprimatuluiHB reinvestit cu o 2uternic &ncrctur 2rovenit in conce2tele e GracH
%i Ge8ploatatH" Primul evoca re#erine biblic)cre%tine #unamentale@ &n tim2 ce al oilea
e62rima coniia e muncitor &n sistemul ca2italist@ revelat e mar6ism" Cele ou@
#iecare &n #elul su@ contribuiau la construcia 2ro2unerii e GeliberareH at<t &n as2iraiile
ireentiste c<t %i &n elanul lor revoluionar" 'st#el@ &n 2ractica organizaiilor 2o2ulare in
aceast 2erioa se n%tea o structur constituit in #ormule 2recum Gocialim cretinH@
Gmar8im fenomenolo)icH@ Ge8iten(ialim revolu(ionarH@ tentative e sinteze care
&ncercau s con8uge s2iritul e comunitate %i con%tiina e sine caracteristice
cre%tinismului cu analizele economice %i 2racticile 2olitice e6trase in mar6ism"
II7 Con)tr*c,ia %&"onii
>>"!" >nsu#iciena eliberrii
Du2 cum bine se %tie@ 2ractica mi%crilor e eliberare %i 2resiunile cresc<ne ale
mi%crilor 2o2ulare@ &m2reun cu alte #ore socio)2olitice@ au r<mat regimul militar al
Braziliei" La &nce2utul anilor o9; se &nchiea ast#el un ciclu istoric@ e2uiz<nu)se totoat
multe conce2te 2olitice str<ns legate e acesta"
'cela%i P" 3reire e8a semnala 2ericolul e a rm<ne singur &n orizontul
con%tientizrii( GAutenticitatea :contientizrii< apare c#nd practica dezvluirii realit(ii
contituie o unitate dinamic i dialectic cu practica tranformrii realit(iiH A!::$(
!;*B" Cercurile culturale@ Gcomunit(ile fundamentaleH@ 2racticile eucative %i asociaiile
2o2ulare nscute &n tim2ul ictaturii militare &%i &ne2liniser misiunea lor e rezisten %i
revenicri" Venise momentul e a se ie%i in goacea comunitilor)asociaii@ in
2oziiile e#ensive %i 2eri#erice" Critica %i o2oziia #a e statul autoritar %i e sistemul
ca2italist nu mai erau su#iciente" Era necesar constituirea unor noi organizaii 2olitice &n
carul unei societi civile &n e#ervescen@ cu sco2ul e a 2regti #ormarea unui stat
emocratico)2o2ular" De aceea &n anii o9; se re2eta #a2tul c nu era su#icient
Geliberarea deH o2resiune %i automulumirea cu o libertate negativ" Era necesar
ezvoltarea unei liberti 2ozitive@ Geliberarea pentruH a reconstrui societatea@ a
emocratiza@ 2entru a garanta re2turi %i 2entru a asuma o irecie 2olitic( Gor)anizarea
pentru lupt e fundamental pentru contientizare% e mai profund dec#t o impl luare
la cunotin(H re2eta cu insisten 3reire A3reire %i -hor !:94( !!1B" Cn concluzie@ incolo
e ru2tura cu trecutul colonial %i c<%tigarea autonomiei era nevoie s se creeze@ s se
controleze %i s se conuc com2le6ul 2roces e #ormare a unor instituii emocratice
necesare rii"
Cn tim2ul anilor e rezisten o2rimatul eclan%ase un 2roces e eliberare@ lans<n
2remisele 2entru trecerea e la coniia e Gubju)atH la cea e GubiectH" ?n #enomen
similar este conturat e Gramsci c<n escrie 2rocesul e GcatariH( trans#ormarea
iniviului 2asiv %i ominat e structurile economice &n subiect activ %i socializat@ ca2abil
e a se im2une cu un 2roiect 2ro2riu e societate" GHi8area momentului cat*artic cria
-ramci devine punctul de plecare pentru .ntrea)a filozofie a practiciiH AQ !;@ !$..@ q
4B" Di se 2oate s2une c acel Gcatari al eliberriiH in Brazilia acelor ani eclan%ase nu
oar Gcontientizarea contradic(iilorH in sistemul ca2italist %i trans#ormarea relaiilor
inter)subieci@ ar@ 2entru a ne &ntoarce la Gramsci@ crea 2remisele 2entru a eveni
Ge8preia claelor ubalterne care vor e autoeduce .n arta auto)uvernriiH AQ !;@
!*$;@ q .!B"
Dincolo e eliberare era necesar %i cucerirea hegemoniei" Pentru a se a8unge aici
nu era su#icient o2oziia #a e statul autoritar %i emolarea acestuia@ #iin necesar %i
cucerirea mai multor segmente in com2le6a reea a societii civile %i organizarea
acestora ca 2e o societate 2olitic" Era urgent obinerea consensului activ al 2o2ulaiei &n
imensul sector al culturii@ &n elaborarea ieologiei@ &n organizaiile sociale@ &n #ormarea e
2artie@ &n reorganizarea economiei %i a aministraiei 2ublice" -e &nelegea #a2tul c
structurile ominante erau hegemonice 2entru c@ &n a#ara ominaiei &n s#era economic
2oseau controlul %i asu2ra sectoarelor strategice@ cum ar #i #inanele@ meia sau
tehnologiile e v<r#" =oate acestea coincieau cu emonstraiile analizelor lui Gramsci
c<n acesta scria c &n rile GoccidentaleH@ Gtatul era o tranee avanat .n patele
creia e8ita o olid erie de fortifica(iiH construite e com2le6ul sistem e organizaii
al societii civile AQ!*@ !145@ q 5B" Di tocmai aici se gsea linia e#ensiv cea mai soli
a burgheziei braziliene"
-e 2oate &nelege e ce &ntre s#<r%itul anilor o5; %i &nce2utul anilor o9; ieile lui
Gramsci &nce2 s 2rin am2loare &n Brazilia@ at<t &n 2olitic %i &n lumea acaemic@ c<t
%i &n mi%crile 2o2ulare" P" 3reire %tia acest lucru %i &l eclarase &n mo eschis e mai
multe ori( GBentru mine direc(ia )ramcian e facinant9 ai .n aceat direc(ie mer) i
euH A!:9$( $!L 3reire + Gaotti + Guimarres !:94( 49B" De aceea G"M" Gohn nu e6agera
c<n observa c G-ramci e autorul care a contribuit cel mai mult la analizele i
dinamicele luptelor i micrilor populare urbane .n America Latin .n anii b43 i b13H
A!::5( !99B"
Cn aceast 2erioa mistica %i Gradicalitatea utopicH 2rovenite in 2asiunea
GeliberatoareH &nce2 a #ace loc Grealimului politicH %i raionalitii strategice ti2ice
organizaiilor sociale moerne %i 2artielor" >ar Gramsci simboliza 2er#ect aceast lu2t(
era GoprimatulH cel care c<%tigase &m2otriva #ascismului in &nchisoareL tot Gramsci
inicase &n scrierile sale irecia ce trebuia asumat 2entru cucerirea hegemoniei e ctre
clasele 2o2ulare &n com2le6ele societi contem2orane@ analiz<n@ cum 2uini au #cut)o@
#enomenologia 2uterii %i construcia 2artiului moern" Demonstrase c revoluia nu se
&n#2tuie%te oar 2rin cucerirea a2aratului statal %i atacul #rontal asu2ra claselor
ominante"
Cn acest sens Gmicrile de eliberareH conservaser o anumit oz e naivitate %i
voluntarism &n orina lor e a combate sistemul e6istent in a#ara acestuia" Era necesar
intrarea 2e terenul burgheziei 2entru a cunoa%te in interior com2le6ele mecanisme
instituionale care #ac s #uncioneze o ar@ sistemul #inanciar@ 2ublicitatea@ legislaia@
%tiina %i tehnologiile e v<r#"
Mai im2ortant ec<t as2ectul e GmicareH era Grzboiul de pozi(iiH@ #iin nevoie e
realizarea unei 2olitici mai s2ecializate@ e crearea unor organizaii mai echi2ate 2entru
con#runtarea cu gru2urile e la 2utere care se a#irmaser e)a lungul secolelor" Era nevoie
s se treac in s#era Gcomunit(iiH la cea e GpartidH@ s #ie lsat &n urm viziunea
2eri#eric 2entru a se ao2ta una e GtotalitateH@ s se 2rseasc traiul e azi 2e m<ine
2entru a se g<ni &n termeni e 2roucie e mas"
Para#raz<nu)l 2e Gramsci@ care scria &n analiza sa a 2erioaei e inainte e !95;
c +`raporturile or)anizatorice interne i interna(ionale ale tatului devin mai
comple8e i mai maive iar formula paoptit a revoluiei 2ermanente ete .nlocuit .n
tiin(a politic de formula hegemoniei civileH AQ !*@ !144@ q 5B@ se 2oate s2une c u2
!:9. %i &n Brazilia #ormulele GeliberriiH &nce2 s &%i 2iar #ora uni#icatoare@ &n acela%i
tim2 rs2<ninu)se ieea cuceririi hegemoniei la nivelul so#isticat al lu2tei 2entru
2utere" =ot atorit ieilor lui Gramsci@ care arta c G.n politic% rzboiul de pozi(ii ete
conceptul de *e)emonie care e poate nate doar dup apari(ia unor anumite premie%
adic marile or)aniza(ii populare de tip modernH AQ 9@ 2" :5$ q 1$B@ 2olitica &nce2e s #ie
&neleas ca un Gaediu reciprocH@ ca un Grzboi de pozi(iiH"
'ceast schimbare a 2ers2ectivei este vizibil &n s2ecial &n aa2tarea limba8ului
organizaiilor 2olitice 2o2ulare %i &n #ormulrile lor teoretice" Cn anii o9; se observ mai
&nt<i un amestec neclar %i a2oi o 2rogresiv alunecare a vocabularului care merge e la
GoprimareH la G*e)emonieH@ e la GeliberareH la Gdirec(ieH@ e la GidentitateH la GproiectH@
e la GmicriH la GpartidH@ e la GpoporH la GclaH@ e la Gdialo)H la GputereH@ e la
GmiticH la Gtrate)ieH"
>>"$" Di#icila construcie a hegemoniei
Cn Brazilia anului !:9. nu oar se lrgea s2aiul Gociet(ii civileH@ ci &n 2rimul r<n
se reeschiea sectorul Gociet(ii politiceH" Dou s#ere care@ 2entru Gramsci@ #ac 2arte
in GupertructuraH a crei im2ortan trebuia s #ie valori#icat ca o contragreutate a
in#rastructurii economice %i al Gteoriilor dezvoltriiH #avorizate &n 2erioaa ictaturii
militare" 'ceste oua s#ere@ e%i istincte@ au o str<nsa relaie %i constituie com2le6ul
sistem al statului moern AQ 4@ 54.@ q 99B"
Prin scrierile sale Gramsci emonstra c &n G,ccidentH statul se re2rezenta ca un
Gec*ilibru .ntre politic i ocietatea civilH@ a crui hegemonie era e6ercitat 2rin
intermeiul unor organizaii consierate 2rivate@ cum ar #i Biserica@ sinicatele@ %colile@
organizaiile culturale@ etc" AQ $1@ $$95@ q .B"
Cn realitatea brazilian ieile e GeliberareH s)au co2t &n mi%crile 2o2ulare@ &n
biserica@ &n sinicate@ &n 2eri#erii@ la ar@ &n eucaie %i &n cultura 2o2ular" Dar acestea nu
&n#runtaser &nc 2roblema 2e care o riica construcia statului emocratico)2o2ular"
'naliz<n realitatea Gfoarte comple8H %i contraictorie a Euro2ei tim2ului su@ Gramsci
o#erea inicaii metoologice 2entru conturarea unei istorii a gru2urilor subalterne
s#<%iate e at<tea lu2te socio)2olitice@ observ<n totoat situaia Gclaelor ubalterne%
care prin defini(ie nu unt unificate i nu e pot unifica p#n c#nd nu vor putea deveni un
tatH AQ $1@ $$99)9:@ q .B" Era ceea ce &nce2eau sa &ntreva mi%crile 2o2ulare
braziliene &n conte6tul istoric e u2 ictatura militar( &n ciua eu#oriei emocratice@
e6ista totu%i riscul ezintegrrii acestor structuri"
De aceea@ ac 2<n atunci sectoarele 2o2ulare gsiser un numitor comun &n lu2ta
contra statului autoritar@ crearea unui stat emocratic era noua lor atorie" >ar acest #a2t
nu se 2utea construi oar 2rin lu2tele 2arlamentare 2entru elaborarea Constituiei@ ci &n
2rinci2al 2rin cucerirea hegemoniei@ %i 2rin intermeiul unei irecii 2olitico)culturale a
unei societi braziliene care se eschiea %i evenea in ce &n ce mai com2le6"
'st#el &n anii o9; evenise in ce &n ce mai clar #a2tul c 2entru a &n#runta %i &nvinge
hegemonia burgheziei lu2ta nu se mai ea &ntre societatea civil %i stat@ ci &ntre
2roiectele emanate e societatea civil burghez %i cele ale societii civile 2o2ulare"
Burghezia consiera societatea civil ca 2e o s#er economic se2arat e 2olitic" De
cealalt 2arte@ organizaiile 2o2ulare o consierau un s2aiu al e6tinerii re2turilor %i al
2artici2rii 2olitice@ 2artici2are ce avea ca sco2 #ormarea conuctorilor %i constituirea
unei hegemonii ca2abil s se elimiteze e conce2tul 2utere)ominaie"
Diverse organizaii 2o2ulare au urmat aceast irecie@ av<n ca rezultat e62eriene
inovatoare &n 2olitic %i &n eucaie" Dar &n ecursul ultimilor $; e ani atenia acorat
&n#runtrilor electorale@ cursa 2entru #unciile &n guverne %i AneB2ro#esionalismul
2oliticienilor 2artielor au avut ca e#ect golirea e coninut a multor mi%cri sociale"
Pornin e la scrierile lui Ma6 Yeber re#eritoare la ezamgirea creat e #ormarea
raionalitii moerne@ se 2oate s2une c 2oliticile recente ale 2artielor e st<nga@ 2line
e atenie #a e aministraie %i birocraie@ s)au im2us &n etrimentul valorilor etico)
2olitice@ carismei %i misticii militante" Cncerc<n s re&nvie Gromanticimul i rdcinile
comunimului indi)enH ale lui JosP Carlos Mari,tegui@ Michel LsWy s2ri8in
Gdimeniunea piritual i etic a luptei revolu(ionare= credin(a :mitic<% olidaritatea%
revolta moral% an)ajarea total :eroic< care .neamn pericol i ricul propriei vie(iH
ALsWy $;;4( 2" !5B" De aceea s2eci#icul 2oliticii 2o2ulare %i eucaiei socialiste &n
Brazilia nu 2ot #ace abstracie e bogata e62erien a generozitii@ creativitii@ %i
GfarmeculuiH eliberate e mi%crile 2o2ulare anterioare"
3r &noiala c lu2tele 2entru cucerirea 2uterii %i e62erienele aministrative au o
valoare inestimabil &n construirea hegemoniei 2o2ulare" Dar ambiguitile ieologice %i
ca2canele &n care #ormaiunile e st<nga au czut e)a lungul acestui 2roces au us la
abanonarea valorilor nscute in aciunile e eliberare %i la o &nelegere reucionist a
semni#icaiei e hegemonie conturat e Gramsci" =ot el sugereaz &n scrierile sale
necesitatea s2ri8inirii unui stuiu critic asu2ra &ncercrilor realizate e Gfor(e inovatoareH
care &ncercaser s treac e la G)rupuri ubalterne la )rupuri conductoareH"
Cn ciua acestor lucruri@ s#<r%itul e secol 2oate #i consierat ca o 2erioaa intens
in 2ers2ectiva 2olitic %i emocratic a Braziliei" Dac 2e e o 2arte a #ost o
e#ervescen 2o2ular at<t &n societatea civil c<t si &n cea 2olitic@ 2e e alt 2arte nu
trebuie s se 2iar in veere c &n ace%ti ani burghezia brazilian a reu%it s im2un
neoliberalismul &n economie@ 2ragmatismul &n 2olitic %i 2ost)moernismul &n cultur@
in<n 2ie2t multor tentative e construcie a unei hegemonii 2o2ulare %i seuc<n 2e
muli intre intelectualii acesteia"
Dar acestea sunt #a2te care vor #i analizate &ntr)un alt moment" 'cum ne intereseaz
s emonstrm cum GeliberareaH %i G*e)emoniaH@ re2rezentate e 3reire %i Gramsci@ au
8ucat un rol ecisiv &n ezvoltarea aciunilor 2oliticilor 2o2ulare %i &n construcia
emocraiei &n Brazilia in ultimii .; e ani"
La !; ani e la moartea lui 3reire %i 5; e la moartea lui Gramsci vrem s
semnalm in)se2arabilitatea acestor oi mari eucatori 2olitici ai Braziliei@ a cror
g<nire continu s #ie com2arabil cu un continent insu#icient e62lorat"
-intetiz<n(
!" GEliberareaH %i G*e)emoniaH sunt 2araigme #unamentale
2entru a &nelege istoria ieilor %i 2rocesul emocratic esctu%ate &n
Brazilia %i restul 'mericii Latine" Continu s #ie actuale %i #ecune
2entru c 2roblemele la care se ra2orteaz &nc e6istL
$" Esmoza intre g<nirea lui 3reire %i cea a lui Gramsci
re2rezint una intre cele mai im2ortante contribuii la 2olitica@
eucaia %i emocraia brazilian %i latinoamerican" Cele ou 2oziii
nu se e6clu@ ci sunt com2lementareL
*" Cn Brazilia &nelegerea ieilor gramsciene@ 2recum %i
GtraductibilitateaH lor nu 2ot #i e62licate oar 2rin #ilozo#ia@ 2eagogia
%i teologia eliberrii care au #ost elaborate aiciL
." /u trebuie s se contra2un@ nici s se con#une termenul
e GeliberareH cu cel e G*e)emonieH@ %i nici 3reire cu Gramsci %i
viceversa" Cei oi@ e%i au multe 2uncte comune@ trebuie res2ectai
2entru 2articularitile lor( 2rimul a2ro#uneaz orizonturile eliberrii@
uto2iei@ mi%crilor@ eticii@ a#ectivitii@ ialogului@ 2luralitii@ 2eri#eriei@
GoprimatuluiHL cel e)al oilea relie#eaz strategia 2olitic@
con#runtarea ieologic@ organizarea 2artiului@ ialectica@ cucerirea
hegemoniei@ #ormarea GconductorilorH@ crearea statului emocratico)
2o2ularL
1" 'nevoioasa cucerire a hegemoniei &n Brazilia nu e o eta2
su2erioar a conce2tului e eliberare@ #iin str<ns legat e
a2ro#unarea succesului acestuia" Legtura +eliberare"
+*e)emonie" 2oate eveni o arm &n m<na claselor 2o2ulare@
&m2ieic<nu)le s ca &n ca2cana unei iei restr<nse e 2olitic %i
2artiL era im2ortant %i 2entru a e2%i conce2tul e 2utere &n sensul
strict e ominaie@ trans#orm<nu)l &n Grela(ie peda)o)icH &ntre
gru2uri libere %i socializate ce ru2 lanurile ca2italismului@ moernele
#orme e colonialism@ vechile 2araigme guvernantTguvernat@
/orT-u@ centruT2eri#erie"
5i/!io&ra3i
'ssmann@ I"@ Ceolo)ia della prai di liberazione@ Cittaella@ 'ssisi@ !:5."
Baratta@ Giorgio@ Le roe e i &uaderni% a))io ul peniero di Antonio -ramci% E"
Gamberetti@ Roma@ $;;;"
Bony@ '" -alazar@ E8ite una filoof@a de nuetra AmAricaU@ -iglo FF>@ Me6ic@ !:49"
Caroso@ 3ernano EnriOue@ 3aletto@ Enzo@ $ependencia ' dearrollo en AmArica Latina@
-iglo FF>@ Me6ic@ !:45"
Dussel E"@ ctica da liberta^do na idade da )lobaliza^do e da e8cludo% E" Vozes@
PetrR2olis@ $;;$"
3reire Paolo@ Educa^do como prMtica da liberdade% E" CortezT'ssociaos@ -ro Paulo@
!:45"
3reire Paolo@ Beda)o)ia do oprimido% E" Sahar@ Rio e Janeiro@ !:5;"
3reire Paolo@ Concientiza^do% E" Moraes@ -ro Paulo@ !:9;"
3reire Paolo@ A import#ncia do ato de ler% E" CortezT'ssociaos@ -ro Paulo@ !:9$"
3reire Paolo@ Beda)o)ia da eperan^a% E" Sahar@ Rio e Janeiro@ !::$"
3reire Paolo@ -hor >"@ ?edo e ouadia= o cotidiano do profeor@ E" Paz e =erra@ Rio e
Janeiro@ !:95"
3reire Paolo@ Gaotti M"@ Guimarres -"@ Beda)o)ia= diMlo)o e conflito@ E"
CortezT'ssociaos@ -ro Paulo@ !:94"
Gohn M" G"@ Ceoria do movimento ociai9 Baradi)ma clMico e contempor#neo%
E" Loyola@ -ro Paulo@ !::5"
Gutierrez Gustavo@ Ceolo)@a de la LiberaciNn@ E" -7gueme@ -alamanca@ !:5$"
Gutierrez Gustavo@ A for^a *itNrica do pobre@ Vozes@ PetrR2olis@ !:9!"
Gramsci 'ntonio@ Puaderni del carcere% . vols@ Einaui@ =orino@ !:51"
Losuro Domenico@ Controtoria del liberalimo@ Laterza@ Roma)Bari@ $;;1"
LsWy Michel@ c>ntroutroH@ &n Mari,tegui JosP Carlos@ Bor um ocialimo indo-
americano@ E" ?3RJ@ Rio e Janeiro@ $;;4"
LsWy Michel@ ?ar8imo e Ceolo)ia da Liberta^do% E" CortezT'ssociaos@ -ro Paulo@
!::!
Qui8ano '"@ cDe2enencia@ cambio social y urbanizaciRn latinoamericanaH &n /evita
?e8icana de Sociolo)@a% nr" *;@ Me6ic@ !:45@ 22" 1;1)1!;"
-antos =eotpnio os@ Crii de la teor@a del dearrollo ' la relacione de dependencia
en AmArica Latina@ E" -iglo FF>@ Me6ic@ !:4:"
-emeraro@ Giovanni@ A primavera do ano Y3@ E" Loyola@ -ro Paulo@ !::."
-emeraro@ Giovanni@ -ramci e o novo embate da filoofia da prM8i@ E" >Pias e
Letras@ '2areciaT-P@ $;;4"
=raucerea( Mihai Brcnescu
'it*a,ia dr2t*ri!or o"*!*i 4n C*/a
din B==: 2.n 4n 2rznt
Ana"aria Rad*
Univr)itata din 5*c*r#ti

'merica Latin re2rezint un s2aiu mcinat &n 2ermanen e instabilitatea
regimurilor 2olitice %i e iscre2ana #oarte mare intre clasele sociale" De aceea statele
care s)au con#runtat %i se con#runt &n continuare cu aceste 2robleme lu2t &m2reun
2entru im2lementarea cu succes &n aceast zon a 2rocesului e emocratizare %i a
res2ectrii 2rinci2iilor care ecurg in aceasta" Cn aceste coniii 2utem s2une c 'merica
Latin &nc se a#l &n cutarea 2ro2riei ientiti" Din acest caru #ace 2arte %i Cuba@ care
in 2unct e veere geogra#ic este 2oziionat &n zona Caraibelor@ alturi e Iaiti %i
Re2ublica Dominican"
Cuba re2rezint un caz unic &n 'merica Latin@ aceast unicitate #iin at e
longevitatea regimului lui 3iel Castro@ unul autoritar" Cazul cubanez im2resioneaz 2rin
ca2acitatea lierului e la Iavana e a 2stra intacte trsturile regimului su a2roa2e
8umtate e secol" 'cesta 2rin meninerea elementelor s2eci#ice unui sistem comunist a
emonstrat c nu ore%te s se alture celorlalte state &n 2romovarea valorilor
emocratice &n zon" Problematica re2turilor omului constituie 2rinci2ala cauz 2entru
care comunitatea internaional a criticat %i critic &n 2ermanen regimul cubanez"
Cn orice stat emocratic@ #iecrui cetean &i sunt garantate 2rin constituie
re2turile %i libertile #unamentale" Dre2turile omului re2rezint Gacele drepturi
morale fundamentale neceare pentru trirea vie(ii .n demnitate umanH A3orsythe $;;4(
*B@ re2turi care &n Cuba nu sunt res2ectate ci im2otriv sunt &nclcate &n mo abuziv"
'cest lucru se e62lic 2rin e6istena regimului castrist care este un regim autoritar a6at 2e
2artiul comunist %i 2e a2aratul e securitate 2recum %i 2e o economie aministrat care
etermin a2ariia srciei ALetrilliant $;;1( .$$B "
Cnainte e anul !:9:@ cele mai multe re2resiuni e6ercitate e regim au #ost &n
omeniul re2turilor 2olitice@ ast#el &nc<t &n anii !:9;@ se estimeaz c &n &nchisori se
a#lau 2este !;;; e 2rizonieri 2olitici ARab0in !:9:( 44!B" Pentru a nu #i su2u%i actelor e
re2uiere ale regimului@ 2o2ulaia trebuia s res2ecte valorile socialismului@ valori care
2entru 3iel Castro au un caracter sacru" 'st#el 2otrivit articolului 4! in Constituia in
!:54( GQiciuna din libert(ile care unt recunocute cet(enilor nu poate fi e8ercitat .n
mod contrar cu e8iten(a i obiectivele tatului ocialit au contrar cu decizia poporului
cubanez de a contrui ocialimulH ARab0in !:9:( 441B"
Ceea ce interesant &n cazul cubanez este #a2tul c cele mai multe 2ee2se au #ost
a2licate 2ersoanelor care aveau ceva GpecialH &n viziunea regimului %i aici ne re#erim la
2ersoanele e2istate cu I>V sau cele care aveau alte &nclinaii se6uale" Cn anul !:41 a #ost
at o lege 2otrivit creia homose6ualii erau &ncarai &n gru2uri s2eciale numite
Unit(ile ?ilitare pentru Ajutorul de Broduc(ie% ceea ce emonstreaz c ace%tia erau
marginalizai ARab0in !:9:( 45;B" Msuri mult mai severe au #ost a2licate &n cazul
2ersoanelor in#ectate cu ->D' eoarece acestea au #ost izolate &n centre s2eciale une au
2rimit un tratament cores2unztor" Din acest motiv s)a consierat c cea mai riguroas
carantin 2olitic a e6istat &n Cuba ARab0in !:9:( 45!B" 'ceste elemente ne a8ut s
&nelegem unicitatea cazului cubanez"
Eat cu ezintegrarea ?niunii -ovietice &n anul !::!@ care tim2 e *; e ani a
re2rezentat 2rinci2alul #urnizor economic al Cubei@ 3iel Castro a #ost 2us &n #aa unei
grele situaii eoarece trebuia s ia o hotr<re &n legtur cu 2olitica 2e care o va ao2ta
e acum &nainte" Lierul e la Iavana a orit cu orice 2re s 2streze socialismul %i
im2licit revoluia cubanez A-0imore %i -mith $;;.( $:$B" 'cesta este motivul 2entru
care la &nce2utul anilor ]:;@ rile in #ostul bloc sovietic &%i vor e62rima inignarea #a
e 2olitica ao2tat e Castro &n 2erioaa &n care s)a a#lat sub 2rotecia ?niunii -ovietice"
'st#el un ziar maghiar Aarticolul este scris la &nce2utul anilor ]:;B nota urmtoarele
lucruri( Gcubanezii .i permit fie din punct de vedere ideolo)ic radicali deoarece ei au
m#ncat p#inea altora i i-au contruit ocialimul pe pinarea altor tateH AGott $;;1(
$95B"
Din anul !::; %i 2<n &n 2rezent E"/"?@ ?niunea Euro2ean@ -"?"' c<t %i statele
in 'merica Latin care militeaz 2entru 2romovarea valorilor emocratice au tras un
semnal e alarm asu2ra gravelor 2robleme cu care se con#runt Cuba &n materie e
2rotecie a re2turilor omului"
Cn cele ce urmeaz vom 2rezenta mai multe cazuri e &nclcare grav a re2turilor
omului &n Cuba@ criticile venite in 2artea comunitii internaionale 2recum %i msurile
2e care aceasta le)a a2licat cu sco2ul e a etermina regimul cubanez s moi#ice
legislaia &n omeniul re2turilor omului"
Lista cazurilor e &nclcare grav a re2turilor omului a #ost eschis e un
scanal eclan%at &n anul !:9:@ scanal &n care au #ost im2licate 2ersoane e6trem e
in#luente e 2e scena 2olitic@ acestea #iin( 'rnalo Echoa care a #ost Gcel mai bun ef
al rzboiului produ de conflictele conven(ionale ale Cubei H A3ogel %i Rosenthal !::*(
5*B@ =ony %i Patricio e la Guaria Alucrau &n serviciile secreteB %i Dioches =orralba )
Ministrul =rans2orturilor + AGott $;;1( $5:B" Cn ata e !. iunie !:9:@ ziarul Gramma
scria urmtoarele lucruri es2re Echoa( Gdeza)reabil c trebuie informm c
)eneralul de divizie% Arnaldo ,c*oa Sanc*ez% care a primit din partea Bartidului i a
Hor(elor Armate reponabilit(i .nalte i onoruri coniderabile a fot aretat i upu
unei anc*ete pentru fapte )rave de corup(ie i utilizarea necintit a reurelor
economiceH A3ogel %i Rosenthal !::*( *;B" Cn viziunea lui Castro %i a Partiului Comunist
Cubanez@ Echoa %i ceilali trebuiau anihilai eoarece re2rezentau un 2ericol 2entru
regim" Pentru acte e coru2ie %i contraban cu roguri AGott $;;1( $5:B@ cei 2atru au
2rimit 2ee2se as2re %i anume( Echoa %i =ony e la Guaria au #ost conamnai la moarte
iar #ratele su %i Ruiz Poo au #ost &nchi%i 2entru o 2erioa e *; e ani AGott $;;1( $9.B"
'cest caz a #ost urmat e cel al lui Euaro Diaz Belacourt Acubanez stabilit &n
-"?"'B care a #ost conamnat la moarte &n ianuarie !::$ 2entru Gplanificarea de abotaje
i atacuri terorite .mpotriva inulei H A'lbiani $;;4( **B" Cn aceste coniii@ Comunitatea
Euro2ean a rs2uns cu 2rom2tituine anul<n relaiile i2lomatice 2entru c<teva luni@ 2e
motiv e neres2ectare a re2turilor omului" Cn iulie !::$@ cu ocazia -ummit)ului
Iis2ano)american@ 2re%eintele guvernului s2aniol@ 3eli2e Gonzalez eclara( GQoi nu
vream prizonieri politici au e8ila(i .n comunitatea noatrH A3ogel %i Rosenthal !::*(
1$!B"
Cn acela%i an -"?"' a &ntrit embargoul 2rin ao2tarea actului =orricelli ca
rs2uns la moul &n care autoritile cubaneze trateaz 2roblematica re2turilor omului
A3ogel %i Rosenthal !::*( **B" 'ceast lege Ginterzice filialelor .ntreprinderilor
americane intalate .n alte (ri fac comer( cu Cuba% impune retric(ii navelor trine
care fac ecal .n Cuba .nainte de a acota .n S9U9A% tabilete anc(iuni (rilor care
pretind aiten( Cubei H A/aeau $;;1( $.B" Prin a2licarea acestui act se urmrea
istrugerea regimului castrist AGott $;;1( *;*B %i izolarea 2e 2lan e6tern a Cubei"
'ceast lege a re2rezentat un %oc 2entru Comunitatea Euro2ean %i 2entru
investitorii strini" Cn aceste coniii &n octombrie Comisia Euro2ean va trimite
De2artamentului e -tat al -"?"' o noti#icare 2rin intermeiul creia &%i mani#est
nemulumirea #a e ao2tarea actului =orricelli( Gpromul)area Actului $emocratic
Cubanez de ctre preedintelui -eor)e Bu* a cauzat daune )rave .n raporturile
economice i politice dintre Comunitate i S9U9AH A'lbiani $;;4" *.B"
Cn iulie !::. are loc un alt caz grav e &nclcare grav a re2turilor omului@ motiv
2entru care Cuba a #ost in nou criticat e comunitatea internaional" 'st#el ra2ortorul
s2ecial al E"/"? &n Cuba@ Carl)Johan Groth a cercetat &n etaliu acest accient %i a
2rezentat concluziile sale &n /aport aupra itua(iei drepturilor omului .n Cuba" Potrivit
acestui ra2ort@ accientul a constat &n scu#unarea vasului 02 ?artie &n -tr<mtoarea
3loriei@ vas &n care se regseau ceteni cubanezi care intenionau s emigreze &n -"?"'"
Cn urma acestui accient *$ e 2ersoane %i)au 2ierut viaa" Pentru a &nelege moul &n
care s)au 2etrecut cu aevrat lucrurile@ Groth a &ntre2rins o munc e etectiv lu<n
mrturii 2ersoanelor care au su2ravieuit" 'ceste 2ersoane au con#irmat c autoritile
cubaneze au eterminat &n mo intenionat scu#unarea acestui vas" 'lte surse neo#iciale
i)au #urnizat lui Groth in#ormaia 2otrivit creia *5 e 2ersoane au murit %i c ruele
acestora in #ric nu au cerut e62licaii autoritilor" Guvernul cubanez nu %i)a asumat
res2onsabilitatea 2entru cele &nt<m2late AGroth !::4( !9B"
?n eveniment care a aus in nou &n centrul ateniei comunitii internaionale
&nclcarea abuziv a re2turilor omului &n Cuba s)a 2etrecut 2e $. #ebruarie !::4" Cn acea
zi@ autoritaile cubaneze au obor<t $ avioane a2arin<n 3railor -alvrii@ incient &n
urma cruia 2atru 2ersoane %i)au 2ierut viaa" 3raii -alvrii re2rezint un gru2 in
Miami care realizeaz survolri regulate &n s2aiul aerian al Cubei cu sco2ul e a gsi
ceteni cubanezi care emigreaz &n -"?"'" AGott $;;1( *;1B" 'ce%tia aveau o activitate
im2resionant@ av<n in veere #a2tul c &n 2erioaa !::!)!::4 au es#%urat 2este $.;;
e misiuni &n urma crora au #ost salvate &n 8ur e .$;; 2ersoane
!
"
Pentru aceast #a2t@ Cuba a #ost as2ru criticat %i ta6at e comunitatea
internaional" La c<teva zile u2 acest incient@ &ntr)o eclaraie@ ?niunea Euro2ean a
criticat cu vehemen Cuba 2entru violarea re2turilor omului( GUniunea European
condamn cu trie dobor#rea celor dou avioane civile #mbt de ctre for(a aerian
cubanez9 :`99<Indiferent de circumtan(ele incidentului nu poate e8ita nicio cuz
pentru nerepectarea dreptului interna(ional i normele drepturilor omului H
$
"
Lovitura cea mai 2uternic a venit in 2artea 2re%eintelui american@ Bill Clinton@
care a semnat actul Ielms)Burton" 'ceast lege 2resu2une a2licarea unor sanciuni
tuturor com2aniilor strine care #ac comer cu statul cubanez %i care utilizeaz 2ro2rieti
care a2arin e re2t cetenilor americani@ ar care au #ost con#iscate e autoritile
cubaneze &n anul !:4;" Pe baza acestei motivaii -"?"' consier c este 8ust ca oricare
2arte im2licat &n comerul cu Cuba s #ie trimis &n 8uecat %i s #ie 8uecat con#orm
legislaiei americane ALanche $;;*( .**B" -anciuni ure vor #i a2licate chiar %i
1
cCuba /ational Reconciliation " =as0 #orce on memory@ truth an 8usticeH $;;*( 5*"
2
cDeclaration by the Euro2ean ?nion on the shooting oWn o# tWo civilian aircra#t by the Cuban
authoritiesH@ !::4"
irectorilor com2aniilor care realizeaz comer cu Cuba eoarece li se interzice acestora
%i #amiliilor lor accesul 2e teritoriul -"?"'" AIabel !::5B"
'o2tarea acestei legi a eterminat nemulumirea ?niunii Euro2ene care s)a
aresat Erganizaiei Moniale a Comerului 2entru soluionarea crizei internaionale
2rous e im2actul actului Ielms)Burton ALanche $;;*( .**B" Cn cele in urm -"?"' %i
?niunea Euro2ean au a8uns la un com2romis %i au hotr<t s e6ercite &m2reun 2resiuni
asu2ra lui 3iel Castro &n veerea &mbuntirii re2turilor omului ALanche $;;*( .**B"
-ingurul vinovat 2entru eclan%area acestei crize internaionale a #ost lierul e la
Iavana %i e aceea el va trebui s su2orte consecinele"
-2ania a ao2tat o 2olitic agresiv #a e regimul cubanez eoarece Partiul
Po2ular a stabilit legturi cu o 2uternic organizaie anticastrist in -"?"' numit
3unaia /aional Cubano)'merican al crei lier este Jorge Mas Canosa ABayo $;;4(
$:B" Ca urmare a stabilirii unor legturi 2uternice &ntre 2artea s2aniol %i o2oziia
cubanez@ &n luna noiembrie se &n#iineaz 3unaia Iis2ano Cubanez care a 2rimit un
a8utor consierabil in 2artea 2o2ularilor ABayo $;;4( *;B" Dre2t rs2uns la 2olitica
o#ensiv ao2tat e s2anioli@ guvernul cubanez nu &l va acce2ta 2e noul ambasaor al
-2aniei &n Cuba@ Jose Coereh Planah APascal !::4( *B"
Punctul e veere al ?niunii Euro2ene &n ceea ce 2rive%te neres2ectarea
re2turilor omului &n Cuba este &m2rt%it %i e E"/"?" 'ceast organizaie a ao2tat mai
multe rezoluii 2rin intermeiul crora evieniaz grava &nclcare a re2turilor omului e
ctre autoritile cubaneze" Ra2ortorul s2ecial al E"/"? &n Cuba@ Carl ) Johan Groth a
sesizat acest lucru &n urma iscuiilor 2urtate cu izienii@ ar %i cu cetenii e r<n care
au orit s)%i e62rime nemuumirea #a e regimul cubanez" 'st#el &n anul !::1 Groth a
vorbit cu un 2reot care a escris &n termeni sini%trii societatea cubanez( GAm cunocut
peroane care erau re(inute pentru K3 de zile i care au pierdut mai mult de K3 O) au
c#te e O) pe zi9C#nd ocietatea vede c c o peroan petrece K3 de zile i vine art#nd
ca un cadavru i ete dezorientat din cauza preiunii i din cauza durerii pe care a
uferit-o% atunci ocietatea triete .n teroare:`< clar trim .ntr-o lume a mtilor iar
acet lucru autoditru)e ocietateaH AGroth !::4( 4B"

Vizita Pa2i Ioan Pa*! a! II-!a 4n C*/a - ian*ari B==9
?n #actor im2ortant care a contribuit la restabilirea relaiilor intre Cuba %i
comunitatea internaional &l constituie vizita 2e care Pa2a >oan Paul al >>)lea a &ntre2rins)
o 2e insul &n ianuarie !::9" 'ceast vizit a re2rezentat un eveniment unic &n istoria
2o2orului cubanez in<n cont e interesele 2use &n 8oc"
?n 2rim as2ect care trebuie evieniat este legat e reconsoliarea 2oziiei
Bisericii Catolice &n Cuba@ 2oziie 2ierut in cauza 2oliticilor ao2tate e 3iel Castro
&nc in anii !:4;" Ca urmare a unei 2rocesiuni religioase Ain !:4!B organizate ca #orm
e 2rotest &m2otriva regimului@ lierul e la Iavana a trecut la a2licarea unor msuri
ure" 'st#el 2este !;; e 2reoi au #ost nevoii s 2lece in ar@ universitile catolice %i
sute e %coli con#esionale au #ost &nchise %i mai mult ec<t at<t chiar %i 2entru organizarea
unui 2icnic Biserica Catolic trebuia s obin un 2ermis ARab0in !:9:( 45;B" Cn aceste
coniii nu numai Biserica Catolic a avut e su#erit ci %i creincio%ii@ intre care erau
a2reciai e regim oar cei care &mbri%au valorile mar6iste ARab0in !:9:( 45;B"
Cn anul !::$ 2e l<ng a2licarea unor iniiative %i 2roiecte &n omeniul economic
se &nregistreaz o serie e schimbri ale Constituiei in anul !:54 &n anumite omenii
2rintre care %i cel al cultelor( in 2unct e veere legal Cuba nu mai era un stat ateist
!
" De
2e urma acestei re#orme cel mai mult au avut e c<%tigat sectele 2rintre care se numr %i
cea cunoscut re2t Martorii lui >ehova" 'st#el ae2ii acesteia &n numr e 9;";;; au
avut 2osibilitatea e se &nscrie &n iverse organizaii %i e a 2resta serviciul militar"
=rebuie menionat #a2tul c aceste re2turi erau interzise &nainte e anii !::;
$
"
Venirea Pa2ei >oan Paul al >>)lea a avut un im2act eosebit asu2ra cubanezilor
care au 2artici2at cu miile la iscursurile inute e acesta &n aer liber &n 2atru ora%e %i
anume ( -antiago@ -anta Clara@ Iavana %i &n Canegrey
*
" Cn iscursurile sale Pa2a a militat
2entru &mbuntirea re2turilor omului@ 2entru es#iinarea embargoului %i im2licit
2entru o mai bun colaborare &ntre Cuba %i restul lumii A'lbiani $;;4( 4*B" Mesa8ul su
conciliator a #ost urmat e un altul care e62rim 2e e o 2arte ezamgire 2entru toate
re2resiunile la care au #ost su2u%i cre%tinii &n Cuba in anul !:4; %i 2<n &n 2rezent@ iar 2e
e alt 2arte inignare #a e com2ortamentul ur al guvernului cubanez" 'cest mesa8
a2arine 'rhie2isco2ului Pero Meurice Estiu %i a re2rezentat un moment unic eoarece a
#ost transmis &n #aa a *;;; e 8urnali%ti A'lbiani $;;4( 4*B"
Vizita Pa2ei >oan Paul al >>)lea a #ost 2e e2lin meiatizat@ Richar Gott
susin<n c acest eveniment este asemntor cu vizita &n Polonia@ care a eterminat
cristalizarea societii civile %i im2licit lu2ta &m2otriva comunismului" -2re eosebire e
Polonia@ &n Cuba 2o2ulaia nu 2rezint un sentiment catolic 2uternic &nrcinat@ ceea ce
enot o anumit #ragilitate a Bisericii Catolice AGott $;;1( *;5B" Din acest 2unct e
veere trebuie evieniat urmtorul as2ect( catolicismul nu re2rezint religia ma8oritar &n
Cuba" /umrul 2rotestanilor este &n cre%tere@ acest lucru #iin evieniat e statistici
2otrivit crora un milion e 2rotestani ein :;; e ca2ele &n tim2 ce catolicii oar 41;
e ca2ele AGott $;;1( *;5B" Cn aceste coniii Biserica Catolic nu &nregistreaz un
2rogres semni#icativ &n ceea ce 2rive%te 2artici2area sa la 2rocesul e cristalizare al
societii civile 2recum %i &n ceea ce 2rive%te 2roblematica re2turilor omului"
Castro l)a 2rimit &n vizit 2e Pa2 &n 2rimul r<n 2entru a ob<ni un su2ort
2o2ular c<t mai mare %i &n al oilea r<n 2entru a)%i &mbunti imaginea 2e 2lan e6tern@
imagine care a avut mult e su#erit e 2e urma incientelor in anul !::4 A'lbiani $;;4(
4*)4.B" 'cestea au #ost motivele 2entru care lierul e la Iavana a &ne2linit orina
Pa2ei( eliberarea a $:: e einui
.
" Dintre ace%tia 2este !;; erau einui 2olitici care
re2rezentau &n continuare o ameninare 2entru regim %i e aceia &n schimbul eliberrii au
#ost nevoii s acce2te azil &n Canaa"
1

Eliberarea 2rizonierilor 2olitici nu 2oate #i consierat un succes &n omeniul
re2turilor omului in moment ce 2e 2lan intern nu a #ost realizat nicio re#orm 2olitic
eoarece &n ianuarie au loc alegeri &n 'unarea /aional a Puterii Po2ulare@ alegeri &n
urm crora sunt con#irmai cei :1 e caniai unici iar ca 2re%einte este reales Ricaro
1
Cuba; repreive mac*iner'@ Iuman rights Watch@ !:::@ 2" !99"
2
>biem@ 2" !95"
3
>biem@ 2"!:;"
4
eee@ u]El muno se abre a Cuba" 'vances hacia su 2lena inserciRn internacional]]@ !::9@ 2" !4"
5
Cuba; repreive mac*iner'@ Iuman rights Watch@ !:::@ 2" !:!"
'larcon
!
ceea ce emonstreaz c se 2streaz caracteristicile s2eci#ice unui regim
autoritar"
Con)cin,! viziti Pa2i Ioan Pa*! a! II 6!a
Prin vizita sa@ Pa2a >oan Paul al >> ) lea a intenionat s reconsolieze 2oziia
Bisericii Catolice &n Cuba 2entru ca acesta s)%i asume un rol c<t mai activ &n carul
societii@ rol necesar 2entru 2romovarea re#ormelor 2e care guvernul cubanez trebuia s
le ao2te ALetrilliant $;;1( $1*B" ?na intre aceste msuri const &n reintroucerea
Crciunului ca srbtoare naional AYright $;;!( !:*B"
Pa2a orea ca Biserica s re2rezinte o 2unte e legtur 2e e o 2arte &ntre
2o2ulaie %i regim iar 2e e alt 2arte &ntre Cuba %i restul lumii@ aceste iei regsinu)se
&n mesa8ul su( Glumea e dec*id ctre Cuba iar Cuba e dec*id ctre lumeH
$
"
Mesa8ul su a #ost unul revelator eoarece comunitatea internaional &ntr)aevr
s)a eschis ctre Cuba" ?n 2rim 2as a #ost realizat &n martie e ctre -"?"' care a
renunat la atituinea sa o#ensiv %i s)a hotr<t s acore o serie e a8utoare umanitare %i
#inanciare insulei"ALanche $;;*( .*.B" Cn a2rilie Cuba va 2rimi semnale 2ozitive %i in
2artea Comisiei Dre2turilor Emului in carul E"/"? care a votat &m2otriva unei
rezoluii ce 2reveea urmtorul lucru( conamnarea insulei 2entru neres2ectarea
re2turilor omului A'lbiani $;;4( 44B" '%aar Cuba a 2rimit vot #avorabil in 2artea
E"/"? tocmai atorit schimbrilor &ntre2rinse e Castro &n omeniul re2turilor omului
care s)au concretizat 2rin eliberarea celor $:: e einui"
Lierul e la Iavana nu a avut intenia e a auce &mbuntiri &n omeniul
re2turilor omului in moment ce Ministrul e E6terne al Cubei@ Roberto Robaina a
susinut c 2ersoanele care au #ost eliberate nu vor avea 2osibilitatea s creeze o
Gdiziden( intern H APascal !::9( 1B" Cn acest caz se 2une urmtoarea &ntrebare( De ce au
#ost eliberaib ?n 2osibil rs2uns ar #i acela c eliberarea acestor einui a re2rezentat o
strategie e moment a lui 3iel Castro 2entru a a o im2resie bun &n #aa comunitii
internaionale "
'ceast imagine trebuia &mbuntit &n coniiile &n care u2 incientele in
!::4@ regimul cubanez a #ost as2ru sancionat &n s2ecial e ctre ?niunea Euro2ean care
a reus a8utoarele umanitare acorate 2<n atunci Cubei ALanche $;;*( .**B" Eliberarea
celor $:: e einui a re2rezentat elementul esenial care a eterminat ?niunea
Euro2ean s susin &ntr)o eclaraie in $. #ebruarie c &ntr)aevr se observ o
&mbuntire a situaiei re2turilor omului &n Cuba
*
" Din acest motiv insula %i)a
reconsoliat relaiile cu -2ania@ relaii care #useser &ntreru2te &n noiembrie !::4" 'st#el
2e ata e !$ a2rilie Jose Maria 'znar &l nume%te ca ambasaor al -2aniei &n Cuba 2e
Euaro Junco Bonet A'lbiani $;;4( 44B" Relaiile i2lomatice vor #i com2letate e cele
comerciale eoarece 2e !1 a2rilie sosesc la Iavana re2rezentanii unor com2anii
renumite in -2ania@ cu sco2ul e a investi c<t mai mult &n #irmele autohtone
.
" Cn
1
eee@ u]El muno se abre a Cuba"'vances hacia su 2lena inserciRn internacional]]@ !::9@ 2" !:"
2
Cuba; repreive mac*iner'@ Iuman rights Watch@ !:::@2" $;$"
3
eee@ u]El muno se abre a Cuba"'vances hacia su 2lena inserciRn international]]@ !::9@ 2" $4"
4
>em 2"$5"
omeniul a#acerilor %i al comerului@ -2ania re2rezenta la acel moment unul intre cei
mai im2ortani 2arteneri ai Cubei
!
"
Cn 2o#ia acestui succes@ 3iel Castro a 2rimit o lovitur 2uternic 2e !9 mai @ &n
momentul &n care a avut loc -ummit)ul e la Lonra la care au 2artici2at ?niunea
Euro2ean %i -"?"'" Cn carul acestei &nt<lniri@ cele ou 2ri au a8uns la o &nelegere &n
ceea ce 2rive%te actul Ielms)Burton ARoy $;;$( $$B" 'st#el ?niunea Euro2ean a
recunoscut c o 2arte in e62ro2rierile realizate e guvernul cubanez nu sunt &n
con#ormitate cu re2tul internaional@ iar 2re%eintele Bill Clinton s)a anga8at c va
&ncerca 2rin orice moalitate s etermine Congresul s nu mai 2un &n 2ractic actul
Ielms)Buton ARoy $;;$( $$B" La scurt tim2 u2 acest summit@ lierul e la Iavana
inignat a eclarat c Gun acord .mpotriva Cubei reprezint o dezonoare pentru Uniunea
EuropeanH ARoy $;;$( $5B" 3iel Castro a consierat c ?niunea Euro2ean s)a aliat cu
-"?"' &n lu2ta 2entru istrugerea regimului su"

Dizidn,a intrn
Mesa8ul conciliator al Pa2ei >oan Paul al >> ) lea a avut e#ect oar 2entru o scurt
2erioa e tim2 eoarece &n martie !::: Cuba va #i acuzat e comunitatea
internaional 2entru tratamentul inuman a2licat urmtorilor izieni( Vlaimir Roca@
Marta Beatriz RoOue@ 3eli6 Bonne Carcasses %i Gomez Manzana" 'ce%tia a2arin
organizaiei intitulate Gru2ul e Munc al Dizienei >nterne@ organizaie care &n ata e
1 mai !::5 a inut o con#erin e 2res 2entru a etermina 2o2ulaia s ia atituine %i s
se o2un alegerilor care urmau s se es#%oare la s#<r%itul acelui an
$
"
Mai mult ec<t at<t@ cei 2atru izieni au avut cura8ul e a 2ublic lucrarea
numit GBatria apar(ine tuturorH care re2rezint o critic la aresa regimului cubanez"
Pentru ca aciunea lor s evin cunoscut %i 2e 2lan e6tern @ au reactat o scrisoare 2e
care au trimis)o investitorilor strini care au 2rimit urmtorul mesa8( investiiile nu
etermin o ezvoltare a economiei cubaneze ci im2otriv acestea a#ecteaz &n mo
negativ 2o2ulaia APascal !:::( 5B" 'ciunile acestea au eterminat inignarea lierului
e la Iavana care a trecut la msuri re2resive &m2otriva izienilor" 'st#el cei 2atru vor
#i arestai 2e ata e !4 iulie 2entru Gcrime contrarevolu(ionare H" Cn &nchisoare@
izienii 2entru #a2tele comise au 2rimit un tratament estul e ur care e obicei este
a2licat celor care sunt acuzai 2entru crime"
Cuba a #ost &n nenumrate r<nuri atenionat e comunitatea internaional
2entru moul &n care sunt tratai 2rizonierii" Ma8oritatea einuilor nu 2rimesc &ngri8ire
meical ceea ce etermin &n mo normal agravarea bolii %i &n unele cazuri chiar se
a8unge la eces@ alii sunt su2u%i abuzurilor #izice re2etate sau le este interzis 2rimirea &n
vizit a #amiliei ARab0in !:9:( 445B" 'ceste tratamente au #ost a2licate %i celor 2atru
izieni" 'st#el con#orm sursei Fuman ri)*t Datc*@ a#lm c Vlaimir Roca a#lat la
&nchisoarea 'rizona in Cien#uego a #ost vizitat e soia sa &n ata e $4 iunie !::9"
Du2 aceast vizit@ soia a s2us c &%i #ace gri8i 2entru Roca eoarece tim2 e mai multe
luni acesta a #ost izolat e restul 2rizonierilor %i li2sit e orice surs e lumin" 'ceea%i
surs 2recizeaz c Marta Beatriz RoOue %i 3eli6 Bonne Carcases nu au 2rimit &ngri8iri
1
>biem@ 2" $5"
2
Cuba; repreive mac*iner'@ Iuman rights Watch@ !:::@ 2" 5!"
meicale la tim2" 'st#el RoOue &n 2erioaa iunie)iulie !::9 a #ost inut &n -2italul
Carlos J"3inlay@ s2ital a2arin<n unei secii e 2oliie@ une i s)a 2us iagnosticul ulcer
gastric" Pacienta s)a &mbolnvit eoarece nu a 2rimit &ngri8irea meical cores2unztoare"
Cn ceea ce)l 2rive%te 2e Carcases@ acesta avea iabet@ iar in cauza li2sei e lumin in
celul %i)a 2ierut veerea
!
"
Procesul celor 2atru izieni a #ost meiatizat &n &ntreaga lume" Pe toat urata
2rocesului numai #amiliile 2rizonierilor au avut acces &n sal@ re2orterii strini #iin o2rii
la intrarea &n sala e 8uecat APascal !:::( 5B" Pe ata e !1 martie curtea e 8uecat a
stabilit urmtorul verict( Roca@ Marta RoOue %i Bonne vor 2rimi trei ani e &nchisoare
iar Gomez Ganzana cinci ani A'lbiani $;;4( 49B" Du2 #inalizarea 2rocesului@
2re%eintele 'unrii /aionale@ Ricaro 'larcon a eclarat 2e un ton ironic c sentinele
acorate celor 2atru nu sunt eloc as2re
$
"
Biserica Catolic %i)a reconsoliat 2oziia &n Cuba 2e ou ci( 2e e o 2arte 2rin
intermeiul izienilor iar 2e e alt 2arte 2e baza iverselor gru2uri care au militat
2entru libertatea religioas" ?n 2rim caz este re2rezentat e izientul Valimir Roca
care &n &nchisoare a &neles c 2rin intermeiul Bisericii Catolice 2oate #i asigurat
schimbarea &n carul societii cubaneze %i e aceea s)a convertit la catolicism AGott
$;;1( *!1B" Cn cel e)al oilea caz gru2ul numit Mi%carea e Eliberare Cre%tin a
es#%urat o activitate intens 2entru 2romovarea valorilor cre%tine &n s2ecial 2rin
intermeiul lierului su EsWalo Paya -arina" 'cest gru2 a e2us o activitate intens
2entru str<ngerea a !;";;; e semnturi necesare realizrii unei 2etiii" -co2ul acestei
2etiii era acela e a emonstra regimului c un numr c<t mai mare e cubanezi ore%te
schimbarea care trebuie realizat 2rin res2ectarea re2turilor religioase %i eliberarea
einuilor 2olitici" Pentru ieile sale Paya a 2ltit scum2 eoarece &n august !::9 in
cauza interveniei autoritilor@ nu a 2utut 2artici2a la o con#erin 2e re2turile omului
care s)a inut &n Polonia
*
"
Cnclcarea grav a re2turilor omului a culminat con#orm Fuman ri)*t Datc* cu
a2licarea 2ee2sei cu moartea &n ou cazuri" 'st#el &n ianuarie !:::@ * 2ersoane vor
2rimi aceast 2eea2s 2entru ucierea a oi turi%ti italieni Ase2tembrie !::9B@ iar &n
martie este acuzat Raul Ernesto Cruz Leon 2entru acte e terorism %i am2lasarea e
bombe la mai multe hoteluri cubaneze
.
"
O)Ta!do PaCa #i Proict*! Var!a
@
Du2 o activitate intens care a a #ost emarat in anul !::9@ membri gru2ului
Varela &n #runte cu EsWalo Paya au reu%it &n mai $;;$ s str<ng cele !!;;; e
semnturi necesare 2entru organizarea unui re#erenum 2rin intermeiul cruia 2o2ulaia
cubanez era invitat s)%i e62rime 2rerea es2re ceea ce se &nt<m2l &n Cuba AGott
$;;1( *!1)*!4B" Din ne#ericire acest 2roiect nu a #ost a2reciat la aevrata sa valoare e
ctre o 2arte &nsemnat a izienei interne" 'st#el Valimir Roca %i Marta Beatriz RoOue
1
>biem@ 22" !!:)!$;"
2
>biem@ 2"5*"
3
>biem@ 2"!:*"
4
Ibidem% 2" !*5"
5
Denumirea vine e la numele lui 3eli6 Varela care a #ost 2reot %i erou al Cubei ine2enente"
s)au o2us acestui 2roiect consier<n c nu este 2ragmatic %i c nu va obine rezultatele
a%te2tate eoarece 3iel Castro nu va 2ermite acest lucru AGott $;;1( *!4B"
Cn aceast situaie guvernul cubanez 2entru a)%i 2stra legitimitatea a #ost nevoit
s organizeze cam2anii am2le 2entru moi#icarea Constituiei@ moi#icare care avea re2t
sco2 2strarea intact a valorilor socialismului" Din aceast cauz in iunie $;;$@ :
milioane e cubanezi au militat 2entru susinerea statului socialist" Re2rezentanii
2roiectului Varela au eclarat c aceast mani#estare re2rezint Gun atentat anti-civic%
.mpotriva contitu(iei .neiH" Philli22e Letrilliant susine c cele : milioane e cubanezi
care au susinut cu &nver%unare valorile socialismului 2robabil c nu %tiau c 2rotesteaz
&m2otriva unui 2roiect A2roiectul VarelaB care 2oate auce schimbarea &n carul societii
cubaneze" Ei au 2rotestat 2entru c au #ost avertizai e autoriti c 2olitica american
&ncearc s istrug sistemul socialist ALetrilliant $;;1( *94B"
Cn cele in urm guvernul cubanez a organizat un re#erenum 2rin intermeiul
cruia inteniona s &ntreasc legitimitatea statului socialist" Bine&neles c 2o2ulaia a
#ost nevoit s voteze &n #avoarea statului socialist 2entru c a #ost constr<ns"
Re#erenumul re2rezint un argument &n 2lus care susine ieea 2otrivit creia lierul e
la Iavana orea s ein controlul total asu2ra 2o2ulaiei %i im2licit c nu acce2ta nicio
iniiativ venit in 2artea izienei interne" Din acest motiv ma8oritatea re2rezentanilor
2roiectului Varela au #ost &nchi%i %i su2u%i unui tratament inuman AGott $;;1( *!4B"
Pe 2lan internaional 2roiectul Varela a avut rezultate eosebite eoarece EsWalo
Paya va 2rimi in 2artea Parlamentului Euro2ean 2remiul 2entru Libertatea e E62resie
%i anume Premiul -a0harov
!
" 'cest lucru emonstreaz c ?niunea Euro2ean 2une un
mare accent 2e izieni %i c ore%te cu a8utorul acestora s 2un &n a2licare 2roiectele
2entru realizarea re#ormelor liberale %i im2licit a 2rocesului e tranziie" Din acest motiv
autoritile cubaneze nu i)au 2ermis lui EsWalo Paya s 2lece in ar 2entru a)%i 2rimi
2remiul %i 2entru a lua contact cu instituiile euro2ene &n s2ecial cu Parlamentul
Euro2ean
$
"
Cn 2o#ia e%ecului 2e 2lan intern@ 2roiectul Varela 2rezint %i o 2arte 2ozitiv" Cn
2rimul r<n cele !!;;; e semnturi str<nse e re2rezentanii 2roiectului Varela
emonstreaz ca2acitatea e mobilizare a unui numr c<t mai mare e cetenii cubanezi
care oresc schimbarea" >ntervenia 2rom2t a regimului cubanez scoate &n evien
teama acestuia e a nu)%i 2iere legitimitatea 2rintr)un eventual 2rotest al 2o2ulaiei@ a%a
cum s)a &nt<m2lat &n anul !::. c<t %i 2rintr)o 2osibil intervenie in 2artea comunitii
internaionale &n s2ecial in 2artea ?niunii Euro2ene care a emarat o coo2erare
#ructuoas cu EsWalo Paya" Cn al oilea r<n acorarea 2remiului -a0harov unui lier al
izienilor re2rezint o meto 2rin intermeiul creia ?niunea Euro2ean a &ncercat s
e6ercite 2resiuni asu2ra lui 3iel Castro 2entru a)l etermina s introuc msurile
necesare realizrii 2rocesului e emocratizare &n Cuba"
Ar)tara a <@ d dizidn,i 2o!itici 4n "arti A::?

1
HCuba@Euro2ean Parliament resolution on CubaH@ P1a='A$;;.B;*5:@ $;;."
2
cEuro2ean Parliament@ resolution on the E?]s 2olicy toWars the Cuban governmentH@ $;;4"
'ceast Glun de miere H intre Cuba %i comunitatea internaional a inut #oarte
2uin eoarece 2e ata e !9 martie autoritile cubaneze au arestat 51 e izieni ABayo
$;;.( :!B" 'cest eveniment a %ocat &ntreaga lume av<n &n veere numrul mare e
2ersoane care au #ost arestate"
Cntregul scanal s)a es#%urat u2 un moel ti2ic comunist" 'st#el u2
arestarea acestora@ autoritile au mers la izieni acas %i au 2us sechestru 2e
ocumente@ cri@ ma%ini e scris@ #otoco2iatoare A'lbiani $;;4( 9;B" -e 2une &ntrebarea(
Care a fot motivul pentru care )uvernul cubanez a dat ordin pentru aretarea unui
numr at#t de mare de diziden(iU 3actorii care au eterminat aceste arestri sunt
urmtorii( o 2arte intre ace%ti izieni au acorat interviuri 2entru Raio Marti@ un 2ost
e raio in 3loria care 2romoveaz o intens activitate anticastrist %i intr &n contact
cu iverse organizaii internaionale care militeaz 2entru re2turile omului
!
@ alii au
2rimit s2ri8in #inanciar in 2artea guvernului american %i nu &n ultimul r<n 2ee2sirea
re2rezentanilor 2roiectului Varela A'lbiani $;;4( 9!)9*B" Procesele acestor izieni@ $:
la numr@ s)au es#%urat 2e o 2erioa scurt e tim2@ ceea ce emonstreaz c einuii
nici nu au avut tim2 2entru a)%i susine nevinovia" -entinele acorate au #ost &ntre 4 %i
$9 ani@ &nsum<n un total e !.1. e ani ARoy $;;*( !!B" 'ce%tia au #ost &nchi%i &n baza
articolului :! in Coul Penal care se re#er la aciuni ce contravin intereselor statutului
%i Legea 99 2rivin a2rarea ine2enenei naionale 2recum %i a celei economice"
Jurnali%tilor internaionali %i re2rezentanilor ambasaelor euro2ene la Iavana le)a #ost
interzis accesul &n sala e 8uecat@ as2ect care scoate &n evien msurile re2resive
ao2tate e autoriti c<t %i orina guvernului cubanez e a eine controlul total asu2ra
moului &n care se es#%oar 2rocesele
$
"
'ceste 2rocese au ezvoltat un 2uternic sentiment e soliaritate venit in 2artea
izienilor EsWalo Paya@ Elizaro -anchez %i Gustavo 'rcos care au cerut a8utor
?niunii Euro2ene &n veerea eliberrii celor 51 e 2rizonieri 2olitici ARoy $;;*( !$B"
=rebuie menionat un lucru estul e im2ortant %i anume #a2tul c Paya@ lierul
2roiectului Varela nu a #ost arestat in cauza #a2tului c era mult 2rea cunoscut 2e 2lan
internaional@ &n s2ecial &n s2aiul euro2ean AGott $;;1( *!5B"
?niunea Euro2ean a reacionat cu 2rom2tituine conamn<n actele la care au
#ost su2u%i cei 51 e izieni" 'st#el &n ata e $4 martie@ 2rin intermeiul unei eclaraii
Pre%einia ?niunii Euro2ene@ einut la acel moment e Grecia cere eliberarea
neconiionat a acestor izieni %i acuz regimul cubanez 2entru &nclcarea unuia intre
cele mai im2ortante liberti %i anume libertatea cuv<ntului
*
"
Punctul culminat al acestei crize internaionale eclan%ate e arestarea celor 51 e
izieni a #ost atins &n momentul &n care lierul e la Iavana a intrat &n con#lict
i2lomatic cu 2artea american" 'cest con#lict a #ost eclan%at e GrpireaH unui
aero2lan &n 3loria" 'utoritile americane au re#uzat ca r2itorii s se &ntoarc &n Cuba %i
in acel moment regimul cubanez a orit s 2lteasc cu aceea%i mone AGott $;;1(
*!5B" 'st#el &n a2rilie * 2ersoane@ %i anume Lorenzo Ca2ello Birbaro@ Leoan -evilla
1
c-ituation o# human rights in CubaH@ Economic an -ocial Council@ Commission on Iuman Rights@
$;;1@ETCI".T$;;1T**@ 22" 9):"
2
c-ituation o# human rights in CubaH@ Economic an -ocial Council@ Commission on Iuman Rights@ $;;1@
2"9"
3
cDeclaration by the Presiency on behal# o# the Euro2ean ?nion concerning the arrest o# o22osition
members in CubaH@ $;;*"
Garcia %i Jorge Martinez >saac au r2it un vas &n &ncercarea lor e a a8unge &n 3loria" Pe
ata e !! a2rilie cei * r2itori au #ost conamnai la moarte A'lbiani $;;4( 9.B"
'ceste &nclcri grave ale re2turilor omului au re2rezentat un aevrat %oc
2entru statele in Euro2a" >ntelectualii #rancezii au &nce2ut s scrie note e 2rotest
&m2otriva re2resiunilor la care sunt su2u%i ceteni cubanezi@ iar guvernul italian chiar a
2ro2us im2unerea unui embargou euro2ean &m2otriva Cubei ARoy $;;*( !$B"
Partea cubanez a rs2uns criticilor venite in 2artea ?niunii Euro2ene 2rin
intermeiul ministrului Perez RoOue care a eclarat c e6ecuiile au re2rezentat Go
neceitate abolut pentru aprarea dreptului vital al independen(ei na(ionale i al
uveranit(iiH ARoy $;;*( !*B"
Du2 o serie e negocieri &ntre statele membre@ 2re%einia ?niunii Euro2ene &n
ata e 1 iunie va 2ublica un ocument care stabile%te msurile care vor #i a2licate &n
relaiile sale cu Cuba( limitarea numrului e vizite bilaterale la nivel &nalt@ reevaluarea
Poziiei Comune@ 2artici2area statelor euro2ene oar la evenimente culturale@ invitarea
izienilor cubanezi la srbtorile naionaleARoy $;;*( !*B" La scurt tim2 u2
anunarea acestor sanciuni@ mii e cubanezi au 2rotestat &n #aa ambasaelor -2aniei %i
>taliei@ 2roteste care au #ost iri8ate e 3iel Castro A-0ier0a $;;.( $!B"
Guvernul cubanez a consierat in8uste msurile ao2tate e ?niunea Euro2ean
susin<n 2unctul e veere 2otrivit cruia statul cubanez este un stat suveran %i e aceea
2ee2sele care au #ost a2licate &n cazul celor 51 e izieni %i a celor * r2itori sunt
con#orme cu Constituia rii ABayo $;;4( .*B" Documentul elaborat e ?niunea
Euro2ean a #ost urmat e cel realizat e Ministrul '#acerilor E6terne care a #ost 2ublicat
2e !! iunie" ?na intre cele mai im2ortante 2reveeri se re#er la #a2tul c &n ultimii 1 ani
Cuba nu a #ost vizitat e nici unul intre %e#ii e stat sau e guvern ai ?niunii Euro2ene"
Prin intermeiul acestui ocument guvernul cubanez #ace 2ublic intenia sa e a &nchie
Centrul Cultural -2aniol in Iavana 2e motiv c acest centru ar #i acorat s2ri8in
#inanciar izienilor 2olitici" =otoat a #ost criticat Poziia Comun 2e care guvernul
cubanez o consier a #i un instrument inutil eoarece ?niunea Euro2ean in !::4 %i
2<n &n 2rezent nu a reu%it s uc o 2olitic ine2enent e cea a -"?"'" A'lbiani $;;4(
94B" 'ceast 2reveere emonstreaz #a2tul c regimul cubanez vee &n ?niunea
Euro2ean un aevrat inamic eoarece colaboreaz cu 2uterea american"
>talia %i -2ania au us cea mai intens activitate 2entru &ntreru2erea relaiilor cu
Cuba" >talia a e6ercitat 2resiuni 2e l<ng celelalte state euro2ene 2entru #inalizarea
2roiectelor e coo2erare cu Cuba@ ar Javier -olana nu a #ost e acor cu aceast
hotr<re" Guvernul s2aniol eran8at e hotr<rea Cubei e a &nchie Centrul Cultural
-2aniol@ instituie care a #ost construit &n !::5 %i care a costat 2este * milioane v@ a cerut
e62licaii ambasaorului cubanez la Mari" 'cesta la r<nul su a #ost nevoit s se a2ere
%i s acuze 2artea s2aniol 2entru ru2erea relaiilor cu Cuba" Ceea ce este estul e bizar
este #a2tul c ministrul Perez RoOue a anunat com2aniile euro2ene c acest con#lict nu
va a#ecta legturile comerciale intre Cuba %i Euro2a ARoy $;;*( !.B"
Decisiv 2entru viitorul relaiilor intre Cuba %i ?niunea Euro2ean a #ost
iscursul 2e care l)a inut 3iel Castro 2e ata e $4 iulie la aniversarea a 1; ani e la
e%ecul atacului e gheril in anul !:1* &n ora%ul -antiago e Cuba" Castro a inut un
iscurs ieologic &n #aa a 2este !;";;; e oameni" Lierul e la Iavana a criticat
?niunea Euro2ean 2entru msurile ao2tate %i 2entru c s)a trans#ormat &n aliatul -"?'(
Gdar acum Uniunea European adopt aceat atitudine aro)ant i calculat .n
peran(a reconcilierii cu tp#nii lumiiH ADem2sey %i La22er $;;*( !9B"
Cu aceast ocazie@ Castro a #cut 2ublic ecizia sa e a renuna la colaborarea
2olitic cu ?niunea Euro2ean 2recum %i la a8utoarele acorate e aceasta" Lierul
cubanez a at e &neles c 2entru el relaiile cu 2artea euro2ean nu sunt im2ortante in
moment ce nu 2une un accent eosebit 2e a8utoarele umanitare acorate e Comisia
Euro2ean" Chiar ac re#uz a8utoarele venite in 2artea instituiilor euro2ene@ lierul e
la Iavana acce2t &n continuare a8utoarele #urnizate e E/G)uri sau e guvernele locale
A'lbiani $;;4( 99B"
Di &n acest iscurs Castro 2une accentul 2e 2rinci2iul suveranitii %i 2e
neamestecul nici unei #ore in a#ar &n 2roblemele interne ale statutului@ susin<n
totoat c nu va acce2ta s2ri8in ec<t e la organizaiile care nu Gimpun condi(ii politice
CubeiH" 3iel Castro &l consier 2e 'znar ca #iin 2rinci2alul res2onsabil 2entru ru2erea
relaiilor intre Cuba %i ?niunea Euro2ean %i e aceea &l nume%te Gfacit H iar -2ania
re2rezint Go ruine pentru EuropaH ADem2sey %i La22er $;;*( !9B"
'ceste cuvinte ure e62rim is2reul 2e care 3iel Castro &l mani#est #a e
statele euro2ene" Cn acel moment &ntre Cuba %i ?niunea Euro2ean se crease un gol care
cu greu 2utea #i um2lut" Re2licile ure@ 8ignirile @ ameninrile au am2li#icat starea e
tensiune e6istent &ntre cele ou 2ri" Decizia ?niunii Euro2ene e a 2une &n a2licare
msurile anunate &n ata e 1 iunie au o e62licaie estul e logic( &n nenumrate
r<nuri ?niunea Euro2ean a avertizat Cuba 2entru neres2ectarea re2turilor omului
cer<n insistent a2licarea unor re#orme viabile menite s etermine o &mbuntire a
re2turilor %i libertilor #unamentale@ ar e #iecare at nu a luat &n calcul aceste
cerine im2un<n sanciuni %i mai mari izienilor 2olitici" Cn aceste coniii@ ?niunea
Euro2ean s)a vzut nevoit a 2une ca2t acestei situaii %i a trece la ao2tarea unor
msuri restrictive %i constr<ngtoare care s etermine 2artea cubanez s &mbunteasc
situaia re2turilor omului" Dim2otriv@ guvernul cubanez nu a #ost &nc<ntat e aceste
msuri trec<n la atacuri violente &m2otriva ?niunii Euro2ene %i acuz<n)o e
com2licitate cu -"?"'"
Guvernul s2aniol 2rin 2olitica sa a &ncercat s stabileasc bune relaii at<t cu
guvernul cubanez c<t %i cu izienii@ ar emersurile necesare 2entru realizarea acestor
obiective au #ost &ntoteauna &ngreunate in iverse motive" ?nul intre aceste motive
este atituinea ostentativ 2e care guvernul cubanez a a#i%at)o ori e c<te ori se 2une
2roblema unui com2romis" ?n caz concret este evieniat e &nt<lnirea e la /eW Nor0
intre Ministrul e E6terne al -2aniei@ 'ngel Moratinos %i ministrul cubanez Perez
RoOue" Presa internaional este cea care a tras un semnal e alarm asu2ra 2roblemelor
care s)au iscutat &n aceasta &nt<lnire %i ce e#ect 2ot avea ele &n viitorul a2ro2iat"
Moratinos a 2us o 2roblem estul e elicat( eliberarea lui Raul Riveiro@ scriitor
celebru care a #ost conamnat la $; e ani e &nchisoare" Perez a s2us c &l va elibera 2e
Riveiro ar cu o coniie %i anume ca la ziua naional a -2aniei care se va ine la
ambasa s nu #ie invitat niciun izient" 'ceast 2ro2unere re2rezint o #orm e %anta8
&n carul creia einuii 2olitici sunt utilizai ca instrumente utile 2e care guvernul
cubanez le utilizeaz u2 bunul 2lac %i &n s2ecial &n negocierile 2e care le 2oart cu
?niunea Euro2ean
!
"
1
Yritten Questions E)$.:*!;.@ Jose Ribeiro e Castro APPE)DEB to the Council@ -ub8ect( c]Cuba
blac0mailing -2ain an the E?]]@ $;;."
3olosirea izienilor 2olitici 2e 2ost e marionete &n negocierile internaionale
emonstreaz c regimul cubanez la nivelul anului $;;. nu avea nicio intenie &n
&mbuntirea re2turilor omului" Eliberarea Marthei Beatriz RoOue %i a altor izieni
&nchi%i &n martie $;;* a #ost eterminat e 2resiunile internaionale la care a #ost su2us
guvernul cubanez %i bine&neles 2entru a nu 2iere legturile cu ?niunea Euro2ean %i cu
ali actori im2ortani e 2e scena internaional" Cn acel moment regimul cubanez a 2us
accentul 2e imagine e6tern@ 2e moul &n care este 2erce2ut Cuba &n a#ar" Cn aceste
coniii trebuie 2us urmtoarea &ntrebare( $e ce nu -a (inut de aceat ima)ine i .n
martie-aprilie J332 c#nd .n urma unor ac(iuni ful)er% Cuba din nou a intrat .n vizorul
comunit(ii interna(ionale pentru .nclcarea )rav a drepturilor omuluiU ?n 2osibil
rs2uns la aceast &ntrebare 2oate #i com2us in c<teva cuvinte care e62lic totul #r s
#ie nevoie e o e62licaie( regimul castrist care este unul autoritar@ eine controlul asu2ra
&ntregii societi %i o mani2uleaz u2 bunul 2lac"
Printre 2rizonierii 2olitici care au #ost eliberai &n anul $;;. se regsesc Escar
Es2inosa Che2e @ Marcela Lo2ez %i Margarita Broche@ toi activi%ti &n #avoarea re2turilor
omului AGrogg $;;.( !B" Ceea ce creeaz o stare e con#uzie este #a2tul c Martha
Beatriz RoOue &ntr)aevr a #ost eliberat la insistenele o2iniei internaionale@ ar chiar %i
u2 ce a ie%it in &nchisoare a #ost inut &n arest la omiciliu in motive e sntate
APanella $;;1B"
Cn 2lan i2lomatic@ Cuba a reluat legturile cu statele euro2ene 2<n la s#<r%itul
lunii ianuarie $;;1" =ot &n aceia%i lun au #ost sus2enate oar tem2orar sanciunile
i2lomatice ao2tate 2e 1 iunie $;;* AXle2al $;;4( .B" =otoat ?niunea Euro2ean a
stabilit s cristalizeze contactele cu izienii@ hotr<n ca ace%tia s #ie invitai la rece2ii
i2lomatice 2recum %i la srbtorile naionale" 'ceast ecizie a eterminat a2ariia unui
val e nemulumire chiar &n interiorul statelor membre@ cea mai mare am2loare av<nu)le
cele e62rimate e Vaclav Iavel" 'cesta cunosc<n #oarte bine ce 2resu2une a #i izient
&ntr)un stat cu regim comunist %i ce &nseamn s lu2i 2entru a)i a2ra re2turile sau s
2strezi tcerea atunci c<n este nevoie a #cut mai multe eclaraii &n 2res &n carul
crora a vorbit es2re( Gindecen(a acetei noi atitudiniH @ aic com2ortamentul inaecvat
al ?niunii Euro2ene A'mmar $;;1( 5$B"
?niunea Euro2ean a emonstrat 2rin aciuni concrete c ore%te s se anga8eze &n
2rocesul e &mbuntire a re2turilor omului &n Cuba" ?na intre cele mai e succes
aciuni s)a realizat 2rin intermeiul Premiului -a0harov" 'st#el ac &n anul $;;$ acest
2remiu a #ost acorat lui EsWalo Paya@ &n anul $;;1 a venit r<nul gru2ului numit
$oamnele .n Alb 2entru a 2rimi acest 2remiu" 'ceste oamne sunt soiile izienilor
&nchi%i &n anul $;;*" Pentru a emonstra nevinovia acestor izieni@ aceste #emei
&mbrcate &n alb merg &n #iecare uminic la biserica in istrictul Miramar@ Iavana@
u2 care GproteteazH &n lini%te 2e strzile in cartier" Puterea lor nelimitat e a lu2ta
2entru o cauz rea2t este ilustrat e cuvintele lierului@ Gisela Delgao ( GQoi untem
femeile .n alb i doamnele care nu vor dea .napoiH A3ran0 $;;1( $B"
Culoarea alb re2rezint 2acea %i nevinovia 2rizonierilor 2olitici"Ca %i &n cazul
lui EsWalo Paya@ autoritile cubaneze nu le)au 2ermis Doamnelor &n 'lb s mearg &n
Euro2a 2entru a)%i 2rimi 2remiul" La un an u2 acorarea acestei istincii una intre
aceste oamne &i s2unea Garciei Perosa@ membr a 3unaiei /aionale Cubano)
'mericane@ c<t e im2ortant este acest 2remiu 2entru ele eoarece re2rezint o ova
vie a #a2tului c 2rimesc s2ri8in internaional" 'cest 2remiu are o in#luen eosebit
asu2ra Doamnelor &n 'lb eoarece 2otrivit unei mrturii a Garciei( Gle ofer o mare
protec(ie9 $e fapt .neamn fie recunocute .n afara Cubei i de aemenea fie
cunocute .n interiorul CubeiH
!
" 'ciunea Doamnelor &n 'lb a #ost com2arat cu
mi%carea unor #emei in 'rgentina care &n anii !:5; utilizau acelea%i metoe 2entru a a#la
mai multe in#ormaii es2re co2iii lor care au is2rut &n tim2ul ictaturii militare
$
Aeste
vorba e celebrele Mares e Plaza e Mayo Q9 Edit9B"
Gru2ul 2aci#ist $oamnele .n Alb 2<n &n 2rezent a avut un succes eosebit 2e
scena internaional@ ar &n 2lan intern rezultatele aciunii lor &nc nu sunt concretizate
eoarece guvernul cubanez nu a #ost is2us s elibereze izienii 2olitici &nchi%i &n $;;*@
in numrul total e 51 oar !. #iin eliberai &n mo coniionat AXle2al $;;4( 1B"
Cuba a 2rimit critici ure 2entru &nclcarea grav a re2turilor omului %i in
2artea E"/"?" Ra2oartele realizate &n anii $;;1 %i $;;4 e ctre Christin Chanet care este
re2rezentantul 2ersonal al Cnaltului Comisar 2entru Dre2turile Emului re2rezint
instrumente utile care scot &n evien &nclcarea grav a re2turilor omului e ctre
guvernul cubanez" Cn 2rimul r<n este 2rezentat rul tratament la care sunt su2u%i &n
&nchisori izienii care au #ost arestai &n a2rilie $;;*" Cn al oilea r<n@ 2e baza acestor
ra2oarte Comisia 2entru Dre2turile Emului #ace anumite recomanri regimului cubanez
care bine&neles ar trebui %i a2licate" 'cestea sunt( re#ormarea coului civil@ moratoriul cu
2eea2sa introus &n $;;; %i care a #ost &nclcat &n anul $;;*@ abolirea 2ee2sei cu
moartea
*
"
Membri ai rezistenei cubaneze au #cut cunoscut &n &ntreaga lume tratamentul
inuman la care sunt su2u%i colegii lor &n &nchisori" ?n caz concret este acela al lui Ra#ael
>barra RoOue@ 2re%eintele e onoare al Partiului Democrat care &n ata e !4 octombrie
$;;* a#lat &n &nchisoarea Combinao es Este in Iavana a 2rotestat 2entru
neres2ectarea re2turilor omului" El a cerut s stea &ntr)un com2artiment se2arat e cel al
criminalilor care &l insultau %i a re#uzat s 2oarte uni#orma 2e care o 2urtau si ceilali
2rizonieri" Pentru c a avut cura8ul s + %i revenice re2turile@ RoOue a #ost torturat %i
btut &n aceea%i zi
.
" Mai mult ec<t at<t %i #amiliile 2rizonierilor 2olitici sunt 2ersecutate
2rin iverse mi8loace( tortur 2sihologic@ evastarea caselor@ ascultarea iverselor
iscuii AXle2al $;;4( 1B"
Cn 2o#ia criticilor internaionale@ msurile re2resive &m2otriva izienilor 2olitici
au continuat %i &n anul $;;1" 'st#el 2e !* iulie@ au #ost arestai $; e oameni oar 2entru
c au luat 2arte la emonstraiile 2aci#iste inute &n ca2ital APanella $;;1B" Pe $$ iulie
alte *; e 2ersoane au #ost arestate oar 2entru c au 2rotestat &n #aa 'mbasaei
3ranceze@ cer<n eliberarea izienilor 2olitici" Cn carul unei &nt<lniri la teatrul Xarl)
Mar6 in Iavana@ 3iel Castro &n #aa a 1;;; e invitai i)a criticat 2e izienii 2olitici
s2un<nu)le Gva)abonzi H %i GmercenariH eoarece com2loteaz &m2otriva intereselor
statutului@ #iin consierai a #i aliaii -"?"'" A'mmar $;;1( 5*B -e observ estul e clar
c &n 2o#ia criticilor internaionale@ lierul e la Iavana 2ro#it e orice ocazie 2entru a)
%i mani#esta is2reul #a e izienii 2olitici" Ceea ce este 2arao6al este #a2tul c 2e
2lan intern ace%tia sunt su2u%i la tot #elul e abuzuri@ iar 2e scena internaional sunt
a2reciai 2entru ca2acitatea lor e a lu2ta &m2otriva regimului castrist"
1
$;;4 -a0harov Prize)su22orting #reeom o# thought aroun the Worl@ Euro2ean Parliament@ $;;4"
2
cLaies@ >brahim an re2orters 8oint -a0harov 2rize WinnersH@ Euro2ean Parliament@ $;;1"
3
c-ituation on Iuman rights in CubaH@ Commission on Iuman Rights@ Consiliul economic %i -ocial@ $;;4@
2" :"
4
Yritten Ouestion to the Council@ Jose Ribeiro e Castro@ -ub8ect( cCuba)2olitical 2risonersH@ $;;*"
E#c*! r!a,ii!or dintr Uni*na E*ro2an #i C*/a
Politica ao2tat e #iecare stat membru al ?niunii Euro2ene re2rezint un alt
#actor care &m2ieic ezvoltarea relaiilor intre ?niunea Euro2ean ca &ntreg %i Cuba"
Cn acest caz se 2une 2roblema statelor in Euro2a e Est" -usanne Gratius@ eitor al
3unaiei 2entru Relaii >nternaionale %i Dialog E6tern in Mari@ consier c aceste
state mani#est o atituine o#ensiv #at e Cuba eoarece consier c aceasta are un
regim autoritar %i nu ore%te s realizeze 2rocesul e schimbare" 'u trecut %i ele 2rin
aceast e62erien@ cea a regimului autoritar@ &n schimb au #ost is2use s ao2te re#orme
viabile care au eterminat a2ariia 2rocesului e tranziie" ?nele intre acestea au relaii
#oarte eschise cu -"?"' %i e aceea au tenina e a mani#esta o 2oziie ur #a e
guvernul cubanez AGratius $;;5( 9B"
3iel Castro &n 2ermanen a acuzat ?niunea Euro2ean e com2licitate cu -"?"'
%i acesta a #ost unul intre motivele eseniale 2entru care relaiile intre cele ou 2ri nu
au evoluat" Pentru lierul e la Iavana aceste acuze re2rezint oar un 2rete6t 2entru c
e6ist i#erene #oarte mari &ntre 2olitica ao2tat e ?niunea Euro2ean #a e Cuba %i
acea a -"?"'" 'st#el ?niunea Euro2ean a o2tat 2entru o tranziie 2aci#ist %i graual
care s #ie realizat &n Cuba &n tim2 ce 2uterea american urmre%te istrugerea regimului
castrist" Cea mai mare i#eren &ntre ele se regse%te &n omeniul economic" Cn tim2 ce
?niunea Euro2ean militeaz 2entru coo2erarea economic@ -"?"' 2re#er s im2un
sanciuni ure 2recum embargoul %i legea Ielms)Burton" /iciuna intre aceste 2olitici nu
a #ost e#icient 2entru c nu au avut ca rezultat schimbarea ci 2arao6al au &ntrit 2uterea
regimului lui Castro A'lbiani $;;4( :*B"
-arah 'lbiani este cea care &n lucrarea sa Encuentro ' denecuentro9 Le
relazioni tra l;Unione Europea e Cuba :0611-J332< vorbe%te es2re bene#iciile unui
2osibil acor e coo2erare &ntre cele ou 2ri" Cuba 2rin intermeiul acestui acor
2oate s obin accesul la resurse #inanciare im2ortante@ a8utoare umanitare consistente@
iar in 2unct e veere 2olitic ar 2rimi recunoa%terea legitim a moelului social"
?niunea Euro2ean ar bene#icia %i ea e o serie e avanta8e( in 2unct e veere
economic@ ar 2utea ezvolta coo2erarea cu cea mai vast insul in 'ntile@ iar in 2unct
e veere 2olitic 2osibilitatea e a avea o contribuie eosebit la realizarea 2rocesului e
emocratizare in Cuba A'lbiani $;;4( :;B"
'c%i"/*! d 2*tr !a Eavana-o no* #an) 2ntr* 2o2or*! c*/anz U
Pe ata e $!iulie $;;4@ 3iel Castro in motive e sntate a trans#erat 2uterea
#ratelui su Raul Castro AGratius $;;5( !B" De atunci %i 2<n &n momentul e #a &n 2resa
internaional au a2rut tot #elul e zvonuri es2re o iminent moarte a lierului e la
Iavana" De #a2t es2re 2rbu%irea regimului castrist s)a tot vorbit &nc e la
ezintegrarea ?R--)ului" '%a cum susine %i Darren IaW0ins@ Cuba o#er un e6em2lu
viu al moului &n care un regim autoritar a trebuit s treac 2este at<tea obstacole %i cu
toate acestea a su2ravieuit AIaW0ims !::9( 4B"
Cn acest conte6t@ cea care a consierat c este necesar gsirea c<t mai ra2i a
unei soluii 2entru rezolvarea 2roblemei re2turilor omului &n Cuba este mi%carea
anticastrist in Miami@ >unta Batriotica Cubana" 'ceasta &n ata e !9 ianuarie $;;5 a
trimis o scrisoare Parlamentului Euro2ean 2rin care &%i mani#est &ngri8orarea #a e
situaia elicat &n care se a#l Cuba" Pentru remeierea gravelor 2robleme cu care se
con#runt societatea cubanez@ aceast organizaie 2ro2une o serie e soluii( crearea unui
guvern neutru care s 2rimeasc s2ri8inul comunitii internaionale@ eliberarea
2rizonierilor 2olitici@ organizarea e alegeri libere %i restaurarea Constituiei in anul
!:.;
!
"
Junta Patriotica Cubana a trimis aceast scrisoare Parlamentului Euro2ean
eoarece ore%te ca aceast instituie &m2reun cu celelalte instituii euro2ene s 8oace un
rol im2ortant &n realizarea schimbrii 2e insul" -e observ estul e clar c ?niunea
Euro2ean este vzut ca 2rinci2al meiator &ntre 2o2orul cubanez %i comunitatea
cubanez in -"?"' re2rezentat &n acest caz e >unta Batriotica Cubana" ?n 2as
im2ortant &n a2ro#unarea relaiilor intre Cuba %i ?niunea Euro2ean l)a constituit vizita
2e care Miguel 'ngel Moratinos@ Ministrul e E6terne al -2aniei a realizat)o la Iavana
&n 2erioaa !)* a2rilie $;;5 la iniiativa lui RoOue" Cei oi mini%trii au stabilit s
realizeze un acor 2entru stabilirea e consultri 2olitice@ acor care s inclu %i
concretizarea unui ialog &n materie e re2turile omului" 'ceast &nt<lnire a #ost estul
e constructiv 2entru c cele ou 2ari au a8uns la concluzia 2otrivit creia Cuba %i
-2ania au o relaie bazat 2e vechi legturi istorice@ culturale@ economice %i 2olitice care
trebuie a2ro#unate
$
" 3a2tul c 2artea cubanez a #ost interesat e stabilirea unei viitoare
coo2erri &n materie e re2turile omului av<n ca 2unct e 2lecare res2ectarea
2rinci2iilor 2revzute &n Carta E/? re2rezint 2osibilitatea unei schimbri %i a
eschierii nu numai #a e -2ania ci si #a e ?niunea Euro2ean"
Conc!*zii
Problematica re2turilor omului care e asemenea este estul e com2le6
re2rezint una intre cauzele 2rinci2ale 2entru care Cuba nu este acce2tat &n iverse
organizaii regionale" Regimul cubanez care re2rezint un sistem re2resiv nu acce2t s
#ac nicio schimbare &n omeniul re2turilor omului %i libertilor #unamentale@ iar cea
care are e su#erit e 2e urma msurilor restrictive ale guvernului este 2o2ulaia" =otoat
lierul e la Iavana nu acce2t s &ne2lineasc criteriile cerute e ?niunea Euro2ean %i
E/? &n ceea ce 2rive%te &mbuntirea re2turilor omului 2e motiv c nimeni nu trebuie
s se im2lice &n 2roblemele interne ale statului cubanez"
=rebuie rezolvat 2roblema einuilor 2olitici care se a#la &n &nchisoare in anul
$;;*" -e 2une &ntrebarea( Cum poate fi rezolvat aceat itua(ieU Rs2unsul la aceast
&ntrebare este estul e com2le6@ ar cu siguran cea mai bun soluie care 2oate #i
acce2tat &n momentul e #a este rbarea" Cmbuntirea re2turilor omului &n Cuba
nu se 2oate realiza &n mo s2ontan ci tre2tat "
1
Junta Patriotica Cubana@ cCuban historic crossroas mani#esto@ ' crucial call too the #ree WorlH@ $;;5@
22"!)$"
2
H?n acuero@ una eclaraciRn y un comunicao@ sellan el encuentro entre los ministros e6teriores e Cuba
y Es2a_aH@ * a2rilie $;;5@ Documente interne ale Ministerului e '#aceri E6terne Cubanez"
Din acest 2unct e veere este #oarte im2ortant mesa8ul 2e care EsWalo Paya l)a
rostit &n Parlamentul Euro2ean &n anul $;;*@ &n momentul &n care a 2us 2roblema
eliberrii celor 51 e einui( GEroii civici combatan(i ai Cubei - poporul obinuit care a
emnat Broiectul Earela - nu poart arme9 Qici una dintre m#ini nu ete .narmat9 Qoi
mer)em cu ambele m#ini .ntine oferind bra(ele noatre tuturor cubanezilor fra(i i
urori i tuturor oamenilor din lumeH" =otoat &n acela%i iscurs Paya a iscutat es2re o
2osibil conciliere cu regimul cubanez ar numai &n coniiile &n care acesta va #i is2us
s schimbe situaia re2turilor omului
!
" Viitorul 2entru Cuba const tocmai &n ca2acitatea
acestor izieni e a ezvolta ci e comunicare cu ?niunea Euro2ean 2recum %i cu
comunitatea cubanez in e6il &n s2ecial cea in Miami"
Pentru rezolvarea situaiei re2turilor omului &n Cuba este nevoie %i e realizarea
unui #ront comun &ntre ?niunea Euro2ean@ E"/"? %i acele state in 'merica Latin care
lu2t 2entru 2romovarea valorilor emocratice" Prile im2licate trebuie s 2oarte o serie
e iscuii cu guvernul cubanez 2entru a)l etermina 2e acesta s realizeze o serie e
concesii &n omeniul re2turilor omului" Mai &nt<i guvernul ar trebui s)i elibereze 2e
izienii 2olitici &nchi%i &n anul $;;* %i s le acore acestora 2osibilitatea e a alege
calea e6ilului &n cazul &n care oresc acest lucru" 'ceast msur 2recum %i res2ectarea
re2turilor %i libertilor #unamentale 2ot #i 2use &n 2ractic numai &n coniiile &n care
guvernul se arat is2us s introuc aceste schimbri" 'ceste lucruri 2ot #i realizate@ ar
2entru obinerea unor succese e urat actorii im2licai &n #ormarea #rontului comun nu
trebuie s ao2te calea constr<ngerilor %i a 2resiunilor ci im2otriv trebuie s ao2te o
meto mult mai moerat cum este cea a 2rezentrii &n #aa guvernului cubanez a
avanta8elor care ecurg in &mbuntirea re2turilor omului" Cn acest caz vorbim e
integrarea regional a Cubei@ integrare care ar 2utea #ii susinut e c<t mai multe state
in zon"
Cu toate acestea cea mai bun soluie ar #i ca izienii 2olitici %i guvernul
cubanez s stea la masa tratativelor %i s gseasc o cale e com2romis 2entru a rezolva
2roblema re2turilor omului cu care Cuba s)a con#runtat in anul !:1: %i 2<n &n 2rezent"
5i/!io&ra3i
Monografii
'mmar@ 'lain@ Cuba Qotra= Le ecret d;Atat de Hidel Catro@ Plon@ 3rance@ $;;1"
1
cCuba /ational Reconciliation@ =as0 #orce on memory@ truth an 8ustice c @ $;;*@ 2" 44"
3ogel@ Jean 3rancois@ Bertran Rosenthal@ Hin de iecle a la Favane% le ecret du
puvoir cubain@ Eitions e -euil@ !::*@ Paris"
3orsythe@ P"Davi@ Fuman ri)*t in international relation@ a >>)a eiie@ Cambrige
?niversity Press@ /eW Nor0@ $;;4"
Gott@ Richar@ Cuba% a neD *itor'@ Nale ?niversity Press@ $;;1"
Lanche@ Charles@ Fitoire de l;Ameri&ue *ipani&ue de Bolivar a nou jour@
l]Iarmattan@ Paris@ $;;*"
Letrilliant@ Philli22e@ Cuba% l;e)lie et la revolution% aproc*e d;une concurrence
conflictuelle@ l]Iarmattan@ $;;1"
Rab0in@ Rhoa@ HIuman rights in CubaH &n >rving Louis IoroWitz AeitorB@ Cuban
communim@ a V>>)a eiie@ =ransaction Publishers@ /eW Jersey@ !:9:"
-0imore@ =homas E"@ Peter I"-mith@ ?odern Latin America@ >V eiie@ E6#or
?niversity Press@ /eW Nor0@ $;;."
-0ier0a@ Vol0er% Hidel Catro% El Comandante@ Eitura 'lvi0@ Paris@ $;;."
Yright@ =homas C"@ Latin America in t*e era of t*e Cuban revolution@ eiie revizuit@
Praeger@ Yest2ort@ $;;!"
Articole n reviste de specialitate i periodice
'lbiani@ -arah@ HEncuentros y esencuentros9 Le relazioni tra l]?nione Euro2ea e Cuba
A!:99)$;;*BH@ >ean ?onnet f/obert Sc*uman Baper Serie@ ?niversity o# Miami@ vol"4@
nr"9@ martie $;;4@ 2" !):*"
Bayo@ 3rancesc@ cLes relaciones@ 2ol7ticos entre Es2a_a y Cuba@ Continuia histRrica y
a8ustes #recuentesH@ $ocumento CI$,B% Serie= AmArica Latina@ nr !4@ ecembrie $;;4@
2"1)4$"
Bayo@ 3rancesc@ HLas tensiones entre Cuba y Euro2a con Estaos ?nios trans#unaH@
Queva Sociedad @ nr"!:;@ martie)a2rilie $;;.@ 2"91):!"
Dem2sey@ Juy@ La22er@ Richar@ cCastro attac0s Euro2e #or meling in CubaH@
Hinancial Cime@ Lonon@ $9 iulie $;;*@ 2"!9"
3ran0@ Marc@ cLaies in White in rare Win #or Cuban issientH@ eition -"?"'@ Hinancial
Cime@ Lonon@ *! octombrie $;;1@2"$"
Gratius@ -usanne cDebates on Cuba]s 2resent an #uture #oreWorH@ Canadian
Houndation for t*e America% Hocal Boint@ eiie s2ecial@ EttaWa@ #ebr" $;;5@ 2"! )!;"
Grogg@ Patricia cCuba release o# #ive issients seen as easing E? ialogueH@ -lobal
Information QetDorO@ /eW Nor0@ ! ecembrie $;;.@ 2" !"
IaW0ins@ Darren@ u]-ustaining authoritarian rule( emocratization theory meets Cuba]]@
Bri)*am Xoun) Univerit'@ ra#t)!9 se2tembrie !::9@ Pre2are #or 2resentation at the
FF> Latin 'merican -tuies 'ssociation Con#erence in Chicago@ >llinois@ $.)$4
se2tembrie !::9@ 22"$)*."
Xle2al@ >a0ul0@ HPolicy Pa2er)PosiciRn Comfn e la ?E hacia Cuba@ 'lternativas y
recomenacionesH@ Aociation for international Affair% Beople in QeedfBonti
Houndation@ Praga@ a2rilie $;;4@ 22"!):"
/aeau@ Christia@ HEtue -ocio)EconomiOue et PolitiOue( Cuba A!:9:)$;;1BH@
,bervatoire de Ameri&ue@ ?niversite u Quebec a Montreal@ ec" $;;1@ 22"!)** "
Pascal@ 3letcher@ cCastro etermine to resist increasing 2ressure #or changeH@ 3inancial
=imes@ Lonon@ $9 noiembrie !::4@ 2"*"
Pascal@ 3letcher c=ight security #or trial o# Cuban issientsH@ Hinancial Cime@ Lonra@ $
martie !:::@ 2"5"
Pascal@ 3letcher@ cE? urges Iavana to broaen release o# etaineesH@ Hinancial Cime@
Lonon@ $1 #ebruarie !::9@ 2" 1"
Roy@ JoaOuin@ c=he Euro2ean 'nchoring o# Cuba( #rom 2ersuasion an goo intensions
to contraiction an #rustrationH@ LorOin) Baper Series@ Miami Euro2ean ?nion Center@
?niversity o# Miami@ vol $@ nr 4@ mai $;;$@ 2"! ) .;"
Roy@ JoaOuin@ c=he Euro2ean ?nion Perce2tion o# Cuba@ #rom #rustration to irritationH@
Hocal% Canadian Houndation for t*e America@ $;;*@ 2"!)!:"
eee@ HEl muno se abre a Cuba"'vances hacia su 2lena inserciRn internationalH@ /ueva
-ociea @ nr !15@ se2tembrie)octombrie !::9@ 2"!4)$9"
HCuba /ational Reconciliation" =as0 #orce on memory@ truth an 8usticeH@ Latin
American and Caraibbean Center@ 3loria >nternational ?niversity@ $;;*@ 2"!)!!;"
Alte documente i materiale
Iabel@ Janete@ cIavana uner #ire #rom Ielms ) BurtonH@ #ebruarie !::5@ is2onibil la
htt2(TTmonei2lo"comT!::5T;$T!1cuba@versiunea &n englez@ accesat la !$ a2rilie $;;5 "
Panella@ Marco@ HIuman rights violations in Cuba an the Eu]s 2olicy o# ialogueH@
Yritten Ouestion E)*!19T;1 to the Council@
htt2(TTWWW"euro2arl"euro2a"euTregistreTOuestionsTecritesT$;;1T*!19TP4aQEA$;;1B*!19)
E/"oc@ accesat la !4 a2rilie $;;5"
Cuba; repreive mac*iner'@ Iuman rights Watch@ /eW Nor0@!:::"
HRa2ort on the situation o# humn rights in CubaH by the -2ecial Ra22orteur Carl)Johan
GRE=I@ ETC/".T!::4T4;@ Commision on human rights @ Economic an -ocial Council@
5 #ebruarie !::4@ is2onibil 2e
htt2(TTaccesss"un"orgTocT?/DECTGE/TG:4T!;1T.:TPD3TG:4!;1.:"2#b
E2enElemnt @ accesat la ! marie $;;5@ 22"!)**"
c-ituation o# human rights in CubaH@ Economic an -ocial Council@ Comission on
Iuman Rights@ . ianuarie $;;1@ETCI".T$;;1T**@ 22" 9):"@is2onibil 2e
htt2(TTaccesss"un"orgTocT?/DECTGE/TG;1T!;$T.:TPD3TG;1!;$.:"2#bE2enElement @ accesat la !
martie $;;5"
c-ituation on Iuman rights in CubaH@ Commission on Iuman Rights@ Consiliul economic
%i -ocial@ $; ianuarie $;;4@ 2":@ is2onibil 2e
htt2(TTaccesss"un"orgTocT?/DECTGE/TG;4T!;*T;:TPD3TG;4!;*;:"2#bE2enElement @ accesat la !
martie $;;5"
HDeclaration by the Euro2ean ?nion on the shooting oWn o# tWo civilian aircra#t by the
Cuban authoritiesH@ is2onibil 2e
htt2(TTWWW"consilium"euro2a"euTueDocsTcmsaDataTocsT2ressataTenTc#s2T;$4a;!!:"htm@ accesat la
$";."$;;5"
cDeclaration by the Presiency on behal# o# the Euro2ean ?nion concerning the arrest o#
o22osition members in CubaH@ Brussels@ $4 martie $;;*@ is2onibil la
htt2(TTWWW"consilium"euro2a"euTueDocsTcmsaDataTocsT2ressataTenTc#s2T51$*$"2#@ accesat la !
martie $;;5"
HCuba@Euro2ean Parliament resolution on CubaH@ P1a='A$;;.B;*5:@ is2onibil 2e
htt2(TTWWW"euro2arl"euro2a"euTregistreTseancea2leniereTte6tesaao2tesTe#initi#T$;;.T;.)
$$T;*5:TP1a='A$;;.B;*5:aE/"2#@ accesat la !4 a2rilie $;;5
cEuro2ean Parliament@ resolution on the Eu]s 2olicy toWars the Cuban governmentH@
*;";!"$;;4@htt2(TTWWW"euro2arl"euro2a"euTregistreTseancea2leniereTte6tesae2osesT2ro2a
resacommuneT$;;4T;;51TP4aRCA$;;4B;;51aE/"2#@ accesat la !4 a2rilie $;;5
Yritten Questions E)$.:*!;.@ Jose Ribeiro e Castro APPE)DEB to the Council@ -ub8ect(
]]Cuba blac0mailing -2ain an the E?]]@
htt2(TTeuro2arl"euro2a"eu"TregsistreTOuestionsTecritesT$;;.T$.:TP4aE/"oc@ accesat la !4
a2rilie $;;5"
Yritten Ouestione to the Council@ Jose Ribeiro e Castro@ -ub8ect( HCuba)2olitical
2risonersH@
htt2(TTWWW"euro2arl"euro2a"euTregsitreTOuestionsTecritesT$;;*T*.:*TP1aQEA$;;*B*.:*aE
/"oc@ accesat la !4 a2rilie $;;5"
c$;;4 -a0harov Prize)su22orting #reeom o# thought aroun the Worlc@ Euro2ean
Parliament@ htt2(TTWWW"euro2arl"euro2a"euTneWsT2ublicT#ocusa2ageT;;9)!;1!9)$1.);:)
*5):;!)$;;4;:!!3C-!;1;!)!!);:)$;;4Te#aulta2;;!aen"htm@ accesat la !4";." $;;5"
HLaies@ >brahim an re2oretrs 8oint -a0harov 2rize WinnersH@ Euro2ean Parliament@
htt2(TTWWW"euro2arl"euro2a"euTneWsT2ublicT#ocusa2ageT;;9)!1*;)$:*)!;).$):;!)
$;;1!;!53C-;!1$9)$;)!;)$;;1)$;;1Te#aulta2;;!c;;*aen"htm@ accesat la !4";."$;;5"
Junta Patriotica Cubana@ cCuban historic crossroas mani#esto" ' crucial call too the #ree
WorlH@ !9 ianuarie $;;5@
http://www.europarl.europa.eu/reg#stre/courr#er7off#c#el/arr#3ee/2007/'44'768"9
2007:0012294"51:7'&.pdf @ accesat la !4 a2rilie $;;5"
H?n acuero@ una eclaraciRn y un comunicao@ sellan el encuentro entre los ministros
e6teriores e Cuba y Es2a_aH@ * a2rilie $;;5@ Documente interne ale Ministerului e
'#aceri E6terne al Cubei"
Po!itica nr&tic 4n A"rica Latin
Caz*! Vnz*!i
Rzvan Victor Pant!i"on
Univr)itata din 5*c*r#ti
Univr)itata din 5o!o&na (Ita!ia(
Dezbaterile %i iscuiile 2rivin o nou orine energetic monial@ 2recum %i
moul &n care 2roblematica resurselor energetice@ &n s2ecial cele 2etroliere@ in#lueneaz
evoluiile 2olitice regionale %i internaionale sunt eosebit e actuale@ mai ales &n
conte6tul &n care Comitetul 2entru Dezvoltarea Durabil al /aiunilor ?nite a inclus
chestiunea energiei re2t unul intre subiectele 2rinci2ale ale lucrrilor %i ezbaterilor
care au avut loc &n 2erioaa $;;4 + $;;5"
'cest stuiu &ncerc s analizeze 2olitica energetic latino)american insist<n 2e
cazul Venezuelei@ consierat unul simbolic atorit #a2tului c ea eine cele mai mari
zcminte e 2etrol in 'merica Latin" Cn acela%i tim2 ne 2ro2unem s analizm
iversele moele e integrare energetic regional %i &n ce msur resursele energetice
constituie o moalitate e realizare a unei i2lomaii active@ care are re2t sco2 e62ortul
e ieologie@ e 2roiect 2olitic" Cn acest sco2 orim s stuiem &n ce #el 2rezena %i
in#luena 2e care Re2ublica Bolivarian Venezuela le are &n zona 'mericii Latine@ ar nu
numai@ &n s2ecial u2 venirea la 2utere a lui Iugo Ch,vez@ se 2ot e62lica 2rin utilizarea
energiei ca mone e negociere"
'naliza evoluiei societii umane relev #a2tul c orice civilizaie eine o
Gordine ener)eticH care im2lic o articulare &ntre 2rouctori %i consumatori %i care are
re2t a6 central e aciune@ &nelegere sau con#lict@ o surs e energie ominant" Cn
2rezent combustibilii #osili continuu s rm<n 2rinci2ala surs e energie@ &ns moul
&n care aceast resurs este gestionat evine in ce &n ce mai com2le6@ eoarece #iin o
resurs strategic@ 2etrolul nu este su2us oar comanamentelor 2ieei" Pe 2iaa 2etrolului
conuce economia 2olitic@ ceea ce im2lic as2ecte legate e ominaia asu2ra anumitor
s2aii geogra#ice@ at<t e rezerve@ c<t %i e e62loatare@ 2recum %i asu2ra rutelor 2entru
trans2ort %i comer" E6tragerea@ 2relucrarea %i comercializarea 2etrolului im2lic o
com2le6 articulare e interese@ mai ales &n ceea ce 2rive%te renta 2etrolier@ a crei
istribuie este motiv e 2ermanente negocieri A'lbavera $;;4( *:B"
Consierm c nu este o alt regiune &n lume &n care energia %i 2olitica s #ie
relaionate e o manier at<t e str<ns@ ca &n 'merica Latin" Com2aniile 2etroliere sau
e e62loatare a gazului natural a#late &n 2ro2rietatea statului sunt consierate un semn al
suveraniti naionale@ #iin tratate ca ni%te simboluri naionale cu o &nalt &ncrctur
a#ectiv" Materiile 2rime@ &n s2ecial gazul %i 2etrolul@ sunt instrumente como e utilizat
&n carul relaiilor internaionale sau regionale Ae6em2lul cel mai recent este re#uzul
Boliviei e a livra gaz metan Re2ublicii Chile@ 2entru a o obliga 2e aceasta in urm s &i
reea zona e ie%ire la ocean@ 2ierut &n urma Rzboiului Paci#icului la s#<r%itul
secolului al F>F + leaB ALin0ohr $;;4( :;B"
Cn 'merica Latin energia este 2rezent &n ree#inirea a numeroase cooronate ale
situaiei locale %i regionale" Cn #iecare intre omeniile sau as2ectele &n care energia este
2rezent ea se mani#est at<t ca un #actor generator e relaii e coo2erare@ c<t %i e noi
s2erane sau temeri e integrare %i e con#lict@ e securitate sau insecuritate@ e
guvernabilitate sau ne)guvernabilitate"
Vom 2rezenta &n continuare c<teva ate statistice 2entru a &nelege mai bine
im2ortana 2e care resursele energetice o au 2entru 'merica Latin" Con#orm
inicatorilor Erganizaiei Latinoamericane a Energiei@ 'merica Latin &m2reun cu zona
Caraibilor 2rouc :M in energia monial" Petrolul %i erivatele sale care e6ist aici
re2rezint !*@1M in rezervele moniale %i !*@9M in 2roucia monial" ASanoni $;;4(
!55B
Desco2eririle recente in zona 3aliei Erinocco@ consierat re2t cea mai
im2ortant rezerv e 2etrol brut a 2lanetei #ac ca Venezuela s aib resurse e 2etrol
a2roa2e la #el e mari ca cele ale 'rabiei -auite" ALemoine $;;1( 9B Cns la nivelul
regiunii aceste resurse sunt concentrate &n c<teva state@ este vorba e Me6ic ar mai ales
e Venezuela@ ast#el &nc<t s)a ezvoltat ieea c at #iin aceast concentrare@ este
evient #a2tul c regiunea 'mericii Latine nu 2oate 8uca un rol relevant ca &ntreg@ a%a
cum este e e6em2lu cazul statelor arabe" Ca atare 2rinci2alele state 2rouctoare e
2etrol in zon trebuie s evin lierul unei integrri regionale@ care e alt#el a &nce2ut
s evin o realitate Avom analiza ulterior iversele 2lanuri e integrare regional %i e
creare a unor structuri %i relaii e coo2erare %i e colaborare &n omeniul energeticB"
Pe termen lung 2olitica energetic latino)american urmre%te &ns rezolvarea
unora intre 2roblemelor srcie@ li2sei e echitate@ 2recum %i alte as2ecte vitale 2entru
echilibrul social %i economic" Cn veerea realizrii acestor sco2uri se vrea reorientarea
2oliticilor energetice &n sensul unei ezvoltri sustenibile@ care uneori 2oate s se
mani#este &n etrimentul com2etitivitii"
-unt o serie e cercettori care 2ornin e la e62eriena statelor Lumii a =reia &n
general@ %i a 'mericii Latine &n s2ecial@ ale cror economii s)au bazat mult tim2 oar 2e
e62ortul e materii 2rime@ consier c aceast s2ecializare 2e e6tracia %i e62ortul e
resurse naturale nu auce cu sine ezvoltarea" Vom 2rezenta 2e scurt argumentele
acestora eoarece consierm c ele sunt un 2unct e veere interesant %i care intr &n
contraicie cu tezele o#iciale@ consierate e ma8oritatea ca aevruri absolute@ 2otrivit
crora cu c<t se e62ort mai mult cre%te venitul rii %i ca atare se realizeaz o ezvoltare
economic"
?n 2rim 2osibil e#ect al unei ast#el e ezvoltri este acela c 2trunerea e
valut 2e 2iaa intern ca rezultat al e62ortului va uce la a2recierea moneei naionale
ceea ce va uce la 2re8uicierea sectoarelor manu#acturier %i agricol e62ortatoare" Cn
acela%i tim2 va cre%te nivelul im2orturilor care sunt mai ie#tine %i care vor &m2ieica
ezvoltarea unei economii viabile %i sustenabile" Meninerea unei monee 2uternice &n
ra2ort cu moneele strine@ #r s aib &n s2ate o susinere economic urabil 2oate
uce la cre%tere a e#icitului e cont curent %i chiar la crize economice urmate e
2rbu%irea moneei Acel mai recent caz este cel al 2uternicei crize in 'rgentina in iarna
$;;! + $;;$B" ?n alt e#ect este acela care a2are &n momentul eteriorrii termenilor
schimbului Acelebra G#oar#ec a 2reurilorH analizat e Raul Prebisch %i ali economi%ti ai
%colii CEP'LB care va uce %i el la a2ariia unei crize" 3luctuabilitatea 2reurilor
materiilor 2rime 2oate uce %i ea la e#icit al balanei comerciale %i la e2enena
#inanciar e6tern" Dezvoltarea unei economii bazate 2e consum %i 2e im2ort va #ace ca
inustria naional@ &n a#ara celei legate irect e e6tragerea %i e62loatarea materiei 2rime
res2ective@ s rm<n &na2oiat" E alt consecin este at e #a2tul c acest ti2 e
economie este ca2ital intensiv %i se bazeaz 2e o tehnologie e ultim generaie@ ar 2e o
#or e munc 2uin numeroas@ ceea ce uce la cre%terea %oma8ului %i la scerea
nivelului e trai" 'ug<n la aceasta #a2tul c renta &n general este aca2arat e marile
com2anii multinaionale@ e oamenii 2olitici coru2i sau e o elit restr<ns@ se obine
ast#el o cre%tere a inegalitilor %i inechitilor sociale A-chult %i 'costa $;;4( 5!)9:B"
Evoluia multora intre statele latini)americane a urmat aceste irecii &n secolul
FF@ Venezuela #iin unul intre ele" Ceea ce s)a &nt<m2lat &n eceniile 9; %i :; ale
secolului trecut 2ar &ns s se #i constituit &ntr)o lecie 2entru noii lieri ai Venezuelei@
ova #iin &ncercrile guvernelor conuse e Iugo Ch,vez 2entru a utiliza enormele
resurse 2rovenite in e62ortul e hirocarburi 2entru a realiza o ezvoltare urabil a rii
sale %i a o integra &ntr)o serie e mecanisme e coo2erare energetic"
Vom 2rezenta &n continuare 2oliticile energetice ale Venezuelei@ at #iin c
aceasta este 2rinci2alul 2rouctor %i e62ortator e 2etrol &n regiunea 'mericii Latine@
2recum %i atorit #a2tului c o mare 2arte intre ezbaterile %i iscuiile 2rivin moul
e guvernare al lui Iugo Ch,vez@ au &n centru 2robleme energetice" -e va &nce2e 2rintr)o
scurt 2rezentare a ceea ce a &nsemnat 2etrolul &n economia Venezuelei &n secolul FF@
2entru ca a2oi s ne concentrm 2e escrierea 2rinci2alelor trsturi ale evoluiei 2oliticii
e6terne a Venezuelei &n 2erioaa guvernrii lui Ch,vez@ urm<n ca ulterior s analizm o
serie e as2ecte %i iniiative 2unctuale care ne 2ermit susinerea ieii c i2lomaia
2etrolului este utilizat ca instrument e e62ort ieologic %i al unor 2roiecte 2olitice"
=rebuie s semnalm #a2tul c variabila energetic a #ost &ntoteauna 2rezent &n
agena 2olitic a statului venezuelean@ ast#el &nc<t strategia 2etrolier a iverselor
guverne a #ost mereu orientat &n irecia unei 2roiecii e6terioare a Venezuelei@ care
orea s ca2ete un rol im2ortant &n 2olitica regional %i internaional" Cn toat istoria
moern a relaiilor internaionale ale statului venezuelean 2etrolul a #ost #olosit ca
2rinci2alul mi8loc e 2oziionare internaional"
Primele concesiuni 2entru e62loatarea 2etrolului &n Venezuela au ebutat &n !:;5
+ !:!$@ iar e62ortul e 2etrol &nce2e &n !:!5@ cele %ase ecenii care au urmat au cunoscut
o 2ermanent ezbatere 2rivin renta %i reevenele 2e care guvernul venezuelean trebuie
s le 2rimeasc in 2artea com2aniilor care e62loatau hirocarburile@ 2recum %i asu2ra
o2ortunitii naionalizrii inustriei e6tractive e 2etrol"
Prima 2arte a acestei ezbateri a culminat &n !:.* cu o nou lege a hirocarburilor
care re&nnoia concesiunile@ ar &n acela%i tim2 stabilea c ta6ele %i im2ozitele a#erente
activitilor e e62loatare a 2etrolului sunt stabilite e statul venezuelean@ iar com2aniile
trebuie s le acce2te" Politica statal &n acest omeniu nu se va concentra &ns 2e
cre%terea ta6elor@ ci 2e controlul cantitilor 2rouse %i ca atare a 2reurilor@ eoarece se
consiera c marile com2anii %i statele ezvoltate menin sczut arti#icial 2reul
hirocarburilor" Crearea &n !:4; a Erganizaiei Krilor E62ortatoare e Petrol AEPECB &n
care Venezuela a 8ucat un rol esenial@ se &nscrie &n aceast viziune a controlului
2reurilor" Pe 2lan intern guvernul 'ciunii Democratice in 2erioaa !:.1 + !:.9 va
ao2ta o 2olitic care escura8a noile concesiuni %i re&nnoirea celor vechi cu sco2ul e a
limita cantitatea e 2etrol 2rous %i ca atare a menine un 2re riicat" AMommer !::4(
!**B"
?lterior@ 2olitica &n ceea ce 2rive%te e62loatarea 2etrolului se va concentra 2e
2reluarea tre2tat a acesteia e ctre stat" 'st#el &n !:4; se creeaz 2rima com2anie
2etrolier e stat CorporaciNn Eenezolana de BetrNleo% iar &n !:5; se a2rob o lege 2rin
care 2reul e baz al 2etrolului 2entru ta6are se stabile%te &n mo suveran e ctre stat" Cn
!:5! legea e reluare a concesiunilor@ asigur statului ni%te coniii e6trem e #avorabile
2entru reluarea acestor concesiuni@ iar &n !:51 se realizeaz naionalizarea &ntregii
inustrii 2etroliere" AMommer !::4( !*.B
Veem ast#el c msurile luate e Iugo Ch,vez &n veerea controlrii %i
naionalizrii inustriei e6tractive a 2etrolului nu constituie o noutate absolut &n
Venezuela@ oar imensiunile sale@ moul e a2licare %i im2licaiile 2entru 2olitica
e6tern #iin i#erite" ?na intre caracteristicile acestui 2roces a #ost utilizarea unei mari
2ri a resurselor 2rovenite in e62loatarea 2etrolului 2entru 2rogramele sociale 2e care
le)a iniiat guvernul" 'st#el &ntr)o eclaraie in $;;1 Ch,vez susinea c Gdin bu)etul
B$EAS aproape K miliarde de dolari au fot orienta(i ctre ntate% educa(ie%
contruirea de locuin(e au micro-credite" ACh,vez $;;4( !.;B
Dac &n 2rimii ani ai guvernrii sale Iugo Ch,vez a meninut o serie e linii
2rinci2ale ale 2oliticii e6terne a 2reecesorilor si@ ulterior orientarea sa a &nce2ut s se
moi#ice" Politica e6tern a Venezuelei s)a e2lasat e la utilizarea i2lomaiei ca
instrument #unamental 2entru e6ercitarea convieuirii 2a%nice &ntre naiuni@ la o strategie
construit 2e o baz ieologic care susine consoliarea a%a numitului Gocialim al
ecolului !!IH ADieterich $;;5B 2romovat activ e Ch,vez %i care are re2t 2rinci2al
caracteristic enunarea a ceea ce el nume%te Grzboaie aimetriceH care amenin 2acea"
'ceast octrin st la baza noilor 2olitici %i aliane 2e care &ncearc s le realizeze@ at<t
2e 2lan intern@ c<t %i internaional" A?rrutia $;;4( !1:B
Cn ciua acestor moi#icri semni#icative@ utilizarea 2etrolului ca instrument
2rivilegiat al 2oliticii e6terne@ nu numai c s)a meninut@ ar a ob<nit valene noi@ mai
ales atorit cre%terii 2reului 2etrolului" Di2lomaia 2etrolier a atins niveluri #r
2receent %i a 2ermis canalizarea %i realizarea multora intre as2iraiile lui Ch,vez"
A'ravena $;;4( !$9B
De alt#el acesta a introus &n 2olitica e6tern a Venezuelei o serie e elemente noi
care i#ereniaz clar aceste evoluii e cele anterioare" 'st#el@ #ormarea sa ca militar %i
viziunea sa geo)2olitic es2re sistemul internaional@ &n care com2onentele e
i#ereniere %i e con#runtare 8oac un rol #unamental@ au us la inter2retarea relaiilor
e 2utere &ntre naiuni &ntr)o viziune strategico)militar@ &n care com2onenta teritorial %i
suveranitatea naional constituie un #actor crucial" ?n alt element nou este in#luena
crescut a moelului cubanez@ nu numai &n ceea ce 2rive%te as2ectele ieologice@ ci mai
ales &n viziunea asu2ra rolului 2e care un stat mic@ ar cu o i2lomaie activ@ &l 2oate 8uca
la nivel monial" Viziunea bolivarian care 2revee un rol relevant %i e leaer)shi2
2entru Venezuela %i 2re%eintele ei@ &n 2rocesul e integrare regional@ caracterizeaz %i
ea relaiile internaionale 2romovate e Iugo Ch,vez" A-erbin $;;4( 9*B
Politica e6tern a lui Ch,vez cu2rine ou eta2e care se isting clar &ntre ele@ at<t
&n ceea ce 2rive%te moul e aciune 2entru a realiza ceea ce se urmrea@ c<t %i &n ceea ce
2rive%te metoele %i obiectivele" Prima eta2 a &nce2ut &n !::: %i s)a e6tins 2<n la
mi8locul lui $;;.@ bazele sale #iin ate e 2reveerile Planului /aional e Dezvoltare
2entru 2erioaa $;;! + $;;5 care stabile%te clar obiectivele care trebuiesc urmrite 2entru
atingerea a ceea ce acesta nume%te( echilibrul internaional"
' oua eta2 a &nce2ut &n noiembrie $;;. %i continu %i &n 2rezent@ sco2urile@
2lanurile %i strategiile sale #iin enunate cu ocazia &nt<lnirii la nivel &nalt care a avut loc
la Caracas &n !$ + !* noiembrie $;;.@ c<n s)a inaugurat o Gnou orientare trate)ic a
/evolu(iei BolivarieneH" 'tunci au #ost e#initivate cele zece obiective strategice ale
guvernului &n veerea consolirii 2rocesului revoluionar intrat &n noua #az numit a
Gocialimului ecolului !!IH ADieterich $;;5( !*5B" Este vorba 2ractic e o orientare
strategic at<t &n ceea ce 2rive%te activitatea guvernului ar mai ales &n ceea ce 2rive%te
gestionarea relaiilor internaionale@ aceast orientare constituin e #a2t un 2unct e
ru2tur cu 2rinci2iile %i obiectivele care ghiaser anterior 2olitica e6tern venezuelean"
A?rrutia $;;4( !4;B
Vom 2rezenta 2e scurt cele ou eta2e ale 2oliticii e6terne venezuelene 2entru a
&nelege mai bine evoluiile acesteia" Cn 2rima eta2 2rinci2iile %i obiectivele 2oliticii
e6terne ale Venezuelei erau acelea e a G.ntri uveranitatea na(ional i de a promova o
lume multipolar9H -e stabileau strategiile %i instrumentele care urmau s aib re2t
rezultat 2romovarea integrrii latino)americane@ emocratizarea societii internaionale@
&ntrirea 2oziiei Venezuelei &n 2olitica internaional@ consoliarea %i iversi#icarea
relaiilor internaionale@ 2romovarea unui nou regim e securitate emis#eric %i o activ
coo2erare %i integrare militar la nivel regional" A?rrutia $;;4( !4;B
Discursul o#icial al 2erioaei e#inea 2olitica e6tern re2t Go ac(iune
interna(ional multidiciplinar care e materializeaz prin intermediul unei prezen(e
active pe mai multe direc(ii% corepunz#nd diverelor or)anime interna(ionale .n care
Eenezuela particip pe baza pecificit(ii ale ca (ar% care ete .n acelai timp
caraibian% andin% amazonic% atlantic% .n cur de dezvoltare% membr a ,r)aniza(iei
Statelor E8portatoare de Betrol i .n acelai timp implicat .ntr-un proce de c*imbri
ociale profunde la nivel intern9H ALibro Amarillo $;;*( 4B =otoat se #cea re#erire la o
2olitic e6tern Gorientat pre cutarea unor pa(ii noi .n func(ie de valori politice%
ociale i etice re.nnoite i care urmrea conolidarea inte)rrii latino-americane i
avanarea ctre o ocietate interna(ional mai democratic% mai jut i mai ec*itabil"H
ALibro Amarillo $;;*( 4B
-e observ c &nc e atunci se a2ela la o serie e elemnte ieologice@ cum ar #i
ieile e 8ustiie social@ crora li se aaug o viziune umanist a relaiilor internaionale@
2romovarea re2turilor omului@ neintervenia@ ialogul@ coo2erarea@ soliaritatea@ re2tul
la auto)eterminare etc@ e alt#el 2oziia Venezuelei &n i#erite #oruri internaionale a #ost
orientat s2re im2ulsionarea unei agene sociale ca un element esenial al 2oliticii sale
e6terne" 'ceast agen social a #ost susinut at<t la a F>V + a Tnt#lnire a Breedin(ilor
din Statele Andine@ c<t %i la /euniunea de Qivel Tnalt aupra rciei% e)alit(ii i
e8cluziunii ociale@ 2recum %i 2rin susinerea crerii unui GHond Umanitar Interna(ionalH"
A?rrutia $;;4( !4$B
C<%tigarea re#erenumului revocatoriu in august $;;. a #ost inter2retat e
2re%eintele Ch,vez re2t un s2ri8in 2entru avansarea &n 2rocesul revoluionar intern@ care
urma s se e6tin %i la nivel internaional" Ca atare se ezvolt o nou eta2 a 2oliticii
e6terne care se mani#est &n substituirea schemei traiionale a inserie internaionale a
Venezuelei@ 2rintr)o nou a6 central care urmrea consoliarea 2roiectului revoluionar
2rin realizarea unor aliane strategice %i geo2olitice cu state care &m2rt%esc aceea%i
viziune" Cn aceast #az rolul 2rinci2al revenea 2re%eintelui #iin evient caracterul
2ersonalist al realizrii 2oliticii e6terne@ 2recum %i ieologizarea tot mai accentuat a
serviciului e6tern" A?rrutia $;;4( !41B
Ch,vez a susinut clar ieea a2ariiei unui nou sistem multi2olar internaional care
trebuie s2ri8init 2rin crearea unor reele e s2ri8in 2entru Revoluia Bolivarian %i a8utarea
gru2urilor %i actorilor sociali care &m2rt%esc acelea%i iealuri %i care sunt is2use s
im2ulsioneze acest nou moel 2olitic" 'ceast iee a #ost a2licat &n 2ractic 2rin
s2ri8inul acorat guvernelor e st<nga aliate@ 2recum %i gru2urilor inigene in Bolivia@
Ecuaor@ Peru@ mi%crilor rne%ti in 'merica Central %i in Brazilia@ 2recum %i unor
intelectuali e marc" A?rrutia $;;4( !45B
Contrar imaginii e inamic al -tatelor ?nite@ Ch,vez a &ncercat s se 2rezinte ca
un s2ri8in 2entru 2o2ulaia srac in marile metro2ole americane@ utiliz<n %i e aceast
at 2etrolul ca 2rinci2al instrument" Cntr)un iscurs inut &n se2tembrie $;;1 &n /eW
Nor0 %i intitulat sugestiv GIubec poporul american i de atzi .l voi iubi mai multH@
2re%eintele venezuelean a 2rezentat o serie e 2rograme e a8utor 2rin livrarea e 2etrol
la 2reuri subvenionate 2entru o serie e comuniti srace( GTn Boton% .n C*ica)o i .n
QeD XorO avem trei proiecte pentru livrarea de combutibil pentru .nclzire i pentru
)enerarea de ener)ie .n bierici% orfelinate% pitale etc"9 ACh,vez $;;4( $*5B"
Cn 2rezent obiectivele 2oliticii e6terne venezuelene sunt urmrite 2rintr)o strategie
internaional nou@ care are re2t element e#initoriu variabila 2etrolier@ care este
#olosit ca un instrument e in#luen 2olitic" Cn continuare vom evalua o serie e cazuri
concrete e utilizare a 2etrolului ca mi8loc e e62ort ieologic@ 2entru a veea &n ce
msur a #uncionat aceast strategie" Deocamat este 2rematur s evalum rezultatele
noii irecii a 2oliticii e6terne venezuelene@ cert este &ns c aceste iniiative au us la
cre%terea vizibilitii lui Iugo Ch,vez %i a s2ri8inului 2entru acesta@ nu numai la nivel
regional@ ci %i la nivel internaional"
Cn acest ti2 e i2lomaie 2etrolier realizat #ie 2rin acoruri bilaterale@ #ie 2rin
acoruri multilaterale@ 2rinci2ala caracteristic este aceea c Venezuela eine un rol
#unamental@ ca 2rinci2al 2rouctor e 2etrol@ &n tim2 ce statele cu care se &ncheie
acorurile evin e2enente &ntr)o msur mai mare sau mai mic e acest centru e
2utere" ACarozo $;;4( !.5B
Du2 aceast analiz a 2rinci2alelor linii irectoare ale 2oliticii e6terne
venezuelene &n ultimii ani vom &ncerca s 2rezentm o serie e as2ecte %i e relaii
2unctuale 2e care i2lomaia in Venezuela le)a ezvoltat #ie cu state iniviuale@ #ie cu
organisme colective in regiune" -e vor analiza relaiile cu statul cubanez@ cu statele in
regiunea Caraibilor@ cu Brazilia@ ra2oartele 2e care Ch,vez le)a stabilit cu organismele
colective in regiune AMercosur@ C'R>CEM@ Comunitatea -tatelor 'nineB@ ar %i o
serie e iniiative care &ncearc ca 2rin intermeiul resurselor energetice s realizeze un
trans#er e viziune 2olitic %i ieologic Aeste vorba e 'LB'@ Petroamerica@ Petrocaribe@
Petrosur etcB"
Cea mai &nrznea 2ro2unere a lui Iugo Ch,vez este aceea e creare a
Petroamerica@ un mecanism e integrare energetic a 'mericii Latine %i a Caraibilor@ &n
totalitatea lor@ %i care s &nglobeze o serie e alte instrumente regionale e integrare@ cum
ar #i Petrosur@ Petroanina sau Petrocaribe" ?n stuiu al Ministerului '#acerilor E6terne
venezuelean in $;;* e#inea acest 2roiect re2t unul Gde creare a unei .ntreprinderi
multina(ionale care fie compu din uma .ntreprinderilor tatale din re)iune% i care
aib drept cop realizarea unor proiecte de inveti(ii care promoveze inte)rarea
ener)etic i care .n acelai timp impulioneze dezvoltarea utenibil a Americii
Latine i a Caraibilor"H
!
De#iniia at acestui 2roiect e ctre PDV-' ABetroleN de Eenezuela )
2rinci2ala &ntre2rinere statal e e6tragere %i 2relucrare a 2etroluluiB are o 2uternic
1
BetroamArica ' la inte)raciNn ener)Atica de AmArica Latina ' el Caribe@ Ministerio e Relaciones
E6teriores@ Re2ublica Bolivariana e Venezuela@ Caracas@ august $;;*"
&ncrctur ieologic( GBetroamerica ete o propunerea de inte)rare ener)etic a
popoarelor continentului% inclu .n Alternativa Bolivarian pentru Americi i
fundamentat pe principiile olidarit(ii i complementarit(ii tatelor .n utilizarea jut
i democratic a reurelor pentru dezvoltarea popoarelor lor9 Aceat propunere ete
conceput ca un intrument )eo-politic orientat pre tabilirea unor mecanime de
cooperare i inte)rare% utiliz#nd reurele ener)etice ale re)iunii Caraibelor% Americii
Centrale i Americii de Sud% ca baz pentru .mbunt(irea condi(iilor ocio-economice
ale popoarelor continentului9H
!
Putem caracteriza Petroamerica ca o sum a unei serii e 2roiecte e coo2erare@
aa2tate caracteristicilor #iecrei regiuni@ %i care au ca sco2 comun obiecivul e a
contribui la integrarea energetic a continentului" 'cest 2roiect urmeaz s se
concretizeze e o manier graual@ carcteristicile sale ne#iin &nc bine e#inite"
Con#orm a#irmaiilor lierilor venezueleni@ aceast integrare urmeaz s se realizeze 2e
ni%te baze inovatoare@ care s in cont nu numai e iniatorii economici@ ci mai ales e
nevoia e soliaritate 2entru ezvoltarea unor arii &na2oiate" Practic 2ro2unerea
venezuelean se bazeaz 2e com2lemntaritatea economic@ 2e coo2erare %i soliaritate@
mai mult ec<t 2e com2etiie@ ceea ce o &nscrie &n mo inubitabil &n viziunea 2e termen
lung a lui Ch,vez@ care are re2t sco2 crearea 'LB' AMayorbe $;;4( !4!B"
Cum a#irmam %i anterior Petroamerica urmeaz s integreze o serie e alte
2roiecte regionale@ intre care Petrocaribe este o realitate care #uncioneaz mai bine sau
mai ru@ Petrosur se a#l &n eta2a e 2roiectare@ iar Petroanina este oar o 2ro2unere@
care &n 2rezent at #iin retragerea Venezuelei in Comunitatea -tatelor 'nine &n
a2rilie $;;4@ are %anse reuse e a #i 2us &n a2licare" Vom analiza ulterior 2e larg cazul
Petrocaribe@ acum urm<n s s2unem c<teva cuvinte es2re cellate ou 2roiecte"
Petrosur se vrea %i el un instrument 2olitic %i comercial 2romovat e Re2ublica
Bolivarian Venezuela@ 2entru stabilirea unor mecanisme e coo2erare %i integrare 2e
baz e com2lementaritate" Pre%eintele Ch,vez caracterizeaz ast#el acest 2roiect( GUn
minunat intrument de eliberare% de impulionare% de dezvoltare% iar Eenezuela ofer
prijinul u modet pentru ca continentul ud-american% .ntr-un viitor nu foarte
.ndeprtat% .i fie auto-uficient din punct de vedere ener)etic atfel .nc#t fie
pre)tit pentru a lua toate murile pentru evitarea unei crize ener)etice de mari
propor(ii i pentru a da popoarelor noatre ener)ie uficient pentru a e dezvolta ocial
i economic9" ACh,vez $;;4( !.:B"
P<n &n 2rezent singurele elemente concrete ale acestui 2roiect au #ost iniierea
construciei unei ra#inrii &n Pernambuco 2entru 2relucrarea 2etrolului cu coninut riicat
e sul# As2eci#ic VenezueleiB@ &n care 2artici2 &n mo egal PDV-' %i Petrobras@ 2recum
%i achiziionarea e ctre Venezuela a unor aciuni la ra#inrii in 'rgentina %i ?ruguay
AMayorbe $;;4( !4$B" =otoat Venezuela %i)a e62rimat interesul 2entru achiziionarea
unei ra#inrii &n 'rgentina %i investirea aici a !;; e milioane e olari@ 2recum %i a altor
&ntre2rineri similare &n Paraguay@ ?ruguay etc ACh,vez $;;4( $5$B"
Cn #inal Petrosur ore%te integrarea@ &n carul unei entiti cooronatoare@ care s
reglementeze %i s realizeze investiii@ a &ntre2rinerilor 2etroliere e stat a iverselor
nainui latino)americane( Petrobras@ PDV-'@ Eco2etrol@ Petro2eru@ Petro2ar etc ACh,vez
$;;4( !1!B"
1
www.pd3sa.com
Cn ceea ce 2rive%te Petroanina la s#<r%itul lunii mai $;;4 s)a convenit asu2ra
crerii unei &ntre2rineri cu acela%i nume@ care s asigure o alian strategic &ntre
PDV-' %i &ntre2rinerea 2etrolier e stat in Bolivia AMayorbe $;;4( !4!B"
Venezuela a &ncercat s se im2lice &n relaiile internaionale ale 'mericii Latine &n
veerea cre%terii im2ortanei %i rolului su %i 2rin utilizarea acelor organisme care
urmresc integrarea economic %i 2olitic regional" 'st#el@ oat cu 2rimirea Venezuelei
&n Mercosur@ cu ocazia -ummit)ului realizat la Coroba A'rgentinaB &n iulie $;;4@
teninele e 2olitizare ale acestui organism se vor accentua" Prezena noului asociat se
va converti &ntr)o surs e noi controverse %i con#licte@ at<t &n iteriorul@ c<t %i &n e6teriorul
acestui organism" >m2licaiile &ncor2orrii Venezulei la acest organism sunt eosebit e
im2ortante eoarece ast#el se s#<r%e%te ominaia a6ei Brasilia)Buenos 'ires asu2ra
Mercosur@ care las loc e es#%urare noului asociat care utilizeaz activ cartea
energetic" E alt urmare im2ortant 2entru Mercosur 2oate #i aceea ca Yashington)ul s
&%i e6tin relaiile con#lictuale 2e care la are cu Venezuela %i ctre cellate state in
regiune AIirst $;;4( !*5B"
Cn continuare vom veea moul &n care i2lomaia 2etrolier s)a mani#estat &n
relaiile intre Venezuela %i o serie e state in zona Caraibelor" Cnc in !:19 Venezuela
a es#%urat o 2uternic %i intens i2lomaie 2etrolier &n zona Caraibilor" Cn ciua
i#erenelor istorice@ culturale %i a 2erce2iei inteniilor venezuelene re2t un
GubimperialimH regional@ 2resena acesteia &n regiune nu numai c s)a meninut@ ci s)a %i
e6tins u2 venirea lui Iugo Ch,vez la 2utere"
Cnce2<n cu anii 5; Venezuela ienti#ic Caraibele ca o Gzon vitalH in 2unctul
e veere al intereselor sale strategice %i economice@ %i a ezvoltat un 2rotagonism s2orit
&n zon@ 2rintr)o i2lomaie activ" Ebiectivul su 2rinci2al a #ost im2ulsionarea unei
scheme strategice regionale care s integreze totoat %i statele in 'merica Central %i
cele a2arin<n alturi e ea -rupului celor trei AMe6ic %i ColumbiaB A-erbin $;;4( 54B"
Cnc in aceea 2erioa iversele guverne venezuelene au utilizat resursele
2etroliere ca un instrument 2entru a im2ulsiona o schimbare e 2erce2ie@ care s le
2ermit c<%tigarea s2ri8inului statelor in zona Caraibilor" -e 2oate a ca e6em2lu Pactul
e la -an JosP@ semnat &n !:9; &m2reun cu Me6ic@ care 2e l<ng asistena 2etrolier a
regiunii A!4; ;;; e barili zilnicB@ im2ulsiona totoat %i o strategie activ e a2ro2iere@
care inclue o 2uternic com2onent cultural AManigat %i Ieine !:99( !51B"
'ceast 2olitic e a2ro2iere se va intensi#ica la &nce2utul anilor :;@ sub
2re%einia lui Carlos 'nrPs PPrez@ care a augat un 2uternic caracter 2ersonalist@ lucru
oveit e #a2tul c &n !::* c<n a #ost su2us 2roceurii e impeac*ement@ lierii
Comunitii -tatelor in Caraibe AC'R>CEMB l)au s2ri8init"
Rezultatul 2oliticii e colaborare se materializa &n iulie !::.@ la Cartagena e
>nias c<n se va #orma 'sociaia -tatelor in Caraibe A'ECB@ 2rinci2alele obiective 2e
care le urmrea aceasta #iin(
) ma6imizarea comerului %i economiilor regionale ast#el &nc<t s se 2oat
realiza integrarea acestora &n sistemul economic internaional 2rin
intermeiul liberalizrii comerului"
) cre%terea ca2acitii e negociere a regiunii &n relaiile cu statele tere A&n
ciua #a2tului c im2ortana sa streategic sczuseB 2rin intermeiul
alianelor strategice regionale bazate 2e ienti#icarea unor interese
comune"
) avansarea &n irecia unor #orme iverse e coo2erare A%i eventual e
integrareB 2rin intermeiul realizrii unui consens asu2ra chestiunilor e
interes comun %i 2rin consoliarea ientitii regionale@ bazat 2e o
traiie cultural %i social comun@ ast#el &nc<t s se e2%easc
i#erenele e6istente" A-erbin !::.B
La 2este zece ani e la crearea sa bilanul realizrilor emonstreaz clar c
2rimele ou obiective nu s)au realizat@ atorit 2e e o 2arte slbiciunilor organizaiei@ %i
2e e alt 2arte li2sei e voin 2olitic a unora intre mebrii si" 3r &noial@ &n ciua
acestor i#iculti@ 'sociaia -tatelor in Caraibe a #uncionat &n ultima eca ca o cutie
e rezonan 2entru convergenele@ ivergenele %i tensiunile e6istente &ntre 2rinci2alii
actori in regiune" ?nul intre statele care a bene#iciat cel mai mult e e6istena acestui
organism a #ost Cuba@ care &n 'EC a 2rimit o s2ri8inul necesar absorbirii %ocului 2rous
e cerea ?niunii -ovietice %i a evitat riscul izolrii regionale A-erbin $;;4( 59B"
Eat cu venirea lui Ch,vez la 2utere au avut loc o serie e schimbri &n 2olitica
e6tern venezuelean@ at<t &n ceea ce 2rive%te temele %i obiectivele 2rioritare@ in#luenate
tot mai mult e o nou viziune ieologic %i geostrategic %i e revenicarea unui
naionalism bolivarian" Centrale &n aceast evoluie #iin &ns is2onibilitatea e resurse
2etroliere %i #inanciare care au 2ermis realizarea unei i2lomaii 2etroliere agresive@ care
a ezvoltat tre2tat o 2uternic critic a 2ostulatelor Consensului e la Yashington %i a
iniiativelor nor)americane &n regiune Acum ar #i =ratatul e Liber)Comer al
'mericilorB" Cn acela%i tim2 Ch,vez va articula o nou hart e aliane regionale %i
internaionale@ &ntre care se eta%eaz 2uternica legtur cu Cuba@ 2recum %i relaiile
a2ro2iate cu statele latino)americane &n care alegerile au #ost c<%tigate e st<nga
2rogresist" A-erbin $;;4( 9$B
Cn ceea ce 2rive%te relaia cu zona Caraibilor@ ea este 2erce2ut &n continuare ca o
arie #unamental 2entru Venezuela@ mai ales atorit 2resu2usei ameninri militare in
2artea -tatelor ?nite" 'ceasta a coincis cu iniierea la nivel naional a unor 2roiecte %i
msuri sociale care au 2ermis 2re%eintelui s &ncarneze@ &n viziunea celor in Caraibe@
ieea c la 2utere a venit un re2rezentant al unor gru2uri socialel %i etnice asemntoare
mari ma8oriti a caraibienilor@ %i care anterior #useser e6clu%i in 2olitic"
E 2rim ova este semnarea 'corului Energetic e la Caracas 2rin care se
com2leta acorul e la -an Jose %i care 2resu2unea ca Venezuela %i Me6icul s creasc
livrrile e 2etrol ctre statele in Marea Caraibelor ACosta Rica@ El -albvaor@ Iaiti@
Ionuras@ Panama@ Re2ublica Dominicana@ Jamaica@ Guatemala@ /icaragua %i BelizeB cu
9; ;;; e barili zilnic@ cu o 2erioa e #inanare e !1 ani@ o 2erioa e graie e ! an
%i o ob<n e $M"
!
De%i g<nit anterior oar 2entru zona Caraibelor %i a 'mericii Centrale acest
acor va #i semnat %i cu alte state in 'merica e -u@ 2rimul #iin Paraguay)ul@
urm<nu)i Bolivia %i Guyana" -e vor moi#ica %i coniiile@ ast#el 2erioaa e graie va
cre%te la oi ani@ se va #inana $1M in 2reul 2etrolului Ae e6em2lu ac 2reul 2e baril
este e .; e olari statele 2arte vor 2lti oar *;B@ iar 2lata 2utea #i #cut %i &n bunuri %i
servicii( cereale@ 2rouse alimentare@ 2rouse animaliere etc" 'cela%i moel &l vor urma %i
livrrile e 2etrol ctre 'rgentina@ chiar ac nu era 2arte a acorului@ care vor a8unge &n
Buenos 'ires &n $;;*@ 2entru 2rima oar &n istoria e !;; e ani a 2rouciei venezuelene
1
G'cuero e coo2eraciRn energPtica e CaracasH@ www.efemer#des3e)e;ola)as.com/html/aec.htm
e 2etrol %i vor #i 2ltite cu animale gestante 2entru re#acerea %e2telului %i cu meici
s2ecializai &n tratarea cancerului ACh,vez $;;4( !1;B"
'ceast colaborare a #ost &ntrit cu ocazia celui e al treilea -ummit al 'sociaiei
-tatelor in Caraibe@ organizat &n ecembrie $;;!@ ocazie cu care 3iel Castro a criticat
embargoul im2us Cubei e ctre -?'@ iar Ch,vez a a#irmat c 'corul e Liber)Comer
&n 'merici@ susinut e -?'@ va avea ca e#ect a<ncirea inegalit&ilor %i cre%terea srciei@
2ro2un<n &n schimb o schem alternativ e integrare( 'lternativa Bolivarian 2entru
'merici A'LB'B A-erbin $;;4( 91B"
Cn iunie $;;1 se va lansa Petrocaribe@ un 2roiect anunat e ctre Ch,vez@
&m2reun cu 3iel Castro %i #iin e#init re2t Go or)aniza(ie care coordoneze i
)etioneze produc(ia% rafinarea% tranportul i livrarea petrolului i )azului .n arcul
caraibian :999< cu o platform intitu(ional care include un ecretariat )eneral% func(ie
ocupat de minitrul ener)iei din Eenezuela% i care dipune de fonduri pentru cooperare
i inveti(ii"H Petrolul urmeaz s #ie livrat e Venezuela ctre !. state in Caraibe@ cu
#inanare 2arial a #acturilor Ae 2<n la .;MB@ &n ni%te coniii #oarte bl<ne( creite 2e o
2erioa e $1 e ani@ cu * ani e graie %i ob<n e !M" ACh,vez $;;4( $5;B"Practic
acest Petrocaribe &nseamn 2ro#unizarea %i am2li#icarea 'corului Energetic e la
Caracas" -)a calculat@ e e6em2lu@ c 2e baza acestui acor Re2ublica Dominican
economise%te anual $.; e milioane e euro ALin0ohr $;;4( :1B"
La lansarea 2roiectului au 2artici2at lierii in zona Caraibelor@ toi #iin e acor
cu aceast iee@ mai 2uin lierii =rinia)=obago %i Barbaos@ state 2rouctoare e
2etrol %i care consierau c 2rin Petrocaribe 2ot #i a#ectate acorurile energetice 2e care
ei le aveau cu cellate state in C'R>CEM" De alt#el@ la scurt tim2@ 2rimul ministru al
statului =rinia)=obago a criticat virulent acets 2roiect@ semnal<n c acesta eroeaz
economia statului su@ 2recum %i unitatea Comunitii Caraibilor" ALin0ohr $;;4( :1B
Criticii acestui 2roiect au cali#icat Petrocaribe re2t o mit 2ltit acestor state &n
schimbul s2ri8inului o#erit Venezuelei &n carul Erganizaiei -tatelor 'mericane sau la
/aiunile ?nite@ totoat se consier c acest acor ar uce la scerea investiiilor
strine &n e62loatarea hirocarburilor %i &n in#rastructur@ care ar urma s #ie controlate e
Venezuela" Princi2alul 2unct e ivergene@ %i care rareori este menionat 2ublic este &ns
altul@ acela c Petrocaribe este asociat cu 'LB'@ iniiativ total anti)Yashington %i anti)
=ratatul e Liber)Comer al 'mericilor@ atituine cu care 2uine state in Caraibe sunt e
acor" De alt#el cu singura e6ce2ie a Cubei@ care este e2enent e 2etrolul
venezuelean@ nici un alt stat in regiune nu s ) a alturat 'LB' ALin0ohr $;;4( 99B"
>ni#erent e sco2ul su este cert c 2rin intermeiul acestui 2rogram statele in Caraibe
2rimesc 2etrol la 2reuri subvenionate %i sub nivelul 2ieei ceea ce constituie un as2ect
2ozitiv 2entru ele"
E6ist &ns un stat &n zona Caraibilor 2entru care noile evoluii Venezuele
constituie elementul e#initoriu al 2oliticii sale e6terne@ este vorba e Cuba" Castro a gsit
&n Ch,vez un aliat neconiionat@ care nu numai c are intenia e a s2ri8ini Grevolu(ia
continentalH 2romovat e Cuba %i e a susine economia cubanez@ ci are %i mi8loacele
#inanciare %i 2ractice e a realiza acest ezierat at #iin coniia sa e ar
2rouctoare e 2etrol"
Cnelegerea semnat &n octombrie $;;; e ctre Ch,vez %i 3iel Castro sub
titulatura e GAcordul Inte)ral de Cooperare .ntre Eenezuela i CubaH@ e%i bazat 2e
&nelegeri anterioare@ incluea ou elemente aiionale( o urat e cinci ani %i
incluerea unui troc e 2rouse %i servicii ca mecanism e 2lat al livrrilor e 2etrol"
>niial aceste livrri trebuiau sa #ie e 1* ;;; e barili zilnic@ &ns 2e baza unor acoruri
ulterioare s)a a8uns ca Venezuela s livreze ctre Cuba &ntre :; ;;; %i :9 ;;; e barili
zilnic A&ntre .@4 %i 1@9 e mii e toneB@ care aco2er a2ro6imativ 1;M in necesarul
insulei@ 2reul e livrare #iin stabilit &n $;;1 la $5 e olariTbaril Ala a2roa2e 8umtate in
2ieul 2ieeiB AMesa)Largo $;;4B"
Cuba se a#l ast#el &n 2ostura 2rivilegiat@ 2recum &n 2erioaele e colaborare cu
?niunea -ovietic@ e a #i imun la teninele cresctoare ale 2reului 2etrolului %i chiar
e a bene#icia e acestea" Pe l<ng livrrile e 2etrol Cuba bene#iciaz e o serie e alte
avanta8e cum ar #i( creite cu ob<nzi sczute 2entru im2orturi %i investiii@ ezvoltarea
&ntre2rinerilor mi6te@ 2olitici e 2rotecie a unor 2rouse cubaneze 2e 2iaa
venezuelean etc" Cn schimb@ Cuba o#er Venezuelei@ 2e baza a a2roa2e $;; e 2roiecte
2unctuale e colaborare@ resursa sa cea mai abunent( 2ersonal tehnic@ &n s2ecial &n
omeniul sntii@ eucaiei %i s2ortului Aca e6em2lu 2utem lua omeniul sanitar es2re
care statisticile a#irm c &n Venezuela sunt &n actualitate 2este $4 ;;; e cubanezi
s2ecializai &n omeniul meicalB A'l#onso $;;4( !..)!.1B"
Relaiile intre cele ou state@ 2recum %i contribuia Cubei la 2roiectele sociale
ale lui Ch,vez@ 2recum Barrio Adentro% ?iione Educativa% ?iiNn /obinon% ?iiNn
/iba% ?iiNnSucre au ?iiNn ?E/CAL% sunt #oarte bine analizate e ctre Germ,n
-,nchez@ cel care este ambasaorul Cubei &n Venezuela in !::. %i 2<n &n 2rezent
A-,nchez $;;4B
?tilizarea i2lomaiei 2etroliere nu este numai a2ana8ului lui Ch,vez@ eoarece %i
alte state in regiune &ncearc s utilizeze acest ti2 e relaii internaionale" Vom 2rezenta
2e scurt cazul Braziliei care &n ultima 2erioa a e62lorat noi moaliti e a interaciona
cu vecinii si 2rin intermeiul i2lomaiei 2etroliere %i al investiiilor &n in#rastructura %i
inustria energetic" Cn acest sens Banca /aional 2entru Dezvoltare Economic %i
-ocial a anunat un creit e $4;; milioane e olari 2entru &ntre2rineri care au re2t
obiect e activitate lucrri e in#rastructur %i alte lucrri 2ublice &n toat 'merica e
-u" ?n alt actor im2ortant al acestui ti2 e i2lomaie este PetroBras@ cea mai mare
com2anie 2etrolier in Brazilia@ care a realizat o serie e aliane %i acoruri@ care s &i
2ermit ob<nirea unei 2oziii im2ortante &n zon" 'cest 2roces nu este unul unilateral@
ci se es#%oar &ntr)un caru mai larg e coo2erare@ &n s2ecial cu Pvsa in Venezuela"
AIirst $;;4( !*4B
?nul intre cele mai ambiioase 2roiecte este acela 2ro2us &n ecembrie $;;1 e
ctre Venezuela@ Brazilia %i 'rgentina@ %i care 2revee construirea unui gazouct@ Marele
Gazouct al -uului@ care s 2lece in Venezuela %i s traverseze Brazilia 2entru a a8unge
&n 'rgentina@ cu 2osibilitatea integrrii ulterioare a Boliviei@ Paraguayului %i Re2ublicii
Chile" Costurile acestui 2roiect se estimeaz a #i e $; e miliare e olari@ iar
construcia sa ar 2utea crea un milion e locuri e munc" Eat #inalizat@ acest gazouct
ar 2ermite trans2ortul a !1; e milioane e metri cubi e gaz la o istan e 2este 9;;;
e 0ilometri" ALin0hor $;;4( :.B
De%i acest 2roiect este &nc &n #aza e evaluare@ o serie e s2eciali%ti au relevat
2roblemele #ie tehnice Aim2osibilitatea e a 2om2a gaz la o 2resiune su#icient 2e o
asemenea istanB@ #ie &n termeni e e#icien Atrans2ortul 2e o asemenea istan ar uce
la cre%teri masive ale 2reurilor la consumatorii #inaliB care ar 2utea &m2ieica realizarea
sa" AIonty $;;4( !$5)!$9B
=oate aceste instrumente %i 2roiecte e integrare regional au re2t sco2 crearea
unei Alternative Bolivariene pentru Americi A'LB'B" P<n acum caracteristicile acestei
iniiative nu au #ost e#inite #oarte 2recis@ singurul as2ect cert #iin acela c Petroamerica
%i vaiantele sale regionale vor constitui un element ecisiv@ iar acorurile semnate cu
Cuba &n a2rilie $;;1 sunt consierate o monstr in ceea ce va #i 'LB'" P<n astzi
statele care au aerat la 'LB' sau %i)au mani#estat intenia e aerare sunt Cuba@
Bolivia@ /icaragua %i Ecuaor"
'ceast 'lternativ Bolivarian a #ost imaginat re2t com2atibil cu acorurile
%i 2rocesele e integrare latino)american e8a e6istente" Di#erena #unamental a
acestui 2roiect rezi &n rolul 2e care &l acor 2ieei libere@ ast#el ac alte 2ro2uneri
cum ar #i =ratatul e Liber)Comer &n 'merici 2ro2us e -?' 2rivilegiaz eschierea
2ieelor@ moelul venezuelean 2resu2une acoruri &ntre state sau &ntre &ntre2rineri e stat
Ae e6em2lu &n cazul Petrocaribe livrarea e 2etrol este coniionat e e6istena unei
&ntre2rineri e stat 2rin intermeiul creia s se realizezeB AMayorbe $;;4( !5$B"
Princi2alul a2ort al 'LB' va #i &ns acela e a im2une@ 2rin intermeiul
i2lomaiei 2etroliere@ o serie e elemente %i 2robleme noi 2e agena relaiilor
internaionale" 'naliza schimbrilor care au avut loc &n ezbaterile regionale@ care au
trecut e la #ocalizarea 2e acorurile e liber)comer ctre o 2reocu2are crescut 2entru
teme sociale %i 2olitice@ 2entru ezvoltarea echitabil@ 2entru lu2ta contra srciei %i
e6cluziunii sociale@ emonstreaz c viziunea 2re%eintelui Ch,vez &nce2e s se im2un
tot mai mult"
'LB' nu se reuce numai la s2aiul latino)american@ as#el cu ocazia Summitului
Uniunea European America Latin i Caraibe@ care a avut loc la Viena &n mai $;;4@ a
#ost 2rezentat ca un moel =ratatul e Comer &ntre Po2oare@ semnat &ntre Venezuela@
Bolivia %i Cuba@ %i care are re2t 2rioriti soliaritatea@ creare e locuri e munc@
inseria social@ securitatea alimentar %i 2rotecia meiului &ncon8urtor ACassen $;;4B"
Retorica %i mourile e aciune ale lui Ch,vez &l &nscriu &n mo clar 2e acesta &n
traiia 2o2ulist at<t e 2uternic &n 'merica Latin@ iar 2rinci2alul rezultat al acestui ti2
e 2olitic este o 2olarizare 2olitic tot mai accentuat a societii venezuelene %i
a<ncirea unor cliva8e iverse" Cn acela%i tim2 trebuie avut &n veere c o mare 2arte a
veniturilor 2rovenite in e62loatarea 2etrolului sunt #olosite 2entru im2lementarea unor
2rograme sociale at<t e necesare &ntr)o 'meric Latin a inegalitilor %i inechitilor
structurale"
'2licarea acestui ti2 e 2olitici %i &n ceea ce 2rive%te relaiile internaionale a avut
un rezultat asemntor@ eoarece a at na%tere unor tensiuni regionale im2ortante@ &n
coniiile &n care evoluiile economice anterioare@ 2recum %i o2iniile unor sectoare tot mai
largi@ creau coniiile necesare 2entru a se avansa &n irecia unei integrri am2le %i a unei
tot mai str<nse cooronri a 2oliticilor naionale" >e%irea recent a Venezuelei in
Comunitatea -tatelor 'nine@ &ncor2orarea sa &n Mercosur@ &n#runtrile cu 'lan Garcia
2re%eintele Peru 2rivin chestiuni interne ale statului 2eruan etc@ a us la cre%terea
temerilor c 2olitica e6tern a lui Ch,vez 2oate a na%tere unor tensiuni %i 2robleme
grave &n 'merica Latin"
-unt autori care a#irm c se eschie ast#el 2osibilitatea ca viziunea e6agerat a
lui Ch,vez &n ceea ce 2rive%te 2rotagonismul su regional@ bazat 2e veniturile ause e
2etrol %i gazul natural@ s se converetasc &ntr)un element estabilizator" Polarizarea
creat &n Venezuela e leaershi2)ul lui Ch,vez@ 2oate atunci s se converteasc &ntr)o
2olarizare regional@ mai ales c nemulumirile sociale #aciliteaz e62ortul acestui ti2 e
iscurs %i a acestei #orme e a #ace 2olitic AParamio $;;4( 5!)5$B"
-unt %i o serie e autori care consier c im2actul i2lomaiei 2etroliere a lui
Iugo Ch,vez asu2ra 'mericii Latine nu este at<t e im2ortant 2e c<t se 2resu2une"
'st#el@ Ramon Es2inasa@ economist %e# al PDV-' A2rinci2ala &ntre2rinere 2etrolier a
statului venezueleanB &n 2erioaa !::$ + !:::@ consier c at #iin 2la#onarea
2rouciei e 2etrol@ la care se aaug cre%terea consumului intern@ uc la scerea
e6ceentului e62ortabil" Cum@ &n ciua retoricii chaviste cantitile livrate -tatelor ?nite
rm<n constante@ se 2oate trage concluzia c 2artici2area Venezuelei la su2linirea
necesarului e 2etrol &n 'merica Latin %i Caraibe scae" Cn acest conte6t retorica 2rivin
a<ncirea integrrii regionale &n 8urul #actorului energetic nu mai are susinere real &n
ca2acitatea e62ortatoare a Venezuelei" AEs2inasa $;;4( 4:)5;B
De alt#el #actorul economic 2are e cele mai multe ori s 2reomine asu2ra celui
2olitic@ acesta #iin %i cazul -tatelor ?nite@ care &n ciua criticilor la aresa guvernului lui
Ch,vez@ incluerea acestuia 2e lista lierilor inezirabili %i care ar trebui &nlturai
Aeventual asasinai + celebra eclaraie a lui Pat RobinsonB@ nu au nici o 2roblem s
cum2ere 2etrol in Venezuela@ s 2rimeasc 2entru anumite zone e#avorizate 2etrol la
2reuri reuse %i s acce2te 2e teritoriul su 2rezena C>=GE@ com2anie a#lat &n
2ro2rietatea Venezuelei %i care is2une &n -?' e 9 ra#inrii@ mari terminale 2entru
e62ortul e 2etrol %i !. ;;; e staii e alimentare %i care a #inanat cam2aniile electorale
ale lui Bill Clinton %i George Y" Bush ACh,vez $;;4( !.$B"
'm &ncercat s 2rezentm aici c<teva elemente ale unei 2olitici energetice latino)
americane@ concentr<nu)ne 2e cazul Venezuelei care 2rin resursele sale %i 2rin rolul tot
mai im2ortant 2e care &l 8oac &n regiune@ ca %i 2rin moelul o#erit e Revoluia
Bolivarian %i e ocialimul ecolului !!I@ se constituie &ntr)un e6em2lu e6trem e
interesant %i care merit s #ie stuiat &n amnunime"
5i/!io&ra3i
'lbavera@ 3ernano -,nchez@ c'mPrica Latina y la bfsOuea e un nuevo oren
energPtico munialH in Queva Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie" $;;4@ Caracas"
'l#onso@ Iarolo Dilla@ cIugo Ch,vez y Cuba( subsiiano 2os2osiciones #atalesH in
Queva Sociedad% vol" $;1@ octombrie ) ecembrie" $;;4@ Caracas"
'ravena@ 3rancisco Ro8as@ cEl nuevo ma2a 2ol7tico latinoamericanoH in Queva Sociedad%
vol" $;1@ octombrie ) ecembrie" $;;4@ Caracas"
Carozo@ Elsa@ cLa gobernabilia emocr,tica regional y el 2a2el AesBintegraor e la
energ7aH in Queva Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie" $;;4@ Caracas"
Cassen@ Bernar@ c?ne nouvelle 'meriOue latine g VienneH &n Le ?onde $iplomati&ue%
iunie@ $;;4
Ch,vez@ Iugo@ La unidad latinoamericana9 $icuro Aeitate e -ergio RinaliB@ Ecean
-ur@ Melbourne)/eW Nor0)Iavana@ $;;4"
Dieterich@ Ieinz@ Fu)o C*Mvez ' el ocialimo del i)lo !!I% Quimantf@ -antiago e
Chile@ $;;5
Es2inasa@ RamRn@ GLas contraicciones e Psva( m,s 2etrRleo a Estaos ?nios y
menos a 'mPrica LatinaH Queva Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie" $;;4@ Caracas"
Iirst@ MRnica@ cLos esa#7os e la 2ol7tica suamericana e BrasilH in Queva Sociedad%
vol" $;1@ octombrie ) ecembrie" $;;4"
Ionty@ Geraro@ GEnerg7a en -uamPrica( una intercone6iRn Oue no integraH &n Queva
Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie" $;;4@ Caracas"
Lemoine@ Maurice@ GMenaces sur le 2rPsient vPnPzuPlienH &n Le ?onde $iplomati&ue%
martie@ $;;1@ Paris"
Lin0ohr@ Rol#@ cLa 2ol7tica energPtica latinoamericana( entre el Estao y el mercaoH &n
Queva Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie" $;;4@ Caracas"
Manigat@ Leslie@ Ieine@ Jorge AeitB@ C*e Caribbean and Lorld Bolitic% Iolmes hMeier@
/eW Nor0@ !:99"
Mayorbe@ Euaro@ cEl sue_o e una com2a_7a energPtica suamericana( anteceentes y
2ers2ectivas 2ol7ticas e PetroamericaH in Queva Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie"
$;;4@ Caracas"
Mesa)Lago@ Carmelo@ cVenezuela reem2laza a la ?R-- en CubaH in El Quevo Ferald in
$:";."$;;4@ Miami"
Mommer@ Bernar@ c>ntegrating the Eil" ' -tructural 'nalysis o# Petroleum in the
Venezuelean EconomyH &n Latin American Berpective% >ssue :;@ vol" $*@ nr" *@ vara
!::4@ 2" !*$ + !19"
Paramio@ Luol#o@ cGiro a la izOuiera y regreso el 2o2ulismoH in Queva Sociedad% vol
$;1@ octombrie + ecembrie@ $;;4@ Caracas"
-,nchez@ Germ,n@ Cuba ' Eenezuela= /efle8ione ' debate% Ecean Press@ Melbourne)
/eW Nor0)Iavana@ $;;4"
-erbin@ 'nrPs@ cCuano la limosna es grane" El Caribe@ Ch,vez y los limites e la
i2lomacia 2etroleraH in Queva Sociedad% vol" $;1@ octombrie ) ecembrie" $;;4@
Caracas"
-erbin@ 'nres@ c=oWars an 'ssociation o# Caribbean -tatus( Raising -ome 'chura
QuestionsH in >ournal of Interamerican Studie and Lorld Affair% Miami@ iarna !::."
-chul@ Jwrgen@ 'costa@ 'lberto@ cPetrRleo@ rentismo y subesarrollo( duna maliciRn sin
soluciRnbH &n Queva Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie" $;;4@ Caracas"
?rrutia@ Emuno Gonz,lez@ GLas os eta2as e la 2ol7tica e6terior e Ch,vezH in Queva
Sociedad% vol" $;1@ octombrie ) ecembrie" $;;4@ Caracas"
Sanoni@ Ra#ael JosP@ G dQue 2ueen hacer las 2ol7ticas energPticas 2or la integraciRnbH in
Queva Sociedad% vol" $;.@ iulie ) se2tembrie" $;;4@ Caracas"
Libro Amarillo@ Memoria y Cuenta el Ministerio e Relaciones E6teriores@ Caracas@
$;;*"
BetroamArica ' la inte)raciNn ener)Atica de AmArica Latina ' el Caribe@ Ministerio e
Relaciones E6teriores@ Re2ublica Bolivariana e Venezuela@ Caracas@ august $;;*"
-ite)ul Petroleos e Venezuela WWW"2vsa"com
G'cuero e coo2eraciRn energPtica e CaracasH is2onibil on)line la aresa
www.efemer#des3e)e;ola)as.com/html/aec.htm
Vnz*!a #i Co!*"/ia0 dina"ica r!a,ii!or intrna,iona! a
do* na,i*ni c* Di&n, na,iona! #i "i)3ric di%oto"ic
Granc)co Ta"/*rini
Univr)itata din Pi)a (Ita!ia(
Cnc in e2oca coloniilor s2aniole si a2oi e la #onarea Re2ublicii Columbia
A!9!9 + !:*!B
!
@ Venezuela %i Columbia au re2rezentat ou entiti o2use %i a#late &n
rivalitate" =rebuie amintit c Bogota a #ost ca2itala vice)regatului /oii Granae %i c
structura sa social nu a 2ierut controlul economic@ 2olitic %i cultural &n momentul
ine2enenei %i na%terii Re2ublicii Columbia" Cntre tim2 a #ost e #a2t Caracas@ ora%ul e
na%tere al lui -imRn Bol7var@ cel care eclan%eaz mi%carea e ine2enena %i eclararea
rzboiului im2eriului s2aniol@ gener&n la r&nul su un #el e contra + 2utere cultural %i
2olitic" ' #ost ast#el Venezuela cea int&i care obine ine2enena@ ce &nce2e s se
i#uzeze mai &nt<i &n Columbia %i a2oi &n restul continentului" /u trebuie uitat si #a2tul c
&nsu%i caudillo Bol7var %i -antaner@ legai e oligarhia Bogotei %i Venezuelei au
contribuit la s#<r%itul unui vis e integrare regional bazat 2e o mare #eeraie e state"
Ceea ce ne intereseaz e #a2t mai mult este e6aminarea moului &n care au
evoluat relaiile A2arcursulB &ntre Bogota si Caracas &n lumina conte6tului 2olitic@ regional
%i internaional@ ominat e statul e semi)anarhie al Columbiei %i e controversata #igur
a 2re%eintelui Iugo Ra#ael Ch,vez 3r7as"
Problemele economice@ bogia resurselor@ emigrarea ilegal@ contrabana@
terorismul %i elimitarea #rontierelor
$
sunt 2roblemele care au &nstrinat %i continu s
&nstrineze relaiile &ntre cele ou ri"
-chimbarea ra2orturilor i2lomatice are loc &n !:9: 2rin intermeiul unei serii e
tratate bilaterale@ 2recum Declaraia Caracas A* #ebruarieB %i Declaraia ?re_a A$9 martieB@
am<nou sti2ulate e 2re%eintele Virgilio Barco %i res2ectiv Carlos 'nrPs PPrez@
2entru Venezuela" 'ceste tratate au at via unuia intre cele mai inamice 2rocese e
integrare regional@ mai e6act unei sincere coo2erri bilaterale care ar #i aliniat economic
%i 2olitic cele ou naiuni" Cu eclaraia e la Caracas s)a ecis cooronarea 2ro2riilor
e#orturi 2entru a 2romova integrarea latino + american %i s)a stabilit s se &ncea2 e la
consultri 2entru a 2entru a restabili Comisia e Conciliere@ 2revzut e Cratatul de
ne-a)reiune% conciliere i arbitrajH semnat &n !:*:" -)ar #i garantat ast#el@ 2rintre altele@
nominalizarea a ou 2ersonaliti 2entru #iecare intre cele ou 2ri@ care ar #i realizat
o list cu chestiunile care trebuie rezolvate &ntre cele ou ri" Prin eclaraia e la ?re_a
au #ost numite &n schimb Comiiile Breziden(iale pentru Brobleme Hrontaliere, care
1
Re2ublica Columbia sau GMarea ColumbieH era statul #ormat in teritorii care a2arineau Venezuelei
Columbiei@ Ecuaorului %i Panama" Este o creaie a lui -imRn Bol7var care a #ormalizat na%terea acestei
re2ublicii la Congresul in 'ngostora A!5 ecembrie !9!:B"
$
Cnc e la obinerea ine2enenei celor ou ri@ au avut loc is2ute legate e elimitarea teritoriilor %i
granielor@ erivate in iversa inter2retare a conce2tului e Guti poideti de jure e de facto"" Cn !9** a
#ost sti2ulat tratatul Michelena)Pombo@ re#uzat a2oi e Venezuela@ iar &n !99! se #ace recurs la arbitra8ul
regelui -2aniei" Regina Maria Cristina a emis &n !9:! o sentin arbitrar care nu a #ost acce2tat e
Columbia" Cn !:!4@ emarcaia #rontierelor a #ost su2us eciziilor Consiliului 3eeral german@ care &n
!:$$@ a #cut 2ublic ecizia sa" Cn !:*$ a2licarea sentinei este sus2enat" Chestiunea a #ost rezolvat
2rin tratatul in ecembrie !:.!" Cn consecin au urmat o serie e com2licaii &n arhi2elagul Mon8es@
revenicat &nc in !:1$ e ctre Columbia" Cn august !:95 e6ist riscul eclan%rii unui rzboi &ntre
Venezuela %i Columbia c<n nava columbian Calda a intrat &n a2ele teritoriale ale Venezuelei Aa%a
numita criz a Gnavei CaldaHB"
trebuiau s se ocu2e e stuiul 2roblemelor relative la tranzitul e bunuri@ 2ersoane %i
vehicule &ntre cele ou #rontiere %i utilizarea resurselor naturale"
La 4 martie !::; 2re%einii &nsu%i s)au &nt<lnit la Herma San Bedro Alejandrino,
A-anta Marta in ColombiaB@ une s)a stabilit metoologia 2entru a revolza chestiunile
2enente@ &ntre cele ou ri" La $! se2tembrie al acelea%i luni@ la -an CristRbal@ Barco %i
PPrez@ au numit o Comiie de Qe)ociere@ care trebuia s se ocu2e e 2roblema #luviilor
comune@ e bazinul hirogra#ic@ e elimitrile zonelor marine %i submarine@ e
elimitarea 2recis a #rontierelor %i e 2robleme legate e emigrare" E Comiie
Breziden(ial de Brobleme E8terioare Hrontaliere urma s se ocu2e e trans2orturile
&ntre naiuni@ e #urtul autovehiculelor@ e tra#icul e stu2e#iante@ e utilizarea resurselor
trans#rontaliere %i e coo2erarea &n caz e calamiti naturale" Comisiile %i)au es#%urat
activitile activ tim2 e trei ani@ interviev<n numeroase autoriti locale civile@ militare
%i ecleziasticeL e%i au &ncercat s e2%easc barierele interstatale@ &n continuare s)au
com2ortat con#orm traiiei i2lomaiei secrete@ &ncet<n orice ra2ort irect cu 2o2ulaia
%i autoritile locale" Birocraia %i res2ectivele cancelarii au 2us st2<nire 2e comisii@
limit<nu)le #uncionalitatea"
La *; ianuarie !::$@ 2rin $eclara(ia de la ?ai&uet@a@ Venezuela %i Columbia au
ecis s creeze o Son e Liber -chimb@ care nu a intrat nicioat e#ectiv &n vigoare %i
atorit #a2tului ca a #ost e2%it e un acor mult mai am2lu la care s)a asociat %i
Me6icul@ Cratatul de Liber Comer(@ cunoscut %i sub numele e -rupul celor Crei AG)*B@
care a intrat &n vigoare la ! ianuarie !::1
*
" 'cest tratat a #ost orit &n s2ecial e ctre
Columbia@ care orea s intre@ mulumit Me6icului@ &n carul /'3=' + =LC A/orth
'merica 3ree =rae 'greement + =ratao e Libre Comercio Q9 Edit9B ie%in ast#el in
izolarea internaional" Mai 2resus e toate@ aria comercial venezuelo + columbian intra
&n contraicie cu Comunitatea 'nin@ creia at<t Bogota c<t %i Venezuela &i a2arineau
.
"
Ra2orturile comerciale &ntre Columbia %i Venezuela au &nce2ut s se rceasc &nce2<n
cu !::5 c<n guvernul columbian a im2us restricii 2e anumite 2rouse 2rovenite in
Venezuela@ 2recum( zahr@ orez@ h<rtie carne %i cauciuc" E 2roblem comercial care e
#a2t &i avea 2ro2riile rcini &n motivaii 2olitice ce ies la iveal@ &n ianuarie !::1 c<n
un gru2 e gheril columbian al EL/
1
@ a atacat satul venezuelean Cararabo &n statul
venezuelean '2ure@ ucig<n o2t solai"
De la coo2erarea economic %i 2olitic s)a trecut &n scurt tim2 la un con#lict
i2lomatic@ care@ 2rintre altele@ a &nce2ut &nc in !::.@ atorit caniaturii la #uncia e
2re%einte al E'- AErganizaia -tatelor 'mericane Q9 Edit9<@ o #uncie la care as2irau at<t
Venezuela@ 2rin Ministrul su e E6terne Miguel Burelli Rivas@ ar %i Columbia@ care &l
2ro2usese 2e #ostul 2re%einte CPsar Gaviria" 3r s mai 2unem la socoteal c
i2lomaia venezuelean se &ne2rtase in ce &n ce mai mult e ialogul cu ara vecin
*
G)* 2ro2unea un 2rogram #iscal care ar #i trebuit s auc o zon e liber comer 2<n &n $;;1" Me6icul a
autorizat un tari# 2re#erenial e *1M 2entru 2rousele columbiene %i venezuelene@ &n tim2 ce aceste ou
ri realizeaz un tari# 2re#erenial e $!M 2entru 2rousele me6icane"
.
Comunitatea 'nin sau Comunitatea 'nin a /aiunilor AC'/B a a2rut 2e $4 mai !:4: 2rin semnarea
'corului e la Cartagena in care #ceau 2arte( Bolivia@ Ecuaor@ Peru@ Venezuela %i Chile" Chile se
retrage in organizaie &n !:54"
5
EL/ sau ?C + EL/ A?niRn Camilista) E8Prcito e Liberacion /acionalB@ e ins2iraie mar6ist %i
aerent al Gteologiei eliberriiH@ e6ist in !:41 %i numr circa . mii e membri" ' #ost #onat e 3abio
V,zOuez Casta_o care #usese 2regtit &n Cuba"
atorit alegerii 2re%eintelui Calera@ care a orit s)%i im2un 2ro2riul 2rogram 2olitic
istan<nu)se e 2reecesorul su PPrez" Calera@ &ntrin relaiile cu Brazilia@ a
schimbat &ntr)aevr obiectivul 2rinci2al al 2oliticii e6terne venezuelene"
'tacul #ormaiunilor e gheril ale EL/@ nu au #cut ec<t s scoat &n evien@
tensiunile %i 2roblemele e8a e6istente@ ar care 2<n atunci #useser ascunse tem2orar.
La !1 martie !::1 Venezuela &nce2e e2ortarea a mai mult e .;; e imigranti
columbieni ilegali ceea ce va 2rovoca 2roteste i2lomatice in 2artea Columbiei" La
c<teva zile u2@ Columbia a enunat violarea 2ro2riului s2aiu aerian in 2arte
militarilor venezueleni" =oate aceste 2roteste se re&nnoiesc &n august c<n Venezuela
&nce2e a%a numita o2eraiune Siera EIII@ ce avea re2t obiectiv istrugerea culturilor e
mac" 'semenea o2eraiune@ u2 cum relateaz guvernul e la Bogota@ a us la
2trunerea &n interiorul granielor columbiene %i la ucierea unor ceteni columbieni"
=ensiunile au continuat &n !::4@ 2rovoc<n 2aralizia a2roa2e total a oricrei #orme e
ialog@ &n a%a mo &nc<t nu s)a realizat nici o &nt<lnire &ntre 2re%einii Ra#ael 'ntonio
Calera Roriguez %i Ernesto -am2er Pizano@ ales &ntre tim2 &n Columbia"
Cns<ngerat e gherila EL/ %i 3'RC
4
@ Columbia a #cut 2resiuni asu2ra
Venezuelei 2<n c<n aceasta a ceat armatei columbiene re2tul e a 2utea urmri Aa%a
numita *ot puruitB 2e teritoriul venezuelean a lu2ttorilor %i tra#icanilor e roguri ce
#oloseau Venezuela ca re#ugiu" Cn 2lus -am2er a cerut ca armata Venezuelei s e2un
un e#ort s2orit 2entru a controla mai rastic 2ro2riile #rontiere" =oate aceste cerine@ nu au
#ost &ne2linite e Venezuela@ nu oar atorit li2sei unei reale voine 2olitice@ ar %i
atorit #a2tului c &nce2<n cu !::5 #enomenul traversrii granielor a &ncetat tre2tat"
-cz<n acest #enomen cele ou state au 2utut iniia o coo2erare a serviciilor e
in#ormaii &n lu2ta anti)gheril %i anti)tra#icani" 3ructul acestei estineri a #ost
restabilirea Comiiilor de $emarcare a Hrontierelor Ceretre@ care #useser sus2enate &n
ultimii 2ais2rezece ani" -e obine ast#el o relativ stabilitate &n zona e #rontier
acom2aniat e o estinere a ra2orturilor i2lomatice &ntre cele ou guverne"
La : august !::5 cei oi 2re%eini@ -am2er %i Calera@ s)au &nt<lnit la
Guasualito@ une s)a 2ro2us intrarea &n scen a Venezuelei ca intermeiar &ntre statul
columbian %i gheril" E 2ro2unere care a us la #ormarea a%a numitului -rup al
Brietenilor :-rupo de Ami)o<@ un gru2 e lucru constituit in Costa Rica@ Me6ic@ -2ania
%i Venezuela@ care ar #i 2ro2us 2rilor &n cauz( 3'RC@ EL/ %i Re2ublica Columbian s
a2eleze la Gbunele sale o#iciiH 2entru rezolvarea con#lictului &n es#%urare" 'ceast
iniiativ %i iminuarea o2eraiunilor gherilei columbiene 2e teritoriul Venezuelei
emonstrau c guvernul -am2er realizase e8a e ceva vreme contacte irecte cu
conucerea gru2urilor e gheril" 'ceast 2olitic@ iniiat e -am2er %i consilierii si@ a
#ost continuat e 2re%eintele Iugo Ch,vez &nc in 2rimele zile e la alegerea sa in
!:::@ totu%i cu o i#eren #unamental( -am2er@ &n !::5 %i &n !::9 a negat a2roa2e
orice #el e contact irect cu gherila Achiar ac acest lucru nu era aevratB a#irm<n
mereu #oarte clar c guvernul Venezuelei recuno%tea ca interlocutor unic %i o#icial oar
guvernul in Bogot,L Ch,vez &nc e la &nce2ut a emonstrat interesul su &n a negocia
6
3orele 'rmate Revoluionare ale Columbiei + 'rmata Po2orului@ cunoscut &n general sub acronimul e
3'RC Anumele e6act este 3'RC + EPB@ au a2rut &n !:4. %i se e#inesc a #i e tenin mar6ist + leninist"
Cer re#orma agrar %i a 8ustiiei %i se auto#inaneaz 2rin comercializarea armele@ tra#icul e narcotice@
%anta8e %i sechestre" -2tm<nalul cSemanaH a vorbit e un buget al 3'RC e a2roa2e 1;; milioane e
olari 2e an Acare re2rezint oar !M in valoarea total a tra#icului e roguriB" 3'RC ateaz in !:1. %i
cu2rine !1 mii e membri@ e%i este greu e evaluat numrul e#ectiv al acestora"
irect cu ca2ii gherilei 2entru a elimina 2roblemele e la #rontier" E 2oziie ce a #ost
inter2retat e Bogota ca orina Venezuelei e a concee statutul e #or beligerant
gherilei columbiene" 3r s 2unem la socoteal #a2tul c Ch,vez 2roclam neutralitatea
sa &n tim2ul con#lictului columbian@ o atituine e6trem e ivers e 2oziia traiional a
Venezuelei@ care e la &nce2ut a consierat gru2urile e gheril columbiene@ ca un
Ginamic comunH al celor ou ri"
Cn 2o#ia anumitor eclaraii conciliante 2re%eintele Ch,vez
5
@ a &nlturat #r
oar %i 2oate ialogul cu Columbia &n c<m2ul 2oliticii interne, e%i istana &ntre cele
ou naiuni@ se a<ncise e8a &n conte6tul evoluiei 2oliticii internaionale %i &n 2articular
&n ra2ortul cu -tatele ?nite"
Cnce2<n cu 2re%einia lui 'nrPs Pastrana A!::9)$;;$B %i &n s2ecial xlvaro
?ribe 'rango@ actualul 2re%einte@ guvernele columbiene s)au aliniat tot mai mult cu
2olitica e la Yashington@ s2re eosebire e Virgilio Barco Vargas A!:94)!::;B %i CPsar
Gaviria =ru8illo A!::;)!::.B@ care orientaser &n schimb 2olitica e6tern columbian &n
cutarea unui multi2lu s2ri8in internaional 2entru a rezolva con#lictul intern columbian@
care c2tase acum #orma unui rzboi civil
!
@ generat e gru2uri e gheril@ at<t e
2uternice &nc<t se consierau 2atronii e re2t a unei mari 2ri in teritoriul naional"
Cncercarea e a im2lica %i Yashington)ul a avut ca sco2 2rinci2al obinerea
a8utorului economic %i militar 2entru a elimina #enomenul terorismului %i tra#icul e
narcotice" -e insereaz ast#el con#lictul civil &n lu2ta antiterorist %i antirog conus e
De2artamentul e -tat, utiliz<n Blanul Columbia %i Ini(iativa /e)ional Andin
:
" Cu
siguran acest moment a &nsemnat o schimbare ecisiv a atituinii columbiene la *4; e
grae@ chiar %i #a e 2olitica -?' %i la nivel monial AColumbia este unicul stat latino)
american care &m2reun cu El -alvaor %i /icaragua a s2ri8init &n mo neconiionat
invazia &n >ra0B" Cn schimb Columbia nu numai c a obinut cuvinte e lau in 2artea
in 2artea lui Bush@ care &l nume%te 2e ?ribe GCon' Blair al Americii LatineH ar a
obinut mai 2resus e toate a8utor militar %i logistic" Columbia evine ast#el &ntr)o
2erioa e tim2 scurt@ 2rima &ntre rile in emis#era occiental care 2rime%te cele mai
multe a8utoare militare americane
!;
@ a treia &n lume@ u2 >srael %i Egi2t@ %i 2rima &n lume
&n ceea ce 2rive%te numrul solailor antrenai irect e consilieri militari americani"
$!

7
La !; noiembrie $;;.@ la Cartagena Ch,vez@ a eclarat c nu susine nici o gru2are 2aramilitar sau e
gheril columbian@ &n tim2 ce la $. noiembrie $;;1 se anga8eaz s &l recunoasc 2e ?ribe ca 2re%einte
legitim al Columbiei@ conamn<n orice aciune irect menit s)l estituie"
1
De subliniat c 2re%eintele ?ribe neag #a2tul c &n Columbia ar #i &n curs un rzboi civil@ revoluionar
sau un con#lict armat@ a#irm<n c este vorba o Gamenin(are teroritH" Cu toate acestea nu a reu%it s
obin cali#icarea gherilei ca GteroristH in 2artea Venezuelei@ Ecuaor)ului %i Braziliei@ ci numai in
2artea rilor 'mericii Centrale"
!
Planul Columbia a #ost conce2ut iniial e 2re%eintele Pastrana &n !::9 %i se vroia un #el GBlan ?ar*allH
2entru Columbia care s 2romoveze 2acea@ istrugerea terorismului %i combaterea inustriei rogurilor@ &n
s2ecial 2rin istrugerea culturilor e roguri cu ierbicie %i cre%terea res2ectului re2turilor omului"
Congresul a a2robat Blanul Columbia &n $;;; acor<n Columbiei !@* miliare e olari" Bush a ezvoltat
ulterior acest 2rogram sub #orma Ini(iativei Andin@ care im2lic %i alte ri in zona 'nin"
1;
Cu toate acestea@ ?ribe a cerut aministraiei Bush ca o at terminat con#lictul &n >ra0@ toate armele
im2licate &n con#lictul in Gol# s #ie livrate irect Columbiei"
2!
?ribe a e6agerat mereu ameninarea creat e terorism %i e roguri &n Columbia 2entru a obine un
numr crescut e a8utoare@ e#inin stu2e#iantele ca cea Gmai rea arm c*imicH sau a#irm<n c@ con#lictul
Columbian este o 2roblem e6trem e grav@ ce are 2otenialul e a estabiliza 'merica e -u@ ce 2oate
Gditru)e pdurea AmazoanH %i c este Gmai )rav dec#t cel din IraOH"
'ceast 2olitic e6tern a us &n mo inevitabil@ Columbia la ru2erea relaiilor cu
Venezuela lui Ch,vez@ care a at via unei 2olitici totalmente o2us" Ch,vez a 2ro2us o
2olitic e6tern ce a eterminat &nlturarea Venzuelei in orbita american@ 2romov<n
aliane cu ri care #ceau 2arte in a6a cali#icat e Yashington re2t G a8a ruluiH aic
Cuba %i >ran sau oricum ri rivale -tatelor ?nite la nivel 2lanetar AChina sau RusiaB"
Ch,vez a &ntre2rins o 2ro2agan@ &m2otriva globalizrii@ av<n ca int 'LC' A'corul
e Liber Comer 2entru 'mericiB
!$
creia &i o2une 'LB' A'lternativa Bolivarian 2entru
'mericiB@ care a luat na%tere la Iavana &n a2rilie $;;4@ %i care conine chiar un ca2itol
asu2ra coo2errii militare &n veerea crerii unei Erganizaie a 'tlanticului e -u
!*
"
Cntre tim2 Venezuela sa retras in C'/ AComunitatea Andin a Qa(iunilorB@ consierat
e 2re%einte GmuribundH %i in -rupul celor Crei% la oar o lun u2@ consier<nu)l
Gprea neoliberalH" Pre%eintele Venezuelei a integrat ara sa &n Mercosur la . iulie $;;4@
o o2iune e62licat &n mare 2arte atorit mai mult 2oziiilor anti)americane@ ec<t
atorit unor reale e6igene economice
!.
"
Pentru a nu mai vorbi e #olosirea EPEC@ ca instrument e 2resiune 2olitic@ ce
re2rezenta 2entru Venezuela@ o iniscutabil %i absolut noutate" Cn acest sens@ guvernele
venezuelene 2receente@ cu ocazia crizei in Meiul Erient %i a rzboiului in Gol#
meninuser o 2oziie 2asiv@ s2er<n c vor 2utea bene#icia e 2reurile riicate la 2etrol@
echilibr<n oricum 2oziia lor in EPEC 2rin relaia lor s2ecial cu Yashington %i care
garanta gigantului nor american un #lu6 sigur e 2etrol" Ch,vez &n schimb %i)a e62rimat
&n schimb sim2atia 2entru cauza Lumii a =reia %i a celei arabe@ conamn<n invazia &n
>raO %i bombaramentele asu2ra '#ganistanului"
!1
/u &nt<m2ltor Caracas a #ost e#init
e -tatele ?nite@ ca a2arin<n Ga8ei latinoamericane a ruluiH %i nici c lovitura in
a2rilie $;;$@ care &%i 2ro2unea s)l &nlture e la 2utere 2e Ch,vez s)a su2us manevrelor
e la Yashington" Este acum bine cunoscut c -tatele ?nite consier e8a Venezuela o
Gproblem re)ionalH@ cu care mai evreme sau mai t<rziu vor #i nevoii s)%i regleze
conturile sau s gseasc un mo e a convieui"
Cn acest conte6t@ at<t Columbia c<t %i Venezuela@ 2erce2 res2ectivele 2olitici ca un
2ericol la aresa 2ro2riului sistem 2olitic %i al suveranitii naionale" Columbia se
lamenteaz c Venezuela nu realizeaz o real 2olitic e coo2erare la nivel e #rontier@
&n veerea lu2tei anti)gheril@ &n tim2 ce Venezuela consier c a8utoarele americane
2entru Columbia constituie o ameninare care 2oate ascune o 2osibil agresiune@ %i chiar
estabilizeaz &ntreaga regiune
!4
" Blanul Columbia %i moernizarea armatei columbiene@
1$
3='' + 'LC' ) SLy' AHree Crade Area of t*e America - grea de Libre Comercio de la AmArica
-hone de Libre cc*an)e de AmAri&ueB a #ost 2ro2us la -ummit)ul -tatelor in 'merica care a avut loc la
Miami &n ecembrie !::." Reune%te *. e ri@ sco2ul su #iin acela e a elimina 2rogresiv &n continentul
americane barierele la servicii %i investiii"
1*
'LB' 2ro2une un sistem com2le6 e integrare nu oar economic ci %i social %i e a2rare comun@
o2un<nu)se ast#el valorilor neo)liberale %i neo)liberaliste ale 3=''" Programul su comercial a #ost numit
=ratatul e Comer al -atelor A=CP ) Cratado de Commercio de lo BuebloB@ la care au aerat 2<n acum
Cuba@ Venezuela@ /icaragua %i Bolivia
1.
Venezuela ca %i Columbia era e8a Gtat aociatH al organizaiei &nc in $;;." -unt voci care a#irm c
intrarea Venezuelei &n Mercosur ca membru e2lin nu a #ost o mare realizare@ atorit #a2tului c nu
is2unea e mari resurse e e62ort@ 2entru noii 2arteneri@ cu e6ce2ia 2etrolului" 'ceasta va auce
agricultura venezuelean la mila celor braziliene sau argentiniene consierate mai bune"
11
Ch,vez nu a recunoscut re2rezentantul ira0ian la EPEC eclar<n c nu e6ist nici un guvern ira0ian"
14
'ceast im2resie s)a e6tins la mai multe state latino)americane@ care susin c 2olitica e a2ro2iere e
-tatele ?nite %i e sistemul su internaional uni2olar 2oate #i vtmtoare" =eama este c Yashington)ul
etermin guvernul Venezuelei s crea c este &n es#%urare o aevrat %i2ro2rie
construcie militar Amilitar' build-up< realizat &m2otriva Venezuelei" Cn realitate@
lucrurile nu stau chiar a%a@ #iin vorba e msuri anti)gheril care cu greu se 2ot aa2ta
unui rzboi convenional e agresiune &m2otriva altui stat" De #a2t@ a8utorul american
ctre Bogot, a eterminat Venezuela chavist s &ncea2 o 2uternic curs a &narmrii@
2rin care &n $;;4 au #ost semnate o serie e contacte 2entru #urnizarea e armament in
2artea Rusiei lui Putin" -e tine ast#el la reorganiza raical a armatei@ aviaiei %i a
marinei venezuelene@ trans#orm<n #orele in Caracas &ntr)una intre cele mai bune
armate e 2e continent" Ch,vez a achiziionat ast#el noi submarine iesel A1 =i2ul *4*
Xilo %i . 'mur 445EB@ 1* e elico2tere Mi)$4@ Mi)*1@ Mi)!5@ $. e avioane e v<ntoare
-u0hoi -u)*;MX$ %i !;;";;;";;; e Xalashni0ov e nou generaie A'X + !;*B@ crora
le urmeaz construirea unei #abrici care s 2rouc sub licen acest ti2 e arme e atac"
Valoarea acestor contracte a #ost estimat la o ci#r &ntre ! %i * miliare e olari"
GAi)urarea pcii i evitarea oricrui tip de a)reiune imperialitH aceasta este
e62licaia o#erit e Ch,vez@ 2entru re&narmarea Venezuelei" Cn realitate@ teama lierului
venezuelean@ este aceea c -tatele ?nite vor &ncerca o agresiune la aresa Venezuelei@
2entru a ocu2a resurselor sale 2etroliere@ utiliz<n 2oate Columbia ca baza o2erativ" La
r<nul su Columbia este &ngri8orat nu oar e #a2tul c 2oate avea un vecin mai
2uternic in 2unct e veere militar AVenezuelaB@ ar %i e #a2tul c o 2arte a
armamentului u%or@ 2recum 'X + !;*@ 2oate s#<r%i &n m<inile 3'RC
!5
"
Ra2oartele i2lomatice &ntre Venezuela %i Columbia sunt e6trem e reci %i bazate
2e ini#erena reci2roc a celor ou state" =erorismul continu s #ie cauza multor
tensiuni 2uternice" Bogot, ar ori o colaborare in 2artea armatei %i magistraturii
Venezuelei &n re2rimarea activitii 3'RC %i EL/ 2e teritoriul venezuelean@ #olosit es ca
zon sanctuar 2entru a #ugi e aciunilor anti)gheril ale columbienilor" Venezuela &n mo
contrar reine c 2roblema gherilei este un #enomen oar &n interiorul Columbiei %i
res2inge orice 2ro2unere e aciune" Cn acest caru@ are loc #alimentul Comiiei Bi-
na(ionale pentru Brobleme Hrontaliere ACEMB>3RE/B% care in !::. s)a &nt<lnit oar
e o uzin e ori %i a crei activitate a &ncetat &n $;;$
!9
"
Punctul cel mai e 8os al ra2orturilor columbiano ) venezuelene@ s)a &nregistrat &n
ianuarie $;;1@ cu a%a zisul Gcaz /odri)o -randaH" Lier al 3'RC@ Rorigo Grana
Escobar@ a #ost arestat e #orele columbiene 2e teritoriul Venezuelei A&n ora%ul CfcutaB@
#r s aib &ns 2ermisiunea Caracasului@ care 2rintre altele a acuzat columbienii c ar #i
coru2t iver%i #uncionari venezueleni in Gara /aional@ &nainte e a #i &ne2linit
o2eraiunea" >ncientul a eterminat &nchierea #rontierelor %i emisia ambasaorului
Venezuelei la Bogot," Ceea ce a generat mult tensiune a #ost intervenia
De2artamentului e -tat@ care a s2ri8init o2eraiunea in Columbia %i a acuzat Venezuela
2oate 2ro#ita e 2rezena sa &n Columbia 2entru a controla resursele continentului %i &n 2articular 2e cele in
'mazonia A2recum a2aB" Pe l<ng acest lucru nu sunt eloc siguri c@ acest con#lict@ at #iin intervenia
american@ a mai rmas local %i intern@ sau c s)a trans#ormat &ntr)un con#lict internaional e 8oas
intensitate"
15
-urse in serviciul e in#ormaii columbian A%i in C>'B@ a#irm c 3'RC are nevoie cu is2erare e
arme e acest ti2@ calibrul 5"4$"
19
Columbia a &ncercat s cooroneze aciunile e siguran a 2ro2riilor #rontiere@ 2rin intermeiul
CEMB>3RE/ cu toate rile &nvecinate( Panama@ Brazilia@ Peru@ Ecuaor@ Venezuela" Comisia care a
#uncionat mai bine a #ost cea cu Ecuaor"
c ar #i susinut 3'RC" =oate aceast is2ut a #ost rezolvat &n #ebruarie &n acela%i an
2rin meierea con#lictului e ctre Cuba@ Brazilia %i Perf
!:
"
'r 2utea 2rea bizar@ ar &n ciua &ncercrilor lui Ch,vez e a realiza aliane
economice im2robabile %i &n 2o#ia viziunilor iametral o2use &n 2olitica e6tern a celor
ou state@ Venezuela %i Columbia@ in 2unct e veere comercial e6ist ra2oarte
comerciale o2time@ cauza #iin stabilitatea economic columbian %i bogia 2etrolului
Venezuelei@ 2recum %i bene#icul 2roces e integrare economic &nce2ut &n anii ]:;@ &n
ciua #a2tului c acesta s)a &ntreru2t e c<teva ori" /u ar #i e6agerat s a#irmm c cele
ou naiuni sunt estinate s convieuiasc %i s se su2orte reci2roc 2entru binele
economiei lor"
$;
Mrturie &n acest sens este ata e $1 noiembrie $;;1@ c<n u2
tratative ce au urat un eceniu@ a #ost semnat e ?ribe %i Ch,vez un tratat ce a instituit o
hon de Inte)rare Hrontalier@ care 2ermite libera circulaie a mr#urilor &ntre regiunea
columbian /orte e -antaner %i statul venezuelean =,chira" 'ceast evoluie a #ost
2entru moment &m2ieicat e im2unerea e ta6e riicate in 2artea regiunii /orte i
-antaner &n august $;;5
$!
@ care a im2licat ca retorsiune blocarea trectorilor
internaionale e ctre trans2ortatorii venezueleni" E Gmini)crizH care a avut ca rezultat
sus2enarea a 5;)9;M in schimburile comerciale &ntre cele ou state"
'evratul 2arao6 ale relaiilor venezuelo ) columbiene este c evenimentele
interne in Columbia %i 2olitica sa e6tern coniioneaz ra2orturile cu Venezuela@ care la
r<nul su 2rin GchavismulH su coniioneaz o normal ialectic cu Bogot,"
Parao6ul cel mai mare este c 2oliticile e6terne ale Bogotei %i Caracasului au nscut
numeroase critici at<t &n -tatele ?nite c<t %i &n ?niunea Euro2ean@ oveinu)se eci
contra)2rouctoare la nivelul consensului internaionale" - veem e ce"
Du2 cum s)a s2us Columbia a urmrit asocierea lu2tei &m2otriva rogurilor %i a
terorismului local &n cruciaa &m2otriva terorismului global@ cer<n o alian 2ro)
occiental %i emis#eric" Chiar ac Columbia a 2rimit a8utor in 2artea -tatelor ?nite@
aceasta %i)a atras asu2ra sa criticile nor americane %i euro2ene 2entru gravele &nclcri
ale re2turilor omului %i ale libertilor #unamentale"
Politica lui Ch,vez@ &n mo contrar s)a bazat 2<n astzi 2e o retoric Ganti-
americanH %i &n mo esenial anti)occiental@ 2ro2ag<n o structur internaional
economic %i 2olitic mai 8ust care &%i a#l 2ro2riile rcini &n Lumea a =reia" E 2olitic
ce gse%te in ce &n ce mai 2uin consens &n rile occientale %i e tolerat oar 2entru
resursele 2etroliere e care Venezuela is2une" Cn acest sens se 2oate a#irma c
Venezuela %i Columbia sunt asemntoare &n iversitatea lor"
5i/!io&ra3i
1:
Grana a #ost eliberat la . iulie $;;5@ mulumit interveniei 2re%eintelui #rancez /icolas -ar0ozy
2;
Cn $;;4 s)au e62ortat &n Venezuela in Colombia !".;5".!1 tone e mr#uri cu o valoare e 2este $
miliare %i 8umtate e olari" Venezuela este a oua ar cu care Columbia are o balan comercial activ
e .;! milioane e olari@ A2e 2rimul loc #iin -tatele ?nite cu ! miliar %i 951 milioane e olariB"
2!
Ministrul columbian al trans2orturilor a susinut c aceast ta6 este inis2ensabil 2entru meninerea &n
bun #unciune a reelei e rumuri"
''"VV"@ La relacione entre Colombia ' Eenezuela9 A)enda comin para el i)lo !!I@
Bogot,@ =ercer Muno@ !:::"
'rila@ M"@ GEbst,culos #ronterizos 2ara la coo2eraciRn colombo)venezolanaH &n AnMlii
Bol@tico@ n"!$@ !::!"
'rea@ L"@ GLa e62eriencia colombo)venezolana" Globalia y vecinia en las relaciones
#ronterizasH &n /evita SIC@ nr" 19!@ ianuarie)#ebruarie@ !::1@ 2" *9 ) .:
Brice_o Ruiz@ J"@ G>l Venezuela i Ch,vez tra sogni bolivaristi e realismo 2oliticoH &n
Lime@ nr" $@ $;;;@ 2" 95):;"
Iern,nez@ M"@ GColombia y Venezuela( entre la tensiRn y la integraciRnH &n Aldea
?undo@ anul .@ nr" 5@ $;;!@ 2" *4).4"
>turbe e Blanco@ E"@ GLas relaciones e commercio e inversiRn entre Colombia y
VenezuelaH &n Intal@ octombrie !::5@ 22"!)49"
Martz@ J"@ c/ational security an 2olitics( the Colombian)Venezuelan borerH &n >ournal
of Interamerican Studie and Lorld Affair@ vol"*;@ nr" .@ !:99@ 2"!!5)!*9"
Et,lvora@ E"@ La crii de la Corbeta Calda@ Caracas@ Rayuela@ $;;*
Paro@ Garc7a)Pe_a@ GColombia y Venezuela" >ntegraciRn( la nueva imensiRn e las
relaciones bilateralesH &n Colombia Internacional@ nr" $.@ $;;1@ 2" !*4)!9;"
Ragazzi@ M"@ GChi comana in ColombiaH &n Lime@ nr" .@ $;;*@ 2"$.5)$4;"
Ricaro@ V"G"L Reyes@ R"@ GColombia( cosz trattano governo e guerrigliaH &n Lime@ nr" $@
$;;;@ 2"!!*)!!9"
Rivas@ R"@ Eenezuela% apertura petroliera ' )eopol@tica@ !:.9)!:19@ MPria@ ?"L"'"@ !:::
-algueiro@ '"@ GL]asse Caracas)=eheranH &n Lime@ nr"$@ $;;5@ 2"!51)!9$"
-ocorro@ R"@ La relacione e8teriore de Colombia ' Eenezuela dede una perpectiva
*emifArica% in www.cr#es.org/-olet#)/1.doc
-te#anini@ M"@ GLa geo2olitica i Ch,vez tra Bol7var e 2etrolioH &n Lime@ nr"!@ $;;*@ 2"
$!!)$*;"
-tramazzi@ 3"@ G>l bolivarismo i Ch,vez alla resa ei contiH &n Lime@ nr" .@ $;;*@ 2" $4!)
$5$"
?raneta@ '"@ GColombia y Venezuela( #ronteras@ convivencia y esarrolloH &n Aldea
?undo@ anul .@ nr" 5@ $;;!@ 2"1*)19
=raucerea( Gabriela Mary Crengua Bobe
Rzvan Victor Pantelimon
In3!*n,a 'tat!or Unit 4n zona A"ricii Cntra!
Andri A&*dar*
Univr)itata din 5*c*r#ti
-tatele in 'merica Central au re2rezentat &n 2erioaa !:9;)!::1 un 2unct
im2ortant e atracie 2entru marile 2uteri e 2e arena relaiilor internaionale" 'cest lucru
a &nsemnat #a2tul c anumite state in aceast regiune au 2utut #i valori#icate e ctre
-tatele ?nite ale 'mericii %i ?niunea -ovietic &n &ncercarea e a obine un avanta8
relativ &n ceea ce a re2rezentat 2entru a2roa2e o 8umtate e secol@ Rzboiul Rece"
Panama@ /icaragua %i El -alvaor re2rezint 2entru 2erioaa anterior menionat trei
2uncte e ma6im im2ortan 2entru 2olitica e6tern conus e ctre aministraia e la
Yashington"
Discut<n evenimentele ce vizeaz 'merica Central &n 2erioaa !:9; + !::1 &n
care -tatele ?nite ein un rol im2ortant &n calitate e actor 2olitic internaional@ se
2ro2un s2re analiz urmtoarele i2oteze(
!" >m2licarea 2olitic a -tatelor ?nite 'le 'mericii &n 'merica Central are re2t
motor al aciunii teama ca ?niunea -ovietic s nu &%i consolieze 2oziia &n
'merica Central"
$" >m2licarea 2olitic a -tatelor ?nite ale 'mericii &n Panama@ /icaragua %i El
-alvaor se atoreaz rolului strategic al celor trei state 2entru toat 'merica
Central"
*" Construirea in#luenei 2olitice a -tatelor ?nite ale 'mericii &n statele in 'merica
Central se realizeaz inirect 2rin intermeiul interveniei la nivel economic %i al
armatei"
." >m2licarea 2olitic a -tatelor ?nite ale 'mericii &n 'merica Central genereaz
e2enena statelor in acest s2aiu #a e orice actor internaional ca2abil %i
is2us s o#ere o susinere asemntoare cu cea a -tatelor ?nite"
'merica Central reune%te &n teritoriile sale %a2te state( Belize@ Costa Rica@ El
-alvaor@ Guatemala@ Ionuras@ /icaragua@ Panama" 'ceast regiune a re2rezentat
con#orm viziunii -tatelor ?nite@ un teren e lu2t &m2otriva ezvoltrii #enomenului
comunist &n regiune" Dat #iin trecutul istoric al zonei &n care Marea Britanie a 8ucat un
rol im2ortant &n secolul al F>F)lea iar -tatele ?nite 2e 2arcursul secolului FF@ oat cu
eclan%area Rzboiului Rece@ 'merica Central a evenit un 2unct e ma6im im2ortan
&n contracararea e62ansiunii sovietice" Lu<n &n calcul e62eriena Cubei@ -tatele ?nite nu
conce2eau trans#ormarea -tatelor in 'merica Central &n #actori e ameninare &n
emis#era vestic" Cn acest sens au ezvoltat o serie e 2olitici menite a menine stabilitatea
&n regiune ast#el &nc<t statele 'mericii Centrale s nu re2rezinte elemente vulnerabile
2entru in#luena sovietic" De%i ?niunea -ovietic a a#irmat &n re2etate r<nuri c nu va
interveni irect &n regiune@ es#%urarea evenimentelor &n Cuba %i teama e a 2iere
hegemonia regional a eterminat -tatele ?nite s acioneze &n consecin"
Cn urma analizei au #ost selectate trei cazuriL Panama@ /icaragua %i El -alvaor"
-elecia cazurilor s)a bazat 2e rolul strategic 2e care aceste state &l 2ot avea &n combaterea
e62ansiunii comuniste@ im2ortana a8utorului o#erit e -tatele ?nite@ 2articulariti #izico
+ geogra#ice@ 2articulariti emogra#ice@ activitile e gheril &n interiorul statelor@
ezvoltarea economic@ 2recum %i natura regimurilor 2olitice in aceste state"
Cn ceea ce 2rive%te rolul trate)ic 2e care aceste state &l 2ot avea &n combaterea
e62ansiunii comuniste@ cazurile semni#icative sunt cele ale statelor /icaragua %i El
-alvaor" Din 2unct e veere al 2oliticii -tatelor ?nite@ 2strarea unui regim stabil &n
aceste ou state %i combaterea elementelor e gheril re2rezint 2rinci2alele irecii e
aciune &n carul combaterii e62ansiunii comuniste 2entru &ntreg s2aiul 'mericii
Centrale" Cn ceea ce 2rive%te Panama@ im2ortana canalului re2rezint un element strategic
ce nu 2oate #i negli8at &n cazul aciunilor e orice natur ce vizeaz 'merica Central sau
'merica e -u@ &ntruc<t Canalul #ace legtura &ntre cele ou oceane@ 2ermi<n -tatelor
?nite s bene#icieze e o is2onibilitate s2orit &n zon"
Cn 2rivina particularit(ilor fizico-)eo)rafice alegerea statului /icaragua se
atoreaz #a2tului c acesta este cel mai mare stat central)american@ ceea ce #ace s
is2un e cel mai mare teritoriu %i cea mai mare 2o2ulaie intre statele in 'merica
Central" Panama@ re2rezint@ e asemenea@ un caz &n care elementele e 2oziionare
geogra#ic@ 2recum %i elementele e natur emogra#ic 8oac un rol im2ortant" Revenin
la argumentul o#erit anterior@ Panama este avanta8at in 2unct e veere al 2oziiei
geogra#ice@ 2rezena Canalului #c<n in acest stat un actor al relaiilor internaionale
im2ortant &n zon" Cn ceea ce 2rive%te 2o2ulaia statului Panama este im2ortant e vzut
ce elemente ale 2o2ulaiei erau concentrate &n 8urul Canalului %i ce rol a avut &n acest
caru #uncionarea Dcolii 'mericane"
Cn ceea ce 2rive%te activitatea )ruprilor de )*eril &n statele in 'merica
Central@ /icaragua %i El -alvaor sunt relevante &n acest sens" Este im2ortant e urmrit
%i care sunt originile activitilor e acest gen" Cazul El -alvaor este cu at<t mai
im2ortant cu c<t 3ML/ + 3DR A3rente 3arabuno Marti e Liberacion /acional + 3rente
DemocraticoB %i)a construit nucleul 2regtinu)%i contraatacul chiar &n ca2itala Cubei@ la
Iavana"
$ezvoltarea economic re2rezint un element 2rinci2al e analiz &n cazul
statelor in 'merica Central" Cn acest sens 2utem s2une c statele in 'merica Central
au bene#iciat u2 cel e)al Doilea Rzboi Monial e 'liana 2entru Progres realizat e
-tatele ?nite" 'cest 2rogram 2resu2unea acorarea e a8utoare economice 2entru statele
in 'merica Latin iar &n carul acestuia El -alvaor a bene#iciat e cea mai mare
cre%tere a 2rousului >ntern brut" Pe e alt 2arte %i /icaragua a bene#iciat e o cre%tere a
2rousului intern brut &ns &n ambele cazuri cre%terea a #ost arti#icial@ rezultatele #iin
vizibile mult vreme u2 &ncheierea 2rogramului" -elecia statului Panama &ns
re2rezint o 2roblem istinct ce se atoreaz e6istenei Canalului &ntruc<t acesta auce
o im2ortant contribuie #inanciar la bugetul statului"
Dac aucem &n iscuie natura re)imurilor in statele 'mericii Centrale regsim
o caracteristic estul e es &nt<lnit + regimurile militare" 'cest lucru este valabil
2entru toate cele trei cazuri aborate &ns &n msuri com2arativ i#erite" De asemenea@ &n
conte6tul organizrii regimurilor conuctoare in 'merica Central trebuie avut &n
veere %i graul e im2licare al -tatelor ?nite &n balana &nre2trii ctre un anumit ti2 e
regim"
Din 2unct e veere istoric@ teritoriul 'mericii Centrale 2oate #i consierat ca
unul cu o &nelungat istorie colonial" Conte6tul &n care s)au a#lat statele in 'merica
Central e)a lungul istoriei sale o#er &n carul acestei cercetri o serie e elemente care
&%i 2ot auce contribuia la &nelegerea 2olitici -tatelor ?nite ale 'mericii &n regiune"
Colonizarea s2aniol a &nce2ut &n 2rima 8umtate a secolului al FV>)lea@ #orm<n
&n secolul al FV>)lea vice)regatul /oii -2anii@ teritoriul care &n ziua e astzi esemneaz
Costa Rica@ /icaragua@ El -alvaor@ Ionuras@ Guatemala %i Belize A-0imore %i -mith@
!::5( *$$B" Lu2tele 2entru ine2enen au &nce2ut &n 8urul anului !9;9 &ns 2<n la
!9!1 -2ania reob<nise controlul asu2ra res2ectivelor zone"
!9$! a re2rezentat anul &n care Me6icul trecea 2rin ultima #az a rzboiului e
ine2enen &m2otriva -2aniei" Dre2t urmare@ cel ce va eveni conuctorul >m2eriului
Me6ican@ 'gustin e >turbie realizeaz 2lanul >guala
!
" 'cest 2lan 2resu2unea
ine2enena Me6icului %i eclararea religiei catolice ca religie o#icial" Cn acela%i tim2
eclara moelul monarhiei constituionale ca cel aecvat &n guvernarea >m2eriului
Me6ican %i #cea a2el la tenina ctre egalitate &ntre toi locuitorii acestui im2eriu@
ini#erent e 2roveniena lor" Celelalte 2o2oare in vice)regatul /oii -2anii i)au urmat
e6em2lul %i s)au trans#ormat &n Provinciile ?nite ale 'mericii Centrale" 'ceast
#ormaiune va e6ista 2<n &n !9*9 c<n Congresul acestei con#eeraii eclar c #iecare
stat este Gun corp politic uveran% liber i independentH A-0imore %i -mith@ !::5( *$1)
*$4B"
Din 2unct e veere economic@ acest secol al F>F)lea a re2rezentat un moment e
ezvoltare 2entru statele in 'merica Central" Cnce2uturile revoluiei inustriale au #cut
ca 'merica e /or %i Vestul Euro2ei s necesite materie 2rim iar statele 'mericii
Centrale %i)au ezvoltat aciunile e e62ort AXa2iszeWs0i $;;$( 6ivB" E62orturile e ca#ea
s)au ezvoltat #oarte mult 2e 2arcursul secolului al F>F)lea@ ova este #a2tul c la
&nce2utul secolului al FF)lea@ e62ortul e ca#ea re2rezenta 4*@! M in totalul e62orturilor
in 'merica Central AYooWar a2u -0imore %i -mith@ !::5( **!B" Locul oi &n
carul e62orturilor revenea e62ortului e banane" Pe 2iaa 'mericii Centrale a #ost
instituit un mono2ol al ?nite 3ruit Com2any A?3CEB@ com2anie ce a luat #iin 2rin
#uziunea a ou com2anii mai mici la s#<r%itul secolului al F>F)leaA-0imore %i -mith@
!::5( *$:B"
Cnce2utul e secol FF a aus o serie e nouti &n viaa statelor in 'merica
Central" Cn 2lan 2olitic a #ost e6tins re2tul e vot &n vreme ce &n 2lan economic
2rocesul e im2ort)e62ort a cunoscut o ezvoltare continu 2<n &n !:*;" Din 2cate@
cre%terea economic nu a generat ezvoltarea unei economii interne bine consoliate@ #a2t
ce a #ost resimit mai &nt<i &n 2erioaa Crizei Economice in anii !:*; iar a2oi@ chiar mai
acut@ u2 al Doilea Rzboi Monial AXa2iszWes0i $;;$( 6vB"
-#<r%itul celui e)al Doilea Rzboi Monial este caracterizat &n 2lanul 2olitic al
statelor in 'merica Central e o2oziia st<nga)rea2ta" 'cest lucru a us nu oar la
ezvoltarea 2artielor comuniste &n &ntreaga zon a 'mericii Latine &ns a us@ oat cu
interzicerea multora intre aceste 2artie@ %i la crearea unor #ormaiuni e gheril
com2use in revoluionari e st<nga" >m2ortant e menionat este #a2tul c 2oziia
-tatelor ?nite &n regiune era consoliat &nc &nainte e cel e)al Doilea Rzboi Monial@
ova #iin Coro!ar*! Roo)v!t la Doctrina Monroe" Dac Doctrina Monroe A!9$*B
sti2ula #a2tul c 2uterile coloniale nu se vor mai im2lica &n Emis#era Vestic Aorice
aciune e acest gen urm<n a #i catalogat re2t o ameninare la aresa securitii
-tatelor ?niteB a%a cum nici -tatele ?nite nu vor interveni &n Euro2a@ Corolarul Roosevelt
A!:;.B 2une &n seama -tatelor ?nite rolul e Gpoli(itH al Emis#erei Vestice
$
" 'ceast
aciune se atoreaz #a2tului c -tatele ?nite oreau a evita orice intervenie 2entru
recu2erarea atoriilor a statelor euro2ene &n 'merica Latin"
>n#luena -tatelor ?nite s)a observat nu oar &n 2lan 2olitic ci %i economic sau
militar" Cn ceea ce 2rive%te caru militar@ 2<n la 8umtatea secolului al FF)lea@ -tatele
?nite interveniser e c<teva ori &n 'merica Central" Printre aciunile militare cele mai
im2ortante se numr intervenia -tatelor ?nite &n /icaragua in !:!$@ momentul care a
1
-ite)ul =e6as 'hM ?niversity ) http://www.tamu.edu/cc-)/dew#tt/#guala.htm@ vizitat la ata e $;
#ebruarie $;;5
2
-ite)ul ?)-)Iistory + http://www.u/s/h#story.com/pages/h144!.html@ vizitat la ata e $; #ebruarie
$;;5
2us bazele conucerii lui 'nastasio -omoza Acare a conus statul 2<n &n !:**B@ sau
re2etatele intervenii &n Ionuras A!:;1@ !:;5@ !:!!B sau Panama A!:;9@ !:!9@ !:$1B"
?nul intre cele mai im2ortante instrumente e 2romovare a ezvoltrii sociale %i
economice &n Emis#era Vestic este Or&aniza,ia 'tat!or A"rican" Erganizaia &%i
2ro2une s consolieze 2acea %i securitatea@ s 2romoveze e6erciiul e#ectiv al
emocraiei re2rezentative@ s asigure rezolvarea 2a%nic a con#lictelor intre statele
semnatare@ 2recum %i s o#ere a8utor comun &n cazul ameninrilor e6terne" Printre
obiective se mai numr 2romovarea coo2errii &n omeniul economic@ social@ %tiini#ic@
eucaional %i cultural
!
" De)a lungul activitii sale@ Erganizaia -tatelor 'mericane a
susinut 2rocesele e 2ace in /icaragua sau Guatemala" >nteresant &n conte6tul cercetrii
im2licrii -tatelor ?nite &n 'merica Central este #a2tul c e6ist ou articole &n carul
Cartei E'- care &m2ieic amestecul &n a#acerile interne sau e6terne ale unei stat
membru@ 2recum %i intervenia armat 2e teritoriul altui stat membru
$
"
E6istena Erganizaiei -tatelor 'mericane se a#l &n str<ns legtur cu e6istena
unui alt instrument e coo2erare &n Emis#era Vestic@ Tratat*! Intr-A"rican d
A)i)tn, Rci2roc@ semnat &n se2tembrie !:.5" E62eriena celui e)al oilea Rzboi
Monial a re2rezentat un moment o2ortun e re#lecie &n ceea ce 2rive%te 2roblema
a2rrii statelor &m2otriva agresiunilor e6terioare" Cn acest sens guvernele in emis#era
Vestic au realizat c un sistem colectiv e a2rare ar re2rezenta instrumentul necesar
2entru garantarea 2roteciei &m2otriva agresiunilor e6tracontinentale" =ratatul >nter)
'merican e 'sisten Reci2roc
*
avea re2t sco2 con#igurarea unui sistem e 2ace inter)
american" Cnc in 2rimul articol@ 2rile semnatare se anga8eaz s nu utilizeze #ora %i s
res2ecte &ntocmai Carta /aiunilor ?nite
.
" De asemenea@ articolul * al tratatului sti2uleaz
#a2tul c orice atac &m2otriva unui stat american va #i consierat ca un atac &m2otriva
tuturor statelor americane@ ceea ce 2resu2une im2licit c celelalte state semnatare &%i vor
o#eri a8utorul statului atacat" =ratatul se va ovei un instrument e coo2erare cu o
im2ortan eosebit 2e 2arcursul celei e)a oua 8umti a secolului al FF)lea"
Cn ceea ce 2rive%te intervenia &n carul economic al 'mericii Centrale@ -tatele
?nite %i)au #cut eseori simit 2rezena" ?nul intre cele mai im2ortante momente &l
re2rezint constituirea A!ian,i 2ntr* Pro&r)" Cn 2rezena i2lomailor in 'merica
Latin %i a membrilor Congresului american
1
@ la !* martie !:4!@ 2re%eintele John 3"
Xenney schieaz ireciile generale e aciune ale noului 2rogram" Programul@ semnat
&n acela%i an la con#erina inter)american e la Punta el Este@ ?ruguay@ avea re2t
obiective( cre%terea cu $@1M a venituluiTlocuitor@ consoliarea guvernelor emocratice@
eliminarea anal#abetismului la auli 2<n &n !:5;@ crearea unui meiu &n care 2reurile s
rm<n stabile 2recum %i re#orme ale agriculturii" Programul 'lianei avea &n veere %i
a8utorul e natur militar 2e care -tatele ?nite urma s &l acore ca asisten &m2otriva
aciunilor subversive e natur comunist" Planul 2resu2unea ca 2e o 2erioa e !; ani
statele in 'merica Latin s investeasc 9; miliare e olari &n tim2 ce -tatele ?nite
vor garanta un a8utor e $; e miliare e olari" Planul nu a #ost us la bun s#<r%it
1
-ite)ul Erganizaiei -tatelor 'mericane + htt2(TTWWW"oas"org
2
Carta E'-@ art" !:@ $! + htt2(TTWWW"oas"org
3
Cunoscut %i sub numele e =ratatul e la Rio
4
'rticolul ! al =ratatului >nter)'merican e 'sisten Reci2roc + 'valon Pro8ect )
http://www.yale.edu/lawe-/a3alo)/decade/decad061.htm@ vizitat la ata e !1 #ebruarie $;;5
5
-ite)ul 3orham ?niversity + http://www.fordham.edu/halsall/mod/1!61<e))edy/afp1.html@ vizitat la
ata e $5 #ebruarie $;;5
&ntruc<t -tatele ?nite au &nce2ut &n 2erioaa anilor !:4; rzboiul in Vietnam %i at<t
atenia clasei 2olitice e la Yashington c<t %i o 2arte in #onurile 'lianei s)au &nre2tat
ctre teatrul e rzboi"
Dac 'liana 2entru Progres nu viza oar zona 'mericii Centrale@ Pia,a Co"*n
a A"ricii Cntra! (CACM( viza oar 2atru state( El -alvaor@ Ionuras@ /icaragua %i
Guatemala" Celor 2atru state li s)a alturat %i Costa Rica &n !:4*" 'corul a #ost semnat la
Managua &n !* ecembrie !:4;
!
" -co2ul acestui tratat era e a in#luena ezvoltarea
inustrial 2rin 2romovarea liberului schimb &ntre membrii semnatari %i crearea e tari#e
comune" Cntre !:4; %i !:5; a e6istat o cre%tere a schimburilor economice &n carul Pieei
Comune e la 5@1M la $4@:M@ &ns acest lucru nu a avut un e#ect vizibil &n carul
sectorului agricol@ acolo une rata %oma8ului &n !:5; era e :@.M A-0imore %i -mith@
!::5( **$B" Rzboiul &ntre Ionuras %i El -alvaor &n !:4: a #cut ca Ionuras s se
retrag in C'CM" Piererea nu a #ost at<t e im2ortant in 2unct e veere al
schimburilor economice c<t in 2unct e veere simbolic al coo2errii &ntre statele
'mericii Centrale" =ratatul a e62irat &n !:9$@ nemai#c<n #a atoriilor acumulate e
ctre statele semnatare %i e 2roblemele cauzate e rzboaiele civile in El -alvaor %i
/icaragua
$
"
Lu<n &n calcul cele 2rezentate anterior 2utem consiera c sistemul e coo2erare
al statelor americane este@ in 2unct e veere teoretic@ unul e#icient" -tatele ?nite s)au
im2licat &n orice aciune e natur continental cu sco2ul e a con#igura un sistem
e#icient e coo2erare cu statele in 'merica Central %i 'merica e -u" 'nii !:9; auc
ou noi instrumente ce vizeaz soluionarea 2roblemelor a2rute &n 'merica Central la
s#<r%itul anilor !:5; + &nce2utul anilor !:9;"
Primul instrument e acest gen este $r*2*! CONTADORA" Gru2ul a #ost creat
&n !:9* &n tim2ul unei con#erine inute &n Panama cu sco2ul e a gsi soluii 2entru
2aci#icarea 'mericii Centrale@ &n 2articular 2entru rzboaiele civile in El -alvaor %i
Guatemala@ ar %i 2entru con#lictul intre /icaragua %i -tatele ?nite ale 'mericii
*
"
Gru2ul Contaora conine 2atru state semnatare( Panama@ Me6ic@ Columbia %i Venezuela"
>niiativa este 2rintre 2uinele e acest gen ce se o2un teninei hegemonice a -tatelor
?nite &n regiune" Dou evenimente e la &nce2utul anilor !:9; au 2revzut aceast
atituine o2us teninei -tatelor ?nite
.
" ?n 2rim e2iso este legat e insurecia
saninist in /icaragua e la s#<r%itul anilor !:5;" -tatele ?nite au &ncercat &n acel caz
s atrag Erganizaia -tatelor 'mericane &ntr)o intervenie a 3orei e Pace &n /icaragua
&ns Erganizaia nu a rs2uns 2ozitiv acestei cereri" ?n alt eveniment 2remergtor
#ormrii Gru2ului Contaora a #ost atituinea -tatelor ?nite &n carul Rzboiului
Malvinelor@ care au susinut Marea Britanie &n etrimentul 'rgentinei Aceea ce
contravenea 2rinci2iilor =ratatului >nter)'merican e 'sisten Reci2rocB"
1
-ite)ul 3oreign =rae >n#ormation -ystem al Erganizaiei -tatelor 'mericane AE'-B +
http://www.s#ce.oas.org/trade/camertoc.asp@ vizitat la ata e !1 #ebruarie $;;5
2
Central American Common ?arOet@ site)ul Library o# Congress +
http://lcwe-2.loc.go3/frd/cs/ho)duras/h)7app)-.html@ vizitat la ata e $1 #ebruarie $;;5
3
-ite)ul 3unacion Princi2e e 'sturias
)http://www.fu)dac#o)pr#)c#pedeastur#as.org/#)g/04/prem#ados/trayector#as/trayector#a716.html@
vizitat la ata e $$ #ebruarie $;;5
4
Contadora and E&uipula Cen Xear Later Revista Envio + http://www.e)3#o.org.)#/art#culo/204@
vizitat la ata e $; #ebruarie $;;5
>m2ortant e menionat este #a2tul c cele 2atru state #uncioneaz &n carul
acestui gru2 #r a avea o im2licare irect@ #iecare membru #iin nevoit s utilizeze o
2olitic e non)intervenie" Cn s2ri8inul activitilor Gru2ului Contaora a2are &n !:95
2lanul e 2ace realizat e ctre 2re%eintele statului Costa Rica@ Escar 'rias" 'cest
aciune a venit &n a8utorul unei &nt<lniri 2reliminare es#%urate &n mai !:94@ la care au
2artici2at 2re%einii a cinci state in 'merica Central( Costa Rica@ /icaragua@ El
-alvaor@ Ionuras %i Guatemala" Cn urma 2lanului 2ro2us e 2re%eintele 'rias@ a #ost
ezvoltat un caru cunoscut sub enumirea e Acord*! E)V*i2*!a) II@ semnat &n
Guatemala City la 5 august !:95" 'corul 2resu2unea &ncetarea a8utorului acorat
tru2elor e gheril@ &ncetarea #ocului@ continuarea tratativelor e 2ace@ 2recum %i
interzicerea #olosirii unui stat ca baz 2entru atacul asu2ra altui stat"
-e 2re#igureaz a%aar imaginea unui caru 2ro2ice 2entru &ncetarea ostilitilor
&n teritoriile 'mericii Centrale"
Cn veerea &ncarrii tem2orale %i geogra#ice a celor trei stuii e caz@ este
necesar conturarea evoluiei celorlalte state in 'merica Central"
Pana"a
-tatul Panama se situeaz &n 2artea cea mai e su a >stmului 'mericii Centrale %i
eine o im2ortan a2arte &n conte6t internaional &ntruc<t este traversat e Canalul cu
acela%i nume@ Canal ce #ace legtura &ntre Eceanul Paci#ic %i Marea Caraibelor@ singura
legtur e acest gen ce 2oate #i regsit 2e continental american"
Perioaa !:9;)!::; a aus o serie e schimbri at<t &n caru 2olitic@ c<t %i &n cel
economic" =orri8os moare &ntr)un accient e avion &n !:9! iar 2re%eintele e la acel
moment@ 'risties Royo@ emisioneaz invoc<n 2robleme e sntate A-0imore %i
-mith@ !::5( **4B" La conucerea statului vine@ con#orm traiiei e 2<n la acel moment@
conuctorul Grzii /aionale@ generalul Manuel 'ntonio /oriega" 'cesta a organizat
toate #orele armate ale statului &n ceea ce a evenit 3orele e '2rare Panameze APD3B
%i a2oi le)a consoliat@ consier<n acest lucru necesar &n 2rote8area Canalului Panama"
/oriega@ un #ost agent C>' a colaborat &nea2roa2e cu -tatele ?nite o#erinu)le iverse
in#ormaii %i o#erin &n acela%i tim2 carelor americane s #oloseasc teritoriul &n carul
aciunilor ce vizau /icaragua AMarby $;;$B"
!:9. marcheaz 2rimele alegeri libere &n %ais2rezece ani@ c<%tigtorul acestora
#iin caniatul ales e /oriega@ /icolas Barletta@ &ns aministraia e la Yashington a
ignorat acest #a2t" =otoat@ este anul &n care Dcoala 'mericilor in Panama@ &n#iinat &n
!:.4@ &nceteaz s #uncioneze &n Panama@ #iin mutat &n -tatele ?nite@ la 3ort Benning@
Georgia" +coa!a A"rici!or a re2rezentat 2oate cel mai am2lu instrument e 2regtire a
2entru solaii in 'merica Latin" Cn &ntreaga sa activitate@ %coala a antrenat 2este
4;";;; e solai &n tehnici &m2otriva insurgenilor@ &n rzboiul 2sihologic@ 2recum %i
tactici e interogare
!
"
Pe e alt 2arte@ /oriega a #ost unul itre susintorii gru2ului Contaora@ care se
o2unea 2oliticilor -tatelor ?nite in El -alvaor %i /icaragua" Brutalitatea regimului a
crescut constant &ns -tatele ?nite au trecut cu veerea acest as2ect" =re2tat ins@
a#acerile lui /oriega au ie%it la iveal" Cruzimea regimului a venit &n susinerea #a2telor
lui /oriega" 'cest lucru se remarc &n s2ecial 2rintr)o aciune ce a avut loc &m2otriva
1
-ite)ul -chool o# the 'mericas + htt2(TTWWW"soaW"org
criticului lui /oriega@ Dr" Iugo -2aa#ora" 'cesta a #ost gsit eca2itat &n Costa Rica"
Eviena acestui #a2t a us la sus2enarea unui a8utor e cinci milioane e olari in
2artea -tatelor ?nite" ?cierea lui -2aa#ora a re2rezentat un moment e criz 2entru
Panama@ ova #iin #a2tul c 2re%eintele Barletta a emisionat@ locul su #iin luat e
vice2re%eintele Delvalle"
Justiia american l)a gasit vinovat e tra#ic e roguri %i l)a conamnat &n !:99"
Ca urmare a acuzaiilor 2rivin tra#icul e roguri ause lui /oriega@ -tatele ?nite au
iniiat un boicot" 'cesta era menit a slbi 2uterea conuctorului in Panama %i e a)l
estitui e la %e#ia statului" Reacia la boicot a #ost ilustrat e cele c<teva sute e
emonstrani ce au atacat ambasaa -tatelor ?nite" Boicotul a re2rezentat o msur cu un
e#ect 2uternic &n coniiile &n care 2este :;M in tranzaciile economice ale statului
Panama se es#%urau cu -tatele ?nite" 'st#el@ -tatele ?nite au re#uzat s 2lteasc
statului Panama 2artea sa ce revenea in c<%tigurile obinute e 2e urma Canalului@
2recum %i retragerea s2ri8inului economic %i militar"
Pre%eintele statului Panama la acel moment@ Eric '" Delvalle a #ost emis
AGooWin !::.( .4B" /ici mcar cele ou 2artie anti)/oriega@ Partiul Panamez
'utentic %i Partiul 'ciunii Po2ulare nu erau e acor cu intervenia -tatelor ?nite %i
&ncercau gsirea unei soluii naionale la 2roblemele cu care se con#runtau" 'legerile in
!:99 au aus o echi2 american conus e #ostul 2re%einte Jimmy Carter s
su2ravegheze &ntregul 2roces" Chiar %i &n aceste coniii@ /oriega a #alsi#icat alegerile@
caniatul su@ Carlos DuOue #iin eclarat c<%tigtor@ &n ciua #a2tului c sona8ele e6it)
2oll ce au avut loc &n ziua alegerilor &l eau re2t &nvingtor 2e contracaniatul
acestuia@ Guillermo Enara" Dre2t urmare a reaciilor internaionale la aresa aciunilor
sale@ /oriega anuleaz alegerile %i nume%te alt 2re%einte" Reaciile interne la #a2tele lui
/orega vor #i &nbu%ite e ctre Batalioanele Demnitii@ gru2rile 2aramilitare ale lui
/oriega AGilboa !::5B"
La !! mai !:9:@ -tatele ?nite@ 2rin intermeiul 2re%eintelui su@ George Bush@ a
anunat un 2lan &n %a2te 2uncte ce avea re2t sco2 &ne2rtarea lui /oriega" Msurile
s2eci#ice sti2ulate &n 2lan erau urmtoarele AGilboa !::5B( susinerea iniiativelor
membrilor E'- &n rezolvarea crizei@ retragerea ambasaorului -"?"'" in Panama@
mutarea anga8ailor guvernamentali in Panama ce triau &n a#ara bazei #ie &n interiorul
bazei@ #ie &n e6teriorul statului Panama@ &ncura8area oamenilor e a#aceri e a se retrage
in Panama@ a#irmarea re2turilor %i obligaiilor regsite &n carul =ratatului Canalului
Panama %i su2limentarea #orelor militare staionate &n Panama cu a2ro6imativ $;;; e
solai"
Cn octombrie !:9: are loc o tentativ e &ne2rtare a lui /oriega@ conus e
Moises Giroli@ unul in oamenii a2ro2iai ai lui /oriega@ %i susinut e #orele -tatelor
?nite" Cncercarea e%ueaz %i in acel moment orice cetean american a#lat &n Panama
City 2utea #i inta unui atac" Pre%eintele american George Bush a negat 2ermanent
im2licarea -tatelor ?nite &n vreo aciune &nre2tat &m2otriva statului Panama" Cn aceste
coniii mutarea unor tancuri %i elico2tere &n bazele america &n Panama 2rea ne#ireasc"
Rs2unsul la aceste aciuni a venit &n ecembrie !:9: c<n -tatele ?nite au trimis
2este $;";;; e solai americani &n Panama &n veerea unei aciuni militare enumite
GJust CauseH &nce2ut &n imineaa zilei e $; ecembrie !:9:" Legea marial a #ost
instituit@ #iin ast#el arestai mii e oameni 2resu2u%i a #i susintorii lui /oriega"
-ingurul motiv legal 2entru care -tatele ?nite ar #i 2utut interveni &n Panama era
&nchierea Canalului@ con#orm =ratatului Canalului Panama" Cn aceste coniii@ e62licaia
secretarului e stat al -tatelor ?nite@ Ba0er@ con#orm creia -tatele ?nite aveau
8usti#icarea legal e a interveni &n Panama@ con#orm articolului 1! al Cartei /aiunilor
?nite
!
%i articolului $!
$
al Cartei Erganizaiei -tatelor 'mericane@ 2rea ne#onat" Cele
ou articole invocate nu o#er rs2unsul la intervenia -tatelor ?nite &ntruc<t nu avusese
loc nici un atac asu2ra -tatelor ?nite" -e 2oate invoca cel mult #a2tul c au e6istat c<teva
inciente cu cetenii americani in Panama@ &ns sub nici o #orm Panama nu a eclarat
rzboi -tatelor ?nite %i nici nu a iniiat vreo aciune care s susin un asemenea #a2t" Cn
ceea ce 2rive%te articolul $! al Cartei Erganizaiei -tatelor 'mericane@ consier<n c
zona Canalului Panama este teritoriu american@ in nou este un argument li2sit e
soliitate@ &n coniiile &n care tru2ele generalului /oriega nu au acionat &n vreun #el care
s inice o ocu2aie militar a zonei Canalului" Dac argumentele ause e -tatele ?nite
nu re2rezint un element soli &n es#%urarea interveniei &n Panama@ este im2ortant e
menionat #a2tul c e6ist cel 2uin un element ce interzice -tatelor ?nite s intervin"
'rticolul !9 al Cartei E'- interzice utilizarea #orei &n a#acerile interne sau e6terne ale
altui stat A/ana !::;( .:.)1;*B" 'cest lucru nu a re2rezentat un im2eiment 2entru
-tatele ?nite@ care@ utiliz<n argumentul interesului naional 2rin 2rote8area 2ro2riilor
ceteni@ a hotr<t intervenia armat"
?nii ceteni ai statului Panama au consierat c relaiile &ntre -tatele ?nite %i
Panama nu s)au schimbat &n 2erioaa intre revoluia in !:;* %i invazia in !:9:
AMarby $;;$B" 'ceast relaie este vzut 2rin 2risma #a2tului c inegalitatea &ntre cele
ou state a rmas la #el e mare@ iar orice constr<ngere e natur militar sau economic
a -tatelor ?nite a #ost resimit acut &n Panama"
Pe e alt 2arte@ &n conte6t internaional@ asigurarea 2er2eturii unei conuceri
militare nu re2rezint nici 2e e2arte o 2romovare a instrumentului emocratic" Din
e6terior@ evenimentele erulate &n Panama au a2rut ca un e%ec al 2oliticii us e -tatele
?nite &ntruc<t -tatele ?nite au #ost cele care au 2romovat@ &n tim2ul 2re%einiei lui
Jimmy Carter@ tranziia e la conucerea militar la cea civil" 'semeni cazurilor
/icaragua %i El -alvaor@ a8utoarele militare ale -tatelor ?nite au #ost menite iniial
#ormrii unei armate 2ro#esionale AMillet !::;( !)!1B" Cn acest #el -tatele ?nite &%i
construiesc %i un mi8loc e in#luen 2rin intermeiul armatei" Crearea unei Grzi
/aionale 2uternice o#er -tatelor ?nite o2ortunitatea e a 2stra controlul &n momentele
e criz" ?rmrinu)%i interesul naional@ -tatele ?nite se im2lic ne2ermis e mult &n
2olitica intern a statului Panama"
Consoliarea #orelor militare &n Panama se 2oate 2une@ 2e e alt 2arte@ %i &n
seama e6istenei Canalului@ 2unct e ma6im im2ortan 2entru -tatele ?nite &n
ob<nirea unei in#luene regionale" -tatul american ob<ne%te oat cu teritoriul ce
&ncon8oar Canalul Panama %i un gra e in#luen &n carul statului central)american
2entru sim2lul #a2t c integritatea statului 2anamez %i ezvoltarea economic ineau strict
e -tatele ?nite" Dac &n cazul integritii 2roblema este sim2l &n coniiile &n care
-tatele ?nite ein o 2arte im2ortant in teritoriul statului Panama@ 2roblema ezvoltrii
economice este ceva mai com2le6" Canalul Panama re2rezint o surs e venit at<t
1
'rticolul 1! sti2uleaz #a2tul c nimic nu 2oate re#uza re2tul unui stat la 2ro2ria a2rare ac un atac
armat are loc &m2otriva unui membru al /aiunilor ?nite"
2
'rticolul $! in carta E'- a#irm c teritoriul unui stat este inviolabil %i nu 2oate #ace obiectul unei
ocu2aii militare a altui stat@ sub nici o #orm"
2entru -tatele ?nite c<t %i 2entru Panama" Pe l<ng o 2arte in veniturile ce 2rovin in
aministrarea Canalului@ Panama obine o serie e bene#icii #inanciare %i in 2artea
-tatelor ?nite 2entru #a2tul c acesta se a#l &n teritoriul 2anamez" 3iin 2rinci2ala surs
e venit la bugetul statului@ Panama se ezvolt economic 2ornin &n 2rimul r<n e la
veniturile obinute e 2e urma Canalului" -e creeaz ast#el o e2enen a statului
Panama greu e antici2at la &ncheierea tratatului in !:;*" Cn momentul &n care -tatele
?nite &ntreru2e 2lile ctre Panama@ statul@ a#lat e8a &ntr)o criz economic@ a8unge &ntr)
o situaie i#icil" Datorit acestor situaii@ -tatele ?nite a8ung s controleze 2ractic
elementele vitale ale statului central american" Dac 2regtirea militar a generat o serie
e gru2ri care e)a lungul anilor au &nclcat eseori re2turile omului@ &n ceea ce
2rive%te in#luena economic@ aceasta a rmas constant 2e tot 2arcursul anilor !:9;"
'cest lucru a in#luenat 2e e)o 2arte mersul 2oliticilor in Panama iar 2e e alt 2arte a
&nsemnat crearea &n Panama a unei e2enene #a e orice actor internaional ca2abil %i
is2us s o#ere o susinere asemntoare cu cea a -tatelor ?nite" -#<r%itul anilor !:9;
gse%te &nc scena relaiilor internaionale &m2rit &ntre ou mari 2uteri@ -tatele ?nite
ale 'mericii %i ?niunea Re2ublicilor -ocialiste -ovietice@ ceea ce &nseamn c singura
alternativ viabil &n a#ara -tatelor ?nite rm<nea ?niunea -ovietic" Dat #iin #a2tul c
ne re#erim la anul !:9: %i revoluiile anticomuniste &nce2user s &%i #ac a2ariia &n
Euro2a@ era greu e crezut c ?"R"-"-" avea s se im2lice militar %i economic &n situaia
statului Panama@ chiar %i numai in 2ers2ectiva consolirii 2oziiei@ %i a%a #ragile@ in
Cuba"
Pentru -tatele ?nite@ 2oziia einut &n Panama era una ce i)ar #i 2utut o#eri
hegemonia regional" /u oar c einea o 2arte in teritoriul 2anamez ar sim2lul #a2t
c einea Canalul Panama &i o#erea o2ortunitatea unui control mai bun asu2ra zonei
'mericii Centrale" 'cest lucru nu este e negli8at &n coniiile &n care -tatele ?nite au o
#or militar naval consierabil@ ezvoltat &n carul 2oliticii e a2rare a 2ro2riilor
granie A-tatele ?nite au eschiere at<t la Eceanul 'tlantic@ c<t %i la Eceanul Paci#icB"
nc2*t*! ani!or B==:7 Ca2turarea lui /oriega u2 intervenia armat a -tatelor
?nite in ecembrie !:9: a &nsemnat revenirea la susinerea 2e care statul american o
o#erise Panama)ului 2<n la 8umtatea anilor !:9;" Realiz<n 2arc natura clientelar a
relaiilor economice cu Panama@ -tatele ?nite au instalat un nou 2re%einte %i au o#erit !
miliar e olari 2entru restaurarea emocraiei &n aceast ar" Chiar %i &n aceste coniii@
se 2are c 2agubele 2rouse e intervenia in !:9: erau estimate la a2ro6imativ $
miliare e olari A-0imore %i -mith@ !::5( **5B" Doma8ul e2%ise $;M in 2o2ulaie
iar asistena economic a -tatelor ?nite &nc se lsa a%te2tat" 'cest lucru a unat
2o2ularitii 2re%eintelui@ ova #iin eclinul &n sona8e e la 5*M &n !:9: la
a2ro6imativ !5M &n !::!" La alegerile in !::. a 2artici2at %i chiar a c<%tigat alegerile@
unul intre a2ro2iaii lui /oriega@ Perez Ballaares" Con%tient e acest lucru s)a ezis
2ermanent e /oriega &ns a #cut a2el la mo%tenirea lui Emar =orri8os"
-#<r%itul ultimei ecae a secolului al FF)lea a reaus 2e #ostul 2re%einte Jimmy
Carter &n Panama" 'cesta a #ost 2rezent 2entru a &nm<na aministrarea total a Canalului
Panama oamnei Mireya Moscoso@ 2re%einta statului Panama" Cnt<m2ltor sau nu@
aceasta este soia #ostului 2re%einte 'rnul#o 'rias Mari@ 2re%eintele estituit &n urma
loviturii militare in !:49@ care l)a aus la 2utere 2e generalul Emar =orri8os" 'cest
eveniment@ at<t e orit e 2o2ulaia statului Panama &n cea e)a oua 8umtate a
secolului FF 2oate &nsemna %i o 2ovar 2entru statul central american" Dac &n 2rivina
2ersonalului Canalului 2robabil nu vor #i 2robleme@ &ntruc<t 2ersonalul 2anamez se ocu2
e canal e muli ani@ cu siguran se vor ivi 2robleme &n ceea ce 2rive%te meninerea
acestuia la stanarele actuale"
'nii !::; auc in 2artea -tatelor ?nite o res2ectare a anga8amentelor 2rivin
trans#erul autoritii Canalului Panama" Chiar ac acesta re2rezint una in 2rinci2ala
surs e venit a statului Panama@ costurile necesare &ngri8irii acestuia ar 2utea e2%i
bene#iciile" Pe e alt 2arte@ mulumirea 2o2orului 2anamez vine %i in #a2tul c oat cu
2rearea Canalului Panama autoritilor in Panama@ tru2ele americane ce se a#lau &n
zona Canalului &nc in !:;* au 2rsit ara"
Cn analiza interveniei -?' &n Panama trebuie luat &n consierare e6istena
simultan a oi actori internaionali irect interesai( -?' %i Panama" 'cest as2ect
contrazice eci 2rima i2otez e cercetare %i anume #a2tul c im2licarea 2olitic a -?'
&n rile in 'merica Central este eterminat &n 2rinci2al e teama ca ?R-- s nu)%i
consolieze 2oziia &n acest s2aiu" De%i@ a%a cum vom arta@ situaia se 2rezint alt#el &n
celelalte ou stuii e caz@ intervenia -?' &n Panama este at &n 2rinci2al e interesul
geostrategic al Canalului Panama + ceea ce veri#ic a oua i2otez e cercetare" -?' &%i
e#ine%te ast#el ca sco2 #olosirea cu costuri cat mai reuse a canalului Panama" >n #uncie
e acest sco2 actorul raional -?'@ e#init &n termeni neoreali%ti@ &%i 2roiecteaz
mi8loacele utilizate ast#el &nc<t s &%i ma6imizeze 2ro#itul %i s &%i minimizeze costurile" >n
acest sens &n aciunile -?' se 2ot ienti#ica ou categorii 2rinci2ale e activiti
&ntre2rinse 2entru atingerea sco2urilor(

aB construirea canalului + investiie economic ma8or cu amortizare ra2i@ cu
im2licaii sociale %i 2olitice mari@ ar absena creia im2ort un cost e o2ortunitate mult
mai mare ec<t costurile 2e care le)ar 2utea &nt<m2ina realizarea"
bB meninerea GsuveranitiiH asu2ra canalului + categorie care &nsumeaz 2ractic
un set e aciuni 2recum( susinerea material a Panama@ intervenii 2rivin situaia
2olitic in Panama etc"
'st#el se con#irm i2oteza a treia e cercetare %i anume aceea c -?' &%i
construie%te in#luena 2olitic &n statele in 'merica Central inirect@ 2rin intermeiul
economiei %i armatei"
Con#orm cu moelul teoretic utilizat &n cercetare@ -?' &%i urmeaz interesul
egoist &n s#era internaional %i 2re#er auto)a8utorarea &n etrimentul coo2errii" -?'
2re#er o aciune iniviual &n Panama elu<n i2oteza unei situaii e ti2 Win)Win %i
urmrin ma6imizarea interesului 2ro2riu@ chiar ac aceasta se realizeaz &n etrimentul
celorlali actori im2licai %i anume statul Panama"
Cati)urile9 =eoria neorealist 2une accentul 2e c<%tigurile absolute ale unor
actori cu interese comune subliniin im2ortana c<%tigurilor relative@ eoarece sco2ul
statelor auto)interesate nu este oar acela e a)%i ma6imiza c<%tigurile ci %i e a minimiza
c<%tigurile celorlali actori AGrieco !:99B" Coo2erarea 2resu2une urmrirea interesului
2ro2riu &n etrimentul celorlali %i nu urmrirea celui mai mare interes com2atibil cu
interesul celorlali" Din acest motiv@ &ntr)un sistem com2etitiv o ast#el e coo2erare nu
2oate #unciona &n realitate"
Cn cazul as2ectului economic urmrit e -?' &n Panama@ acesta se &ncareaz &n
categoria c<%tigurilor absolute@ eoarece sco2ul vizat este cre%terea ca2abilitilor 2ro2rii@
iar a#ectarea &n mo negativ a ca2abilitilor statului Panama este numai o consecin
negativ %i nu un sco2 e#init &n acest sens"
>n ceea ce 2rive%te as2ectul geostrategic al Canalului Panama se 2oate vorbi e
c<%tiguri relative" ?n obiectiv at<t e im2ortant geostrategic a2arine sub o #orm sau alta
unuia intre actori" 'st#el@ suveranitatea -?' asu2ra Canalului se trauce &n li2sa e
2utere a statului Panama asu2ra aceluia%i Canal %i@ im2licit@ c<%tigul unuia re2rezint
2iererea altuia@ aic un 8oc e suma nul"
Balan(a de putere se 2oate e#ini %i ca Go tare de lucruri .n care nici o putere nu
ete .ntr-o pozi(ie preponderent i poate face le)ea pentru al(iiH ABull !::9B" Balana e
2utere &%i moi#ic sensul &n 2erioaa intre !:*: %i !::!@ aic eta2a marcat e
escalaarea 2rimului rzboi monial %i se &ncheiat cu Rzboiul Rece" 'cesta este cazul
Moscovei #a e -?' u2 !:1;" -e 2rouce o trans#ormare a naturii balanei e 2utere
care acum evine curs a &narmrilor %i o 2olitic e6tern e62ansionist" -co2ul balanei
e 2utere evine c<%tigarea unui avanta8 asu2ra o2onentului 2rin care &i s2ore%ti %ansele
e a su2ravieui unei con#runtri cu acesta" >n cazurile &n care &ns actorii im2licai nu
2rezint o 2utere egal sau cel 2uin a2ro2iat &n s2aiul internaional se menine as2ectul
c<%tigrii unui avanta8 &n relaie cu o2onentul" -?' e%i recunoscut internaional ca #iin
una in cele mai mari 2uteri &n 2erioaa res2ectiv &ncearc s &%i im2un ominaia &n
s2aiul 'mericii Centrale %i &n cazul Panama" Motivaiile &ns nu rezi in 2osibilitatea
e a se con#runta cu statul Panama 2e scena internaional ci eriv numai in
#unamentul egoist al statelor ca actori internaionali@ 2rivii in 2ers2ectiv neorealist"
Cn 2lus tenina e e6tinere a ominaiei actorilor e8a recunoscui ca #iin 2uternici 2e
scena internaional@ a%a cum este cazul -?'@ se #unamenteaz %i &n &m2rirea anumitor
zone strategice e in#luen"
Ceorii de ecuritate9 =eoria neorealist #unamenteaz as2ectul teoriilor e
securitate care sunt mult mai relevante in 2unct e veere 2olitic atorit as2ectului
2ros2ectiv 2e care &l im2ort"
Dilema securitii 2orne%te e la 2remisa c Gateptrile bazate pe auto-ajutorare
ale tatelor de a-i ai)ura nevoile de ecuritate tind% indiferent de inten(ie% conduc
la creterea inecurit(ii pentru ceilal(i% fiecare interpret#ndu-i propriile muri ca
defenive% iar murile celorlal(i ca poten(ial amenin(toareH"AIerz !:1;( !15)!9;B
'ceast i2otez 2oate re2rezenta un moel e62licativ 2entru intervenia militar a -?' &n
Panama realizat e%i tratatele &n vigoare interziceau o ast#el e intervenie &n coniiile
ate" Deciziile lui Manuel 'ntonio /oriega e susinere a gru2rii Contaora + care se
o2unea 2oliticilor -?' in El -alvaor %i /icaragua@ e uciere a lui -2aa#ora 2recum
%i 2iererea s2ri8inului 2o2ular e ctre acesta@ re2rezint schimbri la nivel naional care
au 2uterea e a 2erturba echilibrul internaional 2rin cre%terea insecuritii" 'st#el -?'@
ca actor raional auto)interesat@ urmre%te s reuc aceast incertituine %i 2re#er s
conuc o intervenie armat &n Panama 2entru schimbarea regimului"
Nicara&*a
Nicara&*a 4n 2rioada ani!or B=9:7 Du2 instalarea 3-L/ la conucerea
statului@ o serie e a8utoare au venit in 2artea Cubei" Peste $1;; e octori@ 2ro#esori@
ingineri au venit s a8ute la consoliarea sistemului social@ a%a cum %i membri ai armatei
sau 2oliiei cubaneze au venit 2entru a)%i o#eri a8utorul la &ntrirea regimului A-0imore %i
-mith@ !::5( *.*B" Congresul -tatelor ?nite@ &n acest tim2@ nu mai este is2us s o#ere
a8utor statului /icaragua@ ceea ce #ace ca 3-L/ s a2eleze la a8utorul sovietic 2entru a
ie%i in im2asul economic &n care se a#la" /icaragua va 2rimi in 2artea ?"R"-"-" un
a8utor e !;; milioane e olari@ bani in care va s2ri8ini %i aciunile revoluionare in El
-alvaor" Va #i instituit o guvernare e reconstrucie naional care va &nlocui toate
structurile e6istente &n 2erioaa conucerii lui -omoza"
Cn -tatele ?nite anii !:9; auc o nou serie e alegeri@ c<%tigate e Ronal
Reagan &n !:9!" 'cesta a avut re2t sco2 &nc e la &nce2ut re#acerea situaiei in
/icaragua la coniiile inainte e !:5:" ?na in moalitile 2rin care 2utea hrui noua
conucere a statului era susinerea armatei in e6il@ a contra" Reacia lui Reagan se
atoreaz &n mare 2arte %i #a2tului c regimul 3-L/ in /icaragua@ oat instalat a
&nce2ut s susin aciunile revoluionare in El -alvaor" -tatele ?nite 2strau aceea%i
traiectorie a Doctrinei Monroe"
-2re eosebire e Panama@ une 2ericolul im2licrii sovietice nu a re2rezentat o
2roblem &n sine@ evoluia statului /icaragua a ilustrat victoria unei revoluii ce a conus
statul ctre o colaborare &nea2roa2e cu ?niunea -ovietic" Cn &ncercarea e a)%i 2stra
2oziia hegemonic &n 'merica Central@ -tatele ?nite au avut o atituine asemntoare
celei in Panama" Prin aceasta se &nelege #a2tul c aministraia e la Yashington a
2re#erat s susin un regim militar sub a2ana8ul meninerii 2cii %i securitii &n zon"
Logica -tatelor ?nite a #ost urmtoarea( at<ta vreme c<t va e6ista o conucere autoritar@
nu vor e6ista #ore interne sau e6terne ca2abile e a moi#ica evoluia ulterioar a
statului" 'st#el@ ceea ce este ezirabil in 2unct e veere al 2oliticii americane nu
re2rezint nea2rat un element ezirabil in 2unct e veere al &ntregului sistem"
>nteresul naional al -tatelor ?nite &n 'merica Central a re2rezentat constant un
element e iscuie &n congresul american" Cn coniiile &n care interesul american o
cerea@ -tatele ?nite trebuia s &%i o#ere s2ri8inul statelor in 'merica Central sau s &l
retrag" 'st#el@ continuitatea unei 2olitici a #ost greu e &n#2tuit &n coniiile &n care
aliaii -tatelor ?nite erau &n 2rinci2al conuctorii unor regimuri militare autoritare"
=eama -tatelor ?nite e o im2licare a ?"R"-"-" s)a aeverit &n cazul /icaragua iar
e2enena 2olitic a statului e 2<n la acel moment a #cut ca@ &n momentul retragerii
a8utorului@ /icaragua s caute resurse #inanciare &n alt 2arte" La &nce2utul anilor !:9;
singurul com2etitor ca2abil s substituie@ cel 2uin 2arial@ -tatele ?nite era ?"R"-"-" -2re
eosebire e Panama une regimul a #ost 2strat &n limitele ireciei -tatelor ?nite 2<n
s2re s#<r%itul anilor !:9;@ &n /icaragua@ acest #a2t a #ost im2osibil e realizat oat cu
ob<nirea 2uterii e ctre 3-L/" Cnc o at a #ost oveit #a2tul c a8utorul militar %i
economic nu a re2rezentat un atu 2entru -tatele ?nite ci mai egrab un ezavanta8 &n
coniiile &n care at<t in#luena economic@ c<t %i cea militar au generat un ezechilibru
ce a us la #ormarea acestor gherile e natur comunist"
-2re eosebire e Panama@ une tru2ele americane au re2rezentat o 2rezen
continu &nc in !:;*@ &n /icaragua acest lucru nu s)a &nt<m2lat" Prezena tru2elor
americane tim2 e $; e ani &n 2rima 8umtate a secolului al FF)lea a re2rezentat mai
egrab un element 2rovocator la aresa 2o2ulaiei in /icaragua" 3a2tul c 'ugusto
-anino a #ost e6ecutat e Gara /aional@ instrument al 2uterii americane@ a%a cum era
vzut e ma8oritatea 2o2ulaiei@ a us la &ntrirea o2oziiei #a e interesele -tatelor
?nite &n regiune"
' avut /icaragua un rol strategic &n regiuneb Rs2unsul general ar #i c a@ &n
coniiile &n care unul intre statele vecine era Panama" Parte in teritoriul 2anamez era
sub controlul irect al statului american" Canalul Panama re2rezenta un obiectiv e
im2ortan strategic 2entru -tatele ?nite@ 2rin urmare@ un regim stabil &n /icaragua ar #i
#ost &n interesul -tatelor ?nite" Pe e alt 2arte@ /icaragua re2rezint statul cu cea mai
mare &ntinere@ ceea ce ar re2rezenta o aevrat 2ierere in 2unct e veere teritorial"
Anii B==: 4n Nicara&*a7 Partici2area 3-L/ la alegerile in !::; a re2rezentat o
aevrat sur2riz 2entru &ntreaga scen a relaiilor internaionale" 'legerile vor #i
c<%tigate e re2rezentanta o2onenilor 3-L/@ caniata gru2rii ?/E@ Violeta Barrios e
Chamorro" 'ceasta va conuce o aunare naional ominat e sanini%ti" Chiar %i &n
aceste coniii e instabilitate %i incertituine@ a8utoarele e6terne au a8utat statul s reuc
in#laia" Chiar %i a%a@ %oma8ul a continuat s creasc iar tru2ele reorganizate e contras %i
sanini%ti au continuat s se hruiasc reci2roc@ 2<n la acorul e 2ace in a2rilie !::.
A-0imore %i -mith@ !::5( *.1B" Con#runtri au mai avut loc %i u2 !::. &n coniiile &n
care conucerea rii nu a reu%it asigurarea unui climat ominat e lege %i orine"
-e observ ast#el c /icaragua re2rezint unul in 2unctele 2roblematice al
2oliticii -tatelor ?nite &n 'merica Central &n anii !:9;" Cele ou su2er)2uteri care
omin scena relaiilor internaionale &n cea e)a oua 8umtate a secolului al FF)lea se
con#runt &n acest caz mai irect ec<t &n oricare altul in 'merica Central"
Con#runtarea nu este irect@ eci im2licit nici armat" Con#runtarea intre -tatele ?nite
%i ?"R"-"-" are loc &n acest caz 2e teritoriul statului /icaragua" -tatele ?nite tin s &%i
asigure hegemonia regional 2entru a)%i garanta sigurana naional@ &n tim2 ce ?"R"-"-"
ore%te s)%i e6tin s#era e in#luen c<t mai a2roa2e e -tatele ?nite" 3a2tul c tru2ele
saniniste se organizeaz 2arial la Iavana@ &n ca2itala Cubei@ re2rezint &nc un iniciu
c interesul ?niunii -ovietice &n zon este unul real" /icaragua evine ast#el un c<m2 e
lu2t in care nu 2oate ie%i &nvingtoare at<ta vreme c<t cele ou 2uteri vor susine
tabere i#erite &n con#lict"
Cn ceea ce 2rive%te cooperarea interna(ional@ /icaragua se 2oate s2une c se
regse%te &ntr)o situaie elicat &n momentul &n care -tatele ?nite &%i retrag s2ri8inul
#inanciar" Dat #iin conte6tul@ /icaragua trebuie s &%i caute un susintor care s)i 2oat
s2ri8ini 2olitica antiamerican %i &ntreg ei#iciul social@ ceea ce nu re2rezint o activitate
u%or e obinut" Cu a8utorul Cubei@ /icaragua reu%e%te s obin un &m2rumut in 2artea
?"R"-"-"@ &m2rumut ce)i va garanta o urmtoare 2erioa e oarecare lini%te in 2artea
constr<ngerilor #inanciare" =otoat@ va utiliza o 2arte in ace%ti bani &n a8utorarea
2rocesului revoluionar in El -alvaor"
Cn ceea ce 2rive%te c#ti)urile@ -tatele ?nite 2ot emonstra c susinerea tru2elor
e gheril in /icaragua nu au re2rezentat o soluie 2entru atingerea obiectivului
2rinci2al@ %i anume@ garantarea securitii -tatelor ?nite" =ot ca2italul #inanciar investit &n
/icaragua &nce2<n cu anii !:4; s)a oveit a re2rezenta o tactic li2sit e c<%tig" /ici
chiar &n El -alvaor@ une au reu%it s menin controlul asu2ra statului@ -tatele ?nite nu
au avut nimic e c<%tigat@ singurii care ar #i avut e c<%tigat #iin membrii oligarhiei care
au reirecionat cea mai mare 2arte a acestor #onuri &n interese 2ro2rii"
>m2ortant e menionat rm<ne #a2tul c &n viziunea 2oliticii e6terne a -tatelor
?nite@ /icaragua rm<ne 2rima 2ies &n ceea ce aministraia e la Yashington consiera
a #i un 8oc e omino A-later !:95( !;1)!*.B" Jerome -later &ns vee aceast teorie a
ominourilor mai egrab in 2ers2ectiva revoluiilor interne %i nu in 2ers2ectiva
interveniei statelor &n care revoluiile comuniste au &nvins A-later !:95( !!9B" Pe e alt
2arte@ #recvena cu care acest ti2 e revoluii au avut loc &n zona 'mericii Centrale tine
s ilustreze #a2tul c aceast zon este caracterizat e o slbiciune a regimurilor 2olitice
&nc inainte e a2ariia Rzboiului Rece"
Chiar %i &n aceste coniii@ evenimentele interne in statele 'mericii Centrale 2ot
re2rezenta elemente eclan%atoare ale im2licrii Cubei %i ?"R"-"-" &ns nu garanteaz
acest #a2t" Ericare ar #i conte6tul 'mericii Centrale &n anii !:9;@ un anga8ament al Cubei
&n regiune ar #i greu e imaginat &n coniiile &n care at<t Cuba c<t %i ?"R"-"-" nu is2un
e ca2aciti #inanciare necesare 2entru o asemenea activitate &ntruc<t Cuba la acel
moment are o serie e atorii e6terne nereturnate iar ?"R"-"-" se concentreaz 2e estul
Euro2ei@ ma8oritatea e#orturilor &nre2t<nu)se ctre aceast irecie A'guila !:91( 55)
:5B"
-)a oveit@ totoat a #i ine#icient 2ractica -tatelor ?nite e susinere a tru2elor
Contra" -tatele ?nite vizau 2rin aceast aciune re#acerea sistemului e6istent &n /icaragua
&nainte e !:9; #r o im2licare irect ast#el &nc<t s nu evin state)client ale ?"R"-"-"
ALagon !::$( *:)5;B" 'st#el@ 2olitica us &n /icaragua a us oar la meninerea strii e
con#lict %i nu la o moi#icare a strii e #a2t e6istente u2 2reluarea 2uterii e ctre
-anini%ti" -tatele ?nite nu au reu%it ast#el s 2streze in#luena &n zon iar s#<r%itul anilor
!:9; a aus o nou serie e alegeri &n carul crora -tatele ?nite au susinut@ &n 2rimul
r<n in 2unct e veere #inanciar@ aversarii sanini%tilor"
E! 'a!vador
Anii B=9: 4n E! 'a!vador7 Cn martie !:9;@ #ostul 2re%einte@ Romero@ este ucis se
2are &n urma unui 2lan realizat e colonelul Meiano %i maiorul Roberto D]'ubuisson@
cel in urm 2regtit la >nternational Police 'caemy in Yashington" D]'ubuisson va
eveni 2re%einte al El -alvaor &n !:9$@ c<n va 2artici2a la alegerile s2onsorizate e
ctre -tatele ?nite"
La &nce2utul anilor !:9; Jimmy Carter cere o re#orm agrar &n El -alvaor"
>nstitutul 'merican 2entru Dezvoltarea Muncii Libere
!
2ro2une un 2lan &n trei #aze(
) guvernul va cum2ra 2m<nt %i &l va o#eri ranilor A2ro2rieti e 2este !$1; e acriB
) guvernul va cum2ra %i 2ro2rieti mai mici e !$1; e acri 2e care le va o#eri ranilor
) recoltatorii 2ot eveni 2ro2rietari e 2m<nt ALa3eber !:9.( $1$B
Re#orma nu a #ost 2us &n a2licare &ntruc<t o#icialii res2onsabili cu acest lucru au
#ost uci%i &n ca#eneaua celui mai mare hotel in -an -alvaor"
'lturi e 3ML/ &n anii !:9; s)a ezvoltat un gru2 e mi%cri@ 3rontul
Democratic Revoluionar" 'mbele gru2uri aveau re2t int 2rinci2al &ne2rtarea
oligarhiei %i revenirea la vechiul sistem care 2resu2unea re#orme agrare %i 2rogram e
naionalizare" -tatele ?nite &ncearc s atrag 3DR &n aliana cu 8unta &ns #r succes %i@
cu teama ca 3DR)3ML/ s nu c<%tige lu2ta &m2otriva 8untei@ Jimmy Carter trimite a8utor
militar acesteia"
>nteresant este #a2tul c &n anii !:9; D]'ubuisson a avut o cam2anie conce2ut %i
realizat e ctre McCann Ericsson" Chiar %i a%a@ sloganul lui D]'ubuisson era GUn alt
b2JH@ cu re#erire la evenimentele s<ngeroase in !:*$ A-0imore %i -mith@ !::5( *1!B"
1
'merican >nstitute #or 3ree Labor Develo2ment
'tituinea -tatelor ?nite nu a #cut ec<t s genereze un val e m<nie &m2otriva acestora"
Jeane Xir02atric0 cere aministraiei americane s creeze un 2lan Marshall 2entru
'merica Central ALa3eber !:9.( $:;B" Cn !:9* -tatele ?nite su2limentau a8utoarele cu
$;1 milioane e olari 2entru economie %i $4 milioane e olari 2entru asisten militar"
Cn teritoriul salvaorian gherilele 3ML/ continuau atacurile 2erioice &n tim2 ce
#orele guvernamentale antrenate e care ale -tatelor ?nite conuceau misiuni e
cutare %i istrugere a inamicului"
'legerile in !:9: au cons#init victoria 2artiului lui D]'ubuisson@ 'RE/'@
2rin 2ersoana lui 'l#reo Cristiani care va #i e acor cu &nce2erea unor iscuii cu
3ML/@ &n &ncercarea e a a2lica acorul EsOui2ulas" ?cierea unuia intre negociatorii
gherilei #ace ca iscuiile s nu mai aib loc iar cele ou tabere s se acuze reci2roc"
Putem observa ast#el moul &n care elementul economic ar %i elementul militar
genereaz #actor 2olitic" Vom regsi@ ca %i in cazul /icaragua@ aceea%i mo%tenire a 2rimei
8umti e secol FF" Dac &n /icaragua avem mo%tenirea lui -anino@ &n cazul El
-alvaor regsim mo%tenirea lui 'gustin 3arabuno Marti"
El -alvaor a re2rezentat un caz s2ecial 2entru -tatele ?nite &n coniiile &n care a
re2rezentat unul in succesele@ arti#iciale &ns@ ale 2rogramului 'liana 2entru Progres"
'cest element 2oate #i valori#icat@ alturi e interesul naional al -tatelor ?nite@ &n
2ers2ectiva aciunilor americane" 'semeni cazului /icaragua@ El -alvaor a re2rezentat
unul in teritoriile &n care e62ansiunea comunist a #ost combtut at<t 2rin mi8loace
militare c<t %i 2rin mi8loace economice"
E! 'a!vador d*2 B==:7 /egocierile &ntre cele ou 2ri au #ost reluate u2
!::; sub egia /aiuinilor ?nite iar &n ianuarie !::$ guvernul %i 3ML/ au semnat un
acor istoric 2entru 2ace %i re#orm@ acor ce a #ost 2us &n a2licare@ 3ML/ ezarm<nu)%i
#orele e gheril %i evenin un 2arti 2olitic in 2unct e veere legal cu tim2ul
a8ung<n s #ie a oua #ormaiune 2olitic@ in 2unct e veere al mrimii@ in El
-alvaor A-0imore %i -mith@ !::5( *1!B"
Cazul El -alvaor ilustreaz un moel e8a &nt<lnit &n cazul /icaragua" Di &n acest
caz@ -tatele ?nite 8oac rolul susintorului conucerii autoritare@ cu meniunea c s2re
eosebire e cazul statului /icaragua@ -tatele ?nite reu%esc s menin conucerea
armat 2<n la &nce2utul anilor !::;" -2re eosebire e cazul anterior@ tatele im2licate
nu sunt numai El -alvaor %i -tatele ?nite ale 'mericii@ care re2rezint 2rinci2alii actori
ai aciunilor erulate@ ci %i /icaragua %i ?"R"-"-" 'cest lucru se e62lic 2rin #a2tul c la
&nce2utul anilor !:9; /icaragua@ utiliz<n a8utoarele ?niunii -ovietice@ a2rovizioneaz
cu arme tru2ele e gheril in El -alvaor cu sco2ul e a im2une o conucere bazat 2e
2rinci2ii comuniste" Regsim ast#el %i &n acest caz im2ortana bi2olaritii sistemului
internaional"
-istemul 2romovat e -tatele ?nite 2rin care a o#erit a8utoare constante statelor
in 'merica Central a us la crearea unui sistem &n care cooperarea are un circuit estul
e limitat" /u se ezvolt un sistem elf-*elp care s 2oat 2ermite statelor in 'merica
Central s se autosusin" Chiar ac ca2acitile militare cresc@ &n li2sa unei susineri 2e
msur in 2unct e veere economic@ nici unul intre aceste state nu 2oate 2retine c
are ca2acitatea e autosusinere" 'cest lucru este valabil &n cazul El -alvaor)ului &n
coniiile &n care este e2enent e a8utorul #inanciar al -tatelor ?nite"
Din 2unctul e veere al -tatelor ?nite@ situaia c#ti)urilor este una #avorabil
in 2unct e veere al c<%tigului relativ@ obine un avanta8 2e o 2erioa scurt e tim2@
in cauza instabilitii sistemului" -tatele ?nite susin regimurile ce se o2un curentului
comunist@ #ie c acest lucru im2lic susinerea tru2elor e gheril@ #ie c im2lic
susinerea conucerii militare e6istente &ntr)un stat la un moment at@ a%a cum este %i
e6em2lul El -alvaor)ului" -tatele ?nite nu au un c<%tig absolut &n coniiile &n care la
s#<r%itul acestui 2roces statul american nu este nici mai 2uternic@ nici mai bogat ci vor
eine cel mult un gra e siguran crescut &n #a e62ansiunii revoluiilor comuniste"
Balan(a de putere are un rol im2ortant &n conte6tul im2licrii -tatelor ?nite &n
'merica Central" Dac sco2ul balanei este e a c<%tiga un avanta8 &n #aa o2onentului@
atunci se 2oate a#irma c -tatele ?nite %i)au &ne2linit sco2ul &n zon@ 2str<n@ &n ciua
2roblemelor in El -alvaor controlul asu2ra regiunii" Cn cazul El -alvaor -tatele ?nite
se 2reocu2 &nea2roa2e e cre%terea 2uterii aliailor@ &n cazul e #a conucerile militare
autoritare in 'merica Central" >m2licit@ -tatele ?nite@ 2rin 2regtirea militar 2e care o
acor tru2elor guvernamentale salvaoriene se 2reocu2 %i e scerea inamicilor
2osibili"
El -alvaor re2rezint@ in 2unct e veere al 2ericolului ameninrii sovietice@
unul in elementele im2ortante &n regiune@ &n coniiile &n care -tatele ?nite uc o lu2t
2ermanent e 2rote8are a acestui teritoriu &n #aa ameninrii generate e schimbarea
sistemului 2olitic in /icaragua" -e ore%te ast#el o &m2ieicare a e6tinerii revoluiilor
comuniste %i meninerea hegemoniei -tatelor ?nite &n regiune" 'cest #a2t susine Gteoria
omino)uluiH generat e -tatele ?nite &n 2erioaa Rzboiului Rece &n ceea ce 2rive%te
statele subezvoltate" '%a cum a#irm %i Jerome -later@ aceasta teorie a ominat 2olitica
e6tern a -tatelor ?nite@ aceasta #iin concentrat 2e ti2ul statului ilustrat e El -alvaor@
#r o im2ortan economic sau strategic eosebit" 'cest ti2 e aciune are re2t sco2
2strarea intact a situaiei &n regiune %i 2revenirea eclan%rii unui lan &ntreg e
evenimente menite a schimba situaia 2olitic a statelor in zon" -ituaia este cu at<t mai
im2ortant 2entru -tatele ?nite cu c<t evenimentele in 'merica Central sunt catalogate
re2t aciuni cu iniiativ e6tern ACuba %i ?R-- &n acest cazB %i nu generate e elemente
interne" A-later !:95( !;1)!*.B'cest gen e 2olitic &n carul anilor !:9; este oarecum
in#irmat &n coniiile &n care rcinile aciunilor in /icaragua %i El -alvaor &%i gsesc
rcina &n evenimente es#%urate &n 2rima 8umtate a secolului@ evenimente la baza
crora stau elemente e natur inigen"
Conc!*zii
'merica Central a re2rezentat &n anii !:9; unul intre teritoriile e o im2ortan
eosebit 2entru -tatele ?nite" Concentrai 2e iscursul anti)sovietic@ membrii
aministraiei e la Yashington au &n#2tuit o serie e aciuni ce s)au oveit a #i
ne2rouctive &n conte6tul 2rote8rii zonei e in#luenele sovietice"
>m2licarea -tatelor ?nite &n 'merica Central a urmat@ 2e 2arcursul ultimului
eceniu al Rzboiului Rece@ mai multe irecii( economic@ militar %i 2olitic" 'ciunile au
re2rezentat rareori ni%te obiective &n sine %i au #ost e cele mai multe ori 2arte a unui
com2le6 e aciuni" Panama@ /icaragua %i El -alvaor re2rezint cazurile re2rezentative
ale im2licrii -tatelor ?nite &n 'merica Central &n 2erioaa anilor !:9;" 'naliza acestei
regiuni a cercetat moul &n care aceast im2licare a -tatelor ?nite a in#luenat irecia e
ezvoltare a statelor in 'merica Central" 'u #ost urmrite@ ast#el@ 2atru i2oteze &n
&ncercarea e a gsi o e62licaie 2entru moul &n care au evoluat relaiile -tatelor ?nite cu
statele in 'merica Central(
!" >m2licarea 2olitic a -tatelor ?nite ale 'mericii &n 'merica Central are re2t
motor al aciunii teama ca ?niunea -ovietic s nu &%i consolieze 2oziia &n
'merica Central"
$" >m2licarea 2olitic a -tatelor ?nite ale 'mericii &n Panama@ /icaragua %i El
-alvaor se atoreaz rolului strategic al celor trei state 2entru toat 'merica
Central"
*" Construirea in#luenei 2olitice a -tatelor ?nite ale 'mericii &n statele in 'merica
Central se realizeaz inirect 2rin intermeiul interveniei la nivel economic %i al
armatei"
." >m2licarea 2olitic a -tatelor ?nite ale 'mericii &n 'merica Central genereaz
e2enena statelor in acest s2aiu #a e orice actor internaional ca2abil %i
is2us s o#ere o susinere asemntoare cu cea a -tatelor ?nite"
Cn urma analizei concentrat 2e stuiile e caz Panama@ /icaragua %i El -alvaor
s)a observat #a2tul c i2otezele nu se con#irm &n toate cele trei cazuri" Cn ceea ce 2rive%te
2rima i2otez aceasta se veri#ic &n cazul statului /icaragua %i &n cazul El -alvaor)ului@
&ntruc<t &n aceste ou state interesele im2unerii unor conuctori cu 2rinci2ii sovietice
sunt mai mari ec<t &n orice alt stat in 'merica Central" 3orele susinute e -tatele
?nite 2ier controlul la s#<r%itul anilor !:5;@ 2un<n statul &n m<inile #orelor e gheril
comuniste" Dac &n /icaragua im2licarea sovietic este irect@ 2rin #urnizarea e bani %i
arme@ &n cazul El -alvaor 2ro2agarea revoluiei se atoreaz insistenei cu care statul
vecin &ncearc 2romovarea ieilor comuniste" Cazul Panama #ace e6ce2ie &n ceea ce
2rive%te aceast i2otez &n coniiile &n care intervenia -tatelor ?nite &n acest stat se
revenic e la 2rotecia cetenilor americani %i 2ericlitare integritii teritoriale a
Canalului Panama" ?"R"-"-" nu a2are ca actor &n carul interveniei -tatelor ?nite &n
Panama" Cn aceste coniii 2utem consiera intervenia -tatelor ?nite &n Panama ca un
instrument e garantare a Canalului 2us &n 2ericol e atituinea ostil a generalului
/oriega@ conuctorul Grzii /aionale in Panama" Concluem ast#el c 2rima i2otez
antrenat &n 2ers2ectiva celor trei cazuri luate ca un &ntreg@ nu se con#irm@ e aici
rezult<n c -tatele ?nite nu au intervenit &n 'merica Central oar &n sco2ul 2rote8rii
siguranei naionale e ameninarea sovietic@ ci %i &n sco2ul meninerii 2unctelor
strategice &n 'merica Central"
Cea e)a oua i2otez@ Implicarea politic a Statelor Unite ale Americii .n
Banama% Qicara)ua i El Salvador e datoreaz rolului trate)ic al celor trei tate
pentru toat America Central merit a #i luat &n calcul &n toate cele trei cazuri analizate"
Cn #uncie e moul e e#inire al termenului strategic@ i2oteza 2oate #i con#irmat sau
in#irmat &n cazul celor trei cazuri" Dac enumim strategic orice #orm ce auce
bene#icii interesului naional@ %i acesta este elementul 2reis2us a #i luat &n analiz@ atunci
2utem a#irma c i2oteza se con#irm" Pe e)o 2arte avem rolul 2e care /icaragua %i El
-alvaor &l 8oac &n angrena8ul 'mericii Centrale" /icaragua@ ca statul cu cea mai mare
&ntinere@ ar re2rezenta o 2ierere semni#icativ &n &ncercarea -tatelor ?nite e a eine
controlul total al zonei 'mericii Centrale" Rolul El -alvaor)ului este &n cazul e #a
aiacent rolului statului /icaragua" Ca a%ezare@ numr e 2o2ulaie %i inicatori
economici@ El -alvaor nu 2rezint nici un #el e interes@ &ns ca vecin al statului
/icaragua care susine revoluia comunist in El -alvaor@ atunci este un bastion al unei
2uteri e6tra)emis#erice@ %i anume ?"R"-"-"" De aceea intervenia -tatelor ?nite se
ovee%te a #i necesar %i &n cea mai mare 2arte e#icient &ntruc<t &m2ieic ob<nirea
2uterii &ntr)unul in statele 'mericii Centrale e ctre un gru2 bazat 2e 2rinci2ii e natur
comunist"
Pe e alt 2arte@ Cazul Panama se ovee%te a servi a2rrii interesului naional
&ns in alt 2unct e veere" 'meninarea cetenilor americani %i 2ericlitarea Canalului
Panama a crei im2ortan strategic Aeconomic %i militarB re2rezint o ameninare la
aresa interesului naional vzut re2t consoliare a 2uterii -tatelor ?nite &n 'merica
Central"
Ce)a e)a treia i2otez@ Contruirea influen(ei politice a Statelor Unite ale
Americii .n tatele din America Central e realizeaz indirect prin intermediul
interven(iei la nivel economic i al armatei% 2oate #i valiat &n coniiile &n care
consierm valabil intervenia la cele ou niveluri &n /icaragua %i El -alvaor@ 2e e)o
2arte ca urmare a 2rogramelor instituite e -tatele ?nite ale 'mericii &n veerea
consolirii statelor in 'merica Central@ 2rograme 2recum 'liana 2entru Progres sau
Piaa Comun a 'mericii Centrale@ 2e e alt 2arte ca urmare a susinerii in 2unct e
veere al 2regtirii militare@ #ie 2rin care eta%ate irect &n statele res2ective@ #ie 2rin
munca e2us la -coala 'mericilor e ctre carele 2regtitoare" Cazul istinct al statului
Panama nu se &ncareaz &n moelul escris anterior" -tatul Panama a bene#iciat &ntr)
aevr e s2ri8inul #inanciar al -tatelor ?nite@ &ns acesta s)a atorat &n 2rinci2al
veniturilor rezultate in aministrarea Canalului Panama" Cn ceea ce 2rive%te im2licarea
militar@ 2rezena -colii 'mericilor ar #i o ova cov<r%itoare &n acest sens@ ins nu este
singura e acest gen@ care ale armatei -tatelor ?nite #iin re2artizate &n Panama 2entru
2regtirea Grzii /aionale" 'st#el@ 2utem consiera c at<t im2licarea armatei c<t %i
im2licarea economic re2rezint #actori generatori e aciuni 2olitice &n conte6tul at"
?ltima i2otez@ cea e)a 2atra@ Implicarea politic a Statelor Unite ale Americii
.n America Central )enereaz dependen(a tatelor din acet pa(iu fa( de orice actor
interna(ional capabil i dipu ofere o u(inere aemntoare cu cea a Statelor Unite@
trebuie avut &n veere &n #uncie e stuiul e caz iscutat" Ca %i &n cazul celorlalte
i2oteze@ Panama re2rezint un caz a2arte &n coniiile &n care statul central american
ezvolt o coniie ce &i 2ermite su2ravieuirea 2e 2lan internaional #r un a8utor
#inanciar consierabil venit in e6teriorul statului" Dat #iin e6istena Canalului Panama@
statul &%i asigur o mare 2arte in veniturile 2ro2rii #r a #i nevoie s a2eleze la un creitor
e6tern" Cazurile statelor /icaragua %i El -alvaor re2rezint o alt viziune a moului &n
care statele central americane se 2ot auto)susine &n li2sa unui actor internaional is2us
s creeze %i s 2romoveze instrumente e a8utor #inanciar 2entru susinerea statelor in
'merica Central" Dac &n cazul El -alvaor@ lucrurile nu sunt at<t e com2le6e@ -tatele
?nite susin<n constant 2uterea militar a#lat la conucerea statului@ &n cazul /icaragua
evenimentele im2lic nu oar -tatele ?nite ci %i ?"R"-"-" /icaragua este moelul care
trans2une #iel aceast i2otez &n realitate" Li2sit e susinere #inanciar@ conucerea
statului este nevoit s recurg la a8utorul ?"R"-"-" &n veerea subzistrii at<t in 2unct e
veere economic c<t %i militar" /icaragua este statul care &n li2sa unor 2rograme
consistente %i 2ermanente e a8utor #inanciar nu se 2oate auto)susine &ntr)o 2erioa e
criz@ #iin necesar susinerea in 2artea unui alt actor internaional ca2abil %i is2onibil
s o#ere un asemenea s2ri8in" -2ri8inin analiza 2e toate cele enunate anterior se observ
o in#irmare a i2otezei@ cel 2uin &n cazul statului Panama@ a crui ezvoltare economic &i
2ermite auto)susinerea #inanciar"
Lu<n &n calcul elementele analizate %i moul &n care i2otezele au #ost con#irmate
sau nu@ 2utem evienia #a2tul c cele trei cazuri tin ctre ou irecii i#erite" -e 2oate
vorbi es2re crearea unui ti2ar &n coniiile &n care a6m atenia 2e /icaragua %i El
-alvaor" 'mbele state au avut un element revoluionar 2uternic@ e natur socialist@ &n
2rima 8umtate a secolului al FF)lea@ element ce a renscut sub #orma unor tru2e e
gheril &n ce)a e)a oua 8umtate a secolului al FF)lea" 'mbele state au generat o
e2enen #a e a8utorul #inanciar #urnizat e -tatele ?nite@ cu 2recere /icaragua@
care@ e62eriment<n &ntreru2erea acestor a8utoare in 2artea unuia intre 2olii scenei
relaiilor internaionale@ a a2elat la cel e)al oilea 2ol e #actur monial@ ?"R"-"-""
'mbele state ein un rol im2ortant &n viziunea -tatelor ?nite 2rivin controlul regiunii
ar %i 2rivin 2rote8area interesului naional" Rolul e e62erimente ale g<nirii comuniste
le auce &n atenia -tatelor ?nite ca #actori isturbatori &n zon"
Cazul Panama nu 2oate #i &ncarat &n ti2arul conturat anterior %i e6em2li#icat
relevant e ctre statele /icaragua %i El -alvaor" Pe e)o 2arte i#erena este #cut e
#a2tul c s2re eosebire e El -alvaor %i /icaragua@ &n acest caz e6ist o intervenie
armat irect" Pe e alt 2arte@ ti2ul e stat 2e care Panama &l ilustreaz este unul relativ
is2onibil la auto)susinere" Prezena Canalului Panama &i o#er aceast 2osibilitate mai
ales u2 retrocearea teritoriului a#lat 2entru :4 e ani sub controlul -tatelor ?nite ale
'mericii" De asemenea@ motivul interveniei &n acest stat@ #ie c a #ost irect@ #ie c a #ost
inirect nu a vizat 2rote8area interesului naional in 2ers2ectiva ameninrii comuniste@
a%a cum se &nt<m2l &n moelul generat e celelalte ou cazuri@ /icaragua %i El
-alvaor"
Dat #iin #a2tul c analiza celor trei stuii e caz a generat un moel 2entru
intervenia -tatelor ?nite &n 'merica Central in 2ers2ectiva 2rote8rii interesului
naional &m2otriva e62ansiunii comuniste@ 2utem generaliza moelul la nivelul &ntregii
comuniti a statelor in 'merica Centralb Di#eritele ti2uri e conucere %i iversele
istorii naionale au generat o serie e caracteristici iniviuale ce &%i las am2renta asu2ra
evoluiei #iecrui stat &n 2arte" 'cesta 2oate #i un motiv 2entru care moelul generat &n
carul acestor stuii e caz s nu 2oat #i generalizat la nivelul statelor in 'merica
Central" Cn conte6tul relaiilor internaionale@ con#iguraia economic@ 2olitic %i militar
a unei regiuni la un moment at 2oate #i generat e o serie e #actori" Cn conte6tul
'mericii Centrale &n 2erioaa anilor !:9; 2utem avea oar o serie e elemente
generatoare e aciuni asemntoare celor in /icaragua sau El -alvaor &ns 2rezena
unor state 2recum Belize sau Costa Rica@ alturi e e6ce2ia Panama@ #ace ca moelul s
#ie ina2licabil la nivelul unei zone geogra#ice &ntinse"
'st#el@ analiza im2licrii -tatelor ?nite ale 'mericii &n 2olitica statelor in
'merica Central a generat un moel cu un gra sczut e a2licabilitate &n carul
celorlalte state in 'merica Central@ 2recum %i o e6ce2ie generat e o 2erce2ie
i#erit a interesului naional" Ceea ce se 2oate euce la #inalul acestei analize este #a2tul
c at<t &n cazul moelului A/icaragua@ El -alvaorB c<t %i &n cauza e6ce2iei APanamaB
regsim moaliti i#erite Aar generatoare e acela%i e#ectB e 2erce2ere a interesului
strategic ar %i o viziune comun a moului &n care #actorul economic %i militar 2oate
genera #actor 2olitic"
5i/!io&ra3i0
'guila@ Juan M" el@ cCentral 'merican Vulnerability to -ovietTCuban PenetrationH &n
>ournal of Interamerican Studie and Lorld Affair@ Vol" $5@ /o" $" A-ummer@ !:91B@ 22"
55):5"
Bull@ Ieley@ Societatea anar*ic9 Un tudiu aupra ordinii .n politica mondial@ E"
Diina@ Chisinau@ !::9"
Connell)-mith@ Goron@ GLatin 'merica in the 3oreign Relations o# the ?nite -tatesH &n
>ournal of Latin American Studie@ Vol" 9@ /o" !" AMay@ !:54B@ 22" !*5)!1;"
3reeman@ Leonar@ BoDer and politic in America ) -i6th eition@ Broo0sTCole
Publishing Com2any@ Paci#ic Grove@ Cali#ornia@ !::!
Gilboa@ Eytan@ G=he Panama >nvasion Revisite( Lessons #or the ?se o# 3orce in the Post
Col Yar EraH &n Bolitical Science Puarterl'% vol" !;@ nr" .
GooWin@ Paul Jr"@ Latin America= ?e8ico% Central America% Sout* America% Caribbean
re)ion@ Guil#or( Dush0in@ !::.
Grieco@ Jose2h@ Anarc*' and t*e Limit of Cooperation= A /ealit Criti&ue of t*e QeDet
Liberal Intitution@ >nternational Erganization YP nr".$@ !:99
Iayes@ Margaret Daly@ GPrescri2tions an Results( Policy Recommenations #or Central
'merica in !:9.H &n >ournal of Interamerican Studie and Lorld Affair@ Vol" $5@ /o" !"
A3eb"@ !:91B@ 22" !.1)!1:"
Ierz@ John I"@ G>ealist >nternationalism an the -ecurity DilemmaH &n Lorld Bolitic $
AJan" !:1;B@ !15+9;"
Jonas@ -usanne@ GCrisis in Central 'merica( Central 'merica 's a =heater o# ?"-" Col
Yar PoliticsH &n Latin American Berpective@ Vol" :@ /o" *@ -ocial Classes in Latin
'merica@ Part >( Rural Class Relations" A-ummer@ !:9$B@ 22" !$*)!$9
Xa2iszeWs0i@ Diana AeitorB@ Enciclopedia of Latin American Bolitic@ Ery6 Press@ $;;$"
La3eber@ Yalter@ Inevitable /evolution9 C*e United State in Central America@ Y"Y"
/orton h Com2any T /eW Nor0@ Lonon@ !:9.
Lagon@ Mar0 P"@ G=he >nternational -ystem an the Reagan Doctrine( Can Realism
E62lain 'i to ^3reeom 3ighters^bH &n Briti* >ournal of Bolitical Science@ Vol" $$@ /o"
!" AJan"@ !::$B@ 22" *:)5;"
Leigh@ Monroe@ GMilitary an Paramilitary 'ctivities in an 'gainst /icaragua
A/icaragua v"?nite -tates o# 'mericaBH &n C*e American >ournal of International LaD@
Vol" 9!@ /o" !" AJan"@ !:95B@ 2" $;4)$!!"
Marby@ Donal J"@ GPanama]s Policy =oWar the ?"-"( Living With Big BrotherH@ $;;$@
htt2(TThistoricalte6tarchive"comTsections"2h2bo2VvieWarticlehartiV$*.
Mee0@ George@ G?"-" >n#luence in the Erganization o# 'merican -tatesH &n >ournal of
Interamerican Studie and Lorld Affair@ Vol" !5@ /o" *" A'ug"@ !:51B@ 22" *!!)*$1"
Millett@ Richar L"@ G=he '#termath o# >ntervention( Panama !::;H &n >ournal of
Interamerican Studie and Lorld Affair@ Vol" *$@ /o" !" A-2ring@ !::;B@ 22" !)!1"
Moore@ John /orton@ G=he -ecret Yar in Central 'merica an the 3uture o# Yorl
ErerH &n C*e American >ournal of International LaD@ Vol" 9;@ /o" !" AJan"@ !:94B@ 2" .*)
!$5"
/ana@ Ve P"@ G'gora( ?"-" 3orces in Panama( De#eners@ 'ggressors or Iuman Rights
'ctivistsb =he Valiity o# ?nite -tates >ntervention in Panama uner >nternational LaWH
&n C*e American >ournal of International LaD@ Vol" 9.@ /o" $" A'2r"@ !::;B@ 2" .:.)1;*"
Robinson@ Lina@ Intervention or Qe)lect9 C*e United State and Central America
be'ond t*e 13j@ Council En 3oreign Relations Press@ /eW Nor0@ !::!
-hugart@ MattheW -oberg@ G=hin0ing about the /e6t Revolution( Lessons #rom ?- Policy
in /icaraguaH &n >ournal of Interamerican Studie and Lorld Affair@ Vol" $:@ /o" !"
A-2ring@ !:95B@ 2" 5*):$
-later@ Jerome@ GDominos in Central 'merica( Yill =hey 3allb Does >t MatterbH &n
International Securit'@ Vol" !$@ /o" $" A'utumn@ !:95B@ 2" !;1)!*."
-0imore@ =homas E"@ Peter I" -mith@ ?odern Latin America@ E6#or ?niversity Press@
!::5"
-obel@ Richar@ G' Re2ort( Public E2inion 'bout ?nite -tates >ntervention in El
-alvaor an /icaraguaH &n C*e Bublic ,pinion Puarterl'@ Vol" 1*@ /o" !" A-2ring@
!:9:B@ 2" !!.)!$9
Yhitehea@ Laurence@ GE62laining Yashington^s Central 'merican PoliciesH &n >ournal
of Latin American Studie@ Vol" !1@ /o" $" A/ov"@ !:9*B@ 22" *$!)*4*"
YooWar Jr@ Ral2h Lee@ Central America= A Qation $ivided@ AE6#or ?niversity PressB@
22 $55@ *44 a2u =homas E" -X>DMERE@ Peter I" -M>=I@ ?odern Latin America@
E6#or ?niversity Press@ !::5"
'it-*ri Intrnt con)*!tat0
-ite)ul 3eeral Research Division o# =he Library o# Congres ) htt2(TTcountrystuies"usTbelizeT9."htm
-ite)ul ?"-" De2artment o# -tate + htt2(TTWWW"state"gov
-ite)ul =he Ieritage 3ounation ) htt2(TTWWW"heritage"org
-ite)ul Global -ecurity ) htt2(TTWWW"globalsecurity"org
-ite)ul 3unaiei Princi2elui e 'sturias ) htt2(TTWWW"#unacion2rinci2eeasturias"org
-ite)ul revistei Envio ) htt2(TTWWW"envio"org"ni
-ite)ul Yorl 'tlas ) htt2(TTWWW"Worlatlas"com
-ite)ul =e6as 'hM ?niversity ) htt2(TTWWW"tamu"eu
-ite)ul ?)-)Iistory ) htt2(TTWWW"u)s)history"com
-ite)ul Erganizaiei -tatelor 'mericane ) htt2(TTWWW"oas"org
-ite)ul 'valon 2ro8ect ) htt2(TTWWW"yale"euTlaWebTavalon
-ite)ul 3orham ?niversity ) htt2(TTWWW"#orham"eu
-ite)ul Library o# Congress ) http://www.lcwe-2.go3
A5'TRACT'
Po!itic) and 'ocitC in Latin A"rica0 an Introd*ction
>n this introuctive stuy We intent to give a very short image o# What Was the evolution
o# the Latin 'merican states in the late #ive hunre years" Eur a22roach is base on the
general 2atterns an not on the case stuies in orer to s0etch the most im2ortant
characteristics o# the 2olitics an society o# Latin 'merican states" >n the last 2art the
article 2resent some o# the most im2ortant 2atterns o# the actual Latin 'merica an the
im2ortance o# the Latin 'merican stuies an com2arative stuies #or the Rumanian
scholars an acaemic environment"
Li&%t) and )%adoT) o3 t% V*a!itC o3 d"ocracC in Latin A"rica7 Democracy is Well
establishe in Latin 'merica" During the last Ouarter o# a century 2olitics in Latin
'merican countries has #olloWe an un0noWn 2attern in 2receent times" Democratic
longevity an a broa sco2e #or a large ma8ority o# those countries has re2lace to
instability an authoritarianism rulings" IoWever@ toay there are signi#icative i##erences
regaring the Ouality o# emocracy in the region" 3our a22roaches to measure this
to2ic are consiere an com2are in this cha2ter" 3olloWing i##erent criteria the results
are Ouite consistent an 2ermit to 2resent ty2ologies o# Latin 'merica Countries" Besie
that the cha2ter 2resents some e62loratory hy2othesis that coul e62lain such i##erences"
T% 'i& o3 t% Nation 6 'tat
=he ruling globalisation@ the economic an 2olitical ynamics that 2ush the Worl to a
groWing intere2enence an the #ormation o# regional an sub regional bloc0s@ have
create a conte6t in Which a Whole o# activities an international interactions also carry
out the globalisation synrome@ #acilitating the emergence o# various chains an circuits
o# non conventional associations that are heaing toWar a WorlWie community@
integrate by multi2le actors that reache an intere2enent an transnational character"
NT Parti) and O!d C!ava&) in PartC 'C)t") o3 Latin A"rica0 Po!itica!
Tran)!at o3 an Et%nic Con3!ict
=his article analyze the stability an the change in the 2arty systems o# Latin 'merica@
#ocusing the stuy on the translation o# social cleavages an the a22arition o# the neW
ethnic 2arties" =he 2a2er e62lore the #actories Which ma0es that@ in some 2arty systems
With high levels o# native 2eo2les@ neW ethnic 2arties a22eare AEcuaor an BoliviaB@
an in the mean time in other systems@ also With im2ortant levels o# native 2eo2les@ these
2arties in]t a22eare an it oesn]t e6ist a 2oWer#ul mobilization Which can ma0e more
2olitic this social con#lict APeru@ Guatemala an Me6icB"
Eur hy2othesis e62lore hoW a 8oint o# elements lin0e With the native movement himsel#@
With the rules o# game o# 2olitical system Ainstitutional #actorB@ With the com2etition in
the anterior 2arty system Aegree o# institutionalizationB@ With the attitues o# 2oliticians
an citizens Aattituinal #actorB an With a s2eci#ically international environment ha been
in#luence on the 2olitical translate o# social cleavages an With these at the a22arition o#
neW native 2arties" Ye can notice the im2ortance o# the coo2tation strategies o# the
traitional 2arties toWar the native electorate@ the shortage o# auto)organization@ the
e#iciency o# a bilingual elite an the lac0 o# an ethnic conscience@ as #actors Which ma0e
more i##icult the #ormation o# an ethnic 2arty"
Dv!o2"nt and D"ocratic Tran)ition in TodaC Latin A"rica
>n that stuy there are 2resente the most im2ortant tren o# the evelo2ment an
emocratization in Latin 'merica o# the last #i#ty years" =he author try to analyze the
i##erent res2onses give by the Latin 'merican states to the evelo2ment challenges
occurre here in the last century" 'nother irection o# stuy Was hoW the 2rocess o#
moernization an evelo2ment Were connecte With the 2henomenon o# transition an
emocratization" =he i##erent moels o# economic an 2olitic integration Were 2resente
With an em2hasis on 'LB'" >n the last 2art o# the stuy is analyze the case o# Chile as
an emblematic country in the #iel o# transition researches an the last evolution o#
2olitical li#e here a#ter the election o# Michele Bachelet"
MDic0 3ro" A*t%oritariani)" to D"ocracC7 T% Proc)) o3 5*i!din& and
Con)o!idatd t% D"ocracC
=hat article analyzes the electoral re#orms that conuce to emocracy in Me6ico uner
an authoritarian regime" =he im2lemente re#orms an the tra8ectory #olloWe by the
2olitical 2arties shoW one -tate that on one han thought alienate the 2artici2ation o# the
2olitical 2arties in o22osition #rom the electoral 2rocesses an #rom the 2rinci2al
ecisions to cancel the 2ossibility o# alternationL an #or other@ they re#lect the state Will
to su22ort institutional channels that Were 2reventing the o22osition #rom turning against
the system@ Without it Was translate in signi#icant losses #or the 2arty in the government"
/evertheless@ in the long term@ the re#orms turne out to be 0eys to o o# the emocracy
an irreversible 2rocess an so that the o22osition Was increasing his electoral 2otential
graually"
T% Ro! o3 Dr*& Tra33icFin& in t% Po!itic) o3 Latin-A"rican 'tat)
=he rug inustry oes not a##ect only the consumers an those involve irectly in the
rug eal@ but 2enetrate also the economy an the 2olitics With severe conseOuences(
unermining o# the legal economy@ corru2tion@ clientelism@ an generates violence an
con#lict" 'll these conseOuences elay the emocratic consoliation o# Latin 'merican
states" =he im2lication o# the ?nite -tates in the #ight against the rug tra##ic0ing oes
not hel2 very much to treat these e##ects@ at the contrary@ it Worsens the situation"
=his 2a2er is base on thorough analysis o# the actual situation in Latin 'merican states
touche by the rug 2roblem an on #our arguments Who emonstrate that these countries
Will not reach #ull emocratic consoliation i# the rug tra##ic 2ersists"
T% 'it*ation o3 E*"an Ri&%t) in C*/a 3ro" B==: to O*r DaC)
Cuba re2resents a istinct case in Latin 'merica an its 2articularity is given by the
longevity o# 3iel Castro]s regime@ Which is an authoritarian regime" Iavana]s leaer has
ha the ca2acity o# 0ee2ing intact #or almost a hal# o# century the characteristics o# this
regime" >n this case the 2roblem o# human rights is the main cause Why the international
community has criticize an continues to isa22rove the Cuban regime"
3iel Castro@ one o# the most im2ortant leaers in the Worl@ has been accuse ever since
the !:4;]s until noW by the ?nite /ations@ the Euro2ean ?nion an the ?nite -tates o#
'merica o# the violation o# human rightsL in aition@ states #rom Latin 'merican s2ace
Who 2romote the 2rinci2le o# emocratization@ have been 2ointing out the #aults o# 3iel
Castro]s 2olitical regime" >n Cuba@ the most #reOuently transgresse #unamental human
right is the #reeom o# s2eechL eOually@ the citizens lac0 the 2ossibility o# e6ercising
#unamental 2olitical right"
ConseOuently@ ta0ing into account these circumstances@ the solution coul only be
2rovie by an intense collaboration betWeen issients@ the Catholic Church an the
civil society" >n this situation@ it]s time #or consierable changes in Cuba" =he ?nite
/ations@ the Euro2ean ?nion an the ?nite -tates o# 'merica shoul create a common
2osition in orer to eterminate the Cuban regime to assure the res2ect o# human rights in
this country"
Li/ration) and E&"onC0 TTo PC) to Intr2rt t% 'ocia! Mov"nt) o3 5razi!
>n Brazil@ as in several countries o# -outh 'merica@ Was occurre a change o# 2olitical
2araigm in the 2o2ular organizations throughout the last .; years" 3rom the #ights #or
the cliberationH they have 2asse to construct the chegemonyH an to 2re2are them #or
the 2olitical irection o# nation" >t is@ in the 2lace o# e2enence@ the 2o2ular classes aim
not only at liberty but as2ire to create oWn 2ro8ect o# society" >n this transition@ the
i##usion o# the thought o# 'ntonio Gramsci has ins2ire the #ormation o# Yor0ers Party
an Central ?nion that@ Whit many 2olitical associations an 2o2ular movements@ ha
irecte theirs e##orts to gain the government 2oWer"
Yhen We analyze this history an their many mista0es@ in our te6t We stan out that the
emocracy]s #ights an the conOuest o# the 2olitical hegemony in Brazil an -outh
'merica cannot go aWay #rom the 2ra6is o# the 2hiloso2hical an 2eagogic cliberationH"
Po!itic) o3 Enr&C in Latin A"rica7 T% Ca) o3 Vnz*!a
=his article analyzes some as2ects o# the 2olitics o# energy in Latin 'merica@ With an
em2hasis on Venezuela@ the ma8or oil 2roucer in the region" Ye 2resent some o# the
initiatives@ li0e Petroamerica@ Petrocaribe@ Petrosur or Petroanina@ Which try to create a
mechanism o# energetic regional integration an hoW Chavez use Venezuela]s oil
Wealth not only toWar multibillion)ollar 2rograms #or the 2oor@ but also #or hel2e
ieological allies li0e Cuba@ Bolivia or Ecuaor" Ye also analyze hoW the coil
i2lomacyH Was use by Presient Iugo Chavez in orer to e62ort his le#tist ieology"
=he most notable o# this re o# ieological coo2eration is 'LB' ABolivarian 'lternative
#or the 'mericasB Which Was imagine as a counterWeight to the 3ree Commerce
'greement 2ro2ose by the ?nite -tates"
Vnz*!a and Co!o"/ia0 t% Intrnationa! R!ation) o3 TTo Nation) Tit%
Dic%oto"i)t Nationa! and R&iona! Intr)t)7
=he article tries to she light on the com2le6 an controversial international relationshi2s
o# tWo im2ortant Latin 'merican countries( Colombia an Venezuela" Bogot, an
Caracas shares the same cultural heritage@ but since their ine2enence they have been
trying to be the regional leaers o# the northern 2art o# the continent" =his rivalry has
broaene With the Chavez 2resiency in Venezuela an the ?nite -tates intervention in
the Colombian civil War" Chavez #ears the military 2resence o# the ?nite -tates in
Colombia@ starting a mighty an angerous military buil)u2 in orer to co2e With a
2ossible invasionL on the other han@ the Colombian government accuses Venezuela to
recognize the guerrilla movements an even to su22ort them" =he curious 2arao6 is that
the Colombian an Venezuelan economies are com2lementary an their commercial
e6changes greW@ aring the i2lomatic stri#e"
T% In3!*nc o3 Unitd 'tat) in Cntra! A"rica
>n the 2erio a#ter the -econ Yorl Yar@ Central 'merica re2resente a chot s2otH in
the international relations area as it re2resente one o# the territories is2ute by the tWo
sies o# the Col Yar@ the ?nite -tates o# 'merica an the -oviet ?nion" Even though
the hottest moment o# the Col Yar 2asse years be#ore the !:9;]s@ the last ecae o#
this 2henomenon 2resents interest as it is re2resentative #or the Way the tWo 2oWers
engage in the Col Yar Were 2erceiving this lan as Well as #or the Way in Which some
o# the im2ortant countries in the Central 'merica use their im2ortance in the area to
gain avantages either #rom the ?nite -tates or the -oviet ?nion@ struggling in the same
time With their stringent internal issues"
=his analysis is meant to shoW the relationshi2 betWeen Panama@ /icaragua an El
-alvaor on one sie an the ?nite -tates o# 'merica an the -oviet ?nion on the other
sie@ the Way the ?nite -tates gets involve in the internal a##airs o# these states as Well
as the Way in Which Central 'merican states evelo2 some 0in o# e2enence on
e6ternal hel2 an resources" =he analysis o##ers one vision regaring the elements
escribe above using arguments close to the 2olitical@ military@ economic an social
areas@ con#iguring the involvement o# the tWo great actors o# the Col Yar in Central
'merica uring the !:9;s"
AUTORI
Man*! ALCWNTARA 'WEH0 Vice)rector 2entru Relaii >nstituionale al ?niversitii
in -alamanca" Pro#esor e Dtiin Politic la ?niversitatea in -alamanca" Director al
>nstitutului >nteruniversitar 2entru >beroamerica in carul aceleia%i ?niversiti"
Cercettor 2rinci2al &n a2roa2e $; e 2roiecte naionale %i internaionale" Co)irector al
revistei AmArica Latina Fo'9 Membru &n boar)urile %i comitetele a 2este *; e reviste e
s2ecialitate in Euro2a@ 'merica Latin %i -tatele ?nite" Membru 3onator al 'sociaiei
Latinoamericane e Dtiin Politic" Membru 3onator al 'sociaiei Castellano)Leonesa
e Dtiin Politic" Membru al Latin 'merican -tuies 'ssociation AL'-'B" Membru al
'sociaiei -2aniole e Dtiin Politic"
Publicaii recente( ZIntitucione o mM&uina ideolN)icaU ,ri)en% pro)rama '
or)anizaciNn de lo partido pol@tico latinoamericano" Barcelona" >nstituto e Ci{ncies
PolitiOues i -ocials@ $;;.L Sitema Bol@tico de AmArica Latina AVol" >" 'mPrica el
-urB" Mari" =ecnos@ $;;*@ > ) a Eiie !:9:@ a >> +a eiie !:::L &m2reun cu Luol#o
Paramio@ 3lavia 3reienberg %i JosP DPniz" /eforma econNmica ' conolidaciNn
democrMtica9 Fitoria ContemporMnea de AmArica Latina9 Eolumen EI 0613-J33Y"
Mari" E" -7ntesis@ $;;4L &m2reun cu Mercees Garc7a %i 3rancisco -,nchez"
Huncione% procedimiento ' ecenario= un anMlii del Boder Le)ilativo en AmArica
Latina" -alamanca" Eiciones e la ?niversia e -alamanca@ $;;1L &n calitate e
cooronator( Bolitician and Bolitic in Latin America" Bouler" Lynne Rienner Pub@
$;;5L Bol@tico ' pol@tica en AmArica Latina9 Mari" -iglo FF>)3unaciRn Carolina@
$;;4L cu Leticia Ruiz Ror7guez" C*ile9 Bol@tica ' modernizaciNn democrMtica"
Barcelona" Eicions Bellaterra@ $;;4L cu Mercees Garc7a Montero %i 3rancisco -,nchez
LR2ez" El Boder Le)ilativo en AmArica Latina a travA de u norma" -alamanca"
Eiciones e la ?niversia e -alamanca@ $;;1L cu Elena Mart7nez Barahona" Bol@tica%
dinero e intitucionalizaciNn partidita en AmArica Latina" MP6ico" ?niversia
>beroamericana@ $;;*"
Andri A$UDARU( este absolvent al 3acultii e Dtiine Politice in carul
?niversitii Bucure%ti Aiulie $;;5B@ s2ecializarea Relaii >nternaionale@ realiz<nu)%i
lucrarea e i2lom 2e Implicarea Statelor Unite .n America Central :Studii de caz=
Banama% Qicara)ua i El Salvador< .n ultima decad a /zboiului /ece" Cn 2rezent
urmeaz un 2rogram e master 2rivin Analiza i Solu(ionarea Conflictelor &n carul
-colii /aionale e -tuii Politice %i 'ministrative" Cn 2aralel cu stuiile universitare@
&nce2<n in luna mai a anului $;;5 este vice2re%einte al organizaiei non)
guvernamentale GD>RECK>> /E>H@ numr<nu)se 2rintre membrii #onatori ai acesteia@
activ<n &n omeniul 2rogramelor e tineret"
G!orntina DRA$OMIR0 $* e ani@ absolvent a Colegiului /aional GBogan
Petriceicu IaseuH in Buzu@ 2romoia $;;*@ absolvent a 3acultii e Dtiine Politice@
?niversitatea in Bucure%ti@ secia #rancez@ 2romoia $;;5" 'ctualmente masteran &n
carul aceleia%i 3aculti@ s2ecializarea Compared Bolitic" =ema e licen GLe rkle du
trafic de dro)ue dan la politi&ue de Etat de l;AmAri&ue Latine9 Etude de ca =
Colombie et Bolivie""
Dr7 G!avia GREIDEN5ER$0 Directoare a8unct a >nstitutului >nteruniversitar 2entru
>beroamerica in carul ?niversitii in -alamanca" Pro#esoar la De2artamentul e
Dtiine Politice %i 'ministrative in carul ?niversitii -alamanca %i cooronatoare
acaemic a Doctoratului &n Procese Politice Contem2orane" Directoare a revistei
AmArica Latina Fo' %i consultant al B>D@ P/?D@ >nternational >DE'@ xgora
Democr,tica Ecuaor@ 3unaia 'rias 2entru Pace@ Partici2aciRn Ciuaana AEcuaorB %i
>nstitutul >nteramerican 2entru re2turile Emului" ' inut cursuri &n instituii acaemice
in Me6ic@ Ecuaor@ El -alvaor@ 'rgentina@ Ionuras@ /icaragua %i -2ania %i a realizat
stagii e cercetare &n -?'@ Me6ic@ Ecuaor@ Peru %i 'rgentina" >nteresele sale se
centreaz 2e sisteme 2olitice com2arate@ re2rezentare 2olitic@ 2artie %i sisteme e
2artie@ alegeri %i comunicare 2olitic@ cu 2recere &n 'merica Latin"
' 2ublicat cri asu2ra sistemelor 2olitice in 'merica Latin( La CentaciNn Bopulita%
una v@a al poder en AmArica Latina AMari( -7ntesis@ $;;5BL /eforma econNmica '
conolidaciNn democrMtica% 0613-J33Y A&m2reun cu Manuel 'lc,ntara@ Luol#o Paramio
%i JosP DPniz@ Mari( -7ntesis@ $;;4BL asu2ra organizrii %i #uncionrii interne a
2artielor( >ama% Caleta ' Camello9 La etrate)ia de AbdalM Bucaram ' el B/E para
)anar eleccione AQuito( Cor2oraciRn Eitora /acional + ?niversia 'nina -imRn
Bol7var@ $;;*BL Lo due5o del poder= Bartido Bol@tico en Ecuador :0641-J333<
A&m2reun cu Manuel 'lc,ntara@ Quito( 3L'C-E -ee Ecuaor@ $;;!BL SelecciNn de
candidato ' democracia interna en lo partido pol@tico de AmArica Latina ALima(
>nternational >DE' y 'sociaciRn Civil =rans2arencia@ $;;*B %i a eitat cele trei volume(
Bartido Bol@tico de AmArica Latina A&m2reun cu Manuel 'lc,ntara@ -alamanca(
Eiciones ?niversia e -alamanca@ $;;! y 3ono e Cultura EconRmica e >3E@ $;;*B"
Drd7 Rzvan Victor PANTELIMON( 'bsolvent al 3acultii e Dtiine Politice +
?niversitatea in Bucure%ti %i al 3acultii e Dre2t + ?niversitatea G/icolae =itulescuH"
Di2lom e Master &n Bolitic /om#neac i Bolitici Europene la 3-P + ?B" Cn 2rezent
octoran cu tema GSocialim i partide ocialite .n America Latin dup 0616H al
2rogramului octoral GEuropa e Americ*e= Cotituzioni% $ottrine e Itituzioni Bolitic*eH
in carul De2artamentului e Dtiine Politice@ >nstituii %i >storie al ?niversitii in
Bologna A>taliaB %i &n omeniul Gatiin(e Bolitice" la ?niversitatea in Bucure%ti" -usine
la 3acultatea e Dtiine Politice cursurile e GBolitic i ocietate .n America LatinH %i
GCe*nici de campanie electoralH" ' realizat o serie e stagii e cercetare &n instituii
acaemice in >talia@ -2ania %i Chile" Membru #onator al Centrului de Studii Latino-
Americane i Iberice in carul 3-P)?B" 'utor al mai multor articole es2re 'merica
Latin@ 2ublicate &n volume colective %i &n reviste e s2ecialitate %i a crilor Tndrumarul
militantului de centru-dreapta% >nstitutul 2entru Libera >niiativ@ Bucure%ti@ $;;5 %i
Evolu(ia Bartidului $emocrat J333 J33K% Eitura Lumen@ >a%i@ $;;4" Cn 2rezent
trauce %i eiteaz &n Rom<nia o eiie e ,pere Alee ale lui Ernesto Che Guevara"
Domenii e interes( 2olitic &n 'merica Latin@ socialism %i social)emocraie@
comunicare 2olitic %i relaii cu mass)meia@ mar0eting 2olitic %i electoral@ 2artie
2olitice"
E7 '7 Car!o) PARPER0 'mbasaor al Re2ublicii Chile &n Rom<nia %i Bulgaria in
$;;4@ anterior ein<n o serie e #uncii &n carul Ministerului '#acerilor E6terne al
Chile ADirector 2entru Cooronare Regional@ Director a8unct 2entru Cooronare
Regional@ Consilier la Direcia 2entru '#aceri MultilateraleB" Pro#esor la ?niversitatea
G'rturo PratH@ ChileL ?niversitatea G'lberto IurtaoH@ ChileL 3acultatea Latinoamerican
e Dtiine -ociale A3L'C-EB@ Chile %i la ?niversitatea G-anto =om,sH@ Chile" Liceniat &n
>storie@ Geogra#ie %i Peagogie la ?niversitatea Catolic in Val2ara7so %i Master &n
-tuii >nternaionale la G?niversia e ChileH" Eitorialist al ziarelor chiliene cLa
E2ocaH@ cLa =erceraH %i cEl MostraorH
Ana"aria RADU( a absolvit &n $;;5 3acultatea e Dtiine Politice@ ?niversitatea in
Bucure%ti cu tema e licen( G/ela(iile dintre Cuba i Uniunea European .ncep#nd cu
0663H" Cn 2rezent este masteran &n omeniul /ela(ii Interna(ionale la 3acultatea e
Dtiine Politice" Domeniul su e interes este 'merica Latin@ cu 2recere regimul lui
Iugo Chavez@ situaia re2turilor omului &n Cuba %i instrumentele utilizate e statele
latino)americane &n lu2ta 2entru securitate@ emocraie %i res2ectul re2turilor %i
libertilor omului"
Pro37 $iovanni 'EMERARO0 Pro#esor 'sociat e 3iloso#ie a Eucaiei@ ?niversitatea
3eeral 3luminense A?33B in /iterRi TRio e JaneiroB" 'utor a iverse articole %i cri
&ntre care G-ramci a ociedade civilH@ $| e"@ PetrR2olis@ E" Vozes@ $;;! %i G-ramci e
o novo embate da filoofia da prM8iH@ -ro Paulo@ E" >Pias e Letras@ $;;4" Cercettor
al Cn2O %i cooronator al /ucleului e -tuii %i Cercetri &n 3iloso#ie Politic %i Eucaie
A/?3>PEB"
Dr7 $%or&% Lncan 'TOICA( 2ro#esor universitar octor 3acultatea e Dtiine
Politice@ ?niversitatea in Bucure%tiL cercettor %tiini#ic@ >nstitutul e Dtiine Politice %i
Relaii >nternaionale A>-PR>B@ 'caemia Rom<nL 2ro#esor asociat@ ?niversitatea Roma
*@ ?niversitatea GHederico IIc /a2oli" Cooronator al Centrului de Studii Latino-
Americane i Iberice in carul 3aculti e Dtiine Politice + ?niversitatea in Bucure%ti"
' scris 2rintre altele( -ramci% cultura i politica AEitura 2olitic@ !:95BL ?ac*iavelli%
filoof al politicii AEitura Dtiini#ic@ $;;;BL Concepte% idei i analize politice AEitura
Diogene@ $;;;BL ?ac*iavelli% filoofo della politica ACittg el -ole@ /a2oli@ $;;*BL
Intelectualii i politica AEitura >-PR>@ $;;4B" Peste !*; e stuii %i articole %tiini#ice
2ublicate &n ar %i strintate A>talia@ ?ngaria@ Chile@ Marea Britanie etc"B" 'rii e interes(
teorii %i iei 2olitice@ elite 2olitice@ #ilozo#ia italian@ 2robleme ale social)emocraiei@
%tiine 2olitice"
Dr7 Granc)co TAM5URINI( este octor &n istorie@ instituii %i relaii i2lomatice ale
statelor e6tra)euro2ene" Este cercettor la 3acultatea e Dtiine Politice@ ?niversitatea in
Pisa" Domeniile sale e interes sunt( istoria 'mericii Latine@ istorie militar@ istoria
'#ricii e /or %i a #unamentalismului islamic" ' scris recent o care@ bazat 2e
ocumente in arhivele i2lomatice@ es2re Sona >nternaional a =angerului %i 2olitica
e6tern italian &ntre !:!: %i !:14"
Drd7 Maria A!Jandra VIHHCARA RUIH0 Cercettoare la De2artamentul e -tuii
asu2ra Mi%crilor -ociale e la ?niversitatea in Guaala8ara %i octoran a
2rogramului octoral GEuropa e Americ*e= Cotituzioni% $ottrine e Itituzioni Bolitic*eH
in carul De2artamentului e Dtiine Politice@ >nstituii %i >storie al ?niversitii in
Bologna@ >talia" Este c<%tigtoare a 2remiului naional Guillermo Rousset Bana 2entru
eseu 2olitic@ eiia $;;!@ cel mai im2ortant 2remiu e acest gen in Me6ic" 're o serie e
2ublicaii 2e teme legate e emocraie %i 2olitic &n Me6ic@ 2recum El proceo de
democratizaciNn en ?A8ico 010J-J333@ ?'CJ@ Ciua Ju,rez@ Chihuahua@ $;;$ %i
>alico% ociedad% econom@a% pol@tica ' cultura@ ?/'M@ MP6ico@ $;;;" ' inut cursuri
es2re sistemul 2olitic me6ican %i es2re 2artie 2olitice %i a einut o serie e #uncii &n
instituiile electorale me6icane"