COORDONATE STRATEGICE SPECIFICE ACTIVITATII

GRUPURILOR DE SOCIETATI
Tipurile de strategii in cadrul grupului:
! Strategii de crestere interna
Acestea se refera direct la aprofundarea dezvoltarilor deja angajate in perimetrul
grupului si presupun forme de investitii industriale (instalatii noi, extinderea
instalatiilor existente), intarirea functiilor comerciale (noi sucursale, contracte
noi de reprezentare), sau centrale (centre de cercetare si dezvoltare, servicii de
marketing, etc).
Aceste initiative, in cadrul analizei financiare consolidate presupun contabilizari
diferite:
In investitii, pentru partea activelor imobilizate
In cheltuieli pentru intarirea mijloacelor de exploatare curenta
In nevoia de fond de rulment pentru decalaje de exploatare create de aceasta
crestere.
"! Strategii de crestere e#terna
Aceasta are in vedere accelerarea cresterii prin achizitii de societati (cu sau fara
interese minoritare) sau prin absorbtiafuziunea de societati (prin emisiunea de
actiuni noi de la firma cumparatoare). !resterea externa se poate face ca un
accelerator de crestere: achizitionarea unui distribuitor, unui concurent, etc.
Aceasta strategie se aplica pietelor mature, cu o crestere slaba, cu o capacitate
excedentara.
$! Strategii de ra%i&icare a p'rt'&'liului de acti(itati
Acest tip de strategie se realizeaza prin crestere interna sau externa si presupune
o prezenta semnificativa in cadrul unor activitati economice complementare
intro continua crestere.
Integrare in cadrul unei filiere: integrare in a%'nte (integrarea activitatilor
de aprovizionare, de extractie, subcontractori, etc.)" integrare in a(al
(integarea activitatilor de distributie en gros si en detail, etc)"
Acest tip de strategii poate avea o versiune defensiva ( pentru o calitate mai
buna, regularitate in aprovizionare, o distribuire mai buna a produselor, etc)
sau o versiune ofensiva ( pentru a optimiza lantul logistic, a se apropia de piata
cu destinatie finala, etc)
)! Strategii &inanciare de gesti'nare a p'rt'&'liului de acti(itati!
Acesta presupune reunirea mai multor activitati distincte cu sinergii slabe sau
chiar nule. #copul este dat de detinerea unor oportunitati economice cat mai
extinse posibile. $rupul se va dezvolta astfel intro maniera privilegiata. %
astfel de configurare se adapteaza foarte bine macrosectoarelor cu continuturi
variate si frontiere in schimbare, instabilitatea tehnologiei si a raporturilor de
forte. %biectivul il constituie mentinerea unui portofoliu de pozitii atractive prin
renatbilitatea, anvergura si avansul tehnologic al acestora.
*! Strategii &inanciare de gesti'nare a p'rt'&'liului de acti(itati!
Alcatuirea portofoliului este conditionata de oportunitati financiare, printro
cercetare a plusurilor de valoare prin revanzarea de activitati, si maximizarea
trezoreriei. &lus valoarea este utila pentru asigurarea reala a rentabilitatii
capitalurilor investite, substituinduse partial profitabilitatii si rentabilitatii
capitalurilor economice. 'aximizarea trezoreriei serveste la achizitionarea de
potentiale noi valori.
I%pactul asupra anali+ei &inanciare a grupuril'r
(videntierea unor particularitati ale analizei financiare a grupurilor presupune
identificarea acestora si a comportamentului lor.
)otiunea de talie si de diveristate nu sunt suficiente pentru a face distinctie intre
grup si societate comerciala ca entitate distincta. $rupurile presupun existenta
unro activitati numeroase si variate, desfasurate pe teritorii extinse.
'odelul clasic folosit de firma consta in optimizarea randamentului
capitalurilor unui actionariat stabil, cercetand cresterea unei activitati sau a
marjelor acesteia. Asumarea riscului, constituirea de noi activitati, cresterea
capitalurilor pentru sustinerea proiectelor noi, cesiunea de active sau de
activitati sunt momente exceptionale, hotarate de actionariat.
In contextul economic si bursier actual un grup trebuie sa detina instrumente
mai putin lineare. $rupul va avea tendinta:
a) Sa separe strategiile de crestere si strategiile de randament:
Anumite activitati vor avea drept obiectiv constituirea de cote de piata
apreciabile si de a atinge rapid o anumita marime. Altele au ca prioritate
economia de capital investit, degajarea cashflo*ului, etc. In primul caz,
rentabilitatea capitalurilor poate fi diferita. In cel deal doilea caz cresterea nu
va fi neaparat maximizata.
b) Sa alieze strategiile de profit si stragiile de plus valoare
#trategia de randament presupune optimizarea randamentului de capital nu
numai prin profit (randamentul economic al capitalului) cat si prin recurs la
plusvaloare: reale (dupa cesiunea de activitati) sau potentiale ( cursul bursier,
etc).
)otiunea de grup se indeparteaza de modelul de dezvoltare organica al firmei.
$rupul se orienteaza spre o dezvoltare multimondiala, facand cresteri interne si
externe, apeland la noi capitaluri sau sfarsind angajamente existente. Acest
model de dezvoltare face loc efectelor de oportunitate: achizitionari de firme,
piete noi, context financiar. (xista astfel paradoxul de a vedea grupuri bine
inarmate pentru strategie, mult mai bine decat majoritatea firmelor individuale,
pentru efecte de anvergura si deschise oportunitatilor intrun mod extrem de
dinamic.
c) Sa realizeze investitii in functie de conjuncturile favorabile
% firma distincta va avea teninta de a incasa socurile conjuncturale sau
economice cu repercursiuni asupra profiturilor.
+n grup va incasa aceste socuri cu repercursiuni asupra perimetrului sau
strategic.
(xista mai multe tipuri de impact:
Asupra analizei activitatii
Asupra analizei marjelor si investitiilor
Asupra analizei fluxurilor si pe baza de bilant
I%pactul asupra anali+ei acti(itatii
Activitatile grupului vor fi evaluate in functie de criterii diverse: pozitia
comericala (dominanta sau secundara)" gradul de crestere sau piete la
maturitate" baze de dezvoltare strategica (pentru motive tehnologice,
geografice).
%biectiv de leader mondial ,- crestere interna si externa
%biectiv de intarire a pozitiei de leader pe o anumita nisa ,- crestere interna
(sau externa)
#chimbare a perimetrului de activitati ,- redresare a performantelor, crestere
nula
Investitii offensive ,- accelerarea cresterii dupa restabilirea rentabilitatii
Investitii de mentinere ,- accelerarea cresterii, rentabilitate foarte ridicata.
Aprecierea evolutiei activitatii globale a grupului presupune: observarea
remodelajelor strategice a portofoliului de activitati, masurarea performantelor
activitatilor mentinute si evaluarea impactului tehnicilor de consolidare si a
conversiunilor monetare.
I%pactul asupra anali+ei %ar,el'r si renta-ilitatil'r
Aprecierea marjelor si rentabilitatilor nu se va putea face global. #e impune
distinctia sectoarelor in termeni de marje, rentabilitatea capitalurilor si degajarea
fluxurilor de numerar, fata de sectoarele de suprainvestire strategica
(caracterizat prin deficit de exploatare si insuficienta autofinantarii).
I%pactul asupra anali+ei de -ilant si a &lu#uril'r
%peratiunile curente de exploatare, investire si finantare
%peratiunile cu caracter strategic, remodeland nivelul capitalurilor investite
%peratiunile de finantare, reconstituind aporturile de capital ale actionarilor cat
si operatiunile bancilor.
)otiunile globale de echilibru de finantare, atat in compozitia bilantului cat si
prin natura fluxurilor financiare, isi pierd din importanta prin aprecierea mai
dinamica a comportamentului financiar al grupurilor.
!omportamentul grupurilor introduce o diferentiere structurala a rentabilitatii
intre grup si filialele acestuia. In perioada de inflatie a activelor, grupurile sunt
in faza de degajare de plus valori. (le ating astfel un randament financiar (profit
si plus valoare) superior sumelor consolidate a randamentelor economice a
firmelor care il compun.
In faza de deflatie a activelor se produce efectul invers, chiar daca grupurile nu
doresc realizari de minusuri de valoare potentiale. #impla constatare a
caracterului excesiv al costului achizitiilor recente (good*illul) presupune
corectii la valoarea activelor din grup.
Anali+a peri%etrului de c'ns'lidare
Acest tip de analiza se ramifica in trei dimensiuni:
!ontinutul perimetrului de consolidare
.ona de implicare sau de influenta exclusa din perimetrul de consolidare
Acestea presupun:
/elimitarea grupului (frontiera juridica si contabila)
'odalitatea in care grupul evolueaza si se recompune
Aprecierea dinamicii interne de organizare
!a metode de consolidare se disting:
'etoda prin integrare globala (se consolideaza bilantul si contul de profit si
pierdere, cu identificarea intereselor minoritare in rezultat si capitaurile proprii).
'etoda de integrare proportionala (consolidarea prin prorata a bilantului si
contului de profit si pierdere)
'etoda de integrare prin punerea in echvalenta: se ia in considerare doar partea
atribuibila grupului, a rezultatului, fara a se consolida celelalte elemente ale
bilantului si contului de profit si pierdere.
In contextul economic actual, marimea grupului poate fi determinanta in
materie de rentabilitate pentru motive care nu au nimic dea face cu eficacitatea
economica (capacitatea de a reduce resursele consumate pentru o productie
data).
#tructura de grup ofera firmelor capitaliste avantaje considerabile: aceasta
faciliteaza atingerea unei anumite dimensiuni, si ofera avantaje in materie de
rentabilitate economica prin raportare la structuri de grup de aceeasi
dimensiune.
#tructura de grup multinationala are avanataje in contextul economic actual prin
raportare la o structura de grup pur nationala.
0oate aceste elemente participa la dezvoltarea gestiunii capitalului prin grupuri
multinationale de dimensiuni mari.
Avantajele firmelor multinationale presupun: dimensiunea taliei, capacitatea de
a forta barierele nationale si posibilitatea de a depasi disfunctiunile nationale.
1aloarea 2i aplicarea strategiilor nu reprezint3 un scop 4n sine, ci reprezint3 un
instrument managerial major de profesionalizare a conducerii 2i de cre2tere a
competitivit35ii firmei.
&rin strategie se traseaz3 traiectoria de evolu5ie a firmelor pentru o perioad3
relativ 4ndelungat3.
&rin fundamentarea sa pe anticiparea evolu5iilor contextuale 2i prin racordarea
firmei la acestea, se determin3 2i o reducere substan5ial3 a riscurilor ce 4nso5esc
inerent orice activitate economic3.
)u 4n ultimul r6nd, prin strategie se faciliteaz3 construirea 2i dezvoltarea
avantajului competitiv al firmei.
Ansoff, dar si 0hune si 7ouse au folosit indicatori financiari standard, de genul
raportului datorie8capital, pentru a determina efectul strategiei asupra
rezultatelor firmei. (i au descoperit c3 exist3 dovezi 9decisive 2i semnificative:
4n favoarea faptului c3 performan5ele ob5inute de firmele care folosesc
planificarea strategic3 le dep32esc pe cele 4nregistrate de firmele care nu
apeleaz3 la acest sistem