Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Activitate extracurricular
Poezia este dragostea mea dinti
Dumitru Matcovschi
Eu am cntat, eu cnt i-o s mai cnt
La margine de lume i de ar,
ncet, ncet, cu limpede cuvnt,
Strbun pmnt n nou primvar.
Realizat:Pascal Aliona
Pietrosu -20
Scenariu
n mijlocul slii st portretul lui D. Matcovschi cu o flacr arznd alturi. n jurul
portretului un cerc de copii ngenunchind, care au n fa luminie arznde:
Un elev din mijloc recit poezia Bun dimineaa, Moarte
Eu tresar, eu mai tresar:
bate ora, bate clipa
Un Luceafar solitar
si un huhurez ce tipa
Eu tresar, eu mai tresar.
Eu respir, eu mai respir:
vorbele ingan, greoaie
Omenirea cimitir.
Latra-n ploaie o potaie.
Eu respir, eu mai respir.
Eu mai sunt, eu inca sunt.
Singur in singuratate,
de pacate ma ascund
si ma narui in pacate.
Eu mai sunt, eu inca sunt.
Eu te strig (auzi?) te strig.
Generos, Batranul Marte
ploua stele: pic-pic-pic,
plua-n pagina de carte
Eu te strig (auzi?) te strig.
Eu traiesc, eu mai traiesc,
sunt aici si sunt departe,
cresc din viata si descresc:
buna dimineata, Moarte!
Eu traiesc, eu mai traiesc!

Alt elev Tu trieti i vei tri/ i mereu vei dinui/ Flacr de adevr/ Rugciune ctre cer/
Pentru linitea acestei Basarabiei.
Se recit poezia Cine? fiecare copil recit cte dou versuri, ridicndu-se
Cine are nevoie de-o bur de ploaie
Cine are nevoie de-un plop n odaie?
Cine are nevoie de-o foame de sete?
Cine are nevoie de-un zid la perete
Cine are nevoie de-o sanie vara?
Cine are nevoie de-o barc-n Sahara?
Cine are nevoie de-un dor la o vam?
Cine are nevoie de-un frig la o team?
Cine are nevoie de-o tihn tunat?
Cine are nevoie de-o frunz uscat?
Cine are nevoie de-un imn la durere?
Cine are nevoie de-o fiere la miere?
Cine are nevoie de-o noapte solar?
Cine are nevoie de-o ar nar?
Cine are nevoie de-o iud cinstit?
Cine are nevoie de-o via murit?
Alt copil

Noi avem nevoie s-i simim poezia/ noi avem nevoie s-i fredonm melodia
Noi avem nevoie s-i alinm suprarea/noi avem nevoie ca s-i urmm chemarea.
i motenirea ce ni-ai lsat/ s o cinstim cu suflet curat.

Alt elev (cte o strof)
M bucur c am mam i am tat,
M bucur c am frai i am surori.
M bucur c am cas i am mas
C am soie, fiice i feciori.

M bucur c am partea mea de soare
C am un cer de-a pururea senin
C am izvoruri dulci i curgtoare
Prin suflet, prin iubire, prin destin.

M bucur c am codrii mei anume
C am un grai al meu pe care -l tiu
Cel mai frumos ci cel mai scump din lume
E graiu-n care cntecele-mi scriu.

Ma bucur c triesc printre prieteni
C am strmoi ce au luptat viteaz
i mi-au lsat drept sfnt motenire
Acest pmnt cu zi de ieri i azi.

Prezentator 1
Astzi venim cu un omagiu poetului care a scris despre tot ce e mai sfnt pe acest pmnt,
cntnt i plngng prin poezia sa durerile i bucuriile neamului romanesc.

Prezentator 2
Pe-un picior de plai, pe-o gur de rai, pe malul btrnului Nistru, n comuna Vadul-Racov,
jud. Soroca, la 20 oct. 1939 s-a nscut viitorul poet i academician Dumitru Matcovschi.
Prezentator 1
Anume aceste priveliti pitoreti din preajma satului natal i-au rmas n memorie pentru
totdeauna, anume ele l-au determinat pe poet s scrie att de frumos despre patrie, anume
la ele se gndea poetul cnd scria: Locuri mai frumoase ca-n Moldova nu exist nicieri. Care
Elveie, care Italie, care Austrie? Pdurea ncepe chiar la marginea apei, pdure de stejar i
de tei. O arom mbttoare umbl vzduhul, mai mbttoare dect toate parfumurile
franuzeti, care cost aur. O poian verde-verde se deschide n faa noastr ca o tain
secular. Aici n poian lumineaz galben ppdiile parc le-a semnat cineva anume sus din
ceruri.

Se interpreteaz cntecul Leagnul meu e Moldova

Mi-i scump pamintul din strabuni lasat
Cu nuci rotati, cu poama fraga
Cu obiceiuri sfinte de la sat
Si gingasi prunci in leagan

Aici eu m-am nascut, e casa mea
De-aici nu voi pleca vreodata
Si cine te-a vazut Moldova mea
Vrajit ramine viata toata.

Refren:
Leaganul meu e Moldova
Sufletul meu e Moldova
Dragostea mea e Moldova
Plaiul si slova
Dulce de rai

Spre chipul tau coboara raze mii
Si vesnic sa luceasca
Si zimbetul pe fete la copii
Mereu sa infloreasca

Ma rog sa fie pace-n tara mea
Sa se-mplineasca bobul paine
Si o credinta-n suflet sa ne dea
Lumina cea divna
.

Prezentator
n versul att de profund al poetului Matcovschi curge sngele acestei Basarabii, a crei ran
mai sngereaz i acum:
Se recit poezia Basarabia
La margine de lume,
venit din vremi batrane,
un plai cu dulce nume
inaltator ramane.
Aici o vatra sfanta
la sanul ei ne strange
si doina cand se canta
o lume toata plange.
Ne incalzeste lutul,
ne-alina doua ape,
patimitor, trecutul
intr-un oftat incape;
o iarba-nrourata
ascunde veche rana,
ni-i soarta zbuciumata,
oricand basarabeana.
Avem un nuc si-i verde,
si-n pragul casei creste,
cu nucul nu ne pierdem,
de moarte ne pazeste;
la prunci suntem cu gandul
si nu dorim razboaie,
noi semanam pamantul
si asteptam o ploaie.
Basarabia, Basarabia
Frate si sora, mama si tata
Basarabia, Basarabia
Scumpa icoana, in inimi purtata
Trecuta prin foc si prin sabie,
furata, tradata mereu,
esti floare de dor, Basarabie,
esti lacrima neamului meu.


Prezentator
D.Matcovschi nu a avut noroc de o copilrie fericit , dar a avut prini buni i grijulii, care au
tiut s-l treac i s-l salveze de anii grei ai rzboiului, de foamete i de nopile grele ale
deportrilor.
Se interpreteaz cntecul Inim de mam
Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.

Prezentator
Casa printeasc, batina, coala natal,i-au fost prima zestre de acas cu care a pornit mai
apoi n lume. n anul 1961 a absolvit Universitatea de Stat din Chiinu i a fost angajat ca
zearist la diferite publicaii periodice republicane.
Prezentator
A debutat editorial n 1963 cu placheta de versuri Maci n rou. De-a lungul anilor a editat
peste 50 de volume de poezii, proz, dramaturgie. Este recunoscut pe plan internaional de
critica literar drept unul dintre marii poei ai Basarabiei. Pentru talentul su deosebit, pentru
munca rodnic a fost onorat cu mai multe ordine i premii.
Prezentator
Matcovschi s-a afirmat n literatur ca poet, prozator i dramaturg talentat. Totui mai
aproape de sufletul lui a fost poezia: poezia , armonia cuvintelor, melodica lor astfel cum
nsui poetul afirm: Poezia este dragotea mea dinti, ea nu se planific, ea se ntmpl, se
nate aici i acum. n una din poeziile sale poetul scrie despre truda creatorului n facerea
poeziei, despre sacrificiul acestuia n numele creaiei

Doi elevi recit poezia Poezie, tiranie
Talentul har?
Si harul crez?
Dar crezul?
Radacina, sens?
Si sensul?
Patima sau dor?
Si dorul?
Inger pazitor?
Crampei de vis cu paradis?
Nicicand cadere in abis?
Nicicand alunecare-n vid?
Si niciodata bun oprit?
Altar cu jertfe pentru zei?
Si totusi?
Totusi, dorul ce-i?
Chemare?
Nu blestem?
Por unca?
Un veac de dor, un veac de munca
Nebuna munca: de osanda!
Si totusi, munca!
Totusi, sfanta!
Poezie, tiranie...

Un elev
Eu am cntat, eu cnt i-o s mai cnt,
La margine de lume i de ar
ncet, ncet, cu limpede cuvnt
Strbun pmnt n nou primvar.

Prezentator
Patria este tema major n creaia lui D.Matcovschi. Asemeni confrailor si de condei(Gr.
Vieru, V.Romanciuc) Matcovschi e poetul ndrgostit de patrie i neam, intonnd adevrate
imnuri pmntului natal
Se recit poezia S trieti,Moldov

S trieti Moldov
Casa noastr sfnt
Unde neamul plnge,
Unde neamul cnt.
Unde pruncul crete
i nva graiul
Unde mai doinete
Sufletul i naiul.
S trieti, Moldov
Veacuri nainte,
Glie de tmad
Vatr,Tu fierbinte.
Leagn de lumin,
Fagure de miere
Dor de nlare
Cuib de nviere.
S trieti, Moldov
i s treci prin soarte
Soarele cum trece
Soare peste moarte
S te tim, micu
Ct o fi s fie
Ast lume mare
Ast venicie.


Prezentator
Aici i sint rdcinile, prinii, aici s-a simit puternic i nu l-au putut speria greutile vieii.
Idealul su a fost de a tri toat viaa n patria sa
Se recit poezia Eu nu snt pasre

Eu nu sunt pasare, sa stii!
Si nu-mi schimb locul, cand se lasa
peste pamant si peste casa
brumele toamnei, argintii.
Aici mi-e casa. Si-i aleasa.
Si draga-mi-i. Si scumpa-mi-i.
Nu ca-i bogata si frumoasa,
dar ca-i aproape inimii.
Fie inghet, fie furtuna,
nu mi-e nici frig, nu mi-e nici team
cu frate, sora impreun,
alature de tat, mam
Sntem un crez, sntem o soart
i crete nuc btrn la poatr.

Prezentator
Poeziile patriotice ale lui D. Matcovschi snt foarte sincere. El vorbete despre patrie n cuvinte alese.
Cnd citeti aceste versuri te simi foarte mndru c eti cetean al acestei ri , c te-ai nscut pe
aceast gur de rai, sub un cer de-albastru.
Se recit poezia Cerul tu, Moldov

Cerul tau, Moldova, e de-albastru,
e de verde frunza ta oricand.
Un pamant mai scump pe lume nu e,
nici mai dulce nu e un pamant.
Casa mea la margine de Tara
creste fir de busuioc in prag.
Nu e nicaieri un plai mai tanar,
nu e nicaieri un plai mai drag.
Arde-n soare roua diminetii
ca o ploaie grea de margarint
La Moldova orice primavara
e de randunica si argint.

Prezentator
n creaia lui D.Matcovschi graiul matern are un specific naional inconfundabil, pe care poezia Limba
matern l red prin detalii concrete, cum ar fi motivul dorului, doinelor, codrilor, mioarei, ciobanului.
Se recit poezia Limba matern
Limba materna ca floarea eterna
de busuioc si de dor.
Dor de tarane, de doine batrane,
de freamatul codrilor.
Ea ne aduna cu soare si luna,
cu viitor si trecut:
frunza de laur batuta in aur
de-un mester necunoscut.
Vine din vreme si urca-n poeme
langa balada si rost.
In mit, in tara paste-o mioara
Frate ciobanul mi-a fost...

Se interpreteaz cntecul Dragu-mi-i a te cnta
Dragu-mii a te cnta,
Scrisule venit din stele.
Orice liter a ta
Ca pe ochii maicii mele
Dornic o srut.

Bucur-te, scris latin,
C pe valea dulce-amar
N-ai venit ca un strain,
Ai venit la tine-n ar
i la fraii ti.

Refren:
Rsai, rsai, rsai
Ca grul cel verde,
Ca lacrima
Rsai, rsai, rsai
i nu te mai pierde,
Iubirea mea. x2

Mere purpurii pe ram,
Vi cu spic de aur pline.
Totui ce sraci eram
Ne avndu-te pe tine,
Scrisule cel scump.

Bucur-te, scris latin,
C pe valea dulce-amar
N-ai venit ca un strain,
Ai venit la tine-n ar
i la fraii ti.








D.Matcovschi afirma: Fr dragoste i-e pustiu sufletul. Dragostea este unul din motivele
creaiei lui D. Matcovschi. Poetul cnt neobosit acest sentiment primordial despre care spune
n una din poezii Pe-acest pmnt strbun numai dragostea e via Dragostea e lumin,
cldur, frumusee, dar i druire, sacrificiu. Acest sentiment este vzut prin chipul sincer, fin,
dulce i senin al femeii. Femeia este fiina suprem tuturor.
Se recit poezia Mi frumoas dect floarea...
Mai regina decat floarea
doar femeia poate fi.
Mai adanca decat marea
doar femeia poate fi.
Mai inalta ca destinul
doar femeia poate fi.
Mai amara ca pelinul
doar femeia poate fi.
Mai frumoasa decat viata
doar femeia poate fi.
Mai desteapta ca povata
doar femeia poate fi.
Mai cuminte ca poemul
doar femeia poate fi.
Mai cumplita ca blestemul
doar femeia poate fi.
Mai aproape decat dorul
doar femeia poate fi.
Mai de soapta ca izvorul
doar femeia poate fi.
Mai de-april ca primavara
doar femeia poate fi.
Si mai dulce ca vioara
doar femeia poate fi


Un elev
Iubeste-ma, barbate si ma invesniceste,
dar chipul niciodata nu mi-l taia in piatra.
Decat o vesnicie, mai bine daruieste-mi
caldura cea de taina a focului din vatra.

Se interpreteaz cntecul sau se recit poezia Sfnt ni-i casa(Focul din vatr)

Srut, femeie, mna ta
ntotdeauna muncitoare,
att de mic i de floare
Srut, femeie, mna ta.
Ca o arip ce-a zburat
i-a obosit neobosit,
s odihneasc linitit,
ca o arip ce-a zburat.
Copii dorm n cuibul lor,
nevinovat li-i somnul, mam;
tot fr griji i fr team,
copiii dorm n cuibul lor.
i-alturi mna ta, aici,
la cpti, ca o lumin;
alintoare i blajin,
alturi mna ta, aici.
Srut, femeie, ochii ti
de lacrim i de scnteie,
de mprat i de zeie,
srut, femeie, ochii ti.
Srut, cuminte, vorba ta
cu limpezime de izvoare,
cu vraja Soarelui-rsare,
srut, cuminte, vorba ta.
Srut i prul tu frumos,
mbttor ca o secar
cnd o-nfioar vnt de sear,
srut i prul tu frumos.
i cad, iubito, n geninchi
i i srut piciorul care
de rdcin e i doare,
i cad, iubito, n genunchi
Sfnt mi-i casa cu pragul ei tare de piatr,
sfnt mi-i casa cu focul ei venic din vatr,
sfnt mi-i casa din leagn de dor ce coboar,
sfnt mi-i casa ce crete fecior i fecioar.




















Dragostea pentru prini e o tem permanent a creaiei matcovschiene. Cine sunt prinii
pentru noi, ce datorie avem n faa lor, care este atitudinea noastr fa de ei, acestea snt
ntrebri care-l preocup pe poet.
Se recit versuri din poezia De ce nu tim s ne iubim prinii
De ce nu stim sa ne iubim parintii?
De ce nu stim copii cuminti sa fim?
Parintii nostri luminosi ca sfintii,
coboratori din dor si suferinte
De ce nu stim, copii, sa-i pretuim?
Ei seamana cu pomii din campie
ce cresc in timp neobosit si demn,
sa adumbreasca pui de ciocarlie
si gura de izvor cu apa vie
la radacina unei cruci de lemn.
Si astazi mama vine ca o mama
la fiul ei cel mult risipitor
si ii aduce strugure de poama,
paine si nuci legata in naframa
din sarbatoarea grea a anilor.
..Si astazi tata vine ca un tata
din camp, de la cosit, de la arat,
copila cea plecata sa si-o vada
Si o gaseste iar nlacrimata,
nebun indragostita de-un soldat
Batrana toamna, iarna mai batrana,
cu spulber, cu padure in framant
Si intra-ncet parintii in tarana,
pana la brau si mai departe pana
la suflet, la oftat si la cuvant.
Dea Domnul pace si dea Domnul ploaie,
auru-n spic sa fie cu noroc
si ramul, doldora de rod, sa se indoaie,
si niciodata sa traiti razboaie
cu toata lumea asta la un loc!
Dea Domnul casa sa va fie casa,
nicicand straina, tanara in veac:
cu frate asezat in cap de masa,
cu prunc langa povestea cea frumoasa
despre-un cioban in tundra, cu toiag.
Dea Domnul sa-aveti parte de-o iubire
mereu senina cum e lacrima,
spre ratacire si spre regasire
in vorba nerostita, in privire,
in fir de iarba si in fir de stea.
Intoarcere din lut in soarta nu e!


Prezentator.
Ceea ce am intenionat s facem astzi prin aceast activitate a fost s vi-l readucem n memorie pe cel
care a fost D. Matcovschi, s v picurm n suflet un strop din izvorul cristalin al creaiei lui
Matcovschi, izvor care prin sursurul su cnt durerile i fericirile acestui neam.Oricnd poi s-i
potoleti la acest izvor limpede setea de dor de patrie, de neam, de limb, de dragoste, de femeie, de
FRUMOS.
Dei poetul nu mai e printre noi, i durerea acestei pierderi incomensurabile o avem nc in suflet,
i ne arde, ne arde, fiindc am pierdut un alt mohican al poeziei romne, totui nu vom plnge , dar
vom ncerca s fim aa cum ne-a sftuit poetul:

Un pic de buntate,oameni buni,
Un picuor-uor de buntate
E buntarea
A
X
A
astei lumi
cobortoare din imensitate
Un pic de buntate
Oameni buni.
Prezentator
S ne bucurm ne-a ndemnat poetul, s ne bucurm de prieteni i de frai, de tot ce e frumos i sfnt
Bucurai-v, prieteni...
Bucurai-v, prieteni...

Refren:
Bucurai-v, prieteni, de prieteni i de frai,
Bucurai-v de-un nume ce vi-i dat ca s-l purtai,
Bucurai-v de-un cntec, de-un amurg cu flori de tei,
Bucurai-v o via de lumina dragostei.

Eu m grbesc, tu te grbeti, el se grbete.
mbtrnesc, mbtrneti, mbtrnete...
Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca ntr-o poveste
Simpl de tot, scurt de tot viaa ne este.
Uite-o din nou, trece pe drum fata zglobie.
Uite-un biat floare i-a pus la plrie
Uite un prunc, rde n prag, ai, nzdrvanul!
Uite-un mo, tace-n toiag, alb ca troianul.

Refren:
Bucurai-v, prieteni, de prieteni i de frai,
Bucurai-v de-un nume ce vi-i dat ca s-l purtai,
Bucurai-v de-un cntec, de-un amurg cu flori de tei,
Bucurai-v o via de lumina dragostei.

Muntele ieri ne-ademenea, astzi ne doare.
S-a mplinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?
Cine sunt eu, cine eti tu, cine e dnsul?
Voi ai tiut zborul nalt, dorul i plnsul.
Zilele trec, zilele vin ce va rmne?
Suflet de lut, necunoscut, suflet de pine?
Toamnele cresc, grijile cresc, viaa descrete,
Eu m grbesc, tu te grbeti, el se grbete.

Refren:
Bucurai-v, prieteni, de prieteni i de frai,
Bucurai-v de-un nume ce vi-i dat ca s-l purtai,
Bucurai-v de-un cntec, de-un amurg cu flori de tei,
Bucurai-v o via de lumina dragostei.