Cursul intitulat Drept contraventional pune n discuie - pornind de la rolul i funciile
sociale ale dreptului - sistematizarea ramurilor dreptului, separarea dreptului contravenional din cel administrativ, apariia rspunderii contravenionale ca form distinct a rspunderii juridice i ca modalitate a constrangerii statale n domeniul combaterii contravenionalitii. Prezentul curs are ca scop determinarea rolului i a locului rspunderii contravenionale n sistemul metodelor de constrngere statal aplicate pentru asigurarea ordinii de drept precum si a cunoasterii procedurii contraventionale in constatarea, stabilirea, aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale. Obiectivele cursului Cursul intitulat Drept contraventional are ca obiectiv principal mbogirea cunotinelor din sfera disciplinelor cu caracter juridic ale studenilor Programului de studii rept, forma de nvm!nt "#. $n acest sens, la sf!ritul acestui curs, studenii vor fi capabili s% sa opereze cu noiuni precum% contraventie, raspundere contraventionala, sanctiune contraventionla, procedura contraventionala& sa cunoasca si sa aplice principiile care g'ideaz rspunderea contravenional sa identifice subiectele raportului contravenional, cauzele care nltur caracterul contravenional al faptelor, sa execute corect aplicarea legii contravenionale n timp& sa identifice domeniul sanciunilor aplicabile, modalitile sau durata de aplicare, competena agenilor constatatori& Cerine preliminare (lemente cuprinse in cadrul materiilor% teoria generala a dreptului, drept administrativ si drept penal general. Resurse Parcurgerea unitilor de nvare nu necesit existena unor mijloace sau instrumente de lucru. ) Structura cursului Cursul Drept contraventional este structurat n dou module, astfel% ambele module cuprinde cate trei uniti de nvare. *a r!ndul su, fiecare unitate de nvare cuprinde% obiective, aspecte teoretice privind tematica unitii de nvare respective, exemple, teste de autoevaluare precum i probleme propuse spre discuie i rezolvare. *a sf!ritul celor doua module sunt indicate teme de control. #ezolvarea acestor teme de control este obligatorie. +cestea vor fi ncrcate de ctre studeni pe platforma e-learning p!n la odat prestabilit sau predate cadrului didactic titular. Durata medie de studiu individual Parcurgerea de ctre studeni a unitilor de nvare ale cursului de Drept contraventional ,at!t aspectele teoretice c!t i rezolvarea testelor de autoevaluare i rezolvarea problemelor propuse- se poate face n .-/ ore pentru fiecare unitate. Evaluarea *a sf!ritul semestrului, fiecare student va primi o not, care va cuprinde% un test gril, ce va conine ntrebri teoretice din materia prezentat n cadrul acestui material, test ce va deine o pondere de 012 n nota final i notele aferente celor dou teme de control, realizate pe parcursul semestrului, care vor deine o pondere de .12 fiecare. Spor la treaba ! . Modulul 1. Noiuni de baz de drept contraventional Cuprins 3ntroducere......................................................................................................................./ 4biectivele modului.........................................................................................................5 Competente......................................................................................................................5 6). reptul contraventional% definire, obiect, trasaturi, delimitare, izvoare, principii. . .7 6.. #aportul juridic de drept contraventional...............................................................)/ 6/. Contraventia................................................................................................................
Introducere 6nul din rolurile normei de drept si a sanctiunii ca parte structurala a acesteia este cel de a disciplina comportamentul uman n principalele relatii dintr-o societate, ntr-un climat specific coexistentei libertatilor, al apararii drepturilor esentiale ale omului si al statornicirii spiritului de dreptate. Cursul de Drept contraventional are in vedere atat prezentarea unor c'estiuni generale legate de ideea de pedeapsa si sanctiune, cat si aprofundarea aspectelor speciale care tin de sanctiunile contraventionale n sine, individualizarea lor, cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptelor, subiectele contraventionale, aplicarea legii contraventionale n timp, alaturi de unele probleme sensibile de procedura contraventionala care au influenta asupra aspectelor de drept material. Contraventia si raspunderea contraventionala au la momentul actual o abordare mai mult in planul dreptului administrativ, mai precis pe segmentul care se ocupa de sanctiunile contraventionale. 3nsa, in plan doctrinar, se impune o paralela bine conturata ntre legislatiile mai multor state europene, tocmai pentru ca sistemul de drept rom!nesc sa 8mprumute9 c!t mai multe elemente benefice privitoare la natura si esenta sanctiunilor ca atare, la limitele acestora, modalitati privind constatarea si aplicarea lor, pentru a se ajunge n cele din urma, la o sistematizare si reunire a lor ntr-un ansamblu logic, coerent numit Cod contraventional, av!nd drept puncte de referinta codurile unor state ale 6( sau din afara granitelor acesteia. / Obiectivele modulului 4biectivele modulului pot fi grupate in obiective principale si obiective secundare. 4biectivele principale constau in deprinderea studentilor cu elementele de noutate ale raspunderii juridice contraventionale, din prespectiva dreptului contraventional, si operarea cu notiunile de raport juridic de drept contraventional, contraventie, raspundere contraventionala. 3n secundar se doreste obisnuirea studentilor de a identifica si aplica cunostintele din materiile cu caracter general si special, cum ar fi teoria generala a dreptului, drept penal general si drept administrativ, in domeniul dreptului contraventional. Competene *a sf!ritul acestui modul studenii vor fi capabili s% neleag importana raspunderii juridice sub forma specifica dreptului contraventional & s neleag elementele de baz ale dreptului contraventional s identifice faptele ilicite ce cad sub incidenta contraventionala& s identifice raportul de drept contraventional, sub toate elementele sale& s identifice izvoarele formale si materiale ale dreptului contraventional& identifice raportul juridic de drept contraventional, conditiile si elementele acestuia& identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de drept contraventional. inteleaga fapta contraventionala neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei& identifice izvoarele de drept material si formal& sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite . 5 nitatea de !nvare M1.1. Dreptul contraventional" de#inire$ obiect$ trasaturi$ delimitare$ izvoare$ principii Cuprins :).6).). 3ntroducere......................................................................................................7 :).6)... 4biectivele unitatii de invatare.......................................................................0 :).6)./. efinitia, obiectul, trasaturile si delimitarea dreptului contraventional.........0 :).6).5. 3zvoarele dreptului contraventional.................................................................; :).6).7. Principiile dreptului contraventional.............................................................)1 :).6).0. #ezumat.........................................................................................................).
M1.1.1. Introducere reptul apare ca un ansamblu organizat si logic a carui structura implica o retea de relatii a caror organizare si ierar'izare constituie pana la urma un sistem. <3<=(:6* #(P=6*63 - este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor dreptului. (xistenta acestui sistem, exclude posibilitatea ca dreptul sa fie privit ca o simpla alaturare a unui numar, mai mare sau mai mic, de norme juridice. <ocietatea moderna se caracterizeaza printr-o amplificare fara precedent a activitatii normative. >umarul mare de acte normative impune organizarea lor, ordonarea lor in raport de anumite criterii. Caracteristica sistemului consta in prezenta obligatorie a unei structuri comune, care reuneste elementele si care-si pune, in cele din urma, amprenta pe aceste elemente. <istemul dreptului este un sistem in continua miscare, adaptare la evolutia societatii, la amploarea unor fenomene sociale transpuse in raporturi juridice. Putem spune ca dreptul contraventional ca ramura de drept, cu institutiile sale specifice este rezultatul acestei adaptari si prin urmare trebuiesc cunoscute si aprofundate din acest punct de vedere. 7 M1.1.%. Obiectivele unitii de !nvare +ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a elementelor introductive in dreptul contraventional. *a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s% inteleaga locul si rolul dreptului contraventional neleag i s explice elementele care stau la baza raspunderii& identifice izvoarele de drept material si formal& identifice principiile de drept contraventional aplicabile Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore. M1.1.'. De#initia$ obiectul$ trasaturile si delimitarea dreptului contraventional De#initie Cunoastem ca ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, in baza unei metode specifice de reglementare si a unor principii comune. +stfel, dreptul contravenional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz, cum ar fi contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i procedura contravenional, avand ca scop protecia juridic a unor valori sociale determinate si soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activittii de combatere a contravenionalitii. Obiectul dreptului contraventional 4biectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional obine for juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan la executarea pedepsei contravenionale. +sa cum arata 4? . din .11) la art. ), @legea contraventional apr valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penal. Constituie contraventie fapta sav!rsit cu vinovatie, stabilit si sanctionat prin lege, ordonanta, prin 'otar!re a ?uvernului sau, dupa caz, prin 'otar!re a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Aucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului ?eneral al :unicipiului Aucuresti.9 0 *egea /. din )B0;, care a fost abrogata prin 4? . din .11), arata la art. ) ca prin contraventie se intelege @fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in legea de fata.9 (rasaturile dreptul contraventional% Principalele trasaturi ale dreptului contraventional pot fi reunite in urmatoarele afirmatii% ) - apartine dreptul public . - are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si de subordonare a subiectelor / - sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe cale extrajudiciara )e&aturile dreptului contraventional in sistemul dreptului *egatura dreptului contraventional cu dreptul constitutional este determinata de faptul ca prin legea constitutionala se stabilesc principiile de baza carora trebuie sa se supuna organele statale pe parcursul procesului contraventional. *egatura cu dreptul administrativ este cea mai strinsa deoarece ambele reglementeaza relatii ce apar in procesul activitatii executive a statului, precum si ambele au ca scop buna functionare a mecanismului statal. :ai mult la art. ; din ordonanta se prevede ca amenda contraventionala are caracter administrativ. e asemenea dreptul contraventional se afla in legaturi stranse cu dreptul penal avand in vedere ca% se utilizeaza gradul de pericol social ca delimitare a faptei contraventionale fata de fapta penala, iar formele de vinovatie si cauzele de inlaturare a acestora sunt elemente ce apartin dreptului penal general. +ceste fine distincii au fcut obiect al unor cauze n faa Curtea (uropean a repturilor 4mului, situaie n care s-a constatat c n dreptul rom!nesc, contraveniile au fost scoase de sub incidena legii penale i au fost supuse unui regim administrativ. <ub acest aspect, Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale nu se opune tendinei de CdezincriminareC a unor asemenea fapte. $n acelai sens, Curtea (uropean a repturilor 4mului, n jurisprudena sa, a statuat c nimic nu mpiedic statele s-i ndeplineasc rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau meninerea unei distincii ntre diferitele tipuri de infraciuni, rein!nd c, n scopul aplicrii prevederilor art. 0 al Conveniei, trebuie avute n vedere trei criterii% )- caracterizarea faptei n dreptul naional& .- natura faptei& D /- natura i gradul de gravitate ale sanciunii care ar putea fi aplicat persoanei n cauz. $n aprecierea acestor criterii, n cauza EztFrG mpotriva ?ermaniei, )BB5, Curtea (uropean a repturilor 4mului a stabilit c modul de definire a faptelor prin dreptul intern are o valoare relativ, esenial fiind natura faptei i a sanciunii. Curtea (uropean consider ca pozitiv msura dezincriminrii, n Cinteresul individuluiC, a unor infraciuni mai puin grave i pentru care fptuitorul nu mai rspunde penal, put!nd c'iar s evite procedura judiciar i pe aceast cale s se elimine supraaglomerarea tribunalelor. Cu toate acestea, distincia operat de statele europene ntre crime, delicte i contravenii nu este operant, ntruc!t n sensul art. 0 al Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale toate aceste fapte au caracter penal i, tocmai de aceea, prevederile sale garanteaz oricrui CacuzatC dreptul la un proces ec'itabil, indiferent de calificarea faptei n dreptul intern. $n sensul artat, Curtea (uropean a repturilor 4mului s-a pronunat i n cauza ?arHfallou +ebe mpotriva ?reciei, )BBD, n cauza *auGo mpotriva <lovaciei, )BB;, precum i n cauza Iadubec mpotriva <lovaciei, )BB; ,ecizia nr. );/J.11/ a Curii Constituionale-. S ne reamintim... efinitia dreptului contraventional este circumscrisa normelor juridice si institutiilor de drept specifice . 4biectul dreptului contraventional este definit prin aplicarea termenilor specifici materiei. *egaturile dreptului contraventional cu alte ramuri de drept% drept constitutional, drept administrativ, drept penal. M1.1.*. Izvoarele dreptului contraventional (ste necesar a se face distinctie ntre izvoarele materiale si izvoarele formale ale dreptului. 3zvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de realitatea exterioara, care determina actiunea legiuitorului. 3n consecinta, prin izvor de drept, n sens material, ntelegem viata sociala, economica si culturala n complexitatea ei, progresul social care determina nasterea unor reguli de drept si institutii. 3zvoarele materiale ale dreptul contraventional sunt acelea imprejurari sau conditii de fapt care au determinat aparitia normelor contraventionale. ; in punct de vedere juridic, ne intereseaza n special izvoarele formale sau formele de exprimare a normelor de drept. <ensul juridic al notiunii de Cizvor formal al dreptuluiC surprinde o multitudine de aspecte si modalitati prin care continutul normei de drept devine norma de conduita si se impune ca model de urmat n relatiile sociale. eci, izvorul formal al dreptului l reprezinta regula de conduita prescrisa si exteriorizata, cuprinsa ntr-o anumita 'aina juridica. 3zvoarele formale ale dreptul contraventional sunt actele normative care cuprind norme de drept in domeniul combaterii contraventiilor% lege, ordonanta, 'otar!re a ?uvernului sau, dupa caz, 'otar!re a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Aucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului ?eneral al :unicipiului Aucuresti. 3n dreptul penal, este exclus rolul cutumei, aici function!nd principiul legalitatii pedepsei si incriminarii% >6**+ P4(>( <3>( *(?(J >6**+ C#3:(> <3>( *(?( - ceea ce presupune ntodeauna ca izvor al dreptului poate fi doar legea scrisa. "acand legatura cu dreptul contraventional si avand in vedere elementele acestora de legatura, putem afirma ca si in dreptul contraventional ntodeauna ca izvor formal al dreptului poate fi doar legea scrisa. +C=6* >4#:+=3K +ctul normativ sau legea are n prezent cea mai mare importanta n sistemul izvoarelor de drept. upa ce a nceput actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita. Prin @legea ca izvor de drept9 nu vom ntelege numai normele elaborate de organul reprezentativ - Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter obligatoriu cuprinse n diverse acte normative elaborate de organele statului abilitate sa elaboreze acte normative. =otalitatea actelor normative alcatuiesc dreptul scris. +ctul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate fi realizata si prin intermediul fortei de constr!ngere a statului. Pozitia predominanta a actului normativ n izvoarele de drept din statele moderne este determinata de necesitatea de a se asigura securitatea si stabilitatea raporturilor sociale. Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul juridic fata de dispozitiile normative, nsa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni realitate, este necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca ntr-o maniera clara si neec'ivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza doar c!nd normele juridice sunt cuprinse n acte normative scrise. *a noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete, 'otar!ri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei publice locale. 3ntre B acestea, legile ocupa locul central, fiind elaborate de puterea legislativa, care exprima vointa si interesele alegatorilor. Celelalte acte normative trebuie sa se subordoneze legilor, fiind elaborate pe baza lor si n vederea executarii acestora. Prin legi, ordonante sau 'otar!ri ale ?uvernului se pot stabili si sanctiona contraventii n toate domeniile de activitate. Prin 'otar!ri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii n toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, n masura n care n domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau 'otar!ri ale ?uvernului. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Aucuresti pot stabili si sanctiona contraventii n urmatoarele domenii% salubritate& activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora& ntretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii& amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane& ntretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate n administrarea lor& ntretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, ntretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii& depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere. Consiliul ?eneral al :unicipiului Aucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, n care acestea pot stabili si sanctiona contraventii. Lotar!rile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Aucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor anterior prevazute, sunt nule de drept. E+emple -*(?(+ 70 din .1)1 privind accesibilizarea fondului forestier naional. -L4=M#N#(+ nr. B)1 din )5 septembrie .1)) privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea regulamentelor ,6(- nr. ).1)7J.1)1 i nr. ).1)0J.1)1 ale Comisiei, prin care se implementeaz irectiva .11BJ).7JC( a Parlamentului (uropean i a Consiliului din .) octombrie .11B de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinelor n materie de proiectare ecologic aplicabile produselor cu impact energetic 3dentificati alte acte normative care sa cuprinda norme de drept contraventional din categoriile% lege, ordonanta, 'otarare a ?uvernului, ordin, 'otarari ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene. )1 S ne reamintim... Clasificarea izvoarelor de drept in izvoare materiale si formale. Izvoarele #ormale ale dreptul contraventional sunt actele normative care cuprind norme de drept in domeniul combaterii contraventiilor$ constand in legi, 'otar!ri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei publice locale. M1.1.,. -rincipiile dreptului contraventional Prin principii in domeniul dreptului intelegem atat un fundament al sistemului de drept cat si o modalitate de coordonare a normelor juridice in jurul unor idei calauzitoare. Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care cluzesc elaborarea c!t i realizarea normelor contraventionale, evideniind trsturile legislaiei contraventionale. 1.Principiul legalitii +cest principiu exprim regula conform creia ntreaga activitate a dreptului contraventional se desfoar pe baza legii i n conformitate cu aceasta, exprim!nd faptul c at!t conduita pretins membrilor societii c!t i sanciunea ce o vor suporta acetia n caz de nerespectare a conduitei prevzute de legea contraventional, trebuie s fie prevzut de lege 2.Principiul contraveniei ca unic temei al rspunderii contravenionale. +cest principiu ne arata c rspunderea va exista numai dac va fi svarit o contravenie, adica o inclcare a acelor valori sociale aparate de normele juridice contravenionale. +stfel constrangerea din partea statului fa de contravenient va exista numai dac fapta svarit indeplinete toate condiiile i elementele unei contravenii. Constatarea unei fapte ilicite nu inseamn si ca suntem in prezenta unei contravenii. <untem in prezenta unei contravenii doar atunci cand sunt intrunite toate elemente constitutive ale acesteia, adica subiecii, coninutul i obiectul raportului de constrangere. /. Principiul rspunderii personale, este acel principiu care ne arata si impune ca tragerea la rspundere este aplicata doar persoanei care a svarit contravenia, numit contravenient. +cest principiu este intarit si de prevederile art. )1 din 46? . din .11) care arata ca in cazul n care la sav!rsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia separat. )) 5. Principiul individualizrii rspunderii i pedepsei contravenionale. +cest principiu const in faptul c legea contravenional se aplic inandu-se cont de caracterul, de gradul de pericol si urmarile contraveniei, de persoana fptuitorului i de circumstanele atenuante ori agravante, de locul, timpul, modul de svarire a contraventiei. 7.Principiul interdiciei dublei sancionri contravenionale unicitii rspunderii contravenionale!, 3n baza acestui principiu se interzice de a sanciona a doua oar aceeai persoan pentru aceeai fapt, deoarece contravenientul deja a suportat pedeapsa pentru fapta svarit. <anciunea se stabilete de catre organul competent in urma constatarii contraveniei. ". Principiul egalitatii in fata legii contraventionale <e exprim astfel regula conform creia toi indivizii societii sunt egali n faa legii. +rt. )0 din Constituie prevede faptul c 9cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri. >imeni nu este mai presus de lege.9 +cest principiu ne arata faptul c legea contraventional nu promoveaz imunitii sau privilegii care s permit inegaliti de tratament n aplicarea legii contraventionale. (galitatea indivizilor n faa legii contraventionale funcioneaz pentru fiecare cetean, fie n calitatea sa de beneficiar al ocrotirii contraventionale c!t i n calitatea de destinatar al exigenelor impuse de legea contraventional. #. Principiul aplicarii legii mai favorabile +rt. )5 din ordonanta prevede ca @daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza,c'iar daca a fost sav!rsita nainte de data intrarii n vigoare a noului act normativ9 si ca @daca sanctiunea prevazuta n noul act normativ este mai usoara se va aplica aceasta9 sau @in cazul n care noul act normativ prevede o sanctiune mai grava, contraventia sav!rsita anterior va fi sanctionata conform dispozitiilor actului normativ n vigoare la data sav!rsirii acesteia.9 S ne reamintim... 4rice ramura de drept este calauzita de principii de drept. Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care cluzesc elaborarea c!t i realizarea normelor contraventionale, evideniind trsturile legislaiei contraventionale. +legei un principiu pe care sa il exemplificati prin trimitere la o norm juridic de drept contravenional. ). M1.1... Rezumat reptul contravenional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz% contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i procedura contravenional, avand ca scop protecia juridic a unor valori sociale determinate si soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activitii de combatere a contravenionalitii, in baza unor principii specifice. O4biectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional obine for juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan la executarea pedepsei contravenionale. Oreptul contraventional are urmatoarele trasaturi% apartine dreptul public, are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si de subordonare a subiectelor si sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe cale extrajudiciara 3zvoarele dreptului contraventional sunt izvoarele formale sub forma actelor normative. nitatea de !nvare M1.%. Raportul /uridic de drept contraventional )/ Cuprins :).6..). 3ntroducere....................................................................................................)/ :).6.... 4biectivele unitatii de invatare.....................................................................)/ :).6../. efinitia si delimitarea raportului juridic de drept contraventional..............)5 :).6..5. Conditiile raportului juridic de drept contraventional...................................)7 :).6..7. (lementele raportului juridic de drept contraventional ...............................)D :).6..0. #ezumat..........................................................................................................1
M1.%.1. Introducere #aporturile juridice sunt relaii sociale reglementate de normele juridice. Conform!ndu-se normelor juridice sau nclc!ndu-le, cetenii, destinatarii acestora, adopt anumite conduite care determin naterea unor drepturi i obligaii juridice. +ceste drepturi i obligaii se nasc datorit existenei unei norme juridice care le descrie i care le ofer for juridic, adic leag de nerespectarea lor intervenia forei corecitive a statului. #aportul juridic reprezint deci modul, forma n care dreptul se transpune, se realizeaz n viaa social. M1.%.%. Obiectivele unitii de !nvare +ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a elementelor si conditiilor raportului juridic de drept contraventional. *a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s% defineasca si delimiteze raportul juridic de drept contraventional identifice conditiile raportului juridic de drept contraventional& identifice elementele raportului juridic de drept contraventional & identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de drept contraventional. Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore. M1.%.'. De#initia si delimitarea raportului /uridic de drept contraventional $aportul %uridic de drept contraventional este un raport %uridic de constr!gere, stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de a aplica )5 msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective. Constr!ngerea n drept apare ca fiind rezultatul caracterului obligatoriu al normei juridice care conine prevederi care nu sunt lsate la liberul arbitru al subiectului, ci i sunt impuse printr-o varietate de modaliti. :aterializarea n viaa social a forei legii are loc la nevoie prin intermediul unui raport %uridic de constr&ngere, neles ca pluralitate de drepturi i obligaii, de drept material sau procesual, ce apar ca rezultat al sv!ririi unei fapte neconforme cu modelul prefigurat de norm ,fapta ilicit- i prin care se realizeaz aplicarea sanciunilor juridice. +adar, orice nclcare a normei juridice poate da natere unui raport de constr!ngere. +cesta se stabilete ntre stat i autorul unei asemenea nclcri. #ezult c n domeniul dreptului, constr!ngerea implic ideea de rspundere. +tunci c!nd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i cetenii acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate raportul tipic de constr!ngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate caracteristicile ce vor fi descrise pe parcursul acestei uniti de nvare. C!nd normele juridice reglementeaz ns relaii sociale ntre persoane care se afl pe poziie juridic de egalitate, norme aparin!nd dreptului civil, situaia este alta. 6rmare a faptului c nici unul din subiecte nu are mijloace proprii de constr!ngere, fiecare este ndreptit s apeleze la concursul forei de constr!ngere a statului pentru obinerea dreptului su. <tatul ns nu se va sesiza din oficiu privind nclcarea unei norme juridice care reglementeaz relaii ntre subieci aflai pe poziie de egalitate juridic. S ne reamintim... #aportul juridic de constrangere este o notiune complexa, prin care se intelege o pluralitate de drepturi si obligati, de drept material si procesual, ce apar ca rezultat al savarsirii unei fapte ilicite si prin care se realizeaza aplicarea sanctiunilor juridice. 4rice incalcare a normei juridice poate da nastere unui raport de constrangere, care se stabileste intre stat si autorul unei asemenea incalcari. M1.%.*. Conditiile raportului /uridic de drept contraventional upa cum am afirmat anterior, raportul juridic este raportul social reglementat de norma de drept, raport in cadrul caruia subiectii umani sau partile se manifesta ca titulari de )7 drepturi si obligatii prin exercitarea carora se realizeaza finalitatea normei a carei respectare este asigurata fie prin vointa partilor, fie prin forta coercitiva a statului. Conditiile raportului /uridic sunt% a- >orma juridica -& conditie general-abstract& >orma juridic reprezint premisa abstract a naterii raporturilor juridice i ea descrie n coninutul ei anumite fapte materiale a cror realizare determin naterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice. (ste de la sine neles c trebuie s fim n prezena unei norme juridice n vigoare. Conform 4? . din .11), dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra n vigoare n termen de /1 de zile de la data publicarii, iar n cazul 'otar!rilor consiliilor locale sau judetene, punerea n aplicare se face si cu respectarea conditiilor prevazute la art. 71 alin. ,.- din *egea administratiei publice locale nr. .)7J.11). $n acest sens se prevede c @Lotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.9iar @+ducerea la cunostinta publica a 'otararilor cu caracter normativ se face in termen de 7 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect9. 3n cazuri urgente, insa, se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de)1 zile. Lotar!rile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice alta forma de publicitate n conditiile *egii nr. .)7J.11). b- "aptul juridic - elementul concret "aptele juridice% sunt mprejurri de fapt concrete descrise de ipoteza normei juridice i care genereaz apariia unor raporturi juridice. "apte materiale dob!ndesc semnificaie juridic datorit prevederilor lor in cadrul unor norme juridice si poarta astfel denumirea de fapte juridice. "aptele juridice se clasifica in doua categorii, n funcie de legtura dintre acestea i voina oamenilor% )- (venimentele - sunt fapte care se petrec independent de voina oamenilor i de care norma juridic leag apariia, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice , naterea, moartea, un incendiu, o inundaie, mplinirea unui termen-. .- +ctiunile omenesti - manifestari de vointa ale partilor, de a intra intr-un raport juridic, adica acea manifestare de vointa a partilor sau subiectelor facuta cu scopul de a produce, modifica sau stinge raporturile juridice. (le sunt de dou feluri% )0 - aciuni ilicite, adic fapte umane interzise de normele juridice care genereaz raporturi juridice n cadrul crora se aplic sanciunile descrise n normele juridice. - aciunile licite sunt fapte umane care concord cu dispoziiile normelor juridice derulate cu scopul special de a genera, modifica sau stinge raporturi juridice. E+emple 46? )B7 din .117 privind protectia mediului, prevede la art. B0 urmatoarele% Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 0.711 lei ,#4>- la D.111 lei ,#4>- pentru persoane fizice, i de la .7.111 lei ,#4>- la /1.111 lei ,#4>- pentru persoane juridice, nclcarea urmtoarelor prevederi legale% ..... obligaiile autoritilor administraiei publice locale, precum i ale persoanelor fizice i juridice, dup caz, s adopte iJsau s aplice msuri obligatorii cu privire la ntreinerea i nfrumusearea cldirilor, a curilor i mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor i arbutilor decorativi.... 'C( )rasov nr. #2*+2,1, $eglementarea regimului %uridic al plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante, -alucinogene, euforice i psi-otrope, altele dec&t cele al cror regim %uridic este reglementat prin legislaia n vigoare. 0rt. 1. $ncep!nd cu data prezentei 'otr!ri, n :unicipiul Araov se interzice comercializarea, deinerea i distribuia plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante, 'alucinogene, euforice i psi'otrope, de orice fel, care aduc atingere sau pun n pericol viaa i sntatea populaiei, ordinea i linitea public, altele dec!t cele al cror regim juridic este reglementat prin legislaia n vigoare. e asemenea, este interzis distribuirea sau oferirea de eantioane ale plantelor, substanelor i preparatelor prevzute mai sus. 0rt. *. >erespectarea prevederilor art. ) i . din 'otar!re, constituie contravenie i se sancioneaz cu amend contravenional cuprins ntre /.111 i 7.111 lei. 3n cadrul actelor normative identificate in exercitiile anterioare stabiliti elementele unui raport juridic de drept contraventional. )D S ne reamintim... Conditiile unui raport juridic sunt% norma juridica ca si conditie general-abstracta si faptul juridic ca element concret al acestuia. M1.%.,. Elementele raportului /uridic de drept contraventional Elementele constitutive ale raportului /uridic sunt" )- <ubiectele - cel putin doua& .- Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor& /- 4biectul raportului juridic - constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit scop. Subiectele raportului /uridic Prin norma juridica, expresie a vointei statului, se apara anumite valori sociale. $n cazul nclcrii lor, societatea, reprezentat de stat, este interesat s asigure restabilirea legalitii. 3n situatia dreptului contraventional, interesul statului de a aplica sanctiuni in vederea restabilirii ordinii de drept, coincide cu interesul persoanei ca membru al societatii interesata a fi pastrata ordinea de drept. <anctiunea juridica se aplica intotdeauna in numele societatii, reprezentata prin organele de stat si reprezinta o reactie negativa de dezaprobare din partea societatii. +stfel putem sa afirmam ca subiectii raportului juridic de drept contraventional sunt% - pe de o parte persoana care a savarsit fapta ilicita, ce poarta denumirea de contravenient, - iar pe de alta parte organele de stat, care aplica sanctiuni in numele societatii, prin reprezentantii sai P agenti constatatori. 3n dreptul contraventional poate savarsi o fapta contraventionala, si astfel sa devina unul din subiectii raportului juridic, atat persoana fizica cat si persoana juridica. Persoana juridica raspunde contraventional n cazurile si n conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.. =rebuie subliniat faptul c n raportul juridic de conformare persoana fizic sau juridica, destinatar al obligaiei, este nenominalizat, iar n cadrul raportului juridic de conflict persoana fizic sau juridica este determinat i anume este persoana care a sv!rit fapta interzis, cu alte cuvinte contravenientul. /n raporturile de conformare statul impune tuturor destinatarilor legii contraventionale norme obligatorii, iar n raportul %uridic de conflict statul ); impune celuilalt subiect i anume persoana fizic sau juridic s suporte consecinele faptei sale, adic pedeapsa. Continutul raportului /uridic de drept contraventional
Continutul raportului juridic de drept contraventional este format din acel complex de drepturi si obligatii corelative care reprezinta categoria raspunderii juridice contraventionale. 3n continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea sanciunii contravenionale. +cest continut se intregeste cu drepturi si obligatii corelative cum ar fi% obligatia statului de a aplica numai sanctiuni prevazute de legea contraventionala pentru fapta comisa si dreptul contravenientului de a i se aplica numai aceea sanctiune si nu alta. $n cadrul raportului juridic de conformare coninutul l reprezint obligaia destinatarilor legii contraventionale de a se conforma cerinelor impuse de lege, dar tot odat este format i din dreptul statului de a pretinde o anume conduit titularilor obligaiei de conformare. $n cadrul raportului contraventional de conflict impunerea unei sanciuni pentru fapta sv!rit reprezint dreptul statului i corelativ acestui drept al statului exist obligaia contravenientului de a suporta consecinele faptei sale. Obiectul raportului /uridic de drept contraventional 4biectul raportului juridic de drept contraventional l constituie aciunile pe care titularii drepturilor le efectueaz sau le poate pretinde i pe care ceilali subieci au obligaia de a le sv!ri sau obligaia de a se abine de a le sv!ri. <tatul prin organele sale are dreptul de a trage la rspundere contraventional, iar contravenientul are obligaia de a suporta pedeapsa. Prin realizarea obiectului specific raportului juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional. $n cazul raportului juridic de conflict obiectul l constituie n principal pedeapsa contraventional, privit ca o sanciune tipic de drept contraventional. $n noiunea de pedeps intr sanciunea principal alturi de care pot exista i alte sanciuni de drept contraventional, i anume sanciunile complementare. $n ceea ce privete raportul juridic de conformare obiectul specific l reprezint nsi conformarea, adic adoptarea unei conduite corespunztoare exigenei normei contraventionale fapt ce duce la realizarea normei de drept contraventional ce reprezint i temeiul raportului juridic contraventional de conformare. )B Nasterea$ modi#icarea si stin&erea raportului /uridic de drept contraventional #aportul juridic de drept contraventional se nate o dat cu intrarea n vigoare a normei contraventionale, norm ce prevede drepturile i obligaiile participanilor la acest raport. #aportul juridic de conformare nu depinde de voina destinatarilor, este deci o creaie a legii contraventionale. #aportul juridic de conformare se desfoar prin respectarea obligaiei de abinere de la aciunea interzis, obligaie ce incumb destinatarului normei. urata unui raport juridic nu este prestabilit ci acesta depinde de perioada de timp pentru care normele incriminatoare sunt n vigoare, n acest sens orice modificare a normei incriminatoare, respectiv extinderea sau restr!ngerea obligaiei de conformare, determin o modificare n acelai sens i a raportului juridic . >u trebuie trecut cu vederea faptul c, raportul juridic de conformare nu nceteaz prin simpla nerespectare a obligaiei de ctre subiectul pasiv, adic acesta nu nceteaz o dat cu svrirea faptei interzise, a contraventiei. #aportul juridic de conformare se nate din lege, adic o dat cu intrarea acesteia n vigoare, n timp ce raportul juridic de conflict se nate prin svrirea faptei interzise. (xistena raportului juridic de conflict se constat de ctre organul constatator competent, n forma cerut de lege, aceasta fiind procesul verbal de constatare a contraventiei. S ne reamintim... Elementele constitutive ale raportului /uridic de drept contraventional sunt" )- <ubiectele P statul prin reprezentantii sai in calitate de agenti constatatori si persoanele fizice si juridice in calitate de contravenient& .- Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor& /- 4biectul raportului juridic - este constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit scop. Prin realizarea obiectului specific raportului juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional. 3dentificati un raport juridic de drept contraventional si stabiliti elementele sale constitutive. .1 M1.%... Rezumat +tunci c!nd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i cetenii acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate raportul tipic de constr!ngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate caracteristicile sale. #aportul juridic de drept contraventional este un raport juridic de constr!gere, stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de a aplica msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective. 3n continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea sanciunii contravenionale. .) nitatea de !nvare M1.'. Contraventia Cuprins :).6/.). 3ntroducere.....................................................................................................) :).6/... 4biectivele unitatii de invatare....................................................................... :).6/./. efinitia si trasaturile contraventiei.............................................................../ :).6/.5. (lementele contraventiei................................................................................5 :).6/.7. Compararea contraventiei cu alte fapte ilicite................................................D :).6/.0. #ezumat..........................................................................................................B :).6/.D. =est de evaluare a cunotinelor..................................................................../1 (ema de control............................................................................................................./)
M1.'.1. Introducere "apta contravenional este un fenomen al realitii nconjurtoare, iar coninutul ei l constituie construcia logic i noiunea juridic a acestei fapte, care exprim nsuirile i caracteristicile eseniale ale acestui fenomen real ca raport antisocial. =rsturile eseniale ale contraveniei sau coninutul juridic al contraveniei indic criteriile generale de difereniere a acesteia de alte forme de ilicit juridic ,infraciuni sau abateri-, dar nu le pot servi la particularizarea faptelor ilicite, la cunoaterea trsturilor i elementelor ce compun contravenia. $n tiina dreptului se face distincie ntre coninutul juridic, care cuprinde condiia privind existena faptei sancionate de lege sau care i determin gravitatea, i coninutul constitutiv, ce cuprinde totalitatea condiiilor necesare pentru existena contraveniei i pe care le ndeplinete fptuitorul. e aceea, e necesar ca fapta contravenional s fie analizat i sub raportul coninutului constitutiv, prin care se nelege totalitatea elementelor stabilite prin normele de drept contravenional, de a cror existen depinde calificarea juridic a faptei ilicite n calitate de contravenie. .. M1.'.%. Obiectivele unitii de !nvare +ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a contraventiei, fapta ilicita baza a raspunderii contraventionale. *a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s% inteleaga fapta contraventionala& neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei& identifice izvoarele de drept material si formal& sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite. Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore. M1.'.'. De#inirea si trasaturile contraventiei #spunderea contravenional apare ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite pentru care trebuie sancionat autorul, fapta ce este denumit contravenie si care este un fenomen complex avand aspecte materiale, sociale, umane, moral-politice i juridice. Contravenia joac, astfel, un rol important deoarece ea reprezint obiectul, fapta antisocial generatoare de rspundere. Conform art ) din 4? .J.11) constituie contraventie fapta sav!rsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala, adica de legea contraventionala. Primul act normativ prin care aceste unele fapte ilicite au fost considerate abateri administrative a fost ecretul nr. );5J)B75. esi denumirea de contraventii s-a pastrat, sanctiunile prevazute n acest decret erau corespunzatoare naturii noi a acestor ncalcari a legii. 6lterior aceasta reglementare a fost mbunatatita prin *egea nr./.J)B0; care a fost n vigoare p!na n anul .11) c!nd a fost abrogata. *egea /. din )B0; privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, care a fost abrogata prin 4? . din .11), arta la art. ) c prin contraventie se intelege @fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in legea de fata.9 $n iulie .11) a fost adoptata 4rdonanta ?uvernului #om!niei nr. . care a reglementat ntr-o alta viziune regimul juridic al contraventiilor abrog!nd *egea nr. /.J)B0;. +ceasta ordonanta constituie la momentul actual legea cadru n domeniul contraventiilor i cuprinde principiile generale de reglementare juridica a faptelor ce constituie contraventii, delimit!nd organele de stat competente sa stabileasca si sa sanctioneze astfel de fapte, stabileste sanctiunile principale si complementare ce se aplica faptuitorului, caile de atac, modul de ./ executare a sanctiunilor si a celorlalte masuri luate fata de contravenient, precum si alte probleme de ordin general n acest domeniu. 4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) a fost modificata, completata si aprobata prin *egea nr. );1 din )) aprilie .11., n care se prevede ca legea contraventionala apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala. e mentionat ca sfera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele put!nd fi sav!rsite, practic, n orice domeniu de activitate. (rasaturile contraventie =rasaturile contraventie rezulta in principal din definitia data de legiuitor. +cestea sunt% ). contraventia este o fapta ilicita, .. contraventia este o fapta sav!rsita cu vinovatie, /. fapta comisa trebuie sa fie prevazuta si sanctionata drept contraventie printr-un act normativ, 5. a patra trasatura, care desi nu rezulta din definitia data n 4rdonanta nr..J.11), se refera la pericolul social, care o deosebeste de infractiune. $n cazul contraventiei acest grad de pericol social este mai redus dec!t la infractiune ntruc!t fapta contraventionala are consecinte mai putin daunatoare si lezeaza valori mai putin importante dec!t n cazul infractiunii. Pericolul social, reprezinta acea trasatura care arata n ce masura contraventia aduce atingere uneia din valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, ocrotite printr-un act normativ si pentru care legea prevede aplicarea unei sanctiuni contraventionale. +cest grad de pericol social se stabileste de legiuitor atunci c!nd emite acte normative n care unele fapte sunt considerate infractiuni iar altele contraventii. eci orice fapta care prezinta pericol social atrage o anumita raspundere juridica, gradul de pericol social fiind n ultima instanta cel care determina natura raspunderii juridice. 4data stabilita contraventia existenta pericolului social nu trebuie dovedita. Pentru existenta contraventiei se cere n mod obligatoriu ca aceste trasaturi sa existe cumulativ, lipsa oricareia din ele duc!nd la inexistenta contraventiei. :ai mult, putem observa ca n considerarea unei fapte drept contraventie se stabileste mai nt!i daca acea fapta este prevazuta ntr-un act normativ, cercetarea celorlalte trasaturi ale contraventiei fiind ulterioar sau nu se mai justific. .5 S ne reamintim... Contraventia este fapta sav!rsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala, adica de legea contraventional. <fera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele put!nd fi sav!rsite, practic, n orice domeniu de activitate. M1.'.*. Elementele contraventiei 3n cadrul procedurii de aplicare a sanciunii contravenionale% - subiecii sunt statul i contravenientul, - coninutul este dreptul statului de a sanciona contravenientul pentru fapta licit sv!rit iar contravenientul este obligat s se subordoneze i s se supun sanciunii cu caracter de pedeaps, cu repararea prejudiciului acolo unde este cazul, iar - obiectul raportului este nu altceva decat fapta ilicit. Contraventia, ca si infractiunea, se caracterizeaza prin patru elemente constitutive% - obiectul& - subiectul& - latura obiectiva ,fapta-& - latura subiectiva ,vinovatia-. +ceste elemente trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. *ipsa oricareia dintre ele conduce la 8inexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului9. Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce atingere sau sunt puse in pericol de fapta savarsita. "iecare contraventie are un obiect specific, ce rezulta din textul actului normativ care o prevede. 4biectul contraveniei se deosebete de cel al infraciunii prin aceea c valorile, relaiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aprate prin normele de drept contravenional au o importan social mai redus, ele fiind legate de activitatea organelor ce realizeaz administraia public n anumite domenii de activitate sau privesc unele raporturi sociale de o rezonan mai redus, spre deosebire de obiectul infraciunii care vizeaz valorile fundamentale ale statului. .7 )atura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei. 0ctiunea ilicita consta n comiterea unei fapte oprita de norma de drept. 1nactiunea ilicita consta n nendeplinirea de catre o persoana a obligatiilor ce-i revin din norma de drept. *atura obiectiv, ca element constitutiv al contraveniei, este alctuit din acele trsturi care caracterizeaz materialitatea faptei. #eprezentanii doctrinei penale includ n categoria trsturilor obligatorii ale laturii obiective% pericolul social, consecinele negative, raportul cauzal. Subiectul activ al contraventiei este potrivit *egii nr.);1J.11. atat persoana fizica cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala. Potrivit *egii nr.);1J.11. persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii. Persoana fizica pentru a putea fi subiect al unei contraventii trebuie sa indeplineasca anumite conditii% - sa aiba varsta de cel putin )5 ani. 3n 4? . din .11) se arat la art. )) la alin. ,.- si ,5- ca minorul sub )5 ani nu raspunde contraventional si ca minorul care nu a mplinit v!rsta de )0 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitii.& - sa fie responsabila, iresponsabilitatea fiind exceptie ce trebuie dovedita& - sa aiba libertate de 'otarare si actiune& - pentru unele contraventii, subiectul trebuie sa aiba o anumita calitate ,de exemplu% conducator auto, posesor de arma, gestionar-. C!nd se analizeaza subiectul contraventiei trebuie avut n vedere si subiectul raspunderii contraventionale ,adica persoana care este trasa la raspundere n cazul sav!rsirii acestor fapte- deoarece nu ntotdeauna aceste subiecte sunt identice. 3ntro alta opinie se arata ca, daca n cazul infractiunii subiectul acesteia este ntotdeauna si subiect al raspunderii penale, n cazul contraventiei 4rdonanta nr..J.11) referitoare la regimul juridic al contraventiilor prevede posibilitatea sanctionarii cu amenda si a persoanelor juridice. Persoana juridica raspunde contraventional n cazurile si conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii. +cest lucru este un artificiu al actului amintit, deoarece este recunoscut faptul ca persoana juridica nu poate sav!rsi actiuni, ele fiind ale personalului angajat ce o compune, iar atunci c!nd aceste actiuni mbraca un caracter contraventional ar trebui n mod normal sa fie considerati autorii acestor fapte. eci, se poate afirma ca, persoana juridica nu poate fi subiect al contraventiei ci numai subiect al raspunderii contraventionale. +menzile aplicate persoanelor juridice vor fi imputate de acestea persoanelor fizice angajate care nu si-au ndeplinit obligatiile de serviciu legate de .0 contraventie. (ste firesc sa fie asa deoarece persoana juridica si ndeplineste atributiile sale prin persoane fizice ce au calitatea de salariati ,angajati-. )atura subiectiva se refera la atitudinea psi'ica a contravenientului fata de fapta savarsita si urmarile sale. (lementul principal al laturii subiective este vinovatia atat sub forma intentiei cat si a culpei, elemente ce sunt stabilite de legiuitor. Kinovia nu o gsim definit n legislaia contravenional, dar ea poate fi explicat at!t prin nrudirea contraveniilor cu infraciunile, c!t i prin formele i modalitile ce le nt!lnim n prevederile din Codul penal. Kinovatia reflecta aspectul subiectiv al faptuitorului fata de fapta comisa si fata de urmarile acesteia. Kinovatia este rezultatul interactiunii a doi factori% constiinta si vointa. Kinovatia presupune o atitudine constienta n sensul ca faptuitorul are reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale ilicite, a rezultatului acestora, care este socialmente periculos si sav!rseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni pentru realizarea rezultatului urmarit. Kointa de a sav!rsi fapta ilicita este determinata numai dupa reprezentarea n constiinta faptuitorului a urmarilor faptei. Prezenta at!t a factorului intelectiv c!t si a celui volitiv n comiterea faptei este o conditie esentiala a vinovatiei. +stfel, exist vinovie atunci c!nd fapta care prezint pericol social este sv!rit cu intenie sau din culp. 3ntenia poate s fie direct ,c!nd contravenientul prevede urmrile faptei sale i urmrete producerea lor prin comiterea acelei fapte- i indirect ,atunci c!nd prevede rezultatul faptei sale i dei nu l urmrete s se produc, accept posibilitatea producerii lui-. Culpa, la r!ndul, ei poate s fie cu previziune sau uurin ,c!nd contravenientul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce- sau fr previziune sau din neglijen ,c!nd contravenientul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad-. Kinovia constituie latura subiectiv a contraveniei, respectiv ea este un act de contiin care implic n primul r!nd un factor intelectiv i apoi unul volitiv, deci un proces de contiin i apoi unul de voin, contiina fiind premisa voinei. $n literatura juridic s-a artat c n situaia juridic n care actul normativ de sancionare prevede intenia, ca element constitutiv al contraveniei, fapta sv!rit din culp nu poate fi calificat contravenie . 3dentificati in jurisprudenta existenta pe portal.just.ro-cauze, spete de drept contraventional si in cadrul acestora identificati pe baza cunotinelor acumulate, elementele contraventiei. .D S ne reamintim... (lemente constitutive ale contraventiei% obiectul, subiectul, latura obiectiva ,fapta- si latura subiectiva ,vinovatia-, trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. *ipsa oricareia dintre ele conduce la 8inexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului9. M1.'.,. Compararea contraventiei cu alte #apte ilicite Comparatia contraventiei cu #apta penala$ abaterea administrativa si disciplinara a.- Caracterizarea contraventiei n raport cu infractiunea <pre deosebire de infractiune, care are un grad de pericol social mai ridicat, cu consecinte mai grave, lez!nd valori sociale importante ,ex. siguranta statului, viata si celelalte atribute ale persoanei, proprietatea etc.- la contraventie acest pericol social este mai redus, iar urmarile sale sunt mai restr!nse, neafect!nd valori importante. Contraventiile se deosebesc de infractiuni si prin modul lor de reglementare juridica. 3nfractiunile sunt prevazute si pedepsite doar de Codul penal si legi speciale, pe c!nd faptele contraventionale sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante sau 'otar!ri ale ?uvernului, precum si prin 'otar!ri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene. e asemenea contraventia se deosebeste de infractiune si prin modul de sanctionare diferit. +stfel, infractiunile sunt pedepsite cu nc'isoare sau amenda penala pe c!nd contraventiile sunt sanctionate cu avertisment, amenda contraventionala, obligarea contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, precum si cu o serie de sanctiuni complementare. b.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea administrativa Contraventia se deosebeste si de celelalte abateri administrative, prin abatere administrativa nteleg!ndu-se orice fapta care ncalca normele de drept administrativ, ori faptele de a nu ndeplini obligatiile de executare ce decurg din acte administrative ,ex. neprezentarea martorului la solicitarea organelor de urmarire penala -. c.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea disciplinara +baterile disciplinare sunt fapte care aduc atingere numai raporturilor de munca statornicite n cadrul institutiei n care s-a sav!rsit fapta, neav!nd consecinte care sa lezeze un interes general, ntr-un sector de activitate cum este n cazul contraventiilor, n care raspunderea pentru ocrotirea acestui interes general revine unui organ al administratiei publice. .; +baterea disciplina este o fapta n legatura cu munca, care consta ntr-o actiune sau o inactiune sav!rsita cu vinovatie de catre un salariat, prin care acesta a ncalcat normele legale, regulamentul intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierar'ici. (ste fapta cu cel mai redus pericol social, care constituie, de altfel, criteriul esential ce o deosebeste de infractiune si contraventie. +ngajatorul este cel care dispune de prerogativa disciplinara, av!nd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de c!te ori se constata ca acestia au sav!rsit o abatere disciplinara. Contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin aceea ca la abaterea disciplinara subiectul este ntotdeauna calificat, fapta neput!nd fi comisa dec!t de catre o persoana ce are calitatea de angajat, fata de care subiectul se afla n raport de subordonare, pe c!nd fapta contraventionala poate fi comisa de orice persoana. Contraventia av!nd un pericol social mai mare este combatuta prin masuri de constr!ngere ce au caracter de sanctiune contraventionala pe c!nd abaterea disciplinara este sanctionata prin masuri administrative prevazute n regulamentul de ordine interioara sau n Codul :uncii astfel% +. avertisment scris& A. suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi )1 zile lucratoare& C. retrogradarea din functie cu acordarea salariului functiei n care s-a dispus retrogradarea pentru o durata ce nu poate depasi 01 de zile& . reducerea salariului de baza pe o durata de la )-/ luni cu un procent de 7- )12& (. reducerea salariului si ,sau- dupa caz si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de la )-/ luni cu un procent de 7-)12& ". desfacerea disciplinara a contractului de munca. e asemenea contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin modul de constatare si sanctionare a celor doua fapte. Contraventia se constata si se sanctioneaza de catre organe ale statului special desemnate fata de care subiectul nu se afla ntr-un raport de subordonare, pe c!nd abaterea disciplinara se constata si se sanctioneaza de conducerea institutiei n care subiectul este salariat. Contraventiile sunt prevazute n legi, 'otar!ri ale ?uvernului sau 'otar!ri ale organelor administratiei locale pe c!nd abaterile disciplinare sunt prevazute si sanctionate numai de regulamentele de ordine interioara, coduri, statute specifice unor categorii de salariati din diferite institutii. .B Elementul comun prin care cele trei cate&orii de #apte se aseamana$ consta !n caracterul lor ilicit si socialmente periculos. >u n toate statele contraventiile sunt considerate o categorie distincta de fapte antisociale. $n unele legislatii aceste fapte sunt incluse n categoria infractiunilor alaturi de crime si delicte. <i n tara noastra, potrivit Codului penal din )B/D, contraventiile erau considerate drept infractiuni desi prezentau un grad de pericol social redus, fiind ultimele din ierar'ia acestora. $n actuala legislatie din #om!nia nu mai exista o clasificare tripartita a infractiunilor ,crime, delicte si contraventii- si nici una bipartita ,crime si delicte- cum sunt n alte legislatii ale unor state. "iind fapte de mai mica importanta, fapt ce se reflecta prin pedepsele mai bl!nde cu care erau sanctionate, contraventiile au constituit primele fapte ilicite asupra carora a operat nlocuirea raspunderii penale cu cea administrativa. eci ca si faptele ori abaterile ce atrag raspunderea materiala, civila, administrativa sau disciplinara, contraventiile apartin c!mpului extrapenal, constituind cauze de natura civila, n privinta carora sanctiunile si 'otar!rile instantei de judecata au caracter nepenal, fiind supuse principiilor si normelor procedurale proprii procesului civil, nefiind nregistrate n cazierul judiciar. S ne reamintim... Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita penala, fata de abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara. (lementul comun prin care cele trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si socialmente periculos. M1.'... Rezumat "apta ilicita contraventionala Pcontraventia- se delimiteaza de faptele ilicite generatoare de raspundere penala, disciplinara sau de abaterea administrativa. Contraventia constituie fapta sav&rsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala. (lementele constitutive ale contraventiei sunt% obiectul& subiectul& latura obiectiva ,fapta-& latura subiectiva ,vinovatia-. 4biectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce atingere sau sunt puse in pericol de fapta savarsita *atura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei. /1 <ubiectul activ al contraventiei este potrivit *egii nr.);1J.11. atat persoana fizica cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala. *atura subiectiva se refera la atitudinea psi'ica a contravenientului fata de fapta savarsita si urmarile sale. /) M1.'.1. (est de evaluare a cuno2tinelor ). 3zvoarele de drept contraventional sunt% a- formale c- cutuma b- materiale d- precedentul
.. reptul contraventional cunoaste elemente de delimitare fata% a- dreptul muncii c- dreptul administrativ b- dreptul mediului d- dreptul penal special /. >u face parte din principiile dreptului contraventional% a- principiul legalitatii c- principiul egalitatii partilor b- principiul egalitatii in fata legii d- principiul individualizarii pedepselor 5. #aportul juridic de drept contraventional este% a- un raport juridic de drept civil c- un raport juridic de drept public b-un raport juridic de constrangere d- un raport juridic de conformare 7.>orma juridica de drept contraventional care intra n vigoare n termen de /1 de zile de la data publicarii este cuprinsa in% a- ordonanta de guvern c-'otar!rile autoritatilor administratiei publice locale b- lege d- ordonanta de urgenta de guvern 0. <ubiectii raportului juridic de drept contraventional sunt% a- statul si agentul constatator c- agentul constatator si faptuitorul b- statul prin organele sale d- agentul constatator si contravenientul D. *atura obiectiva a contraventiei este formata din% a- valorile, relatiile sociale aparate de lege c- actiunea sau inactiunea contrara normei b- actiunea sau inactiunea prescrisa d- atitudinea faptuitorului ;. <ubiect activ al contraventiei este% a- persoana fizica c- persoana juridica b- contravenientul d- organul constatator B. *atura subiectiva a contraventiei consta in% a- valorile, relatiile sociale aparate de lege c- actiunea sau inactiunea contrara normei b- actiunea sau inactiunea prescrisa d- atitudinea faptuitorului fata de fapta sa /. (em de control ). +legei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele sarcini% a- 3dentificati zvoarele de drept fomale, functie de emitenti. b- 3dentificati - imaginati posibile izvoare de drept material. c- (xemplificati aplicarea principiilor de drept contraventional. .. 3dentificati elementele contraventiei in cazurile prevazute de *egea )D) din .1)1, actualizata, la C+P3=4*6* 333 +menajarea pdurilor, art. 7 si 0, care prevad urmatoarele% +rt. 7. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la ).111 lei p!n la 7.111 lei urmtoarele fapte% a- nerespectarea normelor te'nice de amenajare a pdurilor la culegerea datelor din teren, care determin modificarea msurilor de gospodrire a pdurilor& b- depirea posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte condiii dec!t cele prevzute de lege& sanciunea se aplic efului ocolului silvic. +rt. 0. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la 711 lei p!n la ).111 lei urmtoarele fapte% a- necompletarea, anual, p!n la data de /) ianuarie a anului urmtor anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor prevzute n amenajamentul silvic& sanciunea se aplic efului ocolului silvic& b- nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor consemnate n edina de preavizare a soluiilor te'nice consemnate n procesul-verbal de stabilire a soluiilor te'nice pentru amenajament de ctre ec'ipa de teren, organizat pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar& c- nematerializarea iJsau nentreinerea semnelor amenajistice& d- mutarea semnelor amenajistice. // Modulul %. 0specte procedurale de drept contraventional Cuprins 3ntroducere......................................................................................................................./ 4biectivele modului...................................................................................................... 5 Competente......................................................................................................................5 6). Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor...................................................7 6.. (xecutarea contraventiilor......................................................................................)/ 6/. Cile de atac& pl!ngerea contraventional i apelul....................................................
Introducere Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine statator, independent si fata de regimul administrativ, presupune rezolvarea n mod corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei proceduri referitoare la constatarea contraventiei, aplicarea sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac. Procedura contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 5 faze ,etape-% - constatarea contraventiei - aplicarea sanctiunilor contraventionale - executarea sanctiunilor contraventionale - caile de atac Procesul verbal de contravenie, ca act administrativ de autoritate ntocmit de agentul constatator reprezentant al unei autoriti administrative investit cu autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, se bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate. +ceasta prezumtie este relativ i poate fi rsturnat de probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei. +stfel procedura constatrii si pe cale de consecinta elementele de ordin material cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor prezinta o deosebita importanta in atingerea scopului dreptului contraventional. (xecutarea contraventiei reprezinta c'iar esenta raportului juridic de constrangere, asigurandu-se functiile acestuia si anume% functia de sanctionare si restabilire a ordinii de drept, functia preventiva si functia educativa. Pentru ca aceste scopuri s Qe realizate este ns necesar contientizarea sa de ctre toi reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i respectiv executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care trebuie s urmreasc, cu respectarea regulilor i termenelor prevzute de actele normave menionate, executarea lor. /5 nitatea de !nvare M%.1. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor Cuprins :..6).). 3ntroducere..................................................................................................../7 :..6)... 4biectivele unitatii de invatare...................................................................../7 :..6)./. Constatarea contraventiei............................................................................../0 :..6).5. <tabilire si aplicarea sanctiunilor contraventionale.......................................57 :..6).7. <anctiunile contraventionale.........................................................................5; :..6).0. #ezumat.........................................................................................................7/
M%.1.1. Introducere Procesul verbal de contravenie este un act administrativ de autoritate ntocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autoriti administrative, investit cu autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i poate fi rsturnat de probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei. +stfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal si implicit a sanctiunii aplicate. Pe cale de consecinta prezinta importanta atat elementele de ordin material cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor. M%.1.%. Obiectivele unitii de !nvare +ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a procedurii de constatare a faptei contraventionale si a aplicarii raspunderii contraventionale. *a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s% identifice fazele procedurale privind constatarea contraveniei verifice existena elementelor obligatorii ale ntocmirii procesului-verbal& identifice cauzele de nulitate. /7 Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore. M%.1.'. Constatarea contraventiei 3azele procedurale privind constatarea contraveniei #aspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte contraventionale. 3n procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita din constatarea contraventiei de catre organele abilitate. "azele procedurale privind constatarea contraveniei sunt% - luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei dispoziii legale& - constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor observate personal de ctre agentul constatator, a relatrilor autorului, victimelor, martorilor, precum i a altor probe - stabilirea identitii contravenientului - stabilirea mprejurrilor n care s-a sv!rit contravenia& - stabilirea actului normativ care prevede contravenia& - stabilirea pagubelor materiale - stabilirea rspunderii fptuitorului. Constatarea contraventiei Conform prevederilor art. )7 din ordonanta, contraventia se constata printr-un proces- verbal nc'eiat de persoanele anume prevazute n actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite n mod generic agenti constatatori. aca o persoana sav!rseste mai multe contraventii constatate n acelasi timp de acelasi agent constatator, se nc'eie un singur proces-verbal. aca aceeasi persoana a sav!rsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie n parte. +u calitatea de constatatori% primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul :inisterului de 3nterne, special abilitati, persoanele mputernicite n acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Aucuresti, precum si de alte persoane prevazute n legi speciale. 4fiterii si subofiterii din cadrul :inisterului de 3nterne, in calitate de agenti constatatori, constata contraventii privind% apararea ordinii publice& circulatia pe drumurile publice& regulile generale de comert& v!nzarea, circulatia si transportul produselor alimentare /0 si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice& alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin 'otar!re a ?uvernului. Procesul verbal poate fi ntocmit at!t n prezena c!t i n absena fptuitorului pe baza constatrilor personale i a probelor administrate de agentul constatator Procesul verbal de constatare i sancionare a contraveniilor se bucur de prezumia relativ de autenticitate i veridicitate p!n la proba contrar dac fapta contravenional a fost constatat direct de agentul constatator care aplic sanciuni contravenionale. <ituaia de fapt reinut n procesul verbal de contravenie este rezultatul unor constatri personale a unui organ aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu, acesta fiind nvestit de ctre stat cu puterea de a constata i sanciona faptele antisociale, av!nd ca scop respectarea legilor i aprarea statului de drept. +stfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal. 4 situaie deosebit este cea dat de procesele verbale inc'eiate de agenti constatatori sesizati de anumite persoane cu privire la savarsirea unor contraventii. $n acest caz, faptele respective nu sunt constatate personal de catre agentii constatori, care stabilesc existenta faptei si aplica sanctiunea pe baza declaratiilor luate de la alte persoane. $n astfel de situatii agentii constatatori trebuie sa indice in cuprinsul procesului verbal, probele in baza carora au stabilit existenta faptei, respectiv eventualele declaratii ale persoanelor. $n realitate se face o referire generica la aceste persoane, spre exemplu Ca deranjat veciniiC, Cl-a lovit pe RC, fara insa a se indica datele de identificare ale acestora, cu efectul c instanta nu i poate audia i astfel respecta principiile nemijlocirii si contradictorialitatii. "aptul ca 4? nr. .J.11) nu prevede expres obligatia agentului constatator de a indica mijloacele de proba in baza carora a stabilit existenta faptei si a aplicat sanctiunea se explica prin aceea ca legiuitorul a avut in vedere situatia tip, aceea in care agentul constata personal savarsirea faptei. =otusi, articolul )0 alin. ,)- obliga pe cel ce inc'eie procesul verbal sa arate toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Cu atat mai mult, in situatia in care nu a constatat personal savarsirea faptei, agentul constatator este obligat, in primul rand, sa arate toate imprejurarile care pot servi la dovedirea existentei acesteia. Contravenia continu Contravenia continu este reglementat de art. )/ alin. . din 4.?. nr. .J.11), ce definete acest tip de contravenie ca fiind situaia n care nclcarea obligaiei legale dureaz n timp, i anume, actul de e2ecutare se prelungete n timp, n baza aceleai rezoluiei contravenionale. +semntor dreptului penal, de unde s-a preluat noiunea de fapt continu, i contravenia continu poate fi comis n form succesiv, n sensul c, actul de /D executare ce se prelungete n timp poate suferi ntreruperi, care ns sunt fireti, date de natura faptei sv!rite, fr ns ca aceste ntreruperi s sisteze unitatea de contravenie. Potrivit doctrinei de specialitate, contravenia continu poate fi definit ca fiind acea form a unitii naturale contravenionale care const n prelungirea n timp a elementului material ,aciunii sau inaciunii- i a procesului de producere a rezultatului, p!n la un moment viitor consumrii, c!nd activitatea contravenional este oprit datorit unei energii contrare celei care a declanat activitatea. Contravenia continu este una dintre formele unitii contravenionale, care cunoate o evoluie temporal, datorit extensiei n timp a aciunii sau inaciunii ce constituie elementul material al laturii obiective a contraveniei. 3dentificarea contraveniei continue se face diferit, n funcie de mprejurarea dac elementul material mbrac forma aciunii sau a inaciunii. Contravenia continu nu se autonomizeaz n momentul consumativ, deoarece activitatea contravenional se prelungete n timp dup momentul consumrii p!n la o alt dat, denumit epuizarea contraveniei. :odul cum se exprim legiuitorul prin verbum regens este criteriul de la care trebuie s se porneasc pentru identificarea contraveniei continue. $n cazul contraveniilor continue al cror element material se prezint sub forma unei aciuni, legiuitorul folosete termeni care presupun activiti durabile temporal. :omentul consumativ al contraveniei continue are loc la data la care este realizat latura obiectiv a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc la o alt dat, respectiv c!nd dinamica contravenional s-a sf!rit. $n cazul contraveniei continue, procesul ilicit se oprete n momentul c!nd aciunea sau inaciunea ce constituie elementul material a ncetat i ultima evoluie a rezultatului s-a finalizat. +ctele materiale care prelungesc elementul material al contraveniei continue sunt activiti de executare a acesteia, care nu pot avea independen juridic. Prelungirea n timp a dinamicii contraveniei continue este o trstur general abstract, deoarece sunt situaii c!nd, dei elementul material al contraveniei continue este susceptibil de continuitate temporal, acesta se poate totui realiza n c'ip instantaneu. +ltfel spus, n cadrul faptei continue conduita ilicit i consumarea acesteia se prelungesc n timp. $n funcie de criteriul posibilitii existenei unor ntreruperi ale elementului material, contraveniile continue succesive permit anumite discontinuiti determinate de specificul aciunii sau inaciunii contraveniei. Constatarea contraventiei prin mi/loace te4nice. Situatia O5 1,6%77% Potrivit art. B alin. ,)- din 4rdonana ?uvernului nr. )7J.11., constatarea contraveniilor rezultate din neplata rovinietei 2i aplicarea sanciunilor se realizeaz de% a8 personalul mputernicit din cadrul Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din #om!nia-<.+.& /; b8 personalul mputernicit de :inisterul =ransporturilor i 3nfrastructurii, n numele Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din #om!nia-<.+, respectiv personalul cu atribuii de control din cadrul +utoritii #utiere #om!ne ,+##-& c8 poliia rutier, n situaia c!nd efectueaz controlul existenei rovinietei valabile, fr personalul anterior menionat ,a- i b-& d8 personalul poliiei de frontier care i desfoar activitatea n punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a #om!niei, mpreun cu personalul mputernicit al Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din #om!nia-<.+. Constatarea contraveniilor se poate face, potrivit art. B alin. ,.- din 4rdonana ?uvernului nr. )7J.11. i cu ajutorul mijloacelor te'nice omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale din #om!nia, consemn!ndu-se aceasta n procesul-verbal de constatare a contraveniei. :ijloacele te'nice omologate, parte a <3(?:C# pot fi terminale de interogare a bazei de date a <3(?:C# sau dispozitive omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale din #om!nia, care pot fi fixe sau mobile i au rolul de a identifica, n regim static sau dinamic, numrul de nmatriculare al ve'iculului n vederea interogrii bazei de date a <3(?:C# cu privire la ac'itarea corespunztoare a tarifului de utilizare pentru ve'iculul identificat. $n cazul contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor te'nice omologate, procesul-verbal de constatare a contraveniei se poate nc'eia i n lipsa contravenientului, dup identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de :inisterul +dministraiei i 3nternelor-irecia #egim Permise de Conducere i $nmatriculare a Ke'iculelor sau a conductorului auto, n cazul utilizatorilor strini. atele furnizate de :inisterul +dministraiei i 3nternelor-irecia #egim Permise de Conducere i $nmatriculare a Ke'iculelor sunt% a8 n cazul utilizatorilor persoane fizice% numele i prenumele& datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal& b8 n cazul utilizatorilor persoane juridice% denumirea& sediul& codul de nregistrare fiscal& numrul de ordine la registrul comerului. 4dat cu aplicarea sanciunii contravenionale, personalul care constat sanciunile face meniunea n procesul-verbal de constatare a contraveniei i despre contravaloarea tarifului de despgubire calculat n funcie de tipul ve'iculului. Potrivit art. )) alin. ,))- i ,).- din >ormele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reelei de drumuri naionale din #om!nia, n situaia n care prin terminalele de interogare nu se poate interoga baza de date a 31456C$ cu privire la ac-itarea corespunztoare a tarifului de utilizare pentru un anumit ve-icul, agentul constatator va realiza o fotografie a ve-iculului i va ntocmi un proces+verbal de constatare n care se menioneaz locul, data, ora efecturii controlului, numrul de nmatriculare al ve-iculului i imposibilitatea te-nic de interogare a bazei de date, proces-verbal ce va fi semnat i de /B conductorul auto al ve'iculului. $n acest caz, la reluarea conexiunii cu baza de date, agentul constatator va ntocmi un proces-verbal de constatare a contraveniei, n cazul n care ve'iculul nu deinea rovinieta valabil la data efecturii controlului. Conform 8>otei de informare a utilizatorilor reelei de drumuri naionale din #om!nia9, publicat pe site-ul oficial al Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din #om!nia <.+. 8$n mare parte, datele dumneavoastr cu caracter personal ,respectiv, numrul de nmatriculare al ve'iculului i imaginea- sunt prelucrate n cadrul <istemului 3nformatic pentru (miterea, ?estiunea, :onitorizarea i Controlul #ovinietei ,sunt preluate automat prin camerele instalate pe drumurile naionale-, o parte din acestea fiind preluate informatic din baza de date a ireciei #egim Permise de Conducere i $nmatriculri Ke'icule din cadrul :inisterului +dministraiei i 3nternelor ,respectiv datele necesare la ntocmirea procesului-verbal de constatare a contraveniei-9. $n concluzie, controlul ac'itrii rovinietei se realizeaz, prin intermediul% - dispozitivelor te4nice omolo&ate amplasate pe reeaua de drumuri naionale, care nregistreaz numerele de nmatriculare ale ve'iculelor ce tranziteaz drumurile naionale. $n baza acestor nregistrri se verific i identific ve'iculul n baza de date a <3(?:C# n privina ac'itrii rovinietei. Pentru identificarea deintorului ve'iculului se consult baza de date a #PC3K ,irecia #egim Permise de Conducere i $nmatriculare a Ke'iculelor-. - terminalelor de intero&are, cu ajutorul crora agenii constatatori efectueaz controlul n trafic, verific!nd prin interogarea bazei de date dac deintorul acestuia a ac'itat rovinieta. :enionm c, C(<=#3> ,Centrul de <tudii =e'nice #utiere i 3nformatic- constituie organismul te'nic al Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din #om!nia, care deine i colecteaz toate datele te'nice rezultate din experiena i evoluiile te'nice actuale, se ocup de nregistrarea, stocarea i procesarea acestora n baza de date specifice, ce alctuiesc suportul <istemului 3nformatic i 3nformaional al C.>.+..>.#. <.+. Contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor te'nice omologate le sunt aplicabile dispoziiile 4rdonanei ?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al contraveniilor. Elemente ale intocmirii procesului verbal de constatare a contraventiei Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde n mod obligatoriu% -data si locul unde este nc'eiat& -numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator& -datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului& 51 -descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a fost sav!rsita, precum si aratarea tuturor mprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite& -indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia& -indicarea societatii de asigurari, n situatia n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie& -posibilitatea ac'itarii n termen de 5; de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate& -termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune pl!ngerea. $n cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni rom!ni cu domiciliul n strainatate, n procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date% seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent. 3n cazul n care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia. 3n situatia n care contravenientul este persoana juridica n procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de nmatriculare n registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta. Pentru indeplinirea procedurii contraventionale si aplicarea principiilor de drept in materie, contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele n baza carora se fac mentiunile obligatorii ale procesului verbal. 3n caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici. +cestia nu intervin in calitate de agenti constatatori ci in calitatea lor de agenti de ordine publica. Semnarea electronic a proceselor9verbale contravenionale 4 situaie aparte este aceea n care procesele-verbale de contravenie nu poart semntura olograf a agentului constatator. $n acest sens trebuie avute n vedere prevederile *egii nr. 577J.11) privind semntura electronic, care arat c 8!nscris !n #orma electronic reprezint o colecie de date n form electronic ntre care exist relaii logice i funcionale i care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaie inteligibil, destinate a #i citite prin intermediul unui pro&ram in#ormatic sau al altui procedeu similar9, respectiv 8<emntura electronic reprezint date n form electronic, care sunt ataate sau logic asociate cu alte date !n #orm electronic i care servesc ca metod de identificare9 ,art. 5 pct. . i / din actul normativ menionat-. 5) in examinarea dispoziiilor *egii nr. 577J.11) rezult c un nscris n format electronic purt!nd o semntur electronic extins este asimilat n sistem electronic unui nscris sub semntur privat, ns acesta este destinat #olosirii strict !n sistemul electronic. Prin urmare, semntura electronic este specific !nscrisurilor &enerate 2i utilizate !n sistem electronic, fapt enunat nc din art. ) din *egea nr. 577J.11) privind semntura electronic, potrivit cruia 8Prezenta lege stabilete regimul juridic al semnturii electronice 2i al !nscrisurilor !n #orma electronic, precum i condiiile furnizrii de servicii de certificare a semnturilor electronice9. C!t privete contraveniile prevzute de art. ; din 4rdonana ?uvernului nr. )7J.11., privind fapta de a circula fr a deine rovinieta valabil, care pot fi constatate i prin mijloace te'nice omologate, acestora le sunt aplicabile dispoziiile 4rdonanei ?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, act normativ care oblig la semnarea proceselor- verbale contravenionale sub sanciunea nulitii absolute. $n acest sens, art. )D din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) prevede c% 7*ipsa meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei sv!rite i a datei comiterii acesteia sau a semnturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. >ulitatea se constat i din oficiu9. 4r, procesele-verbale contravenionale emise n temeiul 4rdonanei ?uvernului nr. )7J.11. sunt generate i semnate electronic, fiind transmise contravenienilor nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de '!rtie prin intermediul serviciilor potale. 8a de aceast situaie, apreciem c, odat ce informaiile sunt create i certificate prin semntur electronic n mediul electronic, acestea sunt destinate utilizrii lor e2clusiv n mediul electronic, astfel c este nelegal transpunerea lor pe -&rtie pentru a fi transmise ctre contravenieni. :ai mult, 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) este anterioar *egii nr. 577J.11), astfel c este de la sine neles c prevederile 4rdonanei ?uvernului nr. .J.11) nu se refer la semnarea electronic a proceselor-verbale contravenionale de ctre agenii constatatori. 0lte elemente privind intocmirea procesului verbal 3n momentul nc'eierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. 4biectiunile sunt consemnate distinct n procesul-verbal la rubrica C+lte mentiuniC, sub sanctiunea nulitatii procesului verbal. Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. 3n cazul n care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste mprejurari, care trebuie sa fie 5. confirmate de cel putin un martor. 3n acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. >u poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. 3n lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la nc'eierea procesului verbal n acest mod. Cauzele de nulitate *ipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei sav!rsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. >ulitatea se constata si din oficiu. E+emple ). )ipsa !ncadrrii /uridice a unei a doua #apte contravenionale reinute !n sarcina contravenientului nu este de natur s atra& nulitatea procesului9 verbal de contravenie :;8 c!t vreme fapta contravenional sv!rit a fost descris fr ec'ivoc n procesul-verbal.... .. rept motiv de nulitate absolut, petenta a invocat c fapta contravenional nu exist ntruc!t pe nota de constatare este trecut 8oprirea, staionarea ve'iculelor pe trotuar9, iar n procesul verbal de contravenie 8ocuparea abuziv a locurilor de parcare cu abonament9, ns, instana are n vedere c, n baza art. )D din 4? nr. .J.11), este sancionat cu nulitatea absolut a procesului verbal lipsa faptei sv!rite, n cuprinsul procesului verbal ataat la dosar la fila D fiind indicat fapta reinut n sarcina contravenientei .....
'. )ipsa consemnrii obieciunilor contravenientului. $n conformitate cu prevederile art. )0 al. D din acelai act normativ, n momentul nc'eierii procesului-verbal agentul constatator este obligat s aduc la cunotina contravenientului dreptul de a face obieciuni cu privire la coninutul actului de constatare, obieciunile fiind consemnate distinct n procesul-verbal la rubrica C+lte meniuniC, sub sanciunea nulitii procesului-verbal. in interpretarea literar a acestui text de lege, rezult n mod indubitabil, lipsit de ec'ivoc, c agentul constatator are o astfel de ndatorire, numai n cazul n care contravenientul este prezent la momentul la care se constat contravenia. 4ri n spea de fa, n raport de specificul faptei contravenionale deduse 5/ judecii, contravenientul nu era prezent la momentul constatrii contraveniei, aceasta fiind constatat prin intermediul mijloacelor te'nice specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare i control a rovignietei <3(?:C#. Pe de alt parte, c'iar accept!nd c nu au fost respectate prevederile art. )0 al. D din 4? .J.11), o asemenea nclcare este sancionat cu nulitatea relativ, care atrage anularea actului ntocmit n aceste condiii, numai n msura n care s- a produs o vtmare, ce nu poate fi nlturat n alt fel. 4ri petenta nu a demonstrat c a suferit vreo vtmare, cu at!t mai mult cu c!t prin intermediul pl!ngerii contravenionale formulate a avut posibilitatea de a invoca toate neregulile referitoare cu privire la existena faptei contravenionale ori a existenei vinoviei celui sancionat. $n concret petenta c'iar a formulat astfel de aprri, care au fost analizate de ctre instana de fond, n condiiile art. /5 din 4? .J.11) 5. )ipsa menionrii !n cuprinsul procesului9verbal de constatare a contraveniei a locului n care a fost sv!rit fapta atrage nulitatea absolut a actului administrativ atacat, n ceea ce privete contraveniile stabilite prin LC* viz!nd fapte de nclcare a regulilor privitoare la parcare, staionare i oprire, locul sv!ririi contraveniei fiind esenial pentru a se putea verifica de ctre instan existena faptei contravenionale 7. Incorecta consemnare a datei in procesul verbal" +a cum a menionat instana de fond i cum cunoate i recurentul, dispoziiile art. )D din 4? .J.11) prevd situaiile n care un proces verbal de constatare a contraveniilor este nul absolut, printre acestea fiind i situaia n care din actul de constatare lipsete data comiterii contraveniei. $n mod evident prin dat a comiterii contraveniei se nelege data la care fapta sancionabil contravenional a fost efectiv comis, orice alt dat fiind exclus ,cu excepia contraveniilor continue, nefiind cazul n spe-. 4ri, procesul verbal de constatare a contraveniei nr. ));).., ntocmit de :un. Cluj->apoca P irecia Poliia Comunitar apare ca fiind ntocmit la data de )..15..11B pentru o fapt comis la o dat ulterioar P )1.17..11B, acest lucru fiind imposibil. 55 S ne reamintim... Contraventia este fapta sav!rsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala, adica de legea contraventionala. Procesul verbal de contravenie este un act administrativ de autoritate ntocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autoriti administrative, investit cu autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i poate fi rsturnat cu probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei. M%.1.*. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor contraventionale De#initie$ scop$ clasi#icare Prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrangere sau de reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de comitere a unor noi contravenii atat de ctre contravenientul nsui, c!t i de ctre alte persoane. +plicarea sanciunilor contravenionale are ca scop% - ocrotirea valorilor sociale protejate de normele juridice contravenionale& - reeducarea n spiritul respectrii ordinii de drept a persoanei care a comis cu vinovie o contravenie prevzut n legea contravenional& - prevenirea svririi de noi fapte antisociale atat de ctre contravenient, c!t i de ctre alte persoane. 3n cazul n care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea. aca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de ndata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. 3n acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal. <anctiunea se aplica n limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei sav!rsite, tin!ndu-se seama de mprejurarile n care a fost sav!rsita fapta, de modul si mijloacele de sav!rsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date nscrise n procesul-verbal. 57 <anctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei sav!rsite. up caracterul sanciunii, destinaia, modul de aplicare etc., sanciunile contravenionale ar putea avea urmtoarea clasificare% 1. Potrivit subiectului rspunderii contravenionale, sanciunile se pot grupa n% - sanctiuni aplicate persoanei fizice& - sanctiuni aplicate persoanei juridice. 2. Potrivit destinaiei, sanciunile se divizeaz n% - sanctiuni principale& - sanctiuni complementare. 9. Potrivit intereselor afectate, sanciunile se pot grupa n% - sanctiuni morale ,avertismentul-& - sanctiuni materiale ,amenda& munca n folosul comunitii-& - sanciuni ce afecteaz alte drepturi fundamentale ale persoanei ,privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate-. - sanciuni de prevenire ,acumulatoare- P aplicarea punctelor de penalizare . *. Potrivit competenei de aplicare, sanciunile contravenionale pot fi% -aplicate numai de ctre instana de judecat ,privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate, munca neremunerat n folosul comunitii-& -aplicate numai de ctre agentul constatator ,avertismentul, aplicarea punctelor de penalizare-& - aplicate atat de ctre instana de judecat, cat i de ctre agentul constatator -rincipiul proportionalitatii Principiul proportionalitStii n impunerea sanctiunilor de cStre statele membre ale 6niunii (uropene a fost statuat si prin jurisprudenta Curtii de Tustitie a ComunitStilor (uropene de la *uxembourg. +stfel, din cauza Comisia c. ?reciei ,Cauza C .)1J)BB)- rezultS cS, n absenta armonizSrii legislatiei comunitare, statele membre sunt competente sS adopte acele sanctiuni pe care le considerS necesare. =otusi CTC( a stabilit faptul cS, atunci c!nd statele membre utilizeazS de aceastS competentS, sunt obligate sS se conformeze legislatiei comunitare si principiului proportionalitStii n virtutea cSruia mSsurile administrative si sanctiunile stabilite nu trebuie sS depSseascS ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor urmSrite, iar procedurile de control nu trebuie sS fie nsotite de o sanctiune care sS fie at!t de disproportionatS fatS de gravitatea ncSlcSrii nc!t aceasta sS constituie un obstacol al libertStilor conferite de =ratatul ComunitStilor (uropene. 50 (ermene de prescriere a aplicarii sanctiuni contraventionale +plicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 0 luni de la data sav!rsirii faptei. 3n cazul contraventiilor continue, termenul de prescriere curge de la data incetarii savarsirii faptei. Contraventia este continua in situatia in care incalcarea obligatiei legale dureaza in timp. Prin legi speciale pot fi prevazute si alte termene de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor contraventionale. 3n practica exista situatia in care o fapta ilicita a fost incriminata initial ca fapta penala, trecand ulterior in sfera faptelor contraventionale. <e pune astfel problema identificarii momentului in care incepe sa curga termenul de prescriptie. +stfel, c!nd fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie, prescriptia aplicarii sanctiunii nu curge pe tot timpul n care cauza s-a aflat n fata organelor de cercetare sau de urmarire penala ori n fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut nauntrul termenului prevazut in situatiile anterioare. Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata n termen de un an de la data sav!rsirii, respectiv constatarii faptei, daca prin lege nu se dispune altfel. 3n cazul n care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, mpreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe 'otar!rea judecatoreasca, se trimite de ndata organului n drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun conform legii. =ermenul de 0 luni pentru aplicarea sanctiunii n acest caz curge de la data sesizarii organului n drept sa aplice sanctiunea. E+emple 0menda aplicat prin procesul9verbal se situeaz in a#ara limitelor le&ale. Reindividualizarea sanctiunii sau anularea procesului verbal de contravenie. Principiul legalitatii sanctiunii potrivit prevederilor art .) alin ,/- din 4? nr .J.11)"<Sanciunea se aplica n limitele prevzute de actul normativ i trebuie sa fie proporional cu gradul de pericol social al faptei sv&rite, in&ndu+se seama de mpre%urrile n care a fost sv&rit fapta, de modul i mi%loacele de sv&rire a acesteia, de scopul urmrit, de urmarea produs, precum i de circumstanele personale ale contravenientului i de celelalte date nscrise n procesul+verbal.:+plicarea unei sanctiuni nelegale conduce la nulitatea absolut a procesului-verbal de contravenie, instana fiind investit doar cu verificarea legalitii i temeiniciei procesului-verbal de contravenie prin care a fost aplicat 5D sanciunea amenzii contravenionale, fiind inadmisibil ca aceasta s procedeze la ncadrarea juridic a faptei n raport cu starea de fapt reinut. +ceast interpretare respect principiul legalitii rspunderii, nullum judicium sine lege. C'iar dac n prim instan competena de soluionare a pl!ngerii revine judectoriei, instana de recurs competent este o instan de contencios administrativ, potrivit dispoziiilor art. /5 alin. ,.- din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11). #aportat la faptul c actul contestat este unul administrativ i instana competent s soluioneze recursul este cea de contencios administrativ, rezult c procedura aplicabil trebuie s respecte n toate etapele principiile dreptului administrativ, neput!ndu-se concepe o procedur mixt n diverse faze procesuale. +stfel, ntr-adevr, instana nu se poate substitui autoritii administrative, singura competent s aplice sanciunea amenzii contravenionale. ispoziiile art. /5 alin. ,)- din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) conform crora, soluion!nd pl!ngerea, instana 8'otrte asupra sanciunii9, se refer la posibilitatea instanei de a verifica dac individualizarea sanciunii a fost corect, n caz contrar instana put!nd s micoreze cuantumul amenzii, s nlocuiasc o sanciune mai grav cu una mai puin grav, s nlture o sanciune complementar sau s i diminueze cuantumul, toate n limitele prevzute de normele care stabilesc sanciunile contravenionale.9 3dentificati alte spete care sa puna in discutie stabilirea si aplicarea sanctiunii contraventionale in limitele legii. S ne reamintim... (lemente constitutive ale contraventiei% obiectul, subiectul, latura obiectiva ,fapta- si latura subiectiva ,vinovatia-, trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. *ipsa oricareia dintre ele conduce la 8inexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului9. M%.1.,. Sanctiunile contraventionale <anctiunile contraventionale, in baza 4? . din .11), sunt principale si complementare. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare. <anctiunile contraventionale principale sunt% a- avertismentul& 5; b- amenda contraventionala& c- prestarea unei activitati n folosul comunitatii. <anctiunile contraventionale complementare sunt% a- confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii& b- suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati& c- nc'iderea unitatii& d- blocarea contului bancar& e- suspendarea activitatii agentului economic& f- retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv& g- desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala. <anctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gravitatea faptei. Prin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni principale sau complementare. C!nd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit n prezenta ordonanta pentru prestarea unei activitati n folosul comunitatii. ei 4.?. nr. .J.11) nu prevede un tratament sancionator distinct pentru contravenia n form simpl i cea n form continu, dimpotriv, ordonana recunoate unitatea de contravenie, motiv pentru care se impunea respectarea principiului non bis in idem i aplicarea unei singure sanciuni principale. 0vertismentul consta n atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei sav!rsite, nsotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale. Putem afirma ca este o sanctiune morala si este importanta pe linia realizarii functiei educatoare a raspunderii contraventionale. +vertismentul se aplica n cazul n care fapta este de gravitate redusa. +vertismentul se poate aplica si n cazul n care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune. 0menda contraventionala are caracter administrativ si se aplic pentru fapte cu un grad de pericol social mai mare decat n cazul aplicrii avertismentului, fiind ntalnit cel mai frecvent n legislaie *imita minima a amenzii contraventionale este de data de actul normativ si are anumite limite minime si maxime generice functie de emitentul actului normativ si limite si maxime specifice functie de fapta si domeniul faptei ilicite. 5B +vertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient persoana fizica sau juridica. Pentru contraventiile sav!rsite de minorii care au mplinit )5 ani minimul si maximul amenzii stabilite n actul normativ pentru fapta sav!rsita se reduc la jumatate. $n toate sistemele de drept amenda reprezinta o forma de micsorare silita a patrimoniului contravenientului, de cele mai multe ori sanctiunea const!nd n sume de bani ale caror limite sunt stabilite prin lege dar poate fi vorba si de procente din valori, tarife precis determinate, valoarea n bani a impozitului sau a taxei neplatite sau valoarea n bani a operatiunii ilegale. 3nteresant este faptul ca unele state au prevazut un sistem aparte de stabilire a amenzii, exemple n acest sens fiind <pania unde se face vorbire de unitati+amenda sau $epublica 6oldova unde este valabil sistemul unitatilor conventionale, o unitate fiind egala cu .1 de lei moldovenesti. -restarea unei activitati !n #olosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi /11 de ore. Prestarea unei activitati n folosul comunitatii se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice. +ceasta sanctiune se stabileste alternativ cu amenda. e asemenea aceasta sanctiune poate fi aplicata prin inlocuire a sanctiunii principale amenda, in cazul n care contravenientul nu a ac'itat amenda n termen de /1 de zile de la ram!nerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite. 3n acesta situatie organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a sav!rsit contraventia, n vederea nlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, tin!ndu-se seama de partea din amenda care a fost ac'itata. Procedura inlocuirii este de competenta instantelor de judecata. +stfel, la primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de /1 de zile, n vederea ac'itarii integrale a amenzii. $n cazul n care contravenientul nu ac'ita amenda n termenul prevazut, instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Lotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa numai apelului.C :inorul care nu a mplinit v!rsta de )0 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitatii. esi in majoritatea statelor europene, munca n folosul comunitatii este o sanctiune foarte des aplicabila cu efecte vizibile pe plan social, societatea rom!neasca nu a primit cu foarte multa desc'idere acest nou tip de sanctiune, ea fiind introdusa pe fondul tendintei de armonizare a legislatiei #om!niei cu cea a 6niunii (uropene. ezbaterile doctrinare pe aceasta tema au pus n discutie avantajele de ordin educational si moral dar si neadaptarea 71 acestei sanctiuni la adevaratele realitati ale unei societati n care se simte nca nevoia aplicarii unor forme de constrictie mult mai dure pentru a preveni fenomenul contraventional. Con#iscarea. Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea poate dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. 3n toate situatiile agentul constatator va descrie n procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua n privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, fac!nd mentiunile corespunzatoare n procesul-verbal. 3n cazul n care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor n lei. +gentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane dec!t contravenientul, n procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila. 6n aspect controversat nca, este caracterul, considerat de catre unii doctrinari, ilegal al confiscarii bunurilor care nu apartin contravenientului, aratand lipsa de efect moralizator- sanctionator pe plan social al acestei sanctiuni. +lte aspecte in inscrise in aceeasi nota sunt ineficacitatea avertismentului aplicat unui contravenient n lipsa acestuia precum si limitele exagerat de mari ale unor amenzi contraventionale n raport cu anumite amenzi penale. 4 alta discutie se poate face cu privire la masura confiscarii anumitor bunuri care depasesc cu mult gradul de periculozitate al contraventiei. 3n aceasta situatie se afla si confiscarea mijloacelor de transport. =otodatS, este adevSrat cS, desi n majoritatea cazurilor mSsura confiscSrii mSrfurilor pentru care nu existS documente de transport se aplicS automat de cStre agentii constatatori odatS cu constatarea faptei contraventionale, totusi mSsura confiscSrii mijlocului de transport nu se aplicS automat, ci doar rareori, constituind situatia de exceptie. in interpretarea dispoziiilor legale se poate constata faptul cS mSsura confiscSrii mijlocului de transport n materie contraventionalS, pentru fapta prevSzutS de art. )5 alin. ) lit. e din 46? nr. ).J.110, se poate aplica cu mai multS usurintS dec!t n situatia sSv!rsirii unor fapte prevSzute de legea penalS pentru care, de altfel, pericolul social abstract este mai ridicat dec!t n cazul faptelor contravenionale. $n acest sens, trebuie mentionatS ecizia n interesul legii nr. );J.117 pronunatS de $.C.C.T. prin care s-a statuat faptul cS mSsura de siguranS a confiscSrii speciale a mijlocului de transport se va dispune, n temeiul art. )D alin. ) din *egea nr. )5/J.111, raportat la art. )); lit. b teza 3 din Codul penal ,art. )). >CP, n.n.-, numai n cazul n care se dovedeste cS acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitSile normative ale infraciunilor prevSzute de art. .-)1 din *egea nr. )5/J.111, precum si n cazul n care se dovedeste cS mijlocul de transport a fost fabricat, pregStit ori adaptat n scopul realizSrii laturii obiective a acestor infraciuni. 7) :ai mult, n timp ce art. )); C.pen. stipuleazS la alin.) lit. b faptul cS bunurile care au fost folosite, n orice mod, la sSv!rsirea unei infraciuni, sunt supuse confiscSrii speciale dacS sunt ale infractorului sau dacS, aparin!nd altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor, n cazul art. )5 alin. ) lit. e din 4.6.? nr. ).J .110 nu se mai impun asemenea condiionSri privind proprietatea bunurilor, rezult!nd astfel faptul cS n cazul acestor contravenii, mSsura confiscSrii mijlocului de transport se poate aplica indiferent dacS acesta este proprietatea contravenientului si indiferent dacS, fiind proprietatea unei alte persoane, aceasta a stiut sau nu de scopul folosirii lui. =otusi, av!nd n vedere valoarea unui asemenea mijloc de transport ,de peste /1 111 (uro-, mSsura confiscSrii acestuia, n materie contravenionalS, ridicS probleme n ceea ce priveste ncSlcarea art. ) din Protocolul nr. ) adiional la Convenia (uropeanS a repturilor 4mului. :ai mult in art )). al >CP se prevede la alin.. ca @3n cazul prevazut in alin.,)- lit.b- si c-, daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin ec'ivalent banesc, tinand seama de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia bunului la aceasta. aca bunurile au fost produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii faptei prevazute de legea penala, se dispune confiscarea lor in intregime9 iar la alin. ,/- ca @3n cazurile prevazute la alin.,)- lit. b- si c-, daca bunurile nu pot fi confiscate intrucat nu apartin infractorului, iar persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca ec'ivalentul in bani al acestora, cu aplicarea dispozitiilor alin. ,.-.9 -rivarea de dreptul de a des#2ura o anumit activitate const n interzicerea temporar aplicat persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de un drept special. (ste aplicat n cazul n care activitatea a fost folosit la svrirea contraveniei sau n cazul n care contravenia reprezint o nclcare a regulilor de desfurare a acestei activiti. O situatie parado+ala este data posibilitatea propusa de legislatia n vigoare de a aplica, alaturi de sanctiunea avertismentului - care are un caracter strict si profund moralizator - o alta sanctiune complementara care se soldeaza de cele mai multe ori cu un rezultat destul de grav fata de contravenient si anume suspendarea dreptului de a conduce pe un timp limitat sau imobilizarea ve-iculului. #ostul aplicarii unor asemenea sanctiuni complementare n materie de circulatie ni se pare oportun, numai n situatia n care sanctiunea principala ar fi amenda, av!nd un pur caracter pecuniar si care presupune prin nsasi natura ei o penalizare efectiva, resimtita financiar de conducatorul auto. >u ntelegem, nsa, rostul acestora alaturi de avertisment, rolul avertismentului fiind acela de a avea un caracter bl!nd tocmai prin faptul ca se limiteaza la a atentiona contravenientul, fara a-l supune la efecte mai grave. 7. S ne reamintim... Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita penala, fata de abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara. (lementul comun prin care cele trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si socialmente periculos. ?asiti in cuprinsul actelor normative fapte contraventionale care prevad pe langa o pedeapsa principala si pedepse complementare. <ursa UUU.cdep.roJrepertoriulegislativ M%.1... Rezumat O#aspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte contraventionale. 3n procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita din constatarea contraventiei de catre organele abilitate. "azele procedurale privind constatarea contraveniei sunt% - luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei dispoziii legale& - constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor observate personal de ctre agentul constatator, a relatrilor autorului, victimelor, martorilor, precum i a altor probe - stabilirea identitii contravenientului - stabilirea mprejurrilor n care s-a sv!rit contravenia& - stabilirea actului normativ care prevede contravenia& - stabilirea pagubelor materiale - stabilirea rspunderii fptuitorului. =*ipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei sav!rsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. >ulitatea se constata si din oficiu =Prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrangere sau de reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de comitere a unor noi contravenii atat de ctre contravenientul nsui, cat i de ctre alte persoane. 7/ =<anctiunile contraventionale, in baza 4? . din .11), sunt principale si complementare. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare. +plicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 0 luni de la data sav!rsirii faptei. 3n cazul contraventiilor continue, termenul de prescriere curge de la data incetarii savarsirii faptei. nitatea de !nvare M%.%. E+ecutarea contraventiilor 75 Cuprins :..6..). 3ntroducere..........................................................................................77 :..6.... 4biectivele unitatii de invatare...........................................................77 :..6../. 3nmanareaJcomunicarea procesului verbal .........................................70 :..6..5. Prescriptia executarii contraventiei.....................................................7; :..6..7. (xecutarea benevola si executarea silita a contraventiei....................0) :..6..0. #ezumat...............................................................................................07
M%.%.1. Introducere Prin executarea contraventiei se restabileste ordinea de drept tulburata prin savarsirea faptei contraventionale. +stfel executarea contraventiei reprezinta c'iar esenta raportului juridic de constrangere, asigurandu-se functiilor acestuia si anume% functia de sanctionare si restabilire a ordinii de drept, functia preventiva si functia educativa. Pentru ca aceste scopuri s Qe realizate este ns necesar contientizarea sa de ctre toi reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i respectiv executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care trebuie s urmreasc, cu respectarea regulilor i termenelor prevzute de actele normave menionate, executarea lor. *ipsirea de eQcien a textelor de lege ce prevad sanctiuni contraventionale, printr-o lips de rol activ a autoritilor competente, cu consecina neexecutrii sanciunilor contravenionale sau a tergiversrii executrii acestora constituie, n esen, o nclcare a legii, imputabil autoritilor n cauz. M%.%.%. Obiectivele unitii de !nvare +ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a importantei executarii pedepselor contraventionale si totodata mecanismele prin care aceasta se poate infaptui. *a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s% inteleaga si sa aplice corect procedura de executare a pedepsei contraventionale, constatate daca sunt indeplinite cerintele legale pentru executarea pedepsei contraventionale& verifice implinirea termenelor de prescriptie& Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore. 77 M%.%.'. Inmanarea6 comunicarea procesului verbal >u se poate vorbi de executarea pedepselor contraventionale fara aducerea la cunostinta contravenientului a sanctiunii primite si a obligatiei de executare a pedepsei. +stfel momentul inmanariiJcomunicarii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este un moment important, reprezintand momentul nasterii obligatiei de executare benevola dupa curgerea caruia ia nastere dreptul statului de a trece la executarea silita a contravenientului. 4? . din .11) prevede ca procesul-verbal se va nm!na sau, dupa caz, se va comunica, n copie, contravenientului de catre organul care a aplicat sanctiunea, n termen de cel mult o luna de la data aplicarii acesteia. Comunicarea se face, daca este cazul, si catre partea vatamata si proprietarului bunurilor confiscate. $n situatia n care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si nstiintarea de plata. $n nstiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea ac'itarii amenzii la institutiile abilitate sa o ncaseze, potrivit legislatiei n vigoare si, dupa caz, a despagubirii, n termen de )7 zile de la comunicare, n caz contrar urm!nd sa se procedeze la executarea silita. aca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la nc'eierea procesului-verbal, copia de pe acesta si nstiintarea de plata se nm!neaza contravenientului, fac!ndu-se mentiune n acest sens n procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. +ceste dispozitiile se aplica si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li se comunice copia de pe procesul-verbal, daca sunt prezente la nc'eierea acestuia. 3n cazul n care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a nstiintarii de plata se face de catre agentul constatator n termen de cel mult o luna de la data nc'eierii. Comunicarea procesului-verbal si a nstiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. 4peratiunea de afisare se consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. Prin ecizia 3CCT nr. D din .1)/, se statueaza ca modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii de plat, prin afiare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiar comunicrii prin pot, cu aviz de primire. Cerina comunicrii procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii de plat este ndeplinit i n situaia refuzului expres al primirii corespondenei, consemnat n procesul- verbal nc'eiat de funcionarul potal. 6rmare sesizrii formulate de :inistrul Tustiiei, s-a verificat jurisprudena la nivelul ntregii ri, constat!ndu-se c, n soluionarea pl!ngerilor contravenionale i a contestaiilor 70 la executare, instanele de judecat nu au un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea i aplicarea dispoziiilor art. .D alin. ,)- teza 3 din 4rdonana ?uvernului nr..J.11) privind regimul juridic al contraveniilor sub aspectul caracterului alternativ sau subsidiar al celor dou modaliti de comunicare prevzute de text. Problema de drept s-a ridicat n acele contestaii la executare i pl!ngeri contravenionale n care demersul de interpretare a dispoziiilor legale enunate anterior a fost necesar, n vederea aplicrii dispoziiilor art. )5 alin. ,)- i art. .7 alin. ,.- din 4rdonana ?uvernului nr..J.11) referitoare la prescripia executrii sanciunilor contravenionale, respectiv pentru determinarea momentului de la care ncepe s curg termenul de decdere, de )7 zile, prevzut de art. /) alin. ,)- din acelai act normativ. $n contextul problemelor de drept prezentate, instanta a apreciat c urmtoarele soluii sunt n litera i spiritul legii% ). $n interpretarea i aplicarea dispoziiilor art. .D alin. ,)- teza 3 din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11), modificat i completat raportat la art. )5 alin. ,)- i art. .7 alin. ,.- din acelai act normativ, atunci c!nd persoana sancionat nu a fost prezent la ntocmirea procesului verbal sau a refuzat s primeasc un exemplar al acestuia, precum i atunci c!nd sanciunea s-a aplicat de o alt persoan sau un alt organ dec!t agentul constatator, cerina comunicrii procesului verbal i a ntiinrii de plat, n scopul ntreruperii prescripiei executrii sanciunii contravenionale este ndeplinit la data la care procesul verbal a fost depus la oficiul potal, pentru expediere, indiferent de data la care corespondena a ajuns la destinatar. .. $n interpretarea i aplicarea dispoziiilor art. .D alin. ,)- teza 3 din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11), modificat i completat raportat la art. /) alin. ,)- din acelai act normativ, comunicarea prin afiare este subsidiar comunicrii prin pot cu aviz de primire. +tunci c!nd persoana sancionat nu a fost prezent la ntocmirea procesului verbal ori a refuzat primirea acestuia, precum i atunci c!nd sanciunea a fost aplicat de o alt persoan sau un alt organ dec!t agentul constatator, termenul de decdere n care se poate formula pl!ngerea curge de la data la care persoana sancionat sau cei nsrcinai cu primirea corespondenei ,n cazul contravenientului persoan juridic- au primit procesul - verbal, prin luare de semntur ori atunci c!nd s-a refuzat expres primirea corespondenei, iar refuzul a fost consemnat n procesul verbal nc'eiat de funcionarul potal. $n cazul refuzului tacit, dedus din neprezentarea la oficiul potal, n vederea ridicrii corespondenei, termenul pentru formularea pl!ngerii curge de la data afirii actului la domiciliul sau sediul contravenientului. 7D S ne reamintim... Inmanarea6comunicarea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei reprezinta momentul nasterii obli&atiei de e+ecutare benevola a sanctiunii$ dupa cur&erea caruia ia nastere dreptul statului de a trece la e+ecutarea silita a contravenientului Comunicarea procesului-verbal si a nstiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. 4peratiunea de afisare se consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. :odalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii de plat, prin afiare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiar comunicrii prin pot, cu aviz de primire. M%.%.*. -rescriptia e+ecutarii contraventiei $n ceea ce privete prescripia executrii sanciunii contravenionale, prin art. )5 alin. ,)- din 4rdonana ?uvernului nr..J.11) se arat c aceasta intervine atunci c!nd procesul verbal de constatare a contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun de la data aplicrii sanciunii, prescripia put!nd fi constatat, potrivit alin. ,.- al aceluiai articol, i n procedura pl!ngerii contravenionale. #eferitor la momentul de la care ncepe s curg termenul de )7 zile, pentru formularea pl!ngerii contravenionale, n art. /) alin. ,)- se arat c acesta este reprezentat, fie de data nm!nrii, fie de data comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i de aplicare a sanciunii. in interpretarea logic i sistematic a dispoziiilor legale enunate anterior, rezult c, n situaia n care contravenientul a fost prezent la constatarea contraveniei, iar agentul constatator aplic sanciunea prin acelai act, o copie a procesului verbal i a ntiinrii de plat i se nm!neaz acestuia, caz n care va semna de primire, iar de la acest moment ncepe s curg termenul de )7 zile, pentru formularea pl!ngerii contravenionale. $n aceast situaie nu se pune problema ntreruperii prescripiei executrii sanciunii contravenionale, deoarece prescripia nici nu a nceput s curg, sanciunea aplicat fiindu-i comunicat contravenientului de agentul constatator prin nm!narea direct a actului. $n sc'imb, n ipotezele n care contravenientul nu este prezent la constatarea faptei ori atunci c!nd, dei prezent, refuz s primeasc procesul verbal de constatare i sancionare contravenional i ntiinarea de plat, precum i atunci c!nd sanciunea se aplic de o alt 7; persoan sau organ dec!t agentul constatator, actul astfel nc'eiat, nemaiput!nd fi nm!nat persoanei sancionate, va fi comunicat acesteia n cel mult o lun de la data aplicrii sanciunii. Ca atare, pentru a putea produce efecte juridice, procesul verbal de constatare i sancionare contravenional trebuie comunicat. 3. in perspectiva prescripiei executrii sanciunii contravenionale, se observ c termenul de o lun, prevzut de art. )5 alin. ,)- i art. .7 alin. ,.- din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) este un termen special de prescripie a crui mplinire atrage stingerea dreptului autoritii de a obine executarea sanciunii contravenionale aplicate. 3nstituirea acestui termen special de prescripie are, pe de o parte, un rol preventiv, de a avertiza autoritatea asupra consecinelor necomunicrii actului n intervalul de timp prevzut de lege, iar pe alt parte, de a sanciona comportamentul acesteia, atunci c!nd termenul a fost depit n mod culpabil, fr a se proceda la comunicarea actului de constatare i sancionare a faptei contravenionale. $ntreruperea cursului prescripiei se va realiza prin comunicarea procesului verbal de constatare i sancionare a contraveniei, iar pentru producerea efectului ntreruptiv de prescripie este obligatoriu ca actul comunicrii s se situeze n interiorul termenului de o lun care ncepe s curg de la data aplicrii sanciunii. in perspectivele analizate, se ridic problema dac, pentru a produce efectul ntreruptiv de prescripie, este necesar ca o astfel de comunicare s fie primit efectiv de ctre persoana sancionat ori dac este necesar i suficient expedierea corespondenei de ctre organul constatator sau, dup caz, de organul care a aplicat sanciunea. $n opinia 3CCT, pentru a se produce efectul ntreruptiv de prescripie este necesar i suficient expedierea actului, ctre contravenient, prin pot cu aviz de primire, aceasta reprezent!nd o comunicare apt a fi primit, fr a mai fi necesar s se atepte ori s se realizeze o primire efectiv a actului din partea destinatarului, pentru ca, mai apoi, n funcie de atitudinea acestuia, s se procedeze la afiarea actului. $n aceast interpretare i aplicare a legii se poate considera c au existat diligenele necesare din partea organului constatator iJsau sancionator, pentru conservarea dreptului su, de a obine executarea sanciunii i pentru ndeplinirea obligaiei legale de comunicare. Pe de alt parte, nu sunt validate comportamentele abuzive i dilatorii din partea persoanelor sancionate contravenional care, am!n!nd ori refuz!nd primirea corespondenei, pot determina depirea termenului de prescripie prevzut de lege i, ca atare, ineficacitatea actului sancionator. E+emple -rescriptia e+ecutarii sanctiunii contraventionale. Mi/locul procedural prin care poate #i invocata. 7B 3n conditiile in care se prevede expres ca sanctiunea necomunicarii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei in termen de o luna este prescriptia executarii amenzii, ceea ce constituie un incident ce impiedica executarea silita, iar potrivit prevederilor art./BB C.proc.civ impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie la executare, este evident ca folosirea contestatiei la executare in aceasta situatie constituie singurul mijloc procedural pus la dispozitia partii pentru invocarea unei asemenea neregularitati. 3nvocarea acestui motiv pe calea plangerii contraventionale nu este posibila, intrucat aceasta cale vizeaza nelegalitatea sau netemeinicia procesului-verbal& or, necomunicarea acestuia in termen este un fapt ulterior. (ste adevarat ca sanctiunea prescriptiei prezinta in acest caz trasaturi atipice, generate insa de regimul special al materiei contraventiilor, deoarece, c'iar daca se refera la dreptul de a cere executarea silita, termenul nu curge conform regulii generale prevazute de art.517 alin.. C.proc.civ. de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita, care este data la care a expirat termenul pentru formularea contestatiei sau data la care 'otararea prin care s-a solutionat plangerea a ramas irevocabila si deci organul de executare poate proceda la executare. +ceasta imprejurare nu este insa de natura sa inlature concluzia formulata anterior, fata de existenta unei dispozitii legale exprese in acest sens care prevede sanctiunea nerespectarii acestei dispozitii legale de catre organul constatator. 3n aceste conditii, intrucat legea nu numai ca permite, ci c'iar obliga la folosirea caii procedurale a contestatiei la executare, motivul invocat de contestator nu poate fi analizat pe calea plangerii contraventionale. ,<ent. Civ. ..70J.110- S ne reamintim... Prescriptia intervine atunci c!nd procesul verbal de constatare a contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun de la data aplicrii sanciunii =ermenul de o luna este un termen special de prescripie a crui mplinire atrage stingerea dreptului autoritii de a obine executarea sanciunii contravenionale aplicate Prescripia poate fi constatat i n procedura pl!ngerii contravenionale. 01 M%.%., E+ecutarea benevola si e+ecutarea silita a sanctiunii contraventionale E+ecutarea benevola a sanctiunii contraventionale Procesul-verbal neatacat n termenul prevazut la art. /), precum si 'otar!rea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat pl!ngerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate. Contravenientul poate ac'ita, pe loc sau n termen de cel mult 5; de ore de la data nc'eierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute n actul normativ, agentul constatator fac!nd mentiune despre aceasta posibilitate n procesul-verbal. $n actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata n mod expres. =ermenele statornicite pe ore ncep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar termenul care se sf!rseste ntr-o zi de sarbatoare legala sau c!nd serviciul este suspendat se va prelungi p!na la sf!rsitul primei zile de lucru urmatoare. 3n cea ce priveste locul executarii, amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi ac'itate la Casa de (conomii si Consemnatiuni - C.(.C. <.+. sau la unitatile =rezoreriei <tatului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se ac'ita la Casa de (conomii si Consemnatiuni - C.(.C. - <.+. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul sav!rsirii contraventiei, precum si la g'iseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a #om!niei. ovada executarii se face prin preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, a unei copii de pe c'itanta. +menzile contraventionale pot fi ac'itate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica n cadrul ?'iseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de :insterul Comunicatiilor si =e'nologiei 3nformatiei, parte a <istemului e-guvernare, din cadrul <istemului (lectronic >ational. $n acest caz% a- ac'itarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de ?'iseul virtual de plati, aceasta specific!nd data si ora efectuarii platii& b- se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plata emisa de ?'iseul virtual de plati catre agentul constatator sau organul din care acesta face parte. ispozitiile art. .; din 4? . se aplica si n cazurile prevazute la art. )1 alin. ,.-, daca contravenientul ac'ita jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ pentru 0) fiecare dintre contraventiile constatate, fara ca prin totalizare sa se depaseasca maximul prevazut pentru contraventia cea mai grava. E+ecutarea silita sanctiunilor contraventionale Punerea n executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel% a- de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de c!te ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei n termenul prevazut de lege& b- de catre instanta judecatoreasca, n celelalte cazuri +vertismentul se adreseaza oral atunci c!nd contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator. 3n celelalte cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare. aca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin nlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin ncunostintare scrisa. $n vederea executarii amenzii, organele abilitate vor comunica din oficiu procesu- lverbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu pl!ngere n termenul legal, n termen de /1 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz, dispozitivul 'otar!rii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat pl!ngerea, n termen de /1 de zile de la data la care 'otar!rea a devenit irevocabila, astfel% a- pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unitatilor administrativ-teritoriale n a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul persoana fizica sau, dupa caz, si are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica& b- pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unitatilor subordonate :inisterului "inantelor Publice - +gentia >ationala de +dministrare "iscala, n a caror raza teritoriala si are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica. (xecutarea se face n conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a creantelor fiscale. 3mpotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, n conditiile legii. $n cazul n care contravenientul nu a ac'itat amenda n termen de /1 de zile de la ram!nerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza instanta n circumscriptia careia s-a sav!rsit contraventia, n vederea !nlocuirii amenzii cu 0. sanctiunea prestarii unei activitati !n #olosul comunitatii, tin!ndu-se seama, dupa caz, si de partea din amenda care a fost ac'itata. $n cazul n care contravenientul, citat de instanta, nu a ac'itat amenda n termenul prevazut de lege, instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii pe o durata maxima de 71 de ore, iar pentru minori ncep!nd cu v!rsta de )0 ani, de .7 de ore. Lotar!rea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii este supusa recursului. 6rmarirea punerii n executare a sentintelor se realizeaza de catre serviciul de executari civile de pe l!nga judecatoria n a carei raza s-a sav!rsit contraventia, n colaborare cu serviciile specializate din primarii. (xecutarea sanctiunilor contraventionale complementare se face potrivit dispozitiilor legale. Con#iscarea se aduce la ndeplinire de organul care a dispus aceasta masura, n conditiile legii. 3n caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de ndata celui n drept. aca bunurile supuse confiscarii au fost valorificate, instanta va dispune sa se ac'ite celui n drept o despagubire care se stabileste n raport cu valoarea de circulatie a bunurilor. 3n scopul executarii despagubirii stabilite pe baza de tarif actele prevazute la art. /B alin. ,.- din 4? . din .11), se comunica si partii vatamate, care va proceda potrivit dispozitiilor legale referitoare la executarea silita a creantelor. E+emple (ermenul !n care se poate solicita !nlocuirea amenzii contravenionale cu prestarea unei activiti !n #olosul comunitii Conform art. )/) din 4.?. nr. B.J.11/, dreptul de a cere executarea silit a creanelor fiscale se prescrie n termen de 7 ani de la data de ) ianuarie a anului urmtor celui n care a luat natere acest drept, iar acest termen de prescripie se aplic i creanelor provenind din amenzi contravenionale. Procesul-verbal n discuie a fost nc'eiat n cursul anului .115, astfel c executarea silit se putea realiza cel mai t!rziu p!n la data de ) ianuarie .1)1, iar prescripia afecteaz inclusiv dreptul de a solicita nlocuirea amenzii contravenionale cu prestarea unei activiti n folosul comunitii, plasat n faza executrii sanciunii. 0/ #ein!nd i faptul c nu exist cauze de ntrerupere sau suspendare a cursuluiprescripiei n sensul art. )/.-)// din Codul de procedur fiscal, nscrisurile comunicate de recurent atest!nd faptul c nici nu s-a procedat la nceperea executrii silite a intimatului, iar sesizarea instanei s-a fcut dup data de ) ianuarie .1)1, se constat c dispoziiile privind prescripia dreptului sunt pe deplin aplicabile S ne reamintim... . Procesul-verbal neatacat n termenul prevazut la art. /), precum si 'otar!rea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat pl!ngerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate =ermenele statornicite pe ore ncep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar termenul care se sf!rseste ntr-o zi de sarbatoare legala sau c!nd serviciul este suspendat se va prelungi p!na la sf!rsitul primei zile de lucru urmatoare ovada executarii se face prin preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, a unei copii de pe c'itanta Punerea n executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel% a- de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de c!te ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei n termenul prevazut de lege& b- de catre instanta judecatoreasca, n celelalte cazuri M1.'... Rezumat (xecutarea pedepselor stabilite prin procesul verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a ssanctiunilor contraventionale cunoaste urmatoarele momenteJetape importante% ). inmanarea sau comunicarea procesului verbal, dupa caz .. verificarea indeplinirii procedurii de comunicare in termenul si modalitatile prevazute de lege /. executarea benevola a pedepsei, iar in caz contrar 5. executarea silita a pedepsei. 7. verificarea termenului de prescriptie a executarii 05 nitatea de !nvare M%.'. Cile de atac> -lan&erea contraventionala si apelul Cuprins :..6/.). 3ntroducere....................................................................................................00 :..6/... 4biectivele unitatii de invatare.....................................................................00 :..6/./. Plangerea contraventionala% scop, definitie, persoane interesate, instanta competenta, posibilele solutii....................................................................................................0D :..6/.5. =ermenul de decadere...................................................................................D; :..6/.7. +lte elemente privind procedura contraventionala.......................................;) 07 :..6/.0. #ezumat.........................................................................................................;D
M%.'.1. Introducere Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine statator, independent si fata de regimul administrativ, presupune rezolvarea n mod corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei proceduri referitoare la constatarea contraventiei, aplicarea sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac. Procedura contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 5 faze ,etape-% - constatarea contraventiei - aplicarea sanctiunilor contraventionale - executarea sanctiunilor contraventionale - caile de atac #ealiz!nd analiza primelor trei elemente se constata ca procedura contraventionala este asezata la granita dintre procedura penala si procedura civila, sub aspecte care tin de individualizarea sanctiunilor sau de masura confiscarii care pastreaza mult din tiparul confiscarii prezentate de textul Codului penal. Prin urmare, desi respecta regulile unei proceduri civile tipice, procedura contraventionala este una mult mai complexa, iar c!teva dintre problemele controversate prezentate demonstreaza necesitatea elaborarii unei proceduri contraventionale de sine statatoare care sa stabileasca un set mult mai precis si mai bine definit de norme aplicabile n acest domeniu. M%.'.%. Obiectivele unitii de !nvare +ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre studeni a elementelor necesare intelegerii procedurii de atac a proceselor verbale de constatarea contraventiei, care desi sunt prezentein dreptul contraventional ele fac legatura cu materiile de baza in domeniu, drept procesual civil si drept procesual penal. *a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s% inteleaga locul si rolul contestatiei, plangerii impotriva proceselor verbale de constatarea contraventiei determine corect instanta competenta& identifice elementele in baza carora se formuleaza plangerea, contestatia& identifice corect momentul in care incepe sa curga termenul de contestare si de atac cu apel 00 Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore. M%.'.'. -lan&erea contraventionala" scop$ de#initie$ persoane interesate$ instanta competenta$ posibilele solutii Procesul verbal de constatare a contraventiei prin care s-a aplicat o sanctiune principala sau complementara fiind un act administrativ este executoriu din oficiu. Calea specifica de atac n materie contraventionala este pl!ngerea. (a este considerata o cale de atac ordinara Capta de a fi utilizata mpotriva tuturor sanctiunilor contraventionale, indiferent de motivele invocateC. Pl!ngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile admise de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicit!nd organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice. Pl!ngerea este o cale evolutiva de atac, adica o cale prin care se ataca la judecatorie o 'otar!re data de un organ obstesc sau administrativ cu caracter jurisdictional, fie un act administrativ n cazuri specificate de legea speciala. $ntr-adevar, at!t 4rdonanta ?uvernului nr..J.11) privind regimul juridic al contraventiilor c!t si alte acte normative prevad ca Cmpotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face pl!ngere n termen de )7 zile de la data nm!narii sau comunicarii acestuiaC. e asemenea prin plangerea contraventionala se intelege cererea prin care contravenientul contesta, in fata instantei, legalitatea siJsau temeinicia procesului verbal de contraventie inc'eiat de organul constatator. -ersoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt% - contravenientul, care ataca legalitatea siJsau temeinicia procesului verbal de contraventie inc'eiat de organul constatator. - partea vatamata care poate face pl!ngere numai n ceea ce priveste despagubirea - persoana carea ii apartin bunurile confiscate, altula dec!t contravenientul, numai n ceea ce priveste masura confiscarii. Instanta competenta Conform noilor prevederi, plangerea se depune la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia, spre deosebire de prevederile anterioare care aratau ca pl!ngerea nsotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa nm!neze 0D depunatorului o dovada n acest sens si ca pl!ngerea mpreuna cu dosarul cauzei se trimit de ndata judecatoriei n a carei circumscriptie a fost sav!rsita contraventia. 4data investita cu judecarea cauzei, judecatoria va fixa un termen de judecata, care nu poate depasi /1 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut pl!ngerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati n procesul- verbal sau n pl!ngere, precum si a oricaror alte persoane n masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei. +cestea din urma pot fi considerate% - contravenientul ,daca nu el a facut plangerea-& - partea vatamata ,daca nu ea a facut plangerea-& - martorii care au semnat in procesul verbal de constatare a contraventiei& - agentul constatator ,daca nu a aplicat el sanctiunea- 3n cazul n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata n procesul-verbal de constatare a contraventiei. 3nstanta competenta sa solutioneze pl!ngerea asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare n vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si 'otaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii. 3nstana nvestit cu soluionarea unei pl!ngeri contravenionale este singura care trebuie s stabileasc dincolo de orice ndoial rezonabil, n baza probatoriului administrat, eventuala vinovie a contravenientului, ci nu s fac o aplicare strict a regulii onus probandi incumbit actori, iar n msura n care contravenientul se afl n situaia de a nu putea propune probe i deci de a nu se putea apra efectiv, s-i fie respins pl!ngerea contravenional pe considerentul c nu a putut s dovedeasc cele susinute n pl!ngerea contravenional i s rstoarne prezumia relativ de adevr a procesului-verbal contravenional, deoarece ntr-o asemenea situaie instana nu ar face altceva dec!t s ,re-confirme @vinovia9 contravenientului reinut ntr-un act administrativ cu caracter individual ntocmit de un agent al statului care nu prezint garanii de independen i imparialitate asemenea unui judector. <ub acest aspect amintim c nsi Curtea Constituional a #om!niei a subliniat n cuprinsul Deciziei nr. 17?.6%77? c% :Cel care a formulat pl&ngerea nu trebuie s i demonstreze propria nevinovie;!. C-iar dac art. *# din <rdonana 5uvernului nr. 2=2,,1 face referire la dispoziiile Codului de procedur civil, instan ele de %udecat nu pot face aplicarea strict a regulii onus probandi incumbit actori , ci, din contr, c-iar ele trebuie s manifeste un rol activ pentru aflarea adevrului din moment ce contraven ia intr sub inciden a art. " din Conven ia pentru aprarea drepturilor omului i a libert ilor 0; fundamentale. De altfel, Curtea 4uropean a Drepturilor <mului, n Cauza 0ng-el mpotriva $omaniei, 2,,#, a statuat c, >>dei statele au posibilitatea de a nu sanciona unele infraciuni sau le pot pedepsi pe cale contravenionala dec&t pe cale penal, autorii infraciunilor nu trebuie s se afle ntr+o situaie defavorabil pentru simplul fapt c regimul %uridic aplicabil este diferit de cel aplicabil n materie penal??. < asemenea pozi ie este fireasc, ntruc&t, n caz contrar, autorul unei contraven ii, din punct de vedere al protec iei %uridice de care se bucur, s+ar afla pe o treapt inferioar autorului unei infrac iuni n sensul Codului penal rom&n, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte in de materia penal n sensul Conven iei pentru aprarea drepturilor omului i a libert ilor fundamentale.: E+emple 3nstana iniial nvestit a constatat c cele dou contravenii pentru care a fost sancionat petentul ,nedepunerea raportului veniturilor i c'eltuielilor electorale i nedeclararea numrului de materiale de propagand electoral- au ca element material aciuni care se pot realiza doar la sediul +utoritii (lectorale Permanente i nu la domiciliul petentului, astfel cum a susinut acesta, rein!nd incidente dispoziiile art./; alin. ,)- i art..B alin.,5- din *egea nr.//5J.110. Tudectoria #!mnicu K!lcea, prin sentina civil nr./D7B din ). aprilie .1)/ a invocat, la r!ndul su, excepia necompetenei sale teritoriale pe care a admis-o, a declinat competena de soluionare a cauzei n favoarea Tudectoriei =!rgu Crbuneti, a constatat ivit conflict negativ de competen i a dispus naintarea dosarului ctre $nalta Curte de Casaie i Tustiie. 3nstana a reinut c potrivit dispoz. art.55 din *egea nr.//5J.110 prevederile art. 5) i 5/ din lege se completeaz cu dispoziiile 4rdonanei ?uvernului nr..J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin *egea nr. );1J.11. cu modificrile i completrile ulterioare. +rt. 5) din *egea nr.//5J.110 stabilete c nclcrile dispoziiilor acestei legi constituie contravenii i cui se pot aplica sanciunile contravenionale, fr a conine norme procedurale derogatorii de la norma cadru reprezentat de 4? nr..J.11). Tudectoria #!mnicu K!lcea a stabilit, pe cale de consecin, c regulile de soluionarea a pl!ngerii mpotriva actelor de constatare i sancionare a contraveniilor prevzute de *egea nr.//5J.110 i competena de soluionarea a acestora urmeaz regulile de drept comun cuprinse n art./) i urm. din 4? 0B nr..J.11). =otodat, a reinut c locul sv!ririi contraveniilor este locul din care ar )) trebuit comunicate datele impuse de art. /; alin. ,)- i art. .B alin. ,5- din *egea nr.//5J.110, adic domiciliul candidatului independent la alegerile locale. Cu privire la conflictul negativ de competen, cu a crui %udecat a fost legal sesizat n baza art. 22 alin. 9! raportat la art. 2, pct. 2 C.proc.civ., /nalta Cur t e a reinut urmtoarele@ Prin procesul verbal contestat, respectiv procesul-verbal emis de +utoritatea (lectoral Permanent, "iliala <ud Kest 4ltenia, din .B.))..1)1 petentul, n calitatea de candidat independent la funcia de consilier local al comunei Aerleti, judeul ?orj, fost sancionat contravenional pentru c nu i-a declarat i nregistrat mandatar financiar la +utoritatea (lectoral Permanent ,+(P- pentru alegerile autoritilor administraiei publice locale din data de )1.10..1). conform art..0 alin. ,).- din *egea nr.//5J.110 privind finanarea activitii partidelor politice i a campaniilor electorale, republicat, pentru c nu a depus la +(P raportul detaliat al veniturilor i c'eltuielilor electorale aa cum prevd dispoz. art. /; alin. ,)- din *egea nr. //5J.110 privind finanarea activitii partidelor politice si a campaniilor electorale i pentru c nu a declarat numrul de materiale de propagand electoral, defalcat pe categorii aceleiai autoriti electorale, aa cum prevd dispoziiile art. .B al i n. ,5- din aceeai lege. Potrivit dispoziiilor art. .0 al i n. , )- primirea donaiilor sau a legatelor de la persoane fizice ori juridice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat n acest scop de conducerea par t i dul ui , mandatar care potrivit alin. / al textului citat este obligat s in evidena operaiunilor financiare derulate n perioada electoral. =otodat, potrivit alin. ,).- calitatea de mandatar financiar se dob!ndete numai dup nregistrarea sa oficial la +(P, iar potrivit alin. ,)/- candidaii nu pot fi mandatari financiari. Potrivii art. .D din *egea nr. //5J.110 prevederile art. .0 se aplic n mod corespunztor i candidailor independeni. ispoziiile art. 5) alin., ) - di n lege precizeaz c nclcarea dispoziiilor art. .0 alin. ,)-, ,/-, ,5-, ,))-, ,)/-& art. .B alin. ,.--,5-, ,0 i art. /; constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 7111 lei la .7.111 lei. +ctul normativ citat, n baza cruia a fost sancionat petentul pentru contravenia de a nu i fi numit un mandatar financiar,care avea atribuiile ce intrau n sfera de inciden a art. .B alin. ,5- i art. /; alin. ,)- din *egea nr.//5J.110, nu cuprinde dispoziii exprese privitoare la competena instanelor care soluioneaz contestaiile formulate mpotriva procesului verbal de D1 contravenie. +stfel, art. 55 di n lege menioneaz c prevederile ari. 5) se completeaz cu dispoziiile 4.?. nr. .J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin *egea nr. );1J.11., cu modificrile i completrile ulterioare. Prin urmare, n spe, se aplic dispoziiile de drept comun n materie contravenional, respectiv art. /. al i n. ,)- din 4? nr. .J.11). Potrivit art. /. alin. ,.- din 4.?. nr. .J.11), pl!ngerea mpotriva procesului verbal de contravenie mpreun cu dosarul cauzei se trimit de ndat judectoriei n a crei circumscripie a fost sv!rit contravenia. $n ceea ce privete definirea locului sv!ririi contraveniei, se constat c, n spe, domiciliul petentului nu are nicio relevan, pentru c ceea ce intereseaz este actul material comis ,sau omis- i locul n care acesta i-a produs efectele. Cum n procesul verbal de contravenie se menioneaz expres de ctre agenii constatatori, controlori financiari electorali n cadrul "ilialei <ud-Kest 4ltenia a +(P, c au constatat la sediul "ilialei <ud-Kest 4ltenia a +(P faptele ce constituie contravenie, pentru c petentul nu i-a ndeplinit obligaiile prevzute de dispoziiile art. .0 alin. ,).-, art. .B alin. ,)- i ale art. /; alin. ,)- din *egea nr. //5J.110, n sensul c nu a declarat i nregistrat un mandatar financiar care s depun i s transmit documentele prevzute de textele legale menionate la sediul "ilialei <ud Kest 4ltenia a +"P, cu sediul n #!mnicu K!lcea, rezult c locul sv!ririi contraveniei este sediul instituiei unde trebuiau depuse documentelor n discuie, n spe, municipiul #!mnicu K!lcea, jud. K!lcea. Prin urmare, competena teritorial de soluionare a pl!ngerii contravenionale statuat de $nalta Curte de Casaie i Tustiie, conform art. .1 C.proc.civ. aparine Tudectoriei #!mnicu -K!lcea, n aplicarea art. /. alin. ,.- din 4.?. nr. .J.11). E#ectele depunerii plan&erii contaventionale Conform art /. alin / din 4? . din .11), plangerea duce la suspendarea executarii. 3n cazul plangerii partii vatamate sau celei careia ii apartin bunurile confiscate, suspendarea opereaza numai in privinta despagubirii sau confiscarii. <uspendarea executarii are loc de drept in temeiul legii fara a fi nevoie de solicitare in acest sens. D) <impla inregistrare a plangerii, in temeiul legal opreste trecerea la executarea silita a amenzii aplicate, iar daca a fost declansata, se va sista pe calea contestatiei la executare. <uspendarea executarii n ceea ce priveste masura confiscarii consta n aceea ca p!na la ram!nerea irevocabila a 'otar!rii judecatoresti prin care se solutioneaza pl!ngerea contraventionala bunurile confiscate nu pot fi valorificate. <uspendarea executarii nu consta n restituirea bunurilor confiscate ntruc!t aceasta ar ec'ivala cu o desfiintare temporara a masurii confiscarii si nu cu suspendarea ei, n sensul prevazut de dispozitiile art.5) din 4? .J.11). C<T <ectiile 6nite prin (C3V3+ nr. ) din ); februarie .11. privind aplicarea dispoziiilor *egii nr. ).J)BB1 privind protejarea populaiei impotriva unor activiti comerciale ilicite, a admis recursul n interesul legii declarat de procurorul general al Parc'etului de pe l!ng Curtea <uprema de Tustiie, n sensul celor ce se vor arata n continuare. C<T a stabilit ca, n cazul plangerilor ndreptate impotriva actelor de constatare i sancionare a contraveniilor prevzute la art. ) lit. e- din *egea nr. ).J)BB1, modificat prin 4rdonanta ?uvernului nr. ).0 din .B august )BB;, prezentarea ulterioara, n fata instanelor judectoreti, a actelor prin care se dovedete provenienta licita a bunurilor ce nu erau nsoite, n momentul constatrii contraveniei, de astfel de documente atrage anularea procesului-verbal de contravenie, exonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate i restituirea mrfii confiscate. Pentru a se pronunta astfel, instant a luat in considerare urmatoarele% ). Potrivit art. )) alin. ,)- i ,7- din aceasta ordonanta, Ccaracterul contraventional al faptei este nlturat n cazul legitimei aprri, strii de necesitate, constr!ngerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum i infirmitii, dac are legatura cu fapta sv!ritC, iar atributia de a constata aceste cauze revine numai instanei de judecata. + considera altfel ar insemna ca n cazuri de efectuare cu bunacredinta a actelor sau faptelor de comer cu bunuri av!nd provenienta vadit licita, dar fr posibilitatea prezentrii documentelor de provenienta n momentul efecturii verificrii, persoana care le-ar deine sa nu mai poat justifica provenienta lor nici n fata instanei de judecata, ceea ce ar fi inadmisibil. 3nadmisibilitatea unei atare interpretri rezulta i din aceea ca prin art. 5D din 4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) s-a prevzut ca Cdispoziiile prezentei ordonane se completeaz cu dispoziiile Codului de procedura civilC. 4r, n conformitate cu art. )0D alin. ) din Codul de procedura civil, Cdovezile se pot incuviinta... dac instanta socotete ca ele pot sa aduc dezlegare priciniiC, iar potrivit alin. / al aceluiai articol Cdovada i dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta n acelai timpC. #eiese, deci, din dispoziiile Codului de procedura civil, la care se face trimitere prin art. 5D din 4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, ca D. instanele de judecata nu se pot abate de la cerinta de a admite ca dovada nu numai procesul- verbal de constatare a contraveniei prevzute de *egea nr. ).J)BB1, ci sunt datoare sa ncuviineze, n conformitate cu art. )0D i urmtoarele din acel cod, administrarea tuturor dovezilor susceptibile a duce la dezlegarea pricinii, cu at!t mai mult a celor prin care se vizeaz stabilirea existenei documentelor de provenienta, cum sunt factura fiscal, factura, avizul de nsoire a mrfii i celelalte acte la care se refer art. ) lit. e- din *egea nr. ).J)BB1, republicat, astfel cum a fost modificat i completat prin 4rdonanta ?uvernului nr. ).0J)BB;. .. + nu admite luarea n considerare a unor astfel de dovezi ar insemna sa se contravina principiului aflarii adevrului i sa nu se pronune o soluie dreapta, incalcandu-se astfel dreptul la un proces ec'itabil instituit prin art. 0 paragraful ) din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, la care #om!nia a devenit parte. Pe de alta parte, n condiiile dovedirii provenientei licite a mrfurilor sau produselor care au fcut obiectul efecturii de acte ori fapte de comer sau au fost destinate sa serveasc la astfel de operaiuni, nu se mai justifica nici meninerea confiscrii dispus prin procesul-verbal de constatare a contraveniei. <ub acest aspect trebuie sa se aib n vedere ca scopul adoptrii *egii nr. ).J)BB1 este acela al asigurrii proteciei populaiei impotriva unor activiti comerciale ilicite, at!t prin sancionarea penal sau contravenional, dup caz, a celor care incalca dispoziiile acestei legi, cat i prin confiscarea bunurilor care au servit sau au fost destinate sa serveasc la sv!rirea de activiti comerciale ilicite. /. $n msura n care, pe calea soluionrii pl!ngerii ndreptate impotriva actelor de constatare i sancionare a contraveniilor prevzute la art. ) lit. e- din *egea nr. ).J)BB1, republicat, astfel cum a fost modificat i completat prin 4rdonanta ?uvernului nr. ).0J)BB;, aprobat prin *egea nr. .5/ din )D decembrie )BB;, se constata de instanta de judecata existenta documentelor de provenienta a mrfurilor, este evident ca aceasta constatare trebuie sa atrag nu numai anularea procesului-verbal de contravenie i exonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate, ci i restituirea mrfii confiscate. +ceasta soluie este impusa i de reglementarea art. 5) alin. ,.- din 4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, prin care se stabilete ca Cn caz de anulare sau de constatare a nulitii procesului-verbal bunurile confiscate, cu excepia celor a cror deinere sau circulaie este interzis prin lege, se restituie de ndat celui n dreptC. =ot astfel, dac bunurile ce au fcut obiectul confiscrii au fost, ntre timp, valorificate potrivit alin. ,/- din acelai articol va trebui sa se dispun, de ctre instanta, ac'itarea unei despgubiri stabilite n raport cu valoarea lor de circulaie. Solutii posibile Plangerea va fi solutionata in termenul optim necesar indeplinirii actelor de procedura, administrarea probelor, efectuarii cercetarii judecatoresti, prezentarii si redactarii 'otararii. D/ +vand in vedere ca, controlul aplicarii si executarii sanctiunilor contraventionale principale si complementare este de competenta exclusiva a judecatoriei solutiile posibile date de sunt% - de respingere a plangerii cand constata ca sanctiunea este temeinica si legala& - de admitere a plangerii in totul sau in parte, cand se justifica aceasta. 3n caz de anulare a procesului verbal, petentul este exonerat de raspundere. =otodata, lucrurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa, se restituie celor in drept. aca aceste lucruri au fost valorificate, se va dispune sa se ac'ite o despagubire baneasca, egala cu suma realizata prin valorificare. 3n situatia admiterii in parte a plangerii, se poate reduce amenda in cadrul limitelor acesteia sau se poate inlocui o sanctiune cu alta ,de exemplu amenda cu avertismentul-, facandu-se o noua individualizare a sanctiunii. E+emple +naliz!nd actele i lucrrile dosarului, instana reine urmtoarea situaie de fapt% Petentul A. K. a fost sancionat prin procesul-verbal de constatare i sancionare a contraveniei W.. cu amend n cuantum de /.5 lei, potrivit art.)1. alin. ) pct. )0 din 4.6.?. )B7J.11. privind circulaia pe drumurile publice, fiindu-i aplicate 0 puncte-amend ..................................................................... +naliz!nd situaia de fapt expus, prin prisma dispoziiile legale incidente n spe, instana apreciaz pl!ngerea petentului ca fiind ntemeiat n parte pentru urmtoarele argumente% +naliz!nd cuprinsul procesului verbal de contravenie seria PC+ nr. .0/)01; cu prioritate sub aspectul legalitii sale conform prevederilor art. /5 alin.) din 4.?. .J.11), instana constat c acesta a fost nc'eiat cu respectarea dispoziiilor 4.?. .J.11), neexist!nd motive de nulitate absolut care s poat fi invocate de instan din oficiu. 3nstana reine de asemenea c nici petentul nu a contestat procesul-verbal sub aspectul legalitii sale. Proced!nd apoi la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, instana apreciaz c din probele administrate n cauz rezult c situaia de fapt reinut de agentul contestator corespunde realitii. 3nstana apreciaz c procesului-verbal de contravenie, fiind ntocmit de un agent al statului, n exerciiul funciunii trebuie s i se recunoasc valoare probatorie sub aspectul constatrii strii de fapt, beneficiind n aceast situaie de prezumia de legalitate i temeinicie. D5 4 astfel de prezumie, nu ncalc dreptul petentului la un proces ec'itabil, nefiind de natur a nclca prezumia de nevinovie, garantat de prevederile art. 0 din Convenia (uropean a repturilor 4mului. $n conformitate cu jurisprudena Curii (uropene a repturilor 4mului ,<alabiaGu c. "ranei, s. + no )5)-+, p. )7, X .;, D oct. )B;; & =elfner c. +ustriei, no //71)JB0, X )0, .1 mart. .11)& +ng'el c. #om!niei, no .;);/J1/, X 01, 5 oct. .11D-, prezumiile de fapt i de drept sunt recunoscute n toate sistemele juridice. 3nstana constat c este permis utilizarea prezumiilor i n materie penal ,cum este calificat i materia contravenional prin raportare la jurisprudena Curii (uropene a repturilor 4mului-, pentru dovedirea vinoviei fptuitorului, dac sunt ndeplinite dou condiii% respectarea unor limite rezonabile, in!ndu-se cont i de miza litigiului, i respectarea dreptului la aprare. $n prezenta cauz, at!t miza litigiului ,aplicarea unei amenzi n cuantum de /.5 lei- c!t i faptul c i-a fost asigurat petentului posibilitatea de a-i dovedi susinerile, de a combate prezumia de legalitate i temeinicie, ndreptesc aplicarea prezumiei de legalitate i de temeinicie a procesului-verbal, av!nd n vedere i faptul c cele consemnate n procesul-verbal de contravenie au fost pecepute n mod personal de agentul constatat. <usinerea petentului n sensul c nu era plecat din localitate i prin urmare nu i erau aplicabile dispoziiile legale, este nlturat de instan, av!nd n vedere faptul c obligaiile prevzute de L.?. )/B)J.110 n sarcina conductorilor de ve'icole cu traciune animal, sunt prevzute fr a se distinge zona n care se circul, indiferent dac este sau nu localitatea de domiciliu. Constat!nd legalitatea i temeinicia procesului verbal contestat, instana va analiza n continuare sanciunea aplicat de agentul constatator aa cum impune art. /5 alin. ) din 4.?. .J.11). <anciunea pecuniar n cuantum de /.5 lei cu aplicarea a 0 puncte amend a fost aplicat de agentul constatator sub minimul legal prevzut de lege, n spe fiind aplicabil aa cum a reinut n mod corect i agentul constatator, art. )1. alin. ) pct. )0, care prevede aplicarea unei amenzi din clasa a 3K a de sanciuni, de la B la .1 puncte amend n conformitate cu art. B; alin. 5 lit. d din 4.6.?. )B7J.11.. "aptul c agentul constatator nu a aplicat n mod corect dispoziiile legale incriminatoare nu poate fi reinut ca motiv de nulitate, av!nd n vedere c acesta a indicat n mod corect textul legal cu inciden n spe. e asemenea, nici faptul c agentul constatator a aplicat o amend sub minimul legal prevzut de lege nu D7 poate fi motiv de nulitate ce ar putea fi invocat din oficiu de instana, av!nd n vedere si faptul c petentul nu a invocat acest motiv. 3nstana va avea n vedere faptul c pl!ngerea mpotriva procesului-verbal de contravenie poate fi considerat o cale de atac mpotriva actului nc'eiat de agentul constatator, prin urmare apreciaz c este aplicabil principiul conform cruia nu se poate crea n propria cale de atac o situaie mai grea, astfel nu va putea aplica petentului o sanciune n limitele prevzute de textul legal corect individualizat de instan. 3nstana va avea n vedere c n baza art. D alin. / din 4.?. .J.11) s-a prevzut expres posibilitatea aplicrii sanciunii avertismentului i n situaia n care actul normativ de sancionare a contraveniei nu prevede expres aceast sanciune, pentru a permite n acest mod sancionarea faptelor de o gravitate redus i cu luarea n considerare i a altor criterii de individualizare dec!t limitele sanciunii pecuniare. +naliz!nd gradul de pericol social concret al faptei sv!rite n conformitate cu criteriile prevzute de art. .) alin. / din 4.?. .J.11), instana consider c sanciunea amenzii aplicat este prea aspr, nefiind proporional cu gradul de pericol social al faptei sv!rite. Pericolul social al faptei sv!rite de petent este minim, fapt ce rezult din mprejurarea n care a fost sv!rit fapta, din faptul c nu s-au produs urmri grave pentru sigurana circulaiei, atingerea valorilor sociale ocrotite de 4.6.?. )B7J.11. fiind minim. e asemenea pericolul social minim rezult i din circumstanele persoanele ale petentului care s-a prezentat n faa instanei i a furnizat informaiile necesare depun!nd la dosar acte pe care nu le-a avut asupra sa n momentul nc'eierii procesului-verbal de contravenie ce atest c acesta avea act de identitate valabil i pentru crua cu care circula exista un certificat de nregistrare. "a de aceste mprejurri instana apreciaz c fapta are o gravitate redus i c se impune nlocuirea sanciunii aplicate cu sanciunea avertismentului, aceasta sanciune rspunz!nd cerinelor de proporionalitate prevzute de art. 7 alin.7 i art. .) alin. / din 4.?. .J.11). +ceasta sanciune este mai potrivit realizrii scopului general al aplicrii unei sanciuni contravenionale, acela de a atrage atenia contravenientului asupra faptei sv!rite i de a-l determina s adopte pe viitor un comportament adecvat n societate. $n consecin instana va admite n parte pl!ngerea petentului i va modifica procesul-verbal de contravenie atacat n sensul nlocuirii sanciunii D0 amenzii n cuantum de /.5 lei aplicat prin actul atacat cu sanciunea avertismentului, menin!nd celelalte dispoziii ale procesului-verbal. e asemenea, va atrage atenia petentului asupra pericolului social al faptei sv!rite i i va recomanda s respecte dispoziiile legale. S ne reamintim... Calea specifica de atac n materie contraventionala este pl!ngerea. . Pl!ngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile admise de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicit!nd organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice. Persoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt% contravenientul, partea vatamata, persoana careia i s-au cnfiscat bunurile& 3nstanta competenta este judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia Plangerea duce la suspendarea executarii. <uspendarea executarii are loc de drept in temeiul legii fara a fi nevoie de solicitare in acest sens M%.'.*. (ermenul de decadere in perspectiva aplicrii dispoziiilor art. /) alin. ,)- din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11), se observ c termenul de decdere, de )7 zile, n care poate fi formulat pl!ngerea contravenional ncepe s curg de la dou momente alternative prevzute de text i anume, momentul nm!nrii, respectiv, momentul comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i aplicare a sanciunii. +stfel, din interpretarea sistematic a dispoziiilor legale prezentate n partea introductiv, se observ c, n procedura contravenional, legiuitorul a neles s pun n relaie producerea unor efecte juridice, printre care i determinarea dies a Yuo, pentru formularea pl!ngerii contravenionale, de cunoaterea, de ctre persoana sancionat, a msurilor aplicate. +ceast cunoatere, astfel cum vom arta n cele ce urmeaz, poate fi efectiv ori prezumat. DD Cunoaterea actului va fi efectiv atunci c!nd se comunicarea se realizeaz prin nm!nare persoanei fizice sancionate, reprezentantului su legal sau celui mputernicit cu primirea corespondenei, n cazul contravenientului, persoan juridic. $nm!narea actului, sub luare de semntur constituie, n filozofia 4rdonanei ?uvernului nr. .J.11), modalitatea te'nic principal, de aducere la cunotina contravenientului a faptei i sanciunii aplicate care asigur la cel mai ridicat standard exigenele de cunoatere a coninutului actului. $ns, atunci c!nd cunoaterea actului i informarea persoanei sancionate contravenional asupra faptei i sanciunii aplicate nu pot fi realizate prin nm!nare, ntruc!t aceasta, dei prezent la constatarea faptei i aplicarea sanciunii, refuz s primeasc o copie a procesului P verbal sau a ntiinrii de plat ori pentru c nu este prezent la constatare sau atunci c!nd sanciunea a fost aplicat n condiiile art. .) alin. ,.- din ordonan, modalitatea prin care i se aduce la cunotin coninutul procesului verbal de constatare i sancionare contravenional este reprezentat de comunicarea actului. Procedura de comunicare se realizeaz, potrivit dispoziiilor art. .D din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) prin pot, cu aviz de primire sau prin afiare, la domiciliul sau sediul contravenientului. ei redactarea textului care utilizeaz conjuncia disjunctiv 8sau9 las s se neleag faptul c cele dou modaliti de comunicare ar fi alternative, fr a exista o ordine de preferin ntre ele, totui, din interpretarea sistematic a legii, raportat i la natura, importana drepturilor ocrotite, pentru a cror garantare este instituit msura comunicrii, apreciem c procedura de comunicare a procesului verbal i a ntiinrii de plat, prin pot, cu aviz de primire primeaz i este necesar a fi ndeplinit, prealabil comunicrii prin afiare. +ceast din urm modalitate de comunicare funcioneaz doar subsidiar, atunci c!nd procedura de comunicare prin pot nu a fost eficient. Aunoar, prin aplicarea dispoziiilor art. )07 pct. . din >oul Cod de procedur civil, cu care 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) se completeaz, potrivit art. 5D, n cazul comunicrii actului prin pot, procedura se socotete ndeplinit la data semnrii de ctre parte a confirmrii de primire ori a consemnrii, potrivit art. )0/, de ctre funcionarul potal, a refuzului acesteia de a primi corespondena. $n cazul refuzului expres de primire a corespondenei, se observ c legea procesual civil, aplicabil i n materie contravenional, instituie o prezumie absolut, de cunoatere a actului, fundamentat pe atitudinea subiectiv a prii, astfel exteriorizat i pe necesitatea prevenirii i sancionrii abuzului de drept. $n sc'imb, n cazul refuzului implicit de primire a corespondenei const!nd ntr-o atitudine omisiv, de neprezentare a persoanei avizate la oficiul potal, pentru ridicarea corespondenei, dat fiind ec'ivocul manifestrii de voin, devine obligatorie ndeplinirea procedurii de comunicare prin afiarea actului. D; <e observ c prima modalitate de comunicare a actului, prin pot, cu aviz de primire confer certitudine asupra cunoaterii actului i este de natur s asigure efectivitatea dreptului la aprare al persoanei sancionate contravenional, sub aspectul garaniilor dreptului, de a fi informat asupra faptelor imputate i sanciunilor aplicate. $n aceast interpretare i aplicare a legii se confer previzibilitate i din perspectiva determinrii momentului de la care ncepe s curg termenul n care persoana sancionat contravenional poate formula pl!ngere. +stfel, este surmontat riscul instituirii pe cale pretorian a unor momente ec'ivalente comunicrii, neprevzute de lege, pentru acele situaii n care, n mod justificat sau nu, persoana sancionat contravenional, dei avizat asupra corespondenei, omite ,din motive ce in sau nu de voina sa- ori refuz tacit ridicarea acesteia de la oficiul potal. e altfel, simpla avizare nu ec'ivaleaz cu aducerea la cunotin, iar prezumia legal, de luare la cunotin despre coninutul actului comunicat nu opereaz de la data ntiinrii, a avizrii, ci de la data ridicrii personal, de ctre destinatarul comunicrii, a actului, de la oficiul potal, iar n lumina >oului Cod de procedur civil, i de la data refuzului expres de primire a corespondenei. 4r, ndeplinirea procedurii de comunicare nu poate fi lsat la discreia destinatarului comunicrii care, astfel cum am artat n precedent, ar avea interes n tergiversare, plas!nd un dubiu aspra atitudinii sale subiective i asupra cauzelor care l-au mpiedicat s ridice corespondena n termenul de pstrare la oficiul potal. $n situaia unor comportamente dilatorii, indiferent dac ele sunt ori nu culpabile, autoritatea administrativ, prin ageni desemnai, trebuie s procedeze n modalitatea de comunicare subsidiar, prin afiarea actului la domiciliul ori sediul persoanei sancionate, nc'eind n acest sens un proces verbal, n prezena unui martor asistent. $n aceste condiii, se asigur publicitatea i opozabilitatea actului sancionator fa de persoana la care acesta se refer i se creeaz premisele de aciune ale unei prezumii relative, de cunoatere a coninutului actului, prezumie al crei fundament este reprezentat de faptul material, al afirii, ntr-un loc accesibil persoanei la care actul se refer. $n acelai sens, n jurisprudena Curii Constituionale s-a artat c raiunea comunicrii prin pot cu aviz de primire const n aducerea documentelor menionate n cuprinsul art. .D din 4rdonana ?uvernului nr..J.1)) la cunotina persoanei care a sv!rit o contravenie, astfel nc!t aceasta s poat formula pl!ngere n termenul legal de decdere, fiind obligatoriu ca, n cadrul procedurii contravenionale, s fie respectate garaniile prevzute de art. 0 par. ) din Convenia (uropean a repturilor 4mului i *ibertilor "undamentale. oar din aceste perspective, ndeplinirea procedurii de comunicare prin afiarea actului, aflat ntr-un raport de subsidiaritate fa de comunicarea prin pot, cu aviz de primire, poate constitui o modalitate de comunicare a procesului verbal de constatare i DB sancionare a contraveniei, apt a satisface pe deplin cerinele procedurale care s asigure exercitarea dreptului de acces la justiie i a dreptului la aprare, ntruc!t astfel cum s-a artat n jurisprudena Curii (uropene a repturilor 4mului, Convenia nu apr drepturi teoretice, ci efective i concrete. =otodat, n aceast modalitate de interpretare i aplicare a legii se asigur un just ec'ilibru ntre interesele contrare din cadrul procedurii contravenionale, ntr-o manier care s nu transforme, pe de o parte, dreptul persoanei sancionate contravenional, de a i se comunica actul prin care s-a dispus aceast msur ntr-un nudum jus, iar pe de alt parte, s nu greveze obligaia autoritii cu o sarcin imposibil de realizat, ce ar depinde n exclusivitate de voina persoanei sancionate. S ne reamintim... =ermenul de decdere, n care poate fi formulat pl!ngerea contravenional, este de )7 zile, +cesta ncepe s curg de la dou momente alternative prevzute de text i anume, momentul nm!nrii, respectiv, momentul comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i aplicare a sanciunii. M%.'.,. 0lte elemente privind procedura contraventionala 0pelul 9 Calea de atac a 4otararilor date de /udecatorii in cauzele privind plan&erile contraventionale Prin dispoziiile de procedur au fost create condiiile necesare pentru ca instanele judectoreti sau alte organe cu activitate jurisdicional s poat pronuna 'otr!ri temeinice i legale. Cu toate acestea, mai sunt i cazuri n care sunt pronunate 'otr!ri netemeinice sau nelegale, fie datorit unor greeli sv!rite de ctre instanele de judecat sau de alte organe cu activitate jurisdicional cu prilejul aprecierii mprejurrilor de fapt ori a greitei aplicri a legii la cauza dedus judecii, fie datorit insuficienei materialului probator sau unei greite aprri a uneia dintre pri. Pentru a asigura nlturarea unor asemenea greeli, legea a creat posibilitatea controlului judiciar, instituind diferite ci de atac, prin a cror exercitare se poate solicita verificarea celor considerate nelegale sau netemeinice i nlturarea erorilor sv!rite. +cesta constituie scopul cilor de atac. aca prin lege nu se prevede altfel, 'otararea prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata numai cu apel. +pelul se solutioneaza de sectia de contencios administrativ si fiscal ;1 a tribunalului. :otivarea apelului nu este obligatorie. :otivele de apel pot fi sustinute si oral in fata instantei. +pelul suspenda executarea 'otararii. +nterior acestei prevederi, calea de atac era recursul. -rezumtiile de le&alitate si temeinicie si prezumtia de nevinovatie Procesul-verbal de constatare i sancionare a contraveniei beneficiaz de prezumia de legalitate i temeinicie, prezumie care, dei neconsacrat legislativ, este unanim acceptat, at!t n doctrina de specialitate, c!t i n practica instanelor judectoreti. 4 astfel de prezumie nu ncalc dreptul petentului la un proces ec'itabil, nefiind de natur a nclca prezumia de nevinovie. up cum a constatat i Curtea (uropeana a repturilor 4mului ,cazurle% <alabiaGu c. "ranei, Lot. din D oct. )B;;, s. + no )5)-+, p. )7, X .; & =elfner c. +ustriei, no //71)JB0, X )0, .1 mart. .11)& +ng'el c. #om!niei, no .;);/J1/, X 01, 5 oct. .11D-, prezumiile de fapt i de drept sunt recunoscute n toate sistemele juridice, fiind permis utilizarea acestora i n materie penal ,cum este calificat i materia contravenional de fa prin raportare la C(4-, pentru dovedirea vinoviei fptuitorului, dac sunt ndeplinite dou condiii% respectarea unor limite rezonabile, in!ndu-se cont de miza litigiului, i respectarea dreptului la aprare. Pentru intelegerea problemei este necesara o trecere in revista a elementelor studiate pana in prezent% ). temeiul legal care reglementeaza acest domeniu il constituie 4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al contraventiilor. .. putem defini procesul verbal de contraventie, ca fiind acel act juridic, emis de autoritatile competente, care sta la baza aplicarii unei sanctiuni, in urma savarsirii unei contraventii ,fapta care are un grad de pericol social mai scazut decat infractiunea si care este pedepsita ca atare-. /. persoana care intocmeste procesul verbal de contraventie poarta denumirea de @agent constatator9, iar persoana care a savarsit contraventia P @contravenient9. 5. procedura intocmirii unui proces verbal de contraventie, continutul sau si modalitatea in care acesta poate fi contestat sunt aspecte prevazute in mod foarte clar, tot de 4.?. nr. .J.11). 7. pentru ca procesul verbal sa fie legal intocmit, continutul acestuia trebuie sa cuprinda anumite date si mentiuni expres prevazute in art. )0 din ordonanta, in caz contrar acesta fiind anulabil. 3n unele situatii, nulitatea procesului verbal poate fi constatata si din oficiu ,art. )D din ordonanta-. 0. contravenientul este nemultumit de sanctiunea care i-a fost aplicata, poate exercita caile de atac impotriva procesului verbal de contraventie. ;) D. plangerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii trebuie facuta in termen de )7 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia si se depune la judecatoriei in raza careia a fost savarsita contraventia. ;. odata ce un proces verbal de contraventie a fost contestat, instanta de judecata are rolul de a verifica legalitatea si temeinicia intocmirii acestuia. +ctualmente se inregistreaza un numar mare de plangeri impotriva proceselor verbale de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale. <e regasesc atat situatiile in care procesele verbale sunt contestate in mod justificat, fiind reclamate unele abuzuri din partea agentului constatator cat si situatiile in care aceasta constituie doar un tertip juridic prin care contravenientul obtine o @amanare9 a executarii sanctiunii care i-a fost aplicata, speculandu-se faptul ca ordonanta prevede in mod expres, ca @plangerea suspenda executarea9. <ituatii des intalnite sunt cele in care instantele de judecata admit plangerile introduse, dispunand anularea proceselor verbale contestate, pentru simplu motiv ca acestea nu au fost intocmite conform 4.?. nr. .J)11). 3n aceste situatii, instanta de judecata nici nu mai ajunge sa analizeze fondul problemei, fiind obligata sa constate, de exemplu, ca actul nu cuprinde una dintre mentiunile obligatorii prevazute la art. )0 din ordonanta, dispunand anularea acestuia. +cestea sunt aspectele care privesc forma procesului verbal de contraventie. aca insa se constata ca procesul verbal contestat a fost intocmit cu respectarea 4.?. nr. .J.11), instanta de judecata trece la analizarea fondului cauzei, cu alte cuvinte, la analizarea faptelor care s-au petrecut, in final formandu-si o opinie care duce fie la admiterea plangerii formulate si deci la anularea procesului verbal contestat, fie la respingerea plangerii. 6n rol important in formarea aprecierilor instantei de judecata, il constituie probatoriul administrat pe parcursul procesului. Pana recent, instantele de judecata considerau ca in materie contraventionala sarcina probei revine contravenientului. Cu alte cuvinte, cel care contesta un proces verbal de contraventie, trebuia sa vina cu dovezi in sprijinul sustinerilor sale. #ationamentul instantelor de judecata avea la baza prevederile Codului civil, care statueaza, in art. ))0B, ca @cel ce face o propunere in faa instanei de judecat trebuie s o dovedeasc9. Pe cale de consecinta, procesul verbal de contraventie se bucura de o @prezumtie de legalitate9, aceasta putand fi rasturnata doar de catre contravenient prin probele propuse. #ecurgandu-se insa la acest stereotip ,@cel ce face o propunere n faa instanei de judecat trebuie s o dovedeasc9-, consideram ca s-au creat si situatii in care instantele de judecata si- au @autodiminuat9 rolul lor activ, atributie care le permite efectuarea de cercetari cu privire la cauza respectiva in scopul aflarii adevarului si pronuntarii unei 'otarari corecte. ;. e curand, aceasta problematica, a prezumtiei de legalitate a procesului verbal de contraventie, a fost supusa atentiei Curtii (uropene a repturilor 4mului. (ste vorba de cauza +ng'el contra #omaniei, cauza in carte Curtea, prin 'otararea din data de 5 octombrie .11D, isi exprima in mod foarte clar punctul de vedere cu privire la acest aspect. 3n speta mentionata, Curtea considera ca prezumtia de legalitate si de adevar a procesului verbal de contraventie este o prezumtie @lipsita de rezonabilitate9 si ca, astfel, ea violeaza art. 0 al Conventiei, respectiv dreptul la un proces ec'itabil. 3n opinia Curtii, modul in care prezumtia de legalitate in materie contraventionala este perceputa de unele instante de judecata din tarile europene, printre care si cele din #omania, ec'ivaleaza cu o nerespectare a prezumtiei de nevinovatie. <e apreciaza ca @nerespectarea garantiilor fundamentale P printre care prezumtia de nevinovatie P care protejeaza indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor, impune in privina aceasta o problema pe baza art. 0 din Conventie9, incalcand dispozitiile acestuia. Curtea mai constata faptul ca finalitatea art. 0 din Conventie nu este de a inlatura prezumtiile, ca cea de legalitate, din materie contraventionala, ci de a determina statele 9sa includa aceste prezumtii in limite rezonabile luand in calcul gravitatea mizei si pastrand dreptul la aparare9. +ceste concluzii ale Curtii (uropene a repturilor 4mului sunt intr-o oarecare contradictie cu rationamentul juridic bazat pe prezumtia de legalitate a procesului verbal de contraventie, practicat de catre instantele romane. 3nsa, intrucat este vorba despre o 'otarare a Curtii (uropene a repturilor 4mului, instantele de judecata din #omania sunt nevoite sa tina cont de prevederile sale si sa le puna in aplicare. +stfel, in conditiile in care c'iar Curtea (uropeana a repturilor 4mului pune sub semnul intrebarii prezumtia de legalitate a procesului verbal de contraventie, teoretic, anularea acestor acte in instanta devine mult mai usor de obtinut de catre contravenient. Practica judiciara in domeniu din ultimul an confirma acest lucru. (ste de dorit ca rationamentul Curtii (uropene a repturilor 4mului sa fie luat in considerare de catre instantele de judecata si sa fie interpretat de acestea cu scopul pronuntarii unor 'otarari legale si corecte, acest lucru fiind, in primul rand, in interesul justitiabilului. E+emple 1. 0&entul constatator a constatat ca autoturismul a staionat pe domeniul public #r a deine tic4et sau abonament de parcare valabil 2i s9a bazat doar pe prezumia c proprietarul acelui autoturism este 2i utilizatorul lui. 4r, n cursul procesului petentul a reuit s prezinte probe de natur a rsturna aceast prezumie, din contractul de v!nzare-cumprare coroborat cu declaraia unui martor rezult!nd c petentul a nstrinat i predat autove'iculul anterior constatrii faptei contravenionale. ntruc!t legea nu impune drept condiie ad validitatem nc'eierea n ;/ form scris a contractului de v!nzare-cumprare a unui autove'icul i nici nregistrarea acestuia la autoritatea competent, iar fa de teri dovada contractului se poate face prin orice mijloc de prob, se poate concluziona c la data sv!ririi contraveniei intimatul nu mai deinea n proprietate autoturismul. #ein!nd i faptul c, potrivit jurisprudenei Curii (uropene a repturilor 4mului, instanele interne trebuie s fie n msur s confirme procesul-verbal de contravenie n cadrul unei proceduri care s respecte principiul contradictorialitii i pe baza probelor apreciate ca fiind concludente i suficiente, doar astfel fiind exclus apariia arbitrariului ,cauza >eaa c. #om!niei-, urmeaz c nu s-a dovedit c intimatul este persoana care a sv!rit fapta contravenional reinut prin procesul verbal contestat. %. 0 #ost anulat verbal de contravenie !ntruc@t comportamentul petentei nu poate #i considerat a se subsuma cazurilor ce #ac posibil an&a/area rspunderii contravenionale, deoarece contestatoarea nu doar c avea un plan de paz avizat, dar i depusese, la data de 1;.))..1)), documentaia aferent pentru obinerea unui nou aviz, obin!nd de altfel la data de 1;.)...1)), acest aviz favorabil. n aceste condiii, sancionarea sa cu amend contravenional la data de .D.))..1)) este nelegal, ntruc!t, pe de- o parte, conduita petentei nu se ncadreaz n textele legale care prevd contravenia reinut, iar pe de alt parte, nu i se poate reine petentei vreo culp n obinerea noului aviz. e asemenea, se mai reine c potrivit principiului de drept care statueaz c nicio persoan nu se poate prevala de propria incorectitudine sau imoralitate ,nemo auditur propriam turpitudinem allegans-, starea de fapt relevat n cauz denot aceea c, n realitate, aceeai instituie care elibereaz avizul, pe durata soluionrii cererii petentului n acest sens, procedeaz la sancionarea contravenional a acestuia din urm '. An mod le&al s9a reinut c martorii audiai nu prezint su#iciente &aranii pentru a rsturna prezumia de le&alitate a procesului verbal de contravenie, 6na din martore este angajata societii petente, iar cellalt martor despre care se arat c era un prieten al familiei. eclaraiile martorilor au fost contradictorii, nerelev!nd cu certitudine o alt stare de fapt dec!t cea stabilit de agentul constatator. ;5 *. 0&entul care a !ntocmit procesul verbal de constatare a contraveniei nu a constatat personal #apta reinut !n sarcina petentului. procesul verbal deconstatare a contraveniei nu se poate bucura de prezumia de legalitate i temeinicie, exist!nd dubii serioase cu privire la existena faptei i a vinoviei petentului 7. Situaia de #apt reinut !n procesul verbal de contravenie este rezultatul unor constatri personale a unui or&an a#lat !n e+ercitarea atribuiilor de serviciu$ acesta #iind !nvestit de ctre stat cu puterea de a constata 2i sanciona #aptele antisociale$ av@nd ca scop respectarea le&ilor 2i aprarea statului de drept. +stfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal. $n acest context, veridicitatea constatrilor personale ale agentului constatator nu poate fi pus sub semnul ntrebrii n lipsa unor minime indicii c situaia de fapt reinut n procesul verbal nu ar corespunde realitii. +ceste indicii trebuiesc furnizate i dovedite de petenta-recurent care susine netemeinicia procesului verbal, neput!ndu-se reduce la o simpl afirmaie a acestora. n caz contrar, ar fi lipsit de coninut at!t instituia rspunderii contravenionale c!t i puterea organelor abilitate de lege de a aciona n sensul respectrii acesteia .. Situaiile in care$ in temeiul /urisprudentei CEDO$ sarcina probei in procedura contravenionala revine a&entului constatator> !n ce mod se interpreteaz prezumia de le&alitate si temeinicie a procesului verbal de constatare a contraveniei. Procesul verbal de constatare a contraveniei este un act administrativ oficial cu caracter jurisdicional. 3n ceea ce privete fora probant a procesului verbal de constatare i sancionare a contraveniei, dei nu este prevzut de 4.?. .J.11), totui puterea doveditoare este lsat al aprecierea judectorului, deci va avea valoarea probant a unui act doveditor reconstituit , fc!nd dovada p!n la proba contrar. Prin urmare, toate constatrile fcute personal de ctre agentul constatator inserate n procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricrui mijloc de prob admis de lege. #ezult deci c cel care contest acest act administrativ oficial trebuie s dovedeasc prin probe nelegalitatea sau netemeinicia lui, rsturn!nd deci prezumia de temeinicie de care se bucur procesul verbal de contravenie. $n cauza Ioan Pop c. Romniei ,cererea nr. 51/1)J15, decizia de ;7 inadmisibilitate din .; iunie .1))-, Curtea (uropean a avut din nou ocazia de a analiza aplicabilitatea garantiilor specifice materiei penale, prevzute de art. 0 din Conventie, n domeniul contraventional, precum si modalitatea concret n care instantele nationale au respectat prezumtia de nevinovatie a petentului. Curtea a concluzionat in sensul ca amenda aplicat n temeiul <.A.5. nr. 1BC=2,,2 i suspendarea dreptului de a conduce se includ n sfera acuzaiei n materie penal.+ceast calificare impune pentru instan obligaia de a asigura n proces funcionarea efectiv a tuturor garaniilor impuse de art. 0 din Convenie, ndeosebi a celor care privesc contradictorialitatea, nemijlocirea, dreptul la aprare, precum i prezumia de nevinovie care, fr a avea o valen absolut, este n str!ns legtur cu prezumia de legalitate i temeinicie a procesului verbal, dat de constatarea personal a faptei de ctre agentul constatator. +sadar, Curtea nu nltur prezumia de legalitate a procesului-verbal din procedura contravenional rom!n, ci impune ec'ilibrul ce trebuie s existe ntre prezumtia de nevinovatie specific materiei si prezumtia de legalitate si validitate a procesului-verbal de contraventie . S ne reamintim... 4rice ramura de drept este calauzita de principii de drept. Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care cluzesc elaborarea c!t i realizarea normelor contraventionale, evideniind trsturile legislaiei contraventionale. *a acestea se adauga si principiile care guverneaza procedura cotraventionala imprumutate de la ramurile de drept adiacente dreptului contraventional, asa cum este cazul prezumtiile de legalitate si temeinicie si prezumtiei de nevinovatie. M%.'... Rezumat Calea specifica de atac n materie contraventionala este pl!ngerea. (a este considerata o cale de atac ordinara Capta de a fi utilizata mpotriva tuturor sanctiunilor contraventionale, indiferent de motivele invocateC. Pl!ngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile admise de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicit!nd organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice. ;0 O -ersoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt contravenientul, si in masura in care se aplica si persoana vatamata si persoana a caror bunuri au fost confiscate. O Plangerea se depune la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. O =ermenul de )7 zile n care poate fi formulat pl!ngerea contravenional este un termen de decdere care ncepe s curg de la dou momente alternative prevzute de ordonanata i anume, momentul nm!nrii, respectiv, momentul comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i aplicare a sanciunii. Lotararea prin care s-a solutionat plangerea contraventionala poate fi atacata numai cu apel. Prezumtiile de legalitate si temeinicie si prezumtia de nevinovatie guverneaza si influenteaza desfasurarea procedurii contraventionale. (em de control ). +legei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele sarcini% a- 3dentificati zvoarele de drept fomale, functie de emitenti. b- 3dentificati - imaginati posibile izvoare de drept material. c- (xemplificati aplicarea principiilor de drept contraventional. .. 3dentificati elementele contraventiei in cazurile prevazute de *egea )D) din .1)1, actualizata, la C+P3=4*6* 333 +menajarea pdurilor, art. 7 si 0, care prevad urmatoarele% +rt. 7. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la ).111 lei p!n la 7.111 lei urmtoarele fapte% a- nerespectarea normelor te'nice de amenajare a pdurilor la culegerea datelor din teren, care determin modificarea msurilor de gospodrire a pdurilor& b- depirea posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte condiii dec!t cele prevzute de lege& sanciunea se aplic efului ocolului silvic. +rt. 0. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la 711 lei p!n la ).111 lei urmtoarele fapte% a- necompletarea, anual, p!n la data de /) ianuarie a anului urmtor ;D anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor prevzute n amenajamentul silvic& sanciunea se aplic efului ocolului silvic& b- nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor consemnate n edina de preavizare a soluiilor te'nice consemnate n procesul-verbal de stabilire a soluiilor te'nice pentru amenajament de ctre ec'ipa de teren, organizat pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar& c- nematerializarea iJsau nentreinerea semnelor amenajistice& d- mutarea semnelor amenajistice. ;;