Curriculum Tehnic Industrie Alimentara 9

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETRII $I INOVRII
Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

CURRICULUM
pentru clasa a IX-a
DOMENIUL PREGTIRII DE BAZ
INDUSTRIE ALIMENTAR
2009
1
AUTORI:
Ioana BRANZARU Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul de Industrie
Alimentar "Elena Doamna", Galati
Cristina BRUMAR Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de
Industrie Alimentar "Dumitru Motoc", Bucuresti
Ana Daniela CRISTEA Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul de Industrie
Adriana COZA Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de
Dana ION Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul de Industrie
Camelia GROZAVU Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul de Industrie
Maria Lumini(a NICHITA Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul de Industrie
Elisabeta TACHE Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de
CameliaVIERIU Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul de Industrie
Ioana VLAD Inginer, proIesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de
CONSULTANTI:
Catinca SCRIO$TEANU Expert CNDPT
Claudia CLINESCU Expert CNDPT
2
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETRII $I INOVRII
PLAN DE NVTMANT
Clasa a IX-a
Aria curricular Tehnologii
Domeniul pregtirii de baz n INDUSTRIE ALIMENTAR
Cultura de specialitate yi pregtire practic sptmnal
Modulul I Materii prime yi materiale n industria alimentar
Total ore/an: 36
din care: laborator tehnologic 18
Modulul II Opera(ii yi utilaje n industria alimentar
Total ore/an: 72
din care: instruire practic 18
Modulul III Sntatea yi securitatea muncii
Total ore/an: 36
din care: laborator tehnologic -
Modulul IV Microbiologia yi igiena n industria alimentar
Total ore/an: 90
Modulul V Opera(ii de baz n laborator
Total ore/an: 90
Total ore/an: 9 ore spt. x 36 sptmni 324 ore
Stagii de pregtire practic - Curriculum n dezvoltare local
Modulul VI: `
Total ore/an: 90
din care: laborator tehnologic -
instruire practic 90
Total ore /an 3 spt. x 5 zile x 6 ore /zi 90 ore/an
TOTAL GENERAL 414 ore/an
Not: n clasa a IX-a stagiul de pregtire practic se desIsoar n atelierele scoal.
* Denumirea si continutul modulului va Ii stabilit de ctre unitatea de nvtmnt cu
avizul Inspectoratului Scolar, n vederea dobndirii unittilor de competent
cheie'Re:olvarea de probleme i Organi:area locului de munc din Standardul de pregtire
proIesional.
3
LISTA UNITTILOR DE COMPETENTE DIN STANDARDELE DE
PREGTIRE PROFESIONAL PE CARE SE FUNDAMENTEAZ
CURRICULUMUL
Depozitarea materiilor prime si a produselor Iinite - nivel 1
Transportul materiilor prime, a semiIabricatelor si a produselor Iinite - nivel 1
Mruntirea materiilor de origine vegetal si animal - nivel 1
Separarea amestecurilor - nivel 1
Amestecarea materialelor - nivel 1
Prelucrarea termic a materiilor prime - nivel 2
Igiena si securitatea muncii - nivel 1
Igiena si securitatea muncii - nivel 2
Organizarea locului de munc nivel - 1
Rezolvarea de probleme - nivel 1
4
MODULUL I: MATERII PRIME $I MATERIALE N INDUSTRIA
ALIMENTAR
1. Not introductiv
Modulul Materii prime yi materiale n industria alimentar Iace parte din cultura
de specialitate pentru domeniile de pregtire de baz, clasa a IX-a liceu tehnologic si are
alocat, conIorm planului de nvtmnt, un numr de 36 de ore, din care laborator tehnologic
18 ore.
Aspectele speciIice privitoare la materiile prime si materialele Iolosite n industria
alimentar vor Ii precizate la modulele de specialitate, unde vor Ii prezentate cerintele
speciIice Iiecrei tehnologii.
n cadrul unittii de competente Depo:itarea materiilor prime i a produselor finite
din standardul de pregtire proIesional de nivel 1, competenta Aprecia: sen:orial materiile
prime utili:ate in industria alimentar se dobndeste n clasa a IX-a, n cadrul pregtirii de
baz, iar celelalte competente vor Ii realizate la agentul economic.
Celelate rezultate ale nvtrii: Descrie materiile prime i materialele utili:ate in
industria alimentar si Stabilete destinatia materiilor prime i a materialelor s-au introdus n
modul Materii prime yi materiale n industria alimentar pentru completarea necesarului de
cunostinte.
2. Unitatea/ Unit(ile de competen(e/rezultate ale nv(rii la care se refer modulul
Materii prime yi materiale n industria alimentar
Unitatea de competen(e:
Depozitarea materiilor prime yi a produselor finite - nivel 1
Rezultatele nv(rii la care se refer modulul:
1. Descrie materiile prime si materialele utilizate n industria alimentar
2. Apreciaz senzorial materiile prime utilizate n industria alimentar
3. Stabileste destinatia materiilor prime si a materialelor
5
3. Corelarea rezultatelor nv(rii yi criteriilor de evaluare
DENUMIREA MODULULUI: MATERII PRIME $I MATERIALE N INDUSTRIA ALIMENTAR
Cunoytin(e Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul nv(rii 1: Descrie materiile prime yi materialele utilizate n industria alimentar
Materii prime de origine vegetal: cereale,
plante oleaginoase, legume si Iructe
Materii prime de origine animal: carne, peste,
lapte, ou
Materii prime de origine mineral: ap, sare
comestibil
Materiale: metalice, lemnoase, celulozice, plastice,
complexe
IdentiIicarea materiilor prime de origine
vegetal
animal
mineral
IdentiIicarea materialelor utilizate n
industria alimentar
1. Descrierea materiilor prime :
- de origine vegetal: cereale (gru, orz, porumb),
Iin, legume, Iructe, struguri, plante oleaginoase
(Iloarea-soarelui), sIecl pentru zahr, cartoI
- de origine animal: carne, peste, lapte, ou;
- de origine mineral: apa, sare comestibil
2. Descrierea materialelor: metalice, lemnoase,
celulozice, plastice, complexe
3. Selectarea materiilor prime si a materialelor
utilizate n industria alimentar
Rezultatul nv(rii 2: Apreciaz senzorial materiile prime utilizate n industria alimentar
Metode de analiz senzorial a materiilor prime
de origine vegetal, animal si mineral
Analizarea senzorial a materiilor prime de
origine vegetal
origine animal
origine mineral
1. IdentiIicarea materiilor prime de origine
vegetal, animal si mineral.
2. EIectuarea analizei senzoriale a materiilor
prime de origine vegetal, animal si mineral
dup: aspect, culoare, gust, miros, stare de
sntate, consistent.
6
Rezultatul nv(rii 3: Stabileyte destina(ia materiilor prime yi a materialelor
Subdomenii de utilizare a materiilor prime
de origine vegetal, animal si mineral si a
materialelor
IdentiIicarea materiilor prime de
origine vegetal, animal si mineral
IdentiIicarea materilalelor utilizate n
procesul de prelucrare a materiilor
prime
1. Enumerarea subdomeniilor de prelucrare a
materiilor prime de origine vegetal, animal si
mineral si a materialelor pentru:
- industria de morrit si paniIicatie
- industria prelucrrii legumelor si Iructelor
-industria extractiv
- industria crnii
- industria pestelui
- industria laptelui
7
4. Con(inutul formrii
Necesitatea accenturii laturii Iormative a procesului de nvtmnt a condus la
proiectarea unui curriculum centrat pe competente. O astIel de abordare urmreste centrarea
activittii elevilor nu pe asimilare mecanic a unor notiuni si concepte, ci pe dezvoltarea de
capacitti, priceperi, deprinderi si atitudini, care s duc la Iormarea de competente.
La baza elaborrii programei a stat Standardul de Pregtire ProIesional care contine:
Unitatea de competent
Nivelul
Valoarea creditului
Competente (rezultatele nvtrii)
Criterii de perIormant
Conditii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Curriculum-ul se va utili:a impreun cu Standardul de Pregtire Profesional.
n curriculum trebuie s se regseasc continuturi care s conduc la Iormarea tuturor
rezultatelor nvtrii prevzute n standard.
Se vor Iolosi metode de predare sub Iorm de: studiu de caz, jocul de rol, rezolvri de
probleme si simulri.
Continuturile corespunztoare rezultatelor nvtrii se coreleaz cu numrul de credite
acordate pentru unittile de competent care corespund numrului de ore din planul de
nvtmnt pentru cele trei tipuri de instruire: teoretic, practic sau/si de laborator.
Se recomand ca orele de laborator tehnologic s se eIectueze de ctre proIesorul de
specialitate tehnic (inginer industrie alimentar), cu grupe de 10-15 elevi.
Con(inutul formrii Numr de ore alocate
Total Laborator
tehnologic
Materii prime de origine vegetal: cereale (gru, orz, porumb),
Iin, legume, Iructe, struguri, plante oleaginoase (Iloarea-
soarelui), sIecl pentru zahr, cartoI
Materii prime de origine animal: carne, peste, lapte, ou
Materii prime de origine mineral: apa, sare comestibil
Materiale: metalice, lemnoase, celulozice, plastice, complexe
14 -
Metode de analiz senzorial a materiilor prime de origine
vegetal, animal si mineral
Analiza senzorial: a materiilor prime de origine vegetal
dup: aspect, culoare, gust, miros, stare de sntate, consistent.
20 18
8
Analiza senzorial:a materiilor prime de origine animal dup:
aspect, culoare, gust, miros, stare de sntate, consistent
Analiza senzorial: a materiilor prime de origine mineral
dup: aspect, culoare, gust, miros
Subdomenii de utilizare a materiilor prime de origine vegetal,
animal si mineral si a materialelor
2 -
Total ore: 36 18
Numrul de ore alocat pe teme este orientativ, rmnnd la latitudinea proIesorului n
Iunctie de resursele materiale ale scolii.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru atingerea competentelor, pregtirea teoretic se va desIsura n sli de clas sau
cabinete tehnologice iar pregtirea practic de laborator n laboratoare de specialitate dotate
cu materiale, ustensile si aparatur speciIice analizei senzoriale a materiilor prime de origine
vegetal, animal si mineral.
6. Sugestii metodologice
ntregul demers didactic depus de proIesor n procesul de predare-nvtare trebuie s Iie
Iocalizat pe Iormarea rezultatelor nvtrii generale si specializate cerute de domeniul
pregtirii de baz n Industria alimentar. ProIesorul are doar rolul de Iacilitator, comunicator,
colaborator, implicnd activ pe cel ce nvat. Se pot utiliza metode ca: observatia, munca
independent, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol, exercitiul, discutiile n
grup care stimuleaz gndirea critic, nvtarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul
etc.
Aceasta se poate realiza numai printr-o proiectare riguroas a activittii didactice, prin
Iolosirea celor mai adecvate metode si mijloace de nvtmnt necesare unei pregtiri
perIormante n domeniu.
Metodele de predare trebuie s Iie centrate pe elev, s stimuleze participarea activ si
direct a elevilor n timpul procesului de nvtare.
Vor Ii promovate situatiile din viata real si se va urmri aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se tine cont n msur mai mare de nevoile elevilor, ale angajatilor si
ale societtii. Elevilor li se va permite s aplice propriul mod de ntelegere a continutului, prin
descoperire, conversatie si realizarea de materiale de nvtare, cum ar Ii: proiecte, ghiduri si
portoIolii.
Repartizarea numrului de ore pe continuturi tematice se realizeaz n Iunctie de ritmul
de nvtare al elevilor si de complexitatea continutului. Activittile la lectii vor Ii variate astIel
9
nct, indiIerent de stilul de nvtare caracteristic, toti elevii s dobndeasc competentele
necesare.
Se recomand de asemenea organizarea predrii-nvtrii utiliznd activitti diIerentiate
pe grupuri de elevi care Iaciliteaz procesul de nvtare. Aceast metod se poate aplica
pentru veriIicarea ntre colegi (veriIicri si evaluri ale lucrrilor ntre colegi), joc de rol
(elevii se ajut reciproc, iar proIesorul i ndrum pentru o nvtare eIicient).
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea se realizez n timpul parcurgerii modulului prin Iorme de veriIicare
continu a rezultatelor nvtrii.
Exist trei tipuri de evaluare: initial, Iormativ si sumativ.
Evaluarea initial are rolul de a veriIica dac elevul detine cunostintele si abilittile
necesare pentru a putea parcurge cu succes programul de Iormare.
Evaluarea formativ asigur proIesorului/Iormatorului Ieed back-ul procesului de
predare si nvtare. Prin aceast evaluare proIesorul cunoaste nivelul de dobndire a noilor
cunostinte si abilitti de ctre elev si dac acesta este pregtit pentru a nvta noi subiecte.
Evaluarea final a modulului sau evaluarea sumativ oIer inIormatii asupra
ndeplinirii criteriilor de realizare a cunostintelor, abilittilor si atitudinilor si veriIic dac au
Iost dobndite toate rezultatele nvtrii asociate modulului. Evaluarea va cuprinde si
activitti practice n care se va urmri dac elevul este capabil s lucreze n echip, s rezolve
o problem, s Iac o prezentare, s scrie un raport.
Autoevaluarea este una din metodele care capt o extindere tot mai mare datorit
Iaptului c elevii si exprim liber opinii proprii, si sustin si motiveaz propunerile.
Autoevaluarea i evaluarea in perechi
ProIesorul va explica ntotdeauna ce se asteapt de la evaluarea sumativ si va discuta
si agreea cu elevii contextul de evaluare pentru o ncheiere cu succes a modulului.
ProIesorul i va ncuraja pe elevi s se autoevalueze sau s se evalueze unul pe cellalt.
ProIesorul va pstra toate evidentele evalurii pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor
nvtrii din standardul de pregtire si din curriculum.
Probele de evaluare si autoevaluare pot Ii concepute sub Iorm de Iise de observatie,
Iise de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
ProIesorul de specialitate va Iolosi instrumente si metode de evaluare diverse,
corespunztoare si adaptate stilurilor de nvtare ale elevilor, n Iunctie de continutul
modulului, de posibilittile si resursele unittilor scolare si nu n ultimul rnd, n concordant
cu propria lor personalitate.
10
Pe parcursul parcurgerii modulului elevul trebuie s Iie supus evalurii prin probe de
evaluare diIerite, n momente diIerite, iar rezultatul Iinal al evalurii (atingerea
competentelor) va avea n vedere progresul realizat de acesta.
Pentru a promova modulul, elevii trebuie s demonstreze c pot ntruni toate
criteriile asociate cu toate rezultatele.
Instrumente de evaluare recomandate:
Tema. Materii prime de origine vegetal
1.Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere dual
ncercui(i litera A dac afirma(iile sunt adevrate yi F dac afirma(iile sunt false.
1. A F Grul, Iina, porumbul, orzul, orezul si secara sunt cereale.
2. A F Legumele si Iructele pot Ii consumate numai dup o prealabil prelucrare.
3. A F Legumele reprezint materia prim de baz pentru obtinerea conservelor.
R: 1-A; 2-F; 3-A.
1.2 De tip pereche
Face(i coresponden(a dintre cifrele din coloana A care indic legume yi literele din
coloana B care indic pr(ile comestibile ale acestora.
A-- metode de separare B-- aparate pentru separare
1. mazre
2. conopid
3. ceap
4. cartoIul
a. tuberculi
b. rdcin
c. inIlorescent
d. bulbi
e. Iruct
R: 1-e; 2-c; 3-d; 4-a.
1.3 Cu alegere multipl
ncercui(i litera corespunztoare rspunsului corect:
Plantele oleaginoase constitue materia prim pentru Iabricarea:
a. zahrului;
b. uleiului;
c. tigaretelor.
R: b
2. Itemi semiobiectivi
2.1 Cu rspuns scurt
Denumiti dou Iructe smburoase.
R: visine; prune.
11
2.2 De completare
Completa(i spa(iile libere din textul de mai jos astfel nct afirma(iile s capete
valoare de adevr:
Grul reprezint cereala destinat aproape n exclusivitate pentru obtinerea
.......necesare obtinerii produselor de ........
R: Iinii; paniIicatie
2.3 ntrebri structurate
Se d urmtoarea schem incomplet care reprezint structura strugurelui.
semin(e
pieli(
strugure
ciorchine
a. Denumiti componentele 1 si 2.
b. Explicati rolul pielitei.
c. Indicati dou domenii de utilizare a ciorchinilor.
R: a. 1-boabe; 2-miez.
b. de protejare a miezului.
c. Iurajarea animalelor, drept combustibili
1
2
12
FI$ DE EVALUARE
Tema: Materii prime de origine vegetal
Lec(ia: Analiza senzorial a cerealelor
Nr.
crt
Etapele de lucru Punctaj
propus
Punctaj
ob(inut
1. Explic principiul metodei la determinarea caracteristicilor
senzoriale ale cerealelor.
2. Alege din trusa de laborator materialele necesare eIecturii
analizei senzoriale a cerealelor
3. Analizeaz culoarea probei de cereale
4. Analizeaz mirosul probei de cereale
5. Analizeaz gustul probei de cereale
6, Compar rezultatele obtinute cu valorile din standard
7. Formuleaz concluzii
8. Timp de lucru 15 min.
TOTAL
ProIesorul va Iolosi instrumente si metode de evaluare diverse, date de propria lui
personalitate, de particularittile individuale ale celor Iormati, ct si de resursele materiale de
care dispune scoala.
8. Bibliografia
1. Barariu I. , s.a, Materii prime i materiale folosite in industria alimentar, Ed. Didactic si
Pedagogic, Bucuresti, 1992
2. Milcu V., Nichita M.L., s.a, Pregtire de ba: in industria alimentar, Ed. Oscar Print,
Bucuresti, 2000
3. Nichita L.M., s.a., Manual pentru cultura de specialitate, industria alimentar, Ed. Oscar
Print, Bucuresti, 2004
4. Nichita L.M., s.a., Manual pentru pregtire practic, industria alimentar, Ed. Oscar Print,
Bucuresti, 2000
13
MODULUL II: OPERATII $I UTILA1E N INDUSTRIA ALIMENTAR
1. Not introductiv
Modulul Opera(ii yi utilaje n industria alimentar Iace parte din cultura de
specialitate pentru domeniul Industrie alimentar, pregtire de baz, clasa a IX-a liceu
tehnologic si are alocat un numr de 72 de ore, din care instruire practic 18 ore, conIorm
planului de nvtmnt.
Acest modul reuneste unittile de competent din standerdele de pregtire proIesional
de nivel 1 si 2: Transportul materiilor prime, semiIabricatelor si a produselor Iinite,
Mruntirea materiilor de origine vegetal si animal, Separarea amestecurilor, Amestecarea
materialelor din SPP-urile caliIicrilor din domeniul Industrie alimentar de nivel 1 si
Prelucrarea termic a materiilor prime din SPP-urile caliIicrilor din domeniul Industrie
alimentar de nivel 2.
Aspectele speciIice Iiecrei caliIicri privitoare la operatiile si utilajele din industria
alimentar vor Ii studiate si aproIundate la modulele de specialitate n cadrul stagiilor de
practic de la agentul economic.
2. Unit(ile de competen(e/ rezultate ale nv(rii la care se refer modulul
Unit(ile de competen(/ rezultate ale nv(rii de nivel 1:
Transportul materiilor prime, a semifabricatelor yi a produselor finite
EIectueaz transportul materialelor Iluide.
EIectueaz transportul materialelor solide.
Realizeaz transportul pneumatic.
Mrun(irea materiilor de origine vegetal yi animal
DeIineste operatia de mruntire
Execut mruntirea materialelor cu duritate mare
Realizeaz mruntirea materialelor cu duritate medie
Mruntirea materialelor cu consistent mare
Separarea amestecurilor
Prezint metodele de separare a amestecurilor
Separ prin sortare materialele solide
EIectueaz operatii de separare a amestecurilor eterogene lichide si gazoase
Amestecarea materialelor
Realizeaz amestecarea materialelor solide;
Execut amestecarea materiale pstoase;
14
Realizeaz amestecarea n mediu lichid
Unit(ile de competen(/rezultate ale nv(rii de nivel 2:
Prelucrarea termic a materiilor prime
Descrie modurile de transIer de cldur
Execut operatii care asigur conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate si
coborte
EIecueaz operatii care asigur conservarea prin reducerea umidittii
Execut operatia de condensare
Realizeaz operatia de distilare
15
DENUMIREA MODULULUI OPERATII $I UTILA1E N INDUSTRIA ALIMENTAR
Cunoytin(e Deprinderi Criteriile de evaluare
Rezultatul nvtrii 1. Utilizeaz termeni specifici unui proces tehnologic
Termeni speciIici unui proces
tehnologic.
Operatii unitare- clasiIicare.
Utilizarea termenilor speciIici unui proces tehnologic
IdentiIicarea tipului de operatii
Explicarea termenilor speciIici unui proces
tehnologic (materii prime, subproduse, deseuri,
operatie, proces tehnologic, schem de Iabricatie)
ClasiIicarea operatiilor unitare dup natura
transIormrii materiei prime; n Iunctie de schimbarea
strii materialelor
Rezultatul nvtrii 2. Efectueaz transportul materialelor fluide
Pompe pentru transportul
materialelor Iluide
Tipuri de pompe pentru transportul
Iluidelor (centriIug, cu roti dintate,
suIlant cu pistoane rotative)
Alegerea tipului de pomp n Iunctie de
caracteristicile materialelor de transportat
Executarea manevrelor de pornire-oprire
ClasiIicarea tipurilor de pompe (dup natura
Iluidului transportat si din punct de vedere
constructiv)
Enumerarea reperelor pompelor
Explicarea modului de Iunctionare a pompelor
Alegerea tipului de pomp n Iunctie de
caracteristicile materialelor de transportat
Rezultatul nvtrii 3. Efectueaz transportul materialelor solide
Transportoare pentru materiale
solide
Mijloace de transport pentru
materiale solide (planul nclinat,
tobogane, jgheaburi, banda
transportoare, elevatorul si
transportorul elicoidal)
Alegerea aparatului/utilajului/instalatiei de transport,
n Iunctie de caracteristicile materialelor transportate
Executarea manevrelor de pornire-oprire si reglare ai
unor parametri ai utilajului/instalatiei de transport
ClasiIicarea transportoarelor pentru materiale solide

(dup natura Iortelor care realizeaz transportul)
IdentiIicarera reperelor transportoarelor pentru
materiale solide
Explicarea modului de Iunctionare a transportoarelor
pentru materiale solide
Alegerea aparatului/utilajului/instalatiei de transport
16
Rezultatul nvtrii 4. Realizeaz transportul pneumatic
Principiul de realizare a
transportului pneumatic
Instalatii de transport pneumatic
IdentiIicarea aparatelor din cadrul unei instalatii de
transport pneumatic
Explicarea principiului de realizare a transportului
pneumatic (prin aspiratie si reIulare)
IdentiIicarea reperelor transportoarelor pneumatice
Explicarea modului de Iunctionare a transportoarelor
pneumatice
Rezultatul nvtrii 5. Defineyte opera(ia de mrun(ire

DeIinitia operatiei si a gradului de
mruntire
Metode si procede de mruntire
Calcularea gradului de mruntire DeIinirea operatiei de mruntire
DeIinirea gradului de mruntire
Descrierea metodelor si procedeelor de mruntire
Rezultatul nvtrii 6. Execut mrun(irea materialelor cu duritate mare
Constructia si modul de Iunctionare
a utilajelor pentru mruntirea
materialelor cu duritate mare:
concasorul (granulatorul) cilindric,
moara cu ciocane
Recunoasterea utilajului n Iunctie de caracteristicile
materialului de mruntit si dimensiunea Iinal a
produsului
IdentiIicarea reperelor utilajelor pentru mruntirea
materialelor cu duritate mare
Explicarea modului de Iunctionare a utilajelor pentru
mruntirea materialelor cu duritate mare
Rezultatul nvtrii 7. Realizeaz mrun(irea materialelor cu duritate medie

materialelor cu duritate medie
(valtul automat)
Recunoasterea utilajului n Iunctie de caracteristicile
materialului de mruntit si dimensiunea Iinal a
produsului
IdentiIicarea reperelor utilajului pentru mruntirea

materialelor cu duritate medie
Explicarea modului de Iunctionare a utilajului pentru
mruntirea materialelor cu duritate medie
Rezultatul nvtrii 8. Realizeaz mrun(irea materialelor cu consisten( mare
materialelor cu consistent mare
(masina de tiat legume, volI, cuter)
Recunoasterea utilajelor pentru mruntirea
IdentiIicarea reperelor utilajelor pentru mruntirea
mruntirea materialelor cu consistent mare
17
Rezultatul nvtrii 9. Prezint metodele de separare a amestecurilor
Metode de separare a amestecurilor
Principii pe baza crora se
realizeaz separarea amestecurilor
IdentiIicarea metodelor de separare a
amestecurilor
Explicarea principiilor care stau la baza metodelor
de separare (separarea dup diIerenta de mrime, dup
proprietti aerodinamice, dup mrime si Iorm,
separarea pneumatic, separarea magnetic, separarea
prin sedimentare, separarea prin Iiltrare, separarea
prin centriIugare)
Caracterizarea metodelor de separare a amestecurilor
Rezultatul nvtrii 10. Separ prin sortare materialele solide
a utilajelelor Iolosite pentru
separarea amestecurilor solide
(tararul, triorul cilindric, separatorul
electromagnetic, sitele)
IdentiIicarea utilajului de separare n Iunctie de
caracteristicile amestecului
Prezentarea utilajelor care realizeaz separarea
materialelor solide n Iunctie de caracteristicile
amestecului
IdentiIicarea reperelor utilajelor pentru separarea
amestecurilor solide
separarea amestecurilor solide
Rezultatul nvtrii 11. Efectueaz opera(ii de separare a amestecurilor eterogene lichide yi gazoase
Separarea amestecurilor eterogene
lichide si gazoase. Factori:
-pentru sedimentare. concentratia
suspensiei, mrimea si structura
Iazei solide, concentratia n
electroliti, temperatura suspensiei
-pentru filtrare. diIerenta de
presiune, materialul Iiltrant,
granulatia particulelor, grosimea
stratului de precipitat, viteza si
temperatura amestecului
a utilajelelor Iolosite pentru
separarea amestecurilor eterogene
lichide si gazoase:
-utilafe pentru sedimentare. camere
de desprIuire, decantoare pentru
Recunoasterea utilajului de separare n Iunctie de
Alege aparatul/utilajul de separare n Iunctie de
operatia tehnologic si caracteristicile amestecului de
separat
Descrierea Iactorilor care inIluenteaz operatiile de
separare a amestecurilor eterogene lichide si gazoase
IdentiIicarea reperelor utilajelor pentru separarea

amestecurilor eterogene lichide si gazoase
separarea amestecurilor eterogene lichide si gazoase
18
amestecuri lichid-solid, decantoare
pentru amestecuri lichid-lichid;
-utilafe pentru filtrare. Iiltre pentru
amestecuri eterogene gazoase, Iiltre
pentru amestecuri eterogene lichide
-utilafe pentru centrifugare.
centriIuge decantoare verticale,
centriIuge Iiltrante, centriIuge Ir
elemente n miscare
Rezultatul nvtrii 12. Realizeaz amestecarea materialelor solide
Metode de amestecare
a aparatelor/utilajelelor Iolosite
pentru amestecarea materialelor
solide (amestector elicoidal
orizontal, vertical, amestectoare cu
miscare de rotatie)
IdentiIicarea utilajului de amestecare n Iunctie de
Prezentarea metodelor de amestecare
IdentiIicarea reperelor utilajelor pentru amestecarea
materialelor solide
amestecarea materialelor solide
Rezultatul nvtrii 13. Execut amestecarea materiale pstoase
pentru amestecarea materialelor
pstoase (amestectoare cu brat
ramiIicat si cuva mobil, cu cuv
dubla)
IdentiIicarea reperelor utilajelor pentru amestecarea
materialelor pstoase
amestecarea materialelor pstoase
Rezultatul nvtrii 14. Realizeaz amestecarea n mediu lichid
pentru amestecarea n mediu lichid
(amestectoare pneumatice, cu
recircularea lichidului, cu
amestectoare cu brate)
caracteristicile amestecului IdentiIicarea reperelor amestectoarelor n mediu
lichid
Explicarea modului de Iunctionare a
amestectoarelor n mediu lichid
19
Rezultatul nvtrii 15. Descrie modurile de transfer de cldur
Notiunea de cldur
Moduri prin care se realizeaz
transIerul de cldur
Agenti termici utilizati n industria
alimentar
IdentiIicarea modurilor de transIer de cldur
IdentiIicarea agentilor termici
Prezentarea modurilor de transIer de cldur:
conductie, convectie radiatie, mixt
IdentiIicarea modurilor de transIer de cldur n
diIerite utilaje
ClasiIicarea agentilor termici (de nclzire si rcire,
agenti IrigoriIici)
Descrierea agentilor termici
Rezultatul nvtrii 16. Execut opera(ii care asigur conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate yi coborte
Operatii care asigur conservarea cu
ajutorul temperaturilor ridicate si
coborte
EIectele operatiilor care asigur
conservarea cu ajutorul
temperaturilor ridicate si coborte
asupra microorganismelor
Constructia aparatelor/ instalatiilor
care asigur conservarea cu ajutorul
(schimbtorul de cldur cu plci,
cu manta, multitubular,
pasteurizatorul tunel)
Modul de Iunctionare a
aparatelor/utilajelor/instalatiilor
care asigur conservarea cu ajutorul
IdentiIicarea aparatului/ instalatiei n Iunctie de
caracteristicile operatiei care asigur conservarea cu
ajutorul temperaturilor ridicate si coborte
ClasiIicarea operatiilor care asigur conservarea cu
ajutorul temperaturilor ridicate si coborte (nclzire,
rcire, pasteurizare, sterilizare, reIrigerare, congelare)
Explicarea eIectelor operatiilor care asigur
conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate si
coborte asupra microorganismelor (bactericid,
bacteriostatic)
IdentiIicarea reperelor aparatelor/instalatiilor care
asigur conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate
si coborte
aparatelor/instalatiilor care asigur conservarea cu
ajutorul temperaturilor ridicate si coborte
Rezultatul nvtrii 17. Efecueaz opera(ii care asigur conservarea prin reducerea umidit(ii
Operatii care asigur conservarea
prin reducerea umidittii
Scopurile operatiei de concentrare
Mecanismul operatiei de uscare
ClasiIicarea operatiilor care asigur conservarea prin
reducerea umidittii (concentrare prin vaporizare,
uscare)
Prezentarea scopurilor operatiei de concentrare si
20
Constructia aparatelor/ instalatiilor
care asigur conservarea prin
reducerea umidittii (instalatiile de
concentrare cu simplu eIect si cu
eIect multiplu, usctorul n strat
Iluidizat, turnul de uscare)
Modul de Iunctionare a instalatiilor
care asigur conservarea prin
reducerea umidittii
Recunoasterea aparatului/instalatiei n Iunctie de
caracteristicile operatiei unitare termice
uscare
Explicarea mecanismului operatiei de uscare
IdentiIicarea reperelor aparatelor/instalatiilor care
asigur conservarea prin reducerea umidittii
aparatelor/instalatiilor care asigur conservarea prin
reducerea umidittii
Rezultatul nvtrii 18. Execut opera(ia de condensare
Scopurile operatiei de condensare
Constructia condensatoarelor
(condensatorul cu sicane si talere,
condensatorul multitubular)
Modul de Iunctionare a
condensatoarelor
Recunoasterea aparatului n Iunctie de caracteristicile
operatiei de condensare
Prezentarea scopurilor operatiei de condensare
ClasiIicarea aparatelor de condensare
IdentiIicarea reperelor condensatoarelor
condensatoarelor
Rezultatul nvtrii 19. Realizeaz opera(ia de distilare
Principiul realizrii operatiei de
distilare
Metode de distilare
Constructia instalatiilor de distilare
si rectiIicare (cu blaz de distilare,
instalatia de rectiIicare)
Modul de Iunctionare a instalatiilor
de distilare si rectiIicare
IdentiIicarea instalatiilor de distilare
IdentiIicarea instalatiilor de rectiIicare
Explicarea principiului realizrii operatiei de
distilare
Descrierea metodelor de distilare
IdentiIicarea instalatiilor de distilare
IdentiIicarea instalatiilor de rectiIicare
21
Nivelul
Valoarea creditului
Probe de evaluare
Cerin(e cu privire la evaluare
Curriculum-ul are la ba: Standardul de Pregtire Profesional.
rezultatelor nvtrii prevzute n standard. Se vor Iolosi metode de predare activ
participative.
nvtmnt pentru cele dou tipuri de instruire: teoretic si practic.
Se recomand ca orele de pregtire practic s se eIectueze cu grupe de 10-15 elevi.
Parcurgerea cronologic a con(inutului tematic:
Nr
crt
Con(inutul formrii Numr de ore
alocate
Total
ore
Pregtire
practic
1 Termeni speciIici unui proces tehnologic (materii prime, subproduse,
deseuri, operatie, proces tehnologic, schem de Iabricatie)
ClasiIicarea operatiilor unitare (dup natura transIormrii materiei
prime; n Iunctie de schimbarea strii materialelor)
3 -
2 Transportul materialelor fluide
ClasiIicarea pompelor: (dup natura Iluidului transportat si din punct de
vedere constructiv)
Pompe pentru transportul Iluidelor
(centriIug, cu roti dintate, suIlant cu pistoane rotative)
Transportul materialelor solide
ClasiIicarea transportoarelor pentru materiale solide (dup natura Iortelor
care realizeaz transportul)
Mijloace de transport pentru materiale solide (planul nclinat, tobogane,
jgheaburi, banda transportoare, elevatorul si transportorul elicoidal)
9 3
22
Transportul pneumatic
Principiul de realizare a transportului pneumatic
Instalatii de transport pneumatic
3 Opera(ia de mrun(ire
DeIinitia operatiei si a gradului de mruntire
Metode si procede de mruntire
Mrun(irea materialelor cu duritate mare
Constructia si modul de Iunctionare a utilajelor pentru mruntirea
materialelor cu duritate mare (concasorul, granulatorul cilindric, moara cu
ciocane)
Mrun(irea materialelor cu duritate medie
materialelor cu duritate medie (valtul automat)
Mrun(irea materialelor cu consisten( mare
materialelor cu consistent mare (masina de tiat legume, volI, cuter)
11 3
4 Metode de separare a amestecurilor
Principii pe baza crora se realizeaz separarea amestecurilor (separarea
dup diIerenta de mrime, dup proprietti aerodinamice, dup mrime si
Iorm, separarea pneumatic, separarea magnetic, separarea prin
sedimentare, separarea prin Iiltrare, separarea prin centriIugare)
Separarea prin sortare a materialelor solide
Constructia si modul de Iunctionare a utilajelelor Iolosite pentru separarea
amestecurilor solide (tararul, triorul cilindric, separatorul electromagnetic,
sitele)
Opera(ii de separare a amestecurilor eterogene lichide yi gazoase
-Factorii care inIluenteaz separarea amestecurilor eterogene lichide si
gazoase:
Sedimentarea. Concentratia suspensiei, mrimea si structura Iazei solide,
concentratia n electroliti, temperatura suspensiei
Filtrarea. DiIerenta de presiune, materialul Iiltrant, granulatia particulelor,
grosimea stratului de precipitat, viteza si temperatura amestecului
-Constructia si modul de Iunctionare a utilajelelor Iolosite pentru separarea
amestecurilor eterogene lichide si gazoase:
Sedimentare. Camere de desprIuire, decantoare pentru amestecuri lichid-
solid, decantoare pentru amestecuri lichid-lichid;
Filtrare. Filtre pentru amestecuri eterogene gazoase, Iiltre pentru amestecuri
eterogene lichide
Centrifugare: CentriIuge decantoare verticale, centriIuge Iiltrante,
centriIuge Ir elemente n miscare
15 3
5 Amestecarea materialelor solide
Metode de amestecare
Constructia si modul de Iunctionare a aparatelor/utilajelelor Iolosite pentru
amestecarea materialelor solide (amestector elicoidal orizontal, vertical,
amestectoare cu miscare de rotatie)
Amestecarea materiale pstoase
amestecarea materialelor pstoase (amestectoare cu brat ramiIicat si cuva
mobil, cu cuv dubla, cu cuv rabatabil, mixere)
Amestecarea n mediu lichid
amestecarea n mediu lichid (amestectoare pneumatice, cu circularea
lichidului, cu amestectoare cu brate si cu elice)
7 3
6
Moduri de transfer de cldur
Notiunea de cldur
Moduri prin care se realizeaz transIerul de cldur
Agenti termici utilizati n industria alimentar
Opera(ii care asigur conservarea cu ajutorul temperaturilor
ridicate yi coborte
Operatii care asigur conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate si
coborte (nclzire, rcire, pasteurizare, sterilizare, reIrigerare, congelare)
EIectele operatiilor care asigur conservarea cu ajutorul temperaturilor
27 6
23
ridicate si coborte asupra microorganismelor (bactericid, bacteriostatic)
Constructia aparatelor/ instalatiilor care asigur conservarea cu ajutorul
temperaturilor ridicate si coborte (schimbtorul de cldur cu plci, cu
manta, multitubular, pasteurizatorul tunel)
Modul de Iunctionare a aparatelor/utilajelor/instalatiilor care asigur
conservarea cu ajutorul temperaturilor ridicate si coborte
Opera(ii care asigur conservarea prin reducerea umidit(ii
Operatii care asigur conservarea prin reducerea umidittii (concentrare prin
vaporizare, uscare)
Scopurile operatiei de concentrare
Mecanismul operatiei de uscare
Constructia aparatelor/ instalatiilor care asigur conservarea prin reducerea
umidittii (instalatiile de concentrare cu simplu eIect si cu eIect multiplu,
usctorul n strat Iluidizat, turnul de uscare)
Modul de Iunctionare a instalatiilor care asigur conservarea prin reducerea
umidittii
Opera(ia de condensare
Scopurile operatiei de condensare
Constructia condensatoarelor (condensatorul cu sicane si talere,
condensatorul multitubular)
Modul de Iunctionare a condensatoarelor
Opera(ia de distilare
Principiul realizrii operatiei de distilare
Metode de distilare
Constructia instalatiilor de distilare si rectiIicare (cu blaz de distilare,
instalatia de rectiIicare)
Modul de Iunctionare a instalatiilor de distilare si rectiIicare
TOTAL 72 18
Numrul de ore alocat pe teme este orientativ, rmnnd la latitudinea cadrului didactic s
Iac distributia n Iunctie de speciIicul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului
economic.
Formarea unor deprinderi de lucru individuale si n echip, asumarea de
responsabilitti, stimularea curiozittii, imaginatiei, perseverentei, ncrederii n Iortele proprii
prin activittile desIsurate, vor Ii posibile numai dac activittile se vor desIsura ntr-un
spatiu adecvat. Pregtirea teoretic se va desIsura n sli de clas sau cabinete tehnologice
iar pregtirea practic n atelierele scoal sau la agentii economici.
ntreg demersul didactic depus de cadrul didactic n procesul de predare-nvtare,
trebuie s Iie Iocalizat pe Iormarea rezultatelor nvtrii generale si specializate cerute de
domeniul pregtirii de baz n Industria alimentar. Aceasta se poate realiza numai printr-o
proiectare riguroas a activittii didactice, prin Iolosirea celor mai adecvate metode si
mijloace de nvtmnt necesare unei pregtiri perIormante n domeniu.
Fiecare lectie poate beneIicia de Iolosirea a dou - trei metode de nvtmnt, n
Iunctie de ce se doreste a se Iorma, precum si de mijloacele didactice adecvate.
24
Exist numeroase metode yi procedee didactice de predare - nvtare n care
activitatea didactic este centrat pe elev si care pot Ii Iolosite n scopul Iormrii rezultatelor
nvtrii. n selectarea lor trebuie s se tin seama de continuturi si nu n ultimul rnd, de
stilurile de nvtare ale elevilor (vizual, auditiv sau practic).
Metode ca: studiul de caz, nvtarea prin descoperire, problematizarea, exercitiul,
demonstratia au eIicient maxim n procesul de nvtare, stimuleaz gndirea logic, cauzal,
analitic, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.
Evaluarea poate Ii: initial, Iormativ si sumativ.
Evaluarea ini(ial are rolul de a veriIica dac elevul detine cunostintele si abilittile
Evaluarea final a modulului sau evaluarea sumativ veriIic dac au Iost
dobndite toate rezultatele nvtrii asociate modulului. Evaluarea va cuprinde si activitti
practice n care se va urmri dac elevul este capabil s lucreze n echip, s rezolve o
problem, s Iac o prezentare s scrie un raport. Functie de speciIicul modulului, aceast
evaluare poate Ii Icut printr-un portoIoliu sau miniproiect/proiect. Evaluarea Iinal a
modulului va ncorpora de asemenea si evaluarea acelor competente cheie care se dezvolt n
cadrul modulului mpreun cu competentele tehnice speciIice acestuia (de exemplu: utilizarea
IT, comunicarea n limba matern sau n limba strin, competente de calcul matematic etc).
Aceste competente vor ajuta elevul pentru nvtarea pe tot parcursul vietii.
Autoevaluarea yi evaluarea n perechi
si agreea cu elevii contextul de evaluare pentru o ncheiere cu succes a modulului.
criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la ndeplinire exercitii practice,
proiecte, teme de lucru si/sau probleme care constituie evaluarea modulului.
25
Evaluarea se poate realiza Iolosind Iise de observatie, Iise de autoevaluare, teste de
evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemple:
Tema: Separarea sistemelor eterogene
1.Itemi obiectivi
1.4 Cu alegere dual
1. A F Sistemele eterogene sunt Iormate dintr-o singur Iaz.
2. A F Sedimentarea are loc sub inIluenta Iortei gravitationale.
3. A F Filtrul cu saci este Iolosit pentru separarea sistemelor eterogene gaz-solid.
4. A F Laptele este un sistem eterogen solid-lichid.
R: 1-F; 2-A; 3-A; 4-F.
1.5 De tip pereche
Face(i coresponden(a dintre cifrele din coloana A care indic metode de separare yi
literele din coloana B care indic aparate pentru separare.
A-- metode de separare B-- aparate pentru separare
5. sedimentarea
6. centriIugarea
7. Iiltrarea
a. Iiltrul deschis
b. camera de desprIuire
c. centriIuga Iiltrant
d. elevatorul
R: 1-b; 2-c; 3-a.
Filtrele cu rame si plci lucreaz:
a. la presiunea atmosIeric;
b. sub presiune;
c. sub depresiune.
R: b
2.1 Cu rspuns scurt
Precizati categoria metodelor prin care pot Ii separate sistemele eterogene.
R: Metode mecanice
2.4 De completare
Completa(i spa(iile libere din textul de mai jos astfel nct afirma(iile s capete
valoare de adevr:
Fazele unui sistem eterogen se numesc Iaza discontinu sau..................., respectiv Iaza
continu sau mediu de ........................
R: dispersat; dispersie.
26
Imaginea alturat reprezint un
vas florentin simplu.
a. Denumiti reperele 2 si 3.
b. Explicati pozitia de amplasare
a conductei de alimentare cu
emulsie 4.
c. Indicati racordul prin care se
evacueaz Iaza cu densitate
mare.
R: a. 1- racord evacuare Iaz cu densitate mic;
b. conducta de alimentare cu emulsie se amplaseaz acolo unde se va stabili nivelul
de separare dintre cele dou lichide, pentru ca, att Iaza cu densitate mare, ct si Iaza cu
densitate mic s parcurg drumul minim n vederea separrii;
c. 1
FI$ DE OBSERVARE
Tema: Separerea prin centrifugare
Lec(ia: Deservirea centrifugei filtrante
Opera(ii/Faze Da Nu
nc
Obser-
va(ii
Alimentarea centrifugei
Porneste centriIuga la vitez mic
Coboar jgheabul de alimentarecu amestec eterogeen L-S
Deschide registrul de la transportorul de amestec
nchide registrul
Curt jgheabul
Ridic jgheabul
nchide capacele
Centrifugarea
Aduce tamburul la turatia maxim
Splarea
Schimb dispozitivul de evacuare pe jgheabul de Iiltrat diluat
Deschide ventilul de ap
nchide ventilul de ap
Oprirea yi descrcarea
Trece centriIuga pe vitez inIerioar
Frneaza centriIuga
Introduce plugul si taie stratul inIerior de Iiltrat
Deschide complet centriIuga
Fisa de observare poate Ii utilizat n diIerite momente ale lectiei de instruire practic,
drept Iis de lucru, de evaluare sau autoevaluare.
1 2 3
4
S
27
Cadrul didactic va Iolosi instrumente si metode de evaluare diverse, n Iunctie de
propria-i personalitate, de particularittile individuale ale celor Iormati, de resursele
materiale de care dispune scoala.
8. Bibliografia
Milcu V., Nichita M.L., s.a, Pregtire de ba: in industria alimentar (teorie i practic),
Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2000
Petculescu E., Teleoac R., OnoIrei I. Procese si aparate n industria alimentar, EDP
Bucuresti, 1991
28
MODULUL III: SNTATEA $I SECURITATEA MUNCII
1. Not introductiv
Modulul Sntatea yi securitatea muncii Iace parte din cultura de specialitate pentru
domeniile de pregtire de baz, clasa a IX-a liceu tehnologic si are alocat un numr de ore
conIorm planului de nvtmnt. Acest modul reuneste unittile de competente cheie Igiena yi
securitatea muncii din standardele de pregtire de nivel 1 si 2 de caliIicare si ca urmare
vizeaz competente general valabile n orice domeniu de pregtire de baz. Aspectele
speciIice privitoare la securitatea si sntatea n munc vor Ii precizate la modulele de
specialitate, unde vor Ii prezentate cerintele Iiecrui loc de munc sau ale Iiecrei tehnologii si
echipament.
2. Unitatea/ Unit(ile de competen(e/ rezultate ale nv(rii la care se refer
modulul
- Igiena si securitatea muncii - nivel 1
- Igiena si securitatea muncii - nivel 2
29
DENUMIREA MODULULUI: SNTATEA $I SECURITATEA MUNCII
Rezultatul nvtrii 1: Numeyte factorii de risc yi bolile profesionale la locul de munc
Factori de risc: agenti patogeni,
substante toxice, substante
explosive, Iactori de climat
(temperatur, umiditate, curenti de
aer), vibratii, zgomote, radiatii etc.
Risc de mbolnvire, risc de
accidentare, risc de invaliditate
Boli proIesionale: boli ale cilor
respiratorii, boli ale pielii, aIectiuni
ale diIeritelor organe de simt, boli
interne
IdentiIicarea Iactorilor de risc si a
bolilor proIesionale la locul de
munc
1. Prezentarea Iactorilor de risc n
Iunctie de speciIicul locului de munc
2. Descrierea riscului practicrii unei
caliIicri
3. Asocierea Iactorilor de risc cu bolile
proIesionale n Iunctie de speciIicul
locului de munc
Rezultatul nvtrii 2: Ia msuri pentru reducerea factorilor de risc
Msuri pentru reducerea Iactorilor
de risc: agenti patogeni, substante
toxice, substante explosive, Iactori
de climat (temperatur, umiditate,
curenti de aer), vibratii, zgomote,
radiatii, etc.
Raportarea prezentei Iactorilor de
risc sau a situatiilor de munc care
prezint pericol pentru securitatea
si sntatea lucrtorilor
Raportarea deIicientelor sistemelor
de protectie
1. Enumerarea Iactorilor de risc pentru
Iiecare loc de munc
2. Descrierea consecintelor riscurilor
identiIicate.
Rezultatul nvtrii 3: Aplic legisla(ia yi reglementrile privind securitatea yi sntatea la locul de munc, prevenirea yi
stingerea incendiilor
Termeni si deIinitii speciIice
Politica de sntate si securitate a
muncii - Legea securittii si
Utilizarea termenilor si expresiilor
speciIice domeniului.
nsusirea si respectarea legislatiei
1. IdentiIicarea persoanelor
responsabile cu sntatea si
securitatea la locul de munc
30
snttii n munc
Responsabilitti generale si
speciIice: ale angajatorilor,
angajatilor, managementului
ntreprinderii, inspectiei muncii,
autorittilor locale etc.
Mijloace de protectie: echipamente
de protectie speciIice locului de
munc
din domeniul securittii si snttii
n munc si a msurilor de aplicare
a acestora.
Utilizarea corect a echipamentului
individual de protectie
2. Prezentarea regulilor speciIice
privitoare la sntatea si securitatea
muncii descrise de reglementrile
de la locul de munc
3. Descrierea echipamentelor de
protectie speciIice locului de munc
Rezultatul nvtrii 4: Acord primul ajutor n caz de accident
ManiIestri de alterare a strii de
sntate produse n caz de accident:
stri de ameteal, lesin, stop cardio
respirator, stri de great, hemoragii
etc.
Trusa de prim ajutor
Msuri de prim ajutor
Anuntarea situatiilor de accident si
incidentelor
Acordarea primului ajutor Iolosind
trusele de prim ajutor
1. Descrierea eIectelor determinate
de accidentele de munc
2. Descrierea ustensilelor din trusa de
prim ajutor
3. Descrierea metodelor de prim
ajutor
Rezultatul nvtrii 5: Aplic regulile de sntate yi igien individual la locul de munc
Reguli de igien: igiena corporal,
igiena vestimentatiei, igiena
alimentatiei
Materiale de ntretinere a igienei:
materiale igienico-sanitare, produse
cosmetice, alimente de protectie
Consecinte ale nerespectrii
regulilor de igien: intoxicatii,
toxiinIectii alimentare, boli
parazitare, dermatoze etc.
Aplicarea regulilor de igien
individual la locul de munc
Utilizarea materialelor de igien
individual la locul de munc
1. Prezentarea regulilor de igien
2. Caracterizarea materialelor de
ntretinere a igienei
3. Descrierea consecintelor
nerespectrii regulilor de igien
La baza elaborrii programei a stat Standardul de Pregtire ProIesional care
contine:
Nivelul
Valoarea creditului
Probe de evaluare
Curriculum-ul are la ba: Standardul de Pregtire Profesional.
Se recomand ca orele de pregtire practic s se eIectueze de ctre proIesorul de
specialitate tehnic (inginer industrie alimentar), cu grupe de 10-15 elevi.
Total Pregtire
practic
Factori de risc: agenti patogeni, substante toxice, substante
explosive, Iactori de climat (temperatur, umiditate, curenti
de aer), vibratii, zgomote, radiatii etc.
Risc de mbolnvire, risc de accidentare, risc de invaliditate
Boli proIesionale: boli ale cilor respiratorii, boli ale pielii,
aIectiuni ale diIeritelor organe de simt, boli interne
9 -
Termeni si deIinitii speciIice privind legislatia si
reglementrile privind securitatea si sntatea la locul de
munc, prevenirea si stingerea incendiilor
9 -
Politica de sntate si securitate a muncii- Legea securittii si

snttii n munc
Responsabilitti generale si speciIice: ale angajatorilor,
angajatilor, managementului ntreprinderii, inspectiei muncii,
autorittilor locale etc.
Mijloace de protectie: echipamente de protectie speciIice
locului de munc
ManiIestri de alterare a strii de sntate produse n caz de
accident: stri de ameteal, lesin, stop cardio respirator, stri
de great, hemoragii etc.
Trusa de prim ajutor
Msuri de prim ajutor
9 -
Reguli de igien: igiena corporal, igiena vestimentatiei,
igiena alimentatiei
Materiale de ntretinere a igienei: materiale igienico sanitare,
produse cosmetice, alimente de protectie
Consecinte ale nerespectrii regulilor de igien: intoxicatii,
toxiinIectii alimentare, boli parazitare, dermatoze etc.
9 -
Total ore: 36 -
Numrul de ore alocat pe teme este orientativ, rmnnd la latitudinea proIesorului s Iac
distributia n Iunctie de speciIicul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului
economic.
Pentru atingerea rezultatelor nvtrii, pregtirea teoretic se va desIsura n sli de
clas sau cabinete specializate dotate cu materiale, ustensile si aparatur speciIice activittilor
de nsusire si aplicare a normelor de sntate si securitate a muncii.
ntreg demersul didactic depus de proIesor n procesul de predare-nvtare trebuie s
Iie Iocalizat pe Iormarea rezultatelor nvtrii generale si specializate cerute de pregtirea de
baz n industria alimentar. Aceasta se poate realiza numai printr-o proiectare riguroas a
activittii didactice, prin Iolosirea celor mai adecvate metode si mijloace de nvtmnt
necesare unei pregtiri perIormante n domeniu.
Fiecare lectie beneIiciaz de Iolosirea a dou - trei metode, n Iunctie de ce se doreste
a se Iorma, precum si de mijloacele didactice adecvate.
Exist numeroase metode yi procedee didactice de predare - nvtare n care
activitatea didactic este centrat pe elev si care pot Ii Iolosite n scopul Iormrii rezultatelor
nvtrii. n selectarea lor trebuie s se tin seama de continuturi si nu n ultimul rnd, de

stilurile de nvtare ale elevilor (vizual, auditiv sau practic).
Exist trei tipuri de evaluare: initial, Iormativ si sumativ.
Evaluarea final a modulului sau evaluarea sumativ veriIic dac au Iost
dobndite toate rezultatele nvtrii asociate modulului. Evaluarea va cuprinde si activitti
practice n care se va urmri dac elevul este capabil s lucreze n echip, s rezolve o
problem, s Iac o prezentare s scrie un raport. n Iunctie de speciIicul modulului, aceast
evaluare poate Ii Icut printr-un portoIoliu sau miniproiect/proiect.
Competen(ele cheie
Evaluarea final a modulului va ncorpora de asemenea si evaluarea acelor
competente cheie care se dezvolt n cadrul modulului mpreun cu competentele tehnice
speciIice acestuia (de exemplu: utilizarea IT, comunicarea n limba matern sau n limba
strin, competente de calcul matematic etc). Aceste competente vor ajuta elevul pentru
nvtarea pe tot parcursul vietii.
si agrea cu elevii contextul de evaluare pentru o ncheiere cu succes a modulului.

criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la ndeplinire exercitii practice,
proiecte, teme de lucru si/sau probleme care constituie evaluarea modulului.
TEMA: Accidente de munc
1. Itemi obiectivi
1.1 Cu alegere dual
Scrieji n dreptul afirmajiilor de mai jos litera A pentru rspuns adevrat yi litera F
pentru rspuns fals:
a. Echipamentul de protectie se schimb zilnic si ori de cte ori se murdreste.
b. n cazul unor arsuri usoare se spal imediat cu ap mult cel putin 15 minute si se
transport de urgent la spital.
c. Minile se sterg dup splare Iolosind sortul, halatul sau crpe de buctrie.
1.2 De asociere
Realizaji corespondenja prin sgeji ntre criteriile de clasificare din coloana A yi
accidentele de munc corespunztoare acestora, din coloana B.
A. Criteriul B. Accidente de munc
n Iunctie de gravitatea
accidentului
accidente electrice provocate de actiunea
curentului electric, ce poate provoca
arsuri si electrocutri
n Iunctie de numrul de persoane
implicate n accident
accidente mortale
n Iunctie de natura Iactorilor ce
determin accidentul
accidente individuale
boli proIesionale
Indicati rspunsul corect prin ncercuirea literei corespunztoare.
1. Declararea accidentului de munc se Iace de ctre:
a. persoana accidentat;
b. conductorul locului de munc;
c. colegii persoanei accidentate
d. conductorul unittii
2.1 Cu rspuns scurt
DeIiniti inocuitatea alimentelor.
2.2. De completare
Completaji spajiile libere cu informajia corect:
,...prin accident de munc se ntelege ..........(1)........... violent a organismului, precum si
..........(2)...........acut proIesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n
ndeplinirea activittilor de serviciu si car provoac ..........(3)........... temporar de munc de
cel putin 3 zile, ..........(4)........... ori deces.
3. Itemi subiectivi
3.1. Eseu structurat
Alctiti un eseu cu titlul Boli parazitare dup urmtorul plan:
deIinitia bolilor parazitare;
tipuri de paraziti;
eIectele bolilor parazitare;
msuri de igien recomandate pentru prevenirea bolilor parazitare.
EXEMPLUL 2
Rezultatul nv(rii: Numeyte factorii de risc yi bolile profesionale la locul de munc
Tema: Boli transmisibile prin alimente
Miniproiectul este o activitate care i solicit pe elevi:
S Iac o cercetare/documentare;
S realizeze miniproiectul propriu zis;
S prezinte public proiectul;
Etapele realizrii unui proiect:
Alegerea temei - exemplu: Contaminarea alimentelor cu microorgasnisme
patogene
PlaniIicarea activittii (pe perioada pacurgerii continutului aIerent miniproiectului)
Cercetarea propriu-zis pe baza planului dat de ctre proIesor (Iisa A)
Realizarea materialelor (colaje)
Elaborarea lucrrii
Prezentarea miniproiectului
Evaluarea
ntocmiti (grupe de 3 elevi) un miniproiect cu tema: Contaminarea alimentelor cu
microorgasnisme patogene, dup urmtoarea structur:
Fiya A.
Nr
crt
Agent patogen Sursa de
contami-
nare
Aliment
vehicul
Boala pe care o
provoac la om
Condi(ii de
supravie(uire
a micro-
organismului
Semnele
mboln-
virii
1. Salmonella
2. StaIilococcus
aureus
3. Clostridium
botulinum
4. Escherichia Coli
5 Clostridium
botulinum
6 Bacillus cereus
B. Prezentati imagini cu microorganismele sub Iorm de colaje.
Sugestii privind dovezile evalurii
Fisa de evaluare a miniproiectului trebuie s Iie elaborat conIorm contextului de realizare si
a abilittilor, cunostintelor si atitudinilor dobndite speciIicate n standard.
FI$A DE EVALUARE A MINIPROIECTULUI
Nume si prenume elevi.......................
Data evalurii.....
Punctaj.........
Evaluator..................................................
Unitatea de competen(: Igiena si securitatea muncii
Rezultatul nv(rii: Numeyte factorii de risc yi bolile profesionale la locul de munc
Tema: Boli transmisibile prin alimente
CRITERII Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3
a. Precizarea surselor de contaminare 10
SpeciIicarea alimentului vehicul 10
Punctaj partial 20
b. Prezentarea bolilor ce pot Ii
produse
Punctaj partial 10
c. Precizarea conditiilor de
supravietuire
a microorganismului:
- temperatur 5
- ph 5
- conditii de proliIerare 10
Punctaj partial 20
d. SpeciIicarea modalittii de
distrugere
- temperatur 10
- timp 10
Punctaj partial 20
e. Descrierea semnelor mbolnvirii
- perioad de incubatie 10
- simptome 10
CRITERII Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3

Punctaj partial 20
f. Prezentarea imaginilor
microorganismelor
(colaj)
Punctaj partial 10
Punctaj total 100
8. Bibliografia
1 Grmad G.,ndrumtor ethnic pentru ntretinerea igienic a ntreprinderilor din
industria alimentar, Ed. Tehnic, Bucuresti, 1970
2 Nichita L., Manual pentru pregtire practic Industrie alimentar, Scoala de arte si
meserii, cls. a IX- a, ed. Oscar Print, Bucuresti, 2004
3 ToIan C, Igiena si securitatea produselor alimentare, Ed. Agir, Bucuresti, 2001
MODULUL IV: MICROBIOLOGIA $I IGIENA N INDUSTRIA ALIMENTAR

1. Not introductiv
Modulul Microbiologia yi igiena n industria alimentar Iace parte din cultura de
specialitate pentru domeniul Industrie alimentar, pregtire de baz, clasa a IX-a liceu
tehnologic si are alocat un numr de 90 de ore conIorm planului de nvtmnt. Acest modul
reuneste competente din unittile de compente Depo:itarea materiilor prime i a produselor
finite si Ambalarea produselor din standardul de pregtire de nivel 1 si competente noi care se
regsesc n pregtirea general de la caliIicarea de nivel 3, Tehnician analize produse
alimentare. Aspectele speciIice privitoare la microbiologia si igiena n industria alimentar
vor Ii prezicizate la modulele de specialitate unde vor Ii prezentate cerintele Iiecrei
tehnologii.
2. Unitatea/Unit(ile de competen(e/rezultate ale nv(rii la care se refer modulul
Rezultatul nv(rii: IdentiIic grupele de microorganisme
IdentiIic rolul microorganismelor n industria alimentar
Unitatea de competen(: Depozitarea materiilor prime si a produselor Iinite
Rezultatul nv(rii: Pregteste depozitele
Unitatea de competen(: Ambalarea produselor
Rezultatul nv(rii: Igienizeaz ambalajele reIolosibile
39
DENUMIREA MODULULUI: MICROBIOLOGIA $I IGIENA N INDUSTRIA ALIMENTAR
Rezultatul nv(rii 1: Identific grupele de microorganisme
Bacterii, drojdii, mucegaiuri: clasiIicare
MorIologia microorganismelor: Iorm, dimensiuni
Fiziologia microorganismelor: nutritia, nmultirea
Examinarea microscopic a bacteriilor
drojdiilor si mucegaiurilor
ClasiIicarea microorganismelor
Prezentarea morIologiei microorganismelor
Prezentarea Iiziologiei microorganismelor
Rezultatul nv(rii 2: Identific rolul microorganismelor n industria alimentar
Microorganisme utile Iolosite n industria
alimentar
Microorganisme de alterare n industria alimentar
Observarea microscopic a microorganismelor
utile si de alterare
Descrierea microorganismelor utile n obtinerea unor
produse alimentare: bacterii (lactice, acetice), drojdii
(de bere), mucegaiuri (,nobile)
Prezentarea microorganismelor de alterare (bacterii,
drojdii, mucegaiuri)
Rezultatul nv(rii 3: Pregteyte depozitele
Igienizarea depozitelor: operatii
Metode si materiale de igienizare a deepozitelor
Conditii de microclimat
Executarea operatiilor de igienizare a
depozitelor cu respectarea regulilor speciIice
Utilizarea corect a materialelor de igienizare
VeriIicarea conditiilor de microclimat
Prezentarea operatiilor de igienizare (ndeprtarea
mecanic a impurittilor, dezinsectia si dezinIectarea
cu solutii speciIice) n industria alimentar
Descrierea metodelor si a materialelor de igienizare
(substante chimice Iolosite la splare, dezinIectie,
dezinsectie, aparate, ustensile)
Prezentarea conditiilor de microclimat: temperatur,
umiditate relativ a aerului, ventilatie
Rezultatul nv(rii 4: Igienizeaz ambalajele refolosibile
Metode de igienizare a ambalajelor reIolosibile
Substante pentru igienizarea ambalajelor
reIolosibile, solutii de dezinIectare
Executarea operatiilor de igienizare a
ambalajelor reIolosibile
Prepararea solutiilor de splare si de
dezinIectare
EIectuarea splrii si dezinIectrii ambalajelor
cu respectarea regulilor speciIice
Descrierea metodelor de igienizare (manual sau
mecanic)
Prezentarea modului de preparare a solutiilor de
splare (sod caustic, sod calcinat, IosIat bisodic,
acid gluconic, agenti tensioactivi, etc.) si de
dezinIectare (clorul si compusii si, sruri de amoniu)
40
Tema Nr. ore alocate
Total Laborator tehnologic
Bacterii, drojdii, mucegaiuri:
clasiIicare
Morfologia microorganismelor: Iorm,
dimensiuni,
Fiziologia microorganismelor: nutritia,
nmultirea
30 6
Microorganisme utile folosite n industria alimentar:
bacterii (lactice, acetice), drojdii (de bere), mucegaiuri
(,nobile) utilizate n industria alimentar
Microorganisme de alterare n industria alimentar:
bacterii, drojdii, mucegaiuri
24 6
Opera(ii de igienizare n industria alimentar: splare,
dezinIectie, dezinsectie
Igienizarea depozitelor:
- Metode de igienizare
- Materiale de igienizare pentru depozite: substante
chimice Iolosite la splare, dezinIectie, dezinsectie,
aparate, ustensile
- Operatii: ndeprtarea mecanic a impurittilor
anorganice si organice, prepararea solutiilor de splare si
dezinIectare, splarea si dezinIectarea cu solutii speciIice
- Reguli speciIice pentru igienizarea depozitelor:
principii, personal de curtenie, ritmicitatea operatiunilor,
controlul eIicientei operatiilor de igienizare, NSSM
Condi(ii de microclimat: temperatur, umiditate relativ
a aerului, ventilatie
24 3
Igienizarea ambalajelor refolosibile:
- Metode de igienizare
- Substante pentru igienizarea ambalajelor reIolosibile:
solutii de splare (sod caustic, sod calcinat, IosIat
bisodic, acid gluconic, agenti tensioactivi etc), solutii de
dezinIectare( clorul si compusii si, sruri de amoniu etc)
- Operatii: ndeprtarea mecanic a impurittilor,
prepararea solutiilor de splare si dezinIectare, splarea si
dezinIectarea cu solutii speciIice
- Reguli speciIice pentru igienizarea ambalajelor
reIolosibile: principii, personal de executie, ritmicitatea
operatiilor, controlul eIicientei operatiilor de igienizare,
NSSM
12 3
90 18
Aparatur, ustensile si sticlrie speciIice lucrrilor de laborator
Preparate umede si uscate
Mostre de produse alimentare (produse lactate acide, otet, bere, brnzeturi cu mucegaiuri
,nobile)
Mostre de produse alimentare alterate
41
Materiale de igienizare
- substante chimice de splare - sod caustic, sod calcinat, poliIosIatii, acizi minerali, acizi
organici, agenti tensioactivi, substante dedurizante.
- substante chimice de de:infectie - clorul si compusii si, dezinIectati tensioactivi
- substante chimice de de:insectie - insecticide, benzi lipicioase sau discuri, spray-uri
Materiale pentru curtenie - gleti, cni gradate, mturi, mop-uri, perii, lavete, cosuri pentru
gunoi, mnusi, sort, ochelari de protectie
- Sticlrie, ustensile si aparatur speciIice lucrrilor de igienizare
proiectarea unui curriculum centrat pe rezultate ale nvtrii. O astIel de abordare urmreste
centrarea activittii elevilor nu pe asimilare mecanic a unor notiuni si concepte, ci pe
dezvoltarea de capacitti, priceperi, deprinderi si atitudini.
La baza elaborrii curriculum-ului a stat Standardul de Pregtire ProIesional, care are
urmtoarea structur:
Unitatea de competent Criterii de perIormant
Nivelul Context de realizare
Valoarea creditului Probe de evaluare
Rezultatul nvtrii ( competente)
Pentru modulul Microbiologia yi igiena n industria alimentar sunt alocate un
numr de 90 ore din care 18 ore pentru laborator tehnologic.
Orele de pregtire prin laborator tehnologic se eIectueaz de ctre proIesorul de
specialitate tehnic (inginer industrie alimentar).
Numrul de ore alocat pe teme este orientativ, rmnnd la latitudinea proIesorului s le
Ioloseasc n Iunctie de resursele materiale de care dispune scoala.
Pentru atingerea rezultatelor nvtrii, lectiile se desIsoar n sala de clas, n laborator
si n atelierele scolii cu proIesorul de specialitate.
42
Tipuri de evaluare: initial, Iormativ si sumativ.
Evaluarea final a modulului sau evaluarea sumativ veriIic dac au Iost dobndite
toate rezultatele nvtrii asociate modulului. Evaluarea va cuprinde si activitti practice n
care se va urmri dac elevul este capabil s lucreze n echip, s rezolve o problem, s Iac
o prezentare, s scrie un raport. n Iunctie de speciIicul modulului, aceast evaluare poate Ii
Icut printr-un portoIoliu sau miniproiect.
Evaluarea final a modulului va ncorpora de asemenea si evaluarea acelor
competente cheie care se dezvolt n cadrul modulului mpreun cu competentele tehnice
speciIice acestuia (de exemplu: utilizarea IT, comunicarea n limba matern sau n limba
strin, competente de calcul matematic etc). Aceste competente vor ajuta elevul pentru
nvtarea pe tot parcursul vietii.
ProIesorul va explica ntotdeauna ce se asteapt de la evaluarea sumativ si va discuta si
agreea cu elevii criteriile de evaluare pentru o ncheiere cu succes a modulului. ProIesorul i
va ncuraja pe elevi s se autoevalueze sau s se evalueze unul pe cellalt. ProIesorul va pstra
toate evidentele evalurii pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor nvtrii si a criteriilor
din standardul de pregtire si curriculum.
Instrumente de evaluare recomandate
Evaluarea se poate realiza Iolosind ca instrumente de evaluare: teste de evaluare cu
itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi), Iise de observatie, Iise de autoevaluare.
Pentru a promova modulul, elevii trebuie s demonstreze c pot ntruni toate criteriile
asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la ndeplinire exercitii practice, proiecte, teme de
lucru si/sau probleme care constituie evaluarea modulului.
43
EXEMPLUL 1:
Con(inuturi studiate: Microorganisme: bacterii, drojdii, mucegaiuri
Sarcini de lucru:
A. Realizati un tabel comparativ cu principalele grupe de microorganisme
Microorganism/caracteristici Bacterii Drojdii Mucegaiuri
Structur celular
Dimensiuni
nmultire
Caractere speciIice
B.
a. Realizati un preparat simplu lam-lamel (mucegai/drojdie)
b. Analizati microscopic preparatul realizat
c. IdentiIicati microorganismul din preparat
Precizri pentru aplicarea probei de evaluare:
elevul va Ii evaluat n urma parcurgerii tuturor etapelor de nvtare
pentru buna desIsurare a evalurii se recomand:
- Iolosirea unui spatiu amenajat corespunztor (laborator de microbiologie
cu dotri speciIice)
- evaluarea elevilor pe durata desIsurrii probei se realizeaz Ir interventia
evaluatorului.
nregistrarea perIormantei se va realiza printr-o Iis de evaluare completat de
proIesor pe parcursul probei.
44
FI$ DE EVALUARE
Nume candidat:
Nume evaluator:
Con(inuturi studiate: Microorganisme: bacterii, drojdii, mucegaiuri
Nr.
crt.
Cerin(e Da Nu Data
A. IdentiIic caracteristicile microorga-nismelor
(drojdii, bacterii, mucegaiuri):
Form
Dimensiuni
Forma de nmultire
Caractere speciale
B. IdentiIic microscopic drojdia/mucegaiul:
Realizeaz preparatul microscopic
Utilizeaz corect microscopul
Recunoaste microorganismul analizat
evaluatorul va biIa Iiecare sarcin ndeplinit corect de ctre elev.
certiIicarea competentei se obtine dac toate sarcinile de lucru sunt ndeplinite. Sarcinile
nendeplinite se vor reevalua dup o perioad de pregtire Iolosindu-se acelasi instrument
de evaluare.
competenta se consider atins dac elevul ndeplineste sarcina o singur dat.
8. Bibliografia
Marinescu, J., Drgnescu, C., Microbiologia produselor alimentare, Editura Didactic
si Pedagogic, Bucuresti, 1994
Milcu V., Moisiu M., Microbiologia resurselor naturale, manual clasa a X- a, Licee
tehnologice, proIilul resurse, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2001
Milcu V., Nichita L.- coordonatori, Pregtire de baz n industria alimentar, Ed.
Oscar Print, Bucuresti, 2002
Poll N., Notiuni Iundamentale de igien, Ed. Coresi, Bucuresti, 1997
45
MODULUL V: OPERATII DE BAZ N LABORATOR
1. Not introductiv
Modulul Opera(ii de baz n laborator Iace parte din cultura de specialitate pentru
domeniul Industrie alimentar, pregtire de baz, clasa a IX-a liceu tehnologic si are alocat un
numr de 90 ore, din care laborator tehnologic 54 ore, conIorm planului de nvtmnt.
Acest modul reuneste competenta Anali:ea: fi:ico-chimic materiile prime utili:ate in
industria alimentar din unitatea de compente 'Depozitarea materiilor prime yi a produselor
finite ce se regseste n Standardul de Pregtire Profesional de nivel I, cu competentele
speciIice disciplinei 'Instrumente yi tehnici de laborator" ce se studia n cadrul
nvtmntului secundar superior, n aria Tehnologii la proIilul ,,Resurse naturale i protectia
mediului.
Aspectele speciIice privitoare la analizele Iizico-chimice ale materiilor prime si
produselor Iinite vor Ii precizate la modulele de specialitate, unde vor Ii prezentate analizele
speciIice Iiecrei tehnologii.
2. Unitatea/ Unit(ile de competen(e/ rezultate ale nv(rii la care se refer modulul
Unitatea de competen(:
'Depozitarea materiilor prime yi a produselor finite- nivel 1
Rezultat al nvtrii: 5. EIectueaz analize Iizico-chimice n industria alimentar
'Instrumente yi tehnici de laborator" - disciplin
Rezultate ale nvtrii: 1. Descrie sticlria, ustensilele si aparatura de laborator
2. Msoar mrimi Iizice
3. Prepar solutii
4. EIectueaz operatii curente de laborator pentru separarea si
puriIicarea substantelor
46
DENUMIREA MODULULUI OPERATII DE BAZ N LABORATOR
Cunoytin(e Deprinderi Criteriile de evaluare
Rezultatul nv(rii 1. Descrie sticlria, ustensilele yi aparatura de laborator
Vase, ustensile si aparatur
de laborator.
Selectarea vaselor, ustensilelor si aparaturii de
laborator n Iunctie de lucrarea executat.
Utilizarea vaselor, ustensilelor si aparaturii de
laborator n Iunctie de lucrarea executat
1. IdentiIicarea:
vaselor de laborator: vase din sticl , vase din
portelan
ustensilelor: metal, lemn,
aparaturii: aparate pentru nclzit - becurile de
gaz, bile de ap, etuvele electrice, termostatele,
cuptoarele electrice.
Rezultatul nv(rii 2. Msoar mrimi fizice
Tipuri de balante
Reguli de cntrire
Reguli de citire a volumelor
Metode de determinare a
densittii
Reguli de manipulare a
termometrelor
Determinarea mrimilor Iizice
1. Prezentarea tipurilor de balante: tehnice si
analitice
2. EIectuarea cntririi
3. Citirea volumului de lichide incolore si
colorate
4. Msurarea volumului, densittii, temperaturii
Rezultatul nv(rii 3. Prepar solu(ii
Tipuri de solutii
Titrul solutiilor normale
Ustensile si aparatur, mod de
lucru, norme de protectia
muncii la prepararea solutiilor
Calcularea concentratiilor solutiilor procentuale si
normale
Prepararea solutiilor
1. EIectuarea calculelor pentru prepararea
procentuale si normale
2. Prepararea solutiilor procentuale si normale
Rezultatul nv(rii 4. Efectueaz opera(ii curente de laborator pentru separarea yi purificarea substan(elor
Operatii curente de laborator:
ustensile si aparatur, mod de lucru,
norme de protectia muncii
Executarea operatiilor curente de laborator 1.Prezentarea operatiilor curente de laborator:
Filtrarea: la presiune normal, sub vid
Centrifugarea
47
Distilarea : la presiune normal
2 Executarea operatii de: Iiltrare, centriIugare,
distilare, cristalizare
Rezultatul nv(rii 5. Efectueaz analize fizico-chimice n industria alimentar
Metode Iizice si Iizico chimice
de analiz: pricipiul metodei,
ustensile si aparatur, mod de lucru,
norme de protectia muncii
Selectarea materialelor, ustensilelor, aparatelor si
instalatiilor necesare eIecturii analizelor
Executarea analizelor Iizice si Iizico-chimice
1. Descrierea metodelor de analiz:
Iizico chimice.
2. EIectuarea analizelor Iizico chimice:
- determinarea umidittii (prin uscare la
etuv,prin uscarea produsului direct la sursa de
nclzire, prin metode electrometric),
- determinarea substantei uscate (prin cntrire,
reIractometric),
- determinarea acidittii si alcalinittii,
- determinarea continutului de zaharuri:
Iizice(cu areometre, reIractometric, polarimetric)
48
Nivelul
Valoarea creditului
Probe de evaluare
5. Cerin(e cu privire la evaluare
Curriculum-ul se va utili:a impreun cu Standardul de Pregtire Profesional.
Se recomand ca orele de pregtire practic de laborator s se eIectueze de ctre
proIesorul de specialitate tehnic (inginer industrie alimentar), cu grupe de 10-15 elevi.
49
Total ore Pregtire
practic
Vase, ustensile si aparatur de laborator. 6 3
Tipuri de balante
Reguli de cntrire
Reguli de citire a volumelor
Metode de determinare a densittii
Reguli de manipulare a termometrelor
15 9
Tipuri de solutii
Exprimarea concentratiei solutiilor
Titrul solutiilor normale
11 6
Operatii curente de laborator
Filtrarea: la presiune normal, sub vid
Centrifugarea
Distilarea: la presiune normal
10 6
Metode Iizico chimice de analiz
Metode: - determinarea umidittii (prin uscare la etuv,
prin uscarea produsului direct la sursa de nclzire, prin
metode electrometric)
- determinarea substantei uscate (prin cntrire,
reIractometric)
- determinarea acidittii si alcalinittii
- determinarea continutului de zaharuri:
prin metode fi:ice (cu areometre, reIractometric,
polarimetric)
Principiile teoretice de analiz Iizico-chimic
48 30
Total ore 90 54
Numrul de ore alocat pe teme este orientativ, rmnnd la latitudinea proIesorului s Iac
distributia n Iunctie de speciIicul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic.
Formarea unor deprinderi de lucru individuale si n echip, asumarea de responsabilitti,
stimularea curiozittii, imaginatiei, perseverentei, ncrederii n Iortele proprii prin activittile
desIsurate, toate acestea vor Ii posibile numai dac activittile vor Ii desIsurate ntr-un spatiu
adecvat. Pregtirea teoretic se va desIsura n sli de clas sau cabinete tehnologice iar
50
pregtirea practic de laborator n laboratoare de specialitate dotate cu materiale, ustensile si
aparatur speciIice analizelor materiilor prime si produselor Iinite din industria alimentar.
ntreg demersul didactic depus de proIesor n procesul de predare-nvtare, trebuie s Iie
Iocalizat pe Iormarea rezultatelor nvtrii generale si specializate cerute de domeniul pregtirii
de baz n Industria alimentar. Aceasta se poate realiza numai printr-o proiectare riguroas a
activittii didactice, prin Iolosirea celor mai adecvate metode si mijloace de nvtmnt necesare
unei pregtiri perIormante n domeniu .
Fiecare lectie beneIiciaz de Iolosirea a dou - trei metode, n Iunctie de ce se doreste a se
Iorma, precum si de mijloacele didactice adecvate.
Exist numeroase metode yi procedee didactice de predare - nvtare, n care activitatea
didactic este centrat pe elev si care pot Ii Iolosite n scopul Iormrii rezultatelor nvtrii. n
selectarea lor trebuie s se tin seama de continuturi si nu n ultimul rnd, de stilurile de nvtare
ale elevilor (vizual, auditiv sau practic).
Exist trei tipuri de evaluare: ini(ial, formativ yi sumativ
Evaluarea final a modulului sau evaluarea sumativ veriIic dac au Iost dobndite
toate rezultatele nvtrii asociate modulului. Evaluarea va cuprinde si activitti practice n care
se va urmri dac elevul este capabil s lucreze n echip, s rezolve o problem, s Iac o
prezentare s scrie un raport. Functie de speciIicul modulului, aceast evaluare poate Ii Icut
printr-un portoIoliu sau miniproiect/proiect.
51
Evaluarea final a modulului va ncorpora de asemenea si evaluarea acelor competente
cheie care se dezvolt n cadrul modulului mpreun cu competentele tehnice speciIice acestuia
(de exemplu: utilizarea IT, comunicarea n limba matern sau n limba strin, competente de
calcul matematic etc). Aceste competente vor ajuta elevul pentru nvtarea pe tot parcursul vietii.
ProIesorul va explica ntotdeauna ce se asteapt de la evaluarea sumativ si va discuta si
agreea cu elevii contextul de evaluare pentru o ncheiere cu succes a modulului.
criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la ndeplinire exercitii practice, proiecte,
teme de lucru si/sau probleme care constituie evaluarea modulului.
Tema. Jase, ustensile i aparatur de laborator
1.Itemi obiectivi
1.3 Cu alegere dual
1. A F Baloanele cotate sunt utilizate pentru distilarea unor amestecuri lichide.
2. A F Cilindru gradat este utilizat pentru msurarea cu exactitate a unui volum de lichid .
3. A F Picnometrul este un vas de sticl, utilizat pentru msurarea densittii.
R: 1-F; 2-F; 3-A.
1.4 De tip pereche
Face(i coresponden(a dintre cifrele din coloana A care indic vase de laborator yi cele din
coloana B care indic opera(ia pentru care sunt utilizate acestea.
A-vase de laborator B-- opera(ia pentru care sunt utilizate acestea
8. biuret
9. mojar cu pistil
10. sticla de cea
11. pipet
a. cntrirea substantelor solide
b. msurarea exact a volumelor de lichid
c. mruntirea substantelor solide
d. titrri volumetrice
e. separarea lichidelor ne miscibile
52
R: 1-d; 2-c; 3-a; 4-d.
Se utilizeaz pentru msurarea exact a volumelor de lichide:
a. cilindrii gradati, picnometrele, pipetele cu bul ,biuretele;
b. baloanele cotate, pipetele gradate, biuretele, pipete cu bul;
c. . baloanele cotate, pipetele gradate, biuretele, cilindrii gradati.
R: b
2.1 Cu rspuns scurt
Denumiti dou vase de laborator din portelan.
R: creuzete, mojarul cu pistil, cristalizoare, capsule sau plnii Buchner.
2.6 De completare
Completa(i spa(iile libere din textul de mai jos astfel nct afirma(iile s capete valoare
de adevr:
Biuretele cu tub de cauciuc si clem se utilizeaz pentru solutii ...(1)... ,iar cele cu
robinet de sticl atunci cnd se lucreaz cu solutii .....(2)... .
R: 1- alcaline, 2. acide.
Vase gradate:
clasifica(i vasele gradate utilizate n laboratorul de analiz;
indica(i care sunt vasele folosite pentru msurarea urmtoarelor volume de lichide:
5cm
3
, 10cm
3
, 25cm
3
, 50cm
3
, 95cm
3
, 250cm
3
.
53
Tema: Tipuri de solu(ii Prepararea solutiilor procentuale
Sarcina de lucru:
Preparati o solutie de clorur de sodiu, de concentratie 3.
Fiy de observare: Prepararea solutiilor procentuale de clorur de sodiu
Nr.
crt.
Etapele preparrii solu(iei de sare Evaluator Data
1. IdentiIic vasele si ustensilele necesare preparrii
solutiei de clorur de sodiu
2 Calculeaz cantittile de clorur de sodiu si ap
necesare, Iolosind Iormula de calcul .
3. Cntreste sarea Iolosind balanta din dotare
4. Msoar volumul de ap necesar Iolosind vase
gradate.
5. Omogenizeaz componentele manual sau mecanic
ProIesorul va Iolosi instrumente si metode de evaluare diverse, date de propria lui
personalitate, de particularittile individuale ale celor Iormati, ct si de resursele materiale de
care dispune scoala
8. Bibliografia
Bararu Maria Tehnica msurtorilor de specialitate in industria alimentar Ed. Didactic si
Pedagogic Bucuresti 1993
Colectie de standarde n vigoare.
Dimitriu Matilda Tehnica anali:elor de laborator in industria alimentar Ed. Didactic si
Pedagogic Bucuresti 1982
Milcu V., Nichita M.L., s.a, Pregtire de ba: in industria alimentar, Ed. Oscar Print,
Bucuresti, 2000
54
IV: TABEL DE PARCURGERE A MODULELOR `
Nr. sptmn| MI+MII MIII MIV MV
S
L
M
L
L
S
1
k
U
L

I
1 L1 I 1 L1 I 1 L1 I 1 L1 I
1.
M
I
2
o
r
e
]
s
a
p
t
6
z
|
|
e

x
3
o
r
e
]

z
|

=

1
8

o
r
e
]
a
n
6
z
|
|
e

x
3
o
r
e
]

z
|

=

1
8

o
r
e
]
a
n
1

o
r
]
s
a
p
t
a
m
2

o
r
e
]
s
a
p
t
a
m
6
z
|
|
e

x
3
o
r
e
]

z
|

=

1
8

o
r
e
]
a
n
1

o
r
]
s
a
p
t
a
m
1
8
z
|
|
e

x
3
o
r
e
]

z
|

=
S
4
o
r
e
]
a
n
2.
3.
4.
S.
6.
7.
M
I
I
2
o
r
e
]
s
a
p
t
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
1S.
16.
17.
18.
S
L
M
L
S
1
k
U
L

I
I
19.
M
I
I

2
o
r
e
]
s
a
p
t
1

o
r
]
s
a
p
t
a
m
2

o
r
e
]
s
a
p
t
a
m
1

o
r
]
s
a
p
t
a
m
20.
21.
22.
23.
24.
2S.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
3S.
36.
37.
CDL (stag|u| de pregt|re pract|c) 38.
39.
*Acest tabe| prez|nt o var|ant or|entat|v de grupare a ore|or de |aborator | |nstru|re pract|c sptmna|.

Curriculum Tehnic Industrie Alimentara 9

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curriculum Tehnic Industrie Alimentara 9

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETRII $I INOVRII

Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

ClasiIicarea transportoarelor pentru materiale solide

Rezultatul nvtrii 5. Defineyte opera(ia de mrun(ire

Rezultatul nvtrii 7. Realizeaz mrun(irea materialelor cu duritate medie

IdentiIicarea reperelor utilajului pentru mruntirea

IdentiIicarea reperelor utilajelor pentru separarea

Politica de sntate si securitate a muncii- Legea securittii si

nvtrii. n selectarea lor trebuie s se tin seama de continuturi si nu n ultimul rnd, de

Pentru a promova modulul, elevii trebuie s demonstreze c pot ntruni toate

CRITERII Punctaj Elev 1 Elev 2 Elev 3

MODULUL IV: MICROBIOLOGIA $I IGIENA N INDUSTRIA ALIMENTAR

You might also like