Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Studiu privind folclorul traditional de la origini si pana in prezent

Capitolul I
CREATIE POPULARA- Aspecte ale vehicularii si interpretarii folcorului in
contemporaneitate
Desigur ca a incerca sa precizezi cu eactitate timpul in care a fost plasmuita o creatie
folclorica inseamna a te hazar!a" cu toate ca specialistii au !emonstrat ca aceasta nu poate fi
sta#ilit !incolo !e perioa!a !e aproimativ $%% ani in urma&
Dar functiile pe care le-au avut sau inca le mai au in viata colectivitatii rurale tematica
sau structurile 'acestor creatii(" sunt argumente care vin) in spri*inul afirmatiei ca se pastreaza
si astazi creatia populara a carei veche origine inainteaza pe firul istoriei noastre pana in
epoca precrestina a !acilor si romanilor&
+e!iul rural a fost !intot!eauna leaganul creatiei artistice ori alesii !e-a lungul
istoriei milenare a poporului nostru au pastrat fi!el spiritualitatea romaneasca fiin! un factor
activ in evolutia acesteia&
In timpul Evului me!iu ' sec& ,-I ( o !ata cu aparitia centrelor ur#ane !in folclorul
taranesc s-a !ezvoltat un folclor orasenesc" mai eterogen" !ar !e asemeni valoros" reflectan!
un nou tip !e relatie economico-sociala& Cu timpul" cele !oua segmente ale folclorului nostru
s-au influentat reciproc" in mo! #enefic" aparan! noi stiluri si straturi" care au im#ogatit si
im#ogatesc continuu creatia noastra populara&
Analizan! structura melo!ico-ritmica precum si tematica !iferitelor cantece folclorice
constatam o coeistenta in contemporaneitate a mai multor straturi !e la melo!ia arhaica
spirituala pana la cantecul !e stil nou&
.oli!aritatea sociala !in o#stea sateasca isi gaseste epresia in repertoriul familial/ in
asemenea momente intreaga colectivitate rurala este prezenta" avan! !e cele mai multe ori un
rol precis in !esfasurarea ceremonialului&
Pagina 1 din 34
-estigii ale unei inalte civilizatii sunt creatiile geniale cum ar fi !e pil!a cantecul
#ra!ului sau zorilor" care inca se mai pastreaza in Oltenia !e 0or!--est" 1une!oara sau
2anat" fiin! interpretate in grup&
In Transilvania" ca punct culminant al ceremonialului nuptial este interpretat in grup"
Cantecul +iresei" capo!opera !in toate puncetele !e ve!ere" spre !eose#ire !e alte zone ale
tarii un!er interpretarea este solistica sau apartine profesionistilor&
Creatiile ciclului calen!aristic apartin o#iceiurilor !e iarna" primavara" vara"
mentinan!u-se in timp functiile initiale legate !e ro!ul pamantului" fiin! intalnite in toate
zonele folclorice ale Romaniei& In *u!etele !in .u!-Estul tarii" flacaii si maturii canta in
prea*unul Anului nou" melo!ii !e colin! in variante pe care le consi!eram !intre cele mai
vechi avan! scrieri muzicale cu un numar restrans !e sunete" in grupuri antifonice" ritmul
fiin! giusto-sila#ic" tematica tratan! lupta cu !iferite animale" precum leul" !ulful !e mare"
sau vanatoarea ursului" a ciutei sau a soimului&
A!aptan!u-se unor noi cerinte si con!itii" o#iceiurile" care pot fi intalnite in structuri
asemanatoare si in alte zone ale tarii" sunt pe cale !e !isparitie sau si-au mo!ificat functiile
fiin! preferate !oar laturile spectaculoase si !istractive&
.tilul recitativului epic si-a gasit o rezonanta aparte in cantecul #atranesc spre #ala!a"
care !in punct !e ve!ere muzical ramane un gen amplu" impunator in care melo!ia se
a!apteaza continutului tetului&
.u#iectele fantastice sau cele cu su#strat mitologic sunt cele mai frecvente" alaturi !e
evenimente care oglin!esc in folclor lupta poporului impotriva !usmanilor !in interiorul si
!in afara tarii&
.tructurile mo!ale au o mare varietate !iatonica si cromatica" uneori tetele epice
cantan!u-se pe melo!ii !e !oina" alteori strofele melo!ice fie evoluan! spre o forma
arhitectonica !e cantec proriu-zisa&
Cea mai reusita eprimare muzicala a romanului ramane insa" !oina&
O analiza comparativa a acestui gen muzical ne !ezvaluie mai multe sta!ii !e
evolutie" eistan! imagini un!e recitativul epic se mai intalneste in forma arhaica !e melopee"
cu o cursivitate neantrerupta&
Dar cele mai multe transformari pe care le-a suferit vre-un gen muzical folcloric este
cel al cantecului propriu-zis" asta si !atorita impactului la pu#lic" atat in zonele folclorice cat
si pe canalele mass-me!iei&
Eista multe persoane care confun!a cantecul propriu-zis cu muzica populara insasi"
confuzia facan!use in ca!ru cantecului in ritm !e *oc acompaniat !e orchestra&
Pagina 2 din 34
0u in forma cea mai pura graiurile regionale pot fi i!entificate insa si astazi in 2ihor"
+aramures" 2anat" Oltenia" -rancea sau 2ucovina" atat in melo!iile !e !ans" cat si in ceea ce
priveste cantecele propriu-zise&
Izvoran! !in vechile graiuri si coeistan! cu acestea" s-au !ezvoltat structuri noi-3 un
stil muzical popular 3mo!ern4 s-a nascut in Romania 4- constata in 5675 Constantin 2railoiu"
pentru ca asa cum remarca inca !in secolul trecut 2og!an Petriceicu 1as!eu 3 folclorul
reflecta intregul trai prezent si trecut al unui popor 4&
3 .atul cu matricea sa stilistica &&&4 va umple incetul cu incetul" cu su#stanta proprie"
atat pe plan material cat si spiritual viata si 3poate numai urechile noastre sunt !e vina ca inca
nu au! cantecul4-asa scria Lucian 2laga cu ani in urma&
.pecialistii sustin ca in momentul !e fata folclorul are !oua utilitati) prima este aceea
pe care a avut-o !e veacuri si care este eprimata prin functiile sale tra!itionale prin viata
satului" a !oua fiin! aceea !e pro!us artistic !e concert cerut si gustat !e masele largi rurale si
ur#ane&
In acest !in urma caz" creatia sateasca este oarecum cenzurata !e !iversi interme!iari"
folclorul fiin! astfel supus unor legi cvasicomerciale&
.e pot !istinge astfel !oua specii ale folclorului care se !etaseaza) cel tra!itional care
reprezinta creatia cristalizata !e-a lungul timpului si cel #un !e consum care este inainte !e
toate o repro!ucere a folclorului tra!itional-o repro!ucere mai mult sau mai putin fi!ela in
raport cu sistemul actual al consumului !e #unuri culturale" cu ocaziile in care se consuma si
cu cei care-l repro!uc&
Repro!ucerea este cu atat mai autentica cu cat o fac cei ce provin !in me!ii folclorice
spre !eose#ire !e cei care vor" !e pil!a" sa cante cantece populare si care o fac in mo!
artificial&
In cazul repro!ucerilor profesionale" se presupune o cunoastere stiintifica a
cantecelor" stapanirea sistemului !e semne tra!itionale" a semnificatiilor fiecarui semn a
sensului mesa*elor tetului& .e o#serva foarte !es" la cei ce vor sa !evina profesionisti ai
folclorului o pregatire precara !in acest punct !e ve!ere& 0umai in cazuri eceptionale" la
interpretari !eose#it !e !otate" cum a fost cazul cunostutei cantarete +aria Tanase" sau cum
este cazul naistului 8heorghe 9amfir" se poate o#serva si la nivelul folclorului #un !e
consum" cunoastere" precum si folosirea creatoare a lim#a*ului tra!itional&
O mare parte !in tinerii cantareti populari au parasit satul la o varsta la care" !e regula"
satenii nu-si insusesc foarte mult !in folclorul tra!itional local" astfel ca in mo! inevita#il
repertoriul cu care au venit !e acasa se epuizeaza repe!e& Contactul spora!ic ulterior cu satul
Pagina 3 din 34
natal nu le permite sa-si im#ogateasca in permanenta repertoriul" si atunci" pentru a-si putea
pastra o prezenta permanenta" solicitata !e catre scenele !e spectacol" posturi !e ra!io si
televiziune" se va! nevoiti sa recurga la creatii proprii" fie ca au fie ca n-au vocatie&
.e pot o#serva !estule similitu!ini intre aceste pseu!o-creatii folclorice si cantecele
profesionistilor ra!ioului si televiziunii" !e la care" !e fapt se inspira acesti interpreti si nu !in
folclorul satului lor natal&
Un factor principal al acestei stari anormale ale folclorului il constituie como!itatea
!e a nu mai marge pe teren si a culege folclor" acolo in me!iul in care pulseaza inca o viata
folclorica autentica& Asa cum se intampla !e o#icei" can! avem !e-a face cu un lant al
sla#iciunilor si in acest caz" intalnim interpretarea pe scene" sau in mass-me!ia a unor creatii
a!-hoc" cel mai a!esea putin reusite" care nu au capatat pana atunci nici un rol !e raspan!ire&
Asa !upa cum in muzica usoara o melo!ie nu are statut !e slagar pana nu trece
eamenul marelui pu#lic" in folclor o melo!ie !aca nu are o arie larga !e raspan!ire nu poate
sa intre in ca!rul creatiei autentice&
.electionarea pentru !iferite spectacole a unor creatii !e tip folcloric" o#tinute !e la
!etinatorii !e folclor autentic cu talente creatoare" isi are o ev!enta utilitate !eoarece
mi*loceste raspan!irea cat ma gra#nica a celor mai #une !intre ele&
Insa" in aceasta prima faza a procesului folcloric" in care creatia nu a capatat
raspan!ire" a folosi termenul !e folclor inseamna a pro!uce o confuzie terminologica& Tinan!
seama !e oportunitatea a!es constatata" ca si !e larga utilizare a acestor creatii pe scene sau la
posturile !e ra!io si televiziune" creatii !intre care unele reusesc sa intre in folclor cu vremea"
consi!eram ca a !evenit necesara sta#ilirea unui temen a!ecvat care sa releve categoria !in
care ele fac parte& 0u inclu!em in aceasta categorie creatiile unor intelectuali care folosin!
stilul satesc" !au !rept folclor incercarile lor facile& Acestea s-au numit si se vor numi si mai
!eparte cu un termen mai putin teoretic" !ar !estul !e plastic 3facaturi4&
Can! specialistii afirma ca orice cantaret popular al satului este un creator se refera la
faptul ca li#ertatea improvizatiei in folclor face ca fiecare varianta sa !ifere macar printr-o
infloritura melo!ica" printr-o apogiatura" prin a!augarea unui vers sau chiar prin inversare !e
versuri sau cuvinte& Dar asta nu inseamna ca orice cantaret popular a!uce contri#utii
creatoare la folclorul satului prin versuri ine!ite sau mai ales prin tete intregi" cu atat mai
putin prin melo!ii proprii& In circulatia sa" folclorul continua mo#ilitatea atat a versului cat si
a conturului melo!ico-ritmic&
Ra!ioul si televiziunea au reusit sa inregistreze si sa transmita multe piese !e folclor
autentic" !e o incontesta#ila valoare artistica" au reusit sa promoveze cantareti talentati"
Pagina 4 din 34
posesori ai unor stiluri zonale autentice& Totusi in ca!rul unor emisiuni ale acestor institutii
mai apare" !estul !e frecvent" greseala !e a-i consi!era" in masa" pe cantaretii populari
toto!ata si creatori si culegatori !e folclor&
Dintr-o usurinta sau sa-i spunem como!itate unii !intre lucratorii in ra!io si
televiziune i-au facut sa nu se opreasca cu inregistrarea respectivilor cantareti" in acel
moment can! repertoriul cu care acestia au venit !in satul lor natal a fost epuizat" ci au
stimulat sa creeze ceva" 3 ce sa para a fi folclor" !ar sa nu fie i!entic cu nimic !in ceea ce s-a
mai inregistrat4&
Asa se intampla ca o serie intreaga !e cantareti si instrumentisti ur#anizati" rupti !e
mult !e locurile natale" incep sa 3creeze4 cu mai mult sau mai putin talent pe principii
nefolclorice ferin!u-se cu perseverenta !e i!entitati chiar si fragmentare" un pseu!o-folclor cu
care impestriteaza emisiunile !e ra!io si televiziune si numeroase spectacole& Acestea sunt
consi!erentele pentru care auzim in cotitian 3cantece !e nunta4 care nu au fost cantate la nici
o nunta sateasca" 3catece !e hai!ucie4 pe care nu le-a cantat nici nu le-a auzit vreun hai!uc"
3cantece haulite4 a!esea inspirate !e la ra!io si nu !in repertoriul satului&
De asemenea locul cantecului liric tra!itional cu melo!ica sa lenta" taraganata" cu
mare varietate regionala" se prefera azi cantecele cu melo!ii ritmate" luate !in repertoriul
melo!icii !e *oc& Din aceasta cauza pe piata cantecului se ofera putine !oine si cantece epice&
In comparatie cu etraor!inara varietate a interpretarilor in!ivi!uale" a cantecelor tra!itionale"
se tin!e spre anumite stan!ar!e !e interpretare a cantecelor !e consum" la uniformizare"
contri#uin! si faptul ca pe can! cantecul tra!itional era omofon" neacompaniat" cei ce canta
astazi in spectacole si concerte la ra!io sau televiziune" prefera acompaniamentul !e taraf"
lautaresc sau chiar !e orchestra populara" iar tarafurile si orchestrele si-au ela#orat anumite
sa#loane !e acompaniament&
In situatia !e mai sus" garantia puritatii folclorice nu poate fi asigurata !ecat aplican!
cu cat mai multa staruinta o serie !e con!itii)
Distanta !intre pro!ucator si consumator sa fie cat mai re!usa cu putinta/
Interme!iarul sau interme!iarii sa fie #ine calificati" #uni cunoscatori al pro!usului pe
care-l manuiesc/
Corectitu!inea interme!iarilor este primor!iala pentru a nu ce!a como!itatii folosin!
cunostintele lor in scopul su#stituirii folclorului autentic cu creatie in stil folcloric" ela#orate
in #irou&
Pagina din 34
In consecinta folclorul amatorilor si al profesionistilor scenei este negresit" un
fenomen propriu" specific epocii noastre& El a aparut" se !ezvolta" si 3merge4 paralel si
interferent cu folclorul tra!itional&
Capitolul II
:OR+ATIA DE ACO+PA0IA+E0T- Rolul si functia ei in spectacolul !e folclor
:unctioneaza inca pre*u!ecata ca un fenomen poate !eveni aspect !e cercetare
stiintifica numai !aca se #ucura !e un prestigiu castigat prin tra!itie sau !aca promite sa
evalueze o pro#lema stringenta& +ai pro#a#il insa ca nu eista fenomene in!icate pentru
cercetare stiintifica si fenomene nein!icate" eista numai comunitati stiintifice interesate la un
moment !at !e o anumita realitate&
A argumenta pentru fun!amentarea stiintifica a spectacolului !e folclor !evine" !in
aceasta perspectiva" un !emers ne*ustificat& .pectacolul !e folclor va fi fun!amentat stiintific
in masura in care va eista o comunitate stiintifica care sa o faca& De altfel" nu sunt necesare
argumente speciale pentru a !ove!i ca spectacolul !e folclor intra pana la un anumit punct in
preocuparile teoriei literare" !e la un punct incolo se inscrie in pro#lematica teoriei
spectacolului" si in fine ramane !escoperit in ceea ce reprezinta !ominanta lui specifica"
relatia cu folclorul&
Am incercat cu alte ocazii sa acre!itam i!eea ca spectacolul !e folclor citeaza termeni
!e cultura populara& Ca si in aceasta calitate" o#iectele folclorice nu mai pot fi atri#uite
claselor !in care provin" atestarea folcloricitatii #azan!u-se pe un !u#lu act !e autentificare
formala si functionala&
Autentificarea functionala nefiin! posi#ila" temenii cu care opereaza spectacolul !e
folclor sunt repro!uceri !e folclor realizate la !iferite gra!e !e fi!elitate& Intr-un cuvant
atragem atentia asupra faptului ca folclorul prezentat pe scena nu este folclor&
:aptul ca o specie relativ recenta !e spectacol" spectacolul !e sunte si lumini" se
#azeaza pe cunostinte temeinice !e optica" muzica si acustica pare un lucru !e la sine inteles&
:aptul ca specatcolul !e folclor se fon!eaza pe intuitia" inspiratia si #unul simt al creatorilor
este acceptat cu aceiasi usurinta& Evi!ent" un!eva se greseste&
Pagina ! din 34
Pentru a con*uga lim#a*ul muzical cu luminile colorate" spectacolul !e sunt si lumini
tre#uie in preala#il sa ela#oreze un co! al semnelor luminoase si sa eamineze posi#ilitatile
lor !e compunere cu muzica& Referin!u-se la cultura populara" spectacolul !e folclor
opereaza nu numai cu un lim#a* si cu un co! aflat in curs !e constituire" ci cu zeci !e co!uri
si lim#a*e aflate in realtiile cele mai !iverse" mai mult sau mai putin incompati#ile cu scena&
Practicienii specatacolului !e folcor si teoreticieii folclorului nu se intereseaza in mo!
sistematic !e aceste pro#leme& Ei se epuizeaza in !ispute" unii eageran! importanta scenei"
iar ceilalti insistan! ecesiv asupra autenticitatii& Asa se eplica faptul ca in prezent nu
!ispunem inca !e o gramatica a spectacolului !e folclor&
In lucrarea !e fata se peocupa in ca!rul spectacolului !e folclor" taraful" pe care
ipostaza lui scenica il vom numi taraf !e concert& Aceasta forma supra!imensionata a
tarafului tra!itional creaza un han!icap pe scena atat tarafului lautaresc tra!itional cat si
solistului&
.upra!imensionarea a avut loc in mai multe etape si s-a efectuat su# presiunea unor
influente !iferite& O prima amplificare pertinenta a tarafului tra!itional a generat taraful
orasenesc !e carciuma& A!ecvan!u-se la contetele si functiile etrafolclorice" taraful
tra!itional s-a !ilatat pentru a rezista la concurenta pe care i-o facea orchestra !e cafe-
concert&
A !oua mo!ificare cantitativa s-a operat o!ata cu intrarea tarafului in scena" sau
co#orarea in fosa" un!e s-a confruntat !e aceasta !ata cu toate ansam#lurile muzicale
orchestra simfonica" !e *azz" !e muzica usoara" music-hall" opera" opereta&
In fine" a treia etensie numerica a fost !eterminata !e contactul cu celelalte canale
mass-me!ia) ra!io" !isc etc&
A rezultat astfel orchestra populara" aparat hi#ri! si greoi care accentueaza pana la
caricatura viciile !ecurgan! !in supra!imensionare& Orchestra populara a avut o eistenta
efemera cu toate acestea prestigiul pe care mass-me!ia il confera culturii populare a facut ca
ea sa constituie ani !e-a ran!ul un termen !e referinta pentru taraful !e concert&
Poate ca nu gresim !aca afirmam ca permea#ilitatea tarafului tra!itional la influentele
si sugestiile !e circumstanta s-a !atorat faptului ca realizatorii !e spectacol se aflau oricum in
cautarea unor solutii prin care sa a!apteze taraful la noile contete si functii& In a#senta unor
coor!onate stiintifica orientative" ei au actionat empiric" mizan! pe intuitie si #un simt& Prin
amplificarea ansam#lurilor s-a incercat pe !e o parte" compensarea !esfunctionalizarii
teteleor !esprinse !in contetele sincretice specifice" pe !e alta parte" s-a urmarit cresterea
Pagina " din 34
fortei !e penetratie a mesa*ului in co!itiile zgomotului !e fon! si in con!itiile competentei si
receptivitatii re!use a pu#licului cita!in fata !e muzica populara&
Daca motivele care au con!us la supra!imensioanrea tarafului sunt multiple" cu atat
mai numeraose sunt consecintele acestui proces& La nivelul structurii" a!aptarea in!iferentiata
a unor formule !iferite a con!us la in!epartarea !e mo!ele consacrate in practica folclorica&
In acest fel au rezultat tarafurile hi#ir!e si impersonale care a!uc la un numitor stilistic
comun tot ceea ce se interpreteaza&
+o!ificarile in planul structurii vizeaza nu numai termenii" ci si relatiile !intre ei&
Astfel" taraful !e concert alterneaza su#stantial raporturile care se instituie in timpul eecutiei
in interesul grupului solistic si a celui acompaniator si intre cele !oua compartimente&
Taraful" in planul structurii vizeaza nu numai termenii" ci si relatiile !intre ei& Astfel"
taraful !e concert alterneaza su#stantial raporturile care se instituie in timpul eecutiei in
interesul grupului solistic si a celui acompaniator si intre cele !oua compartimente&
In taraful tra!itional" partenerii grupului solistic pastreaza o oarecare in!epen!enta
fata !e primasi& Aceasta in!epen!enta se eprima in scurte momente heterofonice care nu
mo#ilizeaza mai mult !e !oua voici& In taraful !e concert" ca urmare a !ilatarii grupului
solistic" heterofonia risca sa ia proportii eagerate si sa compleseasca melo!ia& Din acest
motiv" !iri*orul tarafului propune tuturor instrumentalistilor parti!ei o varianta pe care acestia
au o#ligatia sa o repro!uca pana la !etaliu& Ca urmare" registrul variatiei melo!iei a tetelor"
se re!uce consi!era#il&
Pe !e alta parte" in taraful tra!itional" cel care propune un plan armonic a!ecvat
melo!iei este instrumentul principal al grupului acompaniator& Ceilalti acompaniatori
#eneficiaza !e aceiasi in!epen!enta relativa pe care grupul solistic o manifesta fata !e
primasi&
Desincronizarile !intre insturmentele acompaniatoare motiveaza aparitia pe !urate
limitate a unor suprapozitii !e structuri acor!ice !iferite" specifice !ealtfel oricarei muzici !e
tra!itie corala eecutata in grup&
In taraful !e concert" !ilatarea grupului acompaniator risca sa transforme
conglomeratele aromica acci!entale intr-o cacofonie sonora prelungita& +otiv pentru care
!iri*orul impune tuturor instrumentistilor acelasi plan aromic& Aceasta constrangere a planului
armonic este compensata pe mem#rii compartimentului acompaniator prin li#ertati la nivelul
ornamentatiei acor!ruilor& Rolul !iri*oului este !eci sa controloze riguros evolutia am#elor
grupuri si corelarea lor" initiativele personale ale eecutantilor fiin! in cea mai mare parte
Pagina # din 34
reprimate iar cola#orarea !intre instrumentisti si !intre parti!e fiin! re!usa la o sincronizare
metro-ritmica&
In prefata monografiei lui 8& :ira 3 0unta in *u!etul -alcea4 2railoiu scria)
3 De o#icei !e sine statator" omofona melo!ia se spri*ina aici pe armonie si tre#uie sa
ne spunem parerea !e rau ca nici un folclorist ' in anul 56$; < n&n& ( n-a insemnat inca
armonizarile" instructive ale tarafului& Taranul" negresit" nu practica armonia" totusi o gusta"
#a i-o cere lautarului&&& Din acompaniamente amanuntit notate am !o#an!it prin urmare noi
invataminte asupra temeliilor armonice ale catecului popular&4
Din capul locului" tre#uie sa afirmam ca marea ma*oritate a culegerilor noastre !e
folclor evita notarea acompaniamentului instrumental" asa ca materialele sunt spora!ice"
neacoperin! intregul teritoriu folcloric romanesc& Aceasta se !atoreaza atat compleitatii
cercetarii folclorului in sine" cat si parerii ca aspectul la care ne referim este mai putin
important in comparatie cu alti parametrii ai cantecului popular& Pe !e alta parte caracterul
prepon!erent mono!ic al muzicii noastre folclorice i-a !eterminat pe autorii colectiilor sa
acor!e prioritate evi!entierii caracteristicilor melo!iei in !etrimentul" acolo un!e este cazul"
invesmantarii armonice& Realitatea folclorica" mai precis functionalitatea unor genuri cum ar
fi melo!iile !e *oc" cantecele #atranesti sau cantecele propriu-zise !e strat nou" ne o#liga la o
reevaluare a pro#lemei tinan! cont !e gri*a care se acor!a astazi autenticului&
0u insistam !eci" asupra faptului ca foarte multe melo!ii nu necesita nici un fel !e
acompaniament si ca asa tre#uie propagate si in mass <me!ia& Cu ata mai mult tre#uiesc
com#atute unele pseu!o-lucrari corale-instrumentale" apartinan! unor compozitori si
interpreti chiar !e purtatorii !e folclor&
Afirman! ca autenticitatea acompaniamentului instrumental este o pro#lema actuala a
folcloristicii noastre muzicale" tre#uie sa tinem seama !e cercetarile fun!amentale in
!omeniul armoniei si polifoniei populare !atorate unor reputati cercetatori cum ar fi) T#eriu
Alean!ru" 8heorghe Cio#anu" Pascal 2entoiu" Chizela .uliteanu si altii' vezi #i#liografia
finala (&
Punctele !e ve!er converg in aprecierea ca eista !oua tipuri principale !e formatii <
rural si orasenesc sau tra!itional si concert 5(" iar !upa parerea noastra tin!e sa se !ezvolte un
al treilea" care sa se fieze mai eact in ca!rul tra!itiei si in acelasi timp" sa corespun!a si
unor necesitati !e spectacol&
La temelia primului tip ar fi stravechiul ison al unor instrumente populare" in
conceptia armonica a celei !e-al !oilea este vizi#il influentata !e armonia clasica fiin! !e
!ata relativ recenta" !e vreme ce la inceputul veacului trecut un !ocument $( mentiona ca
Pagina $ din 34
lautarii 3 renunta la intregul lor talent armonic !e in!ata ce acompaniaza pe valahi in
cantecele acestora4& Referin!u-se la lautarii nostri" :ranz Liszt pomenea !e
3 acompaniamentul unui #as in pe!ala continua&&& ceea ce retine armonia intr-o su#*ugare
constanta4" iar Alean!ru 2er!escu 7( remarca ciocnirile rezultate !in simultaneitatea cantarii
unei melo!ii si a unei pe!ale armonica invaria#ile < proce!eu repetat si astazi in unele zone&
================================
5( Ra!ulescu .peranta < 3 Ansam#lul vocal-instrumental popular romanesc4" Revista
3+uzica4 nr& 5%-55
pag& $>-$;
$( 8eschichte !er +usi? in .ie#en#urgen 3In Allegemeine +usicalische 9eitung4 <
Leipzig 565@
7( 2er!escu Alean!ru < 3+elo!ii romane4 scrise pt prima oara in toata originalitatea
si caracterul lor
national astfel cum le eecuta lautarii romani" 2ucuresti" 5;A%
Cercetarile relativ recente constata pentru Transilvania ca sensul orizontal are mai
multa insemnatate pentru armonistii populari !ecat cel vertical cu con!itia ca acor!urile sa fie
corect a!use catre ca!enta& .e remarca insa" pre!ilectia" chiar in unele formatii satesti actuale"
pentru relatia I-I---" rara intervenin! si treapta a II-a& De asemenea" septima !e !ominanta si
!eseori" septima micsorata favorizeaza trecerea rapi!a catre noi centri mo!ali&
Provenienta si evolutia catre asemenea com#inatii armonice sunt clar evi!entiate !e
catre contri#utiile noi sus mentionate& In secolul trecut" !e pil!a" unii lautari oraseni cantau in
orchestrele formatiilor !e opera) chiar !aca le auzeau numai" receptivi cum au fost
intot!eauna la orice mo!a" puteau intro!uce anumite inlantuiri si in muzica populara& Asa se
eplica si conturarea treptata a asa numitului stil lautaresc ramas tri#utar pana astazi anumitor
principii ale armoniei apusene& Totusi" conchizioneaza Ti#eriu Alean!ru in importantul sau
stu!iu 3 Armonie si polifonie in cantecul popular romanesc4 < anumite forme noi !e polifonie
populara au fost semnalate in unele !in realizarile miscarii artistice !e amatori" precum si in
muzica orchestrelor populare !e concert4& Este vor#a < consi!eram noi < !e aceiasi stra!anie
care se manifesta astazi pentru respectarea autenticului folcloric& In conceptia cercetatorilor
romani autenticitatea este 3 confirmarea su#sumarii sale in raport cu legile !e #aza ale
Pagina 1% din 34
creatiei si circulatiei folclorice) sincretism" functionalitate" oralitate" caracter colectiv"
poporaneitate4& Dar pentru ca un anumit fapt !e folclor sa fie autentic" el tre#uie sa
corespun!a unui comple !e factori intre care cei mai imortanti sunt stilul muzical" genul"
zona& Tinan! seama !e acesti factori" nu putem nega eistenta unor formatii autentice
!eose#it !e valoroase !in acest punct !e ve!re mai ales can! se pro!uc intr-un ca!ru
tra!itional folcloric& Unele 3eva!ari4 !in al#ia autenticului se manifesta in special prin larga
ciruculaite a unor melo!ii si prin interpretarea acestora !e catre insi care nu apartin stilului
zonal respectiv& In acest sens" am#itia unor formatii !in centrele ur#ane !e a canta melo!ii
!in toate zonele tarii" fara sa ai#a un comonenta lor #uni cunscatori ai stilului si genurilor !in
me!iile respective mi se pare total ne*ustificata&
Practic" !oua aspecte tre#uie urmarite in acompaniamentul instrumental) functiile
armonice si !esfasurarea ritmica& Aman!oua sunt la fel !e importante)!aca primul aspect nu
poate fi sesizat intot!eauna la o prima au!itie" al !oilea se concretizeaza in asa-numitele
3tiituri4 pe care le putem usor recunoaste pentru o zona sau alta& In ceea ce priveste
verticalismul" am aratat ca acest a fost in mare parte influentat !e anumite proce!ee ale
armoniei clasice" !etasan!u-se acor!ul micsorat cu rol !e trecere rapi!a spre un nou centru
mo!al sau acor!ul !e septima !e !ominanta& O mare !iversitate zonala cunoaste ritmica
acompaniamentului < ce este in stransa legatura atat cu genul" cat si in special" cu posi#litatile
tehnice ale instrumentelor acompaniatoare) co#za pentru +untenia si +ol!ova" chitara pentru
8or*" zongora pentru +aramures" tam#alul in special pentru +untenia si +ol!ova" viola si
vioara secun!a pentru mare parte !in Transilvania si 2anat" instrumente !e suflat pentru
2anat" +ol!ova !e Centru sau .u!-Estul Transilvaniei si mai recent" !ar fara un specific
zonal clar < acor!eonul" armonica" muzicuta& Dupa mo!ul !e functionare" me!iul in care
actioneaza si instrumentul pe care il plaseaza in centrul compartimentului acompaniator"
specialistii au aratat ca pot eista teoretic 7A !e tipuri care n-au fost vali!ate !e practica
folclorica& La varietatea ritmic%-armonica !eterminata !e aceasta !iversitate tipologica
instrumentala se a!auga varietatea !erivata !e particularitatile fiecarui gen) !in necunoasterea
caracteristicilor unui gen sau specii pot aparea erori cum ar fi !e pil!a) acompanierea unui
cantec propriu-zis" la origine parlan!o-ru#ato" in ritm !e sar#a" hora" #rau sau invartita&
Impropriu pentru unele genuri" acompaniamentul !evine necesar pentru altele intarin!u-le
functia in viata o#stei) asa se prezinta melo!ia !e !ans" pentru care sunt utilizate !eseori
com#inatii instrumentale ingeniose" ata !e catre formatiile !e amatori cat si !e catre cele
profesioniste&
Pagina 11 din 34
Lautarii profesionisti au un simt armonic !ezvoltat utilizan! o larga paleta tehnica
ceea ce nu-i scoate !in sfera autenticitatii& In Transilvania 3tiitura4 consta !intr-un suport
armonic !e acor!uri placate" intrerupt uneori !e mici !esene la contra#as si tam#al& Acor!ul
!ominatiie este prece!at ueori !e acor!ul micsorat al treptei a I--a&
Este o invesmantare evi!ent influentata !e armoni aclasica" in care nu numai ca
treapta a I--a apare alterata suitor intr-un acor! !e septima micsorata accentuan! atractia
catre !ominanta" !ar si treapta a--a este a!usa printr-o septima !e !omnanta" in stare !irecta"
intran! functia fun!amentalei pe care o prece!e&
Chiar !aca instrumentele utilizate pot crea un suport armonic in care" sa fie incluse cat
mai multe sunete ale acor!ului si !u#larile lor" sunt multe cazuri can! intalnim fragmente !in
piese care se !esfasoara la unison& In Ar!eal" intalnim in multe 3BOCURI DE DOI4
fragmente un!e tam#alul si contra#asul !u#leaza schematic melo!ia interpretata !e vioara)
aceasta ar putea fi consi!erata o manifestare a ETERO:O0IEI& .-ar parea" !eci" ca
interpretii" !aca n-au preferat o inversmantare mai #ogata" sunt constienti ca !u#larea
melo!iei nu constituie o a#atere !e la normele #unului gust&
.purprin! unele cromatizari !irecte intonate !e catre tam#al si contra#as" care nu se
regasesc in melo!ie si care favorizeaza trecerea catre centrii mo!ali noi& Intanim aceste
ten!inte si la interpreti consacrati care respecta tra!iti" !ar sunt influentati in parte si !e o
anumita practica lautareasca ce a capatat o larga etin!ere&
Evi!entierea valorii esteticii a unei melo!ii nu se poate realiza pe !eplin printr-un
lim#a* armonic !e imprumut" ci pornin! !e la structura mo!ala a acestuia) este im#ucurator
ca eista practicieni care incep sa inlocuiasca sensi#ilele !in acor!urile micsorate can! apar
ne*ustificat sau mersul in terte paralele" incercan! sa respecte si formulele ritmica specifice
unor anumite tinuturi&
In acest sens" tre#uie realizata o apropiere intre argumentelel teoretice ale
folcloristilor si solutiile practicienilor& Este necesara !eci" concor!anta intre teoria
etnomuzicala si practica instrumentistilor populari" pentru pastrarea filonului autentic al
valorosului nostru folclor&
Rezulta !in cele !e mau sus ca supra!imensionarea tarafului afecteaza grav variatia"
coor!onata esentiala a culturii populare&
O comparatie intre taraful tra!itional si taraful !e concert evi!entiaza insa si mari
!iferente !e repertoriu&
Pagina 12 din 34
Taraful !e concert elimina o intreaga categorie !e tete muzicale populare cu forma
li#era la nivelul frazei sau al consructiei !e ansam#lu" !eci tetele !in stratul folcloric cel mai
vechi&
Defunctionalizarea tetelor in concertele !e muzica populara" supra!imensionarea
tarafului" receptivitatea si competenta scazuta a pu#licului fata !e !etaliu fac ca aceste piese
se fie inaccepta#ile pentru spectaculul !e folclor" asa cum este conceput astazi&
In repertoriul tarafului !e concert intra in schim# compozitii semi-originale !upa
criterii straine folclorului care vizeaza efecte !e variatie si contrast& Liantul !intre piese este
asigurat uneori !e interlu!ii compuse !e !iri*ori intr-un stil hi#ri!" plasat intre stilul lautaresc
si stilul muzicii culte romanesti !e la sfarsitul secolului al ,I,-lea&
Consi!eram ca este semnificativ faptul ca spectacolul !e folclor a!uce totusi pe scena
ocazional tarafui tra!itionale zonale& Deci se poateC Deci supra-!imensionarea nu este
o#ligatorie& Consi!eram la fel !e semnificativ faptul ca pe langa taraful !e carciuma a
functionat intot!eauna lautarul solist" persona* solitar" !ispus sa eecute cantece la coman!a
mesenilor& Chiar si in prezent" !in taraful !e restaurant se !esprin! unul !oi" interpreti care"
a!resan!u-se unui pu#lic restrans" inearca ca sa cante tinan! cont !e gusturile acestora&
Deci paralel cu taraful !e concert" s-a insinuat si se insinueaza inca taraful tra!itional"
care trateaza pu#licul !iferentiat" care face servicii" care stie 3cantecul !e inima al#astra4 al
fiecaruia&
.e poate pune intre#area !aca aceasta funcite poate fi pastrata in spectacol& Avan! in
ve!ere neconcor!anta !intre performanta tarafului si competenta glo#ala a pu#licului este
posi#il cantatul al coman!a&
8ra!ul !e formalizare pe care il !icteaza actuala conceptie care sta la #aza
spectacolului eclu!e aceasta posi#ilitate& :apt care ple!eaza o !ata in plus pentru regan!irea
spectacolului !e folclor" re!imensionarea" restructurarea si transformarea lui intr-o
constructie usoara si flei#ila care sa se a!apteze la !iferitele pro#leme ce !ecurg !in
repro!ucerea culturii populare&
Capitolul III
-ALORI:ICAREA .CE0ICA A REPERTORIULUI :OLCLORIC TRADITIO0AL
Pagina 13 din 34
III& A&- PO.I2ILITATI DE -ALORI:ICARE .CE0ICA
A REPERTORIULUI OCA9IO0AL
In su#capitolul !e fata am !ori sa a!ucem in atentia specialistilor unele !intre
valentele spectaculare ale repertorilui ocazional& In primul ran! amintim categoriile folcorice
ce fac parte !in acest repertoriu si incercam sa lamurim principiile ce tre#uiesc respectate in
cazul folosirii sale scenice&
O parte principala a repertoriului ocazional o constituie o#iceiurile !in ciclul
calen!aristic& :ara a avea !orinta !e a acoperi intreg repertoriul amintit" ma voi rezuma la
o#iceiurile !e peste an" legate !e !ate calen!aristice fie sau !e momentele muncii agricole
sau pastoresti" su#impartite la ran!ul lor in perioa!a !e iarna si perioa!a !e primavara-vara" si
o#iceiurile legale !e evenimentele importante !in viata omului" ciclul familial&
Prima categorie" aceea a ciclului calen!aristic este etrem !e #ogata in o#iceiuri& Cum
am aratat si mai sus" sistematizarea lor s-a facut !upa anotimuri" !upa solstitii ' $ cicluri ( sau
!upa momentele principale ale calen!arului& Perioa!a !e iarna cuprin!e in alcatuirea sa un
numar mare !e pro!uctii artistice" !eose#ite ca origine" cintinut" trasaturi stilistice si
compozitionale" mo! !e manifestare) colin!ul proriu-zis si !e copii urarea cu plugul" cu
#uhaiul" cu sorcova" ziritul" cantecul !e stea" *ocul si !ansul cu masti" teatrul popular profan"
hai!ucesc si !e papusi" teatrul religios&
2inenteles ca nu !orim in spatiul !e fata sa facem propuneri" 3mise in scena4 petnru
otate pro!uctiile amintite mai sus&
.-a !ove!it !e mai multa vreme ca cel mai reprezentativ si mai #ogat gen al acestei
perioa!e !e iarna este colin!ul& In functia sa tra!itionala colin!ul sse !esfasoara in grupe mari
cu !enumiri !iferite) 3ceata4" 3*uni4 etc& :ormate !in #ar#ati sau femei" copii sau grupuri
mite& Trasatura ce caracterizeaza genul colin!ului este acela !e um#lat !in casa in casa"
cantan! la fiecare gospo!arie un numar !e colin!e& Avan! in ve!ere aceasta trasatura putem
incerca eventuala cenarizare a cestui o#icei organizan!u-l aproape !e functia sa tra!itionala
pentru o cat mai mare !oza !e autenticitate& -om putea alcatui un spectacol !e folclor
muzical eclusiv !in a!ucerea pe scena a unui numa !estul !e mare !e colin!e !in toate
zonele tarii" #inenteles nu cu aceiasi interpreti& Legatura !intre ele ne-o putem inchipui
realizata prin acea caracteristica amintita mai sus) um#latul !e la o casa la alta in ca!rul
spectacolului !e care vom vor#i" acest um#lat poate capata !imensiunile unei calatorii
imaginare& Astfel ne putem inchipui un !ecor a!ecvat !in ca!rul caruia ceata !e colin!atori
Pagina 14 din 34
poate porni spre prima casa" un!e sa-si inceapa colin!atul& .e poate alcatui un astfel !e
spectacol cu colin!e apartinan! eclusiv unei regiuni !in tara" !ar il mai putem alcatui si !in
colin!e !in !iferite zone ale tarii" in acest !in urma caz o#stacolele fiin! mai multe !e
intampinat& Unul" si cel mai important cre!em noi" ar fi cel al !ecorului in care se va
!esfasura spectacolul& In cazul in care folosim colin!e !intr-o singura zona folclorica
pro#lema este !oar aceea a !iversitatii si nu a schim#arii sale cum ar tre#ui sa intalnim in
varianta spectacolului cu zone !iferite !e prezentare&
Al !oile o#stacol ar fi cel al interpretilor& :ata !e primul spectacol un!e ne putem
folosi !e aceiasi ceata !e colin!atori" aici tre#uie prezentate" pentru respectarea specificului si
stilului zonal respectiv" tot atatea cete !e colin!atori cate zone vom !ori sa prezentam&
Timpul unui astfel !e spectacol nu tre#uie sa fie pre mare" pentru a nu a*unge la 3Umplerea4
unor spatii !e spectacol& Totul va tre#ui sa curga foarte normal" asa cum se petrec faptele la
originea lor& Propunerile !e mai sus sunt !oar niste laternative !e la care se poate porni in
alcatuirea unui spectacol muzical !e folclor" un spectacol care cre!em noi ar a!uce in atentia
pu#licului un gen !estul !e negli*at in ceea ce priveste latura sa spectaculara& Intalnim !estul
!e !es colin!ele prezentate in ca!rul asa ziselor spectacole 3moment4 !e folclor&
Am spus !estul !e rar ca sa nu afirmam ca ele lipsesc cu !esavarsire !e pe scenele !e
amamtori si profesionisti& Am !orit prin cele spuse mai sus sa atragem atentia asupra acestui
o#icei folcoric #ogat in eemple si" !in punct !e ve!ere muzical" foarte reprezentativ pentru
poporul nostru&
Dintre genurile amintite la inceput am putea !esprin!e cateva care" in alternativa
a!ucerii pe scena in ca!rul unui spectacol" nu mai au nevoie !e nici un fel !e mo!ificare sau
3slefuire4 artistica&
Aceste sunt) teatrul popular profan" hai!ucesc si papusi si teatrul religios& In
eventualitatea folosirii lor intr-un spectacol singura pro#lema ce ar ramane ar fi alegerea celor
mai semnificative creatii !intre ele
Este a!evarat ca nici *ocul si !ansul cu masti nu ar necesita prea multe 3a*ustari4
scenografice sau coregrafice& Dar agan! in ve!re specificul sau si pro#lemele ce se pun in
ca!rul schim#arii functiei tra!itionale a folclorului ce cea !e #un !e consum" ii vom lasa pe
!omnii regizori si !omnii coregrafi sa hotarasca !omniile lor ce tre#uie 3a*ustat4& 0oi am !ori
!oar sa sugeram o cat mai #una valoirficare a valentelor spectaculare ale o#iceiului mai sus
amintit" ca a!ucerea sa pe scena sa !ie facuta in contetul unui spectacol ce ar !ori sa prezinte
cele mai reprezentative o#iceiuri !in perioa!a !e iarna&
Pagina 1 din 34
Cre!em ca vehicularea singulara a o#iceiului nu ar fi nici in avanta*ul efectului
spectacular si nici in folosul functiei functiei& .pectacolului !e folcor" care ar tre#ui sa ai#a o
serie !e elemente cat mai !iverse si o !urata minima pentru a putea mentine atentia si
interesul receptivilor !in tara& Deci" in concluzie" *ocul si !ansul cu masti poate fi foarte #ine
eploatat !in punct !e ve!re scenic !aca il vom integra in ca!rul unui spectacol comple !e
o#iceiuri !in perioa!a !e iarna&
Despre urarea cu plugul" cu #uhailu" cu sorcova cre!em ca este inutil sa mai
pomenim& Ele sunt omniprezente in ca!rul emisiunilor !e ra!io si televiziune la sfarsitul !e
an& Am in!razni sa sugeram !oar i!eea prezentarii lor nu neaparat in momentul lor
tra!itional& Este !rept ca atunci isi gasesc cel mai potrivit moment in ca!rul unor spectacole"
!ar putem #eneficia !e marea #ogatie artistica a lor si in alte perioa!e ale anului& 0u la
aceleasi proportii ca in ca!rul lor tra!itionalul ci mai fragmentate" lucru care nu ar pre*u!icia
nici autenticitate" nici mesa*ul ce-l transmit& Astfel putem inclu!e o mare parte !in cele
amintite mai sus in ca!rul unui spectacol !e genul celui pomenit mai inainte sau inglo#ate in
alcatuirea unui eveniment artistic ce ar prezenta mai multe etape folclorice specifice
nationalitatii noastre&
Am mai !ori sa atragem atentia asupra unor incalcari !e regula respectarii operei !e
arta chiar !aca ea este populara si a creerii !e C1IT.C1-uri ce vor sa imite originalul& Este
vor#a !e tot felul !e 3plugulete4 si 3pugusoare4 ce raman ca ciupercile !upa ploaie" numai ca
aici avem !e-aface cu o inversare a regulii naturale" ciupercile ' coli!ele ( aparan! inainte !e
ploie&
Perioa!a primavara- vara prezinta 7 categorii !e o#iceiuri cu pronuntat specific agrar&
Ele sunt la ran!ul lor eemplificate prin cantece" *ocuri si manifestari !ramatice" rituale sau
nerituale& Unele sunt legate !e !ate calen!aristice fie alte !e momentele muncii pastoresti si
agrare" fara !ata fia& Pentru o mai #una si temeinica intelegere a acestei perioa!e cre!em ca
ar fi #ine sa categorisim o#iceiurile !upa cum urmeaza)
o#iceiuri si cantece pentru pregatirea si sporirea recoltei ' Plugusorul" Cucii"
2ricelatul" Lazarelor" Bunii" Calusul (
O#iceiuri si cantece care anticipa sau insotesc strangerea recoltei ' Cantece !e seceta"
Paparu!a" .caloianul" Dragaica" Cununa (
Diverse legate !e viata in!ivi!uala si !e familie ' 1aulitul" Infratitul" .trigarea peste
sat" Catu-matu" Tocanelele (
Despre muzica acestei perioa!e tre#uie spus faptul ca in comparatie cu muzica
perioa!ei !e iarna are un rol mai secun!ar" folclorul !in aceasta perioa!a !e primavara-vara
Pagina 1! din 34
generan! manifestari spectaculoase mai numeroase in care muzica vocala are un rol mai mic"
iar cea instrumentala < cu eceptia Calusului < nu manifesta trasaturi proprii" ci imprumuta
elemente sau piese apartinan! multor genuri& Unele o#iceiuri sunt insotite numai !e tete
scan!ate ' 2rauletul" Tocanelele" etc& (& Avan! in ve!ere trasatura prezentata mai !evreme
' cea a manifestarilor mai numeroase ( cre!em noi ca nu totalitatea acestui repertoriu tre#uie
eploatata ci numai" cateva !intre o#iceiuri" cele mai nesemnificative si #ogate in continut&
Ca si in cazul o#iceiurilor !in perioa!a !e iarna" o#iceiurile !in perioa!a !e primavara pot
constitui !oar ele singure #aza unui spectacol !e folclor" si mai ales ca unele !intre ele sunt
uitate aprope !e tot&
In cazul acesta ar tre#ui avut in ve!ere elementul !e spectaculozitate specific& Astfel
o#iceiuri 3stropirii fetelor cu apa4 poate fi !estul !e lesne !e practicat pe scena" pe can! cel al
3azvarlirii tinerilor in rau4 !e pil!a cre!em ca-si poate gasi locul mai greu intr-o manifestare
scenica& De asemenea pentru o mai temeinica respectare a aspectelor muzicale si a celor
grafice ale fiecarui o#icei va tre#ui sa nu facem confuzii& Am intalnit !e pil!a totusi melo!ia
3LA9ARULUI4 a!optata" evi!ent nu intr-un sens pozitiv" pentru a se putea schita pe ea
cativa pasi !intr-un !ans !e origine nu tocmai clara&
Este !rept ca ne putem folosi !e foarte multe o#iceiuri !in aceasta perioa!a in mo!
singular incorporan!u-le in ca!rul unor spectacole ce au ca scop o prezentare generala si
sumara a principalelor momente !in folclorul o#iceiurilor noastre" !ar !e aici si pana la
mo!ificarea structurilor muzicale ale elementelor respecticve este un !rum pe care nu tre#uie
sa calce nimeni nici macar !in greseala" acest lucru neputan! !ove!i altceva !ecat o
superficiala pregatire profesionala si o si mai superficiala cunostiinta artistica& Deci" in
concluzie" valentele scenice ale acestei perioa!e !e primavara sunt foarte complee" cele
cateva sugestii generale !ate mai sus atragan! atentia nu neaparat asupra unei scene !in
ca!rul o#iceiurilor ce fac parte !in aceasta perioa!a" ci asupra unor greseli ce se pot ivi in
folosirea lor oriun!e si oricum&
Despre cel mai cunoscut" cel mai apreciat" cel mai ancestral si toto!ata cel mai folosit
o#icei in spectacolele folclorice" s-au scris tomuri intregi" s-au facut recenzii" s-a vor#it si se
va vor#i in continuare ca !espre o em#lema !upa care folclorul nostru poate fi i!entificat si
*u!ecat& 0u !orim sa amintim nici una !intre !iscutiile ce s-au purtat pe aceasta tema si nici
sa a!unam elogii sau critici in ceea ce priveste folosire sa pe scenele !e spectacol& -rem sa
su#liniem !oar ca acest o#icei tre#uie privit prin prisma ritului stravechi cu multiple functii in
viata taranilor& El a a*uns astazi !atorita unor eagerari" constiente !e altfel" in pragul unui
3!ans4 ce poate semana mai mult cu evolutia unei echipe !e gimnastica sportiva sau in cazuri
Pagina 1" din 34
mai rele cu cea a unor acro#ati !e circ& Acest lucru nu tre#uie tolerat su# nici o forma si su#
nici o scuza& 0imeni nu a negat nicio!ata gra!ul !e spectaculozitate mai ri!icat al acestui
o#icei fata !e altele" prin spectaculozitate intelegan! virtuozitatea !e care tre#uie sa !ea
!ova!a mem#rii cetei !e calusari& Dar asta nu inseamna ca acum" in contetul unui ca!ru
format !intr-un pu#lic ce !oreste sa va!a elemente !ansante cu un gra! inalt !e !ificultate"
tre#uie eagerat pana acolo" incat altceva sa nu se mai !istinga !in ca!rul acestui o#icei&
Eemplul *uramantului este foarte semnificativ in acest sens& Acest element !e #aza al
o#iceiului este !e foarte multe ori !at la o parte pretestan!use ca fragmenteaza !ansul si in
cazurile mai fericite avem !e a face cu niste versuri improvizate !e con!ucatorii coregrafici ai
ansam#lurilor ce vor sa a!uca acest act !e cultura populara pe scena caselor !e cultura sau
mai !eparte pe scenele profesioniste si la televiziune& Eemplul !e mai sus este !in memoria
spectacolelor vazute !e autorul acestei lucrari nefiin! o inventie sau un no! in papura cautat
celor pomeniti mai sus&
Am facut aceasta referire fiin!ca !upa cum am aratat mai inainte nu tre#uie avuta nici
un fel !e intelegere in fata unor fenomene !e genul celor mai sus amintite&
III&2& - PO.I2ILITATI DE -ALORI:ICARE .CE0ICA A REPERTORIULUI
0EOCA9IO0AL

Dupa ce am incercat sa oferim cateva sugestii mo!este pentru o eventuala transpunere
scenica a repertoriului ocazional si am scos in evi!enta cateva !intre aspectele negative ce au
aparut o!ata cu aceasta incercare" vom cauta in cele ce urmeaza sa proce!am i!entic cu
repertoriul neocazional&
Din ca!rul repertoriului neocazional putem selecta pentru un spectacol folcloric
contemporan oricare !intre genurile ce-l alcatuiesc" fara a fi presati !e i!eea necesitatii unui
ca!ru neaparat am#iant si a unis spatiu temporar fi" #ine !efinit& Dar mai intai sa anuntam
genurile ce alcatuiesc repertoriul neocazional)
Repertoriul pastoresc cu multitu!inea !e creatii proprii cum ar fi semnalele pasotresti"
!oina pastoreasca" cantecul propriu-zis pastoresc si colin!ul pastoresc" colin! ce nu are
trasaturi muzicale proprii" tetele !e urare cantan!use pe melo!ii !e colin! !in repertoriul
general&
Pagina 1# din 34
Cantecul !e leagan ce poate fi impartit si el la ran!ul sau in !oua categorii !upa
criteriul melo!ic" si anume) a( cantecul !e leagan cu trasaturi specifice
#( cantecul !e leagan cu trasaturi !e cantec propriu-zis sau !oina&
Repertoriul folcloric al copiilor" !eose#it !e #ogat si interesant&
Doina cu variantele sale stilistice si melo!ice" gen ce nu mai are" cre!em noi nevoie
!e nici un fel !e prezentare" fiin! foarte cunoscut in lumea folclorica contemporana&
2ala!a sau 3Cantecul #atranesc4 cu !iversele sale forme !e prezentare) #ala!a
fantastica" #ala!a vite*easca" #ala!a pastoreasca si #ala!a !e curte&
Dupa enumerarea genurilor ce fac parte !in repertoriul neocazional" putem o#serva o
linie universal vala#ila pentru toate categoriile prezentate mai sus) cea a posi#litatii
constituirii !e spectacole folclorice unilaterale ' !oar muzicale in genul !e fata ( avan! ca
temelie oricare !intre creatiile amintite anterior& Ar fi chiar !eose#it !e interesant ca operele
!e arta ce au fost slefuite !e-a lungul vremii pe teritoriul tarii noastre !e catre creatorii
anonimi sa fie prezentate pe scena intr-un gen !e periplu prin tezaurul folcloric muzical&
Astfel ne putem imagina foarte #ine un spectacol !e folclor contemporan constituit
numai !in repertoriul pastoresc !in intreaga tara& Autenticitatea unui asemenea act artistic nu
poate fi pusa su# semnul in!oielii intrucat" !in fericire" ve!etele scenei folclorice !in ziua !e
azi au un fel !e repulsie !isimulata fata !e acest gen !e creatie" el nefiin! atat !e malea#il
incat sa se poata muta pe tiparele comerciale ce si-au facut tot mai mult loc in aparitiile
scenice atat la televiziune cat si in spectacolele atator si atator ansam#luri care mai !e care
!escoperitoare !e noi talente instrumentale sau vocale care sa-si a!uca 3aportul4 la !ifuzarea
si 3im#ogatirea4 folclorului nostru&
Aspectul la care ne-am referit inainte" cel al 3mularii4 unor creatii folclorice pe
tiparele comerciale este" !in pacate" atat !e prezenta la ora la care re!actam aceasta incercare
incat omul care asculta si ve!e asa intitulatele 3spectacole folclorice4 !e mare autenticitate nu
mai stie ce sa crea!a& El este pus in situatia !e a oscila intre susanelele ce-i sunt servite
aproape saptamanal in incinta unor Palate ale sporturilor si actul !e creatie" valorificare si
interpretare autentica" pe care le-a cunoscut in cel mai fericit caz" in copilaria sa petrecuta
intr-un sat un!e folclorul nu facea o#iectul analizelor sau !isecarilor si al 3a*ustarilor4
artistice" ci isi pastra functia sa tra!itionala !e factor omniprezent in viata taranului sau
orasanului ' referin!u-ne si la folclorul orasenesc (&
Astfel" !upa oscilatia respectiva" receptorul poate a*unge la concluzia ca ceea ce se
prezinta pe scena este !e fapt un folclor nou si ca ceea ce a cunoscut el mai !emult" face parte
!intr-un tezaur care a fost uitat" sau intr-un caz mai nefericit ingropat !e-a #inelea pentru a fi
Pagina 1$ din 34
scos la iveala peste nu se stie cati ani pentru a se !ove!i cu a*utorul sau cine stie ce fapt
istoric& Pericolul pe care am cautat sa-l reliefam in ran!urile !e mai sus nu este unul minor&
Daca e!ucatia muzicala este in!ispensa#ila in!ivi!ului pentru ca acesta sa poata face o
!eparta*are valorica cu !iscernamant in creatiile acesteia" asa tre#uie proce!at si in cazul
folclorului& Tre#uie instituita o e!ucatie folclorica muzicala" coregrafica si literara pentru a nu
se mai iz#ugni in ras atunci can! pe scena apare un rapso! popular care prezinta a!evaratele
#ala!e" !oine" sau cantece propriu-zise" acompaniat eventual !e unul" !oi" sau cel mult trei
instrumentisti&
Este a!evarat ca faptul" ca su# influenta occi!entala suferita !e muzica noastra
populara si-au facut aparitia in acompaniamentul instrumental !iferite acor!uri straine" pana
la o perioa!a !e folclorul nostru ' vezi capitolul II& (&
De aici insa" pana la a acompania o !oina" fapt care este in totala contra!ictie cu
specificul genului respectiv" intro!ucan! pe parcursul ei fel !e fel !e acor!uri" care !e care
mai nastrusnice" chiar acor!uri !e nona nerezolvate" numai pentru a se !ove!i ce simt
muzical si ce aromnie pose!a respectivul sef !e orchestra" este o !istanta enorma& Dupa cum
am mai afirmat" armonia este ceruta si gustata !e au!itor" !ar un lucru tre#uie sa fie clar)
muzica noastra populara este prin ecelenta mo!ala !eci" regulile armonice !upa care tre#uie
sa ne ghi!am" atunci can! incercam sa schitam un acompaniament pentru un cantec propriu-
zis" tre#uie eecutatea in ca!rul !estul !e larg !e altfel al mo!alismului si nici !ecum sa
incepem a intro!uce acor!uri !e septima in rasturnarea a III-a cu rezolvari incorecte sau
renumitele septime micsorate care se pare ca fac !eliciul unor acompaniatori&
Pro#lema e!ucatiei folclorice !e care am pomenit mai sus este !upa parerea noastra"
etrem !e importanta pentru o salvgar!are a tempoului folcloric romanesc& 0u se poate sa
a!mitem in continuare aparitia unor solisti fantoma care trec prin folclorul nostru muzical
!oar pentru a-l !egra!a si a-si putea o#tine niste avanta*e materiale printr-un efort minim&
Este foarte veri!ic faptul ca in ultima vreme !oina a inceput sa piar!a teren pe scenele
!e spectacol& Tre#uie sa ne punem si intre#area !e ce si pentru ce acest lucruD Cine este !e
vinaD Cre!em ca in nici un caz putem arunca vina asupra receptorilor" care nu fac altceva
!ecat sa *u!ece !upa criteriile constiintei lor artistice ceea ce le este pe plac si ce nu&&&
Asa" !ar cine-i vinovatulD 0u tre#uie gasit neaparat un tap ispasitor" un Acar Paun& Ar
fi si inutil fiin!ca locul acestuia ar putea fi luat ime!iat !e un altul poate si mai special !ecat
primul&
Totusi tre#uie pus !egetul pe rana" care rana cre!em noi ca este constituita !intr-un
cumul !e factori& In primul ran! cel al lipsei !e profesionalism al celor care fac parte !in
Pagina 2% din 34
ran!urile !estul !e numeroase a sefilor !e orchestre folclorice" element !e asemenea aparut
!e catava vreme si !atorat nu se stie carei cerinte epuse& Apoi ar fi cel al in!ulgentei" ca sa
folosim un lim#a* !iplomat" celor !e al ra!io si televiziune care ne asalteaza cu evolutii ale
unor cvasi-necunoscuti sau ale unor ve!ete !e*a cunoscute in care se poate o#serva cale !e o
posta" filonul amatorismului&
.unt si eceptii !emne !e luat in seama !upa cum am putut o#serva in ca!rul
emiusiunii 3Tezuau folcloric4& Re!actorul acestei emisiuni" !oamna +aria +urarescu" ne-a
prezentat !eseori a!evarate comori ale folclorului nostru muzical a!use in fata camerei !e
luat ve!eri" !e a!evarati emisari ai zonei !e un!e proveneau& Deci" se poate !aca se !oreste
realizarea unui lucru !e eceptie&
In incheierea acestu su#capitol" am !ori sa su#liniem faptul ca in spectacolele
contemporante !e folclor" toate genurile folclorului muzical neocazional" chiar !aca unele au
!e*a o trecere mai mare in inimile spectatorilor" pentru ca folclorul nostru muzical nu se
rezuma la melo!ii !e hora" sar#a" geampara" !e !oi si !oine acompaniate& Avem #ala!a !e un
farmec cuceritor care nu cre!em ca nu si-a gasit loc in spectacole& Avem si un repertoriu
pastoresc etraor!inar si un repertoriu al copiilor !eose#it !e spectaculor si ine!it fata !e alte
genuri& Avem !eci o mare #ogatie !e fatpte folclorice care tre#uie utilizate si nu lasate sa se
astearna praful in!iferentei peste ele" fiin!ca peste ani si ani s-ar putea sa ne coste aceasta
greseala puerila&
0u ple!am pentru o prezenta maimala a unor genuri amintite ci !orim !oar ca cele
ce au fost !ate mai la o parte pana acum sa-si recastige !repturile pier!ute pe !rum si ca cele
eistente in emisiunile !e ra!io T- si pe scenele !e spectacol sa fie corect interpretate" atat
!in punct !e ve!re al continutului tematic cat si !in cel al manierei !e interpretare&
III& C& < PO.I2ILITATI DE -ALIRI:ICARE .CE0ICA A DA0.ULUI POPULAR
Pentru inceput am !ori sa specificam ca repertoriul !e !ansuri nu este altceva !ecat o
forma specifica !e eprimare a vietii spirituale a romanului" o marturie a optimismului si
vitalitatii sale& El apartine mai multor straturi stilistice" ceea ce eplica marea #ogatie" atat pe
plan orizontal" !e la o provincie la lata" cat si in ca!rul unei regiuni&
O caracteristica !e seama a !ansulrilor noastre populare o constituie originalitatea& Ea
rezulta !in mo!ul !e grupare si alternare a frazelor muzicale" !e !iferite !imensiuni" simetrice
Pagina 21 din 34
sau asimetrice& De asemeni o trasatura !eloc negli*a#ila este maniera !e corelare intre
melo!ie" pasi si strigaturi&
In general nu putem vor#i !espre o concor!anta perfecta intre fraza muzicala si fraza
coregrafica" cu eceptia catorva !ansuri #anatene& Putem !eci" spune ca !ansul evolueaza
li#er in ritmul melo!ie" fara sa tina seama !e alcatuirea frazala&
Din punct !e ve!ere coregrafic" !ansurile sunt !e cerc ' hora (" !e linie" !e coloana" !e
perechi si solistice& Cele mai vechi sunt cele !e grup ' hora" coloan (" iar cele !e perechi ' !e
!oi ( mai noi& Dupa criteriul functional" !ansurile le putem grupa in !ansuri rituale si in
!ansuri propriu-zise& Primele sunt legate !e prile*uri anumite sau !ate calen!aristice& Dintre
ele au mai ramas inca in practica !oar !ansurile legate !e ciclul sar#atorilor !e iarna si cele
legate !e ritualurile agrare&
Din punct !e ve!ere muzical gasim o alta or!onare a repertoriului muzical !e !ans"
impartin!u-le !upa criteriul formei in !ansuri cu melo!ii improvizatorice" cu forma li#era si
!ansuri cu forma fia" inchisa&
Dupa criteriul ritmic gasim !in nou o alta categorisire" cea a !ansurilor care se inscriu
in sistem !istri#utiv in masuri #inare sau ternare" in masuri unitare sau alternative si cele ce
apar in sistemul AE.AE& In sfarsit un ultim criteriu ar fi cel al materialului sonor un!e gasim
melo!ii in sisteme arhaice) pentacor! !e tip minor sau ma*or" cu sau fara salt !e cvarta
su#finala pentacor! sau heacor! li!ian" mo!uri naturale" !iatonice sau cromatice" in acustic
5 si $ !e o#icei cu ca!enta pe treapta 7&
Dupa aceste consi!erente teoretice si prezentare generala a muzicii repertoriu
coregrafic !e pe teritoriul tarii noastre" am vrea sa lamurim o pro#lema" !estul !e serioase" ce
apare !e mai mult timp si persista in aparitia si in !omeniul spectacolului coregrafic popular
romanesc&
Aceasta pro#lema este cea a ocaziilor !e !ans& Este !rept ca la noi" la romani" acestea
sunt foarte numeroase" !ar s-a facut si se mai face greseala !e a generaliza aparitia !ansului
in mai toate momentele esentiale umane si a celor legate !e !iferite rituri& In continuare am
!ori sa prezentam cateva ocazii care cre!em noi ca ar fi !e a*uns pentru manifestarile scenice
in ca!rul unui spectacol !e folclor& Deci printre cele mai importante" !atorita si participarii in
masa a !ansatorilor" se inscrie hora !e !uminica" numita si nunta si 0EDEIA&
Ocazii mai re!use le constituie urmatoarele momente) petrecrea colin!atorilor" a
flacailor care organizeaza o#iceiurile !e primavara ' plugusorul" *unii etc& ( !upa a!ucerea
cununii !e la secerat la sezatori" inainte !e plecarea feciorilor in armata" la !iferite sar#atori
mari&
Pagina 22 din 34
Asa se !eose#esc !oua categorii !e ocazii la care participa)
un numar mare !e !ansatori" uneori si !in alte zone folclorice
un numar restrans !e participanti&
In primul caz" i!eal ar fi ca muzica !ansurilor respective sa fie sustinuta !e taraf" in al
!oilea caz" instrumentistii locali sunt cei care acompatniaza !ansul" !e o#icei !in cimpoi sau
fluier iar in ultimele !ecenii !in instrumente mai noi) taragot" clarinet etc&
In ceea ce priveste melo!ia respectiva tre#uie su#liniat faptul ca in comparatie cu
celelalte genuri melo!iile !e !ans prezinta trasaturi specifice" ritmul fiin! elementul
prepon!erent !e epresie" ele fiin! simple" inca!ran!u-se in forme ritmice fie&
0u putem trece la sugestiile privin! valorificarea scenica a repertorilui coregrafic
popular pana nu amintim si o caracteristica a sa .I0CRETI.+UL& Dansul este o manifestare
complea& +elo!ia insoteste !esfasurarea coregrafica si in cele mai multe cazuri" versurile
scan!ate intr-o ritmica speciala&
De aici insa si pana la greseala ce apare la mai multe formatii amatoare sau
profesioniste !e a chiui orican! si oricum nu mai !e !ragul contaminarii receptorului !in sala
e un !rum tentant !ar gresit&
In ultima vreme parerile care circula !espre mo!ul in care !ansul popular poate fi
a!us pe scena au !evenit foarte variate& E !rept ca acest fapt se !atoreaza si numarului tot mai
mare !e 3pro!uctii4 care se ascun! su# !enumirea !e !ans popular" !ar care in fapt
!enatureaza" uneori pana la a#sur! notiunea mai sus amintita& 0u !orim ca in lucrarea !e fata
sa !iscre!itam incercarile ce se fac in a!ucrea !ansului popular pe scena su# forme !iferite&
Parerea noastra si nu numai este ca toate formele pot fi incercate !ar cu respectarea unor
con!itii)
.a se anunte sincer" !eslusit gra!ul !e apreciere sau in!epartare !e folclor) folclor
autentic" prelucrare" stilizare" sau orice alta forma care se poate ivi&
.a se respecte limitele gra!ului respectiv&
.a ai#a o valoare corespunzatoare atat in conceptie cat si in eecutie&
Avan! in ve!ere ca in lucrarea !e fata noi vrem sa acoperim toate aceste forme" ne
vom referi !oar la prezentarea scenica a !ansului popular si muzica ce tre#uie sa insoteasca
manifestarea respectiva& Este o realitate ca la ora actuala aceasta manifestare nu o prea gasim
in practica curenta in programele marilor ansam#luri !e profesionisti sau amatori& 2a mai
mult fenomenul s-a etins ingri*orator si asupra repretoriului formatiilor satesti 3in!rumate4
!e 3maestrii4 coregrafi #inevoitori&
Pagina 23 din 34
Astfel !ansul popular scos !in me!iul satesc" iese !in contetul lui natural si !evine
altceva&
3+omentul folcloric4 !ispare fiin! inlocuit cu 3programarea4 spectacolui& Dansatorii
nu mai sunt tinuti sa respecte o etica sociala" un ceremonial sau un ritual ci se conformeaza
!isciplinei ansam#lului& Ei nu mai sunt ghi!ati !e o #una !ispozitie !ictata !e placerea pura
!e a *uca sau eventual !e transpunere in am#ianta a unui rit" ci !e rutina scenei insfarsit nici
pu#licul nu mai este acelasi) fetelor care asteapta sa fie invitatea parinitii care urmaresc cu
gri*a evolutiile lor copiilor care incearca pe margine primii pasi li se su#stituie sala cu
!ictatura ei a#soluta" avi!a numai sa guste numai efecte scenice& In consecinta !ansul isi
schim#a functia) astfel !e pil!a !in !ans rational !istructiv sau ritual el !evine o#ligatoriu
!ans !e spectacol&
In al !oilea ran! !estul !e multi maestrii coregrafi au intot!eauna gri*a se recoman!e
ca nu cumva sa nu se tina seama !e 3legile scenei4& Partea proasta ca nici unul !intre
!omeniile lor precizeaza eact ce vrea sa fie o lege scenica& Asa!ar va tre#ui sa ne gan!im
cre!em noi la anumite reguli care tin! !e orientarea si potentarea mesa*ului artistic& Pe
acestea le-am putea asimla cu cele 7 unitati ale teatrului clasic) !e loc" !e timp" !e actiune& E
foarte a!evarat ca necesitatea !e a ne limita la spatiul scenei" la numarul !e minute programat
si la numarul !e mem#rii ai ansam#lului in functie !e momentele proconizate" ne in!ica !e la
inceput un ca!ru precis care tre#uie respectat& Pe !e alta parte insa ne apare o lege care tine
!e !ifuzarea mesa*ului in masa) este ceea ce am putea numi legea spectacolului care se poate
enunta ca necesitatea !e a comunica cu pu#licul intr-un lim#a* cat mai apropiat lui si care sa-l
faca sa participe cu aceeasi intesitate ca !e eemplu 3spectacolul4 !e la hora satului in!iferent
!e calitatea gusturilor sale& Asa!ar am revenit asupra temenului !e 3spectacol4 care pare sa
fie o sinteza a opozitiei teoretice in ceea ce priveste a!ucerea autenticului pe scena& De fapt
toate aceste argumente a!use !e catere 3maestri4 in coregrafia populara nu se constituie !ecat
in niste su#terfugii care vor sa ocoleasca pro#lema principala" fiin!ca legile scenei invocate
!e !omeniile lor ar tre#ui mai intai stu!iate cu o atentie !eose#ita" pentru a putea !istinge
con!itiile ce le sunt create prin interme!iul lor si a#ia apoi sa se caute cele mai optime
mo!alitati !e a!aptare la aceste legi&
In acest sens" un foarte graitor eemplu il constituie schim#are elementului !ansului si
ale interpretarii lui" care este motivata prin acea schim#are !e functie amintita mai inainte&
Oarecum am putea fi !e acor! cu schim#area !e functie !ar cu cealalta nu avem cum sa fim
!e acor!&
Pagina 24 din 34
.-a raspuns mereu ca !ansurile tre#uie alese printre cele mai !e efect" !eci
3spectaculoase4 si ca ele tre#uie sa fie interpretate la un maimum !e virtuozitate&
.e uita insa ca 3spectacolul4 nu tre#uie legat neaparat !e piese complicate" acelasi
efect fiin! o#tinut !e simplitate" ca in aceeasi masura o interpretare so#ra poate fi preferata
uneia !e o mare tehnicitate& Aceasta ciocnire intre stralucirile frapante" impresionante"
electrizante si in cele !in urma ieftine si formele simple si so#re a!use la un contrast sau mai
#ine spus ca un anti!ot celor !intai a eistat inca !in cele mai vechi timpuri si s-a perpetuat in
eistenta tuturor scolilor !e teatru" !e eemplu&
Aceste eagerari nu reprezinta insa !ecat o singura latura a ceea ce ne intereseaza&
+ai importanta este atacarea fon!ului factorilor folclorice supuse in permanenta unor
!enaturari flagrante& Iar acestea provin !in ten!inta care genereaza unele atitu!ini pretins
artistice" proclaman! cu enfaza atotputernicia 3legilor4 scenei" in timp ce ignoreaza
posi#ilitatea eistentei unor LE8I ale folclorului" in speta a genului !e care ne ocupam in
su#capitolul !e fata& Din pacate" ca si legile scenei nici cele folcloristice nu au fost enuntate si
teoreticizate& 0ormal este insa" ca ele sa fie etrase !in analiza pieselor folclorice si
regruparea acestor analize& Aceasta etragere se va !ove!i insuficienta insa" !aca ele nu vor fi
puse in legatura cu faptul concret care ne intereseaza in momentul !e fata si care se
intituleaza in mo! curent 3autenticul4 in valorificarea scenica a !ansului popular&
.e cuvine insa a se face o corectie in ceea ce priveste folosirea acestui termen !e
3autentic4" anume aceea ca folosirea sa tre#uie con!itionata !e i!eea !e artistic si !e cea !e
specific& Pentru a argumenta aceasta pretentie putem folosi un eemplu ce ne este foarte la
in!emana si poate fi o#servat cu cea mai mare usurinta) portul popular&
.e stie ca acesta este pe cale !e !isparitie !in uzul curent si in orice caz el nu mai
apare la 3hora satului4 in cea mai mare parte a tarii/ pe alocuri el nu mai traieste nici in
amintirea localinicilor& Totusi nu cre!em ca cineva ar putea avea pretentia !e a a!uce pe
scena !ansuri populare eecutate in haine !e stra!a& Acest fapt este fara in!oiala 3autentic4
!ar nici intr-un fel artistic sau specific&
Pentru ca" in timp ce se vor#este !e asanumitele 3LE8I4 ale scenei" se uita cu
!ezinvoltura ca folclorul in cazul !e fata !ansul popular" isi si el legile lui care tre#uie sa
porneasca !e la i!eea !e 3specific4& Analizan! folclorul coregrafic !in toate punctele !e
ve!ere" vom reusi sa !espren!em trasaturile lui specifice in mai multe etape" pe care le-am
putea grupa astfel)
Ocazia !e *oc) hora satului" nunta" ne!eia etc& cu momentele lor proprii si o#iceiurile
ce le insotesc"
Pagina 2 din 34
Categoria psihologica sau tipul" cu su#tipuri" supratipuri" variante" etc&" carezultante
ale spectacolelor morfologice ' formatie" evolutie" compozitie" structura melo!ica" melo!ico-
ritmica ( tematice si sincretice"
.tilul sau maniera !e interpretare" pe in!ivizi" pe grupe !e varsta si see"
9ona in am#ianta si culoarea ei" cu su#zone" suprazone" sate" etc&" ceea ce !e fapt
reprezinta o sinteza a celorlalte etape&
Dupa aceste consi!eratii enuntate mai sus" ne vom referi in continuare la aspectul care
ne intereseaza mai mult in lucrarea !e fata si anume cel al muzicii care insoteste !ansul
popular& Pro#lema sa nu este !eloc secun!ara cum s-ar putea cre!e la o prima ve!ere& +uzica
impreuna cu strigaturile" costumul si accesoriile a!ecvate" fac parte !in fiinta !ansului" !in
am#ianta originara" fiin! atat !e legate !e ea incat ma*oritatea interpretilor nici nu-l pot
eecuta in a#senta celor enumerate mai sus&
+uzica !ansului este coralarul lui firesc" ca atare ea apare aproape ca o categoire a
morfologiei !ansului !eci tre#uie tratata cu !eose#ita seriozitate& 0e vom ocupa !e cateva
serii !e pro#leme care privesc eclusiv melo!iile !ansului a!use pe scena si interpretarea lor"
!in punct !e ve!ere al legaturii cu spectacolul folcloric&
Este normal sa pretin!em ca melo!iile !e *oc cantate pe scena sa apartina !ansului
resprectiv" zonei sau ocaziei respective& :acem a#stractie !e incalcarile curente ale acestei
cerinte in prezentarile scenice& Recunoastem insa cu nu este prea mare prapastia !aca melo!ia
nu apartine chiar !ansului montat ci unei variante inru!ite" nu chiar satului sau zonei ei ci
vecinatatii ime!iate" sau circula la alta ocazie !ecat cea prezentata&
:iresc este insa ca atat participantii !ansului" cat si spectatorii sa perceapa legatura
specifica a melo!iei cu !ansul& Legatura muzicii cu !ansul reprezinta unele particularitati
care tre#uie respectate in prezentare/ cre!em ca acestea s-ar putea grupa !upa cum urmeaza)
forma !e epresie este" !e cele mai multe ori instrumentala" totusi nu tre#uie negli*ate
posi#ilitatile mai rare !ar totusi eistente in folclorul romanesc" !e epunere vocala cantata
sau semicantata"
suprapunerea frazelor muzicale pe figurile !e !ans" in !ansul romanesc" intru-un
numar foarte mare !e cazuri" intruneste fenomenul neconcor!antei !imensionale figura !e *oc
fiin! mai lunga sau mai scurta !ecat fraza muzicala& :aptul este !eose#it !e caracteristic
multor zone !in tara si putem spune ca este specific romanesc&
In prezentarile scenice el nu este pus nicio!ata in evi!enta ci !in potriva anulat prin
a*ustari ale lungimii figurii pentru a o a!uce in concor!anta cu melo!ia& Astfel se renunta cu
Pagina 2! din 34
usurinta care !a o mare in!ivi!ualitate !ansului romanesc si care ar tre#ui sa fie scoasa in
relief cu orice pret" pentru ca ea este o sursa importanta !e elemente epresive&
Destul !e multe lucruri ar fi !e spus !espre eecutantii melo!iei !e *oc si !espre
eecutia in sine& 0e vom limita insa la cateva aspecte&
Ceea ce apare !e multe ori socant in spectacol este numarul mare !e instrumentisti
care cateo!ata !epaseste numarul !ansatorilor& La sat nu se intalneste acest fenomen" in
ma*oritatea cazurilor $" 7 muzicanti maim F sau A sunt suficienti pentru a se face auziti si
gustati" eistan! cazuri can! intalnim un singur viorist" ceteras sau flueras&
.i aici tre#uie avut in ve!ere in primul ran! specificul zonei si ocazia respectiva"
uneori chiar si cerintele piesei respective" !ar nu cre!em ca ar eista vreo lege scenica care sa
ne ceara umplerea scenei cu muzicanti&
.onoritatea nu castiga pentru ca intensitatea creata !e prezenta prea multor
instrumente face sa se piar!a finetea liniei melo!ice a unor piese care sunt facute sa fie
ascultate pentru a fi *ucate&
Deci" gigantismul unor asemenea ansam#luri nu este numai antifolcloric ci si
inestetic& Datorita tot acestui fenomen prezentat mai sus apare si un altul la fel !e !aunator"
anume cel al folosirii acestui aparat orchestral" muzicanti si instrumente" in!iferent !e zona
prezentata&
Unele aparticularitati ale prezentei muzicantilor la *oc statice sau active tin !e
specificul manifestarii si ele pot fi scoase in evi!enta pe scena& Citam cateva eemple !in
multele care se intalnesc&
Astfel" in unele zone !in nor!ul Transilvaniei se o#isnuieste ca muzicantii sa ia loc
intr-un foisor ri!icat !easupra spatiului !e *oc/ !esigur aceasta le permite sa urmareasca mai
#ine pasii !ansatorilor" care ritmic sunt !estul !e complicati& La unele !ansuri muzicantii
insotesc sirul in ocolire" urman! in acelasi timp mersul si figurile con!ucatorului& Uneori
schim#area melo!iei anuntata !e o coman!a !etermina schim#area #rusca a frazei muzicale
!e catre eecutant& Intalnim si cateva eemple !e !ansuri cu melo!ii eclusiv vocale sau
chiar" rar !e tot fara melo!ie& :aptele sunt interesante careligve si raritati folclorice si in cazul
ca vor fi a!use pe scena ele tre#uie conservate ca atare" fara a fi intro!usi istrumentistii&
In schim#" nu am intalnit nicio!ata la sa faimoasele 3#rea?-uri4 care intrerup melo!ia
pentru a se auzi mai #ine ritmul pasilor" mo!a a!apatata !e curan! si care nu are nici un temei
eceptan!ul pe cel al spectacularului&
Dimpotriva sunt !e acceptat !esigur !e la caz la caz unele interventii ale tarafului in
fazele fara *oc" asa cum se intampla si la tara" !e eemplu" in momentul unui o#icei" can!
Pagina 2" din 34
*ocul este intrerupt !ar !esfasurarea continua ceran! un 3intermezzo4 muzical" o !oina" un
cantec ritual" sau altceva" sau la terminarea horei satului can! se canta 3marsul !e plecare4&
+ulte eemple !e acest fel se mai pot gasi& Am ales cateva !oar pentru a atrage
atentia asupra unor fapte care in general trec neo#servate si care" eistan! in realitatea
folclorica merita si pot sa fie valorificate pe scena&
Un singur lucru s-ar mai putea a!auga la cele !e mai sus" ca o con!itie esentiala)
interventia muzicii ca o participare umana si materiala sa fie cat mai DI.CRETA pentru a nu
se suprapune stri!ent valentelor !ansului" caruia ii constituie in acest caz" al prezentarii !e
!ansuri un complement necesar&
In incheierea acestui su#capitol tre#uie sa o#servam cu sinceritate" !upa analiza facuta
aspectelor enuntate mai sus precum si a greselilor !e conceptie ce apar curent in programele
ansam#lurilor profesioniste precum si a celor !e amatori-care se autointituleaza folclorice !ar
!e fapt nu sunt" #a !impotriva-ca !ansul popular nu are nevoie !e nici un fel !e interventii
regizorale !e 3+I..E E0 .CE0E4 pentru a-si putea etala valoarea perena si ca frumusetile
sale native sunt suficiente pentru acest lucru&
Capitolul I-
A.PECTE .I CO0.IDERATII CRITICE PRI-I0D POLUARE I0
.PECTACOLUL ACTUAL DE :OLCLOR
In ultima vreme se simte o tot mai acuta nevoie !e eprimare a !iscutiei ce are ca
su#iect pro#lema autenticitatii folclorice& Aceasta !atorita faptului ca respectivele referiri ce
se faceau in ca!rul ei nu cuprin!eau si pro#lema valorificari folclorului" raporturile nou ivite
prin! !ezvoltarea impetuoasa a unor importante evenimente contemporante) miscarea
artistica !e amatori" aparitia si !ezvoltarea unor forme noi ale 3profesionalismului4 folcloric"
prin in*ghe#area !e ansam#luri !e formatii su#ventionate si sponsorizate !e catre casele !e
cultura" ca o noua etapa istorica fata !e 3profesionalismul naiv4 si spontan" in!eose#i !e
o!inioara" precum si pro#lemele pe care le ri!ica larga raspan!ire" in ultimele !ecenii a
mi*loacelor !e comunicare culturala cu masele < in con!itiile procesului !e culturalizare si
ur#anizare crescan!a !in sensul societatii tehnologice" prepon!erent in!ustriale
contemporane&
Pagina 2# din 34
Dezvoltarea autenticului cuprin!e astfel astazi" cu preca!ere pro#lema raporturilor
intre folclorul" ca un fenomen !e lim#a* natural si specific" prorpiu mo!ului !e viata
tra!itional si folclorul artizanal" ca fenomen !e verificare si repro!ucere mai mult sau mai
putin constienta si a!ecvata fata !e folclorul naiv" folclorul !evenit 3#un cultural !e consum4
al societatii in!ustriale" o!ata cu trecerea staruitoare a fenomenului folcloric si etnografic !in
oralitatea germina in 3oralitatea4 tehnica spectaculara si concertistica" a scenei" a
microfonului" ra!ioului" a micului ecran" a !iscului si a pro!uselor pentru 3magazinele4 !e
muzica si artizanat&
Avan! !eci" in ve!ere cele !oua utilitati ale folclorului prezentate mai sus cea pe care
a avut-o !e*a !e veacuri si este eprimata prin functiile sale tra!itionale in viata satului si a
!oua" cea !e pro!us artistic !e concert cerut si gustat !e masele largi rurale si ur#ane" tre#uie
sa facem precizarea ca insasi alturarea acestor !oi termeni" spectacol si folclor" este
improprie&
Avem !e-a face aici cu o interpretare folclorica avan! in ve!re asa cum spune si Irina
0icolau in articolul sau 3Reflectii pe marginea spectacolului !e folclor4 ca 3In cultura
populara spectacolul" conceput ca act imitativ intentional si nepro!uctiv nu eista4&
In general cei care se refera la un spectacol specific culturii populare comit eroarea !e
a atri#ui aceasta calitate ceremonialului& Chiar !aca am accepta sa a!eram in mo! !eli#erat la
acest punct !e ve!ere erona a#ia prin raportarea la pseu!ospectacolul care este cremonialul ar
reiesi cat !e putin folcloric este spectacolul !e folclor care se limiteaza sa citeze tete literare"
muzicale" coregrafice si plastice !in cultura populara in ca!rul unor structuri !e spectacol !e
estra!a si opereta&
Avan! in ve!ere ca in cele ce urmeaza ne vom referi totusi 3la spectacol4 convenim
su#titlul !e !efinitie ca este 3o activitate nepro!uctiva care se !esfasoara intre un grup
!onator !e in!ivizi specializati si un grup !e #eneficiari" in!ivizi initiati in regulile acestei
activitati" activitate care se #azeaza pe legea imitatiei" a!misa prin conventie !e am#ii
parteneri&4
Ca sa intelegem mai #ine aceasta !efinitie putem face o paralela cu actorii ce prezinta
salii imitatiile unor fragmente !in viata" fragmente concentrate la ran!ul lor pentru a putea
pune in evi!enta atitu!ini eistentiale& Ce se intampla pe scena se refera la realitate fara a se
confun!a cu ea&
Deci" nici spectacolul !e folclor nu se poate sustrage !e la legea fun!amentala a
genului" imitatia" si prin urmare 3ceea ce se prezinta pe scena nu este folclor ci imitatie !e
Pagina 2$ din 34
folclor" gra!ul !e fi!elitate al repro!ucerii fiin! o varia#ila !epen!enta !e un numar mare !e
factori&4
In aceasta situatie putem spune ca o lupta !eclansata pentru aparatea 3puritatii4
folclorului ce este a!us pe scena este un nonsens& Un o#iect nu poate fi in acelasi timp si
original si copie&
0ici unul !intre teoreticienii !e pana acum nu a facut !eparta*area clara intre
spectacolul !e folclor si celelalte genuri !e spectacol&
Unii specialisti afirma ca nu canalele mass-me!ia au un rol hotarator in poluarea
folclorului" ci progresul general inregistrat in intreaga viata culturala contemporana& In acest
sens notiunile !e puritate si poluare sunt utilizate in cazul !e fata in mo! impropriu& Cultura
populara nu este si nici nu a fost vreo!ata pura iar un factor pentru a putea fi consi!erat
poluant tre#uie in mo! o#ligatoriu sa fie cauza !egra!arii sitemului" ceea ce in cazul culturii
populare nu s-a !emonstrat inca&
In aceasta situatie" garantia puritatii folclorului nu poate fi asigurata !ecat aplican! cu
cat mai multa staruinta o serie !e con!itii)
Distanta !intre pro!ucator si consumator sa fie cat mai re!usa cu putinta"
Interme!iarul sau interme!iarii sa fie #ine calificati" a!ica sa fie #uni cunoscatori ai
pro!usului pe care-l manuiesc"
Interme!iarii sa fie nu numai calificati ci si corecti pentru a nu ce!a como!itatii
folosin! cunostiintele lor in scopul su#stituirii folclorului autentic cu creatii in stil folcloristic
ela#orat in #irou&
.e poate aprecia astfel privin! spectacolele !e folclor !in perspectiva celor spuse mai
sus" ca repro!ucerea fi!ela !e folclor in ve!rea prote*arii culturii populare !e poluare este un
!ezi!erat su#iectiv" care re!uce posi#ilitatile canalului 3spectacol !e folclor4&
In!iferent !e mo!ul in care se face repro!ucerea" folclorul !ifuzat prin spectacol" prin
ceea ce continua sa fie folclor-!upa a!aptarea la noul tip !e comunicare-intareste cultura
populara" o im#ogateste cu termeni noi&
Printr-o repro!ucere cat mai fi!ela a folclorului favorizam prepon!erent functia !e
intarire" !e confirmare a culturii populare in propriul sau contet" in timp ce una mai putin
fi!ela prin termenii folcloristici" contri#uie la im#ogatirea acesteia&
La ora actuala spectacolul !e folclor si folclorul in sine trec printr-o criza !e
ina!apta#ilitate la noile con!itii socioculturale& Aceasta criza se vrea solutionata !e catre
specialisti" teoreticieni si practicieni" printr-o invitatie spre mo!a retro" 3 spre o legalizare in
hainele #unicii4&
Pagina 3% din 34
Dintre cele trei funcitii !etinute !e spectacolul folcloristic" si anume cea in care
folclorul este mesa*" comunican! implicit informatii !espre mo!ul in care este utilizata scena"
lumina" timpul" etc&" apoi cea !ea !oua functie in care folclorul este folosit ca am#ala* pentru
un alt mesa* si cea !e-a treia !e factor catalizator !e amplu proces !e integrare socioculturala&
Acesta !in urma este functia !ominanta a spectacolului !e folclor pe care a eercitato
!in cele mai vechi timpuri" fenomenul nefiin! un pro!us cultural !e !ata recenta asa cum
poate sa para la prima ve!ere&
Recapitulan! toate cele !e mai sus spuse retinem ca folclorul prezentat in spectacol
este pro!usul unui act !e imitatie ca repro!ucerile mai putin fi!ele nu provoaca poluarea
folclorului ca in actul !e comunicare realizat prin spectacol folclorul poate fi mesa* sau
am#ala* pentru alt mesa*" in fine" ca !ominanta functionala a spectacolului este integrarea
sociala si culturala realizata atat in !irectia sat-oras cat si in cea oras-sat&
:olclorul asazis 3nativ4 traieste si se manifesta !in fericire si astazi pe intreg cuprinsul
tarii noastre" ca lim#a* artistic si firesc si nestingherit" propriu tra!itiei noastre seculare&
El este negresit un fel !e al !oilea" viu si viguros grai romanesc" investit cu atri#utele
no#ile ale artei" oglin!in! necazurile" #ucuriile si nazuintele poporului in !ecursul istoriei ca
si astazi& E graiul artistic" istoric constituit al generatiilor stra#une !e harnici agricultori"
pastori si mestesugari ori aprigi ostasi si hai!uci-cu fluierele si cimpoaiele" cu naiurile lautele
si ceterele-precum si al mamelor" femeilor si fiicelor lor !ar si amestec-firesc si el-!in mo!a
vesela ori amara a ulitelor targurilor" cu zvon !e scripca si zumzet !e co#ze si tam#ale& 0imic
nu este vesnic si pentru vecie 3!at4 si impietri" iar graiul folcloric evolueaza si el in timp" cu
toate vicisitu!inile sale" cu implinirile sale" in verita#ile capo!opere ale puterii artistice
creatoare a poporului !ar si cu pier!erile si inerentele sca!eri" proprii evolutiei constiintei
sociale a maselor&
De aceea folclorul contemporan nu poate fi i!entic cu al plaiesilor lui .tefan" nici al
epocii lui +ihai -iteazul& El nu este suma ramasitelor trecutului" ci 3sistemul4 actual al
culturii tra!itionale" in care in permanenta si in mo! logic mereu ceva se pier!e" se castiga si
se transforma in arta populara&
In consecinta folclorul amatorilor si profesionistilor scenei este negresit" un fenomen
propriu specific epocii noastre& El a aparut" !e !ezvolta si 3curge4 paralel si interferent cu
folclorul tra!itional& O!ata cu aparitia intentiei si a necesitatii !e valorificare" care capata
propon!erenta in mesa*ul cu caracter spectacular si concertistic" artizanal" al folclorului 3#un
!e consum4 se contureaza si se impune atat pentru artistul repro!ucator" cat si pentru
Pagina 31 din 34
spectatorul si au!itorul ca atare" aspectul !e o#tiune antologica" mai mult sau mai putin
constienta si competenta&
In viata culturala" folclorul tra!itional se intalneste cu folclorul 3#un !e consum4 si se
influenteaza reciproc& Acest fenomen apare cu pregnanta !eose#ita in ca!rul manifestarilor
folclorice locale" care !au sensuri noi si mare amploare o#iceiurilor tra!itionale sau creaza
pentru acestea prile*uri !e manifestare&
Cele !oua forme su# care folclorul traieste astazi sunt !eci meninte sa convietuiasca
chiar !aca functia lor este !iferita si va ramane ca atare&
:aptele !e folclor tra!itional sunt mesa*e ale celor ce le creaza a!resate lor insisi sau
mem#rilor colectivitatii" cu scopuri foarte !iverse" !ar intot!eauna #ine precizate !e
ansam#lul contetului tra!itional in care se pro!uc&
2unurile folclorice !e consum au !eocam!ata statului replicilor" al repro!ucerilor !in
artele plastice& Ele se a!reseaza intregii comunitati rationale& Cei ce le repro!uc artizanal sau
profesional nu urmaresc comunicare unui mesa* folcloric tra!itional ci a unui mesa* artistic ce
poate fi receptat !e la petrecere placuta a timpului li#er pana la o mare si esentializata traire
artistica& .tatutul folclorului 3#un !e consum4 nu se !efineste !ecat in ansam#lul culturii
contemporane& Definirea nu se poate face numai prin raportarea la folclorul tra!itional" ci
tre#uie facuta si prin raportarea la celelalte manifestari artistice cu care se intalneste in viata
culturala !e astazi& Definirea lui" pe aceste coor!onate" presupune o eplicare a lim#a*ului
prin care se realizeaza si cunoasterea con!itiilor in care functioneaza" a multiplelor si
compleelor articulatii prin care este integrat in cultura zilelor noastre& In repro!ucerile
artizanale amatoare" atunci can! ele !epases simpla replica in serie a unor #unuri folclorice
tra!itionale" tre#uie precizat ce si cum se repro!uce&
.e pune !eci pro#lema repertoriului !e fapte folclorice care intra in consumul cultura"
!ar si cea a gra!ului !e finisare in care ele sunt oferite consumatorilor&
Lucrurile capata" su# acest aspect" o gravitate particulara" fiin! vor#a !e #unuri
culturale" !e valori artistice cu functie formativa pentru om&
Dupa aceste consi!eratii pur teoretice ocupan!u-ne !e spectacolul !e folclor la mo!ul
practic a*unge la concluzia ca incinta i!eala pentru el ar fi una in care sa poata fi reprezentate
simultan cat mai multe evenimente-repro!uceri-care sa se compuna intr-un amplu act !e
comunicare& Aici" spectatorul va fi pus in !ificultatea !e a alege o alternativa sau alta !in cele
ce ii sunt puse la !ispozitie neputan! participa la toate evenimentele" asa cum se intampla si
in lumea satului&
Pagina 32 din 34
Referin!u-ne la o alta componenta a spectacolului !e folclor anume la aceea a
timpului in care el se !esfasoara" tre#uie precizat ca unui gen !e spectacol ca cel propus mai
sus ar tre#ui sa-i corespun!a un timp ce va fi sta#ilit in functie !e ceea ce cultura populara
recunoaste ca timp !e sar#atoare" iar !urata tre#uie sa corespun!a !uratelor semnificative !in
aceeasi cultura& In sensul celor aratate mai sus sau in forme in care nu ni le imaginam in
momentul !e fata" acest spectacol" impreuna cu replica sa muzicala ar tre#ui sa contri#uie la
mentinerea competentei si performantei folcloristice" fara a-si propune sa orienteze cultura
populara intr-o !irectie sau alta" !ar constituin! mo!alitati superioare !e valorificare a
folclorului in scena" alaturi !e mai mo!estul spectacol !e folclor" tip estra!a" care este #ine sa
se !ezvolte in continuare& Are incontesta#ile calitati si functii precise in planul
!ivertismentului& In plus" a creat necesitati" am spune uneori false necesitati" pe care le
rezolva& Consi!eram ca acest tip !e spectacol sta su# semnul fastului stralucitor al
eu#erantei !e#or!ante" al facilului spumos" toate cu un efect tonic si relaant&
In situatia in care va eista un spectacol !e folclor al repro!ucerilor fi!ele" spectacolul
!e tip estra!a va putea sa scape !e aceasta o#sesie si va rea#ilita paietele" pasmanteriile
sclipitoare zam#etele ostentative care nu au nimic comun cu infatisarea casta a tarantii
romane&
De asemena can! va eista un ca!ru in care sa fie promovat cantecul popular
neacompaniat" !iscret si rafinat" va putea fi promovat si slagarul !e muzica populara
acompaniat zgomotos !e o orchestra care concureaza ca numar formatiile simfonice/ iar
ve!eta !e muzica populara" eli#erata !e o#ligatia !e a imita isi va legitima statutul !e ve!eta
si va inceta !e a mai fi o falsa imagine& La fel" !ansataorii cu care ne-am o#isnuit in
spectacolul !e folclor actual" prea virtuosi" prea eteriori" care !anseaza nu *oaca& -or putea
sa se grupeze si regrupeze la infinit cate trei si cate sase in cercuri si linii paralele" nu
neaparat cu fata la sala !aca va eista un loc un!e sa poata fi vazuti oameni *ucan! ca la hora
sau ca la nunta si mai ales !aca se va putea ca spectatorii !ornici sa se prin!a in hora cu ei&
Toate cele spuse mai sus eprima o toleranta maima fata !e spectacolul actual"
toleranta care se #azeaza pe faptul ca responsa#ilitatea sa sca!e in momentul in care eista si
alte tipuri !e spectacol& Demonstratia noastra este in cele !in urma o ple!oarie pentru
posi#litatea !e optiune) cine vrea spectacol !e stra!a sa mearga la spectacol !e stra!a" iar cine
vrea sa va!a comasi !e canepa" voci aspre" *ocuri in care participantii ri!ica piciorul atat cat
pot sau atat cat se cuvine nu cat mai sus pentru a interpreta prin virtuozitate" sa ai#a si ei un!e
sa se !uca&
Pagina 33 din 34
Toate acestea nu vor sa ple!eze pentru eistenta neaparata a !oua genuri !e spectacol
!e floclor" avan! in ve!re ca totusi solutia optima ar fi ca spectacolul repro!ucerilor fi!ele sa
poata incapea pe mainile unor profesionisti a!evarati ai genului care l-ar putea transforma
intr-un act artistic" transformarea intr-un act artistic nelimitan!u-se la unele canoane ce s-au
inra!acinat in spectacolele !e folclor cu care suntem zilnic asaltati&
Pagina 34 din 34

Diploma - WWW - Tocilar

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Diploma - WWW - Tocilar

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu privind folclorul traditional de la origini si pana in prezent

You might also like