Plumb George Bacovia (1916)

Incadrarea in curent
Aprut la sfritul secolului al XIX-lea in Frana, simbolismul inoveaz poezia de pn atunci,
prin reprezentanii si de frunte, P. Valery, J. Moreas, P. Verlaine, A. Rimbaud. Poezia
simbolist este poezia sensibilitaii pure, inovnd astfel modul esenial de a scrie i de a
inelege poezia, cultiv stri sufleteti vagi, nelmurite, care, neputnd fi formulate clar, sunt
transpuse cu ajutorul sugestiei. Aceasta se realizeaz, mai intai de toate, prin intermediul
simbolului un semn concret ce substituie un element abstract o stare i care d si numele
curentului literar. Simbolitii abordeaz in poezia lor teme noi, specifice: izolarea, disperarea,
strile nevrotice, moartea, evadarea spre alte orizonturi, cel mai adesea exotice. Poeii
simboliti acord o importan deosebit corespondenelor existente in univers, care trebuie
sugerate astfel in poezie inct s surprind tocmai acele stri sufleteti confuze. Sugestia
simbolist se mai realizeaz si cu ajutorul procedeului sinesteziei, prin cultivarea
muzicalitii, prin eliberarea prozodiei de constrngerile tradiionale, prin cromatica obsesiv
sau prin preferina pentru anumite instrumente muzicale, toate exprimnd stri sufleteti
limit.
In literatura romn, simbolismul s-a manifestat aproape concomitent cu cel occidental prin
Al. Macedonski, cu cenaclul i revista Literatorul. Cei mai cunoscuti poei simboliti romni
sunt Bacovia, Minulescu, Petic, Iacobescu.
In poezia bacovian se regsesc multe dintre temele preferate ale simbolitilor si anume
singurtatea, nevrozele, disperarea, tristeea, moartea, condiia de poet blestemat, damnat.

Plumb ilustrarea trsturilor curentului simbolist
Analiznd poezia Plumb, vom descoperi noutatea creaiei simboliste a lui Bacovia, deoarece,
poezia, aezat in fruntea primului volum publicat in 1916, este considerata o adevrat art
poetic, ea ilustrnd aproape toate elementele poeziei simboliste, in general, i ale poeziei
bacoviene, in particular.
Cele doua strofe ale poeziei reprezinta i cele doua planuri ale realitii, cel exterior, in care
lumea este prezentat sugestiv ca un cavou, unde poetul se izoleaz, i cel interior, in care
tristeea, apsarea sugereaz imposibilitatea zborului, a idealurilor, a salvrii prin iubire. Cele
doua planuri devin coincidente prin tehnica simbolist a sugestiei, astfel c universul sufletesc
nu este dect o variant degradant a lumii de afar.
Atmosfera poeziei este specific bacovian, marcat de simboluri care sugereaz tristeea si
izolarea poetului intr-o lume in care se simte strin si singur. Motivele literare tipic simboliste
sicriele, florile funerare,cavoul, vntul, plumbul sunt corelativele externe ale strilor
dominante, care nu sunt altceva dect temele principale ale discursului liric - monitonia,
singurtatea, tristeea, apsarea sufleteasc, limitatea, moartea, eesul existenial.

Astfel, universul poeziei Plumb este un univers sumbru, sugernd moartea trupului i a
sufletului prin numeroase cuvinte din cmpul semantic al morii: sicrie, flori i coroane de
plumb, vetmnt funerar, cavou, mort. Primul catren schieaz reperele realitii exterioare.
Intr-o imagine stilizat, se configureaz un spaiu simbolic, al morii, al somnului:
Dormeau adnc sicriele de plumb
i flori de plumb i funerar vestmnt
Stam singur in cavou... i era vnt...
i scriau coroanele de plumb.

Imaginarul poetic bacovian selecteaz acele repere spaiale care stau sub semnul incremenirii,
a ineriei dezolante a materiei, cci somnul de plumb acapareaz orice form de via. Eul e
proiectat in spaiul inchis al odii-cavou, al trgului provincial, al sinelui sau chiar al
universului intreg devenit de plumb. Motivul plumbului, metalul cenuiu i greu, este prezent
in cele dou strofe de ase ori, de trei ori in fiecare strof, avnd o poziie identic in cadrul
versurilor. Mai mult, el figureaz i ca titlu, ceea ce il transform in laitmotiv. Plumbul
sugereaz, prin culoarea sa, cenuiul llumii in care triete poetul, iar prin greutatea aripelor
de plumb, imposibilitatea de a zbura, intuit la pmnt de povara greutii.
Daca primul catren, prin maniera descriptiv de realizare, justific incadrarea poeziei in
specia pastelului simbolist, ilustrnd lirismul obiectiv, cel de-al doilea construiete un lirism
subiectiv minimal, transformnd poezia intr-o elegie existenialista. Sentimentl singurtii
este atat de copleitor, inct fiinta ii exprim spaima de neant prin strigt. Strigt zadarnic,
intr-o lume in care iubirea insi a murit. Universul interior inceteaz s se mai construiasc
in antitez cu cel exterior ca in poezia romantic i nici nu mai este un spaiu
compensatoriu.
Dormea intors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb i-am inceput s-l strig
Stam singur lng mort... i era frig...
i-i atrnau aripele de plumb.

Muzicalitatea se realizeaz prin repetarea, cu mici modificri a versurilor din strofa I in strofa
a doua, ceea ce duce la recurena unor structuri, prin rim interioar (plumb), dar i prin
utilizarea imperfectului (dormeam, stam, erau, scariau, atrnau), ceea ce creeaz, prin
tonalitate, o anumit eufonie.

Punct de vedere

In opinia mea, Plumb ofer toate datele de identificare a viziunii simboliste despre lume i
via, propunnd o raportare inedit la existen, in contextul poeziei romneti a inceputului
de secol XX. Bacovia nu mai crede in triumful umanului, in salvarea fiinei prin iubire, in
posibilitatea de desprindere de concret prin proiectarea intr-un ideal superior i ii
verbalizeaz violent aceste stri, asemeni creaturii desfigurate din tabloul expresionist al
pictorului Edward Munch. Poezia bacovian, in general, irit sensibilitatea comun, dar
propune un univers inedit, care a adus o noutate absolut in poezia noastr.