1

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL "INTELLECTUM"
GALAI


PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICRII
PROFESIONALE

Managementul pacientului cu
Colica renal



Domeniul: Sntate i asisten pedagogic
Calificare profesional: asistent medical generalist

ndrumtor: Bclea Elena Absolvent: Bocanial Mirela
Andreea


2014

2








MOTTO:

Snatatea este o comoar pe care puini tiu s o
preuiasc, dei aproape toi se nasc cu ea



Hipocrate










3


Argument





Colica renala este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, insotit de agitatie si
iradieri uretro-vezico-genitale, provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.
Este o afeciune cunoscut nc din antichitate.Riches raportnd existena unui calcul
vezical la o mumie egiptean din anul 4800.i.e.n, Tratamentul constituind o preocupare
continu a urologilor acelor timpuri mergnd de la tratamente naturiste(GALENUS) pn
la tratament chirurgical (HIPOCRATE practicand probabil prima interventie chirurgicala).

Explicaia pentru care acest tip de patologie a fost descoperit i tratat att de rapid este
durerea care nsoete colica renal este ntr-att de mare nct un tratament care s o ndeprteze
era absolut necesar.
Chiar dac medicina a evoluat considerabil pn in zilele noastre, litiaza urinara a ramas in
continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta sa este in crestere in
Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi pusa cel mai probabil pe seama
alimentatiei si a duritatii apei.
Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective importante
in actualul sistem de sanatate.
Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sanatate s-a
ajuns la datoria de a pastra sanatatea.
Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru ingrijirea
pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei. Dintre bolile frecvent
intalnite se inscrie si COLICA RENAL
Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu COLICA RENAL, datorita faptului ca si eu am
suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o medicamentos.
Aparand la toate varstele, are de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se instaleaza la
o varsta mai timpurie.
Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive m-a ajutat sa
inteleg mai bine aceasta boala, fapt pentru care Colica Renal m-i s-a parut potrivita ca subiect
al acestei lucrari.

Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din cadrul
orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta acestei afectiuni.

.




4



Cap I. Anatomia rinichiului

Situare
Rinichii sunt organe retroperitoneale, situate de o parte i de alta a coloanei lombare, in
fosele lombo-diafragmatice. Fiecare fos lombo-diafragmatic are 2 poriuni: una lombar i una
diafragmatic, separate de inseia lombar a diafragmului. Poriunea diafragmatic corespunde
diafragmului, iar poriunea lombar este delimitat n sus pe coasta a 12-a, n jos de creasta
iliaca, medial de coloana vertebrala; suprafaa parii lombare este format de muchii transveri
ai abdomenului, patrat al lombelor i iliopsoas.
Forma
Forma rinichiului este, de obicei, comparat cu cea a unui bob de fasole. La nou-nascui,
rinichii sunt rotunjii, ovoidali.
Aspect exterior
Fiecarui rinichi i se disting:
faa anterioar uor convex,
o faa posterioar plat,
o extremitate superioar rotunjit,
o margine lateral convex
o margine medial concav, pe care se gasete hilul renal.
Hilul renal este o despicatur marginit de o buz anterioar mai mic i una posterioar mai
mare, el este strbtut de elementele pediculului renal i conduce ntr-o excavaie situat n
profunzimea rinichiului, numit sinus renal.
Structura Rinichiului
Rinichiul este alcatuit din doua parti :
1. capsula renala
2. tesutul sau parenchimul renal.
Capsula renala se prezinta sub forma unui invelis fibro- elastic, care acopera toata suprafata
rinichiului si care adera la parenchimul subiacent.
Parenchimul renal este alcatuit din doua zone: zona centrala, numita medulara,si o zona
periferica, numita corticala.


5
















Medulara prezinta, pe sectiune, niste formatiuni de aspect triunghiular, numite piramidele lui
Malpighi.In numar de 7 pana la 14, ele sunt orientate cu baza spre periferie, catre corticala si cu
varful spre centru catre hilul renal.
Varfurile acestor piramide sunt rotunjite si poarta numele de papile renale. Suprafata fiecarei
papile renale este perforata de un numar variabil de orificii care alcatuiesc aria ciuruita. Prin
aceste orificii se scurge urina prin tubii colectori Bellini in calicele renale mici. Suprafata
piramidelor renale are aspect striat, determinat de tubii colectori Bellini si de arterele drepte
adevarate care strabat piramidele Malpighi in tot lungul lor, de la baza de varf.
Fiecare piramida Malpighi are semnificatia unui lob renal, ceea ce inseamna ca un rinichi are tot
atatia lobi cate piramide Malpighi are. Intre piramide se gasesc coloanele Bertini care sunt
prelungiri ale corticalei in medulara.
Corticala prezinta pe sectiune formatiuni de aspect triunghiular, numite piramide Ferrein, in
numar de 300-500 pentru fiecare piramida Malpighi.
Aceste piramide sunt orientate invers decat piramidele malpighiene, adica cu baza spre centru, la
baza piramidelor Malpighi, si cu varful spre periferie, fara sa atinga capsula renala.

6

Fiecare piramida Ferrein are semnificatia unui lobul renal si reprezinta prelungiri ale medularei
in corticala. Intre piramidele Ferrein se afla asa-numitul labirint, in care se gasesc corpusculii
renali, vase sangvine si tubi uriniferi in directii variate.
Nefronul reprezinta unitatea anatomica si functionala a rinichiului. Numarul nefronilor este
mare, mai mult de un milion pentru fiecare rinichi. In alcatuirea unui nefron intra doua parti :
capsula Browman si un sistem tubular.














Capsula Browman reprezinta portiunea initiala a nefronului.Ea este situata in corticala si are
forma unei cupe cu pereti dubli, prezentand doi poli:
Un pol vascular, prin care intra in capsula arteriola aferenta care se capilarizeaza
formand un ghem de capilare, numit glomerulul renal Malpighi si prin care iese din
capsula arteriola eferenta;
Un pol urinar, situat in partea opusa celui vascular.
Sistemul tubular, situat in continuarea capsulei Browman, este alcatuit din mai multe segmente,
care in totalitatea masoara 3-4 cm. Astfel sunt:
1. Tubul contort proximal, cu o lungime de 15 mm, este tub incolacit, situat in corticala,
2. Ansa Henle, situata in continuarea tubului contort proximal, este formata din doua
ramuri:

7

Un ram descendent, mai subtire care trece prin corticala in medulara unde face o
bucla numita ansa propriu-zisa;
Un ram ascendent, mai gros care se reintoarce din medulara in corticala;
Tubul contort distal, un tub rasucit, situat in corticala in continuarea ansei Henle;
Vascularizatia rinichiului este asigurata de artera renala, ramura viscerala din aorta
abdominala. Artera renala patrunde in rinichi prin hilul renal si da la acest nivel ramuri prepielice
care trec inaintea bazinetului si ramuri retropielice care trec inapoia bazinetului.
De aici pornesc arterele interlobare care merg printre piramidele renale Malpighi, in coloanele
Bertin. Ajunse la baza piramidelor Malpighi arterele interlobare devin artere arcuate si merg la
limita dintre medulara si corticala. Au un caracter terminal, adica nu se anastomozeaza intre ele.
Orientare
Rinichii sunt situai cu axul mare oblic de sus n jos i dinuntru n afar astfel polii superiori
sunt mai apropiai (6-7 cm) i cu polii inferiori mai deprtai (10-12 cm). Axele transversale sunt
i ele oblice dinuntru n afar i dinainte napoi. Astfel nct faa anterioar privete nainte i n
afar, iar cea posterioar privete napoi i nuntru.
Numr. Greutate. Dimensiune.
Numrul rinichilor este 2, rareori 1 sau 3 (n anumite malformaii). Rinichiul adultului
cntarete 120-175 grame, iar la 15 ani cantarete aproximativ 100 -120 grame. Rinichiul
adultului msoar 5-6 cm. lungime, limea de 2-2,5 cm i grosimea de 2 cm.
Culoare. Consistena.
Culoarea rinichiului este roie brun, iar consistena este destul de ferm ca s lase
impresiuni pe splin i ficat.Parenchimul este, totui, friabil, deoarece se rupe relativ uor n
traumatism.

Delimitare
Rinichii sunt delimitai n sus de linia orizontal ce trece prin corpul vertebrei T1, medial de
verticala ce trece prin vrful proceselor transversale ale vertebrelor, n jos de orizonal trece la
doua laimi de deget n afara muchilor masei lombare comune. De obicei, rinichiul drept este
situat cu 1-2 cm mai jos dect cel stng, iar cel stng este situat cu 1,5-4 cm deasupra crestelor
iliace; rinichiul nu este palpabil.
Loja renal
Rinichii sunt situai n spaiul reptroperitoneal mpreun cu glandele suprarenale, pancreasul,
o parte din duoden, colonul ascendent i descendent, vasele mari (aorta, vena cav inferioar),
canalul toracic i uretrele.

8

n acest spaiu este situat loja renal care prezint numeroase limite: superior: diafragmul
medial i coloana vertebral; posterior i lateral: peretele toracic i muchii lombari.
esutul conjuctiv lax care ocup spaiul extraperitoneal formeaz n jurul rinichiului un
nveli fibros, dens i rezistent denumit fascie renal. Aceast fascie are 2 foie (foia prerenal i
foia retrorenal ). ntre cele 2 foie exist un strat grasos, fluid numit capsula adipoas grsimea
pentenal, strat a crui grosime depinde de vrsta i starea de nutriie a subiectului.
ntre foia retrorenal i muchiul prtat al lombelor i ilopsoas se gasete un alt strat adipos
denumit grsimea pararenal Gerota.

Raporturi
Faa anterioar are raporturi diferite pentru cei doi rinichi. Rinichiul drept este n raport cu
flexura colica drept, poriunea a doua a duoadenului i faa visceral a lobului drept
hepatic.Rinichiul stng are faa anterioar mparit n trei segmente: supracolic (superior), colic
(mijlociu) i subcolic (inferior).
Segmentul supracolic are raporturi cu splina, corpul pancreasului i stomacul.Segmentul
colic vine n raport cu partea stng a colunului transvers i cu mezocolonul su.Segmentul
subcolic are raporturi au ansele jejunale.Feele posterioare au raporturi asemntoare pentru
ambii rinichi.Segmentul lombar are raporturi cu prile moi ale regiunii lombare, cuprinse ntre
coloana, coasta a 12-a i creasta iliac.
Marginile laterale:
- n dreapta, are raporturi cu faa visceral a ficatului i cu colonul ascendent.
- n stnga, cu faa renal a splinei i cu colonul descendent.
Marginea medial:
- segmentul suprahilar este n raport cu capsula suprarenal
- segmentul infrahilar este n raport cu uretrele
Extremitaile superioare sunt n raport glandele suprarenale i diafragmul, iar pentru rinichiul
stng i cu splina.Extremitaile inferioare sunt n raport cu muchii, patratul lombelor i ilipsoas.





9

CILE EXCRETORII ALE RINICHIULUI

Cile excretorii ale rinichiului sunt formate din calicele mici i mari, bazinet sau pelvis renal,
uretere, vezica urinar i uretra.









10

Calicele mici sunt formaiuni musculo-membranoase, aflate n sinusul renal care se prind n
jumatatea lor proximal n jurul papilelor renale, iar prin extremitatea sistal se unesc ntre ele
formnd calicele mari (nu ntotdeauna).
Sunt n numr de 6-12, numr egal cu cel al papilelor renale, dar mai mici dect cel al
piramidelor, care se pot deschide i dou la nivelul aceleiai calice mici, prin unirea papilelor lor
(piramide compuse).
Calicele au suprafaa inferioar (care vine n contact cu urina) neted; iar suprafaa exterioar
este n raport cu grasimea i vasele din sinusul renal.

Calicele mari
Sunt n numr de 2 sau 3 i rezult din unirea celor 6-12 calici mici. Calicele mari se deschid
n bazinet formnd baza acestuia.
Pelvisul renal (Bazinetul).
Bazinetul are form de plnie turtit anteroposterior, cu o constituie musculo-membranoas.
Baza sa are lungimea de 20-25 mm, iar varful su se continu cu ureterul.
Are o capacitate medie de 4,5 ml (2-12 ml). Lungimea i forma bazinetului difer de la un
subiect la altul. Exist numeroase variante anatomice a bazinetului (intrasinusal, ampular,
vertical, ramificat bifid etc.).
Ureterul
Este un conduct musculo-membranos care unete pelvisul renal cu vezica urinar i strabate
n lung cavitaile abdominale i pelvine. Este extraperitoneal i are o lungime de circa 30-35 cm.
La natere ureterul pornete din pelvisul renal la nivelul celei de-a doua vertebre lombare, de
unde coboar oblic i medial, nefiind rectiliniu.
Prezinta:
poriune abdominal, aproape vertical, ce se ntinde pn n dreptul strmtorii
superioare a bazinetului;
poriune pelvin ce coboar n pelvis pn la nivelul vezicii urinare;
Poriunea abdominal se mparte n:
1. un segment lombar (de la pelvisul renal la osul sacrum), care are
urmtoarele raporturi: anterior cu peritoneul parietal posterior de care
ader i posterior muchiul psoas; medial cu artera aort; la stnga i cu
vena cav inferioar; la dreapta cu ganglionii lombo-aortici i
trunchiurile simpatice.
2. un segment iliac (de la sacrum pn la linia terminal), are o lungime
de 3-4 cm coboar naintea vaselor iliace i ncrucieaz la drepta,
artera iliac extern. Iar la stnga artera iliac comun.

11

Poriunea pelvian ncepe la limita terminal i are un segment parietal fix i unul visceral,
care prezint raporturi diferite la barbai i femei.
Poriunea intravezical este scurt oblic, iar orificiul de deschidere este prevazut cu o plic a
mucoasei vezicale ce nu permite refularea urinii din vezic n ureter.
Vezica urinar
Vezica urinar este un rezervor musculo-membranos n care se deschid ureterele ce aduc
urina excretat de rinichi i care este eliminat de uretr n afara organismului, urina fiind strns
n vezica urinar ntre miciuni.
Forma vezicii variaz n funcie de gradul su de umplere, tetraedru cu o baz triunghiular,
orientat postero-inferior i cu vrf antero-superior, de la care pleac spre cicatricea profund a
ombilicului, urina coninut n plica ombilical median. Cnd este plin, are forma de ovoid cu
axul ndreptat oblic postero-superior.
Vezica prezint un vrf, un fund, opus vrfului ca orientare, loc de unde pornete uretra.
Poriunea dintre vrf i fund este corpul vezicii, de la nivelul cruia pleac lateral ligamentele
ombilicale mediale, rezultate din obturarea arterelor ombilicale.
Capacitatea medie vezical este de 250-350 ml, existnd variaii marcate n funcie de vrst,
sex, stri patalogice. n interior vezica prezint urmatoarele elemente structurale: la nivelul
fundului exist o zon neted, lipsit de plci de form triunghiular, n ale crei unghiuri
posterioare se afl orificiile uretrale, iar n unghiul anterior, orificiul uretrei.
Orificiile uretrale sunt marginite de cate o plica mucoas, iar ntre cele dou orificii se ntinde
o proeminet transversal.
Orificiul intern al uretrei, rotund la copii i femei, este o deschidere transversal la barbai,
datorit prostatei, reprezint punctul cel mai decliv al vezicii n jurul creia exist un plex nervos
submucos, cu rol n mecanismul de nchidere a orificiului.
Corpul vezicii este neted la copil, dar o dat cu naintarea n vrst, plicatureaz i formeaz
coloana i recesuri mai mult sau mai puin pronunate.
Uretra
Uretra constituie ultima parte a cilor urinare, iar la brbat este i ultima parte a cii
spermatice.
Uretra masculin:
lung de aproximativ 25 cm, are trei poriuni:
prostatic
membranoas
spongioas sau penian

12

n traiectul su, uretra descrie o curbur subpubian cu concavitatea orientat anterior i
superior i alta la originea uretrei spongioase cu deschiderea orientat inferior, care dispare n
erecie.
Uretra feminin mult mai scurt (4-5 cm) i mai larg dect la brbai, difer de aceasta,
constituie ultima parte a cilor urinare, fiind separat de calea genital.
Ea ncepe la nivelul vezicii cu orificiul intern al uretrei i se deschide n vestibul sub clitoris,
prin orificiul extern al uretrei, situat n vrful unei ridicaturi denumit pupila uretral.
Tot la acest nivel sau uneori n lumenul parii terminate a uretrei, se deschid cavernele glandelor
parauretrale (Schene) ce corespund prostatei la brbat.


















13

Cap II. Fiziologia aparatului excretor

Rinichii au doua functii majore:
1. De a excreta cea mai mare parte a produsilor finali de metabolism ai organismului.
2. De a controla concentratiile majoritatii contituientilor organismului, ei contribuind astfel
la mentinerea homeostaziei si a echilibrului acido-bazic al organismului.

Alaturi de acestea rinichii au urmatoarele roluri:
Formarea si eliberarea reninei;
Formarea si eliberarea eritropoietinei;
Activarea vitaminei D;
Gluconeogeneza
Cei doi rinichi contin impreuna 2 milioane de nefroni, fiecare nefron fiind apt sa produca
urina.Unitatea functionala a rinichiului, nefronul este alcatuita din glomerul , ce are asociate
arteriolele aferente si eferenta si din tub renal.
Glomerulul este alcatuit din capsula Bowman si 20-40 anse capilare, adapostite de
aceasta.Tubul renal incepe cu capsula Bowman si se continua cu ansa Henle,tubul distal, tubul
colector cortical si tubul colector medular.
Tipuri de nefroni
1. Corticali, reprezentand 85% din numarul total de nefroni, au glomerulul situat in
cortexul renal si au ansa Henle scurta ce ajunge doar in stratul extern al medularei
renale;
2. Juxtamedulari- au glomerulul situat in jonctiunea dintre corticala so medulara avand
anse Henle lungi, ce coboara adanc in medulara, uneori ajungand la nivelul papilelor
renale. Ei sunt extrem de importanti in mecanismul contracurent, prin care rinichiul
produce urina concentrata.


Filtrarea glomerular i filtratul glomerular

Lichidul care se filtreaz prin glomerul n capsula Bowman este numit
filtrat glomerular, iar membrana capilarelor glomerulare se numete membrane glomerular. In
general asemntoare cu alte membrane capilare din organism, aceast membran are
cteva particulariti.
Este compus din trei straturi importante :
stratul endotelial capilar
membrana bazal

14

stratul de celule epiteliale.

In ciuda acestor trei straturi permeabilitatea membranei glomerulare este de 100-500 ori mai
mare dect a capilarelor obinuite.
Permeabilitatea este explicat prin structura ei particular i anume.
Celulele endoteliale ale capilarelor glomerulare sunt strbtute de mii de pori numii fenestre.
Apoi, membrana bazal este alctuit dintr-o esatur de fibre de colagen i proteoglicani ntre
care exist spaii largi prin care lichidul se filtreaz uor. Stratul de celule epiteliale nu este
continuu prezentnd nite prelungiri numite pedicele care acoper membrana bazal. In ciuda
permeabilitii foarte mari, membrana glomerular are o foarte mare selectivitate n privina
moleculelor care trec prin ea. Substane cu greutate molecular de 5200 se filtreaz la fel de uor
ca i apa,dar din proteinele cu greutatea molecular de 69 000 filtreaz doar 0,5% din numrul de
molecule. Din acest motiv membrana glomerular este aproape impermeabil pentru proteinele
plasmatice, dar are o permeabilitate foarte mare pentru toate celelalte substane dizolvate n
plasma normal. Selectivitatea membranei glomerulare se explic prin :
mrimea porilor membranari : porii sunt suficient de largi pentru a permite trecerea
moleculelor cu diametrul de pn la 8 nm ;
moleculele de albumin au un diametru de 6 nm i trec prin membrana glomerular n
cantiti reduse;
membrana bazal a porilor glomerulari este cptuit cu un complex de
glicoproteine avnd ncrctur electric negativ; din acest motiv, respingerea
electrostatic a moleculelor de ctre pereii porilor mpiedic trecerea oricrei
molecule proteice a crei mas molecular depete 69 000.

Formarea urinii primare se realizeaz prin intervenia unor fore capabile s separe proteinele de
ap i substanele solvate n plasm i anume :
presiunea hidrostatic intraglomerular a sngelui fiind principalul factor (60mmHg)
presiunea coloid osmotic din capilarele glomerulare, dat de
proteinele plasmatice(32mmHg)
presiunea intracapsular (18 mmHg)

Filtratul glomerular este o plasm care nu conine proteine n cantiti semnificative.
Cantitatea de filtrat glomerular care se formeaz n fiecare minut prin toi nefronii ambiilor
rinichi se numete debitul filtrrii glomerulare, normal, fiind de aproximativ 125 ml/min.
Altfel spus, cantitatea total de filtrat glomerular care se formeaz zilnic este de cca 180 litri sau
mai mult dect de dou ori greutatea corporal.Peste 99% din filtrat este reabsorbit n mod
normal n tubii uriniferi, restul trecnd n urin.Fracia de filtrare este procentul din fluxul
plasmatic renal care devine filtrat glomerular. Dac fluxul plasmatic normal prin ambii rinichi
este de 650 ml/min,iar debitul normal al filtrrii glomerulare este de 125 ml/min, fracia de
filtrare este de aproximativ 1/5 sau 20%.


15

Fluxul sanguin renal i debitul filtrrii glomerulare sunt reglate mpreun prin urmtoarele
mecanisme:


1.Autoreglarea filtrrii glomerulare debitul filtrrii glomerulare se menine constant chiar i n
cazul unor variaii ale presiunii arteriale sistemice cuprinse ntre 75-160 mmHg.
Fiecare nefron este prevzut cu dou mecanisme speciale de feedback de la tubul distal la
arteriolele periglomerulare:
mecanismul de feedback vasodilatator al arteriolei aferente
mecanismul de feedback vasoconstrictor al arteriolei eferente .
Combinaia celor dou se numete feedback tubuloglomerular i are loc la nivelul aparatului
juxtaglomerular. Poriunea iniial a tubului distal trece n unghiul dintre arteriola aferent i
eferent; celulele epiteliale ale tubilor care vin n contact cuarteriolele sunt mult mai dense dect
celelalte celule tubulare fiind numite macula densa.Aceste celule secret anumite substane n
arteriole. Celulele musculare netede din arteriolele aferent i eferent sunt mai mari i , acolo
unde vin n contact cu macula densa conin granule.
Aceste celule sunt numite celule juxtaglomerulare, iar granulele
conin n special renin inactiv. Macula densa mpreun celulele juxtaglomerulare
formeaz complexul juxtaglomerular.Un debit redus al fluxului tubular produce
reabsorbia exagerat a ionilor de sodiu i clor n poriunea ascendent a ansei Henle i astfel
scade concentraia ionilor la nivelul maculei dense, iar aceasta iniiaz un semnal vasodilatator al
arteriolei aferente. Ca urmare, fluxul sanguin prin glomerul va crete ceea ce va readuce debitul
filtrrii glomerulare la nivelul optim.O concentraie redus a ionilor de sodiu i clor la nivelul
maculei densa determin eliberarea de renin activ de ctre celulele glomerulare, iar aceasta
determin sinteza de angiotensin. Angiotensina produce vasoconstricie, n special a arteriolei
eferente.


2. Efectele stimulrii SNV simpatic
SNV simpatic inerveaz ambele arteriole i, parial tubii uriniferi.Stimularea simpatic uoar
sau moderat are efecte reduse asupra fluxului sanguin renal,respectiv asupra filtrrii
glomerulare. Stimularea simpatic puternic, brusc produce o vasoconstricie puternic a
arteriolelor renale astfel c, debitul renal poate scdea la zero pentru cteva minute.

Funciile tubulare
Pe msur ce filtratul glomerular trece prin sistemul tubular renal,epiteliul tubular reabsoarbe
peste 99% din apa din filtrat, precum i cantiti mari deelectrolii i alte substane. Acest lichid

16

reabsorbit trece iniial n interstiii i de aici n capilarele peritubulare, astfel rentorcndu-
se n snge. Aceast presiune mare dereabsorbie determin reabsorbia continu n capilarele
peritubulare a unor mari cantitide lichid care ajung n interstiiu din tubii uriniferi.
Filtratul glomerular care intr n tubii uriniferi curge prin:
1. tubul proximal,
2. ansa Henle,
3. tubul distal,
4. tubul colector cortical i apoi prin tubulcolector pn n pelvisul renal.

Pe tot acest parcurs, substanele sunt reabsorbite sau secretate selectiv de ctre epiteliul tubular,
iar lichidul care rezult n urma acestor procedee intr n pelvisul renal sub form de urin.

Reabsorbia are un rol mult mai important dect secreia n formarea
urinii, dar secreia are o importan deosebit n stabilirea cantitilor de ioni de potasiu,de hidro
gen i a altor cteva substane n urin.
Exist dou mecanisme principale de transport activ, transportul activ primar i transportul activ
secundar.
Mecanismul principal de transport al ionilor de sodiu prin membrantubular, care se produce
ntotdeauna dinspre lumenul tubular spre interstiiu.Pe suprafaa bazal i lateral a celulei
epiteliale tubulare, membrana celularconine un sistem bogat de ATP-aze Na+/K+ care
scindeaz adenozintrifosfatul (ATP) i folosete energia eliberat pentru a scoate ionii de sodiu
din celul n interstiiu i nacelai timp, transport ionii de potasiu n celul. Feele laterobazale
ale celulei epiteliale tubulare sunt att de permeabile pentru potasiu, nct teoretic tot potasiul
difuzeaz imediat napoi din celul n interstiiu. Astfel,efectul neteste de a scoate att de mult
sodiudin celul, nct concentraia lui intracelular scade foarte mult.

De asemenea, deoarecedin celul sunt scoase trei sarcini electrice pozitive prin ionii de sodiu i
sunt repompatenumai dou sarcini pozitive ca ioni de potasiu, interiorul celulei va avea un
potential foarte negativ, de -70 mV. Astfel sunt doi factori care produc difuziunea ionilor de
sodiu prin membrana luminal din lumenul tubular n interiorul celulei:
gradientul de concentraie a sodiului foarte mare de o parte i de alta amembranei, cu
concentraie mare a sodiului n lumenul tubular i concentraie sczut intracelular ;
atracia ionilor pozitivi de sodiu din lumenul tubular n interiorul celulei de ctre
potenialul intracelular de -70 mV.




Reabsorbia tubular

Este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului dinultrafiltratul
glomerular, mentinandu-se astfel homostazia lor plasmatica. Procesul este selectiv,in sensul ca se
realizeaza maximal pentru fiecare substanta intr-un segment tubular prin actiuneaunor
mecanisme celulare specifice, fiind conditionat de debitul substantei respective si de
necesittile organismului.

Reabsorbtia (transportul) diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se
face prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizeazacontra unor gradiente de

17

concentratie sau electrice, necesitand un consum de energie furnizata prin hidroliza ATP.
Mecanismele de transport, activ au capacitate limitata pe unitatea de timp siintervin in
reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C),fosfatilor
anorganici, sulfatilor si a principalilor ioni ai filtratului. Transportul pasiv se face sub actiunea
unor gradiente fizico-chimice nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate
maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltrajului..Apa se
reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diverite, pe baza legilor difuziunii si a
osmozei, astfel incat din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, in vezica ajunge numai 1ml/min
(deci se absorb 124ml). In tubul contort si mai ales in cel colector se realizeaza reabsorbtia
facultativa a apei si Na sub controlul ADH si aldosteronului, ajustandu-se eliminarile in functie
de starea de hidratare a organismului.

Compozitia si volumul filtratului glomerular se modifica prin trecerea succesi, la nivelul tubului
contort proximal, a ansei Henle si tubului contort distal. Sodiul este reabsorbit la fiecare dintre
cele 3 segmente ale tubului, potasiul este absorbit la nivelul tubului proximal si secretat la nivelul
tubului distal (in schimbul sodiului). La nivelul tubului contort proximal se reabsorb acizii
aminati, glucoza, clorul si mare parte din bicarbonate .Prin interventia unor mecanisme de
reglare se asigura un echilibru intre filtrarea glomerulara si reabsorbtia tubulara ambele cresc sau
se reduc simultan in multe situatii. Totusi reabsorbtia sodiului se poate modifica independent de
rata filtrarii prin interventia aldosteronului, prin modificari de hemodinamica renala si prin
actiunea prostaglandinelor si a peptidelor natriuretice atriale. in conditii normale, peste 99% din
sodiul filtrat este reabsorbit.Cea mai mare cantitate este absorbita in tubul proximal in functie de
starea de hidratare aorganismului.Glucoza se reabsoarbe complet la nivelul tubilor in conditiile
unor concentratii sangvinefiziologice. in boli ale tubului renal proximal este perturbata
reabsorbtia, situatie in care este prezenta glicozuria.

Reabsorbtia acizilor
aminati este "preferentiala". Unii acizi aminati esentiali sereabsorb complet in timp ce altii se
pierd in urina. Aminoaciduria renala este consecinta: a) fie aunor defecte specifice ale
mecanismelor enzimatice care intervin in reabsorbtia acti, b) fie poatereprezenta o componenta a
defectului tubular global. Interpretarea amino aciduriei avea in vedere nivelul seric deoarece
cresterea concentratiei in sange se insoteste de eliminari urinare crescute.Fosfatii sunt filtrati si
reabsorbiti partial la nivelul tubului proximal. Fosfatii care ajung la tubul distal sunt titrati de
catre H* secretati la acest nivel.Aceasta reactie este una dintre cele mai importante cai de
eliminare a H*.In conditii de dieta normala, cea mai mare parte a bicarbonatului este reabsorbita
in tubul proximal iar ceea ceramane se reabsoarbe in tubul distal, urina finala and un pH acid si
fiind lipsita de bicarbonat. inconditiile unei diete cu aport crescut de bicarbonat (ex. dieta
exclusiv vegetariana) o cantitate din bicarbonatul filtrat nu se resoarbe, situatie in care pH
urinar depaseste 7.Exista substante, cum ar fi sodiul, pentru care nu s-a pus in evidenta
o capacitatemaxima de reabsorbtie tubulara. in schimb pentru glucoza si bicarbonat s-a
demonstrat ocapacitate maxima de reabsorbtie (Tm) iar pentru PAH o capacitate maxima de
secretie.Secretia de baze puternice si acizi puternici este corelata cu pH-ul urinar. Acest
mecanism joaca rol important in reglarea homeostaziei acidobazice. Amoniacul (baza puternica)
ia nastere dinglutamina la nivelul celulelor tubului renal si difuzeaza in lichidul tubular unde se
combina cuhidrogen ionii: Ionul de amoniu astfel format nu are capacitate de retrodifuziune,
ramanand in lumenul tubular.Amoniul este, prin urmare, un tampon important pentru hidrogen
ioni si, impreuna cu tamponulfosfat, contribuie la excretia unei cantitati importante de H*.




18

Secreia tubular

Este procesul invers celui de reabsorbtie, transportand anumite substante din
capilarele peritubulare in lumenul tubului. Are rolul de a elimina atat substantele straine
organismului, cat si substantele prezente obisnuit in sange unele numai cand se afla in
concentratii mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv.

Secretia activa, avand sediul la nivelul tubilor pronimal si distal, se face impotriva
unor gradiente electrochimice si de aceea necesita un consum energetic ridicat. Prin eliminarea H
tubii detin un rol fundamental in mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.

Secretia pasiva implica transportul unor constituenti in sensul gradientelor de concentratie si de
aceea nu necesita consum energetic direct. Acest mecanism intervine in secretia K a bazelor si
a acizilor slabi.



REGLAREA ACTIVITII URINARE

Reglarea nervoas

Se realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului si tubilor.
Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborarii urinei, ci doar indirect,
prininfluentarea conditiilor de irigatie renala. De altfel, se stie ca rinichiul denervat si
chiar transplantat continua sa functioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor
zone presoare din bulb, hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si
scadereadiurezei pana la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea
eliminarilor urinare de Na+, prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului.

Reglarea umoral

Considerata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi hormoni. Hormonulantidiuretin
(A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din neurohipofiza, controleazaeliminarile
urinare de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiuneaAND creste
reabsorbtia de apa in tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumuluisi cresterea
concentratiei urinei.Mineralocorticoizii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare
de Na+ si K+la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia de Na+ si excretia
de K+.Parathormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de
fosfati, K+ si retine Ca+ si Na+. Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, in
special pe cel protidic si prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza,
acelasiefect avand si alterarea legarii apei si a sarii in tesuturi.Rinichiul in conditii de irigatie
insuficienta sau ca urmare a unor modificari alecompozitiei chimice a urinei ajunsa in tubii
distali, descarca o enzima-renina-care actionandasupra unei globuline plasmatice,
produce angiotensina I, care se transforma enzimatic in plasmasi tesuturi in angiotensina II, cel
mai puternic vasoconstructor natural si stimulator al secretiei dealdosteron. La nivelul renal,
angiotensina II, actionand asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifica intens rata
filtrarii si prin aldosteron influenteaza eliminarile urinare de Na+ si K+.


19







CARACTERISTICILE I COMPOZIIA URINII

Caracteristici

Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina.Inca de
acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor sale
fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, cheaguri, spuma,) sediment stabileau diagnosticul si
chiar prognosticul bolilor.In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care
puneau diagnosticul tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii. Uroscopistii aveau
si ajutoare, "curieride urina" care transportau urina de la bolnavi in "laboratorul" uroscopistilor.
Urina este produsa de rinichi atat prin filtrarea sangelui (urina primara) cat si prin retinerea
(reabsorbtia) din urina primara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa,
zahar, minerale, etc.).Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala,
reziduuri toxice rezultate din arderea alimentelor in organism) constituie urina finala care se
elimina prin caile urinare. In urina se elimina astfel peste 150 de substante chimice, minerale si
organice, dar in mod curent pentru diagnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete
principale.



20

Continutul urinii

Culoarea urinei normale este galbuie sau rosiatica. Ea este mai inchisa la culoare cand este
foarte concentrata sau dupa consumul unor medicamente (piramidon, antinevralgice, tetraciclina,
albastru de metilen, etc.).
In bolile insotite de eliminarea sangelui in urina, urina are o culoare rosie murdara. Iar in bolile
de ficat cu icter, bila trecand in sange se elimina prin urina producand o culoare bruna-
negricioasa (ca berea neagra).
Si o serie de alimenteca: sfecla, varza rosie, bomboanele colorate, etc. pot sa modifice culoarea
normala a urinei.Mirosul urinei este specific.
In infectiile urinare care duc la fermentarea urinei, mirosul este caracteristic de amoniac sau de
gunoi de grajd. Unele alimente sau medicamente aromate care se elimina prin urina pot sa-i
imprime acesteia mirosuri aromate.
Urina bolnavilor de diabet poate mirosi a acetona, iar a alcoolicilor a alcool.
Transparenta este caracteristica urinei proaspete; dupa cateva ore de la urinare se poate tulbura,
mai ales daca este tinuta la rece. Acest lucru se datoreaza precipitarii (solidificarii) sarurilor
minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul vreunei boli
asa cum cred unele persoane.
Dar daca urina proaspata, calda este tulbure atunci poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus)
de o hemoragie sau de un consum foarte mare de produse bogate in calciu (lapte, branza) ori de
carne. In cazul unei urine cu sange, se pot vedea plutind cheaguri cu sange. Pentru a putea
aprecia daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau
eprubeta necolorata.

Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1,5 litri. In sezonul cald, dupa
febra,dupa varsaturi,diaree,dupa transpiratii intense (deshidratare), dupa fumat sau consum redus
de lichide, cantitatea de urina este mai mica.
In socul produs de hemoragii mari,arsuri sau traumatisme,in bolile care retin apa in organism
(insuficienta cardiaca,ciroza hepatica) cantitatea de urina scade foarte mult. Sunt unele boli de
rinichi (insuficienta renala,infectii renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea
de urina scade sub 500 ml(oligurie). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai
pot elimina prin urina deseurile nesanatoase din sange. In bolile care blocheaza caile urinare
(calculi urinari, hipertrofie de prostata, etc.) din cauza dificultatii de a urina, cantitatea de urina
este mai mica.
Dupa frig,emotii, tratamente cu diuretice, consum mare de lichide, de alimente sarate, de alcool,
creste sicantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). Bolile cronice de rinichi
(glomerulonefrita,scleroza renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtrate prin rinichi,
produc eliminarea unei cantitati foarte mari de urina.Datorita consumului exagerat de lichide, in
diabetul zaharat netratat, bolnavii elimina cantitati mari de urina, pana la cativa litri pe zi. Exista
si un ritm biologic de eliminare a urinei,eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in
timpul noptii. Inversarea acestui ritm indica o tulburare in functia rinichiului. De
asemenea, barbatii elimina mai multa urina decat femeile.

Densitatea (greutatea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se
determina cu urodensimetrul.

Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030. Cand se consuma mai multe lichide, deci in
cazurile in care creste cantitatea de urina, se produce in general o scadere a densitatii urinare si
invers, cand urina din 24 de ore este in cantitate mai mica si mai concentrata, atunci densitatea
urinara este mai crescuta. Numai in diabetul zaharat, in ciuda unei cantitati mari de urina,

21

densitatea urinei nu scade, ci creste datorita zaharului dizolvat in urina. O densitate urinara se
considera anormala atunci cand examenele repetate arata cifra sub 1012. Aceasta situatie arata ca
rinichii bolnavi nu mai au capacitatea de a produce o urina mai concentrata.Cresterea densitatii
urinare peste cifra 1030 indica fie o deshidratare a organismului, fie un diabet zaharat.
PH-ul urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. Determinarea pH-ului se
face cu o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu alta substanta indicatoare). Se
introduce hartia in urina si se observa modificarea culorii benzii de hartie. Sub pH-ul 7,0 urina
este considerata acida si hartia se inroseste, iar peste pH-ul 7,0 urina este considerata alcalina si
hartia se albastreste. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5,5 si 6,5. Dupa o
alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie, vitamina C), se elimina o urina
mai acida, iar dupa un regim alimentar vegetarian,dupa medicamente alcaline (bicarbonat, ape
minerale) sau dupa infectii ale aparatului urinar,devine alcalina. Urina care este permanent prea
acida sau prea alcalina, predispune la formarea de calcului urinari de acid uric, respectiv de
fosfat si carbonat de calciu.



Mictiunea

Numarul de mictiuni depinde de cantitatea de urina emisa si de capacitatea fiziologica a vezicii
subiectului. Acest numar variaza de la 0 la 1 in timpul noptii, de la 4 la 5 in timpul zilei.Durerile
la mictiune pot dezvalui o infectie urinara si necesita deci un examen citobacteriologic al
urinei. Mictiunea se realizeaza subdependenta unui mecanism neurologic care poate fi controlat
in mod voluntar.

Disuria este o dificultate in a evacua vezica. Ea este consecutiva unui adenom de prostata,unei
ingustari a uretrei sau unei contractii insuficiente a muschiului vezical.

Enurezia este o emisie de urina, involuntara si inconstienta, in general nocturna, la un copil care
a depasit varsta deprinderii curateniei (intre 2 si 4 ani). Ea poarte fi cauzata de o imaturitate
neurologica a vezicii. Unii specialisti o atribuie unei cauze hormonale sau psihosomatice
Imperiozitatea mictionala se traduce printr-o incapacitate de a retine urina. Ea releva o iritatie
a vezicii.

Incontinenta urinara poate fi totala sau partiala (de cele mai multe ori sub forma unei
incontinente urinare de efort). Ea este cauzata de o deficienta a sfincterului uretrei.

Polakiuria se caracterizeaza prin mictiuni frecvente, survenind ziua sau noaptea. Ea traduce o
iritatie a vezicii (adenom de prostata,cistita, calcul al vezicii) sau o diminuare a capacitatii sale

Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor vezicali.Impulsurile
aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarca impulsuria ferente
care, prin fibrele hipogastrice, inhiba contractiile, relaxeaza muschii vezicali si intaresc tonusul
sfincterului neted al colului vezical.

Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la maduva pe calea nervilor
rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice spre centrii nervosi superiori,ajungand
pana la nivelul scoartei cerebrale, determinand senzatia de a urina.

Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari,

22

inhib tonusul muschiului vezicul, concomitent maresc tonusul sfincterului extern,
marind continenta vezicala. Daca conditiile permit, are loc mictiunea.

Disuria reprezinta mictiunea cu efort si nu inseamna durere la mictiune.In mod normal, actul
mictional nu presupune efort, disuria reprezentand aparitia necesitatatii cresterii voluntare a
presiunii abdominale prin contractia presei abdominale.Disuria se poate manifesta obiectiv prin
scaderea presiunii jetului urinar sau intreruperea acestuia, datorita prezentei unui obstacol la
golirea vezicii urinare. Mictiunea dureroasa caracterizeaza inflamatiile vezicale sau ale uretrei.
Durerea are de cele mai multe ori caracter de usturime. Durerea se poate intalni pe tot parcursul
sau numai la sfarsitul mictiunii.

Polachiuria reprezinta o crestere a numarului de mictiuni cu reducerea proportionala a cantitatii
de urina care este eliminata in timpul unui act mictional. Polakiuria este descrisa de catre pacient
ca urinat putin si des. Polakiuria nu este insotita de disurie adica de efort la mictiune, durere sau
alta modificare a diurezei.




















23

Cap II Colica renala



Colica renala este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, insotit de agitatie si
iradieri uretro-vezico-genitale, provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.

CLASIFICARE

Colica nefritica distensia capsule renale;

Colica ureterala distensia acuta a cailor urinare;


CAUZE:
Litiaza reno-ureterala: prezenta de calculi in cavitatile renale, de unde pot migra
in ureter si in celelalte segmente ale caii excretoare constituie afectiunea care este
cauza colicii.
Inflamatii urogenitale:
- Pielonefrita(infectia intereseaza caile urinare, bazinetul si parenchimul
renal).
- Pionefroza( formarea unei pungi cu continut purulent, prin distensie si
distrugerea parenchimului renal).
- Tuberculoza renala
Inflamatiile urogenitale determina colici renale prin inflamatie ureterala; obliterari ureterale prin
mucus si puroi; iritatia plexului renal.
Tumorile renale si ale organelor de vecinatate( uter, colon, rect) provoaca foarte rar
colici prin compresiune ureterala extrinseca si spasmasociat.

SIMPTOMATOLOGIE
- Durerea, determinate de faptul ca musculature caliceala, bazinetala si ureterala se
contracta pentru a evacua calculul, astfel ia nastere colica nefretica.
De cele mai multe ori colicile apar dupa un effort fizic mai deosebit, dupa o calatorie cu
automobilul, bai reci, alteori in cursul noptii.
Sediul durerii: apare in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere caracteristica, de-a
lungul ureterului spre organelle genital externe, radacina coapsei.

24

Durerea este intense si profunda , are character de rupture, torsiune sau arsura. Poate sa
fie continua, vie sau sa apara la anumite interval, sub forma de crize. Se accentueaza pe masura
ce in calice si in basinet se aduna urina care nu se mai poate evacua, provocand hiperpresiune.
- Neliniste, agitatie, anxietate;
- Uneori pozitie antalgica : culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat.
- Tenesme vezicale (nevoie imperioasa de mictiune).
- Disurie ,
- Polakiurie
- Hematurie
Prin hematurie se intelege prezenta globulelor rosii in urina. Hematuria poate fi
macroscopica (observabila cu ochiul liber) sau microscopica (atunci cand hematiile din urina
sunt identificate doar la examenul microscopic). Hematuria microscopica este descoperita in mod
accidental, in timpul unui test de urina ce face parte dintr-o examinare medicala de rutina. In
schimb, hematuria macroscopic determina in general prezentarea urgenta la medic.
Hematuria poate avea drept sediu orice componenta a tractului urinar: rinichi, uretere, vezica
urinara, prostata sau uretra. Se estimeaza ca intre 2,5 si 21% din populatie sufera de hematurie.
La numerosi pacienti, cauza afectiunii nu este identificata; cu toate acestea, hematuria este un
semn de alarma pentru infectii,calculi renali,sau cancer.

- Alte simptome: greturi, varsaturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinalcu tablou clinic
de ocluzie dinamica

Semne generale:

- Bolnavul este agitat, palid, transpirat, cu extremitati reci, pulsul mai des tahicardic,
rareori bradicardic,
- In formele prelungite grave pot sa apara hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii (la
copii), delir (la adulti);

Examenul Local:

Se constata exacerbarea durerii la percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a
mainii,
La palpare se pun in evident cele trei puncte dureroase ale ureterului:
superior(paraombilical), mijlociu(prececal) si inferior( la tact rectal sau vaginal),

Durata colicii: de la cateva minute la mai multe ore (2 6 ore).


INVESTIGATII PARACLINICE


Se efectueaza de urgenta : echografie abdominala, RRVS, sumar de urina, eventual
recoltare de sange:glicemie, creatinina, ac. uric.

25


Echografia : poate evidentia sediul si natura obstacolului si distensia cailor urinare in
amonte de acesta cati rinichi are pacientul .

RRVS : poate evidentia formatiuni radioopace in aria de proiectie a aparatului urinar fara
a avea insa certitudinea.
Uneori la analizele de laborator se constata oligurie pana la anurie cand obstacolul
se instaleaza pe un rinichi unic congenital, functional, sau chirurgical.


Sumarul de urina poate evidentia hematurie macroscopica, leucociturie - piurie,
orientand apartenenta durerii la tractul urinar.

Se mai pot efectua la indicatia medicului UIV - dupa calmarea durerii, scintigrama -
renograma izotopica si la nevoie tomografie computerizata.


DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL in absenta traumatismului lombar :Se face cu :

pielonefrita acuta

sarcina ectopica

anexita acuta / orhita acuta

compresiile nervoase

colica biliara este prezent sindromul dispeptic, ex echografic

apendicita acuta caracterizata prin semnele de compresie apendiculara, leucocitoza,
febra, semnele peritonitei, absenta microhematuriei.
ulcerul perforat cu durere violenta epigastrica si peritonita instalata rapid si semnele
hemoragiei digestive
pancreatita acuta, cu semne sanguine si urinare ale lizei pancreatice, cu durere in bara
.

Toate celelalte sindroame dureroase abdominale nu sunt insotite de regula de hematurie,
distensie echografica a cavitatilor renale, semne radiologice de litiaza.
Bolnavul in colica renala e agitat spre deosebire de iritatia peritoneala in care bolnavul cauta
pozitii antalgice si devine imobil.


TRATAMENTUL : cuprinde 2 faze : calmarea durerii si tratarea cauzei .

Calmarea durerii : se va incerca indeplinirea obiectivului de la camera de garda a clinicii si
se obtine astfel :

26


1. CURA DE SETE: aportul hidric redus, scade diureza si deci presiunea pe cai. Daca se
decide instalarea unei perfuzii i. v. , aceasta nu va depasi 250 ml. ser perfuzabil, avand rolul
de vehicol de transport pentru substantele analgezice, antispastice, antiinflamatoare in colicile
rebele.

2. Administrare de ANALGEZICE :Algocalmin, Salicilati, Piafen, Fortral, Tramal, derivati
morfinici .

3. ANTISPASTICE miolitice :Papaverina, Nitroglicerina, Lizadon, Scobutil, No-spa
4. ANTIINFLAMATORII nesteroidiene : Ibuprofen, Indocid, Fenilbutazona, Diclofenac,
Piroxicam preferabil supozitoare, avand efect pe 2 cai: efect antiinflamator cu reducerea
edemului la nivelul obstacolului cu efect permisiv pt urina scad diureza si deci
presiunea. 5.Se mai folosesc blocante :Ergotoxin, Prazosin, Alfuzosin, Tamsulosin .

6. Antibioterapia se asociaza doar cand urocultura este pozitiva sau semnele clinice
indica suspiciune de infectie urinara.

7.Se pot utiliza aplicatiile de caldura locala :sticle cu apa, buiote, perna electrica

8. Tratamentul simtomatologiei asociate
Tratarea cauzei se face in sectia de urologie, de catre specialistul urolog, in urma
diagnosticului stabilit.























27

Colica ureterala


Durerea ureteral tipic poart numele de colic ureteral :curent i incorect i se spune colic
renal.

Ea se prezint frecvent ca una dintre cele mai puternice dureri produse de suferina unui organ.Se
produce ca urmare a distensiei acute a capsulei renale asociat cu contracia puternic a
musculaturii calicelor, pelvisului i ureterului destinse n spatele unui obstacol ureteral organic
sau funcional.

Obstacolul organic este de obicei reprezentat de ctre un calcul, dar poate fi i un cheag de
snge, un dop de puroi sau un fragment de tumor sau de papil renal necrozat. Obstacolul
funcional poate fi un spasm provocat de modificri cahtative ale urinii sau de iritaii din
vecintate.

CLASIFICARE CALCULILOR RENALI

a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup
caliceeal(superior,mijlociu,inferior)

Cauzele impsibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi:
- megacalicoza
- stenoza tijei caliceale de cauza :
intrinseca(infectii specifice sau nespecifice
extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija calicial)


b)Calculi bazinetali(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni:
- megabazinet cu alterarea fluxului urinar
- hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca

- hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la
nivelul ureterului,jonctiunii pielo-ureterale sau bazinetului.
- reflux vezico-uretero-renal


c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3 tije
caliceale,calculi colariformi evolueaza asymptomatic si sunt descoperiti intamplator.


COMPOZIIA CALCULILOR RENALI

Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat amoniaco-
magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie urinara. Uneori
contin acid uric, cistina sau o alta substanta medicamentoasa.

* Calculii pe baza de calciu Acest prim grup, care reprezinta 75% 85% din cazurile
de calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat de calciu sau
dintr-un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie la cresterea concentratiei
de calciu in urina. Printre acestia se numara deshidratarea, aportul excesiv de vitamina D,
unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli (cancer, boli renale,

28

hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se datoreaza unei alimentatii
bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici.
*Calculii de struvita aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de calculi
renali. Sunt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacteriene cronice
ale cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac din urina, un factor
favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuri de calculi renali,
acesti sunt mai frecventi la femei decat la barbati. Deseori, se dezvolta la persoane care
utilizeaza catetere urinare o perioada indelungata de timp.
* Calculii de acid uric reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum indica
numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uric din urina.
Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in proteine poate antrena
un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care efectueaza chimioterapie sunt
predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali.
*Calculii de cistina aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti. Calculii
sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreaza cistinuriei
(excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)


Apare, ca i durerea renal, n spate (regiunea lombar), n unghiul costovertebral i iradiaz
anterior i n jos. La brbai aceast iradiere se resimte n vezic (n spatele simfizei pelviene), n
scrot, testicul i baza coapsei iar la femei n vulv i coaps. Uneori durerea ncepe sau este
localizat exclusiv n una din zonele de iradiere.Caracterul colicativ (paroxisme dureroase
alternnd cu perioade de acalmie) nu este obligatoriu.

I ntensitatea durerii este foarte mare ca de altfel i durata. Ea se poate repeta dup diferite
perioade (ore) de acalmie, ca urmare a progresiunii calculului (schimbndu-i eventual i
localizarea).Se nsoete de regul de o stare de agitaie a bolnavului care caut i nu gsete o
poziie de calmare a durerii (poziie antalgic). Se poate nsoi sau nu de tulburri de miciune i
de diurez (miciuni frecvente, dificile, oligurie). Se nsoete aproape obligatoriu de manifestri
digestive (greuri, vrsturi, balonare) i menifestri cardiovasculare i respiratorii (modificri de
puls i TA, respiraii frecvente). La lovirea cu marginea minii a regiunii lombare (manevra
Giordane) se provoac sau se exacerbeaz o durere. O durere se poate de asemenea provoca prin
apsare n aa zisele puncte ureterale.


La examenul de laborator al urinii se descoper de regul hematii.
Durerea se amelioreaza dup aplicaii de cldur, antispastice sau numai dupa analgetice majore
(morfinice).



ETIOPATOGENIE

- distensia brusca a bazinetului printr-un obstacol calculos distensia capsulei renale +
spasmul + edemul de obstructie => colica renala
- cresterea presiunii n caile urinare se depaseste presiunea de filtrare => oprirea functiei
renale ( urografia efectuata n aceasta faza arata lipsa secretiei renale - rinichi mut
urografic prin spasmul arteriolelor aferente glomerulare), sau impregnarea parenchimului

29

renal cu substanta de contrast (rinichi alb) prin spasmul muschiului circular al papilei.

- conexiunile complexe ale rinichiului si cailor urinare cu parasimpaticul toracic, cu nervii
splanhnici si pneumogastrici cu ganglionii mezenterici => tulburari din partea altor
organe: tahipnee, bradicardie, pareza intestinala, varsaturi.

Sediul obstacolului ureteral :
colica renala + plakiurie si tenesme vezicale = localizarea juxtavezicala a calculului (
supozitie clinica)
obstacolul este situat n ureterul lombar durerea iradiaza n testicul (T11-T12),
ureterul lombo-iliac durerea iradiaza n partea dreapta n punctul MacBurney (T12-L1)
poate simula o apendicita acuta, iar n partea stnga poate simula diverticulita sau alte
boli ale sigmoidului sau ale colonului descendent.



Diagnostic pozitiv - durere lombara violenta, debut brusc, exacerbari ce determina o stare de
agitatie a bolnavului

- iradierea : flanc, hipogastru, organe genitale sau regiunea inghinala.
- afebrila (aparitia febrei retentie septica n caile urinare nalte.)
- exacerbata : la palparea , percutia regiunii lombare.
- palparea hemiabdomenului poate fi dureroasa.
- manifestari digestive : greturi, varsaturi
- pulsul este normal sau bradicardic
- tegumentele reci, palide, transpirate.

Diagnosticul diferential
- nu orice durere lombara nseamna litiaza ureterala.
- colica renala litiazica - apendicita acuta
- colica renala litiazica - ulcer perforat

- confuzia apendicitei acute sau a ulcerului perforat cu o colica renala este foarte grava =>
durere lombara cu iradiere abdominala va fi investigata de urgenta prin metode de
laborator si radiologice pentru stabilirea diagnosticului.



Conduita de urgenta:
se asigura repaus la pat;
se aplica caldura pe zonele dureroase;
se administreaza dupa prescripte antispastice si analgezice parenteral;




Debut in regiunea lombara,

Iradieri anterior si in jos, catre organele genitale externe si catre baza coapsei -
diferentiere de o durere colecistica. Unele zone de iradiere, legate de ureterul mijlociu

30

(paraombilical la 3-4 cm) pot fi zone de maxima intensitate. Se poate confunda cu o
apendicita

Este o durere continua,

Are caractere de durere acuta, de distensie, peste care se pot suprapune momente de
intensificare paroxistica si cu momente in care intensitatea scade. Intensitatea este foarte
mare, se calmeaza cu morfina
Debutul este acut, dar nu brutal.

Poate fi sau nu favorizata de unele imprejurari:

zdruncinaturi care determina mobilizarea unui calcul;

sangerare urinara cu cheaguri;

supuratie cu dopuri de mucus sau puroi.

Durata mare, de ore. La duratele lungi, este intrerupta de perioade de acalmie. Reluarea
durerii, cu migrarea ei se asociaza cu deplasarea calculului
Durere fara pozitie antalgica, bolnavii isi schimba mereu pozitia. Sau, in cazuri rare:
decubit cu membrul inferior flectat.
Caldura, mai ales sub forma unei bai calde, determina scaderea intensitatii durerii.

Durerea poate fi ameliorata de analgezice cu antispastice sau de analgeticele majore.


Manifestarile asociate sunt de doua tipuri: manifestari care intaresc diagnosticul de colica si
manifestari care incurca.
Manifestari care ajuta la diagnostic:

hematuria macroscopica

modificari de mictiune: polakiurie dificila; mictiuni impetoase.

Scaderi ale diurezei: oligurie, foarte rar anurie. Anuria arata prezenta rinichiului unic la
nivelul caruia a avut loc colica (- un singur rinichi sau doar unul este functional).

Manifestari care pot determina confuzii:

manifestari digestive: frecvent greata, varsaturi, meteorism abdominal accentuat
(eventual si de medicatia antispastica).
Manifestari CV: tahicardie, modificari functionale

Manifestari neurologice: neliniste, anxietate.
Zona maxima in punctul ureteral superior sau mijlociu sau inferior (jonctiunea uretero-
vezicala).

31


Examene paraclinice:

o Examen de urina: hematurie macro /microscopica

o R: abdominala pe gol- se pot vedea calculii radioopaci (spre deosebire de litiaza vezicii
biliare, unde maximum 15% din calculi sunt radioopaci, aici marea majoritate sunt
vizibili)
o Urografie: disparitia sau scaderea severa a secretiei de partea colicii - rinichi mut
urografic. Anurie de scurta durata.
o ECO - dilatatie deasupra zonei de spasm; identificarea obstacolului.

o Scintigrafie

De regula colica renala este unilaterala si afebrila. Dureri cu eventual caracter de colica, dar cu
febra sunt pielonefrite.
La pielonefrite acute riscul de distrugere a rinichiului sunt mult mai mari tratamentul trebuie
instaurat mult mai rapid.



Semnele generale sunt:

- Bolnavul este palid, transpirat, agitat, cautand o pozitie antalgica (prin care sa reduca
intensitatea durerii);

- Starea febrila demonstreaza aparitia infectiei urinare supraadaugate, favorizata de
incetinirea circulatiei sangelui la nivel renal. Aparitia infectiei reprezinta un element de
mare risc, colica renala devenind astfel un caz de urgenta urologica.

Semne digestive (nu apar in toate cazurile):

- Meteorism abdominal (balonare);
- Greturi, varsaturi.

Cauzele colicii renale


- Litiaza renala - 80-90% din cazurile de litiaza renala evolueaza cu
colica Tbc renal (hematurie cu migrare de cheaguri renale)
- Cancerul renal - eliminarea de tesut necrozat
- Infarctul renal

- Hidronefroza si malformatii congenitale prin distensia
bazinetului Leucemia mieloida in caz de radioterapie
- Tratamentul nejudicios cu sulfamide ce determina calculi sulfamidici



32

Diagnosticul diferential se face in formele atipice cu: colica biliara, apendicita acuta, ileus
mechanic, hernie strangulata, sarcina extrauterina, ulcer perforat, infarct mesenteric, pancreatita
acuta, zona zoster, lombalgii, rahialgii, etc.

Pe langa examenele de laborator uzuale se efectueaza:
- amilazemia,
- transaminazele,
- glicemia,
- examenul de urina,
- radiografie renala pe gol ( pentru calculii radioopaci)
- urografia,
- pielografia ascendenta,
- cistoscopia in raport de particularitatea cazului.


Tratamentul urmareste in primul rand calmarea durerilor prin spasmolitice si analgetice si in
final inlaturarea cauzelor atunci cand este posibil.
Crizele dureroase moderate pot fi calmate prin caldura locala sau bai calde. Sunt larg utilizate:
Atropina, Scobutilul, Papaverina, Algocalminul o fiola intramuscular, Baralgin, Plegomazin,
Romergan, Fenobarbital.

In colica renala febrile se asociaza tratamentul cu antibiotice sau chimioterapice ce se elimina in
concentratie mare prin urina cum sunt: Negram, Ampicilina, Gentamicina



Colica renala nefretica




Colica renala este cea mai tipica durere de origine renala. Ea se datoreste punerii in tensiune a
bazinetului de catre urina adunata deasupra unui obstacol recent aparut, precum si migrarii unui
corp (cheag, calcul) in interiorul bazinetului.
Se caracterizeaza printr-un prodrom reprezentat de plenitudine lombara, dureri testiculare,
polakiurie, mictiuni imperioase, alteori prodromul lipseste. Apare odata cu un consum mare de
lichide, efort, trepidatii, caldura.

Debutul colicii este predilect noaptea printr-un acces dureros violent, ca o lovitura de pumnal
(bolnavul se tavaleste pe jos de durere), atinge un paroxism si apoi lent dispare cu sau fara
tratament.
Durerea cu caracter de lovitura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul
genitocrural. In colica testiculul este adesea retractat spre inelul inghinal prin contractia
cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebita.
Colica renala, care uneori poate imbraca aspectul unei colici subintrante (colici repetate) se
insoteste de regula de fenomene urinare (tulburari de mictiune - polakiurie, disurie, tenesme
vezicale si hematurie).
Bolnavul care are colica renala este extrem de agitat, anxios, cauta mereu o pozitie antalgica pe
care nu o gaseste. In paralel el are fenomene reflexe cardio-circulatorii (bradicardie, paloare,
transpiratii, raceala extremitatilor), fenomene digestive reflexe (greata, varsaturi, sughit,
meteorism, ileus dinamic).


33

Diagnosticul diferential al colicei nefretice se face cu apendicita acuta, hernie inghinala,
colecistita acuta, infarctul miocardic.
In colica renala lipseste contractura musculara abdominala, febra, orificiile herniare sunt libere.
Febra, de regula, nu este prezenta in colicile biliare decat atunci cand avem de-a face cu
fenomene infectioase acute (pielonefrite acute).
Sfarsitul colicii renale este marcat de o incetare a durerii, dublata de o criza poliurica ce adesea
este insotita de hematurie macroscopica sau microscopica.
Ea cedeaza in totalitate la medicatia antispastica sau odata cu eliminarea calcului.


TRATAMENT

Deoarece colica renala poate dura de la cateva minute la cateva ore, puteti incerca acasa, daca
sunteti la prima manifestare de acest gen, sa inlaturati durerea.
Primul lucru pe care trebuie sa il faceti este sa limitati consumul de lichide pe perioada crizei
dureroase. Puteti incerca sa inlaturati durerea cu :
- analgezice (de tipul Algocalminului),
- antiinflamatoare nesteroidiene (Ketoprofen, Diclofenac, Aulin etc.),
- antispastice neurotrope anticolinergice - Scobutil si musculotrope Papaverina.


Insa, de cele mai multe ori, durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si
atunci este necesara prezentarea la spital, unde se vor administra aceste medicamente pe cale
intravenoasa si/sau intramusculara.

Se va combate durerea cu analgezice i antispastice, de preferin sub form de supozitoare.
Dac durerile nu nceteaz, se repet doza de medicamente dup 3 ore. La nevoie i se d i un
somnifer. n scopul splrii cilor urinare i forrii eliminrii calculului sau nisipului i se vor da
bolnavului multe lichide, pn la 2 litri n 24 ore, sub form de ceaiuri de cozi de ciree, coada
calului, mtase de porumb, frunze de mesteacn, ceai diuretic sau chiar 2-3 sticle de bere.

Frecventa recidivelor este de 50-70%, de aceea este necesar sa aveti in vedere cateva masuri de
prevenire a eventualelor noi crize. Acestea sunt stabilite in functie de compozitia calculului:

Adoptati o dieta cu un aport bogat de lichide, dieta hipoproteica (saraca in carne, peste, oua);

Daca este cazul, urmati un regim sarac in oxalati sau purine (de exemplu, se tine un regim
vegetarian);


Tratament naturist


Masuri pentru ameliorarea durerilor:

aplicare, pe regiunea lombara (sale), de: comprese cu apa calda, o perna electrica, sticle cu apa
calda (atentie la arsuri);
dus fierbinte in regiunea lombara;


34

baie generala calda (40 grade C), timp de o ora (apa va fi mentinuta la temperatura constanta prin
turnari continue);
in timpul crizei nu vor fi consumate lichide in cantitate prea mare, intrucat ele cresc tensiunea
din bazinet si calice, ceea ce exacerbeaza durerile.

In paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medicul specialist, puteti utiliza plante
medicinale cu proprietati diuretice, aniseptice, antispastice.
Matase de Porumb(Stigmata Maydis)

- Infuzie din 1 lingurita la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi(una dimineata cu o ora
inainte de micul dejun, iar alta in cursul zilei).
- Decoct din 30g la 1 litru de apa, care se fierbe la foc mediu timp de 2 ore; se cosuma in
cursul unei zile.

Amestec din Matase de Porumb -30g, Rizom de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)-20g ,
Flori de Levantica(Flores Lavandulae)-10g, Conuri de Hamei(Strobuli Lupuli)-30g,
Radacina de Valeriana(Radix Valerianae)-10g
- Infuzie din 1 lingura de amestec la o cana de apa; se beau 3-4 cani pe zi, de
preferinta indulcite cu miere.

Rizomi de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)

- Infuzie sau decoct din 1 lingura la o cana de apa; se consuma 3-4 cani pe zi.


Fructe de Ienupar(Fructus Juniperi).

- Decoct din 10-20 fructe la 1 litru de apa; se beau 2 cani pe zi.

- Infuzie din 2 lingurite de fructe la o cana de apa; se consuma 3-4 linguri pe zi.


Atentie!Nu se administreaza gravidelor si bolnavilor cu leziuni renale. Chiar daca fructele de
Ienupar au proprietati antiseptice, in acelasi timp sunt si iritante ranale(daca se administreaza in
cantitati mari).

Frunze de Merisor(Folium Vitis idaei)

- Decoct din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi.


Frunze de Mesteacan(Folium Betulae)

- Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.



35

Frunze de Afin(Folium Myrtilli)

- Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.


Coada calului(Herba Equiseti)

- Decoct din 4-5 lingurite de planta(fiarta 5 min) la 1,5 l de apa; cantitatea se bea
in cursul unei zile.
Muguri de Plop(Gemmae Populi)

- Infuzie din 1-2 lingurite de muguri la o cana de apa; se consuma 2-3 cani
pe zi.

Amestec din frunze de Mesteacan-30g, Coada calului-20g, Conuri de Hamei-10g, Matase
de Porumb-20g, Macese-10g, radacina deValeriana-10g
- Infuzie din 1 lingurita de amestec la o cana de apa; se consuma 2-3 cani pe zi.


Ghimpe(Herba Xanthii)

- Decoct din 1g de planta la 200 ml de apa; se consuma caldut, cu 30 minute inainte
de masa. Se beau 2 cani pe zi(in primele 6 luni), apoi cate o cana pe zi.
- Decoctul din Ghimpe se recomanda bolnavilor cu microlitiaza renala.


Sunt contraindicate in primele 6 luni ale curei: alcoolul, condimentele, muraturile, fructele acre.
























36

PROFILAXIE


Daca se elimina mai multi calculi prima data si exista asociat un istoric familial de litiaza
renala, recurentele sunt foarte probabile. Pentru prevenirea recurentei se recomanda:
- consumul de lichide (intre 8-10 pahare de apa pe zi)
-consum crescut de fibre; fibrele includ tarate de ovaz si grau, fasole, paine de grau,
cereale din grau, varza si morcovi
-consumul mai scazut de carne de vita, porc si pasare
-consumul unei cantitati moderate sau crescute de alimente bogate in calciu, asa cum ar fi
produsele lactate;
-consumul de calciu in cantitatea recomandata, dar in combinatie cu o dieta hiposodata si
hipoproteica cresc riscul; sunt studii care au demonstrat ca la persoanele in varsta si la femeile
tinere, consumul unor cantitati crescute de calciu scade riscul de aparitie a calculilor renali
-evitarea alimentelor bogate in oxalati, cum sunt legumele verzi, nucile si ciocolata
-mancare hiposodata (nesarata).

Consumul de lichide trebuie crescut treptat, cate un pahar pe zi, pana se atinge numarul de 8-10
pahare zilnic. Acest ritm lent permite organismului sa se adapteze la cantitatea crescuta de
lichide. Atunci cand consumul de lichide este suficient, urina are o culoare galben deschis sau
aproape incolora si dimpotriva galben inchis, cand lichidele sunt in cantitate scazuta. Medicul
trebuie consultat cu privire la consumul crescut de lichide, daca pacientul prezinta boli renale,
cardiace sau hepatice, care au ca indicatie restrictia de lichide. De asemenea, medicul poate cere
mai multe investigatii inainte de a decide daca modificarea dietei reduce riscul recurentei litiazei
renale.

Medicul poate prescrie medicamente care sa ajute dizolvarea calculilor sau prevenirea formarii
altora noi. Medicamentele sunt prescrise si in cazul patologiei asociate, care cresc riscul formarii
de noi pietre. Tipul medicatiei este in stransa legatura cu compozitia calculului

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in calciu

Aproximativ 80% din persoanele cu litiaza renala au calculi bogati in calciu. Medicamentele
pentru prevenirea formarii de calculi bogati in calciu sunt:
-tiazidele (Hidroclortiazida si Clortalidona) si citratul de potasiu: sunt folosite uzual pentru
preventia formarii de calculi bogati in calciu
-ortofosfatul si Fosfatul celulozic: sunt uneori folosite; au efecte adverse mai multe decat
categoria anterioara
-carbonatul de calciu sau citratul de calciu si colestiramina: se pot utiliza daca exista nivele
mari de oxalat in urina.

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in acid uric

Aproximativ 5% pana la 10% din calculi sunt formati din acid uric, o substanta reziduala care
in mod normal este eliminata din organism prin urina. Medicamentele pentru prevenirea formarii
de calculi bogati in acid uric sunt:
-citratul de potasiu si bicarbonatul de sodiu (praf de copt): previn cresterea aciditatii urinei,
ceea ce previne formarea calculilor bogati in acid uric
-allopurinolul impiedica productia de acid uric de catre organism.


37

Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in cistina

Sub 1% din calculi sunt formati dintr-o substanta chimica denumita cistina. Aceste pietre
apar mai degraba in familii in care exista o perturbare metabolica care face ca nivelele de cistina
din urina sa fie crescute (cistinurie). Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bogati
in cistina sunt:
-penicilamina, tiopronina si captoprilul: ajuta la dizolvarea cistinei in urina si implicit scade
formarea de calculi
-citratul de potasiu previne acidifierea crescuta a urinei, care scade riscul formarii calculilor.


Medicamente pentru prevenirea formarii de calculi bogati in struvita

Acestia reprezinta aproximativ 10%-15% dintre calculii renali. Sunt denumiti si calculi de
infectie, daca se formeaza peste infectii renale sau urinare.
Medicamentele pentru prevenirea formarii de calculi bogati in struvita sunt:
-inhibitori de ureaza: sunt rareori folositi, datorita efectelor secundare si doar atunci
cand procedurile de indepartare a pietrelor nu pot fi folosite sau nu dau rezultate.































38


Cap III Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu
Colica renala






CONCEPTE DE BAZ ALE PRACTICII NURSING

Procesul de ngrijire lucreaz cu trei concepte eseniale omul, sntatea i boala.

Omul este o fiin unic , unicitatea fiind dat de nevoile psihologice, sociale i
culturale ce se altur nevoilor de baz, biologice ale supravieuirii. Asigurarea exclusiv numai
a anumitor nevoi, excluznd alte aspecte , duce inevitabil la un eec terapeutic.
Sntatea definit conform OMS, ca o stare de bine fizic, mintal i social, ce nu const
numai n absena bolii sau a infirmitii.
Raportat la boal, sntatea reprezint ansamblul forelor biologice, fizice, afective,
psihice i sociale, mobilizate pentru a nfrunta, a compensa sau a depi boala.

Boala - reprezint ruperea echilibrului sau a armoniei individului, prin apariia unei
suferine fizice, psihice sau prin apariia unei dificulti de adaptare la o situaie nou, provizorie
sau definitiv n existena individului.

Concepte de baz corelate:
Sntatea se obine prin facilitarea procesului natural al organismului de a funciona;
Preocuparea primar a asistentului medical este de a menine un mediu sntos;
-ngrijirile de baz menin sau spijin adaptrile persoanei prin participarea sa activ.;
ngrijirea persoanei reprezint obiectivul practicii nursingului i este un proces interactiv;
Persoanele sunt sisteme deschise care interacioneaz cu mediul;
inta nursingului o constituie o persoan i creterea rspunsului ei adaptativ;
Preocuparea nursingului o reprezint o persoan i aciunile ei de autongrijire;
ngrijirea implic promovarea unei interaciuni optime ntre om i mediu;
Fiina uman este un ntreg ireductibil care nu poate fi neles reducndu-l la prile
componente;
Fiina uman i mediul sunt cmpuri de energie care interacioneaz unele cu altele i
care converg constant ctre potenialele lor maxime.


ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI


Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:
- pregatirea psihica a bolnavului
- adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
- dezbracarea si imbracarea bolnavului
- aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor
- asigurarea iluminatiei necesare examinarilor

39

- deservirea medicului cu instrumente
- ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
- asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului



SE VA MONOTORIZA

- pulsul, tensiunea arterial, temperatura,diureze
- se va urmri dac bolnavul respir normal
- se va urmri dac pacientul mnnc i bea normal
- se va urmri dac pacientul elimin pe toate cile de eliminare
- se va urmri dac pacientul se mic i i menine o postur bun (n mers, aezat, ntins
i cnd i schimb postura de la o poziie la alta)



ROLUL I FUNCIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA HENDERSON

Rolul asistentei medicale const n ;
A ajuta persoana sanatoasa sau bolnava,sa-si mentina sau recastige sanatatea(sau sa-l
asiste in ultimele sale clipe)prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit
singur,daca ar fi avut forta,vointa sau cunostintele necesare

Funciile asistentei medicale:
funcia de natura independent
funcia de natura dependent;
funcia de natura interdependent
funcia profesional ;
funcia educativ;
funcia economic;
funcia de cercetare;


.NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANE


Cele 14 nevoi fundamentale statuate n acest concept sunt
urmtoarele:



1. A respira si a avea o buna rculatie


2. A bea si a manca


3. A elimina


4. A se misca si a avea o buna postura

40



5. A dormi si a se odihni


6. Ase imbraca si a se dezbraca


7. A-si mentine temperatura corpului in limite normale

8. A-i ngriji i proteja tegumentele


9. A evita pericolele


10. A comunica


11. A-i practica religia


12. A fi preocupat in vederea realizarii profesionale

13. A se recreea

14. A nva cum sa-si pastreze sanatatea






Pregtirea pacienilor pentru explorri radiologice i funcionale ale
aparatului renal


Explorarea radiologic a rinichiului i a cilor urinare se efectueaz prin radiografie,renal
simpl, cistografie, arteriografle, retropneumo- peritoneu, pielografie.

Scop :evidenierea conturului rinichilor cavitilor
pielocaliceale ale acestora, precum i a cilor urinare.


A.Pregtirea bolnavului pentru radiografia renal simpl

Radiografia renal permite evidenierea formei, dimensiunilor, poziia rinichilor i prezena unor
calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.

Materiale necesare:

crbune animal;

41


ulei de ricin;

materiale necesare unei clisme evacuatoare.


1. Pregtirea materialelor necesare:
se pregtesc toate materialele necesare menionate
mai sus.

2. Pregtirea psihic a bolnavului:
se anun bolnavul i i se explic importana
tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.

3. Pregtirea alimentar a bolnavului:

cu dou trei zile naintea examinrii bolnavului va consuma un regim fr alimente
care conin celuloz i dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste finoase,
pine] i ape gazoase;
n ziua precedent, bolnavul va consuma o can de ceai i pine prjit;
naintea examinrii bolnavul nu va mnca, nu va
consuma lichide;

dup examen bolnavul poate consuma regimul sau obinuit


4.Pregtirea medicamentoas a bolnavului:

cu dou-zile nainte de examinare se administreaz crbune animal i triferment cte 2
tablete de 3 ori pe zi;

n seara precedent zilei radigrafiei se administreaz 2 linguri de ulei de ricin.

Atenie!

n dimineaa zilei examinatoare, se efectueaz o clism cu ap cald. Aerul din tubul
irigator trebuie s fie complet evacuat pentru a nu ti introdus n colon.

naintea examinrii radiografiei bolnavului i va goli vezica urinar sau i se va efectua
un sondaj vezical.

5. Pregtirea pentru examinare:

bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
bolnavul va fi ajutat s se dezbrace i s se aezpe mas;

6. ngrijirea bolnavului dup tehnic:
dup efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat s se mbrace i s se ntoarc n salon
unde va fi instalat comod n pat;

42


se noteaz- examenul n F.O. a bolnavului.



B.Pregtirea bolnavului pentru pielografie

Pielografia - radiografia aparatului renal executat cu substana de contrast administrat prin
cateterism ureteral sub control citoscopic.

Materialele necesare:

cele pentru radiografie renal simpl;

substan de contrast Odiston - 30% sau iodur de sodiu - 10%;

medicamente antihistaminice;

medicamente pentru urgen.


1. Pregtirea materialelor necesare:

se pregtesc toate materialele necesare menionate mai su


2. Pregtirea bolnavului:

se efectueaz, pregtirea bolnavului ca i pentru radiografia renal, simpl [psihic,
alimentar, medicamentoas].

3.Testarea sensibilitii fa de substana de contrast:
se efectueaz testarea sensibilitii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodur de sodiu
10%.

Dac bolnavul prezint o reacie hiperalergic se ntrerupe introducerea substanei de contrast i
se administreaz antihistaminiee, anunndu-se imediat medicul.
Dac tolerana organismului este bun bolnavul va fi condus n sala de citoscopie, unde va fi
ajutat s se dezbrace i s se aeze pe masa de examinare.


4. Administrarea substanelor de contrast:

splarea pe mini cu ap curent i spun;

sub controlul cistoscopului se introduce sonda n ureter;

se introduce substana de contrast uor nclzit, 5-10 ml n fiecare parte presiune mic;

bolnavul se transport pe targa pe masa de radiografie.

43


5. ngrijirea bolnavului dup tehnic:

dup terminarea radiografiei se ncearc s se extrag cu o sering, substana de contrast.
Bolnavul va fi ajutat s se mbrace, va f condus n salon i instalat comod n pat;
se noteaz examenul efectuat n F.O. a bolnavului.
Pielografia se execut n condiii de asepsie perfect.
Substana de contrast trebuie uor nclzit pentru a nu produce contracii spastice ale
bazinetului.

Injectarea substanei de contrast se face cu presiune moderat [altfel se, produce rupturi ale
bazinetului sau reflux pielorenal].


C.Pregtirea bolnavului pentru cistografie

Cistografia - este o metod de exploatare radiologic a vezicii urinare care se poate executa
prin:
radiografie simpl vezical;
radiografie dup umplerea vezicii urinare cu substane de contrast steril [iodura de sodiu
10-20%, 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon], eventual amestecat cu aer.

Materiale necesare:

materiale pentru efectuarea unei clisme;

sonda Nelaton steril;

soluie steril de acid booric;

seringa Guyon steril;

substan de contrast, ioduri de sodiu 10% sau soluie Odiston;

pens hemostatic;

mnui de cauciuc sterile;

tvi renal.

1. Pregtirea materialelor necesare:
- se pregtesc toate materialele
necesare.
2. Pregtirea bolnavului:
- se anun bolnavul i se explic necesitatea tehnicii;

- se efectueaz bolnavului o clism evacuatoare cu ap cald;


44

- bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat s se dezbrace i s se aeze n decubit
dorsal pe masa radiologic.

3. Participarea la cistografie:
splarea pe mini cu ap curent i spun;
se nchide sonda cu o pens hemostatic bolnavul este rugat s nu urineze dect
dup terminarea examenului cistografic;
medicul execut imediat radiografia


F. Pregtirea bolnavului pentru cistoscopie

Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului.

Scop - indentificarea proceselor patologice endovezicale, inflamaiilor specifice, nespecifice,
tumorilor, malformaiilor anatomice, calculilor, corpilor strini.

1. Pregtirea instrumentelor i a materialelor:
- Caselote cu cmpuri sterile i mnui de cauciuc sterile costum steril pentru medic [halat,
masc]

- seringa Guyon cu oliva uretral sterilizat;
- de novocain 0,5% 40-50 ml;
- sering de 20 ml sterilizat; pense
sterile; -tampoane de vat sterile;
- citoscop de irigaie de cateterism sau cistoscopul operator [n funcie de scopul urmrit]
sterilizat;

- soluie de acid boric 3%;
- dou sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm i groase de 4-8 cm [scara Cherier];

- sonde uretrovezicale sterile; soluii dezinfectante;

- eprubete pentru recoltarea urinei;

- dou tavite renale.


Pregtirea psihic i fizic a pacientului


- se anun pacientul, explicndu-i-se necesitatea tehnicii; la nevoie cu o jumtate de or
nainte de exploatare, i se administreaz, un sedativ;

se mbrac mnuile sterile;
se introduce sonda Nelaton steril n
vezica urinar


45

- i se suprim micul dejun i va ingera 500 ml lichid, cu o or nainte de examen [pentru a
se asigura fluxul urinar necesar];



- pacientul i va goli vezica urinar, va fi condus n sala de examinare i ajutat s se
dezbrace [regiunea inferioar a trunchiului];

- este ajutat s se urce pe masa special [ de cistoscopie sau ginecologic] i s se aeze n
poziie ginecologic;


- i se fixeaz picioarele pe suporturile mesei;
- se efectueaz toaleta organelor genitale
externe i perineului, cu ap i spun;
- se acoper membrele inferioare cu cmpuri
sterile, lsndu-se accesibil regiunea
perineului;

3. Participarea la tehnic:

se dezinfecteaz meatul urinar; apoi, pentru anestezie
local se introduc n uretr 20 ml soluie novocain 0,5%, sau 30 ml borat de procain 2%, sau
procain hidroclorhidric 4%;



anestezia local se mai poate efectua prin badijonarea meatului i instilaie de Xilocain
sau Lidocain; mai nou, se recomand preparatul din import Instigel.

Precizare :

la femei, anestezia local [folosirea substanelor anestezice amintite mai sus] este
suficient pentru efectuarea citoscopiei -n scop diagnostic.

la brbai, cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil s se fac n rahianestezie; se
poate utiliza i anestezia i.v. sau pe masc.


anestezia local cu Xilocain este suficient pentru investigaiile cu fibroscopul; orice
manevr fibroscopic [cistolitolapaxie], rejecie de prostat sau tumori, necesit anestezie
regional sau general;

se verific fucionalitatea sistemului de
iluminat,starea de curenie a lentilelor,
etaneizarea asamblrilor;
se lubrefiaz instrumentul care urmeaz s fie introdus cu
Instagel;



46

se ofer aparatul medicului;

medicul umple vezica cu 150 ml ap sterilizat sau soluie dezinfectant slab [la brbai]
sau 250 ml [la femei] i nlocuiete canula de irigaie cu sistemul optic;
se racordeaz sistemul de iluminat la reeaua electric [medicul efectueaz inspecia
pereilor vezicali];

se ofer medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni diferite [dac
examinarea continu cu cateterismul ureterelor];
se ofer eprubetele pentru recoltrile urinare, pentru urocultur sau examene biochimice,
biopstice;
pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa i transportat
n salon;
aici este aezat comod n pat, unde va sta n decubit dorsal, tar pern timp de 12 ore;
se administreaz la nevoie, calmante, antispastice;

nu necesit supraveghere
special.


4. Reorganizarea locului de
munc:

se arunc deeurile, iar instrumentele se spal cu o perie moale, cu ap i spun i
se cltesc sub jet, la robinet;
lentilele se terg cu ap i spun, depozitele se ndeprteaz cu o perie moale;
interiorul se cur minuios cu tampoane de vat montate pe portampon;
se insufl aer sub presiune, pentru ndeprtarea unor eventuale reziduri;

tuburile cistoscoapelor se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant -
Clorhexidin 5% [10 ml la 100 ml ap] = 30', sau prin sterilizare cu etilen dioxid
[n etuv];
sistemul optic se sterilizeaz prin imersie n soluie dezinfectant sau prin
pstrarea n vapori de formaldehid cel puin dou ore;
dup dezinfecie i sterilizare, toate instrumentele se aeaz n cutiile n
care se pstreaz
Incidente i accidente

accese febrile trectoare, frisoane, dureri lombare asemntoare cu colica
renal;
mici hemoragii produse spontan sau n urma sp lturii vezicale cu ap
CRl(i8);
ruptura de uretr, cu uretroragie; perfotaia vezicii urinare.

Atenie!
cistoscopia se execut n condiiile de
asepsie caracteristice interveniilor
chirurgicale;
sistemul optic nu se sterilizeaz prin fierbere sau autoclavare, fiinc se deterioreaz; se

47

sterilizeaz numai n soluie apoas de Glutaraldehid 2%, Cidex, vapori de formol sau
de etilenoxid;

nainte de ntrebuinare, se spal bine cu ap steril, pentru a se ndeprta urmele
substanelor sterilizante care sunt iritante, hemolitice.


48



Explorarea funcional a aparatului renal

Scopul explorrii funciei renale stabilete dac rinichiul satisface funciile n mod
normal sau nu; s se obin relaii asupra mecanismului perturbat calitativ i cantitativ.

Metode i mijloace de explorare a funciei renale
Activitatea rinichiului trebuie explorat pe trei direcii
principale:
analiza urinei;

examenul sngelui;

explorarea mecanismelor funcionale renale propiu zise glomerulare i tubulare.

Analiza urinei:
Examenul de urin poate furniza date asupra strii funcionale a rinichilor i asupra
homeostaziei organismului.

Examenul cuprinde:

un examen macroscopic;
un examen microscopic;
un examen bacteriologic;
un examen fizico-chimic.



Examenul biochimic al urinei


Urocultura

Recoltarea probelor de urina pentru urocultura:
Femei :
Se recolteaza din prima urina de dimineata,numai in recipientul furnizat de
laborator.Se va tine cont de urmatoarele :
Nu se recolteaza in perioada ciclului menstrual
Se spala bine vulva si regiunea perianala cu apa si sapun
Nu se sterge cu prosopul
Daca sunt scurgeri vaginale se introduce un dop de vata in vagin

Recoltarea :
Se face din jetul intermediar(jetul initial si cel terminal se pierd)
Recipientul se manipuleaza cu multa grija ,evitand atingerea de
maini sau vulva

49


Transportul :
Proba va ajunge la laborator in maxim doua ore de la recoltare.

Barbati :
Se recolteaza din prima urina de dimineata ,numai in recipientul dat de
laborator.Inainte de recoltare:
Se decaloteaza preputul
Se spala cu apa si sapun
Nu se sterge cu prosopul

Recoltarea :
Se face din jetul intermediar (jetul initial si cel terminal se pierd)
Recipientul se manipuleaza cu multa grija ,evitand atingerea de maini

Transportul :
Proba va ajunge la laborator in maxim doua ore de la recoltare.

La copii probele de urina se recolteaza in recipiente speciale (pungi de plastic
sterile de unica utilizare prevazute cu un dispozitiv adeziv care permit copilului sa
urineze direct in recipient). Recipientele se eticheteaza si se transporta la laborator in cel
mult 2 ore de la momentul recoltarii.



1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate i ai cilindrilor din urin se face prin testul
ADDI S-HAMBURGER.

a] Pregtirea bolnavului:

se anun bolnavul cu o zi nainte de efectuarea probei;
se recomand regim tar lichide cu dou ore nainte;
dimineaa bolnavul este rugat s urineze, se noteaz ora exact, aceast urin se
arunc;
n acest moment bolnavul este rugat s rmn culcat de 100-180 minute;
bolnavul nu bea nimic n tot acest timp.

b] Pregtirea materialelor pentru recoltarea materialelor:
se pregtesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleai ca i pentru examenul
bacteriologic.

Recoltarea urinei:

dup 100-180 minute se face toaleta organelor genito- urinare
cu ap i spun;
se recolteaz ntreaga cantitate de urin i se msoar volumul;
se trimite la laborator notndu-se exact intervalul de timp ntre cele dou miciuni
i volumul urinei la a doua miciune.

50



d] Interpretare:
normal se elimin prin urin 1000 hematii/min i 1000-2000 leucocite/min.


Examenul sngelui:


Explorarea modului n care rinichiul i ndeplinete funciile sale se poate face urmrind
concentraia n snge a produselor de catabolism azotat, urmrind izotonia, izohidria.


2. Stadiul funciei renale de depurare a cataboliilor proteici

Pentru aceasta se determin:

ureea sangvin : valorea normal 20-40 mg%;

acidul uric: V.N.3-5 mg%;

creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%

3. Stadiul funciei renale de meninere constant a concentraiei ionilor. Aceast
funcie renal se apreciaz prin modificrile ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:

Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%; K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;

Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;

CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.

4. Studiul funciei renale de meninere a echilibrului acido-bazic se face prin:

determinarea pH-ului sangvin - se recolteaz snge tar garou, pe heparin, n
condiiile de strict anaerobioza, n seringi perfect etane. V.N.=7,30- 7,40;
determinarea R.A.
se recolteaz l0ml snge pe 50 mg oxalat de potasiu, eprubeta va fi foarte bine
nchis pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat n plasm
.V.N.=53-75 voi. CO2/100ml snge sau 27 mEq/1. Scderea sub 50% arat o
stare de acidoz, creterea peste 75% vol.% reprezint alcaloz. Ph-ul i R. A.
[rezerva alcalin] se determin mai exact la aparatul Astup. n acest aparat se
recolteaz snge capilar n condiii de anaerobioz, n tuburi heparinizate livrate
odat cu aparatul.





51

II. Exporarea mecanismelor funcionale propiu-zise

Se efectueaz cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumul de plasm [n ml]
depurat de o substan n unitatea de timp [1 minut].

Se calculeaz dup formula: OUxV/P U= concentraie urinar [mg/ml]; V= volumul
urinar [ml/minut]; P= concentraie plasmatic a substanei [mg/ml],




III. Fluxul plasmatic renal

Este volumul de plasm care perfuzeaz cei doi rinichi n decurs de 1 minut. Se
determin cu ajutorul Clearence-ului, acidului paraminohipuric [P.A.H.] care este
eliminat integral de ctre glomeruli i tubi la o singur trecere prin rinichi. Clearence-ul
P.A.H. se efectueaz prin
perfuzarea P.A.H. n mod continuu.
Determinarea concentraiei se face fotometric i are V.N.=500-700 ml/minut.


IV. Explorarea filtratului glomerular

Se face prin msurarea unor substane ca: creatinina endogen sau insulina exogen
care se elimin prin filtrare glomerular. Creatinina se elimin prin urin, prin filtrare
glomerular tar s mai fie reabsorbit sau secretat de tubi.


a] Pregtirea bolnavului:

se anun bolnavul cu o zi nainte s mnnce n dimineaa examinrii i s stea
culcat n pat 12-h peste noapte i n tot timpul examenului;

naintea probei se dau bolnavului
400-500 ml ap. b] Efectuarea
recoltrii:

la ora 7 dup ce bolnavul a terminat de but apa, va urina;

prima urin se arunc;

bolnavul va bea 300 ml ceai nendulcit sau ap;

se va culca, apoi se va trezi i va urina din nou;

aceast urin, se pstreaz i se msoar volumul;

se recolteaz 5 ml snge prin puncie venoas, dup care bolnavul urineaz nc
odat; se msoar volumul urinei;

52


se consemneaz greutatea i nlimea bolnavului;
din cele dou emisii de urin se trimit la
laborator 10 ml mpreun cu sngele
recoltat pentru determinarea creatininei.

c] Interpretare:

V.N. este de 140 ml/minut.




































53

CAPITOLUL IV




Material si metode folosite pentru ntocmirea planului de ingrijire a
bolnavilor cu Colica Renala
Pentru ntocmirea prezentei lucrri am luat n studiu 3 cazuri de pacieni cu
diagnosticului medical de Colica Renala care au fost internai n secia de
Urologie a Spitalului Judeean Galati.

Acetia sunt:

- nume L.G., vrsta 35 ani, sex M
- nume V.L., vrsta 45 ani, sex M
- nume B.M., vrsta 66 ani, sex M

Acestor pacieni le-am acordat ngrijiri autonome i delegate pe toat
perioada spitalizrii n concordan cu nevoile noi alterate.

Am participat la tratamentul impus de aceast afeciune, reuind s-mi
nsuesc n bun parte conduita i terapeutica corespunztoare

Am folosit ca materiale de documentare Foaia de Observaie clinic a
pacienilor amintii, cri de specialitate i Nursing.

La nceput am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparintorii
acestuia, echipa de sntate, din Foia de observaie

Acestea le-am analizat, interpretat grupndu-le pe cele 14 nevoi fundamentale.

Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum i
obiectivele, interveniile autonome i delegate pentru fiecare obiectiv de
comun acord cu pacientul.




















54







CAZUL I



































L.G. in varsta de 35 de ani ,din Galati se prezinta la Spitalul Judetean Galati ,sectia
Urgente,in data de 17.12 2013, acuznd: durere lombara unilaterala,durere in hipocondru
drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faa intern a
coapsei drepte,,greaa,vrsturi,transpiraii abundente.paloare si uoara tahicardie.
Este examinat de medicul de Garda i repartizat la secia de Urologie a
Spitalului Judetean Galati,

55

1.CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoatere mai bun a pacientului pentru a dovedi nevoile lui de
dependen i interdependena.



1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale


NUME, PRENUME: L.G
DATA NATERII: 10.04.1976
VRSTA: 35 ani

RELIGIE-ortodoxa

STARE CIVILA-casatorit,nu are copii

DATA INTERNARII : 17.02 2010

SECTIA: UROLOGIE sal-502

MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA


DIAGNOSTIC LA INTERNARE: COLICA RENALA
ADRESA: Galati
OCUPAIA: SOFER
CULTURA-12 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: decedat prin blocaj renal
tata: paralizat pe baza AVC

ANTECEDENTE PERSONALE:

- fractura antebrat drept+interventie chirurgicala
-Hepatita B remisa
- Suspect hernie de disc

CONDIII DE VIA I MUNC:bune
OBICEIURI DE VIA:

- consumator de alcool ocazional, tutun, cafea
- depune efort fizic moderat

- alimentaie mixt; prefer carnea de porc, pasre, produse lactate, dulciuri, fructe, n
special merele

ALERGII:

- nu cunoaste


56

TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate
ocazional


GREUTATE: 70kg

INLIME:1,68m

RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: familia (sotia) rudele i prieteni.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu
este allergic, Litiaz renal dreapt cu hidronefroz gradul II. Infecie urinar


Nevoi afectate:

-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
-nevoia de a bea si de a manca
-nevoia de a elimina
-nevoia de a se misca si de a avea o buna postura -nevoia de a se odihni si sea dormi
-nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca
-nevoia de a fi curat si ingrijit
-nevoia de a putea evita pericolele
-nevoia de a comunica
-nevoia de a invata cum sa isi pastreze sanatatea

Obiective :

- linistirea bolnavei
- calmarea durerii
- combaterea febrei
- echilibrarea hidro-electrolitica si acido bazica
- scaderea tensiunii

Interventii proprii ale asistentei med.

- calmeaz durerea cu administrare im. de algocalmin
- masoara functiile vitale TA, P, R, T, diureza
- pregateste bolnava pentru investigatii clinice
- asigura bolnavei repaos la pat

Interventii delegate ale asistentei medicale

- recolteaza sange pentru analize de laborator (hematologice si biochimice)
- recolteaza urina pentru sumarul de urina
- aplica perfuzie daca este nevoie
- administreza antibiotice si antalgice cu pansament gastric ,bolnava avand probleme cu stomacul

Evaluare
In urma ingrijirilor acordate de asistenta medicala,bolnava este mai linistita,nu mai
acuza durere s-a reechilibrat hidroelectrolitic,tensiunea a revenit la valoarea normala.



57















58


EVALUARE FINAL CAZ I


n urma interveniilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele:
Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic vrsturile nu mai persist;

n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiile si riscurile care pot
surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuilui ureteral

Se externeaz n stare VINDECATA, reuind s aibe miciuni spontane, s-i goleasc complet
vezica, s nu mai fie anxios, avnd un vocabular de cunotine bogat despre boala sa, cu metode
profilactice i curative, pe care le va aplica n practic.

Educatia pentru sanatate la externare: regim alimentar echilibrat;
- consum de lichide: 15-2litri/zi

- evitarea efortului fizic, frigului i umezelii; meninerea unui pH urinar: 6-6,5;

- tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverin, Scobutil compus la nevoie; control n policlinic.

REGIMUL CONSTA IN :
ALIMENTE PERMISE -carne de vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,uleiuri
vegetale,faina,paste fainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boabe,sparanghel,tarte cu
fructe,creme gelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi gazoase

ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA -lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe zi),cartofi,fasole
verde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pepene,portocale,mandarine,struguri,dulcetu
ri

ALIMENTE INTERZISE

-maruntaie(ficat,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume uscate,fructe
uscate,piersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute cu lapte,ciocolata,cacaua,alcooluri
tari,piper,ardei,mustar

DIUREZA

-se va mentine o diureze de peste 1500ml/24h

TRATAMENT IN STATIUNI

59






CAZUL II


































Pacientul V.L cu repetate colici renale n antecedente s-a prezentat in Policlinica la Camera Urologie in
data de 23.02 2011 fiind programat pentru internare si interventie chirurgicala.
Este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverin, dezinfectante
urinare.,dar durerile n regiunea lombar au persistat.

















60




1 CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de dependenta si
de independenta ale acestuia.

1. Date stabile generale si individuale

NUME V PRENUME L
VRSTA: 45 ani
RELIGIE-ortodoxa

STARE CIVILA-casatorit,1 copil
ADRESA: Galati
OCUPAIA: COMERCIANT
CULTURA-12 clase

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: nu cunoaste
tatl: ciroza hepatica
ANTECEDENTE PERSONALE:
litiaza renala
purtator de dublu JJ de 8mm
MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate pe baza durerilor colicative n regiunea lombar, cu
iradieri spre organele genitale i faa intern a coapsei, disurie, astenie, adinamie, retentie de urina

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad II
MEDICUL CARE TRATEAZA-Medic Primar HORATIU SORIN
CONDIII DE VIA I MUNC: bune
OBICEIURI DE VIA:
alimentaie mixt; prefer carnea de porc i de pasre
consum o cafea pe zi
fumeaz 10 igri pe zi,
consum alcool ocazional.
ALERGII:
nu cunoaste

TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate ocazional

GREUTATE: 75 kg

INLIME:1,98m
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere:. soie i un copil, locuiete ntr-o cas
corespunztoare.

RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze, nu este

61

alergic,poarta ochelari



Manifestari de dependenta:
-durere lombara vie unilaterala -
greata,varsaturi si agitatie -
mictune,indispozitie,sete -
transpiratii,tegumente fierbinti -perturbarea
somnului

Nevoi afectate
-de a respira si de a avea o buna circulatie -de a bea si
de a manca
-de a elimina
-de a se misca si de a avea o buna postura
-de a dormi si a se odhni
-de a mentine temperarura corpului in limitele normale -de a fi curat
si ingrijit
-de a putea evita pericolele
-de a invata cum sa-si pastreze sanatatea,bolnavul ignorand-o pana la internarea in spital.

Obiective:
-linistea bolnavului
-calmarea durerii
-combaterea greturilor si a varsaturilor
-combaterea febrei
-echilibrarea hidroelectrolitica si acibo bazica

Interventii proprii ale asistentei medicale:
-calmarea bolnavului
-calmarea durerii si administrarea ALGOLAMIN -masurarea functiilor vitale TA,P,T,R, diureza
-pregarirea bolnavului penrtu investigatii clinice,radiografie si ecografie abdomonala -pregatirea
bolnavului penrtu recoltarea analizelor de laborator(hematologice si biochimice -asigurarea de repaos la
pat in pozitia care faciliteaza respiratia si calmarea durerii.

Interventii delegate ale asistentei medicale:

-recoltarea de sange pentru analize
-recoltarea de urina pentru sumar de urina
-aplica perfuzie daca este nevoie si administreaza antibiotice sau antalgice.

Evaluare

-bolnavul este mai linistit
-nu mai acuza dureri
-s-a reechilibrat hidroelectrolitic.

62




















63


EVALUARE FINALA CAZ II




n urma interveniilor acordate pacientului de-a lungul celor cinci zile, am observat urmtoarele:

n urma discuiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoate complicaiile i riscurile n urma
nerespectrii regimului alimentar
pacientul este hotarat sa acumuleze cunostinte despre boala sa si sa previne recidivele
Pacientul se externeaza a 10 zi de la internare vindecat si cu urmatoarele recomandari:

- respectare regimului impus de litiaza urica
- evitare efortului fizic
- evitarea umezelii si a frigului
- control in policlinica peste 6 luni






64



CAZ III


































Pacientul B.M in varsta de 66 ani se prezinta la Spitalul Judetean Galati,la Sectia Urgente
acuzand: dureri violente n flancul stng i fosa iliac stng, cu tulburri la miciune,
greuri, stare de ru general. Se suspect o colic renal stng, motiv pentru care se
interneaz n spital, pentru precizarea diagnosticului.

65



CULEGEREA DATELOR

Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile
de dependenta si independenta ale acestuia


1 DATE STABI LE Date stabile generale si individuale

NUME, PRENUME: B.M
DATA NATERII: 13.02.1945
VRSTA: 66ani
RELIGIE-catolic
NATIONALITATE-maghiara
STARE CIVILA-casatorit,4 copii
ADRESA: Galati
OCUPAIA: PENSIONAR
CULTURA-6 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: cardiaca
tatl: hipertensiune arteriala
ANTECEDENTE PERSONALE:
n copilrie a avut rujeol,
n 1955 apendicectomie.
colici renale in urma cu aproximativ 5 ani
MOTIVUL INTERNARII
tratament de specialitate ,dureri colicative n flancul stng, cu iradiere spre
organele genitale i faa intern a coapsei, greuri. Balonri.
MEDICUL CARE TRATEAZA-MEDIC PRIMAR-ION FARCAS
DIAGNOSTIC LA INTERNARE- Colic reno-uretral
OBICEIURI DE VIA:
alimentaie mixt; prefer carnea de porc, afumturile, grsimile, dulciurile,
fructele nu consum toxice.
Ritm de via: normal.
ALERGII:
nu cunoaste
TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-
administrate ocazional
GREUTATE: 62kg
INLIME:1,55cm
RELATII SOCIALE Reeaua de susinere: sotia si cei 4 copii.

RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: AB IV Rh pozitiv, are
proteza dentara,nu prezinta deficiente senzoriale,nu poarta ochelari



66




Problemele pacientei:

-durere colicativa in loja renala stanga -anxietate

-deshidratere -greutate in respiratie -transpiraie abundena -palakiurie

-fiebra -tahicardie,HTA




Nevoile afectate:

-dea avea o buna circulatie si de a respira
-de a bea si a manaca

-de a elimina

-de a se misca si de a avea o buna postura
-de a dormi si de a se odihni

-de a mentine temperatura corpului in limite normale

Obiective:

-calmarea dureri -combatere fiebrei si de TA

-asigurarea echilibrului hidro-alimentar -linistirea pacientei

Interventii proprii:

-asistenta medicala administreaza calmante pentru durere -noteaza in foaia de observatii
TA,P,R,T

-pregateste bolnava pentru recoltarea de sange pentru analize de laborator -linisteste pacienta in
vederea scaderii TA

-asigura pacienta la repaos la pat si o pozitie cat mai buna

Interventii delegate:

-recolteaza sange si urina pentru examene de laborator






67











68






EVALUAREA FINALA CAZ III


Pacientul B.M. s-a internat n secia de interne a spitalului Judeean
Galati din cauza unor colici renale nsoite de dureri n regiunea
organelor genitale i partea intern a coapsei.

Dup stabilirea diagnosticului de certitudine de litiaz renal stng
pacientul a respectat ndeaproape toate indicaiile primite, avnd o
conduit n deplin concordan cu obiectivele stabilite n planul de
ngrijire.

Drep urmare pacientul se externeaz n stare ameliorat, dar avnd
suficiente cunotine legate de afeciunea sa, de metodele profilactice i
curative fiind ncreztor n forele proprii i n capacitatea cadrelor
medicale de a-l ajuta s depeasc stadiul de pacient.

La externare i s-a recomandat:

- cura de diurez;
- evitarea eforturilor fizice;
- evitarea frigului i a umezelii;
- respectarea regimului igieno-dietetic;
- control dup 30 zile la policlinic.


















69


CONCLUZII



Prin aceast lucrare am vrut s evideniez responsabilitile ce mi revin mie, ca viitoare asistent
medical, n cazul ngrijirilor celor 3 pacieni, cu diagnostic medical de Colica Renala , pe care i-
am luat n studiu.

Orice colica renala reprezint o urgen medical, pacientul necesitnd internare i asisten
medical de specialitate.

Asistenta medical are un rol foarte important n monitorizarea clinic a acestor pacieni: puls ,
T, T.A., trebuie msurate, notate i interpretate zilnic i raportate medicului.

De asemenea i diureza, forma consistena i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide
care trebuie s acopere necesitile hidrice ale pacientului.

n urma analizrii celor trei cazuri studiate i a altor cazuri ntlnite n decursul efecturii
stagiului practic, am constatat c litiaza renal este o afeciune destul de frecvent, de o
gravitatea moderat, dar care poate duce la complicaii grave dac nu se intervine prompt i nu se
respect cu strictee regimul igieno-dietetic i medicamentos.

n cazul pacienilor internai n spital, cadrul medical are un rol hotrtor n buna evoluie a bolii
prin crearea unor condiii igienice i de mediu corespunztoare, prin asigurarea unui regim
dietetic n conformitate cu pacientul, avnd n vedere c, n cazul tratamentului litiazei renale, o
foarte mare importan o are corecta hidratare a organismului.

n cazul n care se impune o intervenie chirurgical, este necesar ca pacientul s fie pregtit
psihic i fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaiei sunt datorate i asistentei medicale.

Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strns ntre asistent, pacient i familia
acestuia pentru a se putea realiza un plan de ngrijire ca s aib n vedere toate nevoile
pacientului i s poat interveni prompt n vederea satisfacerii acestor nevoi.

Pentru a putea favoriza o evoluie bun a bolii pe lng tratamentul medicamentos asistenta
alturi de echipa de sntate, de ngrijire trebuie s rezerve mai mult timp discuiilor cu pacienii
i reeaua lui de susinere

Consider c introducerea metodei de ngrijire n Nursing a pacientului precum i a dosarului de
Nursing n practica curent trebuie fcut numai dup o pregtire corespunztoare a tuturor
asistentelor;
In activitatea de ngrijire a pacientului asistenta medical generalist trebuie s se bazeze i pe
ajutorul concret al familiei care poate influena pozitiv moralul pacientului grbindu-i
vindecarea;
O atenie deosebit trebuie s o acordm educaiei pentru sntate a pacientului att n timpul
internrii acestora ct i dup externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).



70







BIBLIOGRAFIE










1. Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica
,Bucuresti 1983
2. Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si
Pedagogica,Bucuresti 1983
3. Borundel C. - Manual de medicin intern pentru cadre medii Ed. ALL, Bucureti
1995
4. Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007
5. Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed
M.A.S.T. Bucuresti 2008
6. Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata
Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008
7. Titirc L. - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medical, Bucureti 1998
8. Titirc L. - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre asistenii medicali, Ed. Viaa
Medical Romneasc, Bucureti 2003
9. Aurel Ardelean
Calin Istrate Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001
Ionel Rosu








71


72











73


74