TEST nr.

1
Subiectul 1. tiintele sociale, in general, tiintele juridice, in special: concept, trasaturi,
exigente, interactiuni.
1.1 Caracterizati tiinta i trasaturile distinctive ale tiintelor juridice.
in forma cea mai generala, tiinta poate fi definita ca o activitate care are drept scop
cunoaterea naturii i a societatii. tiinta reprezinta un sistem de cunotinte despre natura,
societate i gindire, cunotinte obtinute prin metode corespunzatoare i exprimate in concepte,
categorii, principii i notiuni".
1
Ea trebuie inteleasa, in acelai timp, ca institutie, ca metoda, ca factor necesar pentru
dezvoltarea productiei, ca izvor de idei.
Una dintre particularitatile tiintei consta in aceea ca ea aduna, sistematizeaza i analizeaza
faptele referitoare la un domeniu sau altul al realitatii, in procesul dezvoltarii istorice fiecare
tiinta elaboreaza un sistem intreg de metode speciale de cercetare: observarea, colectarea de
informatii, organizarea de experimente etc.
Principalul scop al tiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura i societate.
tiinta dreptului este cea care se ocupa de cercetarea aspectelor fundamentale ale realitatii
uridice. !stfel, ea studiaza legile existentei i dezvoltarii statului i dreptului, institutiile
politice i uridice, formele lor concret"istorice, corelatia cu celelalte componente ale sistemului
social, modul in care institutiile politico"uridice influenteaza societatea i suporta, la rindul lor,
influenta sociala".
1
#pecificul dreptului ca tiinta consta in urmatoarele:
tiinta dreptului este o tiinta critica. Ea adopta o atitudine criticafata de propriul obiect de
studiu, depisteaza elementele contradictorii ale ordinii uridice.
tiintele juridice nu au un caracter universal. #istemele uridice sint foarte variate. $iecare
apartine unei anumite tari, fiind cir"cumuscris intr"un anumit cadru teritorial
Dreptul este indisolubil legat de istorie. %ealitatea uridica esteuna istorica. &u exista drept
absolut, neafectat de circumstante,rupt de nivelul de dezvoltarea istorica a societatii, de etapa
istoricala care aceasta societate se atribuie. !stfel, dreptul se afla intr"unflux continuu, se
dezvolta permanent, fapt ce impune ca i tiintadreptului sa fie legata de istorie. tiinta
dreptului este o tiinta umanista. !dresindu"se conduiteiumane, dreptul considera omul ca
fiind zona centrala de interes asferei sale de actiune. !ceasta determina faptul ca tiinta
uridicasa fie o tiinta despre comportamentul omului in societate.
Dreptul este o tiinta practica. se preocupe de aplicarea practica a rezultatelor cunoaterii.'eductiile
tiintei au valoare, daca sint orientate spre aplicarea lor practica.
1.2 eter!inati criteriile de clasi"icare a tiintelor, in general, i a celor juridice in special,
stabilind legatura dintre ele.
Profesorul &icolae Popa considera ca sistemul tiintei dreptului este alcatuit din urmatoarele
parti:
( )eoria generala a dreptului*
( +tiintele autatoare ,participative-.
.
in viziunea profesoarei #ofia Popescu, tiintele uridice se impart in urmatoarele:
a) o disciplina de sinteza, care studiaza dreptul in ansamblu (teoria
generala a dreptului);
b) disciplinele juridice istorice;disciplinele juridice de ramura sau speciale;
c) disciplinele juridice auxiliare.
1
%eferindu"se la clasificarea tiintelor uridice, profesorul /0eorg0e !vornic scoate in evidenta
asemenea tiinte cum ar fi:
a) tiinte juridice istorico-teoreiice;
1
b) tiinte juridice de ramura;
c) tiinte juridice auxiliare.

1n ceea ce ne privete, consideram oportuna clasificarea tiintelor uridice in urmatoarele

categorii:
1. Teoria generala a dreptului i statului ca o tiinta uridica de sinteza*
.. tiintele juridice istorice, care studiaza dreptul, statul, conceptiileuridice in evolutia lor
istorica concreta ,istoria doctrinelor politicei uridice, istoria universala a statului i dreptului,
istoria dreptuluirom2nesc etc.-*
3. tiinte juridice de ramura ,dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar,
dreptul civil, dreptul penal, dreptul muncii,dreptul familial, dreptul funciar etc.-*
4. tiinte juridice interramurale ,dreptul economic, dreptul ecologicetc.-*
5. tiinte juridice auxiliare ,criminalistica, criminologia, statisticaudiciara, medicina legala
etc.-.
6. Un loc deosebit in sistemul tiintelor uridice revine tiintei dreptului international.
+tiintele uridice, ca i teoria generala a dreptului i statului, studiaza statul, dreptul ca
fenomene sociale luate in ansamblul lor. 1n acelai timp, insa, aceste tiinte difera.
in timp ce istoria studiaza statul, dreptul, realitatea uridica dintr"o anumita tara ,de
exemplu, istoria statului i dreptului rom2nesc-, teoria generala poate face abstractie de aceasta,
neconcretizind despre ce stat sau drept este vorba.
7aracteristic, de asemenea, e i faptul ca istoria studiaza statul, dreptul in stricta ordine
cronologica ,ceea ce nu e o trasatura caracteristica obligatorie a teoriei.
#tudiul istoriei statului, dreptului scoate la iveala existenta unor legi ale aparitiei, deveni rii
sau disparitiei unor forme de drept in strins contact cu legile generale ale dezvoltarii sociale.
)eoria generala a dreptului i statului, precum i celelalte tiinte uridice, prin natura lor, se
limiteaza sa explice fenomenele uridice existente, expun ceea ce este", in timp ce filosofia
dreptului are sarcina sa cerceteze tocmai ceea ce trebuie" sau ceea ce ar trebui sa fie" in drept, in
opozitie cu ceea ce este".
1.# $rgu!entati necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist,
esti!ind rolul acesteia in studiul celorlalte tiinte juridice.
'upa cu am mentionat anterior teoria generala a dreptului i statului ocupa un loc
deosebit atit in sistemul tiintelor sociale, cit i in sistemul tiintelor uridice. )otodata
mentionam faptul ca teoria generala a dreptului i statului se afla intr"o stinsa legatura cu
practica sociala. 'upa cum mentiona 7onstantin #tere, tiinta dreptului este o tiinta
eminamente practica, in sensul 8antian al cuvintului: ea trebuie sa puna norme pentru
viitor, trebuie sa corespunda scopurilor pe care i le propune societatea* ea, intr"un cuvint se
adreseaza legislatorului" i, dupa cum spunea !. 9enger: :c0iul unui adevarat legislator e
neclintit indreptat spre viitor".
.
1deea scopului urmarit de societate e atit de predominata in
drept, incit /0ering s"a crezut indreptatit sa puna pe frontispiciul lucrarii sale principale,
ca moto, cuvintele: #copul este creatorul intregului drept".
)eoria, in general, i teoria dreptului i statului, in particular, este rezultatul productiei
spirituale obteti. Ea este cea care definitiveaza scopurile activitatii umane i determina
miloacele de realizare a lor. 7u alte cuvinte, ea este conceperea practicii existente.
;a rindul sau, practica nu e o simpla experienta subiectiva a unui cercetator. Ea apare
ca o activitate a oamenilor care asigura existenta i dezvoltarea societatii, ea e temelia
vietii oamenilor. Practica constituie criteriul adevarului, examinatorul principal al teoriei.
.
$iecare tiinta ii determina legaturile sale cu practica. !stfel, tiinta dreptului
recomanda adoptarea normelor uridice de care societatea are nevoie. !ceste norme
uridice nu au inteles decit numai pentru ca se aplica la anumite cazuri concrete, la
relatiile juridice dintre oameni. Ele au o insemnatate practica din acest punct de vedere,
altfel nu ar avea nici un interes".
;egatura dintre tiintele uridice i practica a crescut indeosebi in ultimul timp cind un ir
de societati i"au propus drept scop edificarea statelor de drept. 'ar in asemenea conditii
teoria generala a dreptului face o permanenta generalizare a experientei practice, constata
lacunele dreptului, determina relatiile sociale care necesita o reglementare normativa uridica
i. dimpotriva, scoate in evidenta acele relatii, reglementarea carora ar fi oportuna prin
intermediul altor norme sociale.
#ubliniind legatura indisolubila a teorie generale a dreptului i statului cu practica
mentionam insemnatatea incontestabila a tiintei teoretice in pregatirea viitorilor practicieni
in domeniul urisprudentei. $ara o pregatire teoretica a viitorilor specialiti nu poate fi vorba
de o societate in care sa guverneze legea.
Subiectul 2. Evidentiati i caracterizati drepturile politice.
2.1. %denti"icati drepturile politice consacrate de Constitutia &epublicii 'oldova.
#ecretul corespondentei*;ibertatea contiintei*;ibertatea opiniei i a exprimarii*;ibertatea
partidelor i a altor organizatii social"politice.
2.2 Expuneti continutul drepturilor politice consacrate de Constitutia &epublicii
'oldova.
$rticolul #(
#ecretul corespondentei
,1- #tatul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al
convorbirilor telefonice i al celorlalte miloace legale de comunicare.
,.- 'e la prevederile alineatului ,1- se poate deroga prin lege in cazurile cind aceasta
derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii economice a tarii, ordinii
publice i in scopul prevenirii infractiunilor.
!rticolul 31
;ibertatea contiintei
,1- ;ibertatea contiintei este garantata. Ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta
i de respect reciproc.
,.- 7ultele religioase sint libere i se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile
legii.
,3- 1n relatiile dintre cultele religioase sint interzise orice manifestari de invrabire.
,4- 7ultele religioase sint autonome, separate de stat i se bucura de spriinul acestuia,
inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in aziluri i in
orfelinate.
!rticolul 3.
;ibertatea opiniei i a exprimarii
,1- :ricarui cetatean ii este garantata libertatea gindirii, a opiniei, precum i libertatea
exprimarii in public prin cuvint, imagine sau prin alt miloc posibil.
,.- ;ibertatea exprimarii nu poate preudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane
la viziune proprie.
,3- #int interzise i pedepsite prin lege contestarea i defaimarea statului i a poporului,
indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la
3
discriminare,la separatism teritorial,la violenta publica, precum i alte manifestari ce atenteaza
la regimul constitutional.
!rticolul 41
;ibertatea partidelor i a altor organizatii social"politice
,1- 7etatenii se pot asocia liber in partide i in alte organizatii social"politice. Ele
contribuie la definirea i la exprimarea vointei politice a cetatenilor i, in conditiile legii,
participa la alegeri.
,.- Partidele i alte organizatii social"politice sint egale in fata legii.
,3- #tatul asigura respectarea drepturilor i intereselor legitime ale partidelor i ale altor
organizatii social"politice.
,4- Partidele i alte organizatii social"politice care, prin scopurile ori prin activitatea
lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a
suveranitatii i
independentei, a integritatii teritoriale a %epublicii 9oldova sint neconstitutionale.
,5- !sociatiile secrete sint interzise.
,6- !ctivitatea partidelor constituite din cetateni straini este interzisa.
,<- $unctiile publice ai caror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege
organica.
2.# $rgu!entati continutul cadrului nor!ativ juridic national i international a
drepturilor civile i politice.
:rice persoana are dreptul sa dispuna de sine insai aa cum considera ea de cuviinta, cu
conditia sa nu incalce drepturile i libertatile altora, ordinea publica, bunele moravuri. in
constitutiile unor state, de exemplu, 7onstitutia %om2niei, art. .6 alin. ,.-, se stipuleaza ca
persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insai, daca nu incalca drepturile i libertatile altora,
ordinea publica
sau bunele moravuri. 'in continutul unor asemenea dispozitii constitutionale decurge
urmatoarele: numai persoana poate dispune de fiinta sa, de integritatea sa fizicai de libertatea
sa*
orice persoana are dreptul"de a dispune de corpul sau.
'%.Polit. : ;ibertatea exprimarii este limitata de interdictia de a preudicia onoarea, demnitatea
sau dreptul altei persoane la viziune proprie,7onstitutia %epublicii 9oldova, art.v3. alin. ,.-*
Pactul internationalcu privire la drepturile civile i politice ,art. 1=--, lucru care nu poate fi spus
despre o parte din presa nationala, urmarind scopuri comerciale,sporirea tiraului-, nu respecta
aceasta interdictie.
'%. 71>1;: !bolirea pedepsei cu moartea este definitiva. in presanationala discutiile pe
marginea acestei probleme continua, caut2nd"se argumente pro i contra acestei masuri de
constr2ngere.'reptul la viata asigura, totodata, inviolabilitatea fizica i psi0ica a persoanei.
7onventia europeana a drepturilor omului ,art. 3-"? evoca urmatoarele: nimeni nu poate fi
supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. /arantiile esentiale ale
acestor drepturi ale cetatenilor %epublicii 9oldova le constituie interdictiile absolute insei iin
art. .4 alin. ,.- din 7onstitutie, in care se spune: nimeni nu va fi supusla torturi, nici la
pedepse sau tratamente crude,inumane ori degradante@@
4
TEST nr. 2
Subiectul 1.Teoria generala a dreptului )n siste!ul stiintelor sociale si )n
siste!ul stiintelor juridice.
1.1 istingeti speci"icul si trasaturile teoriei generale a dreptului ca stiinta.
An cadrul primei grupe de stiinte uridice se Anscrie teoria generala a dreptului si statului ca
disciplina de sinteza.
)eoria generala a dreptului si statului se caracterizeaza ca o stiinta:1 !ilozo"ica . #olitica 3.
#olitico-juridica $. %uridica
'esi teoria generala a dreptului si statului e o stiinta generala si abstracta, ea nu se ridica la
nivelul de teoretizare a filosofici, limitAndu"se doar la cercetarea si formularea legilor care
genereaza doar fenomenele uridice. teoria generala a dreptului si statului pare a fi o stiinta
politico"uridica.
.
#pre deosebire de celelalte stiinte politice, teoria generala a dreptului si statului
studiaza nu numai fenomenele politice ,stat, puterea de stat, democratia etc.-, ci si uridice ,norma
uridica, raport uridic, raspundere uridica etc.-. Politicul si uridicul sAnt strAns legate Antre ele si
nu pot fi concepute ca niste categorii izolate. !sa, de exemplu, realizarea puterii de stat
,politicul- impune anumite forme organizatorice. %ealizarea puterii de stat se face prin interme"
diul institutiilor politico"uridice.
)eoria generala a dreptului, fiind o disciplina de orientare, care are drept scop sa determine
ce este dreptul, ce este statul, este totodata un studiu de ansamblu, %ezulta, deci, ca teoria
generala a dreptului si statului nu se limiteaza doar la cercetarea unor elemente ale dreptului si
statului. Ea stabileste ceea ce leaga aceste elemente, interactiunea lor An cadrul realitatii uridice,
legitatile aparitiei si dezvoltarii lor.;egitatile dezvoltarii si functionarii dreptului si statului se
studiaza prin prisma legaturii acestora cu societatea An ansamblu. #tatul, dreptul sAnt studiate ca
elemente ale Antregului mecanism social. Prin urmare, teoria generala a dreptului si statului
atrage atentia la problemele noi aparate ce reclama reglementarea uridica si dimpotriva,
subliniaza situatiile An care o asemenea reglementare Anceteaza de a mai fi oportuna.
1.2 eter!inati locul si rolul teoriei generale a dreptului )n siste!ul stiintelor
sociale si juridice.
#istemul de stiinte uridice se refera la categoria stiintelor sociale, deoarece se ocupa de studierea
unor procese, fenomene si laturi ale vietii sociale, si anume cerceteaza statul si dreptul. )eoria
generala a dreptului, ca stiinta generala despre stat si drept, se Bnscrie si ea, Bmpreuna cu celelalte
stiinte uridice si alaturi de acestea, 1n sistemul stiintelor uridice.
#pecificul stiintelor uridice, in comparatie cu alte stiinte sociale, consta 1n faptul ca acestea
studiaza at2t legile obiective ale existentei statului si dreptului, c2t si normele uridice cuprinse 1n
actele normative An vigoare. #tiintele uridice se dezvolta 1n str2nsa legatura cu practica privind
constructia de stat si uridica, prin aceasta Anteleg2nd, aici, activitatea organelor de stat in cadrul
procesului de elaborare a normelor uridice, precum si de aplicare a lor.
7u toate ca in literatura uridica nu exista o parere unica referitoare la clasificarea Bntregului
sistem de stiinte uridice, ne vom opri la una din cele mai frecvente si mai reusite, dupa parerea
noastra, clasificari, si anume:
a- stiintele uridice istorico"teoretice ,la ele se refera: istoria universala a statului si dreptului,
istoria dreptului rom2nesc, teoria generala a dreptului, istoria filosofiei dreptului, etc-*
5
b- stiintele uridice de ramura ,dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul muncii,
dreptul penal, dreptul civil, dreptul de procedura penala, dreptul de procedura civila, etc-*
c- stiintele uridice auxiliare ,criminalistica, criminologia, medicina legala, psi0ologia
udiciara, statistica udiciara, etc-.
!ceasta diviziune a stiintelor uridice, corespunz2nd unor criterii reale, nu afecteaza cu nimic
unitatea lor, corelatia lor str2nsa, interpa"trunderea lor. Ele formeaza un sistem, sistemul stiintelor
uridice, in care un loc aparte ocupa )eoria generala a dreptului care oaca rolul teoriei lor
generale.
'upa cum mentioneaza autorii rom2ni 9omcilo ;uburici si loan 7eterc0i, numai o disciplina
stiintifica, care prin obiectul ei de studiu nu se limiteaza la examinarea unui sau altui
compartiment al uridicului si politicului, ci le cerceteaza in Antregul lor, poate fixa obiectul de
studiu al Antregii stiinte uridice, metodologia ei generala, interferentele ei cu celelalte stiinte
sociale Anrudite, toate acestea constituind puncte de plecare pentru orice stiinta uridica speciala
,istorica sau de ramura-.
Bn cadrul primei grupe de stiinte se Anscrie si )eoria generala a dreptului, av2nd ca obiect de
studiu abordarea teoretica, generala a dreptului An intregul sau, studiul global al statului si
dreptului ca fenomene sociale, cu functiile si formele lui de manifestare. #tiintele uridice istorice
studiaza statul si dreptul, precum si conceptiile uridico"statale
An evolutia lor istorica. !ceasta grupa de stiinte are in acelasi timp caracter politic, uridic si
istoric.
1n cercetarile si concluziile lor, stiintele istorice pornesc de la legile generale ale existentei,
genezei si dezvoltarii statului si dreptului, precum si de la categoriile si notiunile formulate de
)eoria generala a dreptului. )otodata, ele ofera )eoriei generale a dreptului materialul istoric
faptic, in vederea Antemeierii si valorificarii concluziilor teoretice pe plan general.
;a r2ndul lor stiintele uridice de ramura cerceteaza anumite ramuri, grupe, categorii de norme
uridice si de raporturi uridice corespunzatoare acestor norme. !ceasta grupa de stiinte s"a
constituit pe masura dezvoltarii si extinderii reglementarilor uridice in cele mai diverse domenii
ale vietii sociale si constituirii ramurilor de drept. %egula generala este ca fiecare ramura de drept
formeaza obiectul unei stiinte uridice de ramura. 'e exemplu, dreptului administrativ li
corespunde stiinta dreptului administrativ, dreptului muncii ii corespunde stiinta dreptului muncii,
etc.
1.#. Esti!ati "unctiile teoriei generale a dreptului ca stiinta juridica.
Functia teoretica consta An elaborarea ipotezelor, teoriilor, conceptelor, principiilor, prin care
sAnt interpretate domeniile pe care le cerceteaza.
Functia practica consta An cunoasterea modalitatilor An care fenomenele uridice se
manifesta An viata sociala, prin propuneri de reformare a realitatii uridice.
%ezultAnd din viziunile mai frecvent AntAlnite asupra problemei An cauza, mentionam
asemenea functii ale teoriei generale a dreptului si statului: cognitiva, explicativa, critica,
practica, didactica.
Functia cognitiva. 7unoasterea stiintifica a realitatii sociale a dreptului ne ofera
posibilitatea de a patrunde dincolo de cortina" normelor uridice, pe care o ridica stiinta
pozitiva a dreptului, de a depasi fenomenul patologic" al vietii reale a dreptului".
1
Functia explicativa. 'upa cunoasterea, descrierea unor fenomene uridice, urmatorul pas al
cercetatorului va fi explicarea acestora. El va dori sa stie de ce si cum au aparut fenomenele
respective, sa cunoasca cauzalitatea lor. 7unoasterea va fi definitiva doar atunci cAnd explicatia
6
va lua forma unei legi stiintifice, a unei legi cauzale, care ne ofera explicatia cauzelor si
mecanismelor dupa care s"au produs fenomenele respective.
Functia critica. 'escoperirea si interpretarea fenomenelor uridice sAnt, indiscutabil,
absolut necesare, dar nu si suficiente An procesul cognitiv. : importanta maora o are constatarea
defectelor, erorilor, lacunelor fenomenelor uridice, evidentierea cailor de a iesi din situatiile
respective. 'in aceste considerente se impune si functia critica a teoriei generale a dreptului si
statului.
Functia practica deriva din faptul ca orice stiinta ,si aici teoria generala a dreptului si
statului nu face exceptie - nu se limiteaza numai cu statutul de stiinta teoretica. Ea tinde si la
acela de stiinta aplicativa, la asumarea unei functii practice, An aceasta ordine de idei, teoria
urmeaza sa"si aduca propria contributie An vederea fundamentului decizional si functional
uridic.
Functia didactica. 7oncomitent cu procesul de afirmare a teoriei generale a dreptului si
statului An sistemul general al stiintelor, asistam si la impunerea valentelor ei stiintifice An
procesul de pregatire a viitorilor uristi.
*unctia de cercetare si "or!ulare a legilor, care guverneaza fenomenele uridice An parte si
Antreaga realitate uridica a societatii,
An aceasta ordine de ideii, pentru a nu ramAne An urma de viata, teoria trebuie sa se dezvolte
neAntrerupt, AnaintAnd generalizari noi si aprofundAnd adevarurile de acum stabilite*
*unctia euristica, ce consta An elaborarea principiilor, metodelor si miloacelor de cercetare a
fenomenelor si proceselor politico"uridice. : buna cunoastere, explicare si interpretare a
realitatii uridice necesita o metodologie corespunzatoare*
*unctia antologica, ce se manifesta prin evidentierea celor mai generale legi ale existentei
fenomenelor si institutiilor politico"uridice si explicarea destinatiilor lor sociale*
*unctia previziunii stiinti"ice, care consta An prezicerea bazata pe generalizarea datelor
teoretice si experimentale si pe cunoasterea legitatilor obiective ale dezvoltarii fenomenelor si
proceselor uridice, An acest sens e semnificativa pozitia marelui cugetator francez din prima
umatate a secolului al ClC"lea !uguste 7omte.%ostul stiintei pentru 7omte nu este a afla ceea ce
este, a descoperifelul de a fi al realitatii. !cesta este un fel van de a specula. %ostulstiintei este
numai a prevedea*
1
*unctia de generalizare si sintetizare a cunostintelor furnizatede stiintele uridice de ramura,
An acest scop teoria scoate din toateelementele dreptului ceea ce constituie articulatia Ansasi a
gAndirii uridice*
*unctia !etodologica fata de stiintele uridice de ramura. )eoria generala a dreptului si
statului furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor uridice de ramura premisele si categoriile
conceptuale simetodologice*
*unctia educativa, ce se manifesta prin introducere tuturor celor interesati An lumea dreptului,
An lumea dreptatii si ec0itatii sociale, An lumea respectului fata de ordinea legala*
*unctia ideologica, care consta An elaborarea unor conceptii, teorii despre drept, stat,
realitatea uridica a societatii. !stfel, teoria generala a dreptului si statului studiaza diferite
conceptii care.
Subiectul 2. +otiune de ,uvern si locul lui )n siste!ul autoritatilor publice din
&epublica 'oldova
2.1ati de"initia de ,uvern, relatati despre "unctiile si durata !andatului ,uvernului
&epublicii 'oldova.
<
/uvernul %epublicii 9oldova este autoritatea publica executiva suprema responsabila An
fata Parlamentului. /uvernul este Amputernicit sa rezolve toateproblemele administrarii publice,
ce tin de competenta lui, An conformitate cu 7onstitutia %epublicii 9oldova si ;egea cu privire
la /uvern.
/uvernul asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea
generala a administratiei publice. 1n exercitareaatributiilor, /uvernul se conduce de programul
sau de activitate, acceptat deParlament
/uvernul Asi exercita mandatul p2na la data validarii alegerilor pentru unnou Parlament.
/uvernul, An cazul exprimarii votului de neAncredere de catre Parlament,al demisiei Prim"
ministrului Andeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice, p2na la depunerea
uram2ntului de catre membrii noului /uvern.
2.2Stabiliti raporturile ,uvernului cu alte autoritati publice si locul ,uvernului )n
siste!ul autoritatilor publice.
%!P:%)U%1;E /U>E%&U;U1 7U P!%;!9E&)U;
1nformarea Parlamentului: /uvernul este responsabil An fata Parlamentului si prezinta
informatiile si documentele cerute de acesta, de comisiile lui si de deputati.9embrii
/uvernului au acces la lucrarile Parlamentului. 'aca li se solicita prezenta, participarea lor este
obligatorie.
Bntrebari si interpelari: /uvernul si fiecare dintre membrii sai sAnt obligati sa raspunda la
Antrebarile sau la interpelarile formulate de deputati. Parlamentul poate adopta o motiune prin
care sa"si exprime pozitia fata de obiectul interpelarii
Exprimarea neAncrederii: Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime din deputati, Asi
poate exprima neAncrederea An /uvern, cu votul maoritatii deputatilor. 1nitiativa de
exprimare a neAncrederii se examineaza dupa 3 zile de la data prezentarii An Parlament.
!ngaarea raspunderii /uvernului: /uvernul Asi poate angaa raspunderea An fata
Parlamentului asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de
lege./uvernul este demis daca motiunea de cenzura, depusa An termen de 3 zile de la
prezentarea programului, declaratiei de politica generala sau proiectului de lege, a fost
votata .'aca /uvernul nu a fost demis ,proiectul de lege prezentat se considera adoptat,
iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru /uvern.
2.#Evaluati legislatia re"eritor la asigurarea independentei si stabilitatii
,uvernului &epublicii 'oldova, si dupa caz, "or!ulati propuneri
Partidele si alte organizatii social"politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor,
militeaza Ampotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii
si independentei, a integritatii teritoriale a %epublicii 9oldova sAnt neconstitutionale.
D
TEST nr. #
Subiectul 1.'etodologia juridica: concept, trasaturi, caracteristica generala.
1.1. %denti"icati !etodologia stiintei si rolul acesteia in procesul investigational.
7a si orice alt domeniu, cercetarea stiintifica uridica se bazeaza pe folosirea unei metodologii,
a unui ansamblu de metode si procedee cu autorul carora are loc studierea dreptului 1n toata
complexitatea sa. 9etodele de cercetare in domeniul stiintelor sociale s"au dezvoltat si
perfectionat si ele 1n contextul general al impulsului dat cunoasterii stiintifice de noua revolutie
stiintifica contemporana, evidentiata mai ales prin folosirea noilor cuceriri ale informaticii si
te0nicii de calcul si 1n domeniul stiintelor sociol"umane".
)eoria generala a dreptului ocupa un loc deosebit in sistemul stiintelor uridice prin premisele
metodologice pe care le ofera celorlalte discipline uridice, asigura unitatea metodologica a
cercetarii stiintifice in cadrul acestor discipline. 7ercetarea, explicarea si interpretarea
fenomenului uridic se pot concepe numai folosindu"se o metodologie adecvata, core"
spunzatoare.
;a etapa actuala de dezvoltare a stiintelor uridice, problema 1n cauza este tratata de pe pozitii
noi. 'aca p2na nu demult metoda de baza, fundamentul stiintific al )eoriei generale a dreptului
11 constituia filosofia marxista si metoda dialectica marxista E materialismul dialectic si is"
toric, astazi se studiaza baza metodologica a )eoriei generale a dreptului, ca un ansamblu de
metode de cercetare 1n domeniul stiintelor uridice.
1ntelegerea stiintifica a mecanismului actiunii sociale a dreptului, a functiilor, esentei,
continutului si formei sale, a legaturilor dintre drept si societate se poate asigura numai
utiliz2nd cea mai potrivita metodologie.
Problemele metodologiei 1n domeniul stiintelor uridice au constituit o preocupare permanenta
pentru cercetatorii din domeniul dreptului. &e vom opri la unele definitii ale notiunilor de
FmetodaG si FmetodologieG.
1.2. eter!inati !etodologia juridica si categoriile ei.
9etoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gnoseologice
care milocesc posibilitatea cunoasterii structurii P dinamicii raporturilor necesare intre diferitele
componente ,subsisteme- e sistemului uridic din societate"
!naliza este o metoda generala de cercetare, bazata pe descompunerea unui intreg in elementele
lui componente si pe studierea in parte a fiecaruia dintre acestea.
'upa modul cum se efectueaza, analiza poate fi inductiva si deductiva, 1nductia ,de la latinescul
inductia - aducere, introducere- e un tip de rationament si metoda de cercetare ce asigura trecerea
de la particular la general,
Deductia ,de la latinescul deductia - deducere- este modul invers de rationare, adica de la general
la particular.
&inteza ,de la latinescul synthesis - unire- consta in cunoasterea obiectelor si a proceselor pe
baza reuniunii mintale sau materiale a elementelor obtinute pin analiza si prin stabilirea
legaturilor dintre aceste elemente.Procesul de analiza si sinteza este continuu si interdependent.
Potrivit metodei istorice, teoria generala a dreptului si statului, celelalte stiinte uridice cerceteaza
statul, dreptul, realitatea uridica a societatii in perspectiva si dezvoltarea sa istorica, in miscare.
!ceasta inseamna a studia statul, dreptul din punct de vedere al faptului cum si de ce ele au
aparut, pin ce etape de dezvoltare istorica au trecut, ce au devenit azi si ce pot deveni miine.
1storia ne permite sa scoatem in evidenta radacinile prezentului si sa le prognozam pe ce le ale
viitorului pentru a cunoaste o realitate uridica dintr"o e important de a cunoaste situatia din
alte tari.
=
1ata de ce in procesul de cercetare stiintifica uridica un loc important l revine metodei
comparative de cercetare, sau comparativismului. Esenta vestei metode consta in a scoate la
iveala trasaturi de asemanare sau de Hosebire ,sau unele si altele impreuna- la doua sau mai
multe fenomene, imparatia este o premiza importanta a generalizarii teoretice. Ei ii revine i rol
semnificativ in deductiile facute prin analogie.
7ompararea sistemelor de drept ale diferitelor state, ale ramurilor, institutiilor si normelor
acestora are o importanta metodologica maora. !cest fapt a determinat aparitia unei stiinte
uridice distincte, cum ar fi bunaoara, stiinta dreptului comparat.
#ociologia studiaza relatiile reciproce dintre diferite fenomene sociale si legitatile generale ale
compararii sociale a oamenilor.
7a metoda de cercetare, metoda sociologica se constituie intr"o directie afe cercetare, contribuind la
cunoasterea normelor uridice " a dreptului " nu mmai in continutul lor intern ,din interior"-, ci si in
legaturile sale, in inter"eonditionarea sa cu viata sociala, adica cu mediul in care apare si se aplica
9etoda experimentului are o sfera de aplicare larga in domeniul stiintelor uridice auxiliare
,criminalistica, medicina legala, psi0iatrie uridica etc.-. )otodata, metoda experimentului poate
fi aplicata si pe teren ,de exemplu, in domeniul reglementarii uridice a relatiilor sociale cu
caracter economic-.
metoda statistica.7a stiinta, statistica e aceea subdiviziune care, folosind calculul pro"
Ibilitatilor se ocupa de studiul cantitativ al fenomenelor de masa, prezen"pte de elementele care
au anumite caracteristici comune. !ctualmente s"a bnnat o disciplina distincta " statistica
udiciara, ce"si propune drept scop
enta numerica si caracteristica cifrica a unor fenomene uridice
1.#. Esti!ati principalele !etode de cercetare a "eno!enelor juridice la etapa
conte!porana.
'etoda logica
1n cercetarea dreptului ,a fenomenului uridic- at2t de complex, )eoria generala a dreptului,
toate stiintele uridice folosesc categoriile, legile si rationamentele logice. $ac2nd abstractie de
ceea ce este neesential, 1nt2mplator in esenta dreptului, teoria cauta sa dezvaluie, folosind me"
toda logica, ceea ce este esential, caracteristic pentru drept.
9etoda logica nu este, propriu"zis, o cale catre obiect, un mod autonom de aflare a acestuia, ci
un mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui rezultat. 'upa parerea profesorului
universitar 1on 'ogaru, metoda logica consta 1n ansamblul procedeelor si operatiilor
metodologice si gnoseologice specifice care milocesc posibilitatea cunoasterii structurii si
dinamicii raporturilor necesare 1ntre diferitele componente ,subsisteme- ale sistemului uridic
din societateH
4
.
'espre importanta aplicarii logicii in cercetarea fenomenului uridic vorbeste insusi faptul ca in
ultimii ani s"a conturat ca o disciplina aparte logica uridica. 'omeniul logicii uridice cuprinde
in mod obligatoriu:
E edictarea normelor uridice. 1n acest sens se poate vorbi de o logica a legiuitorului,
cunoscuta si sub denumirea de te0nica logico"uridica*
E practica udiciara ,urisprudenta-. Pentru aceasta s"a dat denumirea de logica udiciara*
E interpretarea logica uridica a normelor de drept. 1n acest caz se vorbeste de o adevarata
logica a interpretarii normelor uridice sau de o logica a argumentatieiH
5
.
- #. 'etoda istorica
Unul din principalele aspecte ale vietii contemporane este intoarcerea cu fata spre stiinta si
tratarea oricaror probleme de pe pozitii stiintifice tin2nd cont de realitatile obiective ale
1J
dezvoltarii istorice. 1n studierea diferitelor fenomene sociale, inclusiv fenomenelor stat si drept,
un rol deosebit ii ocupa metoda istorica de cercetare.
Esenta metodei istorice consta in cercetarea stiintifica a fenomenului uridic care rezida in
analiza conditiilor economice, sociale, politice si de alta natura, a relatiilor corespunzatoare, la
momentul considerarii in trecut a unui sistem de drept, completata cu analiza evolutiei relatiilor
reglementate uridiceste, spre a se intelege continutul si forma fenomenului uridic privit, de
asemeni, 1n evolutia lui, spre dezvaluirea sensului evenimentelor trecute si a regularitatilor
privite in succesiunea lor neintrerupta
1<
.
1n conformitate cu aceasta metoda stiintele uridice, inclusiv teoria generala a dreptului ,aceasta
rezulta c0iar din definitia stiintei teoriei enerale a dreptului- cerceteaza dreptul 1n perspectiva si
evolutia sa is"oric2, de"a lungul diferitelor or2nduiri sociale, studiind 1n acelasi timp i modul in
care s"au format o serie de categorii uridice, cu care ele ucreaza si la momentul de fata, asa
cum sunt: tipul de drept, esenta 1reptului, izvoarele dreptului, sistemul dreptului, functiile
dreptului, s. a.
)oate acestea, raportate la etapa istorica pe care o strabat, fiind 1n legatura directa cu diferitele
institutii uridice poarta pecetea transformarilor istorice ale poporului si tarii respective. 'upa
cum mentioneaza &icolac Popa, dreptul isi are propria lui istorie si exprima, in diferitele etape
si la diferite popoare, gradul de dezvoltare al culturii.
- .. 'etoda co!parativa
1n sistemul metodelor de cercetare stiintifica un loc aparte ii revine metodei comparative, foarte
des fiind numita si comparatistii. Esenta acestei metode consta 1n confruntarea diverselor
sisteme uridice, a diferitelor institutii uridico"statale, pentru ca dreptul unui anumit popor
prezinta totdeauna caractere unilaterale. 7u autorul acestei metode se pot stabili elementele
identice si cele divergente dintre doua fenomene, institutii, lucruri, etc, in scopul unei mai bune
cunoasteri a institutiilor similare din diferite tari si folosirii experientei reciproce in masura in
care ea este aplicabila specificului tarii respective.
7ombat2nd, in principiu, preluarea mecanica a unor institutii si reglementari uridice dintr"o
tara in alta, ca si considerarea unora drept modele de urmat in alte tari, metoda comparativa
arata calea realista de folosire a experientei legislative si udiciare si de imbogatire reciproca a
sistemelor uridice din diferite tari stiut fiind ca orice reglementare uridica trebuie sa izvorasca
si sa raspunda in primul r2nd nevoilor nationale, specificului si particularitatilor tarii respective
iar pentru gasirea solutiilor optime va studia, evident, si experienta altor sisteme de dreptHK.
1n literatura uridica
14
s"au conturat regulile dupa care se foloseste metoda comparativa:
a- este supus compararii numai ceea ce se poate compara. #ub aspectul utilizarii acestei reguli
Subiectul 2. $paritia si dezvoltarea constitutiei.
2.1&elatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea constitutiei in lu!e.
Este dificil de apreciat momentul aparitiei constitutiei in lume. 7ei ce iau in considerare numai
constitutiile scrise, pornesc de la 7onstitutia #U! din 1<D< si cea franceza din 1<=1 sau de la
declaratiile de drepturi din cele doua state, consider2ndu"le ca acte constitutionale. 7ei ce au in
vedere si constitutiile cutumiare sau semi"cutumiare, pornesc in general de la 7onstitutia 9arii
Lritanii.
2.2.eter!inati trasaturile generale ale pri!elor constitutii in lu!e.
Primele constitutii scrise au fost precedate de "'eclaratii de drepturi", asal cum au fost
"'eclaratia de independenta a statelor nord"americane" din 4 iuliei 1<<6 si "'eclaratia franceza
a drepturilor omului si ale cetatenilor de 1a 1<D=. !ceste acte care in conceptia unor autori s2nt
11
adevarate constitutii"au constituit baza viitoarelor legi fundamentale. in 'eclaratia drepturilor
omului si alei cetateanului, adoptata de revolutionarii francezi, se prevede: )oate societatileM
in care garantia drepturilor nu este asigurata, nici separatia puterilor stabilita,"nu au o
7onstituti"
Primele constitutii scrise apar in unele state din !merica de &ord ,>irginial 1<<6, &e?"NerseO
1<<< etc.- in cursul razboiului pentru independenta, acte care consacrau ca forma de
guvernam2nt republica. ;a 1< septembrie 1<D< este adoptata, la P0iladelp0ia 7onstitutia
#tatelor Unite ale !mericii, care este in vigoare si azi. in Europa, prima constitutie scrisa este
cea din 3 septembrie 1<=1 ,$ranta-,H care pastreaza forma monar0ica. #e afirma principiul
suveranitatii nationale si cel al caracterului reprezentativ al institutiilor, stabilindu"se doi
reprezentanti, in
sensul uridic al termenului: corpul legislativ si regele. #eparatia puterilor, legislativa si
executiva, este absoluta. 9onar0ul fiind seful puterii executive. %egalitatea este nationalizata:
regele poarta titlul de rege al francezilor si nu rege al $rantei si &avarei. El este rege nu datorita
dreptului la succesiune, ci prin vointa natiunii devenita suverana. %egalitatea este
depersonalizata, regeleM domneste nu cu titlu personal, ci ca reprezentant al natiunii. in timp ce
in monar0ia absoluta regele detinea toate puterile, sub regimul acestei constitutii in virtutea
separarii puterilor, regele nu mai detine dec2t puterea de executare a legilor.
2.#.Esti!ati dezvoltarea Constitutiei &epublicii 'oldova.
Etapa actuala. 7onstitutia %epublicii 9oldova din 1==4.;a .= iulie 1==4 Parlamentul
%epublicii 9oldova a adoptat o noua 7onstitutie a %epublicii 9oldova, care in termen de trei
zile a fost promulgata de presedintele republicii 9oldova si a intrat in vigoare la .< august
1==4. 'in aceasta zi 7onstitutia %epublicii 9oldova din 15 aprilie 1=<D cu toate completarile si
modificarile ei a fost considerata ca fiind abrogata 7ontinutul normativ al constitutiei adoptate
este structurat, din punct de vedere uridic, in 151 de articole grupate in sapte titluri, unele
av2nd capitole sisectiuni.
1.
TEST nr. .
Subiectul 1. 'etoda logica in procesul de cercetare a realitatii juridice.
1.1. e"initi conceptul !etodei logice si rolul acesteia in siste!ul !etodologic.
9etoda logica consta in ansamblul procedeelor si operatiilor metodologice si gnoseologice
care milocesc posibilitatea cunoasterii structurii P dinamicii raporturilor necesare intre
diferitele componente ,subsisteme- e sistemului uridic din societate".
1
'espre insemnatatea
logicii in procesul de studiere a fenomenelor u"li'ice vorbeste insusi "aptui ca s-a conturat ca
o disciplina aparte logica juridica. !paruta din necesitatea studierii profunde a realitatii
uridice, logica este aplicabila unei largi problematici. 'in aceste considerente, logica uridica
poate fi privita sub doua aspecte:
( intr"un sens ingust (stricto sensu), logica uridica se refera la logica
normelor*
( intr"un sens mai larg (lato sensu( logica uridica se refera la ele
mentele constructive de argumentare uridica.
1.2. eter!inati categoriile "unda!entale ale !etodei logice si interactiunea acestora.
)eoria generala a dreptului si statului mai mult ca oricare alta stiinta uridica foloseste in
cercetare abstractizarea logica. $olosirea acesteia se fi.ce pentru ca:
a- fenomenele si procesele uridice sint ireversibile si extrem de dina
mice*
b- acestea nu pot fi desprinse din contextul lor obiectiv spre a fi supu
se de nenumarate ori cercetarii experimentale.
;uind in considerare desfasurarea in timp a fenomenelor si proceselor uridice supuse
cercetarii, analiza poate fi statica si dinamica. !naliza statica face o trecere in revista a realitatii
existente la un moment dat fara sa tina cont de factorii ce determina modificarea ei. !naliza
dinamica isi propune, dimpotriva, sa scoata in evidenta sc0imbarile survenite in timp intre
fenomenele uridice.
#a trecem la analiza acestor categorii.
a) Singularul si generalul
$enomenele uridice sint specifice, unice si in felul lor individuale. E .reu sa gasesti, de
exemplu, doua state sau doua sisteme de drept absolut fel.
insa, caracterizind fenomenele uridice din diferite tari, noi intrebuin"anumite notiuni ,de
exemplu, stat", drept", norma uridica", rapor"uridic", ordine legala", legalitate" etc.-,
fiecare exprimind ceva gene"ia; adica se refera la un oarecare grup, la o anumita clasa de
fenomene.
!stfel, generalul se manifesta intotdeauna in unele trasaturi si parti"daritati singulare ale
fenomenelor uridice, iar singularul este intotdeau"1 sa manifestarea, forma de existenta a
generalului.
b) Caua si e!ectul
:bservind, de exemplu, ca ridicarea constiintei si culturii uridice duce la intarirea legalitatii
si ordinii legale, ca anumite fapte ale oamenilor iac la anumite consecinte etc., ne convingem de
existenta unui fel anumit P fie legatura, proprie proceselor si fenomenelor si anume a legaturii
dintre : *uza si efect. 7eea ce trezeste la viata sau modifica un oarecare fenomen .iimim caua,
iar ceea ce apare sub actiunea unei cauze anumite, numim e!ect,
in realitatea uridica totul este legat reciproc. ;antul de fenomene este ( infinit. 'e aceea, la
rindul sau orice cauza este generata de un oarecare alt fenomen si apare ca efect, iar orice efect
genereaza si el alte fenomene, adica este cauza.
13
c) Continutul si !orma
:rice fenomene uridice am lua, ele toate au continut si forma.
Prin continut se intelege totalitatea elementelor ,laturilor, trasaturilor, particularitatilor,
proceselor-, ce constituie obiectul dat, !orma fiind legaturile ce exista intre elementele
continutului, acea organizare a fenomenului, datorita careia el apare ca un tot unitar si poate sa"
si exercite ianctiile. 7ontinutul si forma oricarui fenomen sint indisolubil legate intre ele si
constituie o unitate dialectica. $orma nu poate exista fara un anumit continut si invers.
'e exemplu, norma uridica si articolul actului normativ, sistemul dreptului si sistemul
legislativ constituie legatura continutului si formei, legatura in care normele uridice, sistemul
dreptului apar in calitate de continut, iar articolul actului normativ, sistemul legislativ " in
calitate de forma.
d) "senta si !enomenul
;a cercetarea realitatii uridice a societatii deseori folosim categoriile esenta" si
fenomenul".
)senta exprima totalitatea legaturilor, relatiilor de adincime si a legilor interne, care
determina principalele trasaturi si tendinte ale dezvoltarii obiectului uridic.
Fenomenul reprezinta evenimentele concrete, proprietatile sau procesele care exprima
trasaturile exterioare ale realitatii si care constituie forma de manifestare si de scoatere la iveala
a unei oarecare esente.
Esenta poate fi considerata cunoscuta numai daca se cunosc cauzele aparitiei si sursele
dezvoltarii obiectului examinat.
!) #osibilitatea si realitatea
1n societate apar permanent diverse fenomene, insa mai inainte ca un fenomen oarecare sa
apara trebuie sa existe anumite conditii, permise pentru aparitia lui sau, cel putin, sa nu existe
anumite impreurari care sa impiedice aceasta aparitie. Prin urmare, posibilitatea fixeaza
tendinta obiectiva de dezvoltare a fenomenelor. $ealitatea reprezinta orice fenomen care exista
de acum.'e exemplu, in cazul comiterii unei infractiuni persoana care a co"inis"o va fi trasa la
raspundere uridica, daca va fi identificata. 1n cazul identificarii persoanei care a comis fapta
ilicita cu vinovatie si daca nu vor exista impreurari care exclud raspunderea uridica, aceasta
din urma va deveni o realitate.
1.#. Esti!ati rolul si i!portanta !etodei logice in procesul investigational a
di"eritelor "eno!ene juridice.
7ele mentionate mai sus scot in evidenta insemnatatea primordiala a metodei logice de
cercetare, in aceasta ordine de idei, are perfecta dreptate profesorul universitar &icolae Popa,
care considera ca uristului E omului de stiinta si practicianului " ii este necesar si util intregul
aparat al logicii".
1
&e solidarizam si cu parerea lui /0eorg0e ;upu si /0eorg0e !vor"fflic, care
concluzioneaza ca logica uridica trebuie sa fie inclusa in mod obligatoriu in programele de
studiu ale tuturor institutiilor de invatamint profil uridic.
'aca stiintele uridice de ramura apeleaza, in mod prioritar, la primul aspect al logicii
uridice, teoria generala apeleaza la cel de"al doilea aspect i. ei. !stfel, prin intermediul logicii
uridice se studiaza problematica defi"mtiilor si categoriilor uridice, metodele de formare si
clasificare a conceptelor uridice, sistematizarea normelor uridice, solutionarea concursului
Ge0u conflictelor de norme, regulile rationamentului uridic, de cunoastere a dreptului si de
interpretare a normelor uridice, metodele de verificare a faptelor in procesul udiciar,
probatiunea uridica etc.
.
Subiectul 2: Contiunutul nor!ative al constitutiei
%denti"icati si descrieti obiectul de regle!entare al constitutiei.
14
7ontinutul normativ al constitutiei. 'in moment ce constitutia este si lege, dar se deosebeste
totusi de lege, An mod firesc se pune problema de a stabili ce anume norme uridice trebuie sa
cuprinda.
1dentificarea continutului normativ al constitutiei prezinta un real interes mai ales pentru
activitatea de redactare a proiectelor de constitutii si de legi. 9ai mult, asa cum s"a spus dea An
literatura uridica, determinarea cu toata rigoarea stiintifica a continutului constitutiei este
indispensabila, at2t pentru Anlaturarea impreciziei An delimitarea deosebirilor fata de lege, c2t si,
mai ales, pentru explicarea, pe de o parte, a celorlalte deosebiri ,de dreptul constitutional, de
exemplu-, iar pe de alta, a Ansasi suprematiei constitutiei.
2.2 Expuneti trasaturile caracteristice ale nor!elor ce alcatuiesc continutul
constitutiilor.
7ontinutul normativ al constitutiei se subordoneaza conceptului de constitutie, el trebuie sa
exprime An concret ceea ce este constitutia, ca important act politic si uridic. El trebuie sa
exprime, firesc, pozitia constitutiei An sistemul normativ. !cest continut este un continut
complex. !ceasta si explica de ce cele mai multe Ancercari de identificare a continutului
normativ al constitutiei s"au facut prin definirea constitutiei, An sensul enumerarii elementelor
de continut al constitutiei. 'aca sub, un anumit aspect acest mod de definire este perfectibil, el
ram2ne de mare utilitate An stabilirea continutului normativ al constitutiei. 'aca astazi practica
constitutionala a statelorQ fara a aunge desigur la o constitutie sablon, evidentiaza puncte, de
vedere comune ,Andeosebi c2t priveste constructiile uridice-, acest lucru este rezultatul unei
evolutii An timp, evolutie in care s"au Ambinat teorii si practici, realitati, traditii si perspective.
'e asemenea, fenomenul constitutie nu poate ram2ne nesc0imbat, deoarece constitutia, ca parte
a dreptului unei societati, este determinata An continutul si functiile sale de realitatile economice
si sociale, fiind supusa An mod obiectiv dinamicii pe care o cunosc c0iar factorii care o
determina sau o conditioneaza.
J Ancercare de determinare a continutului normativ al constitutiei, de Andelungata istorie, este
definirea constitutiei An sens material si An sens formal. Prin constitutie, An sens material, sunt
Antelese dispozitiile cu caracter"constitutional, indiferent An ce Rct nnrtnatiO sunt cuprinse iar
prin constitutii, An sens formal, sunt Antelese dispozitiileScuprinse An corpul constitulie
ndiferentt daca aceste dispoziti;.sunt fundamenta1e sau reglementeaza relatii socialeSde mica
importanta cum ar fi diipozifii)e sanitare, scolare etc. Prin constitutie An sens material "spunea
!ndre Tauriou " se are An vedere obiectul sau materia reglementarilor constitutionale si nu
forma lor, iar prin coii3titutie An sens formal se are An vedere modul de exprimare a regulilor
constitutionale.
1n stabilirea continutului normativ al constitutiei este interesanta de retinut si o alta opinie,
conform careia trei ar fi c"ernentele de continut si anume* a- reguli relative la te0nica
guvernamentala ,cui apartine puterea, cum se desemneaza guvernantii-* b- reguli straine
organizarii putern ,reguli carora se vrea a li se da o anumita stabilitate, Qde asemenea cele
privitoare la statutul persoanei, al bunurilor, la exercitarea altor industrii, dispozitii de ordin
economic, social-* c- declaratiile de drepturiSS
2.# Evaluti /esti!ati0continutul nor!ativ a Constitutiei &eplublicii 'oldova.
7ontinutu) normativ al constitutiei s"a stabilit si prin definirea acesteia, definire prin
inventarierea elementelor de continut, si prin stabilirea deosebirilor dintre constitutie si lege.
Precum am aratat dea, definirea constitutiei prin enumerarea elementelor are o anumita
utilitate, dar prezinta si dezavantae de ordin stiintific. 72t priveste metoda deosebirilor dintre
constitutie si legea ordinara, nici aceasta nu este privita ea suficienta pentru simplul motiv ca nu
15
reuseste sa puna An valoare si asemanarile ce exista Antre acestea. )rebuie sa observam ca An
literatura uridica, cu toate nuantarile semnalate, s"a reusit stabilirea continutului normativ al
constitutiei.
1deea de baza este aceea ca dintre toate relatiile sociale sunt unele a caror reglementare apare
ca esentiala An asigurarea, mentinerea si consolidarea puterii, activitatea organelor statului "
inclusiv activitatea normativa " activitatea altor organisme, ca si a cetatenilor, deci activitatea
Antregii societati trebuind sa se desfasoare An conformitatecu normele care reglementeaza
asemenea relatii fundamentale, norme care alcatuiesc constitutia.
$ara a dezvolta acum aceasta interesanta problema, c2teva aspecte seimpun a fi retinute. 9ai
Ant2i ca stabilirea continutului normativ alconstitutiei se face An functie de continutul si valoarea
relatiilorQ socialereglementate. ;a definitia constitutiei am precizat ca aceastareglementeaza vel
UtiQ
e
sociale fundamentale care sunt esentiale pentruinstaurarea, mentinerea si exercitarea
puterii. !poi, stabilirea continutului normativ al constitutiei se face prin considerarea practicii
si traditiilor statelor An acest domeniu, si a elementelor novatoare ce au aparut si pot aparea,
!stfel, un pas calitativ An dezvoltarea constitutiei s"a realizat odata cu elaborarea
constitutiilor dupa cei de"al doilea razboi mondial, a constitutiilor care au valorificat marile
documente internationale privitoare la drepturile omului, a constitutiilor statelor noi ce au
aparut pe 0arta lumii ca urinare a marilor mutatii produse An viata internationala etc. #"au adus
unele elemente noi, de continut, si s"au impus trasaturi noi tendintelor de dezvoltare a
constitutiei contemporane. Putem observa ca astazi constitutiile cuprind nu numai reglementari
privitoare la sistemul organelor statului sau la dxQepturile si libertatile cetatenesti, ci si
reglementari privitoare la fundamentele ideologice ale societatii, la ideologia ce sta la baza
societatii, la locul si rolul partidelor politice An sistemul organizarii politice. VVAn anumite tari
constitutiile oficializeaza o anumita )eligie. 'e asemenea, constitutiile actuale stabilesc rolul si
locul familiei, locul individului An societate, stabilesc regulile 5e desfasurare a vietii economice,
functiile si rolul proprietatii etc.
'in aceasta sumara prezentare se poate desprinde ca An stabilirea continutului normativ al
constitutiei trebuie sa se tina seama de faptul ca An aceasta sunt sistematizate cele mai Analte
cerinte politice, statale,economice, sociale si uridice, An statutul lor actual si An perspectivele lor
viitoare. 'e asemenea, c2 elementele traditionale de continut al constitutiei au cunoscut o
substantiala evolutie, lor adaug2ndu"li"se elemente noi.
$ac2nd Anca o data precizarea ca enumerarea unor elemente de continut al constitutiei nu
este limitativa, ca lipsa unui asemenea elemente dintr"o constitutie a unui stat nu poate duce la
negarea caracterului de constitutie al acesteia vom observa ca An continutul constitutiei intra
normele privitoare la: esenta, tipul si forma statului, detinatorul pulberii* fundamentele
economice si sociale ale puterii* fundamentele politice, ideologice si religioase ale Antregii
organizari a societatii dateK locul si rolul partidelor politice* sistemul organelor statuluiW
statutul uridic al persoanei ,drepturile, libertatile si Andatoririle fundamentale ale cetatenilor-*
te0nica constitutionala.
16
TEST nr. 1
Subiectul 1. %deologia aparitiei statului si dreptului.
1.1 %denti"icati teoriile principale ale originii statului si dreptului.
Printre cele mai raspindite si importante conceptii si teorii care si"au adus contributii, mai
mari sau mai mici, la cercetarea unor sau altor aspecte ale originii, esentei si functiilor statului au
fost: teoria teologica, teoria patriar0ala, teoria patrimoniala, teoria organica, teoria violentei,
teoria rasiala, teoria psi0ologica, teoria contractuala, teoria materialista, teoria uridica a
"statului"natiune" etc.
1.2 eter!inati tangentele si deosebirile principalelor teorii de aparitie a statului si
dreptului.
Teoria violentei
%&
!ceasta teorie capata o raspindire mai larga mai ales in epoca moderna. 7ei mai de seama
reprezentanti ai ei E.'ii0ring, ;./umplo?iez, I.Iauts8O
11
atribuie violentei rolul decisiv in
aparitia claselor sociale si a statului. #tatul a aparut in lupta dintre diferite triburi primitive.
Teoria rasiala
)eoria rasiala porneste de la ideea inegalitatii raselor, a dominatiei raselor "superioare".
7ele mai reactionare variante ale teoriei rasiale au fost dezvoltate de teoreticienii regimurilor
fasciste si totalitare, instaurate intre cele doua razboaie mondiale.
!propiata de aceasta teorie este si teoria globalizarii, ce pune la baza ideea impartirii
sferelor de influenta intre statele principale pentru "a auta" celelalte state. : asemenea
conceptie, in forma camuflata, a fost luata drept baza a politicii externe a ex"U%##.
Teoria organista
!ceasta conceptie a aparut in secolul al ClC"lea. %eprezentantii ei: uristul elvetian
Lluntsc0li, sociologul englez #pencer
13
, sociologul francez Lorms transpun legile naturii
asupra studierii statului. 'upa parerea lor, statul este un organism social compus din oameni, tot
astfel cum organismul animal se compune din celule. #tatul are o vointa si constiinta separata
de vointa oamenilor din care este compus. Exact asa cum intr"un organism organele
desfasoara anumite activitati, trebuie sa decurga lucrurile si in societate, unde fiecare om,
fiecare patura sociala isi are locul si rolul sau. #tatul trebuie sa domine asupra tuturor, dupa
cum organismului viu ii sint supuse toate partile sale.
Teoria contractuala 'a contractului social)
!ceasta teorie isi trage radacinile in /recia antica, insa apogeul interpretarii este aparitia
unor personalitati de seama ale gindirii umane, cum ar fi: N."N.%ousseau, N.;oc8e, )0.Tobbes,
!.%adiscev.
15
Potrivit acestei teorii, aparitia statului este rezultatul unei intelegeri intre
oameni, al unui contract social inc0eiat din vointa oamenilor, al unui "pact de supunere". 7a
urmare, supusii promit sa asculte, iar regele le promite un minimum de libertate.
Teoria juridica a (statului)natiune(
in principal, aceasta teorie este elaborata de 7arre de 9alberg, afirmind ca "statul este
personificarea uridica a unei natiuni". !ceasta teorie este dezvaluita si in operele lui Esmein,
ale uristilor germani /ier8e, Nelline8, ;oband. %amine a sti ce este o natiune. )raditia
germana considera ca esentiali pentru definirea natiunii sint factorii materiali si spirituali,
cum ar fi: cultura, limba, solul, rasa. )raditia franceza pune accent mai ales pe factorii
subiectivi, cum ar fi, bunaoara, tendinta de a coexista, sentimentele de legatura spirituala intre
membrii unei comunitati.
1<
Putem evidentia urmatoarele scoli ale dreptului:
Scoala dreptului natural
!ceasta scoala isi are radacinile in antic0itatea greaca. !sa, de exemplu, !ristotel, in
lucrarea sa *ogica, concepe lumea ca un tot unitar cuprinzind ansamblul naturii. 'upa parerea
lui, omul face parte din natura intr"un dublu sens: pe de o parte, el este o parte a materiei
participind la experienta acesteia, iar, pe de alta parte, este dotat cu o ratiune activa care il
deosebeste de celelalte parti ale naturii, fiind capabil sa"si dirieze vointa in acord cu ratiunea.
Scoala istorica a dreptului
Potrivit acestei conceptii, formarea si dezvoltarea dreptului a avut loc in conditiile unui
anumit mediu, care difera la diferite popoare. Procesul de aparitie a dreptului este lent si la
baza lui sta, in primul rind, "spiritul national". 7a urmare, formarea dreptului poate fi
asemanata cu formarea unei limbi, pe parcursul evolutiei istorice, tinindu"se cont de "spiritul
national". 7onceptul enuntat a fost exprimat de unul din partasii acestei scoli 9ontesRuieu. El
considera ca "legile trebuie sa fie potrivite cu conditiile fizice ale tarii: cu clima " rece, calda
sau temperatura " cu calitatea solului, cu asezarea, cu intinderea sa..."
Scoala sociologica a dreptului
7ei mai de seama reprezentanti ai acestei scoli ,10ering, 'uguit, E0rlic0 s.a.- considera ca
dreptul se naste din lupta intre interesele sociale diferite si ca el constituie instrumentul
fundamental al vietii sociale. 'upa parerea lui 10ering, exista un interes social general, scopul
dreptului constind in ocrotirea interesului general si a interesei -r individuale ce se gasesc in
concordanta cu interesele societatii.
1.#. *or!ulati propriile viziuni asupra procesului de aparitie a statului si dreptului.
$acind o generalizare a celor mentionate mai sus, dar in primul rind a diverselor conceptii,
viziuni, teorii ce vizeaza originea statului si dreptului de"a lungul istoriei, putem conc0ide
ca fiecare din ele isi are un graunte rational, ceva util pentru studiul acestor doua fenomene
sociale importante, indiferent de pozitia unui sau altui autor.
Bn mod special au fost divizate conceptiile ce tin de aparitia statului de cele care se refera la
aparitia dreptului, cu toate ca au multe puncte de tangenta. )rebuie de elucidat succint
principalele teorii cu privire la aparitia, esenta si functiile dreptului, in ceea ce priveste
originea dreptului, la caracterizarea aparitiei lui ca baza se pun, de regula, aceleasi premise
esentiale.
Subiectul 2. reptul constitutional 2 ca stiinta.
2.1. &elatati /descrieti0 in linii generale despre dreptul constitutional ca stiinta
/notiune si locul in siste!ul de stiinte sociale ti juridice0.
&otiunea de "drept constitutional" a aparut la sfarsitul secolului C>111"lea, dupa ce curentul
revolutionar dezlantuit in 1<D= a dus la elaborarea primelor constitutii scrise pe continentul
european.&evoi de a se studia sistematic aceste constitutii a facut sa se nasca
disciplina uridica noua: dreptul constitutional.
'esi, notiunea de "drept constitutional" s"a nascut sub influen revolutiei franceze, ea nu s"a
incetatenit in $ranta decat mult m tarziu, Bnvatamantul dreptului constitutional francez a
continuat sa se fa sub aceasta titulatura aproape doua decenii, pana cand, in 1D5., in urma
loviturii de stat a lui ;udovic"&apoleon.
)ermenul de drept constitutional s"aH raspandit, odata cu elaborareM diferitelor constitutii
scrise, si in restul Europei, afara de /ermania sil !ustria, unde el a fost frecvent inlocuit cu cel
de "drept de stat %usia, termenul de "drept de stat" a triumfat.
1D
1n tarile romane, studiul constitutiei s"a facut la inceput, ca si ii $ranta, reunit cu dreptul
administrativ, sub denumirea de "drept public".
'aca in programele facultatilor de drept din %omania dreptul constitutional a figurat ca o
disciplina de invatamant aproape constanta pe parcursul unei perioade de timp destul de lungi,
situatia s"a sc0imbat dupa .. decembrie 1=D5, cand in aceste programe a aparut denumirea de
"'rept constitutional si instruiXii politice".
2.2eter!inati obiectul, !etoda si izvoarele stiintei dreptului constitutional.
+biectul si metoda de cercetare a disciplinei dreptului constitutional.
1. :biectul de cercetare a" disciplinei dreptului constitutional. Pentru a putea fi vorba de o
disciplina stiintifica este necesar in primul rand ca ea sa aiba un obiect propriu de cercetare,
deRsebit prin specificul sai de obiectul altor discipline stiintifice.
";ibertatile publice", este reglementat prin insusi textul 7onstitutiei, el a fost inclus in mod
constant in obiectul dreptului constitutional.
9etodele utilizate mult timp de doctrina dreptului constitutional sunt: metoda vexegetica si
cea analitica"sintetica. in doctrina recenta a dreptului constitutional, aceste doua metode, se
exclud una pe alta, au fost intregite prin aplicarea metodelor si te0nicilor sociologice de
cercetare.
1n primul rand, aplicand metoda exegetica, cercetarea intreprinsa in domeniul dreptului
constitutional devine un simplu comentariu, al carui spriin il constituie exclusiv textul legii. 7a
atare, el nu analizeaza nici cauzele fenomenelor uridice, nici raporturile lor cu alte fenomene
sau legile sociologice care le guverneaza.
b- 9etoda analitica"sintetica
Punctul de plecare al metodei la, care ne referim este analiza diferitelor norme uridice in
vigoare, in scopul de a gasi principiul uridic ce le sta la baza. : data descoperite, aceste
principii sunt cercetate comparativ, stabilindu"se caracterele lor specifice, pentru ca apoi, pe
cale de sinteza, sa se desprinda din ele un numar de principii superioare, care guverneaza o
materie determinata a dreptului. Principiile" superioare astfel stabilite sunt utilizate in cele din
urma pentru a interpreta celelalte dispozitii ale constitutiei.
7a urmare a dezvoltarii, in vremurile noastre, a cercetarilor sociologice, a perfectionarii
te0nicilor de investigare a fenomenelor de masa, precum si a importantei crescande dobandite
de stiintele politice, doctrina moderna a dreptului constitutional are la baza preomiparea de a
intregi analiza pur uridica a institutiilor dreptului constitutional efectuata prin aplicarea
metodelor exegetica si analitica"sintetica, cu una de natura sociologica si politica.
2.#Esti!ati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dreptului constitutional.
Este cert ca adevaratul profil al institutiilor 7onstitutionale nu poate fi definit plecand exclusiv
de la examinarea normelor uridice care le stau la baza. in conturarea modului de aplicare a
acestor norme pot interveni forte sociale si politice, care le modifica substanta si le imprima o
directie diferita de cea avuta in vedere la adoptarea lor. !celeasi norme uridice sau acelasi
sistem de asemenea norme pot duce la formarea si dezvoltarea unor realitati politice profund
deosebite de la tara la tara, in functie rHs continutul pe care"1 toarna in tiparul lor interesele si
conceptiile specifice, ce se infrunta in cadrul social. >iata unei comunitati nu este un aluat
docil. Ea refuza adeseori sa se supuna incercarilor de a o cuprinde in calapoade uridice
preconcepute si forta ei este atat de convarsitoare, incat, adeseori, cautand sa se adapteze
calapodului ce i"a fost impus, ii imprima acestuia o alta forma. 7onstitutia romana din 1D66 a
fost, bunaoara, o copie usor adaptata a 7onstitutiei belgiene din 1D31. 7u toate acestea, modul
in care a functionat regimul parlamentar in cele doua tari a fost foarte diferit.
1=
in.sfarsit, realitatea sociala poate nu numai sa imprime dezvoltarii unor institutii
constitutionale un sens diferit de cel urmarit de reglementarile 1 vigoare, ci adeseori da nastere
unor institutii politice noi, neconsacrate prin texte constitutionale. !cesta a fost, bunaoara,
situatia in trecut in multe tari si mai este si astazi in unele, cat priveste partidele politice. $ara sa
fie reglementate prin texte constitutionale, ele au exercitat si exercita o influenta incontestabila
asupra mersului vietii publice. )ocmai pentru ca este asa, o serie de constitutii recente le"au dat
o consacrare formala.
.J
TEST nr. 3
Subiectul 1. Caracteristica generala a statului ca "eno!en social, politic si
juridic.
1.1. %nterpretati conceptul si trasaturile statului.
7uvintul stat, provine din latinescul status, semnificind ideea de ceva stabil, permanent.
1nitial acest cuvint se folosea pentru a desemna cetatile, republicile de tipul celei romane,
despotiile orientale si alte forme de organizatie politica a societatii.
$iind o categorie sociala extrem de complexa, notiunea de stat este folosita in mai multe
sensuri.
Bn sensul cel mai larg al cuvintului, statul e organizatorul principal al activitatii unei
comunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de conduita, organizeaza
aplicarea sau executarea acestor reguli si, in caz de necesitate, rezolva litigiile care apar in
societate.
Bn sens restrins si concret, statul este ansamblul autoritatilor publice care asigura
guvernarea.
'eseori in viata de toate zilele, cuvintul stat" e folosit si intr"un sens P mult mai restrins,
avindu"se in vedere nu intregul ansamblu de organe de guvernare, ci un organ concret, cum ar
fi, de exemplu, Parlamentul, /uvernul, 7urtea #uprema de Nustitie s.a.
'e aici notiunea de stat are doua semnificatii:
F societate, forma de convietuire a comunitatilor umane*
( putere, organizare ce dispune de un aparat coercitiv.
-stat, desemneaza -populatia,, care locuieste pe un( teritoriu distinct, organizata in asa
mod in care o anumita parte a ei are posibilitatea sa exercite in mod direct sau indirect un
control, operind cm valorile sociale (reale sau iluzorii), iar in caz de necesitate - apelind lai
"orta; acest control se ras"ringe la un domeniu, mai mult sau mai putin limitat, de activitate a
oamenilor
1.2. $nalizati di!ensiunile statului si interactiunea acestora.
1n viziunea noastra, statului contemporan ii sint caracteristice sase atribute, sau elemente, si
anume:
S #uterea publica
S #opulatia
S Teritoriul
S "laborarea si aplicarea dreptului
S Suveranitatea.
%. #uterea publica, element indispensabil, definitoriu al statului, adesea infatisata ca
unitate "politica si uridica", "coeziune politica" "legatura uridica si suveranitate" este acea
putere care ii da statului forma si caracterul propriu. )eritoriul ofera cadrul, populatia fur"
nizeaza substanta careia statul ii da forma sa.
*. #opulatia 'poporul, cetatenia). $ara populatie, puterea statala asupra unei colectivitati
umane ,de regula, o natiune- nu poate fi exercitata. intre stat si fiecare individ al colectivitatii
statale se stabilesc anumite relatii specifice, drepturi si obligatii reciproce cuprinse in statutul
cetateanului fiecarui stat. Puterea statului nu se limiteaza numai la cetatenii respectivi, ea se
exercita, intr"un mod specific, si asupra cetatenilor straini sau fara cetatenie aflati intr"o
anumita perioada de timp pe teritoriul respectivei tari.
+. Teritoriul. !l treilea element structural al statului este teritoriul, in sensulde spatiu
delimitat intr"un mod net, in limitele acestui teritoriu se organizeaza societatea statala,
.1
unitatile sale componente si se exercita puterea publica, suveranitatea si alte atribute fara de
care nu poate fi definit un stat.
,. "laborarea si aplicarea dreptului. Un alt atribut, rar intilnit in literatura uridica, este
elaborarea si aplicarea dreptului. 'reptul este instrumentul necesaral existentei si al dezvoltarii
statului, el este inerent oricarei puteri de stat. insocietatea prestatala dreptul nu a existat,
aparitia lui este indisolubil legata deaparitia statului.
<. Suveranitatea. )ermenul "suveranitate" este folosit pentru prima data cuprileul analizei
pe care a facut"o 7onstitutiei franceze din 1<=1 uristul francez7lermant )ennerre, definind"o
"libertatea colectiva a societatii". !utoritatea suprema (suprema potestas) cu care este inzestrat
statul se numeste suveranitate. 7a putere suprema recunoscuta statului, ea "implica
exclusivitatea competentei sale asupra teritoriului national si independenta in ordinea uridica
internationala" unde el nu este limitat decit prin propriile sale angaamente.
1.#. Evaluati organizarea politico4etatica a &epublicii 'oldova.
!sadar, suveranitatea poate fi privita sub un dublu aspect: extern si intern. 1ndependenta in
raport cu alte state, neatirnarea de orice alta putere exterioara este aspectulH extern. 'in punct
de vedere intern, este imperiul sau asupra teritoriului si asupra unei populatii. 7etatenia, adica
apartenenta " prin legatura uridica " la stat, naste datoria uridica generala de subordonare fata
de stat. #i nu numai pentru cetateni exista aceasta obligatie uridica, ci si pentru toti cei care
se afla, temporar sau definitiv, in subordonare fata de ordinea uridica a statului respectiv.
!sa cum viata organismului individual se afirma printr"o actiune continua de adaptare, de
reintegrare, de aparare contra elementelor nocive, tot astfel viata statului este o perpetua
reafirmare a propriei sale unitati, care tinde sa domine si sa armonizeze fortele convergente si
care actioneaza impotriva fortelor dez"agregatoare. 'aca statul nu ar avea o suprematie reala
asupra indivizilor care il compun, el ar inceta sa fie stat. #uveranitatea este inclusa in propria sa
natura.
in democratie insa suveranitatea, exercitata asupra cetatenilor, nu provine din afara, ci din
interior, ea fiind, de regula, un produs al vointei celor care se supun statului. #tatul trebuie sa
fie sinteza vointelor si a drepturilor individuale, sau, cum spune magistral /iorgio del >ecc0io,
el este "punctul ideal de convergenta al acestor drepturi, intr"o suprema expresie protestativa".
Subiectul 2. 5ocul si rolul ra!urii dreptului constitutional ca ra!ura de
drept in siste!ul dreptului.
2.1.escrieti locul si rolul ra!urii dreptului constitutional in siste!ul dreptului.
reptul constitutional apare in cadrul sistemului de drept intr"o dubla ipostaza: ca ramura de
drept si ca factor structurant al intregului sistem.7a ramura de drept, dreptul constitutional
reprezinta totalitateanormelor si institutiilor uridice care au ca obiect reglementarea
raporturilor sociale care iau nastere in procesul exercitarii puterii de stat.7a factor structurant in
sistemul de drept, dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea uridica din
celelalte ramuri ale dreptului, ii imprima un anumit continut si o anumita directie. 'reptul
constitutional apare ca factor structurant al intregului sistem de drept prin aceea ca normele ce
alcatuiesc celelalte ramuri ale dreptului trebuie sa fie conforme celor cuprinse in dreptul
constitutional si, mai presus de toate, sa fie conforme normelor cuprinse in 7onstitutie. )oate
normele cuprinse in 7onstitutie abroga ori modifica implicit normele cuprinse in alte acte
normative, daca si in masura in care acestea contravin dispozitiilor 7onstitutiei
72t priveste cel dint2i aspect obiectul dreptului constitutional, normele de drept
constitutionK reglementeaza cele mai importante relaXii sociale, adica acele relaXii fundamentale
..
ce apar in procesul instaurarii,."menXinerii si exercitari puterii. Este incontestabil ca relatiile
sociale privind instaurarea ( mentinerea puterii prezinta cea mai mare importanta pentru popor.
2.2.Stabiliti legatura ra!urii dreptului constitutional cu alte ra!uri de drept.
%elaXiile sociale sunt reglementate in, primul r2nd prin constitutie, legea pfundamentala a
statului, care se situeaza in fruntea sistemului de drept, din normele sale desprinz2ndu"se
principiile dupa care celelalte auri de drept reglementeaza in domeniilor lor de activitate.
'reptul constitutional este ramura principala in sistemul de drept. !ceasta structurY a
dreptului constitutional duce la doua consecinte An ce priveste dreptul.
J prima consecinta este urmarea faptului ca dreptul constitutional contine norme elaborate
in cadrul acelei activitati de realizare a puterii de stat care este o activitate de conducere, de
nivel superior tuturor ivitatilor de conducere. 7onstitutia, ca izvorul principal al dreptului
constitutional este in acelasi timp si izvor principal pentru intregul drept, cuprinz2nd
reglementari de cea mai mare generalitate, care An activitatea de instaurare, mentinere si
exercitare statalY a puterii, in toata complexitatea ei. 7onstitutia conXine printre alte
reglementari privind proprietatea, organele executive si reglementYrile udecatoresti. %elatiile
sociale din aceste domenii sunt apoi reglementate prin normele dreptului civil, dreptului
comercial. ;a o analiza profunda a corelatiei dintre 7onstitutie si ramurile dreptului vom
constata ca orice ramura de drept gaseste fundamentul uridic in normele din 7onstitutie. 'e
aici regula conformitatii normelor din celelalte ramuri ale dreptului
2.#.$rgu!entati locul deosebit al dreptului constitutional in siste!ul de drept.
:rice sistem presupune o ierar0izare a elementelor sale componente.#istemul de drept la fel
cunoaste o asemenea ierar0izare a ramurilor sale.Pentru a determina locul ramurii dreptului
constitutional in sistemul dreptului,trebuie sa tinem cont de doua aspecte: importanta relatiilor
sociale reglementate prin dreptul constitutional si valoarea formelor uridice, prin care vointa
detinatorilor puterii devine drept ,izvoarele de drept-. &ormele de drept constitutional
reglementeaza cele mai importante relatii sociale, relatiile ce apar in procesul instaurarii,
mentinerii si exercitarii puterii de stat. !stfel de relatii prezinta cea mai mare importanta pentru
popor. 'e aceea aceste relatii sociale s2nt reglementate de constitutie, legea fundamentala
a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de drept. 'in normele constitutiei se desprind
principiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor de activitate.
'reptul constitutional contine norme elaborate in cadrul activitatii de realizare a puterii de stat
care este o activitate de conducere la nivel superior celorlalte activitati de conducere.
7onstitutia, ca izvor principal al dreptului constitutional, este in acelasi timp izvorul principal
pentru intregul drept. :rice ramura de drept isi gaseste fundamentul uridic in normele din
constitutie. : modificare intervenita in dreptul constitutional impune modificari
corespunzatoare ale normelor din celelalte ramuri de drept care contin reglementari ale
acelorasi relatii sociale.'reptul constitutional este ramura principala in sistemul de drept.
.3
TEST nr. 6
Subiectul 1. Scopul, sarcinile, "unctiile statului. Caracteristica "unctionala a statelor
conte!porane.
1.1. %denti"icati scopul statului la di"erite etape de dezvoltare istorica.
;a fiecare etapa de dezvoltare istorica scopul statului poate sa fie nu intotdeauna acelasi.
El evolueaza in functie de valorile sociale ale colectivitatii. ;a toate etapele de dezvoltare
istorica statul este c0emat sa apere orinduirea respectiva. Prin insasi scopul statului acesta isi
propune ca in diferite perioade a ierar0iza si structura principalele organe statale si sa acorde o
importanta deosebita dr"lor si lib"lor cetatenilor doarece poporul este nucleul unei celule
denumite stat. #copul statului la diferite etape poate fi atins doar prin prezenta unei puteri solide
si eficiente de a diria politica economica,sociala,culturala intru dezvoltarea si prosperitatea
statului.
1.2.Stabiliti legaturile scopului cu sarcinile si "unctiile statului.
#copul statului este ceea ce el isi doreste sa infaptuiasca.#copul statului poate fi proclamat
oficial in 7onstitutie sau poate sa rezulte din continutul acesteia.7onstitutia nu prevede expres
care este scopul statului insa acesta poate fi dedus din dispozitiile acesteia. 1n functie de scopul
urmarit de stat acesta isi propune realizarea unor sarcini in diverse domenii precum economic
,politic ,social ,ideologic.:data cu realizarea sarcinilor propuse de catre stat se va atinge si
scopul urmarit. Prin urmare sarcinile propuse de stat pot fi realizate doar prin intermediul
oraganelor sale care odata constituite vor trebui sa indeplineasca careva functii. 'e obicei
functiile statului sint definite ca directiile fundamentale ale activitatii statului prin care acesta
isi manifesta esenta. !ctivitatea complexa a statului determina diversitatea functiilor pe care
trebuie sa le indeplineasca si anume functiile interne si externe. $unctiile interne exprima
politica interna a statului pentru realizarea principalelor sarcini privind viata societatii si a
statului. $unctiile externe constau in politica statala in diferite domenii cu alte state intru
consolidarea si sc0imb de experienta,cultura etc.
1n activitatea sa complexa statul isi propune careva scopuri de indeplinit respectiv el va
atribui careva sarcini organelor competente pZu atingerea scopului.
7eea ce tine de legatura scopului cu functiile statului prin indeplinirea functiilor de catre
autoritatile statale se va realiza si promova politica statului in diferite domenii. $unctiile statului
sunt legislativa , executiva si udecatoreasca respectiv doar cele trei puteri sunt competente de
a indeplini functiile date consfintite in legea suprema a statului [ 7onstitutie.
1.#.Evaluati scopul, sarcinile si "unctiile statului &epublica 'oldova la etapa
conte!porana.
!rt.1 alin.3 7onstitutie statueaza ca [ %9 este un stat de drept, democratic. #tat de drept si
democratic nu reflecta o realitate obiectiva ci trebuie si se poate de interpretat ca obiective
strategice spre care tinde statul nostru. Prin urmare aceste dispozitii constituie scopul suprem al
statului moldovenesc.%ealitatea obiectiva ne determina sa evidentiem si alte scopuri printre
care [ consolidarea statalitatii %9 [ fundamentarea bazelor legale de functionarea a statului.
Pentru atingerea obiectivelor sau scopurilor evidentiate se impune antrenarea intregii societati
intr"o activitate de perspectiva prin avansarea unor sarcini economice , politice, sociale ,
ideologice.
#arcina economica principala in %9 este conform art.1.67onstituite alin.,1-" Economia
%9 este o economie de piata , de orientare sociala bazata pe proprietatea privata si publica,
antrenate in concurenta libera. #arcina politica principala este determinata de realitatea cu care
se confrunta statul nostru. #arcina sociala principala este stipulata in art.4< alin17onstitutie"
stat treb sa ia masuri pZu ca fiecare cetatean sa duca un mod de trai decent , care sa"i asigure
sanatatea si bunastarea familiei sale cuprinzind 0rana, locuinta, ingriirea medical precum si
.4
serviciile necesare. #arcina ideologica consta in recunoasterea reala si nu formala a demnitatii
umane , a respectarii dr"lor omului etc.
Pentru indeplinirea acestor sarcini statul trebuie sa desfasoare activitate eficienta in diverse
domenii. !ceste activitati multilaterale ii sunt subordonate functiile statului.
$unctiile interne ale statului sunt" f"tia economico"organizatorica, f"tia educativ"culturala, f"
tia de mentinere a ordinii legale in societate, "f"tia de respectare a dr"lor si lib"lor fundamentale
ale om. $unctiile externe ale statului sunt" f"tia de aparare a stat, f"tia de mentinere a pacii
mondiale, f"tia de colaborare si consolidare cu statele lumii, f"tia de integrare europeana si
mondiala.
Subiectul 2. ezvoltarea stiintei dreptului constitutional.
2.1.%denti"icati /distingeti0 etapele principale si directiile de dezvoltarea stiintei
dreptului constitutional in lu!e si in &epublica 'oldova.
&otiunea de drept constitutional" a aparut la sf2rsitul sec al C>111"lea, dupa ce curentul
revolutionar dezlantuit in 1<D= a dus la elaborarea primelor constitutii scrise pe continentul
european. &evoia de a studia sistematic aceste constitutii a facut sa se nasca o disciplina
uridica noua:dreptul constitutional.&otiunea de dreptconstitutional s"a nascut in 1talia"prima
catedra de drept constitutionalapare la $errara in 1<=6. 1n tarile rom2ne 1D3<, studiul
constitutiei s"a facut la inceput, ca si in $ranta,reunit cu dreptul administrativ, sub denumirea de
drept public" si mai apoi in 1D64 apare &otiunea de drept constitutional" 'upa instaurarea
dictaturii comuniste in %om2nia, notiunea de drept constitutional" a fost inlocuita cu
denumirea drept de stat". #ituatia s"a sc0imbat dupa .. decembrie 1=D=, c2nd in programele
facultatilor de drept din %om2nia a aparut denumirea de 'rept constitutional si institutii
politice"
2.2.Co!parati etapa sovietica si post 4 sovietica de dezvoltare a stiintei dreptului
constitutional in &epublica 'oldova.
1n %epublica 9oldova, p2na la declararea suveranitatii si independentei statale, stiinta
dreptului constitutional practic nu recunostea orientarile doctrinelor occidentale de drept
constitutional. in aceasta perioada stiinta dreptului constitutional s"a limitat mai mult la
proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prisma reglementarilor
uridice. 'reptul de stat sovietic ,foarte rar drept constitutional- era recunoscuta ca ramura de
drept fundamentala, ramura ce contine dispozitii si prevederi pentru alte ramuri de drept. Un
eveniment important il constituie editarea in anul 1=<5 a manualului 'rept constitutional
sovietic" elaborat de catre uristii din #anct"Petersburg.7u toate acestea, comisia superioara de
atestare din U%## pastreaza
specialitatea 'rept de stat si administrarea". incep2nd cu anul 1=D5 ia amploare procesul de
renovare si perfectionare a relatiilor sociale, economice si politice. #2nt intemeiate teorii
constitutionale noi influentate de curentele social"democratice contemporane. in %epublica
9oldova este utilizata pe larg notiunea de drept constitutional".
2.#.$rgu!entati directiile principale de dezvoltare a stiintei dreptului constitutional in
&epublica 'oldova la etapa actuala.
;a etapa actuala dreptul constitutional este ramura fundamentala in sistemul de drept al
%epublicii 9oldova.
.5
TEST nr. 7
Subiectul 1. 5egitatile dezvoltarii istorice a statului si dreptului. Tipul istoric de stat si drept.
Caracteristica dreptului si statului la di"erite etape de dezvoltare istorica.
1.1.e"initi legitatea si rolul legitatilor in procesul de dezvoltare a "eno!enului social.
5E,%T8TE$ [ reprezinta o insusire a fenomenelor de a se desfasura in conformitate cu
anumite legi ,obiective-* ansamblul legilor din natura, din societate si din g2ndire.
%olul legitatilor in procesul de dezvoltare a fenomenului social este determinat de faptul ca
datorita acestora e posibila insusirea fenomenului social de a se desfasura in conformitate cu
anumite legi, obiective.
1.2.eter!inati legitatile concrete de dezvoltare istorica a statului si dreptului.
:data aparut, dreptul ca si statul nu ramine imobil, ci se dezvolta, se modifica. 'reptul si statul e
supus unui flux continuu. &ormele uridice ramin in vigoare un timp oarecare, apoi sint inlocuite cu
altele. !ceasta reinnoire continua a dreptului depinde, in mare masura, de faptul ca dreptul e un
produs al spiritului uman. 'upa cum spiritul uman se dezvolta, ridicindu"se de la stari inferioare la
stari superioare de constiinta si activitate, tot asa se dezvolta si dreptul. !flindu"se in strinsa legatura
cu alte fenomene sociale, dreptul reactioneaza, intr"o masura mai mare sau mai mica, la toate
sc0imbarile ce au loc in cadrul acestor fenomene.
*a caracteristica evolutiei dreptului putem evidentia urmatoarele trasaturi principale ale acestui
proces:
1. Evolutia dreptului reprezinta o trecere de la elaborarea spontana,
inconstienta, la elaborarea deliberata, constienta a lui.
.. )ot mai pronuntat are loc trecerea de la particularitate la universalitate
a dreptului, adica in dreptul fiecarui popor tot mai frecvent intilnim
norme ce tin de interes general uman. !ceasta se refera mai mult la
normele uridice ce reglementeaza drepturile si libertatile omului.
3. Evolutia dreptului reprezinta o trecere de la motive psi0olologice
inferioare la motive superioare. 'aca la inceput dreptul se naste
din impulsuri imediate, instinctive cum ar fi, de exemplu, frica de
pericol si de necunoscut, la etapele mai avansate tot mai mult se
evidentiaza motivele argumentate din punct de vedere stiintific.
4. 1deologiei primitive si, deseori, inutila a dreptului i s"a substituit
ideologia unui drept pozitiv aflat intr"un neincetat progres social.
7a si in cazul statului, pentru descrierea procesului istoric si al starii de dezvoltare a dreptului se
evidentiaza diverse modalitati de abordare a problemei. 7ert este una: &ici o norma nu ramine
nesc0imbata in timp si in spatiu* toate sint variabile si contingente ... 1storismul nu este decit unul
dintre aspectele marii miscari nationaliste ..., iar in urma lui va ramine aceasta idee ca nu va mai
putea exista un drept care sa fie comun tuturor natiunilor.
1.#.*or!ulati tipurile istorice de stat si drept vis4a4vis de statul si siste!ul dreptului
&epublicii 'oldova.
Conceptul liberal)juridic de tipiare a statului si dreptului
;a baza oricarei tipologii a statului si dreptului intotdeauna sint puse anumite concepte despre
stat si drept, o anumita modalitate de interpretare a esentei statului si dreptului, a rolului lor in
societate. 7um sint interpretate statul si dreptul, asa va fi si tipologia lor. &u are sens nici
tipologie, daca ne vom abstractiza, distanta de destinatia sociala a statului si dreptului.
7onform conceptului liberal"uridic, tipurile istorice de stat si drept sint formele istorice
principale de recunoastere si de organizare a libertatii oamenilor exprimate prin etapele de
progresare a libertatii.
.
.6
'escompunerea sclaviei, ca urmare a revoltelor sclavilor, importante sc0imbari, in privinta
raporturilor economice si sociale, prefigureaza statul si dreptul de tip de casta sau pe stari.
Progresul libertatii oamenilor consta in faptul ca criteriul etnic al libertatii cedeaza criteriului de
casta sau pe stari. ;a aceasta etapa sclavia dispare si, ca urmare, sub aspectul formal, toti sint
liberi, insa masura libertatii poarta un caracter de limitari si privilegii de casta.
1n conditiile statului si dreptului de tip de casta, fiecare e subiect al statului si dreptului in
calitate de membru al unei caste, stari. Egalitatea oamenilor din cadrul unei stari se imbina cu
inegalitatea statutului uridic al diferitelor caste, stari, cu inegalitatea membrilor acestora.
1n deceniul al cincilea al secolului al C>11"lea, in !nglia s"a desfasurat revolutia
burg0eza.!ceasta pune inceputul trecerii de la statul si dreptul de tip casta, pe stari, la statul si
dreptul de tip individualist. 1n conditiile unui asemenea tip istoric de stat si drept, omul apare in
calitate de subiect al statului si dreptului ca persoana politica autonoma ,ca cetatean- si nu ca
membru al unui etnos sau casta. : asemenea individualizare a oamenilor in calitate de subiecti ai
statului si dreptului are loc ca urmare a procesului de depasire a impartirii pe caste, formarii
societatii civile, nepolitice si evidentierii accentuate a vietii private si vietii politice. #tatul
contemporan este un stat de drept. !cesta e un stat si drept de tip umanitar si de drept. 1n
conditiile unui asemenea tip istoric de stat si de drept, fiecare om ,si lucrul acesta e recunoscut
oficial de stat si drept- este subiect al unor drepturi si libertati inalienabile.
1ntru"un asemenea tip istoric de stat si drept mai continua sa se pastreze deosebirile dintre
drepturile omului si drepturile cetateanului, deosebirea omului"cetatean de omul"necetatean
,cetatean strain, apatrid-.
)ipurile istorice de stat si drept evidentiate mai sus " statul si dreptul " etnic, statul si dreptul de
tip de casta ,stari-, statul si dreptul de tip individualis, statul si dreptul de tip umanitar si de drept
" constituie etape istorice de dezvoltare a libertatii umane. 'ezvoltarea continua a libertatii in
viitor va genera noi tipuri istorice de stat si drept.
Subiectul 2. Corelatia stiintei dreptului constitutional cu alte stiinte.
2.1 %denti"icati stiintele cu care interactioneaza dreptul constitutional.
+tiinXele cu care interacXioneazY dreptul constituXional sunt:
" 'reptul constitutional si politologia.
" 'reptul constitutional si dreptul public.
2.2 Caracterizati legatura stiintei dreptului constitutional cu alte stiinte juridice.
'reptul constitutional si poiitologia. 'upa cum spuneam, dreptul constitutional studiaza
fenomene, raporturi politico"uridice, care, cel putin partial, formeaza obiectul de studiu si al
altor "stiinte, al politologiei indeosebi. !cest fapt face necesara clarificarea problemelor pe care
le ridicY determinarea obiectului lor, reliefarea elementelor lor comune, dar, mai ales, al
specificului fiecaruia din ele.
+tiintele politice formeaza sistemul de guvernam2nt, institutiile politice prin prisma modului
de organizare reala si exercitare efectiva a puterii politice, pe c2nd obiectul dreptului
constitutional il formeaza doar normele uridice care urmaresc sa dea forma, sa fixeze si
reglementeze organizarea si functionarea procesului politic.
Bn ce priveste cea de a doua orientare, trebuie aratat faptul ca at2t in doctrina statelor din
rasaritul si centrul Europei c2t si in cea \ :ccident se constata o tendinta de apropiere a celor
doua stiinte, prin transformarea, in primul r2nd, a conceptiei privind obiectul dreptului
constitutional, acesta nemaifiind considerat doar o sireta a Ffirmelor, ci o stiinta ce isi extinde
preocuparea si asupra funcXionarii reale mecanismelor politice si guvernamentale. #cot2ndu"se
.<
in evident elementele comune celor doua stiinte, uneori se aunge la contopirea lor. !stfel, s"a
considerat ca obiectul stiintei politice nu se limiteaza la stat, aungH2ndu"se la concluzia ca
dreptul constitutional sau dreptul public in genere are un caracter particular in raport cu prima.
#au, din contra, dreptul public este disciplina suverana, stiinta politica fiind" apreciata ca
auxiliara. .
'ar exista si o a treia pozitie referitoare la raportul dintre stiinta politica si dreptul
constitutional care se plaseaza mult mai aproape de adevar. Este pozitia acelora care considera
ca fiecare dintre cele doua stiinte isi are obiectul sau de studiu si mai ales metoda sa, dar ca
intre ele exista nenumarate puncte de interferenta. #"a aratat, astfel, ca deosebirea dintre ele este
marcanta, put2ndu"se trasa o linie, o granita, in acest sens, in literatura franceza de specialitate
s"a precizat ca "stiinta normativa, dreptul constitutional se bazeaza pe im sistem de reguli
obligatorii si sanctionate. El poate fi legat cum se stie de regula uridica, adica de supunerea
guvernantilor si guvernatilor fata de drept, in sc0imb, stiinta politica, stiinta descriptiva, are ca
ambitie faptul de a da socoteala de viata reala a societatii. "Ea se apropie de autenticitatea
fenomenelor politice". Pentru a ilustra raporturile dintre cele doua stiinte, se recurge la o
comparatie, spun2ndu"se cfi dreptul constitutional este un regizor, iar stiinta politica o
companie de actori intre care se instaureaza o colaborare.
2.# Evaluati si argu!entati corelatia stiintei dreptului constitutional cu alte stiinte sociale.
Bn literatura de specialitate din tara noastra, in urma unor cautari de decenii, s"au facut progrese
considerabile in stabilirea c2t mai exacta a obiectului politologiei si a determinarii granitei care
o desparte de dreptul constitutional. 'ificultatea a constat indeosebi in aceea ca institutiile
politice au fost considerate concomitent obiect de studiu pentru ambele stiinte.
Politologia are o sfera de cuprindere. mai larga dec2t dreptul constitutional. !ceasta analizeaza
fenomenele politice in ansamblul lor, toate laturile " ideologice si psi0ologice, relationale,
institutionale si normative ale suprastructurii politice " pe c2nd dreptul constitutional analizeaza
indeosebi normele si institutiile politice, cele prin car.W se exercita puterea de stat a poporului.
!v2nd ca obiect relatiile prin care se exercita puterea in stat si normele care le reglementeaza,
dreptul constitutional nu"si extinde sfera si asupra laturilor psi0ologice ale fenomenelor
politice, dupa cum nu"si extinde sfera nici asupra tuturor institutiilor politice, las2nd, de
asemenea in. afara preocuparilor sale multe aspecte ale acestora. Pe de alta parte, si metoda de
cercetare difera. !stfel, institutiile politice sunt analizate de dreptul constitutionale indeosebi
din punct de vedere al modului in care sunt reglementate uridiceste, iar politologia mai ales din
perspectiva modului de organizare reala si de exercitare efectiva a sarcinilor, a atributiilor ce le
sunt specifice.&efiind confundabile cele doua discipline stiintifice au multe puncte comune
determinate mai ales de sarcinile ce le au in domeniul "indrumarii" procesului organizarii si
realizarii conducerii societatii.
.D
TEST95 :
Subiectul 1. *or!ele si tipurile istorice ale statului.
1.1.%denti"icati "or! a statului si ele!entele de structura ale acestuia.
1n doctrina uridica s"a inradacinat conceptul conform caruia forma de stat reprezinta o
categorie complexa, care desemneaza modul de organizare al continutului puterii, structura
interna si externa a acestui continut.
;aturi componente, elemente constitutive ale formei de stat sint:
a) "orma de guvernamint;
b) "orma de organizare statala (structura de stat);
c) regimul politic.
Forma de guvernamint desemneaza modul de formare si organizare a organelor
statului, atributiile care revin lor, caracteristicile si principiile care stau la baza raporturilor
dintre acestea, in special dintre organul legiuitor si organele executive, inclusiv seful
statului."
1
Structura de stat desemneaza organizarea puterii de stat in anumite limite spatiale,
adica pe un anumit teritoriu, raporturile specifice ce se constituie intre elementele,
alcatuitoare ale ansamblului statal, precum si legaturile specifice dintre intreg" si partile"
lui componente.
$egimul politic reprezinta ansamblul metodelor, miloacelor, procedeelor de infaptuire
a puterii, a relatiilor existente intre elementele ce alcatuiesc sistemul social"politic, relevind
mai ales masura consacrarii si garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale cetatenesti.
.
$orma statului, indiferent de modalitatea sa de manifestare ,forma de guvernamint,
forma de organizare statala, regimul politic-, sau de exprimare intotdeauna este indisolubil
legata de puterea de stat, de manifestarea acesteia la un anumit tip istoric de stat. 'in aceste
considerente, mentionam faptul ca fiecare element constitutiv, latura componenta a formei de
stat are insemnatate teoretica si practica doar in cazul, cind e cercetata prin prisma spatio"
temporala a existentei sale.
1.2.eter!inati legitatile concrete de dezvoltare istorica a statului si dreptului. :data
aparut, dreptul ca si statul nu ramine imobil, ci se dezvolta, se modifica. 'reptul si statul e supus
unui flux continuu. &ormele uridice ramin in vigoare un timp oarecare, apoi sint inlocuite cu
altele. !ceasta reinnoire continua a dreptului depinde, in mare masura, de faptul ca dreptul e un
produs al spiritului uman. 'upa cum spiritul uman se dezvolta, ridicindu"se de la stari inferioare
la stari superioare de constiinta si activitate, tot asa se dezvolta si dreptul. !flindu"se in strinsa
legatura cu alte fenomene sociale, dreptul reactioneaza, intr"o masura mai mare sau mai mica, la
toate sc0imbarile ce au loc in cadrul acestor fenomene.
*a caracteristica evolutiei dreptului putem evidentia urmatoarele trasaturi principale ale
acestui proces:
1. Evolutia dreptului reprezinta o trecere de la elaborarea spontana,
inconstienta, la elaborarea deliberata, constienta a lui.
.. )ot mai pronuntat are loc trecerea de la particularitate la universalitate
a dreptului, adica in dreptul fiecarui popor tot mai frecvent intilnim
norme ce tin de interes general uman. !ceasta se refera mai mult la
normele uridice ce reglementeaza drepturile si libertatile omului.
3. Evolutia dreptului reprezinta o trecere de la motive psi0olologice
inferioare la motive superioare. 'aca la inceput dreptul se naste
din impulsuri imediate, instinctive cum ar fi, de exemplu, frica de
.=
pericol si de necunoscut, la etapele mai avansate tot mai mult se
evidentiaza motivele argumentate din punct de vedere stiintific.
4. 1deologiei primitive si, deseori, inutila a dreptului i s"a substituit
ideologia unui drept pozitiv aflat intr"un neincetat progres social.
7a si in cazul statului, pentru descrierea procesului istoric si al starii de dezvoltare a
dreptului se evidentiaza diverse modalitati de abordare a problemei. 7ert este una: &ici o norma
nu ramine nesc0imbata in timp si in spatiu* toate sint variabile si contingente.
'in cele spuse, rezulta ca fiecare pas in progresul social genereaza noi forme de
organizare sociala, noi forme de reglementare normativa a relatiilor sociale. !stfel, dupa lungi
vicisitudini si grele incercari cind mecanismul societatii antice nu mai poate face fata noilor
probleme ale vietii el cedeaza locul societatii medievale care dezlantuie noi izvoare de energie
sociala. >orbind despre evolutia continua a dreptului nu trebuie de inteles ca evolutia reprezinta o
sc0imbare absoluta. 7a si oricaror altor fenomene, dreptului ii sint specifice si anumite elemente
constante. Printre aceste elemente constante putem numi:
a) un anumit respect al personalitatii umane;
b) o anumita limitare a libertatii individuale.
1.#.Esti!ati interactiunea "or!ei si a tipului istoric de stat la di"erite etape de
dezvoltare istorica.
.onceptii antice
Primele incercari de tipizare a statului apartin ginditorilor antici. #ocrate, !ristotel,
Platon, 7iceron au divizat diferitele forme ale statului in . categorii/ juste si injuste. ;a
categoria statelor uste ei atribuiau acele state unde puterea se exercita in baza legilor si a
intereselor generale. ;a categoria cea dea doua categorie " statele in care puterea nu se
spriina pe legi si serveste intereselor guvernantilor.
'upa Platon, din state juste fac parte: monar0ia legala* aristocratia ,in baza legii
guverneaza o grupa de persoane-* democratia legala ,in baza legii guverneaza poporul
demos-.
in state injuste fac parte: tirania ,puterea ilicita a unuia-* oligar0ia ,guvernarea in
afara legii a unei minoritati-* democratia ilicita ,puterea poporului ce nu se spriina pe legi-.
Conceptul !ormatiunii spirituale
$orme de incarnare a spiritului universal", in viziunea Tegeliana, sint patru imparatii
istorice universale: orientala, romana, germana.
7u sc0imbarea acestor imparatii universale ,formatiuni ale spiritului universal- are loc
sc0imbarea respectiva a formelor statului: imparatiei orientale ii corespunde teocratia
,libertatea unuia " guvernantului suprem-* imparatiilor grecesti si romane " democratia sau
aristocratia ,libertatea unora, adica a unei parti a populatiei-* imparatiei germane " monar0ia
erei noi cu un sistem reprezentativ ,libertatea tuturor-.
!stfel, tipologia 0egeliana a statului si dreptului e constituita in baza conceptului sau
privind dezvoltarea si sc0imbarea in istoria universala a diferitelor formatiuni ,imparatii,
lumi- social " spirituale, ce reprezinta in sine trepte de exercitare a ratiunii si libertatii, carora
le corespund anumite tipuri ,forme- de stat: teocratia, democratia sau aristocratia, monar0ia
constitutionala.
Conceptul marxist- conceptul !ormatiunii social)economice
3J
7onform acestui concept, intreaga istorie de dezvoltare a societatii poate fi impartita
in cinci formatiuni social"economice: formatiunea prestatala ,primitiva-, formatiunea
sclavagista, formatiunea feudala
<
formatiunea capitalista si formatiunea comunista.
$ormatiunilor social" economice antagoniste ,sclavagiste, feudale,capitaliste- bazate pe
proprietatea privata si clase antagoniste, le corespund trei tipuri istorice de stat si drept:
sclavagist, feudal, capitalist, in ceea ce priveste formatiunea comunista I. 9arx sustinea ca
statul si dreptul vor exista temporar, doar la prima faza a acesteia, adica in socialism, in
viziunea lui I. 9arx statul acestei perioade era un #tat al dictaturii proletariatului iar dreptul
era considerat un drept burg0ez", care ar avea ca scop reglentarea muncii si consumului.
'in cele spuse rezulta ca statul si dreptul socialist au fost interpretate doar ca fenomene
provizorii, de tranzitie. Printr"o asemenea formula marxista s"a ignorat un fapt real al istoriei
universale, ca libertatea omului apare si se dezvolta anume in formele respective ale statului si
dreptului. 'ezvoltarea reala si sc0imbul tipurilor istorice de stat si drept ,de la cele timpurii
pina in prezent- denota ,in ciuda conceptului si aprecierilor marxiste- progresul libertatii
omului si nu progresul violentei.
Tipiarea statelor in dependenta de ideea libertatii politice
+ asemenea clasi"icare a statel1r pr1pi2e juristul austriac smencani-34)* autorul cu o
contributie titanica in dezvoltarea gindirii uridice Tans
en ,1DD1"1=<3-. Tans Ielsen considera ca statele ar putea fi atribuite 5 S: ua tipuri
istorice: democratice si autocratice.
Subiectul 2. &aporturile de drept constitutional si subiectele raportului
juridic constitutional.
2.1.e"initi notiunea raportului de drept constitutional si notiunea subiectelor
raportului juridic constitutional.
%aport de drept constitutional [ reprezinta o grupa de raporturi sociale stabilite in procesul
instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat, ele sint reglementate de normele dreptului
constitutional.
#ubiecte ale raporturilor de drept constitutional sunt [ oamenii luati individual sau grupati in
forme organizate. Unul dintre subiecte este totdeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un
orga reprezentativ si aceste subiecte actioneaza in mod necesar intr"un raport uridic aparut in
activitatea de instaurare , mentinere si exercitare a puterii de stat.
2.2.Enu!erati subiectele raporturilor de drept constitutional si clasi"icati raporturile
de drept constitutional.
%aporturile uridice de drept se clasifica in . tipuri [ individuale si colective. #ubiectii
individuali sunt cetatenii, strainii, si apatrizii. 7olective sunt [ poporul , statul, organele
statului, formatiunile social"politice.
#ubiectii individuali [ cetatenii pot aparea in asemenea posturi [ ca p.f. in cazul raporturilo
pZu realizarea dr"lor fundamentale* " ca persoane investite cu anumite demnitati sau functii intr"
un organ de stat,deputat, senator- in raporturi de reprezentare* " organizati pe circumscriptii
electorale in cazul alegerilor de deputati, senatori, sefului de stat. #trainii si apatrizii sint
subiecte ale raporturilor de drept constitutional in raporturile ce se nasc cu privire la acordarea
cetateniei sau azilului politic.
Poporul [ art.. 7onstituie alin1: suveranitatea nationala apartine poporului %9, care o
exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative,in formele stabilite prin 7onstitutie@@.
Poporul concentreaza in mainele sale intreaga putere si are dreptul sa decida asupra sortii sale.
31
#tatul " participa in calitate de subiect al raporturilor uridice constitutionale atit in calitate
de raport uridic intern cit si extern. #tatul poate fi ca subiect direct sau reprezentat de organele
sale.
:rganele statului ,autoritatile publice- [ organele legiuitoare sint subiecte ale dr
constitutional cu conditia ca raporturile uridice la care participa sa fie de drept constitutional.
7elelalte autoritati ale statului,executiva,udecatoreasca- pot fi subiecte ale raporturilor de drept
constitutional numai daca participa la un raport uridic in care celalalt subiect este poporul,
statul sau organele legiuitoare si daca raportul se naste in timpul instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii de stat. :rganele interne ale Parlamentului,Liroul permanent,comisiile
parlamentare,grupurile parlamentare- pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional
atunci cind indeplinesc unele atributii de propunere, avizare si control.
Partidele , formatiunile politice , alte organizatii [ sunt subiecte ale raporturilor de drept
constitutional ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare. Ele au dreptul
de a propune candidati la alegeri.
2.#.*or!ulati /identi"icati0 particularitatile raporturilor de drept constitutional.
%aporturile de drept constitutional sunt acele raporturi sociale stabilite in procesul
instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat fiind reglementate de normele
dr.constitutional.
7a o prima particularitate a raportului de drept constitutional o constituie faptul prezentii
subiectilor speciali participanti la astfel de raporturi.
: alta particularitate ar fi ca raportul respectiv sa fie reglementat de normele dreptului
constitutional precum si in cadrul procesului de instaurarea, mentinere si exercitare a puterii de
stat. 'e asemenea se mentioneaza ca 7onstitutia cuprinde doar norme de drept constitutional.
Prin urmare aungem la concluzia precum ca in obiectul dreptului constitutional sint cuprinse .
categorii de relatii: " relatii cu o dubla natura uridica, raporturile care fiind reglementate si de
alte ramuri de drept sint reglementate in acelas timp si de catre 7onstitutie, devenind astfel si
raport de drept constituttional* " relatii specifice dreptului constitutional formeaza obiectul de
reglementare doar pentru normele de drept constitutional.
3.
Testul 1(
Subiectul 1. Caracteristica generala a dreptului.
1.1.e"initi dreptul ca "eno!en social si trasaturile acestuia.
reptul ca "eno!en social reprezinta ansamblul normelor si regulilor cu caracter obligatoriu,
legiferate de puterea de stat, in virtutea carora este impusa ordinea sociala si asigurata
legitimitatea relatiilor si actiunilor umane. 1mportanta d. ca "eno!en socialrezida atit in rolul
sau ca institutie fundamentala a societatii care faciliteaza predictibilitatea si controlul normativ
al comportamentelor, prin impunerea unui sistem de drepturi si obligatii permanente, cit si in
caracterul legilor de a reprezenta modele ideale de conduita, constituite in reguli obligatorii, cu
caracter etatic. 7aracterul etatic evidentiaza principala diferenta care exista intre legea uridica
si cutuma: in timp ce prima este emisa in virtutea autoritatii statale, cea de a doua este
consacrata de constanta raditiei.

1.2.$rgu!entati utilitatea principiilor dreptului.
6tilitatea teoretica. .tilitatea teoretica a principiilor dreptului rezida din aportul lor la opera de
creare a dreptului. !cest rol este exercitat sub influenta traditiei si inovatiei.
Traditia, din insasi sensul ei, presupune o mostenire de obiceiuri, datini, credinte care se transmit din
generatie in generatie si constituie o trasatura specifica a unui popor. !stfel, ea apare ca o constanta
a unui popor, ce nu poate fi negliata in nici un domeniu de activitate sociala, inclusiv, in cea de
creare a dreptului. 7unoscind principiile dreptului, stim ce vrem si putem aunge unde ne"am
propus". Principiile directioneaza activitatea legiuitorului si asigura o continuitate in evolutia
dreptului, o stabilitate relativa a acestuia.
/novatia ,noutate, sc0imbare, prefacere- asigura transformarea permanenta a dreptului conform
noilor cerinte sociale. Principiile dreptului devin puncte de plecare, de referinta, de spriin in
modificarea sistemului dreptului.
Utilitatea teoretica a principiilor generale ale dreptului rezulta si din faptul ca ele stau la baza
principiilor de ramura si a celor interramurale.
.tilitatea practica. Utilitatea practica a principiilor dreptului rezulta din urmatoarele idei:
principiile generale ale dreptului sint ivoare creatoare ale drep
tului. 7ontinutul normelor uridice este determinat de principiile
generale ale dreptului*
principiile generale ale dreptului impun sa sefaca dreptate", sa
biruiasca ustitia", nimeni sa nu fie favorizat, pentru ca nimeni nu
este mai presus de lege", toti sint egali dupa lege si in fata legii"
etc.*
principiile dreptului privesc omul, libertatea si demnitatea lui, in
clusiv apararea acestor drepturi organizata prin stat*
in cazuri determinate, principiile dreptului tin loc de norme de re
glementare. !tunci cind, intr"o cauza legea tace, udecatorul solu
tioneaza cauza in temeiul principiilor generale ale dreptului.
1.#.Esti!ati "unctiile dreptului in &epublica 'oldova.
$unctiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a elementelor
sale constitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui ec0ilibru dintre
interesele personale si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful ordinii si
ustitiei.
33
7onsideram ca la functiile principale ale dreptului se atribuie urmatoarele:
Functia de institutionaliare juridica a organiarii social)politice
#e manifesta prin faptul ca dreptul, prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor
publice ale statului, atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a
celor trei puteri dintr"un stat: puterilor legislativa, executiva si udecatoreasca.
1nsemnatatea acestei functii rezulta si din faptul ca prin intermediul dreptului sint consfintite
principiile care guverneaza organizarea politico"etatica a %epublicii 9oldova, cum ar fi:
#uveranitatea poporului* exercitarea suveranitatii poporului prin reprezentantii sai si prin
referendum* pluralismul politic* principiul separatiei puterilor in stat* principiul autonomiei
locale si al descentralizarii* orientarea intregului proces de organizare politico"etatica in directia
atingerii scopurilor ce reies din interpretarea 7onstitutiei %epublicii 9oldova si a documentelor
politico"ideologice care au stat la baza adoptarii ei* principiul statului de drept.
Functia de conservare, aparare si garantare a valorilor !undamentale ale
societatii
!bordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in evidenta acele valori pe care
societatea data le promoveaza, le ia sub controlul sau strict pentru a fi promovate.
&u putem trece cu vederea nici faptul ca 7onstitutia %epublicii 9oldova, de asemenea,
evidentiaza o serie de valori, ridicindu"le la rang de valori supreme. !stfel, alin. ,3- al art. l al
7onstitutiei proclama: %epublica 9oldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile lui, libera devoltare a personalitatii umane, dreptatea si
pluralismul politic repreinta valori supreme si sint garantate( ,subl. ne apartine " aut.-.
Functia normativa
!ceasta functie deriva din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de conduita tip
prescrisa prin normele uridice. #ubliniind prin normele uridice modalitatea de comportare a
organelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp, verifica in ce masura
acest comportament prescris se realizeaza in practica. E important ca normativi tatea uridica sa fie
completata cu normativitatea sociala.
Functia in!ormativa
%eflectind realitatea in normele uridice se acumuleaza cunostinte despre viata multilaterala a
societatii, despre problemele stringente ale societatii.
'reptul concentreaza in sine sc0imbarile ce au loc in societate. )inind cont de normele uridice
in vigoare, putem trage concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale si de stat, structura
politica a societatii, caracterul relatiilor economice, nivelul de democratizare a societatii etc. 7a
urmare, din normele uridice putem culege o informatie ampla despre societatea data la acea sau alta
etapa de dezvoltare.
Functia educativa
!doptind normele uridice statul, asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spirituale si
pune la dispozitia oamenilor o serie de miloace culturale si spirituale prin intermediul carora se
realizeaza educatia. 'reptul, prin normele sale, ocroteste valorile spirituale si culturale care sint
legate nemilocit de functionarea normala a mecanismelor sociale.
Subiectul 2. +otiunea si esenta constitutiei.
2.1.e"initi notiunea constitutiei si deter!inati trasaturile principale ale ei.
7onstitutia [ act uridic fundamental ce este alcatuit dintr"un sistem de norme cu forta
uridica suprema , norme care reglementeaza relatiile sociale din domeniul instituirii si
exercitarii puterii de stat, stabilind in acelas timp limitele acestei puteri, dr"le si lib"le
34
fundamentale ale cetatenilor. Ea reprezinta acel act uridic prin care se reglementeaza
organizarea societatii in stat. )rasaturile principale constau in superioritatea 7onstitutiei fata de
alte legi interne, modul de adoptare elaborare si modificare.
2.2.$rgu!entati trasaturile principale ale constitutiei.
'in punct de vedere al obiectului ei [ constitutiile cuprind modul de organizare a puterii,
reglementarea dr"lor si lib"lor si indatoririlor fundamentale precum si raporturile principalelor
organe de stat intre ele sau dintre ele si cetateni.
'in punct de vedere formal [ constitutia este ansamblul regulilor de drept , indiferent de
obiectul lor , elaborate in scris si sistematic,intr"o forma distincta-, de catre un organ de stat ,
anume constituit in acest sens ,adunarea constituanta- si urmind o procedura specifica de
elaborare si modificare. 7onstitutia este o legea suprema din punct de vedere uridic in raport
cu toate celelalte legi.7onstitutia are forta uridica suprema ceea ce plaseaza constitutia in virful
tuturor izvoarelor de drept. 7onstitutia are caracter politic si caracter normativ. 7aracterul
normativ decurge din faptul necesitatii conferirii caracterului obligatoriu normelor
constitutionale, precum si de a asigura respectarea acestora sub sanctiunea legii.
2.#.Evaluati viziunile stiinti"ice privind esenta constitutiei.
1.'eleanu considera ca notiunea de constitutie ]constitutie@ trebuie sa fie examinata din 3
puncte de vedere esentiale : " constitutia ca act al guvernantilor * " constitutia ca act dinamic* "
constitutia ca act al societatii*
7onstitutia ca act al guvernantilor [ este actul prin care cetatenii definesc conditiile de
exercitare a puterii. !ceasta opinie este sustinuta si de aici reiese, ca 7onstitutia are 3
semnificatii fundamentale: a- constitutia este actul fundamental al poporului* b- dreptul de a
avea constitutie este un drept alienabil al poporului* c- in constitutie poporul isi legifereaza
starea sa social"economica,politica si uridica" fie ca oameni liberi fie ca sclavi. 7u alte
cuvinte , atunci cind in societate se adopta 7onstitutia, poporul trebuie sa fie acela care o
elaboreaza cu respectarea cerintelor indicate si atunci constitutia i"si va realiza semnificatia sa.
'aca poporul va avea fata de constitutia lui sentimentul dreptului sau si al starii reale de
fapt, atunci el va avea o constitutie proprie care i se potriveste si i se cuvine.
'aca poporul nu va avea nici un sentiment fata de constitutie ea totusi exista, concluzia fiind
aceeasi: fiecare popor isi are constitutia care i se potriveste si care i se cuvine.

35
TEST95 11
Subiectul 1. ;roble!e de"initorii ale dreptului.
1.1. e"initi dreptul si trasaturile principale ale acestuia.
!nalizind diferite conceptii si definitii date pe parcursul a mai multor ani putem constata ca intr"
o definitie, ca regula, se regasesc urmatoarele elemente:
a- o constatare a trasaturilor specifice ale dreptului, trasaturi care permit de a diferentia dreptul
de alte fenomene sociale strins legate cu dreptul*
b- enumerarea elementelor dreptului:
( dreptul consta dintr"un ansamblu de reguli de conduita*
( regulile de conduita din care este format dreptul sint garantate de catre stat*
( regulile de conduita care formeaza dreptul sint reguli generale, impersonale, obligatorii*
( scopul regulilor de conduita din care este format dreptul e de a disciplina comportarea
membrilor societatii, conform unor exigente si standarde recunoscute.
%ezultind din cele spuse putem constata faptul ca dreptul reprezinta sistemul normelor
juridice, adoptate sau acceptate de catre stat, care reglementeaza cele mai importante
relatii sociale, in scopul organizarii si disciplinarii comportamentului uman, con"orm unor
valori si unor standarde sociale recunoscute, stabilind drepturi, libertati si obligatiuni
juridice a caror realizare practica este asigurata, in caz de necesitate prin "orta de
constringere a statului.
1.2. Stabiliti evoluarea dreptului pe parcursul istoriei si "aceti o caracteristica
co!parativa a conceptului dreptului.
;a romani, cea mai celebra dintre definitiile, care pleaca de la continutul dreptului, este
aceea a urisconsultului Ulpianus:
Preceptele dreptului sint acestea: sa traiesti cinstit sa nu daunezi altuia sa dai
fiecaruia ce i se cuvine.
1
'efinitia nominalizata are o conceptie speciala a notiunii de drept.
Ea, in principiu, nu deosebeste dreptul de morala, fiind in afara domeniului strict al
dreptului. J alta definitie pe care o gasim la romani este aceea a lui 7elsul: 'reptul este arta
binelui si a ec0itatii. 7a si in cazul precedent, este o definitie, mult prea larga, cuprizind
principii care ies din sfera dreptului.
1n secolul al C111"lea, #t. )omas dH!Ruino, defineste dreptul ca: Proportia intre
doua lucruri. !ceasta proportie are drept scop de a stabili egalitatea, care este obiectul
ustitiei"
.
. !ceasta definitie are, ca fundament, ideea de egalitate si nu poate fi aplicata
decit sistemelor sociale bazate pe egalitate. Prin urmare, nu e acceptabila sistemelor care
consacra inegalitatea, cum ar fi sistemul castelor, starilor sociale etc. &iccolo
9ac0ievelli explica aparitia dreptului prin disparitia virstei de aur a umanitatii: unde
binele domneste natural si fara lege, oamenii se pot lipsi de lege* dar, indata ce expira
epoca virstei de aur, legea devine necesara. 'e aceea, pentru a preveni comporta"
mentele rele, oamenii s"au 0otarit sa faca legi si sa dicteze pedepse contra celor care
le"ar incalca. !ceasta a fost, in opinia lui, originea ustitiei.
1
;a <ugo ,rotius ,15D3"1645- dreptul natural este totalitatea princi piilor pe care
ratiunea le dicteaza pentru satisfacerea inclinarii naturale a omului pentru viata
sociala. 1n viziunea lui 'ontes=uieu ,dar 'umnealui ec0ivaleaza legea cu dreptul-,
"legea, in general, este ratiunea omeneasca, in masura in care ea guverneaza toate
popoarele de pe pamint, iar legile politice si cele civile ale fiecarui popor nu trebuie
sa fie decit cazurile particulare la care se aplica aceasta ratiune omeneasca".
3
1.#. Esti!ati "actorii de con"igurare a dreptului la etapa conte!porana.
36
$actorii de configurare a dreptului reprezinta importante surse din care dreptul isi trage obiectul,
subiectele, continutul, "orma, finalitatile etc. Plecind de la examinarea rolului lor, factorii de
configurare a dreptului pot fi grupati in urmatoarele categorii:
Factorul natural de configurare a dreptului are la baza urmatoarele componente: a) mediul
geogra"ic; b) "actorii biologici; c) "actorii "iziologici; d) "actorii demogra"ici.
&atura a fost si va fi intotdeauna o conditie fireasca pentru existenta oamenilor. Pamintul,
stratul atmosferic ce"1 inconoara, riurile, marile si oceanele, clima si solul, lumea vegetala
si animala, zacamintele etc. " toate acestea constituie o conditie permanenta si
indispensabila a existentei societatii. &atura exercita influenta asupra activitatii umane,
asupra productivitatii muncii, a ritmului de dezvoltare istorica a popoarelor.
7lima ca element geografic are importanta directa asupra reglementarilor uridice.
Factorul istoric e un alt factor care isi lasa amprenta asupra dreptului. 'ezvoltarea dreptului e
un proces istoric continuu: ceea ce e trecut a fost prezent, ceea ce e prezent va fi trecut. ;a baza
oricarui sistem de drept sta un izvor istoric. Un sistem de drept auto0ton nu va progresa, daca
nu va tine cont de trecutul sau, de traditiile si obiceiurile spirituale ale neamului.
Factorul social)politic. 'reptul se realizeaza in baza statului, intregului sistem politic al
societatii, structurii sociale etc. &u intimplator ,ce"i drept, poate, prea exagerat- 10ering
credea ca definitia cea mai perfecta a dreptului e urmatoarea: 'reptul este totalitatea
conditiilor vitale ale societatii, asigurate prin constringere exterioara de catre puterea
statului. 1n lupta continua a diferitelor grupari sociale, in interesele pe care ultimele le
urmaresc se spriina dreptul."
!supra dreptului dintr"o societate influenteaza atit autoritatile publice ,Parlamentul, #eful
statului, /uvernul, autoritatile publice locale etc.- cit si partidele politice, grupurile de
presiune etc.
Factorul social)economic. in relatia sa cu factorii economici, dreptul pastreaza o autonomie
in masura in care el nu face abstractie de la realitatea economica a societatii. Progresul
uridic se constituie numai printr"un progres economic. 7it timp factorii economici nu
permit transpunerea in viata a dreptului, acesta apare doar in calitate de intentie, fie si buna.
Factorul cultural)ideologic. 7onstiinta sociala si uridica, cultura politica si uridica a
societatii, destinatia morala a omului oaca un rol considerabil in viata dreptului.
7u autorul masurilor legislative, statul asigura libertatea constiintei, asigura o constiinta si
cultura uridica inalta. 1n acelasi timp constiinta si cultura uridica resping faptele ilicite,
asigura ordinea legala din societate.
Factorul uman. :mul este si subiect de drept si destinatar al reglementarilor uridice. 'in
aceste considerente factorul uman reprezinta zona centrala de interes pentru legiuitor.
1
'aca
n"ar fi omul, n"ar fi nevoie de drept. 'e aceea, dreptul intotdeauna are la baza factorul
uman..
Factorul international. #"ar parea ca fiecare stat exista fara a fi influentat de alte state, in
realitate, insa, fiecare stat, fiecare natiune este produsul in mare parte al influentei mediului
ambiant international. !cest lucru se rasfringe si asupra dreptului. : legatura mare exista
intre sistemele de drept ale statelor ce se atribuie la aceeasi familie de drept, cit si intre statele
ce se atribuie la familii de drept diferite.
Subiectul 2.+or!ele juridice constitutionale si institutiile juridice constitutionale.
2.1.e"initi notiunea nor!ei de drept constitutional si notiunea institutiei juridice de
drept constitutional.
&ormele uridice constitutionale [ sunt normele de drept care reglementeaza conduita
oamenilor in relatiile sociale fundamentale, ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si
3<
exercitarii puterii de stat. !ceste norme sunt cuprinse in 7onstitutie si in alte acte normative
care sunt izvoare ale dreptului constitutional. &ormele uridice constitutionale au si prevederi
care contin formularea unor principii, consfintesc bazele puterii,definesc unele institutii.
1nstitutia uridica [ reprezinta un cadru distinct de norme de drept constitutional care
reglementeaza relatii fundamentale cu acelasi specific. 1n cadrul institutiilor de drept
constitutional pot fi incluse : " #tatut uridic al persoanei si cetateanului, forma de guvernamint,
structura de stat, regimul politic, sistemul electoral, suveranitatea nationala,controlul
constitutionalitatiilegilor.
2.2.Clasi"icati nor!ele juridice constitutionale si indicati siste!a institutiilor juridice
constitutionale.
&ormele dreptului constitutional se clasifica in : " &orme cu aplicatie milocita [ sunt acele
norme care dau reglementari de principiu si care pentru a fi puse in aplicare in cazuri concrete,
sunt urmate de reglementari suplimentare prin alte ramuri de drept ,ex.norma cuprinsa in
constitutie precum ca statul ocroteste casatori si familia, este reglementata si de 7odul
$amiliei-* " norme cu aplicatie nemilocita [ sunt normele care reglementeaza direct , nemilocit
relatiile sociale si nu mai au nevoie de a fi precizate printr"o lege ordinara,ex.norma din
constitutie cu privire la egalitatea in dr"ri a cetatenilor-. 7onform sferei functionale: " norme
constitutionale de reglementare, " de protectie , asigurare, conservare,ele interzic ceva-. 'upa
modul de influenta asupra subiectului de drept : " norme constitutionale obligatorii, " norme
imperative, norme pro0ibitorii. 'upa caracterul raporturilor sociale reglementate in : " norme
constitutionale materiale si norme procesuale. 'upa durata de actiuni: " permanente, "provizorii
, " exceptionale. #istema institutiilor uridice constitutionale [ o formeaza institutiile uridice
mai mici ,ex institutia sistemului electoral, care cuprinde institutia dr"lor electorale si procedura
electorala. Procedura electorala la rindul sau include urmat institutii: " fixarea alegerilor,
propunerea candidatilor, campania electorala, efectuarea alegerilor, constatarea rezultatelor.
2.#.*or!ulati trasaturile caracteristice ale nor!elor constitutionale si ale institutiilor
juridice constitutionale.
)rasaturile normei uridice constitutionale sunt urmatoarele: " norma uridica are un caracter
general si impersonal [ normele sunt reguli generale pZu toti cetatenii dar nu se elaboreaza pZu
cineva aparte* " norma are caracter uridic [ este o norma de conduita obligatorie pZu toti* "
norma uridica implica un raport intersubiectiv [ ea indica la sc0imbul ust intre persoane care
se afla permanent in relatie* " norma uridica este obligatorie [ ea este obligatorie pZu toti , pZu a
asigura ordinea in societate. &ormele dreptului constitutional se deosebesc de toate celelalte
norme de drept: " prin obiectul lor deoarece prin intermediul acestora se reglementeaza relatii in
domeniul instituirii si exercitarii puterii de stat* " ele constituie fundamentul uridic al puterii
politice. 1nstitutiile uridice constitutionale" au un caracter general, au un caracter uridic, are un
caracter obligatoriu etc.

3D
TEST nr. 12
Subiectul 1.$cceptiunile dreptului. reptul obiectiv si dreptul subiectiv. reptul public si
dreptul privat. reptul national, dreptul international, dreptul co!unitar.
1.1.istingeti acceptiunile principale ale dreptului.
7uvintul drept cunoaste multe acceptiuni, cum ar fi de exemplu:
( dreptul obiectiv, dreptul subiectiv, dreptul pozitiv*
( dreptul national, dreptul strain, dreptul international*
( dreptul public, dreptul privat s.a.
1.2.eter!inati coraportul categoriilor ,,drept obiectiv> , ,,drept pozitiv> si ,,drept
subiectiv>.
>orbind de drept obiectiv si subiectiv mentionam faptul ca cuvintele obiectiv ( si ? subiectiv
, in cazul de fata nu sint aplicate in sensul lor strict filosofic.
$iind o categorie sociala, dreptul este un produs social complex in care se intruc0ipeaza
vointa umana. !ceasta permite de a spune ca dreptul este o reflectare subiectiva a intereselor sociale.
'in aceste considerente, rezulta ca categoria drept obiectiv" e c0emata sa sublinieze o realitate so"
ciala, o necesitate fara de care societatea nu poate fi conceputa la o anumita etapa de dezvoltare
istorica. !stfel, indiferent de vointa umana dreptul se impune societatii in scopul organizarii vietii in
comun a acesteia. 'reptul este acela ce contribuie la disciplinarea societatii, la ocrotirea ei de anu"
mite excese.
'reptul obiectiv se prezinta ca o totalitate de norme adoptate sau sanctionate de stat. 'upa cum
mentioneaza &icolae Popa el imbina necesitatea si libertatea. &ecesitatea, ca un domeniu specific
dreptului, rezulta din c0iar scopurile generale ale vietii sociale, scopuri prefigurate in ansamblul
normelor legale. !cest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El priveste aceea coordonare
imperativa prin norme ..., fiind premisa necesara a coexistentei libertatilor. %egulile stabilite prin
norme trebuie sa"si gaseasca un cadru minim de legitimitate pentru a putea fi conditia existentei
posibile a comunitatii".
intre cele doua sensuri exista o legatura indisolubila, legatura care consta in aceea ca
drepturile subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sint recunoscute de dreptul
obiectiv. 7u alte cuvinte, dreptul obiectiv ,pozitiv- se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor uridice
ce activeaza intr"un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui.
in timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept, care, cit de multe ar fi ele la numar sint
totusi limitate la numar, drepturile subiective sint infinite ca numar.
%elatia dintre dreptul obiectiv si dreptul subiectiv a dat nastere la diverse discutii, in viziunea
unor autori in prima umatate a secolului C1C in relatia drept obiectiv" " drept subiectiv"
primordial este dreptul subiectiv. #e lamureste acest lucru prin faptul ca fara un drept al cuiva fata
de altcineva nu poate fi inteleasa existenta normei. &orma nu face decit sa constate drepturile partilor
si, prin urmare, norme, dreptul obiectiv rezulta din dreptul subiectv.
'in aceasta discutie credem ca se poate trage o concluzie. 'reptul obiectiv si dreptul subiectiv
sint doua fete logice ale unei si aceleisi realitati si nu se poate vorbi de o prioritate a uneia fata de
cealalta.
1
1.#.Esti!ati interactiunea dreptului national al &epublicii 'oldova cu dreptul strain
si cu dreptul international.
$iecarui stat este caracteristic un anumit sistem de reguli de conduita care alcatuiesc dreptul
obiectiv ,pozitiv-. !cest drept se incadreaza si in formula sistemul national de drept" sau dreptul
national. $ata de dreptul national, ce actioneaza intr"un stat, sistemele dreptului national din alte
state se prezinta ca drept strain.
Paralel cu dreptul national, dreptul strain, termenul drept" cunoaste si o asa acceptiune cum
ar fi drept international. 'reptul international cuprinde normele uridice ce se contin in diverse
izvoare internationale ,tratate, declaratii, pacte, conventii, acorduri, memorandumuri, protocoale
etc.-. #pre deosebire de dreptul international care este un rod al activitatii unui stat luat in parte,
dreptul international apare ca un rezultat al activitatii intregii comunitati umane.
3=
!parent dreptul national" ,intern-, dreptul strain" si dreptul international", ar putea fi
considerate ca categorii separate fara legatura intre ele.
!ceste trei acceptiuni, in realitate, se afla intr"o strinsa legatura:
( 9ai intii, pentru ca legea nationala a unui stat este cea care ingaduie ca in tara respectiva in
conditiile, limitele si materiile prestabilite c0iar de normele sale, sa se aplice legea nationala a altui
stat.
( 1n al doilea rind, pentru ca legea nationala care permite aplicarea unei legi straine, la rindul
ei, pe baza de reciprocitate si in conditiile limitele si materiile prestabilite de normele unei legi
straine, sa se aplice in tara al carei organ legislativ a emis acea lege ,straina-.
( in al treilea rind, normele uridice cuprinse in legile uniforme la care un stat este parte nu
sint c0iar straine de legea nationala a acelui stat de vreme ce si vointa acelui stat este incorporata de
normele acesteia. Evident, sint si alte aspecte ce subliniaza legatura strinsa dintre ceea ce poate fi
denumit drept intern" ,legea nationala" si drept international"-, drept strain" si drept
international".
Subiectul 2. %zvoarele ra!urii dreptului constitutional.
*.% 0e!initi notiunea de ivor al ramurii dreptului constitutional, enumerati ivoarele
ramurii dreptului constitutional.
Prin izvor de drept intelegem formele de exprimare a normelor uridice care sunt
determinate de modul de editare sau sanctionarea lor de catre stat. 1zvoarele dreptului
constitutional ca ramura de drept are . sensuri:
" izvoare materiale: sint un sistem de factori social [ politci, ideologici, materiale etc. 7are
determina actiunile legiuitorului sau dau nastere unor regului izvorite din necesitatile practice
de reglementare prin norme uridice a unor relatii sociale*
" izvoare formale: presupune forma de adoptare sau sanctionare a normelor uridice, modul
de exprimare a normelor ,forma acesteia-*
1zvoarele ramurii dreptului constitutional:
1. ;egea:
a. 7onstitutia
b. ;egile constitutionale
c. ;egile organice
d. ;egile ordinare
.. !cte normative subordonate legii:
a. acte normative ale sefului de stat*
b. acte normative ale organelor de control constitutional*
c. regulamentele ,statutele parlamentlui-*
3. Precedentul udiciar ,urisprudenta-*
4. 7utuma
5. 7odul regulilor religioase
6. 7ontractele ,tratatelele internationale-
2.2. Stabiliti trasaturile speci!ice ale ivoarelor ramurii dreptului constitutional si corelatia
dintre ele.
)rasaturile specifice ale izvoarelor ramurii dreptului constitutional sunt:
1. 5egea:
a. 7onstitutia: consfinteste si reglementeaza bazele regimului social si de stat, stabileste
principiile formarii activitatilor organelor de stat, proclama drepturile, libertatile si obligatiile
omului si cetateanului*
b. ;egile constitutionale: sint legi care introduc texte noi in constitutie, abroga anumite
texte constitutionale sau le modifica pe cele existente*
4J
c. ;egile organice: reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale, pot interveni numai
in domeniile prevazute expres de constitutie sau domeniile pentru care parlamentul considera
necesara adoptarea acestei legi organice*
d. ;egile ordinare: intervin in orice domenii ale relatiilor sociale, cu exceptia celor
rezervate legilor constitutionale si organice*
2. $cte nor!ative subordonate legii:
a. acte normative ale sefului de stat ,monar0ului, presedintelui etc.-: cu caracter de drept
constitutional ,ordonante, decrete, 0otariri-*
b. acte normative ale organelor de control constitutional: deciziile autoritatilor competente
cu privire la constitutionalitatea legilor si a altor acte normative cu privire la competenta
organelor de stat*
c. regulamentele ,statutele parlamentlui-: este un izvor de drept constitutional deoarece
determina organizarea interna a acestora*
3. ;recedentul judiciar /jurisprudenta0: decizia curtii pe o cauza concreta, devenita
obligatorie la examinarea unor cauze analoage ulterioare.
4. Cutu!a: reprezinta normele formate in practica exercitarii puterii de stat avind rol de
precedent, dar care nu au fost consfintite legislativ sau udiciar*
5. Codul regulilor religioase: sursa specifica a dreptului inclusiv constitutional. 1n tarile
din sistem islamic de drept normele dreptului constitutional sint cuprinse in 7oran, I11!# etc.
6. Contractele /tratatelele internationale0: ca sa fie izvor de drept constitutional trebuie
sa fie de o aplicatie directa, sa fie ratificat conform dispozitiilor constitutionale si sa cuprinda
reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional.
2.#. $rgu!entati i!portanta deosebita a Constitutiei ca izvor al dreptului constitutional
!doptarea 7onstitutiei in 1==4 a creat un teren al dezvoltarii relatiilor democratice in
noua republica independenta formata. ;egea $undamentala a %epublicii 9oldova a preluat
principii internationale precum principiul egalitatii, democratismului, legalitatii etc., consacrind
%epublica 9oldova ca stat de drept^. 1n Preambulul acesteia se glorifica puterea /uvernarii.
Ea consfinteste si reglementeaza bazele regimului social si de stat, stabileste principiile formarii
activitatilor organelor de stat, proclama drepturile, libertatile si obligatiile omului si
cetateanului. ,ciosic-.
41
TEST nr. 1#
Subiectul 1. Esenta, continutul si "or!a dreptului.
1.1.%denti"icati esenta dreptului si particularitatile ei.
Eesenta dreptului poate "i privita ca unitatea laturilor, trasaturilor, raporturilor necesare
care asigura identitatea si stabilitatea dreptului, deosebindu-l de alte "enomene sociale.
>ointa are o dubla semnificatie:
a- vointa generala a grupurilor sociale sau a intregii societati*
b- vointa individuala, caracteristica unui individ.
7ind cercetam esenta dreptului avem in vedere vointa generala. !nume aceasta vointa tinde
sa se oficializeze prin intermediul activitatii de creare a dreptului si ea, in ultima instanta, se si
materializeaza in actele normativ"uridice ale statului. >ointa generala este singura care poate
coordona fortele statului in vederea realizarii scopului sau, care este binele comun".
>ointa generala nu reprezinta o simpla suma aritmetica a vointelor individuale. Ea e
superioara acestora si e mai puternica decit ele. Pentru ca aceasta unire sa fie eficienta ea trebuie
sa fie benevola si sa mentina concomitent libertatea fiecarui individ. >ointa generala materializata
in lege trebuie sa fie o vointa de compromis, care ar pastra cite ceva esential, din vointa fiecaruia
sau, cel putin, din vointa maoritatii asociatilor. %ousseau arata ca aparitia corpului social si a
vointei generale induce o transmutatie in natura omului, in sensul ca se transforma dintr"un tot
intreg intr"o parte a unui tot mai mare, adica se inlocuieste existenta fizica si independenta
,izolata-, cu o existenta partiala, dar morala. !re loc, in esenta, transformarea omului in cetatean,
in membru liber si egal al unei cetati, al unei societati.
4
Este adeseori " scrie el " o mare diferenta
intre vointa tuturor si vointa generala, aceasta nu priveste decit interesul comun,cealalta are in
vedere interesul privat si nu este decit suma vointelor particulare* scadeti din acestea nazuintele
opuse care se compenseaza si va ramine, ca rezultat, vointa generala".H E semnificativa in acest
sens si definitia statului data de Ielsen in renumita sa lucrare )eoria generala a statului". 1n
viziunea sa, statul apare ca vointa suprain)dividuala- #tatul nu se caracterizeaza numai ca o
putere" ci si ca o vointa", fie ca este esentialmente vointa, fie ca prin esenta are o vointa.
!ceasta vointa " cum se sustine " este distincta de vointa indivizilor, intr"adevar, statul ca vointa
are ca instrumente indivizi si vointele lor. >ointa #tatului insusi se deosebeste insa de vointele
indivizilor care sint supuse #tatului* ea este mai mult decit suma acestor vointe, ea sta deasupra
lor".
1.2.eter!inati continutul dreptului si principalele concepte ale acestuia.
Continutul, in general, are sens de: ceea ce incape intr"un spatiu limitat* totalitatea
elementelor care constituie esenta lucrurilor si a fenomenelor, formind o unitate dialectica cu
forma.
1
1n ceea ce priveste continutul dreptului, acesta consta din ansamblul elementelor, al
laturilor si al conexiunilor care dau expresie concreta ,contur- vointei si intereselor sociale ce
reclama oficializarea si garantarea pe cale etatica".
.
'upa volum, continutul dreptului este mai bogat decit esenta lui. !stfel, daca esenta
caracterizeaza dreptul in profunzimea sa, continutul caracterizeaza dreptul in aspectul sau
dimensional, in intindere. 7ontinutul dreptului este mai aproape de realitatile sociale, este mai
mobil, avindu"si o dinamica proprie. 7ontinutul este mult mai receptiv la sc0imbarile produse in
societate. #"a spus, pe buna dreptate ca, in continutul lor legislatiile sint mereu altele, dar exista
ceva care planeaza deasupra lor si le serveste de cadru permanent, element care din cauza
aceasta, poate fi numit formal si exista in mod necesar in orice relatie uridica. Prin elementele
sale formale si permanente, fenomenul dreptului se distinge de celelalte fenomene".
3
%ezulta ca, in privinta continutului sau, dreptul se caracterizeaza printr"o dinamica pronuntata.
!sa, de exemplu, continutul dreptului %epublicii 9oldova de astazi, se deosebeste de continutul pe
care i"a avut acum 1J ani. Esenta dreptului ramine aceeasi pentru ca este expresia vointei uridice, dar
continutul sau este modificat gratie nevoilor sc0imbatoare ale societatii noastre.
7omponenta dominanta a continutului dreptului este ansamblul normelor uridice, fapt ce"i
determina pe unii autori sa vorbeasca despre continutul normativ al dreptului ,normativitatea
dreptului-.
1.#.*or!ulati interactiunea "or!ei cu esenta si continutul dreptului.
4.
Forma dreptului are in vedere modul de exprimare a normelor uridice. Ea desemneaza modul
de structurare si organizare a elementelor lui de continut, precum si modul acestuia de
exteriorizare.
$orma dreptului are doua dimensiuni ,laturi-: forma interna si forma externa.
Forma interna a dreptului reprezinta c0iar sistemul dreptului in complexitatea sa, partile
constitutive ale acestuia, gruparea normelor uridice ce formeaza acest tot intreg ,sistemul- pe
ramuri, subramuri, institutii uridice, coraportul si interactiunea acestora.
Forma exterioara ,externa- a dreptului poate fi analizata din mai multe puncte de vedere:
a-din punct de vedere al modalitatilor de exprimare a vointei legiui
torului " izvoarele dreptului1
b-din punct de vedere al modalitatilor de sistematizare a legislatiei
4 codi!icarii incorporarii etc.@
c- din punct de vedere al modalitatilor de exprimare a normelor de
drept in diferite acte normativ uridice ale autoritatilor publice "
legi, ordonante, hotariri, decrete etc.
.
Subiectul 2. *or!a si structura constitutiilor.
2.1e"initi notiunea de "or!a a constitutiei.
&otiunea de forma a constitutiei include in sine forma de exprimare, de redare a ei,
actul fiind expus in forma unui act normativ ,forma scrisa-, sau in forma nescrisa, ori mixta
,combinata-.#tructura constitutiei inseamna formarea constitutiei intr"o multime de articole,
bine sistematizaze.
2.2eter!inati "or!ele constitutiilor si co!parati4le.
7onsitutiile au mai multe forme:
in dependenta de forma de exprimare:
"constitutii nescrise: nu au forma unui izvir normative scris dar exista in realitate si se
aplica temporar in rezultatul unor lovituri de stat, revolutii*
"consitutii scrise: compuse dintr"un singur act normative unitarO codificat sau din mai
multe acte normative necodificate*
"constitutii mixte se compun atit din texte scrise cit si din cutume constitutionale si
precedente udiciare*
in dependent de procedura de revizuire constitutiile se impart in:
"constitutiile rigide sint acele care stabilesc prin normele sale constitutionale o
procedura complicata de modificare sau prevad o perioada in care o parte sau intrega
constitutie nu poate fi modificata*
"consitutii flexibile se mai numesc si constitutii suple, ele pot fi modificate de catre
legiuitor printr"o procedura similara cu cea de modificare a legilor ordinare*
in dependenta de regimul politic:
"constitutiile democratice: care prevad drepturile si libertatile cetatenilor, principiul
pluripartidismului, separatia puterilor in stat si dreptul cetatenilor de a participa si a allege
organelle statale*
"constitutiile autoritare: care limiteaza drepturile cetatenilor, promoveaza politice si
ideologia unui singur partid*
in dependenta de durata in timp avem constitutii:
"permanente: sint maoritatea constitutiilor*
"temporare: se adopta pe o anumita perioada de timp prealabil stabilit.
2.#. Esti!ati "or!a si structura Constitutiei &epublicii 'oldova.
'upa forma de exprimare constitutia %9 este o constitutie scrisa, dupa procedura de
revizuire este rigida, este o constitutie democratica, permanenta. Ea are urmatoarea structura:
43
este compusa din 6 titluri de baza, al < [ lea fiind dispozitii finale si tranzitorii ,D art.-, =
capitole si 143 de articole.
)itlul 1: Principii generale*
)itul 11: 'repturile, libertatile si indatoririle fundamentale.
7apitolul 1: 'ispozitii generale,
7apitolul 11
'%EP)U%1;E #1 ;1LE%)!)1;E $U&'!9E&)!;E
7apitolul 111
1&'!):%1%1;E $U&'!9E&)!;E
)itlul 111
!U):%1)!)1;E PUL;17E
7apitolul 1>
P!%;!9E&)U;
#ectiunea 1
:rganizare si functionare
#ectiunea a ."a
#tatutul deputatilor
#ectiunea a 3"a
;egiferarea
7apitolul >
P%E#E'1&)E;E %EPUL;1711 9:;':>!
7apitolul >1
/ U > E % & U ;
7apitolul >11
%!P:%)U%1;E P!%;!9E&)U;U1 7U
/U>E%&U;
7apitolul >111
!'91&1#)%!)1! PUL;17!
7apitolul 1C
!U):%1)!)E! NU'E7!):%E!#7!
#ectiunea 1
1nstantele udecatoresti
#ectiunea a ."a
7onsiliul #uperior al 9agistraturii
#ectiunea a 3"a
Procuratura
) i t l u l 1>
E7:&:91! &!)1:&!;! #1
$1&!&)E;E PUL;17E
) i t l u l >
7U%)E! 7:&#)1)U)1:&!;!
) i t l u l >1
%E>1_U1%E! 7:&#)1)U)1E1
) i t l u l >11
'1#P:_1)11 $1&!;E #1 )%!&_1):%11 care este alcatuit din D articole.
44
45
TEST nr. 1.
Subiectul 1.Scopul si "unctiile dreptului.
1.1. Caracterizati conceptul si esenta "unctiilor in drept.
)ermenul -"unctie, vine de la latinescul 2!unctio( care se traduce prin munca", deprindere",
indeplinire"
$unctiile dreptului sint directiile fundamentale de activitate a dreptului in ansamblu si a
elementelor sale constitutive in vederea realizarii scopului propus pentru asigurarea unui ec0ilibru
dintre interesele personale si cele generale din care sa rezulte armonia sociala si triumful ordinii si
ustitiei.
$unctia reprezinta con"tributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte
a sistemului din care face parte, contributia la mentinerea si dezvoltarea acestuia.
Profesorul 7ostica >oicu defineste functiile dreptului ca acele activitati concrete pe care le
desfasoara ,le executa-dreptui pentru a"si realiza scopul sau fundamental, acela de a reglementa
conduita oamenilor si de a asigura ordinea in societate potrivit vointei generale.
Prin functie a dreptului intelegem valorificarea atributelor lui in vederea mentinerii ordinii
sociale, a ec0ilibrului si pacii sociale".
3
1.2.,eneralizati "unctiile principale ale dreptului.
Considera! ca la "unctiile principale ale dreptului se atribuie ur!atoarele:
1."unctia de institutionalizare juridica a organizarii social4politice 2 #e manifesta prin
faptul ca dreptul, prin normele sale, reglementeaza organizarea autoritatilor publice ale statului,
atributiile lor, coraportul autoritatilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr"un
stat: puterilor legislativa, executiva si udecatoreasca.
2."unctia de conservare, aparare si garantare a valorilor "unda!enta
le ale societatii 2 !bordarea dreptului prin prisma valorilor inseamna a scoate in evidenta acele
valori pe care societatea data le promoveaza, le ia sub controlul sau strict pentru a fi promovate.
#. "unctia de conducere a societatii 2 'reptul este cel mai important instrument de realizare
a conducerii sociale, a scopurilor social"politice pe care societatea si le propune
.."unctia nor!ativa 2 dreptul accentuiaza prin normele uridice modalitatea de comportare a
organelor statului, organizatiilor obstesti, a cetatenilor, statul, in acelasi timp, verifica in ce
masura acest comportament prescris se realizeaza in practica. Prin intermediul normelor uridice
se creeaza drepturi si obligatii care
materializeaza diferite relatii, interese, scopuri si idealuri sociale
1."unctia in"or!ativa 2 din normele uridice putem culege o informatie ampla despre
societatea data la acea sau alta etapa de dezvoltare.
3."unctia educativa 4 asigura cadrul organizatoric necesar activitatii spirituale si pune la
dispozitia oamenilor o serie de miloace culturale si spirituale prin intermediul carora se
realizeaza educatia.
1.#.Esti!ati scopul si "unctiile dreptului in &epublica 'oldova la etapa
conte!porana.
3celias ca si la punctul %.*
Subiectul 2. $doptarea si abrogarea constitutiilor.
2.1. escrieti /deter!inati0 regulile generale privind adoptarea si abrogarea
constitutiilor.
#uprematia constitutiei determina o procedura speciala de adoptare, fiind un process complex
in cadrul careia dint diferentiate 3 elemente:
initiativa adoptarii constitutiei: unele constitutii prevad in mod expres organul care poate
initia procesul de elaborare si adoptare a constitutiei, alte constitutii nu contin asemenea
46
reglementari, aceasta prerogativa rezultind din sistemul normative care reglementeaza te0nica
de elaborare a leguilor*
organul competent sa adopte constitutia: este desemnat prin notiunea de putere
constitutionala sau putere constituanta, ea fiind de . tipuri: putere constituanta originara si
putere constituanta derivata*
modurile de adoptare a constitutiei: din acest punt de vedere avem:
" constitutie acordata*
" statutul ,constitutie plebiscitara-*
" pactul*
" constitutie conventie*
" constitutie parlamentara*
$brogarea constitutiei se poate face atunci, cind se adopta una noua, care poate face
posibil ca in urma unei miscari populare, a unei revolutii, constitutia xistenta sa fie abrogata.
!lteori apare o noua constitutie fara sa se prevada nimic cu privire la cea anterioara ,practica
cunoscuta in sistemul socialist-.
2.2lasi"icati constitutiile dupa !odul de adoptare.
'upa modul de adoptare avem:
constitutie acordata: reprezinta constitutia care este adoptata de catre monar0 ca stapin absolut
ce"si exercita puterea sa, ea fiind o opera a lui si este adoptata datorita constringerilor ce se fac
fata de monar0, ca rezultat el fiind nevoit sa recunoasca unele drepturi cetatenilor*
statutul ,constitutie plebiscitara-: reprezinta o c0arta concedata care se voteaza pe cale
plebiscitara. 'atorita acestui fapt ea se considera mai progresiva fata de constitutia acordata,
insp neaunsul acesteia este faptul ca procesul organizarii plebiscitului se bazeaza pe teroare,
presiuni*
pactul: este adoptata prin intermediul inc0eierii unui pact intre popor si rege. Poporul este
reprezentat de parlament. Prin acest act guvernantii impuneau anumite conditii monar0ului, de
care el trebuia sa tina cont*
constitutie conventie: era adoptata de catre o adunare denumita conventie. Ea se deosebeste de
celelalte constitutii prin faptul ca era adoptata de o adunare reprezentattiva a poporului*
constitutie parlamentara: era adoptata de parlament. ;a adoptarea ei se parcurgea mai multe
etape, si anume:
initiativa constitutionala*
" elaborarea proiectului constitutiei*
" discutarea publica a proiectului* adoptarea proiectului de catre parlament cu o maoritate
calificata ,cel putin .Z3 din numaril total al membrilor parlamentului-*
" aprobarea constitutiei de catre popor prin referendum*
2.#argu!entati procedura speciala privind adoptarea Constitutiei &epublicii 'oldova.
%eesind din faptul ca constitutia %9 este actul supreme al %9 se si determina procedura
speciala de adoptare a acesteia. 7onstitutia %9 a fost adoptata la .=.J<.1==4, de catre organul
reprezentativ si unica autoritate legislativa a statului [ Parlamentul %9. 7onstitutia in cauza
trebuia sa fie supusa referendumului popular insa acest lucru n"a fost facut. %eesind din aceasta
1. /uceac a concluzionat ca constitutia %9 dupa modul de adoptare are forma parlamentara.
!brogarea constitutiei dat fiind faptul, ca ea este legea suprema, poate avea loc numai daca este
primita o noua constitutie de catre legislative. %eesind din literature de specialitate s"a format
opinia ca constitutiile pot fi revizuite, dar nu abrogate. 7onstitutiile se abroga numai in
rezultatul unor revolutii sau lovituri de stat.
4<
TEST nr. 11
Subiectul 1. ;rincipiile dreptului. %!portanta teoretica si practica a
principiilor dreptului.
1.1.e"initi conceptul principiilor dreptului si i!portanta teoretica si practica a
acestora.
)ermenul de principiu isi are originea in grecescul ar0e care desemneaza actiunea de a
conduce, dar si miscarea de a incepe.
Principiile dreptului sint acele idei ,prescriptii- fundamentale, diriguitoare ale sistemului de
drept si ale compartimentelor acestuia, precum si modalitatea de coordonare a normelor
uridice in urul unei idei calauzitoare.
Profesorul 7ostica >oicu considera ca principiile fundamentale ale dreptului sint acele idei
generale, diriguitoare care stau la baza elaborarii si aplicarii dreptului".
.
Principiile generale ale dreptului" ca un ansamblu de idei directoare care fara a avea
caracterul precis si concret al normelor de drept pozitiv orienteaza aplicarea dreptului si evolutia
lui".
Principiile sunt norme calauzitoare care stau la baza intregului sistem de drept dintr"un
stat, orientind reglementarile uridice si aplicarea dreptului.
7mportanta teoretica. 1mportanta teoretica a principiilor dreptului rezida din aportul lor la opera de
creare a dreptului. !cest rol este exercitat sub influenta traditiei si inovatiei.
1mportanta teoretica a principiilor generale ale dreptului rezulta si din faptul ca ele stau la baza
principiilor de ramura si a celor interramurale.
/mportanta practica. 1mportanta practica a principiilor dreptului rezulta din urmatoarele idei:
( principiile generale ale dreptului sint ivoare creatoare ale drep
tului. 7ontinutul normelor uridice este determinat de principiile
generale ale dreptului*
( in cazuri determinate, principiile dreptului tin loc de norme de re
glementare. !tunci cind, intr"o cauza legea tace, udecatorul solu
tioneaza cauza in temeiul principiilor generale ale dreptului.
1.2.,eneralizati criteriile de clasi"icare si categoriile principiilor dreptului.
1. 'upa gradul lor de generalizare si s"era lor de actiune, principiile
dreptului se impart in: principii generale, principii ra!urale ,de ramura- si
principii interra!ur ale.
.. 'in punct de vedere al continutului principiilor dreptului pot fi de
inspiratie filosofica, politica, sociala ,de exemplu, principiul libertatii- sau
sa aiba un caracter preponderent sau c0iar exclusiv juridic ,de exemplu,
principiul legalitatii-.
3. 'upa genul de functie te0nica pe care o indeplinesc, principiile generale ale dreptului se
impart in principii directoare si principii corective.
'irectoare sint acele principii de care depinde ordinea sociala, ,de exemplu, prezumtia de
cunoastere a legii, principiul egalitatii in fata legii-.
7orective sint principiile in absenta carora solutiile legale ar putea fi neuste sau neadecvate.
4. 'upa sfera de aplicare, principiile dreptului pot fi divizate in:
a-principii de drept national ,intern- ce se aplica in cadrul unui stat*
b- principii de drept comunitar ,supranational- ce se aplica in cadrul
7omunitatii Europene, cu referinta la #tatele Uniunii Europene*
c-principii de drept international ce se aplica in cadrul societatii
internationale, cu referire la statele lumii.
5. 'upa diviziunea dreptului, deosebim:
a- principii de drept public*
4D
b-principii de drept privat.
!m prezentat doar unele criterii de clasificare a principiilor dreptului. Evident, ele sint, si e
firesc sa fie, cu mult mai multe. %emarcam doar faptul, ca, in maoritatea absoluta a cazurilor,
autorii, ca regula, isi expun parerile asupra principiilor generale ,fundamentale-, ramurale ,de
ramura-, interra"murale. !nume asupra acestor categorii de principii ne vom pronunta.
Principiile fundamentale ,generale- caracterizeaza intregul sistem de drept. Ele, in acelasi
timp, scot in evidenta trasaturile esentiale ale unui tip istoric de drept, ale unor familii ,mari
sisteme- de drept contemporane.
Principiile ramurale ale dreptului caracterizeaza o ramura de drept. Ele reprezinta o
prelungire, o dezvoltare, o particularizare, o concretizare detaliata a principiilor fundamentale
ale dreptului.
Principiile interramurale depasesc cadrul unei ramuri de drept. Ele scot in evidenta trasaturile
distincte comune a doua sau citeva ramuri de drept.
1.#.$rgu!entati i!portanta teoretica si practica a principiilor dreptului in &epublica
'oldova.
7mportanta teoretica. 1mportanta teoretica a principiilor dreptului rezida din aportul lor la opera de
creare a dreptului. !cest rol este exercitat sub influenta traditiei si inovatiei.
1mportanta teoretica a principiilor generale ale dreptului rezulta si din faptul ca ele stau la baza
principiilor de ramura si a celor interramurale.
/mportanta practica. 1mportanta practica a principiilor dreptului rezulta din urmatoarele idei:
( principiile generale ale dreptului sint ivoare creatoare ale drep
tului. 7ontinutul normelor uridice este determinat de principiile
generale ale dreptului*
( principiile generale ale dreptului impun sa se faca dreptate", sa
biruiasca ustitia", nimeni sa nu fie favorizat, pentru ca nimeni nu
este mai presus de lege", toti sint egali dupa lege si in fata legii"
etc.*
( principiile dreptului privesc omul, libertatea si demnitatea lui, in
clusiv apararea acestor drepturi organizata prin stat*
( in cazuri determinate, principiile dreptului tin loc de norme de re
glementare. !tunci cind, intr"o cauza legea tace, udecatorul solu
tioneaza cauza in temeiul principiilor generale ale dreptului.
Subiectul 2. &evizuirea constitutiilor.
*.%/denti!icati regulile generale privind reviuirea constitutiilor.
%evizuirea constitutiei presupune sc0imbarea continutului constitutiei prin modificare,
abrogarea unor articole din constitutie sau prin completarea constitutiei cu un articol nou.
Procedura de revizuire a constitutiei cuprinde 3 etape, si anume:
1. 1nitiativa de revizuire a constitutieie*
11. 'ezbaterea initiativei de revizuire de catre autoritatea publica competenta*
111. !doptarea legii de revizuire a constitutiei*
&ici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garnatiilor acestora. 7onstitutia nu poate fi
revizuita nici pe durata starii de urgenta, de asediu sau de razboi.
*.*Clasi!icati constitutiile dupa modul de reviuire.
'upa modul de revizuire a constitutiilor ele se clasifica in:
4=
a. constitutii rigide: subliniaza valoarea si autoritatea suprematiei constitutiei, promovind
un sistem de valori in cadrul caruia o sc0imbare constitutionala trebuie efectuata
intotdeauna in anumite forme si proceduri, diferite de cele ale legilor ordinare. :rice
modificare cuprinde o maoritate constitutionala de .Z3 la nuvelul intregului parlament, dar
si un referendum popular, in care maoritatea cetatenilor trebuie sa se pronunte in favoarea
modificarilor constitutionale*
b. constitutii flexibile ,suple-: o simpla lege votata de parlament este suficienta pentru a
produce modificarea constitutionala dorita, cu conditia ca parlamentul sa dispuna de o
anumita maoritate.
*.+3rgumentati procedura speciala privind reviuirea Constitutiei $epublicii 4oldova.
7onstitutia %9 se atribuie la categoria constitutiilor rigide. 7onform prevederilor
acestuia, initiativa revizuirii poate apartine:
" unui nr de cel putin .JJ JJJ cetateni ai %9 cu drept de vot*
" unui nr de cel putin 1Z3 de deputati in Parlament*
" guvernului*
proiectele de legi constitutionale vor fi prezentate Parlamentului numai impreuna cu avizul
7urtii 7onstitutionale, adoptat cu votul a cel putin 4 udecatori.
'ispozitiile privind caracterul suveran, independent si unitar al statului, precum si
cele referitoare la neutralitatea permanenta a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea
lor prin referendum, cu votul maoritatii cetatenilor inscrisi in listele electorale.
&ici o revizuire nu poate fi facuta, daca are ca rezultat suprimarea drepturilor
si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
7onstitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de urgenta, de asediu si de razboi.
!ctuala constitutie a %9 a fost adoptata de parlament nefiind supusa ulterior unui
referendum popular.
5J
TEST nr. 13
Subiectul 1. Scopul si "inalitatile dreptului.
1.1.Caracterizati conceptul "inalitatilor dreptului.
$inalitatile dreptului" desemneaza un model dezirabil de evolutie a realitatilor uridice care sa
satisfaca nevoile si aspiratiile individului uman, cerintele progresului #:7ial in acord 7U
valorile unui timp istoric, model care sa contribuie la promovarea specificitatii dreptului dar si
la evitarea denaturarii sale ca miloc al reglementarii sociale, la maximizarea prestatiei sale in
raport cu individul si societatea, la concentrarea sa cu alte sisteme de norme sociale
1.2.eter!inati interactiunea scopului in drept si "inalitatilor dreptului.
'reptul poate sa"si atinga scopul doar cu conditia ca este un factor real al progresului social si al
ec0ilibrului in relatiile interumane.
#copul si rolul dreptului isi gasesc expresia, in modul cel mai elocvent in garantarea uridica a
afirmarii personalitatii umane, in implinirea dezideratelor si intereselor legitime ale tuturor
fiintelor umane. Pedepsind tot ceea ce contravine acestor exigente firesti, dreptul promoveaza
idealurile de dreptate si ustitie atit de apropiate sufletului omenesc.
7uvintul finalitate este interpretat ca scop, in vederea caruia se desfasoara o activitate. 'in aceasta
perspectiva, in literatura de specialitate se considera ca, conceptul de finalitate definit in mod
traditional ca orientare spre un anumit scop, are virtuti unificatoare, conexind scopul cu o anumita
procesualitate care poate contine principii directoare apte sa g0ideze succesiunea unor scopuri spre
ideal"de aici rezulta si interactiunea scopului in drept si finalitatilor dreptului.
1.#.Esti!ati "inalitatii siste!ului dreptului si ra!urilor de drept din &epublica
'oldova.
$inalitatea constituie un concept integrator, complex ce intruneste in sine scopul, idealul si
functiile dreptului. ! aborda problema finalitatilor dreptului si ramurilor de drept din %9,
inseamna practic a evidentia, sub aspect prospectiv, rolul dreptului ca fenomen social. 'reptul
este cel care oaca rol, daca nu determinant, important in:
asigurarea coerentei, functionarii si autoreglarii sistemului social*
( configurarea, desfasurarea, ordonarea, orientarea relatiilor sociale fundamentale*
( solutionarea conflictelor relatiilor interumane, a realizarii ustitiei
unui anumit timp istoric*
represiunea si prevenirea faptelor antisociale*
( apararea demnitatii umane, a drepturilor si libertatilor fundamenta
le ale omului*
( apararea si promovarea valorilor sociale*
( realizarea unui proiect social dezirabil*
( realizarea progresului contemporan.
Subiectul 2. Clasi"icarea constitutiilor.
1.1 %denti"icati criteriile de clasi"icare a constitutiilor.
1n dependenta de forma de exprimare: scrise, nescrise, mixte
1n dependent de forma de revizuire: rigide, flexibile
1n dependent de regimul politic: democratice, totalitare
1n dependent de durata de timp: permanente, temporare.
51
1.2 Clasi"icati constitutiile in dependenta de di"erite criterii de clasi"icare.
a. 1n dependenta de forma de exprimare:
#crise" ele sunt compuse dintrun singur act normative codificat , sau mai multe acte
normative necodificate.
&escrise [ ele nu au norma unui izvor normative scris,dar exista in realitate si se aplica
temporar in rezultatul unor lovituri de stat, revolutii.
9ixte se compun atit din texte scrise cit si din cutume constitutionale si precedente
udiciare ex anglia.
b. 1n dependent de forma de revizuire:
%igide [ sunt acelea, care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura
complicate de modificare , sau prevad o perioada in care o parte sau intreaga constitutie nu
poate fi modificata, ele se modifica printro procedura complex ace difera de modificarea
legilor organice sau ordinare.
$lexibile [ se mai numesc si supple, ele pot fi modificate de catre legiuitor printro
procedura similara cu cea de modificare a legilor ordinare, in statele cu o astfel de constitutie
nu exista deosebire intre legea constitutional si celelate legi.
c. 1n dependent de regimul politic:
'emocratice" cele care prevad drepturile si libertatile cetatenilor, principiul
pluripartidismului separatia puterilor in stat si dreptul de a participa si alege organele statale.
)otalitare [ cele care li8miteaza drepturile cetatenilor, promoveaza politica si ideologia
unui singur partid.
d. 1n dependent de durata de timp:
Permanente sunt maoritatea constitutiilor.
)emporare care se adopta pe o anumita perioada.
1.# Esti!ati /evaluati0 Constitutia &epublicii 'oldova dupa diverse criterii de
clasi"icare.
Este scrisa, rigida, democratica si permanenta.
5.
TEST nr. 16
Subiectul 1. Aalorile in drept.
1.1. e"initi valoarea si trasaturile ei ca coordonata esentiala a actiunii u!ane.
1n stiinta contemporana cucereste tot mai mult teren conceptia conform careia creatia de
valori este considerata ca o coordonata esentiala a actiunii umane, o dimensiune a umanului.
$iecare comunitate umana, fiecare epoca istorica isi au sistemul lor propriu de valori, in aceasta
ordine de idei, se pune intrebarea, ce prezinta valoarea propriu"zisa si prin ce ea se
caracterizeaza.
Pentru a proceda la definirea valorii, se impun citeva precizari preliminare:
a- valorile nu sint concepte. :ricite rationamente ar face cineva, nu poa
te explica de ce ii place muzica lui >erdi sau sculptura lui Lrincusi*
b- valorile nu sint lucruri. Ele constituie o lume aparte de cea a lu
crurilor, o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a obiectelor fizi
ce. >alorile nu se pot confunda cu purtatorii lor materiali. 9armura unei statui nu este o
valoare, nici macar figura sculptata in ea, ci doar semnul ei*
c- valorile nu sint !enomene psihice, c0iar daca sint strins legate de
dorintele subiectului uman*
d- valorile nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizica teore
tica.
1
>alorile sint calitati pe care le capata pentru om anumite elemente ale realitatii. >aloarea
exprima pretuirea acordata de om, de o colectivitate umana unor obiecte, fenomene, procese,
actiuni etc. 'in aceste considerente, valoare poate fi definita ca acea relatie sociala in care se
exprima pretuirea acordata unor lucruri, insusiri, procese, actiuni de catre o comunitate umana
in virtutea unor corespondente cu necesitatile sociale si idealurile generate de acestea".
.
'omeniul valorilor se caracterizeaza printr"o pluralitate de valori si de raporturi reciproce.
'upa natura domeniului, deosebim asa valori, cum ar fi:
( valori economice ,avutie, proprietate, bunastare, prosperitate-*
( valori politice ,democratie, libertate, pluralism-*
( valon juridice ,dreptate, legalitate, responsabilitate-*
( valori morale ,bine, cinste, datorie, omenie-*
( valori artistice ,frumos, comic, tragic, sublim-*
( valori stiinti!ice ,adevar, certitudine, obiectivitate-*
( valori "iloso"ice ,intelepciune, fericire, umanism, ideal-*
( valori religioase ,sacru, divin-.
3
1.2. $nalizati trasaturile esentiale ale valorilor juridice.
#pecificul valorilor uridice consta in urmatoarele:
a- valorile uridice se prezinta cu un grad mai ridicat de obiectivitate
si sint bilaterale, accentul cazind pe relatiile dintre indivizi*
b-valorile uridice au un caracter coercitiv. ) vorba de o coercitie
prin sanctiune, deci de norme care prevad in mod obligatoriu sanc
tiunea in cazul in care ele sint incalcate*
c- o alta caracteristica a valorilor uridice este imperativitatea1
d- in sfirsit, poate fi evidentiata si trasatura de generalitate a valorilor
uridice.
4
1.#. Esti!ati interactiunea valorilor juridice cu alte categorii de valori sociale.
;umea valorilor este organizata piramidal, in virful piramidei se afla valorile intrinsec,
valorile " scop, cele care confera unitate, iar la baza piramidei gasim diversitatea valorica,
multiplicitatea domeniilor in care se incarneaza unitatea. !ceasta structura este proprie si
domeniului dreptului. 7onform acestei structuri, putem spune ca in sfera dreptului avem
citeva valori fundamentale, pe care le aflam, de regula, incarnate in 7onstitutie ,cind e
vorba de statele modeme- sau in cutuma ,cind e vorba de societatile ar0aice- si o
53
multiplicitate de valori instrumentale, care au menirea de a regla viata de zi cu i a
membrilor comunitatii in functie de comandamentele principale ale valorilor intrinseci.
#fera dreptului este alcatuita din citeva valori fundamentale si dintr"o pluralitate de valori
instrumentale, puse in sluba celor dintii. >aloarea cardinala este dreptatea, iar valorile
uridice satelite sint: legalitatea, legitimitatea, ec0itatea, impartialitatea, clementa etc.
Expresia concentrata a unui sistem valoric care orienteza dreptul ar putea fi demnitatea
umana, in sensul cel mai larg, ca respect al conditiei umane in toata varietatea sa.
Pronuntindu"ne pentru conceptele reflectate mai sus, credem ca valoarea uridica
cardinala, esentiala isi gaseste expresia in garantarea uridica a afirmarii personalitatii
umane. 'ar o asemenea afirmare e de neconceput fara dreptate, fara un respect
neconditionat al personalitatii umane.
Subiectul 2. Supre!atia constitutiei.
2.1 e"initi notiunea supre!atiei constitutiei si te!eiurile care ii con"era supre!atie
constitutiei.
#uprematia constitutiei stabileste locul constitutiei in sistemul normativ, tin2nd seama de
ierar0ia actelor normative, a sistemului de drept si de locul dreptului constitutional in sistemul
de drept. #uprematia constitutiei este o calitate a legii fundamentale care o situeaza in v2rful
institutiilor politico"uridice. 1ntr"o societate organizata in stat constitutia este sursa tuturor
reglementarilor in domeniile economice, politice, sociale si uridice. 'eci, suprematia
constitutiei este o categorie politico"uridica care exprima faptul ca legea fundamentala este
rezultatul transformarilor societatii si marc0eaza o etapa istorica din viata unei tari si da
expresie si stabilitate politico" uridica realitatilor si perspectivelor etapei istorice in care a fost
adoptata.
#uprematia constitutiei este o notiune complexa in continutul careia se cuprind trasaturi si
elemente politice si uridice care exprima pozitia supraordonata a constitutiei nu numai in
sistemul de drept ci si in intregul sistem social" politic al unei tari.
Te!eiuri:
7onstitutia legitimeaza puterea, convertind vointele individuale sau collective in vointa statului.
Ea confera autoritat?e guvernantilor
Ea determina functiile si atributiile ce ii revin autoritatilor publice
Ea consacra drepturile si fundamentele, conduce cu raporturile dintre cetateni, dintre ei si
autoritatile publice
%eprezinta temeiul fundamental si garantia esentiala a ordinii de drept
Este reperul decisive pu aprecierea validitatii tuturor actelor si faptelor uridice.
2.2 eter!inati garantiile juridice ale supre!atiei constitutiei.
,arantiile juridice ale supre!atiei constitutiei:
#uprematia constitutiei beneficiaza at2t de garantiile specifice intregului drept, care fac
ca sistemul normativ sa se aplice si sa fie respectat, c2t si de unele garantii uridice specifice.
!ceste garantii sunt: controlul general al aplicarii constitutiei, controlul constitutionalitatii
legilor, indatorirea fundamentala de a respecta constitutia
7ontrolul general al aplicarii constitutiei este rezultatul faptului ca intreaga activitatea
statala este organizata prin constitutie. 7onstitutia stabileste formele fundamentale de realizare
a puterii de stat, categoriile de organe ale statului si competenta acestora. Exercitarea puterii de
catre popor implica o diviziune a competentelor si o autonomie a organelor de stat. )oate
organele statului trebuie sa"si desfasoare activitatea in conformitate si in limitele stabilite prin
constitutie. Pentru ca acest lucru sa fie realizabil constitutia organizeaza un sistem complex si
eficient de control al aplicarii ei.
54
7ontrolul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a
conformitatii legii cu constitutia si cuprinde regulile privitoare la organele competente sa faca
aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei
proceduri.
1ndatorirea fundamentala de a respecta constitutia asigura ca prevederile constitutionale
sa fie aplicate si respectate de catre cetateni. 1zvorul acestei obligatii fundamentale se gaseste in
c0iar continutul si pozitia constitutiei, in faptul ca aducerea la indeplinire a prevederilor
constitutionale inseamna de fapt tocmai realizarea masurilor pe care statul le ia in vederea
dezvoltarii materiale si culturale a societatii.
2.# $rgu!entati supre!atia Constitutiei &epublicii 'oldova.
!rticolul <
7onstitutia, ;ege #uprema
7onstitutia %epublicii 9oldova este ;egea ei #uprema. &ici o lege si nici un alt act uridic care
contravine prevederilor 7onstitutiei nu are putere uridica.
55
TEST nr. 17
Subiectul 1. reptul )n siste!ul nor!ativ social.
1.1. Caracterizati regle!entarea sociala ai "or!ele ei.
! reglementa, An sens social, Anseamna a determina comportamentul oamenilor, al
colectivelor de oameni, a impune o activitate umana An anumite limite acceptabile societatii.
%eglementarea sociala se caracterizeaza prin urmatoarele:
An primul rAnd, fiecarui tip istoric de societate Ai este caracteristica o anumita masura de
reglementare sociala ,mai mare" sau mai mica"-.
1n al doilea rAnd, pe masura dezvoltarii societatii umane create nivelul socializarii" vietii, adica
tot mai multe relatii dintre oameni necesita o reglementare sociala.
An al treilea rAnd, o tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o constituie formarea unor
mecanisme de reglementare normativa a relatiilor sociale*
An sfArait, pe masura dezvoltarii vietii sociale, au loc sc0imbari calitative ale mecanismului
de reglementare normativa.
1
%eglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala ai normativa.
%eglementarea individuala se face prin adresari personale concrete pentru cazuri concrete.
!ceste adresari ,comenzi- sAnt valabile doar pentru o singura data.
%eglementarea normativa e o reglementare mult mai complexa. Ea presupune o diriare a
comportarii umane prin intermediul anumitor modele, etaloane, adica prin intermediul unor reguli
generale de conduita, care se atribuie la toate cazurile de genul respectiv, reguli, carora trebuie sa se
supuna toate persoanele ce nimeresc An situatiile programate.
!mbele modalitati de reglementare se practica An viata de toate zilele. !tAt An primul, cAt ai An al
doilea caz, se atinge rezultatul scontat: activitatea, comportamentul uman e diriat conform
interesului urmarit.
&ormarea activitatii oamenilor se realizeaza prin elaborarea unui ansamblu de reguli, principii,
constrAngeri, obligatii, drepturi ai Andatoriri de natura morala, religioasa, uridica, economica,
politica, estetica etc., care reglementeaza conduita ai comportamentele individuale ai de grup.
%eglementarea normativa porneate de la fapte, de la cazuri particulare, de la observarea relatiei
sociale ai de la aprecierea rolului acesteia An societate. &u exista o relatie sociala careia sa nu"i
corespunda o apreciere sociala. $iecare fapta ,actiune sau inactiune- umana este sau permisa sau
interzisa.

1.2. Explicati cauzele !ultiplicitatii nor!elor sociale stabilind legatura nor!elor
juridice cu alte categorii de nor!e sociale.
&ormele sociale constituie totalitatea normelor ce reglementeaza relatiile sociale,
comportamentul oamenilor, actiunile colectivelor, categoriilor sociale. Prezenta sistemului integral al
normelor sociale este una dintre conditiile necesare ale vietii societatii, un miloc de administrare
sociala, de asigurare a interactiunii zilnice, coordonate ale oamenilor.
&ormele sociale reglementeaza conduita oamenilor An diferite domenii de activitate sociala. $ara
actiunea normelor ar fi imposibila desfaaurarea normala a vietii sociale. Pe masura dezvoltarii
societatii se dezvolta ai sistemul normelor sociale. 1ndiferent de domeniul pe care Al reglementeaza,
-normele sociale contin reguli adresate indivizilor, descriind ai detaliind modalitatile An care valorile
trebuie concretizate An comportamente legitime ai acceptate de societate. 'at fiind diversitatea
relatiilor sociale, care necesita reglementare sociala, variate ai numeroase sAnt ai normele
sociale. 1nsa numarul extrem de mare al normelor sociale nu trebuie sa ne creeze impresia
unui 0aos normativ. !ceste norme nu actioneaza izolat unele de altele, ci, dimpotriva, Antre
acestea se manifesta multiple interdependente ai interactiuni care asigura o anumita
ierar0izare ai organizare a lor An cadrul unui ansamblu, unei totalitati, unui sistem a normelor
sociale. 'at fiind faptul ca relatiile sociale sAnt extrem de variate, extrem de variate sAnt ai
normele sociale care reglementeaza aceste relatii.
Bn cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele sisteme de norme:
56
a) norme etice (norme de morala);
b) norme obianuielnice (sau pur ai simplu/ obiceiuri);
c) norme ale partidelor ai ale altor organizatii social-politice (norme
politice), normele diverselor organizatii nonguvernamentale (nor
me corporative);
d) norme religioase;
e) norme juridice;
un loc aparte 8n sistemul normelor ce activeaza 8n societate revine
normelor te0nice.
1.#.Esti!ati conceptele re"eritoare la interactiunea dreptului cu !orala ai religia.
'reptul nu apare pe loc gol. 1storiceate, dreptul s"a desprins treptat din normele de morala ai
din obiceiuri. 1n acest sens, morala precede dreptului.
B 'orala reprezinta un ansamblu de conceptii ai reguli cu privire la bine sau ia rau, drept
sau nedrept, permis sau nepermis. >alorile morale reprezinta scopuri sociale ai atitudini
preferentiale, cum sAnt: responsabilitatea, ec0itatea, demnitatea, dreptatea, libertatea.
'reptul nu numai ca s"a desprins treptat din morala, dar s"a dezvoltat, a evoluat o data cu
aceasta.
An ce priveate raportul dintre drept ai morala, An timp, s"au conturat mai multe puncte de
vedere, printre care un loc dominant ocupa urmatoarele:
% 0reptul este conceput ca un minim de morala, An diviziunea acestei conceptii, dreptul ai
morala nu sAnt altceva decAt cele doua fatete ale unui fenomen, ai anume:
" morala este etica subiectiva*
" dreptul este etica obiectiva.
.. &tatul este singurul temei al dreptului. #ustinAnd ca statul este sin
gurul temei al dreptului, aceasta conceptie concepe o ordine de drept fara
morala. Partaaii acestei conceptii privesc dreptul ca un fenomen An sine,
desprins de orice alta realitate. 'e aici rezulta ca nu se poate afirma ca
dreptul trebuie sa fie moral, deoarece nu exista morala absoluta. : regle
mentare uridica poate fi concomitent conforma cu un sistem de morala ai
An contrazicere cu alt sistem.
Curente sociologice, Antre primele doua conceptii ,dreptul un mi
nimum de morala" ai statul este unicul temei al dreptului"- se plaseaza cu
rentele sociologice care admit prezenta spontana a dreptului An viata sociala,
ca urmare a presiunii unor factori social"politici.
7u toata afinitatea lor, dreptul nu se confunda totuai cu morala, Antre cele doua categorii de
reguli exista ai unele diferente, ai anume:
a) morala, spre deosebire de drept, are o v8rsta mult mai avansata.
7n timp ce normele juridice apar doar o data cu aparitia statului,
normele de morala s8nt cunoscute ai societatii prea tataie;
b) domeniul moralei este mult mai vast dec8t cel al dreptului. Drep
tul nu reglementeaza dec8t conduita oamenilor 8n masura 8n care
traiesc 8n societate, neatribuindu-se la g8ndurile umane.
c) morala este mult mai exigenta dec8t dreptul. 9lt"el spus, morala
este mult mai pretentioasa "ata de drept, cere mai mult. :orala ac
tiveaza cu unele categorii, despre care dreptul nu vorbeate/ mila,
recunoatinta, bunavointa etc.;
d) modalitatea de garantare a moralei ai dreptului este di"erita. Di"e
rite s8nt ai sanctiunile prevazute pentru abaterile de la prevederile
dreptului ai cele ale moralei.
5<
;ormele religioase. %eligia reprezinta un sistem de credinte, convingeri, practici
Ampartaaite de un grup, oferind fiecarui membru un obiect de adoratie fata de 'umnezeu, zei etc.
Ea, de asemenea, constituie un sistem de norme sau porunci Antemeiate pe Anvatatura cartilor
sfinte sau pe autoritatea Antemeietorilor, profetilor, Anvatatorilor etc., un mod de viata
recunoscut ca obligatoriu de adevaratii credincioai.
1nitial normele uridice sAnt amestecate cu cele religioase. 9ai apoi ele se desfac de la
acestea. : asemenea desfacere a normelor uridice de cele religioase nu trebuie Ansa
absolutizata. !i pAna An zilele noastre sfera de reglementare a normelor uridice coincide cu cea
de reglementare a normelor religioase.
Subiectul 2. Controlul constitutionalitatii legilor.
2.1 e"initi notiunea controlului constitutionalitatii legilor.
#intetiz2nd , retinem din literatura de specialitate urmatoarea definitie a controlului
constitutionalitatii legilor:activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu 7onstitutia
, si , ca institutie a dreptului constitutional , cuprinde regulile privind autoritatile competente sa
efectueze aceasta verificare , procedura de urmat si masurile ce pot fi luate cu ocazia realizarii
acestei proceduri.
2.2 eter!inati tipurile de control al constitutionalitatii legilor.
!bord2nd clasificarea sistematica a controlului constitutionalitatii legilor pe
baza criteriului organului competent care"l realizeaza se pot stabili urmatoarele
forme de control:
1. controlul prin opinia publica;
2. controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic;
#. controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr<un organ
jurisdictional.
!lte forme de control al constitutionalitatii legilor sunt stabilite pe baza
urmatoarelor doua criterii :
a-potrivit criteriului inscrierii in 7onstitutie a formelor de control al
constitutionalitatii legilor , acesta poate "i explicit sau implicit;
b-potrivit criteriului timpului in care se efectueaza controlul
constitutionalitatii legilor , acesta se divide in control anterior si control posterior
al constitutionalitatii legilor.
2.# $rgu!entati necesitatea si "or!a de exercitare a controlului constitutionalitatii
legilor in &epublica 'oldova.
5D
TEST nr. 1:
Subiectul 1. Conceptul si trasaturile esentiale ale nor!ei juridice.
1.1.e"initi nor!a juridica ii trasaturile ei.
: modalitate a normelor sociale sint normele uridice. !precierea ii cunoaiterea mai corecta a
normei uridice implica atit caracterizarea trasaturilor comune tuturor normelor sociale, cit ii
caracterizarea trasaturilor lor specifice. Punctul de pornire la caracterizarea ei e urmatorul: orice norma
uridica e norma sociala, insa nu fiecare norma sociala e ii uridica. &orma uridica poate fi numita doar
acea norma sociala ce contine o regula de conduita, stabilita sau autorizata ,sanctionata- de stat, menita
sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate umana ii ocrotita, in caz de necesitate, de
forta coercitiva a statului.
in literatura de specialitate pot fi intilnite ii alte definitii. >om evidentia doar unele din ele.
&orma uridica poate fi definita ca o regula generala ii obligatorie de conduita, al carei scop este
acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, in caz de
nevoie, prin constringere".
1
&orma uridica este o regula de conduita generala, impersonala ii obligatorie, care exprima
vointa electoratului infatiiat de organul legislativ, regula al carei scop este de a asigura ordinea sociala
ii care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, la nevoie, prin constringere"
1.2. Stabiliti legatura ele!entele constitutive ale nor!ei juridice.
%poteza este acea parte a normei uridice care determina cercul de subiecti, carora le este
adresata norma ii stabileite conditiile, impreurarile sau faptele la care se refera prescriptia acesteia.
9st"el, oricare norma juridica concretizeaza subiectii de drept, carora ea este destinata.
7ategoria subiectilor poate fi determinata in mod diferit. !ia, de exemplu, poate fi definita o calitate
sociala a subiectilor ,cetatean, apatrid, parinte, copil etc.- sau poate fi caracterizat subiectul in mod
generic ,persoana uridica, persoana fizica, oricine, toti, fiecare, acela care..."
ispozitia este acea parte a normei uridice care stabileite conduita care trebuie respectata, in
conditiile ii impreurarile date de ipoteza. !ltfel spus, dispozitia formuleaza drepturile subiective
ii obligatiile corespunzatoare ce revin subiectilor vizati de ipoteza normei uridice. 'e aceea se
afirma ca dispozitia normei uridice formeaza continutul, miezul normei uridice.
Sanctiunea este al treilea element structural al normei uridice, care precizeaza urmarile,
consecintele ce apar in cazul realizarii sau nere"alizarii dispozitiei normei uridice.
#anctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul uridic al societatii fata de conduita neconforma cu
dispozitia normei uridice, masurile concrete luate impotriva persoanelor care au incalcat legea.
#anctiunea se poate referi insa ii la masuri de stimulare, de cointeresare a subsiectilor
conduitelor.
1.#. *or!ulati !odalitatile de expunere a ele!entelor nor!elor juridice in articolele
actului nor!ativ.
.eea ce de la sine e clar, e evident nu e cazul sa expui, sa "ormulezi. 9odalitatea de expunere
a elementelor poate fi adaptata ramurii de drept, careia ii apartine norma, intr"un mod se vor
expune, de exemplu, prescriptiile normative in dreptul penal ii in alt mod vor fi expuse acestea in
dreptul constitutional.
.eea ce e expus odata, legiuitorul nu repeta a doua oara. 'in aces
te considerente prescriptiile normativ"uridice, de care urmeaza sa tinem
cont la fiece pas, prevederile care orienteaza intreaga reglementare, de
termina obiectul, ii principiile acesteia sint reflectate, ca regula, in partea
generala a legii ,codul de legi-.
6na ii aceeaii prescriptie normativ-juridica, una ii aceeaii "or
mulare poate indeplini concomitent mai multe "unctii. $ormularea, care
indeplineite intr"o norma uridica rolul de dispozitie, poate indeplini pen
tru alta norma uridica rolul de ipoteza. $ormularea ce indeplineite intr"o norma uridica rolul
de sanctiune, poate indeplini in alta norma uridica rolul de dispozitie.
5=
'in cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna constructia te0nico"legislativa a normei
coincide cu structura ei logica. 'in aceste considerente, cei care aplica normele uridice sint
obligati sa interpreteze exact continutul logic al normelor. 1nterpretarea ii aplicarea corecta a
normelor uridice trebuie sa aiba in vedere atit structura logico"uridica, cit ii formularea
te0nico"legislativa a textelor respective.
Subiectul 2. Constitutiile &o!Cniei care au actionat pe teritoriul &epublicii
'oldova.
2.1escrieti constitutiile &o!Cniei care au actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova.
Constitutia din anul 1733 c0iar in primul articol declara ca ], Principatele Unite %om2ne
constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de %omania^. Ea reglementa drepturile
drepturile fundamentale ale cetatenilor, proprietatea, care era sacra si inviolabila. Ea reglementa
puterile statului, proclamind, ca toate puterile emana da la natiune. Puterea legiuitoare se
exercita colectiv de catre rege si reprezentanta nationala, formata din doua camere [ senatul si
adunarea deputatilor. Puterea executiva apartinea domnitorului, stabilind regula monar0iei
ereditare. 'e asemenea era prevazuta interzicerea suspendarii constitutiei si revizuirii ei.
!ceasta constitutie ulterior a suferit un sir de modificari: in 1D<= [ privind dispozitiile
privitoare la drepturi politice* 1DD4 [ cele privitoare la domn, presa, sistemul electoral si
paminturile rurale* in 1=1< [ dispozitiile privitore la garantarea dreptului de proprietate si cele
privitoare la dreptul de vot* in 1=1D [ ca urmare a destramarii statului national unitar romin.
Constitutia din anul 1:2# a inscris principiul suprematiei legii si al statului de drept,
organizind controlul constitutionalitatii legilor si contenciosului administrativ. 9odalitatea de
revizuire a 7onstitutiei demonstreaza, ca 7onstitutia din 1=.3 a fost conceputa ca o constitutie
%igida, revizuirea putea fi facuta printr"o procedura speciala. !supra initiativei de revizuire a
constitutiei trebuiau sa se pronunte toate 3 ramuri ale puterii legislative.
%n anul 1:#7, regele 7arol 11 a emis o noua 7onstitutie, netinind seama de procedura
de modificare, care a fost intarita pe cale plebescitara. Ea a marcat trecerea de la sistemul
parlamentar la sistemul autoritar cu suprematia executivului, concentrind puterea politica in
miinile regelui. %egele era si puterea legiuitoare in stat. 7amera deputatilor sin senatul era un
simplu instrument, cu autorul caruia regele isi exercitaputerea. !ceasta constitutie a stabilit
virsta virsta electorala de 3J ani impliniti, restringind in asa mod cadrele corpului electoral.
)otodata a fost exclus dreptul de vot al nestiutorilor de carte, iar ei pe atunci erau foarte multi
printre tarani. !ceasta constitutie a fost suspendata in anul in anul 1=4J sub presiunea nemtilor
si sa instaurat dictatura lui !ntonescu.

2.2Stabiliti pre!isele /conditiile0 adoptarii constitutiilor &o!Cniei care au actionat pe
teritoriul &epublicii 'oldova.
!paritia in viata publica a %ominiei a ideii regimului parlamentar incepe inca in perioda
de aplicare a regulamentelor organice, incepind cu anii 1D31 [ 1D3. , insa aceste inceputuri
erau plapinde , deoarece asa numitele ,,obisnuite adunari obstesti^, care erau formate de
regulamentele organice, aveau intr"o masura mica caracterreprezentativ, fiindca numai boerii
puteaufi alegatori si alesi. )otodata separatia puterilor in stat era abia sc0itata, pentru ca doar
6J
domnitorul era in drep sa ia o 0otarire cu valoare obligatorie. 7u toate acestea se faceau pasi
concreti spre impamintienirea in %ominia a regimului parlamentar, insa Proclamatia de la 1slaz
din 1D4D apare ca o intrerupere in mersul tarilor romine spre adoptare regimului regimului
parlamentar, deoarece aceasta proclamatie prevede , ca domnul urma nu numai sa fie ales de
!dunarea generala reprezentativa a tuturor starilor, dar si da fie responsabil in fata acesteia.
'upa razboiul din 7rimeea, in Principatele %omine s"au convocat unele divane ad"0oc, in
scopulde a afla dorintele populatiei in legatura cu organizarea definitiva a celor doua tari si in
asa mod ideea regimului parlamentar s"a afirmat din nou, deoarece divanurile ad"0oc aveau
caracterul unor organe consultative ale unei conferinte internationale si in asa mod la ordinea de
zi a aparut iaras preocuparea pentru adoptarea regimului parlamentar ca baza a organizarii in
perspectiva a tarilor romine
%n anul 1733, dupa modelul constitutiei belgiene, este adoptata 7onstitutia %ominiei.
7onstitutia avea 133 de articole, care reglementau cele mai importante relatii sociale,
sistematizate in D titluri: ,,'espre teritoriul %ominiei^, ,,'espre finante^, ,,'espre puterea
armata^, ,,'ispozitii generale^, ,, 'espre revizuirea constitutiei^, ,,'ispozitii tranzitorii si
suplimentare^.
5a s"irstitul lunii !artie 1:2#, dupa infaptuirea 9arii Uniri ,Lasarabia cu %ominia-
din anul 1=1D, in %ominia a fost adoptata o noua constitutie. 6J` din textul acestei constitutii a
fost preluat din 7onstitutia anului 1D66. 7onstitutia avea 13D articole si D titluri. 7onstitutia se
referea la declaratia de drepturi si libertati, garantarea lar catre stat, organizarea puterilor in stat,
modalitatea de revizuire a constitutiei, etc.
1n anul 1=3D, a fost adoptata o noua 7onstitutie, instaurindu"se cictatura regala. 7arol 11 a
recurs la o lovitura de stat, promulgind pe cale de decret constitutia. !cesta constitutie a fost
adoptata in urma rasturnarii /uvernului in alegeri, la sfirsitul alului 1=3<, cind uzurile
parlamentare erau incalcate fatis, dat fiind faptul ca formarea guvernului i"a fost incredintatalui
:ctavian /oga, care a luat numai =`.
2.#.*or!ulati trasaturile distincte /speci"ice0 ale constitutiilor &o!Cniei care au
actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova si corelatia dintre ele.
Speci"ic pentru constitutia din 1733 este faptul, ca ea a consfintit lipsa a deosebirii de clasa,
indicind ca toti cetatenii sunt egali in fata legii. Ea a declarat inviolabilitatea domiciliului si
libertatea constiintei. 7onstitutia stabilea ca nici o lege nu poate infiinta pedepsa confiscarii
averii. 'e asemenea in aceasta 7onstitutie era stabilit ptincipiul suprematiei constitutiei, toate
legile trebuiau sa corespunda constitutiei si ea nu putea fi suspendata nici partial si nici total.
!celeasi principii erau inscrise si in constitutia din 1=.3.
61
TEST nr. 2(
Subiectul 1. Sanctiunile juridice si i!portanta lor.
1.1. %denti"icati structura si ele!entele constitutive ale nor!elor juridice.
#tructura normeiuridice poate fi abordata din doua puncte de vedere:unul intern [
alcatuirea logica a normei, si inul exterior [modul de exprimare a elementelor logice ale normei
uridice.
Elementele sint: ipoteza,dispozitia si sanctiunea.1P:)E_!" este acea parte a normei uridice
care determina cercul de subiecti, carora li este adresata norma si stabileste conditiile,
impreurarile sau faptele la care se refera prescriptia acasteia.'1#P:_1)1!"este acea parte a
normei uridice care stabileste conduita care tb respectata in conditiile si impreurarile date de
ipoteza.'ispozitia cuprinde un ordin , o porunca, un comandament care se refera fie la
savirsirea unei actiuni,fie la abtinerea subiectului de la o actiune.#!&7)1U&E!" este un
element structural al normei uidice care precizeaza urmarile, consecintele ce apar in cazul
realizarii sau nerealizarii dispozitei normei uridice.#anctiunea reprezinta modul de
reactie,raspunsul uridic al societatii fata de conduita neconforma cu dispozitia normei
uridice,masurile concrete luate impotriva persoanelor care au incalcat legea.
1.2. ,eneralizati locul si rolul sanctiunilor juridice.
#anctiunea este al treilea element structural al normei uridice, care precizeaza urmarile in cazul
realizarii sau nerealizarii dispozitiei normei uridice.'upa ramura de drept in care intervin
deosebim:sanctiuni cu caracter reprimator si sanctiuni cu caracter reperator.
1.#. Esti!ati categoriile sanctiunilor juridice si i!portanta lor practica.
!stfel dupa natura lor pot fi sanctiuni pot fi:patrimoniale si nepatrimoniale. 7ele patrimoniale
vizeaza patrimoniul subiectului.7ele nepatrimoniale sint cele privitoare la drepturile
persoanei,deccaderea din drepturi-, cele privitoare la actele persoanei,nulitatile-, cele privitoare
la pesoana ,privarea de libertate,recluziunea-.'upa ramura de drept in care intervin,
deoasebim:sanctiuni civile,disciplinare,penale, administrative, financiare.'upa roluil lor
deosebim: sanctiuni cu caracter reprimator si sanctiuni cu caracter reparator.'upa mo
dul de reglementare, deosebim:sanctiuni generale,cuprinse in legi"cadru, coduri si sanctiuni
speciale, reglementate prin norme speciale.
Subiectul 2. Constitutiile sovietice, care au actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova.
2.1escrieti constitutiile socialiste, care au actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova.
Constitutia din 1:21 a confintit prin lege in rebublica dictatura proletariatului, bazata pe
alianta clasei muncitoare si taranimii. Ea a determinat rolul conducator al Partidului 7omunist
al 9oldovei.
Constitutia din 1:#7 stabilea, ca baza economica a statului o formeaza proprietatea
socialista asupra uneltelor si miloacelor de productie, instituita in rezultatul lic0idarii
sistemului capitalist al economiei, anularii proprietatii private asupra uneltelor si miloacelor de
proprietate si nimicirea exploatarii omului de catre om. 7onstitutia proclama drepturi largi
cetatenilor, dar si indatoriri.
Constitutia din 1:.1 a proclamat %epublica 9oldoveneasca ca stat socialist al
muncitorilor si taranilor, baza politica o constituiau #ovietele de deputati ai oamenilor
9uncii , iar baza economica [ sistemul socialist al economiei si proprietatea socialista asupra
uneltelor si miloacelor de productie. #ovietul suprem al %##9 si Prezidiul #ovietului suprem
al U%## [ au fost proclamate ca organe supreme a puterii de stat.
:rganul suprem executiv era [ #ovietul 7omisarilor &orodnici, iar organele locale le
constituiau sovietele de deputati ale oamenilor muncii ,udetene,raionale, orasenesti si satesti-.
6.
Nustitia se efectua de catre udecatorii, iar supraveg0erea suprema pentru respectarea legalitatii
[ de catre organele procuraturii.
1n constitutia din an. 1:67 a fost reflectata esenta de clasa a statului, consfintea
mecanismul de stat, sistemul de organe centrale si locale ale puterii, administrarea in baza
centralismului democratic, subordonarea stricta, coordonarea necesara la adoptarea unei 0otariri
in teritoriu.
2.2Stabiliti pre!isele /conditiile0 adoptarii constitutiilor socialiste, care au actionat pe
teritoriul &epublicii 'oldova.
Prima constitutie socialista, care a actionat pe teritoriul %9 este cea din anul 1=.5.
!cesta constitutie a legalizat formarea formarea %epublicii !utonome #ovietice #oocialiste
9oldovenesti. !cesta constitutie a fost adoptata in corespundere deplina cu constitutia U%## si
a %##U ,Ucrainei-.
'upa ce a fost renovata 7onstitutia Uniunii #ovietice in anul 1=36, in anul 1=3D este
adoptata o noua constitutie a %!##9, care a consolidat bazele socialiste ale orinduirii sociale si
de stat.
7ostitutia din an. 1=41 a fost legata de formarea %##9, fiind evedentiata prin
adoptarea constitutiei %epublicii #ovietice #oocialiste 9oldovenesti.
1n anul 1=<D a fost adoptata o noua constitutie [ cea a ,,socializmului dezvoltat^. !cesta
constitutie reflecta ideea crearii in tara pentru prima oara a societatii socialiste dezvoltate.
2.#*or!ulati trasaturile distincte /speci"ice0 ale constitutiilor socialiste, care au
actionat pe teritoriul &epublicii 'oldova si corelatia dintre ele.
Constitutia din 1:21 a instaurat in baza de organizare a puterii muncitorilor si taranimii
intr"un sistem unic de organe reprezentative [ sovietele de muncitori, de deputati ai taranilor si
ai armatei rosii.
Constitutia din 1:#7 avea o trasatura caracteristica [ continuitatea principiilor de baza ale
constitutiilor care anterior au fost in vigoare. Ea cuprindea o serie de legi a 7onstitutiei din
1=.5 si dispozitiile principale ale 7onstitutiei U%%# din an.1=36.
)rasaturile esentiale ale constitutiei din an. 1:.1 sau caracterizat prin aceea, ca cuprins
legile 7onstitutiei din U%%# din 1=36 si ale %!##9 din 1=.5 si 1=3D.
Constitutia an. 1:67 a confirmat continuitatea ideilor si principiilor constitutiilor
precedente. Ea a fost adoptata in deplina corespundere cu constitutia U%## din 1=<< si
continutul ei se intemeia pe ideile fundamentale ale comunismului stiintific si a consfintit rolul
conducator al partidului comunist.
!ceasta constitutie proclama si consfintea drepturilor social"economice si personale ale
cetatenilor, insa lipsea mecanismul lor de realizare.
'esi aceasta constitutie proclama suveranitatea %##9, republica era lipsita de posibilitatea
de a adopta de sinestatator cele mai elementare 0otariri in domeniul agriculturii, industriei, etc.
:rdinea de drept si disciplina erau incalcate serios.
%eiesind din analiza constitutiilor socialiste, se vede ca aceste constitutii aveau un caracter
proclamatoriu, drepturile si libertatile practic erau scrise dar nu se realizau la practica.
63
TEST nr. 21
Subiectul 1. +or!a juridica si articolul actului nor!ativ.
1.1.e"initi nor!a juridica si ele!entele de structura ale acesteia.
+or!a juridica constituie elementul primar al sistemului de drept, celula din care se construieste
intregul edificiu al dreptului. Pentru a putea fi receptata, inteleasa de catre toti subiectii de drept,
norma uridica trebuie sa aiba o anumita structura logica din care sa rezulte cit mai exact raspun"
surile la citeva intrebari:
a) cui ii este adresata norma juridica si in ce conditii, imprejurari
norma data activeaza=
b) ce comportament prescrie statul subiectului de drept, adica ce tre
buie sa "aca, ce nu trebuie sa "aca subiectul sau ce comportament
accepta statul subiectului=
c) care vor "i urmarile, consecintele realizarii sau nerealizarii pre
scriptiilor normativ juridice=
'in punct de vedere logico"uridic, norma uridica are o structura tri"0otomica, ale carei
elemente sint: ipotea, dispoitia si sanctiunea.
%. %poteza este acea parte a normei uridice care determina cercul de subiecti, carora le este
adresata norma si stabileste conditiile, impreurarile sau faptele la care se refera prescriptia
acesteia.
in dependenta de numarul impreurarilor in care se aplica dispozitia normei, ipotezele pot fi
simple sau complexe,
1poteza complexa poate fi cumulativa sau alternativa.
2. ispozitia este acea parte a normei uridice care stabileste conduita care trebuie respectata,
in conditiile si impreurarile date de ipoteza. !ltfel spus, dispozitia formuleaza drepturile
subiective si obligatiile corespunzatoare ce revin subiectilor vizati de ipoteza normei uridice.
'e aceea se afirma ca dispozitia normei uridice formeaza continutul, miezul normei uridice.
'ispozitia cuprinde un ordin, o porunca, un comandament care se refera fie la savirsirea unei
actiuni, fie la abtinerea subiectului de la o actiune. !sadar, ea poate sa impuna o anumita
conduita, sa interzica o conduita, sau sa nu interzica dar nici sa nu oblige o conduita.
'upa gradul de determinare a conduitei prescrise E actiune sau inactiune " dispozitia normei
uridice poate fi determinata sau relativ determinata.
'upa caracterul conduitei prescrise si dupa latitudinea lasata destinatarilor lor, dispozitiile
normelor uridice pot fi imperative sau categorice sipermisive.
#. Sanctiunea este al treilea element structural al normei uridice, care precizeaza urmarile,
consecintele ce apar in cazul realizarii sau nere"alizarii dispozitiei normei uridice.
#anctiunea reprezinta modul de reactie, raspunsul uridic al societatii fata de conduita
neconforma cu dispozitia normei uridice, masurile concrete luate impotriva persoanelor care au
incalcat legea.
#anctiunea se poate referi insa si la masuri de stimulare, de cointeresare a subsiectilor
conduitelor dorite de legiuitor.
1.2.eter!inati !odalitatile de expunere a ele!entelor nor!elor juridice in articolele
actelor nor!ative.
din punct de vedere a structurii sale logice, norma uridica este alcatuita din ipoteza, dispozitie
si sanctiune.
7ele trei elemente structurale reprezinta structura logica interna., stabila a fiecarei norme. #i
cu toate ca in unele cazuri nu le regasim expres formulate, ele se deduc printr"o analiza logica a
textului respectiv.
64
: asemenea modalitate de expunere, insa, nu intotdeauna e posibila, dar nici nu"i necesara.
'in aceste considerente, legiuitorul aplica alte modalitati de expunere a elementelor normei
uridice in articolele actului normativ. !stfel, destul de frecvent se apeleaza la metoda
trimiterii, in acest caz, pentru a reproduce norma uridica la usta sa valoare, cunoscind toate
elementele ei, e necesar sa tinem cont de alte articole din acelasi act normativ. : asemenea
modalitate de expunere intilnim, de exemplu, in .odul penal, unde e necesar sa se tina cont nu
numai de prevederile ce se contin in partea speciala, ci si de cele ce se contin in partea generala
a .odului penal.
!lteori, insa, urmeaza sa tinem cont si de prevederile ce se contin in alte acte normative.
7u ocazia aplicarii, organul de aplicare trebuie sa coreleze texte din mai multe acte normative.
: asemenea modalitate de expunere a elementelor normei uridice poarta denumirea de
expunere in alb (norme in alb).
'estul de frecvent intilnim si cazuri cind intr"un articol al unui act uridic sint cuprinse mai
multe norme uridice sau, cel putin, unele ,dar nu toate- elemente ale mai multor norme uridice.
'in cele expuse rezulta faptul ca nu intotdeauna constructia te0nico"legislativa a normei
coincide cu structura ei logica. 'in aceste considerente, cei care aplica normele uridice sint
obligati sa interpreteze exact continutul logic al normelor. 1nterpretarea si aplicarea corecta a
normelor uridice trebuie sa aiba in vedere atit structura logico"uridica, cit si formularea te0nico"
legislativa a textelor respective.
1.#.*or!ulati exe!ple de nor!e juridice ele!entele carora sunt expuse in unul sau
citeva articole ale actului nor!ativ juridic.
%n unul: !rticolul 145. D!orul intentionat,1- :morul unei persoane se pedepseste cu
inc0isoare de la D la 15 ani.
!rticolul 151. ,1- >atamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care
este periculoasa pentru viata ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui
alt organ ori incetarea functionarii acestuia, o boala psi0ica sau o alta vatamare a sanatatii,
insotita de pierderea stabila a cel putin o treime din capacitatea de munca, ori care a condus la
intreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabila a fetei siZsau a regiunilor adiacente, se
pedepseste cu inc0isoare de la 3 la 1J ani.
%n !ai !ulte:
!rticolul 3.5. 7oruperea activa
,1- Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu functie de raspundere, personal sau prin
milocitor, de bunuri sau servicii, enumerate la art.3.4, in scopurile indicate la acelasi articol
se pedepseste cu inc0isoare de pina la 5 ani cu amenda in marime de la 1JJJ la 3JJJ unitati
conventionale.
Subiectul 2. ezvoltarea constitutionala a &epublicii 'oldova, incepind cu anul 1:7: si
pina in prezent.
*.%0escrieti principalele acte constitutionale, adoptate dupa %565, care au servit drept baa
pentru adoptarea in $epublica 4oldova a Constitutiei din %55,.
1n perioada anilor 1=D="1==J, Europa a fost cuprinsa de un val de transformari, sc0imbari
politice epocale. 1ncepind cu 1=D=, perioada cind a inceput sa functioneze primul parlament al
%9, ales in mod democrat, baza pluralismului de candidati a fost adoptate un sir de documnte
importante pentru %9:
" legea cu prvire la statutul limbii de stat din 31.JD.1=D=*
" legea cu privire la modificare unor articole din 7onstitutia %##9, prin care se anuleaza
forta conducatoare a partidului communist, 1J.J5.1==J*
" legea cu privire la drapelul de stat, .<.J4.1==J*
65
" declaratia suveranitatii %##9, .3.J6.1==J*
" decertul cu privire la puterea de stat, .<.J<.1==J*
" legea despre stema de stat, J3.11.1==J*
" legea cu privire la prorpietate* ...J1.1==1*
" legea cu prvire la cetatenie, J5.J6.1==1*
" declaratia despre independenta, .<.JD.1==1*
" constitutia %9, .=.J<.1==4 ,.<.JD.1==4-*
ulterior au mai fost adoptate un sir de documente importanet pentru statul nostru: legea cu
privire la parlament, govern, curtea constitutionala.
*.*0eterminati principiile de baa impuse de 0eclaratia de Suveranitate, 0ecretul cu privire
la #uterea de Stat, 0eclaratia de /ndependenta si rolul lor pentru devoltarea
constitutionala a $epublicii 4oldova.
eclaratia de suveranitate [ 9oldova mai era inca in componenta U%##la momentul
adoptarii declaratieie de #uveranitate. 7u toate acestea declraratia nu mai facea referinta la
uniune, fixind faptul ca %##9 este un stat federal, iar izvorul si purtatorul suveranitatii este
numai poporul care"si exercita suveranitatea prin organele sale reprezentative. %##9 a fost
declarata ca stat unitar, indivizibil, frontierele caruia pot fi sc0imbate numai in baza acordurilor
recipsroce dintre %##9 si alte state suverane. Pamintul, subsolul, apele, pasunile si alte resurse
naturale intre potentialul economic, financiar, te0ncio [ stiintific, valorile patrimoniului
nationalau fost declarate prorpietate exclusiva, neconditionata a %epublicii. 'easemenea s"a
stabilit suprematia constitutiei si al legilor %##9 pe intreg teritoriul republicii, legile U%##
aveau putere uridica pe teritoriul republicii numai dupa ratificarea lor de catre parlament.
!cele legi care contraveneau principiului suveranitatii se suspendau. !ceasta declraratie
astabilit si instituire cetateniei %##9, prezentindu"se astfel dubla cetatenie %##9 si U%##.
Pentru prima data s"a stabilitt separarea puterilor in legislativa, executiva, udecatoreasca ca
principiu de baza al functionarii %##9 ca stat suveran si democrat.
ecretul cu privire la puterea de stat [ a fost inca un pas al poporului 9odlovenesc spre
autodeterminare. 'ecretul a venit sa concretizeze principiul separarii puterilor in stat.
Parlamentul ,atunci #ovietul #uprem- a fost declarat organ suprem al puterii legislative si unic
exponent al vointei intregului popor. Puterea udecatoreasca a fost declarata subordonata numai
legii, iar amestecul in infaputirea ustitiei inadmisibil. :rganele executive si dispozitive au fost
declarate raspunzatoare in fata organelor puterii de stat, subordonindu"se lor executind actele
legislative.
eclaratia de independenta [ a fost precedata de un sir de alte documente importante, care au
dus la ruperea de la imperiul sovietic si crearii statului suveran si independent. 'eclaratia a fost
un final logic al procesului de autodeterminare al poporului moldovenesc. 'eclaratia continea .
puncte culminante:
1. %9 este un stat suveran, independent si democratic, liber sa"si 0otarasca prezentul sii
viitorul fara nici un amestec din afara...
.. 1n calitate de stat suveran si independent %9 solicita tuturor statelor si guvernelor lumii
recunoasterea independentei sale... si isi exprima dorinta de a stabili relatii politice,
economice, culturale si in alte domenii cu tarile europene si cu toate statele lumii...
*.+"stimati si argumentati evolutia constitutionala a $epublicii 4oldova dupa %565 si a
modi!icarilor operate in Constitutia din %55,.
66
Evolutia constitutionala a pornit inca de la principalele acte constitutionale, ca legea cu
privire la statutul limbii, ,actele mentionate in ..1.- care au adus un prinos mare si o influenta
asupra dezvoltarii constitutionale a %9. 1n primul rind a fost recunoscuta o limba oficiala de
stat, drapelul statului, un stat suveran, care isi avea putera sa de stat si o serie de alte legi care
au contribuit la evolutia constitutionala a %9 dupa 1=D=, pentru a deveni un stat independent si
suveran. ;a J5.J<..JJJ, parlamentul a adoptat legea cu privire la modificarea si completarea
constitutiei %9. 9odificarile constitutiei au limitat competenta si rolul presedintelui %9 in
favoarea guvernului si a parlamentului. !stfel prin aceste modificari statul %9 s"a transformat
dintr"un stat cu model semipprezidential de guvernare intr"n stat cu model parlamenatr de
guvernare.
6<
TEST95 nr.22
Subiectul 1. Categoriile nor!elor juridice.
1.1.istingeti nor!a juridica si trasaturile ei.
&icolae Popa considera ca norma uridica poate fi definita ca o regula generala si obligatorie de
conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire
pe cale statala, in caz de nevoie, prin constringere".
1
in viziunea lui 1on 'ogaru norma uridica este o regula de conduita generala, impersonala si
obligatorie, care exprima vointa electoratului infatisat de organul legislativ, regula al carei scop este
de a asigura ordinea sociala si care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, la nevoie, prin
constringere".
.
/0eorg0e ;upu vede in norma uridica regula sociala de conduita generala si obligatorie,
elaborata, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca este cazul, prin forta coercitiva a
statului".
3
'upa parerea lui 'umitru Laltag norma uridica ca element constitutiv al dreptului este o
regula de conduita, instituita de puterea publica sau recunoscuta de aceasta, a carei respectare este
asigurata, la nevoie, prin forta coercitiva a statului".
4
'in analiza atenta a elementelor pe care se cladesc definitiile, si a definitiilor insesi, se
degaa urmatoarele idei:
1. &ormele uridice sint stabilite sau autorizate de catre organele competente de stat. Ele
exprima vointa statului, indreptata spre reglementarea unui anumit tip de relatii din
societate. Exprimata prin norma, vointa de stat este adresata vointei participantilor
la raporturile din societate, care trebuie sa"si coreleze conduita cu indatorirea sau interdictia
inclusa in norma.
.. &orma uridica are un caracter general. Ea stabileste trasaturile ti pice ale situatiilor de viata,
la aparitia carora trebuie aplicat indice" le"tip al relatiilor sociale. !cest indice e determinat de
norma. 7a urmare, norma uridica apare ca model de conduita a participantilor la relatia sociala
data.
3. &orma de drept are menirea de a reglementa nu o relatie aparte, singulara, ci un tip de
relatii. Prin aceasta ea se distinge de actele aplicarii dreptului ,a 0otaririlor autoritatilor
publice asupra unor cazuri concrete- si dispozitiilor lor individuale.
1.2.eter!inati criteriile de clasi"icare a nor!elor juridice si !odalitatile acestora.
! clasifica normele uridice inseamna a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de
norme uridice care ne inconoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realizarii lor.
Ramura de drept %amura de drept constituie un criteriu important pentru clasificarea normelor
uridice. #e lamureste acest lucru prin faptul ca ramura de drept pune la baza diferentierea
normelor in dependenta de obiectul reglementarii normative si metoda reglementarii normative,
adica da raspuns la doua intrebari extrem de importante si anume:
a- ce domeniu de activitate reglementeaza normele uridice date*
b- in ce mod, cum se face acest lucruW
Potrivit acestui criteriu, normele uridice pot fi clasificate in: G norme de drept constitutional* F
norme de drept administrativ*
( norme de drept civil*
K norme de drept penal*
G norme de drept familial*
G norme de drept al muncii etc.
6D
*orta juridica$orta uridica a normelor de drept depinde, in primul rind, de faptul in ce acte
normative se contin acestea si care e locul pe care il ocupa actul normativ dat in sistemul actelor
normative. %eiesind din aceasta, putem diferentia:
a) norme juridice in legi, care, la rindul lor, pot "i/
( norme uridice cuprinse in 7onstitutie, legi constitutionale*
( norme uridice cuprinse in legi organice*
F norme uridice cuprinse in legi ordinare.
b) norme juridice cuprinse in acte normative subordonate legii, care,
la rindul lor, pot "i/
( norme uridice cuprinse in 0otaririle normative ale Parlamentului*
( norme uridice cuprinse in ordonantele /uvernului*
( norme uridice cuprinse in decrete ale Presedintelui %epublicii*
( norme uridice cuprinse in 0otariri ale /uvernului*
( norme uridice cuprinse in alte acte normative ,ordine ministeri
ale si departamentale, norme uridice cuprinse in acte normative
ale autoritatilor publice locale etc.-.
Structura tehnico-legislativa sau modul de redactare %emarcam de la bun inceput ca unii autori
vorbesc de structura logica drept criteriu de clasificare a normelor uridice. 7onsideram ca drept
criteriu de clasificare poate servi nu structura logica ,din punct de vedere logic o norma
intotdeauna e completa-, ci structura ei te0nico"legislativa sau modul de redactare a normei.
Potrivit acestui criteriu, pot fi:
a- norme juridice complete. #int norme uridic complete acele norme
care contin in textul lor, intrunite la un loc, cele trei elemente de
structura: ipoteza, dispozitia, sanctiunea*
b- norme juridice incomplete. 7aracteristic pentru aceste norme e
faptul ca nu toate elementele de structura ale normei se intrunesc
intr"un text al normei.
;a rindul lor, normele juridice incomplete pot fi:
( norme de trimitere ,cele care necesita luarea in consuideratie a
textului complet al acrului normativ dat-*
( norme in alb ,cele care necesita luarea in consideratie a textelor
altor acte normative-,
Caracterul conduitei prescrise 7aracterul conduitei prescrise rezulta din modul de reglementare a
acestei conduite, in dependenta de aceasta, normele uridice se clasifica in:
a- norme imperative*
b- norme dispozitive.
7radul si intensitatea incidentei 'upa acest criteriu normele uridice se clasifica in:
( ;orme " principii sau norme cardinale. !cestea sint normele cuprinse in 7onstitutii,
declaratii ,de exemplu, Declaratia de independenta a >epublicii :oldova), ori sint deduse pe
cale de interpretare, ca principii generale de drept.
( ;orme - mijloace normative. !cestea sint normele care asigura traducerea cerintelor
fundamentale de reglementare a ordinii sociale, in limbaul specific dreptului.
S!era de aplicare Potrivit acestui criteriu, normele uridice pot fi:
F norme generale " care au cea mai larga sfera de aplicare*
( norme speciale - aplicate intr"un domeniu restrins de relatii sociale*
( norme de exceptie " care stabilesc exceptii de la regula generala.
Alte criterii de clasificare a normelorjuridke Un criteriu de clasificare a normelor uridice poate fi si
6=
gradul de preci"ziune si de specificitate, in raport cu acest criteriu, normele uridice pot fi:
F ;orme de drept strict. !cestea sint norme de stricta interpretare.
( Directive sau standarde. !cest gen de norme servesc ca criteriu de aplicare a actiunilor
subiectilor.
: categorie distincta de norme sint normele uridice organiatorice. !cestea mai sint numite
norme de imputernicire sau de competenta. #copul primordial al acestor norme este acela de a
fundamenta cadrul legal de organizare si functionare a diverselor autoritati publice.
'istingem, de asemenea, norme uridice materiale si procesuale. &ormele materiale stabilesc
anumite drepturi, libertati, obligatiuni, imputerniciri etc. &ormele procesuale stabilesc
modalitatile de realizare, de transpunere in viata a normelor materiale.
Un grup distinct de norme uridice sint normele-de"initii.
!ceste norme nu cuprind reglementari de conduita, ci definesc, descriu sau confera "
obligatoriu " un anumit inteles unor termeni ai limbaului uridic. Ele au menirea de a da
precizie si inteles clar notiunilor uridice.
&ormele uridice pot fi clasificate si dupa multe alte criterii, in legatura cu aceasta nu putem sa nu
fim de acord cu profesorul universitar &icolae Popa care considera, ca pentru a fi functionale,
clasificarile trebuie, pe cit posibil, sa contina un numar limitat de criterii".
1
1.#.Esti!ati inse!natatea practica a clasi"icarii nor!elor juridice.
Exista o varietate foarte mare de norme uridice, astfel daca nu ar exista o clasificare a normelor
uridice ar fi 0aos in legislatie......
: importanta deosebita clasificarea acstora are pentru studiu, usurind studiul dreptului, dar o
mare aplicabilitate are si in practica.
7lasificarea permite de a deosebi normele in familii de drept, ramuri de drept, etc.
Subiectul 2. *or!a de guverna!int.
*.% 0e!initi notiunea !ormei de guvernamint si descrieti esenta tipurilor !ormei de
guvernamint.
$orma de guvernamint este expresia exterioara a esentei statului, determinata de structura
si conditia uridica ale organelor supreme ale puterii de stat. este un sOstem de formare a
raporturilor dintre conducatorul statului, organelle supreme ale puterii legislative si ale
celei executive. Principalele forme de guvernamit sunt: democratia, monocratia,
oligarbia, formele mixte si formele specifice statelor socialiste.
Esenta tipurilor formei de guvernamint:
1. monar0ia
a. monar0ia absoluta
b. monar0ia constitutionala ,limitata-
" monar0ia dualista
" monar0ie parlamentara
.. %epublica
a. republica prezidentiala
b. %epublica parlamentara
c. %epublica semiprezidentiala

*.* 0eterminati trasaturile generale ale !iecarui tip de !orma de guvernamint si
comparati)le.
<J
)rasaturile generale ale fiecarui tip de forma de guvernamint:
3. monar0ia: forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei
singure personae monar0ului* monar0ii detin pozitia lor in virtutea ereditatii,
iar mandatul lor nu este limitat in timp* formele monar0iei sint:
a. monar0ia absoluta: se caracteruizeaza prin faptul ca puterea absolutp
apartine monar0ului. El este unicul legislator, dirieaza cu administratia
publica si este instanta udiciara suprema*
b. monar0ia constitutionala ,limitata-: se caracterizeaza prin faptul ca
imputernicirile conducatorului statului sint limitate prin dispozitii normative
din 7onstitutia statului respective. 1n dependenta de gradul acestor
delimitari deosebim:
" monar0ia dualista: este forma initiala a monar0iei limitate in cadrul careia puterea de stat
se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat, mai ales puterilor legislativa
si executiva*
" monar0ie parlamentara: este o forma mai dezvoltata decit monar0ia dualista, aici puterea
monar0ului nu se extinde in sfera legislativa, fiind limitata cosiderabil la sfera
administrarii. ;egile se adopta de catre parlament, monar0ul nu are dreptul de veto.
/uvernul se formeaza in baza maoritatii parlamentare si poarta raspundere in fata
parlamentului.
4. %epublica: forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea
suverana prin reprezentantii alesi ,parlament, presedinte-. Ea este
considerata cea mai democratoca forma de guvernamint. Ea se imparte in:
a. republica prezidentiala: se caracterizeaza prin rolul important al
presedintelui in sistemul organelor de stat care este ales in modul
corespunzator si investit cu imputerniciri.
b. %epublica parlamentara: este fundamentata pe conceptia separarii puterii de
stat*
c. %epublica semiprezidentiala: este forma de guvernamint care combina
particularitatile republicii prezidentiale si a celei parlamentare. ,$ranta,
portugalia-
2.# Evaluati si argu!entati "or!a de guverna!int in &epublica 'oldova si propuneti
!odi"icari, daca considerati necesar.
7onstitutia prevede forma de gurnamint in %9 fiind republica. 1ncepind cu anul .JJJ %9 a
devenit %epublica Parlamentara. %epublica parlamentara: este fundamentata pe conceptia
separarii puterii de stat. c0aracteristic acestei forme de guvernamint este: seful statului este ales
de catre parlament, guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere fata de
parlament* parlamentul este investist cu dreptul de a exercita control asupra activitatii
guvernului ca primul fiind ales de popor prin vot universal, direct, secret si liber exprimat.
<1
TEST nr. 2#
Subiectul 1. $ctiunea nor!elor juridice: proble!e teoretice si practice.
1.1. %denti"icati coordonatele actiunii nor!elor juridice.
&ormele uridice sint adoptate in vederea realizarii lor practice. !d"optind un act normativ,
legiuitorul urmareste scopul ca normele ce se contin in el sa produca e"ecte juridice, adica
sa contribuie la reglementarea mai eficienta a relatiilor sociale respective, sa ofere garantii
acestor relatii, sa proteeze anumite valori sociale etc.
'in aceste considerente o importanta mare o are actiunea normelor uridice. 7oordonatele
principale ale actiunii actului normativ sint: timpul, spatiul si cercul de persoane.
Pe parcurs ne vom referi la actiunea legii, ca act normativ uridic principal al statului.
%egula generala este ca legea actioneaza pe timp nelimitat, intr"un spatiu bine determinat de
notiunea de teritoriu si asupra unor subiecti care, individual sau colectiv, participa la viata
uridica a societatii in cadrul acestui teritoriu.
1.2.eter!inati legaturi dintre principalele !o!ente de actiune a legii in ti!p.
7a orice fenomen social, legile uridice se raporteaza si se circumscriu timpului. )impul
desemneaza durata de fiintare a obiectelor si fenomenelor precum si totalitatea raporturilor de
succesiune si simultanietate dintre ele"
1
. !cest concept reprezinta o imagine generalizata a duratei
evenimentelor, a intervalelor dintre ele, a ritmurilor lor de evolutie si dezvoltare. )impul se
caracterizeaza prin: unidimensionalitate ,o singura dimensiune, lungime ca distanta" dintre
diferite momente succesive-* ireversibilitate ,in sensul ca evenimentele, procesele se desfasoara
inexorabil intr"un singur sens, de la trecut, prin prezent spre viitor* asimetrie ,in ideea ca viitorul
si trecutul nu sint simetrice in raport cu prezentul. Ele nu se pot suprapune, deoarece trecutul poate
influenta, intre anumite limite, viitorul, dar viitorul nu poate influenta trecutul, datorita
ireversibilitatii timpului-.
.
'reptul medieval si cel modern functioneaza la o alta duratie. 'e exemplu, 7onstitutia
#.U.!. din 1<D<, 7odul civil francez din 1DJ4, desi continua sa functioneze eficient, vor rezista
in timp nu c0iar atit de usor, comparativ cu legile mentionate.
: alta functionalitate temporala e caracteristica dreptului contemporan. !ceasta, ca regula,
e mult mai redusa.
&ecesitatea elaborarii unor noi legi, a unor noi norme uridice e conditionata, in primul rind,
de ritmul transformarilor social"economice. !ccelerarea acestui ritm duce la sc0imbari
importante in dinamica legiferarii. E alta si presiunea sub care lucreaza organele legiuitoare.
7reste si numarul situatiilor care impun adoptarea in regim de urgenta a unor noi legi.
:ricit de buna nu ar fi o lege, ea totusi, nu este vesnica. ;egea are propria sa viata: este
creata ,se naste-, produce efecte uridice ,traieste efectiv- si moare, adica isi epuizeaza resursele
sale, nu mai este necesara. 1n aceasta ordine de idei, %N0ering mentiona: Un drept concret, care
pentru motivul ca s"a nascut si traieste, pretinde ca urmare si o durata vesnica si neingradita,
seamana cu acei copii, care ridica m2na impotriva mamei lor* dreptul acela isi r2de de ideea de drept
c2nd o invoaca, caci ideea dreptului este o continua evaluare: ceea ce exista in aceasta clipa trebuie
sa cedeze prefacerii care vine, caci tot ce se naste e "oarte bun sa piara?,? .
!stfel, pentru caracteristica actiunii in timp a legii avem nevoie sa evidentiem trei momente
principale:
1. 7ntrarea in vigoare a legii.
. 9ctiunea e"ectiva a legii.
@. 7esirea din vigoare a legii.

<.
1.#.Evaluati actiunea legilor in spatiu si asupra persoanelor argu!entindu4le prin
exe!ple.
&otiunea de spatiu are in drept sensul sau, fapt ce"1 diferentiaza de spatiul cosmic ,fizic-,
biologic, psi0ologic etc. %eferindu"se la aceasta, profesorii universitari /0eorg0e 7.9i0ai si
%adu l.9otica mentioneaza: #patialitatea normei uridice este sociala, deci nu cade sub vreo
definitie fizicalista* 6bi societas, ibijus, precum se vede, exclude angaarea interpretarilor
geometrice cu care s"ar stabili unitatea de masura a intinderii societatii".
Pe de alta parte, socialmente spatiala, norma uridica are efecte loca-lizabile inauntrul
granitelor care delimiteaza teritoriul statului.
1
$rontierele sint linii ,reale sau imaginare- care
despart, pe uscat si pe apa, teritoriul statului dat de teritoriile statelor vecine, iar in plan vertical,
delimiteaza spatiul aerian si subsolul de spatiul aerian si subsolul statelor vecine. $rontiera de
stat stabileste limitele spatiale de actiune a suveranitatii statului.
.
1n virtutea suveranitatii sale,
fiecare stat stabileste anumite norme de conduita, general"obligatorii pe teritoriul sau. !stfel,
prin legile sale, fiecare stat e in drept sa reglementeze conduitele subiectilor de drept pe teritoriul
sau. in aparenta, delimitarea intre sferele de suveranitate legislativa a statelor pare clara:
actiunea legilor unui stat se extinde asupra intregului sau teritoriu, excluzind, totodata, actiunea
legilor altor state".
3
: problema nu mai putin importanta e cea ce se refera la actiunea legii
asupra persoanelor. #e stie ca legea, normele uridice pe care ea le contine au un caracter
general, impersonal, in sensul ca ele se adreseaza in mod abstract subiectilor, fara sa"i
individualizeze. !ceasta nu inseamna ca ele se adreseaza intotdeauna tuturor subiectilor de
drept. 'estinatarul legii este omul privit individual, ca persoana fizica, sau in colectiv, ca per"
soana uridica. !sadar, omul si, numai el, privit in cele doua ipostaze " ca persoana fizica si
ca persoana uridica " poate fi subiect al raportului uridic".
1
!ctiunea normelor uridice asupra persoanelor nu se infaptuieste la fel, fata de toti subiectii de
drept. #i, totusi, sint doua principii fundamentale care guverneaza aplicarea dreptului asupra
persoanelor. !cestea sint*
a) principiul personalitatii legii?,
b) principiul egalitati juridice in "ata legii.
!sadar, sfera persoanelor pe care legea le vizeaza poate varia. 'ar in interiorul acestor categorii
se aplica un alt principiu: principiul egalitatii juridice in "ata legii. !cest principiu si"a gasit
reflectare in art.16 al 7onstitutiei %epublicii 9oldova:
,1- %espectarea si ocrotirea persoanei constituie o indatorire primordiala a statului.
,.- )oti cetatenii %epublicii 9oldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere
sau de origine sociala".
!cest principiu e dezvoltat mai departe de alin. ,1- ai art. 1= al 7onstitutiei, potrivit caruia
cetatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi si indatoriri ca si cetatenii %epublicii 9oldova, cu
exceptiile stabilite de lege".
Egalitatea in drepturi este prin ea insasi o egalitate de sanse pe care 7onstitutia o acorda
tuturor. )otusi, acest principiu nu este absolut. Unele persoane sint sustrase intr"o masura mai mare
sau mai mica de la aplicarea anumitor legi. !stfel, se intilnesc unele exceptii de la aceste principii.
)otodata, sint inviolabile documentele diplomatice.
7onsulii se ocupa de interesele economice, uridice, culturale etc. ale statului pe care il
reprezinta. Ei se preocupa " in legatura directa cu organele locale " de rezolvarea problemelor
cetatenilor statului propriu.
Prevederile si imunitatile provin atit din dreptul national, cit si din cel international, in
aceasta ordine de idei profesorul #ofia Popescu, pe buna dreptate mentioneaza: &u exista
<3
privilegii in dreptul national, in virtutea principiului constitutional al egalitatii. Exceptiile de la
acest principiu trebuie prevazute de lege".
1
Este cazul imunitatii si inviolabilitatii Presedintelui
%epublicii 9oldova ,,.- Presedintele %epublicii 9oldova se bucura de imunitate. El nu poate fi
tras la raspundere uridica pentru opiniile exprimate in exercitarea mandatului" " art. D1 al
7onstitutiei-* deputatilor Parlamentului ,,3- 'eputatul nu poate fi retinut, arestat,
perc0ezitionat. cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta, sau trimis in udecata fara
incuviintarea Parlamentului, dupa ascultarea Fa" " art. <J al 7onstitutiei* 'eputatul nu poate fi
persecutat sau tras la raspundere uridica pentru voturile sau pentru opiniile exprimate in
exercitarea mandatului" " art. <1 al 7onstitutiei %epublicii 9oldova-. Un alt exemplu il
constituie regimul urisdictional special al udecatorilor. !cest regim de exceptie isi regaseste
ustificarea in principiul independentei puterii udecatoresti.
Subiectul 2. Structura de stat.
2.1e"initi notiunea structurii de stat.
#tructura de stat este organizarea politico [ teriotirala a statului, inclusiv statutul uridico [
politic al partilor lui componente si principalelel raporturi dintre organelle de stat centrale si
regionale. #unt . forme principale ale structurii de stat:
" statul unitar ,sau simplu- [ este o singura formatiune statala pe teritoriul cuprins de
frontierele acestui stat.
" statul federativ ,compus sau unional- [ ceea ce inseamna uniune de state member care ia
nastere o noua formatiune statala.
2.2eter!inati trasaturile generale ale "iecarei structuri de stat si co!parati4le.
3rasaturile statului unitar/
" este unica constitutia si sistemul de drept*
" este unic sistemul organelor supreme ale puterii de stat si administrarii*
" cetatenie unica*
" este unic sistemul udiciar si exercitarea ustittiei in baza unor norme unice ale dreptului
material si procesual*
" divizarea teritoriului statului in unitati administrativ [ teritoriale ,raioane, sectoare-
" suborodnarea acestor organe organelor centrale ale puterii de stat si administrarii*
3rasaturile &tatului !ederativ/
" federatia este formata din unitati statale, care sunt subiectele ei si au un cer de
imputerniciri proprii*
" subiectele federatieie sunt state, care nu beneficiaza de suveranitate completa, desi ea
este proclamata formal in unele federatii*
" deopotriva cu constitutia federala comuna, actioneaza si legile aubiectelor federatiei.
!ceste norme trebuie sa corespunda constitutiei federale si altor legi federale*
" exista cadru dublu de autoritati publice centracle si la nivel de stat federat*
" in parlamentul federal se asigura reprezentarea deosebita a subiectelor federatieie*
" populatia federatieie reprezinta un corp unitar ,detin . cetatenii-*
" statele federative sunt subiecte de drept international, iar statle [ member doar de drept
intern*
caracteristicele con"ederatiilor de state/
" confederatia se bazeaza pe un tratat international si nu constitutie*
" confederatia este o unitate de drept international formata de principii benevole, statele [
membre isi pastreaza suveranitatea, dar solutioneaza unele probleme commune pentru
ele*
<4
" in cadrul confederatieie se asigura si se respecta dreptul statelor [ member de a iesi din
asociatie*
" confederatia are un organ de diriare ,parlament, congres, dietaa- format din asociatie*
" confederatia nu devine stat, nu obtine personalitate uridica si nu este subiect de drept
international*
uniunile de state/ reprezinta formele interstatle constituite prin asocierea a . sau mai multe
state, guvernate de acelasi suveran, care s"a manifestat in . aspecte: uniune personala ,forma
temporaa de asociere intre . sau mai multe state prin existenta unui monar0 sau sef de stat
comun-* uniunea reala ,reprezinta asocierea a . sau mai multe state nu doar prin existenta
sefului de stat comun, dar si prin crearea unui sau mai multor organe commune-.

2.#Evaluati si argu!entati structura de stat a &epublicii 'oldova.
7onform constitutiei %9 organizarea teritoriala a %9 dupa forma este un stat unitar. Pe
teritoriul %9 este organizata o singura formatiune statla. Exista un singur rind de autoritati
publice centrale, un singur parlament, un singur guvern, un singur for udecatoresc suprem.
)eritoriul tarii este impartit in unitati administrativ [ teritoriale ,orase, raioane, sate-, iar
autoritatile publice din aceste unitta sunt subordonate uniform fata de cele centrale. 1n
constitutia %9 se prevede ca %9 este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil.

<5
TEST nr. 2.
Subiectul 1. %zvoarele dreptului: concept, trasaturi, clasi"icari.
1.1.%denti"icati conceptul si criteriile de clasi"icare a izvoarelor de drept.
Prin izvoare ale dreptului " mentiona profesorul !lexandru >allima"rescu " intelegem
materia, elementele care "ormeaza substratul regulilor dreptului si di"eritele moduri prin care
aceste reguli sint stabilite si ne sint cunoscute.H
Profesorul 9ircea 'uvara scria: 'reptul pozitiv, cind exista, trebuie sa fie consacrat prin
ceva, trebuie sa"1 cunoastem in anumite cristalizari, care sa ni"1 arate ce este. )rebuie sa existe
oarecare forme in care sa"1 gasim, si prin care el se manifesta. !ceste forme, care ne arata in ce
consta dreptul pozitiv, sint izvoarele formale de drept".
.
'in cele mentionate rezulta ca dreptul constituie un sistem de norme care imbraca o
anumita 0aina uridica, iau o anumita forma datorita careia sint aduse la cunostinta intregii
societati. !orma de exprimare a alegerilor juridice, modalitatea generala prin care dreptul
devine cunoscut de cei al caror comportament il prescrie poarta denumirea de izvor de drept.
)eoria uridica clasica a izvoarelor dreptului deosebeste izvoarele scrise ,actul normativ-
de cele nescrise ,obiceiul-, pe cele o"iciale ,lege sau urisprudenta- de cele neo"iciale ,obiceiul
si doctrina-, izvoarele directe ,actul normativ si contractul normativ- de cele indirecte sau
mediate ,obiceiul sau normele elaborate de organizatii nestatale [ ele trebuind sa fie validate de
o autoritate statala pentru a devenii izvoare de drept-.
1zvoarele dreptului se mai clasifica de asemenea in izvoare potentiale ,ce exprima
posibilitatea de a elabora, modifica sau abroga norme uridice- si in izvoare actuale ,eficiente,
determinate, oper2nd pe relatii sociale concrete const2nd in toate actele normative in vigoare-,
dar si in izvoare de constituire si de cali"icare.
&otiunea de izvor de drept este utilizata in mai multe sensuri, dintre care cele mai raspindite
sint:
( izvor material si izvor formal al dreptului*
e izvor direct si izvor indirect ,mediat- al dreptului* G izvor scris si izvor nescris
al dreptului*
( izvor intern si izvor extern al dreptului*
( izvor creativ si izvor interpretativ.
1.2.$nalizati trasaturile generale si speciale ale principalelor izvoare "or!ale de drept.
'in punct de vedere uridic, prezinta un interes deosebit, izvoarele "ormale ale dreptului,
care au in vedere o multitudine de aspecte si modalitati prin care semnificatia normei de drept
este regula de conduita sociala si se impune ca model de urmat in relatiile interumane. 7a
urmare prin izvor formal uridic intelegem exteriorizarea unei reguli de conduita printr"o
anumita formulare de limba uridic, corespunzatoare unei receptari optime de catre destinatarii
sai.
1zvoarele formale ale dreptului reprezinta una din necesitatile de fapt cele mai de seama,
care asigura ordinea uridica, corespunz2nd unei nevoi profunde, nevoia de securitate a
societatii.
1zvoarele formale ale dreptului consacrate de evolutia sa p2na in prezent sunt
urmatoarele: obicei juridic, doctrina, practica judecatoreasca si precedentul judiciar,
contractul normativ si actul normativ.
Dbiceiul juridic /cutu!a0
:biceiul uridic este cel mai vec0i izvor de drept. !lcatuit din reguli de conduita aplicata
vreme indelungata in temeiul convingerii privind necesitatea lor, aduse la indeplinire prin
<6
puterea autoritatii publice neformalizate a intregii comunitati, obiceiul uridic ram2ne izvorul de
drept cu cea mai indelungata viata.
7utuma, obiceiul uridic, sau, cum s"a numit in trecutul nostru, obiceiul pam2ntului, se
naste prin repetarea aplicarii unei aceleiasi idei uridice intr"un numar de cazuri individuale
succesive, prin crearea de precedente.
octrina
'octrinele uridice cuprind ansambluri ale analizelor, investigatiilor, interpretarilor
sistematice, metodice pe care specialistii in drept le dau fenomenului uridic si care alcatuiesc
stiintele uridice, al caror rol este indiscutabil at2t in privinta explicarii stiintifice a actului
normativ, c2t si in opera de legiferare, in procesul de creare a dreptului, c2t si in activitatea
practica de aplicare a dreptului.
1n concluzie doctrina constituie o forma riguroasa si sistematica de cunoastere a
fenomenului uridic, av2nd un rol teoretic si critic constructiv, care se manifesta in special prin
promovarea ideilor noi in materie de drept, prin receptarea sc0imbarilor sociale si care trebuie
sa"si gaseasca ecoul in drept.
;ractica judecatoreasca si precedentul judiciar
Practica udiciara 2 denumita in dreptul clasic si urisprudenta " este alcatuita din
totalitatea 0otar2rilor udecatoresti pronuntate de instantele udecatoresti de toate gradele.
Totar2rile udecatoresti, cu caracter de indrumare, date de 7urtea #uprema de Nustitie si
care au forta obligatorie pentru cazurile similare ce vor urma, poarta numele de precedente
udiciare.
Contractul nor!ativ
7odul civil defineste contractul ca: un acord intre doua sau mai multe persoane spre a
constitui sau a atinge intre acestea un raport uridic. 7ontractul este un act uridic individual, el
stabilind drepturi si obligatii pentru subiecte determinate. 1n consecinta in cazul in care
contractul da nastere, modifica sau stinge raporturi uridice concrete, el nu constituie izvor de
drept.
7ontractul normativ constituie izvor de drept cu deosebire in ramurile de drept
constitutional, drept international si al muncii.
8. 3ctul normativ. "ste principalul ivor de drept la etapa contemporana.
!ctul normativ poate fi definit ca izvorul de drept, creat de organele autoritatii publice,
izvor care contine reguli generale si obligatorii a caror aplicare, la nevoie este asigurata prin
forta de constringere a statului. :biceiul uridic nu a putut acoperi totalmente nevoile
reglementarii, consacrarii si apararrii relatiilor care sau format odata cu inceputurile vietii
statale. &oile cerinte au reclamat formarea unor norme noi [ acte normative uridice, care in
ierar0ia izvoarelor dreptului sau situat si au ramas pina in prezent pe primul loc.
;a etapa contemporana intregul sistem de izvoare ale dreptului se divizeaza in . grupe
mari:
%. legile
.. actele normative subordonate legii.
1.#. Esti!ati i!portanta organizarii siste!ului izvoarelor dreptului in procesul de
evolutie a dreptului.
Este cunoscut faptul ca in procesul evolutiei dreptului, odata cu modificarea relatiilor
sociale acesta la fel se modifica, astfel, de la inceput o importanta mai mare a avuto cutuma,
mai apoi aparind izvoarele scrise.
1n procesul de evolutie a dreptului, organizarea sistemului izvoarelor 'reptului are o
importanta mare atit din punct de vedere practic, cit si din punct de vedere teoretic, astfel
<<
datorita acestei organizari se permte o percepere mult mai efectiva a dreptului, a normelor
uridice.
Subiectul 2. &egi!ul politic.
2.1e"initi notiunea de regi! politic ai enu!erati tipurile de regi!uri politice.
%egimul politic exprima totalitatea procedeelor de realizare a puterii de stat, evoca raporturile
dintre componentele sistemului social"politic ai economic.
Una dintre criteriile care stau la baza stabilirii tipurilor de regimuri politice este puterea, mai
prbcis modul de organizare a puterii. )otodata se ia An consideratie raporturile dintre guvernanti
ai cei guvernati. Bn dependenta de criteriul dat doctrina constitutionala clasifica regimurile An 3
categorii:
1. %egimuri politice pluraliste,
.. %egimuri politice dictatoriale sau totalitare,
3. %egimuri politice mixte.
;uAnd An consideratie modul de organizare ai exercitare a puterii, a distribuirii functiilor
acesteia Antre diferite categorii de organe, regimurile se clasifica An:
1. %regimul conventional sau guvernamental de adunare,
.. %egimul dictatorial,
3. %egimul directorial,
4. %egimul parlamentar, identificat prin colaborarea puterilor,
5. %egimul prezindential caracterizat prin separarea stricta a puterilor,
6. %egimuri mixte,
<. %egimul tarilor socialiste.
2.2eter!inati trasaturile generale al "iecarui tip de regi! politic ai co!parati4le.
>egimul dictatorial este o varietate a regimului politic rezultat din confuziunea puterilor. #e
instaureaza preeminenta executivului fata de legislative. &u doar prin opresiunea adunarii
sau adunarilor legiuitoare se aunge la un regim politic autoritar. !cest regim politic
autoritar este instituit ai mentinut prin constrAngere. Bn conditiile existentei unui aef de sat,
puterea se personalizeaza excesiv ce duce la instaurarea unui sOstem totalitar.
>egimul directorial" Antreaga putere este detinuta de un colegiu . !cest colegiu este ales de
legislative pe un termen stabilitO de constitutie ai nu poate fi revocat Anainte de expirarea
mandatului sau. ;egislativul poate anula sau modifica actele executivului. %egimul
dictatorial nu cunoaate institutia responsabilitatii politice a miniatrilor. !stfel, executivul
regimului directorial este dependent de legislativ. Bn practica, subordonarea executivului
fata de legislative nu este Antodeauna realizata An regimul directorial. Un asemena sOstem
este consacrat An Elvetia.
Bn regiimul guvernam8ntului de adunare puterea legislativa o domina pe executiva
7aracteristicele acestui regim politic sAnt:
" plenitudinea componentei
parlamentului,
" dreptul parlamentului de a anula deciziile guvernului,
" structura colegiala a executivuuli,
" imposibilitatea executivului de a demisiona. Un asemenea regim de regula se transforma
ulterior Antr"un regim parlamentar sau dictatorial.
>egimul parlamentar are la baza idea colaborarii puterilor. !ici organul legisaltiv ai organul
executive sAnt distincte ai colaboreaza An executarea functiilor statului, ele dispun de miloace
politice care le permit sa se controleze reciproc. 7aracteristic regimului dat este:
1. existanta unui executive dualist: aef de stat ai govern,
<D
.. !eful statului nu este responsabil politic fata de parlament,
3. daca aeful statului a fost ales de parlament sau de catre corpul electoral, el nu poate fi
revocat,
4. guvernul ca organ collegial, raspunde politiceste An fata parlamentului,
5. parlamentul poate demite guvernul,
6. guvernul raspunde indirect pentru activitatea aefului statului. !ctele aefului statului
trebue contrasemnate de aeful guvernului,
<. guvernul se spriina An activitatea sa pe maoritatea parlamentara,
D. guvernul, prin intermediul aefului de stat poate recurge la dizolvarea parlamentului.
>egimul prezidentialare la baza idea separarii organice accentuate a puterilor An stat.
Principalele trasaturi sunt:
1. stricta repartitie a atributiilor dintre puterea legislativa ai cea executiva,
.. independenta celor doua puteri. Ele nu dispun de instrumente de presiune reciproca
pentru adoptarea deciziilor,
3. aeful statului este totodata aeful gevernului ales prin sufragiu universal,
4. guvernul nu actioneaza ca organ collegial ai solidar. 9embrii guvernului sAnt numiti An
functie cu acordul #enatului. Ei raspund individual An fata aefului statului.
5. !eful statului, respective ai a guvernului nu poate fi demis din functie de parlament, dar
nici el nu poate dizolva parlamentul. ,#U!-
>egimuri mixte sAnt produsul unor combinatii de lemente ce apartin unor regimuri politice
diferite, An special regimului prezidential ai celui parlamentar. !vAnd ca criteriu raporturile
dintre puteri, regimurile mixte se grupeaza An 3 categorii:
a. %egimul conventional, An care are preemineta parlamentul. Prim"ministrul sub
conducerea ai controlul parlamentului.
b. %egim prezidential: 0egemonia apartine preaedintelui, An deaosebi daca maoritatea se
constitue ca support al preaedintelui.
c. %egimuri interminent prezidential: preaedintele ai prim"ministrul Aai partaeaza atributiile
executive An functie de circumstante.
2.#Evaluati ai argu!entati regi!ului politic )n &epublica 'oldova ai propuneti
!odi"icari, daca considerati necesar.
'in momentul consacrarii independentei %9 aceasta a cunoscut mai multe regimuri plitice An
cea ce priveate raporturile dintre guvernanti ai cei guvernati %m din momentul dobAndirii
independentei a cunoscut doar un singur tip de regim politic cel pluralist. 1ar An legatura cu
modul de organizare ai exercitare a puterii %m a cunoscut mai multe varietati ai anume: din 3
septembrie 1==J An legatura cu modificarile ai completarile 7onstitutiei %m a cunoscut un
regim politic prezidential pAna la intrarea An viguare a noii 7on din .< august 1==4, An
conformitate cu modificarile survenite %9 a trecut la un regim politic semiprezidential. Prin
modificarile operate An textul legii, o parte din puterile Preaedintelui s"au deplasat spre
Parlament ai /uvern. : alta modificare a regimului politic a avut loc An anul .JJ, cAnd s"a
produs trecerea la regimul parlamentar, prin modificarea 7on.
<=
TEST nr. 21
Subiectul 1. $ctele nor!ativ juridice: concept, trasaturi, clasi"icari,
caracteristica generala.
1.1. e"initi conceptul si trasaturile actului nor!ativ juridic.
!ctul normativ"uridic poate fi definit ca fiind izvorul de drept creat de autoritatile publice
,Parlament, /uvern, Presedinte, organele autoritatilor publice locale-, izvor care contine reguli
generale si obligatorii, a caror aplicare la nevoie este asigurata prin forta coercitiva a statului.
7aracteristice pentru actele normativ"uridice sint urmatoarele trasaturi generale:
1. Ele sint acte ale activitatii de elaborare a dreptului de catre stat ,organele sale- si
includ prescriptii uridice obligatorii cu caracter general prioritar la conduita oamenilor si
organizatilor " normele uridice, precum si prescriptiile privind instituirea, modificarea sau
suspendarea actiunii ,anularea- normelor uridice.
.. !ctele normativ"uridice isi extind actiunea nu asupra unui raport concret si nu asupra
unui cerc individual concret de raporturi, ci asupra unui sau altui tip de raporturi sociale si
asupra tipului de actiuni ale oame nilor, care alcatuiesc continutul lor.
3. #pre deosebire de actele individual"uridice ,actele de executie si aplicarea normelor de
drept-, actele normativ"uridice sint adresate orica rui subiect ce participa la aceste relatii, pot fi
aplicate in mai multe rinduri, adica de fiece data cind e vorba de tipul respectiv de raporturi si isi
mentin actiunea, indiferent de faptul daca au aparut sau au incetat raporturile in dividuale
prevazute in acest caz. 'e exemplu, prescriptiile 7odului civil sint aplicabile oricarui cetatean
sau organizatie, care au intrat in relatii patrimoniale de proprietate, cumparare" vinzare, inc0irierii
averii sau a incaperii de locuit si alte raporturi reglementate prin dreptul civil. 7odul penal poate fi
aplicat oricarei persoane, care a savirsit o actiune periculoasa pentru societate, prevazuta in el.
Prescriptiile acestor acte nu"si epuizeaza actiunea ca urmare a unui sau c0iar a mai multor acte de
aplicare sau indeplinire a lor. Ele se aplica si se utilizeaza in repetate rinduri. !nume aceasta denota ca
prescriptiile uridice ale actelor mentionate sint aplicabile la un tip sau altul de relatii sociale, au un
caracter normativ general, sint norme de drept.
1.2.Evidentiati criteriile si necesitatea clasi"icarii actelor nor!ativ juridice.
#istemul actelor normative ale organelor de stat, interdependenta acestor acte, precum si
ordinea emiterii lor sint reglementate de constitutii si de alte legi. !ceasta reglementare asigura
realizarea principiilor democratice ale sistemului de izvoare ale dreptului " suprematia legii,
caracterul obligatoriu al 0otaririlor organelor ierar0ic superioare pentru cele ierar0ic inferioare,
al 0otaririlor organelor locale ale puterii in limitele teritoriului din subordine, in felul acesta se
asigura 0otarirea uniforma a c0estiunilor principale ale politicii statului in intregul sistem de
acte normative.
;ocul pe care il ocupa un act uridic sau altui in sistemul general al acestor acte este
determinat de locul organului care 1"a emis in sistemul organelor statului, iar sfera actiunii,
orientarea si limitele continutului actelor " de competenta organului mentionat. Pe aceasta baza
apare interdependenta actelor normativ"uridice ale organelor de stat, exprimata in forta lor
uridica. !ctele organelor ierar0ic superioare dispun de o putere uridica mai mare, iar actele
organelor ierar0ic inferioare ,subordonate-, care trebuie emise in corespundere cu primele, au o
forta uridica mai mica.
9egile
Printre actele normative, locul central ii revine legii. )ermenul lege" este folosit atit in
sensul larg (lato sensu), cit si in sensul ingust (stricto-sensu) al cuvintului.
DJ
in sensul general, prin lege se intelege orice act normativ elaborat de autoritatile publice, in
sens restrins al cuvintutui, termenul lege" desemneaza actul normativ care emana de la organul
legislativ ,Parlament-.
5egile constitutionale ocupa primul loc in ierar0ia legilor atit prin continutul lor, cit si
datorita procedurii speciale de adoptare a acestora. !stfel, prin continutul lor, legile
constitutionale sint legi care introduc texte noi in 7onstitutie, abroga anumite texte
constitutionale sau le modifica pe ceHie existente.
'at fiind faptul ca printre actele normative rolul maor revine 7onstitutiei, ne vom referi la o
caracteristica mai ampla a ei:
9egile organice ocupa locul secund in ierar0ia legilor. Ele au forta uridica mai mica decit
7onstitutia si legile constitutionale, dar mai mare decit toate celelalte izvoare de drept, datorita
importantei deosebite a obiectului lor de reglementare uridica.
9egile ordinare 'upa cum am mentionat, in 7onstitutie sint prevazute domeniile, care se
reglementeaza prin lege organica, ceea ce inseamna, per a contraria ca reglementarea celorlalte
domenii nesupuse prin lege organica se face prin legi ordinare. Prin legi ordinare se reglementeaza
orice materie care nu tine de domeniul legilor constitutionale sau organice, raminind Parlamentului
puterea de a decide cind o materie necesita reglementare legislativa.
:otaririle #arlamentului !cestea reprezinta o categorie de acte normative cu pondere de re"
glementare destul de restrins2. 7a regula, prin ele se solutioneaza situatii concrete, ceea ce face ca
maoritatea absoluta a 0otaririlor Parlamentului sa aiba Um caracter aplicativ, individual si nu
normativ, in mod exceptional, ele pot contine reguli de conduita generale si obligatorii. 'oar in
aceste cazuri ele sint izvoare de drept.
;rdonantele Auvernului 7onform art. 6J al 7onstitutiei, Parlamentul este organul reprezenta"
tiv suprem al poporului %epublicii 9oldova si unica autoritate legislativa a statului, ,sublinierea
ne apartine " aut.-. $unctia legislativa este, prin urmare, exercitata de catre Parlament. )otusi, date
fiind complexitatea si necesitatea rapiditatii cu care sistemul legislativ trebuie adaptat realitatii,
7onstitutia %epublicii 9oldova permite, prin art. 1J6
.
, delegarea functiei legislative catre /uvern.
:otaririle 7uvernului !cestea, ca regula, sint acte aplicative care se refera la aplicarea legi"
lor emise de Parlament. 1n unele cazuri 0otaririle pot fi acte normative.
0ecretele #resedintelui $epublicii 7onform alin. ,1- al art. =4 al 7onstitutiei, in
exercitarea atributiilor sale, Presedintele %epublicii 9oldova emite decrete obligatorii pentru
executare pe intreg teritoriul statului. 'ecretele se publica in 9onitorul :ficial al %epublicii
9oldova". 1n maoritatea absoluta a cazurilor decretele Presedintelui sint, in principiu, acte
concrete, individuale, cu caracter aplicativ ,de numiri in functie, de conferire a decoratiilor si
titlurilor de onoare, de acordari si avansari in grade militare etc.-.
3lte acte normative 1n aceasta categorie sint cuprinse actele emise de organele centrale de
specialitate, de conducatorii lor, precum si cele care provin de la autoritatile publice locale
,consiliile locale, executivele lor-. Ele sint considerate izvoare de drept numai in masura in care
contin norme uridice cu caracter general si obligatoriu, in aceasta categorie intra: instructiuni,
regulamente, ordine, norme metodologice, decizii.
1.#.*or!ulati conceptul Constitutiei &epublicii 'oldova si rolul acesteia in
deter!inarea conceptului celorlalte acte nor!ativ juridice.
7onstitutia este legea suprema a unui stat. !ceasta acceptiune este astazi incetatenita in
toate statele lumii. 'e aceea nu e intimplator faptul ca adoptarea constitutiei intr"un stat sau
altul a devenit un eveniment de importanta maora pentru societatea respectiva. : constitutie
D1
marc0eaza anumite victorii si impliniri si, in acelasi timp, propune noi perspective de dezvoltare
pentru societate si stat.
1n aceasta ordine de idei, o constitutie reprezinta nu numai o inscriere, o totalizare a
rezultatelor luptei inregistrate dupa un sir de biruinte ale noului asupra vec0iului. : constitutie
mai este si un program de activitate, dat fiind faptul ca in ea sint consfintite principiile
fundamentale ale intregii vieti economice, politice, sociale si uridice. 7onstitutia fixeaza
intentiile unui stat, cadrai uridic al politicii interne si externe a statului. 7onstitutia, se mai
afirma uneori, si nu fara temeiuri, e o lege suprema nu numai a statului, dar si a societatii in
ansamblu.
Etimologic, cuvintul constitutie provine de la latinescul constitutio", ceea ce in traducere
inseamna asezarea cu temei", starea unui lucru". 1n dreptul roman antic termenul constitutie
era ec0ivalent cu cel de lege. 7u toate acestea, nici societatea antica, nici cea medievala n"au
stiut inca despre constitutie ca lege fundamentala a statului. 7onstitutiile in sensul propriu "
statal E al cuvintului au aparut mai tirziu, in cursul primelor revolutii burg0eze.
7onstitutia se deosebeste de alte legi sub mai multe aspecte si anume:
a)din punct de vedere al obiectivului lor;
b)din punct de vedere "ormal;
c) din punct de vedere al "ortei juridice.
'in punctul de vedere al obiectivului lor, atit constitutia, cit si legile constitutionale,
reglementeaza, in principal, institutionalizarea puterii si exercitarea ei. 7onstitutiile cuprind
modalitatile de organizare a puterii: forma, regimul politic, sistemul autoritatilor publice,
principiile fundamentale ale sistemului electoral etc.
7onstitutia, de asemenea, cuprinde reglementarea detaliata de principiu a drepturilor,
libertatilor si indatoririlor fundamentale.
'e mentionat ca celelalte legi, c0iar reglementind asemenea probleme, detalizeaza doar
prescriptiile constitutionale si se subordoneaza cu totul acestora.
'in punct de vedere formal, constitutiile si legile constitutionale sint supuse unor proceduri
speciale de adoptare si modificare. !stfel, potrivit art. 13D al 7onstitutiei 1taliei, legile
constitutionale sint adoptate de fiecare camera, cu maoritatea absoluta a membrilor, la cea de"
a doua votare, care trebuie sa urmeze primei deliberari la nu mai putin de 3 luni.
in %epublica 9oldova, Parlamentul este in drept sa adopte o lege constitutionala dupa cel putin 6
luni de la data prezentarii initiativei corespunzatoare. ;egea se adopta cu votul a doua treimi din
deputati.
'in punct de vedere al fortei uridice, constitutiile si legile constitutionale sint superioare
tuturor celorlalte legi, situindu"se in virful piramidei tuturor actelor normative. Ele servesc, in cele
din urma, drept reper decisiv pentru aprecierea validitatii tuturor actelor si faptelor uridice.
%ezumind cele expuse mai sus, aungem la concluzia: constitutia este acea lege care, avind forta
uridica superioara celorlalte legi, reglementeaza, in baza celor obtinute, structurile economice si
formele proprietatii, organizarea de stat, statutul uridic al omului si cetateanului si consfinteste per"
spectiva politicii interne si externe a statului.
Subiectul 2. +otiunea cetateniei &epublicii 'oldova.
2.1e"initi notiunea cetateniei si descrieti aparitia si dezvoltarea institutiei cetateniei in
&epublica 'oldova.
&otiunea de cetatenie are un sens dublu: institutie uridica si conditie uridica. 7etatenia, ca
institutie uridica reprezinta un ansamblu de norme uride ce reglementeaza raporturi sociale
care asigura plenitudinea drepturilor si obligatiilor prevazute de 7onstitutie si legi acelor
persoane, care, prin sentimentul si interesele lor, sunt strind legate de destinele statului nostru.
D.
7etatenia reprezinta conditia uridica sau statutul ce se creaza prin norme uridice acelor
persoane care au calitatea de cetatean.
7etatenia este acea calitate a persoanei fizice ce exprima legatura politico"uridica permanenta
nelimitata in timp si spatiu dintre aceasta persoana fizica si statul respectiv. 7alitatea de
cetatean atribue persoanei date plenitudinea de drepturi si obligatii reciproce stabilite de 7on. #i
legii.
7etatenia isi regaseste reglementarea uridica funda,entala in:
" 7on. %m, art. 1<.
" ;egea cetateniei %m, 7n prezent, in >epublica :oldova sunt adoptate modi"icari si
completari esentiale la *egea cetateniei >epublicii :oldova nr.1B$-C7D din E iunie BBB care
"avorizeaza detinerea de catre cetateanul >epublicii :oldova a cetateniei altor state, "apt care
a avansat considerabil tara noastra in democratizarea institutiei cetateniei si protectiei
dreptului individului.
*a 1F octombrie BB@ modi"icarile in acest domeniu au intrat in vigoare. #rin urmare,
persoanele care au dobindit anterior cetatenia altor state, vor avea posibilitatea sa pro"ite de
ea in mod legal. 7ar persoanele carora li s-a retras cetatenia din motivul detinerii cetateniei
altui stat sau au renuntat binevol la cetatenia >epublicii :oldova, vor redobindi cetatenia
pierduta. +riginarii din >epublica :oldova si urmasii acestora, care detin cetatenia altor
state, vor putea dobindi cetatenia >epublicii :oldova, pastrind cetatenia detinuta.
7n scopul evitarii consecintelor cu caracter juridic, in relatiile cu >epublica :oldova,
categoria data de persoane va "i recunoscuta numai ca cetateni ai >epublicii :oldova.
9ceasta, insa, nu restringe drepturile social-politice ale cetatenilor. 7n completarea celor
expuse, expunem prevederile art.G din *egea cetateniei/ -.etatenii >epublicii :oldova,
domiciliati legal si obisnuit pe teritoriul >epublicii :oldova, care poseda legal si cetatenia
unui alt stat bene"iciaza, in egala masura, de aceleasi drepturi si indatoriri ca si ceilalti
cetateni ai >epublicii :oldova.H
" 7onventia europeana cu privire la cetatenie, inc0eiata la #trazbur in 1==<, si ratificata de
catre Parlamentul %m 1===.
2.2eter!inati trasaturile caracteristice ale cetateniei si distinctia dintre cetatenie si
supusenie.
1n anul 1<=J a fost adoptat decretul cu privire la anularea institutii nobilimii ereditare si a
tuturor titlurilor nobiliare. Prin acest decret !dunarea &ationala a $rantei desfiinta institutia
nobilimii ereditare pentru totdeauna. Primele constitutii consacra notiunea de cetatean,
substituind"o pe cea de supus, consfiintind principiul egalitatii cetatenilor in drepturi. !stazi
termenul de supus este folosit numai in unele state monar0ii, dessemnind aceleasi relatii ca si
termenul de cetatean.
'U': adopata de :&U in 1=4D a stabilit, ca orice individ are dreptul la cetatenie si nimeni nu
poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatania sa si nici de dreptul de asi sc0imba cetatenia.
1n %9 notiunea de cetatenie a fost pentru prima data a aparut in legea cu privire la cetatania
%9 din 1==1.
!ctualmente, cel mai important act care stabileste primncipiile cetateniei este 7onventia
europeana cu privire la cetatenie. 'e la #trasburg 1==<.
7etatenia se deosebeste de supusenie totala prin faptul ca cet. &u institue numai obligatii ci
stabileste si anumite drepturi pe care statul urmeaza sa i le asigure si garanteze.
2.#$rgu!entati corelatia dintre regle!entarile interne si cele internationale cu privire
la cetatenie.
D3
7etatenia isi regaseste reglementare fundamentala in primul rind in 7onstitutia %9 la art. 1<,
care stabileste ca cet. %9 se dobindeste, se pastreaza ori se pierde numai in conditiile prevazute
de lege. &imeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetateniea sa si nici dreptul de asi sc0imba
cet. 'e asemenea, 7on prevede, ca cettatenii beneficiaza de protectia statului atit in tara, cit si
in strainatate.
7onventia Europeana cu privire la cetatanie consacra in egala masura aceleasi principii
fundamentale a cetataniei ca si legea cetatenie %9., si 7on %9. 7onventia europeana cu privire
la cetatanie reprezinta un garant international al respectarii drepturilor fundamentale a cet. 7are
isi gaseste in buna parte o reflectare in prevederile nationale. 1nsa anumite momente legate de
dubla cetatenie nu au un ec0ivalent international.
D4
TEST nr. 23
Subiectul 1. 5egea ca izvor de drept.
1.1. %denti"icati legea ca izvor de drept si trasaturile acesteia.
)ermenul "lege" in sens direct ,stricto sensu- desemneaza actul normativ care emana de la
organul legislativ ,Parlament-. 9ai mult ca atit, conformlegislatiei noastre in vigoare,
Parlamentul este unica autoritate legiuitoare in tara.
;egile ca iOvor de drept vin sa reglementeze toate relatiile sociale existente.
1.2. ,eneralizati criteriile de clasi"icare si categoriile legilor.
;egislatia in vigoare stabileste o ierar0ie a legilor, dupa criteriul fortei lor uridice.
7onform acestui criteriu, legile se impart in:a-legi constitutionale,b-legi organice,c-legi
ordinare.
7onstitutia si legile constitutionale sint investite cu o forta uridica superioara tuturor
celorlalte legi si acte normative. 7onstitutia poate fi definita ca fiind ;egea $undamentala a
statului, care reprezinta un sistem inc0egat de norme uridice investite cu o forta uridica
superioara ce reglementeaza bazele orinduirii sociale si ale politicii statului, structurile
economice si formele de proprietate, organizarea de stat ,forma, regimul politic, sistemul
organelor de stat, principiile fundamentale de organizare si functionare a acestora, principiile
fundamentale ale sistemului electoral-, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale
omului si cetateanului " sistem de norme ce constituie cadrul uridic fundamental pentru
dezvoltarea viitoare a entitatii organizate in stat.7onstitutia si legile constitutionale sint cele mai
importante izvoare de drept, deoarece se afla in virful piramidei intregului sistem de acte
normative.;uind in considerare insemnatatea deosebita a acestei categorii de legi, ele au o
procedura speciala si Ruorumul de adoptare ,de exemplu, ele se adopta daca au votat "pentru"
cel putin .Z3 din numarul total de deputati-.
! doua categorie de legi sint legile organice. !ceasta categorie de legi este nemilocit
indicata in 7onstitutie. Potrivit ;egii $undamentale, de exemplu,prin lege organica se
reglementeaza sistemul electoral, organizarea si desfasurarea referendumului, organizarea
/uvernului etc.
;egile care nu se refera la cele constitutionale si organice sint legi ordinare. !ceste
categorii de legi se deosebesc dupa insemnatatea si ordinea adoptarii lor. 1n afara de acest
criteriu mai deosebim categorii specifice ale legii, precum sint legile exceptionale, cele
temporare si cele interpretative*
'upa criteriul continutului lor, legile se diferentiaza in legi materiale si legi procedurale.
7ele dintii normeaza activitatea subiectelor de drept, personae fizice si uridice, si relatiile
dintre ele. ;egile procedurale stabilesc forma de desfasurare a unei actiuni sau activitati publice
sau private, inclusiv forma de emitere sau intocmire a actelor uridice si forma in care sa fie
sanctionati cei care au incalcat legea materiala*dupa criteriul reglementarii uridice, distingem
legi cu caracter civil,penal, administrativ, financiar etc*dupa sfera de cuprindere a relatiilor
sociale reglementate, legile pot fi,asemenea normelor uridice tratate- generale, speciale si
exceptionale.

1.#. Esti!ati interactiunea Constitutiei &epublicii 'oldova cu alte acte nor!ativ4
juridice.
7u toate ca aceste acte normative sint subordonate autoritatii legii si se conformeaza
prevederilor ei, ele produc efecte in aceeasi masura obligatorii ca si legea pentru subiectele la
care se refera, in cazul in care intra in dezacord cu legea, care se aplica intotdeauna prioritar,
D5
aceste acte isi pierd efectul uridic.;a ele se refera: 0otaririle si motiunile Parlamentului*
decretele prezidentiale
0otaririle si ordonantele /uvernului* ordinele, instructiunile si regulamentele ministerelor,
departamentelor si ale altor organe centrale ale administratiei de stat* 0otaririle si dispozitiile
organelor administratiei publice locale.
1n orice domeniu de interactiune cu alte legi, legia constitutional se considera a fi
superioara, oricarei alte legi, ca forta uridical si grad de generaliate.
Subiectul 2. ;rincipiile cetEteniei &epublicii 'oldova.
2.1e"initi notiunea de principii ale cetEteniei si indicati principiile cetEteniei.
Principiile cetYteniei sunt acele idei conducYtoare fundamentale care cuprin generalizYri legale
si doctrinaire in aceastamaterie.
Principiile generale ale cetYteniei
%egulile asupra cetYteniei %epublicii 9oldova se intemeiazape urmYtoarele principii:
a- dreptul fiecYrei persoane la o cetYtenie*
b- nediscriminarea cetYtenilor, indiferent de temeiurile dobindirii cetYteniei*
c- inadmisibilitatea privYrii arbitrare a persoanei de cetYtenia ei si de dreptul de a"si
sc0imba cetYtenia*
d- evitarea apatridiei*
e- neproducerea de efecte, prin sc0imbarea cetYteniei unuia dintre soti, asupra cetYteniei
celuilalt sot sau asupra cetYteniei copilului dacanu existao cerere scrisain acest sens a pYrintilor.
2.2eter!inati trEsEturile esentiale ale "iecErui principiu al cetEteniei in parte si
stabiliti corelatia dintre ele.
Dreptul "iecIrei persoane la o cetItenie" orice cetYtean are dreptul la cet. 'e la nastere si
nimeni nu este in drept de al priva de acest drept decit in cazurile prevYzute de lege.
;ediscriminarea cetItenilor, indi"erent de temeiurile dobindirii cetIteniei" toti cet. %9
sunt egali in drepturi indiferent de modul in care au obtinut cet. &tatutul juridic al cetItenilor
>epublicii :oldova, al cetItenilor strIini si al apatrizilor
,1- 7etYtenii %epublicii 9oldova sint egali in fata legii si a autoritYtilor publice,
beneficiazain egalamYsurade toate drepturile social"economice si politice si de libertYtile
proclamate si garantate de 7onstitutie si de alte legi, de acordurile internationale la care
%epublica 9oldova este parte.
,.- &umai cetYtenii %epublicii 9oldova au dreptul de a alege si de a fi alesi, de a ocupa
functii ce implicaexercitarea autoritYtii publice si de a participa la referendum, in modul stabilit
de lege.
,3- #tatutul uridic al cetYtenilor strYini si al apatrizilor este stabilit de lege si de acordurile
internationale la care %epublica 9oldova este parte.
7nadmisibilitatea privIrii arbitrare a persoanei de cetItenia ei si de dreptul de a-si sc0imba
cetItenia- fiecare cet. !re dreptul de a"si sc0imba cet., insanimeni nu are dreptul in mod
arbitrar de a face acst lucru.
)vitarea apatridiei" statul garanteazacetYtenia fiecYrei persoane, pentru nu admite lipsirea
acesteia de drepturile sale.
;eproducerea de e"ecte, prin sc0imbarea cetIteniei unuia dintre soti, asupra cetIteniei
celuilalt sot sau asupra cetIteniei copilului dacanu existao cerere scrisain acest sens a
pIrintilor- acest principiu garanteazacetYtenilor dreptul de asi pYstra cet. 1ndiferent de
sc0imbarea cet. Unuia dintre soti sau a copilului. #c0imbarea cet. #otului sau sotiei nu poate
D6
avea drept efect sc0ibarea automataa cet celuilalt sot, o asemenea procedurapoate avea loc
numai in cazul existentei unei cerei corespunzYtoare in acest sens.
2.#$rgu!entati aplicarea si respectarea "iecErui principiu in 5egea cetEteniei
&epublicii 'oldova.
Principiile consecrate in legea cu privire la cet. #unt:
a- dreptul fiecYrei persoane la o cetYtenie*
b- nediscriminarea cetYtenilor, indiferent de temeiurile dobindirii cetYteniei*
c- inadmisibilitatea privYrii arbitrare a persoanei de cetYtenia ei si de dreptul de a"si
sc0imba cetYtenia*
d- evitarea apatridiei*
e- neproducerea de efecte, prin sc0imbarea cetYteniei unuia dintre soti, asupra cetYteniei
celuilalt sot sau asupra cetYteniei copilului dacanu existao cerere scrisain acest sens a pYrintilor.
1n mare mYsuraprincipiile enuntate mai sus au doar un caracter formal din considerentul
calegea nu prevede anumite norme care saasigure si sagaranteze respectarea lor. 'reptul
fiecYrei persoane la o cetYtenie nu este reglementat sau reflectat ex0austiv in lege fiind deauns
doar enuntarea unui asemenea principu fYrao altareglementare suplimentarY. &edescriminarea
cetYtenilor isi are o reflectare ex0austivain lege cac mentioneazacatoti cetYtenii sunt egali in
fata legii si autoritYtilor publice. 1nadmisibilitatea privYrii arbitrare a persoanei de cetYtenie ei si
dreptul de asi sc0imba cet. #unt reglementate de legea in cauzasi anume prin prevederile cu
privire la pierderea cet. #i celei cu privere la renuntarea la cet. Evitarea apatridiei nuti regYseste
reglementare in actul normativ dat dar in legea cu privire la statutul statutul uridic al cet.
#trYini si apatrizilor. &eproducerea de efecte, prin sc0imbarea cetYteniei unuia dintre soti,
asupra cetYteniei celuilalt sot sau asupra cetYteniei copilului dacanu existao cerere scrisain acest
sens a pYrintilor sunt reglementate de capitolul dedicat domindirii cet.......................

D<
Testul 26
Subiectul 1. $ctiunea legii in ti!p.
1.1.istingeti notiunea de esire din vigoare.
!ctiunea legii, in general inseamna, functio"narea reala a normelor uridice exprimate in actele
normative, care poarta denumirea de forta uridica ,obligativitate uridica-.Prin actiune a legii,
in general se intelege posibilitatea , in cazurile stabilite, necesitatea aplicarii normelor uridice
ca obligatorii.
1esire din vigoare a legii presupune ca legea nu mai este aplicabila perdindusi efectele uridice.
#e cunosc trei cauze prin care o lege iese din vigoare: a- aungerea la termen* b- abrogarea* c-
desuetudinea.
1.2.$nalizati cauFele esirii din vigoare a legii
#e cunosc trei cauze prin care o lege iese din vigoare: a- aungerea la termen* b- abrogarea* c-
desuetudinea.
1. 9jungerea la termen.
7a regulY, legea se adoptY pe o perioadY nedeterminatY, urmAnd ca ulterior sY se stabileascY
asupra AncetYrii acXiunii ei.
Bn practica legislativY se AntAlnesc i cazuri An care o lege se edicteazY cu termen, prevYzAndu"se
c0iar An textul ei termenul pAnY la care va acXiona ,va fi An vigoare-.
Prin aungerea la termenul respectiv acXiunea legii AnceteazY fYrY a mai fi nevoie de procesul
te0nico"uridic de abrogare a ei.
ExistY anumite legi care prin natura lor sunt temporare. 'e exemplu, legile de abilitare a
/uvernului pentru a emite ordonanXe, cYci una dintre condiXiile acestor legi este de a determina
An mod cert care este durata abilitYrii. !a, de exemplu, alineatul ,.- al art.1J6
.
al 7onstituXiei
%epublicii 9oldova prevede: ;egea de abilitare va stabili, An mod obligatoriu, domeniul i
data pAnY la care se pot emite ordonanXe^.
.. 9brogarea legii.
9brogarea poate fi definitY ca fiind procedeul te0nico"uridic prin care legile fYrY termen Ai
AnceteazY activitatea prin renunXare la ele.
!brogarea nu trebuie confundatY cu derogarea. Bn timp ce abrogarea exclude orice aplicare a
legii respective, derogarea instituie doar unele excepXii putAnd face ca legea An ansamblu sau
unele prevederi ale ei sY fie inaplicabile unor categorii de subiecXi i putAnd An acelai timp sY
rYmAnY An vigoare pentru alXii. !a dar, derogarea nu scoate legea din vigoare, ceea ce AnseamnY
cY, AnlYturAndu"se aceastY excepXie, legea redevine aplicabilY. #pre deosebire de derogare,
abrogarea AnceteazY definitiv efectele legii, iar pentru a fi din nou aplicatY se impune o
readaptare a ei.
!brogarea nu trebuie confundatY nici cu revocarea. %evocarea presupune ca legea sY nu fi
produs efecte uridice, deoarece e retrasY Anainte de publicare i de intrarea acesteia An vigoare.
!brogarea se referY la legea care produce efecte legale, funcXioneazY.
9brogarea i nulitatea legii
!tAt abrogarea, cAt i nulitatea legii presupune, Ancetarea caracterului obligatoriu al acesteia.
'eosebirea esenXialY a acestora constY An faptul cY An timp ce abrogarea se referY la un act
normativ uridic legal, funcXional, nulitatea este o sancJiune a dreptului pozitiv care suprimI
retroactiv e"ectele actului normativ juridic.
1
&ulitatea intervine An legYturY cu nerespectarea atAt a condiXiilor de fond, cAt i a condiXiilor de
formY ale legii. Prin urmare, nulitatea e condiXionatY de defectele, viciile pe care legea An
1
>ezi: 'an 7iobanu, 7ntroducere 8n studiul dreptului, pag.165.
DD
ansamblu sau anumite prevederi ale ei le conXin. !cest viciu sau defect al legii o afecteazY de la
data intrYrii An vigoare.
1.#.Esti!ati cauzele supravetuirii legii, "or!ulind exe!ple concrete.
Putem evidentia doua momente principale:a-momentul initial, adica al intrarii in vigoare a
actului normativ*b-momentul final, adica al incetarii actiunii normei uridice.
&orma uridica ,actul normativ- actioneaza numai in prezent si in viitor,pina cind este in
vigoare-. 'e aceea, un principiu fundamental al actiunii normelor uridice in timp este
principiul neretroactivitatii lor. 1n consecinta, legea are influenta din momentul intrarii in vigoare
si pina la iesirea din vigoare. ;egea nu retroactiveaza, respectiv nu se aplica faptelor savirsite
inainte de intrarea ei in vigoare.
!l doilea moment principal este momentul final,adica al incetarii actiunii actului normativ.
incetarea actiunii normei uric are loc prin abrogare, prin expirarea termenului pentru care ea a
fost edictsi prin caderea in desuetudine.
!brogarea poate fi definita ca procedeu te0nico"uridic prin care actele normative fara termen
isi inceteaza activitatea prin renuntare la ele, acscoaterea lor din uz. Exista urmat. forme de
abrogare:a-expresa,directa,indirecta-*b-tacita*c- totala* d- partiala.
: norma uridica se considera cazutcin desuetudine atunci cind, desi formal ea este in vigoare,
totusi nu e rational dea fi aplicata, aceasta datorita dezvoltarii relatiilor sociale, sc0imbarilor
social"politice si economice survenite in societate, faptului ca starile de lucruri care au
determinat necesitatea elaborarii acestui act normativ au incetat sa mai existe,fie s"au invec0it
intr"atit incit actiunea lui nu mai are nici o ustificare si nici nu mai poate fi sustinuta.EC. ;egea
este activa atit timp cit este in vigoare. ;a art.D din 7odul penal al %.9 se prevede in acest sens:
"7aracterul infractional al faptei si pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penala in
vigoare la momentul savirsirii faptei". ,ultraactivitatea legii- 7u toate acestea, sint situatii cind
o legeeste scoasa din vigoare si totusi se apeleaza la aplicarea ei. !ceasta inseamna
ca ea actioneaza peste termen, ca este ultraactiva: aceasta este situatia in care ea se aplica celui
care a incalcat"o si dupa incetarea aflarii ei in vigoare.
Subiectul 2. obCndirea cetateniei &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati apartenenta la cetatenia &epublicii 'oldova.
!rt.5 din ;egea cu privire la cetatenie stabileste ca apartenenta la cetatenia %9 se
dovedeste pe tritoriul tarii si peste 0otare, prin: bulletin de identitate, pasaport strain,
certificate de nastere a copiilor, certificat eliberat de organelle competente ale %9
2.2 Stabiliti te!eiurile de dobCndire a cetateniei &epublicii 'oldova si co!parati4le.
Potrivit art.1J din legea cu privire la cetatenie stabileste ca cetatenia se bobindeste prin:
" +astere, legea stabileste ca cetatian al %9 este copilul nascut din parinti, unde ambii sau
unul din ei este cetatian al %9
" &ecunoastere, persoanele care siau exprimat dorinta de a devein cetateni ai %9 si au
dobindito conform legii.
" %n"iere, copii apatrizi, care sunt infiati de cetateni ai %9.
" &edobindirea, personae care anterior au avut cetatenie %9, totodata poate sa o pastreze
sip e cia straina
" +aturalizare ,la cerere-, persoanele de la 1D ani, care nu sau nascut pe teritoriul tarii %9,
dar domiciliaza legal cel putin 1J ani in %9, sau este casatorit cu un cetatian al %9 cel
D=
putin 3 ani. !patrizii si refugiatii recunoscuti care domiciliaza legal si obisnuit pe
teritoriul %9 nu mai putin de D ani.
7onditiile care permit acordarea cetatenii sint:
" cunoasterea si recunoastere constitutii %9
" cunoasterea limbei de stat
" surse legale de existenta
"pierderea sau renuntarea la cetatenia unui alt stat daca o are
" cetatenia se primeste si in temeiul acordurilor internationale la care %9 este parte.
2.# Evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in &epublica 'oldova.
Pluralitate de cetatenie " este detinerea simultana a doua sa mai multe cetatenii de catre
una si aceeasi persoana.
Pluralitatea cetatenii este prevazuta de 7onventia internationala si ;egea %9 cu privire la
cetatenie.
;egea %9 prevede ca pluralitatea de cetatenie se permite:
1. copiilor care au dobindit automat la nastere cetatenia %9 si cetatenia altui stat.
.. cetatenilor sai care detin concomitant cetatenia altui stat, citd aceasta cetatenie este
dobindita automat prin casatorie
3. copiilor cetateni ai %9 care au dobindit cetatenia unui alt stat in urma infierii.
4. daca aceasta pluralitate de cetatenii rezulta din prevederile acordurilor internationale in
care %9 este parte
5. in cazul cind renuntarea la cetatenia unui alt stat sau pierderea ei nu este posibila sau nu
poate fi rezonabil ceruta.
'e asemenea, ;egea cetateniei stabileste ca cetateni ai %9 pot devein si cetatenii altor
state daca nu sunt temeiri pentru care sa le fie refuzata.
=J
TEST nr. 27
Subiectul 1. TeGnica juridica si teGnica legislativa.
1.1.e"initi teGnica juridica, teGnica legislativa, stabilind coraportul lor.
Prin te0nica uridica intelegem" totalitatea metodelor, procedeelor si a regulilor in vederea
executarii operatiunilor uridice, adica a activitatii de elaborare a actelor normative, inclusiv de
aplicare si de sistematizare a acestora " atit in parte, cit si in ansamblu. )otodata, consideram ca
te0nica uridica tine de procesele de elaborare, de realizare, de aplicare si de interpretare a dr.
Prin te0nica legislativa "totalitatea procedeelor si a artificiilor prin care solutiile de fond
dobindesc practicabilitate, capacitate de inserare in viata sociala si un ansamblu de metode si
procedee folosite in activitatea de elaborare a proiectelor de legi si a altor acte normative, care
auta la determinarea unor solutii legislative udicios alese, potrivit cerintei sociale, si
deopotriva la modul de exprimare al acestora in texte corespunzator redactate.
1.2.eter!inati !odalitatile, scopuri si utilitati ale teGnicii juridice si caracterizati4le.
)e0nica legislativa este parte constitutiva a te0nicii uridice si este alcatuita dintr"un complex
de metode si procedee menite sa asigure o forma corespunzatoare continutului ,substantei-
reglementarilor uridice.)e0nica uridica este un concept complex, care desemneaza anumite
reguli, principii, metode, procedee, operatii folosite pentru elaborarea, realizarea, aplicarea si
interpretarea normelor uridice.
Bn viziunea profesorului universitar 7osticY >oicu, te0nica uridicY cuprinde douY segmente
principale:
- un prim segment este acela al creYrii dreptului care se deruleazY An cele trei momente:
iniXierea actului normativ, elaborarea actului normativ i adoptarea actului normativ.
!cest segment este definit drept te0nicY legislativY*
- un al doilea segment este acela al aplicYrii actelor normative, respectiv al transpunerii An
viaXY a normelor uridice. !cest segment este definit drept te0nica realizYrii dreptului^.
!lexandru >YllimYrescu, rezultAnd din punct de vedere al autoritYXii care o AntrebuinXeazY,
distinge trei aspecte ale te0nicii: te0nica legislativI, care emanY de la legiuitor* te0nica
jurisprudenJialI de care se servesc instanXele udiciare* te0nica doctrinalI de care se servete
doctrina.
$iecare dintre aceste te0nici, dei subordonatY i tributarY te0nicii generale ... Ai are principiile
i procedeele ei specifice, principii derivAnd din scopul special pe care"l urmYresc fiecare dintre
aceste izvoare i din rolul fiecYruia An cadrul vieXii uridice.
!stfel te0nica legislativI va fi adaptatY funcXiunii pe care o Andeplinete legea i care, An primul
rAnd, este obXinerea unui instrument precis, uni"orm i sigur de exprimare a dreptului ... 3e0nica
jurisprudenJialI va fi pe deoparte o te0nicY a interpretIrii legii, pe de alta o te0nicY a creIrii
dreptului...
7alitYXile pe care trebuie sY le posede o te0nicY uridicY pentru a fi satisfYcYtoare sunt: bine
delimitatY, adaptabilY, simplY, sigurY i neignorAnd prea mult natura lucrurilor. !ratY mai
departe ce sunt regulile formale, concepXiile, ficXiunile, prezumXiile, categoriile: acestea nu mai
au importanXa primordialY pe care o aveau la %oma, dar au avantaul de a turna instituJiile
recunoscute 8n "orme dinainte concepute, care le asigurI 8n acelai timp precizia condiJiilor i
"ermitatea e"ectelor "IrI de care nu existI ordine socialI solid 8ntemeiatI^.
'abin cere ca te0nica sY ne dea un drept coerent i logic nu pentru motive de eleganXY sau
esteticY uridicY, dar pentru motivul foarte utilitar cY un drept coerent i logic se face AnXeles i
pYtruns mai uor decAt un drept divizat contra lui Ansui i compus din soluXii contradictorii^.
.
2
7itat dupY: !lexandru >YllimYrescu, +p.cit., pag.31D.
=1
Profesorul !lexandru >YllimYrescu deduce trei postulate fundamentale ale oricYrei te0nici:
1- te0nica trebuie sY se caracterizeze mai AntAi prin simplicitate, simplicitate care
sY rezume An instrumente precise i uni"orme, complexitatea exigenXelor
sociale*
.- )e0nica trebuie sY facY din drept un tot coerent i logic, pentru a nu crea
incertitudine i contraziceri*
3- )e0nica trebuie sY asigure stabilitatea situaJiilor dob8ndite i certitudinea
siguranJei.
Evident, perfecXionarea permanentY a reglementYrilor uridice cere adaptarea te0nicii uridice
noilor exigenXe, optimizarea miloacelor i procedeelor acesteia timpului nostru, al popoarelor.
Un popor [ oricum ar fi el [are dreptul de a"i legiui trebuinXele i tranzacXiunile ce rezultY
neapYrat din acele trebuinXe, reciprocitatea relaXiunilor sale, Antr"un cuvAnt: legile unui popor,
drepturile sale nu pot purcede decAt din el Ansui. !lt element strYin, esenXial, diferit de al lui,
nu"i poate impune nimica* i dacY"i impune, atuncea e numai prin superioritatea demnY de
recunoscut a individualitYXii sale ...^
3
.
9enirea dreptului este sY ordoneze adecvat diversitYXile geopolitice, naXionale, lingvistice,
economice, culturale etc.
1... *or!ulati eveni!ente legislative din practica &epublicii 'oldova.
: importanXY deosebitY An viaXa uridicY a societYXii o au evenimentele legislative. ;a ele
pot fi atribuite urmYtoarele:
a- modificarea actelor normative*
b- completarea actelor normative*
c- republicarea actelor normative*
d- suspendarea actelor normative*
e- abrogarea actelor normative*
f- rectificarea actelor normative.
#e afla in discutie : Proiecte de acte legislative
Proiectul legii privind modificarea i completarea ;egii AnvY YmAntului ,art.1=, .J- .J13
7odul penal al %epublicii 9oldova nr.=D5"C> din 1D aprilie .JJ.
,republicat An 9onitorul :ficial al %epublicii 9oldova, .JJ=, nr.<."<4, art. 1=5-,
cu modificYrile ulterioare, se completeazY dupY cum urmeazY:
1. 'upY articolul .4. se completeazY cu articolul .4.1
i .4..
cu urmYtorul
cuprins:
!rticolul .4.1
9anipularea unui eveniment
,1-Bncuraarea, influenXarea sau instruirea unui participant la un eveniment
sportiv sau un eveniment propus pentru pariere sY AntreprindY acXiuni care ar
produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, cu scopul de a obXine un
avanta sub orice formY, care nu i se cuvine, pentru sine sau pentru o altY persoanY,
se pedepsete cu amendY An mYrime de la 1JJJ la .JJJ de unitYXi
convenXionale sau cu Anc0isoare de p2nY la 3 ani, An ambele cazuri cu privarea de
3
9i0ai Eminescu, +p.cit., pag.5.
=.
dreptul de a ocupa anumite funcXii sau de a exercita o anumitY activitate pe un
termen de pAnY la 3 ani, iar persoana uridicY se pedepsete cu amendY de la 1JJJ la
3JJJ de unitYXi convenXionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumitY
activitate pe un termen de p2nY la 3 ani.
Subiectul 2. ;ierderea cetateniei &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati te!eiurile de pierdere a cetateniei &epublicii 'oldova si expuneti esenta
"iecaruia.
)emeiurile de pierdere a cetateniei %.9. sint:
" %enuntare
" %etragerea
4 %n te!iul acordurilor internationale la care &' este parte
&enutarea la cetatenie" se aproba persoanei care a implinit virsta de 1D ani si care doreste
sa renunte la cetatenie, cu exceptia cazurilor in care:
" nu va presenta adeverinta detinerii sa dobindirei cetateniei unui alt stat, ori garantda
dobindirei unei alte cetatenii.
" ! primit ordin de c0emare sau se afla in serviciu militar in termenul sau de alternativa, cu
conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in %9.
" &etragerea cetateniei" poate fi retrasa printrun decret al presedintului %9 persoanei care:
" ! dobindit cetatenia %9 in mod fraudulos, prin informatia falsa sau prin ascunderea unui
fapt pertinent.
" #a inralat binevol in fortele armatei straine.
" ! savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc preudicii esentiale statului. %etragerea
cetatenii %9 persoanei nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului si copiilor ei.
2.2 eter!inati restrictiile legale in cazul renuntarii la cetatenie si stabiliti coraportul lor
cu principiile cetateniei.
%estrictiile legale in cazul renuntarii la cetatenie sunt :
%enuntarea la cetatenie se va aproba pers. 7are a implinit virsta de 1D ani, cu exceptia cazului
in care nu va presenta adeverinta detinerii sau dobindirii cetateniei unui alt stat , ori garantda
dobindirii unei alte cetatenii .in cazul in care persoana careia i sa aprobat renuntarea la
cetatenie, dar el nu va dobindi cetatenia unui alt stat atunci el va deveni aptrid si partea din
decretul presedintelui %9 privind aprobarea renuntarii la cetatenie se va abroga conform legii
'aca persoana a primit ordin de c0emare sau se afla in serviciul militar in termen sau
alternativa, cu conditia detinerei unui domiciliu legal si obisnuit in %9.
;a baza reglementarii institutiei cetateniei stau urmatoarele principii:
'r fiecarei pers la cetatenie , care presupune ca persoana nu poate fi lipsita arbitrar de cetatenie,
adica amsamblu de drepturi si obligatii pe care le poseda persoana.
=3
&ediscriminarea cetatenilor indiferent de temeiurile dobindirii cetateniei. Principiu
nediscriminarii se aplica intre resortisantii statului indiferent daca sunt resortisanti prin nastere
sau si"au dobindit cetatenia ulterior, adica indiferet de temeiurile dobindirei cetateniei. !stfel,
nu este admisa nici o discriminareintre parinti cit priveste stabilirea cetateniei copilului lor pe
baza legaturii de singe.
1nadmisibilitatea privarii arbitrare a persoanei de cetatenia ei si de dreptul de asi sc0imba
cetatenia. 1n constitutia %9 si in legea cetateniei sunt unite doua principii distincte: nimeni nu
poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa* si dreptul de asi sc0imba cetatenia sa. 7onstitutia
%9 prevede ca cetatenia %9 poate fi dobindita, pastrata sau perduta numai in conditiile
prevazute de legea organica. ;egea cetateniei urmid aceste cerinte stabileste ca retragerea
cetatenii un se admite daca persoana va deveni apatrid.
Evitarea apatridiei" prin notiunea de apatrid se are in vedere persoana care un este cetatian al
%9 si nici al unui alt stat.
Pentru evitarea situatilor de apatridie statul un trebue sa retraga cetatenia sa persoanelor carea u
dobindit cetatenia sa ca urmare a unei comportari frauduloase, prin informatii false sau
ascunderea unui fapt pertinent.
&eproducerea de efecte pri sc0imbarea cetatenii unuia dintre soti asupsa cetatenii celuilalt sot
sau asupsa cetatenii copilului daca un exista o cerere scrisa in acest sens a parintilor.
- 'aca persoana a primit ordin de c0emare sau se afla in serviciul militar in termen sau
alternativa, cu conditia detinerei unui domiciliu legal si obisnuit in %9.
" 7u certitudine putem afirma ca exista o conexiune dintre cazurile cind e posibila
renuntarea la cetateniei cu principiile expuse mai sus. !stfel, pentru evitarea apatridiei
renuntarea la cetatenie nu se va acorda daca nu se va presenta dovezi cu privire la
detinerea sau dobindirea cetatenii unui alt stat.
2.# Esti!ati te!eiurile de retragere a cetatanii, re"eritoare la retragerea cetateniei, si
corelatia lor cu principiile cetateniei.
%etragerea cetateniei are loc in cazurile si in privinta persoanei care :
- ! optinut cetatenia in mod fraudulos
- #a inrolat binevol in fortele armatei straine
- ! savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc preudicii esentiale statului. 7azurile
mentionate mai sus denota ca cetatenia poate fi retrasa printrun decret al presedintelui
%9. Prin urmare gravitatea faptelor, ca si alte circunstante relevante, cum ar fi legaturile
relevante si eficiente ale acestor persoane cu statul implicat trebuie luate in consideratie
pentru evitarea apatridiei. 1n acest sens la retragerea cetateniei se va lua in consideratie
ca persoana sa un fie lipsita de cetatenie. 'e asemenea, statul poate sa recurga la
retragerea cetatenii doar in baza acelor temeiuri mentionate mai sus acesrta fiind si ca o
protectie la care recurge staul, si anume cetatianul trebue sa fie constient ca obtinerea
cetatenii se face doar in baza legii si a unei proceduri specifice de dobindire a cetateniei.
)otodata, se impune si un comportament respectuos fata de cetatenia statului respectiv, o
atitudine constiincioasa fata de valorile statului. :ptinerea cetateniei in mod fraudulos
este atunci cind prezinta informatie falsa sau prin ascunderea unui fapt pertinent adica cel
=4
fapt, impreurari care nu corespund realitatii in rezultat recurgerea la o asemenea actiune
denota faptul ca persoana respectiva isi propune sa fraudeze valorile statului . un alt caz
de retragere este atunci cind s"a inrolat benevol in fortele armatei straine. #tatul isi
propune drept obectiv de a asigura securitatea, interzicind rolarea in fortele armatei
straine ear savirsirea unor fapte deosebit de grave, adica infracriuni carea u adus
preudicii esentiale statului. 1n concluzie putem afirma ca pentru o siguranta pertinenta se
impune uneori de a recurge la cazurile mentionate mai sus adica temeiuri de retragerea a
cetateniei pentru a asigura securitatea statului, fara imixtiunile care pot parveni din
exterior.
=5
TEST nr. 2:
Subiectul % 5i!baj stil in elaborarea actelor nor!ativ4juridice
1.1 %nterpretati rolul li!bajului si stilului in elaborarea actelor nor!ativ4juridice.
Un loc important in elaborarea actelor normative il ocupa limbaul si stilul lor. #tilul legilor
trebuie sa fie concis. ;egiuitorul se va stradui sa aplice un limbai accesibil pentru destinatarul
normelor uridice. &u intimplator se spune ca un legiuitor trebuie sa gindeasca profund ca un
filosof, dar trebuie sa se exprime ca un taran. Pentru a asigura o claritate si accesibilitate a
actelor normative, acestea trebuie sa fie clar formulate si relativ usor de inteles, sa nu provoace
confuzii.
1.2 eter!inati regulile si arti"iciile de teGnica legislativa
%egulile sunt urmatoarele:
.. limbaul trebuie sa fie clar, concis,si precis.
3. textul actului normativ trebuie sa utilizeze cuvinte proprii limbii vorbite, sa evite
neologisme inca neasimilate in limbaul comun, acestea urmind sa fie folosite doar in
masura in care in limba rom2na lipsesc termeni care sa desemneze realitatea vizata.
4. legiuitorul trebuie sa tinda spre un sistem terminologic propriu, uniform, in care ar fi clar
sensul fiecarui termen utilizat.
5. stilul actelor normative presupune reducerea regulilor de conduita printr"un cit mai mic
de cuvinte. 'in aceste considerente, ceea ce de la sine e inteles nu e cazul sa expui in
tex. 7eea ce a fost mentionat odata, nu e cazul sa repeti.
6n loc deosebit de important 8n limbajul i 8n stilul de elaborare a actelor
normative 8l ocupI arti"iciile de te0nicI juridicI, 8ntre care cele mai evidenJiate sunt
"icJiunile i prezumJiile.
!cestea sunt nite procedee intelectuale. 'at fiind AnsY rolul lor special i important pe
care"l oacY, /enO le claseazY An mod separat:
PrezumXiile legale i ficXiunile sunt An mod vizibil apropiate, prin aceea cY printr"un
efort al spiritului ele tind sY modifice oarecum realitatea, astfel cum ne apare An modul
cel mai simplu An scopul de a determina sau a Anlesni anumite scopuri practice^.
$icXiunile
%ealitatea socialY este mult mai complexY decAt posibilitatea reglementYrii ei uridice An
toate aspectele i cu un Analt grad de acurateXe. &ecYtAnd la aceastY, instanXY
udecYtoreascY este obligatY sY soluXioneze toate cazurile ,speXele- cu care a fost sesizatY.
;egiuitorii din toate XYrile AncearcY sY rezolve aceastY problemY practicY prin crearea de
ficXiuni.
1.# Esti!ati i!portanta prezu!tiilor i "ictiilor
Un loc deosebit de important An limbaul i An stilul de elaborare a actelor normative Al ocupY
artificiile de te0nicY uridicY, Antre care cele mai evidenXiate sunt "icJiunile i prezumJiile.
!cestea sunt nite procedee intelectuale. 'at fiind AnsY rolul lor special i important pe care"l
oacY, AenK le claseazY An mod separat:
PrezumXiile legale i ficXiunile sunt An mod vizibil apropiate, prin aceea cY printr"un efort al
spiritului ele tind sY modifice oarecum realitatea, astfel cum ne apare An modul cel mai simplu
An scopul de a determina sau a Anlesni anumite scopuri practice^.
4
!icJiunile
4
7itat dupY: !lexandru >YllimYrescu, +p.cit., pag.3.=.
=6
%ealitatea socialY este mult mai complexY decAt posibilitatea reglementYrii ei uridice An toate
aspectele i cu un Analt grad de acurateXe. &ecYtAnd la aceastY, instanXY udecYtoreascY este
obligatY sY soluXioneze toate cazurile ,speXele- cu care a fost sesizatY.
;egiuitorii din toate XYrile AncearcY sY rezolve aceastY problemY practicY prin crearea de ficXiuni.
!icJiunea juridicI ("ictio juris) este un procedeu de te0nicY An conformitate cu care un anumit
fapt este considerat ca existent sau ca stabilit, dei el nu a fost stabilit sau nu existY An realitate.
7u autorul ficXiunilor considerYm An mod fictiv, cY ceva este exact, cu toate cY despre acel ceva
avem cunotinXe insuficiente sau imperfecte. #pre exemplu, copilul nenYscut, dar conceput se
considerY cY existY, cu toate cY, acesta nu s"a nYscut. !stfel, prin aceastY ficXiune uridicY, el
devine capabil a"l moteni pe tatYl sYu, care este posibil sY decedeze pAnY la naterea lui ,cu
condiXia AnsY ca fYtul sY se nascY viu-.
%olul dogmatic al ficXiunii constY An a pYstra unitatea logicY a sistemului uridic, necreAnd
concepte noi, ci numai din cele ce rYmAn An armonie cu cele existente.
#"a spus cY azi n"ar mai trebui admise ficXiunile, legiuitorul fiind liber de a face completYri An
legislaXie.
;egislaXia %epublicii 9oldova, de asemenea, utilizeazY, An diverse cazuri, ficXiunile. !a,
de exemplu, articolul 5. al 7odului 7ivil al %epublicii 9oldova ,'eclararea persoanei
decedatY
#rezumJiile sunt procedee te0nice prin care legiuitorul acceptY sau c0iar impune cY ceva existY
fYrY sY fie nevoie de a proba o atare situaXie.
PrezumXia este deci un act voluntar al spiritului, considerAnd ca sigur ceea ce este Andoielnic, ca
nediscutabil ceea ce este cel mai probabil^.
5
Ea pornete de la o probabilitate spre a proclama o
certitudine. Exemplu de prezumXii ne pot servi: prezumXia cunoaterii legii din momentul
publicYrii ei, prezumXia conform cYreia copilul nYscut An timpul cYsYtorie are ca tatY pe soXul
mamei, se prezumY ca adevYrat ceea ce s"a udecat .a.
PrezumXiile pot fi: relative (jus tuntum) i absolute (juri set de jure).
PrezumXiile relative pot fi infirmate prin probe contrare. 'e exemplu, se dovedete cY nu soXul
este tatYl copilului, sau, pornind de la prezumXia de nevinovYXie, se aduc probe care dovedesc
vinovYXia.
PrezumXiile absolute nu pot fi rYsturnate prin nici un fel de dovadY. Exemplu ne poate servi
prezumXia de necunoatere a legii cY minorul sub 14 ani nu are discrenYmAnt pentru a rYspunde
penal pentru fapta sa.
PrezumXiile, de asemenea, se diferenXiazY An prezumXii legale i prezumXii judiciare.
*egale sunt prezumXiile determinate An special prin lege. 'e exemplu, articolul 3J6 al 7odului
7ivil al %epublicii 9oldova ,PrezumXia de posesiune neAntreruptY^- prevede urmYtoarele:
'acY persoana a posedat bunul la Anceputul i la sfAritul unei perioade, se prezumY cY a
posedat neAntrerupt pe parcursul Antregii perioade^.
PrezumXiile judiciare sunt lYsate de a fi stabilite de instanXele de udecatY. Ele depind de
aprecierea udecYtorului.
7a procedee ale te0nici uridice, ficXiunile i prezumXiile Ai aduc contribuXia la realizarea
funcXiilor dreptului. Bn acelai timp, AnsY, ele nu pot fi utilizate An mod arbitrar, ci numai An
conformitate cu legea.
Subiectul 2. obandirea cetataniei &epublicii 'oldova prin naturalizare.
2.1%denti"icati persoanele care pot solicita dob)ndirea cetataniei &epublicii 'oldova
prin naturalizare.
5
!lexandru >YllimYrescu, +p.cit., pag.3.=.
=<
Persoanele de la 1D ani, care nu sau nascut pe teritoriul tarii %9, dar domiciliaza legal cel
putin 1J ani in %9, sau este casatorit cu un cetatian al %9 cel putin 3 ani. !patrizii si refugiatii
recunoscuti care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul %9 nu mai putin de D ani.

2.2 Expuneti conditiile dobindirii cetateniei &epublicii 'oldova prin naturalizarii.
7onditiile care permit acordarea cetatenii sint:
Bn conformitate cu art.1< din ;egea cetYXeniei %epublicii 9oldova nr.1J.4"C1> din 6 iunie
.JJJ au dreptul sY dobAndeascY cetYXenia %epublicii 9oldova prin naturalizare persoanele:
domiciliate legal pe teritoriul %epublicii 9oldova cel puXin An ultimii 1J ani sau nu mai
puXin de 3 ani la pYrinXi sau copii ,inclusiv la adoptanXi sau adoptaXi-, cetYXeni ai
%epublicii 9oldova sau cYsYtoriXi cu cetYXeni ai %epublicii 9oldova de cel puXin 3 ani*
sau domiciliate legal pe teritoriul %epublicii 9oldova timp de 5 ani Anaintea Amplinirii
vArstei de 1D ani*
apatrizii sau persoanele recunoscute refugiate, conform prevederilor legii naXionale i
domiciliate legal pe teritoriul %epublicii 9oldova nu mai puXin de D ani*
care cunosc i respectY prevederile 7onstituXiei %epublicii 9oldova*
care cunosc limba de stat An mYsura suficientY pentru a se integra An viaXa socialY*
care au surse legale de existenXY*
pierd sau renunXY la cetYXenia unui alt stat, daca o deXin, cu excepXia cazurilor cAnd
pierderea sau renunXarea la cetYXenia unui alt stat nu este posibilY sau nu poate fi
rezonabil cerutY.
.
2.#Evaluati legislatia privitoare la dob)ndirea cetataniei &epublicii 'oldova prin
naturalizare, si dupa caz "or!ulati propuneri.
7ea mai importanta madalitate de dobindire de drept este nasterea insa nu unica. 'e asemenea
se considera ca in deplin este dobindita cetatenia si de catre copilul minor, parintii caruia au
devenit cetateni ramini in urma aprobarii dreptului la cetatenie,decretul presedintelui-.
!ctele din domeniu in special ;egii cetYXeniei %epublicii 9oldova nr. 1J.4"C1> din
J..J6..JJJ, cetYXenia %epublicii 9oldova se dob2ndete i prin: naturalizare, precum i An
temeiul acordurilor internaXionale la care %epublica 9oldova este parte.
pierd sau renunXY la cetYXenia unui alt stat, daca o deXin, cu excepXia cazurilor cAnd
pierderea sau renunXarea la cetYXenia unui alt stat nu este posibilY sau nu poate fi
rezonabil cerutY., acesta cerinta ar trebui exclusa intrui cit nu ar avea asa o importanta
maora.
=D
TEST nr. #(
Subiectul %. ;arti constitutive si ele!ente de structura ale legii.
1.1 Caracterizati legea ca act nor!ativ juridic.
Printre actele normative, locul central ii revine legii. 1n sensul general, prin lege se intelege
orice act normativ elaborat de autoritatile publice. in sens restrins, termenul^lege^
desemneaza actul normativ care emana de la organul legislativ. ;egile sunt stuate dupa un
criteriu, exista trei categorii de legi:
1. legi constitutionale [ legi care introduc texte noi in constitutie, abroga anumite texte
constitutionale sau le modifica pe cele existente.
.. legi organice [ se adopta cu votul maoritatii deputatilor alesi dupa cel putin doua
lecturi, modificarea lor la fel necesta votul maoritatii deputatilor.
3. legi ordinare [ se regl. :rice materie care nu tine de domeniul legilor constitutionale
sau organice, raminind Parlamentului puterea de a decide cind o materie necesta
reglementarea legislativa.
1.2 eter!inati partile constitutive ale legii si interactiunea acestora.
;egea are urmatoarele parti constitutive:
a. expunerea de motive [ se gaseste in legile de o importanta deosebita si contine o
succinta prezentare a legii, s scopul acesteia pentru care a fost adoptata.
b. titlul legii [ e constituit din o exprimare sntetica a obiectului reglementarii. )itlu se
inregistreaza cu un numar de ordine in cadrul anului in care acesta a fost adoptat. )itlu
e de doua feluri:
1.forma descriptiva [ incepe de obicei cu prepozitia privind^, cu
privire la^ urmata de exprimarea sntetica a obiectului
reglementarii.
..forma substantiva " obiectul reglementarii fiind sntetizat intr"un
cuvint dau doua.
c. preambulul [ constituie o introducere ce prevede reglementarea propriu"zisa, prin care
se exprima motivatia politico"sociala a interventiei legislative. #e foloseste, de regula,
in cazul legilor legilor de proportii mai mari sau in cazul legilor ce prezinta un interes
maor pentru societate.
d. formula introductiva [ temei legal ai unui act normativ
e. dispozitiile ,principii- generale [ prevederi prin care se determina obiectul, scopul,
sfera relatiilor sociale ce se reglementeaza. #e mai gasesc si definirea unor notiuni de
concepte, pe care le instituie si cu care opereaza actul normativ.
f. dispozitiile de continut [ urmeaza dupa dispozitii generale, ocupa partea cea mai mare
a actului. 1n ele se reflecta principalele reglementari normative. #e grupeaza in diferite
grade, titluri, capitole, sectiuni.
g. dispozitiile finale [ cuprind prevederi in legatura cu:
1.punerea in aplicare a actului normativ*
..intrarea in vigoare a actului normativ*
3.rezolvarea incidentelor pe care actul normativ dat le are asupra unor alte acte cu
care vine in atingere.
0. dispozitiile tranzitorii [ rezolva un conflict al legilor in timp, generat de
imposbilitatea adoptarii imediate unor solutii la prevederile legii noi.
==
i. anexe,dupa caz- " se folosesc pentru a se reda unele prevederi ce presupun exprimari
cifrice sau statistice, organigrame, desene, tabele, sc0ite etc.
1.#Esti!ati ele!entele de structura ale Constitutiei &'
7onstitutia este format din < titluri si 143 de articole, fiecare titlu are domeniul sau de
relemenatare, fiecare titlu contine si capitol care vin sa ingusteze domeniul general al
titlului.
'aca ar fi sc0ematic sa aratam elementele de structura aam avea urmatoarea reprezentare
)itlu""""7apitol"""""articol""""apliniat, 'aca e sa ne referim la structura logica a 7onstitutiei
atunci aici avem principia generale si norme de o generalitate aparte. !vem norme generale,
impersonale, sistematizate in baza unei structure logice.
;egea fiind unicul si cel mai important izvor de drept al unui stat,necesta o structura bine
determinata si pusa la punct.!stfel,transpunerea in text a fondului de idei ce exprima
continutul unei legi se face in asa fel incit materia reglementata sa aiba un aspect ordonat s
bine sstematizat.!sfel o lege de regula trebuie sa cuprinda obligatoriu elemente de
structura.!ceste elemente de structura contribuie la o ordonare si sstematizare a legii.
Subiectul 2. +otiunea drepturilor si libertatilor "unda!entale.
2.1 e"initi notiunea drepturilor si libertatilor "unda!entale o!ului si cetateanului si
descrieti trasaturile lor caracteristice.
'repturi si libertati fundamentale " ansamblu al drepturilor si libertatilor cetatenilor
consacrate prin 7onstitutie in vederea asigurarii si liberei manifestari a lor. 7etatenii s2nt egali
in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. &imeni nu este mai
presus de lege.
'repturile fundamentale sunt acele drepturi subiective indespensabile pentru libera
dezvoltare a persoanelitatilor umane drepturi stabilite prin constitutie si garantie prin constutie
si legi.
1n literatura uridica se arata ca, drepturile fundamentale ale cetatenilor nu se deosebesc de
alte drepturi subiective nici prin natura lor nici prin obiectul lor. !ceste drepturi isi ustifica pe
deplin existenta ca o categorie distincta de celelalte drepturi prin importanta economica, sociala
si politica pe care o au. !cesta ustifica si interesul teoretic si practic al reluarii in discutie a
naturii uridice a drepturilor fundamentale.
3eoria drepturilor naturale. $ondatorul scolii dreptului natural este olandezul Tugo /rotius.
7onform teoriei sale, drepturile esentiale ale oamenilor se datoreaza insasi faptului nasterii.
'esi etapele evolutiei acestei teorii, corespunzatoare celor doi mari g2nditori ai antic0itatii sunt:
dreptul natural obiectiv si dreptul natural subiectiv.
#coala dreptului natural dezvolta doua idei fundamentale si anume:
1D
conditia existentei
omului vine de la starea de natura, in care oamenii traiau in deplina existenta intre
ei. 7onform unor adepti ai acestei teorii, omul in starea de natura avea o libertate
totala si era egal cu ceilalti, renuntarea la libertatea absoluta si acceptarea supunerii
unei autoritati. )eoria lui N.N. %ousseau cuprinsa in celebra lucrare "7ontractul
social". !ceasta incearca sa legitimeze puterea instituita prin contractul dintre
oameni si autoritati. #"a spus ca oamenii isi instraineaza toata libertatea lor in
folosul monar0ului. )omas Tobbes sustine ca libertatea tuturor este cedata in
folosul unui om sau al unui consiliu.
1JJ
Potrivit conceptiei lui ;oc8e, respectarea drepturilor naturale este asigurat si
garantata de buna organizare a puterilor in stat. El sustine ca daca puterea
legiuitoare nu respecta drepturile indivizilor, poporul poate sa aleaga o alta putere
care sa respecte angaamentul luat prin contractul social, iar masura renuntarii
indivizilor la libertatile lor naturale depinde de conditiile si nevoile lor generale,
fiind de preferat o renuntare c2t mai mica de la aceasta libertate.
#coala dreptului natural a influentat si a transmis mesaul sau pentru adoptarea
mai t2rziu a 'eclaratiei franceze a drepturilor omului si cetateanului din 1<D=
pfp`
)eoria conform careia drepturile "undamentale sunt drepturi subiective. 'repturile si
indatoririle fundamentale exista numai in cadrul unui raport uridic concret, care este raportul
de cetatenie. 'repturile fundamentale nu se deosebesc de drepturile subiective nici prin natura
lor, nici prin obiectul acestora.
Unele drepturi cetatenesti au acelasi obiect ca si drepturile subiective nascute in cadrul unor
raporturi de drept al muncii, drept civil sau in materia procedurii, respectiv dreptul la munca si
protectia sociala a muncii, dreptul de proprietate privata, dreptul la aparare
1=
.
'repturile fundamentale se vor naste in cadrul raportului uridic la indeplinirea
termenului sau conditiei prevazute de lege, ca exceptie este raportul de cetatenie ce
se naste ca urmare a dob2ndirii cetateniei la cerere si prin repatriere. !fectarea de
un termen a existentei unor drepturi fundamentale este determinata de dezvoltarea
persoanei, de aptitudinile fizice sau intelectuale ale acesteia.
2.2 eter!inati corelatia dintre regle!entarile interne si cele internationale privind
drepturile si libertatile "unda!entale si stabiliti evolutia istorica a drepturilor si
libertatilor.
in timpul care a trecut de la crearea :rganizatie &atiunilor Unite si desigur de la adoptarea
'eclaratiei Universale a 'repturilor :mului ,decembrie 1=4D-, institutia drepturilor, libertatilor
si indatoririlor fundamentale a cunoscut o dinamica aparte, plina de semnificatii.
Evolutia institutiei s"a exprimat prin exceptia a doua mari categorii de reglementari si anume
reglementari interne si reglementari internationale. Pactele, conventiile, declaratiile si alte
asemenea acte adoptate pe plan international pun in valoare realitatea in sensul careia aplicarea
conventiilor relative la drepturile omului trebuie facuta tin2nd seama de necesitatea permanenta
a amortizarii cerintelor cooperarii internationale in acest domeniu cu principiul suveranitatii
statelor, deoarece procedurile care ar nesocoti acest raport ar duce la un amestec in afacerile lor
interne.
.J
7arta :rganizatie &atiunilor Unite este formularea acestor drepturi si libertati pe calea unor
conventii internationale urm2nd ca realizarea lor sa aiba loc prin reglementari de drept intern.
!rticolele 4 si D ,1- din 7onstitutia %epublicii 9oldova prevad:
'ispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se
aplica in concordanta cu 1 'eclaratia Universala a 'repturilor :mului, cu pactele si cu
celelalte tratate la care %epublica 9oldova este parte. 'aca exista neconcordante
intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
1J1
%epublica 9oldova este parte si legile ei interne, prioritate au reglementarile
internationale.
%epublica 9oldova se obliga sa respecte 7arta :rganizatiei &atiunilor Unite si
tratatele la care este parte, sa"si bazeze relatiile cu alte state pe principiile si
normele unanim recunoscute ale dreptului international.
'repturile si libertatile civile, politice ,libertatile individuale mai ales prima
generatie- au aparut ca masuri de protectie a individului contra violentei si
arbitrariului guvernantilor, ca revendicari ale unei pozitii uridice egale in fata legii.
!poi s"au impus drepturile sociale, economice si culturale "drepturile din a doua
generatie " intre care s"au inclus indeosebi dreptul la munca, dreptul la educatie,
dreptul la asigurare materiala de batr2nete, boala sau incapacitate de munca. 'aca
drepturile uridice si politice nu presupuneau, in principiu si actiuni concrete din
partea statului in afara obtinerii in fata libertatii persoanei ,erau si mai sunt numite
si drepturi negative- drepturile sociale, economice si culturale implica din partea
statelor actiuni, masuri, garantii materiale. 'repturile social"economice s"au impus
mai ales dupa adoptarea 'eclaratiei Universale a 'repturilor :mului, eveniment de
la care si constitutiile au trebuit sa le renumeasca si proclame.
.3
in deceniul al >l11"lea al secolului CC s"au impus noi drepturi ale omului, drepturile din a
treia generatie, denumite drepturi de solidaritate, in care sunt incluse dreptul la pace, la
dezvoltare, la mediu inconurator sanatos etc, ce por fi realizate numai prin cooperarea statelor
si nu individual de catre fiecare dintre ele.
#e considera totodata ca un drept al omului este dreptul la un nivel de viata satisfacator.
&otiunea de nivel de viata satisfacator include, dreptul la
alimentatie, la imbracaminte si la o locuinta satisfacatoare. #au este teoretizat ca drept al
omului dreptul de intimitate ,la respentul vietii personale-, subliniindu"se in mod corect ca
trebuie remarcata amplasarea materiei cuprinsa sub aceasta notiune cu uneori riscul de a include
aici Rvasi"totalitatea drepturilor fundamentale ale persoanei umane.
2.# Esti!ati gradul de respectare a prevederilor constitutionale, con"or! carora
?de!nitatea o!ului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii u!ane
reprezinta valori supre!e si sunt garantate in &epublica 'oldova>.
1n %9, dupa cum se vede conform Totaririlor 7E': impotriva %9, ': nu se prea
respecta, acest fapt este cel mai bine observat in activitatea organelor de stat, unde sunt
constatate cele mai multe incalcari.
$olosind criteriul drepturilor si libertatilor cetatenesti vom clasifica drepturile
fundamentale ale cetatenilor %epublicii 9oldova.
.4
Prima categorie a formeaza inviolabilitatile
! doua categorie o formeaza drepturile social-economice si culturale,
: a treia categorie de drepturi o formeaza drepturile exclusive politice
! patra categorie o formeaza drepturile social-politice
! cincea categorie o formeaza drepturile garantiil
in clasificarea expusa nu este cuprins dreptul de azil, deoarece el nu este un drept al
cetatenilor %epublicii 9oldova.
1J.
1J3
TEST nr. #1
Subiectul 1. Siste!atizarea si per"ectionarea legislatiei.
1.1. %denti"icati siste!atizarea legislatiei si "or!ele ei.
#istematizarea" 1- actiune de a sistematiza si rezultatele ei, aranare, ordonare, clasare dupa un
anumit sistem. .- ansamblu de masuri te0nice, economice legislative referitoare la spatiul de
locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatie, care au drept scop asigurarea unor
conditii de viata optimale pentru populatie pe un anumit teritoriu.
#istematizarea actelor normative constituie o activitate uridica deosebit de importanta atit
pentru elaborarea cit si pentru realizarea dreptului. Ea are drept scop o anumita organizare a
actelor normative in vigoare conform unor criterii obiective si subiective. #istematizarea
legislatiei privese o anumita asezare a actelor normative in vigoare avind ca rezultat elaborarea
unor colectii culegeri de acte normative sau a codurilor.
Principalele forme de sist. a legisl. in vigoare sint: incorporarea si codificarea.
%ncorporarea" forma cea mai simpla, inferioara si cea mai vec0e de sist. a actelor normattive,
prin care principalele acte [ legi, decrete, 0ot." se grupeaza in diverse colectii sau culegeri in
functie de diferite criterii exterioare : cronologic, alfabetic, dupa ramura de drept sau institutia
uridica reglementata.
Codi"icarea este o forma superioara de sistematizare realizata de legiuitor intrucit ea porneste
totdeauna de la principiile generale ale sistemului dreptului si ale unei ramuri de drept, cautind
sa redea intrun singur act cu un continut si o forma unitara cit mai complet si mai inc0egat toate
normele uridice dintro ramura.
1.2.eter!inati deosebirile dintre incorporarea si codi"icarea legislatiei.
7odificarea este forma superioara de sistematizare a actelor normative care se deosebeste de
sistematizare prin incorporare atit dupa obiectul sistematizarii, subiectele sistematizarii, cit si
dupa forta uridica a rezultatului sistematizarii.................
!stfel codificarea este o forma de sist. numai oficiala ,fiind de competenta parlamentului tinind
cont de faptul ca codul se adopta sub forma legii organice- spre deosebire de incorporarea care
poate fi atit oficiala cit si neoficiala.
1.#.*or!ulati proble!e actuale ale siste!atizarii legislatiei &epublicii 'oldova.
1ncorporarea neoficiala necesita ,ca de altfel si cea oficiala- anumite c0eltuieli financiare pe
care persoanele care ar putea sa o face nu dispun de miloace corespunzatoare.
;a sistematizarea legislatiei ar putea sa apara conflicte, contradictii intre legi, probleme
referitoare la determinarea obiectului general de reglementarea a sistemetizarii in cazul
codificarilor, precum si la determinarea metodei de reglementare uridica. poate sa apara
problema lacunelor..............
Subiectul 2. ;rincipiile constitutionale privind statutul juridic al persoanei.
2.1 e"initi notiunea de principii aplicabile drepturilor si libertatilor "unda!entale si
enu!erati4le.
Principiu provine din latinescul principium, care inseamna inceput, in ceea ce priveste
institutia drepturilor fundamentale ale omului, pot fi mentionate anumite principii
din categoria principiilor dreptului, in cadrul sistemului nostru constitutional,
institutia drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor se intemeiaza pe
urmatoarele principii:
.1
1J4
universalitatea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, neretroactivitatea legii*
egalitatea in drepturi a cetatenilor* ocuparea functiilor si demnitatilor publice numai de
persoanele care au cetatenia %epublicii 9oldova* protectia cetatenilor %epublicii 9oldova in
strainatate* protectia uridica a cetatenilor straini si apatrizilor, refuzul de a extrada si de a
expulza cetatenii %epublicii 9oldova din tara: prioritatea reglementarilor internationale fata de
cele nationale* accesul liber la ustitie
..
*caracterul de exceptie al restr2ngerii exercitiului
unor drepturi sau al unor libertati*garantarea reala si efectiva a drepturilor
fundamentale cetatenesti* umanismul drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor, legatura organica dintre drepturile si libertatile fundamentale ale
cetatenilor.
!cestea rezulta din capitolul 1 )itlul 11 al 7onstitutiei ,art. 15".1-.
2.2 eter!inati trasaturile esentiale ale "iecarui principiu in parte si stabiliti corelatia
dintre ele.
Printre principalele princ. !le ';: lit de specialit identifica:
1. princ universalitatii
.. princ egalitatii
universalitatea este prevazuta la art 15 7%9 7etatenii %epublicii 9oldova beneficiaza de
drepturile si de libertatile consacrate prin 7onstitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute
de acesteaG.
1ntr"adevar aceasta este o posibilitate uridica generalasi abstracta recunoscuta si garantata de
7onstitutie fiecarui cetatean, dar aceste reglementari trebuie interpretate in sensul ca depinde
de fiecare cetatean, de capacitatea si eforturile sale in conditiile conferite de catre ordinea
constitutionala, apropierea rezultatului exercitarii acestor drepturi. 7onstitutia raspunde practic
exigentelor formulate in preambulurile celor . pacte privitoare la ': in care se constata ca
recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei si ai dr lor egale si inalienabile
constituie fundamentul libertatii, ustitiei si a pacii in lume.
#e recunoaste de asemenea ca drepturi decurg din demnitatea pers umane si se impune statelor
obligatia de a promova respectul universal si efectiv al ':.
Universalitatea dr implica si universalitatea indatoririlor, ac idee este formulata in respectivele
pacte conform carora individul are indatoriri fata de altii si fata de colectivitatea carei i apartine
si este tinut de a depune eforturi in promovarea si respectarea dr recunoscute in pacte.
!cest principiu exprima in fond legatura indissolubila dintre dr, indatoriri si libertati
fundamentale, interconditionarea lor.
!cest principiu evoca urmatoarea semnificatie :
1. el evoca universalitatea dr"lor si a libertatilor, precum si egalitatea deplina intre cetateni.
.. in sensul ac principiu, de si obl constituie o unitate, ac unitate dind expresie ec0itatii si
egalitatii in tratament uridic, adeseori obl sunt indissolubil legate de dr, incit exercitarea
lor sau c0iar existenta nu poate fi conceputa in lipsa obl.
3. textul implica princ legalitatii conform caruia nici '%, nici indatoririle nu pot contrare
legii F universalitatea dr si lib se refera atit la sfera propriu"zisa a dr"lor cit si a titularilor
acestora, sub primul aspect ea exprima vocatia omului, a cet, pe planul rel ur interne
fiecarii tari, pentru toate de si lib. #ub cel de"al 11 aspect, universalitatea exprima ideea
ca toti cet unui #tat se pot bucura de ac dr si lib.
1J5
Egalitatea alin,.- al art 16 din 7%9 stabileste ca )oti cetatenii %epublicii 9oldova sint egali
in fata legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba,
religie, sex, opinie, apartenenta politica,avere sau de origine sociala.
!c princ in lit de specialit este tratat diferit, 1. 'eleanu spune ca Egalit in fata legii si a autorit
publice nu poate implica ideea de standartizare, uniformizare, de inscriere a tuturor cet sub
acelasi regim uridic, indiferent de situatia naturla si socio"profesionala a acestora, aratind ca
copii si tinerii, pers 0andicapate se bucura de regimuri speciale de protectie.
1 9uraru determina 3 aspecte ale ac princ :
1. egalit in dr a femeii si barbat.
.. egalit in dr fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, sex,avere sau de
origine sociala.
3. egalit in dr fara deosebire de religie, opinie, apartenenta politica
2.# Esti!ati respectarea principiilor constitutionale in &epublica 'oldova.
%9 este o tara ce se afla in perioada de tranzitie, astfel este in curs e implimentare politica
referitoare la respectarea ':, totusi fiind constatate o seria de abateri...
Este apsolut necesar respectarea principiilor constitutionale. Ele prin valoarea i coerenXa
normelor sale, 7onstituXia Andeplinete una din cele mai importante misiuni " cea de factor
stabilizator al societYXii. &u poate fi trecut cu vederea faptul cY 7onstituXia %epublicii 9oldova
a asigurat tranziXia panicY i eficientY de la un sistem la altul, de la monopartidism la
pluralismul de opinii.
'repturile omului sAnt consfinXite i garantate prin 7onstituXie i apoi dezvoltate prin legi.
7oncordanXa acestora cu ;egea #upremY este un lucru firesc Antr"un stat de drept, de naturY sY
sporeascY ataamentul pentru valorile general umane. 1atY de ce am menXionat mai sus cY
7urtea 7onstituXionalY este o autoritate ce contribuie la asigurarea respectYrii drepturilor i
libertYXilor fundamentale ale omului.
!stfel, pentru a"i apYra drepturile i pentru a sancXiona AncYlcYrile, cetYXenii %epublicii
9oldova fac apel la prevederile 7onstituXiei. 9ai mult c0iar, deseori, bazAndu"se pe aceste
prevederi ei solicitY modificarea legislaXiei An vigoare sau sporirea eficienXei unor anumitor
instituXii statale.
Pentru a asigura protecXia drepturilor omului i respectarea principiului privind accesul liber la
ustiXie, a fost reformat sistemul udiciar. ! fost desc0isY calea de acces la 7urtea EuropeanY
pentru !pYrarea 'repturilor :mului.
7onstituXia %epublicii 9oldova conXine importante dispoziXii, care stau la baza unui amplu
sistem de garanXii uridice, la care se adaugY importante garanXii materiale i politice orientate
spre asigurarea respectYrii drepturilor omului.
1J6
TEST nr. #2
Subiectul 1. Siste!ul dreptului, siste!ul legislativ,siste!ul juridic.
1.1.%denti"icati conceptul siste!ului de drept si "actorii care deter!ina unicitatea
nor!elor juridice in cadrul acestuia.
#istemul dreptului evidentiaza structura interna a dreptului, ordinea amplasarii normelor
uridice, legatura si interdependenta lor. #istemul deptului este un ansamblu de norme uridice,
amplasat intr"o anumita ordine in ramuri de drept, subramuri, institutii uridice si norme
uridice.
#istemul dreptului are un caracter integrativ, exprimat en unitatea normelor sale. ;a baza
acestei unitati stau urmatorii factori:
" vointa unica, obiectivata prin actiunea legislativa a parlamentului si asigurata en forme
precizate prin regulamentul de functionare a parlamentului*
" scopul unic al normelor de drept, tinend en principiu de emplinirea intereselor generale ale
societatii*
" unitatea "cempul uridic" derivend din faptul, ca normele, fiind generale si impersonale prin
natura sa, nu se aplica doar entr"un singur caz si entr"un singur moment, ci en mod repetat entr"
un spatiu
de timp dat, care intra sub incidenta unui sistem determinat de drept*
" unitatea modului de realizare a normelor uridice, rezultmd din interventia, la nevoie, a
fortelor coercitive a statului ceea ce le diferentiaza de celelalte tipuri de norme sociale ,politice,
morale, religioase etc.-.
'in toti factorii enumerati mai sus putem spune ca factorul principal, care sta la baza sistemului
de drept, este vointa unica, vointa exprimata primordial prin intermediul organului legislativ
care en statele modeme este parlamentul.
#istemul de drept sta la baza sistematizarii legislatiei en ambele sale forme: incorporarea si
codificarea. 7unoasterea sistemului dreptului contribuie, totodata, la perfectionarea aplicarii si
interpretarii dreptului, atragtnd atentia asupra legaturilor si interdependentei dintre diferitele
norme si institutii uridice. #istemul dreptului are o importanta de seama si pentru scopuri
didactice si stiintifice, stend la baza clasificarii stiintelor uridice ,stiinta de ramura-, pentru
buna organizare a predarii dreptului, ca si a muncii de cercetare uridica.
1.2.Stabiliti legatura si interactiunea categoriilor: ,,siste!ul dreptului>, ,,siste!ul
legislativ>, ,,siste!ul juridic>.
1n teoria dreptului, vorbind de organizarea, structurarea dreptului, ne entilnim cu urmatoarele
notiuni: a- sistem uridic, b- sistem legislativ, c- sistemul dreptului.
Pentru a nu confunda aceste notiuni si a delimita continutul notiunii de sistem de drept, este
necesar de a lamuri continutul fiecarei din ele.
#istemul uridic sau uridicul este o dimensiune inalienabila a existentei umane ,parte
componenta a realitatii sociale-. #istemul uridic este o categorie mai larga, ce poarta un
caracter mai complex si determina specificul dezvoltarii atit a sistemului de drept cit si a
sistemului legislativ. #istemul uridic include in sine sistemul dreptului, raporturile uridice si
constiinta si cultura uridica 1n literatura de specialitate sistemul uridic este privit si ca o
realitate uridica.
#istemul legislativ este unitatea actelor normative dintr"un stat.
#istemul dreptului cuprinde organizarea dreptului ca fenomen normativ pe ramuri si institutii.
1J<
1.#.*or!ulati proble!ele constituirii siste!ului dreptului si ra!urilor de drept in
&epublica 'oldova
&ormele de drept sunt elemente structurale ale sistemului normativ. 1deea organizarii sistemice
a dreptului conduce inerent la concluzia unicitatii sistemului de drept, cu consecinte discutate si
disputate in literatura problemei. $ata de teoria pluralismului uridic care, in ultima instanta, de
dragul ustificarii integrarii supranationale a sistemelor nationale de drept, minimalizeaza sau
c0iar ignora cauzalitatea interna a autoorganizarii national"etatice a dreptului, exista, in opinia
noastra, o perspectiva " at2t teoretica, dar si de politica a legislatiei " care sa accepte ca
apropierea si, treptat, integrarea sistemelor nationale de drept intr"un suprasistem comunitar are
a se produce nu prin anularea, valorilor uridice nationale intr"o totalitate normativa
mondializatoare si depersonalizatoare, ci printr"o constructie uridica comunitar"integrativa, in
care sistemele uridice nationale sa rezoneze prin valorile colective, asimilate in normativitatea
sistemelor nationale de drept.
!m pornit de la sistemul de drept socialist bazat pe politica statala comunista si trecem la
sistemul european cu mentinerea specificului national si experienteri legislative auto0tone,ceea
ce asigura un grad inalt de compatibilitate a reglementarii cu relatiile sociale si implicit
subiec ii acesteia.
,nefinisat-
Subiectul 2. Clasi"icarea drepturilor si libertatilor "unda!entale.
2.1 %denti"icati notiunea de clasi"icare a drepturilor "unda!entale a persoanei precu! si
i!portanta acesteia.
'in 'EC prin termenul a clasifica inseamna ! imparti sistematic, a repartiza pe clase sau
intr"o anumita ordine. repartiza sistematic in clase sau in categorii
&ecesitatea unei clasificari a unei ordine in gruparea si enumerarea drepturilor
fundamentale au aparut numai dupa ce aceste drepturi au fost proclamate prin declaratii de
drepturi si mai ales prin constitutii. 1n literatura de specialitate s"au facut multe clasificari. 7ea
mai autorizata clasificare, pentru vremea sa, se considera cea data de Pollegrino %ossi, in
timpul c2nd in $ranta se forta invatam2ntul dreptului constitutional. !stfel, el distrugea trei
categorii de drepturi: private* publice* politice.
: alta clasificare des int2lnita este cea care prezinta drepturile fundamentale sub doua
grupe: egalitatea civila* libertatea individuala.
Exista o varietate foarte mare de ':, astfel daca nu ar exista o clasificare a lor ar fi 0aos in
legislatie......
: importanta deosebita clasificarea acstora are pentru studiu, usurind studiul dreptului, dar o
mare aplicabilitate are si in practica.
7lasificarea permite de a deosebi ': in dependenta de tipul acestora, etc.
2.2 Clasi"icati drepturile si libertatile in dependenta de di"erite criterii de clasi"icare.
&ecesitate a unei clasificari a unei ordine in gruparea si enumerarea drepturilor
fundamentale au aparut numai dupa ce aceste drepturi au fost proclamate prin declaratii
de drepturi si mai ales prin constitutii. 1n literatura de specialitate s"au facut multe
clasificari. 7ea mai autorizata clasificare, pentru vremea sa, se considera cea data de
Pollegrino %ossi, in timpul c2nd in $ranta se forta invatam2ntul dreptului constitutional.
!stfel, el distrugea trei categorii de drepturi: private* publice* politice.
1JD
: alta clasificare des int2lnita este cea care prezinta drepturile fundamentale sub
doua grupe: egalitatea civila* libertatea individuala.
Paul &egulescu impartea libertatile publice in doua categorii si anume: libertatile
primordiale sau primare* libertati secundare sau complemetare.
7aracteristic pentru literatura uridica dinaintea celui de"al doilea razboi mondial este
faptul ca in clasificarea drepturilor nu cuprinde nici drepturile social"economice si cu
unele exceptii, nici drepturile politice, caci plec2nd de la faptul ca 'eclaratia franceza a
drepturilor omului si cetateanului din 1<D= nu vorbea nimic despre drepturile politice",
se pare ca in conceptia autorilor acesteia nu erau socotite drepturi ci modalitati de
exercitare a unei functii.
$olosind criteriul drepturilor si libertatilor cetatenesti vom clasifica drepturile
fundamentale ale cetatenilor %epublicii 9oldova.
.4
Prima categorie a formeaza inviolabilitatile, adica acele drepturi fundamentale, care
asigura viata, posibilitatea de miscare a individului, asigura siguranta sa fizica, a domiciliului
sau. 1n aceasta categorie se includ dreptul la viata, inviolabilitatea persoanei, inviolabilitatea
domiciliului, dreptul la libera circulatie, dreptul la casatorie, la ocrotirea familiei si copilului.
! doua categorie o formeaza drepturile social-economice si culturale, adica acele drepturi
care asigura dezvoltarea materiala si culturala a persoanei, permit2nd acesteia sa participe la
viata sociala. 1n aceasta categorie vom include: dreptul la munca, dreptul la odi0na, dreptul la
invatatura, dreptul la asigurarea materiala si batr2nete, boala sau incapacitate de munca,
drepturi tinerilor la asigurare din partea statului a conditiilor necesare dezvoltarii aptitudinilor
lor fizice si intelectuale, dreptul la proprietate, dreptul la mostenire, dreptul la un nivel de trai
decent, dreptul de a te bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poti atinge.
: a treia categorie de drepturi o formeaza drepturile exclusive politice, adica drepturile
care prin continutul lor pot fi folosite numai pentru participarea cetatenilor la conducerea
statelor, la guvernare si anume drepturile electorale.
! patra categorie o formeaza drepturile social-politice, adica a cele drepturi care pot fi
exercitate de cetateni, la alegerea lor, at2t in vederea asigurarii dezvoltarii lor materiale,
c2t si in scopul participarii lor la conducerea de stat si anume: libertatea constiintei,
libertatea cuv2ntului, libertatea presei, dreptul de asociere la greva, libertatea intrunirilor,
mitingurilor si demonstratiilor, secretul corespondentei si al convorbirilor telefonice,
dreptul la informatie ,informare-.
! cincea categorie o formeaza drepturile garantii, adica dreptul de petitionare si
dreptul celui vatamat intr"un drept al sau printr"un act ilegal al unui organ de stat de a
cere organelor competente, in conditiile prevazute de lege, anularea actului si repararea
pagubei.
in clasificarea expusa nu este cuprins dreptul de azil, deoarece el nu este un drept al
cetatenilor %epublicii 9oldova.
2.# $rgu!entati clasi"icarea drepturilor si libertatilor "unda!entale in dependenta de
continutul lor.
$olosind criteriul drepturilor si libertatilor cetatenesti vom clasifica drepturile
fundamentale ale cetatenilor %epublicii 9oldova.
.4
Prima categorie a formeaza inviolabilitatile, adica acele drepturi fundamentale, care
asigura viata, posibilitatea de miscare a individului, asigura siguranta sa fizica, a domiciliului
1J=
sau. 1n aceasta categorie se includ dreptul la viata, inviolabilitatea persoanei, inviolabilitatea
domiciliului, dreptul la libera circulatie, dreptul la casatorie, la ocrotirea familiei si copilului.
! doua categorie o formeaza drepturile social-economice si culturale, adica acele drepturi
care asigura dezvoltarea materiala si culturala a persoanei, permit2nd acesteia sa participe la
viata sociala. 1n aceasta categorie vom include: dreptul la munca, dreptul la odi0na, dreptul la
invatatura, dreptul la asigurarea materiala si batr2nete, boala sau incapacitate de munca,
drepturi tinerilor la asigurare din partea statului a conditiilor necesare dezvoltarii aptitudinilor
lor fizice si intelectuale, dreptul la proprietate, dreptul la mostenire, dreptul la un nivel de trai
decent, dreptul de a te bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poti atinge.
: a treia categorie de drepturi o formeaza drepturile exclusive politice, adica drepturile
care prin continutul lor pot fi folosite numai pentru participarea cetatenilor la conducerea
statelor, la guvernare si anume drepturile electorale.
! patra categorie o formeaza drepturile social-politice, adica a cele drepturi care pot fi
exercitate de cetateni, la alegerea lor, at2t in vederea asigurarii dezvoltarii lor materiale,
c2t si in scopul participarii lor la conducerea de stat si anume: libertatea constiintei,
libertatea cuv2ntului, libertatea presei, dreptul de asociere la greva, libertatea intrunirilor,
mitingurilor si demonstratiilor, secretul corespondentei si al convorbirilor telefonice,
dreptul la informatie ,informare-.
! cincea categorie o formeaza drepturile garantii, adica dreptul de petitionare si
dreptul celui vatamat intr"un drept al sau printr"un act ilegal al unui organ de stat de a
cere organelor competente, in conditiile prevazute de lege, anularea actului si repararea
pagubei.
in clasificarea expusa nu este cuprins dreptul de azil, deoarece el nu este un drept al
cetatenilor %epublicii 9oldova.
11J
TEST nr. ##
Subiectul 1. Siste!ul de drept si ra!urile dreptului &epublicii 'oldova.
1.1.Caracterizati etapele procesului de constituire a siste!ului dreptului &epublicii
'oldova.
Printre ele un loc central revine formYrii sistemului de drept. 'ei pe parcursul anilor de
ocupaXie sovieticY s"a vorbit cY sAntem un stat cu atributele sale respective ,7onstituXie,
numeroase legi, organe de stat etc.-, viaXa ne"a demonstrat cY nu a fost c0iar aa. !m fost nu un
stat, ci o colonie a unui imperiu.
Etapa 1.ProclamAndu"i suveranitatea ,.3 iunie 1==J- i
Epata .. 'eclaratia de independenXa ,.< august 1==1-, prin care %epublica 9oldova a
pornit pe calea creYrii statalitYXii i a sistemului propriu de drept. !ctualmente, procesul de
constituire a sistemului de drept An statul nostru continuY. Un rol important din acest punct de
vedere a avut Etapa 3. adoptarea 7onstituXiei din .= iulie 1==4.
$YcAnd o trecere An revistY a ramurilor de drept An stadiu de formare, menXionYm faptul cY
lucrul principal e Anainte.
1.2.eter!inati criteriile de di"erentiere a nor!elor juridice pe ra!uri si
principalele ra!uri ale dreptului in &epublica 'oldova.
#e deosebesc dupa obiect,relatia sociala- si metoda,imperativa poate fi onerativa sau
pro0ibitiva si norme dispozitive care pot fi permisive supletive etc-.'aca e sa ne referim la
modul in care s"au conturat ramurile de drept, consideram ca ele au aparut mai intii in
orinduirea burg0eza, ca rezultat al unui proces de sistematizare a dreptului si ca urmare a
aparitiei unor coduri. !m dat dea in acest capitol definitia notiunii "ramura de drept". in
continuare ne vom referi succint la principalele ramuri ale dreptului contemporan.
0reptul constitutional reprezinta ansamblul normelor uridice care reglementeaza relatiile
sociale cu privire la bazele orinduirii sociale si politicii statului, relatiile dintre stat si persoana,
sistemul organelor puterii de stat, principiile de organizare si functionare a lor.
'reptul constitutional este una dintre principalele ramuri ale dreptului, deoarece cuprinde
bazele uridice pe care se intemeiaza intreaga reglementare uridica. 1mportanta lui deosebita se
explica prin faptul ca existenta statului de drept presupune suprematia 7onstitutiei in ierar0ia
izvoarelor de drept, dar 7onstitutia reprezinta principalul izvor al dreptului constitutional.
1nstitutiile uridice de baza sint: sistemul politic, sistemul economic, cetatenia, drepturile,
libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, sistemul electoral, sistemul si competenta
autoritatilor publice etc.
0reptul administrativ cuprinde normele uridice care reglementeaza relatiile sociale cu privire
la activitatea executiva si de dispozitie a organelor administratiei de stat. El reglementeaza
structura organelor administratiei de stat, raporturile acestor organe cu alte organe de stat,
contraventiile administrative, sanctiunile administrative, organele imputernicite sa examineze
cauzele cu privire la contraventiile administrative, modalitatile de exercitare a competentei cu
care sint inzestrate organele administratiei de stat.
0reptul civil este una dintre cele mai vec0i ramuri ale dreptului, care reprezinta ansamblul de
norme uridice ce reglementeaza relatiile patrimoniale si relatiile personale nepatrimoniale strins
legate cu cele patrimoniale ce se nasc intre persoane uridice, intre persoane uridice si persoane
fizice si intre persoane fizice.
111
0reptul muncii este o ramura de drept de sine statatoare, relativ noua, ce cuprinde totalitatea
normelor uridice care reglementeaza relatiile sociale de munca, precum si alte relatii derivate din
cele de munca. %elatiile de munca apar in procesul muncii sociale a angaatilor la intreprinderi,
institutii si organizatii, cum ar fi: protectia muncii, salarizarea, timpul de munca si timpul de
odi0na, inc0eierea, modificarea si desfacerea contractului de munca, disciplina muncii etc.
0reptul !inanciar cuprinde acele norme uridice care se refera la formarea, repartizarea si
utilizarea fondurilor banesti. &ormele dreptului financiar, stipulate in 7odul fiscal si in alte
izvoare de drept, reglementeaza urmatoarele probleme mai importante: bugetul de stat,
finantele intreprinderilor si ale organizatiilor economice, asigurarile sociale de stat, creditele.
%aporturile de drept financiar se nasc intre organele administratiei financiare de stat si
persoanele fizice si uridice, iar metoda de reglementare specifica este cea a subordonarii.
0reptul !amiliei este format din normele uridice care reglementeaza relatiile sociale ce se
stabilesc intre membrii familiei, precum si unele relatii dintre acestia si alte persoane. 7a
ramura de drept, el s"a desprins din dreptul civil, iar normele dreptului familiei, prevazute in
special in 7odul familiei, se refera la: inc0eierea si desfacerea casatoriei, relatiile personale si
patrimoniale dintre soti, relatiile dintre parinti si copii, relatiile nascute din infiere, tutela si
curatela etc.
0reptul procesual civil, fixat in mare parte in 7odul de procedura civila al %epublicii
9oldova, reprezinta ansamblul de norme uridice care reglementeaza ordinea dezbaterii si
rezolvarii, de catre ustitie, a cauzelor civile, precum si indeplinirea 0otaririlor udecatoresti
privind cauzele respective. $iind norme de drept procesual, aceste norme reglementeaza
raporturile care apar intre organele de infaptuire a ustitiei ,udecatorii, 7urtile de !pel, 7urtea
#uprema de Nustitie a %epublicii 9oldova- si cetateni, precum si intre cetateni ca parti in
proces.
34
0reptul penal cuprinde normele uridice care reglementeaza relatiile sociale preudiciate prin
infractiuni. !ceste norme uridice stabilesc pedepsele si determina conditiile in care statul trage
la raspundere penala persoanele care savirsesc infractiuni. 1n raporturile uridice penale
intotdeauna unul dintre subiecti este statul, iar celalalt subiect " infractorul. 9etoda de
reglementare este cea a subordonarii, normele uridice avind intotdeauna caracter imperativ.
Principalul izvor de drept este 7odul penal.
0reptul procesual penal este format din ansamblul de norme uridice care reglementeaza
activitatea organelor de urmarire penala, a procuraturii si a instantei de udecata in udecarea
cauzelor penale, pentru descoperirea infractiunilor. 'e asemenea, ele reglementeaza raporturile
acestor organe cu cetatenii asupra carora se rasfringe activitatea lor. Principalul izvor de drept
este 7odul de procedura penala. 9etoda de reglementare este cea a subordonarii, iar normele
uridice au un caracter imperativ.
1.#.Esti!ati rolul dreptului constitutional asupra altor ra!uri de drept in &epublica
'oldova.
:rice sistem presupune o ierar0izare a elementelor sale componente. #istemul de drept la fel
cunoaste o asemenea ierar0izare a ramurilor sale. Pentru a determina locul ramurii dreptului
constitutional in sistemul dreptului, trebuie sa tinem cont de doua aspecte: importanta relatiilor
sociale reglementate prin dreptul constitutional si valoarea formelor uridice, prin care vointa
detinatorilor puterii devine drept ,izvoarele de drept-.
&ormele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii
sociale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii,
'e stat.astfel de relatii prezinta ce mai mare importanta pentru popor.'e aceea aceste relatii
sociale sunt reglementate de, legea fundamenta a statului care se situeaza in fruntea sistemului
11.
de drept. 'in normele constitutiei se desprind principiile dupa care celelalte ramuri de drept
reglementeaza in domeniile lor de activitate. in cadrul activitatii de
'reptul 7onstitutional contine norme elaborate in cadrul activtatii de realizare a puterii de stat
care este o activitate de conducere la nivel superior celorlalte activitati de conducere.
7onstitutia, ca izvor principal al dreptului
constitutional este in acelasi timp izvorul principal pentru intregul drept. :rice
ramura de drept isi gaseste fundamentul uridic in normele din constitutie. :
modificare intervenita in dreptul constitutional impune modificari corespunzatoare ale
normelor din celelalte ramuri de drept care contin
%eglementari ale acelorasi relatii sociale.'reptul constitutional este ramura principala in
sistemul de drept.
Subiectul 2. %ndatoririle "unda!entale.
2.1 e"initi notiunea indatoririlor "unda!entale si evidentiati trasaturile caracteristice.
indatoririle "undamentale sunt obligatii esentiale ale cetatenilor pentru a indeplini
sarcinile societatii* realizarea lor se asigura prin convingere sau, la necesitate, se
foloseste forta coercitiva a statului* indatoririle fundamentale sunt reglementate de
7onstitutie.
3<
indatoririle fundamentale ale cetatenilor formeaza obiectul 7apitolului 111 din )itlul 11 al
7onstitutiei %epublicii 9oldova. :bligatiile fundamentale prevazute in acest capitol al
7onstitutiei pot fi grupate in doua categorii principale, dupa cum le sunt destinate sa apere
societatea constituita in stat sau sa asigure convietuirea pasnica a cetatenilor intre ei.
!ceste doua categorii principale sunt:
a- obligatiile fundamentale fata de stat, in care se cuprind urmatoarele
indatoriri ale cetatenilor:1 G
apararea patriei
devotamentul fata de tara
respectarea 7onstitutiei si a celorlalte legi
de a contribui prin impozite si taxe la c0eltuielile publice.
b- indatoririle fundamentale destinate sa asigure convietuirea pasnica a
cetatenilor si a celorlalte persoane aflate pe teritoriul tarii. 'in aceasta
categorie fac parte urmatoarele indatoriri:
" ndatorirea de a respecta drepturile, interesele legitime si demnitatea altor cetateni*
" indatorirea cetatenilor moldoveni, a cetatenilor straini si a apatrizilor de a"si
exercita drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta*
" obligativitatea protectiei mediului inconurator si a ocrotirii monumentelor de
istorie si cultura*
indatorirea parintilor de a asigura cresterea copiilor si a copiilor de a le acorda
autor parintilor.
2.2 Stabiliti corelatia dintre indatoririle si drepturile "unda!entale ale o!ului si
cetateanului.
#e cunoaste faptul ca nu poate sa existe drept fara indatorire.
'repturile fundamentale ele omului sunt niste drepturi ce se bucura de o protective aparte atit
pe plan intern cit si international, existent acestor drepturi este inadmisibila fara ati asuma si
anumite obligatii, deci protectia drepturilor prorii" prin neincalcarea altora. 'repturile si
113
1ndatoririle sunt doua categorii aparte, doua extreme ale aceluias scop"""" asigurarea bunei
convetuiri sociale a cetatenilor.
7etatenii %epublicii 9oldova beneficiaza de drepturi fi libertati, insa, pe l2nga
acestea, ei mai au o serie de indatoriri, care trebuie indeplinite. !ceste
indatoriri sunt obligatiile fiecarui cetatean in parte.
2.# Esti!ati indatoririle "unda!entale enu!erate in Constitutia &epublicii 'oldova.
:bligatiile fundamentale fata de stat, care este o categorie importanta, contin2nd cele mai
principale indatoriri ale cetatenilor. !stfel, cum s"a mentionat dea, din aceasta
categorie de obligati faHjparte urmatoarele indatoriri:
'evotamentul ,fidelitate- fata de tara, care presupune si obligativitatea depunerii
uram2ntului de catre cetatenii carora li s"au incredintat functii publice.
3D
!ceasta indatorire are
un continut predominant moral, deoarece impune cetateanului o atitudine de respect fata de
trecutul tarii, devotament participativ la straduintele colective, urmarind propasirea ei.
7onstitutia prevede ca fidelitatea fata de tara este sacra". #e remarca faptul ca indatorirea
de fidelitate fata de tara ca obligatie generala apartine tuturor cetatenilor moldoveni, indiferent
daca acestia se afla in tara sau in strainatate. $idelitatea decurge din calitatea de cetatean al
statului. 7onstitutia nu distinge intre cetateni moldoveni si cetateni apartin2nd minoritatilor
nationale.
!pararea patriei, prevede obligativitatea serviciului militar
4J
. !pararea patriei este "o
indatorire sf2nta a fiecarui cetatean, a tuturor celor care se simt parte a acestui popor si a
acestui pam2nt"
41
. indatorirea de aparare a patriei este prevazuta in 7onstitutie, prin care
cetatenilor li se impune sa fie intotdeauna pregatiti pentru a da riposta cuvenita, at2t in cazul
unei agresiuni armate, c2t si in cazul altor actiuni indreptate impotriva tarii. !pararea tarii este
o obligatie ce revine at2t barbatilor, c2t si femeilor, !pararea patriei este un drept si o datorie
sf2nta a fiecarui cetatean
4
.
!liniatul . din art. 5< prevede satisfacerea serviciul militar. #erviciul militar este
obligatoriu pentru barbatii cetateni moldoveni care au implinit v2rsta de 1D
ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege: serviciul militar este satisfacut in
cadrul fortelor militare, destinate apararii nationale, pazei frontiere si
mentinerii ordinii publice in conditiile legii H.
indatorirea la contributii financiare." aceasta indatorire este la fel instituita
fa 7onstitutie: "cetatenii au obligatia sa contribuie prin plata impozitelor si
taxelor stabilite prin lege la c0eltuielile publiceH . #istemul legal de impunere %
stabileste 7onstitutia 1 trebuie sa asigure asezarea usta a sarcinilor fiscale ,
este de natura sa reglementeze egalitatea tuturor cetatenilor L
indeplinirea acestor obligatii fundamentale, conform c2stigului realizat de
fiecare. 'e asemenea, orice alte prestatii sunt interzise, in afara
PP nrin lege in situatii exceptionale. !ceasta prevedere se interpreteaza in sensul
T daca in anumite zone ale tarii apar situatii exceptionale, autoritatile publice pot sa ia
masurile ce se impun numai in conformitate cu legea.
Unele categorii de cetateni sunt scutiti, in temeiul unor legi speciale, de obligatia de a plati
impozite si taxe: veteranii de razboi, persoanele 0andicapate, pensionarii de invaliditate etc.
114
!stfel toti cetatenii %epublica 9oldova, to afara de cei mentionati au obligatia de a contribui la
c0eltuielile publice in baza taxelor si impozitelor stabilite prin lege.
%espectarea 7onstitutiei si a celorlalte legi !ceasta este o obligatie elementara
ce revine tuturor persoanelor domiciliate sau rezidente in 9oldova, indiferent
daca sunt cetateni moldoveni, straini sau apatrizi. !ceasta indatorire este
stipulata sub forma unui principiu fundamental, potrivit careia indiferent de
raspunderea ce este antrenata si de calificarea faptei ,infractiune, contraventie,
abatere-, rezulta ca a fost incalcata norma legala, iar raspunderea are valoare
egala fata de toti cetatenii tarii.
:bligatia cetatenilor moldoveni, a cetatenilor straini si a apatrizilor de a"si exercita
drepturile si libertatile constitutionale cu buna credinta. Exercitarea cu buna credinta a
drepturilor este opusul at2t al abuzului de drept, c2t si al fraudei de lege.
!buzul de drept vizeaza de fapt exercitiul unui anumit drept intr"o forma
aparent legala, dar prin modul in care este exercitat aduce preudiciu
drepturilor i intereselor legitime ale altor cetateni sau interesului general.
'aca pentru moldoveni aceasta este indatorirea fundamentala cetateneasca,
pentru straini sau apatrizi, care se afla pe teritoriul 9oldovei, aceasta este o
obligatie care decurge din necesitatea respectarii ordinii de drept instituita ca
urmare a exercitarii suveranitatii de catre fiecare stat.
Protectia mediului inconurator, ocrotirea monumentelor, care sunt reglementate in ar; 5=
din 7onstitutia %epublicii 9oldova. indatorirea fiecarui cetatean e de a protea mediul
inconurator, de a ocroti monumentele istorice si culturale.
indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor,
ultimii fiind obligati sa aiba gria de parinti si sa 1e acorde autor.
7etatenii %epublicii 9oldova beneficiaza de drepturi fi Tbertati, insa, pe
l2nga acestea, ei mai au o serie de indatoriri, care trebuie indeplinite. !ceste
indatoriri sunt obligatiile fiecarui cetatean in parte.

115
TEST nr. #.
Subiectul 1. 'ari siste!e /"a!ilii0 conte!porane de drept.
1.1. %denti"icati conceptul si trasaturile !arelui siste! /"a!iliei0 de drept conte!poran.
'oar la prima vedere s"ar parea ca fiecare stat isi are dreptul sau propriu, drept nefiind supus unei
influente din afara, in realitate, insa, legislatia oricarui stat e supusa unei influente, mai mari sau
mai mici, din afara. 7u atit mai mult, orice stat se straduie sa ia in consideratie practica de
reglementare normativa din alte state. 7a urmare, se observa tendinta statelor de a adera la
anumite bazine de civilizatie uridica. !ceasta permite evidentierea unor grupuri de sisteme de
drept din mai multe state in familii de drept", notiune care, evident, nu corespunde unei
realitati biologice. Paralel cu categoria familie de drept", in literatura uridica se aplica si
categoria mare sistem de drept".
#tiinta dreptului inainteaza mai multe idei, propuneri, criterii ce pot fi puse la baza
diferentierii sistemelor de drept nationale sau, dimpotriva, atribuirii lor la anumite mari sisteme
de drept si anume: gradul de evolutie si de cultura al diverselor comunitati umane* rolul
predominant intr"un anumit sistem de drept al legii, cutumei sau religiei etc.
1.2.,eneralizati principalele "a!ilii de drept conte!poran
a) !amilia dreptului romano-germanic. #istemele uridice de traditie romanica, aparute in
Europa si existente in alte parti ale, lumii, sint rezultatul receptionarii dreptului roman. 'estul
de esentiala s"a dovedit a fi si influenta cutumelor germanice. E cunoscuta, de asemenea, si
influenta franceza asupra dezvoltarii dreptului modem.
#istemele uridice de traditie romanica, la rindul lor, pot fi clasificate in: sisteme care
cunosc o mai pronuntata in"luenta "ranceza ,Lelgia, Por"tugalia, #pania, ;uxemburg etc.-*
sistemele de inspiratie germanica ,/ermania,Elvetia,!ustria etc.-* sisteme
nordice.Ultimele,desi sint sisteme de traditie romanica, au cunoscut o puternica influenta
germanica si c0iar si de common"la?.
7a rezultat al colonizarii unor imense teritorii, familia de drept romano"germanica a
depasit continentul european. !stfel, la acest sistem adera maoritatea statelor !mericii
;atine si 7entrale. !cest sistem de drept e caracteristic si unor state care, desi nu au fost
supuse dominatiei straine, au manifestat dorinta de occidentalizare a dreptului.
!cestui mare sistem de drept ii sint caracteristice urmatoarele. #tatele care adera la
acest sistem dau prioritate legii ca izvor de drept. E specifica, de asemenea, existenta
constitutiilor, ca acte normative fundamentale ale statelor, precum si a codurilor ,cum ar
fi, de exemplu, 7odul civil francez din 1DJ4, 7odul civil german din 1=JJ etc.-
b) !amilia dreptului anglo-saxon. !cest sistem mai poarta denumirea de common-la2.
7ommon"la? a aparut in !nglia si prezinta caracteristici cu totul opuse familiei dreptului
romano"germanic. El reprezinta un sistem uridic ce guverneaza inca teritorii intinse ce
depasesc cu mult limitele 9arii Lritanii. !cest drept s"a impus datorita expansiunii coloniale
britanice. 'esi imperiul britanic nu mai este astazi decit o amintire, fostele colonii britanice au
pastrat mostenirea sistemului de common"la?. #istemul in cauza e valabil si pentru #tatele Unite
ale !mericii care au iesit de mult din orbita politica, economica si culturala engleza.
c) &istemul de drept socialist. !cest sistem de drept nu poate fi pus pe acelasi plan cu alte
sisteme mari de drept. Una din trasaturile lui fundamentale e ideologizarea pronuntata a dreptului si
contrapunerea lui dreptului burg0ez".
'reptul socialist" pretindea a fi un drept superior tuturor tipurilor de drept existente anterior,
precum si dreptului existent in statele contemporane care nu se atribuiau la orinduirea socialista".
#istemul de drept socialist includea nu numai dreptul sovietic, ci si dreptul dintr"o serie de state
din Europa de Est si 7entrala, !sia, !merica.
'esi a preluat, incontestabil, de la sistemul dreptului romano"germa"nic unele aspecte ,de
exemplu, impartirea dreptului pe ramuri-, sistemul dreptului socialist nu recunostea divizarea in
drept public si drept privat, considerind, in virtutea unor ratiuni ideologice, ca intreaga
reglementare legala este de drept public. : asemenea teza nu rezista nici unei critici.
116
d) !amilia dreptului musulman. E un sistem de drept ce si"a pastrat pozitii serioase intr"o serie
de state din !sia si !frica. 'reptul musulman nu va putea sustine in profunzime comparatia cu
marile constructii uridice pe care ni le"au lasat %oma sau &apoleon, scria %. 70arles. 1slamul ,de la
radacina selam supunere fata de 'umnezeu"- este in cele dintii o religie, apoi un stat si, in sfirsit, o
cultura".
1
'in punct de vedere formal, sursa dreptului musulman este doctrina. #ursa istorica a acestui sistem
o constituie: 7oranul, #unna, 1dma, 1diti0ad.
7oranul, cartea sfinta a musulmanilor, consacra dreptului 5JJ din cele 634. versete.#unna
reprezinta tot ceea ce a fost atribuit de catre traditie profetului 9a0omed.
1dma inseamna preceptele invatatorilor, care sint rezultatul unui consens.
1diti0ad inseamna urisprudenta.
e) !amilia dreptului traditional. !cest sistem de drept si"a pastrat radacinile mai ales in
Naponia si, partial, in 70ina. 'reptul traditional, in esenta, e un drept caracteristic epocii
medievale si, indiscutabil, sfera sa de aplicare e extrem de redusa. )otusi, o serie de reguli s"au
transmis legislatiei moderne si contemporane. !stfel, codul civil aponez contine reglementari ce
se deosebesc total de reglementarile contemporane. !cest lucru poate fi observat, mai ales, in
reglementarea relatiilor familiale.
%) Dreptul a"rican cutumiar. E un sistem de drept ce contine reguli care reflecta caracterul
agrar al civilizatiei africane. 7ea de"a doua caracteristica a dreptului african este caracterul sau
colectivist sau comunitar. 7ea de"a treia caracteristica este sensul sau profund religios, in sfirsit,
este de notat caracterul oral al dreptului african.
!laturi de cutume si norme religioase se intilnesc si alte modalitati de exprimare a dreptului,
cum ar fi edictele orale ale sefului comunitatii ,trib, uniuni de triburi-.
1.#.Esti!ati locul siste!ului de drept al &epublicii 'oldova in !arile siste!e de drept
conte!poran.
#istemul de drept al %9 face parte din marea familie de drept romano"germanic. #pecific
acestei familii de drept consta in prioritatea acordata legilor ca izvoare de drept in stat. #tatul
are constitutie care reglementeaza organizarea si functionarea principalelor organe de stat, ca
parlament, guvern, autoritatea udecatoreasca, sunt consfintite drepturile si libertatile
fundamentale ale cetatenilor.7onstitutia fiind legea suprema in stat se situeaza deasupra tuturor
actelor nationale care contravin acesteia.: problema importanta rezida in faptul divergentelor
aparute intre legislatia nationala si internationala prioritatea avind cea internationala art.D
constitutie. ;ocul sistemului de drept al %9 din cadrul familiei romano"germanice are ca scop
armonizarea si democratizarea legislatiei conform practicilor altor state. #tatul %9 in coraport
cu celelalte sisteme de drept neavind inc0eiate careva acorduri internationale de fiecare data va
actiona pe cale diplomatica.'e asemenea prezenta 7odurilor editate de legislatorul moldovean
are scop de a supune reglementarii uridice principalele raporturi uridice aparute in societate.
Subiectul 2. Statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in &epublica
'oldova.
2.1 e"initi notiunea cetatenilor straini si al apatrizilor in &epublica 'oldova.
Problemele de ordin economic si social cu care se confrunta in ultimi ani populatia
%epublicii 9oldova amplifica din ce in ce mai mult fenomenele migrationale. in prezent,
potrivit datelor oficiale aproximativ 6JJ"<JJ mii dintre cetateni activi ai tarii se afla in
strainatate, maoritatea din care muncesc ilegal.
7onform ;egii cu privire la statutul uridic al cetatenilor straini si al apatrizilor in
%epublica 9oldova, se considera cetatean strain persoana care nu are cetatenia %epublicii
9oldova, dar care are dovada apartenentei sale la un alt stat, apatrid 4 persoana care nu are
cetatenia &epublicii 'oldova si nici dovada apartenentei sale la un alt stat.
11<
$ve! doua categorii de cetateni straini: cetateni straini cu traiul stabilit per!anent in
&epublica 'oldova@ cetateni straini ce se a"la te!porar in &epublica 'oldova.
in considerentele ca exista un ansa!blu de cauze din care cetatenii straini si apatrizii se
a"la in &epublica 'oldova, este necesar a concretiza aceste notiuni si actele ce %e sunt eliberate in
dependenta de statutul lor.
2.2 eter!inati drepturile, libertatile si indatoririle cetatenilor straini si apatrizilor
care do!iciliaza legal si obisnuit pe teritoriul &epublicii 'oldova si celor care te!porar
se a"la in tara.
7etatenii straini si apatrizii au aceleasi drepturi, libertati si indatoriri ca si cetatenii
%epublicii 9oldova, cu unele exceptii ce sunt stabilite de lege
D
.
"i bene!iciaa de drepturi si de libertati !ara a lea interesele statului, drepturile si interesele
legitime ale cetatenilor $epublicii 4oldova si ale altor persoane.
Cetatenii straini si apatriii sunt egali in !ata legii si a autoritatilor publice, !ara deosebire de
rasa, nationalitate, origine etnica, limba, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine
sociala.
Cetatenii straini si apatriii au dreptul la domiciliere in $epublica 4oldova in baa actelor de
identitate valabile. Cei sositi temporar in $epublica 4oldova au dreptul sa domiciliee con!orm
actului stabilit de legislatie.
Cetatenii straini si apatriii au dreptul la munca si la protectia ei. "i nu pot !i desemnati in
!unctie sau antrenati in activitati pentru care se cere cetatenia $epublicii 4oldova.
Persoanele care doresc sa se stabileasca cu domiciliul pe teritoriul %epublicii 9oldova in
scopul reintegrarii familiei vor solicita adeverinta de imigrant si vor confirma ca dispun de
spatiu locativ si miloace suficiente pentru satisfacerea necesitatilor familiei reintegrate. $amilia
imigrantului poate sa includa: sotia ,sotul-, copiii, tatal si mama, precum si persoanele asupra
carora este stabilita tutela sau curatela. Persoanele nominalizate, cu exceptia copiilor minori si a
sotiei ,sotului-, pot imigra in %epublica 9oldova numai in cazul in care se stabilesc cu traiul la
persoane care cel putin de 3 ani domiciliaza pe teritoriul %epublicii 9oldova.
9igratia de munca are drept scop plasarea in c2mpul muncii a lucratorilor imigranti care
poseda specialitati deosebit de solicitate in tara si a specialistilor de calificare inalta, atragerea
investitiilor straine, precum si plasarea in c2mpul muncii peste 0otare a cetatenilor %epublicii
9oldova in scopul reducerii somaului intern.
!u drept de munca in %epublica 9oldova numai acei cetateni straini si apatrizi care au
obtinut de la 'epartamentul 9igratiune permise de munca permanente sau cu termen fixat.
9igratia pentru obtinerea studiilor are loc conform 7onventiei inc0eiate de %epublica
9oldova cu alte state, precum si in baza contractelor inc0eiate de institutiile de invatam2nt din
%epublica 9oldova, autorizate in modul stabilit, cu persoane fizice sau uridice straine. Ei se
bucura de aceleasi drepturi si aceleasi obligatii ca si elevii si studentii din %epublica 9oldova.
9igratiunea frontaliera a populatiei din zonele de frontiera ale tarii se reglementeaza in
baza tratatelor bilaterale inc0eiate intre %epublica 9oldova si statele vecine.
#tatutul de imigrant se acorda cetateanului strain sau apatridului din momentul eliberarii
adeverintei de imigrant de catre 'epartamentul de 9igratiune si inceteaza o data cu obtinerea
cetateniei %epublicii 9oldova sau cu emigrarea cu trai permanent peste 0otarele tarii.
2.# Evaluati institutiile juridice privind extradarea, expulzarea si acordarea azilului
politic cetatenilor straini si apatrizilor in &epublica 'oldova.
%efugiatii si situatia in care a nimerit aceasta categorie de persoane este o problema noua
pentru %epublica 9oldova, ea se confrunta cu aceasta problema doar de c2tiva ani. intreaga populatie trebuie sa
fie constienta de situatia cu totul dificila in care au nimerit oameni la fel ca si noi, insa pentru moment lipsiti de
adapost, 0rana, lucru etc.
11D
#olicitant de azil " strain care solicita statut de refugiat*
!zil politic " protectie exceptionala acordata strainului de catre Presedintele %epublicii 9oldova ;a
acordarea azilului, statutului de refugiat, protectiei temporare, nu se fac discriminari pe motiv de rasa,
nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala.
#e respecta confidentialitatea, unitatea familiei, protectia copilului.
#tatutul de solicitant incepe din momentul depunerii de catre strain a cererii de acordare a statutului de
refugiat si se inc0eie o data cu emiterea unei decizii prin care el este recunoscut refugiat sau prin care i se
respinge cererea.
1n cazul contestarii deciziei prin care strainului i s"a respins cererea, acesta isi pastreaza statutul de
solicitant de azil p2na la epuizarea tuturor cailor ordinare de atac.
#olicitantii de azil care au intrat ilegal in %epublica 9oldova sunt considerati admisi temporar pe
teritoriul tarii si nu vor fi sanctionati pentru intrarea ilegala in tara in cazul initierii procedurii de acordare a
statutului de refugiat.
)ratamentul acestor persoane se va conforma standardelor internationale leferitoare la drepturile omului.
#olicitantii de azil care nu au trecut frontiera de stat vor fi admisi in teritoriul tarii la solicitarea
directorului 'irectiei Principale pentru %efugiati. Ei pot fi plasati in centre de receptie, triere si cazare.
in scopuri de identificare si evidenta, solicitantilor de azil li se intocmesc dosare personale ce contin date
referitoare la Q.identitatea lor, fotografii, amprentele digitale si alte date.
Extradarea este un act de asistenta uridica prin care un stat pe teritoriul caruia s"a refugiat un
infractor sau condamnat , care nu este cetatean al statului solicitat, este predat , la cerea statului
in drept a"l urmari penal, udeca sau supune la executarea condamnarii penale. 7a regula
cetatenii proprii nu se extradeaza..
1n doctrina de specialitate extradarea este definita ca fiind ^un act de asistenta uridica
interstatala in materie penala care urmareste transferul unui individ urmarit sau condamnat
penal din domeniul suveranitatii uridice a unui stat in domeniul celuilalt stat .^
%olul principal al extradarii este acela de a asigura fiecarui stat conditii optime de realizare a
ustitiei, prin represiunea infractiunilor.
Extradarea este o institutie uridica at2t a dreptului intern, c2t si a dreptului international prin
care persoanele vinovate de sav2rsirea unor infractiuni internationale sunt predate statelor
indreptatite a le udeca si condamna ori a le obliga sa execute o pedeapsa la care au fost
condamnate.
Extradarea este un act de cooperare a statelor impotriva infractorilor de un anumit gard de
periclozitate, pentru a impiedica sutragerea acestora, prin refugierea pe teritoriul altui stat, de la
raspundereapenala.
..Persoanele supus extradarii
a-Persoane care pot fi extradate ,conditie pozitiva- pot fi extradate la cererea unui stat strain,
persoanele care sunt urmarite penal sau sunt trimise in udecata pentru sav2rsirea unei
infractiuni, ori sunt cautate in vederea executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta in
statul respectiv.
Extradarea va putea fi acordata :
a- daca fapta care a dat loc udecatii a fost comisa impotriva unei persoane, institutii sau bun
av2nd caracter public in statul solicitant*
b- daca persoana care a format obiectul udecatii avea ea insasi un caracter public in statul
solicitant.

11=
1.J
TEST nr. #1
Subiectul 1. ;roble!e teoretice si practice ale realizarii dreptului.
1.1.%nterpretati conceptul, inse!natatea si "or!ele de realizare a dreptului.
!doptarea normelor uridice nu reprezinta un scop in sine , ci numai prima etapa
obligatorie a procesului de reglementare uridica a relatiilor sociale.Urmatoarea etapa
importanta o reprezinta transpunerea in viata a prevederilor legale.)raducerea in viata
reprezinta factorul decisiv al existentei dreptului in general. Prin urmare pZu realizarea acestor
obiective este nevoie de cumularea unor conditii precum [ la traducerea in viata a prevederilor
cuprinse in normele legale participa subiecti speciali ,statul, autoritatile publice, organizatii
nestatale, persoane fizice ,cetateni, cetateni straini, apatrizi-. $iecare din acesti subiecti sunt nevoiti
de a"si cunoaste statutul lor uridic de aceea statul adopta , publica legi pZu ca populatia sa se
informeze. 'e asemenea se impune asigurarea de catre stat a unui cadru organizatoric legal si
accesibil poporului.
1nsemnatatea rezida in faptul ca statul prin adoptarea de legi va sanctiona comportamentul celor
care incalca legea si aplicarea dreptului va fi posibila fara careva incoveniente.!stfel ppopulatia
urmeaza a se conforma si respecta normele uridice existente. 7eea ce tine de formele de
realizare a dreptului exista diferite opinii in literatura de specialitate insa cea mai eficienta ar fi
realizarea normelor pro0ibitive deoarece se intilnesc in cadrul mai multor ramuri de drept si pZu
a realiza conduita prescrisa urmeaza ca subiectii sa se abtina de la incalcarea normelor uridice.
: forma de realizare a dr ar fi respectarea si executarea dispozitiilor legale de catre cetateni si
realizarea dreptului prin aplicarea n de catre organele de stat competente.
1.2.,eneralizati speci"icul aplicarii ca "or!a de realizare a dreptului.
!plicarea, ca forma speciala de realizare a dreptului, poate fi definita ca o activitate practica a
statului prin care acesta, prin intermediul organelor sale, infaptuieste prevederile normelor
uridice, actionind ca titulari ai puterii de stat, activitate ce se desfasoara in formele oficiale
stabilite prin lege. 'e aici rezulta urmatoarele:
"aplicarea e o activitate practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile
normelor uridice*
"organele de stat actioneaza, potrivit competentei lor, ca titulari ai autoritatii de stat*
"aplicarea dreptului e o forma a activitatii statale*
"activitatea de aplicare a dreptului se desfasoara conform unei proceduri speciale, in
forme strict stabilite de lege*
"spre deosebire de realizarea dreptului prin respectarea si executarea normelor uridice
care se poate desfasura si fara crearea unor raporturi uridice, aplicarea dreptului este
nemilocit legata de raporturi uridice in care un subiect al lui intotdeauna este statul.
&otiunea de aplicare a dreptului este rezervata numai acelor sete de realizare care
sint infaptuite de organele statului, potrivi competentei lor.
#pre deosebire de alte forme de realizare a dreptului, aplicarea se deosebeste prin
faptul ca ea impune intotdeauna actiuni ,respectarea, de exemplu, impune abtinerea de la
anumite actiuni- si acestea sint obligatorii.
!plicarea dreptului are un caracter derivat, in sensul ca ea asigura realizarea
dreptului pentru terte persoane.
&ecesitatea aplicarii dreptului apare atunci cind:
l. 'repturile si obligatiunile subiectilor nu pot aparea fara 0oiarirea autoritatii publice
respective. 'e exemplu, dreptul de a fi pensionat cetateanul il capata numai dupa adoptarea
deciziei organului competent.
.. !plicarea e necesara in cazul aparitiei unor litigii intre subiectii
conflictului privind anumite drepturi, incalcarii unor drepturi, apa
ritiei unor bariere pentru exercitarea drepturilor, in aceste cazuri
1.1
subiectul cointeresat se va adresa in instanta de udecata sau la au
toritatea competenta, care vor analiza cazul si vor adopta deciziile
respective.
3. !plicarea dreptului e necesara in cazul comiterii unor fapte ilicite.
;a cercetarea cazului, se va stabili vinovatia, preudiciul cauzat si
se va adopta decizia respectiva.
4. in cazul unor fapte ale persoanelor fizice si uridice si a unor eve
nimente de care legislatia leaga aparitia unor efecte uridice.
!plicarea dreptului poate fi privita ca un proces complex ce se desfasoara nu la voia
intimplarii, ci conform unor cerinte legate atit de necesitatea stabilirii corecte a impreurarilor
de fapt, cit si de necesitatea aplicarii corecte a normei uridice ce reglementeaza situatia
stabilita.
in legatura cu aceasta, pot fi evidentiate mai multe etape, faze ale procesului de aplicare a
dreptului. !ceste faze constituie un proces unic. $azele aplicarii difera de la un caz la altul, in
dependenta de caracterul normei uridice aplicate si actul individual adoptat in legatura cu
aplicarea.
1.#.Stabiliti coraportul actului nor!ativ4juridic cu actul interpretativ si actul aplicativ.
!ctul de aplicare a dreptului este actul uridic concret care produce anumite efecte uridice
concretizate in nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi uridice" " considera profesorul
1on 'ogaru.
1
!ctul de aplicare a dreptului este un act de putere de stat cu caracter individual concret, emis
de un subiect competent pentru un caz uridic concret, in scopul stabilirii prezentei sau lipsei
drepturilor sau obligatiunilor subiective si determinarii, in baza normelor uridice respective, a
volumului lor" " sustine profesorul rus >. ;azarev.
1. !ctul normativ uridic este un act primar, pe cind actul aplicativ
este un act derivat. !ctele aplicative rezulta intotdeauna din cele
normative si sint adoptate in baza lor.
.. !ctul normativ uridic intervine pe planul elaborarii dreptului, pe
cind actul de aplicare a dreptului, pe planul transpunerii acestuia in
viata, pe planul aplicarii dreptului.
3. !ctivitatea normativa uridica este rezervata doar unor autoritati
publice. Profesorul &icolae Popa are perfecta dreptate afirmmd ca,
in principiu, nimic nu se opune ca un organ care elaboreaza un act
normativ sa poata elabora si acte de aplicare (a majori ad minus).
#pre exemplu: guvernul edicteaza atit 0otariri " acte normative
" cit si decizii individuale, acte de aplicare a dreptului".
'aca activitatea normativa este strict reglementata in competenta unor organe ale statului,
activitatea de aplicare poate fi realizata de orice organ al statului si, in limite determinate, c0iar si
de organizatii nestatale.
4. !ctele de aplicare intotdeauna dau nastere unor raporturi uridice.
!ceste raporturi uridice apar, fie intre organul emitent si un alt su
biect de drept, fie intre doua subiecte de drept distincte de organul
de stat care a emis actul de aplicare.
5. #pre deosebire de actele normative care au un caracter general,
impersonal, tipic, inonctiv si ireprogabil, actele de aplicare a drep
tului sint acte individuale, concret determinate, referindu"se la o
situatie de fapt.
6. !ctul normativ, avind un caracter general, actioneaza in mod re
petat, continuu, in masura in care se produce ipoteza prevazuta de
norma, producindu"si efectele impersonal si difuz pina la abroga
rea lui, expirarea termenului ,daca a fost edictat pentru o anumita
perioada-, sau pina la caderea in desuetudine. !ctul de aplicare adreptului, fiind individual, isi
consuma efectele odata cu solutionarea spetei deduse.
1..
<. Emiterea actelor aplicative nu este numai un drept al organelor de
stat, ci si o obligatie uridica. :rganul de stat este obligat sa emita
actul de aplicare. Emiterea actului aplicativ constituie una din atributiile autoritatii respective.
'aca actul normativ intra si iese din vigoare dupa reguli strict determinate prin lege, actul de
aplicare devine obligatoriu din momentul comunicarii sale celor interesati. 70iar din momentul
comunicarii incepe sa se scurga termenul in cadrul caruia poate fi contestat de catre partea
nemultumita.in timp ce actul normativ isi intinde efectele pe toata perioada in care este in vigoare,
actul de aplicare isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii sale.
D. Totarul ce separa actul normativ de actul de aplicare il reprezinta denumirea, scopul urmarit,
continutul diferit, finalitatea deosebita ale celor doua categorii de acte. 'enumirea nu
intotdeauna poate fi obiect de distinctie a actului normativ de cel aplicativ. Un lucru este cert:
legea ,constitutionala, organica, ordinara- intotdeauna este act normativ. !celasi lucru se refera
si la ordonantele /uvernului, care intotdeauna sint acte normative, in ceea ce priveste celelalte
acte ,decretele presedintiale, 0otaririle guvernului etc.-, ele pot fi atit normative, cit si aplicative.
7alificarea si distinctia lor depinde de scopul urmarit, continutul concret, finalitatile sale.
Subiectul 2. +otiunea si i!portanta alegerilor.
2.1 e"initi notiunea de alegeri, descrieti trasaturile principale si "unctia sociala a
alegerilor.
!legeri [ actiune prin care cetatenii selecteaza si desemneaza prin vot, in conformitate cu
anumite procedure, persoanele care urmeaza sa faca parte din organelle de conducere ale
unui stat, unitate teritorial"administrativa sau ale unei organizatii.
!legerile sunt libere " in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor se exclude orice
forma de contringere in raport cu participarea cetatenilor la alegeri si la procesul votarii.
!legerile sunt periodice [ se desfasoara in anumite perioade de timp, fiind limitate in timp.
!legerile functioneaza dupa principiul alternativitatii [ in listele cu candidate trebuie sa fie
inregistrati mai mult de un candidat.
,1- 7etateanul %epublicii 9oldova participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret
si liber exprimat.
,.- Participarea la alegeri este libera ,benevola-. &imeni nu este in drept sa exercite presiuni
asupra alegatorului cu scopul de a"l sili sa participe sau sa nu participe la alegeri, precum si
asupra exprimarii de catre acesta a liberei sale vointe
2.2 Clasi"icati si deter!inati !odurile si "elurile de alegeri.
!legerile sunt de diferite tipuri si anume:
1. alegeri directe: votare intre care alegatorul si candidatul la postul electiv nu exista instante
intermediare care ar exprima vointa alegatorului. !legatorul voteaza direct pentru candidatul
la postul electiv.
.. alegeri indirecte [ electoratul alege doar reprezentanti sau delgati care, la rindul lor aleg
candidatii propusi.
3.alegeri generale [ cind se aleg reprezentantii pentru toate locurile din organismele
reprezentative.
4. alegeri partiale sau suplimentare [ se desfasoara pentru a completa o parte din locuri.
5. alegeri nationale [ se desfasoara in toata tara.
6. alegeri ordinare [ se desfasoara in termenele prevazute de constitutie sau de lege,
deregula, in legatura cu exprimarea termenului imputernicirilor.
<. alegeri extraordinare [ se desfasoara in cazul dezolvarii anticipate a parlamentului.
1.3
D. alegeri desfasurate intr"un singur scrutin [ cind rezultatele alegerilor stabilesc dupa
votarea unica a alegatorilor. !re caracter definitivat.
=. alegeri desfasurate in . sau mai multe scrutine [ cind este necesar de . sau mai multe
votari in scopul determinarii invingatorilor din numarul candidatilor la postul electiv.
1J. alegeri repetate [ se desfasoara in cazurile in care alegerile dea efectuate se dovedesc a
fi nevalabile. Ele nu sunt recunoscute din cauza incalcarii legislatiei cu privire la alegeri.
2.# Evaluati institutia de revocare ca institutie juridica a dreptului constitutional.
%evocarea inseamna organizarea si desfasurarea alegerilor speciale pentru a indeparta din
functie o anumita oficialitate aleasa in prealabil.
%evocarea se face in baza unei petitii care este semnata de .J"3J ` de persoane, prin care
fer desfasurarea alegerilor speciale.
9otivele pentru care se cere inlaturarea din funtie a persoanei oficiale sunt diverse, incepind
cu actiunile comise contrar legii si terminind cu nemultumirea alegatorilor. 1n %9
revocarea, ca forma de manifestare a democratiei poate fi aplicata doar fata de primari.
1.4
TEST nr. #3
Subiectul 1. $plicarea 2 ca "or!a speciala de realizare a dreptului.
1.1. %denti"icati notiunea aplicarii ca "or!a speciala de realizare a dreptului si
principiile acestuia.
$plicarea, ca forma speciala de realizare a dreptului, poate fi definita ca o activitate practica a
statului prin care acesta, prin intermediul organelor sale, infaptuieste prevederile normelor uridice,
actionind ca titulari ai puterii de stat, activitate ce se desfasoara in formele oficiale stabilite prin
lege. 'e aici rezulta urmatoarele:
a- aplicarea e o activitate practica in cursul careia organele de stat
infaptuiesc prevederile normelor uridice*
b-organele de stat actioneaza, potrivit competentei lor, ca titulari ai
autoritatii de stat*
c- aplicarea dreptului e o forma a activitatii statale*
d-activitatea de aplicare a dreptului se desfasoara conform unei pro
ceduri speciale, in forme strict stabilite de lege*
e- spre deosebire de realizarea dreptului prin respectarea si executa
rea normelor uridice care se poate desfasura si fara crearea unor
raporturi uridice, aplicarea dreptului este nemilocit legata de ra
porturi uridice in care un subiect al lui intotdeauna este statul.
1.2.e!onstrati succesiunea etapelor procesului de aplicare a dreptului.
!plicarea dreptului poate fi privita ca un proces complex ce se desfasoara nu la voia
intimplarii, ci conform unor cerinte legate atit de necesitatea stabilirii corecte a impreurarilor de
fapt, cit si de necesitatea aplicarii corecte a normei uridice ce reglementeaza situatia stabilita.
1n legatura cu aceasta, pot fi evidentiate mai multe etape, faze ale procesului de aplicare a
dreptului. !ceste faze constituie un proces unic. $azele aplicarii difera de la un caz la altul, in
dependenta de caracterul normei uridice aplicate si actul individual adoptat in legatura cu
aplicarea.
!sa, de exemplu, daca ne referim la activitatea instantei udecatoresti in procesul de aplicare
a dreptului, pot fi evidentiate urmatoarele faze:
1. &tabilirea starii de "apt constituie prima faza a procesului de aplicare a dreptului. Ea
presupune cercetarea si cunoasterea situatiei concrete, a impreurarilor, faptelor ce fac
obiectul aprecierii. :rganul de aplicare, cercetind starea de fapt, va trebui sa cunoasca
situatia reala sub toate aspectele ei, adevarul obiectiv. $apta uridica va trebui cercetata la
usta ei valoare, pentru a o considera pozitiva sau negativa, licita sau ilicita.
. 9legerea normei de drept aplicabile constituie urmatoarea faza, care mai poarta denumirea
de critica , ,selectionarea normei-. ;a aceasta faza urmeaza ca fapta respectiva sa fie apreciata din
punct de vedere uri
dic. &umai in cazul unei calificari uridice exacte a starii de fapt organul de aplicare a dreptului va
adopta o decizie adecvata si invers.
3. 7nterpretarea normelor juridice reprezinta un moment important al procesului de aplicare a
dreptului si consta in lamurirea intelesului exact si complet al normei uridice, gasirea celei mai
adecvate solutii uridice pentru fapta concreta data.
1
4. )laborarea si emiterea actului de aplicare a dreptului constituie cea mai responsabila faza
a procesului de aplicare a dreptului. Ea incununeaza activitatea organului de aplicare a dreptului.
Prin actul de aplicare are loc individualizarea normelor uridice. !ctele de aplicare ale organelor de
stat constituie un temei uridic al aparitiei, modificarii sau stingerii raporturilor uridice. $ara
existenta acestor acte, fara individualizarea prevederilor generale la cazuri concrete, intentia
legiuitorului de a determina conduita subiectelor de drept nu si"ar atinge scopul.
5. )xecutarea actului de aplicare si controlul executarii lui se impune ca o faza logica a
1.5
procesului de aplicare a dreptului. 1mportant e si faptul ca 0otarirea, decizia luata de organul de
aplicare sa nu ramina pe 0irtie, ci sa fie realizata practic.
1.#.Esti!ati actele aplicative e!ise de autoritatile publice din &epublica 'oldova si
legatura lor cu actele nor!ativ4juridice si actele interpretative.
!ctele de aplicare a dreptului nu tin de competenta exclusiva a unei singure autoritati
publice. Ele pot fi emise de toate cele trei categorii de autoritati publice ,legislative, executive
,udecatoresti-.
!stfel, Parlamentul, fiind unica autoritate legiuitoare a statului adopta legi. 1n acelasi timp,
Parlamentul, conform atributiilor sale, adopta diverse acte aplicative. Exemplu de acte aplicative
emise de Parlament ne pot servi: 0otaririle Parlamentului de numire in functie, 0otarirea privind
votul de incredere acordat /uvernului s. a.
Presedintele %epublicii, in exercitarea atributiilor sale, emite decrete obligatorii pentru
executare pe intreg teritoriul statului ,alin. ,i- al art. =4 ,!ctele Presedintelui"- al 7onstitutiei
%epublicii 9oldova-. Unele din decretele Presedintelui pot fi acte normative. 9aoritatea
absoluta a decretelor Presedintelui sint, totusi, acte aplicative. Exemplu de decrete, acte
aplicative, ne pot servi: decretele de numire in functie, de decorare cu ordine si medalii, de
gratiere, de acordare a cetateniei etc.
/uvernul, ca organ al puterii executive, adopta 0otariri cu caracter aplicativ. Prim"ministru,
pentru organizarea activitatii interne a /uvernului, emite dispozitii.
9inisterele, departamentele, in exercitarea atributiilor ce le revin, emit ordine si
instructiuni.
!utoritatile publice locale adopta 0otariri si dispozitii. 1nstantele udecatoresti nu fac decit acte
de aplicare a dreptului ,0otaririle udecatoresti-, neputind emite acte normative.
Prin actele de aplicare a dreptului se nasc, se modifica, se sting raporturi uridice concrete,
ori apar drepturi si obligatii in sarcina unor subiecti de drept concret.
Exemple de acte de aplicare a dreptului: proces verbal de contraventie, decizie de
sanctionare, decizie de pensionare, decizie de acordare a terenului de constructie, order de
pec0ezitionare, order de arest etc.
Subiectul2. ;rincipiile dreptului electoral.
2.1 e"initi notiunea de principii ale dreptului electoral si indicati4le.
;rincipiile electorale4 reprezinta o serie de standarde general acceptate,fundamentale, care
reflecta natura democratica a alegerilor in calitate de fundament constitutional al puterii
publice. Ele determina conditiile primare de reglementare a drepturilor electorale. Clasi"icarea
principiilor: Principiile organizarii si desfasurarii alegerilor ZPrincipiile participarii
cetatenilor %epublicii 9oldova la alegeri Z Principiile 7omplimentare.
2.2 $rgu!entati particularitatile generale ale "iecarui principiu in parte si stabiliti
corelatia dintre ele.
;rincipiile organizarii si des"asurarii alegerilor reflecta conditiile incipiente
deasigurare a raporturilor electorale. 7ategoria data include: :bligativitatea alegerilor. in
%epublica 9oldova alegerile s2nt unica modalitate obligatorie si legala de formare a organelor
reprezentative
centrale si de administratie publica locala. !utenticitatea ,nefalsificarea- alegerilor: Totar2rile
consiliului si biroului electoral, adoptate in limitele competentei lor, s2nt executorii pentru
autoritatile publice, intreprinderi, institutii si organizatii, persoanele cu functii de raspundere,
partide, alte organizatii social"politice si organele lor, precum si pentru toti cetatenii.
Periodicitatea alegerilor: atributiile autoritatilor publice representative centrale si de
autoadministrare locala s2nt limitate in timp, de aceea alegerile ordinare trebuie sa se
desfasoare la anumite intervale de timp. 1ntervalele de timp s2nt determinate de durata
1.6
mandatului organelor ,persoanelor- respective. ;ibertatea alegerilo:. principiul dat presupune ca
in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor sa se excluda orice forma de constr2ngere
in raport cu participarea cetatenilor la alegeri si la procesul votarii. :rice cetatean isi exprima
optiunea electorala fara a fi supus vreo unui control si fara a fi tras la raspundere pentru modul
in care si"a exercitat acest drept.
!lternativitatea ,competitivitatea- alegerilor: in listele de candidati trebuie sa fie
inregistrati mai multi de un candidat. in cazul numarului multiplu de mandate, numarul
candidatilor inregistrati trebuie sa fie mai mare dec2t numarul mandatelor disputate. !cest
principiu nu este consacrat in 7odul electoral al %9. !dmisibilitatea diferitor sisteme
electorale: nici 7onstitutia, nici 7odul
electoral al %9 nu contin interdictii cu privire la utilizarea iferitor sisteme electorale in
procesul organizarii alegerilor centrale sau locale. ;egislatia recunoaste caracterul legitim al
alegerilor organizate dupa sistemul electoral maoritar, al reprezentarii proportionale si al unor
modele
mixte.1ndependenta organelor electorale: pentru realizarea erecuva a aiegeruor si garantarea
drepturilor electorale ale cetatenilor se formeaza organe electorale speciale. !ceste organe
electorale s2nt independente de organele de stat si de autoadministrare locala.
;rincipiile participarii cetatenilor & ' la alegeri s2nt consacrate in 7onstitutie si 7odul
electoral. !stfel,articolul ., alin.l, din 7odul electoral consacra ca cetateanul %9
participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret si libeiexprimat.Universalitatea
dreptului electoral: realizarea dreptului electoral ntdepinde de sex, rasa, nationalitate, limba de
vorbire, provenienta socialafunctia detinuta, religie, aspiratii politice, avere etc. 7etatenii
%epublici9oldova care au atins v2rsta de 1D ani au dreptul de a alege, de a participi
la procedurile electorale in conformitate cu legislatia in vigoare. U& impediment pentru
realizarea principiului dat este problema censului electoral. in istoria dreptului parlamentar s2nt
cunoscute mai multe tipur de cens electoral: cens de proprietate, de sex, de rasa, de v2rsta, cen:
capacitar, cens de sedere. Egalitatea dreptului electoral presupune ca cetatenii participa la
alegeri in conditii egale. !cest principiu se asigura prin acordarea tuturor alegatorilor a unor
posibilitati egale din punct de vedere normativ incep2nd ci inaintarea candidatilor, participarea
la campania electorala si votare* propriu"zisa. in cadrul oricarui scrutin, fiecare alegator are
dreptul la un singur vot. $iecare vot are putere uridica egala." ,7odul electoral al %.9art.4-
>otarea directa presupune ca cetatenii %9 cu drept de vot isi exprima optiunile electorale
in procesul alegerilor fara interventia alto persoane. !rticolul 53, alin.l, din 7odul electoral al %
9. prevede: .fiecare alegator voteaza personal. >otarea in locul altor personae este interzisa".
#ecretul votului. >otarea in conditii secrete exclude orice control din parte oricaror organe
sau functionari publici a modului in care cetatenii si"a exprimat sau isi exprima optiunile
electorale. >otarea la alegeri siZsa referendum este secreta, excluz2ndu"se astfel posibilitatea
influentar
vointei alegatorului." ,7odul electoral al %9, art.6-. ;ibertatea exprimarii optiunii electorale.
Principiul dat acorda alegatorult posibilitatea de a decide personal utilitatea si necesitatea
participarii sale la alegeri.
2.# Esti!ati concordanta legislatiei &epublicii 'oldova cu principiile constitutionale
ale dreptului electoral.
&u sunt in concordanta cu legislatia urmatoarele principii: publicitatea si transparenta.
1.<
Procesul electoral este unul destul de complex, aducerea in concordanXY a principiilor
constitutionale cu principiile dreptului este destul de complicat ce tine de principiu
transparentei si principiul publicitatii, pentru ca nu se cunosc limitele acestor procese.
Principiile participarii cetatenilor % 9 la alegeri s2nt consacrate in 7onstitutie si 7odul
electoral. !stfel,articolul ., alin.l, din 7odul electoral consacra ca cetateanul %9
participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret si libeiexprimat.Universalitatea
dreptului electoral: realizarea dreptului electoral ntdepinde de sex, rasa, nationalitate, limba de
vorbire, provenienta socialafunctia detinuta, religie, aspiratii politice, avere etc. 7etatenii
%epublici9oldova care au atins v2rsta de 1D ani au dreptul de a alege, de a participi
la procedurile electorale in conformitate cu legislatia in vigoare. U& impediment pentru
realizarea principiului dat este problema censului electoral. in istoria dreptului parlamentar s2nt
cunoscute mai multe tipur de cens electoral: cens de proprietate, de sex, de rasa, de v2rsta, cen:
capacitar, cens de sedere. Egalitatea dreptului electoral presupune ca cetatenii participa la
alegeri in conditii egale. !cest principiu se asigura prin acordarea tuturor alegatorilor a unor
posibilitati egale din punct de vedere normativ incep2nd ci inaintarea candidatilor, participarea
la campania electorala si votare* propriu"zisa. in cadrul oricarui scrutin, fiecare alegator are
dreptul la un singur vot. $iecare vot are putere uridica egala." ,7odul electoral al %.9art.4-
1.D
TEST nr. #6
Subiectul 1. 5acunele in drept, co!pletarea lor. $plicarea analogiei.
1.1. %denti"icati conceptul si cauzele lacunelor in drept.
!doptind acte normative, legiuitorul tinde ca ele sa cuprinda cele mai importante domenii de
activitate umana, ca ele sa se refere la realitatea uridica a societatii. 'at fiind faptul ca normei
uridice ii revine rolul de a ordona, apara si consolida raporturile sociale de importanta maora,
este usor de inteles ca normele de drept trebuie sa fie apte sa concorde mereu cu dinamica
relatiilor pe care le reglementeaza. 'e cele mai multe ori acest lucru se face si, ca urmare,
normele uridice, dreptul in ansamblu asigura o reglementare uridica oportuna a situatiilor de
fapt ce pot fi transformate in situatii de drept.
Uneori insa pot fi intilnite si cazuri, cind anumite relatii sociale, situatii de fapt, desi ar fi
trebuit sa fie reglementate de norme uridice, totusi, sint negliate de catre legiuitor. 1n aceste
cazuri, poate fi vorba de lacune in drept ,de la latinescul lacuna - gol, lipsa in continuitatea, in
integritatea unui lucru* intrerupere intr"un text* ceea ce lipseste pentru ca un lucru sa fie
desavirsit-.
1
Putem vorbi de lacune in drept doar atunci, cind o reglementare normativa uridica e
impusa de situatia concreta data, e ustificata atit din punct de vedere teoretic, cit si practic.
!paritia lacunelor in drept este conditionata atit de cauze obiective, cit si subiective.
!stfel, sfera reglementarilor uridice nu este permanenta. !par noi relatii si situatii despre care
la momentul adoptarii actului normativ nu se stia, sau, daca se stia, ele nu aveau un caracter tipic.
7auza a lacunelor poate fi si ignorarea regulilor elaborarii actului normativ. #e stie ca
elaborarea actelor normative este un proces complex in care trebuie luati in calcul factorii
economici, politici, sociali, morali, istorici, nationali, naturali, precum si tendintele de evolutie a
societatii, specificitatea normativitatii uridice etc.
1.2. $rgu!entati utilitatea aplicarii analogiei legii si analogiei dreptului.
!nalogia este o modalitate de a solutiona o problema concreta cu care ne confruntam in
practica. Pentru ca analogia sa fie acceptata este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie:
asemanarile care exista intre cazul nereglementat de actul normativ uridic si cel similar, regle"
mentat de actul normativ uridic trebuie sa fie esentiale si sa prevaleze asupra deosebirilor
dintre ele.
!nalogia este utilizata in doua variante:
a)analogia legii;
b)analogia dreptului.
9nalogia legii (analogia legis) este un procedeu logic la care se recurge atunci cind se
constata lipsa normei uridice, care sa se refere expres la cazul ce urmeaza sa fie solutionat,
cautindu"se o norma uridica care se refera la o situatie sau caz asemanator, pentru a fi aplicata
cazului supus solutionarii. !plicarea analogiei legii este admisa in multe ramuri ale dreptului,
cum ar fi, de exemplu, dreptul civil, dreptul familial, dreptul muncii s.a. 1n acelasi timp,
solutionarea lacunelor dreptului prin analogia legii nu este absoluta. !nalogia nu se poate aplica
in dreptul penal, intrucit aici functioneaza principiul legalitatii incriminarii si cel al legalitatii
pedepsei, care nu permit interpretului sa declare noi fapte ca infractiuni si nici sa stabileasca alte
pedepse decit cele prevazute de lege".
1
9nalogia dreptului (analogia iuris) este procedeul la care se recurge atunci cind la
solutionarea unei cauze se constata nu numai ca lipseste norma de drept care sa se refere in mod
expres la cauza, dar nu pot fi gasite nici norme uridice care sa reglementeze cazuri sau situatii
asemanatoare. !sadar, analogia dreptului este admisa doar atunci, cind nu este posibila analogia
legii. 1n acest caz, subiectul aplicant va asigura solutionarea cauzei cu autorul principiilor
generale ale dreptului, in actul de aplicare, apii"cantul va ustifica necesitatea utilizarii analogia
iuris, va numi principiile utilizate si va da explicatia lor.
!mbele modalitati de aplicare a analogiei (analogia legis si analogia iuris) reclama
prudenta. Utilizarea lor este posibila doar in cazuri strict necesare si in masura in care
legiuitorul permite acest lucru.
1.=
1.#. *or!ulati necesitatea co!pletarii lacunelor in drept si !odalitatile de
co!pletare a lor.
: problema importanta este aceea ce se refera la solutionarea lacunelor. Problema
data implica raspunsul la cel putin doua intrebari: cine poate constata si cine poate sa
lic0ideze lacuneleW
;acunele pot fi constatate de diversi subiecti si in diverse impreurari, in primul rind,
lacunele pot fi constatate de catre autoritatile statului. !cest lucru poate fi facut si de catre
organizatii nestatale, savanti, specialisti in materie, particulari. 1n special, lacunele se
constata de catre autoritatile publice in materie ce tine de competenta lor. Prin urmare,
constatarea lacunelor poate avea loc atit in mod oficial, cit si neoficial.
in ceea ce priveste lic0idarea lacunelor, aceasta poate avea loc numai in cadrul oficial
si doar organele statului pot face acest lucru.
Potrivit argumentului a majore ad minus (de la mai mult la mai putin), organul legislativ
adopta legi, ceea ce implica interpretarea autentica a acestora, precum si inlaturarea lacunelor
constatate. 'eci, Parlamentul trebuie sa inlature lacunele din legi, declansind procedura
legislativa. 'e fapt, fiecare autoritate publica cu competente normative trebuie sa inlature
lacunele din propriile acte normative. %emarcam si faptul ca autoritatile publice respecti ve
pot lic0ida lacunele constatate doar in limita atributiilor lor normative.
;egiuitorul, evident, va completa lacunele constatate din legi, 0otariri cu caracter
normativ, Presedintele %epublicii va completa lacunele constatate din decretele sale,
/uvernul va completa lacunele constatate din ordonantele si 0otaririle cu caracter
normativ, adoptate de el etc.
'in cele spuse rezulta ca autoritatile publice de normare a relatiilor sociale ,legislativul,
autoritatile executive- au dreptul de a solutiona problema lacunelor in actele normativ"uridice.
J alta situatie se creeaza in cazul, cind aplicantul dreptului nu dispune de competenta
normativa. !sa, de exemplu, autoritatea udecatoreasca nupoate completa lacunele constatate in
diverse acte normative. 9ai mult ca atit, conform legislatiei in vigoare, instanta de udecata nu
este in drept sa refuze infaptuirea ustitiei in cauzele civile pe motivul ca norma uridica lipseste
sau ca este neclara" ,vezi: alin. ,4- al art. 5 al 7odului 7ivil al %epublicii 9oldova-.
Pentru asa cazuri udecatorul ramine in cadrul sistemului dreptului in vigoare, recurgind la
reglementari privind cazuri asemanatoare. : asemenea modalitate de solutionare a problemelor e
cunoscuta inca din antic0itate. Nuristii romani sustineau ca se poate trece la ceva asemanator"
adsimila procedere - daca exista identitate de ratiune, de unde, s"a formulat regula -6bi aedem
est ratio, aedem solutio esse debet,. E vorba de analogie.
!nalogia nu completeaza dreptul, nu lic0ideaza lacuna. !ceasta ramine. Unica modalitate de
completare a lacunelor este doar adoptarea actului normativ uridic, care ar contine normele
uridice, lipsa carora e scoasa in evidenta.

Subiectul 2. 'odalitati de scrutin.
2.1 e"initi scrutinul si relatati despre diversitatea !odalitatilor de scrutin.
Scrutin [ din latina inseamna actiune de studieere,de explorare.1n conformitate cu regulile
sistemului electoral maoritar, se considera ales pe circumscriptia electorala candidatul sau lista
de candidati, care au acumulat maorilatea de voturi stabilita.Exista . forme ale scrutinului
maoritar: a-#istem maoritar relativb-#istem maoritar absolut.
!poi scrutin uninominalZscrutin plurinominal. #crutinul al reprezentarii proportionale.
2.2 eter!inati particularitatile generale ale scrutinului !ajoritar si scrutinului
reprezentarii proportionale
'eosebim doua forme principale ale sistemului maoritar: maoritate absoluta si maoritate
relativa.
13J
Siste! !ajoritar relativ este cel mai simplu sistem electoral, conform caruia este considerat
ales candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi fata de orice adversar.
Siste! !ajoritar absolut. in cadrul acestui sistem electoral, pentru obtinerea mandatului
reprezentativ este necesara acumularea maoritatii absolute de voturi ,5Jg1-. in acest
sistem electoral, de obicei, se stabileste nivelul minim de participare a alegatorilor la alegeri.
'aca acest nivel de participare nu este atins se considera ca alegerile nu au avut loc sau nu s2nt
valabile. 'e obicei, in urma efectuarii alegerilor, nici un candidat nu obtine maoritatea
necesara de voturi. 1n asa caz se utilizeaza scrutinul in doua tururi si votarea alternativa.
#crutinul maoritar poate fi:
Scrutin unino!inal " c2nd votul este acordat unui singur candidat, intr"o singura
circumscriptie electorala. !cest sistem prevede o organizare mai simpla. !ctualmente in state
se practica sistemul uninominal, teritoriul tarii se imparte in at2tea circumscriptii electorale c2te
mandate s2nt ,corespunzator numarului de deputati-.
Scrutin plurino!inal presupune ca electoratul sa aleaga mai multi candidati. in scrutinul de
lista, fiecare alegator voteaza un numar de candidati egal cu numarul de mandate de care
dispune organul reprezentativ. #crutinul de lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si
al votului preferential.
Siste!ul electoral al reprezentarii proportionale este cea mai democrata metoda de
determinare a rezultatelor alegerilor. 7onform acestui sistem, mandatele din fiecare
circumscriptie electorala se repartizeaza intre partide in corespundere cu numarul de voturi
acumulat de fiecare partid. #istemul electoral proportional asigura reprezentarea c0iar pentru
partidele relativ mici, insa acest fapt se poate reflecta negativ asupra formarii guvernului in
republicile parlamentare, cu conditia ca nici un partid nu beneficiaza de maoritatea absoluta in
partid.
2.# Evaluati !odalitatea de scrutin in &epublica 'oldova si "or!ulati propuneri, daca
considerate necesar.
Este ales candidatul care a obtinut votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi. 'aca
nici un candidat nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza al doilea tur de scrutin
intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului descrescator de voturi obtinute in
primul tur.'aca si in turul al doilea nici un candidat nu va intruni numarul necesar de
voturi, se organizeaza alegeri repetate.'aca si dupa alegerile repetate Presedintele %epublicii
9oldova nu va fi ales, Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data
alegerilor in noul Parlament. Procedura de alegere a Presedintelui %9 este stabilita prin lege
organica.
#ubiectul 3. Parlamentul %epublicii 9oldova de legislatura precedenta a adoptat la .3
decembrie ;egea organica cu privire la ocrotirea mediului ambiant. ;a 15 martie, legea semnata
de Presedintele Parlamentului a fost inaintata Presedintelui %epublicii 9oldova spre
promulgare. ;egea pina in prezent nu a fost promulgata.
1. $nalizati situatia.
2. eter!inati !odalitatea de pro!ulgare a legilor.
#. Cu! credeti ca se va proceda in cazul de "ata.
Promulgarea legilor
,1- Presedintele %epublicii 9oldova promulga legile.
131
,.- Presedintele %epublicii 9oldova este in drept, in cazul in care are obiectii asupra unei
legi, sa o trimita, in termen de cel mult doua saptamini, spre reexaminare, Parlamentului. 1n
cazul in care Parlamentul isi mentine 0otarirea adoptata anterior, Presedintele promulga legea.
13.
TEST nr. #7
Subiectul 1. ;roble!e teoretice si practice ale interpretarii dreptului.
1.1.Caracterizati conceptul si i!portanta practica a interpretarii dreptului.
Expresia -interpretarea dreptului, a fost utilizata initial pentru a exprima interpretarea
dreptului cutumiar si a dreptului creat de udecator, interpretare ce avea la baza ideea
caracterului nelacunar al dreptului. 9ai tirziu aceasta expresie a inceput sa fie folosita atit pentru
dreptul scris, cit si pentru dreptul nescris. 1n prezent expresia -interpretarea dreptului, este
folosita pentru a denumi activitatea de interpretare a dreptului creat de autoritatile publice.
: teorie, care se refera la problema interpretarii, este teoria autonomiei textelor. !ceasta
teorie, elaborata de Pierre Pescatore, sustine ca textul legii reprezinta limitele imputernicirilor
legiuitorului. )ot ceea ce este necesar dincolo de aceste limite, pentru a asigura aplicarea legii,
revine organelor de aplicare a dreptului. )extul legii trebuie inteles si interpretat in sine, fara
referiri la elementele de interpretare extrinseci.
1.2.,eneralizati "or!ele de interpretare a dreptului si particularitatile acestora.
1nterpretarea dreptului cunoaste !ai !ulte "or!e. Pentru a stabili formele ,felurile, genurile-
interpretarii se folosesc mai multe criterii:
a- puterea obligatorie sau lipsa acesteia*
b- metoda folosita pentru interpretarea normelor uridice*
!ormele interpretarii in "unctie de organul care o "ac
1nterpretarea dreptului constituie o activitate la care participa diferite subiecte, in
dependenta de calitatea subiectului si, ca urmare a acestei calitati, de forta ei uridica,
interpretarea poate fi de doua feluri: o"iciala si neo"iciala.
%./nterpretarea o!iciala este interpretarea ce se infaptuieste de un organ de stat in
exercitarea atributiilor ce"i revin, potrivit legii.
7a regula, organele care emit acte normative procedeaza uneori la interpretarea acestora
prin acte interpretative. !tunci aceasta interpretare poarta denumirea de interpretare autentica.
1nterpretarea oficiala are forta uridica obligatorie. !ctul de interpretare oficiala se
ec0ivaleaza dupa forta uridica cu actul normativ supus interpretarii.
#a analizam, de exemplu, cine dispune de dreptul de a interpreta in %epublica 9oldova
legea. !mintim ca exista trei categorii de legi: legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
7onform 7onstitutiei, interpretarea oficiala a 7onstitutiei si a legilor constitutionale tine
de competenta exclusiva a 7urtii 7onstitutionale ,vezi prevederile de la litera b- a alin. ,1- al art.
135-.
1nterpretarea oficiala a legilor organice si ordinare tine de competenta Parlamentului ,vezi
prevederile literei c- al art. 66 al 7onstitutiei-.
7urtea 7onstitutionala, fiind unicul subiect cu dreptul de a interpreta legile constitutionale,
poate sa interpreteze oficial si celelalte categorii de legii: organice si ordinare. ,7onform
argumentului: a majori ad minus -cine poate mai mult, poate si mai putin-.
1nterpretarea oficiala poate fi atit .generala, cit si cazuala.
/enerala este interpretarea care imbraca forma unor norme obligatorii cu caracter general.
1nterpretarea cazuala este forma interpretarii oficiale care se realizeaza cu prileul
solutionarii de catre organele competente a unor cazuri concrete.
*. /nterpretarea neo!iciala este interpretarea facuta de subiecti ce nu dispun de dreptul de
a interpreta oficial actul normativ. 1nterpretarea neoficiala se face de catre savanti, de catre
avocati, de catre alti cetateni etc. $iind facuta de subiecti ce nu sint purtatori ai unei parti din
133
puterea de stat, interpretarea neoficiala nu are forta uridica obligatorie. 'ar, in cazul in care
solutiile propuse conving organul cu drept de interpretare oficiala de oportunitatea solutiei date,
interpretarea neoficiala capata o insemnatate foarte mare. in aceasta ordine de idei, o
insemnatate semnificativa o are interpretarea doctrinala.
1nterpretarea doctrinara este cuprinsa, de obicei, in operele stiintifice, este mai sistematica, mai
generalizanta decit interpretarea oficiala. $acuta intr"un climat de libera cercetare stiintifica,
interpretarea doctrinara este mai indrazneata, poate scoate in evidenta anumite lacune, neaunsuri ale
legislatiei in vigoare, poate face propuneri concrete de perfectionare si imbunatatire calitativa a
materialului normativ uridic. 1nterpretarea doctrinara deseori promoveaza idei noi in materie de
drept, prin receptarea sc0imbarilor sociale si care trebuie sa"si gaseasca reflectare in drept.
1nterpretarea doctrinara se bucura de autoritate stiintifica si nu oficiala. Ea nu este obligatorie, ci
facultativa.
&u mai putin importanta e si interpretarea facuta de fiecare cetatean. 7omportamentul
adecvat al fiecaruia din noi in mare masura e determinat si e influentat de interpretarea cotidiana
a lumii normelor uridice.
1.#.Esti!ati rolul Curtii Constitutionale, al ;arla!entului &epublicii 'oldova si a
Curtii Supre!e de Iustitie in procesul interpretarii dreptului.
1n cazul interpretarii neoficiale o importanta deosebita revine interpretarii facute de
7urtea #uprema de Nustitie. $iind organul suprem instituit in vederea realizarii ustitiei, 7urtea
#uprema de Nustitie, impreuna cu celelalte instante udecatoresti, urmareste aplicarea corecta si
unitara a legilor pe intreg teritoriul statului. 7onform ;egii %epublicii 9oldova cu privire la
7urtea #uprema de Nustitie, 7urtea #uprema generalizeaza practica udiciara, analizeaza
statistica udiciara si da explicatii, din oficiu, in c0estiunile de practica udiciara, in aceasta ordine
de idei, un rol important revine Plenului 7urtii #upreme de Nustitie. !cesta intervine si adopta
decizii in cazurile necesitarii oferirii unor solutii pe probleme ce genereaza divergente, explicatii
diverse pe una si aceeasi problema. 'esi interpretarile facute de Plenul 7urtii #upreme de Nustitie
nu au un caracter obligatoriu, dat fiind independenta udecatorilor, acestea contribuie la
clarificarea si aplicarea uniforma a legilor de catre toate instantele udecatoresti, in literatura
uridica pe buna dreptate se afirma ca deciziile 7urtii #upreme nu par sa creeze noi norme de
drept, mai degraba le completeaza pe cele existente, in sensul imbogatirii lor. !ceasta o face
prin decelarea sensului real general al normei in vigoare, din insuficientele naturale ale
limbaului folosit de legiuitor ... 'aca exprimarea unei norme de drept e confuza, per"mitind
extragerea a doua sau mai multe sensuri, desi ea nu are decit unul, realul, atunci decizia de
indrumare nu poate spune decit ca acela ,acesta- e sensul real, impunindu"1 prin o regula
generalizatoare".
#copul interpretarii 7onstitutiei de catre 7urtea 7onstitutionala consta in urmatoarele, in
primul rind, clarificarea sensului concret al normelor constitutionale in vederea solutionarii unor
litigii concrete, iar in al doilea rind, gasirea modelului optim de abordare si solutionare a unor
situatii particulare prin aplicarea principiilor generale constitutionale. : alta contributie importanta
a 7urtii 7onstitutionale la interpretarea dreptului se prefigureaza prin activitatea de control a
constitutionalitatii legilor, in aceasta activitate 7urtea 7onstitutionala, utilizind principiile generale
ale dreptului, auta organelor uridice sa interpreteze corect legile.
1
7urtea 7onstitutionala in
activitatea sa de interpretare adopta 0otariri. Totaririle 7urtii 7onstitutionale sint definitive si nu
pot fi atacate ,vezi alin. ,.- al art. 14J al 7onstitutiei-. !tributia de interpretare a 7onstitutiei de
catre 7urtea 7onstitutionala este una fundamentala, caci solutionarea oricarui caz cere interpretarea
134
normei sau norme" lor supuse controlului de constitutionalitate in raport cu 7onstitutia. !ctele
interpretative ale 7urtii 7onstitutionale sint considerate parti constitutive ale actelor supuse
interpretarii si au aceeasi forta uridica ca si acestea, fiind obligatorii pentru toti subiectii dreptului.
;egile organice si legile ordinare pot fi interpretate si de catre Parlamentul %epublicii
9oldova. Parlamentul va interpreta legile, in ansamblu, sau anumite parti ale acestora, prin
adoptarea unor acte interpretative "legi interpretative. ;egile interpretative nu vor genera noi
norme uridice. Ele doar vor explica, talmaci acele prevederi normativ"uridice, care dea exista
in legile supuse interpretarii, dar care nu sint intelese la usta lor valoare de catre cei care
urmeaza sa le transpuna in viata. 1n aceasta ordine de idei, Duguit arata: &u trebuie ca,
legiuitorul, sub acoperirea ca face o lege interpretativa, sa edicteze o dispozitie noua. 'aca ar
face"o, caracterul interpretativ pe care el il va da legii, va ec0ivala cu o dispozitie prin care va
atribui caracter retroactiv unei legi... ;egiuitorul, care, sub o forma oarecare, da efect retroactiv
unei legi, edicteaza o dispozitie contrara dreptului superior. Putin importa ca legiuitorul, pentru a
acoperi incalcarea dreptului pe care o comite, da legii sale un caracter interpretativ. Este un act
de ipocrizie care nu poate acoperi o violare flagranta a dreptului. ;egea retroactiva ramine o lege
contrara dreptului c0iar cind ea se prezinta sub forma legii interpretative". ;egile interpretative,
prin urmare, nu modifica, ci doar completeaza continutul dea existent al normelor uridice. Ele
nu sint legi noi. Ele sint parti componente ale legilor in vigoare si vor avea aceeasi forta uridica
ca si acestea. 9odalitatea de adoptare a legilor interpretative este ec0ivalenta cu modalitatea de
adoptare a legilor ,organice, ordinare- supuse interpretarii.
Subiectul 2. Drganele electorale, circu!scriptiile electorale si sectiile de
votare.
2.1 e"initi organele electorale, circu!scriptiile electorale si sectiile de votare in
&epublica 'oldova.
:rgane electorale" organe care organizeaza desfasurarea alegerilor Parlamentului, in
autoritatile administratiei publice locale, precum si desfasurarea referendumurilor*
7ircumscriptie electorala" unitate electorala administrativa in care se organizeaza si se
desfasoara alegerile si referendumurile* #ectiile de votare[ niste delimitari teritoiale care unesc
alegatorii prntr"un loc comun de votare

2.2 eter!inati organele electorale ale &epublicii 'oldova si "unctiile lor principale.
Siste!ul organelor electorale
:rganele electorale:
a- 7omisia Electorala 7entrala*
b- consiliile electorale de circumscriptie*
c- birourile electorale ale sectiilor de votare.
Co!isia Electorala Centrala:
a- coordoneaza activitatea tuturor organelor electorale in vederea pregatirii si desfasurarii
alegerilor in conditiile prezentului cod*
b- supraveg0eaza executarea prevederilor prezentului cod si ale altor legi care contin
dispozitii referitoare la desfasurarea alegerilor*
c- constituie circumscriptiile electorale si consiliile electorale de circumscriptie si
supraveg0eaza activitatea acestor consilii*
135
d- in baza datelor prezentate de 9inisterul Nustitiei, publica lista partidelor si altor
organizatii social"politice care au dreptul de a participa la alegeri, inregistreaza candidatii
si persoanele de incredere ale acestora in cazul alegerilor parlamentare*
e- distribuie miloacele financiare prevazute pentru desfasurarea alegerilor* verifica
asigurarea consiliilor si birourilor electorale cu localuri, cu miloace de transport si de
telecomunicatie, examineaza alte c0estiuni ce tin de asigurarea te0nico"materiala a alegerilor*
f- stabileste modelul buletinelor de vot si al listelor electorale, al proceselor"verbale ale
sedintelor consiliilor si birourilor electorale si al altor acte ce tin de desfasurarea alegerilor,
precum si modelul urnelor de vot si cel al stampilelor consiliilor si birourilor
electorale*
g- examineaza comunicarile autoritatilor publice in probleme ce tin de pregatirea si
desfasurarea alegerilor*
0- solutioneaza c0estiuni privind modul de participare la alegeri a cetatenilor care in ziua
votarii se afla in afara teritoriului tarii*
i- face bilantul alegerilor in intreaga tara si, dupa caz, prezinta 7urtii 7onstitutionale raportul
cu privire la rezultatele alegerilor*
- emite 0otariri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscriptie si birourilor
electorale ale sectiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare si
desfasurare a alegerilor si la c0estiunile te0nico"administrative*
8- asigura instruirea functionarilor electorali si ofera alegatorilor informatii electorale*
l- examineaza cererile si contestatiile asupra 0otaririlor si actiunilor consiliilor
electorale de circumscriptie si birourilor electorale ale sectiilor de votare, adopta 0otariri
executorii pe marginea lor*
m- decide degrevarea de atributiile de la locul de munca permanent a membrilor consiliilor
electorale pe perioada activitatii lor in componenta acestora, determina numarul de
membri ai birourilor electorale care pot fi degrevati si termenul pentru care sint degrevati*
n- asigura efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votarii repetate, a alegerilor
anticipate, noi si partiale, in conditiile prezentului cod*
o- aduna informatii privind prezentarea alegatorilor la votare, face totalurile preliminare ale
alegerilor si aduce la cunostinta publica rezultatele finale.

2.# $rgu!entati atributiile de baza ale "iecarui organ electoral "or!ulate
propuneri,daca considerate necesar.
$tributiile ale Co!isiei Electorale Centrale:
a- studiaza organizarea si desfasurarea alegerilor cu scopul de a perfectiona legislatia si
procedurile electorale*
b- inainteaza /uvernului si Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operarii
unor modificari in legislatia electorala*
c- elaboreaza regulamente si instructiuni menite sa perfectioneze procedurile electorale*
d- detine o lista a lucratorilor calificati pentru a"i desemna in consiliile electorale de
circumscriptie si in birourile electorale ale sectiilor de votare*
e- constituie consilii electorale de circumscriptie si birouri electorale ale sectiilor
devotare la desfasurarea alegerilor partiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru functia de
primar*
f- conlucreaza, in procesul de organizare si desfasurare a alegerilor cu:9inisterul
!facerilor 1nterne, intreprinderile si institutiile de stat, miloacele de informare in masa
si asociatiile obstesti.
136
g- analizeaza structura circumscriptiilor electorale din punctul de vedere al organizarii
administrativ"teritoriale a republicii*
0- implementeaza programe de educatie civica in perioada dintre alegeri*
i- pregateste programe de informare a alegatorilor in perioada electorala*
- ofera miloacelor de informare in masa informatii cu privire la desfasurarea alegerilor si
la practica administrativa utilizata in acest sens*
8- prezinta anual rapoarte Parlamentului si, la cerere, Parlamentului, Presedintelui
%epublicii 9oldova si /uvernului*
l- ofera spre dezbatere miloacelor de informare in masa si publicului
c0estiunielectorale*
m- stabileste contacte cu partidele, cu alte organizatii social"politice si
neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidati pentru functii publice,
asigurindu"le participarea plenara la procesul electoral*
n- consulta asociatiile obstesti locale interesate sa desfasoare in cadrul alegerilor activitati ce
tin de educatia civica*
o- organizeaza cursuri de instruire si seminare pentru persoanele care vor lua parte la
procesul electoral in calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscriptie si ai
birourilor electorale ale sectiilor de votare, in calitate de membri reprezentanti ai partidelor
si ai altor organizatii social"politice, ai blocurilor electorale sau ai potentialilor candidati, in
calitate de functionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de initiativa*
p- analizeaza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente
sau viitoare si ia masuri pentru prevenirea lor* informeaza autoritatile publice despre
necesitatea solutionarii unor c0estiuni, in conformitate cu legislatia electorala*
R- organizeaza consultari prealabile cu partidele, cu alte organizatii social"politice,
cu blocurile electorale si cu reprezentantii mass"media si asigura semnarea de catre acestia
a 7odului de conduita pina la inceperea campaniei electorale.
$tributiile Consiliului electoral de circu!scriptie :
a- exercita controlul asupra executarii prevederilor prezentului cod si a altor legi care contin
prevederi referitoare la desfasurarea alegerilor*
b- constituie birourile electorale ale sectiilor de votare si supraveg0eaza activitatea lor,
organizeaza instructae pentru membrii acestora, propaga procedura votarii si
importantavotului*
c- distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare miloace financiare*
d- examineaza comunicarile ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor, sosite din
partea autoritatilor administratiei publice locale, a sefilor de intreprinderi, institutii si
organizatii*
e- exercita controlul asupra intocmirii si verificarii in termen a listelor electorale*
f- asigura aprovizionarea birourilor electorale ale sectiilor de votare cu formulare pentru
listele electorale si procesele"verbale, cu buletine de vot etc.*
g- inregistreaza candidatii independenti si listele de candidati din partea partidelor si altor
organizatii social"politice, blocurilor electorale, aduce la cunostinta publica informatii despre
acestia*
0- decide degrevarea de atributiile de la locul de munca permanent a membrilor consiliilor si
birourilor electorale pe perioada activitatii lor in componenta acestora*
i- totalizeaza rezultatele alegerilor din circumscriptie, prezinta 7omisiei Electorale 7entrale
actele respective si asigura publicarea in presa locala a rezultatelor votarii*
13<
- aduna informatii de la birourile electorale ale sectiilor de votare privind prezentarea
alegatorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor si le remite 7omisiei
Electorale 7entrale*
8- examineaza cererile si contestatiile asupra 0otaririlor si actiunilor birourilor
electorale ale sectiilor de votare si adopta 0otariri executorii in privinta lor*
$tributiile biroului electoral al sectiei de votare:
a- verifica listele electorale impreuna cu autoritatile administratiei publice locale,
asigura integritatea acestora si a buletinelor de vot si este responsabil de intocmirea lor
corecta si deplina*
b- examineaza cererile in legatura cu incorectitudinile din listel electorale, efectueaza
modificarile necesare si elibereaza certificate pentru drept de vot alegatorilor care nu se vor
afla la domiciliu in ziua alegerilor*
c- intocmeste listele electorale suplimentare, inscriind in ele persoanele care voteaza in
baza certificatelor pentru drept de vot, precum si persoanele care, din anumite cauze, nu au
fost inscrise in listele electorale principale*
d- comunica populatiei care locuieste pe teritoriul sectiei de votare data si locul votarii,
asigura pregatirea localului pentru votare, instalarea urnelor si a cabinelor de vot, organizeaza
votarea in ziua stabilita, ia masuri pentru a asigura ordinea in localul sectiilor
de votare*
e- totalizeaza rezultatele alegerilor in sectia de votare, intocmeste procesele"verbale si
le remite, impreuna cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscriptie*
f- examineaza cererile si contestatiile ce vizeaza organizarea si desfasurarea alegerilor,
adoptind 0otariri asupra lor, care se anexeaza la procesele"verbale ale sedintelor biroului*
g- remite consiliului electoral de circumscriptie datele privind prezentarea cetatenilor la
votare, precum si datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor*

13D
Test nr. #:
Subiectul 1. 'etodele de interpretare a dreptului.
1.1Caracterizati i!portanta !etodelor in procesul de interpretare a dreptului.
#e cunosc mai multe metode de interpretare a dreptului printre care: metoda logica, metoda
gramaticala, metoda sistematica, metoda teleologica, metoda istorica.
%!portanta !etodei logice: Este cea mai larg intilnita intre procedeele de interpretare a
normei uridice. Ea consta in folosirea unor procedee ale logicii formale generale. 9etoda
logica nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee,importanta ei se consta in faptul ca
lamureste a sensul normei uridice, care se spriina pe utilizarea udecatii logice.
%!portanta !etodei gra!aticale: !naliza morfologica si sintactica a unui text are o
semnificatie deosebita mai ales in cazurile in care apar dificultati in ceea ce priveste continutul exact
al normelor uridice. 'e exemplu, folosirea in text a legaturii cu autorul conunctiilor sau", si"
duce la sensuri diferite ale textului, intrucit prima conunctie are un caracter alternativ, pe cind cea
de"a doua are un caracter cumulativ.
%!portanta !etodei siste!atice: &ecesitatea aplicarii acestei metode decurge din caracterul
sistematic al normelor uridice, din legatura indisolubila a tuturor normelor in sistemul de drept.
9etoda sistematica ne obliga de a nu uita ca o norma de drept nu poate fi inteleasa la usta sa
valoare, daca este rupta de celelalte norme. Utilitatea acestei metode e si mai evidenta in cazurile
normelor incomplete din punct de vedere redactional, in cazurile cind continutul ei decurge din
structura logica a normei.
%!portanta !etodei teleologice
9etoda teleologica (-teleos, " scop- consta in lamurirea continutului normelor uridice prin
determinarea scopului urmarit de legiuitor atunci cind aceste norme au fost adoptate.
1ntrucit prin aceasta metoda se urmareste gasirea gindului real al legiuitorului" interpretul va
tine cont, de asemenea, de dispozitiile cuprinse in preambulul actului normativ, in care sint cuprinse
normele uridice supuse interpretarii, de argumentele aduse in favoarea adoptarii actului normativ.
%!portanta !etodei istorice
9etoda istorica necesita examinarea impreurarilor in care a fost elaborata norma uridica
sau actul normativ respectiv. Ea presupune cercetarea materialelor care au stat la baza elaborarii
normei sau actului normativ, expunerea de motive si discutiile ce s"au purtat pe marginea
materialului normativ supus interpretarii. : informatie respectiva asupra acestei probleme poate
fi gasita in preambulul actului normativ.
1mportanta acestei metode consta ca in cadrul interpretarii istorice, se poate recurge, de
asemenea, la compararea reglementarilor actuale cu cele precedente, la analiza evolutiei istorice
a conceptului reglementarii normative.
1.2,eneralizati principalele !etode de interpretare a dreptului.
Prin metode de interpretare intelegem totalitatea procedeelor folosite pentru clarificarea
continutului prevederilor normelor uridice, clarificare care se face in scopul aplicarii lor la
cazuri concrete.
1n procesul de interpretare a textelor normelor uridice se aplica cele mai diverse metode.
'eseori, pentru a intelege la usta valoare o norma uridica, se apeleaza concomitent la doua sau
la mai multe metode.
1n continuare ma voi referi la caracteristica celor mai aplicabile metode de interpretare a
dreptului.
'etoda logica
!ceasta metoda este cea mai des intilnita metoda de interpretare a dreptului. 9etoda logica
nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee, deoarece orice lamurire a sensului normei
13=
uridice se spriina pe utilizarea udecatii logice. Printre procedeele, regulile logice, sint frecvent
utilizate urmatoarele reguli:
a- exceptia este de stricta interpretare*
b- unde legea nu distinge nici interpretul n"o poate face*
c- legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers.
'etoda gra!aticala
!ceasta metoda consta in stabilirea sensului exact a normei uridice cu autorul procedeelor de
analiza morfologica si sintactica a textului actual normativ, pornindu"se de la intelesul cuvintelor
folosite, de la legatura dintre ele, de la constructia frazei, de la semnificatia semnelor de punctuatie
etc.
Este vorba deci de aplicarea regulilor obisnuite ale gramaticii la clarificarea textului uridic.
Procedeele de interpretare gramaticala ne c0eama, de asemenea, de a unifica sensul unor
termeni uridici si de a nu admite folosirea lor in mai multe sensuri. !sa, de exemplu, la folosirea
termenului -persoana juridica, e necesar de a tine cont de sensul uridic adecvat acestui termen.
'etoda siste!atica
!ceasta metoda consta in lamurirea sensului unei norme uridice, a unui text normativ, prin
determinarea locului acestei norme sau acestui text in sistemul ramurii de drept, in sistemul
dreptului in ansamblu, in sistemul principiilor fundamentale ale dreptului, precum si in stabilirea
legaturilor acestei norme sau acestui text cu alte dispozitii normative.
&ecesitatea aplicarii acestei metode decurge din caracterul sistematic al normelor uridice, din
legatura indisolubila a tuturor normelor in sistemul de drept. 9etoda sistematica ne obliga de a nu
uita ca o norma de drept nu poate fi inteleasa la usta sa valoare, daca este rupta de celelalte norme.
Utilitatea acestei metode e si mai evidenta in cazurile normelor incomplete din punct de vedere
redactional, in cazurile cind continutul ei decurge din structura logica a normei.
'etoda istorica
9etoda istorica necesita examinarea impreurarilor in care a fost elaborata norma uridica
sau actul normativ respectiv. Ea presupune cercetarea materialelor care au stat la baza elaborarii
normei sau actului normativ, expunerea de motive si discutiile ce s"au purtat pe marginea
materialului normativ supus interpretarii. : informatie respectiva asupra acestei probleme poate
fi gasita in preambulul actului normativ.
%nterpretarea istorica consta in stabilirea sensului adevarat si deplin al normelor uridice
prin
analiza conditiilor istorice, social"politice care au determinat adoptarea unui act normativ si in
functie de aceste conditii prin determinarea scopurilor urmarite de acest act.
'etoda teleologica
9etoda teleologica (-teleos, " scop- consta in lamurirea continutului normelor uridice prin
determinarea scopului urmarit de legiuitor atunci cind aceste norme au fost adoptate.
&ormele uridice au nu numai un continut, dar si o finalitate, un scop. Ele sint adoptate
pentru atingerea unor obiective politice, economice, sociale. 'e aceea este important sa se
inteleaga continutul normelor uridice prin raportarea lor la obiectivele urmarite.
'esigur ca prin aceasta metoda de interpretare se da numai o orientare, pentru ca ea trebuie
sa se coreleze cu celelalte metode.
1.#Esti!aJi rezultatele interpretErii.
!naliza procesului de interpretare a normelor uridice nu poate fi consideratY completY dacY nu
se va lua An consideraXie rezultatul acestui proces. 'in punctul de vedere al rezultatelor
interpretYrii normelor uridice, interpretarea poate fi: literalY, extensivY i restrictivY.
14J
1nterpretarea literalY e acea formY a interpretYrii An cadrul cYreia ne convingem cY conXinutul
normelor uridice coincide Antrutotul cu textul An care sAnt formulate. Bn acest caz, se spune cY
legea este limpede, clarY. :rganul de aplicare n"are decAt sarcina s"o aplice, conform textului.
)endinXa legiuitorului e de a adopta anume asemenea norme uridice, acte normative.
1nterpretarea extensivY e acea interpretare An cadrul cYreia textului normei uridice i se atribuie
un conXinut mai larg, mai sporit comparativ cu cel ce rezultY din simpla lecturY a lui. 7u alte
cuvinte, textul normei uridice se extinde i asupra unor cazuri care nu se AncadreazY perfect An
"litera lui". !a, de exemplu, prevederea articolului 35 al ;egii %epublicii 9oldova din 1D
decembrie 1==J cu privire la poliXie, conform cYreia "pentru colaboratorii poliXiei se stabilete o
reducere de cincizeci la sutY a plYXii pentru spaXiul locativ i pentru serviciile comunale, precum
i pentru combustibil" se rYsfrAnge nu numai asupra colaboratorului poliXiei, ci i asupra
membrilor familiei sale.
1nterpretarea restrictivY are loc An cazul cAnd textului supus interpretYrii i se atribuie un conXinut
mai restrAns, mai mic decAt cel ce rezultY din simpla lui lecturY. !ceasta poate sY se AntAmple An
cazurile cAnd lipsete o concordanXY Antre cazurile de aplicare practicY i cazurile ce au fost
reflectate An textul actului normativ. 'e aici rezultY, cY formularea textului legii este mai largY
decAt conXinutul ei real. !a, de exemplu, prevederile 7odului penai referitoare la rYspunderea
penalY pentru AncYlcarea legislaXiei muncii nu se referY la toXi cetYXenii, ci doar la persoanele
oficiale.
Subiectul %% $sigurarea !ateriala a des"asurarii alegerilor, !onitorizarea si
re"lectarea lor in !ijloace de in"or!are in !asa.
2.1 %denti"icati asigurarea !ateriala a des"asurarii alegerilor, !onitorizarea si re"lectarea
lor in !ijloacele de in"or!are in !asa.
70eltuielile legate de pregatirea si desfasurarea alegerilor le suporta statul. 7uantumul
miloacelor financiare este stabilit de Parlament in limitele prevazute de legea bugetului de stat
pe anul in care au loc alegerile. Propunerile respective se inainteaza /uvernului de catre
7omisia Electorala 7entrala. 'upa examinarea lor, /uvernul le prezinta spre aprobare
Parlamentului. 1n cazul in care c0eltuielile pentru anul in curs nu sint prevazute in bugetul de
stat, cuantumul acestora se stabileste de Parlament, la propunerea 7omisiei Electorale 7entrale.
'upa inc0eierea alegerilor, 7omisia Electorala 7entrala prezinta Parlamentului, intr"un termen
cit mai scurt posibil, un raport asupra gestionarii miloacelor financiare alocate impreuna cu
avizul 7urtii de 7onturi. 9iloacele financiare neutilizate se fac venit la bugetul de stat. 9odul
de distribuire si de folosire a miloacelor financiare, precum si modul de publicare a raportului
privind gestionarea sumei alocate se stabilesc de catre 7omisia Electorala 7entrala. !utoritatile
administratiei publice locale, intreprinderile, institutiile si organizatiile pun la dispozitia
consiliilor si birourilor electorale localurile si ec0ipamentul necesar pentru organizarea,
desfasurarea si totalizarea rezultatelor alegerilor. 9iloacele de informare in masa finantate de
la buget publica gratuit declaratiile si materialele prezentate de consiliile electorale, programele
preelectorale ale concurentilor electorali si alte materiale referitoare la alegeri, inclusiv cele ce
tin de educatia civica si de informarea alegatorilor despre alegeri.
2.2 Expuneti "or!ele principale de asigurare !ateriala a des"asurarii alegerilor si stabiliti
legatura intre !onitorizare si re"lectarea alegerilor in !ijloacele de in"or!are in !asa.
Exista doua forme de asigurare materiala a desfasurarii alegerilor. $inantarea directa si
indirecta, sustinerea materiala prin alte forme a campaniilor electorale ale concurentilor
electorali de catre persoanele fizice si persoanele uridice din tara se efectueaza cu respectarea
urmatoarelor conditii:
141
a. miloacele financiare si alte forme de sustinere materiala a activitatii concurentilor
electorali la alegeri vor fi declarate in presa in termen de o luna dupa inceputul
campaniei electorale* in cazul unui candidat independent sau al listelor de candidati in
alegerile parlamentare E se declara intr"o publicatie de circulatie republicana* in cazul
candidatilor independenti sau al listelor de candidati la alegerile locale E intr"o
publicatie de circulatie regionala in raionul respectiv*
b. dupa constituirea consiliului sau a biroului electoral respectiv, concurentii electorali
sint obligati, de asemenea, sa declare miloacele financiare si alte forme de sustinere
materiala, primite din sursele mentionate, inainte de a le folosi.
#e interzice finantarea si sustinerea materiala sub orice forma a campaniilor electorale de catre:
a. cetatenii %epublicii 9oldova care nu au implinit 1D ani*
b. organizatii finantate de la buget*
c. persoane anonime*
d. organizatii de binefacere si religioase.
2.# Evaluati legislatia in aceste do!enii, iar la necesitate, "or!ulati propuneri.
>edeti punctul ..1, ...
;egislatia in domeniu este toata legislatia electorala, deci 7onstitutia %epublicii
9oldova, 7odul Electoral, legile ce tin de modul de desfasurare al alegerilor cit si de actele
7omisiei Electorale 7entarale, de asemenea de unele instructiuni ale 7urtii de 7onturi.
;egislatia din domeniu este una divesificata, si presupune un studiu aprofundat pentru a face
propunerii.
7ert este faptul ca datorita evolutiei sociale si ia necesita pe alocuri modificata.

14.
Test nr. .(
Subiectul 1. &eguli si argu!ente logice de interpretare a dreptului.
1.1.%denti"icati !etodele interpretarii dreptului.
9etodei sistematice metoda comparative
9etodei logice metoda deductiva
9etodei gramaticale metoda inductiva
9etoda istorica
9etodei teleologica
1.2.,eneralizati regulile logice de interpretare a dreptului.
:etoda logica
Este cea mai larg intilnita intre procedeele de interpretare a normei uridice. Ea consta in
folosirea unor procedee ale logicii formale generale.
9etoda logica nu poate fi separata de celelalte metode sau procedee, deoarece orice
lamurire a sensului normei uridice se spriina pe utilizarea udecatii logice. Printre procedeele,
regulile logice, sint frecvent utilizate urmatoarele reguli:
d- exceptia este de stricta interpretare*
e- unde legea nu distinge nici interpretul n"o poate face*
f- legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers.
)xceptia este de stricta interpretare. !ceasta regula trebuie de inteles in sensul ca
exceptiile nu pot fi create prin interpretare, in cazul interpretarii nu se genereaza, nu apar noi
norme uridice, ci este doar lamurit continutul normelor existente.
6nde legea nu distinge, nici interpretul n-o poate "ace ,ubi lex non distinguit, nec nos
distinguere debemus"- " este regula potrivit careia in cazul unei formulari generale a textului
normativ subiectul interpretarii nu poate introduce distinctii, deosebiri. !plicarea, de asemenea,
e generala.
*egea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, ci nu invers (,L$ctus interpretandus est
potius ut valeat Muam ut perea"- " este regula potrivit careia nu trebuie sa fie cautate pricini
pentru a nu aplica legea. !tit timp cit o lege e in vigoare, ea urmeaza sa fie realizata practic.
#arcina interpretului e de a gasi solutia oportuna de aplicare a legii in toate impreurarile.
1.#.Esti!ati argu!ente logice de interpretare a dreptului.
Pe linga regulile enumerate, metoda logica se spriina si pe anumite argumente sau
procedee de demonstratie. ;a ele se atribuie urmatoarele:
1. 9rgumentul per a contraria. !cest argument se bazeaza pe legea logica a tertului exclus
(tertium non datur). 7onform argumentului dat, in cazul notiunilor contradictorii, care se neaga
una pe alta, doar una poate fi adevarata, cealalta este falsa. 7u alte cuvinte, cine sustine o teza
neaga teza contrara (Muj dicide uno, de altero negat).
!cest principiu logic de interpretare se bazeaza pe ideea neconcordan-tei. !stfel, daca legea
prevede o sanctiune pentru o persoana care a savirsit o infractiune, ea nu poate sa prevada, in
acelasi timp, pentru aceeasi persoana si pentru aceeasi fapta, si o rasplata. 'e aici rezulta ca un
miloc de proba nu poate dovedi in acelasi timp ca evenimentul a avut si nu a avut loc.
. 9rgumentul ad absurdum < readucere la absurd. 7u autorul acestui argument se
demonstreaza ca o anumita solutie propusa prin interpretare este singura posibila, deoarece
orice alta solutie ar duce la consecinte inadmisibile, absurde, care ar contraveni legii.
'e exemplu, art. l din 7onstitutia %epublicii 9oldova prevede: ,1- %epublica 9oldova
este un stat suveran si independent, unitar si indivizibil". 'e aici rezulta ca ar fi absurd sa
spunem ca %epublica 9oldova este un stat federal. #ingura interpretare este aceea ca %epublica
9oldova este un stat unitar. :rice alta interpretare va fi incorecta, absurda, va fi contrara legii
constitutionale.
143
3. 9 majori ad minus (cine poate mai mult, poate si mai putin). !cestargument
desemneaza situatia in care o autoritate publica, cu putere mai mare, poate sa faca ce face o
autoritate publica subordonata ei. 'e acest argument ne conducem in cazurile interpretarii
extensive. 7um mentioneaza profesorul &icolae Popa, in istoria dreptului nu gasim decit o
singura exceptie de la acest principiu, cind se putea face mai mult, dar nu se putea face mai
putin. Este vorba de drepturile pe care le avea femeia maritata asupra imobilului dotai, inainte
de Nustinian.
4. 9rgumentul a "ortiori (cu atit mai mult). Este argumentul sensul caruia consta in
aceea ca ratiunea aplicarii unei norme uridice este si mai intr"o alta ipoteza decit cea indicata
expres in norma respectiva. !stfel, de exemplu, daca dreptul de proprietate in intregimea sa poate
fi dobindit prin uzucapiune, cu atit mai mult poate fi dobindit o parte a acestuia (uzus"ructus). Prin
urmare, rationamentul a"ortiori consta in utilizarea unei prevederi normative pentru un alt obiect,
decit obiectul sau, deoarece ratiunea care o ustifica este mai adecvata altui obiect. !stfel,
sanctiunea prevazuta pentru fapta comisa prin neglienta se va aplica, cu atit mai mult, unei fapte
comise in mod intentionat, c0iar in ipoteza in care nu este prevazuta pentru acest din urma caz.
5. 9rgumentul a pari. !rgument intinit si sub maxima ubi eadem est %egis ratio, ibi
eadem est legis legis dispozitia (unde este ratiune a legii, se aplica aceeasi dispozitie a ei). !cesta
este un argument de analogie care are la baza ideea potrivit careia aceeasi cauza produce aceleasi
efecte. 'e aici rezulta ca pentru situatii identice trebuie sa se pronunte solutii identice. !cest
rationament logic este un rationament prin analogie care consta in a decide dintr"o asemanare, o
alta asemanare, in absenta unei norme uridice care sa reglementeze o situatie, asupra acestei
situatii se extinde o norma care a fost elaborata pentru o situatie asemanatoare.
6. 9rgumentul -in dubia pro reo, (indoiala pro"ita acuzatului),. !cest argument este
aplicabil in materia dreptului penal. 'aca in procesul de administrare a probelor, exista indoiala
asupra vinovatiei celui acuzat de savirsirea unei infractiuni, aceasta indoiala este in favoarea
acuzatului.
Subiectul %% 5istele electorale, dese!narea si inregistrarea candidatilor,
co!pania electorala.
2.1 ati de"initie de liste electorale, deter!inati esenta dese!narii si inregistrarii
candidatilor precu! si co!paniei electorale parla!entare.
lista electorala E lista ce cuprinde toti cetatenii cu drept de vot care domiciliaza pe
teritoriul unei sectii de votare*
1n cazul alegerilor parlamentare, procesul de desemnare a candidatilor incepe cu 6J de zile
inainte de ziua alegerilor si se termina cu 3J de zile inainte de ziua alegerilor. 1n cazul
alegerilor locale, desemnarea candidaturilor se efectueaza dupa constituirea circumscriptiilor
electorale si consiliilor electorale de circumscriptie. 7oncurentii electorali participa, pe baza de
egalitate, la campania electorala, beneficiaza de drepturi egale in folosirea miloacelor de
informare in masa, inclusiv a radioului si televiziunii, finantate de la buget. )uturor
concurentilor electorali li se ofera posibilitati egale in asigurarea te0nico"materiala si financiara
a campaniei electorale.
2.2 eter!inati conditiile procedurii de intoc!ire a listelor electorale, procedurii de
dese!nare si inregistrare a candidatilor,precu! si des"asurarea co!paniei electorale.
'reptul de a desemna candidati pentru alegeri, in cazul in care se intrunesc toate conditiile
stabilite, il au:
a. partidele si alte organizatii social"politice inregistrate, in modul stabilit, pina la
stabilirea datei alegerilor, in conformitate cu statutele ,regulamentele- lor si cu
legislatia in vigoare*
144
b. blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor
,regulamentelor- partidelor si altor organizatii social"politice ce le"au constituit, care
sint inregistrate corespunzator de 7omisia Electorala 7entrala E la alegerile
parlamentare si alegerile locale generale sau de consiliile electorale de circumscriptie
E in cazul alegerilor noi, in decursul a 15 zile de la data constituirii blocurilor
electorale, iar daca s"au constituit pina la inceperea perioadei electorale E in decursul
a 15 zile de la inceperea acestei perioade*
c. cetatenii %epublicii 9oldova care isi inainteaza propria candidatura ,candidatii
independenti-.
Pentru inregistrarea candidatilor, 7omisiei electorale 7entrale sau consiliilor electorale de
circumscriptie li se prezinta, cel mai tirziu cu 3J de zile inainte de ziua alegerilor, urmatoarele
documente:
a. procesul"verbal al sedintei organului central sau teritorial al partidului, a altei
organizatii social"politice sau a blocului electoral privind desemnarea candidatului
,listei de candidati-*
b. listele de subscriptie cu numarul suficient de semnaturi ale sustinatorilor candidatului
independent*
c. datele biografice ale candidatului*
d. declaratia candidatului privind consimtamintul lui de a candida la functia pentru care a
fost desemnat*
e. declaratia candidatului privind averea imobiliara, depunerile bancare, 0irtiile de
valoare, sumele primite ca mostenire si veniturile din ultimii . ani precedenti anului in
care se efectueaza alegerile, precum si sursele acestor venituri, inclusiv veniturile din
fondurile de investitii, sub forma de dobinda, din darea in arenda a proprietatii etc.*
f. declaratia candidatului pentru functia de primar privind abandonarea, pe termenul
mandatului, a functiilor incompatibile cu functia de primar, in cazul in care persoana
data este aleasa si validata*
g. declaratia despre suspendarea, pe durata campaniei electorale, a functiilor ocupate
anterior E pentru persoanele care cad sub incidenta art.13 alin.,3-.
%eprezentantii partidelor, altor organizatii social"politice, blocurilor electorale si candidatii
independenti depun actele necesare pentru inregistrare numai dupa ce 7omisia Electorala
7entrala, consiliile electorale de circumscriptie respective fac publica informatia privind locul
,biroul- si timpul primirii documentelor. !ceasta informatie este data publicitatii in termen de .
zile de la inceperea perioadei de desemnare a candidatilor. 1n cazul in care reprezentanti ai mai
multor partide, mai multor organizatii social"politice, mai multor blocuri electorale, mai multi
candidati independenti depun in acelasi timp toate documentele necesare la biroul desemnat
pentru inregistrare, ordinea de primire a documentelor se stabileste prin tragere la sorti,
conform regulamentului elaborat de 7omisia Electorala 7entrala si publicat in 9onitorul
:ficial al %epublicii 9oldova. :rganul electoral respectiv va da publicitatii in miloacele de
informare in masa finantate de la buget 0otaririle sale privind inregistrarea candidatilor
independenti sau a listei lor de candidati. 1n perioada desfasurarii dezbaterilor electorale, in
afara timpului de antena gratuit, nu se admite difuzarea materialelor publicitare despre
activitatea concurentilor electorali sau cu participarea acestora si a persoanelor lor de incredere,
a reportaelor televizate sau radiofonice de la intilnirile concurentilor electorali cu alegatorii,
despre vizitele de lucru ale concurentilor din rindul conducatorilor de rang republican sau
raional in colectivele de munca. &ici un concurent electoral nu va avea prioritati in virtutea
functiei pe care o ocupa
145
7oncurentii electorali pot organiza intilniri cu alegatorii. 7onsiliile si birourile electorale si
autoritatile administratiei publice locale sint obligate sa asigure desfasurarea unor astfel de
intilniri in termene si in conditii egale.
'in momentul inregistrarii de catre organul electoral respectiv concurentii electorali au dreptul
sa expuna afise electorale, al caror continut nu poate sa contravina legii si normelor etice. 1n
ziua alegerilor si cea precedenta ei nu se admite nici un fel de agitatie.
2.# Evaluati legislatia in aceste do!enii, iar la necesitate, "or!ulati propuneri.
>edeti punctul ..1, ...
7e tine de conditiile procedurii de intocmire a listelor electorale, procedurii de desemnare si
inregistrare a candidatilor,precum si desfasurarea companiei electorale toate aceste
reglementYri le gasim in legislatia electoralY, adica in 7odul Electoral, in ;egea cu privire la
alegeri, in 7onstitutia %9, cit si in alte legi si regulamente ale 7omisiei Electorale.
;egea din 'omeniul electoral contine o serie de prevederi in domeniul dat ce vin sa
determine fiecare etapa a procesului electoral, reglementarea acestora ne permite
desYsurarea corecta a alegerilor si determinarea rezultatelor.
1mportant este faptul ca relatiile sociale evoliazY si cAt de perfecta nu ar fi fost o lege ia
mereu necesita a fi reinoita cu reglementari mai noi si actuale.
.a propuneri am putea mentiona ca ar "i util regelentarea utilizIrii listelor
electronice, ca sa "ie cuprinde intro baza de date comuna pentru toate
circumscriptiile electorale, si orice modi"icari din liste sa "ie realizate momentat
in cadrul procedurii de eliberare a buletinului de vot, ast"el vom avea mai putine
incalcari in domeniul dat si nu vom mai avea liste duble.
146
TEST nr. .1
Subiectul 1. $buzul de drept. *rauda la lege.
1.1.%denti"icati utilitatea interpretarii corecte a nor!elor juridice pentru aplicarea
legala a prevederilor nor!ativ4juridice.
Pentru a putea fi realizate, normele uridice trebuie sa fie cunoscute, intelese de catre toti
subiectii, intelegerea, cunoasterea sensului adecvat ai normei se impune in mod imperativ, mai
ales in procesul de aplicare a normelor de drept. :rganul de aplicare, persoana oficiala trebuie sa
clarifice cu toata precizia textul normei uridice si sa fie convinsa in veridicitatea variantei de
comportare prescrise de legiuitor. !cest lucru se face in cadrul interpretarii normelor uridice.
#copul acestei operatiuni logice consta in a scoate in evidenta vointa legiuitorului materializata
in norma uridica ce se aplica.
1nterpretarea constituie o operatie logico"rationala care, lamurind intelesul exact si complet al
dispozitiilor normative, ofera solutiile uridice adecvate pentru diferitele situatii cu care ne
confruntam.
1nterpretarea are drept scop scoaterea in evidenta a continutului exact si complet a prevederilor
normativ"uridice.
&ecesitatea interpretarii esteustificata de faptul ca in procesul aplicarii dreptului organul de
aplicare ,udecatorul, organul administrativ etc.- trebuie sa clarifice cu toata precizia textul
normei uridice, sa stabileasca
compatibilitatea acestuia in raport cu o anumita situatie de fapt.
Pentru a udeca, udecatorul trebuie sa cbnstate fiecare speta in parte. !stfel se naste nevoia
interpretarii, adica a incercarii de a subsuma cazul dat unei norme generale existente,
interpretarea este
in orice caz o operatie prin care se stabileste o legatura logica intre dreptul pozitiv si aplicarea
lui.
7aracterul general al normei, pe de o parte, si marea diversitate de cazuri in care se aplica, pe
de altaparte, evidentiaza necesitatea interpretarii normelor uridice.
1n primul rind, legislatorul nu poate avea in vedere atunci cind elaboreaza normele uridice,
toate situatiile, care se pot ivi in aplicarea dreptului. 'e aceea, el trebuie sa ramina la un nivel
de
generalitate, care impune, pentru racordarea normei la situatie, interpretarea ei.
1n al doilea rind, necesitatea interpretarii deriva si din problemele care se pot ivi in legatura
cu redactarea gramaticala a textului de lege, cu o anumita pozitie a cuvintelor in text, cu
folosirea
semnelor de punctuatie.
1n al treilea rind, in textele de lege sint folosite de multe ori termeni al caror sens este diferit
de cel obisnuit. #esizarea sensuluicontextual revine interpretarii, care asigura o analiza si o
explicare adecvata a termenului in cauza.
1.2.,eneralizati abuzul in drept si cauzele aparitiei lui.
Uneori normele uridice sint nesocotite, negliate, incalcate de subiecti. 1n aceste cazuri poate fi
vorba de abuzuri de drept si fraude la lege.
1n cazul abuzului de drept, drepturile, libertatile, competentele, atributiile conferite de normele
uridice subiectilor ,cetatenilor, autoritatilor publice, persoanelor uridice etc.- nu sint exercitate cu
buna"credinta, incal"cindu"se spiritul legii, intentia legiuitorului, finalitatile normelor uridice.
!buzul de drept reprezinta neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a prevederilor normelor
uridice, exprimate in forma de drepturi sau anumite competente stabilite de catre puterea publica
14<
cetatenilor, persoanelor uridice, organelor de stat sau altor subiecte de drept, prin care nu se
realizeaza scopul, finalitatea urmarita de legiuitor, incalcindu"se astfel spiritul legii.
!ceasta se produce si in cazul cind este incalcata litera legii^ prin care se atenteaza la drepturile si
libertatile legitime ale fiecarui subiect de drept, sau, invers ea este utilizata in mod ilegal, fapt prin
care se produc anumite consecinte negative pentru oricine proteat de legiuitor.
!stfel intentare unor procese in ustitie in scopul de a sicana persoana reclamata constituie un
exemplu de exercitare abuziva a dreptului privind accesul liber la ustitie, care nu poate fi ingradit
nici unei persoane, un alt exemplu ar fi traficul de influienta.
1.#.*or!ulati "rauda la lege si !odalitatile de co!batere ale ei.
!rauda la lege prezinta o manevra ilegitima facuta cu scopul de a evita intentionat aplicarea
normelor uridice, care sint in mod normal aplicabile, pentru a promova in mod ilegal unele interese,
a ocoli anumite consecinte legale care nu convin, a profita de reglementari uridice mai favorabile
prin diverse artificii nepermise de lege.

#pre exemplu, in materia dreptului international inregistrarea
unei nave sub pavilion strain cu scopul de a evita anumite norme referitoare la impozite.
'rept exemplu de frauda de lege poate servi reducerea intentionata a pretului si a cantitatii de
marfa in materie comerciala, inclusiv in domeniul comertului international, cu scopul de a evita
plata integrala a taxelor vamale, fiscale si a altor taxe si impozite. !ceasta reprezentind o frauda
de lege unde partile inc0eie doua contracte: unul public, aparent, denumit si contract simulant,
prin care se creaza o anumita aparenta uridica ce nu corespunde realitatii, in care este indicat un
pret mai mic si altul secret, in care este indicat pretul real, urmarindu"se ca taxarea sa se faca
asupra pretului mai mic.
Subiectul %%. Kuletinele de vot, votarea, nu!ararea voturilor si totalizarea
rezultatelor.
2.1Caracterizati buletinele de vot, votarea, nu!ararea voturilor si
totalizarea rezultatelor alegerilor parla!entare.
4uletin de vot h imprimat cuprinz2nd numele i prenumele candida ilor la o alegere, cu autorul caruia alegatorii i i exercita dreptul de
vot
Luletinul de vot se divizeaza pe orizontala in . parti. Partea de sus, detasabila, cu
dimensunea de cel putin 5 cm, numita i7upon al buletinului de vot^, contine urmatoarele
elemente: titlul E i7upon al buletinului de vot^, numarul cuponului, tipul si data alegerilor,
spatiu pentru inscrierea numelui si prenumelui alegatorului, spatiu pentru aplicarea stampilei de
control a sectiei de votare, spatiu pentru numele prenumele si semnatura responsabilului de
eliberarea buletinului de vot. Luletinul de vot se divizeaza in patrulatere, corespunzator
numarului de concurenti electorali care participa la alegeri. 'imensunile patrulaterului trebuie
sa fie suficiente pentru a cuprinde numele si prenumele, anul nasterii, profesa ,ocupatia-,
functia, locul de munca al candidatului respectiv, denumirea partidului, altei organizatii social"
politice, blocului electoral care a inaintat lista de candidati sau candidatul respectiv, semnul sau
smbolul electoral al concurentului electoral, la dorinta acestuia. &u se admite identitatea de
semne sau de smboluri electorale.
7oncurentii electorali se inscriu in buletine in ordinea inregistrarii lor de catre organul
electoral respectiv. 1n patrulater, in partea stinga, se imprima semnul sau smbolul concurentului
electoral care a inaintat lista de candidati sau candidatul respectiv ori semnul electoral al
candidatului independent, la dorinta acestuia. #emnele si smbolurile electorale snt prezentate
organului electoral respectiv cel mai tirziu in ultima zi de inregistrare a concurentilor electorali.
1n fiecare patrulater, in partea dreapta, la o distanta egala de latura de sus si cea de os, se
imprima un cerc cu diametrul de 15 mm, in care alegatorul aplica stampila cu inscriptia i>otat^
daca isi da votul pentru concurentul electoral respectiv. >otarea se efectueaza in ziua alegerilor
14D
intre orele J<.JJ si .1.JJ. Liroul electoral al sectiei de votare aduce la cunostinta publica timpul
si locul votarii cel mai tirziu cu 1J zile inainte de ziua alegerilor. 'upa expirarea timpului
rezervat votarii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare anunta inc0eierea votarii si
dispune inc0iderea sectiei de votare. Liroul electoral al sectiei de votare incepe numararea
voturilor. 1nainte de numararea voturilor obtinute de concurenti, biroul electoral al sectiei de
votare stabileste numarul de buletine extrase din urnele de vot, precum si numarul alegatorilor
carora le"au fost eliberate buletine de vot, pe baza numarului de alegatori din listele electorale si
listele suplimentare, in dreptul numelui carora figureaza semnaturi. 7ifrele obtinute se compara,
in mod obligatoriu, cu numarul de cupoane detasate.
2.2 Expuneti conditiile procedurii de intoc!ire a buletinelor de vot,procedurii de
votare, de nu!arare a voturilor si stabilire a rezultatelor la alegerile parla!entare.
Luletinele de vot se tiparesc conform instructiunilor organelor electorale respective.
9embrii organelor electorale si membrii reprezentanti ai concurentilor electorali pot assta la
confectionarea matritei buletinului de vot, la tiparirea lui, precum si la lic0idarea matritei.
Luletinele de vot se tiparesc cel mai tirziu cu 3 zile inainte de ziua alegerilor intr"o cantitate
corespunzatoare numarului de alegatori. 'upa tiparire, buletinele de vot se pliaza astfel ca
partea pe care alegatorul aplica stampila i>otat^ sa nu fie vizibila. Luletinele de vot tiparite se
pastreaza la consliul electoral de circumscriptie si se remit, in aunul alegerilor, biroului
electoral al sectiei de votare in baza unui act de predare. Lirourilor electorale ale sectiilor de
votare constituite in afara %epublicii 9oldova, 7omisa Electorala 7entrala le expediaza
buletinele de vot cu cel putin 3 zile inainte de ziua alegerilor, reiesind din numarul de alegatori
inscrisi in listele electorale actualizate, cu un supliment de cel mult 5 la suta. ;ocalul in care se
pastreaza buletinele de vot este pazit de politie. !u acces la buletinele de vot numai
presedintele consliului electoral de circumscriptie respectiv sau presedintele biroului electoral
al sectiei de votare respectiv, insotit de cel putin doi membri ai consliului sau biroului. 9embrii
reprezentanti ai concurentilor electorali, precum si alegatorii au dreptul sa ia cunostinta de
modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv. 1n timpul rezervat votarii se interzice
de a inc0ide localul de votare si de a suspenda votarea, cu exceptia cazurilor de dezordine in
masa, de calamitati naturale, de alte circumstante neprevazute, care ii pun pe alegatori in pericol
sau fac imposbila efectuarea alegerilor. 1n aceste cazuri, presedintele biroului electoral al sectiei
de votare poate suspenda votarea pentru cel mult . ore, timp in care va aduce localul sectiei de
votare in starea corespunzatoare sau va gas un alt local, instiintind despre acest fapt alegatorii.
Persoanele care au dreptul sa asste la votare nu pot fi obligate sa paraseasca localul sectiei de
votare in timpul suspendarii votarii.1nainte de a se desc0ide urnele de vot, toate buletinele de
vot ramase neutilizate se numara si se anuleaza de catre biroul electoral al sectiei de votare,
aplicindu"se pe ele stampila cu mentiunea i!nulat^. 'upa verificarea sgiliilor de pe urnele de
vot, presedintele biroului electoral al sectiei de votare, in prezenta membrilor biroului si a
persoanelor autorizate sa asste la operatiile electorale, desc0ide urnele. 9ai intii se desc0id
urnele de vot mobile, se numara buletinele din ele, apoi se desc0id celelalte urne. #ectia de
votare se asgura cu mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase din urne sa se numere intr"
un sngur loc, in vazul tuturor membrilor biroului electoral al sectiei de votare si al celor
prezenti. Pe mesele destinate numararii voturilor se araneaza fanioanele cu denumirea sau
numele concurentilor electorali. Luletinele din urnele de vot mobile se numara mai intii separat,
se confrunta cu numarul de buletine ce au fost eliberate in acest scop, apoi se aduna la celelalte
buletine pentru a numara voturile obtinute de concurentii electorali. 1nainte de a inscrie in
14=
procesul"verbal numarul de voturi obtinute de concurentii electorali, membrilor reprezentanti ai
concurentilor electorali si persoanelor autorizate sa asste la operatiile electorale li se da
posbilitatea de a verifica datele din formularul special pentru numararea voturilor.
2.# Evaluati legislatia in acest do!eniu, iar la necestate, "or!ulati propuneri..
7e tine de procedurii de intocmire a buletinelor de vot,procedurii de votare, de numarare a
voturilor si stabilire a rezultatelor la alegerile parlamentare toate aceste reglementYri le
gasim in legislatia electoralY, adica in 7odul Electoral, in ;egea cu privire la alegeri, in
7onstitutia %9, cit si in alte legi si regulamente ale 7omisiei Electorale.
;egea din 'omeniul electoral contine o serie de prevederi in domeniul dat ce vin sa
determine fiecare etapa a procesului electoral, reglementarea acestora ne permite
desYsurarea corecta a alegerilor si determinarea rezultatelor.
1mportant este faptul ca relatiile sociale evoliazY si cAt de perfecta nu ar fi fost o lege ia
mereu necesita a fi reinoita cu reglementari mai noi si actuale.
)otusi sintem de parere sa fiind in epoca telecomunicatiilor si a internetului ar fi oportun
de introdus votul electronic care se efectuiazY prin internet. !cesta modalitate ne ar scuti de
c0eltuieli cum ar fi deplasarea la pesoanele cu probleme de deplasare, posibilitatea de vot a
celor aflati peste 0otaterele tarii. #ar micsora cazurile de dubla votatre si de votare de catre
persoanele decedate. 7rearea unei baze unice securizate de date ar permite desfasurarea,
controlarea, numaraea voturlor mult mai usor [ deci monitorizarea alegerilor.
15J
TEST nr. .2
Subiectul 1. *ictiunile si prezu!tiile in drept.
1.1.%denti"icati "ictiunea in drept si natura sa juridica.
!ictiunea juridica ("ictio juris) este un procedeu de te0nica in conformitate cu care un
anumit fapt este considerat ca existent sau ca stabilit, desi el nu a fost stabilit sau nu exista in
realitate. 7u autorul fictiunilor consideram in mod fictiv, ca ceva este exact, cu toate ca despre
acel ceva avem cunostinte insuficiente sau imperfecte. #pre exemplu, copilul nenascut, dar
conceput se considera ca exista, cu toate ca, acesta nu s"a nascut. !stfel, prin aceasta fictiune
uridica, el devine capabil a"1 mosteni pe tatal sau, care este posibil sa decedeze pina la nasterea
lui ,cu conditia insa ca fatul sa se nasca viu-.
)ot ceea ce exista in plus in faptele usor constatabile de comportament de grup, este doar impulsul
puterii de a ne comporta in corespundere cu regula si de a intreprinde actiuni impotriva celor care
nu fac acest lucru. &umai datorita faptului ca acceptam aceasta fictiune, putem vorbi raspicat de
guvernarea legilor, si nu a oamenilor
;egislatia %epublicii 9oldova, de asemenea, utilizeaza, in diverse cazuri, fictiunile. !sa, de
exemplu Un militar sau o alta persoana disparuta fara veste in legatura cu actiuni militare poate
fi declarata decedata numai dupa expirarea a . ani de la incetarea actiunii militarej
Este evident ca termenii indicati pentru declararea persoanei decedata este o fictiune, fiindca cel
disparut ar fi putut sa nu fi murit sau nu. 70iar daca persoana disparuta a decedat, este aproape
cert ca moartea nu a intervenit exact la data scurgerii timpului indicat.
1.2.,eneralizati prezu!tiile si categoriile acestora.
#rezumtiile sint procedee te0nice prin care legiuitorul accepta sau c0iar impune ca ceva
exista fara sa fie nevoie de a proba o atare situatie.
1
Prezumtia este deci un act voluntar al spiritului, considerind ca sigur ceea ce este
indoielnic, ca nediscutabii ceea ce este cel mai probabil".
.
Ea porneste de la o probabilitate
spre a proclama o certitudine. Exemplu de prezumtii ne pot servi: prezumtia cunoasterii legii
din momentul publicarii ei, prezumtia conform careia copilul nascut in timpul casatorie are ca
tata pe sotul mamei, se prezuma ca adevarat ceea ce s"a udecat s.a.
Prezumtiile pot fi: relative (jus tuntum) si absolute (juri set de jure).
Prezumtiile relative pot fi infirmate prin probe contrare. 'e exemplu, se dovedeste ca nu
sotul este tatal copilului, sau, pornind de la prezumtia de nevinovatie, se aduc probe care
dovedesc vinovatia.
Prezumtiile absolute nu pot fi rasturnate prin nici un fel de dovada. Exemplu ne poate servi
prezumtia de necunoastere a legii ca minorul sub 14 ani nu are disceraamint pentru a raspunde
penal pentru fapta sa.
Prezumtiile, de asemenea, se diferentiaza in prezumtii legale si pre"zumtii judiciare.
*egale sint prezumtiile determinate in special prin lege. 'e exemplu 7odul 7ivil al
%epublicii 9oldova ,Prezumtia de posesiune neintrerupta"- prevede urmatoarele: 'aca
persoana a posedat bunul la inceputul si la sfirsitul unei perioade, se prezuma ca a posedat
neintrerupt pe parcursul intregii perioade".
#rezumtiile judiciare sint lasate de a fi stabilite de instantele de udecata. Ele depind de
aprecierea udecatorului.
1.#.Esti!ati prezu!tia constitutionala privind nevinovatia si alte prezu!tii prevazute de
legislatia &epublicii 'oldova.
7onform constitutiei %9 :rice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pina
cind vinovatia sa va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces udiciar public, in cadrul
caruia i s"au asigurat toate garantiile necesare apararii sale.
151
Prin dispozitia expresa a 7onstitutiei, prezumtia de nevinovatie devine un drept fundamental al
cetateanului si, referindu"ne la situatia persoanei invinuite de savirsirea unei infractiuni, trebuie
sa fie considerata ca un principiu fundamental al procesului penal.
Prezumtia de nevinovatie decurge din cerinta ca nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la
raspundere, constituind o garantie pentru orice persoana ca, in lipsa probelor de vinovatie, nu
poate fi trimisa in udecata si condamnata* prin acest principiu, autoritatile udiciare sint
obligate sa administreze probele necesare pentru dovedirea invinuirii si sa traga, in lipsa unor
astfel de probe, concluzia nevinovatiei invinuitului sau inculpatului. Prezumtia de nevinovatie
constituie baza procesuala a dreptului la aparare si a drepturilor procesuale acordate
invinuitului.
Subiectul %%. Drganizarea si des"asurarea re"erendu!ului republican.
2.1 ati de"initie de re"erendu! si relatati despre "elurile de re"erendu!.
7onform legii, referendum E scrutin prin care poporul isi exprima optiunea in cele mai
importante probleme ale statului si societatii in ansamblu, avind drept scop solutionarea
acestora, precum si consultare a cetatenilor in probleme locale de interes deosebit*
1n lit. de spec. prin referendum se intelege procedura democratiei directe prin care
conducerea unei tari se adreseaza poporului, fara intermediari, pentru al consulta in probleme
maore, de regula pentru textul constitutiei, alegerea formei de guvernamint sau in probleme de
autodeterminare ca stat.
%eferendum poate fi:
1. consultativ [ daca se desfasoara doar cu scopul elucidarii opiniei alegatorilor intr"o
anumita problema. #olutionarea problemei respective ramine pe seama organelor
statului.
.. decisiv " documentul este supus votarii alegatorilor pentru solutionarea definitiva a
destinului acestuia. El poate fi de aprobare,daca alegatorilor li se propune aprobarea
documentului respectiv- si de respingere,daca alegatorilor li se propune anularea actului-.
3. constitutional [ daca cu autorul referendumului dat se aproba constitutia sau
amendamentele la ea.
4. legislativ " daca un act al legislatiei curente este supus votarii de catre alegatori.
1nitiatorul referendumului poate fi parlamentul, seful de stat sau autoritatile locale,catre
corpul electoral local in vederea rezolvarii problemei de ordin local.-
2.2 Expuneti procedura de des"asurarea a re"erendu!ului republican in &.'.
Totaririle adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere uridica suprema
%eferendumul republican poate fi initiat de:
a. un numar de cel putin 1JJJJJ de cetateni ai %epublicii 9oldova cu drept de vot.
7etatenii care initiaza referendumul trebuie sa provina din cel putin o umatate din
unitatile administrativ"teritoriale de nivelul doi ale %epublicii 9oldova, iar in fiecare
din ele trebuie sa fie colectate cel putin 1JJJJ de semnaturi in spriinul acestei
initiative. 1n cazul referendumului constitutional, se aplica conditiile revizuirii
constitutiei cu un num. 'e cel putin .JJ.JJJ de cet. ! %.9. cu drept de vot. 7et. 7are
initiaza revizuirea constitutiei trebuie sa provina din cel putin umatate din unitatile
admin. )erit. 'e nivelul doi, iar in fiecare din ale sa fie inregistrate cel putin .J.JJJ de
semnaturi in spriinul initiativei date.
b. un numar de cel putin o treime din deputatii in Parlament*
c. Presedintele %epublicii 9oldova*
15.
d. /uvern.
Propunerea privind desfasurarea referendumului trebuie sa includa problemele ce urmeaza sa
fie supuse referendumului, expuse clar, excluzindu"se interpretarea lor ambigua, precum si
scopul desfasurarii, data preconizata pentru desfasurarea lui. &u pot fi supuse referendumului
probleme care se exclud reciproc.
2.# Evaluati legislatia in acest do!eniu, iar la necesitate, "or!ulati propuneri.
%eferendumul este reglementat An cadrul 7onstituXiei %epublicii 9oldova, in codul electoral,
deasemenea de legea cu privire la organizarea i desfasurarea referendumului, cit si in codul
contravenXional
%eferendumul se desfYoarY An scopul exercitYrii puterii poporului i participYrii lui
nemilocite la conducerea i administrarea treburilor de stat. %eferendumul se efectueazY prin
vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, An conformitate cu 7onstituXia i prevederile
7odului Electoral.
'esi reflementarile nationale incerca sa cuprinda maoritatea normelor ce tin de domeniul
oraganizYrii si desfasurarii referendumului, suntem pe parere ca totusi exista unele lacume si
consideram ca in 7onstitutie si in 7odul 7ontraventional ar trebui de facut modificari.
%eferendumul ar trebui sa fie inteles ca o oportunitate de participare a cetatenilor in viata
politica a statului, ca o manifestare divecta a voiintei poporului An rezolvarea celor mai
stringente probleme. %eferendumul ar presupune consultarea reprezentatilor poporului cu
poporul. Prezenta la referendum ar trebui sa fie obligatorie regementat 7onstitutional pentru ca
noi suntem un stat tinar si multi nu cunosc importanta si necesitatea acestui tip de consultare cu
societatea, atit de important pentru un stat ce tinde spre democratie absoluta.
;egislatia cu referire la refendum este una destul de importata pentru intreg procesul de
consultatre cu populatia.
1mportant ar fi prevederea unei amezi An 7odul contraventional pentru neprezentarea la
referendum, si neadmiterea boicotarii publice a referendumului de anumite partide, cum a mai
fost An %9.
153
TEST nr. .#
Subiectul 1. Ele!entele de structura ale raportului juridic.
1.1.e"initi conceptul,trasaturile si ele!entele de structura ale raportului juridic.
'reptul, este un sistem de norme indisolubil legate intre ele, care este creat pentru a realiza
functiile sale. %olul principal in acest scop apartine functiei de a reglementa conduita oamenilor,
modul lor de comportare in relatiile sociale. !ceasta functie se realizeaza pe cale uridica, oamenii
fiind obligati sa se comporte conform prescriptiilor normelor uridice. Ele se numesc uridice,
pentru ca sunt create si rezulta din actiunea dreptului, spre deosebire de relatiile politice, morale,
religioase, etc., care sunt rezultatul actiunii altor norme sociale, cum ar fi normele politice, etice,
religioase, etc.
1n modul cel mai simplu, raportul uridic este un raport ,legatura, relatie- social reglementat
de norma uridica. 1n masura in care o relatie dintre oameni, cade sub autoritatea normei uridice,
ea devine un raport uridic. &orma de drept ii confera relatiei sociale caracter uridic.
1ndiferent de ramura de drept, de norma care il reglementeaza sau in impreurarera, in temeiul
caruia se naste, raportul uridic se stabileste intre subiectii de drept ,cel putin doi subiecti-, care pot
fi numai oamenii, priviti individual sau organizatii in colectivitati corespunzatoare. %aportul
uridic are un anumit continut, care reprrezinta legatura propriu"zisa dintre subiecti si care consta
in drepturile si obligatiile reciproce ale acestora. :rice raport uridic are un obiect care nu este
altceva decit iacea actiune sau acea conduita asupra careia sunt indreptate drepturile subiective si
obligatiile participantilor la raportul uridic.^.
1.2.Stabiliti legatura dintre ele!entele de structura ale raportului juridic.
Elementele de structura ale raportului uridic sunt subiect, obiect si contitut.
Pornind de la faptul ca aceste elemente formeaza structura raportului uridic vedem o legatura si
o interdependenta intre aceste elemente. #ubiect al raportului uridic, pot fi numai oamenii. Ei
participa la raporturile uridice in calitate de persoane fizice, persoane uridice si organe de stat. 1n
calitate de organ de stat, subiectul poate fi individual ,primarul- sau colectiv ,consiliile locale-.
:rganele de stat colective pot fi persoane uridice ,ministerele- sau nu pot fi in aceasta calitate
,completele de udecata alcatuiti din mai multi membri-.
'repturile si obligatiile subiectilor intre care se desfasoara o relatie sociala formeaza continutul
raportului uridic.
7onduita umana ce se realizeaza de catre subiectii raportului uridic ca urmare a exercitarii
drepturilor si indeplinirii obligatiilor constituie obiectul raportului uridic.
1.#.Esti!ati natura si i!portanta obiectului raportului juridic si "or!ulati exe!ple.
1n literatura uridica nu este un punct de vedere unic asupra obiectului raportului uridic. 'in
punct de vedere filosofic, prin obiect putem intelege aceea ce ii revine subiectului si asupra caruia
el isi indreapta activitatea de cunoastele si alta activitate. :biectul si subiectul sunt doua categorii
de perec0i.
:pinia dominanta in privinta obiectului este aceea, ca iobiectul raporturilor uridice il
formeaza anumite actiuni, pe care titularul dreptului subiectiv le efectueaza sau le poate pretinde si
pe care celalalt subiect este obligat a le savirsi.^
Unii autori considera ca numai bunurile materiale pot constitui obiect al raporturilor uridice,
iar raporturile uridice care nu se refera la un bun material nu au obiect.
&u este lipsita de sens nici conceptia, conform careia obiectul raportului uridic poate fi
foarte variat, printre care:
154
- bunurile materiale, care au valoare din punct de vedere economic si pot fi exprimate intr"o
forma baneasca*
- anumite valori persoanlse nepatrimoniale ,viata, sanatatea, cinstea, demnitatea-*
- produsele activitatii creative si rezultatele creatiei intelectuale ,operele literare, de arta,
muzica, stiintifice, programele computerizate-*
- rezultatele participantilor la raportul uridic ,anumite servicii-
- conduita umana exteriorizata ,actiuni sau inactiuni-
- 0irtiile de valoare sau documentele ,banii, actiile, diplomele, atestatele, ..-
!supra obiectului raportului uridic sint indreptate drepturile subiective si obligatiile uridice
ale participantilor la relatiile care formeaza acest raport, adica in baza lui, apare insusi raportul
uridic. 'reptul subiectiv desc0ide fata de titularul sau posibilitatea de a poseda, de a folosi, de a
dispune de ceva, de a se comporta intr"un anumit mod, de a pretinde un anumit comportament din
partea altora. )oate acestea nimeresc sub notiunea de obiect al raportului uridic. :bligatia uridica
este c0emata sa asigure realizarea acestui drept, functionarea normala a raportului uridic in
interesul imputernicitului si al statului in general.
Subiectul 2. +otiunea si "unctiile ;arla!entului &epublicii 'oldova.
2.1 ati notiune de ;arla!ent, relatati despre durata !andatului si despre locul
;arla!entului in siste!ul autoritatilor publice.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului %epublicii 9oldova si unica
autoritate legislativa a statului.
'urata mandatului
Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica,
in caz de razboi sau de catastrofa.
,.- !legerile deputatilor se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de
la dizolvarea Parlamentului precedent.
,3- Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pentru un
mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
,4- 9andatul Parlamentului se prelungeste pina la intrunirea legala a noii lui componente.
1n aceasta perioada nu poate fi revizuita 7onstitutia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate
legi organice.
,5- Parlamentul nou"ales se intruneste in sedinta de constituire la convocarea Presedintelui
%epublicii 9oldova in cel mult 3J de zile de la alegeri, daca au fost alesi cel putin .Z3 din
numarul total al deputatilor.
;ocul Parlamentului in sistemul autoritatilor publice
1on /uceac:
iParlamentului i se atribuie un rol deosebit in sistemul autoritatilor publice. : asemenea
afirmatie nu este insa suficienta pentru determinarea locului si rolului parlamentului in cadrul
mecanismului de stat. 1n viziunea noastra pozitia acestui organ reprezentativ in raport cu alte
aut. Pub. poate fi determinata cu exactitate pornind de la sfera atributiilor conferita de legislatia
in vigoare si care formeaza competenta acestuia . !stfel functii ce tin de exercitarea
suveranitatii nationale, Parlamentul %9 exercita mai multe functii : legislativa, adoptarea
bugetului de stat si a controlului aspura realizarii lui, stabilirea directiilor principale ale
activitatii social"economice, culturale si uridice, alegerea, formarea, numirea sau revocarea
unor autoritati statale, apararea tarii si conducerea in politica externa, controlul parlamentar.
155
2.2 $rgu!entati declaratia ?;arla!entul 2 organ reprezentativ Supre!e al poporului
&epublicii 'oldova>
$iind ales de catre cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, Parlamentul
%9 reprezinta vointa poporului si are dreptul sa exercite cele mai importante prerogative
apartinind in exclusivitate poporului in calitatea acestuia de detinator al suveranitatii nationale.
)oatY puterea provine en democraXie de la popor. Puterea este exercitatY de regulY de cYtre
reprezentanXii alei ai poporului entruniXi en parlamente. 9isiunea cea mai importantY a
acestora este sY ,co"-decidY direcXia politicY a statului prin intermediul legilor ,"uncJie
legislativI-. 'e aceea, Parlamentul este considerat puterea legislativY ,legislativ-.
+i pentru cY Parlamentul se legitimeazY prin alegerile la care ia parte en mod direct
poporul, el are o poziXie privilegiatY i are dreptul sY co"decidY en ceea ce privete ocuparea
locurilor disponibile din celelalte organisme ale statului ,"uncJie electivI-. !cest lucru se
entkmplY mai ales en ceea ce privete guvernul, care, en sistemele parlamentare, este format
din membrii Parlamentului care trebuie sY dea socotealY acestuia.
ln plus, Parlamentul exercitY o "uncJie de control asupra celorlalte organisme din stat,
pentru ca acestea sY nu dispunY la bunul lor plac de puterea pe care o posedY i sY decidY
empotriva voinXei poporului. 'ar mai entki trebuie vYzut care este voinXa poporului. !cesta este
scopul alegerilor, Xinute la intervale regulate. Pe de altY parte, parlamentarii de diverse facturi
politice au misiunea sY reprezinte, en discuXii i dezbateri, opinia celor care i"au ales ,"uncJie de
articulare- i sY afle care este voinXa maoritYXii populaXiei ,reprezentatY de maoritatea
parlamentarY-. ln fine, deputaXii mai trebuie sY se engrieascY i ca problemele care apar en stat
sY fie aduse la cunotinXa poporului, iniXiind o discuXie publicY pe aceastY temY ,"uncJie de
"ormare a voinJei poporului-. ln edinXele publice ale Parlamentului se face sc0imb de
argumente, astfel enckt cetYXenii interesaXi se pot informa.
2.# Evaluati declaratia ?;arla!entul 2 unica autoritate legislativa a statului>
1on /uceac:
i$unctia legislativa este functia primordiala a Parlamentului %epublicii 9oldova. !ceasta
prerogativa ofera parlamentului nobila misiune, dar si datorie, sa adopte norme uridice care
imbraca diferite forme externe. !nume din aceste considerente 7%9 art.6J declara Parlamentul
unica autoritate legislativa a statului^
;egiferarea ram2ne Amputernicirea primordiala a parlamentului, ea fiind cea mai i!portanta
functie An cadrul celor trei. Bntr"o viziune simpla functia legislativa Anseamna edictarea de norme
uridice, obligatorii pentru executiv iar, An caz de litigii si pentru puterea urisdictionala. >om observa
Ansa ca legea are doua acceptiuni, deopotriva corecte si des utilizate. : acceptiune larga de act uridic
normativ si o acceptiune restr2nsa de act al parlamentului. Pentru Antelegerea corecta a functiei
legislative, trebuie sa precizam ca ne referim la sensul restr2ns al conceptului de lege, adica la sensul
de act uridic normativ al parlamentului, An aceasta acceptiune adoptarea legilor apartine numai
parlamentului. 7a atare Antr"o asemenea viziune trebuie interpretat si art. 61 alin. ,1- din 7onstitutia
%om2niei potrivit caruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.
Exercitarea functiei legislative, apartine teoretic numai parlamentului, care o exercita singur, An
practica Ansa, el "Amparte" aceasta functie, sau unele aspecte ale acestei functii, cu executivul, cu
electoratul ,referendum-, cu comisiile proprii. Executivul se implica An functia legislativa Andeosebi
prin initiativa legislativa, legislatia delegata, promulgarea legilor, dreptul de veto.
156
15<
TEST nr. ..
Subiectul 1. Subiec<ii raportului juridic.
1.1. %denti"icaJi conceptul i categoriile subiecJilor raporturilor juridice.
Prin subiecXii raporturilor uridice AnXelegem totalitatea persoanelor organizaXiilor, care An
conformitate cu legislaXia An vigoare sunt Anzestrate cu capacitatea de folosinXY deplinY de a
fi participanXi la raporturile uridice i posedY drepturi subiective prevYzute de legislaXia An
vigoare i obligaXiuni uridice.
#ubiecXii raporturilor uridice pot fi clasificaXi An : a-subiecXi individuali* b- colectivi.
'in categoria subiecXilor individuali enumYrYm: 1.cetYXenii statului. .. cetYXeni strYini.
3.apatrizii
'in categoria subiecXilor colectivi fac parte: 1. statu* .. organele statului* 3. organizaXiile
obteti* 4. Antreprinderi i organizaXii private.
#ubiecXii raportuilui uridic deXin statut uridic ce cuprinde drepturi i obligaXii An conformitate
cu legislaXia An vigoare datoritY statutului la o anumitY perioada de dezvoltare a sa ,cetYXeni,
persoane farY cetYXenie, persoana uridicY" #.!., #%;.* -
1.2.eter!inaJi capacitatea juridicE a subiecJilor de drept )n di"erite ra!uri ale
dreptului.
Bn literatura de specialitate capacitatea uridicY reprezintY totalitatea revederilor legale ce
atrag dupY sine posibilitatea de a deXine drepturi i de ai asuma obliXiuni An unele raporturi
uridice prevYzute de ramurile dreptului ,drept constituXional, drept electoral, dreptul penal,-.
7apacitatea uridicY este formatY din . componente: 1. capacitatea de folosinXY care este
posibilitatea i prirogativa persoanei de a deXine dreptul , Ancepe de la natere ,unele cazuri
spre exemplu dreptul succesoral apare la momentul conceperii- i se stinge la
moartea,decesul persoanei fizice-.
.. 7apacitatea de exerciXiu care este nimic altceva decAt capacitatea de a Anc0eia convenXii
din nume propriu sau propria rYspundere i capacitatea de a purta rYspundere pentru faptele
ilicite comise.
7apacitatea uridicY de asemenea este de trei tipuri : 1. capacitatea uridicY generalY care este
posibilitatea de a obXine drepturi i a asuma obligaXiuni An diferite ramuri de drept ,drept
vamal, dreptul muncii, dreptul electoral, - apare de obicei la atingerea maoratului, iar An
cazuri excepXionale Anainte de acesta ,emanciparea-.
.. 7apacitatea uridicY specialY posibilitatea de a obXine drepturi i ai asuma obligaXiuni la
prezenXa cunotinXelor speciale suplimentare sau An cazul condiXiilor profesional funcXionale
,medicul, udecYtorul, colaboratorul de poliXie-.spre exemplu An drept administrativ pentru
accederea la functii eligibile, legislaXia prevede concret cenzul de virsta si pregatirea
profesionala a persoane ce candideazY la aceasta funcXie, primar ".5 ani-, An drept penal spre
exemplu pentru survenirea raspunderii pentru unele infractiuni este necesara calitatea
speciala a subiectului ,medic, persoana cu functie de raspundere, colaborator de poliXie, etc-.
%eeind din importanXa An special a cacitYXii de exerciXiu ca parte componentY a capacitYXii
uridice a subiecXilor, destingem cY aceasta este de trei tipuri ,3 perioade distincte in raport
de viata persoanei fizice-: 1. perioada in care persoana fizicY este lipsita de capacitatea de
exercitiu [ persoana pina la vArsta de 6 ani nu poate inc0eia tranzacXii din nume propriu pe
propria raspundere, .. perioda capacitYXii parXiale de exerciXiu, ersoanele Antre 6 si 14 ani pot
Anc0eia tranzacXii de mica valoare cu permisiunea parinXilor, si persoanele Antre 14 si 1D ani
care pot Anc0eia convenXii independent dar limitat An cadrul unor relaXii specifice, ex:
drepturile salariale ,dreptul muncii-, 3. perioada capacitYXii de exerciXiu depline [ cAnd
15D
persoana prin acXiunile sale realizeazY drepturile i obligaXiile An volum deplin, ce survine la
atingerea vArstei de 1D ani An conformitate cu legislaXiei %9
1.#.*or!ulaJi rolul statului i a autoritEJilor publice ca subiecJi de drept i capacitatea
lor juridicE )n condiJiile &epublicii 'oldova.
#tatul si autoritYXile publice sunt privite An raport de calitate de subiect de drept ca subiecti
colectivi formate reiesind din scopurile si sarcinile pe care si le pune societatea,poporul-
care este deXinAtorul originar al suveranitAXii i Ai exercitY drepturile i asumY obligaXii An
strictY conformitate cu actele de constituire i An limitele competenXei consfinXite An acestea
iar An raport de capacitate uridicY sunt privite ca persoane uridice.
$aXY de capacitatea persoanei fizice, capacitatea persoanei uridice se particularizeazY prin
cAteva trasaturi caracteristice.
1. An comparaXie cu capacitatea persoanei fizice care este generalY, capacitatea persoanei
uridice are un caracter special stabilit prin actul de AnfiinXare,conform regulii generale
restrAngerea acestei capacitYXi la aptitudinea de a avea drepturi i obligaXii care sunt
conforme scopului pentru care au fost create.
.. spre deosebire de capacitatea de exerciXiu a persoanei fizice, care se dobAndete mai tArziu
decAt capacitatea de folosinXY i An mod treptat, A cazul persoanelor uridice ea se dobAndete
o datY cu desemnarea organelor de conducere
specific pentru stat si autoritati publice este competenXa care e formY a capacitAXii uridice
alcAtuitY din drepturi i pbligaXii cu care este investit organul sau funcXionarul public An
vederea realizYrii scopului pentru care a fost AnfiinXat. #pre exemplu Parlamentul este
competent sa legifereze, Preedintele %9 sa veg0eze respectarea 7onstituXiei, /uvernul sY
administreze.
Subiectul 2. $tributiile ;arla!entului &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati atributiile ;arla!entului.
#istemul dreptului evidentiaza structura interna a dreptului, ordinea amplasarii normelor
uridice, legatura si interdependenta lor. #istemul deptului este un ansamblu de norme uridice,
amplasat intr"o anumita ordine in ramuri de drept, subramuri, institutii uridice si norme
uridice.
#istemul dreptului are un caracter integrativ, exprimat en unitatea normelor sale. ;a baza
acestei unitati stau urmatorii factori:
" vointa unica, obiectivata prin actiunea legislativa a parlamentului si asigurata en forme
precizate prin regulamentul de functionare a parlamentului*
" scopul unic al normelor de drept, tinend en principiu de emplinirea intereselor generale ale
societatii*
" unitatea "cempul uridic" derivend din faptul, ca normele, fiind generale si impersonale prin
natura sa, nu se aplica doar entr"un singur caz si entr"un singur moment, ci en mod repetat entr"
un spatiu
de timp dat, care intra sub incidenta unui sistem determinat de drept*
" unitatea modului de realizare a normelor uridice, rezultmd din interventia, la nevoie, a
fortelor coercitive a statului ceea ce le diferentiaza de celelalte tipuri de norme sociale ,politice,
morale, religioase etc.-.
'in toti factorii enumerati mai sus putem spune ca factorul principal, care sta la baza sistemului
de drept, este vointa unica, vointa exprimata primordial prin intermediul organului legislativ
care en statele modeme este parlamentul.
15=
#istemul de drept sta la baza sistematizarii legislatiei en ambele sale forme: incorporarea si
codificarea. 7unoasterea sistemului dreptului contribuie, totodata, la perfectionarea aplicarii si
interpretarii dreptului, atragtnd atentia asupra legaturilor si interdependentei dintre diferitele
norme si institutii uridice. #istemul dreptului are o importanta de seama si pentru scopuri
didactice si stiintifice, stend la baza clasificarii stiintelor uridice ,stiinta de ramura-, pentru
buna organizare a predarii dreptului, ca si a muncii de cercetare uridica.
2.2 Stabiliti raporturile ;arla!entului cu alte autoritati publice in exercitarea
atributiilor sale.
1n teoria dreptului, vorbind de organizarea, structurarea dreptului, ne entilnim cu urmatoarele
notiuni: a- sistem uridic, b- sistem legislativ, c- sistemul dreptului.
Pentru a nu confunda aceste notiuni si a delimita continutul notiunii de sistem de drept, este
necesar de a lamuri continutul fiecarei din ele.
#istemul uridic sau uridicul este o dimensiune inalienabila a existentei umane ,parte
componenta a realitatii sociale-. #istemul uridic este o categorie mai larga, ce poarta un
caracter mai complex si determina specificul dezvoltarii atit a sistemului de drept cit si a
sistemului legislativ. #istemul uridic include in sine sistemul dreptului, raporturile uridice si
constiinta si cultura uridica 1n literatura de specialitate sistemul uridic este privit si ca o
realitate uridica.
#istemul legislativ este unitatea actelor normative dintr"un stat.
#istemul dreptului cuprinde organizarea dreptului ca fenomen normativ pe ramuri si institutii.
2.# Evaluati legislatia ce regle!enteaza atributiile ;arla!entului, si "or!ulati, dupa
caz, propuneri.
&ormele de drept sunt elemente structurale ale sistemului normativ. 1deea organizarii sistemice
a dreptului conduce inerent la concluzia unicitatii sistemului de drept, cu consecinte discutate si
disputate in literatura problemei. $ata de teoria pluralismului uridic care, in ultima instanta, de
dragul ustificarii integrarii supranationale a sistemelor nationale de drept, minimalizeaza sau
c0iar ignora cauzalitatea interna a autoorganizarii national"etatice a dreptului, exista, in opinia
noastra, o perspectiva " at2t teoretica, dar si de politica a legislatiei " care sa accepte ca
apropierea si, treptat, integrarea sistemelor nationale de drept intr"un suprasistem comunitar are
a se produce nu prin anularea, valorilor uridice nationale intr"o totalitate normativa
mondializatoare si depersonalizatoare, ci printr"o constructie uridica comunitar"integrativa, in
care sistemele uridice nationale sa rezoneze prin valorile colective, asimilate in normativitatea
sistemelor nationale de drept.
!m pornit de la sistemul de drept socialist bazat pe politica statala comunista si trecem la
sistemul european cu mentinerea specificului national si experienteri legislative auto0tone,ceea
ce asigura un grad inalt de compatibilitate a reglementarii cu relatiile sociale si implicit
subiec ii acesteia.
;egislatia care reglementeaza atributiile parmalentului trebuie reinoita intru cit la situatia
actuala apar diverse neclaritati, ce tin de lipsa de la serviciu al deputatilor de modul si utiliOarea
prioritatilor si prerogativelor de care dispun, de aceia este necesar de modificat legislatia
parlamentului pentru ca ia sa faca fata noilor situatii create.
16J
TEST nr. .1
Subiectul 1. 5egalitatea si ordinea legala.
1.1.%denti"icati conceptul trasaturile si principiile/cerintele0 legalitatii.
'upa cum am mentionat anterior, nici un proces social, nici o activitate umana nu poate
avea loc fara organizare, fara normare, fara reglementare. %eglementarea conduitei umane se
face prin stabilirea unor modele concrete de comportament social, prin stabilirea unor drepturi
si obligatiuni ale subiectilor, precum si a unor consecinte care vor urma in cazul abaterii de la
norme. 'ar adoptarea acestor norme ,morale, religioase, uridice etc.- nu constituie un scop in
sine al societatii. Principalul e ca aceste prevederi normative sa se realizeze, sa fie transpuse in
viata. &umai in acest caz in societate va fi acea ordine ce rezulta din multiplele norme sociale.
'iferitele categorii de norme sociale realizate vor genera, vor conditiona ordinea sociala.
:rdinea, sociala inglobeaza in sine anumite tipuri specifice de ordine sociala: ordine morala,
ordine religioasa, ordine uridica etc.
1.2.,eneralizati ordiniea legalasi interactiunea acesteia cu legalitatea.
:rdinea uridica sau legala constituie o modalitate a ordinii sociale. Ea constituie ordinea
sociala ce rezulta din realizarea practica a normelor uridice. :rdinea legala reprezinta nucleul
ordinii sociale, conditia fundamentala a ec0ilibrului social, garantia realizarii drepturilor
esentiale ale membrilor societatii si functionarii normale a institutiilor".
1
:rdinea legala e o
realitate uridica, e o dovada a faptului ca normele uridice si"au atins scopul. Pornind de la
faptul ca intr"un stat exista un sistem unic de norme uridice, in sinul unei si aceleiasi societati
nu pot exista mai multe ordini legale. :rdinea legala este indisolubila de legalitate. 9ai mult ca
atit, la pro"priu"zis constituie rezultatul triumfului legalitatii. :rdinea legala e aspectul practic al
legalitatii.Prin urmare, legalitatea si ordinea legala apar ca doua parti ale unei si aceleiasi
medalii: o parte fiind constituita din legalitate, cealalta " din ordine legala.
1.#.*or!ulati garantiile si caile de consolidare a legalitatii si ordinii legale in conditiile
&.'.
Prin garantiile legalitatii si ordinii legale se intelege ansamblul conditiilor obiective si
subiective, care asigura realizarea stricta si uniforma a legilor si celorlalte acte normative ale
statului, adoptate in baza lor, precum si masurile care contribuie la prevenirea si inlaturarea
tuturor abaterilor de la normele de drept.
Pot fi diferentiate urmatoarele garantii ale legalitatii si ordinii legale:
1. /arantii economice. !cestea isi gasesc oglindire in sistemul eco
nomic al statului. !stfel, conform prevederilor constitutionale, economia
%epublicii 9oldova este economie de piata, de orientare sociala, bazata pe
proprietatea privata si pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libe
ra" ,>ezi alin. ,1- al art. 1.6 al 7onstitutiei-. #tatul este obligat sa ia masuri
pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa"i asigure sanatatea
si bunastarea lui si familiei acestuia, cuprinzind 0rana, imbracamintea, lo
cuinta, ingriirea medicala, precum si serviciile sociale necesare.
.. /arantii politice. !ceste garantii rezulta din insusi rolul care apartine
poporului in sistemul politic al societatii. Unicul detinator al puterii in stat revine
poporului care o exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative.
3. /arantii ideologice. 'evotamentul fata de tara este sacru. $iecare
cetatean are obligatii fata de societate si fata de stat, acestea derivind ne
milocit din drepturile si libertatile garantate.
4. /arantii sociale. !ceste garantii rezulta din faptul ca intarirea lega
litatii si ordinii legale e o problema nu numai a starului, ci si a societatii in
ansamblu. :rganizatiile nonguvernamentaie, fiecare cetatean sint c0emati
sa contribuie la ridicarea nivelului constiintei si culturii uridice, la reali
zarea prevederilor normative ale statului.
161
5. /arantii uridice. ;a ele se refera toate miloacele legale cu auto
rul carora se asigura legalitatea si ordinea legala, in aceasta ordine de idei,
un rol enorm revine tuturor autoritatilor publice si, indeosebi, celor care
prin insasi esenta lor de activitate sint c0emate sa contribuie la aceasta
,instantele udecatoresti, procuratura, politia, organele de securitate etc.-.
Subiectul 2. Structura si organizarea interna a ;arla!entului.
2.1 Caracterizati structura si organizarea interna a ;arla!entului.
Parlamentul este singura autoritatea legislativa din 9oldova, organizarea sa este reglementata
de regulamentul parlamentului. 1n cadrul parlamentului pot fi organizate 3 categorii de organe:
organele directoare, comisiile parlamentare, grupurile parlamentare.
'in cadrul organelor directoare ale parlamentului fac parte: presedintele parlamentului,
vicepresedintii, biroul permanent al parlamentului.
7omisiile parlamentare sunt organe interne de lucru a parlamentului si nu au o competenta
speciala. #e pot constitui 3 categorii de comisii: comisiile permanente, comisiile speciale,
comisiile de anc0eta.
7omisiile permanente sint organe de lucru ale Parlamentului, infiintate pentru efectuarea
activitatii Parlamentului.
7omisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea proiectelor de acte legislative,
pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate in
0otarirea de infiintare a comisiei respective. Proiectele de acte legislative elaborate de comisia
speciala se examineaza de comisiile permanente in conformitate cu cerintele stabilite de
prezentul %egulament.
;a cererea unei fractiuni parlamentare sau a unui grup de deputati, ce constituie cel putin 5`
din numarul deputatilor alesi, Parlamentul va putea 0otari infiintarea unei comisii de anc0eta cu
votul maoritatii deputatilor prezenti.
2.2 eter!inati procedura de "or!are a organelor ;arla!entului, atributiile lor
principale si colaborarea dintre ele.
Presedintele parlamentului se alege pe dirata mandatului parlamentului, prin vot secret, cu
votul maoritatii deputatilor alesi.Presedintele poate fi revocat din functie de catre fractiunea
care la propus la aceasta functie sau de 1Z3 din numarul de deputati alesi, insa etse distituit din
functie cu votul a .Z3 di numarul deputatilor alesi.
!tributiile presedintelui parlamentului: a- conduce lucrarile Parlamentului si ale Liroului
permanent* b- convoaca sesiunile ordinare, extraordinare sau speciale ale Parlamentului* c-
asigura respectarea %egulamentului si mentinerea ordinii in timpul sedintelor* d- primeste si
distribuie proiectele de legi si propunerile legislative, precum si rapoartele comisiilor* e- anunta
rezultatul votarii si numeste actele legislative adoptate* f- semneaza legile, 0otaririle si
motiunile adoptate de Parlament* g- reprezinta Parlamentul in relatiile cu Presedintele
%epublicii 9oldova si cu /uvernul* 0- reprezinta Parlamentul in tara si peste 0otare* i-
desemneaza, dupa consultarea fractiunilor parlamentare, componenta delegatiilor parlamentare,
cu exceptia delegatiilor parlamentare permanente* - dispune de miloacele bugetare ale
Parlamentului si le administreaza, cu informarea lunara a Liroului permanent*8- angaeaza si
elibereaza din functie functionarii publici din !paratul Parlamentului in baza contractului
individual de munca* l- delimiteaza atributiile vicepresedintilor Parlamentului*m- indeplineste
alte atributii prevazute de prezentul %egulament sau insarcinarile date de Parlament. 1ntru
exercitarea atributiilor regulamentare, Presedintele Parlamentului emite dispozitii si ordine.
16.
>icepresedintii parlamentului sunt propusi din partea presedintelui parlamentului, in urma
consultarii cu fractiunile parlamentare. Ei se aleg prin vot desc0is cu numarul maoritatii
deputatilor alesi, si ei pot fi destituiti din functie cu acelasi numar de vot.
!tributiile lor* >icepresedintii Parlamentului coordoneaza activitatea unor comisii
permanente, asigura colaborarea cu alte autoritati publice si exercitarea controlului parlamentar.
'elimitarea acestor atributii se efectueaza prin 0otarire a Liroului permanent. >icepresedintii
Parlamentului indeplinesc, in modul stabilit de Presedinte, atributiile Presedintelui, delegate de
acesta, la solicitarea sau in absenta lui, inclusiv semneaza legile si 0otaririle adoptate de
Parlament.
Liroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia si se formeaza,
tinindu"se seama de reprezentarea proportionala a fractiunilor in Parlament. 'in el fac parte, din
oficiu, Presedintele Parlamentului si vicepresedintii. 7omponenta numerica si nominala a
Liroului permanent se stabileste prin 0otarire a Parlamentului, la propunerea fractiunilor
parlamentare. 9embrii Liroului permanent se numesc prin 0otariri ale fractiunilor
parlamentare, in limitele numarului de locuri ce le revin. Totaririle se prezinta presedintelui
sedintei care le aduce la cunostinta Parlamentului. Liroul permanent se considera constituit
dupa numirea a cel putin 3Z4 din membrii lui. Liroul permanent se convoaca la cererea
presedintelui Parlamentului sau a cel putin 1Z3 din membrii sai. :rice membru al Liroului
permanent poate fi revocat prin 0otarire a fractiunii parlamentare, care l"a numit, adoptata cu
votul maoritatii membrilor acesteia.
!tributiile Liroului permanent al Parlamentului: a- propune Parlamentului data convocarii
sesiunii si durata acesteia* b- supune spre aprobare Parlamentului componenta numerica si
nominala a delegatiilor parlamentare permanente la organizatiile internationale* c- pregateste si
asigura desfasurarea lucrarilor Parlamentului* d- propune Parlamentului spre aprobare
componenta nominala a comisiilor permanente, conform deciziilor fractiunilor parlamentare si
solicitarilor deputatilor* e- coordoneaza activitatea comisiilor permanente* f- intocmeste, de
comun acord cu presedintii fractiunilor parlamentare si ai comisiilor permanente, proiectul
ordinii de zi a sedintelor Parlamentului si il prezinta Parlamentului spre aprobare* g- stabileste
modul de dezbatere publica a proiectelor de acte legislative, de acumulare, examinare si
dezbatere a propunerilor prezentate in legatura cu acestea* 0- asigura controlul plasarii la timp
pe ?eb site"ul Parlamentului a proiectelor de acte legislative, a ordinii de zi, a stenogramelor
sedintelor plenare, precum si a altei informatii pasibile de a fi publicata* i- aproba %egulamentul
privind acreditarea reprezentantilor miloacelor de informare in masa pe linga Parlament* -
stabileste obligatiunile membrilor biroului* 8- stabileste structura si statul de personal ale
!paratului Parlamentului si le prezinta Parlamentului spre aprobare* l- elaboreaza proiectul
bugetului Parlamentului si il prezinta Parlamentului spre aprobare impreuna cu o nota de
fundamentare, iar in caz de necesitate, modifica bugetul in limita unui trimestru si a miloacelor
aprobate* m- indeplineste alte atributii prevazute de prezentul %egulament sau insarcinarile date
de catre Parlament.
Liroul permanent adopta 0otariri, in limita competentei prevazute de %egulament, cu votul
maoritatii membrilor lui.
2.# Evaluati legislatia din do!eniul instituirii co!isiilor de ancGeta si co!isiilor
speciale, precu! si statutul lor.
:rganizarea si functionarea comisiilor de anc0eta si comisiilor speciale este reglementata de
legea pentru adoptarea regulamentului parlamentului. !nume in aceastm lege gasim sectiuni
aparte ce tin de constituirea, modul de organizare a comisiilor de a mnc0eta si celor speciale.
163
,nefinisat- !tributiile comisiilor de anc0eta: 7omisia de anc0eta citeaza ca martor orice
persoana care dispune de informatii despre vreo fapta sau impreurare de natura sa serveasca la
cercetarea cauzei. ;a cererea comisiei de anc0eta, orice persoana care cunoaste vreo proba sau
detine vreun miloc de proba este obligata sa le prezinte comisiei. 1nstitutiile si organizatiile sint
obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile comisiei de anc0eta. 7ind pentru
lamurirea unor fapte sau impreurari, in vederea elucidarii adevarului, este necesar a antrena
experti, comisia de anc0eta dispune efectuarea de expertize. 7omisia de anc0eta nu poate
sustine urmarirea penala efectuata in conditiile legii de organele de urmarire penala si instantele
udecatoresti.

164
TEST nr. .3
Subiectul 1. Caracteristica generala a de!ocratiei.
1.1. %denti"icati conceptul de!ocratiei si "or!ele ei.
'emocratia ,gr. 'emos" popor, 8ratos"putere- [ forma de guvernamint in care prerogativele
puterii apartin poporului si acesta le exercita suveran prin corpul sau electoral sau corpul sau
referendar. &ucleul democratiei este principiul suveranitatii poporului. Principala procedura de
a pune in evidenta vointa poporului sunt alegerile. !lte proceduri auta la functionarea in bune
conditii a sistemului democratic: separarea puterilor, limitarea mandatului pentru reprezentantii
poporului etc. 7aracteristicele si principiile democratiei sunt: " participarea tuturor cetatenilor
cu drept de vot la rezolvarea problemelor politice,
" consacrarea si garantarea drepturilor si libertatilor publice private,
" pluralizmul ideologic,
" aplicarea principiului maoritatii,
" pluralism insitutional in formele sale* sufragiul universal, initiativa legislativa, dreptul de
revocare, referandumel etc.
$ormele democratiei sunt:
'emocratia directa ,
'emocratia reprezentativa
'emocratia semi" directa
'emocratia semi reprezentativa.
'emocratia directa presupune participarea directa a cetatenilor la conducere, la adoptarea
deciziilor. 'emocratia reprezentativa presupune alegerea de catre cetateni a organelor
reprezentative prin intermediul carora se exprima vointa si interesele poporului, alegeri care se
realizeaza prin vot.
1.2.,eneralizati coraportul regle!entarilor nationale si internationale din do!eniul
drepturilor si libertatilor o!ului.
'in examinarea prevederilor 7onstitutiei %epublici 9oldova rezulta o solutie uridica,
formulata clar si fara ec0ivoc, privind raportul dintre reglementarile internationale si cele interne
in domeniul drepturilor si libertatilor umane. !ceasta solutie constitutionala ne convinge ca
izvoarele 1nternationale adoptate in ultimele cinci decenii de la crearea :rganizatiei &atiunilor
Unite cum ar fi, bunaoara, 'eclaratia Universala a 'repturilor :mului ,1=4D-, Pactul
international cu privire la drepturile civile si politice,1=66-, Pactul international cu privire la
drepturile economice, sociale si culturale ,1=66-, !crul final al 7onferintei pentru #ecuritate si
7ooperare in Europa ,Telsin8i, 1=<5-, 7arta de la Paris pentru o noua Europa ,1==1- etc., la care
a aderat si %epublica 9oldova sint acea piatra de temelie care sta la baza dimensiunii umane a
statului nostru. 7onstitutia %epublicii 9oldova formuleaza un principiu extrem de important
care exprima o viziune incontestabil de actuala in ce priveste corelatia dintre dreptul
international si dreptul intern " principiul prioritatii reglementarilor internationale ,vezi art. 4-.
Prima regula ce rezulta din alin. ,1- al art. numit tine de interpretarea si aplicarea
dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile omului in concordanta cu 'eclaratia
Universala a 'repturilor :mului, cu pactele si cu celelalte tratate la care %epublica 9oldova
este parte. Prin aceasta se subliniaza obligatiunea statului nostru de a respecta standardele
internationale, dimensiunile umane stabilite de comunitatea internationala, pe parcursul sutelor de
ani, recunoasterea faptului ca drepturile si libertatile omului au incetat de a mai fi o problema
nationala, devenind astfel una internationala.
7ea de a doua regula acorda prioritate reglementarilor internationale, cuprinse in
documentele internationale ratificate de %epublica 9oldova. 7onform alin. ,.- al art. 4 al
7onstitutiei, daca exista neconcordante intre pastele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului la care %epublica 9oldova este parte si legile ei interne, prioritate au
reglementarile internationale". 9entionam faptul ca aceasta prioritate este acordata numai
165
reglementarilor din domeniul drepturilor omului si nu se rasfringe asupra altor domenii, in ce
priveste alte domenii de activitate, intrarea in vigoare a unui tratat international continind
dispozitii contrare 7onstitutiei va trebui precedata de o revizuire a acesteia" ,vezi alin. ,.- al art.
D al 7onstitutiei-.
1.#.*or!ulati directiile de de!ocratizare a societatii si statului in &epublica
'oldova.
1ntru garantarea si respectarea principilor democratiei #tatului %9 nu"i este deauns
consacrarea acestor principii pe cale constitutionala sau prin alte cai, ci infaptuirea anumitor
pasi reformatori care ar fi meniti sa asigure si sa istitue un stat si o societatate democratica. 1n
principla aceasta democratiOare ar presupune a reforma udiciara nou in prim plan care ar
institui organe de drept indepentente si impartiale in rezultatul caruia societatea civila ar capata
o incredere deplina nu numai in sistemul udecatoresc ci in stat. Un alt pas il reprezinta
inlaturarea ramasitelor socialiste din toate organele de stat, avind in vedere acele institutii vec0i
nereformate care sunt un barier in calea democratizarii #tatului %9.............
Subiectul 2. Statutul deputatului in ;arla!entul &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati drepturile si indatoririle deputatului parla!entar.
'repturile si obligatiile deputatilor sint stabilite de 7osntitutie, %egulamentul Parlamentului si
;egea despre statutul deputatului in Parlament. '%EP)U%1;Esunt:
"dr de a participa la examinarea colegiala si libera a problemelor ce tin de competenta
parlamentului, la dezbaterea si adoptarea proiectelor puse pe ordinea de zi a sedintei
parlamentului*
"dr de a participa la luarea deciziilor de catre parlament.deputatii beneficiaza de dr de vot
deliberativ asupra tuturor problemelor examinate de parlament*
"dr de a participa la formarea organelor interne ale parlamentului, formarea altor organe de stat
ori numirea in functie a unor persoane cu atributii publice*
"dr de a realiza controlul parlamentar*
"dr la initiativa legislativa*
"de a cere informatiile necesare de la orice organ de stat*
"de a mentine relatii cu alegatorii.
:L;1/!)11;E: " de a respecta cu strictete 7onstitutia,legile,normele etice si morale
"sa fie demn de increderea alegatorilor, sa contribuie prin exemplul personal la intarirea
disciplinei de stat,la indeplinirea obligatiilor civice,la asigurarea dr omului si respectarea
legislatiei
"sa participe obligatoriu la sedintele parlamentului si ale comisiei permanente din a carei
componenta face parte.
2.2 Expuneti particularitatile generale ale !andatului reprezentativ al deputatului din
;arla!entul &epublicii 'oldova in co!paratie cu !andatul i!perative.
9andatul deputatului %9 este reprezentativ si nu imperativ si el este constituit fara a fi vreo
procedura de revocare ,de rec0emare-. $iecare parlamentar reprezinta natiunea in intregime.
9andatul parlamentar nu este un mandat de drept civil, pZu ca nu intervine in sfera relatiilor
civile si nu rezulta dintr"un contract.El este rezultatul alegerilor .9andatul deputatului este un
mandat de drept constitutional si are urmatoarele trasaturi: " mandatul parlamentar este general
hdeputatul este reprezentantul intregii natiuni si pentru toate interesele lui
166
"mandatul parlamentar este independent hdeputatii deputatii procedeaza conform convingerilor
sale
"mandatul parlamentar este irevocabil h ei nu pot fi rec0emati inainte de expirarea
mandatului.7onstitutia stabileste ca orice mandat imperativ este nul.art.6D alin,.-.
2.# Evaluati legislatia din do!eniul inco!patibilitatii, i!unitatii si altor "or!e de
protectie a !andatului parla!entar.
Pentru ca sistemul politic si uridic din tara sa functioneze normal mandatul parlamentar este
supus unor masuri de protectie care cuprind anumite indemnizatii,incompatibilitati si imunitati.
1&'E9&1_!)11;E sint plata pZu munca depusa de deputat.!ici intra: " salariul de baza prev
de legea salarizarii* [ adaosul la salariu pZu ve8ime in munca* " adaos pZu gradul stiintific* [
indemnizatia zilnica pZu participare la lucrarile in plen,biroul permanent* [ diurnele se stabileste
de parlament* [ deputatii ce nu apartament in c0isinau li se da apartament pe perioada
mandatului sau li se plateste 8iria* [ li se acorda concediu anual.
1&7:9P!)1L1;1)!)1 , ceea ce nu are dreptul sa faca deputatul in timpul mandatului sau-
"sa detina functia de Presedinte a %9* " sa fie membru al /uvernului* [ sa fie avocat
parlamentar* [ sa detina alte functii pZu care sa primeasca salariu cu exceptia celei stiintifice.
19U&1)!)1 [ sunt masuri de protectie a deputatului ,nu poate fi atras la raspundere penala-, i
se garanteaza libera gindire si de actiune. 1munitatile sunt: " inviolabilitatea [ deputatul nu
poate fi retinut,arestat,perc0ezitionat,cu exceptia cazurilor cind este prins in flagrant delict ca a
comis o infractiune.El nu poate fi trimis in udecata fara incuviintarea parlamentului* "
iresponsabilitatea" deputatul nu poate fi persecutat pZu votul sau sau parerea politica.

16<
TEST nr .6
Subiectul 1. &esponsabilitatea si raspunderea juridica.
1.1. istingeti conceptul responsabilitatii si raspunderii juridice si interpretati
principiile raspunderii juridice.
'ictionarul limbii rom2ne moderne defineste raspunderea, ca fiind faptul de a raspunde,
responsabilitatea". >esponsabilitatea este definita ca obligatia de a efectua un lucru, de a
raspunde, de a da socoteala la ceva, raspundere".
'in cele spuse rezulta ca termenii -raspundere, si -responsabilitate, sunt interpretati ca
termeni, ec0ivalenti, ca sinonime. #i totusi, o analiza a literaturii de specialitate permite de a
evidentia atit apropieri, cit si diferente ale acestor doua categorii.
'eosebirea dintre raspundere si responsabilitate se manifesta prin urmatoarele.
in primul rind, raspunderea presupune supunerea individului, responsabilitatea presupune
cunoastere si apreciere, atitudine activa, convingere si angaare.
in al doilea rind, raspunderea este, mai ales, de ordin normativ, iar responsabilitatea este de
ordin valoric.
in al treilea rind, raspunderea se manifesta, mai ales, ca expresie a unor cerinte pe care
societatea le impune agentului, in timp ce, responsabilitatea se manifesta ca prezenta umana
libera, ca expresie a cerintelor pe care agentul le formuleaza, la adresa societatii.
in "inal, raspunderea vizeaza in mod direct conservarea sistemului social dat, in timp ce,
responsabilitatea vizeaza, mai ales, ameliorarea sistemului social si dezvoltarea lui, prin
perfectionarea fiintei umane.
%aspunderea uridica, indiferent de forma ei concreta de manifestare, are la baza urmatoarele
principii:
1. Principiul legalitatii raspunderii uridice.
.. Principiul raspunderii pentru fapte savirsite cu vinovatie.
3. Principiul raspunderii personale.
4. Principiul prezumtiei nevinovatiei in stabilirea raspunderii uridice.
5. Principiul ustitiei sanctiunii.
6. Principiul operativitati raspunderii uridice.
<. Principiul potrivit caruia unei singure violari a normei uridice ii
corespunde o singura imputare a raspunderii.
#rincipiul legalitatii raspunderii juridice are un caracter complex. 7aracterul lui complex
se manifesta prin faptul ca:
a- raspunderea uridica are loc numai in baza normei uridice
b- aplicarea sanctiunii tine de competenta stricta a statului si repre
zentantilor lui oficiali*
c- insesi organele statului activeaza in stricta conformitate cu preve
derile normelor uridice.
#rincipiul raspunderii pentru "apte savirsite cu vinovatie. Potrivit acestui principiu, orice
subiect de drept poate fi sanctionat numai atunci cind este vinovat si numai in limitele
vinovatiei sale. ;egea prevede si unele abateri de la acest principiu, cind raspunderea are loc
independent de culpa, in asemenea cazuri, se prevede mecanismul respectiv de recuperare legata
de raspunderea pentru vinovatia altuia.
#rincipiul raspunderii personale presupune raspunderea stricta a persoanei care a savirsit
fapta ilicita. Este adevarat ca exista si situatii in care raspunderea poate interveni si de fapta
altuia, dar, in general, raspunderea se stabileste numai pentru fapta proprie.
#rincipiul prezumtiei nevinovatiei a fost consfintit si de 7onstitutia %epublicii 9oldova.
7onform art. .1, orice persoana acuzata de un delict este prezumata nevinovata pina cind
vinovatia sa va fi dovedita in mod legal, in cursul unui proces udiciar public, in cadrul caruia i
s"au asigurat toate garantiile necesare apararii sale". !cest principiu reflectat in 7onstitutie
16D
necesita o interpretare extensiva: el se rasfringe asupra tuturor cazurilor si formelor raspunderii
uridice.
#rincipiul justitiei sanctiunii presupune, in primul rind, proporti"onalitatea sanctiunii in
raport cu gravitatea faptei. Eficienta raspunderii uridice depinde, in mare masura, de alegerea
corecta a sanctiunii, individualizarea pedepsei.
#rincipiul operativitatii raspunderii. !plicarea sanctiunii reprezinta reactia societatii prin
forta de constringere a statului fata de faptele ilicite. : asemenea reactie trebuie sa fie operativa.
1n caz contrar, raspunderea uridica isi va pierde efectul dorit. : taraganare a raspunderii poate
crea in societate o neincredere in capacitatea statului de a lua masurile respective fata de
raufacatori.
#rincipiul potrivit caruia unei singure violari a normei juridice ii corespunde o singura
imputare a raspunderii juridice, : persoana nu poate fi pedepsita pentru una si aceeasi fapta
ilicita de mai multe ori. !ceasta nu exclude aplicarea mai multor forme de raspundere uridica
pentru faptele ilicite in care au fost incalcate mai multe norme uridice. Plus la aceasta, nu se
exclude si aplicarea, pe linga raspunderea uridica, a altor categorii de raspundere sociala.
1.2. eter!inati conditiile raspunderii juridice si interactiunile acestora.
1ndiferent de domeniul uridic ,civil, penal, administrativ, financiar :.- in care are loc,
raspunderea uridica survine numai atunci cind sint trunite anumite conditii. ;a ele se atribuie:
a)"apia ilicita;
b) legatura cauzala dintre "apta ilicita si rezultatul produs;
c) existenta vinovatiei;
d) inexistenta unor imprejurari care exclud raspunderea juridica.
1. $apta ilicita
$apta ilicita reprezinta impreurarea de care legiuitorul leaga apari"i raportului uridic de
constringere. Ea se manifesta printr"o comportare t intra in contradictie cu prescriptiile normelor
uridice. 9odalitatile de importare ilicita pot fi: actiunea sau inactiunea.
!ctiunea reprezinta modalitatea cea mai frecventa de realizare a con"dtei ilicite. Ea presupune
intotdeauna incalcarea unei norme uridice care terzice ceva.
1nactiunea consta dintr"o abtinere de la o actiune, impusa persoanei, in norma uridica.
$apta ilicita poate imbraca diferite forme, in dependenta de gradul de :ricol social si
sanctiunile ce se aplica pentru savirsirea diferitelor fapte cite. $aptele ilicite pot fi diferentiate in:
a) in"ractiuni;
b) contraventii;
c) abateri disciplinare;
d) "apte ilicite civile etc.
)oate faptele ilicite prezinta, indiscutabil, un pericol social. 7e"i drept, gradul de periculozitate
poate fi mai mare sau mai mic.
a) 7n"ractiunea
'intre toate formele de fapte ilicite, infractiunea prezinta cel mai inalt (ad de pericol social.
Potrivit art. 14 al 7odului Penal al %epublicii 9oldova:
,1- 1nfractiunea este o fapta ,actiune sau inactiune- preudiciabila, prevazuta de legea
penala, savirsita cu vinovatie si pasibila de pedeapsa penala.
,.- &u constituie infractiune actiunea sau inactiunea care, desi formal, contine semnele unei
fapte prevazute de prezentul cod, dar, fiind lipsita de importanta, nu prezinta gradul preudiciabil
al unei infractiuni".
'upa cum se vede din definitia data infractiunii de 7odul penal, existenta infractiunii este de
neconceput in afara determinarii exprese facuta de legea penala. &u intimplator in dreptul penal
se ia la baza un principiu cunoscut inca din antic0itate: nullum crimen sine lege ,nu exista crima
tara sa fie prevazuta de lege-.
b) .ontraventia
16=
7a forma a conduitei ilicite, contraventia este definita de art. = al 7odului cu privire la
contraventiile administrative al %epublicii 9oldova. 7ontraventie administrativa se considera
fapta ,actiunea sau inactiunea- ilicita ce atenteaza la personalitate, la drepturile persoanelor
uridice etc.
..;egatura cauzala a faptei ilicite si a rezultatului daunator
;atura cauzala a faptei ilicite si a rezultatului daunator este obiectiva. 7aracterul obiectiv al
legaturii cauzale inseamna ca aceasta exista independent de vointa omului si de recunoasterea ei.
#tiinta dreptului porneste de la premisa conform careia raspunderea uridica se declanseaza si
subiectul faptei ilicite este tras la raspundere cu conditia ca rezultatul ilicit este o consecinta
nemilocita a faptei ,actiunii sau inactiunii- sale ilicite. %aportul cauzal exclude faptele
intimplatoare care pot uneori interveni.
3. >inovatia este o alta conditie a raspunderii uridice. Ea caracterizeaza
atitudinea psi0ica a autorului faptei ilicite fata de fapta sa si fata de conse
cintele acesteia. >inovatia presupune si implica recunoasterea capacitatii
omului de a patrunde si a aprecia un lucru la usta lui valoare. &u poate fi
vorba de vinovatie atunci, cind fapta ce se atribuie unei persoane nu"i apartine tine sau daca fapta
data e un rezultat ce nu depinde in genere de vointa ei. :rice fapta savirsita de o persoana, inainte
de a deveni realitate, apare sub forma unei idei de comportament. 9ai apoi, ideea este urmata de
0otarirea realizarii ei practice. 7a rezultat, vinovatia se manifesta ca o legatura intre constiinta
omului si consecintele survenite in urma faptei sale ilicite. >inovatia se poate manifesta prin
urmatoarele forme:
a) intentia;
b) culpa.
7ntentia, ca forma a vinovatiei, se caracterizeaza printr"un complex de factori psi0ici printre
care un rol primordial ii revine cunoasterii caracterului antisocial al faptei si acceptarii urmarilor
ei negative.
1ntentia, la rindul ei, poate fi directa si indirecta. 1ntentia e directa atunci cind persoana
,subiectul, faptuitorul- isi da seama de caracterul so"cial"periculos al actiunii sau inactiunii sale,
a prevazut urmarile daunatoare ale acestora si doreste sa savirseasca fapta si actioneaza in acest
scop.
in cazul intentiei indirecte, subiectul prevede caracterul ilicit al faptei sale si al urmarilor
acesteia si accepta producerea faptei si a urmarilor ei.
.ulpa este acea forma a vinovatiei in care autorul unei fapte ilicite nu prevede consecintele
faptei sale, desi trebuia sa le prevada sau, prevazin"du"le, spera in mod usuratic ca ele nu se vor
produce.
7ulpa imbraca doua forme:
a- sineincrederea ,imprudenta- " cind autorul prevede caracterul ili
cit al faptei sale si urmarile acesteia, nu le doreste, nu le accepta,
dar, in virtutea unor impreurari, spera cu usurinta ca nu se vor
produce*
b- neglijenta - cind autorul faptei n"a prevazut posibilitatea survenirii
unor asemenea urmari daunatoare, desi trebuia si putea sa le prevada.

1.#. Esti!ati "or!ele si subiectii raspunderii juridice con" legii &'
$iecare ramura a dreptului cunoaste o forma de raspundere specifica. 'e aceea exista mai
multe forme de raspundere uridica. 1n domeniul fiecarei ramuri de drept s"au conturat forme
specifice de raspundere, cum ar fi: raspunderea constitutionala, raspunderea administrativa,
raspunderea civila, raspunderea penala etc.
'in perspectiva teoriei generale a dreptului, remarcam faptul ca exista relatii
complexe de interdependenta intre diferitele forme de raspundere.
1<J
Precizam, de asemenea, ca nu fiecarei ramuri de drept ii corespunde o forma unica de raspundere.
#pre exemplu, in cadrul dreptului administrativ putem intilni raspundere contraventionala, civila,
penala, disciplinara etc.
1
>aspunderea constitutionala are la baza conceptia statului constitutional si democratic. Ea se
refera la raspunderea sefului statului ,Presedintelui %epublicii 9oldova-, raspunderea
detinatorilor unui mandat politic ,raspunderea celor alesi in organele reprezentative ale statului,
raspunderea membrilor /uvernului pentru faptele savirsite in exercitiul functiei lor s.a. )otusi,
aceasta raspundere este deseori partiala si fragmentara, necom"parindu"se cu alte forme de
raspundere in ceea ce priveste decizia. 'upa cum, pe buna dreptate, se mentioneaza in literatura
uridica, acestei forme de raspundere uridica ii este caracteristica int2rzierea sau c0iar evitarea
reglementarii raspunderii ministeriale si reticenta de a introduce procedeul revocarii populare"
.
.
>aspunderea civila este forma tipica si totodata cea mai dezvoltata a raspunderii uridice.
Ea se declanseaza in temeiul conditiilor fixate prin 7odul civil. %aspunderea civila cunoaste
doua forme: raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala. !mbele forme sunt
dominate de ideea repararii unor preudicii create prin faptele ilicite.
>aspunderea penala este definita ca raportul uridic penal de con"stringere, nascut ca
urmare a savirsirii infractiunii intre stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte, in cadrul
acestui raport uridic statul are dreptul sa traga la raspundere pe infractor, sa"i aplice sanctiunea
prevazuta de lege si sa"1 constringa sa o execute. 1nfractorul este obligat sa raspunda pentru
fapta sa si sa se supuna pedepsei aplicate.
in dreptul muncii raspunderea angaatilor poate fi: raspundere materiala si raspundere
disciplinara. Ea survine in cazul in care angaatul incalca cu vinovatie obligatiile de serviciu si
cauzeaza o paguba organizatiei la care este angaat.
!m mentionat doar citeva din multiplicitatea formelor raspunderii uridice, in acelasi timp,
cu toata diversitatea formelor raspunderii uridice, acestea sunt fundamentate pe o serie de
principii comune, cum ar fi: legalitatea raspunderii uridice, principiul raspunderii personale,
principiile unicitatii raspunderii etc.
#ubiectele raspunderii uridice sint persoanele impotriva carora se exercita constringerea de stat
prin aplicarea de sanctiuni uridice. 7alitatea de subiect a raspunderii uridice intervine in toate
cazurile cind are loc savirsirea unei fapte ilicite. &u exista fapte ilicite care nu au un subiect, in
lipsa acestuia nu poate fi vorba de fapta ilicita. 7e"i drept, sint anumite exceptii, strict
determinate de lege, cind raspunderea uridica intervine pentru anumite persoane fara ca acestea
personal sa fi savirsit fapte ilicite. 'e exemplu, persoana raspunde pentru dauna pricinuita de
animalele sau pasarile care se afla sub ocrotirea sa.
#ubiect al raspunderii uridice poate fi atit o persoana fizica cit si anumite colectivitati.
1. #ersoana "izica
Pentru ca o persoana fizica sa fie considerata subiect al raspunderii uridice, ea urmeaza sa
corespunda unor conditii: sa aiba capacitatea de a raspunde si sa actioneze in mod liber.
7apacitatea de a raspunde nu trebuie confundata nici cu capacitatea de folosinta si nici cu
capacitatea de exercitiu. Ea e o forma specifica a capacitatii uridice ce atribuie subiectului de
drept capacitatea de a raspunde pentru fapta sa ilicita, ultima fiind o manifestare a vointei ei.
! actiona in mod liber, inseamna a"ti propune anumite scopuri si a decide in ce mod ele pot
fi atinse.
#ubiecte ale raspunderii uridice pot fi doar persoanele capabile de a intelege caracterul
faptei sale si consecintele acesteia. 'in aceste considerente, legiuitorul fixeaza in mod expres
virsta de la care persoanele fizice sint responsabile.
%emarcam si faptul ca anumite fapte ilicite pot fi savirsite in maoritatea cazurilor, de
persoane fizice. !sa, de exemplu, infractiunile pot fi savirsite, ca regula, de persoane fizice care,
in momentul savirsirii infractiunii, au implinit virsta de saisprezece ani, iar pentru unele categorii
de infractiuni " paisprezece ani. 'e asemenea, subiect al abaterii disciplinare poate fi numai
persoana fizica incadrata in munca si care presteaza munca in temeiul unui raport de munca.
. &ubiecte colective
1<1
'aca persoanele fizice, in conditiile legii, pot fi subiecte ale raspunderii uridice in toate
cazurile, atunci subiectele colective ,si in primul rind persoanele uridice- pot sa raspunda numai
din punct de vedere civil si in cazuri mult mai rare, administrativ sau penal. 'e cele mai multe
ori colectivitatile apar ca subiecte ale raspunderii uridice civile.
1ndiferent de forma raspunderii la care sint supuse subiectele colective, sanctiunile aplicate
fata de acestea sint numai de ordin patrimonial.
Subiectul 2. *unctionarea ;arla!entului &epublicii 'oldova.
2.1 %denti"icati "or!ele principale de activitate a ;arla!entului, de"inind pe "iecare in
parte /sesiunea, sedinta0.
Parlamentul activeaza pe perioada intregii legislaturi, adica pe toata perioada mandatului care
este de 4 ani, pina la alegerea noului Parlament.
#esiunea [ este acea perioada de timp pe parcursul careia Parlamentul se intruneste pZu
dezbaterea si solutionarea problemelor ce tin de competenta organului reprezentativ.
%egulamentul Parlamentului prevede existenta a . tipuri de sesiuni ordinare si extraordinare.
#edintele " reprezinta intervalul de timp din cadrul sesiunii cind parlamentarii se aduna efectiv
si nemilocit.Parlamentul isi desfasoara activitatea in sedinte in plen,plenare- si sedinte ale
comisiilor permanente. #edintele Parlamentului se desfasoara de regula conform ordinii de zi
care se intocmeste de Liroul permanent pe o perioada de . saptamini.
2.2 Expuneti particularitatile principale ale "unctionarii biroului per!anent, co!isiilor
per!anente, argu!entati colaborarea in activitatea acestor organe.
Liruol permanent [ organ colegial de conducere a Parlamentului.'in el fac parte din oficiu
Presed Parlamentului si vicepresedintii.Liroul permanent se considera constituit dupa numirea a
cel putin n din membrii lui.:rice membru al Liroului poate fi revocat prin 0otarire a fractiunii
parlamentare ,care l"a numit, adoptata cu votul maoritatii membrilor acesteia.!tributiile
Liroului: " propune Parlamentului data convocarii sesiunii si durata acesteia
"pregateste si asigura desfasurarea lucrarilor Parlament
"#upune votului Parlament, la propunerea fractiunilor parlamentare si a presedintilor comisiilor
permanente , componenta nominala a comisiilor permanente,coordoneaza activitatea acestora
"intocmeste impreuna cu presedintii fractiunilor parlamentare si ai comisiilor permanente
ordinea de zi a sedintelor Parlamentului si o prezinta acestuia spre aprobare
"0otaraste din oficiu sau la solicitare publicarea unor proiecte de lege
"stabileste obligatiile membrilor biroului
"stabileste structura si statul de personal ale !parat Parlament si le prezinta spre aprobare
"intocmeste bugetul !parat Parlament si il prezinta acestuia spre aprobare
Liroul permanent adopta 0otariri, in limita competentei prevazute de %egulament,cu votul
maoritatii membrilor.
7omisiile parlaamentare [ sint organe interne de lu8ru ale parlamentarilor , de competenta
speciala.%egulamentu Parlamentului prevede ca pot fi constituite comisii permanente, speciale
si de anc0eta.
7omisia permanenta [ organ de lucru al Parlamentului,infiintat pZu efectuarea activitatii
Parlament.!u un rol deosebit in pregatirea lucrarilor acestuia, precum si in exercitarea f"lor
parlamentare, in special a celei legislative si de control.7omisiile sunt specializate pe ramuri de
activitate,fiind legate de diferite domenii ale responsabilitatilor guvernamentale.7omisiile
permanente se aleg pe intreaga durata a legislaturii.Ele raspund in fata Parlament si ii sunt
subordonate.&r , denumirile, componenta numrica si nominala se 0otaraste de Parlament la
1<.
propunerea Liroului permanent.Un deputat poate fi membru doar al unei comisii permanente.
Parlamentul a constituit comisiile permanente: "uridica pZu numiri si imunitati* [ pZu
economie,industrie buget si finante* [ securitate nationala* [ dr"le om si minoritati nationale** [
admin publica* [ pZu cultura,stiinta,invatamint,tineret* [ agricultura si industrie* [ protectie
sociala,sanatate si familie* [ ecologie si dezvoltarea teritoriului.$iecare comisie se ocupa de
elaborarea actelor normative de specialitate, precum si avizeaza proiectele de legi,0otariri
inaintate de a fi aprobat de Parlament.
7omisia speciala" organ de lucru al Parlament constituit cu scopul elaborarii unor acte
legislative complexe pZu avizarea lor sau pZu alte scopuri.Prin 0otarirea de infiintare a 7omisie
se va desemna la propunerea Liroului permanent componenta nominala a comisie , precum si
termenul in care va fi depus raportul comisiei. !stfel de Parlament au fost constituite comisiile
speciale :
" 7omisia speciala pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activitatii de
intreprinzator
" 7omisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de executare de catre /uvern a
legislatiei privind gestionarea terenurilor proprietate publica a statului si a terenurilor cu
destinatie agricola proprietate a statului
" 7omisia speciala pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea
autonomiei locale
" 7omisia speciala pentru controlul si monitorizarea procesului de restituire a depunerilor
banesti ale deponentilor Lancii 7omerciale "/uineia" " #.!. si ai 7oncernului "1ntercapital"
" 7omisia speciala pentru examinarea situatiei prevenitilor in stare de arest in izolatorul de
urmarire penala nr.3 al 'epartamentului 1nstitutiilor Penitenciare ale caror dosare se afla la
examinare in instantele de udecata
" 7omisia speciala pentru examinarea legalitatii deciziei /uvernului privind repartizarea a 14,4
milioane lei din contul transferurilor de la fondul republican de sustinere sociala a populatiei
pentru plata alocatiilor unice de stat
" 7omisia speciala pentru examinarea proiectului de ;ege privind modificarea si completarea
7onstitutiei %epublicii 9oldova
" 7omisia speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de Presedinte al %epublicii
9oldova
7omisia de anc0eta [ organ de lucru al Parlament creat la cererea unei fractiuni parlamentare
sau a unui grup de deputati ce constituie cel putin 5` din nr deputatilor alesi,cu scopul
cercetarii unor fapte sau cauze. 7omisia de anc0eta citeaza ca martor orice persoana care
dispune de informatii despre vreo fapta sau impreurare de natura sa serveasca la cercetarea
cauzei.1nstitutiile si organizatiile sint obligate in conditiile legii sa raspunda la solicitarile
comisiei de anc0eta.7omisia nu poate sustine urmarirea penala efectuata de organele de u.p. si
instante udecatoresti.
2.# Evaluati legislatia re"eritoare la rolul "ractiunilor parla!entare in activitatea
;arla!entului.
1<3
1n %9 grupurile parlamentare sunt numite fractiuni parlamentare care este reglementat de
%egulamentul Parlamentului.Existenta fractiunilor parlamentare este determinata de existenta
partidelor politice fara acestia nu ar exista regim parlamentar. 1n vederea formarii organelor de
lucru si organizarii activitatii Parlamentului, deputatii constituie fractiuni parlamentare alcatuite
din cel putin 5 deputati in baza de liste ale partidelor,org social"politice si blocurilor electorale.
$ractiunile parlamentare se constituie in termen de 1J zile dupa constituirea legala a
Parlamentului. $ractiunile parlamentare isi aleg organele de conducere sau
conducatorii.Presedintele fiecarei fractiuni parlamentare prezinta Parlamentului componenta
numerica si nominala a fractiunilor. $ractiunile parlamentare au dreptul sa faca propuneri
pentru:
"numirea sau alegerea reprezentantilor Liroului permanent, in comisiile permanente si in alte
organe de lu8ru ale Parlament,tinindu"se seama de reprezentarea lor proportionala in Parlament.
"ordinea de zi a sedintelor Parlamentului si ale Liroului permanent.
"formarea comisiilor speciale, de anc0eta si altor comisii ale Parlamentului.
"proiectele de 0otariri ale Parlamentului privind programul de activitate al /uvernului.
"publicarea anumitor proiecte de acte legislative importante , prezentate spre examinare
parlamentului, si consultarea opiniei publice asupra continutului acestora.
$ractiunilor parlamentare li se pun la dispozitie incaperi pZu lu8ru, te0nica birotica, rec0izite de
birou si li se acorda servicii necesare activitatii lor eficiente. 9odul de folosire a miloacelor
financiare alocate din bugetul Parlamentului pZu asigurarea activitatii fractiunilor parlamentare ,
in functie de componeta numerica , se stabileste de catre fiecare fractiune in mod autonom.
%olul este incontestabil deoarece fractiunile parlamentare care au acces in noul parlament vor
adopta legi, vor supune spre examinare diferite proiecte de legi isi vor exercita atributiile
conform legislatiei in vigoare.$ractiunile parlamentare care conduc legislativul reprezinta elita
politica din tara.
1<4
TEST nr. .7
Subiectul 1. %!prejurari care exclud raspunderea juridica si i!prejurari care
libereaza de raspundere juridica.
1.1.Caracterizati conditiile raspunderii juridice.
%aspunderea uridica intervine numai atunci cind efectul daunator este rezultatul actiunii unui
individ, atunci cind rezultatul decurge logic din aceasta conduita. !ceasta inseamna ca, atunci
cind rezultatul negativ din punct de vedere uridic s"a produs din cauze ce nu depind de individ,
legatura cauzala nu exista. Prin urmare, pentru a se declansa raspunderea uridica a unui individ,
acesta trebuie sa fi actionat cu vinovatie, iar rezultatul ilicit trebuie sa fie consecinta nemilocita
a conduitei sale. !ceste cauze pot fi asociate, concurente ori succesive, principale sau se"
cundare, directe sau indirecte.
>inovatia este o alta conditie a raspunderii uridice. Ea caracterizeaza
atitudinea psi0ica a autorului faptei ilicite fata de fapta sa si fata de conse
cintele acesteia. >inovatia presupune si implica recunoasterea capacitatii
omului de a patrunde si a aprecia un lucru la usta lui valoare. &u poate fi
vorba de vinovatie atunci, cind fapta ce se atribuie unei persoane nu"i apartine tine sau daca fapta
data e un rezultat ce nu depinde in genere de vointa ei. :rice fapta savirsita de o persoana, inainte
de a deveni realitate, apare sub forma unei idei de comportament. 9ai apoi, ideea este urmata de
0otarirea realizarii ei practice. 7a rezultat, vinovatia se manifesta ca o legatura intre constiinta
omului si consecintele survenite in urma faptei sale ilicite. >inovatia se poate manifesta prin
urmatoarele forme:
c) intentia;
d) culpa.
7ntentia, ca forma a vinovatiei, se caracterizeaza printr"un complex de factori psi0ici printre
care un rol primordial ii revine cunoasterii caracterului antisocial al faptei si acceptarii urmarilor
ei negative.
.ulpa este acea forma a vinovatiei in care autorul unei fapte ilicite nu prevede consecintele
faptei sale, desi trebuia sa le prevada sau, prevazin"du"le, spera in mod usuratic ca ele nu se vor
produce.
7ulpa imbraca doua forme:
c- sineincrederea ,imprudenta- " cind autorul prevede caracterul ili
cit al faptei sale si urmarile acesteia, nu le doreste, nu le accepta,
dar, in virtutea unor impreurari, spera cu usurinta ca nu se vor
produce*
d- neglijenta - cind autorul faptei n"a prevazut posibilitatea survenirii
unor asemenea urmari daunatoare, desi trebuia si putea sa le prevada.
1.2.$rgu!entati i!prejurarile care exclud raspunderea juridica si i!prejurarile
care libereaza de raspundere juridica.
%elativ la cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei, mentionam ca ele nu figureaza si nu
sunt expres aratate in toate ramurile dreptului.
in materie de raspundere civila, remarcam ca 7odul civil contine doar o singura prevedere
normativa din care ar rezulta cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei. !stfel, conform alin.
,1- al art. 13, nu sunt ilicite actiunile persoanei care, in scopul autoapararii, ia, sustrage, distruge
sau deterioreaza un bun sau, in acelasi scop, retine persoana obligata care ar putea sa se ascunda,
sau inlatura rezistenta celui obligat sa tolereze actiunea daca nu se poate obtine asistenta
organelor competente si daca, fara o interventie imediata, exista pericolul ca realizarea dreptului
sa devina imposibila sau substantial ingreuiata".
in materie de raspundere penala aceste impreurari sunt concretizate, in 7odul penal din 1=61
erau formulate doar doua cauze care inlaturau caracterul penal al faptei: legitima aparare ,art. 13-
si extrema necesitate ,art. 14-. in 7odul penal din 1D aprilie .JJ. legiuitorul a stabilit cauzele care
1<5
inlatura caracterul penal al faptei intr"un capitol separat " capitolul 111. 7onform art. 35, se
considera cauze care inlatura caracterul penal al faptei:
a) legitima aparare;
b) retinerea in"ractorului;
c) starea de extrema necesitate;
d) constringerea "izica sau psi0ica;
e) riscul intemeiat.
*egitima aparare este in consens direct cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
!rt. 36 al 7odului penal stipuleaza ca este in stare de legitima aparare persoana care:
a- savirseste fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material
si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui
interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile
celui atacat ori interesul public*
b- savirseste fapta, prevazuta mai sus, pentru a impiedica patrunderea,
insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoa
nei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, intr"un
spatiu de locuit sau intr"o alta incapere.
1n dreptul penal aceste impreurari sunt cunoscute sub denumirea de cauze care
inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii. Ele sunt reflectate in
capitolul C1 al 7odului penal. !cestea sunt:
" 9mnistia ,art. 1J<-*
" Aratierea ,art. 1JD-*
" impacarea ,art. 1J=-*
" >eabilitarea judecatoreasca (ari. 11.-.
7odul penal ,art. 53- prevede, de asemenea, liberarea de raspundere penala. !stfel,
Persoana care a savirsit o fapta ce contine semnele componentei de infractiune poate fi
liberata de raspundere penala de catre instanta de udecata in cauzele:
a) minorilor;
b) tragerii la raspundere administrativa;
c) renuntarii de bunavoie la savirsirea in"ractiunii;
d) caintei active;
?
e) sc0imbarii situatiei;
%) liberarii conditionate;
g) prescriptiei de tragere la raspundere penala,
1.#.Esti!ati rolul ;reedintelui &epublicii 'oldova, ;arla!entului )n deter!inare
te!eiurilor exculuderii i liberErii de raspundere juridica
1n situatia impreurarilor care exclud raspunderea uridica conditiile necesare pentru survenirea
raspunderii uridice sunt intrunite cumulativ cu exceptia conditiei care prevede inexistanta
Unor impreurari care exclud raspunderrea uridica. 1n situatia liberarii de raspundere uridica
conditiile necesare pentru survenirea raspunderii uridice se intrunesc cumulativ fara careva
exceptii. 1mpreurarile care exclud raspunderea uridica sunt considerate in doctrina ca temeiuri
de reabilitare iar cele care libereaza de raspundere uridica ca temeiuri de nereabilitare adica
raspunderea a survenit partial sau ar fi trebuit sa survina dar in legatura cu anumite conditii si
numai in baza unei 0otaririi respective a organelor competente persoana data a fost absolvita de
raspundere partial sau total insa in alte conditii sau impreurarii raspunderea ar fi trebuit sa
survina.
1mportanta Presedinelui si Parlamentului in determinarea temeiurilor excuderii si liberarii
de raspundere uridica reies insasi din activitatea lor. Presedintele propune parlamentului spre
aprobareZdicutare anumite legi ce pot tine si de domeniul excuderii liberarii de raspund uridica
1<6
aici este vorba de propunerea pe care o face Presedintele la ridicare imunitatii deputatilor, sau
unui anumit deputat.
Subiectul 2. +otiune de se" de stat si locul lui in siste!ul autoritatilor publice.
2.1 %denti"icati institutia se"ului de stat, "unctiile lui si durata !andatului.
1nstitutia de sef de stat este cunoscuta inca de la aparitia statului.1nstitutia sefului de stat
cunoaste organizari atit colegiale cit si unipersonale. 1n %9 institutia de sef de stat a aparut in
septembrie 1==J si si"a gasit reflectare in constitutia din .=.J<.1==4.Primul presedinte
9.#negur n"a intrunit aprobarea unanima a parlamentarilor, insa obtinind mandatul intregului
popor a consolidat institutia prezidentiala.Presedintele devenea tot mai independent fata de
parlament pZu ca legislativul nu mai avea prerogativa de a"l numin in functie.:data cu primirea
noii constitutii Presedintele %9 a fost investit cu functii mai largi in domeniul politicii externe,
militar si securitatii interne.'e acum presedintele %9 este ales de parlament prin vot secret.'e
la formarea sa institutia prezidentiala a %9 putin cite putin si"a pierdut prerogativele in
favoarea altor organe de stat mai ales in favoarea Parlamentului.'urata mandatului este de 4 ani
si incepe odata cu depunerea uramintului si pina incetarea lui.7onstitutia stabileste ca nici o
persoana nu poate indeplini functia de presedinte al %9 decit cel mult . mandate. 7onform
7onst art.<< Presedintele %9 este seful statului, el reprezinta statul si este garantul
suveranitatii, independentei nationale,al unitatii sin integritatii teritoriale a tarii.
!tributiile sau functiile sefului statului sunt: " in domeniul politicii externe ,inc0eie tratate int"le
in numele stat- [ in domeniul apararii ,poate declara mobilizare generala sau partiala, poate lua
masuri pZu asigurarea securitatii nationale si a ordiniipublice-" alte atributii ,confera decoratii,
medalii,acorda azil politic,acorda gratiere,numeste in functii publice,acorde ranguri
diplomatice-.
2.2 Co!parati rolul se"ului de stat in republica parla!entara si republica prezidentiala.
'at fiind faptul ca primul regim in %9 dupa 1==J a fost unul prezidential un moment important
l"a constituit o serie de modificari intru asigurarea unei suprematii a institutiei prezidentiale in
detrimentul altor organe ca guvernul, parlamentul.'e asemenea a fost propusa o initiativa de
alegere a sefului statului de catre popor.:btinerea mandatului intregului popor a consolidat si
mai mult institutia prezidentiala conferindu"i legeitimitate populara.)otodata seful statului
devenea tot mai independent fata de Parlament deoarece acesta nu avea prerogative de a numi
seful statului.: cotitura radicala a constituit"o adoptarea ;egii $undamentale .= iulie 1==4 care
a dedicat inst prezidentiale capit >. 1n general Presedintele a fost investit cu atributii mai largi
in domeniul politicii externe, militare si securitatii interne.7ele mai mari si intinse atributii de
drept seful statului le"a avut in perioada regimului prezidential.:data insa cu trecerea la regimul
semiprezidential si uterior la regimul parlamentar prin modificarile operate in textul legii o
parte din atributiile presedintelui s"au deplasat spre Parlament si /uvern.
Prin urmare seful de stat in republica parlamentara este ales de catre parlament prin vot secret.
: serie de atributii au fost date Parlamentului si /uvernului. !stfel la alegerea presedintelui
tarii acesta se afla intr"o masura oarecare in dependenta fata de ;egislativ. 1n aceasta situatie
Parlamentul devine principalul forum politic de guvernare.9entionam faptul ca in cadrul
republicii parlamentare seful statului nu detine si nu exercita acele functii si atributii ca in cazul
celei prezidentiale.
1<<
2.# $rgu!entati locul si rolul se"ului de stat in siste!ul autoritatilor publice din
&epublica 'oldova, si dupa caz, "or!ulati propuneri .
#eful statului in cadrul %epublicii Parlamentare detine un rol relativ redus, deaorece este
investit cu o putere executiva limitata, iar atributiile sale au un caracter preponderent
reprezentativ.Prin urmare atit Presedintele cit si /uvernul dispun de atributii executive. )otusi
rolul real pe care il oaca Presedintele tarii in viata politica este destul de modest si maoritatea
prerogativelor sale sunt exercitate in conformitate cu pozitia /uvernului.
Pornind de la prevederile 7onstitutiei )itlul 111 !utoritatile Publice care include
Parlamentul,Presedintele,/uvernul,!utoritatea udecatoreasca..etc rezulta faptul ca #eful
statului se afla intr"un coraport la nivel de stat cu principalele organe statale sau autoritati
publice. Prin urmare seful statului este ales de Parlament este in dependenta fata de acesta.
Presedintele desemneaza un candidat pZu functia de prim"ministru care urmeaza sa obtina votul
de incredere al Parlamentului. Presedintele poate dizolva Parlamentul in caz de imposibilitatea
formarii guvernului sau al blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. 1n privinta
autoritatii udecatoresti Presedintele numeste in functie udecatorii la propunerea 7ons #uperior
al 9agistraturii.
'eci rolul si locul Presedintelui in sistemul aut publice are un caracter de colaborare,exercitarea
a atributiilor intru respectarea legii si promovarea politicii de stat.
1<D
TEST nr. .:
Subiectul 1. Ele!ente de structura ale dreptului subiectiv.
1.1.%denti"icati natura juridica a dreptului subiectiv.
'reptul subiectiv ar putea fi definit ca prerogativa conferita de lege in temeiul careia
titularul dreptului poate sau trebuie sa desfasoare o anumita conduita ori sa ceara altora
desfasurarea unei conduite adecvate dreptului sau, sub sanctiunea recunoscuta de lege, in
scopul valorificarii unui interes personal, direct, nascut si actual, legitim si uridic proteat, in
acord cu interesul obstesc si cu normele de convietuire sociala.
!ceste prerogative private ca un tot,denumite astfel si dr omului,constitue statutul uridic
al persoanei. !cest statut cunoaste o anumita evolutie istorica care coincide in ultima analiza cu
linia progresului uman.
Pe de o parte, este vorba de dobindirea lui de catre fiecare fiinta umana a planetei noastre,
prin universalizarea sa ,iar pe de alta parte, de imbogatirea permanenta a continutului sau, prin
adaugarea unor dr noi care sa satisfaca nevoile de orce natura ale personalitatii umane.
1.2.$rgu!entati interactiunea si interdependenta dreptului subiectiv si dreptului obiectiv.
'in insusi difinitia data de dr subiectiv ca prerogativa, facultate recunoscuta de lege,
conexiunea este mult mai evidenta.
'r subiectiv nu poate exista in afara dr obiectiv.'r obiectiv, astfel spus, legea constitue
fundamentul dr subiective.Un dr subiectiv exista si poate fi exercitat numai in masura in care
sete prevazut si ocrotit de regula de de dr.
'upa cum, la rindul lor, regulile de dr se realizeaza, prind viata prin existenta si exercitare dr
subiective.7a fara lege nu exista dr se poate demonstra pe o realitate vie din viata sociala
contemporana: concubinaul. El consta in convetuirea, cu caracter de relativa stabilitate, intre
un barbat si o femeie care nu sint uniti prin casatorie, traind intr"o uniune libera, o uniune de
fapt sau o casatorie de fapt.
'repturile subiective decurg si sunt str2ns legate de dreptul obiectiv, intre ele exist2nd o
legatura indisolubila. 'repturile subiective nu pot fi concepute fara a fi prevazute in normele
uridice, deci ele exista si se pot exercita numai daca sunt recunoscute de dreptul obiectiv
pentru ca numai recunoasterea si ocrotirea printr"o norma uridica a unei valori ii confera
acesteia calitatea de drept subiectiv.
'esi cele doua acceptiuni ale dreptului sunt diferita ca semnificatie terminologica ele sunt doua
ipostaze corelate ale dreptului.'reptul obiectiv este cel care priveste si ocroteste dreptul
subiectiv, iar regula de drept se realizeaza prin exercitarea dreptului subiectiv.
1.#.Esti!ati ele!entele de structura ale dreptului subiectiv si "or!ulati exe!ple.
Exista doi vectori care determina existenta dreptului subiectiv: esenta si realizarea, adica vointa
si interesul subiectului de drept. !mbele elemente desav2rsesc structura dreptului subiectiv.
)eoriile cu privire la dreptul subiectiv pot fi grupate in urmatoarele:
elementul esential al dreptului subiectiv este vointa, acesta fiind o putere a vointei^
dreptul subiectiv este un interes proteat de lege
at2t vointa c2t si interesul constituie elementele definitorii, inerente si inseparabile ale dreptului
subiectiv
)eoria vointei , apartin2nd doctrinelor liberale, voluntariste si individualiste, considera ca
dreptul subiectiv deriva din vointa umana: o vointa individuala sau o vointa colectiva. 'reptul
subiectiv ar fi deci o putere apartin2nd unei persoane, o putere de vointa, o suveranitate de
vointa. Pornind de la ideea ca vointa omului este creatoare de drepturi subiective, autonomia de
1<=
vointa pledeaza pentru libertatea individuala, neingradita dec2t de cerinta respectarii bunelor
moravuri si a ordinii publice.
7onform teoriei lui %. >. 10ering dreptul subiectiv cuprinde doua elemente: un element
substantial si un element formal* primul element consta in utilitatea sau avantaul dreptului iar
al doilea in actiunea in ustitie. !vantaul sau utilitatea formeaza continutul dreptului. El
implica valoarea si interesul. >aloarea determina limitele continutului, iar interesul se prezinta
sub forma unui raport care exista intre ideea de valoare si subiectul de drept. 'reptul subiectiv
exprima deci interesul, si intruc2t legea acorda dreptului subiectiv protectia sa printr"o actiune
in ustitie de care se poate uza este necesar pentru asigurarea realizarii interesului, drepturile
subiective urmeaza sa fie definite ca interese uridice proteate^. #tatul decide care sunt
interesele susceptibile de a fi transformate in drepturi subiective. &umai unor interese
considerate ca atare statul le asigura protectia sa. 1ntr"un stat cu o organizare cu adevarat
democratica si care tine seama de libertatea indivizilor, drepturile subiective consacrate prin
lege vor fi in concordanta deplina cu opinia societatii.
Subiectul 2. ;rocedura de alegere a ;resedintelui &epublicii 'oldova.
2.1 Caracterizati prevederile constitutionale re"eritoare la procedura de alegere a
;resedintelui &epublicii 'oldova
!rt. <D din 7onstitutie prevede alegerea presedintelui %.9. Presedintele %9 este ales de
catre Parlament, prin vot secret.
Poate fi ales presedinte al %9, cetateanul cu drept de vot, care are 4J ani impliniti, a
locuit sau locuieste permanent pe teritoriul %9 nu mai putin de 1J ani si poseda limba de stat.
Este ales candidatul care a obtinut votul a trei cincimi din numarul deputatilor alesi.
'aca nici un candidat nu a intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza al doilea tur de
scrutin intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului descrescator de voturi
obtinute in primul tur.
'aca si in turul al doilea nici un candidat nu va intruni numarul necesar de voturi, se
organizeaza alegeri repetate.
'aca si dupa alegerile repetate Presedintele %epublicii 9oldova nu va fi ales,
Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor in noul Parlament.
2.2 eter!inati etapele principale ale procedurii de alegere a ;resedintelui &epublicii
'oldova
Procedura de alegere Presedintelui %9 este stabilita de ;egea cu privire la procedura de
alegere a Presedintelui %9., care prevede ca alegerile Presedintelui %9, se desfasoara cu cel
mult 45 zile inainte de ziua expirarii mandatului presedintelui in exercitiu.
1nsa, in cazul cind a intervenit vacanta functiei de Presedinte al %epublicii 9oldova in
urma demisiei, demiterii, imposibilitatii definitive de exercitare a atributiilor sau decesului,
alegerile pentru un nou Presedinte al %epublicii 9oldova se vor organiza in termen de . luni de
la data cind a intervenit vacanta functiei.
'ata alegerilor pentru functia de Presedinte al %epublicii 9oldova se stabileste prin
0otarire a Parlamentului.
7oncomitent cu stabilirea datei alegerilor, Parlamentul, la propunerea fractiunilor
parlamentare, instituie o comisie speciala de desfasurare a alegerilor pentru functia de
Presedinte al %epublicii 9oldova.
1DJ
7andidatura pentru functia de Presedinte al %epublicii 9oldova poate fi propusa,
incepind cu ziua fixarii datei alegerilor, de catre:
a- persoana care isi inainteaza propria candidatura sustinuta de cel putin 15 deputati*
b- un grup de cel putin 15 deputati.
Propunerea candidaturii pentru functia de Presedinte al %epublicii 9oldova, semnata de
toti deputatii care o sustin, va fi prezentata comisiei speciale cel tirziu cu 5 zile inainte de ziua
alegerilor si va fi insotita de:
a- consimtamintul scris al candidatului si certificatul lui de sanatate, eliberat de institutia
medicala abilitata*
b- declaratia despre toate veniturile candidatului din anul precedent si din anul alegerilor*
c- datele biografice ale candidatului ,curriculum vitae-.
'eputatii care au semnat propunerea candidaturii pentru functia de Presedinte al
%epublicii 9oldova nu sint in drept sa mai semneze si o alta, sub sanctiunea nulitatii oricarei
semnaturi ulterioare. 7andidatul la functia de Presedinte al %epublicii 9oldova poate sa"si
retraga candidatura in orice moment pina la declararea inceputului votarii.
!poi, Presedintele comisiei speciale sau unul din membrii ei prezinta Parlamentului
candidatii la functia de Presedinte al %epublicii 9oldova.
,.- $iecarui candidat i se acorda dreptul de a se adresa Parlamentului cu o scurta alocutiune si
de a raspunde la intrebarile deputatilor.
,3- %eprezentantul grupului de deputati care a desemnat candidatul la functia de Presedinte al
%epublicii 9oldova are dreptul de a lua cuvintul in sustinerea candidatului.
!legerile pentru functia de Presedinte al %epublicii 9oldova se desfasoara la sedinta
publica speciala a Parlamentului la data stabilita.
>otarea
,1- >otarea pentru candidatii la functia de Presedinte al %epublicii 9oldova se efectueaza in
mod secret.
,.- &umele candidatilor se includ in buletinul de vot in ordinea desemnarii lor.
,3- $iecarui deputat i se inmineaza un buletin de vot.
,4- 'eputatii voteaza stergind cu o linie din buletinul de vot numele candidatilor contra carora
voteaza.
,5- 1mediat dupa terminarea votarii, comisia speciala intocmeste un proces"verbal care va
contine:
a- numarul total de deputati care au primit buletine de vot*
b- numarul total de buletine introduse in urna*
c- numarul total de voturi acumulate de fiecare candidat*
d- numarul total de buletine declarate nevalabile*
e- alte date necesare.
1D1
>otarea pentru candidatii la functia de Presedinte al %epublicii 9oldova se efectueaza in mod
secret.
2.# Evaluati legislatia re"eritoare la alegerile ;resedintelui &epublicii 'oldova
1n urma desfasurarii procedurii de alegere a Presedintelui %epublicii 9oldova, este ales
candidatul care a obtinut votul a 3Z5 din numarul deputatilor alesi. 'aca nici un candidat nu a
intrunit numarul necesar de voturi, se organizeaza, in termen de cel mult 3 zile, un al doilea tur
de scrutin intre primii doi candidati stabiliti in ordinea descrescatoare a numarului de voturi
obtinute in primul tur.
'aca la turul intii a participat un singur candidat care nu a acumulat numarul necesar de
voturi sau daca in turul al doilea nici un candidat nu a acumulat numarul necesar de voturi, se
organizeaza alegeri repetate.
1n cazul paritatii de voturi dupa primul tur de scrutin, comisia speciala stabileste prin
tragere la sorti candidatii care vor participa la turul al doilea.
!legerile repetate au loc in termen de 15 zile de la ultimele alegeri ordinare in care nu a
fost ales Presedintele %epublicii 9oldova, in conditiile prezentei legi.
'aca si dupa alegerile repetate Presedintele %epublicii 9oldova nu va fi ales,
Presedintele in exercitiu dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor in noul Parlament.
1D.
TEST nr. 1(
Subiectul 1. Ele!ente de structura ale obligatiunii juridice.
1.1.%denti"icati natura juridica a obligatiunii.
%aportul uridic, in esenta reprezinta o relatie sociala reglementata . &orma sociala este
reglementata de catre stat doar la acel moment in care relatia sociala este considerata de catre
legiuitor importanta pentru societate la acel nivel e dezvoltare a ei. :bligatia are in primul rind
un caracter social, fiind cuprinsa intro norma uridica legiferata de catre stat,deci cel deal doilea
caracter al acesteia este caracterul ei etatic, statal, deoarece emana de la stat prin legiferarea
acestei relatii sociale printrun raport uridic, care cuprinde in elemenele sale atit drepturile cit si
oblgatiile subiectilor participanti la raporturile uridce
1.2.,eneralizati ele!entele de structura ale obligatiunii juridice.
Elementele de structura ale unei obligatiuni uridice, difera in dependenta de natura
uridica a normeiuridice in care se stabileste.
!vem obligatii de a cere [ care solicita un anumit comportament la latitudinea subiectului, de a
a face [ care solicita doar acel comportament pe care il prevede norma uridica, de a nu face [
cind interzice un anumit comportament.
1n caOul normelor uridice imperative"onerative" se solicita o anumita conduita activa a
destinatarilor, fiind obligatii de a face, realiOarea obligatiei va avea loc prin realiOare de catre
participant la raporturi uridice a obligatiei prescise" a comortamentlui solicitat.
1n caOul normelor uridice imperative"pro0ibitive" se va interzice un anumit
comportament, fiind obligaii de a nu face, solicitindu"se abtinerea de la acel comporatment pe
care il contine norma.
1n cadrul dispsozitiilor permisive, este o obligatie de a cere" se soicita comportamentul pe
care alternativ il poate alege subiectul raportului uridic, adica se lasa la discretia acestuia de a
alege comportamentul sau.
1n cazul normelor supletive" ca o varianta a normelor permisive, statul determina o
anumita obligatie pentru subiectii participanti la raportul uridic in situatia in care acesta in
cadrul unui raport uridic, nu sint stabilite anumite obligatii necesare pentru acel raport uridic,
pe care statul le considera obligatorii pentru categoria data de raporturi uridice, cerind el insusi
anumite obligatii pentru acestia.
1.#.Esti!ati !odalitatile /"or!ele0 obligatiunilor juridice si "or!ulati exe!ple.
9odalitatile obligatiilor sint de a cere, e a face si e a nu face.
1n caOul normelor uridice imperative"onerative" se solicita o anumita conduita activa a
destinatarilor, fiind obligatii de a face, realiOarea obligatiei va avea loc prin realiOare de catre
participant la raporturi uridice a obligatiei prescise" a comortamentlui solicitat.
1n caOul normelor uridice imperative"pro0ibitive" se va interzice un anumit
comportament, fiind obligaii de a nu face, solicitindu"se abtinerea de la acel comporatment pe
care il contine norma.
1n cadrul dispsozitiilor permisive, este o obligatie de a cere" se soicita comportamentul pe
care alternativ il poate alege subiectul raportului uridic, adica se lasa la discretia acestuia de a
alege comportamentul sau.
1n cazul normelor supletive" ca o varianta a normelor permisive, statul determina o
anumita obligatie pentru subiectii participanti la raportul uridic in situatia in care acesta in
cadrul unui raport uridic, nu sint stabilite anumite obligatii necesare pentru acel raport uridic,
pe care statul le considera obligatorii pentru categoria data de raporturi uridice, cerind el insusi
anumite obligatii pentru acestia.
1D3
Subiectul 2. $tributiile si actele ;resedintelui &epublicii 'oldova.
2.1 Caracterizati atributiile si actele ;resedintelui &epublicii 'oldova.
Presedintele %9 are un loc deosebit in sistemul statal. 'e aceea si competenta sa
,atributiile, imputernicirile- trebuie sa corespunda necesitatii de a se exprima din numele
poporului pe carel reprezinta. 7a sef al statului, Presedintele %9 reprezinta statul si este
garantul suveranitatii, independentei nationale, a unitatii si integritatii teritoriale a tarii. !stfel,
7a principale atributii ale Presedintelui %9 prevazute de 7onstitutie putem mentiona:
4 +u!irea ,uvernului
4 izolvarea ;arla!entului
4 $tributii in do!eniul politicii externe
4 $tributii in do!eniul apararii
Presedintele %epublicii 9oldova indeplineste si urmatoarele atributii:
a- confera decoratii si titluri de onoare*
b- acorda grade militare supreme prevazute de lege*
c- solutioneaza problemele cetateniei %epublicii 9oldova si acorda azil politic*
d- numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege*
e- acorda gratiere individuala*
f- poate cere poporului sa"si exprime, prin referendum, vointa asupra problemelor de interes
national*
g- acorda ranguri diplomatice*
0- confera grade superioare de clasificare lucratorilor din procuratura, udecatorii si altor
categorii de functionari, in conditiile legii*
i- suspenda actele /uvernului, ce contravin legislatiei, pina la adoptarea 0otaririi definitive a
7urtii 7onstitutionale*
- exercita si alte atributii stabilite prin lege.
$CTE5E
Presedintele %9 emite acte prin care isi manifesta si materializeaza vointa sa.
Presedintele %9 emite decrete. Ele pot avea caracter normativ ,decretul despre mobilizarea
totala sau partiala- sau pot fi individuale ,de conferire a gradelor, titlurilor de onoare, grade
militare supreme-. 'ecretele sunt obligatorii pe tot teritoriul tarii. Ele se publica in monitorul
oficial.
Presedintele poate sa emita si acte cu caracter politic: mesae, declaratii, apeluri,
demersuri, scrisori.
2.2 ,eneralizati atributiile ;resedintelui &epublicii 'oldova in colaborare cu
;arla!entul, cu ,uvernul, cu alte autoritati publice.
9tributiile #resdintelui in colaborare cu #arlamentul/
" Presedintele poate lua parte la lucrarile Parlamentului si este in drept sa participe la lucrarile
Parlamentului si sa adreseze acestuia mesae cu privire la principalele probeleme ale natiunii.
" Presedintele dispune de un atribut exclusiv [ dizolvarea Parlamentului. 'e acest atribut el
poate sa dispuna numai in . cazuri: 1. in cazul imposibilitatii formarii /uvernului* .. in cazul
1D4
blocarii procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni. Presedintele poate apela la aceasta
sanctiune constitutionala numai in cazul consultarii prelabile cu fractiunile parlamentare.
9tributiile #resedintelu in colaborarei cu Auvernul/
" 'upa consultarea maoritatii parlamentare, Presedintele %epublicii 9oldova desemneaza un
candidat pentru functia de Prim"ministru si numeste /uvernul pe baza votului de incredere
acordat de Parlament. 1n caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului,
Presedintele revoca si numeste, la propunerea Primului"ministru, pe unii membri ai /uvernului.
" Presedintele coopereaza cu /uvernul: el poate lua parte la sedintele /uvernului. El prezideaza
sedintele /uvernului la care participa. Presedintele %epublicii 9oldova poate consulta
/uvernul in probleme urgente si de importanta deosebita. ;a sedinte presedintele poate sa"si
expuna parerea, dar nu poate impune vointa sa.
9tributiile #resedintelui in colaborare cu alte autoritati publice, se determina prin faptul
ca Presedintele %9 numeste in functii publice [ la propunerea 7onsiliului #uperior al
9agistraturii, numeste udecatorii udecatoriilor, 7urtilor de !pel, Nudecatorii udecatoriilor
specializate etc.
2.# Evaluati legislatia ce regle!enteaza atributiile ;resedintelui &epublicii 'oldova in
do!eniul apararii si in do!eniul politicii externe.
9tributiile #resedintelui in domeniul apararii.
7onform 7onstitutiei %9, Presedintele %epublicii 9oldova este comandantul suprem
al fortelor armate, avind urmatoarele atributii:
" Presedintele %epublicii 9oldova poate declara, cu aprobarea prealabila a
Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala.
"1n caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele %epublicii
9oldova ia masuri pentru respingerea agresiunii, declara stare de razboi si le aduce,
neintirziat, la cunostinta Parlamentului. 'aca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se
convoaca de drept in .4 de ore de la declansarea agresiunii.
" Presedintele %epublicii 9oldova poate lua si alte masuri pentru asigurarea securitatii
nationale si a ordinii publice, in limitele si in conditiile legii.
9tributiile #resedintelui in domeniul politicii externe
7a sef al statului si ca reprezentantul lui oficial, Presedintele %9 dispune de anumite
atributii in domeniul politicii externe. !stfel conform 7onstitutiei Presedintele %9:
" poarta tratative si ia parte la negocieri, inc0eie tratate internationale in numele
%epublicii 9oldova si le prezinta, in modul si in termenul stabilit prin lege, spre ratificare
Parlamentului.
" la propunerea /uvernului, acrediteaza si rec0eama reprezentantii diplomatici ai
%epublicii 9oldova si aproba infiintarea, desfiintarea sau sc0imbarea rangului misiunilor
diplomatice.
" primeste scrisorile de acreditare si de rec0emare ale reprezentantilor diplomatici ai
altor state in %epublica 9oldova.
1D5