Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n

(rl
tr I
o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I
.i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'
Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt
lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,l-
telor noi .le pe .ccna lumii
si
asLrpnr i. l,.r
lr$
i
zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi
$i
perfectibilc oriii')r.
In'l
ajuta la prevenirea
$i
rczolvarca conlliulolx. Ill
purlarea negocierilor fructuoase
$i
la lroi rrrrrllr
(concepte, metodc
$i
abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr
folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u
(liIlrlrtrl
1jei,
negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr
i
l
integririlor regionale.
In partea intai sunt confruntate rcci
(lr lrrxrl
pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk
'
lrrr
cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil
negocirilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr
Jbc
nu cste o metafori, ci se bazcazal
Pc
rrr(rl('l( ['
matematice carc definesc
jocal ca o r(,tttlnlrllt'
dominati de reguli. Cea de a treir
Drll(,
(lfilrlr'
diplomali,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l
omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl
profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD
gite$te continuuIalionamentul
$i
mcl(xltl(.
Mircea Malita
pe
scena
Conf licte, negocieri, diplomalie
''
+.h
lumii Jocuri
z
SERIA RELATII INTERNATIOIiATF
FI$A
DE TERMENE
DE RESTITUIRE
Nunlarul
per
jsullri
Nlmrr
l
Jocuri
pe scena lumii
Confl icte, ncgocieri, diPlomatie
li
lu-t^*
.|,i.t
t,,.-t,.";
,t
c4.;;
ry;&L,\ .;
4t et_y.,t-
r.on
q"",
*4t.
&,
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_
Mircea MaliJa
Jocuri
pe scena lumii
Conflicte, negocieri, diplomafie
Editura C.H. Beck
Bucuregti 2007
Dditnra C.H. Rcck este acredihtn CNCSIS Consiliul National
JlI rr.cl,lIi 5 r'r!rr.e drr In\;,;m!nrJl \Jp riol
Mircea Mnlitr
Jocuri
pe scena lumii
Confl ict, nesocieri, diplomatie
Copyight O 2007 Editun C.H. Beck.
Toate drepturile rezervale Edilrfii C.H. Beck
Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al
Edilurii C.H. Bcck.
Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin ir exclusivitate editurii.
,,AU the ||o d's d stage,
Antl all the inen and||a,nen mercl! plqers"
Willian Shakespeare
As Yau Like It,2n
Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei
NtAI,ITA. MIRCIIA
Jocuri
pe scena lumii: conflicte, nrsoricri, diplomatie /
Mrcea Malila. - Bucure$Il : Eclitura C.IL llcck, 2007
Bibl'ogf.
lSBN ( 13) 978 973,i 15-053-6
3.11.61
31t.',1
Str. Serg. Nulu bn nr.2. sector 5, Bucuregi
Tcr.: , (02 r) 4r0 08 47: (021),110.08.09;
\ (021) 410.08.73i (021) 410.08.:16
BUCUR9,r1
Sediu/ Cenrral
..ir'i.
Srdov.di!,
n .n*n,..,tlc 2{h
Edirur.r C.H. Beck
rax: r
(021) 410.08.,18
E nrail: comenzi@beck.ro
Redactor: Valedu Valel
'l
ehnoredactof : I-aisa Barbu
Copcrta: Veronica DiDu
Ilustralic copcfti: l erttu, ruiDe romane. Sabratha. Ljbid
Tipbrit la S.C. TIPARG S.A.
Cuvant inainte
Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate
de viata omenirii cum suDt conflictele, negocierile
$i
diplomalia nu
este o simpla metafora. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au
obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o
vrzlune coerenti a istoriei. Nici scena lumii nu este doar o metafori
teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:, atunci cfud
contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn
seli de negocici diplomatice, mi$cendu-se pe intreaga hani a
planetei devenita o imensa sceni rotativa. Mai mult decat o metaforA,
.jocul
e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli,
suscepdbih de trarament raiional. Citjtorul va avea prilejul si fac6
cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor
ti
a modelelor ma@matjce ln
relaliile internalionale (partea intai)
$i
sd constate ci ele nu prerjnd
mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu.
kgetura indisolubilA intre conflicte, negocieri
$i
diplomatie
creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA
9i
pracdce. Ata
tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. Negocj
erile
$i
medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle, dar
sunt
$i
partc din capirolul independent al negocicrilor care susline
activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. Cum si
nu evoci acelea$i evenimente
$i
figuri ilustrative in fiecare din cele
irei p;4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli
$i
ta teoriile rclaliitol
internalionale carc incearci si explice conflictele. dar care ofed
ti
ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica cii-
plomaliei? Nu m am lerit de repetilii, cu riscul de a dcranja liDea-
rjtatea expunerii. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse
$i
cilile separat
!i
c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti
fuJre
I rolo\ or
Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev,
srLrdenl sau doctorand. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau
in cxpeclatic. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a, cjritorul se dcs
prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr] doj.rLr
.locuti pt sce a lunii
sli vdi. dincolo de mi$cerile actorilor, ce piesijoaci ei
Fi
sd treaci
p,agul de la imagine la sens.
Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund,
sc intersecteazi sau chiar se suprapun, dar ele invitd sd scoatem la
ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. Aici
repetilia se face cu o
Si
mai mare insistenla.
Primul fir este dat de o rnetodd, rezulrati din analiza negocieri-
lor
$i
diplomaliei inovative, constand in teoria sau mai degrabi
abordarea ,.interesulLri comun". Cititorul o va intalni drept conclu-
zie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre, la ducerea cu
succes a unei negocieri
Si
la misiunea sileDlioasi
ti
perseverentd a
dipkrDatului. Nu neg laptul c, pol fi propuse
$i
alte aborddrj, dar
adcr firi relnlere
ii
cu conviDgerc, pe baza experien,lei personale.
la clicienla proiectului conun, ilustrar
$i
in procesul de na$terc
Si
unificare a Europei unite.
Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor insepa-
rabili civilizalie/culruri aclioneaze in rei domenii. Unii considere
conlliclele. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe
$tijnii
ra!-
onald
9i
tehnici universale. Au drephle. Allii vid in cle arte, iniuilri
$i
talente speciale. Au
$i
ei dreptare. Explicalia acestei dualite! sti in
faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice
$i
conco-
nitent de ofeia cullurilor divene. Dimensiunea culturala apare cu
toate reso urile ei in explicarea conflictclor, mai ales a celor predo-
minant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale
negocierilor (parlea a doua), care sunt
$j
stilurile diplomaliei a cirei
prini vocalie este negocierea (partca a treia).
Ultimul fir, in vederea autorului, este vocalia dc pacc a profesl-
unii diplometice, formati inr o istoric indclungat: devastata de
rizboaje neincetate (paiea a !reia), in chjlc pasnicc practicate de
rcgocjatori (pafiea a fuua)
$i
evitarea pmgului \,iolent
$i
sangcros
al contliclelor (patea intii).
O prjvirc asupra istoriei. vdzuti din perspectiva omniprczertului
diplonat, mi-a pirul necesffe, intr o perioadi in care onenirea nu
i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq
iere
$i
in realizirilc tchricc, pe alt plan repeta erori
Si
perpetueazi
dezasue. i^rl ciuda unci experienle care, irlleleasa lnai bine, ar pulea
si o sfiiluiasca altlel.
PAR,IEA I
CONFLICTE
Introducere.
Solutii inovativ
Conflicte violenle
Toriile relatiilor intemationale
Rizboiul
Conflicte identitare
a
Conflictele secotului XXI
Ciil de rczolvare a conflictclor
Ncgocierea
$i
medierea
in rezoharea
fi
prevcnirea
conllictelor
Concluzii. Perspctivc
Capitolul 1
Introducere.
Solufii inovatiye
Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France:
,,Mo-
mcntele de armonie
$i
pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_
zeaia aspr6
Si
sumbra a conflictelor.,, l intahim peste
tott i; ale_
gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap, in tensiu-
nea din familii, in jocul
competiliitor, in lupra pentru putere, fi1per
tomanfa care cere sacrificiu. Cu toata aceasti navanica prezenli,
exlsl.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie
conflictul sangercs, de clasa conflictului care ucirie;i devisteazi.
Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. coDtrolate
,i
re_
zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite
$i
evi_
tate, la aceasti categorie ne referim. Aceasta e maiadia care incen_
dlazi a$eziri unane, care ptoduce
coloanele nesfar$ite de oameni
ce se relllgiazi in necunoscut, pe drumuri preserate
de cadawe.
Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9
$i
1999 au existat I l0
cunni(re armare,n 7i de Incuri pc mapamond. 48 dinlre ele
Ildr.dndu-c la mnguJ dc rd./boi intrc ace.z)i ani. numa.ul de dri
! u pesle
o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr I
r
la 25.
5r oe.r sc.roru'n
r tnceput cu un r;zboi de ansamblu. cunoarle un
ansamblu de rizboaie. Natura 1or dii de gandit. Nu se poatii intre
s.lale,.9u mrci exceplii, ci in inreriorul statelor. Nu au protagoni$ri
defrn'r, si r.ici metode mitrrarc conrenrronale
Sunt to|me ale anar
hiei )i di'oLliei.
qu
insn o notA comur)a. Sunr punale In numcle
apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii. gi
cum aceasra e fiuriri in creuze
lul cultudlor, se mai nnmesc
$i
rdzboaie cutturalc. spre oroarea
uIrin:.niiLI c2re acn,d,i cut.urir a cunordrie nohila
$i
gcnerna\j
Nrl
crvr,Tatlte re c.o(rie\c (um .pune
Huntrngrun
,n
lirtut ca4r, .ale.
Un.ar e\ar inanr hana ci\ilr,.dliei. n intatlirr dc(tit o.inguril.i_
\ililat
c(ua.cler:r caracrcri.t.cr in Jalonia. turupa.iu SUA Ua
'r.
Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.,n ctrilor acesrer (ivitr.
|l.r .e hal Intr. ele. a5a c 11
fre..nde
totfler.
{ | tr te ir cld\a ro,ufr., i ,cflJ retreiite
>r rde,,tngiitF...r.i\re
ne
de credinle, sunt cele ce se cjocnesc
pe toatat garna componentelor
tor isloric, credin,te, valori, obiceiuri ij
tradilii Numai prin naturr
lor afecdvi, culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel
Punct
de fierbere pasionali, exprimata ir lanatism
$i
intolcranlt.
Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor
Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a
doua surprizi. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia
inchiderii confliclelor
ti
nu mai puteau sprijini capacilaica de a le
prevcni, Clar enurnerale in Ca(a ONU. ele au fost inoercate toale.
pc rdrd:rrbrrruiul. ca
rr
r<conciliereJ: medre'er. cr
ti
nefociered
5i
uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de
imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare, tcestor metode Si
luiin cazul negocicrilor, cea mai veche unealti a diplomaliei. Sute
de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de
ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull
manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic
intfe slate (teritoriu sau resurse)
$i
au oierit relete ferd numir in
privirla concesiilor, evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii, a lonului'
psihologiei, stilului
ii
alte observafij. repetand salr adaptand ce s-a
"pu"
ae ta cartc" lui De Caillires
(1716) incoacc in zadar acesle
metode suni aplicate in confljctul idenrilar. Aici nu existe loc pen
tru concesji recjproce
fi
nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti
$i
iscusjli citre solulie. Problema nu este distributivd ln lumina
aceslor metode clasice, nu existi solulie la conflictele identitare O
idee salutara a apdrut la pncticied
$i
teorcticieni deopotdva: daci
nu sunl distributive, negocierile ar putea fi inovative Un iermen
care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a
merginit si cautc formule inovative de intercse convergente.
Dar lumea dispunea de ur caz practic
$i
eficicnt de insenxritate
istorid: reconcilierca fianco-gernuni
Ale cui sun! Alsacia
$i
Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a
optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole
ti
iumitate
ale accstui litigiu. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re
zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii
carc s a prodlrs prin aliceva deciit
prin Tratatul de pace Reconcilie-
rea are ca bazd inovalijr lui Monet
si
SchumaD de a oferi un cadru
rou de
jntcrese
comune, care se faca vechea problema a distiibuliei
unui leritoriu irelevanta. Alat francezii, cet
$i
gennanii au devenit
partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc, cat prinir_un proiect co-
mun, prolectut
european care le-a absorbit ereqia, canaLzand o
spre aspiratii
Si
scopuri integratoafe. Oare esre acest caz unic sau il
inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice?
Vrcnrc de parruzecj de ani, confiidul aparrheiduluj din Africa
de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. dar a rezisiat ta orice
rnlerveniie de sohlionare. La un fbrun de la Bucure$d, consacrat
cl[eior
fi
confliclelor, intr-o disculie cu un diplomat al acesrej
Fri
care acun are privirile
indreprate spre conflicrul devastator din in-
vecinatul Congo, acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus
la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_
nalizared energiilor spre un scol unic.
pirtile
s_au indepiriat de
orce formul:i iep fli\ta. de ofl.e elemcnt dirizronrr yr a.L recrr
noscur un^sirgur obiecriv al unej
!!ri
unice ind.eptar sprc bunisrare
generalA.
In Orientul Mijtociu, dupi Osto, pirlite au fost aproape
de o formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc. Darfo4ele
iniegratoare in rcgiunea care
Si-ar
fi pulut as ma ambitia de civili_
zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. mai
multi populalie
aifabetizatd, lnai nulti radilie :r conertului decar
leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag-
mentafi
$i
tradilionalisti a culrurilor.
_
Siluat la egal; distanli de doui buioaic cu pulbere, Balcani
fi
Caucaz, un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre
a conflrcretor a
corvedit neajunsul
$i
riscul geogratic
in avanraj de studi obiectiv
$i
obseNator imparliat. Cercetarea comparativi a celor doui focarc
actr.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph
..l]losofia
proiectulLri
comun". Modetut european s-a dovedir a fi un ghid
bun
de examlnare a siluatiei. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_
uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune.
l.irjle
care;u
exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir
dh cauza unui lbderalism
conshurt pe fragile criterii ideologice. Nici o inovatie nu a dus la
pfoiecte
integraroare care, pentru a fi vahbile, trcbuic si se situeze
in sfc.d cirili/rriei
ii nu a \'rtorito,
.ut fate tI DitcJn .e
inrrl
":i.:rtj*l.d.
o diversitare aproape unica: Lmbi, religii, traclilii.
obiceiuri. clipe de mifelie isrorici in rrecur, rot a6ria f;crod ce ar
putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci
!ilizatia corlelnporani. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr
bile. le evalueazi, lc citeazn? in orice caz. diD negocierilc dipi;nra
tice ele lipscsc in nod izbilor. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici
$i
din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie, sepamrc
fi
Jat ri pe scend luhii
Jocuri pe sceia lumii
interese specifice. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la
rang ultim de realizare. Cuvantul cheie este fusd altul: ,?terddli,r-
'?cd.
Cati interac,tiune realizeaze un proiect, dincolo de diferenlele
culturale ale populaliilor in cauzi, atata eticienli
poate cupnncle re_
zultatul unei negocieri inovative.
Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune, cAci inlelepciunea
lui
$tie
de cand lumea formula: ,,UitA
ce dezbin6, reline ce unegte "
lar logicianului lucrul acesta i se pare natural, pentru ci alituri de
,diferenla
specifica" et
$tie
cd existi ,,genul
proxim"
$i
totugi' cata
greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care
fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil
Pot fi oprite, evitate
9i
prevenite conflictele care risc, sA shice
profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea
Foliior
de refleciie
si
actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_
demic. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se
nasc ln mintea oamenilor, tot acolo pot fi oprite. Cu singura com-
pletare ce oamenii invatA nu din predici, ci iucrand lmpreund, inter-
aclonand ln proiectele de civilizalle. Cine se lasd anfenat ln ele
dobande$te
$i
pacea, iar cine nn le are este expus conflictelor
ti
distrugerii.
Capitolul 2
Conflicte violent
Gama largd a conflictlor. Existe un sens larg al conflictului,
dupd care el strdbate ifircaga viata sociali, Utilizarea termenului
f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta idei-
lor, de pild! cu ceana
$
conEoversat cu anragonismul sau cu coli-
ziunea. cu conrenciosul sau cu simplul dezac;rd. in cle mai muhe
cazui ctacteizeazd" activitatea politici:,,politica
este conflict,,,
scfa Bertrand de Jouvenel. Nu putem vorbi de interese economico,
f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. ln aceasti fn.
,elegere
largl, conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile
umane, dar este
$i
benefic, jucand
un rol important ln na$terea ide.
ilor din conflictul lntre o tezA
ti
contestarea ei. Mai mult decet o re-
cunoa$tere a rolului coflflictelor in politic,
ti
economie, Georg
Si'x,fiel (Sociologie,1908)
considera conflictele ca surs6 de orsa:
niTare sociaia prczentd in roare formele sociale, de la lamilie lain-
dustrie
$i
biserica. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz!
li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci;le.
Ducand mai departe aceste idei, L. Coser (Studiul
conJlictului
social, 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor
de coeaune a unui grup, o altemativa la osrilitate
9i
o supapE de si
guranla.
Pani
$i
violenla (manifestari
ale tineretului sau miscarea
chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si
caralizalof penrru decilfi saiuLare. Esle adevarar ca viziunea socto-
logici se opre$te in pragul conflictelor violente, care iau propo4ii
mari, orgdnizate strategic
Si
producand vArsiri considerabile de
sange. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intema-
tionale. intr-o metaford revelatoare, conflictul poate
fi combustibil,
ddr
$i
explozibil. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{
termonucleari deslinari producerii
de electricitate. l_6sate sinsure.
b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. SeDaraie de
<lemenrele moder orre dte carbunelui ,au apii grete. reacria esre
incerinit;. pruduce
raldura crre transforma uzina i
,r.o
sirnpl,
10 Jocuri pe scena lunii Paftea L Qttflide II
uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. Studiul
nostru consacrat diplomaliei
Si
negocienlor, pdcii
$i
rizboiului nu
se refere la acest sens larg. ci la unul bine delimitat. Esle vo(ba de
conflictul violent, arnat, sistemic, cu pierderi de vieli omene$ti
Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin
$i
si
studien conflictele este de o mie de victime.
Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial.
Cele douA rizboaie mondiale
Si
toate confljctele violen@ ale seco-
lului XX au luat peste 150 de milioane de vieli. O mare proporlre a
jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc- Elemenlele de vio-
lenfd, mobilizarea de armate, planificarea
fi
conducerea prin sll'ale
gii
ii
taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet
jlustrate.
Ele
au fost d se de alianle ampie, la nivelul intregii lumi
$i
a lesat
ulme adanci in toate societalile-
Exista
li
o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse. ilus-
tratd dErazboaiele bilaleral intre stale sau de rezboaiele regionale.
Vorbim, de excmplu, despre cele trei rizboaie balcanice ce au ur-
mat pribu$idi Imperiului Otoman-
Dar existi
$i
conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere
al dreptului intemalional, in sensul ci starea de rizboi nu este decla
rati formal de entititJ statale. Astfel, deceniile anilor'50
!i'60
ai
sccolului l|e.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea
de sub colonialisnr, intrc puterjtc coloniale
9i
iscirile de irdepen-
denri. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_
nata nalionala de cliberare, bazatA in special pe gherili, nici Poitr
galia cu Angola, Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia. Rc
zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi, umrate de
altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe
cii patnice. La inceputul anului 1962, ONU numA(a l(I4 state. i,]I in
prezent cuprinde aFoapc 200. Prin condamnarca fonnala a colonra
lismului, procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a
fnzboiului de eljberare. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi
contemporane. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor
cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de
liecare p.lte a unui conflict, inclLrsiv de agresor' Penlru el, problem.r
csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul
ii
prir
cc mijloace, cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune
rcr'1r
r Le.(lJ.oldr,
'e
li-.nrt'rc'elF
puJrer.'.r':
altcle noi. Spfe dcosebire de istofic, el in(repfir)de o cercelafc nor_
matlva. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic
l<Ie pnr ll evr.al< .ru
re,/ol!ate ettcrenl
lc
car
f,Jsn.ce
\upennrre rc_
curgerii ia for15, care este aproapc intordenuna evitabili. Sludinl
conflictelor este o inhprindere a picii
$i
ie prive$re ca fiind acci
dente tragice
Si
primitive, prjn carc societarea piiteSre cosrut
jrratu,
rtiilii
Si
iralionalitalii saje. ca
$i
inapoierea hstituliitor din sistemul
intemalional. Studiul conflictelor este abordat
$j
de lnilira
,
in sco_
pul perfeclionArii
sisrenului mjlirar
Si
pregitirii pentru Lrn ev;tuat
conflict. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi, cu toaia analiza pe
cdr o poate adanci, acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo,
r;nr cailor pa$nicc.
fie elc politrce
sru drplomatice.
Dupa fizboaiele mondiale, m5rimea triburutui de vieli aringe
dimensiuni iedfianre in conflicte inteme, avind la rddicini lensi;
nea intre etnii sau ideologii opuse. Cel putin rrej dinrre cie se situ-
eazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn
donezia la cAderea pre$edinlelui
Sukamo, curdtirea oraSelor de ci_
tre gnrparea
Pol-Pol iD Cambodgia
Si
ucidera popuialici
rutsi de
citre hutu in Africa. dinjumilarea a doua a secotutui tre;u!.
_
Amploarca ior
Fi
faprut ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu
lalii intregi lal'a apiHre lc situeazi in categoria gcnocidurilor.
lorln mar vaste
$i
maj crude decAt pogromurile. pdmajunirare
a
secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri:
al arrncDiior din
Turcia (1915)
$i
holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea
rizboi mondial (1942-1945).
un detir al criDinalitilii cu cinci mi,
lioane de vicrime. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit
,,secolul asa
si a lbst producriv
nu nunrai in riz.boaie mondiatc.
Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld
.rfir.rcrr/:lrer lu-. oar .i
alurr .cn(lur ccr< tc g(re c.,/- DLrpr
tsalley. e vorba de un,,mod conflictual" carc sc opurc la,,modul
\oon(r:r \".
||ir,ul
con.isrjnd din ..U/ul .|l]|(gic jl
pLtc r i
.onle\r .octJt
. In (r/t,t .ttuat.
lot ('c tlLturlc...aBe tii ir.catL.j.,l
rnareasci dezavantajul. potenlial sau actual, a] celuilalt agenr. n]cr
gand
dincolo de purclul de rclfagerc".
Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr .,o djspuri inrer
lalrli dc.(crr tat( cnrei pcnerul
npli.i.\upr rrr.rc,eri
fc
..rrce uF
r,Jr(rc
polrtrc;
\'u ,jpa(t J rc.I Lrpr_ f,,r pur ir c rL rri
rallonal"- A$a cum s-a remarcar (Choucfi),
dctiDilin inchdc qi clis
prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la.tispuretc caracterizarc
con\reDiorat drept rizboaie.
t2
Jotui
r
s.cha lunii
Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda, dar toate
conlin elemente colnune ca: ostilitatea, insecuritatea, antagonis-
mel;. competilia
$i
voinla de a exercita violenfi
$i
de I
Pdcinui
pa-
qube
$j
avarii.
-
Urmand definitia conflicnrlui ca
,'disputi
interstatall", Choucri a
^na7iz^t
3O'l confljcte explicite intre 1945
$i
1980 Din acestea, in
191 s-a ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au
reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare,75 i rc
ldrile
dezvoltate si
cele in curs de dezvoltarc
qi 15 intre
liri
dezvoltate
Enumerand factorji de crizi, Choucri semaleazi
',existenln
unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi seg-
mentarea
populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte
grdrii sau asimilirii". Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o
iursi de conflict. clar ctnicitatea
poate ascoli greutatea conflictului.
Cel care a $udiat un nou tip de conflictc, introducend numele
lor in literaturi
prohacted conflicts
(prelungjte, clonrce' pefene
sau chiar intratabilc), a fost Eduard Azar. Prin ele. acesla inlelegea
,,interacfiuni
ostile cl} se extind pe lungi perioade de trnp
$i
fluctu-
eazd in frecvenli
$i
intensitate Angajeazi fo4e putemice. relativ
echilibrate, dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale
Drelunqite
i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau
nadonal'm Sunl de
narurahndamental
rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiec-
tivele conflictului, exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na,ti-
onali, dreptul de autodeterminare,
autonomie sau drepturi egale'
..Acest
lip de conflicle e'Ie gerreral de
'lrrrcruri
'o"ioecoromice
extrem de inegale, caracleristice naliluilor lumii a lia, unde ca-
nalele de mediere
ti
arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul
dominant."
Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu, Azar observi
ci un conflict
prelungit
,,poate
fi localizal esefllial in stirclula poii-
tic6, chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Con-
flictul etnic ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere
in distribuirea resurselor ecoDomice $i
a recompenselor sociale in
intr o Drime fazi
postbelice, in lupra pcntru indpendenli,
"po-
oulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn
i.ont .omun itnpot.iua colonizatorilor-
Ideologia m\chrilol de in-
aleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i
a sublinlal nu doar uni-
tatea
popomlul, dar
qi egalilatea
polrtici
$i
economici"'
l3
ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti, iregajittlile au coin
, rs fLr ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econo-
rrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare,
r'l)srflat Azar, avand :in vedere conllictele din Alrica, predominant
lrorfie pedinenti
este observalia sa privind tendintele actuale.
..lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia eli-
lr,l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului.
t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvie-
rl.n islrtmici. forlc proprii, autenticifarea culturald) este prcvalenti
/r iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea,"
lirli de ccle patru
$coli
cxplicative ajc conllictelor pe care le ia
Ur , orsi(lcrarc:
$coa1a
puterii sau realistA, teoria marxisli bazatA pe
In{lrlrini ccononice, abordarca s!rud rale, agresiunea bazarii pe
l rorii demoglaiici, economjci
$i
dinamica cre$terij sociedtii,
A/1|r (la
o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei
fi
ariru
,lrrilor
1,sihologice.
Pcnlru aceasta
,,cauzele contliclelor sunt loca-
lr/ rt. nr sfcra ideologici. Imaginj. sisteme de credinte
$i
false re-
ln./.r'lar
sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii
ti
t,,rllifll|hri csle apropiaf'. Ci6nd pe Boutding, Holsti
$i
Jervis, cl
rl sr rio cr)rnliclul, in viziunea acesrei
tcoli,
drept
.,un rezrhat al
I r
'r
l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr-
r||1rlr]t
lrirrilar Si
imaginile altora, inclusiv perceplia du$manilor gi
r(
lil|,ril(n
lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie
lrlr r) hrllc autocreati
fi
por instiga careva mecanisme psihologjce
ff
( (nr{luc
la agrcsiune
$i
conflict".
l\,Irrr l)c Kadi. conflictcle de valori exista, dar nu trebuie ui
ldlr, irncrcsele econonice. De faF sunt doui fehri de conflicte.
,||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in
, ollll)ilfrlhilc. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor
irr., p(.(flfc o pulen numi distibulionalh, ce cuprinde conflicrele
llrhslfirlc s.ru cele dintre reginurile unei tiri. A doua caregode
lrtr(,\tt,
I trtflidele de valoli. TD acesi caz se cauti conlrol compor-
trrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord.
i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as!
t,fr'
.il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. Conflictele rc
lrr,r"rv., s()cial struciurate suor de acest fel. Conflidele ras;ale surr
r,r
lrt
. c(rrllicte de valori, n lre conflicle politice suDt de aceasti
l,+ .locuri pe scend lunii
Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX
$i
a confirmat incepulul
secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_
rele tendinte:
a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se
perrec in
jnleriorul
statelor- Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale
idenrificale ca atare pe plan global, doar unu sau doui sunt inter
sutale:
b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie, re-
surse, teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori
5i
credinle (culturi care cuprind ideoloeiile
$i
religiile)l
c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila
$i
leroism individual);
d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai
letale sau so1-isticatc (arme chinice, biologice
li
nucleare sau riz
boi electronic
ti
propagdndislic).
Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_
telor, a analizej lor
$i.
paralel cu noua 1or desfasurafe
Pe
teren, a
Inetodelor de a le stinge sau preveni.
Solutii patnice
;i
uzul fortei. O analizi intreprinsi de sociolo-
gul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_
tineDli pentru studiul confliclelor. deti referhla exPlici6 la con-
flicte nu apare in textul lui Parsons. El pomeste de la conceptele de
bazir interacliune sociald
ti
control social. Fo4a, lcnnen pe care il
prcfera celui de violenF, este un aspect al inteficliunii sociale, o
cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social
intemalional intcraclioneazi cu alta. Fotla este utilizarea controlului
unei situaiii pc o cale fizici, de cdlre o parte, pentru ca cerlalti pafie
si nu faci ceva nedorit, si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut, si
dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci
latea de a controla silualia. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale
este astfel una de descurujare (impiedicare. resrangcre. preverire),
de pedepsire
$i
de demonslralic. Aceasta din urmi poate avea loc
chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc
$j
pe
deps;e- Cu aceasli abordare, conflictul se inscrie in larga
lesilura
de interacliune sociali
ii
anulne in prcblcnra conirolului. Esenla lui
e inscrisd in sintagma..li culn ili spun cu", atet de larg rispandita
incar poate fi un rclren in viaF lamiliei,
Scolii
sau locurilor dc
nrunci. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie
este inteiegerea sisremului jurisdicjional
intem al sratelor, bazat pe
,,fi
cum spune legea", intdrit de sanctiuni coercirive, ce preced cele
trei intenlii de descurajare. pedepsirc
Si
demonstraaie.
t5
Sanctiuneapozitiv: Sanctiuneanegative
Canale silualionale
Canale intenfionale
St mularea (lnducerea)
Consl|angerea
Aclivarea oblgatiilor
Figura nr. 1 Controlul socia, dup6
parsons
Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale
este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul
comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. cele parm merode, upr
translerabile la situaliile intemaljonale, sunt in primul rerd celc ce
urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. Ofeirca de avantaje pentru
adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr.e.
Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA,
constand diD ameninlarea sau uzui forlei. iD alri caregorie. rdr.l;e,
tlile pa.i1ire. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor
9i
nu a siluatiei,
prin incercarea de a convinge partea
opusi ce esrc in iDteresul ei si
adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j, stau sub ritlut persuasiunii.
$i
tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei
unfirite, pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea
sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar
de asnmate de prcopinent.
Un exemph al
,,corecritud ii.. sau al
,,acti
vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU.
Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri
jdenrificatc
ir con
flictul social sc intelnesc
lji
in ciilc deschisc penrN
stinger.ea con_
fl ictului inreala(ional, unde meroda consrangeii reprezinti situatia
linrifi, de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. De fapr stimuia_
rca, persuasrurea
sr
asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr.ezente suc,
cesrv, separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. Dar
$i
in ca_
zul ei plancazi explicil sru
jmplicit
posibiliratea
uli[ze i forlei
Si
amerinlarca recurgcrii la ea. direcri sau voalaii.
Prima idce care sc degaji din aceasrl .rntrjizi csle incumjaloare.
Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei.
Jocuri
pe scena lumii
inseamre ci De
planul social, unde indivizii
$i
colectivitdlile i$i ex
rciti ftri in;etare competilia
pentru control, ciile paSnice sunl cel
Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd
$
distnr sdtoare a violenlei.
A doua constatare este ci toate mijlocele pa$nice suut
jndisper-
sabil legate de negocieri, fali de care nu sun! decat preambuluri
(ancheta, bunele oficii), forne de asistare (medierca), forme de
sustinere oficioasi.
i t
"iu
id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai
Dasnice sau ln cea a fo4i. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre
;fortul sociat
(educalie, pregatire, mentalitati, cultura pAcii)
9i
pre-
eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. perfeciionarea
;hnologirlor.
pregatire militare). ln sislemul intemalional. recurge-
rea la forl6 !i
mai ales proPo4iile
ti
consecinlele implicaiilor ej
esre mar ireivente 5i
mai
grav, decal pe planul societalilor cnile'
ln familie sau ln comunita!9,
De aici efort1rl special pe care 11 pret-
inde cultivarea cAilor pagnice, numile
9i
ralionaie, politice sau dip-
l0mauce,
ln al patrulea rind, este
gre$it a crede cd melodele pagnice au
rAmas ln stadiul clasic
$i
conveniional,
in timp ce mijioacele teh-
nice
9i
de organizare a forti au alins nivele nebanuite de eflcienF'
Omenirea a acumulat $i
a digerat experienle insuuctive, a benefi-
ciat de avansul stiintelor
sociale $i
al inlelegerii omului
$i
manilestE
ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. flagelul
si maladia ei istorice.
A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa.e
pcntru netodologia
noastrt. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional re-
zulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale, ci falla
care le desparte de calea fbrlei. Teoriile s-au preocupat de caracte_
risticile metodeior
pa$nice, neglijand pragul esenlial al recurgerii la
fofla. Pentru cercetStor, intercsul este concentrat pe ceea ce inlam-
DH in conditiilein care slebesc
$i
e$ueaz6 eforturile pa$nice, oricarc
;r fi ele, in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce
tito.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta
..tlanslormirii
conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra
Dosibiliiilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna tra-
seul. readucendu
I in fega$ul nonviolent.
\tunqern ii
ld ulima idce in{trra'; din x(e'r \rudru Cccr ce
ear.orr' rrune5te ..riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta
'e
nnr
Pa ea L CoIIt.tc t7
ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in pri-
mul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii
precise, de$i lipsite de mijloace de implementare, pentru rezolvarea
litigiilor. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente
$i
pot fi apelate. Ir plus, existA celelalte insrirutii
9i
opiDia publica,
precum
Si
stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdr-
ile
incearcx se le atragA ln favoarea lor.
In rcalitate, pdn aceaste modalitare se deschide calea unui con-
cept mult dezbatut ln literatura teoretice
ti
anume cel al sutorittrSi.
In unna campadilor sale, liberulismul a dezvoltat o atinrdine de re-
zervb faF de ideea autorithtii, aprcpiat! de el explicit sau indirect
de regimul de oprimarc a liberrtrfii, de dicrarure, tiranie
$i
totalita-
rism. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele no-
astre autoritatea era garantul
coeziuhii sociale
$i
el institufiilor
$i a
indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale
sistemului intemalional, treptaq spre sfar$itul secolului XX, s-a
rvorbit
despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin, ln afaxa discursului
'+ conservator. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori-
(i tili lnrudire
$i
6nume a religiei
$i
a traditiei
*
Confirmand declinul autoritilii, filosofut politic Hanna Arendt
combate toate confuziile teoretice, demonstrand ch autoitatea nu
este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism, cu care este departe
dc a se confunda. dar e(te disrincra
5i
de persuasiune
5i
de io4i.
ASa au conceput-o vechii greci, cand Platon a fecut elogiul legilor,
a$a au aplicat-o
fi
romanii in institutiile lor, ca aceea a Senatului.
Autoritatea este pur
$i
simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui
sistem, ierarhic mai sus, capabila sA influenleze odce acliune sau
tranzaclie sociald dedesubrul ei. Iari$i, contempomneitatea noastra
ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie
$i
cu verticalitatea sis-
lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi
Arerdt, autoritatea cere o pozilie speciali, nu neapArat ierarhicn, ci
una_transcendenli. dincolo de contingenle
ti
mai presus de ole_
Intr-adevar, de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare, un
cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel, un corp de savanli neconrestaii,
de autori respanditi
$i
citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii
numeroaselor litigii, conrestirj
9i
confrunreri ce au loc pe plan
$ti-
in1ific. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate
s: nu fie inplicatt. fie
$i
sub forma elitelor artisrice sau profesionl
ale. In naterie de relatii inrernationale, ea existi sub lormr Natiu-
l8 Jocuri pe scena l tiii
nilor Unjte, organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in
problemele vitale, incepand cu pacea
Si
solulionarea litigiilor. Pu-
tem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a
doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU, atat
din cauza Rezboiului rece, cat
$i
a altor factori printe care atitudi
nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional
$i
a rez-
ervei
ti
neincrederji slatelor membre.
Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice.
De ce negocierea conflictului intre doua parli, care este expresia
egalitelii lor in drepturj
$i
obligalji, este completat5 atai de des de
intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei
competenle sporite care se ghideze pd4ile
$i
sa faciliteze procesul
in vederea unui acord. Dar la o examinare mai atenti no se poale
atribui vreunei pn4i incompetenla
Si
lipsa capaciti,tii de discemi-
mant, care ar pulea fi compensati, la rigodre, prin angajarea de
consjlieri
$i
expertj- Ceea ce au nevoie perlle chiar
$i
intr-o nego-
.iere bilaleral.r e\le auloriralca.
(arc si luncrionc/c ca Ininor
)i Irr-
nvan. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. te(ii cu
auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a
trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e, de la prclen1ii extreme la
pretel1lii rezonabile, de la lermilale la compronis. sub ochji p(o-
priei audienle. N pa(enerilor
$i
supoflerilor. Invocarca unci autori-
ti,1i e beneiica in acesl sens. O par1e din conccsiile facute pot fi
puse pe seana ei. I)aci medierea facuth ln numele unui organism
intemalional, cu alal mai bine. Dar qi personaljtili cu autoritate mo-
rali pol seNi aceluia$i scop. Este o marc leclie in aceaste conchzie
pentru negociatori. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. cu-
noqtinle, tact, abilitate
fi
calilali de comunicafc. De ccle mai multe
ori, autorilatea lor personali, momli
$i
profesionali este o cheie a
succesului. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii.
ln nanzilia de la sistemul inlenulional. cu un pfirlcipiu al auto
ila1ii in dcclir, la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a
civjlizatiei. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate
este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.
Capitolul 3
Teoriile rela$ilor internationale
Studiul relaliilor htemationale s-a niscut
!i
s-a dezloltrt in
ju-
nrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie, iltrebare ur-
matA de grija opririi sau prevenirii lor. Exjsti
$i
domenii rezervate
cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo-
gia), dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nr-
ternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. Diferilete ieo
rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica
$i
a incerca stipinirea situaliei conflictuale- De fapt, conccprul de
bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de con-
ceplia despre Datura umani sau despre societate. oglirditn in axio-
mele din care dccurg cnunlurile teoriei.
Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor
in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul
atribuit rizboiului in viala societilii. Hedley Bull. unul dilr cei nlai
cunosculi teoreticieDi englezi. spune:
,,Rd.boiul rdre
dli detennnwntul.fo rmei pe ctlre si\tc|ul o io
la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea c fi?boiul
dufi
sn $e deudA dacd d ntite state su?rarieluicsc sau lunt .litnina
t(, dacd ele urcd sau cobaafi, dad
Jtontierete
fiifi Lt
1?l
sau
.eox schitnbate, dacd papoatele sunt conduse le un guvenr sau
ab
[...]
dacA eistdo baLutltij a pukrii
[...]
sa dicii ntfttde-
v ine pftpande rcnL Rdzboiul
ti
ane ninlarea cu rdzboiul
[
...
]
sunt
atdt de
funrLnlentalz
incAt Lhio tennenii in cdre aes.nen n.tte
nrt nati putei
si
tni.i putu , atianle
si
sJcre de ntfl enli, bd
lonld puteii
Si
heqennniu -
sunt greu inteligibili .1.(d nu,i
t1u-
trcnt in leEdlurLi cu rd.boitl yumenintorea rA.boiului."
Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl
)colii
rea-
li.le e,rc ir.L
rin
dc dlli auro'.. r.r ,,- fr Hui.ri. crrr .tnr
re .,urf
portamcntul esenlid ce lrebrle descris
$i
cxplicat ir tcoria inrcrna-
!ro
:l;..rc.cl.d c
.e
i(furi rpJJe
ti
ri,hui
21 20 Jocun pe \cena l nii
inainte de a lace o scuni analize a
$colilor
teoreticc dc relatii
internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci
plinare. trebuie si reamintesc cd deSi aceste
Scoli
aparlin modemi-
talji, ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. UmAtoarele
doua exemple sunt elocvente in aceast; privinF.
$coala
realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre
cwsor.In RAzboiul din Plorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD
tblul urmitorl
,,Atenienii $i-a fncd
tut nai puternic Inpcriul lot
[...]
pand
cdnd s a ajutls in
folal
ld nomentul in care putereu ateniand d
atins o calne i.ibild tuturor, ior atenienii a incet t .td ntud'
leascd aslAra alialilot Spanei. in ace\t punca Spa,lu a consideral
cd situalia nu tndi ertz toLrubilA
ti
a harerAL pornin(l dth&lltL
fi.boi, tn-ti
Jalovasc,i
toate olergiile penttu a atrta
,ti,
decd e
posibit, pentru a distruge p t?reaAtenei.'
Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor
li
explicalia lor, un
alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. schim-
bard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial.
,,Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge,mand a
att s o ultrp |c\n. d. tj.ut Jl ftu. rut rff
Ecnrcu
au m., -
pu! ,o t,atol"o..a1 a,utta rturttr \l,tat Bitan . ln o,.:st mo.
hlent, Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia
$i
d llot,irdt, pornitld actual l fi.boi, td
si Jblo\uscd
toate
etlergiile pentn a ataca
Si,
dacd era posibil, pentru a distruge
putePa Gemaniei."
$coala
liberald, numitn
$i
utopicl de cilre reali$li. nu imbrali
$eazi
ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic, inevilabil inir,o
stare de anarhie, ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor
care determini boaia sau accidcntul rizboiului. Puncrul sdu de ple-
care este lucrarea lui Kant S?. Pacea Perpetud. Durabilitarea
$i
rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr
blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds),
crtirl|rl llseuridespre idedlul .:oynopolit dt lui Kdnl.
Pentru
Scoala
reali$n (Cal.r. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir
starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. Aclofii nrnl
slatslc, iar conccptul de bazi crrc
lhideazi
politicile internalionale
cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care
fealiitii recurg sunt: sistemul de state, balanla puterii, strategia, sta-
bilil.rlca, descurajarea, intefesul nalioDal. Incidenla rizboiului nu
poatc ii eliminats, dar pnn jocul balanlei puterii
$j
al menlnerii
cchilibrului intre puterile
jmpodante.
propensi nea spre violenli
poate fi controlata
Si
redusi. Concluzia este cA rAzboiul nu esle
cvitabil, iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie, sistemul in-
ternalional fiind o lume a recurenlei
$j
repetiliei, vefnic caracterizat
dc conl'licte, suspiciune, insecuntate
$i
primejdii pentru statele care
o conrprn. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta
sursl de argumente pentru reali$ti
ii
ull teren preferat pentru justifi-
O Ibrmn noun a realismului, numiti
Scoala
neoralisti sau
,,reelismui
structural" (Waltz), mentine ipotezele de bazd ale rea-
li$til(r'. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste
ii
sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA.
Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este
laptul ci statclc. considerate anterior atomi coDstitutivi
$i
subiecti
comportamcnlali, sunt la randul lor constranse de caracteristicile
$i
irrtefrcliunile sistemului inlemalional, cu legi sistemice, dincolo de
voinla lor, care creeazi o scenii
$i
un joc, un cadru
$i
nonne, din
care ele nu pot ieii. Acest sislem care condilioneazi corduita sta-
telor cste adeviratul srbiect de studiu, care se interyune intre actori
$i
rezultatul interacliunii lor.
ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii,
Foala
liberali intre-
line
convingerea cA ri7-boi l este evitabil
li
cA un regim permanent
nl picii poate fi urm5rit
$i
reaiizat. O cale siguri este respandirea
dcmocraliei in stalele lumii
$i
proicctarea principiilor ei pe plan
iniernalional, unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca
Societatea Nuliunilor
$i
ONU. O a doua cale este instaurarea co-
rrrc4ului liber, care conduce la o interdepeDdenli economictr a sra-
telor. Rdzboiul nu esle endemic, cl cste pur
!i
simplu o maladie cLr-
mbiLa, un accident evitabil. Democralia
9i
comerlul rcprezinla tra-
tamenlul- Pacca, ca
li
in viziunea 1ui Kant, este siarea rormali a lu
crurilor. Cauza rezboaielor (Schunpetef, Doyle) rezidi in intere-
sele de putere ale guvemelor nedemocratice
9i
cercudlor milita-
riste, in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vc-
Ccle doun
$coli
vcchi
$i
influente, realismul
$i
liberalisnNl, aveau
irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Redismul a [tcut, in materie de
nrctode, uz de rpoful
$iinlclor.
intrucet geneza
$i
conlrolul putedi
Si
22 Jocuri pe scena lumii
23
mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. In ceea ce pdvelile
iiberalislnul, el era construit pe interesul ra{ional al individului
$i
al
statelor. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura
ca rationaliste
$i
pozilivistc. Puntea aceasta a fosl exploalati de
tcoala
ra(ionalisti, o,,via media'intre cele doui
$coli,
imprumu-
tand unele elemente realistc, dar
li
ipoteza liberali ci polilica intema
conreazi
Sj
ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in
conlinui dezvoltare
$i
care, prjn lcgj
$i
institulii, le controleazi con
pelilia
$i
conflictele (Hedley Bull). DacA realismulisi geseSte prccur-
sori in Tucidide, Hobbes
$i
Machiaveli, iar liberalismul in Rousseau
$i
Kant, raionalismul se inspira din Grotius
si
Vattel. Astlbl con
firlnd rolul acordal elementului juridic, dupA ce frontul scenei fusese
ocupat ale factorul politic
$i
de cel econonric. in timp ce realismul
arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti
$i
resemnati. iar libe'
ralismul una oplimiste
$i
activa, ralionalismul manjfestd fati de posi-
bilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr:
$coala
comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inr-
prospetare a melodologici, profund marcad de inllorirca comporta-
mentalisnului in psihologie
$i
apoi in
Stiin.lele
sociale. Accentul se
rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la
fapte observabilc
ti
nisurabile inlr un vast camp de experieuli
isloricd. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici, teore
ticieni ai acestei noi
$coli
au suslinut ce srnt
$i
delindtorii unei noi
paradigme conceptrale, constand dup6 Lijphart in apehl la reoria
sistemici. Pentru el, Hobbes, Locke
$i
Rousseau reprezlntd o para-
digma clasici, dar Grolius, cu conceplia sa desprc o societate mon-
dial5, esie purtitorul unei paradigme total diferite. falia inire iradi-
lionalifti $i
inovatori. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch,
care, asemenea iui Grotius. afirmi posibilitatea picii intr o comuni-
latc pluralisti, in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de
rizboi pcrmanenti. Holsti credc ci .,revohlia
compo(anenlalislb
nu lj schimbat meniul reoredc, metatbnc sau normativ al politicii
intemalionale
si
al teoriei". dar a
,,rearanjai
fundamenlal metodele
otilizate pentru a obline cunoa$tere'.
$coala
marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte
pe linia care desparte pe bogali de siraci, iar ir epoca modcnr5 pe
proprietarii mijloacclor de productie, burghezia, dc cei exploatali
de ea, proletarii.
Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin
expansiunca conrinua a slatelor purernice,
iar in epoca moderna
prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse
$i
piele
(teoria nnperialismului). Isloria se rote$te asrfet in jurul
compeiiliei
ti
conflictului. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase, prin
desiiinfarea exploatatorilor. incetarea {iominatiei ql triumful mogte-
nitorilor
jdeilor
de libenate, egalitale
Si
fratemitate ale iluminismu
lui. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul
progresului,
dar limure$te
Fj
o anumitd ierarhie a ideilor. cele din
domeniul cultural sau reoretic, rellecrand realjrilile mai proftnde
ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale
pot masca relaliile de purere
$i
inegalirate
$i
pot fi folosite la repro_
ducerea societililor neju ste qi inegale.
$coala
dependenlei este una din cele mai influente
$coli,
cleve
nind in anii '70 fundamentul cererilor
Frilor
in curs de dezvolrare.
in cdutarca unei
,,noi ordini economice iniemationale,,. Aceasri
icoale
preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_
lice, influenta determinanri a sfructurilor economice, contradicliile
sociale
$i
preocupdri
fat6 de exploatare, dominare
$i
dependenJd,
megalitate, diviziunea muncii. Dar pentru acesre preocupiri
a ape_
lat la concepte noi ca centru
$i
pedferie. violenld impllcitn. Tema sa
centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial.
Interesri f4i de pfoblenralica
rizboiului cste manilest. Inegaliralea
;i
structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de
baz5 ale confljctelor. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor, prezente
in toate.
$coljle
noi, de la aceea a puterii la cea liberali. Sistemul
rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor
$i
nimic nr poate fi in_
clreptat, pe planLrl socictililor nalionale de pildA, pAni nu este reli_
Lu1
\r\le
rul
Senera-.
Dar acesrr
fUId
croir.rli\t.
(.rierite
>culir
ocpendencra .Jr
I . nli(e h adrerr cdpilali.rnului conterfpor.rn. lr_
trucal conflictele reflect; carentele sistemului general, incercirile
de a.le prevni
ii
rezolva sunt limitate
$i
provizarii,
singura solulie
viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol
Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism
ldealism
ii
cea intre tradilionali$ti
Si
compofamentali$i,
a trcia
mare dezbatere este inrre rcaliiti
$i
globalirti.
Este interesanr de
constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist, al in-
terdependentci, insuficicnr
$i
chjar rninor.
25
$coala
interdependentei, ca
li
aceea a multilsteralismului,
Drivesc toate retelele
$i
instituliile noi, ca
$i
pe noii aclori ca slmp-
iome
"e.te
d" reducere a tensiunii mondiale
si
deci a posibilitilii
crescande de a bara drumul conflictelor
$i
al recutgerii ia to4a
Globaliqtii, imbrili$and aceleati obiective
$i
poate acela$i optl-
mism, vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle
doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr
reglemenlali noi cu o
structuri integrati
(diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea
jnterdependenLa
a liberalilorr' Spre deosebire de .islemitlii de la
tcoala
dependenlei.
globali$ii au puline indreplari de adus caprla-
iismului si. ln nici un caz, nu acesta este
linta
alacurilol lor.
Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_
dona]e woala
critictr, fiind parte a unui curent mai larg de critica
iociali. cu o dimensiune epistemologici $i
normativd. Ea s_a adre-
sat unor
Probleme
negltate de celelalte
Scoli li
anume relaliilor ln_
tre cunoqtinle
$i
valori, cu preocuparea de a identifica interesele
subiacenie care
ghideazd cercetaria tradilionali. ln spel4 ea se
ocuba nu dtAt de ;ctorii si
gtructurile
relaliilor intemslionale, cet de
des.looerirea complicitlti, lor cu diferitele forme de cxcluderc
5j
dominarie. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_
lor inteinarionale spre
polilici emancipatoiue. O reprezentanta rr
acestei directii e.te Scoala
de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala
de alte curenie de idei, ea aduce in luminx elementul social'
Numercase concepte esenliate
penhu
$colile
ciasice sunt puse
sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat'
de exclusiune sociala, o baricri lajustilia universali; structurile
po
litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale este inlocuiii cu
interpretarea; dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii'
statul. ce Fi-a
separat
populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat
al relatiilor intemationale, cu prelut ignorerii societdlii civile Rcla-
iiile in;ernationale sunt bazate
pe felalii socialc
-
esle ptemisa criti'
;ii care denunlA
proiectul toialitar al statelof
$i
crearea unei ordini
sociale hegelr1onjce-
Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii
Constructivismul
are un stiL mai putin filosofic, coborald
analiza la nivelul empiric in locul ftliunii, el subliniaze pulerea eu
ristici a perspectivelor neralionale. Interescle sunt bazate
pe rden
drili
$i
nu invers, strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc
fali de sjstenele de idei, credinle
$i
valori, cele care dau sens celor
dinlai.
Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie proble-
madzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice
$i
politicd.
Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru
$coli $i
teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremo-
logiei altor
Scolit
adevdr, realitate, universalitate; pana
$i
cerifenia,
popoarele, naiiunile. clasele, istoria sunt suspecte
$i
evitare.
postura
sa fragmentarista
$i
accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui
curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate
$i
o lume pa$-
nici, iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii
nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o
rezonanF literarA.
Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale,
iansa
cercetetorului de a gnsi sprijin
Si
ghidare in teorii atrnci cend
se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins, transfomat sau evilat
se mic$oreaz6. Cu toate acestea, el trebuie sd iie avertizat de ideile
d1late ln circulaFe
fi
poatc chiar deduce penku activitatco sa riu,
gestii utile.
In cAnea sa Urile modeme. Politicile simbolice ale rAzboiului
rt ic, Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh, Ceorgia,
Moldova
$i
din fosta Iugoslavie. Parcurge astfel ahe analize care au
impins pe primul plan diferili factori explicativi.
pe
rand se incear-
ci demoDstrarea i$uficientei lor. Tema isrorici a vechilor uri este
conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. ori-
cit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. Facrorul ..condu-
cilodlor manipulaori", de$i joaca
un rol, este insuficienl in inlele-
gerea rizboiului einic. Factorii economici
ti f.ivalitarea economice
sullt Lle asemenea scoese pDn conrnexemple din pozilia de explica-
lie prmordiali. Crite.iul securitdlii, prclios penrru reali$ri, este de
mrs cu recunoatterea ci
,,spirala insecuritilii" este de relinur doar
pentru explicarea escalad:rii udui conflict. dupe ce el a izbucnit.
Critica acestei
tcoli
simbolicc se indreaptd spn abordirile
,,alc
gerii ralionalc"
ii
ale
$colii
psihologice.
primele,
comune curenre-
lor realiste
fi
liberale, sunt caracterizare prin
,,instrumentalismul '
lor. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice, v:izutc ca ex,
prosia unor rivaliliti de iDrerese
$i
selecrate de leorie ca iistrLrmen-
te.
,.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste, grupurile etnice sul1i sim-
ple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm.etilia
26 Jocuri pe stena lutuu
pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mo-
ciemizare." O varianti rationalisti,,tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc
se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii, nu a unor beneficii
marerjale, ci a securitilii
personale (Hardin) O alta varianli,,sla
bt' a ralionalismului, criticrti
$i
ea, se bazcazi
Pe
acesta ca sa ex-
plice urm:rirca calculati a unor obieclive, chiar cind acestea sunt
definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste
De$i
tcoala
psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de
preocuparea de a deslu$i ce
line
gmpurile etnicc laolalti qi cum se
nasc atitudinile de oslilitate, Kaufman o priveiie ca suferind de
atribuirea Lrnuj rol ancestral, cultural sau genelic, in fomarea unor
identjteli carc de fapr sunl noi
si
nu pdmordiale. Dar relire rmpof-
tan{a acordati idcntitilii. Inlcresante sunt pentru el
$j
alte exPlorari
ale
$colij
psihologice. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a
naiurii emolionale a legdturilor de grup
$i
a motivaliilor emolionale
in conilicte: prejudeceli, anxielatc, teami de extimclie
qi altele Ard-
tand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care
este conslnrite idenlilatea, al carui miez esie o combiMlie de mrt
$i
simbol, care cuprinde nemorie
9i
valori, autonLl propune o sintezi
simbolisti. De simbol
lii
de slatuld seu depind, dupi eL exisren.ta
statutul
qi securjtatea
grupului
$i
pent simbol oamenii sunt gata si
se lupte
$i
sA moari. Accasta explici
Sj
audienla liderilor care ma-
nipuleazi simbolurile. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim
bolLrlui, care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal
(Edel
nan). Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza ,,cA
oamcnii aleg
prin aderarca la sinbolul cu
Polenlialul
emolional mai mare' Este
evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica
eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale, ci de trezirca
emoliilor
prin manipularea de simbolud, iar etnicitalea oleri un
calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6
Aceastd analizi este instruciivd
penrru in{clegefea tabloului
Pe
cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare
$i
inlelegere a con-
llictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_
tru inchidefea lor. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou?
Este lbate decisi atitudiiea respingcrli
$i
denunl:fii ieoriilor
unifacloriale, ca reduciionism, fuDdamentalism. totalitarism Dar
rlacd pr"lcnli.r lor dc a defini cauza ull;nri sau principiul gencraL
cste indcccptabilii. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul
construclivismului
pritgrnrlic. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce
21
Joaci,,
inter aLLid, un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr, dupi
epocr
$r
crrcumsrante. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc,
valori, limbi, obiceiuri, tradilie, leger.rrj comunrrarel esre oe asc
menea bine veniii
$i
justificatt.
iD haina aceasta se prezinti mlrea
rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt, ce apar sub
ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare. Miturile
li
sinboludle,
inrerecul narronal le . rctenz(J,/i
nc
rotrte. Cine urmarcS,c !on_
lrrileie car( conlrunte pe indre.ri (u .tr.Jl
din
peru
ia,r Me\i., mJ_
celurile t bale din Alrica, rizboiul cornunirilitor din Batcani
$i
al
populaliilor
de o diversitate enormd din Caucaz. rizboiul civjl pe
cale de a incepe in jurul
unei moschei deramarc in India, inrifada,
extremismul local
$i
tercrismul cu acliune giobata
este sub impre-
sia direct; a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a ;va
cua! ralrunea. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car o
Lmpuli celorlalte
rscoli:
ridlci simbotul ta rang superior, erpticati\,
cind el nu cste decat ultima expresie, cea mai aparenta
$i
vizibiln. a
unui proces care ralnaDe opac.
Suntem iftiemnali de aceast; tecturi si retincm din teoia sin-
bolici, prccun
$i
din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un
element ce nu rreblde picrdut din vederc. chiar daci i se acorda
propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr, util
$i
mccesaf: corlsidcla
rca factoilor ideniirai. Consrructilismul
este in special ecleclic,
rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. Dar se conrile un pi
cat escnlial. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir
c|uri dorire in obiecrive, ci ca elerJront de constiruir, a rcalitilii. Nu
e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. cl un!r provcrlLr
drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi-
.r., rl si n Jcrd c.ral re: lr.drer. Jtrnrul|o prim, u
.ierrj...,
r.. . i ji
r.riu . I crnJr\nrtr.rht dc <\rfe. i. rut pu\tIroJeiI i..i.ii.
q.,
i\...)l
crrcnte (lcoala
cdtici, urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc
ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc,.le dcconsrrrctie
$i
denx;la
re a couceptclor lo.. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua
rinei solulii reale, creatoarc a unei .oi srari de tapr. carc r) irtocu
reiite pc cea conllictualit, inacceptabjln
fi
vjolcnti. Of, dacaL exisli
LLr domeniu ireconciliabil, accta esre al idenrilatii nctfanTr.rionabi
. sr nedivizibilc. Acela;i hrcru in domeniUl culrufilor..rt i.teotogii
lof, ca subsisrerne ale celor dinlai. Cun poare lj rcnrperarj contl.olat
siru anrlar un simbol, cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa
nrrr n lte simboluri? Aicj. teoria bazali pe cto ne tl\ij t.an ir niutol
29 28 Jocuri p. vena lutnii Partea L CohIirte
Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor
identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a
problemci prin regrupirj de interese fundamentale, cu caracter unr-
versal, ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djfe-
renlei. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare
mal a-sidui a considerentelor epistemologice
Si
ia o aten6 relalie
intre fapte
ti
valori.
Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc
fapte apare
si
in consjderarea unui curent relativ nou, cu un mare
ecou
$i
efect in politicile contemporaneitilji. llste vo$a de neocon-
servatorisrnul american. care a ocupat scena la riscrucea secolului
vcchi cu cel actual- Ca alcituire, cl ilustreazi stilul postmodemist
care practici colaiul ideilor din celelalte
$coli.
Cu realismul arc in
comur preemjnenla puterij. cu liberaiisnul se inrudefte
Prin
pro
movarea ideilor libefale, in speli a democraliei, este ra,tional. dar
nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase, preia masiv din wilso'
nianism, dar e sceptic falt de instituliile inlernationale, are ridacini
de stanga la primii pa$i ai deceniului
Palru
din secolul tlecul, dar a
ajuns acuin la extrena dreapti. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca
intetustn public
|j
intercsul nafiotd, dat influenla o exefcitd pnn
ocuparea de pozilii in execulivul SUA. un exenplu fiind postu] de
subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz, unul din purtitorii
sdi de cuvent. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmi-
ficalivc schimbiri ale strategiei
$i
politjcii americane in primul de
ceniu al secolului rostru. Ele constau in imbrii$rea unilateralis-
mului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor,
alialilor sau partenerilor extemj. intervenlionismrl iD cazurile de
acul5 sfid.rre a interesului american, invocarea drcptului de ulilizarc
a fbrlei. preventiv sau preenptiv, impotriva unui inamic considerat
primeidios
si
asumala fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar
inperial de cdtre SUA. Ca o consccinlI, intelaenliile din Afganis
tar
$i
Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre
aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r
arme de dislrugere in masi.
Francis Fukuynma. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNa-
to,rrc, s a despriN dc curent. ca lrrmar I faptlrlui ci ele au dal naf-
tere la
iudecili
distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare
cxterni, la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca
foLuiui puterii, la supozilii nefondalc privind securitatea post_con
flict
$i
schimbdre de regim, la scepricismul fali de dreplut
$i
insti-
tuliile intcmalionale. FukuyaDa citeaza zicala:
,,Cand singura ta
unealti este ciocanul, toare problemele ara ca ni$te cuie."
Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in
iurul teo,
riilor rclaliilor intemationale, ci mai ales schimbirile suferite de
aceste relatii. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state
cr unrci acrori la un sr.tem global u1 carc apar endt:ili nei;lale
Si
ncguvemaDentale, concepte vechi ca secu.itate, suveranitate, ris_
punde.i. obligalii
$i
sancliuni, prvederile dreptutui intemalional
Si
activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rc-
examindrii, prilej de reimoire
$i
modemizare a insrumentelor de
care dispun
$i
a metodeior Ia care pot apela decidentii, teoreticienii
sau diDlomatii.
Capitolul 4
Ridicini
Sociologul si istodcul. rcprczentaDrLrl
$tiinlelor
polirice
$i
cco
nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con
flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei
ti
luptei pentru supraviet ire
fi
ci litigiile suni inseparabile de aceste
activitili, in care limbajul. inslituliile, reglementarea sunr insrru-
mente lacunare
ti
imprecise. Exista insi o intrebare care nu se mai
bucurd de un rispuns unanim. Esre confliclut in starea lui ex!.enii
de conflict violent. sangeros, devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau
doar o maladie ce poate fi tlauii
Si
elentlral eradicate? De ce exisri
rlzboaie
$i
conflicte cc
$i
iau obohrl lor de vieti umane
;i
carc este
Ciutarea unui risplns este stiruitoarc
$i
revire in ficcare gene-
ralie
$i
mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. Care cauzc plauzi
bile au fost identificatc. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni
chcic
Ai
cu tor atetfl solulii rccomandrre. Trccerea lor in revisiS,
oricil de succinte, lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind
vasti, ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual
fi
ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. Fjecarc
teorie are dreptatc, dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere
de adevir. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfe-
zenle, dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar
$i
alrcle, adicd
suni necesarcj dar nu
;i
suficienre. Pentru fiecarc existd un caz
contrar. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte, dovad: ci
avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc, dar
uneoi sunt nenecesarc. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci
cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei?
l
Ilrccpcnl cu natura fiintei umane. Este un punct de riscrucc
care desparle pe fdali$ri, cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte
rjsticilc speciei umane
$i
deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr.
de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. Toli comeDrarorii
Sj
adeplii evoluLionisnrului d.rN,inist s,au oc pal dc locul pe cafe il
p,tlcd|C,a,Jtnh
II
ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. Darwin s_a
pronunla|
rar
$i
pnrdent
iD cazul speciei umane. Dar undeva a spus:
,,Omul, ca orice alr animal, a avansar fari indoiah la condjli; sa
supenoard de azi printr o lupti pentru
existenli ce urmeazi rapidei
sale mullipficeri;
$i
daci e sA avanseze
fi
mai sus, ar fi si ne temem
ci el va trebri si se supune unei lupie aspre.,, Lorenz. in cea mai
celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune, aftmte ci
,,cea mai dis_
tructrvi inrensitare a pomirii
de agresiune care este incA un riu ere_
diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr-
.-ir penr- \!ramn)rj nunn rinrp de.irca patru/eci
de mri de rni,
,,drci rn cLl| rul erc' Je p a.ia . Un purernic
curent .r replical ca ele.
mentrl esential la om este adaptarea cuhurali, dobenditi
$i
creali
ln experienli. Dar sociologia tui Wilson, chjar daci acceprA ce
agrcsiunea ar purea ii qi invdlate, consideri suficienr ca
,,sihena
agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes, ca stresul care e produs de
lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei,,.
E;re fbane
grcu de ncgat ci omul, a cirui aparilie este legari de activitilile dc
viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor
$i
care uneori
| !ninca vecrnl
Je gn,li ,a rar
nropfiut
i grup. nu lre caparil er
Jc r lr agre.rr. oe iare .i o manrfe.ra cu
nri\o.int.i
Dar nu .e poate
ccronq 12 .ra e\r.ti un
:n.tincr
.ne.rrnt
at agle.runii. ,a.r
o geni
rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi.
Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin
$i
dezvolrar
de sociologi. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezba-
tcn
$i
a produs
denonstralii interesanre, ca acelca recente ale lui
Nazli Choucri. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii,
cele mai multe avand scnsul de ta risirir spre apus. Asia s a ciovedit
a lt m.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii, dupd ce Africa a fost sursr
d. <\pnn a pdl'' ur homini,,i.Orcli\ir c,le.iatbo,,c
na
leg;rurr
intre . onrlicre
>i
mig.drrite .;rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror
tlin
regiunile in cu$ de dczvolrare. precum
9i
perspectiv! declinului de_
mografic al Occidentului dezvolrar. Acest faclor se
jnpune
a Ii reli-
rrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre
Si
viiroale.
-
Tot aproape de cordiljilc naturale
$i
de viard biologici ne
linem
cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru re-
srrselc vitale, hrani sau api, la origiDea confljctclor. De f.apt, de-
clan{'area lactorului demografic se prcduce
cADd rcsunele virale nu
sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc, cazul clasic fiind insufi
cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale. Existi un model
32
Jacuri pe srcM lumii
matematic de teona
jocurilor extrem de simplu
$i
convingitor
pri-
vind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i
foametea, ln forme extreme, este localizate azi in cateva arii
(Etio_
pia, Africa subsaharianA, Coreea de Nord), chiar in forma ei benig_
nE. manifestd intr-un numar mare de
tfui,
este corelata cu migraliile
conflictuale. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti
pe n*sura epuizArii resurselor, ceea ce va na$te tensiuni in loate
zonele aride ale planetei. Anul 2003, anul internalionai al apei, a
fost dedicat acestei
geografii a setei, generatoare de conilicte
Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa-
$rA originarA, ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un
mediu
propice de echilibru
$i
de seleclie, ea a cApdtat forme noi o
datA cu revolulia agrarb a omenirii, cea de acum 5'10 mii de ani Ea
esle prezentd in istoria primelor imperii
Si
in dzboaiele lor de ex-
oansiune, A avea
putere
lnsemna sA ai tentodi vasie, fertile
9i
cu po-
pulaiii
nurneroase. Exista
$i
al treilea fel de a invoca lupta pentru te-
;brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic
$i
al
asigurdrii existenlei: teritoriul, fie el oricat de arid sau neprietenos,
este o componentE a idendleJii grupului uman, ln special ln epoca
tribala sau in zilele noastre, ItL reinvierea aspiraliei la identitate
Revolulia industrialA, care nu are decat pulin peste doui secole
vechime, aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse
naturale si
anume ceie energeiice. Industda modemi este consu-
matoare de candteti unate de energie care depinde, dupi o perioad[
ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui, mai ales de zicamintele de
hidrocarburi. Dominalia colonialiste
fi
rdzboaiele pe care le-a pro_
dus au fost atribuite inleresului
pcntru maleriile natumle prelioase
(aur. argint, diamante),
penhu minerale
si
apoi pentru cele energe
tice. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel
mai cunoscut $i
citat caz. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor
teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol,
sustinand necesitalca rizboiului
pentru resursele vitale' ca de
exernplu in cazul Angliei, care nu accepta nici o ameninlare la ctile
sale de legalurb cu lndia
jau
Orientul Mi.ilociu- Germania era pin
ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial, iar apoi miezul obiec-
tivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich:
,,luPta
pentru spaliul vital".
Observim cum, trcptat, lupia pentru supravieluire devine o
Jus
tificare a conflictului vjolent
pentru stale, societili sau entitdtr care
!'!!!!JS!!!J!.!!
3!
nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. ir spe_
cial resurscle naturale, indispensabile fuDclionarii la parametrii
lnalli a civiiizaiiei
jndusrriale
pe care au consiuia,o.
Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care
au redus chiar
$i
facrorii strategici polirici sau de pulere la irtere-
seie economice. Marxismul a localizat aceste interese la clasa bur-
ghzi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei
sale. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior
identitare (limbi,
statut, credinld, valori etc.) este
$i
mai izbiroare
azi, cand acest tip de conflict prolifereazd.
Dar existA
$i
a1!i factori
care devalueaze impofiania resurselor. Japonia, ca putere industri,
aii in prima jumi|a
a secolului XX, a urmArit cucerirea de terito,
rii asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse.
Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial, i; patlu decenii a
reu$it sd fie o mare putere economicA, ft) absenta totali a acestor re_
surse, pentru ce profilul
succesului consta de aceastE data in teh-
nologiile avansate care consumau mai putina materie priml
li
msi
multi inteligenlE qi pricepere. Dar nici astizi micile energii infor-
ma,tionale nu inlocuiesc pe cele mari, mecanice sau electrice.
pe,
trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale, evaluat ca
fi
aurul galben
sau monedele in buletinete zilnice care expdmi sta-
rea planetei. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim, raspunsul
Darxismului la lntrebareat vor mai
fi
rdzboaie? ettet da, afita timp
cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. Deci, ca toate r6spull_
sLrrile anrerioare legate de naorA, biologie
$i
resurse, fataliiatea
continui, indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii, poliricicnii ne_
\'iolenli
$i
oamenii picii de prelurindeni.
Dupi alte doue
$coli
inrudire, cea a disp.uitnlii bogeliei
$i
a reo_
riei dependenlei, rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle derer-
InrMt de cauze adanci carc nu
lin
de intenlii sau bunivointa facto
rilor de decizie- Lumea, sfaiiati de o prapasric
ce clesparle o pa(e
cc benefici.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase
de consun, salubdlare, spcnnli de viala, alfaoerzarc, esre suscep,
tibila de conflicte. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe
&rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea
rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo
$i
ta interacriine vio
lc]lLar, singura disponibili.
Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care
tr)l
gcncra razboiul. La entilarile clasice jucirn(l
,!tut .r.loritor prin
34
.htu pe stcna tunrt
35
cipali, statele,
si
mi$ctuile
;i
grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr
lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul
elitelor. al grupurilor dc putere
$i
influenli
si
al clicilorin
procesele
{le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea
opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea
rizboiului.
AIn notat la enumerarca
$coliior
marea popularltate a leonel
deDendcnlei in lumea a treia
$i
a cercudlor irFlcctuale djn occi
dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial
c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr
$r te
ller'h rileri
ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influ-
enmnci cursul siu violent dar
$i
inhibendu 1, primii sunl lactorii
claii. exteriori si
obiectivi. Aslltl sunt populali.r
$i
slarea ci (exces'
d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia
($i siricia) ca factor cco-
nonic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun!
respcctate drepturilc ii
liberii,tile onului, slmctura
poliiici (con-
cenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln
ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele
ii
lide.ii' srlrctura siste_
uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii
acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' de-
cid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre
Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl
O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea
ninlii
$i
a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in
ceDcnr eslc
pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1r-
sti;ctului atresiv), urmati de lactofii
psihologici (ca in tcoriile lui
Freod), gmaul de nljonalitale
$i
natura c aclerului
(ce poate mani-
ttsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante
pcnlru conflicte)
iri
mai apor
ralorile culturale
;i
in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc spe-
ciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor
.resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u
""rr;
pennc'r:\J ? relol\Jr lol
nr\.lr.c
lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n
I :d! UNFSCO: I'i
Adr'l
'se
a$e ii1 tinted oanailor
si
acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui
'
Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curent cultu-
ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli rl interesuhi
pdn acela al
vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr
li
diferenla intfe valofr' ca
sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri'
guslui iixate istoric in cutulrc
ii
11.rdi1ii, Iegende
$i
preccpte orale,
irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in
neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinicr ri
in rltcle
cultuii pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca
ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane
inarmate
$i
erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perfor-
lr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr
n J n,ire
cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa
$i
tjtemtrra turopei
$i
cu
l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali
ti
azic in p nci
J).rl
istoria corfixntirilor violenle. ONU
Si
UNESCO Lr;nrreprins o
rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_
(lid
in anul 2000. Si presupunen
cA ideea cufturiipicii. inci di
Iuzi, s-ar maturiza
$i
am purea asista la cateva ore de educatie zil_
li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem
-r
de a,yr,no in Ltr-
\ul serii, in care iupra sangeroasi
$i
mortalE e ]egitimali
$i
glorifi_
frtla. ar aJunge si
$teargi
orice efect de iradiere cu principiile picii.
.
In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii
$i
socieriaile se
riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m
icoala
puterii
consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in
slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul
r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat.
srudentt) a erctar;ar:
..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin
dupi.
irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2,
,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei
$i
!)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc
-l
Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. nte
|llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri
11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru
ci oice sircm clc
i rrdinlc
Si
valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting-
1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de
qpc
, rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc
'
rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul
l'.rIJs(J-e,c
ou IegJ r ||rle .per- re .\r\
tJor trr.fi,...p
..r(
J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. (
r..ou,re \onu
'.,
,h I rlur. .nltliJrele
c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e
_r,(,Ir1J,
i.,,
lr..
s0sccpribile de a fi influerlate
ti
ransformate.
(
\rllUfa
$i
coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di.
' l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie
r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc
l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care
,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf
ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se
si|de$e ta
l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r
36
Jocuri pe scena lu,nii
unei matinirii de rizboi ca Pentagonul.
plirr dc inli)nnaticieni
$i
de
teoreticieni ai
jocurilor. rr putea gisi ci idoea este
justiiicati Daca
lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile
mliunii
ii
neglijirji unor factori aparent minori. O alii
Scoala
spune
c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf
Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor:
picatul
originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba vo-
inF (factori psihologici)
$i
irabilitatea de a geDdi logic Tema inca-
pacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam
Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni
nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este
o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente
$i
.ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl
'au
}rde.
Jlr g"ciire
- Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a ciii pa$-
nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu
pr'isos complexitatea
prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca
Sr
zadar'
nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in
tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai
numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in
temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de in-
llu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2
Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car sun! im-
plica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului
de populatje, io lanl se active.rzii
$i
iactorul hran4 devenitd insuficien
ti. Resunele rcprczcntate de ar
la
prccara a dbului sunt prea reduse
(seu incristenie)
pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu'
care. fii l insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur
teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri
$
ea in cauz"i,
prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu
si
tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl acluia$i stat sporesc
rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie,
administralie, polidcn inteml) este
$i
ea aciivald, dar ri.spunde negativ.
neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind
9i
alte
beculele: rulul liderilor. mellalitatea
$i
gradul lor de ralionalilalc Ceea
ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi
difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de
exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor
in ca|zn
ii
fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut
si
a
inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r
3',7
nu intrlr in joc (limba
Si
religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile
$i
trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de
rdcntildte
ri
a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruicon-
flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o
lari
te4i. Alt bec se
aprinde
$i
dimensiunile conflictului se multiplicd.
Ta{a,
oricat de inde-
ptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele mine-
mle ale regiunii in cauzi. htervine
linalld
conflictul viu prin rrimiterca
de alme
$i
apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator
Si
ocupant. Nu
Iunizedi aceasti fuaepdtrundere de factori, acest
joc
al ielelot carc
se lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea
lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau
pe primele trepte ale civilizafei?
Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o ser-
bare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd
de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in ca-
zul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum
primii factori activali sunt cultuftli
fi
psihologici, rationaliratea nu
:rju6, totul c emotie puri
ti
pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor
Doale fi insi acelasi.
FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor
39
CaPitolul 5
Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele
Sj
rezboaiele pe
care le au punat. Conflictul interstatal poarti
$i
numele de rAzboi,
intrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala
jnter-
nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a
scris primul tratat de drept al picii
ti
rlzboiului (1625)' dreptul in'
temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de
rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile'
eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista
norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa
iete
$i
inceteazi relaliile diplomatice
fi
din alte domenii sau in lelul
in carc se declard annistiliul
$i
se incheie starea de llzboi. Rezboiul
rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc
conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' raz-
boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
jnterstalalc
Si
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-
rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca feno-
men adanc implantat in istorja societilii umane Europa este conti-
nentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost pur-
tale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca
momente
jmpoiante
cuceirca Constantinopolului
(1453)
9i
atacul
vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla
9i
Anglia (cca- 1346 1453)
este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugA-
toare a fost R;izboiul d 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a
circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor
mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce
$i
atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul
ABC: atonice. bacteriologice
ii
chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu
mirul de victime
9i
trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili.
dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al
XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei
$j
Africii de
Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai
Inulti staruinld
fi
cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd
irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboa-
ich a fost o preocupare
continui, in speranla gdsirii unor remedii.
O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul
crDlitativ. Catea lui
Quincy
Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916.
rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de
t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480
Si
1940.
pentlu
fie-
cafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele
I|aiatului de pace,
lirile
care au parricipat
$i
data inrririi tor, impdr
lirea
intre iniliarori
Si
pi defensive, numirul parricipanlitor faln
(lc
totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante
$i
o cla
\ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau
imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Du-
nr:rrul combatanlilor
$i
al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei
lliribr
respective.
Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru ome-
Iire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de
rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
rlrboaie au micinat vierile a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut
un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din
rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va).
In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati
$i
l,rcl.atea
purta-
trd fizboi l i 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer
Si
Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-
lf sislemice ale sistenului cenlral
Fi
a mailor puteri, extra siste-
r)rice (imperial
$i
coionial)- C.iteriile sunr remporale, spatiale, su-
lulul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre
Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor).
severitaie
(conbrtanli
morli)
$i
i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei
Si
roralul lb4elor armare).
Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii
unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii
rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrer-
vrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor,
irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani
{lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor
.xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea
$i
acesta dc primele
r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face
40 Jocuri pe scena luhiii 11
parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara
$1
toamia'
mai degrabi decat vara
fi
iama. Studiul mai aratA ce Europa. in ci-
uda aparenlelor, nu este mai razboinici decat alte arii ale globului
$i
cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa occi-
dental6 decar in alte rgiuni. Este interesant de aflat cd rizboaiele
din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale
$i
43 imoeriale si coloniale, cu un total de 29 de milioane de victime
(feri ;ivili). Este de asemenea un element de notat constatarca ca
inlre In!ing:ilon
)i
in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru pri-
mii ca propo(ie de mo4i. in schimb, iniliatodi ci$dgd in ?07o din
razboaiele interstatale
si
au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri.
Mai mulle regularilali in punarea riboarelor
)i
conceple do-
mhanle inmlnim in modul de purtare
Si
declan$are a rezboaielor
interstatale.
Aliantel sunt primul concept care se impune. Statele nu lupti
singure in conflictele semnificative. Ele se asiglrra de aliali, ceea ce
lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la
dimensiunile unei regiuni. Prima alianlA mare a mileniului II a fost
aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. Au exis
tat cruciade lntle 1096
$i
1270, urmate de alianlele europene impo-
triva otonunilor de dup, 1453. Ideea de alianln implica o comuni_
tate de idei a celor ce se aliaza, de asemdnare sau inrudire Aceasti
caractensticd a alianlei s-a menljnut pan, h definirea ideologicE a
celor doui aliante ln Rezboiul rcce si
mni cu6nd in alianla NATO
care subliniazi valorile colnune.
Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de
valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata
Otomani, peste capul puterilor creftine din Europa. In 1536. capi
tula!iile cuprinJeau acorduli de coren
si
acceprau exerji(drea unei
junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi
in Turcia, care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei
juridic. In
1566, Sultanul Selim le relnnoie$te
pentru Franla
si
:rbia in 1583
Anglia obline un tratat sirnilar. A doua ieqire dnr renduri a Franlei
e.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. pJlere prolerlan!a ce lupla
impotriva
puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. Aceste doue
cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese, spre
deosebire de comunitatea $i
inrudirea de credinF
O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP
tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). RaTtroaiele na
I)oleoniene
au durat peste un deceniu
$i
au.tcoperir inrregul conti-
r)cnt. din Spania pan6 in Rusia. in cursul lo., FlaDla a infruntat
$ase
coalilii succesive ale statelor europene- Ultjnla. victorioasi, a sta
bilit
ii
un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul
llabsburgic, Imperiul Rus, Anglia, Iralia, cermania. AIiaDta s-a
rrJnife\rlr mdr ale. in rcprimdrc; mr.cdilor libera e
5 na!ion-li\re.
liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848.
Teorelic, aliantele au fost concepute ca forme de luptd impo-
triva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune
$i
do-
nrinatie, cu un scop definit
Si
de prevenire a rEzboaielor. Dar o datA
consiituite, 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare, producand
lira in6rziere alianle opuse. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in
slare de competjlie ln mateie de inarmari, in Europa: alianla Pltte-
rilor Centrale (Gemania, Austria)
$i
Antanta, formafi de Franta,
Anglia qi Rusia, antagonism care a dus la primul rAzboi mondial,
rntrcnand 33 de state, cu o populalie de peste un miliard de locui-
rori. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial, puterile Axei
(Germaria,
Ilalia
$i
Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se
bucurau de proteclie din partea Angliei
$i
Franlei, care pan6 ta
u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. Dimensiunea lui a
intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state
rvard 807, din populalia globului.
In iimpul Rezboiului rece, Organizalia Trararului Nord Atlantic
(NATO). fomata in 1949 initial din l2
!nri,
conceputd caun mjjloc
de stivilire a expansiunii sovietice, a fost unnatd de Organizalia
'lratatului
de la Vanovia (1955), care a cupdns initial ainturi de
TJRSS inc6
tapre !iri.
Ultima s-a dizolvar in 1990, ia. cea]a]la a fosr
menhnuta cu orienttri
$i
furclioniri noi
Si
nlerit; pana la 25 de
S[Ans legar dc conceprul de alianri
Si
Delipsir din gandirea po-
litici ce a cahuzit fie declansarea conflictelor. fie incci:area de a le
t)rcveni
este principiul balantei puterij. Ideea lui de baza este asi,
gurarea unui echilibru inire naliuni, astfel ca nici una sa nu poate si
(lominc pe celelalte. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite
grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. Dupn Vdrel (1758),
rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu, con,
iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord
.iiilalli snnl chemali si irlervini. Balanla puterii a tinr(lionar iD
l(rn ,ra unor coalitii irnpolriva Franlei lui Louis at XIV lca
li
ir
42
Jocuri pe scena lu ti
lr aceste tbmle de solidarirate, excluzard posibilitatea
ca America
,,sA meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis
lrugi". Aceastb rraditie a cipetal irse reput
Si
o dimensiune aciivd,
nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care
pincjpiile libetdtii
fi
dreprurile omui i sunt incitcale.
Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce
siDpatic
$i
penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul
de sccudtate colectivi. Acest sistem constA in garantarsr securiti_
lii
nu de citre llecare stat in pane, nici de o coalilie sau de inter
venfa uner puten
ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_
sorului, ci de totalitarea
ldrilor
legate printr-un pact colectiv.
prima
iDcercare, imperfecte, a fosr Liga Nalunilor, dupi primul rezboi
nrondial. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. ca
lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson, care concepuse
ircest orgarlism. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF, lovi_
lura r-a lbst dati prin poiirica. agresivi a unor srare Dembte ca
(icnnania,
Ilalia
$i
Japonja, iar cel de-al doilea ridoi mondi o
lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i. l{oosevelr
fi
ali.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin
t)c
prjncipiul
secu.iritii colcclive, menire si .,izbavcasci generaliile
viiroare de flagelul rizboiullri, care. in cursul unei vieli de om, a
Inovocat
de doue ori omenidi suferinre nespuse". (Cara ONU. 26
r"nic. 1945).
Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei
fsle in linii mai urmatorul:
L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca
^11
vjolini pllcii.
al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri
|lnporfiva picii.
2. Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte
rrilsuriprovizorii.
l. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor,.te d,
tnrl
sanctiuniloreconornice.
carantinei sau boicotului.
4. Poate (daci
cele ante.ioare sunr ina.tecvatc) inrreprmde acli
rrr ilitare cu fbftp aeriene, maritime
fi
teresre (dar gi denroDstLa,
lfi
sau blocade).
5. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului
,l( Secu tate fbft,e armate, asi stelrli
fi
inlesn in pe baza unor acorduri.
6. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc n lionate dc tbfle ae-
lui Napoleon.
Tara
care a pus principiul in centrul
politicii ei ex-
teme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel
Victoria cu mini$trii sai Palmerston, Disraeli sau Gladslone lntil
nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile
in conflict.
pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe
cale de a fi rupt. R?izboiul Crimeei (1853-1856). de pildn' e con-
struit ca o coalilie eufopeani ce
line
in lrau Rusia. s sceptibil5 sd
deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman
Notand ci ,,motivul
conslant sau principiul care slrnbare
prin in-
treaga politici externi obmani este halanla puterii", Nicolson
line
si combati ideea simplificatoare ca aceastd
politici a constal tn or-
sanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul
;e putere supreme
Si
ci de fapt sensul priocipal este ,,opunerea
f4e
de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo
s$scA fo4a pentru a tipsi alte
16rj
europene de llbertatea
$i
inde-
Spre deosebirc de Arglia, SUA a repudiat oficial balanla pule-
rii. I;ti verdictul
pretedinlelui Wilson in 1918:,'Ei, soldalii aliali,
au luptat sa scape dc ordinea veche
$i
sa stabileascd una noud' iar
cenlr;l
Si
caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe
care ne-xm obiSnuit si.-l \n:m\m bdlunla puter";l' un hcru in care
balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a
eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere
selor colnPetitive..."
Aceasii
pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia
pirinlilor fonda-
tori aj SUA fa,ri de
jocurile de pulerc caraclcristice Europei
S1
care
consi.lerau neinlelep!.,si ne nnplic6m noi intjre, prin legitun alli-
ficiale, in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc), cu
co binaliile ofdinare
si
coliziunile de prictenie sau inamicilie
Situalia noastri detalatl
ii
distanla nc invild
$i
ne indreptilesc si
ufnin uD curs difed!". Kissinger, in Ditomdq' e categoflc; .'nr
nici un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm
dc balarln a puteii." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea
ali4ilor in c;le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor
acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi
ani de expectalivi neLrtrd, lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar'
enunlati d; pfeiedintele J
Q
A(larns nr I821: ..Oriunde stindardul
libcriilii
{ii
nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi
irinra Amcricii. birecu!Arrt terr
li
rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise
Jocni p. scetn lwhn
7. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu
riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din
$e1ii
statelor maiorc
rl< menbrilor permanenli ri con.rliului Lle securildre sau rcpre/er'-
tanlilor), cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor
liri
membre
8. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de
autoapfuare individualA sau colectivi, pan6 la misurile luate de
Consiliul de Securilate.
Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji
Naliunilor Unire. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Secu-
ritate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri, sisle-
mul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece, constand
din confruntarea ostili a doui tabere
$i
a do i alianlc conduse de
SUA
$i
rcspectiv URSS. in 1950, izbucnea rdzboiul din Coreea' iar
intr-un accident procedurat (absen!,r URSS de la gedinla Consiliului
dc Secu tale
Si
votul Adundrii Generalc), ONU i$i imprumuta nu-
mele uneia din plrli, la co lictul lncheiatin |953
Penlru unneioarelc
patru decenii. sistemul intemalional tuncli
oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. Sistcmul alianlclor esle
simpli{ic,{
penn la bipc,laritaie, iaf echilibrul balanlei de pulere nu
Rizboiul rece. numil
li
rAzboiul ideologic al celor doui tabere,
car a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale
fi despnns de cel maj
jnrpoflanl
proces din domeniul armamentu
lui: arncle nucleare
fi
cursa lor fieneticd. l,a ele se adaugh vectofi'
adjd rachetele, care declanFazi o cursi paraleli, spectaculari'
avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial
nu a avut loc? in retrospectjva anilor. analiza e maj deta$ali. dar
penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate
palpabild. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a
ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz
boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre
gul glob, iar inilierea lui insemna sinucider. De aici acordul ne
scris, dar aplicat cu sfinlenie, al su^perPuterilor de a n rccurge la
alme nucleare in nicio imprcjrrare. In lcnnenii militari problen1a se
punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie
de asemenca nalul. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele
ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci
una din pi4i nlr .lispunea dc ,,caprrciktca
dePliDA a prlmei loviluri",
adice dup,t elactuarea ci rinriinea o caprcil,rtc rezidualA a cehilaLt
de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto-
rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai mate-
matic (leoria jocurilor)
mai marc ca in cazul strategiilor nucleare.
Remarcabila cate a lui Schelling, Strategia conjlictului, este ex-
presia preocupirilor
teoretice a balanlei nucleare. Scenariui care i-a
nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii
Si
a
Santa-
.jului
nuclear. Ea consta nu in apiicarea primei loviru.i
Si
a ripostej
Nupra ariei inamicului, ci pe un teritoriu in disputa (Europa, de
pildd, unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS).
unde prima loviture
$i
riposla ar fi fost urmale de incetarea ostiliti-
lilor $i
de o pauzi de reflecfie, fdcute in umbra balantei teorii apli-
. rl; la oropdile arii. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de ..epr
sodul nucleal'.
De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle, a puterii
$i
a
celei nuclcare, pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui
p:r1l in stare, fie ea precare
$i
provizorie, de echilibru, diferenlele
iotre ele sunt considerabile- Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti
. u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi .r-i
,chimba .t.riurul
leritorial. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va
stdca echilibrul
Si
va deveni ca$igator in caz de conflict
$i daci
acesta are ambitii hegemonice maj mari
$i
mai ameninl.itoare pen-
tru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate
iD sine nodifica realilili reriroriale. Ea poare fi utiiizatd in stare de
baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare,
srncliune,
fantaj
ce pot fi transfomate in constrangere. Ea a intro-
(lus
tenrcnl noi. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit
ruproape tot atet de importanti ca
ti
compararea obiectivd a capaci
larlilor. Aliluri de perceptie, s-au alirurat alti termeni cheie ca in-
tcr(ie
$i
credibilitate, alituri de descuraja.e (deterrent), ca ame
nortarc a unei sancliuni devastatoare. Demonstratia capacitdiii nu_
.le?re a rjun. Lle.\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD;nantE. Nu.
In;rL. dc erplo,? e\perimentale
$i nurerea
lor. numarl,l de salelili
I nsali, cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau
l)r'1e
diD acest joc
complex. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi
(lcslabilizator
(ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celui-
krlt), dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali
Si
cacjair,ta
(rlrrt)
au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident,
ulcul grcsit sau eroar. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica
oste o
$tijnli
a cantiiiitii
$i
nu a struclurilor, va fi o surpriza si afle
.bcun pe scena luDtii
41
decide") vom da doui exemple, primul din prina jumerab
a seco-
lului XX (producerea
rezboiului convcnlional)
$i
al doilea din a
(loua jumatate
a sa (evitarea
rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole
llosti, Richard Brody
Si
Rober Norrh au publicar uD studiu in
crrc apllci,rceeaii schemi pentru analiza crizei legat; de inceperea
pfnnuhi rizboi mondial (1914)
$i
a crizei cubareze (1962). Am
bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari
puten intf-o
tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de
Habsburg in Serbia; inslalarea racheteior sovietice in Cuba)
$i
an-
lrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. Crizele se petrec intr un
timp relativ scuft (o hnA in primul caz. circa doui siptimani in al
doilea). Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele
sunt stimulii
$i
rcactiile, concepte foarte prcluite de citre
$coala
compodanenraljsd (behavioristi). Analiza noreazi ci in l9l4
conducilorii Dublei Alianle (cermania
$i
Austro-Ungaria) aveau o
foliticimai
inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia,
Irrantr. Rusia). ogiindird
$i
in rimput crizei. in retatia infte S
$i
r
(actiuDea
unei ptuti
$i
perceplia ei) a exjsiat o asimetrie; Dubla
Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S), in
tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r).
Fiqura nr.3 Schema de anatza a crize or
in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per
cePe cu acuralete acliunile adversarului
$i
a reactiona adecvat: daci
Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia co-
fecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv
li
diminua pc cele
negative, ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului
razboi mordial. Spre deosebire de ljderii gefmani. uru$ciov a con_
ceput clar nlvclul confruntiii. scoland dir ccualie pe cnbanezi,
carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc,gul
pfmclpal intre SUA
$i
URSS. Asrfel. acordut relr.lgcrir fachctelor a
losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. Alrc dilerenle pot li
fi
d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ, in timp ce consr
derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralr-
onale. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente, tunuri
Si
rezeNe de hrani. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei
pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri
fi
dace vreuna din elc. in
lumina tebDologiilor avansate de care dispun
$i
a factorilor slructu
rali ai sislemufui lor militar, poate aplica daune inacceptabile.
Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compota-
menlului principalilor actori ai vie,iii internalionaie
Si
a menlinerii
razboiului in stadiul
,,rece"
(rezboi potenlial, dar neactivat) il re-
prezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad
puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive, la armele anti-
racheti. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nu-
clearn ca si-li dovedesc c, balanla funclioneazi ca descuraJare.
Daci construiesc un sistem de ap;rare pierd credibilitatea ce nu
vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere
fi
pol fi suspeclat de
intenli agresive.
lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonali-
talca pdrtjlor. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni
zele
$i
regulile
.iocului.
sensul rcal al mi$cerilor, codul linrbajulul
public
$i
al mesajelor
ii
fiecare a cultivat acesle lrasiuri la opo-
nent. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin
eroare sau calcul grcsit. in momeDtul in carc delinitorii armei alo-
mice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe
mitologii sau conducitori dezechiiibrali, sistede sociale
jnstabile
Si
lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne).
jocul
balanlei
picrde din rafiDanenlul sin. Astezi, SUA, fiind in posesia unor teh-
nologii noi, renunla la acordul antibalistic
;i
reinuoduc scutul nu-
clcarpentru a se apiira in noilc condilii
fi
fali de noile amen
liri-
in perioadele care preced izbucnirea conflictelor
ii
in funcliona
rea balan{elor, tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in
care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit, incerc:rile de solu-
lionare
e$ueazi, echilibrul se rupe
$i
confliclul este in pragul explo-
ziei. Perioada dc crizi, care in ciuda argunentelor coplesitoare in
favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl.i, este
atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii
9i
in
cercari de teoretizare, oglindile
ti
in disciplina gestiunii crizelor
(ctisis tnanaBenent). Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat
$i
greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul
,,a
Jouri pe scena lunii
ele relevante
pentnr o crizd scapate de sub control
$i
alta gesiionata
cu succes. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza
cubareza. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat, in criza
cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i
acliuni' ambele
plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente
^
hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii
. Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de
versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962, spre deo-
sebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din
1914. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului, gene-
ralii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil, iar Kaiserul
s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lnci-
dentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce
,,r6zboiul
mondial
a inceput din cauza re.pectului pentru orarul cailor lerale Sensi-
bilitaLia
penru potilia dd\erqrului I fost
9j
ea pre/enni in 1962'
manitestata in
gnja de a-i oferi ponile de ieSire ..Astfel scriu aulo'
di, spre deosebi(e de situalia dfu 1914, in care cel putin un ultima-
tum i fost redactat ca sd nu poata fi executat, nu a exisut nici o ce_
rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa
nu o poattr diuce la capbt, nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod
FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn
1914 nu erisla un arbi!-u, o aulorilate de referinF Chid'dac5 dulo-
ritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. Consiliul de Securi-
tate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili prc-
zentau argumentele. Era o inplicare cnre a fumizat
fi
solulia formali
a crizei. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc,
ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scn-
soarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca
misunl; .le escaladarc t; 'a
revrnii la conlr(le
l'
nego'rerr'
Evident, anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete
in Cuba
fi
retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy, adnirat
Denlru fermilalea $ D:- in rc/ullarrrl final e\i'tli
ir
o \2 i\lrclie
lau so\iericilor. Ll eqe IUmi/al de cefinlele bxla.lrer' ale cirei Ie'
suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul
iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea
gran'
telor SUA decat un
gest de simetrie fa15 de rachetele americane din
;ecinetatea ej imedi;ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut
9i
simetria
cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre
49
48
Inulla publicitate.
Dar mai a1es, rjmp de pahu decenii, SUA nu a
intreprins acliuni militare imporriva Cubei. confonn unui angaja-
nrcnt luat ln cadrul soluliei.
Existe
ti
alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior,
care pun mai pulin prel pe perceptie. Duroseile, de pilde, imparte
conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice, ideo-
hgice sau de puiere)
Si
conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii
plus motivafia naFonala. etnic!. voinja populara sau dreprurj isto-
dce). Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i:
L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional);
2. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939);
3. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla
Cubei
ti
ca$tiga Filipinele)l
4. Maturizarea (evolutia lenti).
In cartea sa intitulattr 7or, empire
finia,
Duroselle se referA
(loar
la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. in afar6 de iz-
bucnirea conflictelor, el trateaza
ti
strategia
ti
tactica conflictului
(atleptare,
negociere, recufsul la te4i, riposta)
ti
soluJia sa (condiiii
pentru
solulia definitiv!, nelncredeiea
ti
targuiala). In privinta ne,
gocierii finale, autonrl 6e face ecoul metodelor vechii
$coli
fran-
cezer
,,Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State, ca dciodate
sd nu cedeze nimic conta nimic
$i
mai precis c, nu trebuie sa dea
ceva contra unui sentiment,"
Jus in bello
Si i
s dd bell&m. Prin crorius, problemele razboju-
l i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si sta-
bileasci nonne privind rizboiul. ln opcra lui Grorius se face dis-
tinclia ce
Si-a
menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele
doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiu-
lui
iii
limirarea erccselor, cruzimjlor qi efectetor asupra necomba,
lnnlilor, care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello)
;i2.
nor
nic privind declararea
$i
pornirea rizboiului
$i
tjnitarea condiliitor
,
i,, care esie admis, justificat
sau legilim (lrr dl rlt&,'?).
5i
unut
$i
rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia
(1648),
la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani, I sisrcmului intemaljo
nriconstruit din slate.
Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti, imbogadnd in
fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor, llc de a le prevcni.
lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r,
rin.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii.
50
Jo.uti pc scena turut 5l
ln cc DfiLe:re iu-
in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele
r;i/hoxrelrr du f,-'ti rnc' nLrna.e ue mrr nrrl succe' Dc); nrulle li
pud dc amle noi au fost vizate. nu au fost inter?ise nici armele ce
ucideau la distanta
(arbaleta, pu$tile sarr tunurile), aqa cum s a in-
cercat la momenlul aparjliei lor; peni la urnli au fos! scoase din ar-
senale anumite tipuri extren de letale. Dupa experjenla lrjstd a
primului fizboi mondial,
gazele nu au fost folosite in ccl de-al do-
ilea. Tratamentul
prizonierilor
si
soarta populaFilor au fost amelio-
ratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii
$j
a Semilunii Ro$n'
Moneniul de cotjturi in lurisdiclja
internalionali a fbst Proce-
sLrl de la Niirnbelg, dupa irfiengerea Gernrniei fasciste in cel de al
doilea rizboi mondial. Tribunalul de la Niimberg a
judecat crimi
nalii dc rizboj din cele doue
Perspective:
a)
,.crime
impolriva
pi_
cij"
(dd ,e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea
ti
pur-
tarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_
telc intemalionaie; 9i
b) crimele impoiriva umanite'tii, defi !c ca
..cimi. ext;rninare !i
alte actc inumane comise impotriva
popula-
iiei civile". Aceasti a doua categorie
(in blld a fbsi dezvoltati cel
mai nrrlt, ciileEoria fiind lSrgiti cu
,.perseculiile
pe notive politice'
rasiale sau rcligioase",
Pentm
a cupinde 9i
actele nelimitate la o
peric'adi de rizboi
$i
care
Pol
ti lndreptate impolriva propner po-
'
,qceasla
pieocupare
tla
cruit drun ir drptul internalional
ln
orer(r.. Ln.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof
'urL13
i'.'"r'",'i .r.,' ttrdecrt
pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo'
se'i.i. fi :, r.lculpcl rec<nl pe loq u
trrcreJinle
rl Iil'eriei Tr\lor'
inUun,r'rf
,'rr t{$cndd iJoccr
pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile
rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand
pestc un nilion de victl'
Dre fiecare, ca in Indonezia. Cambodgia. Itwanda. alind ca prorotip
al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in
timpul celui de al doilca razboi mondial. slrnt uflaie
Poven
alc corl-
idi;lci
umanitarlii. tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi si
aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile nu
estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce
au
pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. Afganistan, Irak' Liban
5i
i'.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c de pcste lot in
tmpasul cste
$i
nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z'
l){ri. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn
$i
r tfireprindedi rizboiului. Cele ctrsice sunr rnzboiul just,
defini!
rkr Sf. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie, impo
rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor
$i
rizboiut de autoapjirare.
l,l sfar$itul celor doui razboaie mondiaie, instituliile creare penlru
i, ptrce durabili, Liga Naliunjlor
$i
ONU, au ficut p.r$i ineficicnlj
l)cntm
jDte[icerea
rizboiului. sub forne vagi
;i
inelicienle. cum ar
lr climinarea recursului la fofli. Rezboaicle juste
ca ccle de elibe,
rrfc dc sub.iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au
La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ re-
ful al incercirilor de a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrer-
n cerea totald. Dimpotriva, noul secol se proclama
,Jizboinic,,. If
,lrlimarea
lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea
rccuzitn
,.rizboiul
preventiv', in fala unei ameninliri viiloare, lo-
vitura
..preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. .,inter,
vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii
||nof populajii, pcnlru instaurarea democratiei. inrervcntii pentru
Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi
$VsaLr
im_
tr('lrila
uror regimud dictatoriaie, sau a unor tiri falirc sau negu-
v( mabile, sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjs-
lrLrl. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle
rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor, paralel
i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn:
t!)rar
in tralate qi conl'cutii. Brori imense sunt comise plin dcciziile
|rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari
ir
upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. S-ar purea spuDe ci
,,lrcnrrca a pilit skamb in acest secol, pus de la inccpul sub sem
uLl lui Marte, ir car docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc
ltrrrrrrc
a fezboiului
Si
a rccurgerii la foai
$i
in carc increderea in
r'r'lodele palnice
Si
negocieri a atjns pragul mininal.
Capitolul 6
Conflicte identitare
in orice conllict, omul care lnpti este anirnal dc un crez, de ?de-
ziurea la o cauzl, cu o incarclturi emolionali atat de putemici in-
cat sA poatd fi adus:l la incandescenli
$i
transfonnafA in uri fa.td de
inamic
si
in dorinla de a'l disixge. In interviltl luat in fala camerei
TV, tandrul combatant in conflictul bosniac declara: .,Sunt
gatr sA
mor penfu identilatea mea cullurali." Ar fi puiut la fel Lle bine si
adauge
,,sunl
gata sd omor" pentru acecafi raliune. Declaralia. rA
masa inecati in noianul dc
$tiri
al ostilitililor, meritA o analizd Drai
atenta.
Ciutarea febrili a identilillii culturalc, aceea a grupului ctnic sau
rcljgios, cu limba
$i
tradiliile sale speciiice a constituil preambulul
unci crize. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative
$i
a pierdut conplet sensul. Aceea era o identilate iAuote pentru pro-
movarea unor interese comune
lnand
de rcsoftul civilizaliei, care se
adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le des-
pani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. Prcieclul unificator
in cazul lugoslaviei
ii
al alior
!!ri
cra consnuirea uDei societali pros-
perc
si
egatlare. Maj prcmitea
$i
dcmnitatea ata$atar oetileniei ir-
gosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. Per
sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de
nealiiicrc. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a
treia spre dczvollare
$i
de indcpcndenli proprie in laport cu marile
pureri
ii
cu blocurile. Vulnerabilitatea ace.stei conslruclii cra generata
de caraclerul ei ideologic, adici cultural. Incercarib de a construi ci
vilizalie pe cultur: dau gres. Ceea ce construie$ie cuilura. cultura de-
slrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclor-
O dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe, care
linea
in
conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad.
aceqti.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii 1a autonomie
$i
indcpcndenl:, cu loznrcile separirii pfomovalc de natura identi
tnlii de gnrp, cu prctcnlii istorice, in sensul citirii proprii al istoiei.
.rl apiririi de aneniolarea celuilall, membru al grupului
rival, de_
vemt du$man ireductjbil.
pe
cat de puternjc
este liantul in interiorul
iumUlitddi rcga\itc. pe alal Je nesocotjle
ri
intreruple sunt lcgaru_
r. e
:r
rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun;ror
de atle vajod
li
alla
.Llruri. Aici i)r g?r\e$le
e\pre.ia e\lrema propen(runea
izolirii, a
,cfrcgaljei
fi
la limiu a .r.a/.irir' errr.?. vecina cu genocidul.
CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii,
aI credinlelor,
,rJdiriilo-
Si
mo)lenirr cpecitice.
care cie,pan pe oameri. conlennd
lrec,rui. o idenrilale. (onflrctelede
tipuj celui descricpol fi con\id.
crate coollicte culturale. Uzul comun care acordd culturii un nivel
iniltitor, nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a
orginii culturale a conflictelor.
Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe
rrrea r;doaielor civilc, gherilelor,
revolrelor, terorismului. violen_
1cr
nteme crescande, triseora culturaj: apare definitorie dintr_o
innpli definitie a culrurii, desp.insi din cete pesre t20 cle definjlii
din sludiile de specialitate. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_
latc umani dominat de linlbi, valori, credinle, istorie, tradilii, obi_
cerun, care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati
$i
oferi
rndivizilor elemenrele unei identiril proprii.
Cultura intervine in-
lulLlFduni la plu.dl. in contrd.l cu civili,,ali . care e,te singLrlara. ca
l.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. tranjferdbile.
aplicabile pene
lot. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i; dis_
(r..irca
ronlliLrelor Abordarca propu\,
ne permite \a nunim spe-
r.d
0o nanri_dc conf,cre. lrc identrlare. fre cuhurale. cu accLli
ir,rcle". ln arelaSi limp e\plrc; inrlrd ea conllicrelof relrgioa.e cu
ccle lingvistice, cu cele etnice
$icu
cele ideologice, intrucar religia,
linba. cmia, ideologia aparrin sferei culturale, ca subsisteme de va-
loi
Si
credirte. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_
k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia
$i
culrurile lor.
cum ar Ii Huntington qi Tofiler.
Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in
conUic!. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce
$i
cconomice
$i
r)Lr sunrmolionale. Ele stau in spatete crezurilor
fj
sunr manipulate
(jc,politicieni,
carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile
Lrlrlr.'.
fr
eco||ornice conduc la.onceptLrl de purerc
e\ercirala de
,, rrbnr J,rui grup. clLb. panid .du cJrca. iotiuJre In e\ercilxrea
rccster pulen, ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul
''l|,cr'' arm1|a rirnp Je \e.ote
ijr R$Jrdr. II| rcc.l .r/, (onnrc
lo(uri pe scena lu'nii
tlrl devenise acut. lutnd forma unei lupte de eliberare de sub oPre
siuflea
grupului dolnnant.
Inrcresele altor putcri exteioare
$i
interven{ia lor de a suslrne
una din pir,ti sunt de naturi a aljmenta
$i
amplifica conflictul in
te . Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio
nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte.
Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a
notivelor de puterc, apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la con-
stalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapa-
cjtilii uneia sau a unui
$ir
de guvemiri
-
de a construi o societate
care sd ofere membrilor sai,
jndiferent
de apartenenla la un grup
sau altul, a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali de-
cent. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii
ilfr-un
proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de mod-
emizar;. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic
sub semnul unui
jnteres
comun. Harta sociali a omenirii' cu zclro
bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii
popula'tiei
$i
a asi-
euririi mrjloacelor de tlai. rivi$ili de mizeie
fi
lipsuri, bantuitd de
;naladii, subnutrilic, lipsild de adlposrud. traind in aglomeriri nei-
sienice, cAnd nu
ja
dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii, ne
irczrntr
tun.hlul cel InJr prupr.e aPdriliei Je conflrile Srruilia
.rirper:lr e.re pL.; rrr \ea'nd Jlto-d..ak lrebuie nrmrcrli L n
lrl
i'
piqitor se ivegte sau este prezentat, cauz: a luturor rclelor
Si
care
iste de obicei orice corp strdin. ce se bucuri dc condilii ceva tnal
bune de trai, oricat de mici ar fi diferenla.
Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al ,,fufiei
neputin
lei"
poate funcliona
ti
in sAnul unei societali
prospere, unde dezra-
;ici;afi, neadaplalii, neprivilegialii, ceea ce s a numil uneori
,,lumpen"
sunt materia primi a unor miscid retnrile sub lozinca di
feritelor subculturi anarhice vizard dezechihbrarea. uneon vlo-
lcnti, a socielilii.
in aceasti lumini, teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin
Dolitica de
putere ($coala tealistA). rid:cini economice
(in principal
irarxiste sau postnrarxiste), abordare structurali. agresiune bazati
pe tendinle biologice sau demografice. curentul factorilor sociali
9i
accenllt nou pc molivalia cltltumld
9i
atiiudini legate de nevora
alirmirii
jdertitllji
nu sunt alat de contradictorii culn par la prma
vedere. Cultura idenlitari, fragmeDtaristi $i
conflictuall, ocupn
scena istorici cand dispare
proiectul civilizator ce procuri lianlul
iunctlonal al societdlii. proiect
leSat de economie, politicd
$i
struc_
tLrri^insritulionale.
In Ciocnirca ctuili.aliilor a lui Samuet Huntinglon, aurorul
practici
sisremaric confuzia intre civilizatie
$i
culturi. care, ca sis_
teme de credinle de orice fel (tnclusiv id;otogiilc sau rctisiile) sau
de valori, sunr de o varieute uria|i, nunirand circa zeci rnii de
culluri diverse, rispandite pe tol globul. Aceasti eroare bazatd pe o
'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in,cncrea pe
ordinea de zi a Aduna_
riiCrn<rure,r Lnui pUrcl brne rnrenrion ;e atrfet Dirtne ri cir rti
zaliilor". ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele
ci
viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. O asemenea abor_
darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_
rarca salvgardirii ei.
Revenind la autorii care se referi h r;dacinile conflictclor, con
slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile
$i
probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. Trezi
rca civilizaliilor
li
inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul
mondializirii economiei
9i
globatizirij
inlbmatizirii vor genera,
in
oprnra acestuia. conflicte. orniland unele civiljzatii care dispun de
mijloace mai pulin redurabile. dmene pe planul inrai al riscurilor
conlruntarea int.e Occidenr
ti
Islanr. Occident
Si
Confuciani$ri
(China
Si/sau
Japonia)- Dintre acesrea. cea mai nelini$tiroare esie
rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. cu atat mai
nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle
o
, nr5
Lle/a-nof\arore. Nu rcetr)r lucru \e poa.c afiflnr de.prc Occi
'renl
sr A.r.r
ir.
c,r re/ulr,rl ri rccnui t-runghi dc tb4e. O(cidenlul se
vcde izolat. La irceputul secolului XXI, Occidennrl i$i vede su
premajia
contestali
fi
pretenria
sa la universalilare negati.
Existe falii inrre civilizalii
Si
acoto trebuie ciutate rAdicinile
conflictelor, dupi pirerea lui Hunrington, care conlund; civiljzalia
J.r .uIurJ.
Cr\ili,, le ,rrrr
rbfnarjuni In.!i, conllrc.etc vur tr Je
p|opo4n
vasle. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle. El
r.lmite totugi con ilicre
Si
iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite
fi
conflictc ale grupurilor
contigui de a luneul liniilor de fiacruri
nrtrc civilizstii
PrJdiemr
lle
cdre o \
r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed
con
llIlrlu- rr|i
:i
negli,dcr cetor toLrte. Jir Inr<r orut .irrti,,r!iitor.
Lrnde factorul cultural poate fi motorul real al ciocnirilof. Esre sufi-
ricrr si rcluillt cazul bosnixc.
pirtilc
i0 conflicl impilfiicsc una
fi
55
5b
Jr'Itti
tP
\
"Fr
h4ti
aceea$i civilizat-ie, dar au steaguri culturale diferite. sub care in
cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte
in ci,rd.r sohdalilarii
$i
spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane
Dentru confratii bosniaci, sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i, nu
poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine
;i
islamice' ca
Llocuri opuse, ci de afinitili care inri in jocul confruntifii cultu-
rale locale.
Numeroase crilici
Si
lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui
Hunlingron nu esle unica
(Alker,
Actualele conflicte
tunr inlr-ade-
var de ;ul$r6, a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la
,,istorie,
limbe, culturA, tradilii
qi. ceea ce este mai important' rell-
eii". dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate de o inter-
;eDendenta crescenda se vor ciocni violent O
"rivalitate
matur5"'
cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia
9i
SUA'
este un conflict in sens larg, dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce
se angajeazi in construirea civilizaliei
globale sunt pulin inclinali
spre c;nflicte. Urmitoarea remarca a lui william H. McNeill mi se
pire pertinent!:
,,Este
desigur un fapt izbitor ce
ifuile
implicate in
<Afirmarea Asiatici'
$i
ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere
$i
putere Huntington le subliniazd convingitor. nu incearca sa se
ret;agi din societatea
globald. Mai dcgrabi invcrs. Succesul recent
al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul
fenomen al cre$terii asiatice, in timp ce credinla musulmana a fost
dinroldeauna prietenoasa faF de come4
fi
objsnuire cu ,'infidelii"'
Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii
din.ch,mburile
globrle ce cre'c Iapid. schimbun cxrc \usrin soci-
etatea umane in loae pe4ile lumii."
Aulorul celur de-31 ,.lrcrlca
\ al
,
A toin<r' dplic; lrofia
'a
a\u-
toliziune potet4itll &iar n6i tnare n. std in
fati,
un conflic|
ndjot, ?n interiotul cAruia cio.nirca dNiti.atiilo, pre,azuA
rle
el poate
fi
subsunutd."
....J"hntn troditionola r ,r"ttL.rlipt pl ,ah. ,e
bd r,Ea
t7u4tt4Eto4 e,r, i rJe.tdta
I
ndtrc d t,.onlli tlte
lc
ith ,l t,
prerede,
dacd vor avd loc, se wr petrccein inteliorul unui ca-
.tru mai larg o Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei
supercit)ilizalii distitlcte
Si
potenlial
.onJtictuat e. Vom cantinaa
s,i
folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt.atiani-
smul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val
sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge...,'
,Curr.aparc.
r(eara .chemA
concepruala in lumrna derinirrrlor
'Irrunr_tr
ci\rtrlalre) propu.e
mdi susl Fap
j
c, Tomer\ede in cF
vrrr/alrr
srcteme de producrie
Sr
orgrrizarc il dpropie de lrtul ur
c.,re credem ca termenul de cr\.lizalre trebuie folosrt. Un.verJalila_
lc.l civilizaliei este presupusi
de auror. Ceea ce el numerle
,,civili_
/ilii" consrituie. dupA noi, trepiele evolutive clare qi de necontestat
llc acestei civilizalji unice, ca
Si
sfraturile ei actuale ca coexistd,
l)rfnic
sau tensional.
In unele pasaje, factorii cullurali apar:
,,Astlel, in limp ce poelii
fr
Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn;d n;tio;
[lc, poelii
$i
inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli vir-
lulile unei lumi fdra tionrie,. Coliziunile ce rezulti, reflectand ne_
!r,le total djferiG a douA civitizalii radical diferire. pot prcvoca
flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin."
Ir rr drn (ele
mJi r cres:rntc (LIriidcral..
a.e 1., I orfer ,^ ri,eri
lr .rilbnaiel( dF ni.a' I te.ru- o rcflc(rie d apifi i. nif pc p,rn
r,r inomrc:
,,...economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus
lriirl prin,rupcrea pielelor ir buc;li mai mici, mai diferenriate. Apa.
lrl, llr
ni9A, xrmate dc produse de ni$a, finanlare de nign
$i
jucd;ri
rk. Ii$: in bursa de va]orj..., Aceasti de-masificare a-economiiior
rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir
lrr r,. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre
rrrl)rxputen
esie irtocuir; de o mullitudine de
,,anerinlrri de ni$i.,.
,
])rscumnd aceste
,,amenin!tui distribuite'., pe care noi le legim
r rrxgnenrarca cutrr{ilor, Toffler are observalii pertilente:
."{s_
ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste, ernice
tl
rl, !iolcnF religioasn, lovirui de sta!. conitjcte d; fronricri, ris
'r
r f cilile
ii
aiacui reforiste, aruncand vah!i rle emigr"nli tovif
57
pra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care
;chimbarite nu se produc. Cultura
$i
civjlizalia se confundi
$i
la
Toffler, ca
9i
la alli iociologi americani, cu o singuri observale:
civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve, bazati
pe credirlle, ci pe sistemul de a produce bognlia
$i
puterea societ-
tii. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa'
lria de asarnblare ti
computer' Confliclele, in opinia sa' au loc
granila acestor civilizalii. Toffler se delimjteazd de Huntlngton'
,,Noi
de atet enea cterlem c.i civilizrlliile s( ror ctocnl
triitor. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)'
:::il:til
:,ffi ;i; ;i;"t
ri.t: :ll'i: i"^
jilil*::i$:ilt
in mulle aLmate s;
f\n\eJs(A
din nou lr ceeir
(
;;i';;;'.'"
',"
i"''1.
'p(cr'rlc
nra r'lbnirrcilor
Jc miine
'
"
'
:'" ;"; rip d.
"
o"r pc crre il
'irrrnJlcr'
Toffler' cL dn
,rr"p J. i"'.,," i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir
';
a'rione/(
u unF
'^.*
iu a.
"f',,
In rrrr u\lrle rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl
'en-
zitive'.
T"eoriiJe ilflorcsc
rJupi eveninenlc'
cu un caz in fali' in dofinla
.te rubt: ee\t'i.Jl
..u'aloare
dc
lcreral;zJre
rr Progno/'
Cine
.i;,- t"'li,'l''"t.r'
)i lc
lorflc'porr<
\edea'rnprc'ir
pe rare
i"-,"irJi-"
.."nr'".i &n Golf 5i
reprimarca
incercirii InkulLri de
,
l]
"*"..1*
. rt+"."nie
rcgionali
A fosl a,Jesta
1Y","1"" :l:::
58
.locuri
pe scena lutnii
ue
.rrdcre
.ri
rir,,bor
r)i hod^rLla de lralrcarrlr.Ll'"
drcguri de a'emcnea)
r"tta -'r"'t"'. nr,iorrle
lrr cconon'ra Slobcli
'lrn
cc lll ce mai co-
i:;;.;i;;;i;i
;**" conflicte
aparer! mici declan$eazn
elccte
iJJ'*li
"
i,"i"*r."
r"
riinh
invecin;te $i
chiar,ll:i1lji:j*]:,ll
i,ii i"i. ii"iit,"rlii
i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston'
nu lrakul rc-
p'",""i,
"''
*Li r"r;tar b;zar
ee
odTtlll:::-lT'::Hl::!i:;
ffffi-';:;ii;il';.;;.-"p"r',,'i''0"
ro(a armatd in derinilia lul
i"iir";,
","i
i" ."*r" unei fomre de a perpetu:
"
:'1t."1i'-:.:,:'
il;:;i;;l
.r" ;;"1 ;i;t'
"
rala avansuruj li
doilinaliei civirizalie
.."i"""
a. r'p,r
'rer'
con(cpr'rr Lle
'
irrrrzarre
*''.'''":li
i:l::]
;r:iffi".'"iili
;;;,"-^.t;i
ia'e aruin'li"
inoc civlizalie ti
cul:
i,'i.'i,,.u
ir.-. r"",.est
pas, i elnim ur *j
9"
-1.1i:1,::ltl
i,ii',
:'.1,"",
.,',t.'i.
n't.c''ln; rJe'rlo"i'ri
i' spcta l:rrcr' i
."
"..,:", '",0."".',,.i
Jnei :Jen
:rrrr
rr'r\e Jrlel J oe
(( a i'lamic
ii" i".tl,.r.ii
**ll
"i
ae expansiune'.pe
seama
I": :::,:ifii
i.i,la'".ir"i^ii
.r"'r'"!ii
(sa; reprc {ie ci\ilizalii)'
dar
linand
L,.'""1" ."-f,"."f"
diicriic Esre conlinuarer
in sud a conflictu
"''i",',"li5ll';,","",
".t"
,|at Llc
Prczent
iD analizelc
politicc' este
,'t#;;;"',;;;
,"p;'" La aceasti ori' in lran
puterea aPa4i
i'"", *'J l'"J""-"tis!c
carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l
.';;r' .l;;t. curnrrrrind
uoe\arrre
reu! rlrr ln'e';fi r'ern;rr't0
.,,"'r,'.r,1
''
A,
(la unJc,".*j'
':
"il"ii'l
lll:ll"j
.";;"-i:'
u' .."1'c.'ot
''"1
'r'
i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri
ll, i li.i.i r re.or.,r'c; n"'rr, e
ri".
'
o rJ'rirr:-ii
lllb':l
J::
'j"-";:.;,'
;",,'r e , r,', n.''rnr''
rel
'cri 'o"Lnrr'
.,:.ia ., -
'"
u.n
,J,ilJ :', ."
I r
"
r'rr'
'lJ
rn'r'ranrr(r
EUCUC!!Tl
sediulConlral irL. ili!o:..n!_
- Cornuncarua Ca].J.1iri.r
(
r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar. sitLulia dnr
59
r|l r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare in-
l,,||rlti(nrali. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii
r|||l Egipt, dar aici. ca
;i
irl Turcia, Iordania
ii
peste tot in
lirile
mu-
\rllrine: Pakistan, Bangladesh, Indonezia, ei nu pot inldtura state cu
\trrcturi dominart laice. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clcci-
rl( ||lul este creqterea aceslui val, transfonnarea lui in mi$carc dc pro
lx,lii
la+i
$i
constituirea unui front com n. a unei coali(ii capabile
\i
tx):rl1e
un rizboi general cu puterile occidentului.
ln virlulea unui momeni isioric, cand islanrismul. intr o illge
Inloirrc expaNiune, a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Meditera-
rrr.i, cucerind toat6 Aftica de Nord
$i
cand regiunea ce o adminisfa
i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei, astizj fundamentali$lii con-
4l,h ri ci Islamul este o civilizalie. Este o alirmalie falsi, reluati
,li|l neglijenld, asa culrl am vazul ia Natiunile Urire, care au adoptat
hr fi:rerea lslamuiui un proiect de,dialog intre civilizalii". Drr ls-
|lr rul nu este decat o culturi particulad. cu zeci de varirnre
Si
i,Li. Ei vid iDsA in accaslS ,.civilizalie"
pe care pot ridica propriul
u,rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci
vili/r(ii constituitc. Esie de presupus insi ci aceast: unitatc ru sc
vf fcrliza
$i
ci. ir ciuda unor succese temporare inrf-o
!ar:
sau altx.
rl /ilrziilc pc p]anul economic, tehnologic
Si Stiinlific
pot ducc la
frrrilicte intre
Scoli $i
lac1iuii. la Inrlimilare
fi
esec. Expeierrla is-
Ior( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri. Mai nrulte conilictc
1 li,st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre
rlurlr'. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei,oiulie
{rrl virlorjlc universaliste
$i
blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc)
trrr
(ic
rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitan-
ll{1l|
ti
cxclusivism.
l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial.
lr,,l)rhilitrrea
aceslLria este considcrali redusa. Majodtatea auto
,
hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim ..riz
hlL||. cultLrralc". Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu
t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc. dar si prin Lungimea br
lrr!) ,L\ruiG.
Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii. t'ind
$ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie. accrsra i! lbrlrla urei rr-
t n ilitri istorirc, cafe prh rmploarca ci .lopiricile peifo nanlele
||l|, iircia dinlre c:iile pasnice, intrucit angajcrz b.tte lniiloacele
ilf, r de Sud
fi
confliclul palcstini
Jocuri pe scena lutnii
,
Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge
pdn esenla sa lcritoriali:
loui societili
(airicanii
$i
coloni$tji) disputi controlul asupra unui
reriloriu. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat, ca
9i
cultura, Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu poate
fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii
ceste. Asocierea tentoriului cu identitatea
populaljei este evidenti
si in ciocnirea arabilor
$i
a evrilof Posibilitatea solulionarij aces-
tor dosare
grele cste instrucdla
pentru metodcle
pa$nice l't care se
Doale rccurge in cazLrl lor'
'
Contenc]osul franco'germ.ur
este unul din cele mai lungi pro-
cese conllictualc
care numai intr-rln interval de optzeci de ani
f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. restut fiind domiMl dc iensiuni
ii
problene lititioasc Din 1950
qj plil1n ast'zi, deci timp de
;DrorDc o
jumatalc de secol, un proces al reconcjlieij s-a desti$u-
rlt fiia riiturniri salr accidente, oferind lunii ur exemplu remar-
crrbil .]e soluiionarc iii
prevenirc a conflictelor, incorporal in tralatul
scmnal de Ader|uer $i
De G.tulle in 1963 Capacitnlea de rezistenli
i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu'
Si
de inspilare a unor noi nisuri de unilate ca cele adoplalc in
2003. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu'
rcconcilierca arc o valoare tcoreticd
$i
practic'l pcninr rczolvarea
1utufor conllictelor'
Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost
Durt-Lc Jen ru Cl ,crr
Sr
LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle
*-n'.. L. in". l^ lr
ci
lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi-
""i*i, "p"n-*f"
..eiunilor trecand h alt slipan- in 18?1
(Bis-
mark ia veruailles). regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln
i,lii ior""" a" r" v".t"I[es). ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocu-
nrre rlc cel de al trcilea l{eich. iar in 1945 se inlorc la Franla ln
!003,
parlamentelc franccz
li
german (rcunirc la Versailles) privesc
la oroblemd
ca ]a ull caz ingropal denuit
$i
definiliv in kecut Ctl
roate accslea. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou:
liri $i
din
asenda hf de lucru, un ciclu inlernal de tensiuni
si
r'zboeie trebuia
intreruDt. Si
accasta s a ficui pfiDlr un mecanism destlrl dc simplu-
Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. nu s a t'-
cu1 aDel ll nici o instanli
Si
nu s a fecurs ir lnod exprcs la nciodele
unei cai
pasnice. Dosar'ul a fost inchis
Si
problema celor dori regi_
uri a foil rtearsa
din agenda diplom.Ltic't $i
politici Bccarilatca
actelor cale si dea soie nit le
ii
Lrutofitale
juridicn fezolvirii
6t
rfcstui conflict este flagrunte. Nu a exislat un tratat de pace cu
(
icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial. Au ex_
rrlrl tratate
ti
acorduri privind
recunoa$terea uneijumiriri vesrice a
(icflnaniei
sub formi de stat independeDt
$i
incoryorarea ei in ia,
rrilia europeani.
Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi
$i
creatoare a unui
lr'orect
in misuli sA faci, prin amploarca unor interese comune,
rirlevente motivele disputelor anterioare. Acest proiecl este inte_
ttrafea
europeana_ Prin intrarca
lariior
intr o entitate comuni, apan
fncnla la o
lati
sau alta a unor terito.ii iii picrde dramatisrnui
$i
\i:mniiicalja. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln
Ix)d explicit scopuri poiitice. Ea a avut simplul enunt al unei co_
rrrtrrr]tili .r olelului
$i
cdrbllnejui. Este greu de gisit un exemplu mai
fk)cvent de rclni dc civilizalie, olelul
$i
cirbunele stand h baza in_
rirL\triei occidentalc
$i
a putedi economice a acelei epoci. Acest
t)r1)iect
a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. FfiDcezi
$i
ger
lrni erau mcmbri ai unei echipe europene, cc cuprindea
$i
alli
lrx|tcneri.
Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni
r,rrtru un scop comun. Este infinir superioare dialogului, pe carel
t,.
rrlune i ,'rrccare
rrrjrura
Si
pc clre rt
jn
uenlcara in mod ho.
l,,riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier
ri
comUnicarir
Sr
intr_o grind.re
rltnllinafi de tco ile lingvistice
$i
de rolul dialogului este greu
de
r{.sizat conceplul cheie ai interacliunii
$i
pozilia sa horiratoare in
/rsr grrarca relaliilor pa$nice.
Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere
n r)bieciivelor unndrite. Robert Schuman
$i
Jean Monnet au descris
d'Il l nhrccri\ele
olanulu,din
o
md lq50:
,A Je/rnlo\ica .claliile
lrrlrc tiaota
ii
Gerlnanja, a elimina opozilia Jor seculari, a iega
Iic nania de Vcsl de Franla, printr,o solidadtare de interese, a o
rLrrrra term lumii occidentale.,' A losr desigur necesari viziunea
$i
firlorltatea unor oaneni poiitici
ca De Caulle
$i
Adenauer, care de
ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi.
De Caulle ii scria hi Maurice
|,)uvc de Murville, in 1960: ..Trebuie sA batem fierul organizaliei
I r'opei, cici acesr fiere catd.',
Mai tirziu, in anii '60, textele politice ristoanli ordinelj: Europa
frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla
$i
cernrania, formLrli carc
f\1. r.vocala
Sr
astiizi. La origine insa, Europa a scfvit ca proiect
I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase
$i
dc crcare a unei situatii
, rr, l.,.nntlirr. D.\i inletcgcrei, in'rc fr:,
tr
.i Ccrman,r.a
P-!!!!!!
9!4!!!!
60
62 l1&ri pe sc.rd lurlii
bazat pe Europa, ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a te-
maticii proiectului european: de la cnrbune
Si Petrol
la atom
fi
eco-
nomie, la piali comun;, la uniune economice, h monedb unici
$i
la
agcndi poliricd
Si
aparare comuni. Fiecarc pas a fost consolidat de
o construclie institu!]onale
;i
legisladvA, fdre precedent
$j
liri ter-
men de comparalie in integdrile regionale contemporane.
Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei
agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii, iar negocierile ce se
poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit. Atenlia este in_
dreptatd eminamcnte sprc viitor
$i
spre defi rea
,,solidaritilii
de
interese"
$i
a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot
,,afiura
cu
fermitate" pArlile, in calitate de parteneri. Agenda nu atioge prob-
leme cuiturale, de identitate
si
de valon specifice, lisand acestora
c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . rdrul prcieclului comun.
Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. Co-
munilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in
$ir
un conflict
aparent irezolvabil. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm
Cartej
line
de
iurisdic!1a
interni a unui stat membru? Cum si re-
conciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli
nand toate cheile pulerii? ln Rwanda, momcntul in care majoritatca
hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus
$i
miceiul mino_
ililii indepi.fate de 1a putere. Linbajul soluliilor distibutivc. fire
o sohr.ie irtegrative, nu oferea orizont cazului sud african. In
rcerst5 logici. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului
Si
a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii
juridice
invita la soluliile divjzjunii
si
separidi. Rezolvarea finali eslc liri
indoiali fructul unei evolulii, in care presjunea
jntemalionala
ti
schimbarca sitraliei
politice
ii
economicc a lumii au jucat un rol
impoflant. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem.
Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu
Premiul Nobel au fost Nelson Mandela
si
F.W. de K1crk. Este lnai
u$or de inleles evolulia celui din urmi. care a inleles cA viitorul
Africii dc Sud, o
ta|i
bogali in resurse. cu o prlere ecoromici con-
siderabilS, va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalion-
ale, o dali ce
lara
va fi redusa la dimensiunile unui slat populat
doar de fo$lii colonitti europeni. Dar laplul cd un orn incarcerat
limp de dece i ca Mandel:r, Ic'rnai in spiritul revolulionar al doc-
t.inclor de sdnga, inlelege
fi
aplici o solulie irtegraliva cste ie$it
din comun. De aceea voln illistra conceplia sa pin catcva citate
63
ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul
comun de civi_
lizatie, orie[tar spre viiror, formal din interese imptuti$ire ce trans,
rond distanta culturali, ehici, de valori
ti
cc,lccpur.
,,...AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea,
negrii
si
albi... albii du fott cte asenenea africani
,i
tn otice r,i-
itor drunjament, majoritatea arc neyaie tu mitloritate.,'
,,A Jace
pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul
Si
acest inamic derine partenerut
lui."
Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_
funoa$lerea
tl
nu cr incriminarea parteneruluii
,,Albii sunt conffali
riricani, dorim s, se simti ln siguranld
fi
sA
ltje
cA apreciem con-
tributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri." Nu istorie, ci
viitor:
,,Trebrie sA uitem trecurul
li
si ne concentrirn la construjrea
lrnui viitor mai bun pentru tori.,,proiectul comun esre dat de viiio_
flrlAfricii de Sud poputatd dc,,oameni provenincl din diferire gru_
lLrfr
socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu
Nu este numai inchiderea unui conflict local, ci esre
fi
crearea
Lrncr baze de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican.
Mari
$anse
existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti
r conlinentului, de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc, sA
lic. in urma reconcitierij Afiicii de Sud, infeaga regiune i Africii
Conllictul arabo-israelian. Dc la rizboiul inrrc Israel
Si
Statele
,^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot. Cele cateva 162_
hoaie din aceasr: perioadi (1967
9i
1973) au ticur parre clinrr o
\lire de rizboi conrinub, caracterizari de ciocniri violcnte, victime
onrcneih
ir
pagube
nateriale imense.
Cu trecerea timpului, doui idei alr devenjr active in minrca oa_
rncnllor politici: in primul rAnd, conflicr l nu se poate rmina ca
j,rc
dc sumi nuli. El nu poare fi catligat in rennenii justilici
rjistri
l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r.turice. tc
',.1' de^linr e.. lr hl Joiter rrrd. Jin
n
rei, apropr ci A,ii vin
\Ll
oe rrror e e.oromhi a liriloi. Le
n.'n
ragr/ul ohrrnlt dc ta
.r\\jlrr .oll
tclelot <\te re .,
t ,nl(tnF .
dI p. Ut (LIrcc
ta a{rptr
irl|.nrii lor in globalirarea
civiljzariei. iD conirrsL cu pacca ror pro-
,lucrrvi, intre 1948
ti
1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_
(
r'r ,ru produs trci nrilioane de victime unilne, t4 nrilioaDe dc per_
Jocun pe scena lutnii
soane deplasate
si
un cost de 1,5 trilioane de dolari. Ce are Sin-
gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare?
$i
ce lipse$te astizi
unei regiuni unde au inflorit comerlul, comunicarea, alfabetul
9i
navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii?
In incheierea acordului de la Oslo. doui figuri politice. Rabin
fi
Arafat, risplatili cu Premiul Nobel, au
jucat, aEturi de mediatorii
norvegieni, un rol special. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri
istorice, ce cunoaqte momente de avant
9i
de impas. De$i problem-
atica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recuno-
a$lere de drepturi, concesii reciproce, raport de forF, aiiantele fie_
cerei pi4i, oblinerea simpatiei internalionale, par,ti adverse netrans-
formate ln paneneri), analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_
legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori
a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional, prin ceea ce
determina astazi statura tuturor actorilor reali
$i
anume puterea lor
economici. financiara si comerciala.
Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este
cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. Putem sa
creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit nicio-
datr, putere necesar, inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin
decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui
rol propriu in
jocul competiliei globale.
$ansa
ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concen-
trarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor, proiect de
civilizalie (qi nu de culturi), care s6 asigure interacliunea populalil-
lor ca participante intr-o echipA integrati. Realizarea proiectului
aduce cu sine stingerea litigiultli istoric, ficind vechile antagonisme
desuete
$i
irelevante. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui
vechi dicbn, care ar suna asrfel Inter negotios, silent amLae.
Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Od-
entului Miilociu patru pat"digme. Doud pomesc de la conlmntarea
Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie nu-
mericd
ti
de fo4l paradigma srabe
$i
cea islamicS. Celelalte doui,
pamdigmele Orienluluj MrJlociu
ti
al Mdrii Mediterane, sunt intcgra_
toare, promiland un loc de panenef
Pentru
Israel. Autorul prefera
proiectul mediteranean, consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca
fiind de
jnspir'a,6e
occidentale. Esie de vizul dace acesta din unnd are
$anse
mai mari
Si
mai apropiate de realizare decil programrl vast,
mediteranean, cbemat si stingd multe rlhe conflicte
$i
adversiiitj.
Mo$tenirea unui secol
Sccolul XX intr, in istorie ca cel mai sangeros
$i
ucigai;
ltnurcletuus) secol, ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m;n_
rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. Mulli autorj consi_
rjcra aceste doui conilagralii legate, intr-un rEzboi de treizeci de ani,
rxtins de Ia un razboi intem europeal
ja
dimensjuni universale. UF
rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii, ele vorbesc practic des-
prc condilia conilictuala domiranta a acestui secol.
prin
nahra lor,
()nllictele
secolului XX au fost confrunte.i lntle marile puteri
$i
ali_
nnlele lor, nngrenand arnaie uda$e, dorate cu tehnologii avansate si
fr'|sumind fbnduri uria$e
Si
resurse pletioase.
,,A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. amt prin
r'riimea, IrecvenF
ii
lungimea ostilitililor care l_au umplut, inceLlnd
flr)la penlru un momerr in anii 20,. dar
fi
prin scara liri paralel a ca
tlstroletor umane pe care le-a plodus.
de la cea mai mare foamete in
i$loie lagenocidul sistemaric." (E. Hobsbawn,Ir" Age ofEfin:/'..ler).
I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_
mhrlui al Xvll-lea. ci
$i
caracterui lor inrudit. Aceiag autor spunc:
,,^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase, de$i cele
liri lnilitante
ii
insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle
\(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l.a, ca socialisnnl sau naliona_
|srrul, ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol!
! l rc r venerati ca divinitili.
In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia ar-
rir.lof ABC de distmgcre
jir
masit: atomice, bacrcriologice
5i
chimice,
rt,LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare, contiuntirile de ideologii
I,r
r0rictmlzafea geopoliricii
ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc,r
rL1 lr)ru, rsurse
ti
baze de spdjin. gi
roru$j, nt rrejter rizboi mondi.rt,
, rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc,
nu 1l :rvin Loc, tijr :iiunil(
Capitolul 7
Conllictele secolului XXI
lotuti p, r.na l nii
fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. In bilan! figureazi alte
fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld
pe scad locali
Si
fonne de purtare a luptelor prin patizani
$i
gherild.
Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006
sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl, Algena
$i
Frontul
Polisaliot 2. Sudan-Dadour; 3. Cote d'I\oire; 4. Orientul Mijlociu
-
opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban), Hamas (Palestina)
ti
Hesbollah (I-iban); 5. Irak; 6. Afganistan; 7. Sri I-anka qi Talilii; 8.
India-Pakistan pentru Kashrnir; 9. Azefbaidjan-Amenia penlru
Karabah; 10. Cipru: 11. Kosovo; 12. Cecenia; 13. Coreea de Nord as-
pirantd la armele nucleare; 14. Iran aceea$i aspil?lie; 15. Georgia
Si
regimurile sepdatiste; 16. China-Taiwan. Ele reprezinti focare pentru
noi conilictecc pol cscaladala scar;regional5 sau globah-
Lecliile unui deceniu
Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat
$i
mai muh psrspccliva unei
noi conllagralii mondiale
$j
a apdns speranla intririi intr-o eri pa!-
nic:. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:z-
boaie. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp
scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapa-
mond. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li
$i
le par
curem'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece:
l. ir pnnNl rand, Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. ci
au fost inlm slalale. Din circa trcizcci de conflicte anuale, numai unul
sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor
regulxle sau al stirii de rdzboi.
2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te
mel(n clxsice, ci .ru xvut un all sMgit de lupti. Cu un singur tennen,
ele au umrint atirmarea identililii
$i
in cor$ecinli au ibst numitc riz'
boaie idenlitrl-|e. Cun identilalea cstc un fruct al culturii, li s-a aplical
ii
etichet Lle riizborie cLrlluralc- Toate componentele cullu i auiucal
un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. cmia, naliona-
liratea, ieligi.r, i(ona prcprie, obicemile
ii
aria teriioriali de exli
3. N{odejele rkr'r,,tlir./r; dc rezoh,.uE pfrr lo{d .r aceslor cotr
Jlicrc s xu dovedit hvechire iii incljlacc, .a
ri
tjprl cle amxte Lil-
tfa-lehnicizare. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul, itr nonimilale!
ii
grupnnlc rnici .ru irrpiedicul i(brriiiclrca
fi
locxhzrrer duir nului.
6'l
l1h,.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte. ln conscrinln. din SIi
I irrlir
ii
piini in Irlanda de Nord. din C caz
$i
piina in Balcanl. din
AI||( ir
(lcnirali
$i
pin! in Orientul Mijlociu, conlljctclc identitare re-
. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat
li
au
r',r us lr fbnne noi de praclicare a violenlei.
'l
lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat
ti
ele. Melodelc de rc-
/olvirrc
pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite,
r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale, s au
rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. Cea mai pulin fbnnali-
/[rr tlinlrc aceste metode, ncgocjerca, opusi fbrma]ismuluj
judclic al
rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga, a manifestat nevoia
rl, r se adapta realitilii, prin trecerca de la vechea
$coali
distibulivi
||r r(']l de inovare. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle
r\irrilrt la nivelul diplomatic- Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_
^
Ili in Balcani. unde mediatodi ibrmali in
tcoala
disiribudvA nu au
In( ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc
$i
5. Naliunile Unite, care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc-
I l
$i
Nplicascri metoda fol.lelor de rrcnlinere a picii, nu au ntcrs in
lr.rcral
Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu, ine
lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui
r(, inlr pirti. grcr de definit in ciocnirca culturilor,
fi
s-au oprit in
I rlr greft;lilor de consmrirc a picii. Mai multi iactori au contdbuit la
(l(ierta
rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de
limdud. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa,tiei de
t)r'rercn ti
orienlara nailor putcri spre soiulij
$i
intervenlji prcprii
jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu;ratc. Ci-
I Inr dinnorr pe Hobsbawn:
.....u1ii
'80
dr1denonsnd pril fi.boi l utlglo-argcfintnlt lin
1983
|
fizboiul ImnJnk din 1980- 1968 cn fi.boaiele cut t n au
n nic de a
face
u enJi untarca superyuterilor
slob
b runl o per'
ndnentd
tlotihilitate.
A ii lle dup,i l9ll9 du r.i.ut noi apettlu ti
hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd, Asit'i
ti
A|ririi d.t1it puted
ut1.\n fi-.si antitiedsd, llcsi nu ktu t au
blt
(bsicat.
olit kLl
drept rii.,boaie... Int,udl dd?se(I |u o(
(h, t:itt( lLtplti cu cittc
Si
d( t:e, n1 \ilLklliile din cc in e mti
frot?ntc
ttu
tribusuit Si
le.
ittegrdrii nalioune, Ltestc dctiritdli ttu \?
|o1ti'cLtu
l)nt! sub
1illurilc clasicc ale fi.hoiulLti intcrnalb d iut.^i|. Lt tldri rl.
aLedna, u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor
68
Jacuti pe vena lunii
'90, nu existd o linie clarai i tre lupteLe intra regionale li
un rdz'
boi de tiPul re&i, mai u\tor de recunoscut' il rare ac'slea s'dr
putea transJonntr. Pe scuft pnneilia
Slobali
de rd?boi nu a dis-
pdrut. S-a schimb.tt doar"'
6. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul
declansat de Ilak
prin atacarea Kuweitului. Prin lormatui sdu se hca_
ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea
poate 1i identifioad- Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului
ic Securitate, dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante mili-
tare in jurul SUA, care
$i-a
as[nul respunderea
$i
comanda operalu-
nilor. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi
militare, ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist
Acesta angajase anteri;r un conflict inter_statal cu kanul, dominat de
o irleologii rivaln, islamicn. Consideralii
geo-politjce au condus SUA
la resituarca cclor aloi oponenli
$i
a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocu-
Dau inaintc de cele douii conflicle.
7. Razboaicle ctin Balca
prezinli mai multe elemente noi Pri-
melc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompune-
rii mturale a u ei federalii conslnrite
pc solidaritate ideologicd, in
care diferenlcle etiice
$i
religioase ale rePublicilor componeDte nu
fost estompite
qi coitrolale
prin exercitdrea onei ptrten cenlmle
i
in-
iepmtoare. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle
plaseaze iDsi
'az-
b;aiele din Balcani in categorja identitari, rcfractui orictui formule
integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF lor
$i
in ciuda litigiului
teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut
,,focul
interior'' al
factorilor liniind
de sfera culiurii: 1imbi, religie, eloie' islorie pDpne'
predileclie
a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea
Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare
$i
independenli djn;nii
.60
ai
dccolonizdrii
$i
formirii noilor state de pe harta lumii. El este fomra
cxfeme a sindromului identirar, cu ridachi in stuctum tribali a unor
societili, iuand ca pretext temele culnrrale ale.eligiei, timbii, etniei
$i
trad,dei. ..Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis
i(e\ror grupun
sd ri/eze accesul la acesle arme. Un grup religioc din
.laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru
asasinatul colecti-v, ceea
cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea terc-
nsmului cu alme bacterioloqice,
$coaia
cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si ac_
(eprdrea
conlliclelor adinct consideraLe locale. nelratate, l5\ate \a
lermenteze ir suc propriu. Luptatorii din lupta antisovieticE din
Afganistan formeazd astdzi nucleul
Si
elira terorismului inlematio_
ndl. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul
$i
cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate
de veac
dintre israelili
ti
palestirienj_
Asemenea conflicte sunr considemte
Je anal.it|j p.totra, t?d \|a/J. Cecilalea .trategilor
ce lucrau in logica
.irrrtiiloi
cla\rce ii rndruma sd analie/e o.itualie conflictuat; in
tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea
lrcestuia, ei au lnarmat
$i
instruit un no inamic invizibil de maine.
cu mull mri reJurabit si inlrahbit. Esre ca,,ul SUA. care r
,prijinii
Al
Queda
in Afganisran
$i
UTK in Batcani sau a foretor arabe iare
au dat fonduri organismelor militanre anri,israeliene. Terorismul ru
ar avea intinderea
$i
abilitilile de azi fdre sprijinul tacit, dar efecliv,
din deceniul anterior
9. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_
bald. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce.
Este vorba- de
^
tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_
punrurile pe care in{ituuile. nujlorcele
li
ideiltde care sislemul in_
remalional di.pune pentru a ie puteJ slrnge sau
Ueveni.
1l septembrie
Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI
,rcier:irile^ inva!a. ra
fet ca indi\izii. prin
Soc
sau
nrin
anticipafe.
{
o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decai cele c r ar fi
.r,!c.rre Iorm;rii unej a!iludrnr anI|cipari\e;n sterele pntrlicii. eco_
r^mrer. rclr'rnlogiilor si edu, a!ier. Ln seprembrie. aracLrriie
obiceiuri, crcdirle
ti
valori specifice
Intervenliile comuniiilii internalionale
penhr a stinge aceste con
flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a ris-
Dunale ,rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie au
iost ONU. SUA, NATO ii
Europa, fie prio irilialjve diplomatice. fie
Drin actiuni militar intr-o mare deZ-ordine
$i
chiar rivalitate. fire idei
;ahuziioare Fi
suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i
militar a
toq
pu"
n".ino'ir..
neorcrinLl rcgrunii moriratia
rr
scoPrl
'otidanri-
rii
j.rr:urul
pl:n ldtiu
)r
reJotar
'ufi(icrr
care Jr puler
'on\lirrrr
o
;rcer!; esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr.r
lan\nr de I L
8. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema
rionrl. \u . a ,..r,,ur lhprulci elcul'lrlrrie un proce' in conrrrrdi e\
pansrrre. drte.r||cltt ii
ou'.''',r"r" 1r-nn lrul I devcnir bnna Je
70
Jocun pe scena tutnu
Pa ea L Conflicr.
inlocuit de doctrina unilateralismului
ti
de nesocotirea instituliilor
Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_
nun. dintre care, confom obiectivlrlui siu de a cuprinde
$i
ba"el; de
\nriiin alc reronsmuiui. una din ccte mai rmpudanre
)i
\r/ibile e\te
rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran.
penlru
rnalist, legid
jratea
acliunii inrreprinse de un nunfr dc
liri
din
coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii
cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde.
Pe drept cuvant, acesr pas a fost considerar inceputul unei con_
lruntiri care va lua mult timp, cerut de retea a largA a terorismului,
cle extensia lui intemalionaid, de primejdia accesului la arme de
drstrugere masivd
i
de virulenta iui fAri precedenr,
de caracterul siu
subverslv. sarcini care pare uria$d, iar penrru sceptici cbiar im_
posibih.
Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric
care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii, con_
cepuli ca o familie unici, in fala pericolelor
najore, ca de exemplu
fizboiul mondial nuclear. Amold Toynbee scria atunci:
,,O itL\titulie paaturt hatA, pin uz,i obicei, drcpt o tdsdturA
petmanentd in pekajul social
Si
cuhurat, dar intotuleauna, nai
detr_rcrne sdu mdi tdrziu, \'reo r'.ilcare subkntnA.face sA erupd
rulcanul ce doaine. Cd'1d aceasta se intdnptd, otnenbea se Nede
constAnsA, fiuiu
li
repette, sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a
declarat cu tndp\Anare c,i t1u e posibit. Ne sin;in obtisati sd
smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat
$i
sd-I abolim.
CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n
desfiink.e el pe noi, ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai
petmitem s,i adopthn pozitid cd (acest
rdu) este incurabit. Tre_
buie s,1 incercdn sd I vrklecdn
.fafi
a ne Ldsa paratizali
de
.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde.:are n e posibid."
Dc)i in calul AfgrnLtznulLi
"rituoined
Sr
xcdunitc cumuniralii rn
-crrnrronrle
Sr
rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl, ete(lele mzboiului
. i
Jr!at-nu xu fo. pe nr._.
j
u r.tcnrix ilor pc piJnut unor
nr
otft,\e \o_
. i ,le si ir Llire.tiu elrdh d ii rnr:te
t;
.n.
"n'.
o .
rc;ri
!5libane.
Se rescrie agenda secolului XXI?
Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare
fi
deci agenda
roLrlui secol va avea tcme vechi
$i
cunoscute. M.rsa de dare. iucri
'71
teroriste din New York
$i
Washington au fost un
Soc
nu numdr
pentru societatea anericand, dar
$i
pentru restul lunii
Ele au constituit un elemeff de rascruce, o intoiircere a pagrml
istoriei. un adeverat sfar$it al secolului XX
$i
un inceput posibil al
celui urmdtor, nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl fa-
voarea celor surprin$i
$i
nepfegAtili, nici prin noutalea fundamentild
a unor lucruri inexisiente
pani atunci. Noutatea sti ln dimensiunea
Drovocirii, abilitatea executiei
qi dezveluirea explicite a sfalegiilor
ie se manrrizau $i
dezvoltau subleran. elaborate de o mitcare cu
resuNe urnane
$i
de distrugere subapreciate. Este un moment al
luciditdFi, pe hnge manie, irdignare
$
tlaumi.
Pentru anali$ti, ceea ce este nou este desprinderea unui tip de
conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl
si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. Ce
mutalie prod.uce el in concePtele
$i
metodele utilizate pari acum?
Ca
linti $i
victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle
$r
bunuri. SUA s-a declarat in stare de ridoi, cu lot ceea ce presupune
aceasre srarc La mobiltSn de re.ur.e
$r
rna\un speciaie de aptuarc
Si
control. Ea a fo$ numiti
$i
stare de alerte Rizboiul este fbrma cea
mai avansati a conflictului armat. A invocat aperarea legitimi
inscdsi in Carti. ceea ce a fost consident un argument legilim
Dentru actiunile sale. Dar inamicul declarat nu este un stat. ca ir
practica rizboalelor clasice, cu un du$man bire prccizat, ci unul
indicat cu un numc genedc
- ,,telorism"
Aproape simultan' ca
inamic in accst conflict, au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor, 1ie
state, insdtulii financiarc,
gtuperi sau organizalii Este primul rizboi
al
globJlrralii in c.,rc aclorii pol lr. rlalun de slale orgiLri'mcle
nesirlemanentale
(aL
chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in
nu;ele civilizaljei si
al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann
sau vestici, nici aceea a grup lui G8. ci esle civilizalia unicd a
omenirii la singular, care se inthde peste toate continentele cu gmde
diferite de dezvoltare- Sliinla
universaln, Ehnologia, economla'
come4ul
$j
drepluile universale ale omului'
problemele globale
dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. toate
pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coa-
iiti" d.
"tnt" "u."
nu .nndannat actele tcroriste de la I I septemb.ie.
Oin acest unghi. acliunea este
justificald
9i
legitimi pentru analjst-
Din picate,
jdeea
solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei
a fost din ce in ce mai pulin evocati. pe nnsur: ce frontul unil ce se
anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst'
rile. Fopunerile
sFanse in sute de centre de refleclie
$i
studiu' de
ana!;n ai
cerceteri
prospective
CorcriSht)'
miile de dezbateri
ti
de
lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neob-
servate, nesrudiale
!i
penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situa-
rea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli
Si
nlai de sea-
mA la solutiile fezabile
$i
dezirabile care sd aducd politicile
$i
stra-
tesiile la nivelul realiti,tilor strigaioare, atunci agenda va fi noui'
PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor, interesul
este indreptat spre locul
!i
resursele ce vor fi alocate penlnr stingr-
tea si orevenirea lor. Dar o enumerare simpln a allor schimbari
dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc, fdri exceplie, au
implicalii
pdvind relafiile intemalionate $i
deci conflictele ce
Pot
bruia functionarea sistemului
global:
l. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope-
rfi crescute,
2. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_
entd sau pudcte strategice.
'3.
Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem
global ce
lnlocuieste vechiul sistem intemaiional
4. Corcctarca
procesului de globalizare llr sensul multipola-
ritatii.
5. L3 lel. in domen,ul respecletii vaneudi cullurilor'
6. La fel. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_
7. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor
$i
al metodelor
pasnice di rezolvare a Iitigiilor
$i
orientarea lor de la procedurile
irsurulionale rigrde la allele fle\rbile
$i
inovaloare
8. Securilat;. rolul
pulerii mililare
)i
Iehnologia mjlitara ramaLn
esendaie. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si
nal6 cu sistemul global (E uropa, de
pxemplu)
11. Prioritatea
proceselor infegmtoare faF de
Focesele
frag_
mentare sau izolalioniste,
12. Acliuni pentru mic$orara fraclunlor sar faliilor care
pari omeni.ea, incepand cu cele economice
$i
terminand cu
culturale.
panea
L Conflt.te
13. Un rol crescand al concilierii, devenir concepr cheie in do_
meniul politic, ca
9i
ln cel religios.
14. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. atacuj
concentrat asupra puncrelor
fierbinF abordarea problemelor
liti_
groase perene.
-
15. Abordiri pe termen lung gi previziune, in locul expediente_
lor
$i
soluriilor inspirate de moment.
16, Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_
parenJa
ti
reguli.
17. Asanara finanlelor intemalionale
ti
actiuni de mare anver_
gur6 lmpotriva traficului ilicit, banilor murdari
$i
a operaliunilor
mafiote.
De$i lntr-un interval extrem de scufi, pot fi citate senrne de mi$_
care in \ensul noii age de. ca un corolar togic al e\perienlelor par_
curse, incuaji'loare sunl doar evenimentele
car.e do\ede\c luciditale
politic5
9i
tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia
unei noi viziuni, care schimbA conceptele
$i
m;todele desuete, ireie-
vante
Si
ineficace lntr-un efort de durata. lntr_o concentare pe ches_
tirlni vitale de interes major. Dezanigitoare sunt erorile de
judecati
d
recurgerea obstinate h metode desuete
$i
ineficace.
Ceea ce ne ingeduie o schili posibih
$i
o agenda a secolului
XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea con-
flictelor noi. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_
pinse
de insritute de srudii, centre de refleclie, universitali
$i
orga_
Dlsme academice sau civile, rol care mire$te rcsponsabilitatca celor
care li se dedicd. InsriruJia gtobatjr5lji
fiind releaua qi nu strucrnra
piramidalA,
activilatea de cercetare in acest domeniu presupune
o
cooperare intensd, favorizari de tchnicile rapide de inforrnare
9i
comunicare. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european, r,i
zrtati de confljcte deschise sau potenliale,
legitura iDtre cenrrele de
cercetare
$i
refleclje arc sensul unei datorji mai acute, aceea de
creare a unei zone de rclarii pa$njce
ca o conlribulic la pacea lumii.
Profilul conflictelor din secolul XXI
Pentru a li pe un teren mai sigur, noua agende ce a;reaprd elabo
frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile
de
rulmi de soluliile inovatoare. penrru
a deschide clrnpul de obser_
Jocuri pe scena l mii '75
valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre soluliona-
rea reali a noilor conflicte.
Trisdturile proceselor actuale. ingrijorerile ce le provoaci
$i
ris-
curile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler
Folosirea tehnologiei militare modeme, in special a amelor de
distrugere in masi, continua lor proliferare, ameninlarea extinderii
de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu-
ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie. Ea include
amele ABC, care panA acum au fosl monopol de stat, insA
$i
riz-
boiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit
posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. Campul de
bitilie
$j
jnarnicul
nu mai sunr clar idenliiicabili; aD devenil dituzi
fi
ubicui. in acest Dou decor, angajamentul militar este inlocuit de
acliune punctuald
$i
contra acliune.
Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri
de profunzine. Invocarea unor conandamente mai inalte, conside-
rale sacre (cu peceli religioase), poate aduce la incandescenli fana-
tici credinle de altfel legitime, mergand chiar peni la sacrificiul
voluntar al propriei vieli. Mobilizarea patriotismului pentru rizbo-
iul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_
circAturi emolionali comparabili.
Aldluri dc faciorii economici, poljtici, juridici
sau istorici, iden-
ritilrea dcvine uD argumenl central
Printrc
mullimea de conlidcre te
explicite sau implicite ce urmiresc
.jLrstificarea
legitimiiilii recurge-
rii la netode vioienle. S a spus ci motivalia economici (confiunta-
rea djfire bogali
$i
siraci) esre o sursi majori de tensiunc
il
totusi,
ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu
cduca,lie inalti
$i
cu o situalie ilnanciari buni. Elementul identilar
ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie, cat qi pe cci foarle inslru
i!i. car pot reclama frusirare. neputinla de a obline stima sau recu
noa$terea
-
aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamen-
tale. in acest caz, recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor
cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe
$i
inteieclurle. Pc langd adancirca
jnegalitililor,
aceasta prcvoace
fi
o
starc psihologici de frustrarc.ii revolta la indjvizi
$i
grupurile de
oameni. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partr-
cipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile
rezlrltate din aceslea.
In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con
flictelor. Cercurile extremiste invoci in actiunea l;r valori funda-
menral( sau dreprLri i,rrtrcnabile rindepende la. t plr,mfulfj!l
domrnal.er slr;rne.Ju imputriv.r uner purcrr abu,,ive..ru inju,re.
rr,ecilrlater
.ociJl;.
\Uprimi.e,
culU,r of pronrii e.c.r. Acor,lurile
nlemaFondle nu ri.pund acenor 5iruarir. inrruc;r la origine au lon
Inrmulrre p(nlJtr il.ltl de rclalii inlcnrrrionate. ijdr ele Inar conlin
)i
ambiguitili care permir
in|erprerb diferile. Clariticiri
ii
ajusrari in
dreptul intemalional sunt necesare. Candva prerogative
exclusi\,e
ale slatelor suverane, confruntirile se extind acum in mediile de
nasd qi in societatea civili.
.
Strategiile noilor conflicte, care sunt stlans iegate
$i
de tacticile
.
amele lolo\rte._rareori urm;re,c intrangered unul Inamic
)t
tor_
:rrea tut 5a captlLleze sau ci
clute Lrn rcorJ de pace. Scopul aLto
.ilor lor este de a demoraliza societatea pe
care o considerd ina_
nicd. de a sparge solidaritatea sociali
$j
nalionatE, de a paraliza
mecanismele ce ii asigurd funclionarea (transporluri,
comunicatii,
infn-mJtii.
.;lilare
elc.,
5i
de a desrabili;a
5r
LJi.rrrnrr i"rrrru!rile ci
runotmer Jtc. In d!e.t \.o1. Jccslil \e IoJo,e.c re utrc.rri u, r!lre.
plinuind
explozii, hcendii, rAspandire a bolilor. ripiri
$i
ajrc;te
de saboia.j sau activiHli criminale.
Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_
ll_1.--gil l,:,1.f
un,i,c. Lu,npJ. r h'nd. r"poniJ ,aJ RJ,ir
^
penr,1,
prcvenrrei
r onttrc'etLrf au r,unc ld .ronctu/ii ?\crrna,nrre. in . uzut
BalJrn. or. cefcclituri drn ,,ona lafgita J Furopei Je .JLJ_e.t
au tosl
ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr prn(e\.
Schita solutiilor de rezolvare
fi
prerenire
Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotu-
lii,specifice. porririre respecrivetor condilii de rimp
$j
toc
fi
imptici
,,tiierea unui nod gordian,,
de considercnle binc iDridicinarc, teh-
nici
ttiintifice fi
al1a dipbmaliei. in rcesr sens, pLuen spune c.r
cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. Am cilat
clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona
Marii Ncgre
$i
ELrropa de sLrd est. in ambelc cazuri rvem de_a face.
rn esenF, cu lelrsiuni ce
lin
de carcgoria conflictelor identjtarc.
Rezullatele lratate
fi
in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa
16 Jocuri pe scend lunii
aceste obiective 9i
cA nu pol scipa din plasa simbolurilor
$i
sloga_
nuriior manipulatoare. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni-
t:lii umane;are presupune amenitatea civilizaliei
$i
excrcitarea li-
benililor
$i
riispunderilor fundamentale poate fi maj electrizant de'
cat orice chemare la lupti
Si
moa(e
5. De indati ce sunt lbnnulate
$i
activate,
proiectele au nevoie
de consolidare institulionale $i
legislativa
pentru a dobandi un
dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd.
Pentru regiunca europcani lirgiti, experienla Uniunii Europene
(ale cirei origini
Si
principii ciiduzitoare au inspirat
'.filosofia
pro-
iectului comun") este un considcrabil
punct de sprijin, nai ales
pentru cd majoilatea
lirilor
din rcgiune sunt mgajate m proce
de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca.
Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii
prevenirii conllictelor, cc trebuie dezvoltati
9i
practicali impl
in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili
Capitolut 8
Ciile de rezolvare
a conflictelor
l- Confliciele
jdentilare
nu pot fi rezolvate prin mijloace cla_
sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei
este materiai
ti
dislribuibil. ELe pot dura timp indelnngat
ti
au un
Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme
de teronsm ounctual si
difuz.
2. Neg;cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt
de lip di\[rburi\. sepdralist
cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor
na.nrce Pecea ooate li lealiTlla
cau consolrdara doar
frin
interdc-
iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor cul-
turi. Ea este definiti pril urmirirea unor
lelun
comune carc trans-
cenal diferentele culiurale. Foma cea mai apropiati de a o inlelege
este: Daceil
drept totalitate a regimurilor inlemalionale de coopera-
re. co;ceDt intr;dus recent in literatura
itiinlifici
(1983)
3. S;lulia
pa$nici urmtueqte
proiecte comune construite pe
interese imDanesite din domeniul civilizalei
$i
care ofed roluri' in
tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea'
ea aoare ca un rczultat al ,,filosofiei
proiectului comun".
4. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integra-
toare- care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii
$i
si olere o
substiturie a ei.
prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca
necesititile vitaG de bunistare, emancipare
5i
standarde de via16
mai ridicate- Este falsd ideea ca populatia
$i
opinia p blici ignori
,....ih on.e .tife.end a cdtui prctunsite
ar putea pune ?n pnnEilie
me4nErca pdcii
;i
se.uritdlii ituernaliohale, pdrlile
w; tu-
bui sd caute sd I rczolre, inainte de toate,
pin tratative, anchetii, nedierc, cotrciliere,
drbttnj, pe cate judiciafi,
rc.rrserca ta or
Sanizalii sau a@ftluri leSioBle ,au prnl
onc. nijloace parnice,
la ate
Eerca
tor_,,
An.33.1din
Cada Natiunilor Unite
,
h rnomenrul in care .-a cemnar
Caia Nafuniloj Unile la Sjrn
frxncrsco.
ln ,/rua dc 26 iunie to45. documentul
incomom inv5la_
l]l'"Iii..i',.r:':
e\perien'a
Lisii Nariunitor
$i
leclia aipra a ceiui
u( ar oo ea raloor mond,dt
primul
\cop
alorganizJfiei
a lo.l
,,rzba_
vrrca genemllltor
\ iilna.e de flagelut rrboiutui... der qi crearea unei
::1::: lTp! lT
..mentinercd jusliliej
si
respedarea
obtisaiitor..
a(umale sau codrl'cale de djeprul intemalional.
Mijludcele-pasnice
::
rergrllr: a conllicrelor u.rnaresc primut
scop cu resur.ete unei
com]ri lalr brT e pe drept. la carr,.e recurge cu pdorilate,,inainle
oe-Inare . I
um.lreplul inlemaliondl
are mriloace.tabe
de apticarc.
con\rangere
sau execulare. Cana de.chrde po,ibrlilatca
inle;venriei
:1::ll'-:
*'*r9 in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune,.au
rmenrnFrea pac,r
$i,5e(unrSlii mondisle. Ea e\le.oncepura
impe\a.
il,;:']l..:)lll'
modet pen!ru .isrmut
de .ecurirare
coreiriva pu'.
"ub
rozrnca: ..UnJt penru roti. toti penux unul.. Consilul de Securilare
oesemneazlr pe afre\or. infraclor sau delinc\enl
ri
.uni trAmb;F re_
prsiunii
armate inpot
jva
lui_ Statele membre sunr cnenare sa ris_
Fndi..uimil;nd rr
ne.
ce devin o fo(.i intemalionata
condu.a Je
fcneraI
uNU. cL star Inaiof O\L
Si
nmreg,c
O\U
,uar
ace-\l \r\lem _a
functional nrciodata. ara cunr rm v;zur In
fiarut
cun rcretof inl<|s.arrle.
in tilera Canei.
fl i to\t blocar de
contemporane qi a beneficiilor er.
Juuri
pc sc?na lutnii
manle
puten, intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni
prin rst" la
i-i-i.t",..
*".i.i oNU). Relinem insi respectarea unui adevdr
.r':-"ir*,
"Jm
a" *-lvare
pa$nici sunt valabile
pentr:u un sistem
mult mai Larg decit acela al stutelor'
L
rmarino
.ucce\runea indicala de CanS mcepcm cu
.ite..o,c o.||pr
ptimut loc inenumerare
F'ereprez;nli cler cae\
,'J'i
",
,..1'.iliri"'..
c:rr ti
ca
norenr;xl d^:
l",l't':::1.1"1,11
"i#"t'."Ja"
*^rt-" ;i
prevenire a conflictelor'
Doua tend
** J" ."-""1"
ft p.i"inia evoluliei lor' Camcterul
lor netbnr
,ri
"
tuigr,
Inlold;dunr
pe ju'ittr' cale-prin
vocalie cxploarea
iair. r"..iiir".
"n""
ra ;edtalt capat al spectrului soluliilor
(
iin":, .^*
i'a.t.r,
institulii si
acordui t"ci"l.{:),:,1:tl]i
Cun'." a. f,"Hae. a fon dis ururir
lo'rbilirdrea
codilicarii reAull
""p..]-ir",. "
'ii,'"'l',,
.ere le af iin'i de calirarel
l* :':ll"^]i
ii"'^irriLit^t".
o
"it!i "rtotaare
a exaltat caracterul liber al negoc
ioi. ."Jr"anat-r.
tu ai"l.g
(privit drept un
Panaceu
universaD"
.e ai. .",r tfat.qt. regocjerca,
care este dialog sau comlrr
"ii*".
.p* un-,.op 6in. definit Esle vorba dc
gislYea-ll
urui connicl. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla.
Ca
rrerooe negocrerih
contrnua sa
(e
bl,e/e pe ratjonilirarea
;i
re,ur
.
scre mrntrie ale Iegocialorilor.
FJe a dubanLlJt modele au\iJrare
maiematice
sau logjce, s-a! imbogAlit
metodic prin analize sociale,
:.^"::T.::
i'
polirice.
uu tuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii
si
rrrce.rrruLlrnrj
caractenqice
evolutiei .itualiei
inLemalionile.
Teoria
ll-i,i"yl',
.,
rdeflifice
qiruariile
grcte
!i
nerra!abiJe rlirigiite
de
or\rn0!!re
(tu
p'obtermte
idenrilafer
5i 5h le ocoleasca recurs6nd la
<urulrr
Inovanve de calali/tue a intereselor p;nilor
oe tdga;e de
Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context
fi
con-
lun(tur5. O sur.; de vicrere
esle con.lrangerea
de dmp
$i
d terme_
rrL||ur \cun
Nrgocierile
de la incheierea
unui ronflici .tau
:ub
l.:Il:l-ii:q,,i',6rii
in,re inuns.ror
si in!,ns. amb,, in,ere(ati de
:]l',:::,1" l':o':1"
.1.j".a.,ut .farsirurui
primului
ra., boi mondiatqi
113::1 "" 'l
ver\aities..Ap..oape
roare negoc,erite
de ta .rarlirur
Fnoadet
colonialisre ranir
.o0r
au avul o procupare
imedial6: in
ccnrer ruptelof de independenta penlru
colonialild. iar penru
to,
rL're co onI oblrncrea
!rrbnica a simbolurilor
durnnomrei, a ,nrriru
ljilof
fr
legrlor
Fropnr.
Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen
rrrnF sr pfoblemele
\onsolidarii
independe tei casli!]|c nu cu fosr
lUate in considerare
.Trccerea
in revi\tb a melodelor parn,ce preva/ure
,n Caaa e\re
urr: nu numd pcntru
inrlegeres lor. ci
!i
penrru
eramrnarca eto_
lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur
-
Anchcra ion.rihrie o acdune prelimrnara
a rerot!anr unui con_
jil.l- j-T)lil,",
o,' incerc.rrea
de a irabiti in mod nbiecrr\
i3prete
lrn epcndenl de afirmat te p;nilor
in cru,,ar
$i
dc a ol.eri un lablou
vcrnrc dt
(rtuar.ei
(
onflrcluate. ta rprre sub drfefite denumiri. ob.
rcNale. ln!e,ugrlie Jdbilrrer
t,ipretof
Va.!-littdintt
>t
|ilat nol
u'nrrot. monrlof /are.,upraregherc.
prevenire.
avinizare rrarll
rtrrr,rc) (
on\enrir din t8gq rnlfoduce .rn. hel/
,n
carle pasnice
>i
(crl.lir
lc)07 delalia/j proritul \aU.
A,tfel | ,e
nbure un cajJcrer
ili,l^ illll: ll
cor.ru.? ice nu sU r obriparorii. cu un carltp de apri_
rrrtrc redu\ ta Ll,tercr te mrno-e. con5rir il.i rcrnpnj.rr
5i pe o ba/a de
IcU'r:'rrJre..Intr
dde\jr. c! r functrons,
mar alF, in Irligir nurmale
ll,(,r
crciile. lrlen.iulcr
e,,e
nroduce
In mnmentLrt rr clrc \la-
l0k.rr.co,5
.emt.e/c
lm. e de conciliere
Ltnde a .ltcrr
e.re menrr
urrrrl ..o-e\
si m r rle. .
jnd
socier:rrea
N",i,,,,,ro, U"i,. .".,iJiri
'79
orice decizie oNU.
e.""ttu." i.t"u*a
ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut
rece ci un rol in materie de pace
$i
rnzboj
ln numeroase cazun'
ri" iio,"i" *r. a"
-*there;
pecii a organizat trlrpe
(cistile al
bastrei rnrr aderlrl ,nlemallondle
aflalr sub comanoa sa oar ne
combalanre. de
\epJr.rre a panilof in conflicl tr
de'upra\egnere
a
ilniilor de arnistitiu
A fost de asemenea
prczen6 in opera!turi
de
."a'i*. ii
a" p.""*lt" , conllictelor ii
mai ales a servit drept tn-
ilrJ-.".""i
ti" pentru alesc&carea energiilor $i
a pasiunilor in
",.*
J. J.^torsi"
a conflictelor'
lie pentru asigurarea de con-
ric-Ie neolicrale,
bLrne oticii sipregatrea
negocienlor
inue paru
Cafia ONU, un document scris
penlru state' in prjmul rand
pen-
t- i.'"r,,rii Of.'t.
"u.
ae\chis in anumrre condrrri iJror
stale E\re
"*i.."tr
lirutt. u t'u"'nulur inlemariondl
bazdr aproape e\clusi!
i.'t,"i. i" t"1".
locuri ca in preambul: \or'
Popoarele
Natiu
iiln. unit";
-
se tac aeschideri in direcla nnui sistem care sa cu-
".i"ai "i
,fti
".,*i
rdreprurile omulur'
prcblemele
globrle bdnis
i;;
"'";;'.'"
.ocrali La anicolul
rr
inralnim u a-rfel dc re'pi
."ii" il"i
'"iea, "ni.or"r
'e
sdreseaza
panilor s: nu \rrrelor
'
deri
;;;i"
";J;r,.
cum af Ii rnrcolul
ls
revin la !ocaburarLrl dt
ttJ.""
""ii
."r"fil r,
"
problemi la fel de clar
prccizata: sli
shucturi federale a Pa.lestinei, sub tutela britalice Nefiind
de evrei si de arabi, Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947
nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947)
Consiliul ti
Adunarea organe de anched
fi
conciliere ln convenJil
de la Strasbourg
(1997) privind reglementarea
paqnica a diferen_
delor, ancheta este legate de conciliere, iar CSCE, in anii'90'
discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti, conciiiere
9i
mediere, care continui in forme dezvoltate
fi
astazi sub
Jocuri pe scena lumii
oranizatiei niscute dir cscE: oscE.
'""f"pti
"a,
pti" a"mifia sa, ancheta este iniroalucerea la o i
ventie mai articulate
ti
mai energicA pentru opnrea unur con
este arbtat $i
de cazul Comisiei neoficia.le anglo"americane de
cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului
1946,;a devine oficiall
ti
propune url plan de constituire a 1
un raport cu propunrea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab
0i
stai evteu, legate printr-o uniun economicS, care' cu unele mod
crri, este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve(
asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o
lutie istorictr de cieare a unor state noi
Este de remarcat ct ancheta a
jucat un rol esenlial ln rezol
pdn?a
L
(onjti
lc
8l
(CPRA), guvem pe care francezii nu-l recunosreau.
problema
con-
sti! dupd e$uarea acestor negocieri, in modul in c:ue eie ar putea fi
rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie men-
lirure
cu micr nodrfrc:rri acceprale. A fosl acceplal; otena de bune
oficii ale Etveliei, care a consral in sediu
ti
facilititi de fulcdonare
unor negocie prealabile, la sfar$itul anului 1960. intr_o nou,
l!.,i. negocienle se poaae la Evian
(Frdnla)
$i
Lugrin rHlelia. in
lpropterea trontrerel lranceze), Cend reuniunlle se
lineau in Franra.
pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor at-
Serieni,
care locuiau to Elvefia.
In cele mai multe c^zuri, iniliativa oferirii bunelor oficii revine
lnor
Fri
te4e, DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii, ambele
l'iind interyenlii ale te4ilor, observam cA obiectivul atet al bunelor
oficii, cet
$i
al medierii este lnceperca negocierilor. Nu se presu-
pune ci panea
ce oferii bune oficri panicipe
la ele. de$i poare
r(ista. afa cum pFvede
Pactul de la Bogora
tTrataul
jnter_ameri-
can refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor), din 194g.
Dar piqile pot fi satisfdcute de prestalia
te4ului ln bunele sale of!
cii si inreressh in a-j mari auibuliile. AsLfel, in dilerendul di ue
Chile
Si
Peru, din 1926. SUA oferi bunete sale oficii
ti
dupa aceea
0c[oneaz, ca mediator. In 1965, URSS ofe$ bune ohcti
-Indiei
9i
Pakistanului peDtru liceperea de negocieri, la care prim-ministrul
$iu e invitat apoi ca mediator.
Medierea reprezitte asistarea
Fi
ind$marea unei nesocie.i de
cirre un LeII. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria
ei. A5a
cum etiDrologia larjni indicd, mediatorul se afli Ia eAali distanti de
cclc doua pani. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_
veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. Convenlijle de l; Haga
din 1899
$i
1907 omologheazi pro.edura
$i
apoi Carra ONU
Si
d;_
cunentele organismelor regionale o irclud pe
un loc rmDoftant_
(rNU
$r
ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa ,arini iu
1962, izbucne$re conflicrut inrre Indonezia
$j
Otanda cu privire
la
Inanul Occidenlal (Noua
cuinee Occidentale).
perile
r5sDund Do-
/,ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l.e..iO,ineae
li. urice a(lirnc prccipiral:i
. raj SU{ prop,rn panjtuf urgani/area
'i.
rricut prctrmur:tre \ecrete.
Dupa ce p;flrte ac. eptr. SUA .uge
rc.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator.
l)trpi un impas de cAreva luni, acesra publici propuncrile
sate care
sunl acceplale
fl
negocierile sunt reluate la locDinra
Dri.rimla*i a
conflictelor, introducand o fazl, de degajarc, dezamorsare sau
raDoarte
qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc
organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva, ca
exemplu in sud-est$l Europei
(SEE) Societatea global;' care
transDarenta la noi nivele, face din ancheti o practica curent5'
tua1a pe planul neoficial de ONG_uri
Si
rnai ales de mass-media.
Bunele oficii. de$i necesarmente ln Calti, sunt consrderate
litizare, o faz! de moratoriu, care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl
violentei. in dircclia aceasta pteventivE, llncheta a devenit o insti
ap(oape
generalizata a sistmului intemalional. Agenlii ca
eiercitl un sistem
permanent de contml
privind producerea
$i
rca rnateriilor fisionabile, iar celelalte institulii specializate
pu
din recuzita metodelor patdce
$i
au, ca
fi
ancheta, un rol i
duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa
rii; ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret
$i
mai oficios
cat ancheia. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare, la
bilirea de contacte, la explorare
9j
informare sau gdzduire. As
in 1956, FranJa angajeaz, negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri
carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al
Congresului de ta viena, l8l5
),
medierea organjsmelor regionale
-
in care a excelat
(Jrganizalia
Statelor Americane
qi, in fine, medi-
erea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate
Si
ne-
ulralrrale dec;t sLdlele \au conducAlorii lor.
Toate cerinlele
Si
regulile practice ale negocierilor se adre
$i
mediatorului. in plus acesta este supus unor norme specifice con-
stand in pestrarea increderii celor doua pi4i, capacitatea de a ex'
.lo.uti pe scena Lunii
ambasadorului (l;ing, Middlburg, Viginia)
$i
apoi la ONU, cu
participarea lui U Thant. Acordul este semnat in august 1962. In-
iervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend
pani in prezent
Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui
$ef
de stat, medierea colective
(uneori impusi de iratate, ca in
paftea
I. Conflicte
83
$lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.icane.
l)e$i mecanismele ONU o includ, concilierea pierde
din inDortanta
cc i-J dcordal o prma
iumalale de secol. C;acrrut ei rmbrsuu.
lnlrc mediere
ri
arbinai. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete,in!i
rr)eorenr, care nu are caracterul ierarhic
$i
mai distanr al concilierii.
Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate
foliricd Foprie,
impticar in dezbateri
$i
ceudnd o solulie neobli
Satore.
Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il
rcprezinti concilierea este un or8an colectjv, care deiibereazi in
{bsen}a pdrtjlor, tor pentrn
a propune o solulie neobligatorie.
Colceptul de concilierc mai este utilizat
si
peniru
a desemna
proce\ul de Inchidere a unei perioade
lungi de ien,iunr, nerncredere
{ictize,
ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane.
Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui
lrtigiu.
gi
ea este din familia tertilor ce intervin, cu iceeasi cerinti
de obiectivitate, echidisranli
$i
neutralirate ca
sj medierea. dar s;b
lorma unei autoritAli exterioare, care elaboreaza o solutie oblieato_
rie. ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a
de
h Ildga. Inrdr s-a creat Cunea
permanenta
de Arbirrat de Ia Haga.
In
(onceprra
de atunci. arbilrrj l \e ocup;i Je rcglementder liligii_
x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa
5r p( brTd dreprului
i|temational. Secole de-a randul,
papa
de la Rona a fost a;bitrul
$uprem al unor litigii intre regii
ti
prinlii
cre$rini. Esenla merodei
corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. India si
Prkr5rxnul. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi
bnranic.
!.".'9.1.y*",
dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg,u ea
KLrr.h-Srnd unur uib nal tormaL din lrei per,o ne
duri)tI
djn lu,
8,^lJ!ra.
Lan
$r
Suedia, numrle de U thl;r. Lucr;rt< ircepure In
la66 au dural dor ani
>r
sent,nra J fo,t ac(epldU Je dmbele pini.
ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun.diclionrle. (.e
il
diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie, unde staleie
- ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.\i
re/o \e trlrciile De crre
nLr le por aplani .ingdrcl
Preterinra pertru arbirrrt e.re
lu.riricara
do caracterLrl tehnic al unor lirigii
$i
apoi de taptui ci in arbitrai
plil.Lile i$i aleg singure judecitorii. pani
$i
procedu., pe .ure o \,oi
rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile
a
I'lr1rlor.
Numeroase rratale intre stare prevdd
clauze conlpronisolii,
r,|re prevnd cd in caz de diferend, de interyretare sau aplicafe, pA.
lile
vor recurge la arbirraj. in alte bata!; bilalerale sc stipuleaze
prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei-
lalte. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii
$i
aflate in negocieri au lrevoia
sp.ijinului exterior, intr-o lume a i
compromisului acceptabil.
Medierea se bucuri de o atenlie speciali ir prczent.
terdependertei
$i
conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace
negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi,tiilor i
rigide
Si
intransigente io fala opiniei publice. Ca
$i
tn cazul
erilor, rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor
deulii
ti
comentdrii speciale.
Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii
sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului
te(ilor, dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele
l
nale ale arbitraiului
$i
tribualului inlernaiional. Ca genezi. ea
o extensie a anchetei. alat ancheta. cet
$j
concilierea fiind
fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H
(1899,1907). Concilierea astfel conceputi, consli in activi
unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri), reprezertan! ar
ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. Un acord provrzoriu
cste respecot
$i
rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932
$i
l9
slate, deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor
solulionare prin negocieri directc. Exe]nplul cel lnai citat csle sti
gerea lungului conflict ,,Gran
Clraco" izbucnit intre Bolivia
5i
raguay. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la
El a dural mai bine de un secol
9i
a fost punctat de rizboaie, bu
oficii (Argentina), intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse
in Chaco)
Sj
in final i crlenlia Conteinlei
panamencane de
85
84
clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. intre cele doue
dzboaie mondiaie au fost adoptate
9i
traiale pentru reglementareai
.lo,:uri p. scena tunii
paqnici a diferendelor sau de arbitraj
$i
conciliere care prevedeau
9i,
ele recurgerea la arbitmj, iar in caz de conflicte de ordin
juridic 1b_.
losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca
9i
in cazul
tc.r
ii
bunele oficii
$i
a doua, care se referi la arbirraiul. calea iudi-
ciar;. recurgerer la oryanrsme
$i
acorduri.
pnma
caLsorie comine
cArle purrn formalizale. cu norme cutumiare
5i
reguli_ad_hoc, nes_
rrucrurale rigid. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc.
asis_
lli.sdu o.preced. esle sensibila la conte\r
$i
circurn.la;te. creeaza
sorur|| adaptate ta caz. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie
$i
ralionamenr inovativ al unor profesionirli.
Tine
seama de opiniile
$i
poziliile celor in cauzr, de interacfiunea lor
9i
face tot posibilul
crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. A iloua, incepand cu
orbifiajul. accuhd
$i
decide, indiferent daca pi4ije negocia_/, sau
nu lncpiind cu cate.
Judiciar,A.
are reguli
$i
proceduri preci\e.
in.
rcn'e in.ac-ordufi inlemaionale.
Organismele internarionale intra
tlror
Si
ele^in rolul de insrante, de)i
Fror
apela la metodele primei
catego.ii. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe; doar
in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Faptul
clfregocrerea
fr
meorerea sunt ciile parnice
cel mdj de\ lolosite la
inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_
$elor pe care ele le oferA solutionirii
Si
prevenirii
confliclelor_
medierii sau al anchetei,
$i
al negocierilor in general, se presupund
ca un moratoriu functioneazd
si
ostilitilile sunt suspendate in tim
pul actividlii lor. Cu toate acesta, arbitrajul cunoaSte aceea$r scal
dere de interes
(a
$i
concilierea.
Curta Intemalionali de Justitie
de la Haga este astizi
sia cea mai elocventi a funcfiondrii
jurisdicliei intemalionale in
materie de litigii interstatale. Ea este
$i
incorporerea unui dezj
de Justilie in orice cauzi in care este pa$e", marele obstacol in
Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899)
si
continuand cu Curtea
Pemanenti de Justilie (1920)- Curtea lntemalionali de Justilie estei
organul
judiciar principal al ONU. Judecarorii, in numar de 15,
sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil
De$i articolul 94 al Canei prevede cd ,,fiecare
memb al Naliuni-
care a avut mai multe forme in secolul trecut, incepand cu
lor Uniie se obliga si se conformezc bot;rarii Cu4ii In
ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a
iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea
$i
incercarea de ocolire
jurjsdicliei obligatorii. In declaralia pe care statele trebuie sA
semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu,tini
simt legali de un angajament ferm. in 1970, din 126 de state
bre doar 44 recunoscuserd
jurisdiclia obligatofie. La aceaste situ
se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de
acorda sancliuni, functie care revine Consiliului de Securitate.
in 1967. Germania. Danemarca Fi
Germania (RD au cerut Cu4ii
stabileasce principiile
$i
normele pentru delimitarea platoului
tinental in Marea Nordului, inlrucat Ge nania nu era multumitl
alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru
Curtji
;i
de la prestalia sa insuficiente. Timp de 35 de ani,
1946
Si
1981, curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari
$i
a dat I
avize consultative. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi
rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. convenlie
c e Cermrnia nu o.emna\e.
Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr
sunl: prima, care acoPerA negocierile. ancheta, medierea. concili
Requlile $i
tehnicile care ghideazi negoclerea
ql negoclerea
asistad de te4i, care este medierea, au fost elabolate teorenc $l
upti"ot"
p.n"tii, inA;f"."nt de domeniul care le-a solicitat Existd
sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim de
;onflicte, negocierea. chemati sA le eviie sau se Ie rezolve' scoate
io eua.nU .i.menre cat . chrar dacar
'urr
prczenle )i
in ahe
'irua
Lll,.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie
'peciala
Un aqfelde
eleme'nt este relatia intre negociator $i
autoritatea
politici Deci-
dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu politjca externa
a statului si hotard$te daci ea are sau nu loc, redacteazi Banclatul
nesociatorului si
obiectivele operaliei sale in lumjna altor obiective
ma] e"nerul".
fi-*"aze
p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile'
precim qi fazele negocierii, hotiri$le daci ea- se intrerxp sau con_
CaPitolul 9
Negocierea !i
medierea
in rezolyarea
$
preYenirea conflictelor
iinue. aa.e se t"ia
SIin
ce condilii sau cadru lari de ce a fost auziti
nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul unei negocren:
..Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu padea ad-
rer'tr. Nrcaierir"lul )r
xlnbulele negocirtonrlui cJ un lchnicran
supus deciziilor
politice nu apare mai pregnant ca in cazul conflic-
t"lor, in car. miza este uriaqi, angajand soarta inlregii societeli'
Si-t*tiile lonR;"t,rl. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli
(ne-
g.li"i." onui acord dc pl6!i a unor aderate financiare
,sau
a unui
;ext de rezoluiie intr o organizalie intema.tionalA) Pe misura ln!
njtudinii cons;cinlelor unei regocieri
(lemen pe care il folosim
coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau
negociaiorul
are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl:
'i.
Prezenrarea
poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire!
9i
atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite
ti
atitudini care
agrava situalia-
2. Preze;tarea
pozjliei adverse cAlrc propda sa parte, in
cei mai obiectivi cu putinli
$i
cu furnizarca si\tematica a
Pan"a I Conlicte
87
telor unei solulii. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea deci-
denta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evi-
oenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place
Ffilor
sdi este
tot alat de periculos ca
$i
adversarul.
Un negociator
-
care, prin definilie, este obtigat de doua ori sA
spuna lucruri dezagreabile, o dari faF de oponent
$i
o datd fat6 de
dc.idenrul prooriu
-
r.ebuie .a caLrre limbajul prin care menine
lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale.
Nivelul unei stiri conllictual este primul c.iteriu de a exa_
mina sarcinile negociatorului. Acest nivel este reprezentat de indi_
cele probabilitilii
izbucnirii sau retudrii conflicrului
$i
este fornar
dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA,
dar evi,
rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r
u1 rntenal mai .cun
al
crizci_propriu-zise, constand intr o rapidA (9i greu
evitabih) deteri_
orare finale.
In perioada pre,crizei, diplomatia negocierilor are posibilitatea
de a-$i mobiliza intregul potenlial
;i
roate resursele. Esenla inter_
re.lder^\ale
re,,Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor
)i naturii cri-
zelor. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi
factorii disruptivi
ti
elimin[ facto i intgratori. Spirata disrup,
liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau,sau): inieresele unei
p:rli incompatibile cr interesele celeilalte, acuzatii asupra intenlii
lur
ri
rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. in\rno\ilin
rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale .au bildremte. hrind o
prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de
In.n:uirea retemein,crei prelenlrtor sale, a dezvalurrii ariludinii
ilrogaDte
$r
a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le
intreriDe. Ace,r mod dc aburdare Ins:j blochc.rzj negocrcrea
ri
agrt-
vcazi tonul discutiilor, fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in
cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. bugete milit.fe spo te,
pregitirea opiniei publice
$i
chiar acte provocaroare
sau demonstra_
liide
fo4a. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci
cri esie crearea unei spiralc d destinder constructivi prin sub-
linierea factorilor integratori.
O alt, modalitate de a o enunla este qi
,,tmnsfonnarea adversari_
lof in parteneri".
Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfua-
lc, care in locul cursnlui ascendent ar lbui orientate srre desrinderc.
,'l'.,r( in JenumireJ Ina ruua a rc,,otranr. prcvenrrir oi conflrcrc.au
Irnagementului de criza. sub tirluli transformarca conflictelor.
89 88 .Iocuri pe scena lumii
Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc
urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in:
a) introducerea factorilor integmtivi, multiplicarea lor pana h
momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive;
b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momen-
tul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a
.factorilor de fo(a;
c) favoriza.ea descbiderii pe alt teren
$i
cu alte teme a unor nq-
gocieri care s, dezbate solufii construite pe factori integrativi, in
cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar, inospitalier
sau insuficient pentru asemenea abordAri;
d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin intro-
ducerea unor factori constitutivi, prin propunerea unui modemior
sau cointeresarea unui organftm intemalional;
e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali
ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea
$tiinfifici,
cercuri de
expe{i, societatea civih activtr, organisme intemationale,
mass-media sau lobby.
Ultimul punct este caracterislic diplomafiei
jnovatoare,
care ca-
uta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea
inflexibilitAli negocierilor. SA luam ca exemplu cazul cand, lrl
aceast, faTA pre.ci(r. apare iniliali\a unui \ecin comun
.du
a unei
lari
din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din do-
meniul apei (regularizarii de fluvii), energiei
Oaraje
pentru hidro-
centrale), ecologiei, exploa6rii unor resurse etc. Prin avantajele
prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a
lirigiului su.cepribil de criz;. ln epoca pe (are
o plrcurgern si care
acordi mai multi impol1anli societilii civile, reuniuni bilaterale
sau rcgionale in domeniul
$tiinlei.
culturii, educaFei sau senetilii
pot contribui la acela$i rezultat. Intervenfa indirecti prir asemenea
iniliative a organismclor regionale, care invita
!tuile
in litigiu, in
calitate de partefleri, la un proiect comnn, poate avea de asemenea
un impact pozitiv.
O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo
iului rece, cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului
$i
cea cu-
baneza, Dar nu s-a daloral controlul acectei cri,/e unnf ncgo(ien
capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare
judicioasi
asupm regulilor mfinate
$i
complicale de menlinere a balanlei tero-
rii? In ciuda politicii de crntdinment apl;catd]JniLtnii Sovietice
ii
a
resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind
rderiile
$i
tehnologiile stralegice, intrc cele doua puteri nu a exis-
lrl un zid sau badere de nepitruns, ci o inlerfald poroasd prin care
sc stabileau contacte neoficiale
ti
legeturi stabjle. Un cadru il fur-
iza Conferinla de dezarmare de la Geneva. Expertji ambelor
Fri
crau prezenli. iar
$edinlele
rare l;sau timp unor contacte
$i
disculii,
crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Acest orga-
nism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al
oNU, isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia, cu secrelanatul asi-
gurat de ONU
fi
in prezenla unui reprezentant al Secretariatului
(ieneral).
De altfel, chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca
problema pdmei lovituri, dezvoltarea increderii
Si
aperarea antira-
fllera. In alara acestui laborator luncr.ionau numeroare organisme
$tiinlifice $i
neguvernamentale, unde specialiqti de nivel inalt
$i
coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii
semnificative. Cea mai aclivd
$i
legata direct de problemalica ar
melor nucleare em Conferinfa Pugwash, o ini|ative privati privind
oprirea rizboiului nuclear
$i
scoaterea ambelor nuclearc din arse-
nalul statelor. A existat oare uD interes comun suficient de marc in-
cal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in
primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare,
calcul gretit sau accident
Si
ln al dollea rand interesul menline i
monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri),
care a condus ia Tmtatul de neproliferare. Atunci cend experienlele
cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare
Si
neimponante
pentru pefeclioniri semnificarive, cand valoarea lor demonstrativd
li
de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au deve-
nii mai mult decit energice, a fost semnat
ti
Tratatul de incctarc a
cxpeIienlelor in doub medii
$i
apoi in trei (sol, aer, apA).
Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz,ul
sonlliclelor sunl urmatoarele:
l. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale
$i
structuralc, desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp, ci
se intind pe perioade lungi.
2- Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ
contactele neoficiale, discutiile peNonale, legiturile fadorilor im
plicali in temi (experli. savanli, anali$ti, consilieri). Este un sub-
slral viu al diplonaliei oficiale, deschis continuu spre folosire
ti
tr
cmnd neintre pt.
3. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.anism in stabili-
fca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult
90
decat un eveniment diplonatic, reuniune sau conferinli; ea este un
proces care, m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici,
poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace
Cu toate acestea, orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie
evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau
a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre
uzul ib4ei;
b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria;
c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune.
Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precarita-
tea acorduriiol.
Medierea, vazuti ca o follna de asistare
$i
ghidare a unei nego-
cieri, nu are varietatea de forme, lungimea de proces
si Sarna
de ca'
I:acrere (de la oficial la
Personal.i
a negocierii. Ea este intervenlia
unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. O sin_
gure exceplie fac Naljunjle Unile. care pot fi privite ca o sursa
permanenti, institulionalizati de mediere.
Mediatorul are dreptul s,
Participe
la o negociere, si intervina
in disculii
;i
si contribuie h gesirea unei solufii- Prin defirilie, el
este imparlial
$i
are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir!
ale unui conllici potenlial sau deschis. Ncuttalitatea sa
9i
dislarla-
rea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle
rolului siu. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de
irchiderea sau prevenirea unui conflict?
Jocuri pe scena lbtnii
L Uneori cl este chiar o colrdilie a
ljnerii
ei. Pi4ile nu
negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa.
2. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF
ti
sii sc angajeze in cea de compromisuri
$i
atitudini pasnice
prag esre foa(c dificil de alins
$i
lnenlinut. dupi ce p6rtile i$i cat-
rigd uneori sus,tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura
lor de apiritori neclintili ai unui interes general
,,Salvarea
ielei"
este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc, de care
tin scama
si
negociatorii. in interesul lor de a incufaja atiludini po'
zitive ale adversarilor, mergind pann la facilitarea condiliilor in
care ace$tia po1 si-ii
justilice comPromisul
3. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versi-
une obiectivd, bazati pe iaplc, in general difenti de cea oficial atir
sata
de
Par{r.
PaaPo Lcnnjtictc y|
4. Menlinerea pdn racr, limbaj, natura
$i
modul prezentirii
ide-
ilor a increderii celor doud pi4i. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi
cili ca aceea ce se impune negociatorului, preocupar
doar de ca$ti-
garea increderii oporentului.
5- Inrrucer panicipe
la elaborarea sotutiei, mediatoruhri i se cere
'i
dihd re'ur.e inlelecruale. comperentii. e\penei ; capabile \a
produca lofinule, uneon ino\ah\,e.
Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru
[]i in rapon cu gAsirea
elementelor moderatoare, ideltificarea
jnre
rcselor inpEti$ite de pirfi
$i
iniiierea de proiecte
comune. Nu nu-
mar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt
valabile pentru mediator, dar eie capitd in cazul mediatorului o di_
Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict, mediatorul
cste un reprezentanr al sistemului intemational, chiar daci nu este
nranoatat expres tn acest sens. Celelalte
liri
ii cer s6 le
lind
ia cu-
fent cu evolutia negocierilor, mediatorul fiird penhx
eie o sursA
]ai credibili de informare. El intreline.ideci, kgnturi care it avan_
l.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi
!lr4erca allor pa emn in rcatr/area , ui. pe ptin refjonal
ti
ptobal.
I a si negocratorut. rnedj orut poJre rccuq.- drn plrn ta (ele
t-ci
nijloace paSnice de a modifica atiludinea
ij
.cmporramenrul
unei
pirlr, menlionate de Parsons: persuasiure,
stimulare
ii
raportarc la
obligalii generale.
Ca
$i
negociarorul, mediatorut lrcbuie stfie srriin
de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a.
In mediere, sirualiile degenerarive provin din:
L Pierderea obiecrivjralii
Si
favorizarea uneia din pi4i sau chiar
l)erceperea
unei asenenea perdniri.
,
2. Producerea de solulii ce servesc, in principal.
inleresele pirlil
(lc
care apartine lormal sau infonnal nrediatoaul,
3. lluperea echidistanlei fala de pafli
ii
favorizarea uneia in
schiDbul unor beneficii speciale, personale
sau ale pdrti:
sde (con-
((,.
. zvrnlrje. rnlerecc e..onomrcer.
:1.
Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). .r .r ,ctorilor
eocrcirivi de putere. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci.
. _5.
Impnnerea, sub presiune, a unei solutii pe care pdniie sunr
oltigate si o accepte, in condiliile de la puncrrr a.
Primele trei cazuri compromit medierea. iar urmit{,arelc doui
nnuleaza toale caracteristicile ei, iicand uzul erichetei medierii .J.j
93
92
Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.tii unui
conflict. in literarura
juridice
ii
polilici, intervenlia tetului se face
'in domeniul soluliei
paqnice El se gesegte in aproape toate cillel
indicale de Carta ONU, in alari de negocierile diecte: in medie{e'
corciliere, anchet,
Si,
incepend cu arbitrajul' in toate ceib
ju'isdic_
lionale
sau ale organismelor intemalionale. Rolul nepa$nic, al folot
"i.ii
fort"i. ut t".iito;
"
.ai pulin teoretizat, dar existi faptic cu pri
sosintS. Rareod
p54ile angajatc intr'un conflict riman singure lat
l. Te(ul acorald uneia din pirli asistenla tehnicd, militare' fi
nanciaJa, expertizi, in scret sau intr un alt mod cale nu angaje
oficial. in timpul rizboaielor de independenli. fostele colonii
procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA, cet
$i
din pa
URSS si a unor
putcn necoloniale sau neutre-
2. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului,
SUA in r;zboiul i;rc Vietnamul de Nord
fi
de sud' Corcea
Nord
$l
de Sud, iare a declara starea de beligeranli $i
folosind
eticheii internalionala ca in confljctul coreean, unde impotriva C
rcei de Nord au luptal
!n!i
din sisremul ONU
3. Te4u1 intervine in corflictele interne, ca in cazul Afganr
nuiui, cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle
venlii, ca in rezboaiele afncane, sunt lddrte de. coalilii ale
.rcrc rllicrne, in unele ca/uri
Prupdrr
diferilc de \lale
sDriiin factiunilor opuse
(ca dc exemplu Congo/Zrir)'
_
;. Terlii, de data aceasta inccrcand si ramani anonimi, I
cu sprijin tehnic, financiar
9i
prin tumizarea
de voluntari in fav
rea formaliunjlor terorrsle-
5. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute
atara Ol\'U $i
a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i
nici o imDreiurare. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a(
unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari, in acele situalii
care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile
(genc
e!c.) sa;in care unconflid inlcrn afecteazd
grav situalia interna
nald (stale in curs de destrinare)
Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul
narioMi lincle spre unul global, pentru care frontierele
$i
suvera
tat;a au pierdut sensul clasic, dreptul de intervenlie sA nu capete
anumite;ondi{ii
o recunoa$tere fomali. Dar
$i
atunci, in
te4ilor nu poate fi uDilatemlt, cj rcglemenlai' de forufi
mor\. ne\ancttnnati
de normele intematto alc
ti
de nfgxni\nele
ul\u, Lamsne in rtara sistemului
O pJgina
inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe
este inler
vcnlrd rc4utui penUr
apjinderca
$r
int/elinerea unui conflrcr la care
Iu panr.rpa
d'rect. Motivele
(unl
rn grneral prccurate
de conside
::nte.qe
Copoliticn, iar compo.ramenrul
esie ghidar
de lipsa de
(rup!te
morate caracrerisdce
Scolii Duterii. Conlorm geopotiticii.
.roclnna,na\culi
in cunul primutui
razboi mondral
ii
d;zvolta,6 in
.eJ
oe-at dorlea. \lrcrgiile globdle
ale marilor pulen
in \pecial vi_
,,F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. {ie care depind inre,ele p.lno_
ll::-,,p1T"..'"n
{re\ur(e pnme)
si mitirare (\lrdmrori.
po\luri
,i
pozllr
avantaloase)_ In cele Inai muite locuri, ace$ conrol se exer_
':ill,Jna
rl.or d:e. c:
t-arite vrlarc \au
pforecronr
tor sunr .upuse
||/rf, rlnrr con rct..
Scoald dependenter
din felrriile inlema!ronale
.
r ucupat cu \tudiul
cdlurilor In crre periteria
cra trnul; in llare de
:ll::ll-tl*:,
p'i"
ace\re merode de prurocllre
\arr Inrft.rrnere
de
,
^nIrcle.
In atte caluri. n
mare pulere poate fi rnrrcsita in dcscht
ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a
r.rei p.rcri n\dle. Aceani acriune me,ge pAna ta inrere.xl xno,
\ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl, a c5rei exij_
:ii
o:::lld".
"l,d9b'$eu.?mfirabit.
Masnirudinea
comerrutui cu
[|lne. demonsrrali de studiile sIpRI. arati ca sQrea conflictuald
{'ri
sr
prelungil;
c.unof nrrr nU poatc
fi explicala doar prin lip.a
:l:-:l:.l.rniemarlonir 9e
a o curma. ci pr,r\Lpune
acriune ipecraia a
unnr terh de a o tntrefine
Natiunile
Unite du fn.r concepule ca centrut cetor mai semnilr
c ||ve rclrunr penlru
aparaft,a pacir.
A)a cum arn vd,,ut
in \ludiul
cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. pdalizia,i\!emului.e.ecuritale
in lrm_
Fr
Kz,/DorLrtut rece.nu r in\emnJt Incel,Iefl preocupanlor
In ace\l
(r"Itrr,u
dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr,,u,ilor ce ie$eru
orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl. Acesle conjltcle
r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr
ce_Si c,5dsd.er:i inde_
!,cndcnla
in speciat in deceniul anilor
.60
L) februarie 1961, Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea
Iut'.luf rnlemaliurrle
O\U r1 Congu.
O rttA situalre In care Con.
rrlrrrr Lri 5ecurjr. c r f,utun/ in
nticir
misrrri oe rmpunefe a Dricii a
Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a, e.re
(rrrr'
(,\U
.
r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc,. in dife.
It|( \nrlr. t<. cori,rinJ In .DeciJl
In lnmirerea de rrulc il|rernJlro
lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt,or de r ni.t ru. la i ccrc,,re., rrnur
"sri
ale sistcmujui
globrl. Pana in prczerl. recu{crea ld lbrli cLr
'lBnrrturp
tsoJ n
.iadrntrs
ll
unurcc ulp
lllsel
?a1?rrxelduo. sp lrsalclor
.lxuoirualut
uoJc c;rnl
RlrlpJ P\drl ur'Bspun ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL d
'rr rJ rq
n\O
nudurd IntntDpuelu
erltu ur ,,irpuo.r
o1.l,r r,1
"1rr1'
p^_ery3
el n!3rpu es
.erplutun
prcads
u1
.apluarueura,n3ei
011;l
-"ztuudro_ alelF
ts iluJl
.uJHNn .ICJI .dACAddNn .ottJNn
'UOjOUdNn
t,ioU\C
er
n\O
rt.Lu.rue8ro
ner.r:r: :rrrl ui
'rrru<o8 p
RtpoiJ_uupurln\nN
rrrierrloJ prreJr
gdnp
rrlrqrrs
.
rrrlrl
rp{
lulold- Indnrs
.errurnt.l
reiLru!tvoJ prielu"CiO
rof uoi,,[
-!qus
I?
qrnez
IndruD
.trBluoJ
rf
lndruD
.lJSg .euo:aornl
nitt
nlrn
OM'.letulres rp
InrlrsuoJ
rS rrrqr r11,3i ,.,o1.,o1urru1r
I.Tuotroor p
erner8 rt riur/Jrd
rutJ] e qt.rt ,aunl
reuo tue.Lr
"
jr1
'dauncludns
ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun ?lJ rl
lnzu^
B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul
.flNo
lntunur/raJl
.rrrjill
rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ
luns rlurulrurrd rfs rrruRlur,,rrdJr
ra
[srJurD
InlntDOnrrrs
JIE Jrto Jlrung ale/r1.roirryl e JrElJdooir
ap
Inlorrrc
rs JqureLLr rolelers
tn\ur\uor
rp opurdep
nNO
rrrlrn
-oldrp pueos
olqetsul pLjuerod
elJJ nR\
.otua8rJur
ne. o-o,r{u
l."l lili*
,t rJ,LIord uor4.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra
e,i"rn
-oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .td!t(E rs
9\
ereJ n nduJtl Inlu edn.)ltl
9s Inqa!
r? o^que^e.rd rolrlipuuoj pelEll'lax;
9J 91ar
.zauodef:o;i
-se+u? un
.^?lsoSnr
Inl.uuor ur
nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor
,
J,el r< rliEulrott, ,p
1".,1,'C.]
*e1,,.:' ,,n
0p luozorcl u! undsrp reur nu
nNO
rS
lJ3ueC lrueFrces r rtle^cp
lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr
lnseaold
ec-lrqrsod_a1s-g
.lzlluB
rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[
eJeJ elpuodar lolrricerp
deuflo]rrr ep ra
'u|uto^
trttDa aD vutl
-rec pulnqutslp
.rrEtrlrLrJ
r< rrr,rlod rololJrlJuor
lnru:ruop
ur
9p
drr
?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs
lru:ur
InLuJt\t.
p/,eriu
l.Jp letJurl)
IrueluJos Z06l
rtr reo
.rmrueurn
Inrueluop
nnurd
lnun
.nao.rtl
e5
tg6t
u! rer
.rr.u:1s{5
Burue46 ,{tre? pue uonEurotut
tpqotg
:SldgID)
lotisluourE '(qc1!.4\qr?g) rr8oloco
lnlualuop
uI
llsrri
pprclEr grurEl?
ep uolsrs un
nNo
alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l
-l^llt?
?llr9luJ etsa
.!q?ts
e4uJ rolelrruuor
e arrus?d uglueuelSal
0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao
sarErrnpv
.166I
ul
?dep ed
l.Iu
luns nu
nNO
elereolfttu ll4d ? erurglpe op auor'ttl
'rO
.lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\
rp norB rBtlr
'Qtatr4ltord)
rr ort
Intrn-lrul lnFlclltuo.
?e&u-loJsuP{ rnlqs
:ieod rnl cur8unlua rProdLu.l nrlrl\ruun rnun
le
\Ed
Inurrd
erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami
V
(atlrplrnq a.Da'I puo
IDu-axDad)
:|lxpd ?al9.qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.lguor ?
^lo7rr
rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou
ludr3 uJ rr'rlue.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl
uO $ q?uros uJ uo$,{josqo 3p .lueJns aElnrl?lcods ellr
rd !t snp ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el
!ue8rn.r
?al
rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull
alse lotodnJl
ln]?p
soqnog ep
lwiunue
lsoJ e Jolel.luuos arluo^erd '06. IIU?
u !p .leuoz ul
lpuosrsd
duEluezerd
op ?erelrurul Is
..nNo
veJd" uud roletrlltuor P e.Iru3^ard ep unsltu
09,
lollue
Inlrs
eds lenl
r ptoi{srPtuueH
nNO
rrlnlor
"
Etttloinllsul
Ecrlr
u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr,Lrllll nc el9oryullrlesE
'Irld
e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul
qlnlJrul'
?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ
9rews$xa
es luauleo ep uolllul
er?lgurnl o 34t
106,
lolluE
Inrnderul
?l
!!pd
pu?l{ * ?plrE:)
rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od)
codNn
!:)
uM.cd ? er?uduel
I
ep ejloJ
dI)IJNIn
(ulsDII?d ts
{gllncrJrp
glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ?
Is
er?rlp
roltinuoi ernp ,r1 aitol rolso.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod
o5f prura.rd
rrurrril
v
1qo
'8861 uI
II3!d
? ereuriuaur ep siroJ
II ap wdnroerd
n!-s
nNo
Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H
satr r?tu rS 3q e^8.ttJ nc pupdetq (0861)
I+IrEq 11961)
'urp
ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns?
?-IS
I3
Lro audnd ep
N 9l?Uoli"ulalln
?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq
reJEruo Idnsr el?luntes ep
InrllsuoJ
tzNes elEod
Ig
alsoloJ
rcrJnsur rs rsp 'ellqlaprsuo.
lolnd
el?
Frer35 InrPlsrsos
ulroJuor lsoJ ? nu
InrEllnzar
rvcl eleluoud o ?3 tlEqc
eru! ed^resqo ep lErllll^ dnrS)
dIDoIr'{Nn
rol elaruruo.It?
V '(puulsl F9l)
a.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq
) nV (!r.lruos)
trOSONO
'(thlso8nl uJ edcelord ap ?iroC)
lsrJpoqLuEJ
ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV)
JV LNIII
qFruepo.o lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D
osunNlt!
lop?^Irs
tA
uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl
D ZVSnNO
(tLob
uv uJ eIuJueA op eeunlsq
) I/\trg^vNn
lole^\n)-Is{
uol?^Fs
qO Jp eeunrsrtltr
t^lo)lNn
(ueqtl ur r?r?ururrur elrojl
U']lN I
iln".ounc tun.
"ta
etue.te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll
atctUruoC
t
oaitoa
t114t11 ou"rs aa unlot
.-
-
Paftea L Conllicte
9'7
Capitolul 10
Concluzii. Perspective
Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu
este lncurajator institutii suferind uzura timpului
$i
neglijarea,
tode vechi pmcticate in situatii noi, ignorarea porenlialului exi
&i:1?:iT.iJtff x'ji::::.:lii":HlTl"i'""il1::r..ffi
il,
f3],rffiHi,lfr',.*:r"l*r;r: ;i
:r::ril
;Tt'J:t
i.l|fi
;i:ru; i"l:, :".Jf ifl :lt,
1.jt,JlJ tft L:L1
::l-Y:""_]Tl1llyi,*rocieritor
oficiare
ri
Esranrarea
normatitalii
riif='lif$ili
:rr rr
rl;Frr:,"l;: #r',' '":",*
t
:,-l::,'l_"9,'"
".'":"
,_itei. au con.riruir p,;".ip"r,r
osi..,,, .iin,-
;:li',liiiili
il"li,i1ll;:**'::.t:'"
IrranJa dc \oro
'e
lqxinyl,r:j:n::t**:".,*t:,*:rull'lm,
k*,^;::fi
ffi #rff ;h
?i:i;::1"""',,""t
;lilli*:i;
."il;'#il)j;'["j"#":,l"xill#::::]]"yT":iT"fl],ll
;";li##nlif,
iffill;,:i:;:i",.i##,,liiir"j:
):ij
jij;:1ti:'.l;;
i:t"l
't::i
;x;t::t;:
l:r.,,:l{*
inr,""'.lj#;riq
jlii'r#r.,x{t:.llif:'.'r#ijil,7
I
j:l
j,*"j*;1i!:13:;:.1,':;fi
:",1's;:L?:;'.1:;'x.l;
. I i: ill["::i
l': :i;:::..T:,ii
i"l]"1i"J::,1.;'[,;:ii:;:
li':rli:.Tr :li:
T.r
ii l"r'?llr.' lllltii,ijiT:ll,:;
:;
lii:r
:"":r
""'"'
*
:l1llil#i:l;ililiiiliT,i*i
percepJiei
$i
supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dia-
log, retorice
Si
persuasiune. Mai presus de toate sri adeziunea
paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd, bazati pe
minanJa puterii. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali
te, ca bazi a sistemului intemalional
$i
global
sau sustinerea
tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii, ingrijorarea fatE de im
pasul diilorpatnice apare a fi justificad.
Mijloacele pa$nice
$i
cai
diplomatice, umbrite de abordarea militarista
$i de recureerea
forlE
Si
neavand atentie
$i
sprijin oficial, prolifereaza in initiati
neguvemamentale. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl
torul neguvernamrnlal
$i
al mitc6nlor populare.
Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia
tcolii
i
in negocieri, vizibili
si
aplicati in cazul conflictelor. in 1966,
grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra, condus de
plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv
de prcblerre (problen
sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui
flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est, dar
angajase pe iftjonezieni, malaezieni. singaporezi, cnglezi
Si
in sectoarele ce ies din zona gnvernelor, intervenlii talzii
si
costisi
toare in cazuri tratabile in sladii iniliale, urmirirea intereselor
terrnen scurt, vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii
lieni. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor
losile
ii
cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati
1q66. calul konlronrarrr. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er
),
zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle
lurci din 1974), cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I
iDtre cele doui populalii. Organizarorii proveneau de la de
menlul de la Univer-qity Collele London, iar sponsorlrt era Mi
98
Jocuri pe scena luntii
zilie ca ,dezvoltarea
capacita[i ]ocale de a continua
proiectul dupi
terminarea lui". ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capacl-
Uli e fa.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti
perpeluarea lui.
in carul lui Fiiher. care a drticulat sislemul ,nteld(tive Conllixt
Resol"lton (ICR), apelul teoriei e lnai vast
$i
mai profund. Comu-
nicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli
cu.parghii de pedeapse
$i
risph) pdntr_un
acord inilial sau par
!ial.
Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid. in ;are
terli sunt speciali$ri, capabili sA dirijeze disculii complexe asupra
subiectelor care au iscat
$j
escaladat conflicrul. Ea este de dita
nccasta o pregdrire
a unui acord valabit, ce va irclude mo.lalitatea
de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA.
,lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe..ratori..ii
nu pe
,,interes", IRC rccunoa;te ci acordul
Si
negocierea luj se referi la
rnlerese, ca subiect principal.
Este un modet aniculat
si realisr.
care,.dtn pdcate, ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul
esenliai al destinderii
$i
dezamorsArii, al indoirii spiralei ascendenre
r violenrer.
rc/enirdu
Si
o conldbulre pe planul
moditicArii arilu
urnl|or
st
perceplrer. pnn creare. unui climdr ravordbil so|,liei.
Cand
atungem l, mi)carea
_t
RANSCL.ND, un urpani\m dc me_
Jiere
$r
re/olvare a conjliclelof initiar
>i condui de
lrofe,orur
nor_
vegian Joban caltung, innlnim o origine
$i
o fiiial; diferitn. Este
vorba tot de o ONG, construiri tot pe rolul societalii civile
$i
aca_
denricein rezolvarea conflictelor, cu un palDares
la fei de impresi_
onant, dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_
Inuiur.inrernalional
$r
prnblernelor
tac
. elrborar inrr o.r.r: ofra
fi
Dlultiple activirare de Johan caltung. Acesta este considerat unul
.lin pnniipal
'
exponenti ar nud lof pacri. anr numero>r t nd in_
(l
ra de el Tnnitutului drn O.lo
pRjO
tpeace Re,e.f.h In\tuure
Oslo)
ti
publicaliilor
sale de mare circulalie. Studiile sate asupra
vdenlei, imperialismului qi inegatitelilor il apropie de
|coah
;e-
pendentei,
dar sunt bazate p metode strucrurale proD
i. TRANS-
CI \D e.rc o retc.r de ccrcelatori
sr activisri. \arc ,nrr.pnn,t r.lirrn,
lbrmare
$i
cercetare in domeniile: Transfor.nliri pagDice
ale con
lliclelor, Impuremicirea actorilor de pace,
Educarie de
pace.
J ma
lr.rn
ir
pace. Zone de pdcc. Menrinerea pacii.
Reconirtierea prr_
nrcA, Dezvoltare, subzistenli, echilate, durubilitare,
Culrura pEcii qi
I)ialogul civilizaliitor, Abordarea neviolenrd a securirilii, Dreptu
r'lc omului, Democrarizare
$i
autoderenninarc, cuvemanld globali,
I'acc
$i
femei,
pace
$j
analiza dezvoltirii. Exis6 urr rnanual.
I',n\tonnrpa.
ni dttti pu niitaa..,D,),1,./: :unr .rnure.ul
\r1 peirtru ambi,aJL'n.
ONG_Un. protcsufi
,r frlr
in con i.t Arl
Lrceput cu.surile unei universitali virruaie.
ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.\,entii ale
IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr ,Je: Razb,,irrt
analitici a problemej. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili
centrai imbunitdtirea ,,atitudinilor
qi a relaliilor intre pdqh pri
Stag iul conllictelor Chemarea te4ilor
de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi
Discu!e
(irnbundtdlirca rclaliilor)
Segregarc Abitaj
(controlul oslif ta!lor)
controlul comunicerii". De fapt. acest rol se exerciti de dou5
intr-un model adiacent.
Activit,ti
Negocieri
(siabilirca iniercselo0
Consultarc
(imbunala!rca relaliilo0
Arbitfaj
(conlrclul oslililalibt)
I
+
conc iiere
-_
-->
(asisiarea
-."
consullare-'
(anaLiza connlcteLor)
I
v
Aslslarea dezbaieii
(reducetea inesaLit:!ii)
Figura nr.4 Schila aclivilalilor ICR
Metoda ICR este complementari medierij. Intii, ca poate
rlul unei pre-negoci.ri sau pre medieri
pentru a imburetSli re
Dislrugere Menlinerea prcil
(conirolul
violentei)
iie inlre pirli, inaintc de atacarea prcblemclor de substanii.
psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli
neinlelegerile
$i
neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind. int'
lia
consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi
a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr
r0l 100 .locuri pe scena lunii
rcce; Conflictul Est-Vest dupn 1996; conflicte de {asi in Virgi
Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina;
Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord; Kashmirt Corcea; Pax Paci
fica; Rdzboiul din Golf; Kurzii; Japonja-UsA; Japonia-Rusia; Iu
goslavia; hindufi-musulmani; Sri Laikat Sonalja; Maya; Chinat
crestinism-ma,homedanism; Ecuadot-Peru (in care a propus
unei zone bi nalionale, adoptata in solulie);Marile Lacuri; Albani
bascii: Gibrallar Cenla/Mellila; Columbia; conflicte
jnter-clasi
$i
panea
L Confiicte
socialist
Si
a avur o reuniune preg6titoare intre 1972
$i
1975)
$i
acti,
vjtn!, au existat evotulii intercsante. Astfel, la inceput a fosr conce_
putd pentru
Foblemele
securit5lii, dar la scult timp s_a adAugat coo_
perarea. Aceasta se impate in doue: economie
ti alre domenii. As!
lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei
,,co$uri". Ultimul a cdpetat o
dezvoltare ln direclia drepturilor omului, capitol care a avut efecte
nea9teptale pentru regimurile din rAsirit, ca stimul Dentru revendi_
c,ln
$i
mi)cdri .ociale.
Dar
sr
noriunea de.ecurilat; s_a modifical.
Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_
vA cu mijloac de impunere a unei sotulii
$i
furclionand pe
baza
concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate.
coooera_
reJ a cap;lal proeminenF pena la momenlul in can, securiLaria
si
lie priviti
$i
asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului
de coopera_
re. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. OSCE funcFo_
neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui:
r,Jcea
e\le lemenul cheje. ea generca_/a
securitale conlriu a\umDliei
attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema
domi-
ran!r' xjungem la pace.
O sintagm, fiecvenl lotosira de OSCE e\le
,,pace $i
securirate". Actele ce elucideazA demersul specific al
OSCE sunt Dclara$a (numiti
$i
decalogul), privind principiile ce
guveme:rzi
sratele membre, in domeniul politic
,i
Mtrsurile de
cretterc a increderii
$i
securitltii (CSBM)
in domeniul militar.
Principiile ce privesc
securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a
amenintarea cu fo4a, inviolabilitatea froniierelor, intesritatea teri_
loriala. neame\tecul in lreburile inleme. Urmeazd do;a DrinclDii
lenrrale: reglemenlarea pa$nica
a diferendelor
si coooeraiea inire
strle. urmlre de princrprile
egatirar-ii suverane
Si
egdlii;rrii in drep_
turi, indeplinirea obligaliilor
$i
respeatfiea drepttrrilor omului qia
libenElilor fu ndamenlale.
Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_
ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re, schimburi
$i
vizite mi_
litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut
subiect (Stokholm,
1984-1986
fi
Viena, 1989.1992). in anut 1990-
rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM
$i
un
tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa
$i
in acela$i an
Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE. Me-
canismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea
$i
clarificarea
recip.oci rapidi a unor situalii alarmante
Si evitarea riscutui de
fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de
Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi
in srbstanla problemei
$i
elaborarea soluliei, dincolo de contributi-
ile de apropiere a pi4ilof
$i
de angajare a societilii civile. Mai
CEND. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie-
este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS
$iri
din solui.iile conven,lionale
ti
gdsirea unei folmule inovative:
mergi in afari,, o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane, soci
,,Conflictul
este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil
analizei sale sunt: diagnostic, pronostic
$i
lerapie, ultimul
nand formula inovatoare.
Exempleie fumizate de
tcoala
lui Burton
$i
de
$coala
Galtun
sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi, neguvern
n'.nrali. in rri. h.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. reTolvirii \au pte-
intreaga lume inainle. DacA conflictul conduce la acliune di
tivi, aceasta
line
de decizia noastrt', scrie Johan Galtung.
venirii conflictelor. Eliberat de consrangerile oficiale, bi
$i
tradilionale, acesd actori injecteazi stim i
!i
formule noi
uzul diplomaliei hrgite, inovatoare.
intr-un alt mod, o noutate fali de practicite sistemului internali
ral o aduce rcgionalismul. Inci inainte de crearca ONU. OSA (Or
ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i
$coala
de
duri
juridice, prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali
nal au elaborat
$i
structun
juridica
de prevenirc
si
rczolval a
flictelor. Dupi modelul ei. Organizalia Statelor AfricaDe a
la fel. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE),
zultat din
prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE, 1975).
OSCE (Organizalia pent{r Securltate
$i
Cooperate in
prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. Ea este o conferin{i i
rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent.
cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b
toz
urgenli ale inallilor funclioMri
$i
in situalii ce rcclami ajLrtoare
umanilare. La Helsinki, in 1992, se detaliazd
9i
perfeclioneazi ho-
tirAr e de la Paris. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt preve-
nirea confliclelor
si
gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta, rai
portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii)
Si
reglementa-
rea pa$nicd a diferendelor. Un forum pentru secLrntale pnn coope_,
rare este creat, avand un CentTu d
prevenire a conflictelor ce
funclioneazi la Viena. Un comisar
Penfiu
minoritilile nationalg
actioneazd
$i
in sennalarea
$i
prevenirea unor potenliale conflicte
ln acest domeniu. Este creati o Curte de conciliere
Fi
arbitraj
$i
se
deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea
ri\cului unur conllict
)r
penlru aleda liJnpufie.
Jocun pe scena lunii
Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate
cooperativi, complementari celei coleclive, la care ONU a aspirat
nereNind sa o realizeze. Punerea lui in practica confirma rolul
In al doilea rdnd. furopa dispune de o aurorirare speciala in
Inalene de conflicte. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii
cireia timp de o jumAhte
de secol nu a existat nici un caz de pdre-
srre a cailor pa$nice
de .eglementare a tirigiilor, ficand rizboi;l in_
tre aceslra d neconcepul. dal a
si
creat und drn cele mai \peclacu_
rrle reconcttten tstorjce. reconc,lrerea
jranco_gefmanA,
Reventm la
niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere.
Ceea ce ,.a inlamplal a lo\t atlulatea dc
la, to a relelanlei unei
crocnm de inlere\e. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_
8ru.
lucru conlrrmat a5rdzi Lle
(rrabarerea
coridiana.r fronlrerelorde
catre douA populatii,
care nici nu remarci cand le trec. Dar ca inte_
rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli
$i
s6 fie supuse ui-
lllni tebuia ci existe un interes majot comun, atotcupdnzitor,
lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener
8ia
qj dedicalia celor doud pe4i.
Acest prolect
comun la care facem dese referid s-a numit Eu_
(Jpa.
Ea reprezinte o comudrare de intercse, la inceput bazata pe
cele mal neu(e subiecte, aflate ia distanla cea mai mare de culturije
paftencrilor (limb:,
vaiori, credinle, rradilii, istorie. objceiuri),
suDrccte
Sr
Inlercsc apanjndnd \ferei
ci\ililatrer. care cuprinde rh
nirnprr. st n{a economie, cumefl.
.in6lale.
mediu
si
o ce cuno,
lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild. Aceste subiecie
$!nt capabile se formeze un magnet pulemic
cate sA adune energi
rlc_fr.re,sursele umane la un loc, punand
oamenii si lucreze inpie-
Ur)5. inJilerenl ce ident'lalicullur.le au.
Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale
proiectului
$i
stratul impofiant al societ5di civile tac posibile
jden_
lil;r:le mulliple
sr concomirenre pe c.rerc pre, pune dczvoharea
lchonrlrrilii
omLrlui. \imic din ceea ce a u|mat
Si
inleracriunea pe
iccr; mare a
fopuldriilor
nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. \rci ;n
rl.lnce/ nu
\-a \Inhr
mai pulin tr.rnce,,. nici un dl\acian nu \.a cun_
Nidel?l mai pulin alsacian
$i
nici un gennan
mai pulin german prin
xl).Iiua unei .denlil;ti inl:fur;rorre rin scn. geomerricl,
a unor
rrl'rc(trre Unice
ti
a rnnr .land
de comune aJoptdle penrru atinpe_
Oricdrc (r:t .r
s-ar pulea adLce.or.rnr.riei
euro|ene. ior
lole_
rr)r. rre u enn d.prc nu lipse- In cur\ul Je/\ollan, .ale.onli_
r|l|c, ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun, a obiectivului precumpi_
rilrn
$i
a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur;le
crescand al organismelor
guvernanentale regionale in arhitectur4
sislemului intemalional.
Care este perspectiva Europei? Daci OSCE
Si_a
asumat o sar_.
cind de securitate cooperanli. neavand mijloacele de constrangere-
hdispensabile unuj sislem de securitale colectivi,^esle aceasta dill
urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand,r
Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec'
tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema
$i
cu capa-
crraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale. ata
(ummernbdi \5
\ub semnul NAIO, au ftcul o in
(riza iugosla\5 In decl au
ftanco-gemala din ianuarie 2003, coninand propunenle
doui puleri europene pentru construclia Europei, este men
sistemul de secudtate colecdvA al Europei. Dar se
$tie
ci un si
colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. N
cend toate statele vor fi cuprinse in sistem, acesta va putea lua md-
suri nepininitoare. Un sistem regional, prin definilie, prive$te
P
le4i sub foma altor regiuni rivale, altor
ldri
sau zone vecine, ca
intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase, aiaturi de incilciri
eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de
ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru
loli pentru unul), unde,,lo!j" sunt un grup resrans. iar,,nnul" estt
unul special. Dar merilele misurii nu pot li Degate, daca
teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. care in ultilni i
stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv ,
demersului clasic si
al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii
sau
pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale
din diferite zone ale
Lmii,
cum ar fi Balcanii
$i
Caucazul, la cele doui extremitali ale
MEriiNegre.
I
Metoda
proiectului comun
Premise teortice. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului
aomun
ar putea fi condensate in urm:roafea schiF,
pe care o luam
drept concluzie la incu$iunea in teoda
$i
practica conflictelorl
1. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea
conflict, in generai irealizabill, ci evitarea intrdril lui in starea sa
violenttr.
2. Prevenirea
ti
rezolvarea confliclelor au drept esentd indep
larea recurgerii la fo4i
ti
mentinerea sau aducerea conflichilui
zona tratamentului
pa$nic,
_
3. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c
zali, ir contrast cu concentrarea soluliei
pe eliminarea unei sin
cauze (strategici, economictr, culturald etc.)
sunt
elementele care pot intreline refleclia
$i
efoftlrile in privinla
etminArii
fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii, la
care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se'
coLului
XXI. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme
qenerale de prevenire
si
rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq
;ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor
rumeroase, altfel bine intenlionate. de a predica, difuza
$i
irculca
verbal sau scris convingeri favorabile pacii
$i
repulsia fali de uzul
roter;
b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald
lintind
doar planul
Inirial al ide'lof
ri
menlaliLadtor, Gra a araca probtemele de fb d
5i
zona clocotitoare a factorilor cauzali.
6. Neacordarea locului principal in analize
$i
solulii a percepliei
fate de realitate. Este una din marile mitologii contempoAne,
oglindid filosofic in preeminenla
senmificantDlui fati de sernli6_
crr. d imaginii fara de realitale. in con.iderarea reatiialii ca o con_
struclie subiectivd
Si
ln predominanta virtualului.
7. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_
nerea solutiilor, pent
simplul fapt cA doar un dialog o.ientat sp;e
un obiectiv, cum este negocierea, poate ocupa acest loc.
8. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_
flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei, c6 au solulii I4 care se
poate
{unge
pe cdile diplomatiei. negocierilor sau ajre procedee paSnice.
Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili
$i
curabild.
9. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor.
farA nici o contradicfie cu \alorile. care pentru
modelul matematic.
cel pulin. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_
ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor
interese sau necesitati.
10. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_
rizeazi era noastr6, numitA
$i
a cunoasterii, nu se referi doar la aria
civilizaliei, ci
i
la formele
$i
metodele noi pnru acceplarea van_
ctdlii culturilor
$i
a conlucrarilor pa$nice.
Obicctivele. Penrru a putea fi unnirite ftri divagalii
$i
pentru a
pa$r pe un teren srgur:
L Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_
lial,
obieclivul principal este eliminarea violenlei
$i neulilizarea
2. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor
f $nice
disponibile, incepand cu
fi
avand in centrul lor nesocieriio,
.ri. e par!i
3- Demararea
$i
conrrolul unui proces oricar de indelungat, ale
f,.r r ,a/c
"i
fre ma.urrrc pnn sc;derea probabrlir"l,r , ontjrctdJ-i
vrtent
51
c.e$terea
$anselor
solutiei pa$nice
si
al carui puncl critlc
4.
Pste
acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame
nilor; indiferent care ar fi motivalia de fond, qzul forlei
line
de I
atiludine $r
un componament. care la rAndul lor provin drnlr-o
a minlii umane.
5..Enun!d cA tot in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra
boiilui esi inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir
a, eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur
$i
de :
influenla astfel atitudinil3
ti
comportamertul
pnn expresra
convingeri
(predici, ralionamente, pe{suasiune) este mult mai red
se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5, ce l
zeaza formarea atitudinilor
$i
comporlamentului dorit Acest
este verificat de intreaga experienli a pedagogiei, in care ,'$c
activA" a cfurigat preeminenta, dar este contrazis de inilati
supravieluirii care conline
$i
pistrarea identitSlii, exprimata in
de demnitaie
ii
aulo respect, renume
$i
autoritate lnteresele r
translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi
care pot fi diferite, conlradictorii sa comPiet antagoniste.
Srr"dtgiil sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor,
valie a partenerjlor. Ele
lin
in pnmul rand de nevoile vitale ale
pulaliilor (resurse, hrana, economie, fonduri etc.)
$i
de imperati
zate pe resursele disponibile. Modelul matematic al realiztuii
male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili
(sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA
tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte.
ydlorile
nu sulrl pnvite in sine (frumos, uril, adeverat), ci
grade de importanli, ndsuri mobile pe scara priorildlilor, suficie
de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii
tj
specificui I
Cnllrrdli.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile, su
C&rrlile sunt sjsteme de credinle
si
valori, tradili
$i
obiceiuri
limbi
$j
istorii specifice, care explici vasta diversitate de culturi
106
este definit de
$ansele
egaie ale altemativelor qi de interseclia
belor care le descriu traiectodile.
4. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a
post-conflictuale
Si
alegerea scenariului cel mai favorabil
tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare.
Concepte sen{iale. lnteresele snnt considerate baza de moti
lumii, care impune respect
$i
cunoaqtere reciprocA.
Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati
Lurui obiectiv sau obicctive.
Patii ac{iunii
patea
L Conflicte tol
$uslinerea
Si
combaterea oponentului. credibilitatea ameninlirilor
$i
Sradni
de atraclie a utilizdrii fo(i, competenla
$i
aptitudinile susli_
ncfii unei stAri patnice, urmate de:
2. Listd intereselor d.iyeryente
Si
cotnune
li
ce inserlmitate au
olc
perfix pirli.
3. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a-
lLlra lor (precedare de bune oficii, asistate de mediere, completate
(ic
un mecanism conciliator)
$i
men{iDerea contactclor in orice
lo,mi (prc- sau proto-negocied,
discutii, conversafi), indepen{ienr
dc abordarea uneia din celelalte cii pa$nice sau chiar dialog (arbi-
traj,
jurisdiclie
sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de
contacte
ti
dialoguri.
4. Studiu de conrexi, cu intrebarda: in ce masuri situalia
internalionah favo.izeazi sau nu un acord
li
ce fel de acord ar fi in
spiritul ideilor doDrinante? gi
cu inrrebarea: ce factori (persoane,
guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord?
5 . Lista
factoriLor
integ.drori contine transformarea intereselor
conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per,ti
$i
apoj incor_
latate
in proiecte comun? posibile susceptibile de acord.
6. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru
pifli, apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte
comune in capul listei in bate e siruare.
'1.
Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal
lsupra cre$terii /n.e,.dclix,ii sorietililor
$i
populaliilor petitor din
conflicr.
8. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in
llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor,
penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod
lor
$i
credinlelor.
9. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor
integrativi, pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri
acliunile de fo4n
9i
denontarea bazei factorilor {iisruprivj. separa-
Iu i^tidrc.LrncLi.
Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de
tip disttibutir, de sume nuli sau avand caracteristici de impas in
delungat sau deschiderea unor negocieri noi, lavorabile consideririi
$i
adoptirii unui proiect comun (ceea
ce poate fi numil rr"dci J).
I0. ,4// la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvema-
mcrltale, academice
$i
de expcnizi. a mass media, a opjniei publice
ir
a socieiitii civile.
Jocuri pe scena lumii
fomi de cuno$linle
$i
aplicalii. al ciror enun! esle universal vala
bil, indiferent dc culturile autorilor sau utilizatorilof.
Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv
obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. a c6ror paticrparc
rcalizarea lui sc desfiFoari,
jndiferent
de alte interese
9i
obiecti
specifice
$i
transcendand orice diferenla pe planul culturii lor'
l. Analiaa ca.ullti c\tprindc descrierea actorilo. principali s
impiicali indirect, !e4i ioteresali, istoria .elaliilor lor
$i
istoria
laclelor
ii
discutiilor legate dc difefend, argumcntele fieciruia
11. incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menline-
rea zonelor de intemct-iune
$i
interdependenli)
ti
a iniraNigenlel
sau rigidit;,tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral ,,cu ori'
ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei).
l2-Utilizmea
factorilor
emotiri, prczen\i. in special in balanll
opiniei publice, de partea soluliei pa$nice, cu o puternice bazi in
sectorul pacifisi, religios. ecologic
$i
in cercurile tineretului. Est6'
de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi
prin discreditarea
justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor
inevitabile de bunun
$i
vieti omene$ti. Opinia ar putea fi definitiv
ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet, prcmilEtor
recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii.
F^zele. in f^za prectiticri, incepand cu rclativul echilibru det
sansc ale celor doui fbrme fundamentale (patnic
ti
prin forli)
desfi$urbrii unui conflict, predomine toate strategiile de mai sus.
Jocuri p. scetu I mii
in faza soluliet, echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$-
nice
$i
aceste strategii pot fi continuate in stadrul matur.
in laza crt."i, echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi
108
olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. In acest caz de gesti
a crizei, prevederile strategiei riman valabile drept componenle
[rur arord: locuri de muncii, circulatia liberi, imbunititirea
San,
.clor
de \enit- climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor eco-
Cu aceste mAsuri preaiabile, putem
considera cX sunt intrunite
clementele xnui p.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli-
/rr, a atitudinii
ti
comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra
0lAturi de oameni de culturi
$i
identitnti diferite, b) m6.irea capaci_
Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii, c) invalarea graduaif
a
loleranlei fali de credinle
ti
opinii diferite, d) extinderea resutilor si
prJcricilor democralice
5i in Iinal convergene \pre
mjcul rizaur de
valon
$l
plecepte comune valabile pentm
intreaga omenire.
Liniile definitorii ale abordirii proiectului
comun se referi atet
h prevenirea,
cat
$i
la solutionarea conflictelor violente, in mdsuri
sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice
ce ar fi folositA. ircepand cu
lcgocierile. Ea este udh
$i
in situafiile de rcconstrucse a perioa_
dclor poslconflictuale. proiectul
comun nu se substituie lnsimasu_
rilor de fo4a prevAzute
de un sistem general
de securitate pentru
tcpnma-rea agresiunii. Cu cat adeziunea la starca de pace
si la me-
Iodele ei devine mai larga
Si
lilojofia proieclului
comun se extinde
in comportamentul global,
sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi
$r
mar categorici p.in mtloacele unui mecanism adoptat
$i
aplicat
in comun sub umbrela unei organizalii
$i
legislafii universale.
_
pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis
internalionale, ca ONU, intervenlia unor autoritili constald in
puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei
blice).
In f^za postcrizi, erapa de implementare introduce elemente
precum:
Instituliondlizarea. Solulia care se termini in acesi nodel in
consolidate prin: a) acoduri
juridice
$i
b) inslitulii i
(cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatca-
fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei
Actiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte,
doar acorduri ad hoc, provizorii
$i
perftctibile in cursui experi
riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb
!ej.
Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii,
timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere
strucluri institulionale. atribulii, grad de auloritate etc.
Oblinerea
Erabnicd
de avantaje vizibile
$i
palpabile
Pentru
pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx
5. Cartrigh!, David (e.1.). ?fte Pnce ol Peace. Ny' Cffigie Co Rowmd
Bibliogralie
Capitotul 1
ti
2
l.
***
States ik Am.d canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C
ndea..*, UPPsala UnjversaY
2. ,Alerdt, Hannai, Ia ./ise .!e la cultwe,
(lV
Qu
est4 qee I'autan
Pdis. Caluna.'d, 1972.
3. Azar. E.; Fdah, N., PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary
Perspettires ah Populati.n and Cdrfict, SvFcuse NY Svracuse Univ'
Press,1984.
4. B@r. Frdch L., Peace Aeai6t WaL The Ecobg, oJ
vidlpt.?, So t'.n.isco l elM dnd Co . laEl
Pattea L Conllicrc 1ll
15. Burchill, Scotti Deversk, Richdd, Linklater, Andrew,
patterson.
Mathew,
Reus-Smi!, Chrisrin4 True, Iacqnt, Theories ol tntemotiowt Ret tions,
Houndmills, PalSrave, 2001.
16. Deutsch, Kd1. P/,rred aJ WorA Modclliig. Cnbndgc, Ma$., r 977.
17. Fukuyana, Francis. ,{r4 the Neocahs. Anetiu at the Cro$tua.ts.
kndon. Prolile Books, 2006.
18. Hedley. B!ll, Ih?, ,a/cri.al Sr.,?ry, London, Macmiltd, 1977.
19. Holimo, Stanley, Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th.ory dhd
practice
of Intetuational Relatiohs,Praeger. NY, 1965_
20. Holsti, K.J., The Diriding Disciplin . Hegehoht dnd Diye\iry in
Int mdtioial Theory, Boston, Unwin Hyman. 1985.
2 I . Kaufmd, StuarL. Modet, Hate& The Sytubolic
potitics
of Ethnic Wat,
Cornell Univ. Prcss, Ithac4 2001.
22. Kohanc, Robe4 Nye, Joseph.
pavel
anl lhterdepen.Ien.ies, Bosrot,
Liltle, Brown. 1977.
21. Maghroon, Ray: Ranberg, Benett, Globatitu wrsus Reatisn.
tntematidal Relatiolt Third Debate, Boulder, colorado, westview
Prc$,1982.
24. Millenniun, Joumal of Inlemarional Relalions, The Spe.ial Issue
onsident. Philosophi.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors, London.
'i(
huol oiEonoh,cs, \ummPr.'988.
25. Roscnau, Jmes, Ifte .tru.lt oJ Global lfier.lependezce. London.
printer,
1980_
26. Wallerstein, IDmbDel, ?re Mo.ten Wo.A
Estuh,
Ny, Academic
pres,
t9t4,
27. waltz, Kenneth,
'rheorr
ol rntematiotal
potr,i.s,
Addison Westey,
Readhg, Mas., 1979.
Capilolul4
7.8.
+**
Violence n.I ns Caurzs, Paris, UNESCO. 1981.
29. Ardey, floben, nlc ?e.ttoial Inpetutive,N\. Athdenm,1966.
30. Bunon, Jolm W-,
yt
lea.e E\plaihed:
'rhe
Sources of ConJtict, Viotenca
and Ctun. md 1'hen Ptew",iaz, Manchesrer, Manchester Univ_
pre$,
1997.
3I,
ir2.
15.
Cu.rin, Ph. (ed.), /nreridliyr, NY. Harpcr and Row, 1971 .
Druckrm, D.i Broome, B.i Koeer, S., Valae Dlfete".es and Co"fii.l
nerrldia,, Joumai of Conflict Resolunon, 32, Seplembcr 1988.
libi Eibesr'erdr, t., ft. a;ato
sr
of
pace
and \var, N\ ,
y:it..in9,
1979.
Lorenz, Konrad, Otr As/e.'r,rr, NY, Hdcour1. I 966.
Mervi'r, Small: Singer, J.D. (erls.).
Genetul Approaches ro the Causes af
Wdf, Cap. v. in Lrerholional WaL Ai Antholosr, Dosey
p.ess
Homesood.ll, 19E5.
6. Choucri, N. (ed.), Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4
trcr,
Sylacuse, NY, Syrmusc Univ. Prcss' 1984
7. Clagelt, C. Snith
(ed). Conlt.t Resolutioh: Connibutians ol
Reiatioral Senices, Nobe Dame, IndiaM. Univeritv of Nolre
md Littlcfield, 1997-
Prs,1971.
Dvoselre, J.B.,'rout ehpirctnita, Pdis Publ de la Sorbonne 1981
8.
Parsons, Talcolr, Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in
P/oces, ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee
Hary Eckstein
(ed.), NY, 1951 .
10. Pesons. Tal@tt.71? Sdcidi SJJrzft' NY, The Fre Pres 1951
1 l Renouvin, Piefte, Histone de rclaliohs inteDntionaux l 7 eol
'
Pan
Hachelte. 1969.
Capitolul3
12. Aron, Ralmond, Pait ?t
Suerre:
&eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B'
ds, 1966.
t3. Barkawi, Tdak; Mtuk, LaffeY.
RethDking the Denocratic Peace
Rienner Publishes, 2001
DemnLrdcJ, bbetuli\n rhd Wal
D.tad. Boulder, Colomdo, L
14. Blom, Amdlje; Chart lon, Fr. Thioties et .oh.ertes des
izrdariD,aleJ.
Pdis, Hachetle, 2001
t12
36. Montagu, M.F. Asbly, ft. Naturt of AEtession' llY. Oxford Univ'
37. Mortville, Joseph V. (ed.), Preventing Vialryl Confii"r
'4
Studl Swedish
-Minislry
of ForeiSn Affai6, 1997
38. Pruit ded; snyd;, Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt'
Enslewood, Prentice Hall, 1969
39. wilon, E.o., Sociobiolosr: me Ne, .t)tlll'rlt Cambridge,
Univ., 1975.
Capttolul s
40. Andranr, Gilles; Messmer, Piene, .fust,Jrr ld
Suete!
Pais,
Po.,2005.
41. Colard, Daniel,Irr telations intematiohales de 1 5 a 4os
jouts
42. Grofius, Hugo, Deqle .lrcptLl dzboiului $i
dl pdcit, traducere de P
HancaV.. Bucurcsd, Ed $liindfice.
1968
a3. Hc;e$on. Enot A, Denoctacv ard war: The End o{ an tllution
Boulder, Colorado, Lynne Rilnner Publishers' 2002
44. Ho1st, Johar Joreen, .trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ
Olav Knudsan
(ed.), The cow War and Thz New EutoP''
Macmillan,1996
45. Holsti, O.r Brody, R.i North, R., Th. Moiagewnt oJ Intemdtidal
i, Intemaliowl lYat Small M. Singef D.'
(eds
)'
Homeward'
Press, 1985.
46. Kegtey Jr., Charles w'; Ravmon4 Ctregorv A A MlkiPolot Pea'e
tnndon, Macmillm. i994
47. tf,athermm, Jdie
(ed-): Denm William; Gaffnev' Palrick
Vavrvnen, Raimo, Bteakine Cy.les ol Violznce: Conflict Prcventid
/dm;ml? C/ires. West Hanford, CT, Kumdian Press. 1999-
Lu l. Michael S-. P/erett,ts Violent Codllcts: A SttateEr
Jot
Prev'
Diploda.:r', Washingtot D.C, United Stales Instit eofPeee 1996-
Miichell, Christopher: Bants , M;cheL Handbook of Cokflict
The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod./,, t4.don, Printel I 996
Rotberg, Robert 1., PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at in
MdhoL of Co^lti Prc\Pntr,, wrsluncron DC BroolrnE\
paftea
t. Conflicte
3
54. Walt, Stepiren, It? Odsin ofAuidtces,Irhe
, Camcti Univ.
pres,
1987.
55. Zdtman, I- William. Ripe
Jor
Resotation: ConJlict and tntenention in
A\ia. Neq Yo,l. Oxiord t n,reFi.)
p,es.
ts85.
Capitolul6
56. Alker, H.R., IJ Nat Hwtington s Ciritization, Theh iy,os.?, Reliew
Fern&d tsraDdet Canter, 17 (4), 1995.
57. Brcwn, Sheryl J.i Kinber, M. Schraub (eds.),
Resotrikg Third Wottrl
Conflict: Cha engesJot a Nep E/a, Washingron D.C., Un ed States In,
slitute ofPeace. 1992.
5rj. Bulion, James. idolring Deep,Rooted Con'tid: A Handb.ok, Lenh^m
Press,1907.
Fftset,
-l.C.,
The Atublsraeli C@Jlic.' London Meni]lan, tgg5.
Ghodi, R., P.ace and tdentity.
p^per
10. Inslitule for CoDfllct
Resolulion, ceorgeMason Univ., Fairfax, V4 1995.
Illnlilr4ol. lqnuet,
rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren kine of
World Otd.r, Ny , Simon x\d Schuster, 1996.
Malit"a, Mircea, Ten Thousands CLbales, a Sinite Civilization,
]nlernatioml PoLirical Science Review, no 21, 1.2000.
Mandel4 Nelson, bng WaIk to arr?dom, Johannesburg, MacDonald
Pumell, 1995.
Petes.S..Th. NeA Middk Lar,, Ny. Henry Hotd, 199J.
Rost. Mdc Howard: Rolhman. lay (eds
t. rh.or)- and
proLLce
oa ktnic
Conflict Manaeeheht, Th@n ing Su..es and Faiturc, lat\don,
Macmillan, 1999.
Rubin, Bmett R. (ed.), ?oya\j Cotuplehqsive
pea.e
in Southeas, Eu-
rope, Catilict Preyehlior in the South
galk4ns,
New
york,
Twcntieth
Century Furd Pre$, 1996.
sisk, TiDothy D., P"wsl Sharins m.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic
ContL,n Washitrgton D.C., United Stares Insliture of
peacc,
1996.
Spector, 8., Croadrtry, heurijtics
for
rnposse Re6otui.ns: Retahin|
Ihrnctable Nesoti|tions, Lnnats of the A^pss, Nolember 1995.
Toffler, A.: Toffler, H., War ahd Anti,War. Suniyat at the Da\|n of the
2/' Cerr,ry, LondoD, Li1!c, Brown, 1993.
v{isse. M.,
"Id
ri.auili.ljion
Jran
o u .nattte",
poLirique
ittauarc
Xhudo, Guma., Diplohaq, dnd Crisis Marusenent ik the Balkdrs,
London, Mernillb, 1996.
/1. Chdtard, Sofhic, cd?, es et co,rqi:6 &t XX tidck,-paris. Librio,2004
7.1 Cokcr, CdsLopher, rn? t /rrc
"/wa4
London, Blackrelt, 200,1.
.loclti pe scena lunii
59.
60.
(1.
69.
10.
|71
4E_
49_
50.
62.
163.
65.
66.
2000.
51. Sitzet.5.D., Models, Methob
^nd
Prcgres in Wo
'l
Pobics A
Re;arch Odtsset, Botlde\ weslview Prss, 1990'
52. Thoms, Schelling,
"nc
s/mre8) ,/ Cotri.t Cambridge H{vdd
Pfess, Mds., 1960
53- Wallensteen, P-; Axell, K, Conftict Reelation and the En'l of thc
War, Journal ofPeace Resealch, 3l (3), 1994
112
36. Mon|agu, M.F. Ashley,
"he
Nature oJ Agressiot. NY Oxlbrd U
t4
Press,1976.
37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Vialetu Cnfti.'j A tadv Swedi
Minisq ofForeiSn Affa16, 1997
38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the Couses oJ
Enslewood. Prenti@ HaU, 1969
39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil Svnthesis Cambridg H
Univ.,1975.
I t3
Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ.
press,
t987.
Zannan. L Willian, Ripe
Jor
Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl
Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.
Ctrpilolul6
in. Alkcr, H.R.,
t
Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review
Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995.
t? Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.),
Resolrine Third WolM
Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF
$!ute ofPe&e, 1992.
f8. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
l!9. Fraser. T. c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan, 1995.
00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof ConflicL
Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.
lll. Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking ol
vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.
62. Malitza, Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, a Sinite Ci)iLization,
,
lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000.
163.
Mddela Nelson, lr"s Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald
Pumell, 1995.
64 Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.
65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and
phctice
on Ethnic
Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4
Macmilld, 1999.
66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye
peace
in So h.ast Eu-
np., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New
yo*.
Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996.
i? Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu
Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996.
('ll.
Spector, B., Cputirid, hewistits
fot
lry)asse Resotwio'ts: Retanins
tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995.
{'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1?
-2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993.
'/0 varisse, M., .Ia reconciLiation
frahco-all.nun.te",
potitique
attun!,tc
l?l
Xhudo, cMman, DiploMcr ud crisis MaMeement i" the Battans,
London, Macmilld. 1996.
/2 Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.
I I Coker. CnsLophc., fi",,'rr'",/W,r, LondoD, Btackweti, 200,1.
Jocwi De scena lunii
Capitolul5
40. Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e, Jdirter lo
Suerre?,
Pzns'
Po.,2005.
41. Collard, Daniel, tr /elations intcmdtioBles de 1945 d hos
ioun
A. Colin, 1999.
42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli
ti
aI pd'ii' traducere d
Hansa V., Bucurelti, Ed.
$tiinlifica,
1968.
43. Hmdrson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an
Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002.
44. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P
Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The Ner') Eurcpe'
45. Holrtl, O.; Brody, R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at
in Intematio8l waf, Small M., Singer D.'
(eds.), Homward'
Prcss. 1985.
46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994.
47- Leatherman. Jdic (ed)i Denffs willian; Gaffnev. Parick
Vavrvnen, Raimo, Brcakine Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih
r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford,
cT, Kumdian Pss 1999
48. Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Macmillan, 1996.
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996
49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree
The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996'
50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d
Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C .
Brookings In
2000-
51. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A
R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990
52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Prss, Mds., 1960.
53. Wallensleeo, P.; Axell, K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe
war, Joumil ofPe&e Relearch,3l
(3) 194
4
74. Crocker, Chester A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M
Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.
75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl
London, Mrcnillm, 1994.
76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in
Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.
77. Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den Burg.tkri.s, Snhtknp,
am Main, 1993.
78- Gr, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd
Pans, Larousse, 2005.
79. Gr6, Fmnlois, Parrqlai les
euetes?
Un sia.Le de gaopolitique,
Lmusse, 2003.
80. tleisbourg. Frdncis. tz bascLLenent du no e, Ptis. Poliri
intomationale. Auromne, 2001.
81. lsboune, Jrcques er al., lzs perspectires
eeopolitiques
apras
anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001.
82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1, FoteiEn
May/June, 2001.
83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in
Madl, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993.
84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests
Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993.
85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af
Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000.
partea
L Conflrcte
t4. Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl
Ptddtiah: Ot'pttunitia jor
the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc
Rle.ne. PublisheN, 2001.
')5.
Johnfon, D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The
Year Bookol World Affai.s, 1980.
r)6.
Malila, M. (coord.),
M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot
d,re rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.
')7
Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int n4trrnt Dispugs. t n.ton, The
PJljricrl A,|cLr\. to 't.
r)8
Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in!
paxies
in Intenatianat Cri:js,
Princeton,I967.
99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar
Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity
pre$,
1998.
I
(I).
Stein, J. (cd.),
Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_
press,
1980.
l0r.zdLnd. William t.; Rasmusscn, J. tr{is (eds.).
peacenakins
n1
hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron D.C..
Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.
r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), rn,4r,l conflid
pterehLion,
London, Brasey s, 1994.
l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN
peaceke.ping:
A Dacunentdry
/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999.
10,{. C.hiil, Kevir M. (ed.),
Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE
.Wdrs
h..fote
Trel S,a/r, New Yo.k, Basic Books, I 996.
roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R., At.a, Catrlict Ra\otution: The
U.S. Role in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of
106 DiaDond, Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems
Apptoachlo Peoce,
\Nest
H^nford. CT, Kumadan
pres,
1996.
l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977.
108 GrltuDg, Johan,
peace
b!
pedLcltl
Mcl,!,
peace
aDd Conitict
Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational
peace
Rcsedch rrsli
Lurc, 1996.
109
(lcorye.
Alcxande. L., r'.,.eftt
penuasjan:
Coercive DipLomaq as an
Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of
peace,
199t.
rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl
ptohleh
Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc AAPSs. Novembcr 1990
Jocun pe suna l mii
86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D
Institule for National Srrategic Studies, 1996.
87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.
Antet,1997.
Capilolol I
88. Aleapapa. Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts,
Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989.
89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai
Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
90. Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979.
9l Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968.
92 Flory,M
,
Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit
rcm.,I961.
93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:
lronl
Lusdkt b khrdst.t. Tlt W
Today..ldn . 1980.
116 Jocuri pe scena lutnii
111. Rupesinshe, Kumr (cd.). c,n i.r TrunsJou@tun, Ncw Yotk.
Maitin s Pres, 1995.
Capitolul l0
)12.Bast I'atts abont tli. UN, UN, NY, 1998
113. Bolinrin6anu, A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970:
v
I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
NY, 1990.
.r '' :,
I ls.Chayes, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl
the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and
OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996.
lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of
Afans lV (l). 1998.
1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ.
\99 /.
ll8.Galtung, Johdr Jacobsen. Cdl C., ,!eal.l"tr8
Jot
Peace. rh. Roa.t
T'anr.crzl, Pluto Prc$, t ndon,2000.
I 19.Coodrich. Leland. ft, U,,trd /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959.
120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 arl
Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.
121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development P
no- 17. 1987.
I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent
InprorinB Methanisns
fot
the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.
l2{.Symonk,c:. luJw. Ro teld. Dan el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD
"nt1
Prcrention: Sipti-UNESCO Hardrrot, New York. Oxfod Univ.
1998.
l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt
^n.
and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prevzd,n, The Hague, 1998.
PARTEA A II.A
NEGOCIERI
Ngocierilc
^... (
lastllcarca negoctcrrtnr
Modele ale negocierilor bilaterale
Modcle ale negocicrilor multitaterale
Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ
ScoalIr
inovativi
Calea 2
$i
calca 3
Terfii
Modele conceptuale
Cultulile
Stiluri dc negocieri. gcoli
diplomntice
Ncgociatorii
Capitotul
I
Negocierile
,i"l'iri,f
il",H?""";#fi
.;:::*y*:,#:':;jff
r,Jjs",",.i;
iltp,+*"f''.:##+1:?'i,iiilli:f
{'r,i,ffi
cear sau,ra o cea$c, de cafea. pentru
a inlelel
,tffi
;?.jfTidfilii
lii:"i[:#ilil
".-,
o, mu,ei,
jna,e,
i"j rf;lli;il,:ff
fiffi:ll,f ff t[T
il", ffi ?1:3fl.j
ffi#in"
ffirl:Tll#ffiy
,,.;i,? ;fJi ;ffi iiii :il"J:fl
i
:i.,:i,
in!ruc;,
nesof ierea
*;''-"+tl-ulg,-nort"*'"*,'",i"ffi
ffi#ffi-
::;'dilu**
m* *,llY;"l:ffi
lrr:::y;i;r:iiTfl
"",".Tff
g#":T!::tffii:?,TH:;
il'';t'"
fi
j::Jf
l;i'
:"ffi flt:i:ffilix
:f titf
;{
:I
i{:::,ii.!;iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff
3;;*:x.r?.
r({ unrt erate In\ocind
arnenjnqrrea jecurgerii
h to ri
)r
bzuin_
ll::"1'
;i:i:i"i:ff
":,j::T;
T:[.ffH*
*{F::.;
t2a Jocun pe scena lanti
distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. in contrast cu negocierea co-
merciali care presupune un minim de egalitate, precum
tl
exr
unui interes polenlial comun.
Din sectorul privat comercial, negocierile au intrat in sfera sta_
telor, fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_
che) a diplomaliei.
Negocierile ca ma ifertare tipicd
$i
esenld insdsi a metodei di,
matice
(Mnresca, 1969) Ilu sufi
plasate pentru a1li autori mod
ln inima activit6lii diplomatice, de$i purtdtorii de cuvant ai
tco
realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.iliohale ale dipl
,t . O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare
\dunei
dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni.e. alte
-
iinder1t
iuridice
sau atuitrule. .u t.opul de a prcnoua o arunih i
I
plegere, aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int
resate
lLall,
1966).
moveazA cu succes
$i
ih mod pafnic intere sek (Morgenthau, I 97 I
Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor
disDutele sau situatiile de crizi, ceea ce ne indepifteazd de la
cierea ca expresie a unei situalii normale, unde sti in servjciul i
reselor comune neameninlate de litigii sau crize. Chiar
9i
cei
au inleles importanla rciimrrrilol sau a inlereselor comune
9r
pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c
\ flictul. Duir6 alt autor, negocierile sunt rm p,"oces in caft
Prcpunl
1 l\r'lintp \u'| pre
pnntp
n - orul id at aj tnS' , 10 utt a o
' ,-
-..-..-_,._;....
._..,..
-^^ -^^,,-
maliei care au o importanld tald pentru o naliune care
6i
asupru realizdrii nui itl.res comun in cond4iile prcaenlci
.\
inferese conllictuale (Ikle, 1964).
'i Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a
Mttona,k))n
obliBg.lt inainrcrl, toatp. sa caut? o soturie nrdttd
)!oc t?,1.'a chct,ilr{cdier?,
{t1cni?rc. afbi tftjj, an"gapmeni pe cate
rudtcnfi. sd rpcured
ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to
41te mutoace polntce
Ia aleqerca lor tcartaoNu).
)a rellnem penlru
moment imponanla acordata negocieriior
ca
pnm
mlloc la care pol recurge starele. recunoarrere
care este lme_
orar otmrnuata pnn legElura exclusiva
cu dispurele.
$i
nu cu orice
ospule. ct cu
(iem
mai restr6nsa a drsputelor care amenlnl, pacea.
rara oe acesle detrn4ii. am propus
o definiie mai cupriryitoare:
neSocre.nte runt ptocese
con4l!!lveJ!!;i/Smot"
in ioa.U uno, t i(
convotbrn patnrce
de .dtt? doud sau mai muhe pdrli
ce arcepra:d
p
wnarpas.A
imprcund realizarca
in mod oprim
$
sie[ a unor obi- \9,1
((rNe
JLXatc
an cadrut unei solutii erDlk e- agrearc in eomunl
-
!y1fla:
1?70
ei
)e7s).
T:nnenii coniicte qi l,r,si; nu mai apar,l
pentru
a nu. resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb. desigur.
ll:t]11
,9".tIp9"T,,
$i
pntni
a ldsa spafiu fenomenelor pagnice
8re compeulel.(le
illspirade economice,
cu o fereasra spre aplica_
rea koner
Jqaqrilo}.
care propusese
inEe dmp model; rationaje
pentru negocieri.
,Negoclerlte:
arttr, tehnictr sau
,tilnftr? Ca orice fenomen
so_
clar-supxl,cerceliirii
$liinifice. gocesul
negocierii I inspirar srudii
p anatze bazate pc merode
,tiintifice. EIa impoflant
ca din masa
una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la
reu$rla
$r
carf, Uansformale in reguli. ar pulea
mAri eficien!a nego.
cienror In v tor. Nxmeroase
$tiillle le_au abofijat din punctul
loide
lr-dcre.?rtu_rnrndologia
proprie.
Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_
ocntor p.de
drI rrrorja diplomatreisi
a relaliilor inrcmalionalel
o
llsrhorogte
a negocierilor
care. \prc deo\ebire
de i\lorie, orientaa
{rrc
. rrcumrlanle
exrerio$e
ri
mediul polilrc.
mu!A accenlul pe ac_
:l]:],-T9-:.'..,ir".
o soc,iotosie a nesocieritor.
sukapirot netipsir
Iur socrotogu (omunicdni
ti a dialogului. ca
)i
mod;le forDrale
c0re ta. uz de rnrtrumentul
marematic
)j
de experien{a economica.
rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar
al dome_
l':l[1g!g3+ecci"dor
qi ii-ifiii-il
can
rnn(a nu ez,ra
en ob(enabit purejn spune ca net,ocierite
(Lr
domeniu inrerdisciptinar
intr6 in sferi cercetarii
5tiinlifG.
l: 9:
jl'1
pdde. re/ut,drete
maritor nego.,c,, sco, ,n eudei,t;
rxrrr. Lrre
lct\ondle
ale unor nrmenr.
care pnD rnlurrin. lalenr,tl
,l
' Ace\re defiurtr sunt inlluenlale de perioada .c,!--!Lrlnnt( al
'
Nariunilor Unilc- urde neqocipnlp fe'rrer,;
'nrtircolul
23]u
'tg -"io-t
enJrt: Pdiilr ia ,i., ,]i
r;'o
a .a,.;='niiu-;;t".
,l\
ndsurd sd pund in primeidie menli er.a pdLii
ti
securitdlii int
nij in care expenenla, incercarile
$i
e$ecuriie, intuilia
Si
imaginarir
celor in cauzi au ca rezultat tehnici
fi
procede carc conlin
urghiul
$tiinlei $i
conponenta inefabila
ti
sfidatoare fale de
dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor. negocicn pri\ ind
vastb ljteraturd. Detj cu ridicini mai vechi (Congresul de
ale artei nu este proprie doar negocieriior. Existd numeroase d
potdva rezultalele cercetAii
$i
reflecliei teorclicc, precum
$i
\
lie $i
lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi
precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici
sera umbrite de negocierile bilaterale, dar au ajuns si ocuPe pn
Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea). Ncgocierile sunt
nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g
ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl
t22 JrLutipc scetu Iunii
irvenlivjtatea 1or fac ca o negociefe bund si semene mar mult cu
Ezilarea intre camcterul precis
si
clar al negocierilor privite
ciefile Congre.ului de la \ renr din l8t. lr
'ld15rrul
I.rzboaiel\
upoleon,cne. ii atliE;ia ce fah paz-f3!9.49. cdre cL a,ra 5a
tablou reu$it decat cu un produs labrjcat dupi rcguii precise N
reusit st minimizeze pjerderile
lirii
sale invinse
$i
cliar sb i adu
t23
car nego_cierile, in ciuda consfangerilor
la care au rosr supuse, au
reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor
la pragul unei catastrof.e
ireparabile.
,
Dezvolrarea
specaaculoasi a comert,ului
$i
innullirea activitad,
roj economrce lrrn\nrrionale
au du\ h prutrterarea negocierilor
cconomrce
ti
comerciale. cu lrA\alun propdi.
Ru dele CATT
pcntru feducerea raritetor
si
tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n.
plu al ace\lui domenju. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT,jn_
cepe in toqq
ryrlqa
miteni,,rui. Nu
jpuse.e
Richrrd Cobdepra
rd:r/: ..( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu. Nu esle ala
cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"?
.
"oalra
\u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua
tir,i,ii a fosr
Inrrxnlarea rnlrc cumpanii
Si
sindrclre.
jn
penocds grevetor
nume_
foase de ie\endic:r srlanale care aU in.oril b,i/4r,tfconomic
p"19994r.
suu rirrur@@fffiiro.r
etrho,l,e ru(En de
e{penrzr. cde unnareau .;
ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor
5i
obrinere.r uner .ulurrr
accepHbite penlru ambete pa4i
Spre deo,e_
Drrc oe negolrente gu\ernamenlale
din planul i tcnralronal, , u
'jr_ -acler
mulljhtcrdi. ncgocrejile ;nlre irrme
S,
sulanati erau
.lnct
b!
.rreftle. De aceen.
(
I llcut u/ de teona jocurjlor
cu doi Dddcren-.
, J.e prin rezulratele .ate
marerrrariee-iiFre?inlerriirli.Cepri_W
b,l de apti(r,ii modchre. Crerra Je@n ,on N;;;b,nr_un.:;_
re\r economrc. re"ria jo.untorinuoiLr.ln-ioiifiEit
neg.ciar,_
I'.or,conccple
ca
Ja!_!ErJ!a!i_&!h
(n
care ambrr pur c.rsrrga .au
ptctde.\.
ia.d d? iopctt)tLidtn, u
Ut,,nolte.:ojhl,tpt.j \.tu
in-
'
a!!11:!3!
!:,' !S!
-a.!U.!JlrillJ-ri.alrele.
Teof ia jucu,
ituf cu mdi
lurtr
prnencn yd
de,/\_ok
si er. de$i , u mar pJtinri
conc'uLtenrA.
otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior. a . on(\iunii jucaloritol
9i
a echilibruiui. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de
:r dtulr rarjonJrnenrul
ri
Je r Je/valui aspe.lc uneon J\cun\e inlJi_
lrer
\au
tLrdcc;rii iLrelrte.
'Djn
teoria jocurilor
s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali
z-li. aceer a jocuritor
de simutare. in carc nego\ irro|ii, rnarrrrr dc
d intra,il nego. ierea reati. o :rmulru prin c}.ercrrri pretirnirarc.
J,r
cand alteLnarrv jL'lurile
ftrorilor re/tl
Elemente noi
li
de perspectivi.
A doua jumitale
:r secolului
trecut
$i
mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate .te o accelerare
a schimb:rii in roare domeniile. La rideciDa schirnbnrii sti progre,
il
I
I
I
I
I
l
I
renunli la ambilia rigorii unej teorii
$tiinlifice,
dar menline o
vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor'
Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti
Viena), negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu
palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar
uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial. Organizalia Nali
tarea economici, negocieri de mediu
li
ccologie, negocieri
problemele globale: hrani, populalie, habitat etc. Complexitatea
realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai!
i!-qqgjl
circa 140 de staic timpdg
Ll_g']1_eS!1ru
adoptarea unur regnn
F;n'lnf
ri
oeanelor
'k,".ot
rli J at. in rnod prrr,lora
rec r egljl
hg
I lgf*Lle- coTqucn r e-r clrdi-ii.
nricsordL
f
rud u l-d.--!l
'-re
-l
ncaocriroril"r. legaj$nn Iir JLrsc, s!u vrelrr de lus]-d
,, iu|lal
i{l-rriiTiri
eluhora in
lra
dc ongrn< rn rru'!runi dcrari
u";t' liii c'ir-d.
';i;.tir,rc
a-fo
';
";,,r
.le Rr/qo';l .c. dc ,l
pi ,irea l.rmri
'i
bl'.uri r'li,
'
e i dc poliri(r ,/,
-.'
?' r'i,''.
(rl
.n,1eciul ue rn,c|lrn!.lfi
(J r/Ll fonci f/lrrrl Li r;/borr'l nu''lear
uzul annelor de dislrugerc masn,i :\LlosL.svUqtu acE4ljjl
rioadi de
joc pq In{giD9-n pr,ip.rst!eilLrft,r!/lq,?r'/.!1, denoti 11
124
Jocuri pe scena lunii Pa ca a Il a. Ncgoc@ri
125
sul
ttiinlei
manifeslat in sporirca firi precedenr a
rrln.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor
.!
.:!:#s,49r.raLieiriromuI',-,rn,:*!,"::'*{i,'#i:-::
"ni;6J"fr
s,
cre,iea de cenr re. dc f-rrclenLa. inrent'ticrrea,
fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l
crealea uner noi
'oltd
te! pe lema salvErii rc\urselor taturale
$i
ocrotirii mediului
sau indirecl, acelti factori au inlluenlel
procesul negocr
mdrindu-i slera de aplicalii, ddicandu-i importanla
Si
inze
cu proceduri
li
tehnici noi
Si incepem prin mirirea numiruluij
nale. Timp dc secole. ne i1e au fost practjcate cu
de diplomatii statelor sau ai cetiilor, dac6 ne referim la Grecia vatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi
auzarx nu Iace decat sa mareasca numarul de actori ai sistemului
connmrc rnremationat. put,ne IIlnd companiile semntficalive din
mentare, arbitmj
Si
coordonare, de gesdune sau guvemanii,
mani_
'est:ind
numeroase abuzuri
ti
avand consecinte negative pe plan so-
oial, ca mirirea inegalitelii
Si
pierderea coeziunii sociale. Nici un
pas al globalizarii nu se face fira negocieri aprinse intr_un sistem
Lle comperirivitale ridrca!6. cu fncltuni
si obslacole numeroase.
( (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_
/rDlrdand rcsiunito,
5, o'a5ero'.,piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i,,ica
ti
administradvA, pane la punctul in care eje in[A in nume
proDriu.
'JU
prin ,'ociefi. in circuirul inremadonal. cine poare negi rmpor-
tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong, devenite state sau
regiuni autonome, ln viata
jntemalonal6? procqsul
crescend al
pri-
\il"
tici sau Ilalia medievala. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei
negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari
prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. atft la un nivel
rilor in mctoda permanentd, cvasi-institulionalizata Toate
nile UE sunl reuniuni de negocieri
zona Pacificului. ASEAN. MWECOSUR ii
allele) cu grade de i
rea a l5 state, cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in
deceniu, Acest experiment istoric, consacrat pin moneda uni
este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de
tegrare diferire, dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c
relalii dcpind de negocieri continue. Mai mulr decit atat: fieca
din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla
prio transformarea negoci
i"-iCio;ii;;i;l ;soiiate prin capital iau acorduri cu trme din
atara granitelor.
\u numri megaproce.ele ;srorice \c i:tstrjLLq:,u?ra negocien-
1" ". da nd u- e i fr pul. uiiiGfri
'iiCie
*i r Gnl-ulir e-st p.in e, o
rura (etcerdnror
0e retdl Intemal'onale care Ie de.chid perspfcdve
n^r. Asrfel. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp,_)
,le perfeclare c melodelur negocierilor.
jn
tq8l. f,rasner da o defi.
-t
_/
nirie rcgimului. ca d.oppt in.t.Uinchit. no".e. ,iiji
i
p,-"i,;4
:\
de deci.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd.\ 3 _
Tratate, organisme intemalionale. derularea ale proiecte inri in
noua categorie a regimurilor. In 2003, Spector
$i
Zartmann leagi
rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia;,
Iomare. pu'e in mi$care
Si
mai ajes inlrelinute:
..lnrucir regimu_
rile presupun functionarea unor activitdli, pe hngd reguli
$i
regle,
mentiri, ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul
lor, dar
$i
pe langn reguli. Toate acestea imptce neqocieri." Iata
negocierile tntr o noud posruri. Ele ru sunt numai 6iddTe a in-
. | ,dc (orllrcre.
ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no
ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr
iru,
rrd o urTeala lunddmentali pentru .trred
Lle Dace. Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali
ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre, inclusiv a celor pe care
giunile le pislreazi in raport cu exteriorul,
pentru fluxurile i
mafiei, finanlelor, bunurilor
$i
persoanelor, a tranzacliilor
ti
ducfiei. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira
b..rle
er
rf r! e. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.llr I'rc
perior, cat
$i
la un nivel inferior. in rapot cu slatul-naiune clasic.
^
hc
'rn
phn .uperior)e pr"rJuc. modilicJnd comperenrele
crxl
, * lo/,
d"ua prc!c.e pulemrce: globili/arca si regionalizart
@Ap.oapc
I q()
de-
gqp4-!Lr-eero!al9.dg
!!qr9
isi propun M-i in lume.
pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor
ri )ir
crscf enlilililrln\n
nrle In speci!l nenlru .oneLelon9mie lrnanle drr
)r
perlru
. ularib
namenilor
ji
seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner
ropeana, iait d"dTatroiniiiiiisistem
juridic complicat pentm i
iiin.iirulrr. r,t.'t t v:.re:, ,'u o \prr.le dc ,r'rrrrrrri d< rcgl
-------
l
Pateaa -a.
Negocieti
127
Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c
*'"l'l,ffi
#lj"l ;*!,.ff
*$ff*,:
;.,":.]il
f :,
:n iff;
jl-:l'il"'ilnrl
are rerar
jiror-iiiEiidfr6n-are.
porrr,cr,.
economrei,
:::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f
:,',""'J:;,.
"^*
rii hrana sd.
tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f
irt,*[:H"1''ffi
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra
negocienror
in ma,erie de pre,
ar p;uu-
il ; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
:lj:t':,:-Ti..
fyq:**i
de activirili, fiecare
ara$ara domeniului
Capitolul 2
Clasificarea negocierilor
neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o
!,qJ,r\d
sr ulp, .n,cru
.r{aDs\frstle,
carc
l;T:::.:li:""::'::lid
neeocieri
.ri once nilL,E
pnma
si cea
clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi
literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori
necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit
Dirrilnr, crre iodcr
IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r
unrlaLerale menire
\: udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l
rl
r fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune
-rtnF-inielecii
Tdra-lE
.'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor
pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului
Je in. erarc
lgEnen!sQ{,,.
lerrc. Fg]Iji+m:!\+{:jg
urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse
'unr:
vd,r
-,
de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori
'ecrere
sau discfere\' diai
gul, conwrsdliile
(o fofiA mai avansati care inci mr presupune
'
subiecl precis). tlezbaterile
(c e au folmA fixatI), rchid tilu
canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i
de orj
rcdr.e exploratorii
9i
.onrorbirile (ca o formi
$i
mai avansati
vederea orientirii spre un scop).
Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll
discie.sr neangajendteti'persoriA?e
ima.roeif Afl
-ii-FiGut
uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor
lifice.
darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale
$i
ao-fir m e de cumun
:i'
D3r-ls9sL4gts-s1$rfrsd$j
ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii:
i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
asi.,en',
a .oc,
.r-r
hiar in prima
tumatare a secolului.
In rrmpul I igir Naliuniloj,
[i
;j;fi ,hl :rilfi
+,{r..:r
:'f;i:iflf
,[ ;ttl
ii!+lffi
l'lJ
ii:..#l
:"}:R:l
I
;:.:"*lm:.i:l
lliri:iTlltl,f
:i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t*
lii]'"lti:#li',
f#:;J;,f"
i:*frmHH,, :H:j;l,lll:
'
ii.it ;t"nt, ni,ii
'ii"atrfij;t
a-i;i-6f6tbrilor
5i
cercetdlorilor
iribuic nr numai indirect
$i
ocazional la facilitarea unor negoc
ci
9j
institulional
fi
conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au
stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe
. ._Nry11!91!!i
ca faqrorui
o,"4r? p,r/,c,
ir'ffil;
qpfm
"rm-
;if *'r#,
I t t,*:-
i[,i
it:irii i.r:;
tll';.fl:
;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t
lr rrr nerulburara
de rdr\crctir
fjeleinentc
,e
/nrronrJe
.iltii
"iil:t:ffit:"it
T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l
r
"
PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or
ui'i
ii
.inrrc
n.inl,-iieii.-'-rr,
..Le c cSl\' dj ll Cencvi
t29 128
Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt
secole intregi, cele multilaterale au fost
ii
ele practicate. ca
eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai
ar c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur
selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu
mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in
doul
ja4i
stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie
si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir
ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze'
Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl
lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ft
patroni
$i
salaxiali. Motit ll a fost existeflta- modelului oferit de te(
iocuriloi cu doi
parteneri care se prcta la acest tip de neg
"Avantajele
devin nesigure o dattr ce teoria
jlcudlor cu mai
"*"*ii-iJ.".ri"i#
ae aceea;i claritarc 5i
precizie ln ciuda
iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism
resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'
ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene
I impune t
surarea lor. istfel, cind citim
ttirile
desPe contopirea a doue
Patea a II-a. Nesocieri
\. ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
prive5c
n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_
rllului existent
Si
altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou]
panener
fl
organizalia la care accede.
primele
au ca obiect
$i
revi_
zuirea_ propriei
structuri, gAsirea
de noi fonnule de organizare, ceea
ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit
|c
ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e.
caje ocupd arentra.ratetol
0ala rrrnd projrlemrea
acordurilor cu vocarie
unjversala in mate,re
0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic
)i
consular. drcplul lrala_
le/nr
I
5rera de codificare a djeptului inlemational.
erol;Fa orga_
Drzahrlor ntemaFonale
ale statelor
$i
dezvoltarea uda$i a celor te_
Suvemamentarc.
\ | Aco.r.lurtte
de natnali?are pun c3Bil!ll!!ian
nesarisllActnroare.
1:-lylt".o"
.1"
lrnl."ipre(ia
juridica
a unei nonnalizin de fapr a
retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru
incelarea osti_
nril|1or- penlru
rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru
incelarca
unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof
anerate linanciare
intti ln aceasti carcgorie.
b6nci sau a doul mari companii ir spatele lor stau negoclen b
le. cu Dublicitate redusa $i
tarzie. lh come4 care reprezin6 o
cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea
prezenle
dt clasiticare a negocierilor ce
iqimpune
e\le aceea dup?l
!a nhie.rirc F: a tost formulata JF Ie, aulor Lue da negoci
6]h" *i""iii". e" , toit to'."utara JFilr.. o.''ror Lue da negocieril
V
urmitoarea deftnrlle:
proces in
'arc
\? fac
propunt tt c^pli'it?
nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui
vhL
sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile
ccre rnar
ASI!:
suscepibjle de degenerare
5iatui-ecare innonnrctiG
'rre.e
contrunletoue pa4i.
din care una esle mar o[en,,\a
5i
a doua
nrar delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate
niunge la impunerca
unei
.oludi
care e(le susceptrbil; de conresurl
IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir
d insenlElcun_
rrunLarea carc r prcceddl
sau unndr Ia,,boajgl.,Eir_:t!qtore;;pa_
rrJ <au
dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej
)"
rl:11,. de
iliuTii
.r_q
!9mrn4,ie
r o"ne legari Je racitirut de purere.
Neeg!ienle
oe dr.!ibuli< \unt Lete mar diticrte. cete mai
.:;"dil$"":J
."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:
lt"fl
fr .u'nplrca'e.
cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it ;i. i;
LuirTiJnll-r.rdhi
;dinitraie tr,a.
"r;",,ni.pr,.i;,
p";a ii,"-
JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr.
N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu
pirrii dezr\Jnlrjate.
Anfel
rIr
ir
gd\ctre
de\al .otutii
ren
fofare
urmale de.ontiiclc viotcfle,
rllrl-ldrli.e se por.e feperr trmp dc ,ccotc
cJ r ca./ui contlicretof
r(Iror|ate
0rnt|e I rdnta
ii
GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi:
lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre pe-
Icrirea ,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor
di.rn.,.ri\c o
,)ri r r doir Ielocrerjle
din uftima di\ rziune
128
mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r! a!
Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale
aL fo'L
predomina
secole intregi, cele multilaterale
au fost
$i
ele.pmcncate'.
ca
.-".0f" i" 8""g**fa.
Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar
," .J-r"i a".a!t. isrorici in secol'rl necuLacrn itarea, nur
i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae
a dus la lnmullirea
negocierilor cu I
-.it
pi"*".i, pa"i u punctul de a crede ca nery:'"t*
'"^:
;;;; t;r4,
fu s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie
qiin r.".i."t..oni.",uterrcm
este mult mai sernnrficaLiv ir
lu un
"oa
*ti"
"orn"ntutor
fiecare
gest al celor in cauza'
i"orlu nego"le.ltot
.-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld
:Yul
r"t"J uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' i
paronl
li
salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit de te(
iJ.uiioi
"o
ool'putt"n".l
care se preta la acest tip de neg
ivantajele devin_nesigure
o datl ce teoria
jocudlor cu mat
;##i;';;;;fi;l;?a"
u.e"u5i ct*iut" 5i
p"cizie ln ciuda
[i".rui iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism
,""i""J.,
".i".iatr.
mullilatemle nu ocupa inlreaga scena'
ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca
cele europeTl
ilp:T i
si.a.!"
i* isf"f,
"ata
citim
gtirile despre contopirea a doua
Lan"l .uo u aoua.".i
"ompanii
ln- spatele lor stau negocieri bili
Ll'"u o*iiJut"
."ao.a
li
iaflie. i; come4, care reprezinti o
cump&dtor -
vanzitor, ele sunt de asemenea
prezmte
-^,--- '-
6 .iJl.rt" u negocierilor
ce
Aimpune
este aceea dupa til
/CXe obiective Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d; negoc'en
\-li*nout
u definilie:
proces in care sc
Iar
p'opun?ri evkitP
pd
ea a
.a
NeSoren.
n)ului exislent
$i
altele, cu caracter aproaDe bila
partener
$i
organizalia ia care accede. Frimile au t
zuirca propriei
structud, gasirea
de noi fonnute de
lJ"lcr din rc(.te .
uarii ..rpcrna
a nego..ieritor
rr\lrib
.\e
o
r'rcr i dnJr cgucrerite djn ullimc Jivrztune
ce le inrudefte
cu acordurile
inovative. Un alt exe
'r'-"d:
rcrfq!#lye4ule
r*
e.I'aritu16. cd-re ocip
arra Irnd prottterarea
acordurilor cu vocalie universale
in mrrer;e
0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric
fi
consular. dreprul lrald-
rcror
$r-\tela
de codificare a dre ului intemadonal.
erolLUa orga.
nr/allrior In,emalionale
aie starelor
$i
deTvollarea uria5l a celor ie_
guvemamentale.
5 Aco,t du ti k d? nonnati o." pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
::^iyltj..ol
".
:"."l,"lpresia
juridjc,
a unej normali.,Eri de fapr a
reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile penllu iDcetarea osU,
lnrrrror penlru
reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm
incerarea
uner srafi 0e embargo \au
a unei monirorizbri. penhl plata unor
lnerarc financiare intriln aceastd categode.
\
Acodwite de distribulie privesc
noia ?mol
n,. re\ur\e. zone de oen,l",i.
""qrao-tau.
p,;rHl*#iL;lT,jl;
ccre mai g!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G
ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva
fr
a doua
n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele douil pi4i. <e p661g
riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri
ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_
",,,,,r(n
(je
a prcceoar
sdu urrnat rtlqaiclc_tllse
darorea/a ao:l_
fltra \au drspdrtra de
)B!c ltod,ric_an
t-e_ rSilgnate.
sctrimUaii )o_
['##Hi:
::.'";ffi*
:"Jilt :f-'::ff#oruFdF
pLi e e
... I:c+I+
de di.r.ibur,e.unr
ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi
tr
(otrrlircare.
ceea Le e\plicj aten.ra acotdat:t,je
re"rt,ricieni. in
cazririonllicreloilSFnriiarc
i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr
"m,
piia-F
ii
"'
ur\rrrburl. rmpartil jau
nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir
pnre>re
r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii
trezar.rrr.ajure.
,+.ricl
Iu.sr gd\e)re
decat .otr,lii
ten-purde. urmrre de.onflrcle violente,
lrrrLi'ranta.c
ie
f'oJre
repcl! lrarp d. secote cd iir .a,,ul
cunnr(relol
rflr{nr'rare d rtrc fmnln
)i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon
nedr:.
Xib_uibjl: sau bunuri greu
distribuibile)
dau na$rere la conflicte pe_
Joc ri
pe scena lumii
sau asipra rcalizdrii
unui intcres comu in condiliile
pr
unot ing!!!e mnllictuoto
-
-
-,Ar;inle
d";*/r,8ire
dau nattere unei negocreri relativ
\i
vpie
sr
de scurra durara. hle
qunl
frec\entre inlre.ui't. t-"--,:"7
i-r",J" S
r-.*arl a.1gAq"B!l!e
rermen limirar riconrin
in cl
zele finale
posib iurii-prelingirir'
ElFsrinr mai mulr. un prilej
bilan! al anaaiamenlelor
antenoare.
o teinnoire a angj
au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'!
?4o---ului
,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe
Qsensul
menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui larrrrnrl
,, - -iare-ii
d;
p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual e're dl largirii
I
5
;il-"'"p."".
El ,tak ca in aceasra
srrua!re
Lyll *c1j:te. d"li
5
el"f".i ni'"r"f",
una multilaterali
intre nembrii vechi ai
\
:a Acodurile de inoralie exprimA .noi obligarii, creeaza noi in
-
lutii si
lanseazd noi activita! construite pe descoperirea
$i
explol
rca interesului comun. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu
in viafa intemationale a ultimej
jumat6li de veac s-a bazat pe
ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile,
unor focare cronice, evolulia integririi europene
$i
lnfiin.tarea
circa o suta de organisme de cooperare regionah, asistenla tehni
ajutor umanitar, solufii in problemele globale ale omenidi Ri
130
Jocuri
pe sce a lumii
crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii, cei nui
fir, a apela la un nou tratat sau o conferinli. ln cadrul dinainte
.-.^_!1t 9
.":.
:1".:"**a
de tndrumeri
in acesr domeriu
o arard
l]1"1"i!,
ll
/'"1,;t.
librdriitor
ce oreri recornandari
penuu
areserea
Iri,orcvun . pistmrea \;niitalir. (utlr\area
huhb)_ur
of
ir
o uaF feri.
il;.ii:l.',ffJ::liH'.ii:,*fi:1"ffr.,..r
s'a'uri'e \un'
cxige,ple
lor au intrar dej^ tp]j;;;',t"!,
.Jiltjrea
ca numirul
$i
Paftea
q II.a. Neeociei
l3t
apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie
!i
cunostinlele ei' i
ce1 mai lent sferei culturilor, dar sesizabil in viafa
$i
gandirea
tict, indice negocierile de inovafie ca ifftlument
Prelios
de
depinde
$i
vindecarea traumelor vechi
fi
capacitalea de adaptare
realilile noi.
Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle, inspiratn
mult de relalijle interstatale [i
de rezolvarea litigiilor, este
semnalati de studiul regimurilor. VidA pentru funclionarea
regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea
blemelor inteme sau c te(ii, adaptarea la programul tehnologi
modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea
intrerupta a unor negociri manageriale de intrc$nere sau
mntiner a unei activita,ti structurate tot de negocrex l
nale. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl
prin irgeoiozilatea, eficicnla
Si
efectele lorbenefice
Ia rn noiu
iE,int
|enture (proiect comun) economic. financiar
tehnic, la unifiiarea marilor corporalii, la megaconstruclir cum
barajele pe fluvii intemafionale. intrelinerea lor
si
rezolvarea
Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa
sate ln seama tratamentului adlloc. specific
fj
ghidat doar de
Dertru dinamica lor eficace si contjnui. Este suficient sa ne
rienla? Evident cd nu, intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml
$esc
tr5sAtlrri comune ce pot 1l supuse unei analize teoretrce,
dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si ,r
loc pentru o teorie generah. ci doar un camp vast de activitili
cercetliri dcfinite ca un subiect alrtonom- De aici decurge
$i
litatea de a tace recomandiri
genemle pentru pregatlrea
9l
rarea lor reu$ita, cat
$i
pentru pregnlirea negociatorilor in lu
cerinlelor analizei.
Pa eaa -a. Negocieri
133
Si considerdm matricea unui joc:
sl
(A) S,
s3
(B)
Sr Sz Ss
-3
- 12
-1
52
-6.
10 -
Capitolul 3
Modele ale negocierilor bilaterale
Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial, numdrul mare de
cieri bilaterale de distribulie
purtate fie intre state. fie intre
neri economici
(patroni
$i
sindicate) au stimulat teona
si a cautarii de modcle- intre acestea, modelul matematic la care s
,
Areash este maticea de plili
unde 12. la inlerseclir. reprezinla
{r e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA.
adica pierderea
Iui B
ti
;a7ul in
crre A joacd
straregia Sr { Iinia I r. iar B sFa(egia i, rcoloana 31.
_. ,
Tucalorul
A,eire arms de straregra sa S care ii permile
ca$dgul
It d,i a
tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin
:,1re_::]'01nna f
A h pierderiie
J sau o. Ategerea unei \rraregii
(|c
''drre,un
Jucator
consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u,
Ju(arorut^ts
este doritor \A_5i a.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in
Lrrrrcgra )r brrar. dar dacd A lace mLrrarea Sj .au
52: B risci prer_
dei ca 12 san 2
Pre.upunend
ca adt A. cat
Si
B \c compoda radonaj, condusi de
rrgLmenrul sc(untilii. A poare judeca
asrtel: dinrre roare otadte
Icgrlrrvc. rcprezentiind piederile
ma}ime in cele rrei opliuni
De ru
cr
(-0.
t. bl. cea mai conrenabil:
erre piederea
c;a mar mica_
re,,uttiu din celc rete este L L.r rindul s5u, B, ana_
rziLnou
St
casttgunte reprezenrale
de rrarimul a ceea ce poale ob.
Ine
pc riecare cotoand. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu
onltig esre tot
-1
(penlm
el +l).
..,
[nrer.ectra liniei S. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_
cl,lr, specrate.t{e
cearnai buna din cele neravoll6iiff,Eiii-n.
rar
pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une.
Juclorill A irripbntElace
Irrar binndi-cai.i
fiuii-Sr:6iju;.rorufB
nu polre
face mai mLrtr
(lecat
sA aleagi Sr .
\
'..^\
recurs a fost fumizat de teoria iocurilor.
Definite ca comPetilii
^i;;'te
i;;;i;t:i,l;a;;ii iriffietSat ln laiga lor c-tor categof,e
fr1
g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia
jocurilor: competilii
puse unor regrli.
@
tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l
considerente legate de economie au influenlat araliza negocl
imprumutandule un bogat bagaj conceptual, le vom prezenta
cint
$i
pe inlelesul tuturor.
Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri
unde exisd linii
fi
coloane. Liniile corespund srrdregiilor
juc
A, iar coloanele
jucitorului B. La inte$eclia unei linii cu o co
se afld un nuniar reorezentard utiljiiii, tennen econpmic atribuit
lodlor unor bunuri- Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun
iucatorul
A
si
pierderi pentru jucdtorul B, iar cele negative sunt pi
deri pentru A
i
ca$dguri pentru B- De exemplu, la intersecJia stral
giilor S?, S,
,
caqligul 5 tevine lui A, in limp ce B pierde 5 (sau lui
su'nd num, cee ce ii conferi de ]a incePut o
-.--:'--"--
.,
!,'n.i,'ercnle exrem_e..;n
atrrr rur,ondl ;iliiJuc,iroritor.
fa esle cupnnsa
lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru
mnrricedd_e pta!
8!rSj"rl;.
ii revine
-5).
Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli.
i$#,#:#Hg.:Hil*:ro'#:,g#:
Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc
ccl mai nic pe linie
tfiEIffii mare pi
cotoani..
o sotutre unrcA. pre.criJ
doar de matn,e
)i
nu de
este pierdere pentru celdlalt
$i
invers face ca el si lie numit7
13,1
nlax min cil
=
min max cij, unde i
=
l, 2, 3;j
=
1 2' 3'
Am reprezcntat
phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll
coloana.j). Punctul
$a
este (SrSr
),
adic6 c2r= I
Verificim u$or in cazul tratat:
max min cij
=
max (-6,-1, 8)
=-1
min max cij
=
mill (-1, 10. 12)
= -l
Cea mai eleganti teoremi a leoriei
jocurilor datorate lui J v
Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1,s!l!.!5119
Paftea d Il-a. Negocieri
se.asigure prin
straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere
rnai mare de
| (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde
mai multt 2
.
Amstecul pentru
A indicar de reorie este s6 joace
51 2ll3 din
limp
$i
S? V3 din timp.
pentru
B, recomudarea
reoriei este sa
pace Sr qi
Sr cu fiecvenle egale,
t
pen[u a ascunde aoversarutui
rnrenlla sa ar putea
recurge ia tragerea la sodi,
pulem
verifica. cal
.,rl:nd (;lligurle
mell.. tle
Jucatorilnr. De (jre
od B juacr
Sr A
)l
(.,.rr:a
in Inedie
--.0
1/
t. iarcand Bjor.a i. n casriga
:x:+1( l). Nici un jucetor
nu poate ameiiora acest rczulrat ga-
rllntat._c:.nu apare cu ochiul liber ca Ia puncrut
de echilibru, penru
.l-Jr.rmelrorr \iruarja.
Objer\am ca
$r
in dcesr (iLl
re/utllrtu. de_
l"il.re
de maln. ea ;nidaJ; si csre dala rcoren.a
mrnima\. cu 5tta,egii
.
Mudelul a ton lnio.it ,n analr,,d Lrnnr negocren. orr s a dovedir
:d.'qa:fr"l,l:ffi
,H:#ffiilxffi
ffi
fl('rrr.re con,idembil.
Chiar tar; a cuno".te in amdnunl tcona jo_
LInrnr. er re(urg ,le.eofi lJ lemenrr: matricea
.iocul
u i. slrategijle
ll:::",'l TI::
ate
iucmoritor. milcirire qi ptErite
tor. pun[ p
r|lu oe echrttbru. sotutia jocului.
minimar
$
maximin. Morlerul
rclnlr'rrcrle
negocialonlor
ca dalele nepo(tenr. ca
ti
rle jocuJul,
binc penuu a intetele (e
rezultal ,l" prr.i
fi go.
lrl'rr' dc.ln.isi \lLrdierer..rlul.ei
e\primala in urrlrrarrlc,pliri
Jau
(rr\rurr)
trecarLri
las
cd dlegere de
jrrdregrc.
ln
(pecidl
ncgucraru-rl
4r
rcc'nrnre..c
de tqoJinf.r.
Dll|lndr
cc.Luncli-nne.r/A
In conJitri res
r.r\rr\e
-t
rnci cind. rnu_.rr ,en,
mai larg. urmareii h.-r-iifru.rre.r
rr rgrrrujrral
de
.Ljnlrca,;
in corid.rij piietniae
Ii.dnfe\Tt-r\.irrEhil
r.'I
t,renprncrL n-ri it;1,t s6lr
de ininrmltarea
fierJe.iior {numrra si
,nu ,,./J eJ sdu .orrrotut
drunirorr. .iira?onl,,ilri
crrerni .,,rilj'
\l Ncre cctuttaI
lucaiur nu sunt fa\,orabile
, f""1 1y.l*t*u-um;
,,,,|i \i
a
sa:ir
In:a n
drt,crtje Inil
'l.iill1,"li,l'
"9,i."',lr,ir,rar.
.rnre n
conr rJ rrje,.or,,fcrilie
do
:l'll,:",
*
':!,,'l
,c (\p,ima
InJi ;te, prrrr
rcrrrlraru, rr,,,rg.
"r Ir\'r.. L,^/rlre casrigJri
ticrJu,a
.ti.rrurcrr Jttrr,rre _ .irerre
sl
(A) s.
S3
(B)
Matricea de plAli:
(B)
Sr Sz
(^)
3rl3
il
136
Jouripe scena lumii
Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al Dc
Rnzboi Mondial. in 1943, atat fo4ele aenene americane'
cat
$1
lele taDoneze
puleau alege doua cdLj I nord sau
(Jdr
penlru a ajul
in iurui unei insule la loiul unde armata
japoneTa avea nevoie
in;riri. in funclie de acesle alegen. numarul de zile in care'r'at
pureau
.ti
expuie bombardamentelor
era diferit. reprezenlal
de
I
maffice :
(Japonezi)
Nord Sud
.. , Nord | 2zlle 2zila
I
(Amencanrl
Sud I
t zi S zite
I
nulA si
h ambele cazuri modelul a confirmat migcArib
frecvenie desiaur difedre.
in ,nonrenrut in care ie$im oin sfera
jocurilor de
qum!
nuld'
crurile se complicl
9i
deqi modelul teoriei
jocu'ilor oferd
'Varricea'c.rtetea"lfel
arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle!
a /bu pnn Nord ,2. 2,.ru Sud
'
1.
1, :d
irpore/ri irare d@r
"ru'e8rr
narrga orin Nord rr. I | .au Sud r2.:t' l I
:ntcae'ri
h a'$ror
'r'
'legl
t
Parlea a II-u. Ne|ociei
B.I
i(e'red nu mar .unt unice. ci eupuse
interyrerir ii. Jocurite de suma
nen-ura \au de coopemre
sunt mat dpte \a
ser\edcc; drept modele
|enlru
neSocleli. Fle .unl
'crire
lol
.ub
lormA malricralii, dar la fre_
care^interseclie
de-sraregre
se afla o pereche
de u tila!i. una pentru
:]::1^:lTrl9i:
.a|.ri
:,me
esre direrir6 de zero. Jucarorii por car_
I|ga sau pjercle
imDreuna,
SA consideramo
matTice a unui anfel de
ioc:
(B)
(A)
I ll,ll 19' ll I
'"
|
(1,0) (1, 1)
I
Rezultaul
opr.im este fer{ indojaltr dar de
(1,1).
care satirface
maxrmul
oe a$lepriri din panea
ftecrrui panener.
-..
!om
llustra mcanismul intocmirii unui model de jocuri
cuope-
rarrve la neg_ocierile
bilaterale prinrr-un
caz srudiar. Tiansilvania
si
rvrunre a, alate la star$ilul
secolului XVII ln suzeraniLate tormali
rala oe roata Utomantr, ambele bucurandu-se de un anumir grad de
aulonomie.
caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic, aflar in ascen-
dend duprd respjngerea
turcilor l; Viena ifr tea5. ,tmOete negocj_
u/; cu Viena. dar
si inrre ele. Dace ar fi exislal un acord inlre
lIansrt\anta.$i-Munlenia
(pentru
munlenr amintlrea unirii realizale
uc Frrnar ta louu-era inci vie),
inlmrea in Liga Cre$rin; condug de
r'rxo<Durgr ar tr tb,t realizatd in mod m tl mai avantajo,. cel maj
lvaDtajat de aceasta formula
fiird panenerul
roman, Nerealizarea
rdn'er penrru
ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran.iiv.rnia;
in
s(nrmb. dacl unr dc\ened dtiata Ligii. in timp ce ceatalla nu, Inler_
venfau
oelavantaie
mai mult .au
maj pudn se!ere penU u ambele,
,
rvalrlcea poaLe
fi 5cri\a cu \lmlegirle
luate in consideraF de cei
rror negocraro
. domnuJ Munrenrcr
Sefban
Cantacu,,ino
$r
pnnci_
pele Transilvaniei
ADafi :
(Apafi)
Alianla cu Neatiania
Austria cu Auslrta
Alianla cLr
(s"'b"n)
N"1il"";l.ji"u
Austria
{1,0)
("c,-dJ
ta,
'D)
(0, 1)
nuddrul de zile in care vaseic japonet sc cxprne'an
amcncane
(ie la I lal).
.Anrl./J
nbligir
h (uanlitrcafea
dcTagrcmenteJor:
.r
. ,,,5i
b ._
rr '.
.
O.I d-0.{. Reprc,,enrrrca graij.,
I.t,,crlr.J _
td:p
.r
139 138
.locuri pe scena lumii
Darrularerul
[.,l NQP. Solulia este caulala pe axa de negocieri
5.rfu" s'
aprfi
5i
determinarea
unLrr puncr de echilibru
pe a(
paftea
a II-a. Neeocieri
Iar Braithwaire, carc accepti folosul alftuismului, propune:
x*_
(1+b+c+bc
ad)
(l+a+b+c+d)
Y+=
l
_x+
Rezultatele dupi cej par.u autori se prezint5 astfel:
9erban
Apafi
axi, reprezentati
de linia MN
Neexisiald
criterii
Precise
tat, teoreticienii
dau soltllii
P (-c, -{)
O (-a,
-b)
pentru
jnterpretarea
cerinlei de-c
diferite
pentru situarea
punctulur'
echilibru
pe axa de negocieri.
---"Lstfet,
a,rpa Nastt,ioordonatele
punctului de echilibtu sunt:
-
I b-a
'
I a-D
,)
neqlirbnd
( {, d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl
utriu''.
ptn.r pla\al. Shapley con'idera dlrflri'mu
oferi solutra:
I lf bd
ac
I
!*=_F_t
-
-
2 2llrbrd
I-a-cl
)+=l
x+
Tabelul poale
fi citit astfel: cei doi negociatori nu au aceea$i pozi_
!e
in negocieri. I fuDclie de interesul lor in solulie, ei ar rrebui sA
arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. Apafi ar [bui
.5
se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci;ritor cu
$er
ban, dupA Nash. Ca
$i
acesta, Raiffa
$i
Braithwaite acordi lui SerLan
un a\anLar in negocieri. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati, carc a
unrur polid(r unei alianle cu Austria .u aulonomie Lmr.aLa DrE
$erban
(Acordul
din 1688 de ircorporare in Imperiu),l-a impiedjcat
pe Apali sd oblini solulia doritd. Moarrea lui
Serban a intremDr
ncgocierile sale dler'le cu viena. F\emptut
ri-a
propu. \ri ituslrezr
nenteie
$i
slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.
UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd.
L Un model m emf,trc e\le o repte/enlate rb(lnila. sulceDLt_
bita de tff lpil.a;-iiriemiiim.,nmiii6fiLi
rvi.?iiijr ,_r. rm,
susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida;6
in tratarea orica
rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand, un trarat sau
o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. cum este cazul n
doue
Fri
de pe lista de a;teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_
ral ..ru
cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel
2. Caracterul
nAufo.
Si
cuanriicar ci, tcri_aulontr.e moJ-qlutul
Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur
)
obieclr\ .pre.otutie.
Dd.
dupa cum se vede, facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu-
lui. simpiillcarea situdfei
ifgqi@!fii;afii;bi6ifiiJ;'in
aniiifi careantiTii4itor!o-ziri6
l;
ndiGJ;r.,r;;iriii;t;i'tii"l"i.
rermdu, in limbai.rl negocierii. Intinit mdisuptrrrr bobar in
.en.Lri
3. \aeriru, unL,i mgdcl
ll,
in oblisalr pe carc u.Lrcc,,/i pr rrr
r anrtr/a.rtal .,ruclurr
ne-g,orierii
ri
,le a J<..,,,,cri
Raifia acordi impollanli
potenlialului de a$eninlare
Prin
soluli
b(l+a)
a(l+b)+b(l+a)
Nash Shapley Raiffa Brailhwaite
i\
:\
i
1
-.''
Figura nr.5. Feprezentare
graice dejoc
140
Jocuri De scena Iumii Partea a II-a. Neeocieri
141
bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. Neintuilionist
pnnr
esen!6, modelul vorbe$te despre cii
9i
mijloace ce ies din sfera in-
luilrei negociatorilor.
analogii cu alie cazun, cAt
$i
datele problemej. dezviluird factori
care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti
fi
ln posi_
Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria
$i
negocierilor este un
joc de coopelalg
p4ladoxal numit dilema
pri'
Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce:
(B)
lvl non [/l
N/
|
{-5. 5) { 1
-10)
|
'^'
'ro,r
lvl I l-10
1) ( 3
-3)
|
Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi
pe dor
la o cnma, ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS, separa
sau nu mdrturisesc deioc. Cei doi acuzali nu comunice intre ei
Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea
seqte, primul are perspecliva de a fi condannat
la 5 ani daci
segte qi el, sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l
DacA al doilca nu ar mirturisi,
primul infrund
pedeapsa mal usoa
mirturisind
( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind'
Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din
rite pe carc le iau, iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil
sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu'
ce ln mod sistematic, la acest
joc, jucetorii nu ajung la solulia
le-ar conveni cel mai muit, a pus in miscnre lncercarea de a dezle
dilema.
Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este
9r
parlamente,
ai afacerilor
;i
at markeringului. Cel mai clar, dilema
przonrerutur
apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun, ca de
c\emplu mic$orarea consumuluide
apa sau combustibij. a timilaril
vorun|nre
a productiei
agricole. a aplicenr unei recomandiri gene_
r,rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii
cr piara impo/ elor. Fiecare panrcipant
e\le favorizat de aplic-area
Brnerala
d m;surir. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. cire pro
nrLe un protjr nel
Si
imediat. Dac6 Lolj
Juciuorij
ar parasi inqa ilra.
Iegrd cooperani ar anrena praburirea
inrregului proiect colectiv.
. _
\ruolrte
incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul
Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. djn cauza simpli!d.
lri
experimentului
$i
variabiliti{ii
temelor. Cele mar rmpoftanre rczul_
Dlc au fosr \tabili/area
soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO.
r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie
$i
(oleclrve.
a molivatiilor de ba/a in componzmenrul
uman,i au in_
lluenlal conjiderabil psihologia. cociotogia
)r
anropologia.
considerabil. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi
,
.rdera c; cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de
Yl'-^r:.
.- rorr
",
.r-. ani' .nr^cnp .rnni.r 2 n^r un anicol al lrnu' ce
4chi, rn lql+ sr.le'enir
iproape cronict a lo'r un anicol al rrnuice
'
-ifl---..--",
'o'di..
;"';;r''iila
iifriiiirut cu o.lrua!ie
Proprie
dilem
Drizonierului". intr_adevAf, dupl cinci decenii de cautare a ua
;olu!ii.
problema continut se slea pe agenda
preocYqatilor
ilt:em
don;le. Dilema
prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor
inpas
9i
a crizilor perene greu tratabile. Po1 fi enumerate I
exirnple din domeniul
prelulu; petrolului, rl votului secrt
Capitolul 4
Modele ale negocierilor multilaterale
Trecerea de la dou; dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint'
un prag melodologic important in fizica, mecanici,
geomehe
$1
alte
$tiin!e,
dar
ii
in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag, sare 1n
ochi conceptul de cr.rl$ sau alidn&. Cine se aliazi cu cme, cu ce
avantaje
$i
scuri
$i
impotriva cui, care la rilndul seu se intreabd ce
opiiuni ii ramnn
$i
ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra
faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri
sunt actuale, iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce
lc'ar pulea fi de 1blos.
Di data aceasta, modelul metematic
Penlru
cazul cu
'
iucitori
Lle\'ne mlr.olrniLdr Pe lixrgd cal.ulelc
-leebr
i.t
'rmpl!)jrr
reoria
rocurilur. rlreninc reofi.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu; de echili-
i,u inrerv'
'
inrurar,,t,..oie
'unt
teclun oe pldri ce
'uresnund
oarcmh,r. lie rueioir,'olcr,'.u
ub mrrl!imrlo- de iu( nror: lliari
i'rtet in
prim"'>c"rt.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br,'9ri
?e
imp!qlii
r luc.eala cu nultlnt ,le ,rabitirar,
;i
c'r
'otultUL!!!t',t!!".In
)
!.ual.r
qumanr.\4a{hlef
rpar cnncePtele de.aI!etllglt
)nt4l1e
ji
t!,tG&ie u<.
-
specrrul echiinlii gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda
jocu-
rilorle cooperare in
jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale
autorilor sunt abstracte
ii
idealul lor e si oferc n nodcl pentru
toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri
$i
de plalle de
impulalii 01u
in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS
un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc
jnsuficicnte,
cerce'
lStorii
gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc,
cunperarea
unui compLrter
sau de dimensiunea
unui mesaj pe in-
tcrne!. la entropie (in sens remodinamic,
a"
"nA.
p.n"inJl,."ana
drscuti incilzirea planetej
sau chiar ljns, d
,
"re-,,
i"te,"a1j.;;i
s;; il;:ili:i,":il::ff..T
j:fr$::
l::lj:_s:-f:toseTci
r:gla infonnaliei
care sti in inima civiJizalici
co-nremporane.
Datorita lui watanabe
s_a vdzut
ci
"nt
npia poote
.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire
f
inro''na'ie
!i
)'I s'"d't
d,';,;, ;;;';
"
,::"i ,:!*, ,," {termen.t
tnt.,.rpp?nd?nta .aJ
,.o" tutt, ,uni
.ri
crnproprrlr)
a unof sJb\'\lerne.
lie ele ld . regi||ni. irrdu.lrj,,
com.
|ranir
sau persoane
Aceasti
constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_
dul de orgaDizare
a unui sisrem aeuin" mo; mure aa.i g.raui
ae
cJetermjr,are
derreVe tdeile lLr Walanabe.
aprolundate
de 5.J\ iu
{,u,rsD.
JU t,\l lrr e .r pJnct
de plecare
a fnloji.li metodei in leo
naJocuntor
cu mai mulli pareneri.
,,.j1:,'lT
triu.,, de orgari,,ar< nLrmir \\ ,.rupa
$ rranlbc, prijl
rrerenlr.dr.l
re \uma
neJ<te.l|r,nanJ
p;qrlor
ri
neJelefminarcd .is-
cntu ut. Intt_ult ...rem
Intd.c
tJc st]|e. tu mdle. economl,
indi\ i/.,
rcgrunr etc.):
w{( I tt),( i),( t),( t)l=H{l}+H{2i+H{3}
H{( I ttl.
Uncle H estc misura clasici a entropiei,
bazaE pe probabilitili:
H
{i} = -I
p (x) iog p (x,
Gradrll de organiz.re
a sistemujui
este astfel difereDla inrre suma
(l.rroojet\ub.t.lemelot
hare,epa.il.,
J.r.retnutuj
In an,dmb,u.
.uct
rnrr
frerenlin.r.;.teorcric. IleloJa e,tc u)of de pus i pfrc
rcr. r.' ! u L r pruprJF
rdc(val pndte
n re.rli,?alr aLl|o,rrl de crlru
:,,r.
I'c
Da/a rrrur InJi, arJJ iornrnrc.,re
In
rrmbaj
c
jenl
Tnrrnre,l< r trcce ti o anlJc.r.ie
ur.,oi,a.imp.r.
e ca,,ut cd
fic<m
I r'n\ervi$e
csenrlrti.
-
Propunandu-$i
si iDtroduci
intcractiunca
ca variabilA noui,i
r iisLlrabili
in negociefi,
abordarca meiodei inforrnaliolate
anrre
rc.rza scbimbiri
escntiale in mo{iul de a lc inlcrege
fr
in strucrura
lrc
care rc o atibuim. De ce se formcazi
o coaiirii?
Esre oa.c ace
,
(r
rele pe,]|e
o
.cr'.
illed/.r .rr
"n
;n,,.,,.".,,
de tofnlre
it
fecurgand la tcofia informaliei
Se
$tic
diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i
csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxpe-
rincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea
cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de
t44 Jocuri
pe
scena lunii
Flgura nr.6 Schila lui Hamon
$i
cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel
ab a wemii noaste, similitudinea a fost salutatS, la un loc cu
renla specificd, sursa a identitilii comuDitarc. Negocierea intervi
pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di
ri!, apa4inand altor comuniteli,
$i
pentru a reduce asperitdlile ac
tei convieluiri. Nu similitudhea este esenFah h raporturile
(
ce au nevoia de a regocia. ihtr-un sat bosniac, dou6 populatii,
sarbe, alta musulman5, refirztr contactul, dialogul
$i
conlucrarea:
se afle in stare conflictuaH, la marginea violenlei. I
esre aproape zero. iar ciocnirca iminenta. NeSocielea e'te chema
sd repare aceast6 situa,tie
$i
si previni conflictul.
Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea.
au in comun oamenii, ca ciment al simitarititii
$i
pleferinlei, ci
fac imDreun5, in ciuda difercnlelor lot, in cadrul unui proiect
mun. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza
interes comun, gizduind desigur multiple interese
sau tranzaclionabile. Metoda informaiionalS ifi gdseste astf-el
rol propice in domeniul civilizaliei dominate de cuno$tinle
$i
uni fanslerabile ti
nu in terenul culturii, ale cArei valori specifi
pot conduc la conflict
$i
la paralizarea negocierilor. Probabil
cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este
legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie, stare
prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi, in limp ce rdzbo
nu este decat incetarca interaclunilor
pafnice
fi
substituirea lor
o interacliune violenta.
Conslatdm cd similarilatea, un fen
men mai obiectiv decat preferit
(sau atraclia), care pare a-i fi suboF
donal (sinilis simili
gaudet, spunea
romanii, cel ce se aseamene se
cur5, iubesc po ceiasem6n6lo lo4i
se afle la baza tuturor comuniteiloP
(sau pc o anumiti treapta de
voltar istoricS, a tdburilor) de limbdl
credlnle, istori
Fi
teriloriu comul
oblceiu . toat comPonont Similarltate AtracJiE
_ 145
yf:i
:i'i:';: "T't .i::""i:.l:
:.:,
hJ:iTj:ti.
;:li:
i.J
f f I *ii""i*i
i:Eil:
ilifiii
:"",T:.l[ffi
"#
rcaxtare
rrilare ral a l:jtugrm acLrm pe jucatord
L;
IiE;1;;n,
;".;"[t';i;#;'5y,;;xi:'H,ffii;T]
Supunem
maj uun chesdonar
asupra
unor
;t';1"f Ti?Hi,lH""#,"'::iiiillti':,Ifi
Hi&t
lr*ill1i!11.,*.1*tT..#"d;*#:'li'J,ill.;iiff
ff
il:J:l':i
l:,gixT] T,":il;
f
jiiffi
ffi
.*r'.u.
rr"i
s L
$urarea Lrnui proie(lrm?
'uruenfealtr
desf6-
,;ru:ff""":ilx,":iil;l'""""Jii.u.";1!,;1x"u,,,-"-'0.
,. Yrii;ililtifli,-%iitli:,
ngfi1f
1.1,,^,,
.,
"
H(S)
=
1,000 r(A)=9,9956
HG):0,9305
H(SA)=
1,9251 l{(sl-)
=
1,8178
H(AL)=
t,5016
x(sAL)
=
2,786
.--De-aici
jezulLa
djr.oncriunir rau interdepenocnler.
ca dife. rcnla,Inlre
\uma
er ifcomponenlelor
in Danr
lenrulur pe
carF it l,,u,i:npi;una:
Pqi
(
sr
enrroprl \r\'
WSAL (S/Ar,I-)
=ffn+H
(A)
+ H (L) _H
(SAr)
=
0,5475
Wsa rS/A.
(
.H rA).
H,\Ar_0.,,0a8
Ws|Srli\. H rLr Hrst,-0tu7
wAL (A/L'li) + H (L)
-
H (AL)
=
0,4245
Sunt vatabite
Si
f,$:li:
W.qr
lSA/Lr
+ \\![1) =
wsAL (sL/A)
+
r w.a,
,AL/s,i
u , - w,", ,!i-ii'^'
'
w
's,r.,
--
Jo!uri pe scena lumii
Cea mai slabd interactiune are loc intre S
$i
A, ceea ce
fbrmulelor de mai sus, cea mai mare i eracliune este dati
aceasti coaliiie
$i
resl: SA-/L. Ca
ti
in allaliza
jocului bi
ar indica o
$ansi
lnica pentru aljanla lor. Dar in prima egalitate
interesele lor fati de L
Si
ar li asignrat mai bine stabilitatea
nal, modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S
Si
A ar fi prom
Capitolul
5
Negocieri multilaterale:
un studiu comparativ
Cu scopul de a degaja trisAtrri f.avorizante succesului
fi
a se-
para pe cete care nu sunt relevante in aceasti privinF,
am lftreprins
studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate
in jumitatea
a
doxa a secolului trecut, in domenii
$i
sub egide diferite. Au fost
I Conferinta Dreptutui
Vdrii. \ub
egidd ONU I t970_ t982)
L Kunda urugua) penlru
tarife
$i
comert a C4TT I lo8o)
3- \egocierile pentru
o singuri piat6
economici {SfA/. Co_
nrunrtarea ruropeanE (incheiare
in t986)
1.
Comitelul
de dezarmare.
Ceneva r tq5o lgggt
5. Conlerintete de dczvottare ate t NCfA D-ON( rta64_tqq0,
.Dupr
descneri delalja.c a'e (ronologrei.
p,objemetor.
obredr_
\ctor. r(tufilot
..r
eonre,r,nrlui st no,elor cxrJctcri\trce,
au tust \e_
lectrte urmaroireie t5 \r.iabrt<: madmc. dur a. coDtrnLrta,e,
Lle,
crtoere. (,,mpte\|lJle.
comunicare. conle\l mnndial, fortl]li.tn sla_
tLrrar, formalism procedural,
flexibililate,
conseff, polarizare,
!r,
prapunere (interese), proiecr
comuD
$i
simer.ia resurselor_
,
-
l- Conferinta penrru
Dreplul !tarii a tust conjidercta
le
stept ,.rca nai nat?
li
,,,n!nd!.
c.a nt pt?L.ntiuasd phtu
a;tn
'i::!!.d,Je
!cgo.t,u
vd,h iptptlnnv I r..D/d/d. s_, ma, .pu,
se.ptc eb ...ti ,,r. unrcj pn
Jmp,\tunp tt\0d?
!a,i)..ttnft.ti
!,t,t...inpti.,aiit*;Vi
t;r,;;;,,1;TVii;i!,,,".
rnct e,r
)i,tnri.
titt'dti.,n'np'puri
tit,p
ate tt? aotiEatip.
n",hu. ,,n.c ,t. ta pintp
r. tn bal?n..
foldatt li
t' i,httarit. ptiI nu!fla,dt pa t.ipralit.,
"
r,:'
,,.?"'li,
t,ron.tulote.nte uu idtt tr,tte ttutitiit, nrtnta.
n\ tn ,/trt t. tntp ati,,rck. n
rrccp,
dp .r, o!1. ji
dr.i, , d\
(dt11tter
esentiat pothic
Si
e.:onomic. Allclar pttn conscns (srnsu-
r!f_JllI.anlut.lqt'-i1l-29),
fotosind
lnei6da,Frttl;?Ui;[ ,
Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea
dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand
f
sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un
mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5
-
7 dace
vorba de madle puteri, 8 sau 9 dace este G8, 15
-
29 sau 30
Europa, mergiind
pane la circa 150, in Adunarca Geneml6 a C
(cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor
minale
jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala
sub egida ONU.
Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a
sistem de indici semnificativi
peniru identificarea
fi
mesura
turism, investitii reciproce, filialc ale unorcompanii multinali
gului sisten.
Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si
cooperativi, cea mai potriviti coali,tie intr-un sistem dat este ;
care are maxim de coeziune cu reslul sistenului
$i
care consisti
elemente cu coeziune
joasa. Opusul aceshi caz este grupalea
mcntelor cu coeziune inalti, care izoleazi restul
$i
divid sistemul.
construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft
comunicatie). schimb de studenli, echipe qtijnlifice comune'
in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului
rispunsuri Lle la 2 la 3
$i
4 (in cazurjle de vot sc numarb
$i
abli
rea
ii
nepanjciparea) sau mai muit-
in sfar$il, tehnologia informaljei (IT) s a dezvoltat intr-atat
oferi suport pentru continua observare a proceselor de i
acliunii. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll
mulr. oferind date Dentr[
come4, firme mixle, ci]ilorii personale
prir iDiennediul bincilor de date
Si
aulomatizaret calculului.
14ti
Jocuri
pe scena l mii
2. Runala Uruguay
pentru tarife
ti
come4 3-19$l-9e
a" c,qrr
(aeuenita a"i wrol-c:1."-u-u),-
9-9lT1!.1*9g.*
ldoOde mrliarde
de dolari. cea mai am,hrtroa\a r-u!94-U4-l-l
p;-ns'i piail iii-'i.i'lTe*Itrua
suhiecrele
se(lnrrrlc crasrcc
(
i#*,iiTt"a"'.
rropicalir.
a r"clr o ks tn reainpt-c\i
""^t-
,riar*t"
indririal' 1i
s a ocupat de
if
'ularg-!-ot
ca:
;;-,1;' i;;;i; *
-'"*,
comen rn
'e^icii^dr:lytl:
p-':T:
i".qprfl. il.l!ll",
"
,-*i momenre de
(n/a in lotrO dar a focr re
ar, rn l99l ln alara
grupunror opuse ner I trrrnorturi;;\p;ifi-uri
'.r'"l"gi.'.,
-r,
siaiie
div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle inirrt
nl"n"iEr'.ri"-cor"inuiu
r 40 in noile probleme: cei
inticltorr. rn in,rre cu BJqilia J
lndia:
cIlll:o
,.ot.^tor oi A.e.i';;u
roiin?rlrurii
nois au fomar pe patcurs
ffi;;i il.; ,nu'tit u5u a.'pa hoLelul
seneveT,,Hor'elie
la Pai
fo.rnal din ..puled
miilocii
penlru comeaul iibef In zuuo ne
in
punda
de-laloha,
cu o agendd ltrgiti
si
adrralizat''
3 \eeocierea
SEA
rThe single luropeJn Acrr u produs
."ir.p"?-i"t."a,.enr
ld Tr;rdul de la,Roml
".::.":^'
l'"
"r"il
, ri adnprar. in lq5T obiccrivele
'ale
JU fo'r \5
,.^-"
pi+
""i.;
i"t".a europeanr
'r
'a
inlroduc; mi\uri in
a) reforma institulionai5;
b) sistemul de vot;
c) lergirea
jurisdicliei Comisiei
-Europene;
d) paiii spre Uniunea
!,uroPeana'
Avand doui teme esenliale
-
prezervarea
suvctalitii nalionale
$i
facilitarea reformei instituionale
-,
negocierile s-au desfigurat
i re propuneri
ma\imaljste, minimalisre
$i
de compromis, greu de
reconciliat. Rigoarea statutara
$i
procedura constrangitoare a bene_
liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in nego-
crenle ComunirAlii Furopene: ..o indinorc de .onsftu.trc mt?md
:tr/ ru..?s . temene iungi cu obieclive llxe. rapocne
Si
grupuri
rumeroase! comportament cooperativ, accenaul pe rczolvarea de
probleme, preeminenta economiculuj, iniliativa personalA,
tradilia
0liriste a grupurilor
restrinse de consultare
ti ilecizie. Cel mai sem-
tilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm
$i
lirgirea vo,
trlui majoritar.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_
topene, negocierca SEA trebuje analizati in functie de
pa$ii
anteri_
ori
$i
de noile negocieri care au ufinat-o.
,1.
Negocirile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet
l1r statut ambiguu (pallial
sub egida ONU, cu rol precumpinitor
al
i0iliatorilor, prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care
$Dduceau cele doui blocuri miiitare majore,
Si
cu un nllmer cres-
0llnd de membri
-
incepand de la 10, apoi 18
$i
apoi 40).
pe
agenda
m s au aflat armele nuclearc, chimice
$i
alte arme de dislrugere
tllirsiv;, armele conventionale, reducerea de bugere miiitar
$i
forte
lnnrte, legAtura cu dezvoltarea
ti
securiratea intemationali. mesuri
tohrcrale ri
chiar dezarnurea generata
Si
compterir. au rur rotut tor
tltil in dezbaterea problemelor
Si
in cunoa$terea punctului de vedere,
D cc in ce mai vocal, al
larilor
nealiniate
$i
in prezentarea fomal,
pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii
$i
apoi
toate mediilc, CoDvenlia privind armele biologice, Tratatul de
-olilcrare,
interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in
rll iu\mic
'.rLr
pe tundul oceanutur err.r. negoclrile de dezar-
au dcpins intotdeauna de marile puteri militare
$i
de negocierile
$fanse
$
inchise ale acestora. Ele sunt totug instructive in privinla
conlnue a contributiei
tirilor mici, care s au afirmat in ciuda
5. Negocicrile UNCTAD
h. rcva, 1964)
$i
UNCTAD
au fost incepule prirr UNCTAD I
2 (New Delhi), cele mai semnifica
Santiago. Ntrirobi, Manila, Belgrad
onrl|;ni negocienlotde cene rnarile puten. C4nea ambasdcloare,
x\h/c Al\r \4yrdalYrureara
a Premiutur Nobet DenLru Dace. esrc
k'ct ri5 rn a.ea'La nr irlnrr
-
-
il"'*i#, seA ,
""*tituit
un bun modcl pentru urmdtorii
p
*or"r!t.fi
a" *g*i"Ale de Ia MMstricht'
ADsterdam fi
Nisa l
u nate dc cele rinute la
150
sa.m.d.
ln let4. Adrrnarea
Ceneralb a aduprat
Declarxrra rr
Pro-
-"*,u af
"."r""
-i''"d 'rabilirea
\oriOrJinr Lconomicc
rn care
i. J"-"?"";,,t f,,
"
conomica
e o atn.eninlare
k secir:!t::::
'r^"
ii
""rli,
'"
Dxr dialogtrl Nord sud
rr
cdre nerocrcru(
i"ltir^o
-i,
reau..,iiiiierea
mo'liric'-rni'rdmufi
iibnomit
global. penrru a-r 1,." .^i;;r,iibf
lllll
/JJ"':nffiru1;
au e$uirt coinplet la slar$'tul
nnlror /9,!u
oi".]= .*"Ujr; in domeilul
energier' rnarerirlur
-prime -rriinlei
irr|l"' ,grl.rlr"l
5i de/!ullarir'
prin mcrodcle sr ro-mul'dle
s
.i n.in ruoru.ot'.,r..u.rigen!clor
lurrdtre
)r
polrli'e ra\a Je cul
l"i.""r.l.rr;" E'
pt*lic;. precum )i alre caracrenslici
ale ace:
r"".""",
"
f"J"pti",
grupui celor ?7 de pri ln curs de dezvol
t i:il{"r::l:''::',1:'i"l:l::^i:;il:f:3:ff
ii*li?:i"i:$;
lati ur comcntariu
sufiar al iabloului l]ndl care prezinll
..iii"e".i"'i'n
r,.-a
ceior ls trdsituri eselt'i]::1+
ran a a tr-d. Negu. i?ti
t5l
Contextul mondial ene rmponanl.
f\re greu ,;
obtii re,,uIrre
rr conoruite^rn cxre negocierca
se de(fAsoara inr un nrediu lotal
ren etnrc.
(
etetfer
legoc.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.\r
,, e le a fo.l in inrregrme:au
iffiarn
Fidc fi0o-r6bii:
.-
,
rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui
finafpnvi6a ;alurut
}i
proce-
dura m.I mutl sdu mai pu||n
con\lrAnCAlodre
ri
rigrde. ar.lrao dr._
UrDUr.re neregbtalJ.
5 af pdred
ca urmdruarea variabilj,
fle\jbijita
rca. deqBill:_pllsduf
i sau_-srarur. dar rcea.ra catiLarieGillita
I'n,reTiobpinuG-n-irr,da i6irnatiGrti,i-iniirn,
.;'i;
"*;F;;;:
T
In
ylj:33gtsq3 il-eniiFo.iaia?iefr(iii5
viidE a'6igani-
/a1r negocrenj ue \ucce,. in md.Ljitsi?Vile I mTailijTeli-sT;.r-,
6urc
L'n-mEr.FSFiiieiir .nfi-rcatizzree
6fi eiiiveloiTari:ar;reu
\c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui
Tn-afei'iii ieuniunije iari_
Rcatrtflea rral; ca ace\t \r.lem
difrcri nu rmpiedi.a anr Iungi de ne
[,',
rer,lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir
1ilracricar
rn.i,?ur (
untenn,ej Dreplulur Marir ardrri (a
acojLlut gene;dl podre
rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular.
rnlf_un pachel de pre_
lcder in care acest interes este contrabalaDsat
de alie rnnsuri iare
aompenseazi
$i
depa$esc acesr neajuns.
Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare
si
auprapuner.
Inrnrcdr e\i.tenta ,nrerrecririi .terelor
de inrercs
tiutrapunefe.r) impiedrcJ potrr izrrea.ei. celcilona crracreri.rrii por r.
uL.pnn.e inu-o \inguf;
tonctiTii-lip.a potarizini
ti
prezenra
su.
Itrplncjr
au tu\r o
jrorr
Lomuna a nEoc-Cnloiirre-;F-L)1r-Din
1,,'rwotdfi.
,rrnre.porrtrce dte trmpulLri _
Liridez\olate vs. alre g:ri in curs de
otzvorlnre. b/o.ufi
folilice
5i milirire En_\e\t. conflicl I,rael \.
."ii.i".i
*c".i"'i *", de drmerr'idni
ly.:"t.9:jxg1|
152
lo&ri De scena lumii Pa ea a a. N"satiti
153
neDtala
.
ne pemire
se credem ca ideile degajate de acest studiu
comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza, intelegerea qi
organizarea
rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr;l-ice din
agencla intemalionald.
in toate acest cazuri de succes, in ciuda diversitalii de
cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuse-
Figura nr. T Tr5s6luriate negocieritor muttit;terate
Dartiale. exisa recunoa$terea
putemici a participarii la un proi
comun. care transcendea
$i
adipostea ca sub o cupoli uriaga i e
sele diverse, expresie a unui interes general benefic penFu ro.ti:
nou rcg1m al merii, cretterea comertlilui mondial, conskuirea r
Burop unitare,
Din cele 15 caracteristici
(a cdror prezenld e insemnad cu +'
slaba lor manifestare cl.l
-)
extagem acum, citand de la coadA
cap, cele
gase tlrs5turi
(devenite cinci), care
prin faptul cA au
Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate
Eezinta,
pe hngi un element explicativ al reu$itei,
$i
un indi
;supra
posibiletor ingredienle care
Pot
asigura succesul unei ne
cieri multilaterale:
/.
proiectul comun
/
.
lipsa polarizarii / suprapunere
I '
flexibilitate
\
'
Qomunrcare
\
.
context mondial favorsbil
intr'o singurb fraz6 rezumativi, enunlul ar putea suda astfel:
Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze
\)ele este important sd
fie
subsuhatd unui singur proiect comr
care ta asiSure
penftu
lecare
participant inkres? e:enlia
{afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele
'inrerusi
avAni cat nai nune,oa\p int?ts?dA,i:
\.) dibai lolotll
o orgcrnizqre de maximd
flexibilitdte,
cu o libefi
si
bogatd
muibare, tntr-un contextfawrabil.
)
-
Se poale pune inlrebarea: dal-unde sunl celelalte cei-nle
E
ceperea negocialorilor. l;benarea lor df a aclrona. lraorlrrle cu
rale la care apa4in, suportul
politjc de care se bucur6, maturrt
oamenilor poiitici implicali in deciziile finale, capacitatea de a
peti obstacol.ele
$i
crizele perseverenla lor, fundamentul
iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca
JJ
U U U
PROIECT COIVIUN
LIPSA POLARIZARII,
SUPRAPUNERE
FLEXIBILITATE
COI,lUNICARE
CONTEXT MONDIAL
Tr6seluriprevalenle
in cazurile de succes
ale negocierilor
multilaterale.
FaDtul ci exemplele selectate apa4in unor domenii diverse
semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional'
mert mondial. dezvoltare economicr, dezarmare' integrare co
.
M: dimenstu.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +: prczen(a
tmsrsturii:
: absen{d trisarrurii; t: situa{ie nixta. LOS: Conferinla Drcprului Mirn; SEA:
I r',
f,
. DIs Dc/r-m1rc. \-S \ord-S.d,
De,\otrtue
Lrl
z
-
(/,
z
=
o
o
f
z
F
z
o
uJ
(I
=
o
c
F
:
=0-
o
o
CE
I
z
:
-
z
o
F
z
=q
(nE
-:)
ao
>!!
F
F
f
E
z
z
o
o
I!
N
E
ul
z
:
(I
z
l
o
F
o
!l
II
o9
cc ul
ES
LOS M +
+ + .t
GATT + + +
SEA m
+ +
Dls m
t t
N-S
I
:
f
-
Patfta a II a. Nppl?i
155
Dislributive
Capitolul 6
$coala
inovativi
in anri o0 ai \ecululur XX. Darad;snu dominanla r leoriei
coctentt-er-a -itc.'i1Ta-CE-T.-eona tocu u'. n.er*u.' .ro ro..
lenLnL
jocunle
conflicru:iii'ielufl; rero sau. Inrr-o uarecare ma
suri, pentru jocurile cooperative. Rapoport se]lmalase deja ca ,,teo:
ria jocului duce la vritabile inpasuri, adicd la situalii in care
baza &x;dndticd se aratd afi ins
rtcientd
in rclalia chiar teoreti
tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. Aceste impasuri au
nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd. Ei trebuie as
sd cdute in
jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa
.@
!l
rell}"gg-lY$s4:{{u
rlc.u Llinincrid inrre aeBr''tl
,ai'irtAiiiiaFncely?
intcaryJ)a. Tn primul caz. p54ile .u
iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi liecnre
prngilccarci
sa
Siiu
Concesii
Adversari
Instrumente tormale
$coala realisle
Cdutare de alternalive
reciproc avant4oase
Parteneri
Procedu inlonnale,
creative
9coala
liberald
Figura nr.8 Schtla tuiHopman
Tn ace\t.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri. Hop
rnxn
\emn
e./a o co?lalie s prctefinLclor
rcolilur
rcrli,t'j
fi
libcrJi
I'entru
cele doui ripuri de situadi core.punziloarc.
Reatiflii \unr
cd_
totu\rrcr unof cortreptc Je ha,,a ca dnarhie, intere.e
rmediate. roiul.starului,
caSdguri relative, capabilililj de securitate
rrrtiunaU. scepricism fara de in\litutirte inrem;lionate. ir.onrr.r.r, li_
beralii . red in lurred in comuD a deciziilnr. oLrr. |l\ e pe lefmcn tung.
rcton non-sralalj, ca$tigui absolute. ahe
Fluri
decat secu.italea, i;-
tenrii. increJerc in In'litutii
ri
rcgi||ruri. in rerrrrare. rrbtort nu depa_
|eSre
mull !e. nutl.onlra)r intrc real \li ii tibeml. si elunla doa, rpr-
nIrl
tco
r Innvalr\e.
ps_:jrepjcU\
jnt
lr oc.a!J conccprutui inteq. i!.
.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.]e
Az:lr. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord
$i
cvasiollciale, care ,,
O"no,,U
"unouq*."uffiffi
Pxn
evennnente regrzate pe
scere pa.Blele
cu esrrad.:Lpgllicd
ofici,
ali a negocierji.
prin
aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc
rJnncirne arc lnrr\ iei
ti
manite,rtu,r pbnilor
\e
je
cunrflrnrd. In
lr .al negocrentc Ju lo.t \;7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc
/olvidi conflictelor.
BurtoD a observat in 1969 ci toatc confliclele slnt subiecriye.
--La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit,.t, ntu,tc nn.rpj i,rtr.
paryt , ar. pttt
tt idtoto?ate ,.a dil/renrr ohieclrv( n ,cnsul
La
sunt ireconciliabiLe,
ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi
tentonu sa po.ilie. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte
rcse su t subiectiv cAnd se au in va.tere
yatori...
O u tta\a ca
racteri:\ticii ce
fa&
confictete subiective este perc?plt.t p.jrli
L't.. O t'rota,nit ipt rtdta n,ontond!r,ntutrt
trtnt (th t.t
tpl
d" i,dtrcnrla. n4d d a ti
rci fitot(i t,t
tt t\.1,..1,!ttt
.
penrru sine cegarai nrrre
IrJELJ-i4,ceer
ce e.le de impi4jl. In co
rrr.r. reg,-'. ie'ea i-rcgJrti\i
:Lrererd.lq
n .irualic
in cdl!
E{
le p
rnan rnrDfeun; bcnelrcrul dr\porrbrl
penllu amanooua. r,opm
rnari irrrpiEuna Scneliciul
{i.pprIUL"enrru
amandoua. Hopm
c6iiri.ler:-(t ,,d;;.,;
; t,,i
fi,'p".i,;i
.ti.ii i,n o ua",'t"
distindifi in studiul
si
erurli.a negocieribr ittemslionale doar
cepand cu,193Q". El acord: o importanle deosebita pentru infl
enla crescandi a acestei paftdignq.\tcrtuii
fui49ipled
NeSotiatio
enla crescrrLra a rtesrc, psrao rgTErLrcr'rrrr r-n!1!r!'L:!s9!g
r lLr koger I i\hef
)i
U rllidm I
4P*are
c\rdenlir/; nego(ierile
zate pe interes mai degmbA decal pe lactici
$i
procedu . U
JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur;-delcliu r lur Willirm /adl
sr Mrureen Berrn.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii
prirnul rAnd a problemei
ti
apoi a ajungeii la fornrula conc
generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap
perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel
de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion
$i
Herman Kclm
carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile
lundamentale
ti
identitatea de silre prin interacliuni informale
---
t..,tt De $ena lunlii
|sL
o
.-. _.
-----..
fj:tlt,+rj**:.lTt
atrasa deradmnur_din
drcapta
sus, Etll
PL,n
.uhlrnrercd roluru
vilorii Bun'n
l3 e mai D'eg nri
*r.ll"
'"i'"."r,
t'"'"
're
abordarc
(
u
'e
rrceperr:a
analr'
si sa desfiFuLtm
o negociere?
''
'oi"'i,'*-
-rn,'
rnrir inrercsur"
se ti.rrttjI:
:: ]l-f i::
F,,il:"iil;,
;;";;;i;*'
a conrlicreror'
E\ioenr''nd
imponar
;l;.:.J';i;
""p":'..':
ri'l:i-i.l'lll)::"i1il"i.
::::1,'J:
HiJ;Ti:;.:;;;.;;;i-'
'ai
inrai
pinr* a obrine
Jcorruri
r pa!eze.drcl
discu.Li,il
p':br:,i:':1,:lj:::,,,",,,,
n, moder.
'"
T;ffi:,
;'
i;;i
i'io'ite .'teraenriti'a!'
cu modelur
e,n"i
p;i"i i;r,rr'l'
rnrcrnarionale
rl!:lyl]Ti:,ii1
;x :l,tlii:lit',"1;
j:l::r
":".1:1,::ll!:
[qi:; rnal nrurrr rur" r G
'
_'''
^
rrru cl Lonfi(lele
.irbilel ele rmnlica
vrlofi ncnego!r'lDlre
rer
iiiJli:,:i;.
; ."a
".***1,q1''
1111: :i"'i:::.:i:'fl
:ifJ;;;i:
ll
';';;:""'pi'r'i''
"
i'"'"'"
rn p'oceserc tralr!
,'"i .i-".r".'.''
r \cmple
inrer\enlix
111':1..:
l:,'^::;:'::::
ulre oe nctsoL'c,,'.i
':
j'-..,
i,,,,^-,;. ,_., inrrti ;nrcresut, ii
-.
'""(r,l
de nxce dLn Unenru!
rvr!}uLlu
'iio
'Jl,ii'il-,*
,),
'"i'.
i,A ,i
LrRis
'
mli nrai
!alorilc)
:,":, 1i:li,:-";i-01,'
o"*g".",iro,. .u,.
"l
:"1;;;;;:,;:;;:;:
Orientul
Mijto-
ll"**,ffi4
ffi",#yx'"",:'l[
ii;l
J: il:;ff"J,T:,:Iil:t,f
'"1;x:,:
Ij;;**
;r*.
"':il:
::
::,::
::::::.i!
ii'ii|!#.tT,
":;:
;i, I;;:: :
!
;::.
tn|:t?a p,o'
"telor
d? auro /pglar,.. IBunon.
t069;
\
r!,it!i
;:'ilil.,:lHfi
;:, fr ::"i:i*+i#HT .""1:
l!!lEl9r:, Ronald Fisher ii con.rdera d6Fiilonreri
ai abordirii
sale
l(
ronn bunon. pe
L.eonard Dobb
$i
pe Herterl Kelman.
El silu_
ffi J#iffi
ffi
;m:tf ru;*i*ffi"T'i,,li
lii"ffi,#*::".":,,e'*
ffiJ.+*'.--Te
Bunon consrdeni
c: idcea de coercitie )i
lralrrca
c.)nfliclelor
",#ri'"
r, l"ir*"'"
'rudiile
hehavion'te
Fl a reprezenrlr
sl
rlir dupa
(um utmerz5:
J.a
Suma Poz:rrvi 44
",\
'
larbe,e
oaru
Pol
c;9Liqd)
t
ttk
Agenli
exteriori
impunand
solulia
apafenl
ireconciliabile
_f"i. L'0.1:TjT: :l :""r,,,uie
u.n demers ;.*.i"i;;;;
;;;:;
l"t:
j:.,-':.::i:"1
1""1atmosrere.ae
increaen
[",t,a'
;ffi;;;
:[:,::.rjl1il,"1 l*i
p"sibi]e
soiulii. Ele urm.resc
rearizarea
unor
obligatorii
lffi"THl,
rafqgi.a'
46-teresul
personal, de
descurajArii
sau
pedePsirij)
Sufii:
zero
(caslig!l unei
parll esle
prerderea celellalle)
Figura nr.9 Schila
llriBu on
ri'nJ,rri psihologRe
pentru
incepefea
negocientor.
Uneori mediato_
:ll::):Tl:i,#J*"
*.nesociere ce imbina ercmenre
de concrri_
,.. ,Co*"?l]
inleracriv
al merodei erre e\lrem oe prclros.
Ronatd
lrsncf o definelte
in urmalorii termeni:
..lnleraclruneir trebuie
sA
ll::.T::1:::lilil
:
unei conrrunriLfi producri!e
inrre
srupuri.
in
eruz no reprezentari
deschise
$i
precise,
recr
lfl:::i' :: I :i.iTl lino,5re,ii
5i
upri uain',rl,l1tfi:i"f'fi:iiil
rLy,,v,,J,r rr orrerej
cte culrurxte
fi
ld dczechilibrele
de purere
qi
llcr'e\crenta
gr dr\ciplrna
in alingerca unof re,,ulrrre
recrproc ac_
lcplJbrle.- Procedum cel mar de. inralnrra
es,c aceea a aletre.etor
1.,,ii,1,3"*JXl';i#*ffi
*#l#ll,i"i:JiiHH.?1.
ili !"i.:tii
:l iJ i""ff :,"::';t,i:t[:.il:';.:,xli"it
:JilJ:1
Lrc \ orb! de Inlem, lrrner . et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor
an_
lh..'r
in
conjli \ru In srnlerer tui rn;itnp rcrt. (
u\j Ul
proiecl
re penlru tot/
coniemporani
158
.locuri pe rc.na lnrii
Partea a I1 a. NeSo(ieti
r59
cfcativi), DruckDan. Husband gi Johnson (schrDbiri
ce.ten1on_
'..,,,; r?d.elel. Stein ,inuvarie
Sr
Jmma,.
p.Jrlt
,\tr <gii intcgra_
rr\ c). rarc
tj
Navcrh (rcitefrnifea
retariiturl.
,,Creati.'itdtea, drpiL Spector, se .Iefiheye .:a un proccs prn
care noutulite apdrute sunt derottate
cete cure su; N.izu;e ca
a,cteptabil d?
.lblosiloar. Si
satisfdcdraarc
pentru a .udienld
Llutd. Procesul este caracteriaat ca o incer.:ure trc re.o^)are 4
ploblenei,
dc a d?pdsi tinitdrite curente
ti
injtexibititdlile
si
tte
.1 unpte in no.! deliberat tocu.ite
saotc
in
sAndire.
Gdndifta
cteati)d se tu eseaza problenetor
wchi
si
rtifcile, gdsirul nai
tnadatit.i!.i de d reincadra
;i
re.tefini prcbten;ete.
S; nanife:t6
tn
Jorm
tarea d. noi ipoteze, tertarca
acestor ipoteze
Si
it co
niitictlrc... Proccsele de
Bdndirc
ueativd
sunt de obi(:ei intuiti
"c;
inttli, ind n.I ndttt \rtttri
atrjuj.,jt;;
inn"dnu\,utJ?
.o t e\t. 1 tpi, ttt pro.p, lc t tc, 1r
I
dp t e:ot I
jr
i d. p,,,bt/ma
1... l
Rezultat l..ene de obicei o no d po.ribititate
sau opotluntate
sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut.,
mediere suu nesacieft, t?!_lr4{+!!fy:":)!e
llujtupas
'
cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .<
tor
crrrePrr
lllllt
c rnd
cunrl
... Jer ine lararii :,rn6cfc p;nr r+rnr c,,-/-.'{rdar"r
)"'i,i::q,dt$iil;[fi
;iiil'"td;:"#.*\ii:liiilJ:::
cunll
..1 Lle\rne
,r,drrr'rr !rnbcrc
994]
re(rnl cr ,d/',( \r424lar.,r
,Prle\rrna. AUr:r Je St.\b. Ur
@$erltlli lr]]crlf]rti!.oLD
.a \e
egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id, Ajen dcmers
.1.
!fm-pr.;
i"ri-,jiii' i,npr.uriie
nie.;,;-
-'-;::-
l"
". -
i ; *5m;l
I :i'l:il::ffi :: :[i*: ri:
lipse$te. Interacliunea este meioda de dlalog
si
ru misure a liantu'
lui sau conexiunii pi(ilor, cabazi a sdrii de pacc
Euristici
ti
Creativitate. IntrucAt inovalia este un prodns al crca'
rivitiilii, era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE.
Ca
ti
in cazd curentului interacliv, ea a fost dezbituti djn perspecu'
va analizei conflictelor, dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_
vanja pentru negocieri,
pdncipala lor nttodh de rezolvare.
,,Mo.lul
tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee
apli nile pentru solt4ii, consillerA Spector' DacA pdrlile vdd
co
flidul
in tatmeni naliotnliSti, etnici sott ideolagici, cscala-
darea .lisputei
si
rec n l ta vialenlii pot
fi
itrcritobite D<finitii
, arp d,t'nik(i a ntcl.\dl i'nflLtult't tr.:lt,"rttpltrLlL4lxlrtc.
,;,;;aa;i,i..t;Iw r"',,'ir,;; d',;";i ita p,
',ltdln
7a,ri
y Jat
r 1, ta lrrt;"ralo .'411 \lli dt/'
tt rI' infas
precoce
si fqLbgeqlll!:jllet sue
pat u cerc imp-etuot neso'
, icp,ar tu Ji!t,. Pa I t, ar t i.i d, I n,nn.,;hili. Bo'ntn.
.,'"dl ia.
Rr n,tlo ,tt /\Pnrt. r(
-"u d, o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r
"lo
tfr,t
i;A4ik
in caniict pot
f
induptecate sn se itttplice i tt'o
porre e,. aio,l, in
'
,"'.n'd. mJi dcgraha de.ir
.a
o
-cdrh
i I Busrrra'
,,O
a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc
a conflictului ?11 ochii partnipanlilor
[
.
]
.|at:a ei pot ji
t:o,lrin$i
sd i$i retnudre.e suspiciutlile
i
ura reqd dirul 'si conflidele
ti
tientinentele de ostilitate in lermeni Ini
fi
rli,feril, eristd o
tansa
de a controla conflictul TehniLi de d itltlu.:e
?racese
crel
atire dc
eandirc,
prccun
Sanllirea
analogicd, bratuttominq'
iocul
de tuluri, pot aiuta
[
.] Teza naastrd poate
li
4ipusd
Joarte
tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie'
rc, repre.entate d(
tsandirea
ueafia, oferd posibilitatea unor
salulii noi
$i
dcschideri..."
Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere
$i
ncgociere
in depigirca impasuilor. Exemplolc includ pe R.i[a (compensare
LnIelc (unv.nrioralersi
de. cre.
pe
ti,n1., i,e.,c ,ii,i*.u,i .*
ru.c.r prcnre rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf
Li_
|ut la curent de lnedia atotprczenta. Vederea pe termen scun a cle_
ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern
prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.ecvent. Curentul
u acJ
L,ma\rdt
rr J.c\r pc.rj. .purjid ..s.him-
',r r .iLIUt
ALlucetr .r. ur.iroi legrt de.reatiL.iliei
nu d_c in\Iturri.
'te
\ocretatc
ii nL JF brfo. r:rlie. prnre.r,.nr,ri
li
l.u-pofir.ii".,-
\".aBle,r.i!:..J
ficeJ
rcJde|lu-a...:r
buc.r,z,. ca |:c r<(rno,r>le
o faspundcre
it un rot_
Perspccliva rnlorilor a fosr
fi
ea udlar inr uD momenr in care
,rrl'urile,lnn
rF
!re.aJ dco.oi., il|tluer raU rrjl .le mJll
tFnc/a
i
rleqltrurarerl:onllidclur.
Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA. inlc
lcgem cii elc_sunr inseparabile
ciind privim
valoarc! drep! masurn
rJrur rnteres. Ideea Europci s-a tbrmal prin
identificarea unri irre,
BUCUi.r!liri
Sed'ulCenlra r.,l. Sn.o,.r,ir'!'
- Comunicarea Cobcl irlr
rcs conrun: pacc stabih
ruupa un
160
tocun
!:iYlLl!ryji
{duDa reducerea
economiilor in praf
$i
pulberel Acesle intere
erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de vdloli.\upreme
-'-!oui"*iJ"uta
" ""nstat
i; adngerea obiectivelor
prin inte
lrt
* p"i"r"fiir"t, itatt"rent
de sp;ificul
lor cnltural
(limbi' i
"..'."[i"iir"
a"
'"r"rile
care le puleau separa Pacea
'Labila
,"u."tu."iau
slatului
pe baze democlalice:
iAla o valoare coml
nJrat*"u ln."rntu
"ionomii
prospere
ti
descatu$rea
initiative
"aia
ii"i rit"ta"
"o-ot;
De Ce s-a inceput cu interesele?
Nu pr
*l"giil"
""r"tl"' "l
p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi
concepte integratoare
mai clare
tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu rezollam
h o lon rin$ diptomaticdL
de pace intrunim expe{i
penru un
iect comun
9i
nedispurabil
de civiliza$e
Exemplul european I
i".ri* *""i"**.ttt"r
probleme la lnceput de mileniu El po
;"'.i^.i;il;
de
perfectare a mecanismului
negocierilor
campuri mai vaste ale construirii
pacii
,
Capitolul 7
Calea 2
$i
calea 3
Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo,
rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a
trata
$i
ciuta solufii la problemele
$i
conflictele care prezentau
ca_
rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a
lrrerarurii
$i
pracdcii
exisrenre. Conceptele de inleres
!i
valoare au
fost preeminente
in dezbatetea care a condus la ceea ce numim
gcoala
inregrariva sau inovativii.
Valoarea
a fost vSzute de Bunof,vca etementul )ndrspensabil
olLngar de
tcoala
analfica ce a dominat negocierile clasici. in co_
.laborarea
sa cu AfF$i in a.rmonre cu studijle acesluia despre
(pror,acted. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. el a
poT.j d:+!91"'Eere^a .i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil
cu merooete extslelle. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele
perene rn care se ctocnesc \alori
fi
convingeri ireduclibile, credinle
nerranzactinnabile. idenritari ce nu
(unl
su(ceptibile
de comDromis.
ldccd
)a-a
ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S,.,;ijl",/,;
,.r/pd.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_
tirare. eliberar de rigidi( ea po,,iditof panilor.
ce podrc (onduce
ta
IrrleleBerea celurlall
ti
la descoperirea unui reren comun. MeLilele
0ccslor negocieri
paralele
constau inj
l. afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac,orul nernvrrrr ld
Duroc rcri te of ,ciatc. fi .pFG .oeretalei;i
t.L;i;eaTidemiti nc
l',",:""'Jl*il",1X'i,',b#ff
ffi i*:#ffi
ffi$:T:","';
rctori in viata inrenniionala; (jd ) o$Sr"
2. Dizolvarea situalei de osrilitate
$i
a starutului de dugmani al
ffu.1ilor.
prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea
fi
compor-
lrmenrulceluiialt;
3. Reducerea s6rii de emotivilare crescute
$j
facilitarea dj-
rrlogului;
4. Posibila aparitie a unor idei noi care s: fie rransmjse in
trf
tl,)cier'i1c
oficiaie;
to.rri D? scena lulnii
Panea a ll-a. Negociei 163
t62
5. Defjnirea unei arii comune de interese'
susceptibile
de a
re$abili increderea $i
cladirea
pe baza acestor interese a uner posl-
bile solulii.
!gP!s!t"
caii 2 ar putea proveni din urm'toarele
con
tndr'lre de.r incercc
'a
fnl.r'rm lorle elementele
po/rlr\e pe
te
-,,"ne:.o.r"
in
'a'ita.
rrebrrie
'a
renabrlrm
|Ut"l
iilL'll
".r*ii,i-aJri;u;;".]
o*i ala cum teoda confl ictelor considera
"iJ.*"i
-.i;;;ftl;!
-*rese
in fomte
violerte"' atunci $i
in ne
:i.'';
'l';";'"
.;
s.'erca
'olJlii Pdrrrrce
Inrerc<ele
'unl
nbr<.' il.,nJl:/er si
nreu'up!rilor'
"-o.ileti
p*ta"g ,m d;, ca irr
;coah
inovativa de pilda'
'
nt;i"og"iti"."
a cetol angajali
in negocied'
tot la^intercse
s;;
J;.. .
"
'e'u
Jc r.rr.rr
DiD p5cate, irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura
rmportantei lor. Spre deosebire de factorul purere care std la baza
doctrinei
,,balantei de putere", interesele a$teapti inca si fie sub
ieclul unei
,,balante de interese". Iati cabva idei care ar putea face
,,balanla dri interese" sn joace
acelagi rol in viala inre.mtionah,
unde,,balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.ia, negocie-
rile
fi
polilica mondiali:
I lntcresul este un concep( fundamental in
$tiinlele
omului:
psihologie (unde sri la baza motivatiei), economie, sociologie,
lena cunoa$terii
$i
reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula
di obiectivelor), teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile
in interese).
In timp ce puterca
line
de categoria mijloacclor din strategii, intere
sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman.
2. Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii:
,,inreresul
cle stat",
,,interese speciale" (in geopolirici
$i
in declanfarea oslili-
lililor),
,,interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea
mlsud-
l- Interesele sunt masurabite, gradabile
ii
comparabite p n
utilitatile care li se asociaze.
4. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi
Si
comerl).
5- Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfA-
cule pe cei pa$nice (interesul
a doud enrititi de a dispune sau de a
conlrola unul qi acela$i bun, reritoriu sau resursi).
6. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are
doui fazc:
a) gasirea unui interes comun, ciruia i se subsumeaza inrereseie
Pldrcularc;
nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional.
7 Prn.r,ul Je echrlibrrre a Ltoua ,erUn
d< inrefe.e panr(uhre
s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse,
Cum a funclionat dld,la d.e i erese in cazul conieriitei ctrcp
lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al
nrlinr. cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit
fi
nesaris-
licator. Interesele panicLrlarc
au consrat in extinderca nritrii lerito
tirle, definirea zonclor economice exclusive. accesul ruluror la re-
N|tsele oceanului, dfepturi speciale penlru starele i|sulare, cii de
lrccs pentru
lirile
fari ie$ire Ia mare etc. Balanta s-l rcalizal prin
lrrnnrlx finali ale cii prevederi sarisiicetu anunritc intefese,
i.'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr'
164 .loc ri pe scena lutnii
teSo(ten
t65
producand obieclii
9i
nemullumiri, care dacn ar fi fost considerate
una cate una ar fi impiedicat un acord. insA p.ezentate in pachete
mici sau in generalitatea lor erau acceptabile. Regula de aur a ba-
lanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i
reranL Inuebarea dac. a-6tii:FdlzlTfo:r
priiiiird-
reoaaLa are
au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea
,,,1?:'l :j#.i.
i:"x"#HT:i.,i''copu
I in,',ari \ ei ru i
ca,a pe. n r, pran Lrn?Nr"ir*".
.'*;i'i{,,,J::';,il
:::
|
l|n
.dspun(
irnedial e\te solulia pmcricale
neexplicil In procesul
de
rrlegrare, europeani.
Do\arul istonc al apanenenlei
Alsaciei
,r
Inrenei la Franla
Si
cermania a fost inchi; pnn
cleschiderea unei
::l::l"l
p*t*
-:
solulie inregrarivi
a ifteresului
comun tn juru1
'
unor proiecle
srrilne de litigiu.6a
$i
de oricc \dtori .au .ubjecLe
'
conrrunialionale fidenri!ak.
leriroriu. ljmbi, credinre, doclrine etc.r.
Jar crealodt-,de
i,nt:rlcltune
socialE
Si
economicA ,fa incepui in
oomcnrrle carbunelui
Sj
oteluluiJ.
ansambluiui. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai
pulin rmponan. decil Leec ce obr r.
Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei
negocieri in felul ulmator:
L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si
!iei,
in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei
umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie
p54i in limbajul conccplual folosil
$i
ln ghidarea negocierilor; i
2. Conjqifg4,gB4w{n-asoLutjqi s!.b
lorma interesului comun;
,l.e-cliile
Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin.ul Europei. in
\uo e<tut europe.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate,ub
egrdj rntel_
rr!rionrla rSUA. I Er
$i
medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_
pirut, interese comune nu au iosl discutate, negociatorii
ne<tepiqind
lcma selar6rii perllor (entitnlilor
politice
sau armatetor allate in
(unllicrr.
sub \emnul
mrsurilor imediate. .lriine
de orice solutie
iunraD a
prca
larea situadeirlt cffe zona intampin, noul secolfi
pnrneJdia_resu\cil2trii
sau rei,,bucnrni
unor confllcte .e
datojea-.;
nLr r'.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici.
ci
$i
fafrului ca ne
Aocraronr nu au gisil in geanta
lor de unelle decal metode Invechrre
ti
inadecvale_
ate sau annonizate, tranzaciionate sau echilibrate;
3. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle
ne. apte sA le satisface
ti
rcalizezc, creand int1 pirli o
cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i
durabili, ce se poate consolidaprin
jnstitulii
$i
acorduri
juridice;
?t.
Prioritatea lbrmulelor integrativc
$i
neocolirea lot chitr
pendenl! sau autonomie);
5. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru
lbrmali;
vit din cauza rigidi,tii pozilijlor
ti
rezistenlei la orice fo li
colaborare, crearea unei negocieri paralele, calea 2, discreti
$i
i
6. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti
li) sau Drivesc teme nesolr.tlionabile
(coniliclele identitare, confli
tele prelungite). in care litigiul a dus la o polarizare totala in c
rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila, se recomandi:
a. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica;
b. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd, con
tili pe termcne lungi, cu reludri formale sub presiunea intemalio
crat; exclusiv i ereseior practice, cu pafticipanti din sfera
interese, intreprinzatori
$i
expe4i, speciali$ti in proiecte
Numim aceasti forr.,ln]d{calea
t
Ea poate pirea peniru
$ocanti $i
paradoxali. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.i9l3lr-s
*hl_l:!I!'
lru.Lrarsr,u]rlr
lJ
J' /b
'
efeJ liririrrlrx sr deschiJe
ncsociel De un all Dlan.
Panea a Il a. Negocieri
Paned a Il d. N?go.itri
t67
CaPitolul 8
Terfii
Pe langi pirlile angajate in negocieri directe, dc mullc ori la
masa neg;cielilor ili fac aparilia te4i, care i$i oferi serviciile fdrt
si ia parre la dezbateri
$i
f6r: sA inre ca benejiciari in acordul re-
zultal. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se
bucu i, fiind perso]ralitlli sau organisme care
li-au
ca$dgat auiori-
tatea
$i
comperenta in a]le negocicri, sau suni
garanlia Llnci obiecti-
vjte!, a unei echidjsi.tnlc
ti
a unei neutralitdli in raPort cx poziliile
$i
inlefesele care se confiunti Dc cele maj multc ori sunt acceptali
pentru ci oferi un sediu discret sau neu,ta:-__.-:\
,' gJni'me.
ete
)i-Ju credr pfupnrte
reguti
fi ffnonit
rgcnda. con_
.,.nsut..n
vul l pJ'rciprnrilof
tiin,l
(rnl,rrrul
elen<nt oe luare r
oecrznlor.
t x,
..-..11 "l!,.itl
nesoLientc J ,e lonete
noiiri.c
Jin
qrsani.!an
Uner tofrc Je gtr\ernare po.L_lrlrhdnj
a tair. au
rocr
ta,/olrte In f !r oras gefrnrr.
niii n dr toc d.n Algzlj,rpn .aL
r:1re rec
re nct n.l o Ftnic
unei J.en(nea Ji,culii. ir conicrinli
lor. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv
Si
expjicir, iar atianla an_
rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f;ab
Danc $i
Cermania, virar intciesate
Inr un rezujtar. a purut si-fi exercite inl.luenlain culisele confe.intei.
.
-.1$1[.]
.f tf
l
j.,,rdrc;
r]. sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a
:rtrur cn Inregr{r-er,/; irnta,ul tor rordt. orennJ o atrerriaiii;. rrr
r'.drercr e.lF duJli: porte
ri pane \ru in e\refiorul
rof.
Je obr(ei
ee.. ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui se supra_
..1",:
t:"],.i:.{";
""T:ne
crye
Lt nairr-6_!:l1ur.
po e area u,r fol
r' l
pclrr.
rcd.linler/a lc ce.e inraml';. rrr rn.llim. lur cnnliburre
'.
a a,n,terd comun(;jii.I.JJ
r.c cor Unicbde,rtreprncner.
tu.
f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i.
U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj,
faciliteazi nigocierite,
.,r (i
rd c,re l-inJt Je dorinri rmprrc.ii unci .o
urii te-rnrrrrpu_
. r/i
^Rnlul
ue ta. ili Jrof irt p Inii rcne
norre
j
I L,enetrc. cec! ce er_
r.r.,r In
farlc
a.cetrrre! tui de c;trc pd1r.e carc nepociJ,,a. in rtarr
..r,unha r )r i me,rielor nln.rndle
nc
(rrc
Djr.t. e
)i
tc lran,mil
|nn
te4, ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii
$j
lrcl.ce s..hidr penur
||omo\tuer rci
.ntutii
de rn.
r rror . I
jar
5 d L o \t.
rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_
rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof
ce se corirunti.
l)itile
sunt linu-ie sa
lr cl/.rl
lj!nula|L|.
n-.i er..
.c
npropie-lr
!-Lh!rJ.
rr ci c
rrle \u rr lrnu e ,i^, i0,useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4
;i
ja
o
membre ale ONU. Medicrea, arbitraiul $i
rczoh'area
pe cale
iuridicd s nt menlioDate ln Carli
lerrii r.or
ht.rci.r rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.rrc:r
Fonn-
\zr iLleer.r'u rrne'e! ncPu(icllor'
Cor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\r-
minate s au
linul
in sediul
$i
sub egida oNU (dreptul mArii
!i
dez-
arnrafe), la UE (cele cufopenc), ltr CATf
ii
UNCTAD DaT
rrpllce- iiiiipiiiaLea
;onsti in modificarea
srucrum negocrer:ror
,
',"...',..",Jtro.a
.ui o ntencJrlie Jui:i in nego.irn. od,?Jt; pe
"rr dc purerc
Si
i ttuenr;. nu I.umJr
n( |er.Jr,
rn<.
tr
cr/ul
',,
t^.i.tt1or
J, /4 Lr,/o
,
tqcllr. e.hrl,r nn-vc!JJr; Je
I rr,Iira
a ufpr | \edrU J.,.r(r ,n \ ita ,Airp; o,tor .i rr ,
:rma,
in_
, !nlrr sr Lrp\.rr\.nenlrr
reon\iirto i rr-Jclienr si
lr.e.t
re i.
Acc$ia erau rcprzentrnli
ai celor clouii foruri dc conducere. care
tr \emnat acordut olicial. obrinut pc cii \enrdicirlc.
Lr orice
lingi un mandat
ii
1 scoP l.o Nllllc in terncni gencrah de
168
moment de reaclie publicd negativi, ei puteau fi considemli
lucrand in nume propriu. Conlinand numeroase inovalii i
nale, acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu
calendaristice
precise, de rczolvarc treptati a problemelor prin
girea teritoriului supus administraliei
palestiniene
si
dezbaterea
final a celei mai spinoase
probleme reprezentati de statutul
limului. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de
Fofunda
anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel
pi4i, manifestate in asasinarea premierului isralian
$i
Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre
Paftea a -a. Nencie i
I69
Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_
mentar viciile negocierilor de la Dayton, ceea ce le_a atras caraite,
rizarea fAcuta de Kissinger:
,,Un ultimarum.,'
In conflicteie_din B alcanit dir,anii '90, mediaLorn pen u srlnge-
rea ace\lord au fosr numero$i. Aujucal ace,r rol succe.rr .au ,i_
mulrrn: ONU. NATO. SU4. Furopa. ConfuTia \emnalald
de an,r.
li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor. dar
$i
in ne_
gocie.ile menite si restabile{sca pacea.
\nre un slat democrahc sr tl
sPttnirca trqzilrei
lt ol{llAieita p ai
!l uNlL
qce'la
-t
a elejllur.qu
nodemtrc
puterll cnn.rd(rahrti
'rf
J g!c,
Funind
pinilc irr fara piopriitor
ra,pund<fi. A romul
Tn ace.r lablou. ONU alucal un rol care nu
poarc
li consrderal
:aU.lac,il* Pe lii.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med,rlofr. ,,x.r"eil,a
",
A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur;tate.
Ir.uIlcrenla re.ur(elor. reTervd membrilor influenti de a recurpe la
.ervrcrile
O\U
ri
lolosrrca ofgani/arici doar penrru;u,tiricareJ
ac_
trunllorpropnr_
Carl4,cr@4!l_!$a-Iolirt
QLU- inlr-o alra situalie tot
jtat
de
complicati. rol exersar ferd alte medieri paralele.
aceea din
C:n bodgi, ,vem
mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_
rru neorerea
t!/tjllll4eCn/4 nu
lnJjuJpui4l4_
Cdmbodgid mo$tenesre o cri,,a de proportri.
are rr \palete
cr ur
genocid cu aproape un milinn de vic
me
Si r1c
y\hmerii
Ro!
, ujr
rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!;porfi greu ecrlale. In Iobo.o
co"
l!lttll-s-i!9!1 L.o!!es-cr
A.lErd ca rc/u,rar al uno,;.ffC;
r'ndelungate in ca]e ONU a juca!
un rol important. Acordul a fbsr
semna! de membrii permanenli
ai Consijiului de Securitatc. de
lur e lrrile inreresate din zona Asiei
$r
pdcificutui
ri dc ccle Dalrrl
rl. runi cambodgienc. Negocrerile au co du\ tr o..harlr Lle drLm.
peotru procesul de pace in Cambodgia.
pqnrru
ONU, implicarea s_a
trnJu..
pe hnga prsgirtirea
iii
de\lasujarca
CanteE]ruc!Je..a
pa||..
l.c
rler dlreL! : M41''pr
aaJ-::j.i
i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf
:
p n mobrtr,/arca \ontributiei inremaLionrte Den_
Jocuri
pe scena lunii
dei
mondrale.
qbsesia redisltihJ.Lei
aj!9!at-ags-!L!ri9cupare
Arordut de laDatun t1995,
esle re/uhalul unei negocreii ih car
SUA ajucat rolul de mediator. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi
fifiiirin incetara
asli-litntilor.
obieclivul de a,intemeia o stare,
D;ieifB-os;ia t;intr
o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc
ir"a;t aaffiili;l a;";aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara,
a;reifiiq6-ijd;&, ani dupi Da)'ton, de prezenla trupelor strij
Cateva vicii ale acslor
lgglpielj
rezulti din
Jglqlp.Igcumpeni
-;iatonifi
i"i6i6;;6diplomaia
americana in elaborarea
lielieeff-a
fost fructul unei negocie.i ift pnr!. Acesta a utiliz
amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre. in limpul
$i
duPa
sd.ieii.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra
n
b"'"' '-
jE::-r:.r-1:+.r_ ! -
r _
-
tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ.t ujl all ele[enLde
tff a Ddncroiului rnedrerii. Parlialitalu
'a
oglindir in carnpania
diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra
'eplrrani
lilor
din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza
prin diviziune
Si
fragmentare
pe considerente etnice- Structura
lui non format pe baz federative, impA4itd (aParenr echitabil)
lrei nalionalitati, excluder noliunea ceteFneasci universah in car
individul voteazA pentru orice candidat, indiferent de etnia sa. Grij
pentru prevederile prst-dgre?,nrt qj buna funclionare a stalului
s-a manifestat deloc. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi
vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative
$i
con
rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor'
fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la,phnom
penh,
care;iiareai o
ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .Sli
doiileirirai
p" contuctore
$r
conlirua
fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr,Ullllllqlerli
d_!I -sigur, inretegind
.Iocuti Pe
scena l&nii
i;
pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt
de lermen lung Dup'.re/ql
it',,,1,**:*lili,li:i,".:lTi:''Ji:','ff
;.1H##
iill"
"i'*;
f,
"p.",r.
.are a Luprinr in toare lazele ei neso(rel
fi;;.;;:;;
reutiu
rrer aruun insole:i 'olul
de medraror
oNL duo5 acesl exemplu
aurontarea
mor a''-iiif,i
frtE"ii5fa
'
.',
"i " "
i J
ii'
*;';,'iA
"r'
-@'
i:i!1
o:,T::,il:'
iii'r'i.
pi','
ri
o"
"o'"ri'lGGa--!m6il'uti:""
gltit
tamenLul egal 3cor4a-1,!atilar'
lrpsa elemenlelol!g-s$
-;;
P's;
"
'*l'
n'""nind
din imDul\
;tti';i""ii,"i,
""",-*Leci"e
imedrare si sraba
lLrr in a ob\ir
*"3JI"Tffi.oiiffid'lJ*odfp"9Nt
":,Ti--l tl
*ffildl:+-:*i.G#[i
!or-trrJu
u
l-or
oseo*r
I Jrure
panrle rizate
t-.re oe menllonar
rparilra
In prralel d.organrmelor
*'J"J-ii"l"'";."ill'
i'-,''
"r''u
*"1'i'tt'
*ecrrere soluriil
';;l;"::i;
;;;;;:;
;"
"'.
n'.11''i"1i
1:-f1:l:'i::T:l:1:
;:rfi tndJi
#r 1r nLl;*::r;r:ll,:ii'i"1x
iiili-.],
i"'*...i si
"entrele
de studii sau reflec{ie
tn probr
JJ.'ti.i"'""1
r.",;+'onal
clasic reveneau
in exclusivitate
"1"1h*;::';il"'llIl'Jl5i:li;,"r"G'*",',,r,]',t
:nl"ll*i:::4,".:llrii::iii:"-i,''*:ff
*q,ffi
*#Fir*****;;;limr'ffi
urrgLirur c\r\ iiv,
" ""-
p,i.''r",,''
r',
lt" ! t "l lll ::,11':;':: ::.1-*.ilJiiiliii;.
1..1"*t"i
.. p,cre ri.c uril Sulr! !!. 'a-lrei
mornenle
rn
)J'i,"i,ii",i.
a"'.",r*",1"'l"Jn'-fljl1,'^:1:
iTi ::
**,
i:
i
rirr
ru:
H;'lii:i"; lll'l ilir T..*n
li"'lll i:i,"l,i]
i;:, *i,i"ot'i,
tc" r-nd
"'n<r
is' nrun
;-."i
.';...
'o'r'rre
l'incinrel'
r
'r
lanprrrrc
irrrck'e
pnn
Pauca d ll-a. N.saLict i t7l
t70
ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei. Este o gradatie in aceasd
enumcra.er incepe cu dezechilibrarea negocierij, rrece prin slibirea
angajanertuiui
fi
responsabiljrarea pirtilor
Fi,
in fine, poate si le
dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie.
Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici ma-
xina implicare a parlilor
$i
cregterea rispunderii lor fatd de o solu-
lie, care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie
dLrrabili.
Spre deosebire de moclelele filatemalice, modelele concepluale
nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc
pentru negocl-
eri o structuri, cu ajulorul conceptelor, folosind un limbaj impru-
mulat din diverse l;orii sociale
$i
umane Autorul unui astfel de
moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli
Pentru
un anumil concepl.
pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel
salc.
$i
cum teo;ia ;elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai
muit ;jplomalia. negocjcrile, conlictele beneficiazi de aporul mai
nultor
;tiinte
(lrcpi economie, istorie, sociologic,
psihologie,
$ti-
inte comporlamentale), acest concept cheie va putea Ii atribuit tll
preocupa;i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie
drepl
jnternalional
va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e(
tate,
justilie, prjncipii
li
institulii; cel cu studii economice se
ocupa de intercse
9i
utilitili; istoricul va imPilge la loc pnnct
rolul personaliiiljlor in contextul epocii, sociologul
va inslsta
coniexl,
psiholog[] pe elementele rutionale
li
i|alionale,
pc-atm
tera crnolionaleia
ql pe molivalii, ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh
orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln
$r
Duri. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi
Si
egoism agresl
Sunt alatea ipoleze cili autori
$i
de aceea cAmpul scrierilor desp
negocieri, care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr
Se poale obse a d mulli autori au o impresionanli
expe
livfesc5, de cercetarc
$i
comparare de cazurj, dar pulini au
Darlc dintr o echipd dc negocieri, inlr o silualie vie Akashi' fq
;sprezentant al Sccretarului General al ONU in siiuali de ciza
B;lcani
ti
Asia de Sud Est, a infiinlat in Japonia un Centru dc stl
dii pentru rczoivarea confliclelor, iDsistand si aibd cohbontorr
(
erF r.enrr d
nlJrnrrh
j
!i ||rP;rire
t<urcl,(l
Si rrccem in revisti cite',,a-din !t.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L
gocierile, cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. 991..1]r-ai'!lult
teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_
lrce pentru
negocieri
Sl
in recurgerea Ia cele mai valorcase
cuno$_
hnte
lr
bisarun c^re le_ar fi folosiroare.
.
tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!,1!Aly9s
lunr impinse pe primut
pran.ecnrralea. pflncrpru
b^zat pe propeDsiunea
umana pentfu jusri_
lre.
ln aceasle lumin,. recip^rocilarea
$i
echifubrul complereaza ar_
monros
jdeea
de echitare. ln cadrul sfalurilor praclice
figureaza
atenlia dati bazei minimale
$i
deschiderii lntr_un proces de concesii
recrProce.
,
-h
p?
llpglus2siltgloSiqzrj)Ul
$-eq!:o4
conleaTa personalil,lile
anlrenale rn negocieri cu netoile. valorile
li
percepltile
Ior. De
unde recomandArib penau
modificarea vaiorilo;
,i
i;portanla ca_
pacitilii
de percep{ie
a negociatodlor.
_
Dac,l\rlm
$tiinlele
potitice c ptatfonne
iniliala, impreune cu
/..nman. \-om privinegocienle
ca pe un proce\ de decizie. Impor_
tantd este
Iotmula si delallile ei. consrruirea rarionala a acord;lui,
dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4.
cr ca o
^.
DJp19!$gg!.,f'sgos
ieAq-swrtJtrcbkus
ds Jeari<si
ta in-
turn'rea a doua procese.
unul intem
)i
allul exlern, inu_adevar, un
qrplomat
spunea ci
Si-a
petrecut
9/10 din tiinp cu cei de partea sa,
cchipa
Si
in\ritulii nalionale. De unde impofianla da|a lobb,_\rlui.
r\u rnu? In
Joc.doar
expecranla oponentului. ce trebuie cunoscute,l
urmanra. dar
$iexpecranF
proprjei partj.
,
All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs
de rnvdtate, adoptat
uc
(
ros(. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a
xlralegiilor in joc
si
a ajuslarii conrjnue. Aleoda rrebule acordla
rilmului de modificare al asteDtarilor.
_
Din aceste cobcepte de bazA se construjesc
scheme pentru fa_
?cle esentiafe ale negocierii, cum ar fi aceea a/o rmutei. ixe cateva
olemenre mai detaliate. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi ca_
r[mizi)
El;borarea ei depinde, dupi Zaftman. del
t P?':9pt!!,!!I.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea
comuna a prcbrel!a.!rcii
cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian
uiliei, cu
peocuparea
de a omite sau amana temele considerate nenegocia_
hile din listele ambilor Darteneri:
.
2. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei, orga_
nizrrea lor in vederea con srruiii; unfi pachet coeren\
Capitolul9
Modele conceptuale
114
locuri pe scetu Lunn
3. Elementul de
lrrdli,
cu ci@va interyretiri:
a) substantivAl
fi*;.";;;';r;c.
criteil;te care ti sLrslin *"^t,b)
la:::!::it,i:
;;;;J i";',;;:;ii;;arrirec
crnrirrtrra r n/eto' c' c' lanbitd
;i\rriburrc dupa carrcleri'ticile
fie(6rei
nanr:
d)
lu'rrl'e '1'?rrp'
ad-
",,;"..,
-r1r""."i", *',lc'l'\rntuia!r:
e|
'r,Fr/tu'
/I"j pri\;nd micl
,"-"*_0"o...'l,"lf
o, ,*r panr' Ot'ervam
Lt Jm noLr rpare cr in
i.
"rn,lJ"r.r"
"-tit"tiue
iau logice, tema sensibile $i
ambiglrd a
echitini.
ce pruprietili por ri atribuite
rygq9:g:g:]ytr+
aLorul rn rederta unur acord lrral
/
Fonnulet
|
'e
iete r'PJ!!g!]g
i ast;rea, ,-"tt
;;n""*'rdlr'-acoperind
cdr mai mulre teme
o",-a, n"-r,A r,tr, iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn
ftd
'
;;;J
ririFEilCil"
numita );.lggj!i4, rrliml
1"::i':': : 'l :
irr,
",ni,|,i,,,,"
'en.
,le e'iiiiii
prerenriilor exrreme
nrLr
iu'olt'l'ffi
p'"u g"n.rca\a: rr'
in Jarsir'.'' lie
'Ptnlo"'''id
::,;::;;*
I;;fi;;;."
,r" r"-"r" Nu esi.greu 16-razrrr
'"*..JtJfol
,.*i'of
'e
rran'leri
(u usurinr; lr crri ere caliuli
J" ln
"
nJeo"iutot.tl
t."Uuie si dea dovadi in activjtatea
sa
. Nu poa:te fi omis aponul
pe care il-aduce indeTharerer
tual! viziunea negocierii
ca proces de lnvilarc Un autor apa{n
ale..t"i
qcoti aA urmetoarea
detaliere a procesului de iNSlare-jh-
"".,.,i.-i
i .-r' rn. r, i" er
'ectiJ
llror r rer proce'c fundrmcnrale:
in p,o."t.-t" .o4ftr8" la'
br al doiler',rI/dr'sr'
de- fls'r'e
baz; de variabile. cu varianta abordedi de irrrdc''rar care nu'
;;;;;t;.;p'"
"p"nentuluj'
ci a intrcgului
proces;
!i
c)J'
)-1.'".i"1",
"r!"ir"irfir
si
aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\
Morrld
penlru nceociJron
e'te
'a
nu
prarLlh din \edere dcesle I
''";;:;;;;[i"
0."';
, putca inv'u
pe ro'|
t'rrcur'ur
neso('edi
''u-u"iJi",."
'i'"'.'ii
j
losr
Pu'a
i; e\rdenr' Je un rap"n alc
trfuia" f, n.'"u.."t"
'utrineia
'ocieurea 'au
Srutrurilc
rn!ati
i,
'".ritrii.
raI rala ri
inlcn'ilater
rn\alarrr.detnLle
depd/li(t'tr
si anticiDarc,la
care autotii au adlugat ulterior concc'ltldrr
test"a lunt i.uauctiuir"
in calitali necesare negociatorulLri:.i
.;;J;.;;';.'i;;,''."
ochiror
snre \rrtor
'i
\prc flla Lre apr'
""""
"f"'ri"."'a
ricapicil.rlca
dc rJr !rnc
lJcLrllrLrle dc ol
,i".ri'i.r.-i.i*""rrl"^' ti'nLeler'ere
indrep'lre'pre
nodul
pro
mahcii supuse reznL!irii
.ed Inxi rmtonanra sur\a Je
(on(enre pentru
't:'
1'li11l:
I'aftea a II-a. Netocien
t'75
atorul r; lederca unur acord hnal!
preocuparea
de a explica conflictele. ele se bazeazd pe concepte
clrere, care pot influenfa abordarea
$j
mersul proceseloi
de negoci_
cfi. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r;laf_
ilor intemalionale,
dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala:
Conceptprimordial
Autori
reprezentativi
)coa'a
reat,sE pulerea
[,4o.genrrar,
Car
gcoala
llberala Dreptut (dernocralia)
Doyle,
Economia(comert
Fukuyama
tibea
$coala
ra(onalislb
RaliL'rea
Bu,l
Scoa a ncr, sU L upra de ctasa lvarr
conIiclu economic
Figura nr. 10 Corcep.p cheie
. .
Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre
Scoala
realisii
Si
cea
liberale, cu consecinle
$i
pentru teoda negocierilor. dupA culn am
vnzut in capitolul 6 ("gcoala
inova[ve,,). intr_un let se trunchiazi
lrzlunea obiectivelor. argumenrarea
$i
acorciul final al negocierilor
rnr un
.altonament
ce D.lnc dccentLl prirnordjal
le
pl e.e. ceea ce
rcr_"rrnrea./a u/ut lorter
Sr
amenintajea cu fo4a,i rlfet in calul in
orre se dA piorirate
drptului
Si
instituliilor inremationale, ce sustin
irrcrederea in. solutiilc painice. Toate cele patru
$coli
au ceva in
00mun
$r
prorccteazA pe scena irtenulionali
sirualii domesrice, in
tuari de neorealismul luj Waltz pentru
care existi o strucrur; mon-
(li
li ce lrarscende rolul stateior. Acesn din ulma exrgai|lt toate
rufenlcle teoreticc de mai sus, iffr_un grad de ihportant; descres
ciltor. pozitia
cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism.
.
(
jlr
prrru_)coli
L,a\rce \unl sirualq in c.rreSona ..eu-.r($i\;...
t),i!|||c (e au urn at .tiii"n,uit,iiiiifrn,iir,r-mfl-EFli;mli
ac
l'TIiFFl,trtfia
4nfl/;,
jr'!icr
i seniej)'iii.qeqr.\.i'c de
lcrun.
a
rrule"nrcer
muri\arri so..ratt. a
6raJut!r
in ca;i;ci6; ;u
Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor,, .LrciclalilLrr.
a fe_
lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca.
a
_
s.trcvedcrn.lc\adncte:
ffoata
cntic\Jurgen
Habe-mry lre
lrr ., IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr
cr. J.terire
Irrc de dnminl c si e\.tuJerc
\cQJt.r Jener)LtF.dcr rtjnmrnuel
\{.riler.rei )
no
restc r,e ir,rr.Lcrur.r mondir,.i: crnirrr p<r.rtcrie yi a ,'",ir";."'i.lr
i" rcorirle relalirlur Inrcmrrronare
Deri
Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce rclama
cieri
$i,
o dal6 cu ea, prcblema identitAlii atat de actuah'
Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio'
oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept
iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia
!9
--.inovqql4-c--[q89s]Sil9l
esr,e inflt'Ienta$- d-e aceaia
199q-.e
g/ctx).
Al6run de aceste scoli,
mai transmll semnale rnsprrar
oenrfu neqocierile contemporane:
lqminisnulii Scqlogii
(ar
"or"nr"
""ranO
o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)'
rmodemismul. in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle
coneeue?risiie ia"ii&li, Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut
ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle
sistemul constitutiv al intereselor format de idei, credinle
$i
va
care il promoveaza.
lcpiua,Le,xlilqzMultitudinea
de
sufiG itenliei poate fi derutanid
pentru negociator. Cu toate a
tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea
propnllor
t'76
relaFilor inggale care o caracterizeazi. in literature' aceste doue
rente de idei sunt considerate neo- sau poslmarxrste pnn prerui
unor concepte drn cnlica
<ociali marxistr' Cu mult mai pulin
rgs-peouu ipistemologia 5i
limbajuL filosofic al
tcolii
criiice,
(srui[vjslD cotoara-anali,,a criuce Ia nivelul
:TPll:] .9,1. "
servalii $i
refleciii
qi li firmizeaztr elemente care sA le explici
sau si Ie exprime. Lista bogad conduce la o remafcA: bate
semnalate sunt adevirate. nimic nu e complet gre$it sau
Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi
folosirea unuia sj
ca parghie absolu6. Aici negocjatoml e liber si pund
cheie sub sermul lntrebirii.
Considemliile teoretice infelitate
pe scurt au o rota co
usor detectabila. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre(
cazurile neeocierilor de distribu$e. Procesul de negocieri lo
caz se asirnileaza
jocunlor de pozilie' ca
9a1Nl
de pilda, in care
gociatoni fac patii pfopni, aSieptand ni$carea celuilalt Strat
iste ln aceasti
perspectrv?i una cumulativ5, tinzand sa convearga
a celuilalt. Int;tesele sunt tot timpul ln competilie, mi$c'rile fi
concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se
struieste din
piese formate din una
ti
aceea$i substanli a inlel
dispaiate aflite in
joc- Viziunea ei integrale aPare 6rziu in
Paftea a II-a. Negocieti
17',7
pa4i. Inrudirea cu jocurile
de sumA nnle esle evidenre. Negocierild
sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari
$1
eron succesive,
In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i
care-$i disputau valori indivizibile
$i
neinsrainabile, ca idenlitatea
culturali, aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane,
rceastd meloda numitd
$i
analitici s-a dovedlt insuficientd
ti
irete,
vantd. De aceea merirele
$colii
inovative au cunoscut o recunoai-
rapitolul,,gcoalr ino!a!\a cle Joue
t(oli
\e deose-
versus proceduri informale gi creative
$i
2) ce se inlelege pin anta-
gonismul intre realitti
ii
liberali_
Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor
rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo
lriva ciria se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce
, \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu.rnir.!..ii.
iniormaljci
$i
comunicarii, negocierea aparc insi ca un cpiroln ai
cxersArii inteligenlei
fj
un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii.
Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princi-
p.rle. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc te-
ofetjce
$i
cliar pc cele simbolice, abstracre. Nu se gic
care din ctc
va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le
t)oare
indeplini in stipanirca complexi!i!ii.
Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a
obignuit Arislotel
$i
Dcscartes. Ea nu se reducc nici la.llionalnen-
Iul englcz baconian inducriv, pordDd inversi de la cazul padicutaf
.r idcea generali sau la principiu. Ralionalitatea liirgitji cupdnde
Si
I'nlogia
li
metafora, la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de
Lrnii autori (Anthony
Judge). Ralionalitalcr se pr,tuntcst.r iti .r,ir
,.;
ii
i0 procesele de crearivirare.
.re Jin ce in ce mar ldrga. \4utr mdi i
(l]3g\q
d..c.lLpn{clri! irc
J
rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n
caiJjc.slidj:rrlqrs:3tlltsja o
ultimele doui contraste: l) unelte fonnale
formulei, care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a
r
178
Jo&ri
pe scena lumii
Este vorba de conceptul cheie(il)\
cultivat ae reali$ti' ac:
ceotat ae lberatlgti, e suspect
peniiriro(atori, de$i indispensabili
asi cum scrierile lui Bufi;n o arad. in orice caz a devenit atat dp
i;confortabil in
scoala
inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu
opus codld vatirilor
prouetind din contrastul
cetor
9'r,9
F.:l:
ii,"."i" u;.*. valori. ileinlelegerea
provinc din nesocotirea fap-
tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' ele sunt
cuantificabile
iI! utilirtili sau bdni. Sub intetese stau nevoile omului:
e.i.iUuirn u^tou." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes artistic;
izvorat dintr-o nevoie eslehca
Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m
rie de topiie a rigidi|ili $i
fonnalismului
negocierilor
si fie c{
p.omis"
irin
necintirlrea adecvatd a conceplelor,
iar,exercilrul
ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril
prin neglijarea sau
Capitolul 10
Culturile
S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii
a
ccrinlelor adresare negociatorilor, cd ceea ce le dominat cste un joc de
li)rle
ti
i ercse. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii
{lc comrnicare. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle.
Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari
ror r carea in gcneral
si
cea donimd de rcguli in pafiicular. Ralio
nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire
fi
delicat, conslrr.rll
I
p,rurr groa.c Jc.cn imenle. JoriILc. enorii. nc\oi prnperFjuni pc
rrrc sondele psihologici
ii
ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile
rlcscifreze. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle
ii
('pinij, \,alori
$i
preferirle, objcciuri incepilinate
$i
convenlii schim'
bixoare. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea
Scoala
inovadve, mai recente
$i
neexperimertati'
arc nevore
uneie corecqii, amendamente si
compleriri
-Ea
nu se poate dlspe
de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea
uneon torll
uifr. p. ** poale \ir le a'imilere in lcrmeni
'rr
sensuri mJi
"oipLiluif; "u
p'"ptn"
"ederi.
Ea alleapti al doilea val al dez
tauii ei. care ii va miri eficacitaFa-
lrr h comportaneli este cu muii mai mare decal oeea ce rccomardi
I i 11 rdn.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.
rfr'iie aufi t afi;j;;egocirtorut in afara culturii
ir(lLUrii sau grrpului la cafe rpxrline, corferirdu-i idenlitatcx, pnn
liLnhi, tmdilie, crcdinle
$i
valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat
rl. n inili.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc. ONU
$i
liNE:lCO. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi-
(ii
| .
(
btr,,.rr
pr
lapl,rl
\$!-e
.-pl g.J-pl]te-!,llrelulr
{L, .,re
',
r" irc ,rcea xr rJDon cr.orllr...rl. \nre rr( InJcJ.,u,; Jlre
v ,. | .,lc u rcr c,rl,Ir:
_i,,boi
ri.. crt! irc.drt
I
de_.rrr,J A,tnS rl
1,, ,;[,ri].'.r,; ;;,i" iii"i,'"'" ,nch,,; .,o;ec,ul ,i :i
.rt
,',. ffi .i-,li,i,.';
"irF.
... ..1 le ra trliu"i*d''' )i,fio:'
.,*Ji.-'
Iir'
refi.li.ii.
ncgoc aronrl rt:q:ne.ul,Urii pri. f'c\c.F,/i
l, Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor, litigiilof sau
|,,rllictelof, nrocnitc sau Inanifestale. Esle ctuirrarncnte un sluiitor
,rl
t)irii.
UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al
rLrt)r'ri,)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei. Nu rrurnai ca e nevoie
!1r inr|initeasca ace.rlti prcnis: .r cuhuii parcji. {lnr cstc
linut
si o
rlr'rir) rslreze
ii
si o ilustrczc f.rptic.
Putem merge mai departe. in cultura
justificate, enunJate
ii
puse ln lumina unor idei, consjderate
chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice. Negociaiorul
de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur.
rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. Dar autorii pri
pali
$i
scriitorji despre pace, ca
Si
migcatea pacifisd in general,
curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea
preaicand ideile bune, recurgand h persuasiune, folosind
verbului. In timp ce modificarile esenliale are comp
provin din cuvinte pu!rc, cu precedere din acliunile intrepril
Jocuri De suna lunlii
sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej), dar cu
puterea, este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a
ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i
Cultura
genrali, alt temen ce caracterizeazd gradul de edu_
care a unui individ. nu cere detalieri. Este lnsA de semnalat cennla
ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele
ti
vo-
cabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii
ti
creaFei atistice
Negociatorul citette mult. Are o mice biblioteca de referinF cu-
prinzand o enciclopedie, un atlas, dicfionare, poate cateva ctulj is-
torice
$i
antologii bune de studii diplomatice sau politice. Se
opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intot-
deauna la sediul reuniunii, unde iti completeazi
$i
documentalra.
F.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il
!n
la
curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. In sffu$it, a(e
autori preferali de beletristicd
$i
poate ci
line $i
un caiet de refe_
rinle
$i
citate. Cand se apropie momentul favorabil formulei va
spune, de acord cu Shakespeare:
,,Therc
is a tide in the affairs oJ men
Which, taken at the
flood,
Leads on to
fortune."
(Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare
duce la reusi6)
Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze
momentele pielnice
$i
nu vrea sA se numele printre groparii cimiti-
ruluj vast de qanse pierdute ale istoriei.
Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF
Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de
gAndire sau altul. ii ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei
vechi. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. D-rujtr. mal-e"lie de
curellq-de idei.
.ejiqt4-?rirlfqd-ia
-tsb-rin>nrii-neclirice,.a.celo!.la
Inod,, care prin idei
$ocaJrle ;ilaflr\a
e
.Llomina :|-
conrer saliiie
.affidlf ni.cut de a insu$i ideicare crrculd
ti
...e podns nu poate
fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. I-a mod! a fost o
9coali
I exaldrii diferen!i
$i
a ducerii la paroxism a specificului (Denida)
Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda
rc. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier
voarc: teren comun, interese impiti$ite, proiect umc
in
jumatatea a doua a secolului trecut, cuvanlul ptogres a deve
nit contestat si
indezirabil. Trebuie negociatorui sA nu mai creada
ln progres, cand se realizeaztr un acord solid
$i
amiabil? oare existi
Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse
Pirlii
adverse prin
Paftea a II-a. Negocieri 181
i$ din documentul de bazi al UNESCfl: conJlicjgle-.ji!]9-ep in-ml!
]
ormeniro@rine'eof in-spjritul.lor)
'i
lol aco]q rrebuie opr
;
Ne6iimtrul de drepralr primei p;ni penlru ca connictele s
spiritul dorit, in exersarea pmcdce, cotidianA
9i
eficienta^ a ul
schimberi ghidate de aceste idei, intr-un cadru adecvat ln ac
sens, negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace
$i
di prio
acliunilor pagnice devine, prin ceea ce face. promotolul ei cel
reprezentativ.
Exi<ii
)r
un all ghe'n de idei. conceple. opinii
ti
priceperj
formeaza mai vechea culture pofitica. De$i febuie s5 fie
zat cu ea, negociatorul
$tie
cd cultura politica nu se
cultura pdcii. Prima
linte$te
oblinerea puterii, pe b:ua unur pro
politice nu include il\iomatic realizarea pecii. Ea menline bal
pacii
ti
a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi
inter-umane. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de
Carta ONU. politicianul o privefte drept o recomandare pt
Dacd ignori cultura politici, negociatorul risce se argumen
prost
$i
neconvingdtor solulia pe care o
Propune
intr-o neg
trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul
Polilic.
Linbrjul
mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor
$i
chiar
ale ralonamentul
propriu. Nu este vorba de sacfificarea uror
!ingen. ci de limbrlul.
.lilul
ti
acc.lrel<
.nccrfice pe cdre le
cele doua culturi. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl
tului este considerabjld. Nu numai .d vorbe$te mai Dulle limbi,
$i
utilizeazi mai mLrlte limbaje, pfoprii logicii
si
mentalitelii i
locutorilor.
l-_r
182 .locuri pe scend lumii
invitarca la negocieri. urmati de asasinarea leprezentantiior ei?
Europa, in plin6 Renagere, taciica a fost practicali, afa cum cj
$i
in Pri'?i,lui Machiavelli. in anii '60 ai secolului lrecut,
$efii
builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace
un pranz amical in Ycmcnui de Nord, dar sunt ucifi toli inainte
toasturi- Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di
matici a staleior, dar nu
fi
din aceea a mafiei. Sclavia
$i
pirat
allAdath llagele ale omenirii, existe doar in proporlii nici. Dre
intemalional le condamni. Dupi negocieri istorice, s-a realizat
183
dll| nai ales de limbaj.
,.E dilicil" inseamni
,,nu"
pentru japonezi.
rh. inseamna..poare" pentru amcricani- Studii detaliare sunl consa-
crntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor, engiczilot. rmerica-
nilor, nordicilor, ru$ilor. japonezilor
si chinezilor- Teraenul
,,com-
prcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi. Ca-
lllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in
rllod considerabil in Lrllimele derenii. Djncolo de observatiile inle
rcsurte pentru negociator, existi
fi
studii mai aprolundate.
Un exemplu este dat de capitolul
,,Zece moduri in care cuilura
liecteazi negociedle" (Salacuse). Autonrl di o acurata definilie
cLrlturii:
,,Cultura include crcdinlele (beli?6), schemele de com-
polIamenf. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei co-
nrunitali date. Ea consisti in reguli, concepte, categorii qi presupu-
nc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze
Inediul lor inconjuritor
Si
s; ghjdeze interactiunile lol cu alre per-
soane din societate." Pornind de la studiul comparativ al modului
de a negocia al americanilor
$i
japonezilor,
sunt idenlificate zece
caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei
regocieri pentru un american, dar este deschidcrca unei relalii pen-
tN un
japonez");
atifurline; catdg-pierdere vs. ca!;[g ce$tig; stil
personal: inlbrmal vs. formal; comunicarc: direcrd sau indirecti;
perceptia timpului: ridicati sau
jottsi;
emotivitat: rjdicati sau
joasi;
fbrma acordului: specifici sau generali; construirea acor-
dului: dejos in sus sau de sus in jos;
organizarua echipei: un lider
sau consens;
$i
in sfartit accpaarea riscului: ridicata saujoasi.
Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere:
Tr;s;ture Tip A Tip B
Scop Conlracl Relalie
Atitudine Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig
Sli personal lnformal Formal
Comunicare Directe lndirect:
Pe'c.pt a li noulu' Fid cala Joasii
f r-oliv; al- Bid cJi Joasa
Forma acordului Specilicd cenera a
Co rslrujrea acordJlui De
tos
n sLs De slls l
jos
Organizarea echlpei Un lider Consens
Acceptarea riscului Ridicate JoasS
Partea a II a. N(locieri
.du pracr'ci'or urer culLUride
(Jrre
allJ. \h rura nu pgre tiSgllj
..'..--.'q-F|:
llaiara
.upcnoard (
nrd <.r< rofbrJ\Lde
l.rcri\i
murilJlodrc
uno_ cL ilr,|L .anJ nI)cdre:r rnu.:eau rc'; adota vtnuLtle vtel I cano nscarea rousseau-rsE aoora vlnutle vle l I
ha'e. conufirdre. pre.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6, rrrtEiirn
niti
$i
nilologia inceputurilor omenirii. nu cred cA jldecata de \
locr<
rr
Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete.
*fi
i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi liiFtre adevdr,
ce a validat rezuhatul
$tiinlific
pdn consens, a adus o alti d
care privelte pe ncgociator. A liiat cuvantul u.ni]_ej5allate. Or I
versalitatea este Lrn conccpl ili6i6.p6iiii 6NU,
teniru
sistenul
ternationai, ca
fi
pcntru mersul civilizatiei umane- Odcc acord.
c:it de local, are vocalie dc universalitate. ca metodi, viziune.
ective relevante, universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul
a inlocuj violenta
ti
anarbia cu acorduri
$i
proiecte de cooper
Pacea ca
$i
drepturile omului sLrnt deziderate universale.
(\
rea timpului, moda postrnodemista, atat de fertile in arhilecturi
'lu un nroAre.? IegJr Je eremflele dc mai sL.. s< Inrnrle..a
neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan
mejdia rclallI! cultural, lare intei;ica
iu
literatuli
Si
carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor, a consri
un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale. Negociatorul esle iD
In aiari de
'nfluenlele
exercitatc mai mult indirect de c:tre
tura picii, cultura politica, cullura generali sau cea fiiosolicn
I
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
L
10.
fli
tro(<.elrr
de e!n, rere. e\ :r,i
f
uu:i pru\e rinJ dI no e
fente care introduc factorii culturali direcl
$i
explicjt in negocieri.
Astfel, cefcetifile asupra stilului. limbajului
$i
forma mentis
diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii
$i
.pi.il.fe. Je ci e r,Fp"cnrorlr rrchurL ,r
!rnd
.er.irr.
I c
.c
ocu
piini
$i
de gesiuri (adrdincapr)
nrscnnma la
iaponezi
aprob
Figura nr.11 Doua lipuride negoceri
/
.to.uti p? scend lunlii
caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te
$i
la inlrarea in cel
al teilea nilcniu.
A\anlrjLrl prJc c
tc..rie
il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n
lronrl era Inull ,lrmrrudl Je rrfbrrruL.grcn.lofr_
nc
\!r<.1\erdr
rionll era Inuliilimirudr Je rrfitirrrul ,.qrcn.lof:r' Dc \!r< rL\er
lriiez'
'
jii
lioir .te,.pi'ali:le perniancrrre r,'e."rrarrei
pe
pran
noolic it. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t .,
lre p.tr: sl ;n /i
nod\rrc.ensibrlr .zrolu pe carc <rlucurnruJ
'ree,.rnJiie
ririi
,.l <FIeinuT-!!er!4firnat
F,frnrUq-T.f
{coti-!:r-d_u:-]]l!e
pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.n'tea et.ir mrrc pllete. di.lunat)d
am'e nucledre. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate, cu un rol
cumpinitor in Euiopa
$i
cu o
jnfluentd
cukuralA considerabih
Blob
/[ra.lcolonnr.
186
Preeminenla statului in cultura politici lianceza, care o dife
iaze
de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile
relefra fara de ahele. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul
lal uec;nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale.
hJnla. lrdel; nnncrprulur de ru\lr!re. obreclea-/a..5uA^sg-qlalrJ
Pe
l,-rm trficE l6ii-bfri6 J reer".. a'itor
pasnice,
obiec-
re-:dinn6-u. Suq lmlrriiicampan'a w in
'{mairiui
tuprii pen-
tru demoCfrje- Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci
eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni), cu
un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune le-
gea). Coment4riile au vorbit de
4BljgJilg,
animozitelile
$i
vanita
lile
prezelle in dialogul euro-american. Dar explicaliile
lin
-de
re-
.n.un rrl,i ,.un.i. aie scorrtor'ae
gafidii"e ptbfit;. ;fili6jii6i )r
rle rfao,rrflor
I3nror
r! qruz4._
Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie
ii
Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. Desigur,
psihologia, in special psihologia sociala, ne ajuta la inlelegerea va-
ere,tii manitestate de una
$i
aceea$i clasa profesionali ce a deprins
reguli universale de conduiti. Francezii se disting prinir-un tempe
rament ce poate fi numit latin sau meridional, mai extrovetit
$i
\ponran de,rt nordul inlenori/ar ri
lent. mri .tumos
sr mai imagi-
nati\,, impetuos chiar, cu manii sar adeziuni nerelinute. Diplomalii
liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA, unde etaleazi refe-
rinle
ti
argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitor-
De$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego
cierilor
(calmare
sau invcninarea tonuiui). existd lrn factor insufici
I' r dllo- scr'ie-pfivind acea.u incl]nare spre logicrl$ ralrune speci-
tr r Tr:rcFirfi:
,Despre
gcrmanr nu
\e
spune
(a \unl
k3nrieni sau
rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii
.urr
shakesperercn' 5t rra-
lierii dante$li- Pe de altd parte, toli repeta din generalie ln generali
ci ffancezii sunt cartezieni." Puline discursuri ale francezilor se
(lcparteazd
de la claritatea
$i
rigoarea regulilor carteziene. Aceasti
icoali
rlrlionalisd. ce polnesre de la principii generale
si
ajunge la
foncluzii pnctice
$i
]a cazuri paniculare. a avut un rol decisiv ln
clearea
itiinlei
teoretice. l-ogica ei este eminamente deducdva,
lunclioneazd pe o axi verticali, cu sageata in jos: de la general la
palticular. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^,im ci tce
crii axi vedcali estc lblositi de englezi, cu deosebirea ci sigeala
Panea a ll-a. Nego.ieti 187
urdi. vllorih o.!g?
-,I1rjrejalq,
ce i\iruT Ji.rrrr,ri me
re(re..ro.1re villof i \unr
nr</<nte
rr cltti,It. JJ. ase/arca lL't
ti
fr'
.url;nidr
de xurofi
|r
anume lipul dc gendirela care ade|a ne-
!o.,rrori; la frarterr aceasu ra:atura e rnanil-eililFi
cunlu|masii
r^.rdrn.ii.
La fra|l(ezr aceasra l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr
qunr
!marii
gul
jnrportanlei
diferi. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel 1.,, Dcrrrre\:;ur;iltilncip,,lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .implu.
glo-\a\one. nLr e\te ir.reurJ di.t:ncIe In ldblurl \ato. ol
Care
lari occidentali sau care
$oali
doctrinari nu imptrli$eSte f
nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii, egalitdlii
$i fratemitd
latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA
$i
Anglia. in rimp
egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc
$i
pisrat:
.n .cl Lrjdi.
,'e!:lr.drc
In tu r lFg
penrr-tr.Jrrnc.rr.
ellti.jtea
lo..
trin.ipJlul
meq a rr(obrnrln- ra\oluriei. lrircmirxrer s-
e(rorrlrr n
(oiab
nrut
lotrtri
5r i ir.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.ri
rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de
!91rlruI-bU!UL
analog cu analiza spectrali, unde sunt predile toate lungimile
dlfercntei din vocabularul,regociatorilor
si,:rl dj
acel.ati cu\rnre.1I trcc,enre
r]
. un nit(r.re-
qrncl.lrr
r c
,onanii.u l,l'"iar,,,
'r
rrhlrira .rar,.'ar;u
,i
\r trti,ma ,b.
tile
indi|idului. Aceasta va fi pusd :inainre dc j,,rrtljc,
menili sA
Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul
icolii
frarceze. pentru c
justitia
se bucure de slrpremalic fati de legi. c.eate pe baza rol
g?nerale a lrrl Rousseau. hdividualrsmul exacerbar in alte siste
c.re
tn\l|
.U .rr,r'rr
r.ne,le irrii, c,i: r' r,", c ne.lir.. birr.- oLro
sau stnnula anafnrL,-
nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p
icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre.l sprc lLnumire solLrlii
188 Jocuri De scena lumii
este indreptati dejos in sus, de la cazudle particuiare la pl
general, In loc de abordarea teorcdca, dofiulge la englezi
plecand de la principiile lui, iar adeptul lui Bacon ci va atinge
nivel teorelic salrsfucdror. pomind de la carurile rui. ln plus. r
Parleaall o Negocteti
189
despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici
dusi de viali, Irancezii se ocupi de ,,pregitirea
minlii". Institufii
Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. Kissinger
invelimanl ui superior, Politehnica
ti $coala
Normald Superi
fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA), c
pieland programul educaliei elitelor- E o constanti a
experimentald. Descartes este pArintele primei
tcolj,
Bacon al
inseparabile. Amandoud sunt dguroase, perseverenE pana la
pdlanare, practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. V
ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri
mune: cartezianul ru poate fi si8u. ci ajunge la un rczullat
iir
comitate, care au atins incredibilul numtu de
peste
300. Sineurul
pnncrpru unilicflor penrru acea\t, popuialie apJriinand ace;m$i
credinte. valori culturale
$i
vorbind aceea$i limbd era Sfantul Impe-
riu Roman la care apa4ineau
$i
care avea ln interiorul sdu un vir-
lual
,,rege
geman", un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul im-
perial. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de
;aple:
trei episcopi din Mainz, Cologne
9i
Trier, Palatinatul Rinuiui
(loc ocupat apoi de Bavaria
Si
de regeie Boemiei), Ducele Sa_\oniei,
Margravul de Brandemburg. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar
pent Hanovra. Regii erau aleti, ca
$i
impiratul, din marea nobi-
lime. Astfel, pentru secole, casa de Habsburg a detinut acest rjtlu.
Micile ducate
$i
principate,
ora$ele,
gpiscopatele
erau angajate
ln contacte permanente
$i
desLlturau o diplomalie activi, ocupate
cu problerna cronicd d regalelor independenle. anume aranj menre
matrimoniale, dar
ti
cooperarea economicA
$i
stabilirea de legAturi
trainice. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de
Leibniz. El este relinut de istorie ca matematician. filosof
Si
logi-
cian. Independent de Newton, a creat calculul infinirezimal
$i
este
Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. Ca filosof, a crcar siste-
mul monadelor
$i
a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi-
.mul
briranic. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i;a.
-
rlqfzglLulL4lglglrei. care rl duce la unea_resrlui_t:I?nlei.
unde prezinri proiecrul unei,orBrni,/an a_qblii. E in avans (u
epoca
ti
rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.;n-l0dF clo-
Drra. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice
ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$
"
'
Congresul de la Viena (1815)
a menlinut o cennanie divizati,
dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui
$i
treziseri in Germania aspiratia unificirii. La 1832 se creeazd o unj-
une varnali a unjtililor politice germane, Zollverein. Doud curenre
dispuh solulia de urmat. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revo-
lulia de la llt48. creand o constitulie denocraticn
fi
Adunarea de la
Frankfurt. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta
$i
antameaza
programuj $ de unificare. Bismarck este prircipalul personaj,
cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un
mod exemplar. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare
iongla
simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos.
pcntru
a scoare
din
joc
Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de
fatronare:l
inteleselor gemaDe, il atrage inlr-o acliure comuni
rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g
in sus sau injos,
de stat, cu consecinle pent diplomali.
,,Negrcidtorul Jrancez
.rine
din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \,a
fi
bine educat, va
br,iliSa aryunentarca cdne?.iand, va proteja cu indArjirc
francez si
vs alim(r cu pasiune
Si
elocinld intercsele
ti
Ml
bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. DanA la
Jranceze."
it aceste linii ale unui comentator striin se
schila unui portret edificalor.
$coala
germani, Churchill spunea despre istorie ci este o
vard de putal in spale. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt
Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin
au lbsl create de Napoleon, iar apoi in timpul lui De Garile se
trecut care are faze complicate, perioade strilucite
$i
etape si
urmJle de un Lur\ de normalrlarc.,rl,rbnr
$i
con'lrucriv.
C<llnrr)ia ca rr.rl e o realr/arc raf,/re produ.; rn
Ju
doua a secolului XIX. Pand alunc;, geflnanii care i$i fiuriseri i
lilalcr in paralcr (u
lrdace/L
'pre
rhf..rul pnrnurur l||lenru.
,
ilalte. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar
/
va incepe sn invoce
,,principii",
cei englez va debuta prin desci
(
unur caz ce i
.e pare relevanr in situalia dara.
Ambele demersuri stau la baza
$tiintei
moderne
ti
sunt de
tl..it in unjte! disparate: oraie, cetali. pofturi. ligi, regimuri,
190 Jocuri pe scena lunii
pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869.
$tiind
cA Ltigiile i
pA4irii pacii vor apirea, ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu,
rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1
deosebire de alte
lAri,
cermania devenise un srat terirorial marc,
vecmr nunerog
$i
frontiere nesigure ta Rin
$i
in risirit. Bi
voia si impiedice Franla sa
9i
ia revan$a orienmnd-o spre expat
uni colonicli\te In Afnc.r. LnJe calliga.e ri Cermania un
frcior
spriJjn. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A
tria
$i
Rusia pe tema mo$renjrii otomane, reutind o intalnire
$i
acorcl a] celor trei impiralii (prusia,
Rusia
$i
Austria) la 1881.
alt5 lriple atanli era innodata intre
prusia,
Auslria
i
ltalia.
de noul impirat WilhelD al II lea, Bismarck sc rctrage la 1890.
sand
$i
un bilan! remarcabil de realiznri internc.
De la 1890la 1945. timp de 55 de ani, Cormanla pi
noad4ggg4: sau
,.oJ9.l_e-zero", cu o scufte palpajre a
ui Cu.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol
Dupi perionda
lascisra
$i
infrengerea in cet de-al Doilea R6z
Mondial declan$at de Hirler, diplomatia germane s,t confruntal
intrarca Germanjei in rolmalitate, refacerea economice a
lirii
r:zboi
Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe
lnondial. Adclauer,- u-n olll)otilic de politice veche, arlri
__Pdted
a 1I-o..Nesocieti
*
* l-ql,
Uniunea carbunlui
$i
olelului
(1951),
iD NATo (t9S5)
ti fu C0.
Irunrtarer
furoreilb c;rbunetri
fr Oretutur r ts551, rcconciticio&
,u rrarrr
ir
acorJur.e ,cnrndlc cL De Cru e rt96l).
u,.rntlorul
:11991^_lt
-E44td,
e$e devotat succesului
economic, iar Branclt
( 19-69 1e7:1) a--@_
va f acilira-cursijli;iinifi
careictloi dorin cEiriiffi
'*--:-::::,:.:
RraEhnfiGidn|cciinSniide
Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi
p_:rr:1da,de
obshxclie.
Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_
rea.acordului
URSS
gise$te obiectivele cle reabilirare. de ocupare a
tunur loc onorabil
in comuniratea irtemalional, qi de dezvoltare
cconomicl
implinite
""
'
"::Hl+t:6t9t!:$q
ge.::len
domin. Anar,$rii au de-
rb.Jr
u, n aroJrcte
tdj,e rctrf.i.e din i. rir larFr-AiFrbmar,ci
si nego,
crer:
, ,1.
Pregitirea
amiinuntifi, care coboari de la organismele de
cl rborrre
J po|li(r
e\terne
'canr
elrr. Drrl.rmenl. runLle de con.ens
rrrrcr l
)r dc atialr.
c\rern;, l:r Ini,ri,rerul de e\e( uie. undc Jeraliile
Nun! elaborate
de cel
ce
line
toclJt (Fe..tedijhrcnrD.
..^.21
Efabor:roa
!iziunii generale. irrle n Cesanttonzept (o
iro! rre . cn rJl)) .rJ
crpnr.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care
rllcF prs \au
,\D0\
| prrtcLlJ.rr ltebu,c \a rc
te\t,cirf.
-1.
Prezentarea
politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito.
.ulrcc
mJr)ile5rard
i
gU5 rl Dentru ancl.,,j
5. re,,ol\rr;a pro.
Iliemeror.
5e nJrc .a Hegel le diL prin Jialeclic: .a .rn a\ Jn.di ,peri_
]]1.T"
**r.'"
upl.ilur.
e/or\Irca
cnnrradrftiej
si con.iirnla
lnrrrr, In \arietatc
Je/!ol a,is r1crrr(e,
l tcderalrl.tatului
(,r
.lJ p opriu .c
Ji.Inge
"ueLrl
ctcfirarii. adr nu
'?i
at oraloriei
]ll"''1. .,
'*,,
i \arr!rer/dr 0e diptomir!t gclmrr
J\ et:
,,Nu
Itrc"Je
lrnrpJl
frin r ti mr.terio. Subtej,uprire .ru .LJtr!area
con_
rLr/ (r
ru
qIrt
DrctLirp
a, soluna enc lrmilrit; ct
r-.c\
e.enli. Co,nntotni.urile
ir
.oir_
turrle-:gl-Mtllg
Surt ro c.irc cinrle i,rnrmu,c
rr
\ccrFrc
u
lrr'rl'
Bnta
e.r< rco
drrr nte i
pftuare
,r
l.nclcni'ot )t
e\ drii
..
w']1,:1._"1_!:!:"
"_lrc/ur
c. poare_n-ctua
merodete
llrsftarck. dr-j_E:!_qia(ltrLrl
l!
tira lin-ele.
(
u o tmb rc n(m
ral; d pmvocar Pfimul Rir,,ho, Mond.al
Si
l-a
f'jerdul.
\4rlil rul
chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci
il"u ;iilfl ,i:'i+]
;':t,
:,"l:1 .il'l : i" ffi ffi;r"'
i
l i
Mc( luy. refrcTenl.,n'ul prrrenr de ucrrnr.ie. l_a inrjlnir pnmd
oa
pe Adenauer a fost utuit si auda de la acesta reierinte la S
I'rpcri,r RnrnJn Pp.|| rL
.
ccertal ..r
re|e/ ciune: r)trr.
{.ri
193
192
.loc ri De s.ena lutnii
izolirii. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car a negoci
$i
cu Romania, djscuti cu Gromiko Tratalul ditr 1970' revine in
Pafiea a Il-a. Negacieti
Ini 1i. a lbsr incorpor i in 5.oa a teorclicr en{le/a. reDrcleflrala in
.((olul xF?c tleu,j)teutt.Inir.un
'i.r.rn
rl carc ccnrirunit tunili
rmt^zE conCFiEIe-G-6;; sunr reprezentate de cuplurile dcir-
neheaclie, prowarchdquns, schinbE:e/status-tt o. inlelegem
de ce
ii
istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia, prito-
fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. De$i
$coala
realisd a rela-
liilor
internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii, in versimea ei
lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale.
Englezii
!JJ In.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj
'Cungrcsul
de Ia Vien.r din
tuts pi
-fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de
purere.
Cand Woodrow
w rl.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.nd o ca fiind
sursi de conflict, englezii nu l-au urmat. Intree
acordul teoretic
il
rjru-crilor la Joclnncle de
pulirica
erlerni imbini feairsrnul ibazal
pc flrrrhia oDgrnrra)
rr icoala
juri,lic: a coonerfu ii-Anjnice.
Br'rnLa puredi nL e.re rlrdilri d; ; ii;;.igre i ffiiio-r purcn ae
,r.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra, caplrt; de dic,onul latin dil idp
rl ii7?e.d. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6-
eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. de pildi, sau coloniile
ulricane), recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnrago-
iste
Si
asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti. Da. criticii
doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati
0bscsie, cuprin$
ti
in titlul ci4ii Diride
$i
pleacd. Cand decoton!
i(lrrca a devcnit un curent ircvel.sibil, englezii au lisat in urmi nu
Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. Lisla esie im-
presionantd: Israel-Paleslina. India-Pakistan, klanda, Sri Lanka,
Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in
Alganistan $i
cealalri jumitate
in Pakisran), Liban-Siria, Iorda-
tlir-Isfael, Irak Kuweit, lesand la o pate diviziunile postbetice in
(;crmania,
Coreea, Vietnam. cisim pe lordul Caffington propu-
nl]nd inpirlirca Aficii de Sud
ti
pe Sir Anrhony Eden Iucrand la
tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud.iNu e dc minre
c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din
Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator, in rimp ce
qrntonizarca
Bosniei este elaborati in deralilr.
f,lc po,ibil cr acear:) prefefinta penrru,nlu
iile lrrsmcnlarine
ril lc inrodir; cu uu.<,rurr mai larg.i a s.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge
lx iI,r r.,,c. h;ai;;F
lji,di&fauT.ffcr lr. .U uf-ersBTe.tD< ta
lcf.rli
e-r,crale
cr
si
in sr*rcmul
rurlii?Siiranii. ddcrS-ECo ioturrc
drl.
n r.'d<r:'ri !r'rbil; cJ , i)lira rcl emblcnr,rlrc
rr
e,te reJr-odJ\a
,,rr ',.ur..t
rdJfdilrt,c.J,,uri
.rmr'rre.
.{.r,\
.
:
de la Moscova
plntru consultiri de cateva ori. Tenacitatea se mal
festi
!i
in retuzuri. in intatnirile lui Johnson cu Erhard
$i
cele ale l
Caner cu Schmidt. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata
nirii tmpelor americane
prin van?area cle arme
$r
de a atmge
mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz
Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil
csentiali lipsitn de imp.ovizalie
li
plind de studii detaliate.
punctele stratgice din carc nu lipsesc grija pentru argu
losjce, evitarea emotiilor,
pacienla si calculul alent al mo
decisive, in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli
sociale. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana
atentia datd vars@i negociatorilor opusi. Iar concluzia
gener
fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul
genna este tn
sta td wghe, bine prc7At
$i
logic, tticioditd slab, dar i4 ntod
deznlinlit pol iticos,
.fonnal
uneoti,
Pacient 6i
d.schis Iu noi
gcoala englczi. Istoria a lisat u|me trainice in profilul
naluluj englez
$i
in stilul sau de negociere. O
lard
cu a st
Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g
iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \
lie
maritima a practicat
9i
dezvoltat timp de secole o gandire
,rci globalr.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu
i'
ex'
rea i-u.ea, ,,n.i heae;onii inlru,;r aqniraliile ei crdu pesrc m
irr elre ionrinenre. Anglra a .r\uL. drrpr Iarboiul!s 100!e ani
r
a\anr$ a.upru ar(nr \co .
rrnn
libenate, Lle a recltrge emprnc
$l
t94 Jocun pe scena lumii
Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin
lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror
(au
lr o tegul5
lenetrl;.
ci
I
conipxiiiEa-r;m'niei-rir uri, az aicmdnJror. V, JGtln-rc-sllef
her lr argurncnrele ce pledep,/a penr'u o,ol-urie iru alra
ri
ia
eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce
'.- i-
ria.irun rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai
'
pririnJ reoria
sr glcralt]3!!e.
Ln
lucLI j"u.r'rre'
'nvcicaG
Ae
ce/r. el \c nullumelte de a
{ /drr.Ieed
cc Inseamna corecl, I
bil. crn(ril. Nu e.re ineiidionr.. zgonoror sau dramrric, ci In
ral un personaj tdcut. Cele mai scufte intervenlii ln
de lx o genemlre b a'ra pfin culturr. e.te edificiro. ci
cilarn
Thomas Morus. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras
dupi Morus. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care
cianlii sunt supu$i la vexalii in alte
lirj.
Nu manifestd rnare in
rJc.er briranlca. si aoume ala!amentul delinili\ la o con\ inaere sla-
|lr r r rg!q.!gjLg!I1q4u!]!4.
Ca
$i
colegii lor de breasld din F1an1a, diplomalii britanici au
fafe
de o educalie din paftea unui sistem elitist. Dar stiiul lor ini- \
Inilaoil
.c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a
$i
e\reriori/Jle. prin
rnai mull scepticism
ti
umor, prin stipanirea de sine, laconism
$i I
irpdrarea perseverentd a intereselor
lirii
lor, fire9te.
//
$coala
rusi. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem
(liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice
$i
politice. In mod
prradoxal, aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic
de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din
jurul anului 1000 prin con-
lractul cu Bizanlul. Rusia se vrea a treia Romd, indati dupd alunga'
rca tetarilor. iar intre 1480
$i
1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga
l{usie nord estica. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o
vaste populalie slavd, construind o autodtate bazati pe centralism
ii
autocralie. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la
nrijlocul secolului XVI la Caspice, h 1600 in Siberia
$i
o sutd de
nni dupe aceea la Pacific. La 1688 se izbeste de China. Obiectiwl e
ocuparea de spalu, expansiunea teritoriali, desfiinlarea hanatelor
$i
l punctelor inteme de rezistenF- Se transformi treptal intr-o comu-
nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden
|rlle. Prin Kazan, Astlahan, T\rrkistan ajurge o putere contincntali,
contloland pon,iuni insenrnatc din Asia Centralii.
@
Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl],!g.I!3ra.fe urbrqnea lui
\r(oE-l4Esrii:qfiir. imo"lzl /dta de calile acestura.
ri
de or
);.,r,i,,dred
aJnceldr;ei de politica erre.n;. in\5rc.nali cu trimilerea
fi
pdmirca solilor, pregitirca documcntelor
ii
redactarea corespon
rlcnlei. Trimigii striini sunt incartiruili
ti
studiati atenl in conversa
lii
prealabile neofjciale- O trisiluri de inlensi suspiciune fa,ii de
striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput.
Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fron-
ruri, direclia fiind ori Asia, ori Europa. Capitolul celei din urnli e
(lcschis de Petru cel Mare, de care se leagd incepuiul lerm al mo-
(lcrnizirii. El cauti deschiderca spre meri calde, Ballica
$i
Marca
Noagre- Pe aceastA teni duce r5zboaie cu suedezii
$i
cu lurcji. Din
liuropa ia mai mult decal tchnologie militare; se indreapti spre
rx)delclc
$i
instituliile ei de gcstiune
$i
de organizare sociala. Cinc
U li pLrtut spune ci
$i
ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de
Patrea a -a. N.Bocieri t95
Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor
glezi qi suedezi. Diplolt!!'{9-|cl9?.p"l
l|.t-e!l9lf{!!91
c3lmulq
esie incanht sa r se rafr;[l'nesma!i;;1.
lanta luali fatd de situatii si oameni.
-P;il;;;;"
p";;ifi;i;. pe care briranicii
i
re
Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii, dff pozitia
de lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea
$i
exercilii pentru el.
Litigiile pretind analiza aminuntiti
!i
stabiljrea
expunerea vederilor sale, pe care le infili$eazi intr-o lucrare
masi celebrd, Utopia
(1516).
unde descrie o societate i
conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu, conrrazisc
realitalile lremii. Dupd el rizbolul n are nimic glorios, e chiarjo
nic qi ru$inos. Dar in situalii grave de mare necesitate, cum ar
ap6rarea granilelor sau a prietenilor. ori eliberarea c ivi dc
tism el nu poate fi evitat, iar societatee se pregite$re prin disciplil
pcrfecl, net
$i
precis". Ciind citim istoria Angliei care a intrepri
pentru tratate
$i
alianle
$i
crede ci e rar ca diplomalia si ia in
derc,,toate posibilitnlilc
$i
angajanentele" sau si le,,fbrmul
ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept
cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate
fi
finilive, auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. Prin m
tea sa. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci
pe care o considel? eronati, Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de
19',7 t96 Jocuri pe scena lumii
impetuos ca in Asia
$i
ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin
1?60, ln Alpi in jur de 1800
$i
la Paris ln 1815? Sau ci
larul
R
Viena
fi
al Sfinlei Alianle, care timp de 30 de ani controleaza
Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de
Partea a ll-a. Negociei
acela$i grad, un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia
de
SriinF.
ln consecinri. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.i-
Personajul cel mai legat de acest sistem, in care a func,tionat ca
panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rez-
boi Mondial
$i
ca ambasador, a ocupat cu un record de longevitate
polidca, timp de 28 de ani, posrul de ministru de externe, a fost
lqqLl3rygito.
Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene-
ralii, nu este lipsit de interes profilul sdu.
Nunul
)i..iaF
de piafta . Gromilo era impeneuabil. Nu le'a str
r
\e
clleasca nrcr un g:Mo. Leea ce nu tnserma ca nu
tlla
sa zam.
beasca
$i
sd ascuke alent un interlocutor. In locul risipirii atenfei,
era concentrat asupra unor obiective majore, fixe, puline la nundr,
care puteau fi enunlate succint, Diplomatul care s-a format in aF
mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales
drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea
,,paritdlii"
cu
SUA
$i
restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. De aici de-
curgea o competilie nu atat de suprematie, cat de echivalare. Fata
sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de
cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru;crov pe care u rn\oFa rn suA:
..Va iom
Eopel
Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e.le
posibil sa ajung, din un SUA. cu arir mailpulin 5a o inrreci in
Derformantele economice. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda
u,:cd.ei ,1,\DanraU. cele doua In;i: Dreriifebuii
"ir-si-iinrthe
in
. .'-:-- r
..,
,ir -,1
lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. asa
'
''e.'
r",iiii i-r ,r.lo'a,r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r
valoare sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure ale
Ita?E&Lui-6ac,.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le'
lJre
de un drord de sLrpremr imno .Jnl,: nerecurgerea In nh ro rrn-
prejurare la arma nucled-ri.
DiDlomatul trebuie si Dosede o schemi de evaluarc a eveni-
.
--+-i,
,
)i
u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale Se poale ob-
scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r,a DUlid loc doclnner m.f
\irc-j,lr+lc1-de-clalji careia di.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. Un
liDibrLj sec
$i
convenlional era pus in taF, dar la analiza atenta me-
..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. nuanle. e\presll
ri
c,,Ireit.
llmau drept calit'li esenliale: perseverenla, seriozitatea, ris-f
l!iIJerca.
slafinirel facrJ,rla a.ilualiilor
)r
cUnoi,irc-e,r
n
niunda a]
lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.
plomalia so\ retic: intri, in aciune. TralaLulde la Rapallo-.
de inren'e nepocieri cu Germrnia. du'e la
prirnul acord
noeire6 i Uiiinnii Sa;vieii""'(Rtrjirnb, r92?.'
-"-
i--O
rtinii perioadd
iioiillelic5
e caidctCilzaf de negocie.i
I
/;;"i';ff
#;"tJi; i."r'iia".ir'iJ.l" a"
"ricii
dipromatice
/ dupe intrarea Uniunii Sovietice in Liga Naliunilor
(1934), printl
!-
diplomatie activa condusd de Litvinov.
in afala experien,tei ca$tigare de diplomalii sovietici in
au Inrrep n..rudrul diploma!iei ru.e dc la IncepurLrli
)i
pan:
acrudlirale. dinia;e llu iip'e.c.pe.iat'1rr
trereiolurionrr
cl i\tr
iul Tarl6. in al doilea-.rand; cu todA subordonarea impusi cie
tul sisien centralizal laln de forurile poliiice, un anumlt.grao
ropa sub senmul conseflator, aristocratic
ai
antirevolulionar atat
convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei
$i
exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a
boiului, facerea $i
desfacerea alianlelor, contactele intense
puterile europene dezvolti o diplomalie activi, prinsi in negocj
continue, defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a
para!ilor
ti
cancelarilor. invjnsa de o coalile a pulerilor
care li bareazl drumul spre Constantinopol
(rdzboiul Crimeei
1854-1856), Rusia se orienteaza din nou spre sud
9i
orient
un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). Su
infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905
medierea presedintelui Th. Roosevelt, rrsplatit de Premiul
penru pace.
Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei
primul razboi mondial. Noul curs al politicii lui Irnin incepe
publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub
farism,
pamlel cu iDstaurarea de cet Wilson a
,diplomafiei
deschise".
d tonomrc
lrlote.ionrld
a fusl a.nrJ:r d p onrdliror' I ra
198
o
unei
peisistenr,
Ia diplomaiii ru$r consra rn
Jocuri De scena lunii
Patrca a II-d NcBoLi.ti
convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati, care
rlspandeau cu tenacitate ideile
$i
morala biblici pentru o populalie
fredominant
ruralb de fermieri. Pefsecutali peDirx ideile religioase
in Eurcpa. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le
promitea intai de toate libertatea. Prircipalul mediu de pdstrare
$i
drspendire a ideilor lor a fost prdica, siditi adanc in cultura lor.
Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense. Vi-
/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown, condusa de
lcgendarul cepitan John Smith. ce pretindea ci anterior a luptat iDl-
potnva turcilor in Transilvania
$i
Valahia. Mulli au pierit de foame
$i
Iiig
$i
celor mai puternici
$i
mai rezistenli le-a cerut timp sa
rtingi pragul supravieluirii.
$i
asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor in-
vinse penffu asigurarea existenlei
$i
a solidaritilii comunitare este
slrbdloriti cu elnolie
Si
reculegere pe plan nalional in ziua de
loamni nunita Iftartrgirirg Dd).
Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de price-
pere pentru a gtui sotu,tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale,
Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a r inilor si a dctiunn numrh
''?1_''--;l'-:'
In currura D.oDne oecsr ra arre popoare.
Cornbinali
(u (unorrinlele
Je orLlin supenof rj-imnFi: f,d6l nq\rFre
lr un ,ip minlal ce se ba/ea/a pe
"flir
Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F
lrl. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.e.i\a a \[cce5L ur. M;l
rJpiu inc ,tfift de lii'on. ,i iii*r,roi".defa>ir Je nimreni. in
limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii
$i
societilii--
ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4 pq!!g
IQSIY
lilosolia specifici a culturii americdrilor. Pard in zilele noasae,
diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de
pragmatism. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a
liancezilor, dar va avea puncte com ne cu empirismul englez._Va fi
rgr"j!!!
!l{.
d,flg
!$!r:
rtrri!]4-r
S-*..es-
ime,lirr qi
llr gihil. Ace\la cslc aldoilea
'lil
di.lincti\ al diplomalier !mericEne.
+-
u all,t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor
iniliali de fixare a opliunilor. Poiitica externd americand a pendulat
i|nre izolationisri
Fi
inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda
rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor
Fri,
in special euro-
pene, inspirate de ambilii
$i
dorinle imperiale de expansiune. Pen-
trL a doua. ncvoia de d lblo.i ne\oile e\le re in.cLrpr.fi proprii erl
o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul
$i
competitia de
pe scena lumii.
rmpofan
trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece, cel mai
stangerile unei docciDe dogmatice, i$i afirmtr din nou posibilj
ei in relaliile internalionale.
$coala
americani. Cu tot disprelut
ij
rezerva fali de i
t99
trisiturA
iale d
gue sunt privite
drepr surse de neinrelegeri viiroare. Cat de grcu
din istorie, in care toate prescripliile
sau regulile nu erau scrise,
Tot paradoxali apare
$i
o alti trisatura a negociarorului, v
in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. Dar cunoscir
pot sa descopere c! ru$ii sunt .,suflete slave,', sentinentale
9i
roase. Ei sunt sensibili la pdetenie
$i
rnai ales la pretuirea
meri
culturii ruse
ti
a oontribuliei ei la literaturn, a11i. muzicb
$i $rii
mai mult ca la orice alt domeniu.
,,Mama Rusia,, este pentru ei c
I
Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan
]zilor
$i
crr ralronamenlul lor dedUcti!. ca once gindire ca pleaca
lla
pnncipii. cu indraTreala de e\pturare a engte,,itor
Si
cu aborda
lpe termen lung a asiaticilor,
Scoala rusA, acum eliberati de c(
aristocratice aie Europei, mai ales ale Angliei, ce inclucleau pe ,
diplomatice, revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit
primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. Du$
Angliei puteau fi prietenii lor. Astfel 11 vedem pe Franldin la I
regeluj ftanlei, ]a incepur
Seful
larb)-ului reoficial american
$j
ambasadot pc Jefferson
Si
pe Adams, viitorj prcFdinli ai S
ambasadori in Eoropa
$i
asliel aproape loti pilinlii
fbndatori ai :
imDa\rdun ln buropa )r a\ll(l rprcape loli palnlii rundaro.iri SLJ
r5r LUrlpltlcr,/,
:tlrdd Si
vlrLd cdrura cu s.dgrulliplomauc-
Au
nurul
rr rdenlrlrLrle doui
r.uli
dc polilicd e\lema
ir
dor
sliluri distincle in diplomatia amcricani. Ambele, ca
$i
alte
specifice, i$i au originea ir incepuiuile sralului.
prina
aceea a valodlor. in
r
201 200
Este de notat ci la inceDut izoiationismul a avu!
)corl;
vllo;i or c.rer in"a id r;e:Jjrl t,ueir'ar,ifiie
aplicat in plan extem. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei
lalii. Sunt senmificative vorbele lui Adams:
,,Oriunde
beftetii
$i
iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate, acolo
fi inima Americii. binecuventarca
$i
rugiciunile ei. Dar
merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di
Ea doreqte reu$ita libertitii
$i
independenta tuturor. Ea este
luLuiirc vena lunii
onul
i
apir:lorulnumal al tibertdlii
$j
independenlei proprii."
Intr adevar, tanl&&Ble
$i
a consacrat eforturilc penrru
panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice, de la At
la Pacific. A fo.st p,e.ioadll.rortrerzr, o alti lozinca carc a
pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle
ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul
apropierea sa. ele au lbst desfiirlare prin cumparare, dupi
Prrcrrr.. in c.-zul I-ilrprnelof, tenrxlix esle pre.r mdrc
)r
acer\la de\F
nc
.'lonie ,mu ic,ni-. rn r&i'"
"""
unt"iio' era Inadm,sibil penrru
fllosofii
ii
siiifrii.
--
Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de
ltlor\rlara Si
de erilanra inlrarea SUA u cele. doua r;,,boaie mon-
dltrlc.
woodrow Wil'nn fusese alei
Fenrru
polilica de pace pe care
0l)romitea.
Dar dupi doi anj de neutralilate, Wilson intrt in rdzboi
n0g:ind
odce calcul de echilibru al puterilor, dar invoceld pdncipi-
llc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste
$i
lxister,la
unui
,,monstru"
care efectiv trebuia distrus: imperialismul
lcflnan
al 1ui Wilhelm al Illea- Evenimentul care precipih intrarea
In
fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann, prin
ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd pro-
It)ili Mexicului teritodile amencane Texas, Arizona
$i
New Mexi-
Co iI
..hirnbul
inlrln |
'n
r;rbor dldruri de Cermanil.
Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru
vletoria acesteia. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$-
frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti
$i
dota6 cu insfumente de
poce adev:irale. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge
lui Wilson cea mai importand realizare a sa, Liga Naliuniior, din
gre
SUA refuza si iacl parte.
i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial, alitudinea favorabih a lui
lr.l). Roosevelt de a sprijini Anglia
$i
de a da curs ccrerilor insis-
lcntc ale lui w. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea
nrcdcanjlor, predominant neinterventioni$ti. Dar situalia se schim'
bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii
li
ii distruge acesteia flola.
Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945, dilema
|ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni, Rizboiul rece
qrciud
o situalie ambigud
$i
plini de riscuri firA precedent, cum ar
li lbst un rizboi nuclear.
Dupt incheierea Rizboiului rece, pre$edinlii republicani (Bush
lrtiil $i
Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti, dar in lnod parado-
xul au prccedat ca democratul wilson. invocaud valoile sacrc ale
(lcrnocraliei
$i
drepturilor, iar cei democmli (CIirnon). dcdicali prin
rlclrnilie acestei pozitii, au invocat argumente,,realjste" de necesi-
l||lc a uzului fo{ei.
Iali De in
Uezcnla
unui diplomal ameican aDgajat intr o nego
ricfe. Nu esle apisal de poveri dogmatice
Si
vi aboda xubiectele
Panea a lI a. NeBocien
cultura americane (Kennedy a numit politica sa..o nouii
ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de
nalLlri
Si
de a le desfiinla
$i
dep4i. In acest proces rezistenla
pe(ienle si sesiarer m.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la
in 1802, Florida de la spanioli in 1819, Alaska de la ru$i in I
iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo
curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. astfel
la Mexic in 1848). Accst imens teritorir a fost integrat practic
uria$a relea de dii fcrfte. fiucl al perioadei dc modemizare,
sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice
ficadva. Eu.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii,
pand atunci spirituiui
$i
inrereselor americane
Iat?i inse cA in vecinitatea ei. Inperiul Spaniol slabeste
desconpune, iar popoarele latino anericane ridici steagul
penden!ei. Printr-un raLionament rbil,
velt invinge rZina
tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c,rafi in
velt invinge rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem
cu
idaiifi.aieEiprijinrdd-rebnidxtid;t*G;
:i6;s.iG
raTDor Jpanrer. r
tu( |lcarc. Nu Incercsre, de a]
lncul dc colonirli.l Jl SpJnrei..rde a Icri rinerele ft'p,rblrce
primejdia colonialismului european. SUA a-_u^rmiril obiectivul,
rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Cai-iiliudnif
scuul df;i1-ac-suF lIlrpnti.titari6i iiri!;idii'i:6?i6:i 6-ae i
r. ,I_L82fD;i razl,riul eu SpJnrir Jrlu(e
Jodri r'e
scena
lumii
,1,.".r si oraclic Nrr ac(ept'
cu
Placere
lirdgandrea
dFcuriil
il'"T'.ii.'."i'''""i'ir",
i'i p'c'inL,,
pozirrr ca !r
rrgu nenre
;"i?,;l
;,1.;;;;:
;";i ."':,
lli.
-tl
:":l :T:""T;';,::i,::$
ty;
i*".""".u
*tlru'
";:l
:; :;r"x,::;"""m'
'3l
f iil','l';:sfru;l
xi"lisli,l:l'l
il; ?Jfi,:r-rif
ii"i
Vrea ca
'Prr'lu
c|x!e
pol apArea ameninlarile fi
peNucsruner
inalrri.
'5
iontamineze rr
pc alrr''
'""1i::';l#i
iil:;diJ'iri
oi
''er'"'t
{s'oara coope'ani)
0,,'l',iii"t'.'"''",'
l"'T*"li.i.!'lPTi:'':,llT:T,i.5,ti
''i;:
i: :;il#;i;;;
i'"
Qr11;i"a 11
mun',',
p.mei
.lnJ cu ia.if. c.fei Je-'r Joua Tdbloul
dlata felul rn care
un
i'.!i.," .l'^
".,*"
'r'lul
drner:can
xl rres.crerilrr'
dll)lomatic $i
dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in
tt0!,rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il in-
l|rirprn.r.u
o pol'rele ertrerna. in to"uld-r.r{tili,; rairmi. pni:rerri
fdNj)unluri rastu;tia-ien-dul tiu etc.) cu care esle obi$nuit, vede o
!u|1,'zIare
\ie. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ix-
tuncz<
'a-dffiiie.
ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl
lrcrrdi
c.r.olutiiiqe le,/rbildfi ad;c\ara. Drpa mai mutri
siJinle
h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de
llt\1e s; /;mbere
\e
treze5re cu un nu
pol,lrcos, Llar lenn Dar
n'i'u.'
a.
".go.'.' '
poil f'.I,"r" ,,',
"oi
rp*-tili ia;tc,.tez-
gite in timp. Ceea c a fost dezviluit dupe numeroase experi-
203
: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru, numir
rr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi iii ii6ft[mil]aTru prin-
lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne
'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva.
,,Nu,
a sPus el.
Paiea a Il-!. NeEocieti
2D2
Trrsdtura
l,|l
budisre err. conform careia
99{e-neLocLerc
atl!3lLbr/-e:
rur,ie rnformiH. altr de zprotundt(a cunoa.lerii inlere\elor
$i
rziliilor pi4ii opuse. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se
rlliunte
ti
in final perfectarea
$i
adoptareFhnei inielegeri. Nego_
in materie de:
Privife
global6 a lumll
lWeftanschaung)
PercePlia
timPului
Relalii
Abordarea
conllictulLli
Iniormalie
Decizle
-
Expanslv Pornesie S
raspunde
-
Pe termen scurl, dd orlenial
viilor, aciiv
-
oescentallzare
-
Colegialiiale,
ia
Si
dd
-
Consensual,
accepta
com
Figura nr.12 Stilul amerlcan
-
SirnPatiiindividualiste
-
Spre conlrol, Prin
coalile
;
Ind cu
japonezii deschiderea pielei lor de orez, americanii au
rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974
si
1993),
o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT)
$i
cele
lluteralc.
rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima. Ceea ce sose$tc ca
r/ilic pc masa negociedlor este_ rzultatul unor consultiri inteme;
tr'rt
n/ r .le panrr
JiPoneze
sLnt proou\clc a.e\rrr
fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa
illn interlocutoarc. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul
fsar claborerji poziliei lor.
Dup.i
.ftr,iNr Rb^o'|uru'|
re(e,cd'e,in
iJfi:lli,il;
:ilili
lTiJ'il:":J:"';i:i,;r"ll'i:uJ'"*l"li:::l
:ll;;l:*,Hiil.fi:1,:l;""::;'iI''l'J;ff.'""'
",,""'"
"'
:r*:,
j:'*l*ll'":J;ff
,x;ilI'TJJ-;:;::':;f:'
5,''i'..""J
p." liliera inrernarirnul'
raf demcr'urit
rpere
curle
patnrce de inch'Jere
a cn/eLor
scoala iaponezA'
Ceea ie urpnn'
pe negocitorul
,"*i,,",".
ill"',i..' i'porre"
ri r to'r Jrrerer':r
cun'id'-
204
nici nu mA a$teplam; suntem abia in faza intai '' Acest st
fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea
*lf.:yg p9
i.'
.,Strl, sa. oinGi;n;da. Ddijapn-nem i
su; de eviGre a aiElin' ne;iit,ns Sanneqz?Jar-a-intaj si
a
treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai
;su-tra problemei prin canale drn
e3
!e4ilor.
rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat
amani, ca$dgi timp
Pentru
a"
v\z\teaza colaboreazi cu
riflec1ie, e prezent ln seminarii
$i
conferinle oficiale,
Jocuri pe scena Lumii
guvemame[tale sau pnvate, gtiintifice sau politice. Tr5sltl
psihologice de observator fin, manat de o curiozitate vie
Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza, ajut6
;ria$[ lntreprindere de cunoa$terc
Si
evaluare. Sunt elemo
exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl
stttelor av;nsate industri0l ln secolul xIX
$i
de a vhdecal
pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s(
Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile
imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi
dului de ganqite. Japonezul nu recuige-la-belele
!enicale
lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e
$i
ale lnducl'el enPlez
pune de o roielii in cer rul cbr.'ir 59irrireera problema?e
Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen
Partea a -a. Negocien
mea bruti, meditalia inleleapti
si
acliunea de ibr{i, lnalnim
lluri de acumulare4gntd si
lqvit!-r,a d9-
gqngrl-s|{pllql Filosofia
ne pregdre$te pentru aceasta idee. Maestrul ilumineazi pe dis-
205
i printr-un rispuns absurd
!i
iralional
Si
chiar printr-un
$oc
fi-
{l unei lovituri de baston in cap. Practicile Zen dau Ioc de cinsle
japonezii continuau sA aibd un regim feudal in frunte cu un
lin putemic
$i
un tmpaxat decorativ, care refuza cu mici excep-
(Olanda) relaliile comerciale cu alte
l6ri.
Toate puterile comerci-
erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc, care h 1824
voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi, cu avertis-
tul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or.
!o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!.
pnmajumalaE a secolului Xft-, secolul modemizarii pentru Oc_
r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite
lcoi,"r"
p"nrru aproiizionare sau repar&lii. in@3i. o flota de
va\c americane, condusi de Perry, rduce o saiitoare a prete-
ui SUA, prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4, iar Pemy
I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal, Frdmantare la
carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci in-
a absurdd de a construi vase maritime proprii)
9i
acceptare.
reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon
$i
cu
Di66E;;:au ;ii$iii;iemdnitoa-re. Cine le-a rezolvat
$i
solulii sunt incercate
$i
care dau rezultate? Scrierea
jap
fapt cea chinezi, este de tip iconografic, ir care simbol
aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea
l).ltru
ori nai mulli lnarina-ri. Sub presiune
kaidh ),
acordul
|\| deschiderea a doua porturi
$i
aprovizionarea vaselor se in-
l0 dupi cinci snptimAni de negocied, urmat de altul, in 1856, ce
americanjlor drepiul la re$edinli. Negociatorul alnerican a$
ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. Sp:rtura
lhnn:, Meiii
,
cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremario-
r. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF
rl. Acest pas este echivalenlul unui
$oc
revolulionar penlru so-
loaJaponezn.
Mfrilar s?i rellectem la modul in care
juponezii au concepul in
f/L kn in circuitlrl mondial. ..Acceplam tehnica occidentului
9i
moslre, modele, e$antioane semnificative daci nu '-l|dalii
tradilionali$ti, se instaureazi era ce poafti nuDele de
pertru o situalie, o problemd sau un proces
!i
pentru in
solu-tionarea sau sdpanirea lor. lntl2rinderea $bditoare
unei asemenea aborderi, identificabile ii
in cullura polilicd
stjiul djplonatic,
poate crea ideer unej continuitili Lerlte I
salturi. Dar in
lesdtura
complexi a spiritului
japooez' unde
deopotriva rradilia crizantemei
9i
cuhul sabjei' emolia s
rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor.
ascun\ de rncercar
1or. srloanirea conrexrului, cautarca opFunllor.
prevenlrea ci
9i
minimalizarea riscului." Japonezul sf!!x
tggrr
ng de
astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu,pelltelor ralionale, dar
!ciDilii inrelesere sau 5olulij. ConceDrulkaiaul
(presiune)
ex-
lctr inrorsatura"br!s!4 de
.iruatie
sr
inirepriii iafitaipr" a".,no-
n*nr carGr"a*".r"sdiin1inqtut negocieril-or.'
Valoarea unui
toc
extrem in schimbarea cuiifiiii politicii japo-
tiistcm se fdcuse
$i
dup6 zece ani, o date cu-inqo_Larea-lrJ]li im-
rr din
4jD4{t_I4q{!0!!?,
favorabil reformelor,
$i
dupd luple
7
206
Sriinrr
lui. au .pu\
ei. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c.r tunvd
lui Pen\.
Sr le.au a\ul atat de cumnd inc.ir dup, llei dece
teau invinge flota
laristi.
Maj mult decal atat: japonezii
au
$i
instituliile staruluj, organizarea educaliei, sAnAUFi, trans
llirii interioare a fost triit cu oroare. Cine uiti rezboaiele fratri-
e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe
hlra
$i
6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli-
IrUrn iele doud
Fogmme
.ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve
cre ljberi (Psrcsrrotl.d
$i
gld.,?osr). DacA sovieticii au inceput cu
x,?ort 9i
au amanat pe,"estroika, chir.ezii au lnceput cu rccon-
207
a, urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie rea-
ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh;a
ri
frag.rlenrdrea socrera-
chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei
toate aspiraliile externe. Strategiile ei de dezvoltare sunt ela-
rle cu un ratiomment
judicios
$i
o subtilitale remarcabild. Si
Pattea a -a. NeEocieri
lor, justiiia,
legislalia, modul de guvemare,
care s au lce $i
oroarea de anarhie, du$nran intern najor care ii poate dis-
dreptul toral
$i
nesringherit de a-$i pistra tradiliile, obiceiurile,
dirlele
fi
simboiurile. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl
istorie intre civilizalie, universalE pentru
cA ghideazi
cu
unice efbrtudle nrturor tirilor, pe de o pane,
$i
culturd, care.
masuri si asigure progresul
$riinlific ti
tehnic. Dar
$i_au
tezaur propriu,
specific, pecete a identitdlii disiincre
$i
inali
sunt o direclie de realizare a poienlialului
siu crearor. Cealatr5
lul comunism la o noui societate. construclie economicd
$i
dez-
le gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre eco-
mie. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani
Drctinde
o mobilizare de energii imel}se, ce nu pot fi risipite in
Gustul pentru teatru, literalura bogati. pretuirea poeziei. ara dr
ririi
$i
estetica arhilecturij. giedinilor, pomilor
Si
cursurilor de
, Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat
vine din lunga istorie feudal6, bazati pe filosofia obedientei. i
hier
Si
arlelnr mdniale. pe .roJut b,s/ril,, zi ;umnonamenrulLr
valeresc, exigent pltna ta
1fifiEa-di-ine, dur, disciptinar,
ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale.
prima
ren
rnerc pana h delaliul
fr
irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci
Inrmdtr(e
Sr
a dour la respellul normelnr. al u.dinii
ri
al eicier
Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului, complednd re
codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi
fi
negocierilor.
gcoala
chinezS. lstoria Chinei, una din cele mai vechi inuu
piri ale civilizaliei umane,
fi-a
pus amprcnta pe constiinla gen
lc/ullale
cu totul iefite din comun.
. h paralel, diplomalia exrinde
Si
fructifici relaliile stabilite pe
lkrDul
economic, unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global
!e nu poate ti nqsocotit.
Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele ja-
p0nczc. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul
lultural Japonia o are fald de China. de unde a luat scrierea, rcligia,
grsluile artistice, filosofia, nu firi un proces osmotic de adaptare.
Scn.ul delaJal al Impulur
)i
i.loria concepura in pdtr man
ti
\em-
nilicalivi
(40 de ani la japonezi,
50 de anj la chinezj), ribdarca,
frudiul alent al pir1il opuse, pregitirile detaliate, efotul pacient de
u minimaliza dilercnlele
$i
de a.educe riscurile ne fac sA vedem cA
& aflim inrr-un spaliu cultural, Extremul Orient, caracledzar de
note cukurale comune. Analogia, ru deductia sau induclia, este
uheia mjnlji acestei imense zone.
Stilul chinez are incapsulate citate, referinle
$i
modcle din epoca
sil andce- Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confu-
cius. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i.H.,
cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii, indieDii, clinezii
LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate.
Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. dar de fapt constituie o
doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj. Este o coleclie de
liilor
ei pani astezi. in orice epocd geselfi ideea mif;mii
$i
intini
rii sale, mendria realizirilor rangibile ale muncii
,i
gaDdjrij
unicitalea acestei experienle. China se considera ccntruj lumii.
manand cel mai numeros popor, nu se indoiegle ci prin calit;lite I
va ocupa locul ce i se cuvine, in ciuda unor indrzieri
$i
a unor
prejurAd neprielnice, adevdrate accidente, daci le raportdm la sc!
uluitoarei sale vechimi. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i
tad. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent
ii
arbihar porli
,,-?e
de alte parte. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc
I
c'\ilizarier
Sr
d inlrat
jn
er llra povara
"oecificiralri
cutruraie,
\ ceDldnd ori(e shndd.d cu rplicdlie unrvef.al6.
In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui
o Inrre varietjire. in pr,ncipal.unr
doui.fere crre.e
este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine.
pericolul
rirca
$i
invocarea prieteniilor, pentru a demonstra ci p(oblema in
I e hiat
$i
flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor.
sl1 studjeze trecutul, si-$i cunoasci linia ultima de concesii, si
C0nvingator
privind seriozitatea scopurilor sale
$i
si insjst pe
n lung. si fie ribditor, sd minimalizeze presiunea ficuti de
l[o|at de constrangerile stilului rigid, disciplinat, de lectura
or dictate de autoritali
$i
dc postura militantd de lupta
$i
pre
Paftea a ll-a. Ne|1cieri
r rnilor'50 si '60. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i
fll un ncr\onar srinrn
pe o nrJlcq c colorara LIe :DeL ilicul
tt
qrlc.
:a;aciifi;;:;-ep;j!r ltum;r
'
ine
:p,;;
j'.
;;n:ie-
tlnrirrc Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. fo'o,iritl ineralbri yi
lrri,i.
iiprbil d;
Ir:eti-bilrrare
'i
de..6r'.pri
ddneneriar )i
lr'r'r'r
.on..pr. ..r
"r
b,;"rpr,?i ecre card\len.li. .i
Jeri!a Llin
I confucianisti a rellliifiir inrerpersonale. Romanii, care
""i"i".r'rJ",
O*."y si
Matsu ra mai pulin o acliune militb
mai mult un avertjsment
care incllrdea invitalia c'tre talwanezl
trrl'ri i"".r" tr
.,"
"
ln',r,nua
n conl*nr''e
rocali/ar' in
neqocicrilor
cu american;i oc\ihi'e in anii
70 de KicLinger'
,i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira. americanii f'ceau efb
209
208
Jo.uri
pe scena tumll
sfaturi bine inteneiate,
care virclzd in egali misura componal
i'i'll'iltit.ur. c" ia"ui,
prevaleazd meritul nisurat in cunostin
, h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie, se trece la
atiiitlti. O nooi tagma .ile infiin'tati, contrabalansand
etema pr
ae-.ifli_,zl.".
n"ai""fii,
".tremiStii'
rcvolulionarii
nu o iubesc C
pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. Nu sunteDr
rn
'i'^"iii
"""r"f,"i
culrurale drn anii o0-
7u Ili recolulur I
Jenunla
pe Chu cn Lar. il acuTa de confuciani\mul
deteslat d^
Irui,
rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu
,lr rJla hnala. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii.
iuii". i: l a."tt"u
"t
."le mai mari consecinle
pentru indeler
.Ju Jlpro."i.a
.*"t"",4 mai mult in interior decll:l
:]:t*
lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru
l)oftamentul
negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea
iume !*teloa.i,
p. car" chinezii o ignorau Sub influenla sa'
"ii.
-iiir"t"
adopta leaqteptatul
principiu cd adevirata
vak
on"i titaf;i .ta fti
""itutea
;i pdn diplonalie, combina6
fir
demonstralii
neviolente de fo(i Se arari o preferinle de a r, si insiste asupra prieteniei, se accepte cat mai pulin rolul
.".
"trlr.
.itul
"i."t^jul
vorbit sau scris prin gesiuri simboli
""t
.i"..ip,^... Chu En Lai considera c? b"Tb-d1"1
]\:ll:
l(rrc ,,ccre" $i
si menlina controhrl situatiei.
(n-nrc ne"oi66iilT ufuirifea de irterese pe tennen Iuns,
volulia
propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente
lDiste, nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi,
inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un
hrrr
=:,
petrecur
)i .L ale cdte\d
lari
n icr. crJe i?i InJni
cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu
S(,viedca.
$ ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze, pe
r(i|torii o duc la nasa verde
fi
diplonalii in relaliile lor.
$i iomitate
Fr
iozitate proprie. din iamilia creativitelii
$i
inovaliei amt
lr, ir era cunoaticrii. Datorili ei, chirezii sunt capabili si
lr'IIrlc $j
solulii noi, adaptate situaliilor. ce nu
1in
seama
Ufff(lcnt
(inductie), nici din axiome doctrinarc (deduclie),
llIr(liri de slrucluri (analogie) cu eveDimente petrecute in
lrn I istorici lor.
I
2t) locu
re
s(ena lulhii
stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui. poari pecetea adat
formulelor la realitAti schimbitoare. In acest caz, vom i lamurl
DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza
eri inovative" ne diln seama de actualitalea demersului inovativ
nez. Realizdrile Chinei pe plan extem, ca revenirea Hong-
la patria comuni, reintegrarea peninsulei Macao de la p
provenienla mintala a acestei dexreritdli, daca ne vom aminti
filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor
!i
Yang, caie nu sunt decat doui principii opuse, dar i
tradilia occidentaE existe legea tertului exclus, care eli
asemenea dualism. El creeazA totu$i un avantaj in efortul
a $Apan{ complexitatea, un alt rnod de a caracteriza sarcinile
ale diplomaliei
5i
negocie.ilor.
Capitolul 12
Negociatorii
r.{@
"p*"
rratatul- luj
Pe
callidre!' ,e 1d
,'.tor'a,e" lt, rr;nrer, dereiifJn manual penrru secolul Lumi
6r.
pi6ipeiffi-scGii
a rezistat vlemii Nu este de mirare,
oarece inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat
unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei
qi ambasa-
ilor. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre
ic si le satisfac5 un bun ncgociator.
ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc
lie,
judecafi siindtodsd, care n rdtdce$te in ralinamente
i sens sau in tubtilitdli. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$'
a literdturii,
$tiitllti,
n xenrtticii i dreptul'i
(surprinde refb-
nla la
ftiinli fi
matematici). Darul apnfundAtiL Cal
'
plin de t
fi?
Si
bun ascultdtor.
Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a re-
tlttl
dorinf.i de a wfii, pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in
tc bucruor pe isnonnli. ca ni$te motto-uri literare perfecte De
Clrllidrcs
ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului
inosul clicton al Cardinatului Mazarin: ,,Nici
in cuvan$l lui, nici
lrr('tresie.inc\a
\a-i poalade.(opcri gindul l|ri re,l'
in sfeiqit. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de con-
rlllit:, regr i de observat de citre negociator.
..Este
o ercure
funda
lentulA,
li
iflcd una nult rdspAnditd'
Ld un ne|ociator ttbil trebuie sd
Jie
un ndestru al inseldtoriei:
.,t,stea ?:tc.cLl mdi httt'A pnliti.u 0 tntn.tund arP intL'ttl?aunLt
;;
--""rc-;-iJwa"ii
iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci
JiP
t dconnt it' nn al
rtobtt.lt\ !n!!J aatP
tuDrltt nn'rdrut
F;;ntitt,tet dJii.J.; ,nror,ta',ta tu RqotHi Su'1t'ul
,' h
l,!,!fl!.,1a!
Lq.; !JtJ,)'r4
4 ; t d. w- [ttt-1tt
amalte
n e s i
Eu
t e
"
InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl
rrllian a fost denunlal in
liirjle
pro@slante cu o moralilate tnai so
/
2t2
br5. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor
bizdndnE'fi mostenirea ei. concent-r'jnd in lemen[L$id..dv
/anrinicm
draitici de suDeniiialitare si inselarorie. Dar Srr H
worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb;\aaorutur. ca iiind
om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale .
9sir
Harold Nrcolson. in cana sa DrplornaeJolosila de la
ihcodce de generall de djplomali. comenleaza sar4fos p
zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. ceea Le plesupune o
mrlir empatie pe planul psiholoqic
al inluiriei- incal"Rarl Deutr
pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. puteli oare e\pnma,
onlul
polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare
maj
,Io, .onfruntational id adresa celerlalre pa4i. Fii alenl
La mo
xibild
$i
asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti
disDo-
bili si autonzeze aceasti schimbare.
2. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase, atai ale aspectelor tehnice
ale
blemei, cat
9i
ale inlelegerii infereseior propni
9i
ale celuilalt.
Fo-
rc pdlqul pentru a studia lmpreuna
si
a face exercitii de rezol-
de pmbleme,ln vederea creerii bazei unei abodihi comune.
Caldt6 o
formuLd
de acord care satisface cererile celeilalte
ca
Si
pe cele proprii.
4. Cautl subiecte ce pot
fi.
tranzaclionate, atat ln detaliile
Panea a -a. Negocicri
liilor
ambelor p44i, cet
Si
ln elementele de baz6, Construieste
ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune.
2t3
Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer
plomat ideal, valabil
ti
peftu Dn negorjatoI: adzydr,
calm, fibdarq sdpAnire de sine
ii
loialitate, La obieclla e
cititorului care li spune ci a omis inteligenta, discemimanlul"
denia, ospitalita@a, farmecul, munca, hi{I cia, curajul
Si
chiar
eI rispunde:
,,Nu le-am uitat. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si
Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din
Durarca
lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali
Asdel, Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri
Si
nificari, cunoa$terea subjectului, abilitatea de a gendi clar,
in condilii de presiune
$i
incertitudinp, abilitatea de a-ti
verbal gandurile, aptitudinea de a invita, capacitatea de compt
suri; negociatorul sA fie o persoand atregatoare
$i
umand, sA
tempcrament inclinat spre iDcredere, vointa de a asuma ris
(oroare peDru
llraqbilqu!
qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3
amemnQrea sau caceatmaua.
Alir_G inulr'e.le nece.ara rptirudinea de d se lranspune
5, Utilizeaza sau propune termene realiste pentru
elemente
ca: date de expirare, evenimente exteme sau alte oportuniteti
a realiza acela$i scop.
6. Crceazl in|clegeri ce sunt par,tiale, ilcrementale
ti flexibile
d este posibil
$i
cand o schimbare totald nu este la lndemand.
7. Construie$te \t,
^cord
;ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd
r0imitatea nu este posibila.
11. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji,
c prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca
acest rol.
9. Folose$te reprezentanli, grupuri de redactare
{ comitere
tive
$i
acordi le incredere, infoma-tii
$i
responsabiiilate.
I 0. Cauti momentele mature in evolulia problemei
$i
a relaliilor
re pi4ile in cauzi
Si
folose$te-le ca baz, a negocierilor.
Ca adept al negocjerilor inovative propun, in sprijioul acesteia.
lltd agenda fAcand apel la alte calita!
Si
la altn pregilire
a nego-
tlrlofilor.
O alti re,teti (2)
| . Cunooste interesele pnprii
ti
ale celuilull
Construie$te un mediu de invilare
E nevoie de timpl
Nu le gr6bi !
7. CA$tigdincrcdere
ell A fosr emi.5
)iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un.
cal .rl propfiei cau,/e. c; un or .n'" ,, pu,.i ind"plrnirolul?E
adversarului atar de clar
ti
atrigitor incat se fie acceptabil
dialo!.
dlqi
j-s:arcerg-
Teoreticienii
$i-au
condensat analiza p:ocesului de negoci
tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata:
Recomandiri practice (1)
'I
eoreticienii
$i-au
condensat analiza gocesului de negocj
reomanderile oracticate. in decaloeul luf2altnran de indicatii
l. Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro
cepand ctt identifrcarea ei co,n d, mai degrabi decat a in
7
Jocuri pe rcena lunii
Fi-!i prieteni
3. ItuntiJicd interek cont,ergente
Si
diversente
Muncd analiricn
4. Cdse;te un proiect nagnet
Formeaze o coalilie care sdl urmircasci
5. PregAtu;k pachete de intercse
Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel
6. Gd.,"rt?
Iomuk
prctimnarc
tn rdrc oruncr?a nk
fie diluah
Imaginalie
Accepti haos creator
Nu te grAbi
!
'7.
Luptd impotira potaizdrii
-
Aseazate in mai multe gntpurice
\e intejqectea/a
,\.
tt r(\ur\ele simeft(p
Evjta redistdbufia,
jnsisti
pe inovare
q
Consfitip$!?
rcnscas. Mah
st? intcrc,utsi rupotrdt
Coalitirle se neurrahzerza
una pe cealalri
l0.Tine legdturc constanfi cu g@ern
l
Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare
Decizia se ia in altd parre
I l. Studiazd ne diul nowlial
Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{
Dacd esre propice, gribeste-te
I
12. Accepfi
fotmula cu beneJiciu de tennen lutry
Nu proclama
vicroriel
In noaptea aceasta nu sc doarnel
Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii
set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA;
Recomandiri (3)
|. cautd un intere:t comtnl
^
Din( ulo d< ,,rdrnea
dc,,i. diniolo de i rcre,etc
in trtrgiJ
z. tD.trtattA ncErcietitc s.lc.l
3. Luptd pe tru negoci"ri poatete
calea 2
Daci in cazul negocierilor pincipale
nu este posibil
Paftea d II-a. Negocien 215
l,rJrtd
pentr negocieri paralete sau substitlttire cdle!13
lhca
punctul3 este insuficient sau inopoftun
I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet
^isurd.fectul
de cftstere lt intemcliunii
pd4itor
I litubore.lzd formula
rezultanfi
l)ill 1.5 6. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr
l'' o n if c d dur ab i Ii t at e a
f
o m ul e i
lvl isuri
juridice
fi
institulionale
Pune intrebarea
japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de
ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o
jumitate de
rilor sunt legate de o
$coala
sau alta a relaliilor intemaFo-
lo. Altele deriva din observatii
praciice
9i
cxperienla
$i
suni mai
'Inte, ca dc eremplr cele ce urmeazd:
lll. Respecfi
'raloriLe
ti
culturile
pd4ilor
Asigura-@ ce acordul nu le vatame
Nu neapirat recomandarile
pentru caiitAlile sau procedurile ne-
l,ista
(4)
L Pregite$te te temeinic
2. Cunoa$re
!
linia minimali
3. Ai pacienla
4. Fii atent
5. Arat, rcspect
6. F'ii flexibil
7. Fi-!i relali
8. Cerceteazi nevoile
ti
interesele celuilalt
9. Pune accentul pe
Pozitrv
I 0. P5streaze-li calmul
in mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat
$i
nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis
eute
$j
unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in
vlilare. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii
si
coDdu
ccdi
(managemeno, dar s-a extins curand
9i
la caPacitatea de a in
rrcprincle. invadand
gridinile rezervate ale inovaliei
$i
creativitalii
2t6
(Drucker). O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun
zand cel pulin unu sau doui modul de negocieri: di
foarte muhe priceped; nu doar teorie, dar qi o largi experienF.
Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge
.u\ceptibilde
a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata
ti
daci este atras de ele. lnstitulional i se oferi faculttrlile de
internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din
domeniu (doi ani)- Dat fiind caracterul interdisciplinar al
orice pregitiri anterioare sunt ufile
$i
mai ales
$liinlele
economice, istoria, sociologia, psihologia. Cel pulin zcce
uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale,
Bibliografie
)ilolul I qi 2
Arkes, H.; Ilammond, K. (eds.). The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An
Inkrdnciphnry Reader,New York Canbndge-
Coddington, Alan, Theoi* oJ Baryaining P/o.csser, Chicago, Aldine,
1968.
i
Dnntricv, Timur, llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. Mcy in the Madem Wa,lrl
ir lhlemational Atlais,Moscov. Septembcr 9', 1987. pp- 96 102
4 Drucknw. D. (e.1.). Nesotidtion: Social'Psythologi.at P.rsP?ctives
tsevedy Hiiis, California, Sagc, I 982.
,. l-ishcr, R.i Ury, W.L., C.fttrs r, v?s, Boston, Houghton, Mitllin. 1981
6 C.dner. Richrd, /:treisn Poli.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol
MukilaErut Dipk haq,Pant,it roreiSk Senice launal.52, June,6",
tr)19,
7 Gul!rcr, P.H., Disp as 1nd Neqotiaions, Ncw York, Academic Pres
1979.
8 Hmsen, R.D. (cd
).
Gl"bal Nqatiations and Bq'otui, Zexas. LBJ School
ofPublic Affais, 1981.
t. Hendkson, A. (ed.), Prririvu s",r, New Bruns{ick, New lerscv,
Tres&tion Books, 1987.
10 lkle. Fred Chades, H,, Na,ions Nes,n:ate, New Yort, Harper, 1969
I l. Juitc, R.r A., Grcss Juttc (eds.), The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas
New York. St. Manin\ Pres,1981.
12 K6ner Slrph:]n (ed.),.htemdtioDdl Regitues, Nl, ltlMca. Comcl Uni!.
Prers,l983.
rl. Kremeniuk, Viktor A. (ed.). hter&tihal Nesotiation: Anallsis,
Appl,a./ur, 1ssa.5 LuxemburS, IIASA. 1989-
14. Lall, Anhur led.),
Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k'
PcrsaDon Prcs, 198s.
15. Iill. Arthur, Mo.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York, Columbia
Unive6iLy Pres, 1966.
Xr6.
Mal4a, Mircea..D'plonafia $coli si
lknnufii, ed a II4 Bucur'lti l]d
Didiclica
!i
Pcdagogice, 1973.
ll. Malil4 Mircea,Ieo,ia
ti
prd.tk:a n.Bo.i.riloL Bncrrctti, Ed. Didadica
$
Pcdagogici.l972.
18. MaEsc!, Adoll tl proceditn nte
rroo.auarc
ntuntu1ionat.. c^p tt tl
n.Bo.nto ihlema.ianal..!ol. ll, Mil.ro, 1969.
Si
armati. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de
r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. Alle In.r,rurii in care
suri) bazat pe obiectivul principal
$i
invilarea individuali tu
se dovedeFte a fi cel mai indicat.
Ministerele de Externe
$i
de ApArare in primul rand, dar
Si
lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg
tori. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft
UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel
obiectul principalelor capitole ale acestui proccs.
Pe plar intemalioral, UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri
funclionarii intemalionali, speciali$tii serviciilor de relalii
l;mantul
superior. de tradilie teorctici prcnuntati. Ele cultive
lionale
a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini
companii, binci, cconomie. finanle etc.). educalie, cercetare,
cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare sau
din numeroase tiri. Este un element de sprijin de car cer
pol tine seama. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din
orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. cLrpnnzand sur5ele de
(uno;ti
$i
lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. lncearc5 mai ales
dezvolte aptiludinjie
fi
prjceperile negociatorilor.
dc caz
$i
cele comprntive, sunt interaclive, proprn probleme
$i
cilii, sondcaza opinia sudenlilor, fumizeazd o documentalie
In sftuqit. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi
in prolbsiunea
9i
viata sa, negocierea fiind considerati din ce in
mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in
texlul complicat al secolului XXI. undc conpelilia
$i
cooperarea
ir,l;lne'. lx fi<LJre
f;,\.
218 Jocuri pe scena lumii
19. Ma!fie.Mrkhol F., Prccess.s oJ Intenaiio@t Nesotiations, W
Pres,1989.
20. Memls. LC. Intemdtia,al Dtupae .letldcn,, t ndon, SweeL &
1984.
21. Midgadd, KNt, R,/es a,./ StmtegJ in NeEoliatio$: Nates
lnsitutionaltu and Intemationalist APptua.h, 1n EtoPean Ja
PoLitual R6earch,l1,2.1943, pp. 151 166.
22. MorEenthau, Hans J.. Prlit.r rt the 2d" ehtur!, Chicagp a$l
l97t.
23. Newson, D.D. (ed.), fte DiplaMct of Hmdh RiShts, LMh^m.
UniversiLy Ps of Ame;c4 1986.
24. Papadopoulos. h&esri,nos, Mu il4tercl DiPlotuc! withit :
C@mdw.atth: A De.adz ofEpaffidr. The Hasle. Nlilroff, 1982
i
Pafiea a II-a. Neglcieri 219
lE. Guia.!u, S.: Mal44 Mnce4 ?nade,Bucuretd, Ed.
Stiinlilld.
1972
i9 MaliJa, Mrcea. NeSo.iente mui
PtiaciPe
rotnAl dupd arcdiut vihei
(1683 I636),1n Reina Rahxitd.le Studii lktenelionalc, nuMll,4 (26)
40 Monow. Jm4, Game ?tu r,
Jot
Pol.itical Sci.itists, PtinceLon Princeton
U.iv. Prers, I 994.
41. Modon, Davis, Clnz ft.ott. A Nantechnical lhtodt tr,. New Yo*. Ba_
sic Books, 1970.
42. Rapopoi| Anatoli Channah. A.M. A Studr i,t Co4lict dnd CooPetution.
Ann tubor The Univesily of MichigmP.ss, 1965.
Rapolort. Anatol, Codbat\ dlDar 4J.6, Pdis. Dunod, 1967.
Rapopot, Ana|ol, N-P?'ra, G4 ne
'rheorr,
ConcePts antl APPlicatiN, kn
tubor, the Univcsity ol Michigan Prcss. 1970.
Lapopor! Anatol, Iwd Pclso, Gane flier4, Ann Arbor, The Univelsnv of
Michigan Pas,1966.
40. Von Neu'mn, .,ohni Morgestcm. G., Tncr,? oJ Gon s antl Ecotunic
B e ha| iour, Pnn elon, |944-
4?. Wlgner, Hmison, fte Itu
ry
of Aatues ott:l the prcbl,n af IntemdtionaL
C'operatian,ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev,l1 2. 1983-
48. watmabe, w', rrorizs a'd Crds?in, John Wilcy, 1969.
orpitolul5
49. Adede. A.O., fie ,!s,en
Jot
Seulerent of Dislrutes @.ler UN Cahrebtian
of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory, Dotdt{h\
M. Nijhofi: 191J7.
t0. Rcsrey, J.P.A., me N.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I, A Paften
Jot
Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces, it Ia\| and CantenPorar,
Problea', 46, 2, 1983, pP. 183'194-
,1. David, Stcvcn R.i DiSepf, Peler, lzw D/r1"
'ed
NeEotiatians, ia PEW
Case Shdies, 418, O-D-88 J. wathinglon Dc, schoolof Advanccd
l,xemational Studies, lohns HoPk,ns University, 1988
t? Dc L&hdiae, Guy Ladrcit, ,1sPe.6
/ndiqtes
.le la reEoLiatiok sur
an,,pack4ge deaL" n l,r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .lroit .tc ta
ner, in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr, French Branch of $e ImernanoDal
l-aw Asociation no 2, Helsinki, 1970,
Pp.
30 45.
ir. Ei Baradci. Mohtuled; Ga\in, Cloe, Ctuede.l Asorlas, Cro||.led Roons:
InntuLional Arrar\.nents a1 UNCLO' II: Sone ksons nt Clobal Ne'
rotialiotL\,in
PoIiLt dr.l
qlmq &rdier, no 3, New Yott, UN ITAR, 198I
1/l Koh, T.T.B., Nesatiating d NaN world Oftlet
for
tnc Sza, in AK.
H.ldkson (ed.), Nepotbtins Wo tl Odtr, Wilmlngton, Delawde
Scholady Resources. 1986, pp. ll-4?-
15 Sangcr. Kllde. Ordeflts the O.euns. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed,
'ro(onro.
Univcrsny olToronlo Press. 1987.
29
Pbsche,E-
\ed.).
Mo.len DiplaMc!: n1e Atl dh.l the Aftnans,
DC, American Enterpris Inslitute, 1979.
25.
26. Fiaffa]]. The Ax and Scien e o/Nesoridr,6, Cantndge. Mss.
University Pre$, 1979.
27. Sadia. Touval. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic APP
Negotiation Joumal.5,2, Ap l9a9.
Sawyer, J.i Cuetzkoq H.. Barqainine aid NeSotiations in
A?h4'iorr, Winslon, NY, Ed. Kelman Holt, R,nehan, 1969.
Sp@lor. Benrm; Zanmo, witii^n
Gns.J,
Cettihg n ,r.nP:
30.
31.
32.
33.
N.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met, WdhingtoD, USIP, 2003-
Za.tnd, I-W. (ed.), N"s"/;drt"6 Wdrld Od,a Wil'nington,
Scholdly Rcsou.ces, 1986.
Zuthan, LW: Bcman. M.R..The Ptu.tical Ne|otiatioh, Nc* llaren,
Univcrsity Pres, 1982.
Capitolul I
ri
4
Alker Jf., Haywardr Deutsch w.. Kai; Stoetzl H., Antoine
Mdtheftatial App.oa.h$ to P,lticr. Anrstedanr, Elsevier. 1973.
Aummn, Robcq Han, sefSiu (eds.), Hondbook of Ga,re Th.a/r,
York Spri.ger. 1992.
34. B.ads. Steven, RatioMl Politi.s, Decisials, Ga'nes db.l
C.ns/cst,ral olara b.
Wsliinglon DC, I 985.
l5- Bungc, Mdioi Galtung, Johanl Malilza, Mncea (eds.),
Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. vol. I
9i
II, Buchdest.
1977r Alker Jr., Hdywtud: Gaitung, Johor; Malila, Mircca (eds.), vol
Bnchacst, RASPS. 1979.
36. Doreitu\ Patdck, Murl.natics an.l tlP Snk1, oJ Sacidl Relations,
Wciderltld dd Nislso., l9?0.
37. Guiasu, S,r Mali,ta, Mirrc4 C.aliliot tvl Canne.tian h cfiles,
Pc,ganon PLes, l9lj0
1984.
57- Straus, Donaid 8., ConruteLAsisted Negotiatians. A Cdk
the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp.dldtions Regatdins
lD Pagels. H.R. (ed.), Coupur./ C!&!/a New York, New York
Science, 1984, pp. 234-265.
58. Zor8bibe. Charles. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Pana. Albin N,li
2005.
GATT: Runda Urusu.r
16
59.
a**
Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council ;
23^,1991,
Science of Reachite Agremerr, Cambridge. M6s., Hdvard Univ:
60. Brams, Stevcni Dohedy, Anni Weidner, Ma$new, 6aru lhro
Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the
Rod, txxemburg, IIASA/?IN, 1991.
6L Cutzth, Cqad, Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. An
the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on
CoMercial Policies dd T.chn
4/rr,
r,ondon, Michael Joscph Lrd.,
62. Dam,K.law and Intemational Econonic Org@ization,Chi. o,
Udv. PEs. 1970.
63. Finger, M.i Oleschowski , A. (e.ds.), The Utusuar Rouad. A H
the Multilateral Tnde NeSoriatla$. Washington DC, The Wodd
198',t.
64. c]ic!.L.. Mthilaterul Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro
Totowi- New York. Roman and Allenheid. 1984.
65. Hanilton, C.i lvhatiey J-, Coahioks ih the Unqua, Round,In
wotL! Eunoni.s, Ba\d 125, Heft 3, t989.
66. Higgott, Richad A.i Coopcr. Andrcw Fenton, M'ddk Por?/
avl Coalitioh B|ikling: A\stlalia, the Caims Gnup a"4 the
Rould of Trade Nesotiations, in hxemotional Oryanimtiait 4.1, to 4,
pp.589 632.
67. Sjdstedt, Gunnr, MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th.
Lnd, in Zdttnu, Wiliim (ed.). Muhilateral NeEatiations,
t99t.
68. Specto. Bertm, Dc.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ
NeSrlBrir,, LlxeDbu.g, IIASAT?IN, l99l.
69. Winhm, G., rhe A"r?solidtiohs Ph^. i]t the Urusn! Roud.i,
to the TahLe: Prcccs.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots, itl
./o!rea vol. XLlv, no 2. 1989.
JoLuri De scena lunii
Sebenius, Jantes K., r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the
l'$tea a II-a. Ncsocieri 221
Blss, Sievenl Aftbso, Paul, /Ve, Paddrx of Voting Power ok the Ec
Cauncil aIMinisted,in EIe.t tulS liat,4,2.Augusr 1985'pP. 135_139
8Ems, Steven; Doherty, Ann; Weidner, Matthew. Gane Theor! and
MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar
norn4 txxemburg, IIASA,/PIN, 1991
Church, C.i Keogh, D., Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn"
tondon, UACES. 1991.
IAdEe, !rl\et, Plurilatetuliw aNI the Siryk Eutopun Act Ltxefthvg
IIASA/PIN,199I,
touis. J.V. (ed.). L'U,!io,,a/opr'nne, Brussels, ULB.l985
Momvcsik, Andrew, NtoriatinS me SinSle A.t: Notio%! lnte/e$s and
Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry, In Int natiohal
Ohlanizatid, 45, 1, \Ninret 1991,
Pp
95_96
Undc]td,i\. AAII, Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto'
D.M CanLqunit,ln Cooparction ahd Conibt,g, t913' pp l'73'182
'Unecrer,
W., Euvpliische Penp.ctiv.n r,ach Foitalnbleau, li
Wary'ffit"d
Nati"*,1n Th" united Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975'
New York, 1976, p.267.
f0. BouSrov. Evgheny V., Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities
h Fra oJ DisaMent in NTAR,ln The UN and th. MainteMnce af
Inzrutiotul Peace dnd Se.anr. Doftiecht M Nijhoff' 1987' pp
337,368.
u. Gasteyger, C:nn- The EiShteen tulior Disatunetu CanJer%ce
Diwrutuent 10 (J\te 1966), 16 (D@enber 1966), I 6
(Decembo I 967)
ff:. Lill, AnhDr. NcSoriario, Dhanwen\ Th. Eishteeh Natjon Disamme'l
ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. rrhe . N.Y
'
Camell
Univcrsity, 1964, p. 83-
13. Moris, Ellis, rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl
N.,8.r/ari"n. Gcneva, UNIDIR, 1987,
P
l03
It4 Mndal, Alva
'rhe
Catue af Di&n@ment How th. o,ited States okd
R;\tia Ran the Ahas Race Pa,rftedr, Nes York, Books, 1976 p 937
ll5. O*eliu. Andre, & sessla, dtnotdiMift de t Ass.nblde Gaitrate dzs
Ndtions Unias lt te diturklenen|in Rewe de I'OTAN. tt!;n 3 1914
li6 Towre, Plilip.
'rhe
UN Sp.tiul Se$ion on Disomnent RetrasPect, in
wo Taddr.May t919
11? voorhecs, Janles. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces m'l
nt Dantuuth Confctehce, w dhiDgton. USIP 2002
Nqo.ieile Nord-Sud
88 Azd, Edtdd: Mooi, C.L, Ma,u8t,s Prctcted Sa.ial ConllicL\ in the
Thnd \ladd Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun rl
15, l, 1986, pp.391-406.
SEA
(The
Single Europed A.t)
70. Brams, Steveo: Affoso, P^rl, A&lotdun to New Pando\ of vatins
on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz.t /al .ttdid, 4, 3, Dec.Dber
p.290.
90.
92.
222
Capitolul6
!i7
93,
94-
9r.
E9. Bhagwati, lagdistri Ruegie, John, Power, Passiohs atu!
putpose:
Hagras, Klmal. UNCZ\D, A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr, Ny,
1965, p. l7l.
Jbr
Noxh-South Negotiation, Cambridge. Ma$., MrT
pr6s,
1984, p.
+*+
Chd enge ta the Saah,in The Repolt ofthe Sotfi Comtission,
Ulivcsity Prcs, 1990, p.125.
Condovez. Diego, UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn.r,
confrontation to Sttuteqr,Lndon, Hqdly B.oires, 196?.
!.
I 67.
Cttaj?a M. Zcd, IINCTAD and thc South Nanh Diatosue, Ny
,
PEsq1985.
Jacobsn. H.K. eI d.. Retolnti.wries or Baryaines? NeBotjato^
New lktemtional Ecano,nic Onto,ln Wo d
politi.s.35,3,
Apil
pp.335 367.
95- Malloch. Th@doe,
^s!es
in ltttmanondt Trude.and Devetapnenl
\ry. P,dger. l08 . p t78
96. Falk, R.j Kim, S-S.; Mcndoyia, S.H_ (eds.). To\|ar.t a ltust rvo d
Boudler, ColoEdo, Wesrvicw Pc$, 1982. pp.326,3,12.
97. Sewell, Iobnr Zznho, L W1]]iM, Gtobal N.aotiation
path
to the
or Dearl4nr1 Street?, in'rhird Woft
euaneb.6,
2d April I
174 410.
Singer Hes W, turr'l rhauEht on Noxh South NeeotiLlian, A R
Bahgwati and RugSk,in Woft Derelapnen. 13, JduaJy lsL, 198
255-259.
Zal|man, L Williah, NeSotiation
toh
Asrnmetry,
,fhe
Statehdte.l^ Nes.tiation .taulral l,2, Ap.it 1985.lp. l21 138.
Partea a II'a. Negocieri 223
Fa\k. R.:,ht1t, On HaMrc Goremance:
'row
l a Ne|| Glabal Pahics,
f{l
Fisher, Ro8err Ury, W-: Patton, Bnce. Aefiins to ves: NeSonating
Asrcments withoul Girins, Penguin Books, l99l -
|1.Itdre,
PauL David, Naveh, Cratire PnbLenaolving,Camp David Sumdii
1978, Smalt Grcup Behavior, 16(?),1985.
12.l{opmm Tercnce. Iw, PatudiSM aJ Neg.tiations: Barsaining dkd Pro'
,ldn .tolvir8. The Amals of AAPSS, Novembor 1995
ll lropnd, P. Tcrcn(i, z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. RzsolLnion
d
l1e I en4tjMl Conlicts. Columbia Universily of South Cmolina Prds
1996.
l4.Johar, Galiunsi Cml, Iacobsen. SearchinS
Jot
Peace The Road to
I/ansr.rdat Pluto Pres, t ndon, 2000-
15 Kelmo. Heberr C. (ed.), l,tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical
,4nalrJtr, NY. Hol, Rinehad dd Winsbon, 1965-
fl6.
McDoDald. J.W.: Bendahmane, D.B. (eds.). Co'li.t Reelution.
'rrack
,?lomo,, Wdhin$on DC. Foreign Science Institute. 1987
ll?.
Rdffa Howdd, Con,/,1'!tions oJ Applied Ststens Andllsi 10 Intemtianat
Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis, Apprcaches Issuet,
SanFmncisco,1991.
llN.Rorand,
J. Fishcr. /ntera.r;tc ConJlicts R*ol|lioh, Slracdse Unive6ilv
ll9 Sp4tor Benran. Crcativitr Hcutistics
for
hnPatu ResoLutian:
Re
fidn
nS lf,tractabte Negalidlions, in rhe Ahtual AAPS5. November
1995.
120. ]]lonpson, S.w; .lensen
,
K.M-
\cds.),
APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL
Map, warhirgtor DC, USIP, l99l.
l2l W.lsoq R.8.. MandginS Cotflnb. Dialoeue mtl ,rhtu) PaltJ Rotes.
Reading, Addison Wsley, 1987.
122 zdnmm, WiUim; Maureen, Beman. The Ptu.tical NesotiatoL in Ne||
,qdrea Yale Univerity Prcs, 1982.
(hpitolul S
l23.Catbin, t., The Na9ar Channel. me Se.ret Talks lhat l?t1 to th. Mid. e
tartA.z,/, Ncw York, Atldtic MonthlyPres, 1994.
124 Crcckcr, Chester; HlmpsolJ. lien Osler: All. P.mI^. Tdftire Intmctoble
conli.$. Medjation in the Harddrt Cdcr, Wdhington, USIP, 2004.
l25.Diaconu, Ion, MeAierta. ii Me.annn de rcqlewtaft posltica a
dif?ravJelor din\e nak, .^p. IV. Bucnretti, lal. Polilici, 1982
l ?6 Fistrer, J. Ro.ald, M,l.t, ds ol Thn d Pallr h .rventiax, Berghof Handbook
lor Con flicr'lldsfomation, Bedin.
l:7.Fisher, R.J., fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution.
hJo@nl of Coallict Resalution,27 - 2. 19t33
98.
99
tt .Aza\E.E.,The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs, DTrhmouth cDbq i
101.A2r, E.!.r Banon, J.W. (eds.).
Ihtchutionat Coilid, Resotutioft:
a,,r' Pra.ri.a Brighion. whcatsheal I 986.
102.Bernu, M.R.. Joluson, ).8 (cds.), Unalliciat DDtaMh. Ny, Col
Unive6ily ftcs, 1977.
103. Bunon. John, abzli.r d, d CotMuhicatian. MNri]JM. London, 1987.
I
(r4.
Burlon. Ioirn, Resalrin9 Deep-Roofed Cr, i.r. A Handbook.
r987.
105. Dimond Lrd J. t\\cDot?Jd. Muttita.k Diplond.r. A Slsterf Au de
Ardlliir, cuinnclt, lowa Pelcc lNdrule, I 991.
r06.Doob, L.w', rhe P|Nun ol
p?ac.,
Creenwo.d
prc$,
Wesrposr,
r981.
r07.Doob. L.W, A Cfdu Wotkthop. It e^,a1tion MethorloLaer DuhB
ContintinB Cisis,itJaunnL af Sacial
psr
otogr,98, |9t6_
I0E. Drckrna, Danielt B.oome, B.r Korpc,. Susan,
yar,e
DiJkrerces antlC
fl|.l
Retu!utu'r,itlJauntuL af Q,r/tn / RcMfurbr,32, sepLcmber 1988.
r
224 Jo,uti pe s.ena Luhii
l28.Folger, J-P.; lones. T.5., Mew Dir.ctians in M.rlnatian:
Resear.h or.l PeBpeclir.s. London, Sagc PublicatioD- I994.
l2a.Kelm.d. H.. t4rflat M"dnhan L) th? .\.hrla'.
Bclco\iL.h. I: R b.n. L
\ed ), Upd.anoa l, cnoho@l
York, St. Marun Pres, 1992.
130- Kleiboer M., Muhiple Realities ih lhtemational Mediation,
Boulder Co., 1998.
13l. Rubir. J.2.,
D'&nid
d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in
tasr, New York, Pnger. 1981.
llz.Tonval, S.; Zdnmn, LW. (eds.). Intenlotiohal Medidtion in
P/4.ti.e, wslvicw, Bouldcr, Co., 1985.
Pa ea d II-a. NeBocieti
,l!(,lsri, Kal, Zftd Diritling Di.ipline: 11. Hegenn q anl Divrsill in
htuntiolal Rel.nans,Bostrn, Allen and Unwin, 1989-
Mcrkel, Clrislme
(ed.J. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl, Mnncll,
Ascnda.l998.
|,Mcne.M.
DictiaMoire de poktique ihtematioMLe,Pans, PUF, 1988
MctL. M. Pacilsne et lfltemarbnorsme, Pdis, A. Colin, I 966.
l.
^4orsenthau,
Hms, Prlrtd anonE Nalions. The Sttuqql.
Ior
Power and
l',?r... New York, Kno!1. I 9 44, 1967 . 1973.
Nicolson, Hamld. Dilo,tu.y, Oxford Univesity Prcs, 1955.
llonbcrg, Bennet (ed.), Globolirr vr. R?a/isn, Boulder. Westvicw Prcss.
t9rl2.
sdacure, w. Joswald, Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh i, the
Dlnonmttal Markt Place, Boston. Houghton Mifflin Co., 1991.
.Slnouts, Maie Claude (ed-), Id nauveLLes rclations intewtiddt s
l'krnlue et theaies,PnqPrcses Fond. Nat. Sc-Pol.,1999.
Zirtman, I.lv.. NzEattutiaf, as a S.dch
Jot
Peace, in InPnatiobal
N.srd,no,, m 1, 1996.
Alofyuny,D, Y.V.r Drcbizhcv4 L.M.; Sousokov4 A.A., trnosotsioLaSr'a.
[4oskva, Aspek Prcn, 1998.
l)iezcr, Senglu!
(ed.). Z,tttiieruns videt Willen D. K.nflikr d.r KLIturcn
r/ir ii.l r.lr.'r, Fturktu4 Suhrkanp, 1998.
, Ijinnemore, Madr4 No,ry, KaUula i minvai politika ln Me.h.Iunarod,rye
.h,rnr a, Moskou Moskow Unile6ity, 1998
lrraDcls, Dian4 Cultute, Power Aammries and Gendet in Coqlict
?i"nsfomnri,n, Be.Shof Hddbook. Berlin.
\)iltnnl, L. Cubural VioLnz.in Jouhtdl of Perce Resedrch, z1
.3,
1990
llsrison, i-lwrencei Huntington. Samuet
(e.ls.), Cul,tttc Mdtle$ Hot!
vaLues Shapc Huttun Prosress, New Yot*. Balic Books, 2000.
lhlntington, Sduel,
'rhe
CL.sll o.f Civilietion ah.l Re,nakins tlle Wod.l
225
133. Tonvd, S.; Za]lJ]mn, I-:W., Medi.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in
K.r Pruitt, D. and Asociates (eds.),
Mediation Resarch:'rhe
Efe.tireness ofThird Patry I zrve.,rir'. San Frarcisco. Josey Bas!
134.Waie, J. An Llhn, Mediation: A Cunent Reiew.ln lo*nal of
R.so lutioh, 3'7, 1. 1993
ll5.Watkins, Miclnel; Rosengrant, Susal. Ar.ak tu a8l
Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl.l\
Post Cold Wat Canllitts. S^n Fmcisco. Josey Bas,2001.
116. Yasushi, Al6hi, ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of
Jlict
Mediatian,inSurviwl,\ol. 37. no 4, winter 1995-1996.
Capitolul9
137
+++
Mondialiilre abrlela vr r1tth6. ta Dlrcuv?'te .i Syas,Ia
.t.1rtut
"4
v..r.t. Pr1\, tqn .
lrq Alo R,)munJ. Pau,,
Erpup,
enrc krra'tn\..ctTfn-lcvy,
139. Badie, B.i Smouts, M.C., Le Nounenent du t1ord., Ptls.
Dalloz, 1992.
l4o.Bnillard, Ph., PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs. Geff
1974.
I 4r . Baillard, Ph.- Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks, Pans,PUF, I
I l- B-r(hil. \\orl. Dcrcrcl,. R.. Lr"l Jcr \ Potcr\or, M
,
1tue.L,Theones of Intenlat loral F.lati,zr. Deakin Univemity, I
143.Coldd, Ddiel, &s,?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos
Paris, A. Collnr, 1999.
r44.Der Deri@. Jamcsi Shapirc, Michd
le.Js.), b emational
Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics, L.xinzron B
I 45. Diezer, Selghas (cd.), De, l,izd., d.nt
4
Fr @klirn, Suhrk?np,
I 46. Durcselle, J.B., tir,,i/, d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils- D.nbz,
147. Fukuyam.. Fr,
'lhe
En.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man, New Y
148. Habernas. Jiirgcn. Di. poslturtional? Karstelhtii,t. Ftuktnn,
1998.
o/d.a New York, SinoD & Schuster, 1996.
lishlov, V., /.re'dttu7,s, i lul tsrye
sranitsr
it ldentikhnosl i ka,llikt,
Ales! lishl<ov, Malashkenko
(eds.), Moskva, Cmegie Endow'ncnL iot
InlematioDal Peace, I 997.
Kruenstein, Petcr (c4.). The Crllte af National Secwill,: Noflns lnd
hldnir^ i, Workl Politics. New York, Colunbia Univesity Prc*. 1996
[[ Kriltoclr]il, Fndrich: Lapid, Yosef (eds.). 7r, RctLnl of Ct|ure and
Irlentn! h hnema.ional R.ktn,,r Tn.,,t', Boulder, Ltrme Riennes, 1995.
0L) rrbedeva. M., lvl) C",rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to
N.S.niate anl M.didt ii llnenk bnal N.Sotiation, \al. 1 .
ro 3. 1996
lrr lx.rera.lr, LP., Pt"patuts
for
Pra..: Conftitt TtuunlanMtian dtross
(,lrr.J,
Ncw York, S)mcusc Unilersiry lltss, 1995
a-
226
Jocun De s.ena LNnti
17 L Sr\en\P.. In Th.art: A Crilique oJ Cottlid Resolution
Jron
a Non'
Pe$peLtire,h NeEatiation JauftaL,IX, 4, 1993
172.Sengh@s, Dieter, flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena
aulturaL.orlr t'.landon Ro-rledgc
-0')l
r 73. Shapiro, Mich@l; Alker, Hayward
(eds
), C/dllezg,,s Baun.lari4\
(
Flaws, Temtonal Identitis, Minneapolis, Unive$itl of MinFsota
1996.
r74. Taylor Chtules, Thz Poltics of Recognition, in Gusmon' An
M ult i c tlluraliDt, P i,'@roi Utrivesily Pres, 1 994
Capitolul 1l
l75. Blaker. M.: Giana P.: Vogel, E , Case studies ia Japaaeie
,rnaviDa USIP Prcss. 2002
r?6. Cofman Witlrs. Tmda \ed),
Ha, IstaeLis and Pdlestutians
Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. USIP Prcss.2UE.
r??.Cogo, Chdles, Frdch Nesoti..tine BehtriouL Dealihe vith ta
Ndti,r. USIP Pres, 2003.
ItS.Malil4 Mircea. D'ploroiia
trl/ ri
1astrz.ni, Ed Djd&tic!
$
Bucdreiti,1970.
l?9.Mushakoji, Kisihide, ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An
can lapan ft CahFnsok, Sophia Univ , Tokvo, 1975
180.Snyser, M.R., ad, Gemak NeSotjate. bsical G@L\' PrkticdL
USIP, w^hin8ton,2003.
l8l.So]omon, H. Richad, Cninese NsordritS DehariouL Pursuibg
n1roush ,,ol1l fi.n^",Ustr,
Wshinsion. 1999
Capitolul r2
182 Amstrong, tony, BrcdkjnS d@ /.u Rappt@hemenlbelween Easl and
Cerrr). Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr'
USIP,1993.
]83-ConsranLin, kon, PD.holalie de b NAsotionon, Ec Privot Pans,
1911.
184. tf,bedeva M., Miftil i roatu.ilennrj\ .rt n14d Pwren nnlkh
Moskva, MGIMO, 1999.
r 85. tdcruh, John Paur, aziuihE Peace Sustdinabl. Re@hciliation in
Jodrci, Washington. USIP, 1997
186. Z:rtmd, l.Wr Bemo, M-.'rh. Practi.al Nesotiatol. Ncw Htlen'
Unive6ity Ps, 1982.
PAR'IEA A III'A
DIPLOMATIE
Introducere
a
Antichitatea
intre castel
ti
catedrali
Renaqterea
De la Reforml la primul mare
rizboi
european
Dc la revolutia ttiint-ificn
ta Lumini
(1650-180o)
Imperii $i
natiuni
Moder-nitatea
Secolul
XX
Introducere
Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a
reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a
doua a acestei ci4i. Cultura insearmi valori, gg!ELd,!r,ld_$L9bi-
ceiuri, istorje
li
)imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la
fdurirea slilurilor. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau
continui ale omenirii, a acelor subiecte care au format substanla
$i
nu doar forma
$i
expresia problemelor in rezolvarea clrora diplo-
matul a fost chemat cu precrdere. Evidenq campul slu de acriune
cste legai de razboi
$i
pace. Dar tleptat, pe misura dezvoltfuii sis-
temului intemalional, marile procese de uansfom,are a societrlilor,
cum ar fi modemizarea, fac ca problemele inteme sd depindd de
f&ctori externi. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un
nou iip de relalii, de care depind funclioflarea
$i
evoluiia statelor.
Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce
nu ar fi acest subiect concentrat in pov.estea uneia din cele mai
vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca
ld-
r.:/,ii, luend ca punct de plecare cuvand we,, intronar de infor-
matice in civilizalia noastde: The Hunan Web. A Bird's Eye View of
World flirrr,.y (J.R. McNeill, W;lliam H. McNeill, W.W. Norton &
Co., NY, 2003). De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de
vcdere al tehnicianului acestor
tesa$ri?
Diplomatul nu face altceva
decat si creeze
$i
sa lnuelini relelele de comunicare
$i
dialog, care
$uslin h randul 1or interac,liunea paqnici a oamenilor.
Incursiunea noastri invili la refleclii. Mese a diplomatica e vc-
che. Ir faza tribali, nu gtrsili cipeteniile in
jurul
unui fbc, lndepli
nind un ritual al inlelegerii
$i
convieluirii, ce intrerupe interacljunea
violenli endemici?
Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice
lcl, ora$e, provincii, regate, imperii, republici. Are deci un loc apro-
liat
de tron. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne, langa
rrela$i scaun principal allendo se un soldat
$i
un prcot. Aciuat pe
lirngd pulere, il gisim
$i
pe miscirici, neljpsit in uncle cpoci
$j
la
230
in unifonni, on pcrsonaj
$ters 9i
plictisitor. Nu defileazi in sunet
fanfari, nu aparc in randuri ordonaie
$i
in mullimi impresionante
degajA fo46. Este suspectat, in plus. de intrige
$i
nesincerirate_
i
tul
ij
spectacolul. Preotul se secularizeaza cu vremea
$i
devine
tual
Sj
tarziu astronom, filosof sau ideolog. Soldatul are insd
stanld, se schimbi greu ca actor al rizboiului.
$i
el ar putea
ofed
bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi
omenirii. Istoricii i-au luat-o inainte
Si
scriu istoria exact din
unghi, ca o succesiune de dzboaie, de cuceriri, de giorii
$i
j
lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec
$i
nu rransmite
fior. Este neglijali, iar eroul ei diplomatul este, pe hngi so
In comornra diDlnnarului Inrclegen in.a mxi hine po\e
umdniratii. Tn
ndmul
r,nd..ldbele lui mrtloacc vo6e\c
de\pre
eminenla forlei tali de cuvant, a violenlei falt de negociere, a
minaliej fali de egalitate
$i
fratemitate. Sistematic, eri dupA d
pacii. persistenja resorturilor primitive
$i
ba$are diD omul ce
fuzd, generalie dupE generalie, efortul
$i
subiiliratea cditor rat
nale. Car dc odihnilor Si
.igur penlru mnrea omutur e\re
mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr
unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor
$i
avantajelor,
definirea obiectivelor realizabile
$i
a intereselor rcale? Oricar
domenii il invadeazi
$i
reclami uDeo.i cu exclusivitate, pcntru {
leoia
$i
practica relatiilof intemalionalc. Diplomalia se djsringe
Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este
luirea unor idei sau trisituri ce
$i
nenlir invilitura pani
ii
Panea a III d. Dipbnalie 231
tlczvoltiincl
din acea vreme arla de a convinge, priceperea de a re-
llccta
logic, de a fbrma
$i
menline prieteni. Grecii
$i
perfii, resur-
Nle
celor mai slabi, dispersali dar liberi, in confruntarea c imperi
lle cornpacte
$i
totalilare, se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi
tDndial.
prcjudecili. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt
considerabile. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di-
Dlomatul
a pregitiGo bine.
lesand
panza necesari modernitilii?
Din nou tristcle in secolul XX, dupt pu,iinn speranli in secolul al
XD( lea. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. ce
constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate
qi maladie a speciei uDune. Jura
;i
el. cu toli oamenii lucizi
Si
cjn_
stiti, cA ele nu se vor repeta. Dar mai mult ca ei, prjn obliga,tie
piofe-
sionall, dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele
si
i$i ascute inteligenla
Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta
$i
$iinla
negocierilor, care sunt expresia suprcma a comunicirii
$i
a
dialogutui. Cu ele, diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni
ce. aplanand corflicte
$i
degajand interese comune ljnde sunt ma-
nualele care ii incrediniau lunclia
principali de reprezentare?
Vocalia lui adevirala
9i
primordiah a cairigat in lupta cu protocolul
si conveDtiile. Are acum la dispoziiie toate resumele erei com-
pulerelor, inclusiv inteligenla anificiale, penlru a preveni
$i
stinge
conflicte. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro
cesele globalizerii
9i
regionalizdrii, eminamente pltnice, setoase de
solulii noi
si
idei lntelepte. vede ci negocierea, specialitatea lui, a
devenil in aceste ptocese o activitaie
generalizati, un spot de masi'
ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la
el. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang
$i
asupra vechii
sale meserii. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari
ti
si
fie increzetor in rolurile pe care le-arputea.iucd cu fblos
Jocuri De scena lunii
acela$i spectecol: problema neglijati, dispreluiti
Si
necultivatl
des a fost folosild pentru schemele rizboi ce, diplomalia este
definilic. vocalie
$i
scopuri o meserie a pdcii. Aflali intre rizboi
pace, este cea mai confruntati cu spectacolul persistent
al
ciei, a1 erodlor
$i
nebuniei umane.
Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA, ca
$i
relaliile in
nalionale, cimpul lui de actjvitale. Are nevoie de cunotrinle i
rjce, economice, politicc. juridice, psihologicc
$i
sociale, ale
politica extemA sar rnternalionald, unde decizia aparline uDei
zone,Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti,ghida|iSf6tui'
noul nostru secol XXL
4llichilalea
ne spune ca lel4liilor exIefte
nacrr ri
ft/bui rhi |
.c
Jcorda o irnrcr.ilri Jlir dc mdre,r#sra
pcrLru .rpr.
'i<iTrt.
iriji tg,nilc I'n u'n' . on.i.l.rr'.
-.r".
l.ii
crau nnplicali, iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. Se
Capitolul I
Antichitatea
Diplomalia este o profesiune ve.che, iar incepulurile ei
erei istorice este sennificativd. Nu putem contempla
mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si
inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra, fd
trevedem oamenii care l-au redactat, cdre l-au pregitit qi
la 1296 i.H- El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand s-
primele entitili umane sub lblmi de cetdli, republici sau
cru bine pe soli, dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor,
li puteau observa gi studia. Dd de gandit ideea furdamentali a
llloriei reciproce, atat de adanc fixata tn natura omului.
(](lm
risipette o ambasadi suspiciunea
$i
cum cafdgA lncrede,
l)rin darori, spune Agamennon, care vrea sd,l lmpace pe Aiile
x, dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oa-
li pe care Ahile sd-i considere prieteni.
$i
efecful se produce:
lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni
lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. Bine, zice bftrenul
(:l.ru,
apoi Ulise, in cuvinte simple
$i
fxri se caute efecte,
vllluindu-9j treptat resu.sele .etorice. La rendul lor, gazdele
i
t zice iDlre ei.
I erx ulenrea unei mese
$i
a uneicununi de ma.lin. Daca nu
Partea a III-a- Diplomalie
heia cu succes, ulma pedepsirea ambasadorului. Cel mai grav
era parapresbekl (ambasada ralati). Demostene acuzA pe
Aul AteDei pe langi Filip, regele Macedoniei, de parapresbeia,
cre voite, coruplic, incredere vinovate in Filip
$i
dezi orma-
primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese
I ln ambasada. Ambasadele nu erau pemanente. Exista insi o
,ilil furnra dc repre,,enrlre cva\roliciald prin percoane care in-
schimburile de bunuri
$i
de persoane, numire ploi?r?or
or gazdi),
$i
care sunt la originea consulatului, in timp ce
233
oricad violenli a
jntrat
in procesul creirii lor, nevoia de
de ceilalli, de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a
intr-o meserie aparle. Vechimea diplomalici pledeazd
putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte,
rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. Persoanele
rrlese din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or, mai
vnrstnici- Aveau imputemiciri scrise de la adunare. Cheltuielile
nrari
Si
suportate de cetate, dar cu
justificare publica a banilor,
fl|icurile considerabile
Si
astfel onoarea de a fi ambasador nu era
cu u$unnld. ,Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti
(inile rdlncr ale cooperffii. nevL'ie origin.ru
ii
i din diferite fracliuni sau partide, care se pdeau certa
$i
e un discipol al lui Hemes. mesager qi agent al comuni
fire ccre leag5 \ubrecrr, coleclr\. ar lum;i rechi si noi.
tetor de ve$ti
ti
infonnalie, observator al firii umane, ci
Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea
srdorilor. Rapoarlele erau publice, prezentate in fala Adunirii
rnnhrea
$i
aprecia misiurea. Daci ea era considerate reu$ite,
tenliilor ascunse, ce descopera sub mi$ti surazAtoare
predator sar pe homo
frarddarr..
In literaturi, potretul
sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i.H.
$i
sunt pretextul abordfuii, in vremea noasre (romanul
Gore Vidal), a acelui mister care planeaza asupra
tane. acum 2500 de aDi, a patru mari sedii de civilizalie:
dia, Persia
ti
China.
Adundrii. l-a Atena, Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru
Dar putem se ne indep:rtim
$i
mai muit.
$tim
cum se
o ambasadi la 1200 i.H. Iliada poveste$le cum dec
lur Ulise
ri
Menelau la Iroreni .narnte de .nceperea
bele pd4i sunt dominale de suspicrune,
Si
cu acest
lc originar a cdpitat conotalie reprobabih.
indmpinate ambasada. Aceasta, la greci, era lorl1]aE din,
llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea
Si
soane. ce se ridicau
$i
vorbeau pe rand in iala aduna.ii
)iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla
mea. Pentru siguranta efectului, solii aveau personali
ltri, in sfera religioasi, mistici
Si
a sacrului. Zeii inreNin in
frLrcnt iD lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele
pen1ru a se completa. atnt ca infili$are, cat
fi
ca stil.
rale sau divine
$i
divinaliei slujite in special de preotese,
avea la Creci o fulctie caracteristicd
ti
esenliah. Cel mai cele
era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi.
I
Si
ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde
turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de
aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor,
cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand
conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie
234 hcuti
F
stena lmflii
ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi
$i
capicio$i,
tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul
superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici
incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne
politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r
este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea
Paftead l|lat. Dironalie
--
235
(olul- Mai existau
$i
alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc
Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ari-
land ca existi divinalie
$i
fArA extaz.
Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numi-
fnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri de-
rDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele,
Si
mai ales in
l).,Plthiae Orucolis susline existcnla
$i
acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate
$i
omenire. ,.instrumente
ale zeilor, slujitorii
fi
secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-
tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla
tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl
!i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional
t(lcv;rul, e prezentat
,,enigmatic,
cu aspect poetic", intr-un limbaj
Ilri apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea
9i
raliona-
lil.llea necesare 'inlelegerii
Si
cercelirii. Oeometria se invela ia Del-
lhi.
undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul.
ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se ra-
I)fteze
la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor:
r,rl'rr\ie!Lik. Dut(
)i
rrlboi. Merodele \rriJu
)i eruL a(ce.orii nc
&nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul
llsarilor,
mi$carca pe$tilor
$i terpilor,
miruntaiele animalelor sa-
fiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi-
0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand
Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul
nrcotesei
este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren
!u(e
rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea
fos a
$i
inramplat.
in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de
h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie
tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de
lerrlti,
serbdri, strangerea de donalii
$i
consultanlh continui pentru
l)r)i
lalie
$i
speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre
lr,liLice
importante
fi
generaloarc dc norme, printre care
$i
cele ce
l)rireau
relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In
[l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta
llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu
[r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in
lrcvenirca ii
rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa
frc in timpul unor serbiri,
lineall
vidcnla angajamentelor de pace.
de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii,
sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi
la maraton puneau tdblile
$i
consrruiau memorialc de rccunogti
Pani
fi
tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb
chisd pentru scene rituale
$i
un teatru, cu locuri vizibile
Pausanias geograful
$i
istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea
care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria
stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc
rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit
moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati
$i
nu mai devasteaze locul.
cu un cenlm de consultatie de politicd externd
Si
diptomatie,
artei grecetti. Aici esle
9i
centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde
intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc
onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie
de birc pusA h punct
$i
pe infornalii culese de o relea bine
CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia,
dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis)
fi
se inroxica cu
provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de
aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat
!ii,
oamcni sf-inli care o inconjurau
$i
care traduceau in vorbe
de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a
zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte
f
i{!A{iie de jurAminrele
fAoute in fata lor
Si
sancfionau
rumai cetetile se puneau
sub autoriratea lor, dar
$i
ligile sau
deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic
potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui
aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man
fel, principalele
doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6
i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime
$i
insulare sub
cerea Atenei,
$i
cea lacdemoniani (reDrezentend
alianta
mai ales din intelior, in
jurul
Spartei, crea6 ln secolul al
i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,
inainiea anului 400 i.H. Un alr
$ir
de reguli, institulii
si
descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele,
adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.
Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca
peloponeziac.
Descrierea
Si
comentaxea lui de citre Tucidide
stituie o opera esenliali pentru istoriografie
$i
pentru
$tiinfle
tice
$i
intemationale.
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij
cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei
Si
dis
atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma
din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena
236 J.,curi De scena lunii
gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili
$i
obtine vi
pdrco
o III o. bi|httolt._
rJcrlcctate $i
rafinale ale diplomaliej. Venifea Romei inchide
ii
icr't'rrol
'Macedorria
e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r'
ler'ru
cif i'e
,('rra mediteraneana
va fi o provincie roman6
Er
rtra modema itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na
)i
ALena si
inarl'parado"al.
conrrover\h 3'upra locuhri de unde pr"{ine
torrirea cea mai illrportantd a Europei nu a lnceJai nici azi Deo-
rile irtre cele douisunt inse mari
9i
de aceea rolurile sunt dife_
Vcchii sreci au avut marile deschideri in materie de gandire
lrctd
(ii;sofie, logici, matematici) $i
in
$tiinla
politicii' pnn
;cle lo; ag$ament la polis Ei sunt
ti
o expresie a unui sistem
lcootric
cu muite sute de enlitali, care in ciuda dispersarii lof au
; leclie etemi a mobilizErii tuturor fo4elor in momentul unei
nEjdii majorc
(per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit'
,ut,
"u
o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln
[re laza a sd de loglca expansiunii imperiale
l4area sa contn-
e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice'
tiunea administradva ii
infrastructurile
(ora$e, drumuri, ape'
re, bei). Bazat insa
pe legi, el are o contributie lnsernale la
\,oharea diDlomaliei si
a callor pdfnice pe care le-a practlcal cu
urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea Galiei CeTar fuLre'
inde un num& considerabil de discutii, lrimite
9i
primeFte solii'
mneaz6 acorduri, 19i atrage atiali
$i
l$i izoleaz' cat mai mr'tlt ina-
fiicul
rezistent la supunerea
pa$nici Cdci axioma oricarei
primiri
in rnarea familie a impenului era acceptarea auiorilalii supreme a
iomci.
Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga
porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici
(bani
$i
expe4i) Iui
231
pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3
i.H.), i$i reia cu acest prilej
Fetenl_iile
hegemonice
ti
f
doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi
gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc
Drin
$i
acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri
devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i
neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor,
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe.
pacea
l)ccebal.
Gisim
$i
la romani nevoia divinului
qi a sicrdlui Zeij fondatort
ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai
Pulrne
oracole. dar in temple
preolii lur,rpicr citesc viitorul in mArun
lricle anjmxlelor
jeffite Existi instilulii centrale. iaf ligile
$i
aso-
cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc persoane
r,ro.ti"o
.ituulu.i
'ougi..
9i
era specializat in litigii Daci acordurile
iru reuseau
prin soli, colegiul anunla senalul si
dcclara siarea de
[rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de
i! f'rnle
exista un
/s
..,aialr care rcplemcnta,cldliiic
drnLi' rurninr
"r
'lfrirrj ri
in care
"
pra," ,n""t.J.,
nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l
qclilllle
inlle
."."'*," |Un'unl.'ou
""'errrurr'le
rr''rrrt'
crnd err'"rL'r de li
rald cste instaurati
li
se pregite$le ofensiva imporiva
Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al
Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o
intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcala de state pe tot parcur!
drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri
dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca
o noui inllorire
$i
raspandirc
$i.
o daG cu ea, rehnicite din ce in
Jrtui p.
rc?na luml
tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau
Judecaton
numrlr aemperatores,
care in tinp au airns si judece qi (
drept admjnisirariv.
Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte
,
in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme
Si
flom.rei
en ofgznir.ea. cdre erd
.;nrl;
,i
;hfti Senatut e
rLn]|orut tululr'iluncrilur
cr|e'lltScau tfinxlerca
5i
pnmtn d de
refnc ercn
>i
adoptrrea tratctelof
:r
dlidntelor. .lJrea
de riizt
pdcc. ubre!tncte .nxregice.
CrLero prle,
inrrcbrrc":
,,Auzit_a
cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,,
rnrc ue a se pronunu,
senatul examina problemele
ascujtand ooil
proplncn.
conJrllJrd re.dcrite
direnrclor
tadioe +i
tuc!iu.rj.
nule ln cu\ rnt; i cu o (enj
\ r
loare
rclol ic;
!i
t err|a.
Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr
$r
practrca
aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli
ai Ro
S?rc deosebire de lumea gleaca,
unde acestia emu selectati in
crpal pentu
capacitarea oratorici
fi
persuasiv;.
romanii ad
preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier
nureni
ri rmpre.runani
lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind
nj1|a .r /i!.c per\o re. a
u,D
$ef
nnmit p.in.?Zr
lega ;nis, de obicei un senaror rmpon
Norme scrise sau curumiarc il apdrau. aDricipand ur viitor drept
nlumilrL Inre|rd'iul|nt
Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe
arul;loi
5i
l.Lnun C;r,r
mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c
de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr
d< t igii .e d
sumu <uD^\emnut
,pt:Fi ..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului
Hl";i),')ji,lii
"resatia"
didea raporlur in rala ienatutui
1
Cind
nri
rc,
.otii
rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J
fjulocotut
Dlnoea 0c ulelonn t:filor iI cdte .c
in.rdlp.t. u,tJ,c .ru
p el
Soliile neamicale erau gizduite
in afara ora$ului, inrr o vili
Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r
audienta la ser
Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu
sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi
lenncnuhi prescris pcntru
$ederc.
Partea a IIt-a. I)hLotnalit
rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru
239
238
!isll?te
de un nragismt
$i
comunicate de quaestof senatului, al
ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct,
l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a
rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului
i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monar-
i rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un mo-
ir de provincii, municipii
$i
col?oralii. in perioada propriu-zjs
tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin
r-uDa din sililc scnatului.
r cc ln ce mai greu de controlat-
Sub principat apare, pe langi du$mani
$i
pneteni, aceasta a rela
cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de
tl. {r/ertrn;ti'l(J .d
Sta.xl romn r arala cij u
(ontedcml e de errlila!i
r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-"
Nflr'
i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l
Pn+re$L
prlAlre-4arc
v
diellul Lle a
lt i rLitc soli
(rlls
leSdtion,
LdL1 11t!!g{tl4ti{9.
Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru
$i
lll)vincii
se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eve-
Iimenle
importante, felicidri
$i
daruti, cereri, litigii, rcduceri de
lnrpozite,
ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple, bii,
rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau
rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de
|Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie
l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe
trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e
l(n afecuu
$i
cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia
cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a]
l)rovinciei
pe timpul lui Traian.
Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia siste-
nrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul
lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com
petenla lui cad deciziile najorc privind pacea
$i
lizboiul. Diplo-
rDalii devin funclionari inperiali
$i
tot un secretaf imperial,
tetll
caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia
fi
pracricile legatc de per-
soanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand
lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce
$i
o crc$tere a
lormalismului. Se pestrcazd narmcle
(praecePtoe) dupi care tre-
uo
.locuri Pc
scetul
tunu
Paftea a 1-a. Dipkrnali? 241
rc
lin
40 dc ani, se redeschid dup: a]!i 50. iar Cadagira,^princj-
lLrl centlu de puterc al Fenicjei. este distrirsb ]a 146 i.H. In acest
iorriva
Romei, care sa cuprindi
!i
pe rnacedoneni, nemullumili de
brczenla
romanilor in Iliria. intelegerea luj Hannibal cu Filip at
V.lca al Macedoniei se produce,
Si
dupi
iurinintcle
rlianlei ve$
bure reddclrle
cu\:rr'lsrire
drplomalrce
cc celc Jir lu'
i;;;,';.
;;
", '.r,'i'
''
t:rc
mar rr n'i rre r5rr'2{r0 d<
i:'J;""i:.'.
';J,
;; ;cr'|e
ra\orab'rr
a i'npa'a'urui
nenu.u
;; [;.;;;;;;; -",
." , *,-1
:l :"1]il,il,1T.',",17
:il::;:i;:*.,;;,";i,'!
p'"1'"
our""'*
'"e'
acisrcnre ri
:;; ;; ;;,;;;;i"'.'car'
\;Lr i'emarioturn
iil9":l::f
'"
i"T:;;;";;;;;tt
'r'e'oturici
urre'
PIofes'uni
ca
(er diprc
,.; ;;l;;,;"
fi"i,".r.';
*
isror;r
rera'iro',
ll:11r:Tl:;
$::;,;l;;;:;;er'|
o e\cere'r'r,canc
r(
''rdrie
a re
ii'li.,rli""'.
,''"'
"
*t''s".
"l: ll"ll?lol:Ti:i.:j':
lii'l,lil..
il." , o'"
':'"1''i
iropri"-zi'e
"re
rau de isroria n
lr", i"i.r,rl"",r" 'i
c're in rip'Jrr
'u
xcel5l'^lTl:"1,)"-li
"::ti";i;;;;:;.;
ir prima
inrc'e"rr
c"'te
pe obier'i\c I
::;;,;;;.;
';'i
'"
* *
I 1":i:: :: l1;"",:1i':'.':l
;Hi:1fi
; :ili;;;;tia
a
lucet
un ror ca mecanisn de in
a unei
politici salr straleg!
Dir nunclL
J. \cde'< il rclrlii'of
erlcf.le
\rralceii' ron
'".i
.l"ii" *''
* i.. r'",'
Tlvl'.':1.::::ii):::"i']l
;;i.;1,;
;::;,":;;.;
;
'
cron''rui
a,ro'r indip'1Jrec
nrar
:i;';;'.;
*,,
','. "
;i
I'uD'l
A'ncii
u:."Ylo
:-*'^::"'":: :.
i],, i.*,'Ji,l
n.;i'erarrer
Dar rn
\'4eJrr-rrnx e\r'rcu rr
1il"1 :'i; ;:"';';;
,,;i",;:'-
"
l':::'::,:;:: i"";"ll;i";
l.',"i,,)
"""
r,'".1
mrtrirr'
ci
pre'lominart
'orcrcial:
;.:;;;';"';;:
"'
o( \eJere
llro-':
"r:J:'r-i:,$":i
bunurilor
$i
ideilor, mediul de suport pentru nersul civilizaliei. Su-
lbrind
plcsiunea
$i
ambiliile a doua imperii mari. Egiplul
$i
Asiria,
Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile
Si
transferabile din
lozaurul celor doui surse. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac
tice. Se
$tie
ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice,
d0r a fost ulterior transformatd la greci in
$tiillla
axiomatica, ca un
odel pentru intreaga matematici. Ceea ce numim matematici
lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi
9i
metode de calcul care
Ncrvcau conlabilitatea. come4ul, mAsurarea grcutililor, lungimilor.
Nlprafetelor. Fenicienii au adaugai la matematica economici
geniul
krr, dend lunii, daca il credem pe Pliniu, alfabetul, carc a dat cultu-
{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic
$i
a raliona-
Ilcnlului lor logic. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire
pc(recuti ii
jurul anului 1000 i.H. cand regele lor Hiram se aliase
clt Solomon,
Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme
Sr
uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau
tl bilind colonii unde existau mai pu.lini compethori ca pe
lirtnu-
tllc mediteranecne ale Africjj dc nord. Grecii le-au urnat exemplul;
lr sccolul VII i.H., ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre. Pe vre
llea cind romanii abia se eliberau de etrusci, exista un conflict in_
tro
greci
$i
fenicieni pentru Siracuza, iar concurenla pentru Sicilia a
lontirua!
intre ei- Dar intrc timp apar rc'manii, avand acela$i obiec-
v,
si
asttel tncepe, in 264, primul razboi punic- Rizboaieie pnnice,
;i;X i:;il;;l
; ;;;;r'.un
em inden-na"
'J
o c-u' im
tr
;,";i,';
i;;;. ;; ; ;.
"
""'-':'.T:ll':;1
l:"1;i:'l:
boi. regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii
$i
co
:X,i;].
"i;;;.i;;";a;r
L'
'ia''ir
""r'r'
mrim''e
'In
're'J
il;l:;;;;;;.;;.;.,.a
f .ore !erd
I:'"t'1"-:.:,
victorios sDre inima Italiei- Slrisa$l roman rizbate iD istorie:
D ibal ante parta:t. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro
'
s' Inclrne brl
ci,e care dcsp"nca r"c<a
di':1lll
.'"lT,lj.":u",". r*,
ponJerenr In h\o-rcJ nJ
ii
'
aPo'
\'L^"^:'l'-,.,,,
, ,",",,,,
ni pentru cucerirea Crcciei. il'rconjurat de sprijinul acordat de
li
9i
de hispanici, Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli im-
ii.i:;::;:";:;;;;'ai,ela(;rd.'
uc
tc
L01'rr I rbdnurr''
;;;;;.';.
L,,b,,ce
r,-),
stq"'
'l !: :":::l': ::::
l'^il i.li.'""
',...".:
u ri,nhn 'i
o Jrrs'c protne J'r
'nri
i,;: ,il"; ,.';;
;"..,(,J'e
'.
r
j'rni''j'
'l'::11 Y1ll:
'c macedonenii se leagd sn fie
,du$marii
duttnanilor ca aginc_
,i:;.];i,; ,:;;;;
. J",:,d
,n N4r, n,:,, :, I en,. ,enii s
::[,';:';;.
;:.;.;;il,'r
-(ce'rL
f"
"' f]'l' iil :l:i::1"
lor". Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro'
i,;fl;";;j;;;;;.
',i
''<'ri
nr'
\
''
tuie
' 're
Jp, ir'"e
.""|l'. . .'
"r
'rreJri
hr'rr
'"
"'
lnr
'rl
r{J ii o
lllirc
grec. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii, cea di-
ll|,nraticd
i$i arali roadele in alianle
$i
in ca$tigarca de
Partenerj
Asrlcl conlraofensiva diplornatici rolnana urnnre$e izolarea lui
r
Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care
consulul Laevinus
$i
este silit sd
Fi
rr;deze aliatul punic
$i
Jocuri De scena Lutnii
pace cu ronanii (205). Rizboiul diplomatic continua.
antiromane ce va reuni fo4ele Asiei
Si
Europei. in mod
Existn o badilie de diplomalie aspr5, duri
si
casa
Caeso, dut nihil) 1a rcmani, inainte de cortactul cu Medi
imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi im-
i, fii lui Teudosie, in Risarit
9i
Apus, este un proces lung
t1
crea, au deja state vechi de pateneriat cu Roma, care ii cbemase
0liaji
Si
qefi de a(mate. Personajc distinse
9i
lucide mai existau
la cfftj, a$a cum era Boetius,
^\ttoflr1
Mangaierilor
JilosoJiei,
s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei, Teodoric, regeic
fogo!ilor.
Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. in
fictul de ecloziune din Creta. urmat de greci
$i
romani, alte enti-
. sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip-
Pafted a I-a. Diplon4lie 243
Liga erolidnA
)i
I rga aheeana. la care \e rdruga ilirii
ti
Pergamului. Ffui acces la mare in douA pinl, Filip e
o agonie lenti
fi
nevindecabili. ,,Barbarii",
cand preiau
mAini
!i
de picioare", dupi cum rapoleazi senatului
\carc; la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i.H.) o
riv se conslala ca ..purerea Romrr nu relrda in puterca mili
capacitatea de a-$i dezbina adversanrl".
$i
de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh
pua conta pe macedoneni
9i
reinnoie$e inlelegerea cu
Rimas singur, Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190
plete$te despigubiri mari Romei
$i
accepti sA l predea pe
putemice interaclionar in lume violent sau pa$nic, intreFnand
luri stabile pdn soli
$i
diplomali. ii regisim in vechiul Egipt
iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia
sLrb dinastia a VI-a. in secolul )O(V i.H. in mileniul al Il-lea
Acesta fuge inse
$i,
dupe peipelii in Caucaz, este descoperit
[ri, cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria
sinucide (183 i-H.).
ii
Gecolul
XVt i.H.). Egiptul
$i
hitilii erau cei doi competi-
Mediterana devine Mdr.e Ndrtrrm
!i
Roma i$i insu$e$te
Li pentru stipanjrca Orientului Mijlociu, iar Siria
$i
Palestina erau
rtele tampon. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5-
uria$e relele de civilizatie maritimt
$i
comerciale cu bate bo
lor, ce apartjnusere grecilor
$i
fenicienilor.
ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. Existi
doua descoperite in Egipt
$i
una in Asia Mica. Tratatul este
grecilor
$i
fenjcienilor fusese nuaniatd, lunecoasd ca
ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei
$i
zeile din tiecare
cu solulii mixte
$i
imaginative. Este exact de ce are nevole
Roman in extinderea sa irspre Britania, Spania
9i
nordul
$j
anurla o pace minunati
9i
frAlie in toate timpurile. dar
5i
uze precise de asistenli reciproca. ,,Fie
ca paoea minunate qi
in
(onllicrele
cu popoarclc In\adalorre. cu crmbnr
)r
reulonrl
lia
si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor
$i
anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord
$i
in expansi
rfiii copiilor lui Ramses, marele rege al Egiptului." Negocieri se
Orient. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui
si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta
$i
c, aSa cum rezulti din arhive, pe dilcrjte teme: cisitorii fegale,
derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s
orcare la romani) un pact a fost incelcat-
lianle. transfugi
ii
mul! aur.
Dupd donnia strilucitoare a hi August, punct de apogeu
cu InflueIIa ma'.\; l culrJrr grece.li. Diploma!ir medi
ul de pace djn anul 1296 i.H. intre Ramses al II lea
9i
regele
tit Hatufil a1 m lea, incheiat dupa rezboaie indelungi in trci vari-
po rrrci. cconomrc
ti
culrura.
.e produce In
.i.renrul
impenal
nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu, Cafi
\ero. d pi care e\irra o revenire
.rb
Dotri,r
fi
Anlonini
Adrian. Marc Aureliu). urmate de anarhia militara a secolu
I-a inceputul secolului IV. imperiul proclanle cre$tinismul ca
gjc oticiala prin Constantin, care se muti la Constantinopol.
ljn alt actor ocupi insA scena principald. Asiria se desPrinde
ptat de Babilon, iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si
rl[tineascd Mesopotamia,
lara
di re Eufrat
Si
Tigru Dup: cateva
tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor, cu capitala la Nini_
vr, Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. Egiptul
l|lfcarca
si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza
rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. Statele
v('cine fac o coalitis care si o relinA
$j
sunt infranle. S au gisit
1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se-
244 locuri pe stena lutnii
trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat
tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. ln secolul aM-lea l-H,
Pd ?a a III-a. Dipl'noli.
r crea lucrurj noi (tipar, praf de pu$ci, ha11ie' ceasuri, mdtase
cretele alianlelor, intrigilor
!i
comploturilor, campaniilot
Asurbanipal
$i
fratele sbu penfu Babilon. Rapoartele soli
245
lelor
$i
caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor, a
. cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. Dacr luim ca
au pArrun\ cu armele. ca
!i
cu diploma!ia.
dupe Asurbanipal, per$ii ocupa locul principal in zona
si
declad regele lumii, al Babilonului, Sumerului
9i
pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii, in a
Dincolo de ei se afla China. Istoria diplomafiei chineze
diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor.
colul X-[ i.H. diferitele regate
9i
regiuDj ale Chinei formeaza
unitar- Dar in primul mileniu fdramilarea revine
$i
in
i.H. harta Chhei este aceea a unor regale independente. O
malie interioari este preocupate de alianJa
Si
suzeranitbli
ti
tin
de un dialog cu exteriorul, de unde aplrea o male
la hunii nordici silbatici gi perseverenii. Imperaiivul aptu[di
vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul
lui VI 1.H.. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in
m. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din
Sub dinastia Han, care dureaze ciica
z[00
de ani, o putere
zatA este in misura si-$i apere frontierele
$i
sa htreprindi
construclie
ti
dezvoltare.
Abia De la 138 1.H. se manifesti interesul Denfu ce se
lume
Si
o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani,
informa!ri prelioa'e. In cecolul T i.H. extra inrenlia de d se
un diplomar ile vaa
(a
clabileasca rclalii cu Tmperiul R
lii ti
a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune
orice era str5in. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic
surj
$i
examene in buna tradilie
(onfucianisti
a respectului
competenii. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu
faja inovalia
!i
schjmbarea, in cilrda capacitilii renarcabile a
, di
palalele
quveranilor
Europer. ele nu re iomparau cu marelia
bogtfa
lmp&atului chinez. Problema pierderii cursej ln
$tiinF $i
n(;logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in
,ria
qi filosofia
$liinlei.
Remarcabila lucrare a lui Joseph
cdhan Scien.d and Civilisations in China este concludenti in
privinta. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea
$r
absenF
x de comunicare
pe care le intrelln diplomalii
Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale, diplomatul
ne altemanta
pAcii
cu rAzboiul
9i
inegalitatea mijloacelor cD caie
ilc
pagnice qi mi.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari
tcr;itente. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i
inst mentele, desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna
cailor Dasnice. Este de remarcat c[ numai ln pauzele
dtoare ale
pbcii
omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. Este
v[ constah;a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln
np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld na-
ri umand surra ameliorarii sanselor
de pace. Izbelle nelini$dtor
ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie, re'
$e
$i
ambilii, dar
Si
faptul ca unele lecfii riman neinv,,tate. In
de referinli anul 1600 d.H., oricat de splendide ar fi fost cur-
it. este de retinut ca problemele picii
$i
ale razboiului au fost
riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir
';
maximi
ti
nediscutati.
pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia
$i
sA o intoarcA
dmm. Mai tatziu, relaliile se vor slabjli cu Bizanlul
si
pe fai
aneri comercialA numit! ..Drumul Mitisii" se vor dezvolta
sunt pulh prezenJi in scena Antichitilii; ei se ocupi de tenu
comerciale
!i
vor circula idei. Negociatori abili
$i
rafinali, chin
rigid
$i
conservator. exigent fali de funclionarii sii supu$i la
Capitolul 2
intre castel
ti
catedrali
Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante
ome re in odce secol ulterior- Cursul lui Duroselle de relalii
nalionale se ituituleazi ?.rut empire pirira.Ideea cA o spec19
Si
carc reincep in condilii economice noi vechile culturi agri
, lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania
$i
nordui Afri_
golii au rimas
$i
s-au cre$tinat, triburile gemanice au inceplrt
vieluirea cu populalia cefta
$i
galice. Feudele mai mari aspiri la
flstii stabile ca Merovingienii, dar e$ueaze O singrlr5 familie, a
Charles Martel, trece teste grele, stivilind
pe sarazini
fi
anulaIld
LLnta unei Europe islamice. Descendentul ei este Carol cei Mare
Panea a III-a. Diplomatie 247
construieSte un stat mare qi puternic i'I
ju( de anul 800 Cu
r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala, care
sub urma$ii sdi dupi anul 900. lmparatul va fi unul dinue
nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din
stimulat studiile si
intrebirile societdlilor aflate in ciulare
$i
ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu
Mommsen. Ce se intampli ins6 dupe anul 400, cand li
considerat o adevirati pati neagri, o prelungitd atteptare a
mizerie. opresiune
Si
superstilie. Dimpotriva, el prezinte pentru
vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de
,,noi
intemalionale". in perioada anterioari anului 800, pe care il
drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. Europa se u
de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig
orii intesrativi ai Ewlui Mediu, cehlalt fiind Biserica Aceasta
lineste misiunea dificilA
9i
ese4iala consdnd din crettinarea
populalii. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare
cctul nu era doar inlocuirea
pdganismului cu o religie qi o morali
produc
si
se supun uror legi generale.
Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii, influenli
$i
i in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului
si
negociato-
e. regiu . comunirJ!isi seniofii?
bilitate. Si
azi Taci!
$i
Suetoniu sunl lecturi c6utate, paginile
cilltudlor ce includ religia
9i
doctrinele cu comporentele lor.
au provocat-o. Umcazi marile tratate ale lui Gi
ti. ci pur
Si
simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce
stripuns
ti
zidurile cedeazA in fala valului de populalii care
fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf
p prin a
9i
acorda spri.jin reciproc. Dar la un moment dat riva-
rparul popoare nor. un pro(es care \e de.fa5oara \rcme de
tca ii desparte, anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contem-
sau cinci veacuri. Inci pe alata dureazi Evul Mediu, cel
ii 1or. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare
qi disrup-
lerii. cca muli sieviti, ciutali, cercctad de savanli ca
$i
de pu
lui. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului'
Cu toate acestex, Evul Mediu a avut mai multi migcare
nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e
lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop
mate si I foloseascA
(statele) sunt abia in curs de construlre
i, ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor
$i
comu-
te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si
ii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c'
altul. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci
umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. mod de viale, ni
civilizalie
qi infloire de crrlturi. Daci studiezi Evul Medlu,
tranzilia prin excelenF. In acelali tinp medilezi asupra
inarhjc, luat; de
$coala
realisli a relaliilor internalionale drept
dilie peryetu: a vielii internalionalc. Parcurgerea Evului
conlimi aparent aceaste tezi a anarhici generice, dar mai ales
teazi permancnta
$i
iluzoria aspimlie spre ordine, ajuDsa
l-actorii supremi spiriluali
fi
ai puterii aveau nevoic unul de al
l. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara- Carol
I Mare leuie$te sa
$i
intindd controlul asupra feudalilor' supune
crestireaza cu fo4a pe saxoni, bate
fj-i
di inapoi pe musulmani-
in conllict deschis cu longobarzii
$i
alte cetdli italiene, apre-
pe acest soldat al crestinaralii
$i
are nevoie de bralul lui ener-
llc.
Precedentul fusese creat in alianla regelui franc P6pin cu Papa
ltolan
al ll-lea, card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al
ffunciior $i
l-a numit pdtricius Rotntnorum, prctector
$i
apdr'itor al
llisericii.
in schimb, acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea
I0rnbarda fi
i-a dat controlul Romei.
avea
pe Papi drept
$ef,
care ii numca pc li )clior)air sli. I
era nomilal suvelanlrl, dar nu
s-a umeslccA( iD corducerea
$r
Jrapelul Romei. CinJ Papa ac di||cr,lrdlr. dcena
Carol coborM rn lldlia
'Ln
7 /1.
reprirna pe longobarzr. a\igrrri,
uolLrl
papal a.'rpra unor lcritorii
Sr
reinnoierre darul lui P6pin.
g:turile prietenctti continue
$j
sub Papa Iron al nl-lea (?dS"
care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i
Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI
|||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l
administralie
civili (prefecli
sLru Nollrt),
(lflr
lnrctic
ilduriIi
tt1,,t tr(i
tdpi
trrtr:thtit,/rli, rlc cnfor
t)rcloIlii
sunt climinatc
priD
lrk rvcnli inplrltului Henric al lll-lea, care impuneunPapegel
lllrlrr, l)cpa ClemeDt al lllea, dintr o serie de lrei conaljonali care ii
in a doua
jumalale
a secolului xl avem un moment de inflorlre
!
l)rp{litatii,
datoriti diplomatiei. Aiegerea lbstului cilugar Hilde-
hlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce
lll tconi un personaj intcligent
ii
ambilios. El contribuie la intlodu-
qrrux
unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali
l0r, ceea ce micaora putere;e iflflu;nl6 a impiratului. Aplica m6-
lllli dc in6rire a ierarhiei
$i
disciplinei, facand sA creascd autonta-
l6tt
papald.
i$i face exerciliul in alianlele ce le stabile$te intre
Plll)lllitate ti
normanzj
$i
nilanezi. Ca pape, define$te o doctrine de
llllrolio.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali
$i
regi, rezervain-
(r
,\i
dreprul de a-i demite
Si
de a dezlega dejurimantul de credinlii
l('
$uPufiii lor (.Iiclard pap.ra). Numirea ePiscopilor li revcnea in
tlflusivitate. Conlradicliile djntre lbrrsle
polirice ale uror
liri
erilu
l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il
llcrl
probleme.
Grigore a organjznr funcliunea legalilot. cum se
lluuau diplomaiii s6i. dandule dreplun crescuie in relaliile cu
nou la Carol care il repune
in funclie, Rccunoscdtor,
prochma pe rege imparat
$i ii pune coroana imperialt pe
aceasti relalie, unul fumiT-eazi
fort6, altul legitimitate.
nevoie de oaneni de carte pe
care al doilcail ajutd si-i
schimbul soldalilor la care poate
apela oricend.
Ascensiunea nobilimii romanc
Si
acapararea controhlui
Romei complice ecualia puterii.
Unul din papii numili de
tanArul extravagant Ioan al Xll-lea, nu se simre in siguranHL
Jjrrorul lur OIto T. .rfmr)ul lu' Ca.ul cel N4afc rq60\.
iu ind irnporri\a
proreilorului .bu laic. crr< sc supArS.
c;;
un,ir)od. rl inl;lrrra
nc
lorn
sr alege
(.r PJpi pe tcon al ),Ull
acesta este deffonat de nobili
care il aleg Papn pe Benedic\
piraiul ia in serios afrontui, ataci
$i
cucere$te Roma
$i
i$i
rei
candidatul. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\,eh;
istoic
prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l.ot!
privit ca o restaurarc a lmpedului
Roman.
Acest proces de sprijin reciproc
$i
complementaritate,
Il-lea, care fdciind din nou
odine Ia Roma viseazar la
un
rcmano-biTaniiD c capltala
l Rorira. Existi LLn momebt
r\iea Papa, i pitutul Henric al lvlea o ia inainie
$i
il demite el
!c t)xpi
(la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta
ll r"rspu|de detronand pe impi{at
$i
eliberand
pe supu$ii s:ii de
0lh!
oblrgarrc
de r-r da as, ulu!e. Uhima m,r\ura dre un ecnu ma;
l|iscopii
sau autoritililc seculare
$i
asigurandu lc un statut de lmu_
nllllc
$i
de recunoa$tere. inlelegand
primcjdia adbuliilor ce
$i
le
liurdc
$i
sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei, cet
ll
xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo
llr'rilor. pes catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1
torrrt)rolnis. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger
lrl1riia, dar uu
$1in
Iialia.
tir penrru Je/!o,rrrea
rchn'crlor
JiplomJrrce. e.re rmpiel;",i
\.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr.ra mnsUlui priont;
It, impiratul se vcde pirdsit
$i
izolat
$i
merge la Roma
pentrLr a
rren<, ului licc.ruix ic uren6 ce nu-i .parrrn* i.pir"txi,i
t impicare. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia, fapt
1 legeralii, consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu
r"-nersc; si
.J conlfJle,,e pe clr\cop:. care n,r emu In ochi;
cJr Iitte , onli rra; specirlr.
Jar lot leu,lxli \ubahemi ce
av;
ior)arele desculle, in zipadi, la poarta caslelului
papal de la Ca-
mo;ii de admjnistfar
9i
aSczari
fi
oameni dc controlat. Iar
(1077). Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere, Hen_
' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot, demilind dlr nou
Pe
rinJul lor. nd \o.au .: renunlc
'a
po.e.iunca nr:,rclof
ii
cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere
)a'
Si
numnld un anlipapi. Meciul este totufi nul. deoarece
$i
niUtari. Alte episoade ilustreazi
degdngolada
pe care
rrl
$i allul lrebuie sd se rctragi. impifalul din cauza fo4elor nor
per de
(irre.licr .eniorials
u adrced Dlln nc.ltrr.irc |nrrL;i-;
a,r.rr'a'e
.i ;n
frnal rour.rlra
,rrp;,r:,lr.ldi. cJ in c.vtl
tL;ii
/
250
.tocun pe scen4 lunii
intr-un alt act cu aceia$i actori, rclul imparatului
este j
n per'sonaj pltotesc
care iese din standardcle vremii ca inx
$i.acte
imprevizibile:
esle regele Siciljei, Frederick
al II-
pnma
Jumitate
a secolului al XII_lea, incoronat ca tmr
R^oma h 1220. dupa ce de\enr.c regc genn.rn ta Air Ia C
rltJ. (a \a
c,Suge po.rJl.
face
papei
promi:iuni
mari, i
cruciadd la locurile sfinte, pe care o amtni rirlp ue zece anl
se ocupa cu organizarea Siciliei.
papa
crigore al IX lea este
supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada, di
lla $1
ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului
iun
cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. Ata ca rn:jarril. crind
rn rdre<Ina. ttedenct este incotunal rege
5i iri a,iguta c,
lllll'I:1,:
B"ll.h"'nutui. \azarerLrtJ,
5i al rcgiunrlor
ir
'id,r
i izz,vr. roara rrropr crtc$(e denunrul
papei
')i
5,ri\oajea
vri pnndlor
de Frederick al It-lca. in t2J0, con\rar
d La
de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie,
dre toc rmDac
comunicarea e.:e urrrlara
5r anumrle drepturi sLnr recunoscute
pfoc- Lr trTp ce,n Sicitix
je
in.liruie un regim mnndrhic cer
/d(. in Ce nanir puter<a pnnlil.j
crerle in defavoared
lierl:
oi
?'lp1
mulre nec.rzuri priterLrire
si
de disiJenrr
lir. Frcdcrick rsr reia.''inru,. si recl.;lu;crte
cu rlcr regetui
gllel,5l ploclJma cu r(e\t priler
o
frcc
genemtn I La d|.aprd),
fo'r lu a utteriorca modcl ir.iluatI pri;lnicc
Urnea,,a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie, el
crrcutalre de emr\rn rmperirli
ii
campanie de drplomrn
calugAri
lru i preglli ra\corle npotn\r du.manulur.
lerminate
frin
m
raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul
nird,
urmaioarea, excomrnicare. pierde
rizboiul in marea campanie
Italia (12,16 1248), se rerrage in sud
$i
moarc de rrisrete.
.,
imparatul Frederick
"-a
Aistins p.in piomovarea
artei neg
lill-Jliii
li|.)' .-1q. exolic, av;a harem, an,qn numerogi,
tematicienj
$i
filosofi la cuftea lui, nde erau rcprezenrare
toate
]lelile.
Pl
insu$i potigior,
srudia geneza
fi
evolulia limbilor,
c
universiieli
$i $coli
medicale. Darre spnnea ci la curtea lui s_a
cur
noe,,ia
itrliana. Acesl om rosu. (het
)i mrop a to.l un neil
regr. arur. cet Inar bun dlpi Carol .el \4are rCharlemJgne).
l::l,,ll Ir:".
at r./boiutur. cr n prdcricidn
ar drplotnaliej
spint nelrnrint. neconvenlionrl, In|1orrof.
-
C.inLl nanii
$r
imp.iratri germrnr
au to5r pe prc,of
de Ezbor, (
llrclu lLrr r nludu: u dra\lrci drvi,, rne poll(r. care
a
:mDan.l
N
$i
Paftea a IIl-a. DiPLona
Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si
mahratat in tiecar
)i
pe l'iecare
.rrada. Guellii erau
'pririnrrorii
Pdpei ri
6hibelinii
tr.urir imDJralului. Fara a line sedma de r.ea'Id fisuA unasa nu
t),,r e rnrelese nici i.loria cullu'ala a h.rlrei Und drnlre vrcnmele
rrrt'i rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha
cntei si a awt misiunj duse cu bine la capdg alianla cu Vene,tia'
c rclalii cu regele Neapolelui, vizite la Genova pentru o chestiune
Brani!6 fi
la Perugia, multe la Papa Bonifaciu al VIII-lea la Roma,
r pe IangA regele Franlei
$i
doui h regele Unganel.
ua si maioritatea florentinilor, Dante era Guelf. Dar acest partid
lmDate ai
el in doun: negrji (radicali, supu$i necondilionat Pa-
i)
$i
albii
(moderali, nelipsi,ti de critici la adresa Papei) Pentru
rrnle, care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti, coruplia
$i
lsr
de pnncipii a Papei Bonifaciu. albii au lost mai atrigatori'.dar
llcs aitfel
pirtida pierzdtoare. Negrii preluaseri puterea
$j
l-au
rphiunit. anulinftr i toate funcfiite. in absenli este condamnat la
ine. Dante incepe peregrinarile sale, ascunzandu-se $i
scriind cu
riirdciune, ilar
ii
cr.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa
l[lisfaclie
em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2
Si
1314)
Pcntnr
du$manii lui, si plaseze in Paradis pe in1*pti
$1,oTemj
ilrrri.
jJr
rrr Pursarori.r
pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd
i"i,''',r,
..'.^'.i..+,.ilo;diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra
il,r ri ru
peuar.a
ri
Boc.3ciLr' in acelali rimp ne d u Jee de(Pre
lmnzilic.
epoci grea in care nu diviziunile majore sunt ant de pen-
luloase,
cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice
$i
lArA prir-
0i|ii
pentru pulere a inalivizilor la nivelul traiului cotidian al socie
hiii. in rcaliiate, nici ei, nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul
(lin lupla celor doue fo4e, papd sau impirat, oricare ar fi fost ca$ti-
ilr'rr(rul
care i-dr fi subjugat.
,,Ce
teand, nurnoti vd sfiPane;te?
Cej decafi stAmbati t'icleana
VAfrange lbat l
tirdtnjoseste?
Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana,
Iar allii Ia I ut tnt?
irt a t'\ ltetlr
P t(rea ninlii o nr
SiJrtlzd')ann?
'
l'oetlrl infiercazi holia, deslianarea, trandivia.
,,Orgalii
tlta
Purldtc
de$nntutd
d
s?nerut,
cu b01i'i lwnea nou4;
|i-acut11
Floro|n pLAngi ttet attgAnfii
'
in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti,tii un
meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla, piresirca
mei pentru Avignon.
ln tumultuosul spectacol, mai vlu ln evenimente decat orice
perioad[. plin de nea$teptate sfrAluciri, de genii
Si
de opere cu
peste veacuri (Sf. Augustin, Thomas D'Aquino, Dante,
Cusa
$i
atlii),ln care schimbarib suft rapide, chiar dacdj
ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii
puternicului
riu Roman. Dintr-o dati, cea mai fragmentard dintre lumi.
Jocuri pe scena lumii
feude
Si
unitili politice, militare, administrative, culturale,
gjoase avea un acoperi$ comun
9i
o referintd unjci Se sc
ceva in procesul contopirii populaliilor
$i
al amestecului de i
plomaiiei. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi
'icat ar parea de ciudat. Mai degrabA interesati de o res publica
,/i:!tidna imperaFi, de mai muite ori, ca Henric al fvlea sau Fre-
,
cu4iie canonice ii cuprindeau
9i
pe laici in cazuri care pdveau
igia. Dreptd canonic era mai evoluat
$i
domina multe din relali-
sociale, suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat.
$ave,
de schisme religioase, de dispute doctrinarc
$i
de 162-
endemic al clasei impotriva clasei, de popor impotriva altui
. factiune contra factiune, rege impotriva rege. Dar cre$tini-
intemalional
public era vizat de clerici din cauza caracte-
intemalional al bisericii
ti
se ocupa, mai inainte ca dreptul
-se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli
ii.laici sau clerici, trebuie sa rniasci impreuna, sub legile lui
Partea a III-a. Di|tomalie 253
Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc
!i
plin de
latini se considerilotu$i a fi una "
phri nea$teptste ca
Si
ir episoadele anterioare. De data acesta;
Accenrur cade pe romani. nu pe cretlini la autorita!ile papale.
gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor
Si
si galicizeze papalitatea. Un fost arhiepiscop de Bordeaux
Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun,'
al Il-lea schileaza
phnuri ln aceastd direcfie. Papii se con-
continuaiorii unui imperiu care terminase
prin
a fi cre$til. Ei stabilit la Avignon, care apa4inea teoretic regelni Neapolelui.
doi ani, noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon.
Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice
$i
autorita-
ratul Ludovic de Bavaria se infurie
$i
merge la Roma unde i
p,
dominarea intregii societati, structurA economica
Oatifundii
ma_
leazd un antrpapa. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6
rdzgandesc, de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care
sdre$ti), mergand pana h arta monumentah Dar mai ales res-
lmp6care. O buna parte din secolul xIV, intre 1309
$i
1378,
I dreptului.
Avignon a fost centrul papalitalii, sl5bindu"i autodtatea
$i li
Vocalia
juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in
lntr-ull climat de inffige
$i
competilie, rol pe care ll evoct
palat impozani, o mlnasdrc, o fortereala
$i
un pod inuat ln
voltarea dreptului canonic, lisand sectorul secularist sA organi-
dreDtul cutumiar $i cel civil. De$i adresate problemelor
cleru-
competitive. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal
Avignon), capul Bisericii catolice, care-qi anunli in nune voa
repetd
$i
decorul nu rAmene acela$i, ne htereseazl soarta
ional al bransei seculare se fie elaborat, de probleme
ca su-
lii,
ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. Djplomalii a
ranitarea. tratatele $i
sacralitatea lor, p6$rarea pecii qi drepturile
clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de
,,invarianf'
dologic. Sunl doi factori integrativi impotanli
Fi
vizibili,
ului. Limitand
pe imptuali.
papii lncurajau suvemnitatea na-
zenand doui institulii complemenlare
(cultura
$i
civilizalia),
l[ detinutd de regj, iar definilia suveranit?ilii (fiecare
e s6pan
casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii.
universald
$i
un lmpirat, cap al Sfantului Imperiu Roman
Dreptul intemalional elaboral de biserici
privea distinctia lntre
boiul
just
$i
cel nejust
9j
garantarea tratatelor prin
sanclionarea
sunt
,,romani"
nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi
undc s incoroneazd al doilea. Ceea ce este roman este
ligioas6. Autodtatea bisencii se menlinea. ,,Nici
captivitatea de la
viqnon. nici marea schisma, nici ridicolul
9i
oribilul spectacol al
or lrei
FdI,i.
loli ble.lemandu-se.
defaimindu .e
$t
ercomuni
enle germane, bizantine
;i
islamice, ale c6ror urme lc pistrar ii
institLrlii. Un analist al perioadei scrie: ,,Din
punct de vdere al
Exisrau
$i
alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medie-
li. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e, bresle
ti
negustori.
Nobilji
creau un cod cavaleresc, care pdvea *zboiul, modul de a
I[
a ]Lrprele, prizonierii, amistiliile
$i
pacea, toale acestea fiind
||llcr?sante
penhx diplomatie
tolu$i ca fiind o societate. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli
lucuri De seAa luni
onau cand paSnic, cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr
Pattea a I-t. Dtt,tonatrc 255
rmt. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de ,,drept intr
!ional",
atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene, are
ghea in dreptul canonic. Conceprul european de subsidiaritate
vine de acolo. Dreptul canonic se baza direct pe
dreotul romar
Impresiond prin raljonalihrea
$i
ma\imele
(ale,
si cire oferea
mai sigura baz d pentru
o societate complexA ce se considera
vate din Imperiul Roman. Aceea$i bazd o luau
Si
juri$tii
civiti,
era Bartolus de Sassoferato, cu a sa
$coah
de batoli$ri. Ei
si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in
nle bisericii
9i
curumele orafelot pentru lntreaga societate a \
Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi
trdit intre doud puteri, una seculare qi alta religjoasa, care i
Dar dreplul ,nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai
litagora. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in pla-
n lilc arhitectilor. Ce mi$care de idei se produce in
jurul lor! Cear-
h inlre reali$ti, nominali$ri
$i
conceptuali$ti e reluati azi in reoriile
tognitive aproape in aceiaqi termeni. Aristorel seculariza gandirea
giin{ificn
$i,
ca o cuime a ironiei, era luar din rraducerile arabilor
0ltre l-au descoperit primii, scormonind in mo$tenirea greaci.
$tiin-
lu
medievala a acestora este infloritoare. De ce, ca
ti
chinezii, n au
putut arabii intreline pasiunea
iniliah penrru
$riintE?
Cand scolas-
llca dogmadca s a sclerozat, s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt
l{cna$tere,
Castelele imparEilor, regilor
Si
nobilitor sunt
jtlcarii fal,i de ca-
lcdrale. Dar acestea nu sunt realzarile Papei, nici ale lmpdratului.
SuDt ridicate de ora$e, de consilii
$i
bresle, de negustori qi popula-
llc.
Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj, ceea ce inseamnd
(i1 trei generatii vor trdi in umbra, praful
$i
valtoarea unei scbele.
Diplomarul i$i mut:i privirea
de la curli fastuoase
Si
de la eveni-
trenrele triite de vadurile societir,ii la aceastd pature riguroasA,
pcrseverenti
ti
muncitoare, anonime
$i
tecutn care dezvdluie de
Unde
provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at ma-
tilof
prefaceri ale civiljzaliei. ln fond, despre
triinli $i
rehnologie
vo$e$te vizitatorului de la Chaftres
$i
pilagora
de pe latura dc vesr
I catedralei.
Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in
c$plul:
provocare
$i
fispuns. Nici un secol nu a cunoscut ararea
provoclri. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. Spre sfar-
litul
Inperiului Roman apar la granitele lui esrice, dinrr-o direclie
hordici, go1ii, cu ramurile lor de riserit
$i
apus ostrogolii
$i
vizi
gotii. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre, a Carpallor, Du-
tlrii
Si
Nistrului in secolele III
$i
IV, fiindci sunr impin$i de Ia
liprte de huni spre Europa. Ostrogolii se a$eazi iD Italia, unde au un
rigal
propriu intre 489
$j
553. Vizigolii jefuiesc
Roma pe la 410;
poi fol]nead regate in ltalia
Si
Spania. Dar sunt invinsi de arabi.
Vanddlii coboffn din nord. ajung in Iralia
$i
Spania pe la 400, ca
lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord, dupe 500, tichjdar de
hizarlini. Hunii cu Attila.
..biciul lui Dunrnezef'. care a invilar arra
nrilitad in
Scolile
Romei, inspiimantA
Europa timp de 100 de ani,
t)aui
la infrangerea din 454. Cepizii contribuic la aceastd victoric a
oecidentului, dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari
$i
longobarzi.
llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia, unde creeazd un regat $j
nu
concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor
$i
care cople$eau diplomafia. Din puncr de veders ]sronc, se
lupld de suprema.tie, terminata ca un mecj nul. Nimeni n-a
rit o, dar piltile s-au separar treptar. Sep.rrarea secularului de
pentru
ci a abordat o de la incepururi. O lume mull mai
aviind altd religie monoteisli, lumca islamici, n-a ficur nici
acesr pas rstonc, ceea ce a zidtunicit
$i
impiedicat toate incercil
cle a se modemiza
$i
a tine pasul cu istoria.
Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie
sale,
struclii inporrante qi durabile, monumente nepieriloare ale ar
ritual, a statului de religie
Si
a gesrjunii
laice a societitii de culri
rea credinlelor este o ollerd grea, realizati de societatea eurcDel
tehnicii de constructie. Sunt catedmlele gorice,
ale ciror
inalte
ii
asc tire sunr adevirate srrigite citre cer, celebrand
gerea greutalilor.
bucuria supravieluirii
fi
cerand mitA
$i
pentru umanitale, aflati iir cele nuj grele momenre ale exi
sale. Mergem la Chartres, dar am fi putur alege Reims sau I
Unul djn tumuri e inillat la 1150. in toati Franl.ir sunt ridicate
tungul a trei sute de ani (1050,1350)
80 de catedrale
$i
500 de bi!
rici mari. In interiorul lor, omul se simte mic sub uria$e bolli spri
nite de s6lpi masivi, in lumina mislici a vilraliitor. Toate
lele i$i au personalitatea lor; Chartres e cea profctici.
Este reDli
in piatri a o^perei lui Thomas d,Aquino. autorul lucrnrii S
Theoloqiae.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium
cvadrivium carc cuprind geomeria
$i
arirmerica. pe Euclid
Si
7
.lf.ufl
t
pJ!6nu
hnn|i
251
se lini$le$
dechr prin
inrrrvellh
lui
(,xri,r,a.
.-:::"::;,:ll:::;jr
;j; ;l lfi ;l'V
;: ilt,lliJil
creeTe \taluj
tlanc.
care I_a aar
oe C"-r ,.1;
,
*,"',
"
l# I, l,:l : ::
":ill
;'i,
""t,jf
,'#i""1"x,1i;
iJii, i
*T:::,igll
-l:r': "0",l"
.iirir'')'iil.lli
jirlj,r
:: :::::j
j:
::.:,:1, I
ar pdrea
cd dupa rmpefi
ur carcrir
ilf ll: ::":;::l:'l:
":,
il;""#'';;T:;j"l
?i:'l
p"".",;
1,,illl,l, il,,lr
]J sra|5rrur secolurui
Ly unsurii
(r
nanul
d:
tur;:,1:i:: ::::::.
rarani disrueard
ca ra\p,ln\
":i,;:.:::il
:lll "*,""ta
rrrmea/a
o penoadi
Je drD
l./"jii{
j:
:iH
J
1 lt ;..,; ;:r;
;f::fl
tnnitf I
:rff
: J irl L"J"T
;
rur
"
hi': ;d;r:"'"',xr{
*jt':ri:i!1'.ifi1l: 'i;rl
;:':i
ifl:
{:
r;
f#i,;{tri
Hi.::ll'l:i- ::iT "-'*
";j;j;
;;:;fi
;l :;Tilil,
:.":i:I:"::i"ll ::,::in
5orii ae c;pcrenir,""gor.
i" .;,, aced.r.
meroda
r ap,onie,ii
se
",,.,t.;:;;
ii'u,'au,r.
In (ui
l..'ili,r:l':r:::',:i
;;';'J
; l ;:1,;';:ff
.:',:'],ft
'
xr,t{)lii, trecu[i la l$hrn, iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i
califalul
,^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile
l, n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliu-
Panonr.r jnrrepr
ind,ria,,,
;f
"
."f
""
-.,
ij,lli
p*.'
-,r^
boo.,
oi;;
ilil,',iliJi,Tl#?i
j,",li
|r Messina
$i
in cateva luni ciuna ajunsese in Nord
$i
1n An-
lnlFo m[nlstire, din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi
:il ::."::11,
g,l'
,*,";il;;i;
;;;?:T;,,,ili
,,d'r. rar caredralele
pnt
anunta
Lrn triLrmt
Dol)ulalia
Toscanei a pierit. Registrele parohi,le noteaza cA in
ill
lier
secera.ti de boald cate o jumiEte din locuitorii popula-
..,j'i.li1':,^l:*,.:,
y."",,ir*., .lu
c'",,, \me abia dup:
il ::::,"":""1: l11:lirea
monsora.
r\u mai era uo.br
de
irrllc. Activitilile productive
$j
comerlul se opresc' ca qi marea
i.?ota!e.
sata
.t ..
,r.,"
,",;.;;
ff;.,'u
r@' cra vorr)r
,
ff"l:l ::::*, ::'rJ;il.."I"
ll|,,ilil
i;,i,i,l#i.
I
focuri
colective au reaclii neobilnuite
pe planul ideilor' Existi
hlrrilali noi care se creeazd in
jurul identitililor latente: regro-
hlr*jfii ifl{
::r,rn^:rffi
:;i :li ::f
[, sru patriotice. Se vorbelte aslfe] de
,,nalionajismul"
secolului
l*?+ii'fl i";iil+:
*y;
ilnx
m
jr;
uatlurile. Slab, mengaisre
Pcnh!
Europa, pentru ci Asia isi
lcftc primul asalt prin otomani.
Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor- A
ttt||i ii
o catastrofe naturali, care a ficut cat zeci de rizboaie:
I eagrtr de ]a 1347. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la
llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_
,
lN 32 de ani in prima parte a secolului XV. Populaliile care su-
tV,
nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale, in aparjlia lite
turii
proprii qi in avanul vieEi intelectuale. ln geanta diplomatu-
\urd
>ia trunutui.
i" rrr-r,"riil;""
rr,,-."x8
cucenrea (
;l"ll,,y:r: *:i:r
y":i:.;:,: :l:Jtj:i,i,,,T,,';
I rc giseau pocme, romane, dispute filosoficc
Nu putem omile din acest tablou nedieval,
plin de nenorocili
9i victrnr
'nLr
x""rr.
r" r:qi,r",.i4rrrd
ir r/r/
urm
i;(,i ::4",:,":t;:;;,,;,.;i;i
il:
;:l#i:'i,ili.E:f
;
l{vcnifi
mjraculoase, cu diplomalia sa generalizaie
$i
extinsi intre
l0r(c
unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea glo
rlol$ei
Rome. o alt?i mo$tenire a acesteia: Imperiul dc Risiirit'
IuDlul
ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel
Mrre, inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la
(lnrst,tntinopol, se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor'
l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale
l ;dcviraiul seu merit. insu$i termenul ,,bizantin"
a fost folosii in
anglezi
pentru caracterizarea unui stil complicat, sinuos, obscu(
$i
irriit:tor, dar pompos
Fi
pretenlios in gesturi- Este probabil ca
rcestc trisiuri si poati fi identificate ici
Si
colo in diplomalia bi-
/lntine, ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de
.., Lufiar
tlna
in lralia
{i
oin cfiica pana la Drrrire
Ii 394. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est
Si
vest,
Imperiul Rasiritean respinge, acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni,
rwari. bulgari, siavi sau pe$i. La 476, Romr e cuceriid de Odoacru
$l
LL 493 de ostrogoli. Justinixn, c donme$te intrc 527
$j
565'
rmpranr:,r(a
orJrneror
a. .i_t.,i ,,, i.,
"ii 'rr"r'aIC.
p',nrrc
ce
::;:i"'ff:i:il,.",n
;il.;
;; .,,
';
2;; l';1;llil';l::l
,
7
consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii, Sprui0i (le
sud-cst gi
751 Ravenna, RoDta
$i
Sicilia vor fi sub g$verDarc
bizaDtin6,
:!9!l!!!J?!il6!td
tqm
Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr;ce romanl
Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani, unde
afld sub contml.
ll,,5ri Iici u ur)r,r FLrLrlaSr hrlrlrlrlr, !r rr rrrrhr
lrrirlti
I'rrrrlirlr'
Irrrli Si
lacomi. Acsasltr solllbrlltrlrc clcliurlur\rbiliua
a Iovil
riui iio Rdslrit inuiltc 0u l,tcc|lNt sl
Primenscd
lovitura de
0 r otomanilor. Turoii ooupli CoDst ntinopolul la 1453' cand
horrrod
al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin al Xl-le-
Dlpk)Inalia
bizantin, folo::i,:!.1.^d_"-1,"::i:1":.XTTI':1;
!4!!!qarg!|l!!',aF
cident aduce o perioada
de relafie ambigud inre acesa gr
considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu
rnrlecrudla. ani\tici
si economic; mai auan"rra, al cfuui
menl, ve$mrnte
Si
podoabe
riman uD model ravnit al
bine de o sute de ani, o noui perioadA
de inflorire a
lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.ljer
i,rr"
'r*"
a. bani. Ie(unoa$lere. onorld dr-uri c' atorii ctr
i"'."., t'.'onun. bLr.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum
(ruI
DreocuDirilor lor' Trecerea
prin stramtori
$i
privilegiile co-
r,:iale erau lratare cu Genova $i
Venefia, a caror rivalitate e(a
Pe
ln
(liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE
Pe
subsr-
i
iiir".i.1"".""
r"u"i,ase
qi prozelitism crqtin inaltul
prelat
iutrrr,
care a povestit in occident cople$itoarea
impresie pe care
ldcut o cei aoi lei de aur care rigcau hngi tronul impAratului'
rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta
pc el, oi pe
loniile triburilor migtatoare Ru$ii. fascinali de frumuselea an-
icir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul X, de-
!ind alialii Bizanlului imporriva bulgarilor. Dar^Inperiul de Ri
it trezea;i apetitul noilor pafieneri
$i
nu o da16 Constantinopolul
lupirA de ru$i, ca la 941, folosind arma secrctd a,,foculuide
pe
.l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii oe lr Conslanlrnopol Sriru
|!*erla
"
chere de rne.lirndbila
vdloare:-s r;mlonle Negtrierea
lui la ele, ce va ocupa
pe diplomali lncd o mie de ani, era in
Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi
ropean, iarAdriatica devine o mare venetiand
La acest moment, se ridi.a int U^."ia".a O".ia"ntuf ou
A\ia Vic5. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u
mis o greqeala
slrategicA fundamenrali. in locul uner
tare sub pretexrul
eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali
Cruciadclor un
$ir
de morive nemirturisite carc conveneau
slebite). Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr
Oenlru
scun ri
ratului
Ghbirea
feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[
stipanid, un proiect
buD pentru prestigiul
ei), precum
$i
alte
rcse conune (exces
de populalie, ncnultumiri inteme,
yll(mLrl venelian. Dintre
icolile
diplomaticc europene, cea care a
Ir)il
in conlactul cel maj srans
$i
care a preluat idei, metode
si
pro-
tc(hfi
de la bizandni a fost
scoala
veneliafi Cand
pretenliile
Ueoslor:!
au devenii prea marj, avantajele au fost acordate genove-
!ilor,
inteneietori de colonii in Marea Neagre Cea nrai impo[anti
durLc ele, Caffa din Crjmeea. dispunea de gamizoaui moldovc-
lrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan
cel Mare' care a aparat
cohtea asediat: de turci in 1475.
credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin
fi
a res
pulerii romane cu lumea ei mediteraneana, ce cuprindea coa
rii Negre
ri
urmufite DJrr;rr. In fflrr unof popoarc |rrgratoare
crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r,\afireand
!i.
ma.
decjr rl.1r r con\iJerat o prerdula
ri
: \(eptibil!
Lle un jxt
fini
Inrfc l0or.
)i
t2l . Oc.rdentul organi,,eaz: opr croeJrlri
mainile lnusulmaniior. Astdzi istoria descifteazi in decl tjcl)lio
exploatati. Mr t timp. in Marea Neagd era admis doar pa-
exista un rege al Ierusalimuluj). dar in acela$i timp detroneazi
impiratul bizantin
Si
ocupi Consranrinopolul.
piese
de afiA
drumul Occidenlului. Pe o laturb a bisericii San Marco purem
mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120,1 dir Consranti
lul cuceri! de cilre cruciati.
paleologii
reuiesc sa restaureze
riui Bizantin inlre 126l
$i
1453. Izolarea lor, agravali cle schi
religioasi din 1059, cand carolicii se dcspan de orrodoc$i, ii
Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV, in vecrn'tatea
LLiui Bizan! inci viabil, a lhcut ca noile cu(i
$i
cancelarii ale aces
ror state si fie lribulare nodelului Impeiului Ris:ritean Cercmo-
r. r 5i rer minuloP.ie,
'
r
:i
inrrfildtea furr'l'ei
'lin'omari'e
ru
PUdar
,...i.r
u',,"nL n; rl, rlunur
ni'ru
la.auerc"
con\lrrrlinopulului ub
ArA ajutoar. Apusul
fi
Ristuirul Du mai sunr tucr mecar
de credin6, ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. Schisma
ii..""', .
'
i"
'nrr..rga
pe:'",.1, TeLli(\Jl; ln cdfle'r
'J
Bi
"r
BUC\jFl:gTl
SednrlCentra
l.,. Srd.v'rr!-
- Comuir.aro. L_orf cilrLt'
cste opcra unor diplomali, ci a unor clerici dognatjci, inriili
lr|i Rt.tri!. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p
260
rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura
Si
rrdla
dlof Romane. Invd!trlun]e lui Nagoe Easarab in Valalia
1521 au un model bizanlin. Ele conlin pdmele norme
$i
idei
zitoare pentru diplomali, ca
$i
pentru o conducere inleleapta
burilor statului.
Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care
plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor
staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I
rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare, a sintezei
Jocnrip. srcna tunii
man
fj
a tbrmarii limbii romene, precum
ti
a solutiilor de
intaheau la randul lor asezari disparale, de dimensiuni mi
.
Capitolul3
'
Renatterea
, Daci diplomalia medievale a fbst generali. Rena$terea a creat
d\tomalia
permanentd.
$i,
penfu ci esrc geamani cu inflonrea
niclor $i $dinlelor,
aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de
demnitate $i
ecou pesie secole. De iapt, patronii afielor
-
Cosimo
dc Medici, Francesco Sfo a
fi
Papa Nicolae al V-lea
-
au conlri_
buit
ti
la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu
llalja un avans considerabil fale de restul Europei. Diplomalia e in
lhmllia Rena$terii, daf este produsul unui factor politic: aparilia
unui tip nou de stat, actor ce se indreapte spre centrul scenei. In
cursul luptelor lnre papalitale
$i
lmpirat,
protagonigtii sldbesc
t,eptat, 1n timp ce rnicile cetAli burgheze, ce se aflau cand ?nlr-o ta_
bdra, cand in alta, 19i intfuesc suveranitatea
plopne DupA ce Papa
$e intoarce din exilul de la Avignon, Florcnla li limiteaza
pretenti
ile
$i
pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale'
,,8
unuadin paradoxurite revoltei
Papale
lmpotriva lmplratului, de
a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre
lle Cre$tinrt4ii."
Acesti actod erau instabili ln cel mai mare
grad, pandili de lupte
inteme. de rivalitili
$l
de confruntiri exterioare, care au ridicar riz
bonrl la o condilie aproape contin i. Este un exerciliu pemunent al
puterii, ridicati la valoare supreme, conceptualizati atAl de eioc_
vcnt cie Machiaveui in Printul. Csi mici sunt absorbili
9i
dispar'
Cei mari cresc, cum sunt Venelia, Miianul
$i
Florenla- Polilica ex-
lerni a tutffot era in stare de vigilenF
ti
alert6, in acela$i timp itsi
rmbilioasi
$i
indrizneali, cunoscand dezavantaiele actodlor
grei
curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari
scumpe
$i
lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul
gcneral i$i punea amprenta
$i
pe diplolrlalie, dar nu necesarmente
ca un instrument al pacii, ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii
dc putere. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra, colr
vurge, rranipula
9i
obline,rvantaje echivalente sau mai nlari decal
itate. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma
tribale
$i
nu sub aceea a armalelor compacte pe care le
in caEva bitdlii celebre, ca annatele romane sau post-romanel
aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia
dezvoltatd in contact cu populaliile noi, de pildd cu slavii.
comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia,
sau Galia, o shuctud simpli apare
$i
pe teritoriul Daciei. unde
dele" (termen latin)
$i
coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri
slav)
$i
de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). MAi
ziu, organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari, ln
voievodate, despre care exisd date istorice, In secoluM, Lrn
piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea
$i
ln stanga
di, iar la Tomis funcliona un episcopat. Sarmalii, scilii
$i
slavii
ulmali de ostrogoli
$i
vizigofi, apoi de huni, de gepizii mai li
de longobarzi
$i
avari, de slavii in clanud
$i
triburi, de bulgari,
grri, pecenegi
Si
cununi, de lnongoli, pe care romanii ii cunosc
fornl5 de tetari;
,,A
fi cu barbarii nu era s6njenitof', sprne
Era loc
$i
muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sine-
sub barbad putea fi cliaf avantajos- Se plitea n1ai pujin
$i
erai
bine asigurat de o inlreagi popula,tie cu ca:acter rdzboinic
nent." Erau desigurjaturi, iDcendii. ciocniri
ti
refugii. Dar
1ia
locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori, cu care
sa cnnvrelurascs. Mer^da
.e
reLl"ceu la negncrerc. du." de un
I
inaintc ca si existe diplomali. Era una din cele mai importante
cini ale auloriltlii locale, un adeveret instrumcnt al supravieluirii.
262
cete obtinute prin fo4a brutd. La admiratia pdntilor penuu
nea oameni ce
,duceau rAzboiui cu alte mtloace,, se adiuga
tudinea oamenilor de al-aceri, atat de acrivi
$i
influenli in
Jocuri De scena lunii
Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti
preluire
a culturii
Si
cunoa$terii. Prin profesiunea ]ui, di
rese sau promovarea lor iscusiti, penlru legarea gi
alianle
ti
mai ales pentru caitigarea de prjerem.
pnvrn!?i, cazul Milanului csle griitor. Famitia ce delinea
Visconti, carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8;1ie. Aceasri
lllrc.
Ducele conducea diplomalia
$i
ambasadorii sai era cunosculi
Pdtea a 111-a. Diplonalie
..oamenii Ducelui". Dar avea si
o cancelarie rnde se redactau
rmentele $i instructiunile, unde se adunau informafiile
$i
unde
o fo4A mai mare
$i
mai durabih noilor instilutr
263
ela un lnlerloculor cul'ival. superior UDui condotief.au unul
ra], al prinlitor, episcopilor sau
9efilor
de republici, care i$i
j
musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile.
Inaintea Europei, unde aparc dupi 1500, ambasadorul rezi
fost adoptat de cctilile iraliene. E] era insrrumenrul cel mai
pentru mentinerea echilibrului de putere, pentru apdrarea unor
nlei. La mijlocul secolului XV, actorii majori in Italia sunt, in
plistla arhiva. O revoltd a ars arhiva milanezi, dar despre diplo_
lia
nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. Printre ambasadoni
nrili, cel trimis de impfuatul Sigismund petrece
$apte
ani, infie
25
si
1432, la curtea milaneze. O alian!tr explici legilura lor; este
indreplati impotriva du$manului comun, Venelia, aliata Flo
acestor trei rcpublici, Milanul, Venelia
Si
Florenia, incA doi:
polul
$i
Papalitatea. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul
Ni-dictatorial din Milan, relatiile ior exteme erau conduse colec-
, l ondurile erau aprobate de lege, demersurile politice imPorlante
ia slrpuse unor dezbateri publice- P.in aceasti birocrale in-
ele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali
au licut-o totu$i, formalismul legal
Si
democratic exersat a
Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. Regii
mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea
cu prezenti
continue. Unii aurori cred cd reprezenrantul
papei
zanl era un fel de amba.sador rczident, practici urilizati
$i
de
hii rasiriteni intre ei. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea,
Aragon avea procumtori permanenli la Roma, Venelia
ti
De fapt procuratorii anteriori, pe care ii gisim
$i
la
diul permanent pe langa
$eful
de stat Ia care este trimis,
$i
aptuat prin reciprocilale, care se extinde abia dupi 1648.
palJ de Ia A\ rgnon. dau sernnalul unur incetut de
flrncliunilor ambasadoriale. Dar procuratorii erau de doui
uoii cu problcme juridice,
$i
a]!ii cr rranzaclii diplomatice,
guli doar prinii fiind rezidenl.i. Oicum, cand o atianli era du
$r
avea de solutionat probleme continue, ambasadorul ad-h
distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF
pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. Alte
anunlau ambasada rezidenliali, cum era cazul consuiilor
$i
treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei
pe la mijlocul secolului XV. Pulerca era
jnter?rctard
in sens
in Rena$tere, o dati ce peni
$i
armarelc se cumpirau. in
lcodemo da Pontremolj. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_
de Medici. Treptat, acesta se lasi convins ci ascenslulea vene-
Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe
$i
in schimbarea
. Reprezentantul
pennanent al milanezului Sforza in Floren{a,
0i e mai pdmejdioase pentru Floren.ta decal Milanul
9i
in l45l
produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei, care
unette cu Miianul impotriva Veneliei. Rizboiul pentru succeslu-
Milanului incepe la 1452, avand ca aliali ai Milanuluii Flo-
cenova, Mantua
li
Bologna, in iimp ce adversarii erau, ale-
ri de venelieni, Neapolul
si
Sienna. E scmnificativ ca fiecarc din
trati pe probleDre comerciale
$i
proteclia cernFnitor proprii.
. r
La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. Era de pi
sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei
pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti.
ii se impace Venelia
$i
Milanul, apoi se produce prima paciti-
mai importanli a Italiei, prin Liga prea Sfentl, in care to!
batanlii i$i
jura prietenie
9i
pace pe 25 de ani- Liga atragc
$i
pe
lclalte
puteri ilalicne, Papalilalea
ti
Neapolul. Ambasadorii atat
dc ocupati inaintea
Si
in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle
l0r,
pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie
llcnt
supraveghealj, iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl,
htcrca
OtomanA, ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. impunea
p0/r{" comune.
Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva
liri.ric
conflictele. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica,
nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice
264
jntervin
r:scoalele, competilia Frantei cu Neapolul'
lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe
Neapolelui. rizboaicle ravale cu turcii
Si
dvalitatea
genov(
nelianA in Levant. Dar ce caute un ambasador venelan la
Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa
regeiui Franli? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele
p(
ro;ean. ceci interesele conerciale
primeazi Dar {le cc dupd
so;esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v(
nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor.
intr-un moment, iie
$i
trecdtof, de pace, ambasadorii au
cru, Rigazul e consacrat
fi
anelor' Un mare patron rimas in i
este florentinul Lorenzo de Medicj. El pmcticd diplomalia de
inalt cand se intahette cu regele Neapolelui, Ferrante, ih
Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de par-
lriul Amerjcii intre Spanja
ti
Pollugalja pe care I a mediat' Depo-
llsm, deciderea moravurilor, de revolla
9i
apoi de execulia lui
$lvonarola indreplati impotriva Papei, de campania fiancezi in
Itrlia, dc titlul de duce
Si
dictator cardinal al Romei acordat ,,prin-
Flui"
Cesare Borgia, de fapt fiul siu.
Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni,
Mccena al arlelor, apeieaze la Bramante, Michelangelo
$i
Rafael,
llanul $i
fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze
nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani), reorgardzarea staiului
|)rLpal Sj
lupta lmpotriva dependenlei de Franta.
Leo al Xlea (1513 1521): un Medici
$i
un florentin venal gi ra-
llrcc.
Patfon al artelor. Credoa in vocalia sa diplomatici
$i
se vola
ilncificator-
Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (cii-
ilf
de doctrini, pierdcre de atdbutc)- A ezitat mult la alegerea im-
|tcriali
care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL
Quintul
al
ill)r'nici- L-a lavonzat pe primlrl, dar apoi l-a ajutal pe spa ol in
lltzboiul
contra Franlei. A dsipit bani in rizboaie inutile
Barbara W. Trrchman, i\ canea sa 7he MQrch of Folry- Fronl
'lio\
to vietnan
(A. Knopl NY, I98'l), pune
la
loc de l'runte pe
prpii Renasterii. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei, pe care
ttrlr
pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse.
l'hlul capitolului este:
,,Papii
Rena$1crii provoaci secesiunea
pro-
l0stanrii:
1470'1530". Pe trei din cei
$ase
considerali ii prive$te ca
cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al
lll lea (1484-1492), l-eon al X lea (1513-1521)
si
Clement al
ll lea (1523-1534).
pi'1 in prifrul rind faptul ce atiludinea lor iati de
Pulerc ii
lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile
si
mediul vre_
Pdrtea a III'u. Diplomlli. 265
nesocicre, intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute'
sp;ciale de tratarc a unor cazuri precise, trinise in paralel cu
I rolulrc In.lilurrcr Lle aflhr'rJor re/ide1r esle lcnri Jal
In crrrdri,l. apare. Jr
lcr'oraJ.ubordonrl
arb rdo-ul rr'
Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime
pernanent. El exista
Si
err foarte activ in diploma,tia lempol
fucat ambasadorul numit penlru rang
$r
reprczcntatrvllare a
Sixtus al lvlea de la Rovere
(1471 1484): biblioteca
mrLui desclis: publicultti, monunente h Roma. fresca
Sixtine. rizborie cu Fer_rara, Ncapole. Venelia, nepolism'
denF a.liscjplinei eclezjastice. cexiN cr Lorcn7o de Medici'
Inoccntiu aMll-lea
(1484-1492): aulorul unei bule
impotdta vlejiio ei. cearta cu Ncrpole- rAzboirrlblronilor'
voie de un expert (lingvist, jurist sau cu cxperieDF de negoc
ce era lrccut in rctele de acfeditare La inceput' rli menbni I
sjunii pcrnranente nu existau, ci doar
Personalul
de servicir'
iat
personal
Si
pe socoteala ambrsadorului. Primul care a ap
nrcni abili
$i
cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)'
fost buc?itarul.
lcxandru al vI lca (1492-1503)
$i
Inlius al ll-lea (1503-1513). Nu
Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ
ninsulei italiene. Imaginea publici a
Papilor
dupd 1500 e
dc cei ireizeci de trni in car,,Papii
politici" au ocupal scaunuL
Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase
tifical. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama
tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea
$l
r
marerialc inainlca celor spirituale:
rii, intr-o mnsur; neobi$n iti. Dar delcrminaqii locali trebuic tre-
rll pfin site, penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_
urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor.
I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . Descon-
lfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din
jurul
lor a fost nebunia
irir.rir. Erau surzi la nemullumii. orbi la ideile altenative ce se
llhL(11r.
inrpeDetrabili la prolociri. neinlercsali de consternareB cc
inaintea interesului
public,
$i
ambilia. ldcomia
$i
vraja
A treia nebunie este iluzia permanenlei
ti
inviolabiltelii
si aDalizl, unde se ur73au alianle
$i
complotufi' un diplomat
'
lian
consacri o carte noii
Profesiuni
iutitulad D olfcio leeati
statului
propriu:
,,
..ei n-au avut simlul unei misiuni, nu au oferit
ghid religios
Si
nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"'
'
Carte_u
"
scr;ri pent- diplomali
$i
oameni poiitici, care decid
materie de pace
si
rd7,boi, iar cele trei forme ale nebuniei papl
sunt tiupn auror ,,in<lependente
de tjmp
$i
recurente in guvemare"
Orj;are ar fi fost sentimentele fali dc papi
$i
oricata fluctua
exista in ocuDarea saccrdotiului suprem, Roma continua si funcli
neze ca cel mai sensibil baromelru
politic
Si
diplomatic' un cenl
in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor
miilocii si mici, in numir amt de mafe incai papii deveniseri
cle'prezenla lor. Ei incercau si descumjeze
permanenla lor,
ninland ca vor degrada pe cei a ciror
iedere
dep6$e e
$ase
luni'
esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare, infom
267
liilor
de cArre diplomat, obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit
(lltimele
instrucliuni
$i
cand a trimis ultirna dare de seami, un re-
,umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente.
lnainle de semndtura ambasadorului, pe un rapon rebuia menlio
latd ora t imiterii corespondenlei. Raportul era evaluar apoi de su,
periorii sai dupi capaciiatea
de
observarc. analizd
Si
selectie a fap-
lclor esenliale, precum
$i
dupe eviiarea rumorilor, invenfiilor
$i
l)rc1-etiilor.
Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detalii-
k)f, uneori intime, ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui
$i
freocupArilor
uDui personaj impofanr. Canea lui Ermolao Barbaro
vine dupd ce Bernard du Rosier, un
jurist din Toulouse care a avut
$i
misjuni diplomatice, a scds un scurt tratat despre amb.sadori,
inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli, De
Ve|a, Wiquefofi
$i
Callieres.
Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn, din
Iou, situalia Italiei, aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454,
rci roiri in 1470. De data aceasta Milano este scanteia. Ludovic
Sforza, care conducea in numele unui nepot minor, ar fi trebuit se
cedeze puterea, dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului.
l-udovic cheami in ajutor Franla, promiFndu i ceneva
ti
Neapo-
hl. Charles al VIII-lea, prost sfituit, accepti qi lncepe campania
italiand, plin: de obstacole. Cand ajunge la Neapole. e complet
tpuizat. Uzura pfovenea de la un alt r;zboi, de aceastd dari diplo-
n.ric. SpaDia, care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r, a profilat
(lc intrarea ei in capcana italiani
Si
a
lesut
o aliand impotriva ei. ce
cupdndea Anglja, Austria
$i,
bineinleles, Neapole. Altunlele sunr
l)ecetlLrite
prin cnsltorij. Se anunli o noua fazb a diplomaliei euro-
l)fne,
faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de
rx)sleniri
$i
procese matrimoniale. O noui l.jgi Sfantd este inche-
iLrli la 1495. din nou ia Venelia. care restaureazi iDtegritatea rega,
lillui Neapolului
$i
distruge pretenliilc franceze.
Un alt florentin, dupi Danie, poate fi luat sjmbol al diplomariei
v.cmji lLri. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469
$i
1527. E
liLnctionar la Seniorie, unde se ocupi de problemele armarei
fi
mi
Liriei. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea, regele Franlei, la
l'npa Iulius al II lea. la impiratul MaxiniliaD. Con$tlinciozrtatca
sr, loialitatea
$i
competenla se vid tu starea iui dc vghe
$i
in acu,
ilirrea observatiilor. Unnire$te sA afle
$i
si con njcc Senioriei
Panea a l-a. Diplotnalie
266
.locuri De scena Lutnii
o Drovoca
proasta lor conduiti
9i
de mania crescandi 14n de
unea tor proasta, ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in
stuDid si meniini un sistem corupt " Urma ,,extravaganF
gI
si
;bsesia ca$dgului
personal". Clement al VII-lea, intrebar
puo. put"."u- t".pn.in a papalitifii lnaintea inEreselor Bise
id.ui.ot", .n."
""r"
o pace a cre$dnete{i, ar fi rdspuns
(pentnr
!ase)
ci procedand astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu!
'
putAnd si salveze nimic pentru el". Autoarea vorbelte
$i
peftru
ielalte caruri Je nebunre polilice: ..canJ inlere\ul
pri\rl esle
Duterii determha
poltica, interesul
public pjerde cu necesitate,
;ioda6 mai evide;t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme
Cartea lui Ermolao Barbaro, un eseu plin de sfaiuri
pentru
Dlomali. detrnerte rn l(nneni
'implii
pe amba'a'lur cr pe un om
..,u'.'ut ,,nu'
guvern. puc \a laca. su \orbca'c'
'a 'Dluirs(;
ri
gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea
$l
crc$lerea !
aru. El trebuie si cstiee sau si menlni
prietenia unui pnn!
tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i
mlormarea
Aljanta inseanna implicjt
$i
menlinerea reialijlor de pace
aliali. k; tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un
coi. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei,
pe care azi o
mim ,,avertizarea
timpurie" $i
cultivarea .increderij
reciprc
Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i
268
roare mrtc,r:le sau planurile care ii por \ r/a inreresele.
sa e Drecisd. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril
sofeau pe rege ln deplasarile sale, remane deliberat in urmA
a nundra cafi solda.ti formeaze deaa$amentul regal. Din misi
Jocui pe scena Iunii
la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile, ceea ce, rapotat
loacele tehnice de scds
$i
comunicarp de atunci, constituie o
prir lege, alta prin fo46; dar cum prima mebdA es
insulicrenld. este ne\oie si recursi la a doua.
Partea a III-a. DiDlonalie
269
hstificat,
atituri de utilizarea fo4ei, metodele neconvenlionale ca
;ldevaru] ti
in$eliciunea. Critica a inceput cu definilia datd de un
brjtanic, Sir Henry Watto\ mai mult ln glund:
',Un
raLa perforrnan!4. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din
dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii
ace$tia se intorc, Machiavelli e acuzat de complot
$i
i$i pi
ba. Retras la casa lui modesti, scrie opera vietii sale, 1J
dar
ii
literatua. Modelul ales pentru conducatorul luminal
la al lui Cesare Borgia, fiul Papei, un personaj aspru
ti
li
scrupule. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune
Si
de care ltalia avea nevoie, in ochii autorului. Intenlia lui esie
convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem
losi
,,trebuie
sd
ftili,
scrie el, cii existi douii metode sE te
e un om cinstil, trimis ln strihdtale si minta penfu b1-
Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in ser-
italian naturalizat in Franla, ambasadorii nu negociazh pacea'
vitatea lor con$and ln spionaj, complie
$i
fedare.
Machiavelli. chiar lnainte de a fi tradus in englezd, pe la 1640' a
asociat maximei ,,scopul
scuzi mijloacele"
9i
unei gandiri po-
tice bazate
pe ea, numi6 ,,machiavelism".
Ceea ce el a spus
Itr-adevax a fost cA ,,un
conducrtor prudent nu trebuie sA-$i
FnA
van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui
$i
cand ratiunile
l-au facut sd se lege nu mai exis6".
$i
tot el adauga ci daca
i oamenii ar fi buni acest precept nu ar
tine,
dar daca ei sunt r[i
lirii
sale. Se pare cl regele James I I fosl
$ocal
de maxrma
r,ului sau si l-a demi\ din funclie. Penru Carlo Pasquale un
nu-$i
lin
angajamentele fatA de tine, nici tu nu ai aceas!6 obliga_
. se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale.
dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt
mai este un lucru care rd poate
face
cinste:
Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in
sunt de trei
feluri:
ceea ce s'a
fdcut,
ceea ce se
f6ce si
s-Ar putea
Jace
in viitor- Dinlre auste lrei l
(turi,
numai
erte u;of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat...
Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe
Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei, un
dedicat
Si
un personaj lucid. Jacob Burckhardt scrie ln clasi
,,Ononbile
Rafaello, sctie el unui riitor diplomat,
cafte despre Civiliza,tia Rena$terii in Itsliar
,,Dintre
toli
politici. Machiavelli este, f'arn posibilitate de tagadi. cel mai
El considera fortele existente ca fiind vii, active, calculeazd
$
succesului cu puterea
$i
autoritatea geniului, nu caule nici sa
este
$coaia
realisla sau a puterii, caie il numari prinlre prec
Dar cum aceasti
fcoali
are critici inversunali, conplimentul
iul urci societdli licenlioase, corupte sau imorale. Diaffiba sa
totriya decadentei epocii esie elocvenla: ,,Noi,
italienii' suntem
ne;eligioqi 9i
corupli mai mult ca allii . pentru ci Biserica
$i
repre_
lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu."
Cealalti
scoah
contemporana. a diplomatiei vene$nc, arc
fr
critici. in lireratura engtczi de pildd, diplornalia Bizantului
qi a
Itaiiei sunt
privite cu rezervtr, acuzate de o moralitate irdoielnici
qi
de efecte ugoare, supediciale Nicolson e in primul rand ingrozit de
climatul
politic coDspirativ, mlsterios,
plin de iltrigi al regimului
uDarent c;lectiv, in redlitate tiranic, al Velleliei. Daci insa examl-
lem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari
puteri nariiime
$i
comerciale, invidjate de toata Europa, nu putem
nesocoti mentele sale-
Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa, care a su-
Dra!reruit Sunl
paslrale inlr o orJine ne\.hirnbdri rapoadele tuhr'
ior diplomalilor
renericni. timp de pesle nnui
'ecole.
inlre R81$i
-1797. Informerile
(21.177 la numir) suni indexate in rubricarii in
care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului
in arbivi
gdsjm
$i
textul ilaljan al emisarului lui
$tefan
cel
Mare, care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor'
$tefan
rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini, ce
qele pe el insu$i
9i
nici pe al1ii. Nu gise$ti la el cea lnai micd
de vanitate sau suficierta..." Al doilea curent care ii este fa
Doate intoarce imDotriva eroului. intr-adevir. al treilea curent ii
pori\rnic. Obieclia vine din patea cclor care au deschis
rnci \ re. r.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei. T
'e
rcpro$e
210 Jocuri pe scena lMtll
cunottea pe venelieni, cirora le ceruso Sprijln
Ft
Moreea, ocupata {ie rurci. Era in 1477, dui!'bffill
Slefan
iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. tn rimpul
clramin era dogele Veneliei.
Stim
cum a dccurs 8ud
lnuta
cuvrntarea in fala Senarului. in grcceqtc,
cum
ievodul roman de amagirea suferite din partea
sltor
in luptele sale. Anun!6
$i
o
$tire
buni: pe tronul
Tll
veni Vlad
Tepe$.
ceea ce intare$te poz,f,a
sa,
nii sunt de acord sd face
Si
la Vatican acelati I
venetienilor este prietenesc,
dar ineficient, Nu
$telan
futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige
mult la posl cate Uei-patru luni, uneori
$ederea era
la doi ani. DacA primeau daruri, le lrimiteau toate S
roafLere \tdreru
[olali lr /ile pentru d.$i scrie
dadea voie si-$i ia soliile cu ei. Ele erau consroerarg
bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y
dofuiui. Cer;lenii ce refu,/au \a p ece in misiuni erau
I
cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii
ti
rna|iei atenienc.
In al doilea rand, este remarcabil stilul informatiiloi
vrtatea lor era prodigioase,
ca
Si
la floreriini. Un ambafl
lian
la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu
foare lungi. Ceea ce izbe$re la lectura lor. azi, este delallt
onorabilitate. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a
pe termcn scuft, ace$li conducilori au inleles ci pierderea
c
lili{ii pe rermen lung, pe care ele le atrag, anuleazi orice
CaPitolul 4
t)e
la Reformi la primul mare rizboi european
da Vinci compusese Cira cea de taini, iar Diirer Apocalipsa.
nrus
scrisese Pdmele Adagii, regele Ranlei ridica Castelul de
1500. Renasterea e in floare. O recunoa$tem dupe opele. Leo-
in competilie cu genovezii
n Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. Flotele comerciale se
Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom!
nilor. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl.
Lru. Amedca era descoperiti, economia era in expansiune Ce
deraliu. cu rmanunle li,,icc. mofale. cali!a!i. \icii
$i
sl
manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana.
iul sAu, ca rege in nume
Ptopriu
$i
cunorf.erea culrselor. Ponrerete.uveranrlor slriiini
dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor
citiarea intenliilor ascunse, cerd surydzi poate si ofere coii
ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. Dimpotrivtr,
sura ce se consolidau noile state, conducitorii lor aveau ne
jru Jiploma!ii? Ca .a $sPUndem la acea'ra inuebare. :a con\ul
I hr|lc
politrca
tr
.a
.unoa$lem acLoril ln hLlopa. crre ne inlerr-
5 cu prectdere, statele mari Franla, Spania, Anglia erau intfui-
rlcpi$isere
firamilarea feudaH. Franla perea c, e in fruntea plu'
!lui,
Anglia avea dinastia Tudorilor, iar in Spania Isabela de
ilia
fi
Ferdinand de Aragon
$i-au
uni! destirele ficand un pas
unitatea Spaoiej
;i
au cuceril Grenada de h mauri ltalia era
inla culturaln
$i
arlistjce, dar ca realitate
Politic;
nu iDsemna
mult deca! cele cinci unitdli mai mari
fi
o duzind de altele mici,
on$e
pulsand de vilaljtate. Pani la 1500, deci timp de o mie de
i de la ciderea ImDeriului Roman, factorii integralori ai Effopei
cidenlale
au fost Papa qi impiratul. Dupe cinci veacuri de dvali-
), anbii au slibit. Papalitatea intrase in randul statelor italjene
-ii disputau aria. bogilia
$i
influenla, iar imptualul nr dispunea
cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leri-
Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei
iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de
lltixtura
conpoziliei sale. In favoarea acestui argument am pulea
lnumera
rizboiul endemic. Dar lbuie se constalim ci in acea-sta
Dcrioadi
sislemul nu s r rupi. Toatc conflictele intre
Pi4ile
sale au
itcrul
djsputelorde familie. Schisma reale nu se produce decat cu Bi-
nrn(ul.
Ea este o adevdrati sepa|are, o delimilarc neti a Apusuluj fali
(lc Rdsint, scos de mulldjn ecualie
$i
apoi pierdut thrd Inari regrete.
Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem,
l/vorati
nu din domcniul polilic sau stralegic, ci din iernul crc-
mentul lor
ii
cari predictjbililate poare contracara acesli
dorit. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. Atet
gulile lor, cat
$l
ln cafea lui Barbaro nu gisim
licente fatil,dl
imed;at
Si
aduc dalrne de durati.
272 lutut t Dc tc.nd lunii
Panea o II'a Dipltnalie
2'73
dinlei. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul ca Saxonia. prima, Hesse, Prusia, Danemarca
$i
Suedia sd
in Germania $i
Elvetia, unde ele convieluiesc ]a pariiate
l(l)nna in 1530), unnate de Brandenbnrg, in ,ria lrteranismu-
Nilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia, cu rege
Si
parlament'
Si
sudul Papei, cu multe slate impdrtite intre cele doua
130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme
nemaiauzit, Perioada se rcrmind pnn cea mai mare
ropeane, rezboiul de 30 de ani. I luAm, ca
$i
toli i
coti$ra in istoria polilica a Europei, care a evoluat apoi
trasate prin pacea din Westfalia, cand el s a lncheiat, in 16
ln zilele noasfre.
Diplomafia, ca profesiune statal6, se consoliderziln
devnind indispensabild in vocalia desemnati de
rioari: slabilirea legeiurilor, cautarea de prieleni
$i
alia!,
soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i
Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric,
greacA qi romane, Evul mediu
i
Rena$terea. nc-a dat
evoldlia diplonaljei
Si,
mai ales, a dezviluit valoarea
generald, iarin Rena$tere pe cea permanenfi.
Cu ce a marcat perioada post reformei, canctenzate de
l)dn: la doctrinb, crestinii erau chemali si faca ordine ln tem-
Inladat de personaje odioase. Cat de adanci era aceasti ostili-
0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre- Cine ulmrrca televi-
pc de Roma la 1534, iar la moartea lui Luther' in 1546, doc-
|lr se respaDdea in Olanda $i
nordul Franlei, dupi ce impa4ise
rnia in doui tabere. Du$manul
principal al acestei mi$cfui era
dc la Roma. Din vicanl lui Hristos pe pimant, acesta deve-
xn .rnticrist. Un personaj corupt
Si
lacom, carc virde mantuiri
sub formi de cedificate de iertare a picateior, cu ambilii se-
de razboi
$i
jaf
$i
dominalie; abuz
$i
fals in interpfeta{ea
sfinte. avand Vaticanul ca loc de desftau
$i
centru de in_
le Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea
i, intre vocile contrare
putea auzi argumentul, sus,trnul oe
nc, ci increderea in institutia Bjsericii, care de la in
limile
de
igiu din secolele XII
9i
XIII a coborat continuu, lipsjte de capa-
de a se adapta
$i
schimba. Ea a pierdut eficienia de gestiune'
uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. Dace h greci r, ce proiectul european nu este decat un complot urzit de
identificim fundamentcle ei, in Evul mediu intahim istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire ala-
scari
Si
lermieri crescLrli in valorile
Si
credinlele luterane din
tn fiu.
fljct continuu, cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi li" spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un
dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. Nu sentimentul rcligios
degenerat in conflict internalional, misiunea
si
practicile d
tiej? in ciuda vacalrnrlui, irola,liile
ti
au ftcut loc. vocal
9l
Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I
prin Grotius
$i
b) schimbarea sistemului internalional,
petrecc o dati h caleva secole. $r8hiile
de cafc di\punea Inilixi
(numiri
tdxare
tijurr(diclie)
au
ilrctrir limilale in
.ccolul XV de monarhiile nauonale
(l
rc este siluafia lmpdratului roman cre$tin? Alegerea lui de
t marii electoti: resele Bohemiei, Brandenburgului' Saxoniei,
linalLrhi, episcopii din Mainz, Trier
$i
Kdln, aratd ce balania
llnn spre sfera germani, afa cum Papa era de obicei de origine
l.l
Pentru inccput si vedem cine sunt actorii reformei. A
Papei ia 1517. Ecorl iui se intinde epidemic. Mecanismul
ni. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove-
r Hohenstaufen, Habsburg. Luxemburg. wiltelsbach ln rnajo-
bateri, se distrugeau caeva icoane de sfinli, se fomau lor erau $epani efectivi pe teritorii limitate, iar coroana rm
li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in
este Martin Luthr, care a devine cilugir augustjn la 1505
pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i
zare a fost simplu, popular, eficace. Un predicator sosed
ora9, preotul local se converlea. Urmau disculii, confruntiri
pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia, c
inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece
ti
prdici,
erau desfiinlate
$i
cilugtuii erau redali vielii sociale. La
aderat marile olafe ljbere ca Augsburg, Nilrnberg,
's
dreptul de a convoca Consilii, ca in cazul lui Sigismund,
c lll Uneariei
$i
imperat roman, ele dau gre$, cain faimosul con-
Lr
(le
la Constanz din 14l5_1417. impnratul voia si se invie im
Hamburg, unnale dc Ziirich (1525). Basel (1529), pcntru ul medicval
Fi
atribulele sale de mediator in chestilrnile
pdcii-
211 .locuri pe scena lumii Paftea d I'a. D,lomalie
Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen
tarea schismel, lnterirea bisericii
$i
limitarea puterilo!
nu au dus la rezultate. Ca si alte initiative de reinviere rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rc-
univercale a bisencii, ca de pilda Jubileul de la 1450, rriidlor de pace, consiliilor
si
dietelor. soliilor
si
consuldrilor
rlpcl nr 1a personajul militant
$i
extremist, ci la conciliatorul
275
autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. ,boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. Printii
ri iDfiunli armatele lui Carol.Quinlul. Acesta, bazat pe pose-
sale, ce se inlindeau de la Madrid la Viena, incerca si resla-
un Papd rub|lor de <lrrn!a
$i
rna. nimic nu purea opn
al ideii unitalii politice
$i
spirituaie a imperiului crettin
$i
Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi
ritual
$i
cel secular, ai aspiraliilor medievale, Reforma,
idei sjmple. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate
propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal
damnarea etemr. Dintr-o dat, deveneau irelevante
ffintre
premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in
i separe. De altfel, succesiunea evenimentelor
si
cdutarea
{1,
prestrgiul titlului de impirat
Si
al imperiului. Prixii sunt
ll,
darimpiratui, suprasolicitat de luptele cu lurcii, de rnzboiu)
hlrstie
cu Franla (1522-1559), de revoltele inteme, a fbst ne-
tll caute pacea.
ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada
lbnnei. Conciliul din Tren!,
linut
in trei seciiuni (1545-154?,
zc cealaha
iumatate,
avend ca vadde lance pe iezuili. Prelalii
,,credin!e"
factorul ciutat.
,,Cel
drept va trii prin 1552. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica.
0fi1
vorba sd recuperezc
jumetatea pierduti a bisericii, ci str
al acestui efort hdividual, mefturiseqte Luther, carc d
..dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . Tarari
necesari medierea institu.tionah a Bisericii, pentru ce prh
s6u
$i
Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci
rea ascetici, ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco|
la olandezi.
niale
ti
sacramentele, penitenlele, posiul, pelerinajol,
esenliale pentru Biserica catolici. Lipsea insi un element
El nn este cunoscut ca reformator, ci se disiinge prin
rLr asistenta, dar un cuvant greu aveau
Si
conducAtorii secu-
hl la rnspunderea individuhi
$i
resraurarea poziliei sale
nare
Si
fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci rce la evidenfi, ci prcsupune lucreri; Biblia este autoritate,
noami
$i
inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. i lc[retati de Biserici, care este
$i
pisratoarea tradiliilor.
religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W
\in. dupa Lulher. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe
il lea Papei e menlinuti, dar episcopii au atribulii sporite,
lkn
interzise este redactat in 1559
si
cordus de un colegiu de
O ridicini a Reformei a fosi gasitd
ti
in inflorirea
umaniste. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci
l)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu
luLrre misuri de reformd mora1e. Carolicismul are institutii de
|x lnchjzilia spaniold se extinde in Italia
$i
Olanda. lndexul
rli. Biserica, eliberala de protestanlii eretici, vroia si se lm.
lcze prjn propria sa reformi, numiti
!i
contra-reformtr, Al
lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg, al cirui lext a tbst
distanta fali de cele doui tabere, pribegind p.in oraFele
sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului
|
(lc
o dleti imperiali. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr
sA scape de perseculii. Din expusul Anderlccht ajunge
rantul
$i
ocrotitorul Basel- Elogiul nebuniei este lna din
mari opere ale culturii europeDe. o sarcastici descriere a
tumulloase care mi$ci populatia. Ce lrebuie sa inlelcagi rnri de populalie
$i
o fugi a creierelor protcstante din
ldtile
ca-
mat al acestei epoci, thmiliarizal cu scriedle marclui I in ahe
ldri
ca Anglja
$i
OlaDda, ale ciror cconomie
$i
qtiinfl
'
(its
rcligio. Fiecarc conducator detennine religia de pe teri-
I siu, la alegcrc intre luleranism
$i
catolicism. Cei ce nu li
lirtr:ru
puteau pleca in alt 1oc, ceea ce a detetminat rneori de-
|lr)jrL.rt
de ele. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a sla-
rl( lrpt
si
recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. Nimeni in impeliu
!r
|Lrl1a
riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii
lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)-
traiitale. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire,
mul fali de doctrine
$i
in sens mai larg de ideologil, culti
onamentului obiectiv. Cu acestc idei, este suficient sel
2',76
slinl roman
!i
german ce inrrepinde? Nu mar e\l
Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai
temalional? Papalitatea suferA, i$i pierde credibilirarea,
jos.
Rigiditatea
9i
dogmarismul ei o impiedici sd caule
promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. Dar,i
Paftea a I.a. DiDlonatie 277
lic
imemd de a vn ridica mai presus de regii
$i
priltlii Cre$nni-
I la o
putere pe
care n-a avut_o decat predecesorul vosru
lemagne, sunle,ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni
nitatea sub un singur sceptru." Carol
Quintul
ezita, adoptand
rximi mai
prudente:
,,Pace
cre$tinilor
Si
rdzboi infidelilor"'Dar
acest progr:am nu a funclionat. lmpiratul a r6it o viala de ftus-
$i
slresuri. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiu-
cra con$tiincios, era lndreznel, asista la b6ttr1ii
$i
se urca pe co-
i de lupta ln Mediterana. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor
le. Se considera burgund
ti
in leslamenl fi-a
exprjmaL dorinta
prin intermediul unui umanist al vremii, Nicola Olnhus
:a lsi face studiile la Oradea ai
devine
prelat lnvdtat
ti
respec-
ce poartd un nume invocand originea lui, cale ii permitea sa
inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd.
Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria'
lui Carot
Quiniul.
o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange
es, cand ea e numitd de lmperat guvemanta
Tirilor
de Jos.
ln castelul familiei in care a copihdt Carol
Quintul
Slibiciu-
bea decat flarnanda natala
$i
franceza, descurcandu-se greu
rinr. Arborele genealogic il face pe acest ren6r, nascul la
mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. Ca rege al
liei
ii
Aragonului inkA in posesia Sardiniei, Siciliei
Si
Neap
Chaiemagne un impAral alat de putemic
$i
popular precu
Quintul,
iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept
curent. (I-a toti trei, coroana le-a fost pusa pe cap de uri
ApelAm h diplomalii vercieni
$i
apoi la istoncr, care au
cA ideea de imperiu la Carol
Quintul
e un subiect ca meriti
lntregi. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat
dii, dar remarcabil de pios
$i
cu credinF ln Dunmezeu, ce
iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul, al
tru erau Aust a qi
Germania, Posesiunile de
peste
ocean i
ziaa].^ cd
,,la imperiul sAu soarele nu apune niciodate".
lui, Cortes ocupi Mexicul (1519-1525),
pizzaxo
(1533),
Quesada
atateaza Columbia (1535) ia Spania,
Chile la 1536, cend a fost fondar
ti
Buenos Aires.
Oricet ar fi fost Carol
Quimul
pitruns de misiunea sa, i
sdu nu era decat o schita virtuali. Toate imperiile, prin
lor nu pot fi decat eterogene: limbi, culturi, etnii diferite
I fi ingropal alituri de Filip cel indrdznel, de Jean
$i
de Filip cel
n, ducii de Burgundia. 56 lncercem sa ne apropiem de el. O fa_
acestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui
ti
ln
fidentele ce i le face, Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_
lui Oiahus pentru Erasmus, care se transmite prin Maria lmpi-
Acesta a adrnis in principiu
oice religie, dar s a oprit ia i
rea creginisnrului. De la 300 incolo, fragmentele de imperii
omogenltatea creqtrna, ceea ce isloriceQte esae singura cale
cre$tindtate, ferd rasariteni dupi 105.)
fi
acum, dup5 Reforme.
dea cent.ul
ti
nordul european. Prea iryusti definitie pentru
penu ce avea de inftuntat pe otom i.
in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA
Consilierul de politici exrernb al lui Carot
euinrul,
Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta
fi
il invi6 Ia
ica
Mrriei, din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coinci-
rl[: ca qi
Quiniul,
Erasm, inainte de moarte' ofta:
',Ah'
daca
rbaniul ar fi mai aproape...", visand la casa Iui din Anderlecht
. sau invers? in orice caz, stim
c6 el obline pensie pentru
$e dezviluie astfel o
priveli$le de interior a proceselor de decizie
I mcdiului cultural al vremii. iimpiralul calitor avea sursele lui bilizare
ii
absorblie a populaliilor migratoare. Charl
evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni, sconndu-i din pddurile
adorau copacii io chip de zei. Converirea creqtini era ir fbnd
rea in civiljzalie
$i
o poartA spre cetelenie. Bizanlul proceda
La anul 1000, imperiul i$i resransese vocalia la un anumit
tive de sprijin.
Omul carc i a stricat sistemaiic
planurile
$i
i-a intunecat vraLa
lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. FranEois I. Greu de
il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian
nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I, deschis conversa
$i
sfaturilot, pasionat de vanitoare
li
aventuri, firi a da prea
||lt credit consilierilor.
$tim
ce se baza mai mult pe propriul siu
g|nlbsor decat pe ei. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor
doui
personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese sufla la nrcche:
,,Sire,
pentru ci Dlmnezeu v-n conlbrir
gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin
lgrad
Si
incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria
penEu ea un cleste ameninlator. din care, regi dupA regi, pe
de secole, voiau s6 scape- Era etemui ..d6fi"
francez la
iman e muilumit de relalia cu Franla
$i
trimile o anbasadi la
nilia, spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari
hegemonice ale altora, care mergea pan6 la desfihtarea
rci. Se paie cd in anii ce au urmat, un alt ambasador liancez ne-
278 Jo.uri pe scena lunii
greu de conciliat, ceci fiecare dorea pentru sine regiuni
Partea a lll-0. Diptotnalic 2'.79
s stat sau i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta
, incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal
I serviciile regelui Franlei. in 1528, el reimoiefte vechile cooven_
icomerciale cu turcii. iin 1532, intalne$te pe Sultaoul Soliman la
jiazi
capitulaliile, iar intre 1538
$i
1540 tuncon se dla din nou
misiune la Poartd. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui
rol
Quintul,
care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_
lul Mediteranei.
Conflictul cu Fra.'l!a e reluai, dupa moartea 1ui Frangois I' in
1547, cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. Acesta inrcgistreaza
Itaie mai bune in Ilalia. ftontul se deschide insa dincolo de
care au dus la conflicte intema.tionale, mai era o opozilie de
dinelor. Zi de doliu pentru ilalieni
$i
de ru$ine pentru impirat.
dufmanilor
$i
instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. I
Conflictul incepe indata dupn alegerile
jmperiale
ia 151
mod surprinzAtor, FranEois I l$i pune candjdatura. Ambele
cumperd favorurile electorilor. Dar banchedi
$i
marile case
me$ germane, impreune cu cele genoveze
!i
flofentine, sfang
850 000 de florini
$i
Carol
Quintul
este ales. Miza este Italia,
luptele incep la ffontiera franco-spaniola. Frangois I preia co
amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. Lupta'
cisivd se diinsi la Pavia, unde Frangois I, imprudent, iese din
BurgDndia. Se nai angajeazd sA ia, viduv fiind. pe sora mai
lui Carol de solje (Eleonora, vdduva regelui portughez).
Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal
care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. FranEois I nu
pecta jurimantul,
armala imperiale intre in Italia, Papa se
vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili, impotriva
Navana, Burgundia
$i
Italia. Dincolo de acestejocuri de
ra$i lupte,
jare$i
pace. In orice caz, la 1530, cu intarziere,
incoronat. solia ajunge la Ffanqois I
Fj
lucmrile seimpac:.
cea DoanDelor". in 1535, conflictul se aprinde penlru a tteia
iar in 1542 pentru a palra oar;. Pretextul este asasinarea de
1553, dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei, d[ ordlr
retragere dup: asdltul nereusit
$i
trist; bolnav
$i
dezam,git, et
iclelor, un teren liber de rjvalilale
Si
coffruntari- Se mergea ine-
ilabil spre un conflicl major. El va izbucni pc teren religios ca o
duri
$i,
recunoscut dupa pana$ul siu alb
$i
enorm, esie luat
irr. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de
gdturn inrre Italia
$i
Olanda
$i
a vfirt si-l cucereasce cu once pre!.
nier. Cel pulin a$a s-a dus vestea, impreun! cu mult citata luir
clamalie:
,,Tout
est perdu, sauf l'honneurl" Cert este cA e
lnut:
:ide si abdice.
zonier pand in ianua.ie 1526, cand
juri ca renunla la
Carol
Quintul
temtinn domnia sa, aparent splendida
9i
celebri'
r-o dezamigire to|ali. Abdicand din
Tirile
de los in 1555
$i
din
I Spaniei in 1556, se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o
nislirc
$i
se stinge tn 1558. Bilan! nul Metzul in mainile france-
or, Burgundia tot la ei, francezii tot in Piemont, turcii controland
editeran; si
inain6nd in Europa. impiralul nu purca mal nurt.
in Castelul Sant Angelo, dar un accident grav se pelrece
Pdn
iza era de sistem- Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_
Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t.re negoci
femei: Margareta de Austna
si
Luisa de Savoia. A fost numit
a catolicilor cu Reforma
ti
se va termina ca un rizboi politic,
l!.i., anullnd \rsremul
)i
lrand-o Je la in. epur.
Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. in 1521, un diplonat
00ntifical
afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar im-
ilrutul
e neindurhtor. ,,Ar
fi o ru$ine pcntru noi
Sj
pentru noij
il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca, in limpul nostru
$i
prin nc-
Ilijenla
noasrrA. singura aparilie a ereziej, printr un riu adus rcli-
ttr.i
trelr'ne.
.a
16rrrrndil
irr rnrrn.le udmenrlor
'
se tourre irr Je.h
irlr:r
sa. F.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc
pe Lulher
)r
in I530 cAnd
ilrpiratul
fevine in Germanja, Relbrna era pulemice U neaze o
soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del
langd Sultan. aflar acum in ltalia. Acest ambasador ne deschi
ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in
Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei
relaliile inrernarionale
$i
in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu
280 .locuri De scena lunii
serie de diete, colocvii, negociei
$i
concilii, toate nurrind
_
Partea a III-a. D,lanntie 281
sau incetinealt'. in anul 1588, ducele este asasinat din or-
hlgheno,ti pier trecu,li prin sabie. Mulli allii iau calea exilului-
fi
Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de cali-
buni profesioni$li
$i
cu o cinste formati in practicarea unej
rlc exigente. Nici Fran{a, nici cei carc
Si-au
exilat minoritl,tile,
Spnnia in 1492 sau Germania in 1940,
9i
nici o alti
tard
care a
urt purificAri etnice, de ,,limpezire
a sangelui" sau perseculii
lioase.
nu
ti-au
dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii
ir civiljzalie.
I )ff zarurile se schimb6. Partida catolici extremisti devine Ligd
creand ingrijorare
$i
nesiguranld in societate. ,,Nu
este
iinie ca cea creqtin6", scrie Montaigne.
$i
spune la 1580 ca de
rio de ori s-a dus sA. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat
dimineata, ,,negociind
cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA
suslinut de garda de
foc
a iezui,tilor, reu$e$te sA
mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. Dupe doui c
militare, una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547)
Si
gate prin
,,riscoala
prinlilor" rcfomali, constituili de mult
propie, principiul coexistenlei intre catolici
$i
Iuterani ca$ti
unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. cdre in \fihil a
fanatica. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o
lucreze ir 1545
$i,
dupA o intrerupere, in 1 55 1 .
Tinut
in trei
Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a
porar teren.
Paris
$i
in unele familii nobiliare ca Bourbonii
$i
Chastillon
ralul Coligny ocupau pozi.tii considerabile. La cufea
Caterina de M6dicis, ducele de Guise reprezenta paftida
Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud
de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. iar
siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor
ti liranii
resculali.
in Franga. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice.
intennitente, masacre, disfiugeri
$i
atrocitili- Hugheno.tii,
rumeau calvini$tii francezi, iqi lnt[.iseri mult influenla. La
lioane de locuitori, pesle un milion de hughenoli aveau in
2500 de biserici ilegale. In valea Ronului, la Rochelle, la Ror
I de Na! atra. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. pentru d )i
pulea
tl rcgetui Henri al l]Ilea, ultimul fiu al Caterinei, ucis
si
el i]r
treizeci de anj, intre 1562
$i
1593, ea a fost bentuiti de de citre un ciiusir dominican. Tronul este iiber. E chemat
intrareain Paris, care,.face cat o Liturghie"
-ir
expresia lui. E
rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne, ai picii soci_
$i
al dezvoltarii economiei franceze. Cu miniftrj ca Suuy
$i
finanlele se stabilizeaze, construieste
tosele,
podu.i
$i
ca-
d, renoveazi indust ia texiile
$i
fondeazd
Quebec-ul
in Amenca
Nord. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze li-
ea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun, iar discriminarea
inat de un cnlugir iezuit in 1610. Nu mai pulin faimoasa este
Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri crnporana
$i
aliata sa, regina Elisabeta a Angliei, din dinastja
dodlor, fiica lui Henric al V -lea. Pe rimpul sau, floia Spaniei
vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. Cu
nalionalizaseri. Anglia ii sprijinea pe hughenoli, ca
$i
ol
timp ce Spania ii suslinea pe catolici. Un personaj din hbera
du$manii puftau numele
lirilor
de unde proveneau, dar de
inainte nu existi decet catolici
ti
erctici de oriundc ar fi ei qi
hughenotA, cei masacrali se numerau cu sutele, ca in 1562.
boarele religrozse lrance,,e . cUm a lo\t numila perioaLla.
rei
liri
ar apa4ine. Tensilrnea devine enomi la curtea C
unde un Bourbon hughenol, Gnirul rege Henri de Navarra,
\arorisc cu f||ca regenrer. Romlnele l.ri Al. Duma..ru
fresce curremuretoare ale terorii, intrigii. asasinatelor
$i
ale
lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi- Catolicii con
fiul Caterinei. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574),
minc cu hughenolii. La 24 august 1572, in aiunului zilei
Bartolomeu, masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny.
lrDljonale in vremea noastra, ca aceea a hi Heinrich Mann. Este
ilor in fala legii este anulati. cltm 200 de ora$e sunt lisate
0dministrarea 1or. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare
iu ce iest( caracreri\rica. regina Ienabrlelte anglic nirmul
ri
lc !Jlul catolicei Marir Stuart.
l)upE mai multe rizboaie in care austriecji
$i
spaniolii se in-
l|li cLr tulcii. ajungem ia 1618. cand incepe rizboiul de lreizeci
lIi. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. rivalite-
'
pcfene ca cea fnnco habsburgici, tol fanatismul acumulat de
hizi!ie, toate schemele extremiste ale iezuililor, decadenla papi
282
incinge qi fierbe. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare
$ritnlii societdlilor, a inconpelen1ei elitelor
qi a mitologiei
lare, rizboiul de treizeci de ani, uD razboi intem euroPean,
nu pafticipi nici englezii, nici lurcii, este un caz patelic
li
uII
ficat de inapoiere.
Istoricii il impart in palru etape, cAci un an a tost
numeroase annistilii
$i
pici provizorii.
inrre lolS
$i
1625 se desllloara elapa numilal
cepe pnn a ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili
rile de mijloc
Ai
de jos se varsA in uriala cildare
imperiali de cite Adunarea convocaei de impdrat si clt
mullumirile
populaliei nujoritar reformate. Scandalul iz
de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al
talchimislulr
care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. inrre timp
acesia, moare
$i
urmasul siu Mathias
si
pe tron vine F
Jocuri pe scena lumii
iriervenliei lui Cristian al lv-lea, regele Danemarcei,
lor, explozia de manie a Refomei, abuzurile
$i
disprelul fali
Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui, i
porul luteran, urmaS al husililor. primii reformali ai Eurcpei,
pierd drepturi
$i
privilegji-
Pcrioada danezn
line
din 1625-1630
ti
este numlE a$a
nA lnlelepciune carmuie$te lumea"
-,
ia fraiele (regina Cristina
I copil)
;i
fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia- Nici
)ania suedezd nu e norocoasd. DeSi noul comploi
Si
asasrnarea
lrlpanra
sueoeza nu e norocoasa. !ct' uuur !urrrPtu
rr
asan'L4,!4
lW lenstein ii pur la incercare pe impenali, cu noi ajuloare spa-
,
italiene
$i
poloneze, imperialii i;i revin
9i
impun noi regle-
lri cu mi dri de figrri pe tabla de
$ah.
tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. Pozilia lui Riche-
I este net[ ince din 1526: .,Si
ru se pennite ca cei din Casa de
Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei." Mi$cirile lui sunt ma-
Pdtrca t lll-a Diplonlalie
ia djplomaiiei
penmr sfatul dat fiului seu: ,,St $tii,
fiule, ce
rule:
pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci
line
partea protes
ilor, cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi
fi
a lui
xirnilian al Bavariei, care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla,
cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. Fap-
cfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spa-
la 1635. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau
$i
ca! bani dau francezii. Dar ace$tia pomesc spre Rin,
283
l.r Nantes". RAzboiul cet mare se teminE in 1648
$i
Franta este
onre s ristumai balanla
tanselor
pani atunci neprielnice
Neeocieile
picii reunesc pe toli actorii germani combatanti'
uri de Spanja, Provinciile U te (Tarile de Jot, Portugalia. Sa-
thrd Lorena
$i
cele,.trei episcopii" ocupate in 1552
$i
Alsacia,
digneaza. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i
sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei
9i
a ,,Edictului
componentelc, precum
$i
emanciparea lor. Dezast total
beli. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). cehii
sd devini catoiici sau si plece, orasele protestanie se clatj
conducitor al annltei. Dar acesta incepe si se certe cu lezul
Suediei reformate- impreunh cu Maximilian, unchiul lui F
care esle personajul cheie pentru imperiali. cei doi decid
measca un personaj nult discutat ulterior, pe Wallenstein.
acuzat ci tiriganeaza campania
$i
apoi delnis. Certuri intervin
casele domniloare germane
$i
Cristian semneazA o noua pace
favorizeazi din nou pc imperiali, la Liibeck (1629.), dar
evidcnld oboseala lor
$i
eprizarea resursclor.
Perioada suedezi, 1630-1635. il aduce ir sccni pe
lav Adolf, regele Suediei, peDtru carc clementui religjos este
lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla
burgica. l,eul rorduhi este viclolios, comandanlul imperlal
moare, Wallenstcin este rechemat. dar
Sj
Gusla! Adolf e
truntea cavalerici sale. Oxenslienr. cancelarui suedcz
-
cun
ritl1, Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern)
Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor
9i
tisfacliile Franlei
si
Suediei. dar diplomatul a remarcat altceva
i .'loscana. Mantua, Cantoanele elvetiene, Florenla, Franla, Im_
Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze
$i
pdn
rlutul
iuddic,
relinindu-se
ti
lirgindu se tot ceea ce eie oblinu
ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). Acolo fuseseri recunosculi
1)lici
ti
dc reformali. De fapt, Smntul Inperiu nu mai exis6' pi-
lhrln de catolici doar luteranii, acum sunt incluii
$i
calvini$ii
trparx(ul
pierde. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin
flrLrd
directe cu pulerjle slrAine. El va fi supus Djelei care .uunll
orizont.parlamentele. Camera imperiale are acela$i numir de
llrrrida
se strici, sis@mrl se aplatizeaze,
lirile
se consider:i egale in
tlrfptur.
A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde
lr. .r. p||r Jrrncrr.ltrle.or'r.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r(
rni'a
284
crau.
iefJiau si incendiau dupa bunul plac. pnn foametea
de canibalism, prin migraliile, epidemiile, dezastrele
(se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia
gradarca agriculturii, distrugedle ora$elor. pentru a intm
mai pa$nice, cu institulii
$i
structuri mai ajezate.
Diplomatul ia in mana opera colegului stru de
tom De iurc belli ac pacis (Desprc
dreptd rezboiului qi
dj
publicat de Grotius ln 1625, in timpul rizboiului de 30
Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi
drala de acolo. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni
layden, Olada em ln ptni lnflorire, iar avan$lui
pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. i
Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind
beiatul
$efului
delegaliei Bameveld)
$i
di mena cu rcgele
ry-ba, pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini
spadolilor. Frarcezii ll retn, vizAndu-i calitaFle
$i
Jocun pe scena lunii
panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. Are educalie
literaturi
Si
matematici,
$i
chiar versuri. Cand le scrie,
geseau locurile ocupale de oiandezi, ace$tia ii citesc di
ti
Sena il privird drept minune a
iirii
batave
fi
Cunea
Tn slujba Suediei e lndstat de lipsa aprecierii la care se at-
i$i da demisia, pleace in Olanda, dar corabia naufragiaze.
ius e salvat, dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de
dir Westfalia.
Dogi o parle din autori
lin
se spune ca dreptul intemalionai
ius
un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria.
de Belli, Ayala, Pentilis sau Suarez, verdictul contempora-
ro$rri e rezumat de
juristul
Lautelpacht; ,,Nu existd iemh ma-
tn dreptul
jntemaiional
care si nu fie prezent5 ln De
jure
belli
Panea a III-a. Diplomalie 285
Bsle dreptul intemalional laic, modem
$i
rafional, care va opune
Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului.
obsesia olandeza a libertdtii
$i
fascinalia luptei seculare
rare a jugului
spaniol. Are titlul de istoriograf al Olardei.
Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda.n la 1602) li
cartea o ajuta. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng
Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas
ghez- Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor
In plin avanl. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase
ceea ce suslinuse
juristul.
Arc
9i
necazuri acest om ,,pe care
asocie ca minishu", cum scrie pe mormantul sAu- Ele
lin
de
iDtema intre calvini$ti, cand prirlul Mauriciu de Nassau
jdeile
descentralizatoare ale lui Grotius
,,dezintegranfe" 9i
damnd la inchisoare pe viatd. Solia il scoare de acolo in lada
ti
el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. Regele
sador al Suediei la Curtea Franlei. Va lucra cu s6rg la
o pensie
$i
in 1635, la idceputul periJadei franceze, il gisim
alianlci franco suedeze. in ciuda imensului succes al ca4ii
care Gustav-Adolf o purta cu el
$i
in campanie (intre 1630
9i
se tipiresc 46 de edilii, din care 30 in lalind), dupi zece ani
Pan.a a III-a. Diplonalie 287
Capitolul 5
De la reyolufia
Stiin(ificn
h Lumini (1650-
Prin Pacea de la WestJalia, istoria relaliilor
ice, burghezjei. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn de-
iv sediul de putere in Parlament,
pasrend insijillul regal
Pen-
Nimbol
$i
arbitraj suprem; Revolutia americani instaureazi in
I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente
si
ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate in-
tiile
insliRrtijlor cuvand,,regal" pdn termenul nou,r.Ialional".
mol lansat este ince un sistem de state regale, dar treptat de
un sistem de state llafionale, unul sub care este peryetuat
$i
oclionat insu$i statul component.
llevoluiia
ideilor care pregitesc revoluliile americana
$i
fran-
e
precedad
de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a
este
$i
el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.
antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai.
Ca orice sistem, cel internalional este in primul rand
compusA din puncte
$i
linii. Punctele sunt statele, definite
diplomaliei inlrd intr-un figat nou, in care va rdmane
secole. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si
dezvoltate de citre savanli
$i
de universitdti. A doua in
temaional- Dreptul iniemational, cu nunai 24 de aoi rnai
printr-o organizare adecvati
$i
care au autoridli, legi,
monedi
$i
s[ang cetelenii sub drape]e, dupA ce i-au impozi
narhie sau republici. dar regatele predomind in secolul
male de ducate
$i
pincipale. Liniile sunt indispensabile
carea de fonduri, persoane. cooperirile mulliple, cun] sunt
inilor, idei care pun baza
$liinlei
politice
$i
de guvemare.
sti revolutie ,,culRrrah"
are un considerabil elbct asupra
ralitdlii, atitudinii qi limbajuld diplomatjc. Revolulia industri-
.are ili are Incepururile inainte de 1800. r$i
Pune $i
ea o am-
!d putemicd asupra muncii diplomatice, dar dupi aceasti dati,
Necolul telegrafului
;i
cdilor terate.
Evolulioni;di au suslinut ci natura nu face salturi. in schimb, in
meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar
ia societililor, oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce, saltu-
sub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se-
l), constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci, intre modnrile de
mullimea staaelor sA devini sistem. Ele reprezint; i
ife
$i
de viali. Cele mari surli intemalionale
$i
prjvesc toati
lia umaDe. Diplomalji le simt, le inleleg, le discute hainte de
statelor, care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau
categoria picii inre toatc schinburile economice, comerci
ini, s a produs revohlia
$tiiDlific6.
E o mi$care una$5 de inno-
$i
devastator decat rizboiul de 30 de ani, nlai convenlional
ipurd pe la 1506
$i
redactat?i in De reNolutionibus orbi nl
rr,um in 1530, inacceptabili pentru Biserice, ce lua ca bazi
Ei au
lia
biblici potrivit cereia soarele se invafie in
jurul Pdman-
i. Dar o dati cu dcscoperirea Americii;i cdlitonile lui Vasco
boi, care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti
ori pur demonstrativ.
Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali.
manent ndscut in Ren4stere
$j
o pozilie mulr elevata,
Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice, a lui Copernic,
cu rilm de fuge infie 1600
$i
1700. Ea furnizeazi energia pent r
Luminilor. de care e legate organic.
in lb2O ap e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprc-
)loanele lui Hercule
$j
anunland pasiunea noii epoci penhu ex
)rurea Universului. ln 1609 Kepler enunld legilc sale confonn
rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. vileza unghiuldri a
funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. ceea ce ie
mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin.
Gama. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre
Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a
nd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin
diplomatice. Evenimenrul urndtor dupi 1650, dupi Wesrfali
ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815, care
mal lui Napoleon. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i
netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare, iar in
zguduie structura nobiliara a srarelor, rccand puterea pdturii
delinea pArghiile de avans ale civilizaliei
Sriinlifice,
tehnice
$i
1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor'
288
JoLuriDe kend lunti
Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe, protejat
ratului Rudolf al IHea, la
p|aga,
ca
Si
Kepler, care eta n
cian impe.ial. gi
iari cum un impirat nefericjr in polidci
i
Tablele Rudolfiene (1627) in
triinF,
acestea conlinand
donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom, ir
mijlocul ce facilita calculul, logaritmii lui Napier
$i
(1614-1620r.
r
in acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler, catileo i
un telescop mult superior celui folosil de olandezi, iar in
mdtor, 1610, descopcrd patru sateli,ti ai lui Jupitet faptul
are fale ca Luna. a carei suprafal"a e dez\dluila
faptul ctr Soarele are pete.
Cu4ile
Si
diplomalii lor sunt fascinaF. Regii, prinlii
9i
(cel de la Oradea
$i-a
instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi
servatoare propdi.
Aqa cum Machiavelli fusese ciutat
.de
pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman
Pa,lea a III-u. Diflotnalie 289
t^imosul siu .Dralrg, ce anunli opinii contrare doctrinei aris
icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la
k)g), Inchizilia il convoact, il aresteazd, il pedepse$te se rccite
psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani, il pune sA se de-
prin jurimant de erezie
9i
ii pune cafrea la index. Descartes
plin de team6,
$i
lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia ar-
iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: ,,Nu
poate fi opinie
gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii,
care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului." AIi sa-
nli
$i
gandjtori ai noii ere
stiinlific
ifi pierd viala Giordano
combate scolastica
$i
aristotelismul
$i
e ars pe rug la Rotna.
mcdic
si
teolog. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti
r\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de
t553.
C.rlendfful secolului XVtr. considemt Marele Secol in domeniul
ii civilizatiei, este, in ciuda obstacolelor, pljn de nouteli Se
structie a fb(urilor militare, iar Ifonado da Vinci fusese
numai pentru pictura
sa, ci
$i
pentru inovatijle sale rchnice
ulice, un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n
limbaj matematic
$i
nnmai a$a pot fi citite_
pe
masuri ce
canicii sunt descoperite in acest secol, Dumnezeu este
lirDteazi academii
$i
se publicA reviste qtiinlifice. nu muk duptr
ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma (1600),
valora cat zece ambasadori. Dar
$i
ideile lui calileo ci
nurnai lentilele !ale. Ele sunt lbrmulate cu griji, pentru a
ranja Biserica. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor
$i
de natud matemadcA, spunea el, Dumnezeu fiind supremul
Sr
cleator al acestei lumi armonioase. Igiie narurii sunt
ln Florenja (1651), Royal Society la bndra (1662), Acad6-
ic Royrle des Sciences in Franta (1666). Centrala po5tali a comr-
nlcini
intrc savanti o licea neobositul c uger minorit Mersenne,
lcgand
pe toli savanlii prin corespondenli, de Ia Galileo la Hobbes.
Roberl Boyle (n. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor, lui Hook li
ltparfine
cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi,
ir rlr: extinderea esie proporlionali cu fo4a), Ireuwenhoeck
11632-1723)
pe6ec!,oneazd microscopul, urmat de anatomia micro-
t opici, Torricelli inventeazA barometrxl, Cuericke exploreazi vidul,
Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor, alchimia p5$e$te spre
rhinrie
prin Boyle
fi
olandezi, Harvey descoperi circulalia sangslui:
lNa o succesiune de evenimente
paraleH
!i
independente de calenda-
rul istoric al rdzboaielor, pe care diplomatul o reie$te intens. inccr_
chd sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente
fi
le interacliunii pa$nice a oameniior
$
societiiilor'
incoroDarea secolului o face Newton, p.rblicand ia 1687 Pltilo-
Nophiae Principia, ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. Princl-
l)iile
luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid dru-
nuri pcntru secole. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea
Veciitor
t \ti Darwin. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla
rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau
,,netoda
lluxiuniloi'.
analogic drept un ceasomicar suprem, care a pus mecanisrn
mii inJnrscare. trind
ti
paftnrut
universatirArii
;i
permanentei
1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate (
parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului)
$i
pendulului (dunta
oscilaliei ce nu depinde de amptirudine
mase, ci de lungime, variind proportionai
cu rddicina ei
prccum
si leeile milrurii proiecrilelor. ceer ce Inrere\a
vremii. Este cealaltd laruri a
Stiinlei:
pe lang6 modelul
se anunla epoca
friintei
experimentale.
Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic
Si
pe I<
Sfantul Oficiu decretase la 1616:
..Ideea ce Soarele e imo
centrul Universului e nebunA, filosotjc fals5
$i
complet
nd contHi Scriprlrrii Sfinte." De aceea. cand la 1632 calileo
291
290
Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei
$i
a
fiei
universale, exprima forta prin masele co+urilor
ti
astizi numeie, iar mai tarziu prezenla unei pjanete
lbst demonstrati pe aceeaji cale). Influenta sa asupra
considerabili, iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui
tantelor dintre ele. Mecanica cereascd era elaboratd
(,,vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de
pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru
nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i
Jo.ui pe sceha lunti
Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale
i
Panea a III-a. Drylonalie
si vini ia curtea sa, a anunlat trdsatun persistente de ele_
tla, merelie
$i
prestigiu in
$coala
franceza Francisc I
line
diplo-
lia
pentru sine, nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte
JAn'
iDtahiri la ved, spectaculare. cu regele Angliei, din care nu iosc
mic. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d unde
hrleresat sA angajeze trupe. Are cantonul Grizon soldali? Apare
$i
francez si-i recruteze. in materie de inovalii, se atri'
c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel din
ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat
,,balanla
puterii", ln
e supus, derivata functiej drumului fiind chiar viteza
rcgim. Sub el,
$coala
francezi devine dominantd in secoiul XVll
ilcena europeafld. O diplomalie i$i de masura cand este
Pusi
ln
ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple:
ba unei politici externe dinamice. Dar stilul ei are preculsori,
era derivata a doua. Peftru coryurile cere$ti, o lege si
I. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da
cle o complexitate mul! mai redusi, cum ar fi solulionarea
I
pa9nici a unui conflicr, fird sA se scufunde periodic in abisi
!rugerilor
ii
moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6..
ditorii au preluat tena. Politica devine obiecr atenr de
structun de garantare
a pbcii. Ele se dedau vechiului
ioc de
titi, gustandu-$i
suveranirarca pe care o incorporeaze in su
ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9),
autorut l"dldrftal
eljberale de inveligul superior inperiai sau papal, dar nu di
avansul frenetic al
$tiiniei $i
practicarea incApdFnate a razb
Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m
naturii
$i
materiei, societ;lile sA nu reu$eascl si rezolve pr
lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin
mo$tenire, fire incuviintare papali. Esie de renarcat ci
Franta, sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le
care domne$leiDtre 1643
$i
1715, ilustreaziin modpatetic
un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot
ni o ameninfare, in speld Spania qi impara$l Cand regele An'
ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia, Ecaterjna de AmgoD'
lui Carol al Vlea, Franla profite de bre$a anglo-spanioltr
$i
nrite ambasadori in Anglia. Dar ceea ce realmente prefigureazI o
snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de
Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii
este pesimist (Iono rrmini lupus).. Locke (1632 1't64), lrl
rmali ai Germaniei
$i
cu sultanui necredincios Lui Suleiman
al politicii, inspir5 pe Voltaire; Monresquieu (1689-1755
Mrgnificul.
Francisc, afla! in inchisoarea spanioli, ii cere ajutor'
N0
dispera, ii respunde acesta,,.zi
$i
noapte calul meu e in$euat
9i
rrhia e la bnu". Dupi 1526 trimite ambasadori
peste tot. DupA un
hlr(rt
cu Poa a. in care se obline de la aceasta faimoasa extraterito-
liillit.rte,
apare
$i
rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european,
{cel
lcnelian. Timp de trei veacuri, Franla va avea o preponderel{!
ro crci.rli
$i
culturali in lrvant. Noua institulie este aceea a ca_
Iilulaliilor,
conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i legilor
0(o0ure, ci se aflA sub proteclia consulilor-
L'esryil des lois
,i
analizeazi grandoafea
$i
decadenta I
Roman. cu leclii pentru contemporani, pentru ca mai apoi
reclacteze, la 1795, proiectul unei peci eteme.
Risoun\ul nu I \orn nbtine
dupi pacca de lr We,4alia.
examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. Starele
lur. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea .ub
lillul ab
DJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez.l.
{l.rta lh00 u gasm .n lloarc. de/!aluind loal,i mollenrrea l5'atA. ln
tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I, aceaste mo$lenlre con-
liiro ti
experjerla chibzuitului Henri al lv-lca (15E9-1610) ldeiie
hri le sdsim
in scricrile lui Sully, minislrul care a adminisiral in
Ir rernarcabil economia. in menoriile acestuia. intitulate P/irci-
iit.
apno liei statuh.ti, scris: ,,Si
cauli sA stabile$li botare potn'
vilc
l)ennu
s|atol t6u". iar in altd parle:
,,Si
Du alragi ura
$i
ostilita-
Lr,r iepotolite prin proiecle cale
!i
depi$sc puterile " De aici a lbst
ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici,
dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin, un
cian al monarhismului telnperat. aurorul cirtji Rprlticd (157
293
292
Jocun pe
scend tunii
construita a$a-zisa teorie a
,,botarclor naturale,', in cazul
llichelieu a reluat calea antispanioli $i
antiaustriaca, ceea ce a
Pirineij erau un r6spun. r elariv clar penDu sud
Si.penlru re
Spania. La vest
Allanticul. dar It esr era oare Rinul?
Richeiieu, in rizboiul de treizeci de ani, da). La rord'
complica din cauza mosteni.ii burgunde
$i
a celor
$apte
care vofueau
unele france/a. allele flamaDda. Daca Fian
vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata,
,,ura $i ostilitatree
nilor ar fi provocaut.
dar pericolul
exisra pentru
cA. credeq
Dus aliante cu olandezii, cu
Fotestanlii
djn Gemania' cu
rrd de Saxa
qi alitura{ea deteminanta
pentnr relansarea rAz_
,din
p6cate, regii Frantei au o vanitate care este nui
pentru Franla decat toati ura strdmosiloi,, clsim la Henri
insd pe Richelieu. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA
matene cle stat cine are puterea
are
$i
dreptul, i4r cine este slab
lului de 30 de ani de Suedia, in 1835. Richelie introduce o di_
al Consiliului de RegenJ6, la moatea lui Iruis al XII-lea
nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate
qi de obiective
teme; lung, eliberati de considerente ideologice, doctrinare sau
nlimentale.
Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un
lnister de Exteme din 1626. Richelieu inlelege rmponanla de a
r o opinie
publica favorabile
politicii sale El utilizeazA
pam_
ul polilic de popularizare
ti
propagandd.
Mazarin, cire
Feia
titlul
ti
rolul lui Richelieu, e chemat in
lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. Un an mai 6rziu deviDe
practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA
0a 1604 n
privilegiile
obtinute in secolul anterior de Franla). lncearctr
dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani.
)cotu
tranceze e iluskara de un exemplu. Un diplomal fr
vremea lui Henri al IVJea, mediaziln numele teselui francl
inlre francezi
Si
prjnNl de Orania, ddr ambele palii nu accep
motive politice
$i
de prestigiu
termenul de
,,pace,'. Medi;
utilizat in locul
,,pAcii" exprcsia
,,armistiliu de lunq, durat!'f:'
Itand un acord care a dus la na$terea
TArilor
de Jos:
Numele relinule in isroria Europei
$i
a diplomatiei sunt alC
dinlilor Richelieu
ti
Mazarin. Richelieu aju;ge secrehr de sl
1616. Devenir prim-minisrru
ln 1624, duc; o poliricl
de
zare a aulofiLarit de
qtal.
neurralizea/: marea nobilime si
!ea-zA.panidul huphenol. \4arii de Medrci. pfotecroa.ea
sa. in
spre HaLrsbLIgr. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu.
Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp;czinra busola dipl
nei \rle:
..raison d eut . Esre condus e\clusiv dupa
jce.r
cri
Dintr-o_dati, factorul crediDlei in retaliite dinFe atare
$j_a
pii
rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai, it
luunl, setl Dei e$se stdtuds, rezuma un consijier ifrperial gAnd
lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it ."Llre
ambasador strlin, i se pregrtea
'dosarul"
problemelor, panl la
icarea punctelor de interes
9i
a celor ce trebuie evitate Came'
lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor
pentru obfi-
ncrea
de tedlorii pe cale diplomatice, aqa cum se intampld ilt ane_
larea
Strasbourg-ului. Relaliile economice erau tratate in acelasi
rirl sau biserice.c. \u lu Jecizi rizborul, ci bumneTeu Bpuum
lDirit de Colbea, care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru
ir'rteresele comerciale din kvant, consulii de atunci raportand h
Amiralitale
ca
ti
la Ministerul Finanlelof
ti
Come4ului'
Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali
csle de amintit o inamplare
pulin obi9nui6. Cunosc6rd inftangen
din
partea coatiliei spaniole
9i
austriece, fmncezii sunt nevoili sa
oear; un a-rmisliliu. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la
l'laea. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indepli-
rrca-sca misiunea. care fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil
prestigiul pe$onal. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus
in aceeagi
perioatli, franceza devjne limba cancelariilor' limba
diDlomadcA
prjn excelen{i. Ea ramane pentru mull timp intr-o po
z'iie or.rrlegiara.
ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c
,h'l|lor
'
arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.ru reda(la e In limbr fiance'/a
nlai cu greurare incearca se nu fie vinov;r in ochii rnajo.irAFi
mii". Kissinger scrie ce dace
,,in evaiuarea unrn om de stat, atrn
rea scopunlor pe care qi le-a propus
esle un test, Richelieu
si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n
deme". Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de
gur Dn exemplu_
I
294
Joturi pe scena tutnit
Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef.ai
es;
regelui. inllorirca
S(otri cla.rce de lirerdlur;. a anelor
$i
iol
bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc
ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles
Richelieu. Ma/!nn a
rtrur-o Si
probabil
cA fiino rurorele
rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. ca aliat secuftlar
dL$rrranilor $i
rivalilor Franlei, in prjmul riind Spania Dar o noua
lio
niscuti lot din insuldritate, care-i insPiri vocalia de putere
Partea a l-a. Diplo'nalie
linrnte a mAr or, adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe
ilor, pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol,
a participat la complotul in favoarea Manei Stuat, ter_
295
nor i-a inocular-o. Dar muri\e in tbOl
)t
n_a avut cjne sd-l
ia<c; mai depane. lntar ,Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc!
mul,este rizboiul cu Otanda (1667-166b),
care ob[ne Fla
produce
coalizarea Olandei cu Suedia
$i
Angtia_ Rdzboiul
intre
-1672
$i
1679, Franla obline Franche-Comt6,
dar t$i
du$mxnia generala.
Razboiul Ligii de la Augsburg se temil
Pacea de la Ry.wick { togT).
'ar
re,,boiut pagubjror
de
Spanrer care trne lreispreTece
ani
(e
lermin; In 1714.
conflrplul de.-.ratiune de \tat
ar fr pfe\upus
o rnafirii rational!
canrarue reattsti a cifcum\lanlelor
si
a
)anselor de reu;ita. ufl
cul suars de avanlaje
$i
costuri, pe care rostirea cuvanului
rr]r:rr, uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. nu e in r
si ie expljciteze. A doua imprejurare in care nu se reg;se$te
liune
de stat" veritabiti este anularea Edictulu; de la Nantd
1685. de carc cdrdinrtii probabr'
nu
.
af tr arins.
ti
care a pro,
F-ranla un nou cxod al hughenolilor
Sj
o inamicilie crescuii a
nrloi de
ja
noro
iie.t.
Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei. abia in cel
concurenu Angliei \e Iace \imrira
din ptin.
as(encrLnea ei
mlera cu panLr coboraroife
a Ffanlei.
Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva
'pecilice
in ponjerLJ .ru poliric
Si
diptomdtrc ldeea ca tara tor
..o pnrra prFrroa\a mo lrt; intr_o mare de argint..(shale.pear,
dr\Llru IarA d( tumultuoa\r \cen;
eurcpel)nr rau aelerminar
ensleTr \: c.rllj\e drre entd.pe.rticA raLa de on.c prorc(r unrtical
de pildi aljanlele, de pe contjneD.. Rizboiul de 100 de ani. porni
pun:al pe leme dmastice
$i
de contrci al tedtoriilor rormande
brctone (1337-1453),
a nurcal o invariantd istoricn in relaliile
xLl!e\ilJre_cu I rrntr. Trepta.. ea Inipo a,,;
N,e,i
nilF
tle
care
oetrnea rI| Frdnla. utlir.ut rmleu rrind p.nul aadi.,
rc\ritUr, in t5:
PanA ia l6OC, Anglia se afla in urma Franrei
$i
econonricesre
depatiii de
Tarile
de .tos.
,,Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei
ul
p1an.
Cand hvincibilc Armada, flota spaniole a lui Filip al
'lcr,
csle distr si in 1588, sub regina Elisabeta I, statura Angliei
) in aceste doui
jocuri
de putere, unul pe connnentul european
lhLrl in competilia penm celelalte continente.
l)c$i in matene de legituri diplomatice, ceremonial
$i
protocol,
glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fian-
i0. cotitura o face la lntreteiere de secole. Pe plan teoretic, la
li5 apare canea lui Albetico Gentiii,
judst italian stabilit in An-
It De legatiottibus . Este un tratat despre drepturilc
ti
indatoririle
[a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. Mai mu]te
rlri apar dupd aceaste dati in Anglia, conlinand lndrunfiri pen-
diplomali.
Dupn Elisabeta, dinastia Tudorilor, atit de bogat[ in schin$nri
oricc
(reforma, rizboaiele, literatuta cu Shakespeare,
$iinla
cu
Droon),
se vede confruntati clr du$manii ei, Stuarlii scolieni La
1603.
lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei
ll
Angliei. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici
ll
Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege
$i
P,flamenl
lunrcs
t persecuta pe puritani, care iau calea Americii, unde stabl-
lc$c colo i incepand cu 1607. Nu depane de washington, vizitam
l[ Jarncstown unul din primele lor forturi-
Carol I, un alt Stuart, doNle$te din 1625 fari sA
lini
seama de
|ulament,
pani in 1&0. in acesl an, conflictul izbucneste din plin.
Prdamentul
(care va fi numit ,,parlamentul
cel luDg", 1640-1653)
fr-.r
funnaL rrupe proprir. In care lrepldt
qc
impune prin.uraj
ri
.ompete{i Cromwell. Razbojul civil
line
pane in 1649, cand
(lronwell
ia puterea
Si
Carol I e dec|lpitat. E prinrul tege al Europcj
u re-$i pierde capul in revolulic- Cronwell devjne lord-protector al
l(cpublicii
Si
o conduce debarasandu-se
$i
el de Parlament pe care
lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. Moarc in 1658. Dupi 1660,
Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe
rradilia
Si
se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor'
$i
in
sliNii, iimp de trei ani. hcob al lea produce asenenca proteste lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi.,,(Th
296
Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl
cinev;a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td
consilierii
$i
diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei
spunand cA nu ; riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit
D;esareasca
e\pedrlii imrloFiva
\a tn curlea lui James ['
iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI
regele. Simqindu_se influent, Gondomar declan$a-se conflictel
ciiere qi ptotocoi, neadmi,rind sn fie irecut dupl amba
.locLri pe scena l nii
Drin incercArile de recatolicizare fi
absolutismul siu falig' i
i688 are loc,,revolufia
glorioasn"
9i
ln 1689 Parlamentul i$i
\uprematia prin Bill of Rrghl.. inrr-ade!ar. rprodpe in
col se dezbate in Arglia, surd sau explicit,
problema t
libertitilor, ca
$i
a bazelol unei societe,ti emanclpate' teorellc
rate de Hobbes
$i
Locke.
francz, sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond
gele pefiecea ore lungi de disculii, de necorceput cu al,ti an
Un subiect ii rpropia:
proiectul lui Gondomar ca
clsitoreasci cu fata regelui Spaniei, ce ftebuia si
anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba!
$optea
cuvinle lmpotriva Parlamerlului' ii stimula doriniele
si ii mai $i
lua ha4i
$i
documente secrete Englezii nu se
prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la- Madd
ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld
$i
le
Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla
zilele;oastre, istoricii adepti ai principiului etic vor se'
teze folosirea acestui
principiu de cefe madle puten
retizat
$i
aplicat, in special SUA
$i
Anglia, afiflnand
coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b!
"p.r"r""
i" lii*
"
ri.a
mai putemici ce r;b;ia desci
iala pe Henfic al VII.rer al Anglieicare
re la\a pictgl
minri o brlanra In algerelc careia
'e
anau Franlx
$i
S
cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de
lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d.l/ie
gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa'
Woisey, un Richelieu al ADgliei, il caracteriza. dupe
acesl principiu. Un autof din secolul XVII, william
(
imagi;ea Angliei ca limba a balanlei lnlre Spania
qi fl
Partea
9llt
a. Diplowlie 29'/
irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita
$i
ln lumina
nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat.
$c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa-
voarea celui mai putemic, dar
ti
shbirea unui concurent in lupta
Fntru
colonii.
..Politici mobilA, chiar inconstant, prin esenta ei
ti
care putea sA
I'nri
pelfidi, dar care reugi de la inceput", scria Andr6 Maurois ill
lNlond Angliei. Se citam mesajul reginei Ana catre
parlament
ln
| 7 | 2. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al Spa-
(1701-1714),
Franla ar putea sa,$i asigure dominalia Spaniei
$i
Americij Latine, iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza
cu Franla.
,,Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea do-
sA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa.
l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712)
9i
apoi Tratatul de
l{:Lstadt, in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi, l$i
hrge trupele din lnrena, in timp ce Anglia ia cibraltarul,
$i
pe
rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. Acest
)i se termind in favoarea Angliei, care i$i formeazi primul im-
colonial: aproape intreaga Americt de Nord, insuleie din
c
tr
supremalia in Indii- Pand la rdzboaiele mpoteoniene si
:icnli, iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in
&colul XIX.
l{ intretiierea cu secolul XIX, aproape doui decenii, pana in
,
figura principala
a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam
- {iul- Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de
lltor, arbitru sau aliat, omul cu baianta inceatcd sA izoleze
l8rcsul de la Viena, Anglia i$i continua o ascensiune consrant5
lu, cintand o alianti cu Rusia, si iftA.easc; Prusia, tot in de-
nlui Frarlei, sA starneascA apoi pe tDrci
$i
pe suedezi impo-
l{usiei, sn iimiteze influenta francezA in Olanda, se impace
cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri-
'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi
lrecasL strategie englezi tenace
$i
aproape prestidigitatoare.
pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica
I loionialista a Angliei. Prima esre folosirea integrali a unei
r Llc diplomali liberi
$i
cu mijloace financiare
li, In prinele
cuceriri coloniale, diplomalii au fbsl surctasali
Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de hr8rlri paraleli dc nisionari. Fera ca ea si fie dizolvati, in
dupi l6118. extinderea coloniilor devine tema e (lcschizitorilor
de drun stau acunr comercianrii
Si
asociali
298 Io.uti pe tcena tunlii
ile special fomate in acest scop, cum este Compania Bt
InJiilor Onenrale, tondara h 160n.
Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce
ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. autorul celei
al m lea, cnenzul Moscovei, care a unificat reqatul si s-ai
complel de mongoli, stabileqte relatii diplomatrce cu
poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti, uluitoarei
ploare
Si
rapiditate. Diplomalia se constituise mai demult,
,
Paftea a ltl-.L Di\lonalie 299
D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. Acesta nu
oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing
1722). Ajunge dupi un an, in mai 1676, la Pekin, iar in iulie
loc primirea. Luni intregi, la voievozii de pe Naun, s au purtal
xrlii protocolare, pentru a imp6ca obiceiuri
$i
pretenlii exotbr-
l0 ale gazdelor (ingenunchere, pati de fugi, schimb de darud.
lite de clinezi biruri etc.) cu denmitatea
tarului.
Misiunea e de-
111: fricliuni la fronliere, suspiciuni reciproce- M;lescu c neindu-
lur ir nraterie de protocol; panA
fi
suita sa se disociazd de pozi
lui, iar el o cearta. O audjenli pe care
$i
ar fi dorilo mulli di-
siate euroEene si asiatice. A a\,'ut schimb de soli cu
maniei. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor.
atenlie se di ceremonialului prin care se urmdrc$te
giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic), devenit mare
mli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan-
[i cu pene de piun. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu:
fltLtul de cdldtorie, Rapa ul oJici\l
,i
Descrierea Chinei c]'t-
[d nu numai infornalii precise, he4i
$i
sate, dar
$i
pagini fasci
rtc de obseNalii
$i
comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute
Nl nurisc
$i
Matveev era iD dizgralie. Milescu e acuzat de ma_
neau
,,Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. Ordin-N
menirea de
,,a llrgi statul in toate direcliile, de a apAra
$i abateri, {:lar sub noul
lar
Fedorov, cand elevii sii devin iDflu-
i, e rerbililat. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in
Un personaj cultivat, bun diplomat
$i
abil srrateg (
care considerA Departamentul ca ,,ochii intregii Rusii Mari'l
semnaleaza pc nelericitul moldovcan, candidat la donxrie,
care
Stia
latina
$i
grcaca. era foartc cultivar
Si
vizitase
I
(Stockholm, Berlin, Va$ovia, Stettin. Paris)
$i
sludiase la;
in toate
!5rilc".
Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij
se retrage la o manistire, Il urmeazi un om de aceeati
A.S. Matveev.
Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la
lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al
maliei
$i
a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc.
Tarul
Alexei
patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru
exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. Patri
(1547), care obtire ie$irca la Baltici
Si
incepe cucerirea
grei(rsia JiI Con\ranrinopol. E.le cr
tr
cJIr in /ilele
prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. Nu se put(
comandarc mai potrivi|a. Ceiitoria in Occideni o intreprii
lrimis al fostului domnitor Cheorghe
$tefan,
care ciura ali
lrp.lnia Azovului. Milescu moare la 1708-
l;ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu, Matveev fiul, ca
nrul anrbasador
permanent al Rusiei in Olanda,
!ar5ln
care Petru
Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_
il: rn
lar
pe cheiuri, collvcrsand cu mariD.rrii
fi
ficard planuri
rlru o floti puiemici. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel
rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice
$i
inovatoare. In
iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev
$i
P.A
rlsloi. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte
curlca sa. cu regim de extfatedtorialjtate,
pc fostul domn al Mol_
|vri, Dimitrie Canternir, autor
^I
Istoriei Imperiului Otoman
Si
ru bru al academiei djn Berlin, pe carel nume e consilier penlru
0r ra
$tiinlei $i
educaliei
9i
penhu alaceri orientale. Matveev e
rlrrl ambasador ]a Londra, unde se produce un incident diploma
l( gmv. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. Englezii i$i
l I scana de eroare, dar Matveev nu vrea si
!j!ie
de scuze. de des_
hrir|nic
promulgli o lege a imunililii diplomatice,
prima de acest
tfn
din legislalia internd a vrelnei
lin-
llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru
rfl Mair
$i
ajutala de sfetnici
$i
arnbdsadori ca Panin, Orlov
ti
polrira Ponri
;r
'pera
sj pi rcdobandedsca
..runul
Cum
ubiri
Si
de iahtul oferit de rcgini. Petru cel Mare cere condam-
putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de
rLtl la moarle a celor care au adus
jigniri Rusiei Parlanrentul
jansenisti
de la Pon Royal, dacii n-a. fi plrtut disc ta cu l
blema libcrului arbitru
;i
a predcslinirii dac: ccrcurile i
ale nu I af fi privit ca om de litere
$i
filosof? in vars6 de 35
luJrer/a .ub rn{ru.rrunilc l0r M.rl\ee\
ir
e proren,r al tl
300
Potemkin ii continue strategia.
pe
timpul ei se semneaze
mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk
(drumul
spre Constantinopol devine deschis pentru
se$ti), p.in care se stabilegre principiul trecerii iibere
$i
rite a \ a\elor rurcettr
$i
rucesn la Marea Neagra.
_
Parrea a IIl-a. Diplonalk 3O1
n care in\pi.a acum
ii
leoriile \oc ale
lr
polilice Dzci eco-
mia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti
r lti pe agriculturi
qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului
lcsnay, autolul influentului Tablou economic la i758), sub Louis
XV tea ur alt minisiru, Turgot, rezuma liberalismul enunFnd
tr,o\rl Lai,scz
laire.
tait!?. pa\sct. in l17o aparc^ E eu a:upta
Jocuri pe
sceM lumii
Ecaterina a Rusiei (1762-1796)
este o bune legfturA lnl
mul absoJuri\l al EDropei
Si
noile curenle de
gand;e
cere Dt
maticieni ca elvelianul Euler
$i
enciclopeditti francezi ca
Intreline, ca
$i
Frederic al Il-lea al
prusiei,
corespondentd
taire
fi
d Alemben. Cu colecljile ei deruile lui touis al
iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith, adevaratul ptuinte al
care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile
societatea. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor
de a deveni
,,suverani lumini$ti,'. La cunea
Frinei
iftahim
nancipaloare ale Luminilor'
Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51, scoasa de D'Alembet
riu din Rusia in 176J. Conducea o revisra polemica. Toate cl
incoronare i$i scriau coresponden(a. chiar
Si
cea privala. in
francezr, deveniti limba oficiaH a Europei, incd din 1714j
Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl
iianceza, la Rasradr, cu lruis at XIV{ea.
pana
$i
turcii
$i
scriau in francezA documentele. Trianorui de la
paris
Ermitage ul de la Petersburg. in 1772, despolii tuninali nu
decidA ,Rusia. Pru(ra
ri
ALrqrria' imninirca
poloniei.
Cu
lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia
sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i
la titlul de suveran luminat, nu o va impiedica pe Ecarerina'i
acesta mlrea t Cabinet du Roi. Dupi modelul Mariei
impAr6teasa Auslriei, reoanizeazd lnvxfime ul primar
o
priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx,,embite
Limbajul pe care
ti
I insu$eau
,.despolii tuminali,, em cel a
a continuat in secolul XVII in toate domeniile. Droducand
Diderot $i
avand colaboraiori pe Voltaire, Montesquieu
9i
. Ei constituiau aoel cerc al Luminilor, intrat in istorie sub
de ,,filosofii"
satl ,,enciclopedi$tii"
secolului voltaire este
depate cel mai popular dintre ei, cunoscut
9i
tradus in toate
l0lFrile continentutui, respectat
pentru perseverenta sa lupt6 contra
lkaniei,
a despotismului, a intoleranlei. Era anticlerical l6ri rezerve
lacraser
I'infame!)-ktoi.c, romancier, filosof, e1 este conside t un
Dfecursor al Revolutiei. Enciciopedistii erau in majoritatea lor de-
i0ti,
manifestand o formd bhndd,
gencroase
$i
optimistA a credinlei
il Fiinla Suprem[. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca
lriqcarea
pietista. Iezuilii. varful de lance al extremismului catolic,
crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei
Ca
Si
revolulia
ttiinlifici.
Luminile nu au cunoscut frontiere
$ccolul Luminilor se mai nume$le
$i
Atrlldrrng ( Dnlightenment ir'
cngleze). Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. Redacinile
[ ]e merg pana la Refomi, dar Grotius, Spinoza
$i
P fendorf (in
donenjul
juridic) sunt considerali precursori Hume
$i
Locke sunt
$liilpi. in Geffnnia se numiri hibniz. kssing, Mendelssohn,
l.lerder. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni
$i
spanioli
$i
numeroa-
$cle curente de enuncipare
prin cunoa$tere
ti
cultur5, cum ar fi Cu-
rcntul Latinist din Transilvaria.
Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale
$i
ale diplomaliei
ru fost considerabile. Diplomatul Luminilor se distinge prin enci-
clopedism
$i
pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a
$usline interacliunea
pa$nica a popo.felor.
DacA ar fi si alegem dirtre diplomali un simbol al epocii,
Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei
n i potrivili, e1 putend reprezenta
pent secoiul Luminilor ce a
li)s1 Machiavellj
penhu Rena$lere
9i
Grotius pentru sccolul XVI[.
spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie, pe cdj
trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. Ipocrizja era la ordirca zi
se reflecta
$i
in conduira diplomalilor. Curierii sunr jefuili,
c
pondenla furatE, iDtriga
9i
badi paEunseseri
in retatiile dintre I
rentului Luminilor. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice,
voare rard in lumea adslocraticb, dar
$i
in public. Daci
atracria o concliluiau telescoapele. r(rm moLJ rra a erpeo
electrice
Si
a colecliiior din dorneniul
triinlelor
nalurii. Dt
Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa
todt' a ideilor simple
ti
clare, cercclatorii s au grupal in j
302
Polihr(Ior,
el e magi'rral
ca matemalician
rcilculul
in[inilei
l iJ,li
rli'i.'
"
i i
*i'
t .,'| .. ewr on
'.'
n
Tij'il':'*': :l:;":;
;H5"H ;;;
'.fi
* .r
:_:."I"'$t:.:i
:,':1,:;P::1
5rudiile
la LerpTig rr
le4a aiunge
''
t"",1:,]l
....^,^-"-"
i"l"t"i',"
,ili"
i.i'
o'"rectul
Lrner.erpediLii
arrtiotomane
r
i"""t"
p"
^'",,r.,
a; r" *t1 *"I1'
,o^'J1:e.:,il:,'n'":.lt:
"
wick APoi a
i .nnui*
.u bibliotecar
Ia ducele
-de
Bruns
il"";',"d.
casa lur e reconsrrtririi
c'"'
:::l
jT''-
l:::
:J"::;';.^i"
';;;;.;;'"'
au to'r nu numur
cuvinrere
'
d/'
ili"ll'lJ'li'
r""i',''
:t
""
I "L"il:::?":::"li i]
;:"1,il.;
1;;;, un'"r'"ta
"r'
sa, rege toncepre si
nu cu
ii*'.,,.,-"
i-"' 'a
stu'rreze
limba chimzi.
I tl;lll,i
*
::ff ;1":'li:'.i.;.il;JiJunirore
mondiata
a umanitadi
Capitolul6
Imperii $
natiunr
U;**m*#+*rffi
nnffi[t*t**lw
r$$*tru*****ffi
$;.1$'1ffi
$,*'''.';lr****
l*-$**$t*'*.1ffi
:"i'""1::ii",""
..,one
ii,,r,nse
pc
inlil:1".fii]i:':,,]|Ji;
,,.ii" i""u,r,n
p'un.,.
t"l
p'*iT:':,;
:l:".
i,;;i;:l[,t"*-
l:i:l:j
i:"xT:
Hlii"l'.11"',.
n^"
a;""
104
fegul trib dip]omatic". John Adams, viitorul pre$edinte,
e
ministru la londra in acela$i an. Trei pirinli fondatori ai SUA
astlel
$i
bazele diplomaliei amedcane.
Revolulir amencan; e.re concorn ent; cLr rilboiul de i
denli, dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin
rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil
S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci
$i
religio$i
ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze
Sj
era ia curent cu gandirea vremii
$i
in pas cu secolul Luminilor.
tionanentul corect, claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit
borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext
lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili
in pnmut rand. noui.rar \i-a afiilal rellI\i. hF de lo. e
'
Jocuri pe sLena lunii
boaie (1689-l697, 1'7D2-11 15, 1144 1748, l'151-1769) pe
te
americanpenrru lfnloirr ;ulon a,e. in 1785, Jeiler\on dc\rne
patru ani ministru la Paris, unde consrari cu rristele ci in
uitimelor zile ale regalitdtii el
,,era
cel nrai de
jos
$i
obscur di
teristicile sistemului eurcpean. Recurgerea la rdzboi, cucerire
carc cuprindea frdtia oamenilor. salvarea lor dc opresiuDe
$i
natie, dreptul lor natural la libefiare
$i
bunastare. Dar nici
tic. numeroasele referinte la cultura andci. h scrieriie fil
juridice
sunt insi impresionante. Rezultarul esre
ti
el uimitor,
primar Inu o cunsrirude
nrrcrrc
ne.chir-brt; pand a7i. in
Amcricii fala de Franla
$i
Anglia, care ar rrebui se se macine intle
0le- Dispare gustul aliantei
$i
apare diiema echilibruluj de putere.
ln
linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. Sratele
Unite ale Americii, care la independenJi llu ocupasefi decat un
liagment min$cul din suprafala de astazi, redus la o fasie de
pe
(oasla
Arlanricului. s-au m;nl fie prin cumperarca de rcriloiii
(Louisiana
de la francezi
$i
Alaska de ia ro$i), fie prin destrdmarea
inlui Spaniol
ti
in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi-
oul pentru Texas. Cucerirea
,,Vestului Silbatic', s-a Drcdus Drin
c\rerminarea indienilor. hsre unul dtn paradoxunte aci,.tor lupra-
lori penrru libefta(i. care erau in acelari ump. ca yi locuirorii Ate-
rrei. proprietdri de sclavi. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine, as-
0uns6 in doctrina Monroe, nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr
scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele
$i
do_
nri rrria curopenilor colonialitri
)i
rmperiali$ri.
Pana h Revolulia americanA, diplomaful este flancat pretutin-
(leni
de nobil, preot
Si
soldat, iar deasupra lui sri o autoritate pre-
dominant arislocratice. In America nu exista aristocratie. iitlurile
robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte,/i. Deci dupa revo-
l|Le nobilul di\pare cu Je,AvarS e. In ceea ce pri!e$te preorul.
Amcrica jeffersonianA
adopti o soluiie magistrald: societatea ri-
mane religioasa. dar siatul devine laic. Multiplicjratea bisericilor
rcibrmate
ti
a altor culte nu ldsa lo pentru dominalie sau amestec
in treburile siatului. ci cerea doar respect
$i
toleranfl mutuald, im-
preuni cu neirlgridita libertate de a alge
$i
practica o rcligie.
IDtreg secolul unnetor, SUA respecta principiul neintervenliei.
Lr sfar$itul secolului insi, sub tirlul eliberirii popoarelor de subju-
8ul
colo.ial, America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperi-
ului Spaniol. La I898, cu pre$edintele Theodore Roosevelt, apare o
noua rcndin{, durabilS a Amerjcii musculare, care in slujba ideijor
nobile fblose$te fo4a. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din
1904 cu poza sa osti$easd, conducard in frunlea trupelor o sarie
,le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. ta \farril;l
fizboiului, SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie
(Filipinele)
$i
posesiuni care fac azi parre din ea (ca
puefto-Rico,
Guam). Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj
(le
diplomat
$i
uneori va ie$i in fa!;-
In iradilja diplomaliei americane, Theodore Roosevelt esre oro
r.
_or)islul
)c.lI
reali\re, de Injruire i\cusiril 5r ,ie aDtrcdre r tonr
Pa,lea a III-a. Diplonati.
305
teritorii sriine, posesiunea de colonii, utilizarea forlei, alil
balanta de putere, intervenliile militare. toate erau condan
scnenle. delbJlerile
ri
Jucumentcle reroluUer.0 \rngurt idee
mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii
tatea cu cei ce lupt, pentru drepturi inaljenabile ru infrangea
cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot
fluturi stindardul libeftAlii
fi
independenrei, spunea pareric
Adams, va fi
$i
inima Americii, cu binecuvanhrea
5i
rugnci
.,Dar ea nu va merge in
!tui
siriine, in cAularea uror mon$tri ce
buie distrusi."
Treplat insi, principiile iniliale au fost puse Ia incercdri
$i
irli
ferit amendiri. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a
preiurifilor, ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A
$i
ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme
\si
soldati. Cind mai
Jefterson vine in tsianla, se indepirteazi de senrimentele caldd
lui Fiarklin frF de aceasti
larn $i
propune o distanlare
306
sau a ameninlirii cu fo4a. Ceea ce i-a permjs si recurgi la
brul pute.ii
$i
nu I a impiedicat si fie mediator in
boiullri ruso
japonez
la 1905, rol pentru care a primit
Nobel
pentru Pace.
Celallrlt
pol, al
$coiii
liberale care dd prcdominanF
dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w
Wilson, care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul
Mondial, s-a aftturat alianli tranco engleze
$i
a contribuit la
acestcia- Pasjunea cu care W. Wilson s-a consacrat unei pAci
o considem dumbili
$i
cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut
ti
nistralici republicane consnnd din impletirea elementului
docrina lui Wilson, avard o putemica cololature de
gioasA (cu o lran$anti diviziune intre bine
$i
riu), cu
al unui curent care a continuat sA inspire
politica
ameri
Franklin D. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al
eveDirnentele din septembrie 2001, apare o noui versiune a
Rizboi Mondial. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor
infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani, care au
intrarea Americii in Liga Naliunilor.
Pand astazi. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson
vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu
curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia
Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi
delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri
inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale.
307
grau
englezii de peste ocean, in timp ce liancezii aveau peste ei
rtratut gros
Si
opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i
desfiinteze la propriu, recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucni-
rc a maniei populare. Ambele revolulii erau anticlericale
$i
secr a-
fizante, dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu
predicatori
$i
nu cu preoii, francezii aveau o singura biserici insti-
lulionaiizatd $i
putemici. Metodele au fost deci diferite. Dar esenta
0omune s-a manifestat in multe privjnle. Se recurgea de o pa(e
i
de afta la un drept natural imprescriptibil. Dovada sunt DeclarEiile
l)repturilor Omului. Revolulionarul american Tom Paine lucra la
lcxlul declaraliilor la Paris, urde se simlea acase. Obiectivul unei
Lcpublici laice, conduse dupd principii ralionale de
justil.ie
$i
echita-
tc, {le o clas6 populdri
$i
productjvA, deparaziBtA de nobillme
Si
uler. se regisea in ambele locuri.
$i
Statele Udte
$i
Franla ltureti-
neau visul unei lumi pa$nice. Rbzboirl, cucedrile
$i
dominalia erau
pr.rse pe seama regimuriior criminale apuse. Dar realitllile externe
lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe
co-
bri$ti, Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie
lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. ln ciuda inferioritd
lii,
ca qi americanii, ftancezii au victorii militare. La Valmy (1792),
l
pldtorii improvizafi cu haine civile
$i
arme de ocazie inving coa-
l(ia, inspjrend pe Goelhe: ..Am
fo$
$i
eu acolo."
in dcsf:surarea rcvoluliei, peni Ia teroare, doue curente i$i dis'
pun pLrtcrea: girondinii moderali
$i
iacobinii inflexibili. Mai taEiu.
oonfliclLrl
jzbucnette
intre Danton, care cere incetaiea terodi
$i
Rolrespierre, care o ata6. Mai mult interes penlru diplonalie
eesim
||r Danton, ins5rcinat
Si
cu apararea extema. La 1793, Danton i$i
l)trfde capul, acuzat de tradare
$i
de infiangerj. La 9 Thermidor an
11 Ollele 9
si
l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar),
llotrespiene
pierde puterea, estc ghilotinat
9i
revolulia inra irltFo
|rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). Fervoarea rcvolutiei
c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campa-
ln din EgipD, impolriva Auslriei (canlpania din Italia), ceea ce
sllri pdoritatea militare
fi
rolul amutei, din senul cifeia se ridici
1|r lan5r dpjtan de arlilerie, Napoleon. Tot sub DirEitorat aparc un
t)0,sonai
ilushx al diplonraliei, Talleyrand, care s'a ocupat de re-
llccrea instiiutiilor diplomatice
$i
de fbrmarea personalului. Prin
{lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl, Napoieon prcia
lnrterea $i
meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. lnpotriva
Partea a 1-a. Dtptotnalrc
laterale (Wilson
$i
F.D. Roosevelt) o esentiali revizuire in
prefe.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge
utilizarea fo4ei). Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li
pus in umbr5, ca
ii
un alt element comun inhibator al celorl
curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale,
acesrea. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd
gioasA (cu o lran$anti divrziune intre bine
$i
riu), cu elen
putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. in plus, n
Alir ca olgini
,Luminle). crr
ii
.a acror'.au obrecrrve.
posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii
Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent
telegerca diplomaliei americare-
lutia francezl seamini cu cea anericann. Ambele erau
liare
$j
antircgalisle, dar penlru anefcani atal regele cet
ti
308
Frantei se formeazi in 1798 a doua coalirJe
oniene, chiar daci ele expnnau aspiraia de
tmpirat.
Austria, Rusia
$i
Turcia, ultima speriatd de prezenJa
Egipt. Sub Directorat se produsese un act de resocotire
plilor imunitnfii, cand austriecii ucid pe rrimi$ii
gresul
de la Rastadt, ce lntmnea diplomati pentru a dez
rele Sfanului Imperiu Geman.
Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad.
pentlu lumea europeanA, Cu toate rezervele
$i
excesele ei sengeroase
$i
extremismul iacobin, ea a rArnAS
de inflexiune in istorie, prin lovitura dati sistemului ab
serbarea bicentenarului ei. in 1989. evaiuarea s-a fecut
Fnn
patimA
$i
cu mai mult6 nuanrA ca oricand. Pentru
fbst
$i
este un pretext continuu de reflectie. Diplomatul
obligalie, un analisf al sdrii de lucruri lntr-o
Bre
loate camcteristicile sunt sau masuabile, sau vizibile.
[e
o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg
schimbarea. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent
mat, Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca
tabilit5tii. Cand se introduce conservatorismul sau
pericolul schimbarii violente iese la ivealr. B o lego
din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr
ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii
volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor
Ele sunt implozii de sistem, rez.rllat fatidic al mi
in societate,
i
nu explozii montate din exterio.. in
franceze, undele seismuiui au fost propagate de riz
so austriece (1805). Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei,
, Dalmafiei, smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta-
germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napo-
n. Turcii 11 numesc pe Napoleon ,,Padj$ah
al Franlei, aliatul cel
i vechf' (1806). A patra coalilie: Anglia. Rusia, Prusia Victoria
la Iena impotriva Prusiei, iffarea in Berlin. Victone impotriva
0ilor
la Friedtand. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala
Spania (1808). Victoria imlotriva Austriei, Wagram (1809)
la Schdnbrunn. Punct culminant al cucerfilor euopene
810). CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. Faza finah. Cearta
Polonia cu ru$ii. Invadarea Rusiei
(1812); infrengerea. A
coatilie: Anglia, Rusia, Prusia, Austda. B66lia natiuniloi la
Partea a III-a. Dblotnalie
pzig. infrangerea lui Napoleon
Si
Pacea de la Paris (1814)
C vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a
lomaliei faf[ de rdzboi
Si
cucerirea amat[. In teritoriile subor-
tate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori, ci adminis-
prinli
Fi
plotectod. Diplomaria se fbcea Ia varf
$i
tu cancela-
, Diplomalia se confunda cu polilica exteml
ti
era personificatl
ministru. Napoleon continua sa elibereze ,,republici
suroti" (in_
Elvelia), ocrotindu-le de monarhii lacomi, pe care ii lovea
ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive, timp de
doud decenii. in
jocul acesta, Napoleon a sfa$it prin a-9i
coroana imperialS
$i
a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada,
$ in olanda, J6r6mc in Wesfalia-
309
Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post, Talleyrand,
i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr
Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al
puncLale
dc Inagrsrrarele lur Io,vrruri mrlilare.
sfinlefte rezulrateie,vicronrlor oblinure
ti
ln diplomalia sa. Napoleon pracdce un stil brutal,
jignitor
Si
in!!tor. Tallelrand este totdeauna
Politicos si
rafinat El
ttie
!l Frantei ca el.
dcslac, repede coaliliile cand vicloiile o permit
$i
st impiedice
sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au
It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in
viitoare. IatA o succinre
ti
elocventd cronologie.
Alpii, coboari in ltalia
ti
zdrobe$te pe austrieci
1800. Pace cu austriecii la Luneville (1801). Pace
,,inceputui sfar$itolui"). tqi oferA serviciile de consultant se
ftnldratului Rusiei. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ:
ventie seffeta (1801)- Pace cu turcii (1801). Paco
Amiens (1802). Napoieon imperat (1804)
$i
rege &ll
Alianla anglo ruse
Si
a treia coalife cu Austria.
Inlelegerea .I rur(ii. prct cu ru\ . \rcrnna i
dc loialitate, venalitatea. cameleonismul sau capacltatea lmen
I supravielui in tumult
$i
de a servi in continuare
$i
sub alli
ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn
dlrt)ii ciderea lui Napoleon,lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii
Ulm. Intrarea in Viena. Victoria de la Austrhlz
\rlzar
acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca
I
310
Jocuri pe stena tunii
epi'cop. regahlalea. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar,
vorbe$te, a rAspuns Talleyland.
,,Eu am observar doar ca a
ghinion
celor care m.au neglijar.. A devenrt mrnr\rru de
sub Bourbonul re\taurrr
Si
a tosr un per\onaj
cheie ai ce
imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene:
congre
vrena rnn acecl
(
ongrcs. diplomarja de\chJde o noua ,
istoria eii Diplomatia multjlaterali,
ce va fi reluata cu ze1
viitorul secol.
uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor
ce au scapat de
lor comun, Napoleon,
$i
care vroiau acum si redistribuje
rea-lui. intronind o nouA ordrne. Balurile
Si serbdnJe s_au
r:uai Lncelarc. ..( ongresul dan,ea,,a..\e \punca
in epoca.
exuberanta
^sa
victo.ioasi existau interes; diferire. anim(
susplclunl. tn centrul atenliei stitea Mettemich, cancelarul
$i
geful
diplomaliei austriece, ajuEt de consilierul siu
dlptomat versat el insu$i. Metternich
ela pnvrt
cu neit
Alexandru I,
larui
Rusiei, care il considera inrrigant
$i
mi
Taml
gtia cA sub cildura declaraiilor
reciproce. Anglia, Ar
Franla li pandesc
fiecare gest, suspecrand;l
ca vrea sA se
tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect
adevirat. Anglia era I
tata de.lordul Casrlereagh, minisrrul de exteme_ Nici acestj nu
in ochii urutui un om de incledete,
dar mai putin
odios d
Metterrich, era penhx
Alexandru,,un pedant
rece
Vetremich dnret_si fre dLilorul ice.ur cor. Ja. panrrura!
scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In ,ceni
cerind .chrmbari
p(oceduri.
De ce doar patru puieri convocatoare,
cand au fostr
senxutari ai acordului de la
paris?
Sd fie invitate
$i
Spania,
pot
galia
)i Sucdi". De.e in p.oiictul
Je Drurocol \crie..aliari...
ceer
e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul
stans d conducere. Talleyrand a identificat
mArul discordiei: i
lra
taruluj dc a
?;stra
conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja,
carc I ocltJ'e de ta renagere, tur \ pot<on
lr elmnd tsnser
..|nncrprut tegrrimiralii . cunfo n c,illr.r nimcni nu ivca dreprul
rne\(,,e rctto.ii pe cirre nu,e
no\cda
rrjrnlc Je l7o). Ascunzb
Lrr \e.lun,
ur. Drin.ipiu d."
iu,tilie rt\o.Jl Lie cei pr(/enli
rmpotri
Pdrtea a III-\. Dit loma[i! 3l I
('cca
ce erau pentru Talleyrand $anse
de discordie.
pertrtr
lonrich erau ri;uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era
pulin rcaliste
qi profunda. Cel mai bine se inlelegea cu
ercagh, ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. dar mai
, l.,.chema de irr.re.e a lui Ale\andru.
qce\la
\e simLtd bine in
I central. Cine invinsese
pe Napoleon?
Tinea
moni$ sA intre
umfal cu trupele rusetti in Paris
(de la care a rimas cuvantul
lntro
pentru cafenele). ca rispuns la prezenla lui Napoleon la
se simGa bine intre o Rusie
$i
o Gemanie puternice lar
stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul
ilor in-Balcani, la Bosfor fi
la Mediterana Cea mai mare putere
vrlA a vremil, A0glia,
judeca totul in lumina asigurarii ciilor de
municalie cu Orientul
$i
lndia- lar in E ropa n_o interesa decat
lirurta 1[riior
maritimc ca Spania' Pofugalja si
Olanda,
pe care do-
&lt
sA le protejeze lmpotriva lacomelor
puteri terestre' Toate con-
scova. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde Sa"\onia,
Congresul d la viena fucepe in toamDa anului 1814.
zAld de colaboralionism cu Bonaparte, P siei. Nici rufii la Var_
ia. nici orusacii
la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria
flicrete seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem'
Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6
nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc
$i
pentru
0 rJ;ocupare
mai large. Europa era situl5 de rizboaie
Sj
voia pace'
oiicate ;fisi ar li tesut
Metternich, in competi,tie cu Talleyrand,
lilsim
la el ;ferinle aproape
Profetice
la
,,intercsul
comun", la E -
r,,nr.u u ma.. entiiate unita de acesl interes. Mettemich se gra-
fu$rc se faci pacea in 1813, cand Napoleon ru cra complet infrant'
li lace o vizi6 in iunie 1813, ii duce patru puncte ce rczum' prc-
lui Napoleon in anii cuccririlor sale, Talle),rand apara acum i
tatca Frantei
Si
limita aspiuliile de expansillne
ale celortalri.
lcntiilc
(medierea Austriei, conferinla beligeranlilor l't Praga' ter-
rrrcn limite august, suspendarea operaliunilor miljtare). dar NaPo-
lcon rc1uzd-
Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon
!i
lrica de revolulie. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali ra-
rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre de re_
volLrtie. dupi 1?89, toale marile puteri se
Stiau
vulnerabile
iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul
politic al lui
Uetternich, cnt
$j
al lui Castlereagh- Solulia a fost aceea a unui
cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei
rofmale, Pirineii
9i
Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda'
Ihnovra, Piemont, Toscana
ti
Roma, coasta dalmati
$i
Carinthra'
I
312 Joctn pe scend lumii
Pierdea cordonul imens de state protejate:
Confbderatia
Westfalia, Saxonia
$i
Bavaria, Elveda
$i
nordul Italiei,
rotunjea pani h granila
elvetiana cu Tirolul, se asigura
dia, Veneia
$i
Coasta Dalmati,
prusia
se inregea cu
nu cu Saxonia)
$i
Magdeburg,
polonia
cobora panl h V
Frica de revolutie a fost mai eficieDta. Congresul a
AlianF care a durat trei decenii, fiind o prob6
rcnurcabi
bilitate, alt termen cheie ai lui Menemict, care a veqheat
onarea aliantei- O fofdreati conscrvatoare a controlat
butind toate incercirile de revohb sau liberalizare.
bot de inamic em un tanAr studios, pletos, romantic,
eliberarca nalionala. la regim conjdrulronrt. la
col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. Revolutia din lg4g
aceasia parantezi
istorici ce adNese nobjlimea
Si
clerul
iar ceaialti j
rnerarc va fi predominanr
lajc6
$i
ftre
energia iDnoitoare a societitii, reprezenrati de rinerii
cauzelor nationale.
Capitolul 7
Modernitatea
l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achi-
a sa, trebuie sa pdrasim terenul politic
$i
militar
li
si descope-
orocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea
lbst u$oafa
Si
a presupus adanci schimbiri; unjversite! hum-
liene, mul6 cerctare
stiinlificA,
urbanizare, condifi sanitare
nitilite, productii nari
$i
bogale, uzine, transporturi
9i
comu-
$i
care nu putea fi dec& un iacobin supravietuitor sau unl
icreflor. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in
rul acestui secol in Anglia. Tranzitia de la agrar la industdal nu
tist deghizat. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat
diplomatic. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel
rtii. olel
si
chimie. circulalia bunuilor
si
capitalului. Cand se
ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din
de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor,
ale vremii, in secolol XVI au existat 26 de rizboaie;in secolul
, cu toali globalizarea sa.
Un scriitor irancez din acest secol XD{, Alphonse DaMet, il
mcite ,,secolul
stupid", eticheti mull citati. Nu este oare mai
rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau
judicios? Di-
matul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. Inlre puterile
II, 14 razboaie
Gau
17, daci luim separat cele patru faze ale
pid, doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX
,boiului de 30 dc ani): in secolul XVm, 10 Fi in secolul XD<, cel
tulr
rnrlizrte cu atenlie
Si
devin actuaie.
Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale, fruct al
trn,r
reiSluiii burgheze
$r
democratlce. Apu doua slale man: Cer-
Irioia $i
lt;ta. Sl constituie Belgia (1s30). in noti-, N**du
""
dcsprinde de-Danenrdvi; daara'rnenEEe$aia la suedia pani in
1905. in timp ce Finlanda, ducat autonom rus, deviDe republica in
tlcpeodenti abia in 1919.
Toate imperiile (Anglia, Austri.\ Rusia) rhman in tuncliune
I'llni
in secolul urmetor, supuse insa rcstului decisiv al modemizd
rii.To e construiesc cai leratc
si
se ocup: in lnod primordial de
311
Jocui pe
scena Lunii
ecoromie. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei
de a
avansati administralie publici
ti
de a face baronj pe cor
de vad- I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al
cu Germania, unificatd de mena folle a
p
siei milirariste.
nrzarea are ca precondilie
irdepiflarea obsracolelor ce srau
spiritului de intreprindere, a libeftifi de gandire
$i
a preval
gii, prin separarea bisericii de stat
$i
pdr abotirea pivilegii
periile
secolului XtX sunt nobitiare doar la varq
li
acoio
ele sunl in fapt imperii burgheze. intre e)e nu sunt, de rt
boaie mari in acest secol. Foamea impedah de
potolita de cuceririle coloniale. Ele absorb toata enersia disr
a manlor puteri.
Chiar
sr
impenile lu.reaza .u mioruure
timpi: conservatori
;i
liberali. in Anglia reginei Victoria,
Dennu de\l;)urrrcd e!( in enlelLrr )r a
lrcceseJur
i.torice.
^
Pe.cenn lumii. acrorrlnari irn..ei mo5tcni!i drn.ecolul
rnnu\ tntct
fdrrr
cne t\nglja) | a c,re p. erel dominant; I d (\r( pL (r(J
uornlnan
m.ri brnc Je n .Jl;
de r|i.
pirxi
td a Duitea Ra/bnr
Mun
en^glezi em moneda de referinli. O donmie lungi a
tqfGi
V
(l 83 7- I 90 I
),
nnperEieasi dupA I 876, ,r dat numere oe
!,epoca
Parka a IIl-a. Diplamalie
375
tcrii industriale, maritime
ti
coloniale' dar
$i
de un stil sobru
$i
sler. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er
flanentara c;nsolidald. care dadea un rol crescut societalii ti
asi'
vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul
nral ce conlinea India, iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol
apiriloare a dreplurilor poputaliilor
din Balcanut oroman.
In
!!1!4 4!e!tui
slglilalrjcJqls-itsdpilinar,
care pare
cos unora. cu rizboaie puline, profurd in materie de procese
la capitolul spectacularului sti un
iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii
nldiifl
lin
lor li se atribuie ana
ti
peformanlete
negocierii); pe scena
ci
jnlemd,
diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l
in colonii sti in umbra guvemaaorilor
Si
administratorilor
dm metrDpoli. iar
f'e
planul docrrinelor, ideologii scriu
$i
el
citette. In realitare, secolul acesra aduce un salt considerabil in I
pierca
Si
interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de
carc
Si
dephseri umane, de capiraturi
$i
bunuri. Telegratia,
rerate
F
vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r
Prin lunclia sa eminenri de ing.ijilor al retelelor societililor u
reprezentale in acesr sccol'in principal prin state. diplomalul a
actor cople$it de griji
$i
sarcini. De aceea mAfturia lui e D
rr stabilitatea, in timp ce militarisnul
prusac, adslocralia hab-
rrgicE
si larismul
cvasimistic sufocau energiile
qi iniljativa crea-
l00r;ale
principalilor lor rivali. Un numer mai marc de oamed
po-
lllici
erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale diploma.tiel en-
llt/e,
dr\rrngalrd
'riluri
drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi
lr'r lirrn Piriri ca.,lereagh. marele inamic al lui Napoleon de la
(:{-nurEsuf-d6-livna;-frmeazi h carma diplomaFei engleze
(.,lnrns
sr lofdul Palmerslon ALe'la
\pureJ id opiniile sunr mlri
trin:effipe
rmba'adon
sa nu
'e
rmP ice in ca-
1\ri rird inleres imedi.rr lorzii Clurerdon )i
Cran! Ille-il|l.oduc 5i
l;,,,;i;;.;;; ;; ;;;;; ;" r-u*'.;;.r ;n .fi;[-.lipro1u,i.a
i r
ii",, .i'i;t..', i''pc-r{eitat dr,pa I
qo'/:
c? speciarrare
; la-imo-
tLrlui Civil Service.
Felul neostentativ $i
abil, cu o masivi recurgere la diplomalie, a
unracterizat
aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol
Si
in_
rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud hegenonii
(ilritania 1846-1914
ti
SUA 19'll 2001).
,.
O
4l!i
domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar, cea a lui
4x;#1,':;l;:;:l"Tf
:"?i*:tili:hftr'ffi':f
,"i:;
[lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc austriace, ca bafonul
Ncumann sau contele Buol
lr ,r/ul Frcnter. Ll.rpa-IgLkJrand.
diPlomdrra tePublicrnr in
-.r;e
rrirnere ri
are-frtrunrea er
ner5onaje
din lurn(a inoriei ir
(;uizot.
si a ljlerelor, ca Lamartine. I)upe reslabilirea imperiului
sul Napijjiiiiii ai iti:iea, care Anauce
personal politica extem6,
nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau de-
sclcj4i{oberi de djreclie ce
lineau
de stilul inpiratulur'
z'-nu"io)anlan"
un actor
principal pe plan european
ti
global,
tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i
intrarea lui Alexandru I in Pads
t;atcria ruside diptomali cuprinde rl9
orlov, ce se distinge la Con-
uresul de ia Paris, pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode
$i
;uDrinde De la miilocul secolului
pe N D. Kisseleli la Paris, Men-
yiiov la loarte, Biumov la Londra, Mevendortf la Viena, Budberg
ir Bcrlnr. Diplomalii ru$i, ]a fel cu
!jirul
de generalj, cuprind
IrLmcroase nulne slraire.
riani" unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i; apo
I
.*a'qtl*f
316
Jocuri pe sce a lumii
Inteaesele strategice ale acestor puteri
ernu exfem
idenrilical. Angl. purere mantjmd
$r
5!6pdnA a m6rilort
lrolul srimrorilor. dar
ii Jrnii teresue de acces. in special
.
Rusia, cu o situatie relativ stabilizatA h granila
ei veeti
dou, sigeli de inainlare spre
(ud
Clurciar
Si
.rn
sud_est,
CentralS. In plus. panslavi\mul pe
care il
jncurara
o desen
CentralS. In plus, panslavismul pe care il incuraja o
tectoa.ea popoarelor
din Europa de Cenlru,i Sud_Est.
*1. :;.*;*m:tif
"
:
"j:l';*",1""
J:"';:'ft
J#ffi
1l'l;
Ttrcia de[nea
Si
una
ti
alta, era deci esenlial,
care se temea ca mo$tenirea
,,omului bolnav" si nu
la Bosfor
$i
in Orientul Mijlociu. Aceasta o fxcea
soarta Balcanilor.
Franla avea aspiralii in Africa, dar ajtele mai
ropa, urde locarul de nelini$te se afla pe Rin, ra granlla
nia, iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile
in trie
Italia cu pdoritate
inrr. acesr. put..,
exisLau inrere.e opu." in au,"uu
Anglia versus Rusia, Franta ve$us Gennania. Mai exista
cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o
absolutA. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica
era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli
$i
si_i
lii
(
tensiunile bilaterale. Era un teren propice
unei coreg;afii
liT;:Ti"1"*o"t
u'
o" r"i, sau cvadriluri pentru
faceiea
ei
^.Prim.a
rup(rc a c(hitrbrutur ,c inramptd In limpul
Crimeci. oe l. I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io
plomatici care a fost premergtbire
rizboiului, propundnd
un panaj
al mostenrfii rurce)ti. Inlf-un momenr neootfiir.i.
l,irff,gF;ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in:
era nesocolrla polilja trance,,:. impfc.rti in
froGlare.r
iiadili
locurilor sfinte. rol in care se izbea rie pretinliile
ruse9ti. N
tand rzultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc
olenei de catre Angra. care rn:ti mcnriona ca ni. i l-rarra. nici
rna n te crte de o a.emened il|telegete oildteralb, Menl
amba.rdorul ru.. pre,,inlA
un proiecr
d< con,cnr,e ru.o-ni
toate pretenliile
carig;iia;de Rir-sjei, mA
ff;i',i
i"
l";;i-;;,iv.
darorir' spnjinului
ce r-l acord; ucir
ir*"rr.
i"r1' .i'.r pureri. incturnd Rusia. d:llf.P,Il::-g-!il:'"]l
tliie a Sev
tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui.
lln apiaitd liireresanr,
sizand ezitini tn-euviin-I enEE?., airba-{adorul
Srratford Canr
trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i, cu o
modificarc: in expresia
,.dreptut ae a tnci propuireri,' gur
l'Jln"Ji'J:Tff
[[,",iliJ.iH.ll;illf
iiiilil;;;;;;'
lll ll ;,n::lt
ffi;: fl ;,H"';;l";i:
:'"T'" ii,'i!l ii','ff '
irL
't
p'*1"
oi" c"r.rnix
Ld P'lris se inregsrrcara
renriunea.lrr
"""1"
;Ji.""
^it.r.f"
ce
\rnlearr
con'liruired
Je noi \tate na\io-
i"]" *ni* oooor*r"
turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele
ll::l',,iltH.n'::*i:i'T,'ill's,,ili1i::i;i'#;"11fr
:fi ;
i"".'i"io.r;i..i
a.r...br ed lor In fa\ oarea unor nariuni noi
"
i"l"i, ;;,; t,_+"ry+.f*i#**l#,ii"',li
jrff
;fffi
:,+:TJii,tl"##,:{ft
$di5+jtf
;iillXli#iT*@""..*.,*,i;1ilffir'.1su68,.:Resa'|ul
ii
j
|; :H':X#
YH##ffi
jkl#-a
o d,mrn.iune
,x
l i l l
"*n;
;:,:;:1
l
l"!1l
fi i: rttr,.
F
L i:l tiT
ltn ::,x'il:ilil, :' :;l:;:':il;lll'1'.1""1''
"'..,.,,d,,,
c, eer/a
318
ParPa o III-u. Di,lotnatic 119
legdruri cu cei ce. a\emened,ur. lupl6 penlru,dealuri
generai. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de
cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. A fbst numit consul Ia
tare oficiali, anticipfud dezvolriri performante
ale di
de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil, convingan
Alege arena internafionale ca rcren de actiune.
i ca are interele comune cu ele. l-e folosea apoi, pentru a le pi_
Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe
pomul
este
pentru penoada aceasta, Romanul ardelean face parte dilr
revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848, se inroteazd
mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860, iar dupA ll
cdpitan in armara nordista a lui Lincoln, unde avanseaz, la
Ucrmania era o ligi nestructurati
si
diversa, patronaii de Prusia
Alrstria. aceasta din ulrnd conservaloare
ii
opusi mi$cirilor de-
I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea.
ice
ti
autonomiste. Dimpotriva, Prusia a vrut si devind ex
acestor mi$cari
$i
si debaraseze pe ge.mani de supremalia
iace. lmperiul Habsburgic era deci
Principala
sa
liDte.
Cum
avea acela$i d$man, Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_
unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Ur crucifA
can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir
pomutz.
Generatia pafoptistd a
TArilor
Romane este risipita prin
lele
.rl:iine.
unde praclic:i u diploma!ie ./uan! td
teirc, t1rtr
Franlei in conflictul sau cu Austna
$i
succesiv pe cea a celor-
puleri.
Nepurand
proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra
nrdniei. Bllra-rcl a:real un preludr; in care a a;r Auslria drepl
[cned. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei
IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Acescar.
prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna
si
tem'
i a pulenlor invingatoare. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii
Prusia
fi
Auslda nu era un caz european
$i
deci Prusia a putut
secolul XIX. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre
bitilei pentru
opinia pubtici. Brarianu la tnndra s;rie
ft-1\ cu reguladute nolile de.prc
l6rile
RomAIe, la
veac. Ei viziteazi personalititile
vremii, le dau albume cu
$i
informalii despre
lArile
lor. Nici o oponunjrare Du e pi
oca un conflict cu Austria. dupe ce s-a asiSurat de acordul Fran-
clusiv aceea a lojilor masonice.
cireia i a promis compensalii. Estc
taimoasa
ir Ahire iltre Bis-
.l
"r
NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. In l8ob Au$ria este int irNa
_
Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc
din alte concepte
$i
are alr stit decar diplomalia imperidli,
s+lqrllc Pnr..t-J,pi.i-c!c,:rc,ii,Ji,s,li*lElElne/ulrdrLl:
/
ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. ceea ce ia pennr' lJi
/ mare, nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor
predominante
din secolele anterioare.
Unificarea Germaniei. al doilea eveniment carc sclrr
aparilia Italiei harta polilici a Europei, se face dupi alt al
plomatrc
decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. in.uc a soci
captata in Germania de zona puterii
ti
lransformati inft o
militari- Eroul sdu principal
este Bismarck. Et reu$e9te sI
rizboiul cu djplomalia imperiilor, ajungand ca la sfer$irul
sului micul regrr al Prusiej, prezent in arena europeani de la
si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner
,
B:!4lLqlEqjca r. o dlp_l9l!!!
3r]qlrlus
cJ o p(
crrnrsre i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. rdaplrnd regull
lanlei la aspiraliilc sale. Manuitorut ciasic al batanlei ie i
afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare
Iui mari- Acestia nu puteau inlelege
,,marele
plan". Austria nu ue
huir
.i raman. inamica, La.i acum rnarnic,rl.
plngiF{-der-e.lte
ljrJn:a,-Prele\rul
rarboiului . u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu
riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle.n ld
lrurul Spaniei, pe care Napoleon nu o accepta. De$i candidatura a
lost rctrasi, Bismarck a starnit nandria francczi, pubficand
9..]!9!g
tr mi din care, prin modjficirile lui, rezulta ci un reprezertant
iranc;;fusese
jignit de regele Prusiei- Napoleon al III lea a decla-
rrt rizboi, pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870, o dad
urL tfonul. Thiers duce negocieri cu Bism ck
$i
pacea se lncheie cu
'li.rtatul preliminar de la Versailles, care cedeazi Alsacia
$i
o p4!:e
din l-orettc-rma,-riei. iar drDe'-venrneniditl-niuneidt la F;is
{ii
in:buq ;; pacea se delinitivcaza la F.rankfull pe Main.
nu se potnveau pentru Prusia, care prin dimensiuni fusese,
nina
atuncide altii pe canllrr.
_
Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. A p:strat regu
Canning: si nu te angajezi pripit
fi
si afrepli. D;r in pluJ a
I
320
lncoronat la Versailles, in
lara
invinsilor, impirat al
nou
9i
agresiv. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un
Germanii, Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r
r litatea ambivalenti de a fi respectate dupi rizboi sau de a genera
IiAlinjeri $i
conflicte noi. in contrast, diplomalia insurgenlilor are
ocou doar in public, dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor
cc fac obiectill tranzac,tiilor imperiale
Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami
Nveranitatea Romaniei, Serbiei
$i
Muntenegnlui, dar produce o
lhlgarie mare, ifltinsa pane h Egee. Ausfia nu accepE un stat slav
rnre in Balcani, iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Con-
strntinopol. Bismarck, carc intrelinea cu ravn6
Si
folos disensiunile
dintre c;lelalte
puteri, s-a declarat ,,samsar
cinstif', neformuland
nici o pretenlie, dar oferindu-$i bunele oficii. l,a Berlin' ln iunie
1878, se deschide Congresul cu Bismarck, Gorceakov' Beacons-
lield (Dismeli), Andrassy plus delega{ii Franlei
$j
Italiei, Wadding-
run
si
Cotu Congresul de la viena murise. dar spirilul sdu de con'
$ens in problemele mari se menlinea. Este una dil explicaliile pen-
t|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majo-
rc intre marile puteri
$i
o pledoarie penrru eficienla diplomatiei
mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Negocierile la Berlin sunt
$pre, cu amenintiri de ruptu
$i
impictui. Anglia obline Ciprul'
ia; Auslria Bosnia
$i
He(egovina. O primi imparlire a teritoriului
turcesc se produce- Romania pierde Basarabia
$i
ob,tine Dobrogea.
o dati cu lndependenla 9i
suvcranitaiea deplin5, sub o coroana a
unui prin! gemran decis dc Bismarck
$i
de Napoleon al IIIlea' ina
inte de clderea acestuia. Ruqij accepid o formuH favorabih engle-
zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor, primind accep_
tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central;: Batum' Kars
ii
Ardahan.
Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. caracteristice prin in_
iensitatea ei. a secolului XD{: ocuparea de colonii. care fiind un vast
cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii
pe
aite conlinente, ft,n si deranjeze pe celeialte. Era principala temi a
politicii
$i
a diplomaliei, care mic$ora interesul
pentru teritoriile
eurcpene, in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman.
Expansiunea coloniali a
lirilor
europene a fost de propo4ii
srandioase. Un tabel
publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii
;rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte
continente intrate in
jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari
decat ieritoriul lor european in cazul Angliei, de peste 60 de ori in
cazul Olandei, rproape de 3 ori (Italia), aproape de peste 6 oti
(Germania), de l3 ori
(F|anta)
$i
aproape de 23 de ori (Portugalia)
321
viza un loc special. Acest lucru s-a vdzut in paca de la
1878, carc rcglementa problemele deschise din criza orienta
1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Confljctul
parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde
ruso-turc dil 1877-1878, precedat
de o imDresionanre del
dplomatGt p;finflul mi$cirii de eliberare din Batcani.
tul fusese dai de riscoala din Bosnia
9i
He4egovina in 1875.
Austda cat
$i
Rusia voiau sd sprijine rdscoala, cerand turcilor
rcforme, iar a doua autonomie. Alianla celor trei impirali (A
Gemania
$j
Rusia) stabilit; in 1872, care a rea$ezat calej
european, in u.ma evenimentelor din 1871, oferea platforma
aclrui comune, Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de
.a.
in penpectl.aGGsciiderii
connicruidcu-Franra. care
si.t id rer;nlt?una inffangere. Brslrilrck reuli.e ca ij ci
bilaterdle si Lrbrih: angaiam;nrul aral at Au.rriei car
)i
rt R
a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul
Germanja va fi atacat;. La Berlin, in 1876, rusii
$i
austriecii ft
teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. Incurajard de
glia, Iisatd in afara triunghiuhi, Poana rcspinge
clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i
celul celor l5 000 de bulgari), Serbia
ii
Munrenegrul declare
Turciei. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia, Rusia
rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856), dar rrebuia obrinut
consimtam.intul celorlal{c puteri. Memorandumul de ta Berlin
urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.Ungariar
tr
de o nouA
la Berlin la care vine corceakov (Rusia).
in Asia Cenrrah, Rusia
Anglia erau in conllict pentru Afganistan; cu toate acesrea,.
Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia).
xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. Dismeli viseazE la
Consunltnofiol. ofa$ liber \ub proleclie englezri. rmbrsadorul
man Schmeiniz merge la corceakov, baronul austriac Miinch
Bismarck, o conferinF se tine ia Consranlinopol
Si
o conventie
Budapesta, incununatn de protocolul celor
$ase
puteri, ce va fi
pins de Poarte. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia.
Aceasti schj$ de iSciri
ii
dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi
tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult
limp
$i
eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis.
Iar cele convenite
I
322 Ja&ri pe sc.ni lumii
Anglia esre in fiunlea listei, regina mirilof, campioana
lului
mondial, posesoara celui lnai marc imperiu colon
dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc, protectorat
controlul in secolul XIX: canbia, i807; chana (Coasra d(
Patt?a a III-I. Dtplonar. .12
dilor Burundi
$i
Rwanda, iar pe coasta Atlanticului sA lormeze
Germand de Sud-Vest
(Namibia). Regele Leopold al Il-lea
britanic (Belize), 1862; Cipru. 1878i Egipt (coprolectorar
cu
la,
apoi canalul de Suez, inaugurat in 1869. principal ac
1874;Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1820; Afganj
rizboaiele dir 1839-I842, 1878-1880; Bahrain, 1820;
tl
ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo
(izair)
1R85. llalia se va
jnstala
mai larziu in Libia (1912)
$i
Eritreea
(1890), de unde incearc5 si ocupe Etiopia, fiti succes (1896), pen
lflr ir relua avenlura sub Mussolini.
Olanda, Spania
$i
Portugalia controlau ln contintrare colonii
ir Africa
$i
Asia. PanA la sfar$itul secolului a fost loc
Pentru
toatd
hfllrea,
data fiind vastitatea prizii.
in acest tablou doui imperii ies din jocul istoric. Prima este
Itl)rnia, carc in dzboaiete de independenli de la inceputul secol ri
ilcrdc
intreaga Americi Latina (1810-1826). iar la sfar$itul lui uzul
iosesiunilor
sale. in 1898, dupa r;scoala din Cuba. pc care SUA
voia si o cumpere de la spanioli, izbucne$te razboiul in umra ciruia
S||nia cedeazi Porto Rico, Guam
fi
Filipjnele Statelor Uniie.
fiilipinele erau ravnile
fj
de Germania, cafe nu s a ales decat cu trei
tnrrJriJe
|r.ule iI lacili.. Al doiled imperiu care di\pired inlr-,r
irg, rie'enr: crr cel otom,r'l.
Cr
ri
tmperiul Spanrol. el nu a putul
l$c.r
un rol major, fiind incapabil de a participa ia procesul chejc al
lln.lerniztrii Si
a] industdalizirii. Ambele au cunoscut o derivd
lcnti, roase de tradilionalism
9i
marginalisn.
in schnnb, doud aparilii noi sunl de un dinmism
si
o vilalitate
rrrurcabilA.
Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu
l)fllicipi
]a
jocurile politlce ale secolului, datoritd concentririi
cli'ltufilor
pc consolidarea teritoriah intemd
9i
a unui razboj civil
$xLrem de sangeros, rizboiul de secesiune, incheial in favoarea
Norftrlui inftislrial
si
emancipat impotriva Suduluj sclavagist
$i
lllrrcol. Cand ranile sunl vindecale
$i
statul conso]idat, iiguri ca
'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca'
tiriirtifici $i
tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al
h! nii. Theodore Roosevelt esle citat null
$i
mai aies dupe 2000
Irriru
ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (,,Vorbelte incet
$i ljne
o triitt mare: vei ajunge dePane"). aplicatd de el in
Politict:
,,Daci
rLirliunea americani va vorbi btand
fi
totu$i iqi va clidi
$i
menline la
vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire
si
perfect eficienti' doctrina
l\4o oe va merge maj depafte." Profesorul Joseph Nye cite$te as-
lrri dictonul lui Theodor Roosevlt astfei: .,Si
vorbe$ii bland cand
lx)di
un baslon mare."
i
l
I
I
l
1875); l-agos (Nigeria), 1861; Rhodcsia (Zimbabwe), t89l;
nia, 1890; Uganda, 1894; Yemen, 1882; Ceylon (Sri Lanka),
India, dupi riscoala din 1857-1859, devine colonie a
weit, 1899; Oman, 1891;Birmania (Myanmar), 1886; Noua
landi, 1840; Colonia Capului, 1806
Si
dupe rdzboiul drgl
Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843, Bechuanaland
(Bots
in 1895.
Franta este a doua nare putere colonialA, oientari in pri
spre Africa
ti
Asia de Sud-Est. Calendarul coloniatismului
in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1893
ii
apoi in
Occidentald Francezi; cuincea, 1893; Dahoney (in Benin),
in AOF; Volta Superioard (Burkina-Faso),
1896: Ciad, 1897,
Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF); Africa Cenrrale. 1894-l
apoi AEF; Congo (Brazavillc),
1886; Cabon, 1839; Djibouti, 1
in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor; Senegat (inreriorul
colul XIX), apoi AOF; Maurirania, 1903; Mati (dupA 1880),
AOF: Alger, 1830; apoi Algcria; Maroc, lupta cu Anglia, Sp
Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912; Tunisia, I
Inos, 1893; Cambodgia, 1887, in Uniunea Indochinezi;
ocuparea lreptate, I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. dh I
porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan, 1868; Kjrghislan, I
Uzbekistan. intre 1868
li
1876; Turkmenisran. intre 1869
$i
I
Tadjikistan, 1868: cruzia (Ceorgia), par{iat inrre l80l
$i
I
Baku. l8l3; apoi Azerbaidjan ul de Nord. 1828; ArmeDia,
$i
est, 1826 1828; Balumi, Kars
$i
Ardahan, 1878; Daghe
1826 1828.
Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX,
mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I
$i
incepand cu 1899 sd formeze Afi.ica cemann de Est in jurul
I
Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii, ci bruscA.
..
Patea a III'a. DiPlonotie
..
325
l e, iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive'
produs al avansului
ttiinlei ti
cunoa$terii- Secolul Xlx este secolul
iiintei in toate sensurite, abstracte,
pure sau aplicate
aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_
trate de 6auss. Abel, Gaiois, Cauchy, Riemann: algebra
$i
analiza
^e
constituie in ramuri definitive Fresnel
$i
teoria onduiatorie a
lumidlor,
pila luj Volta, electromagnetismui $i
telegraful electric'
Iegile lui Ohm, chimia, termodinamica, conservarca enorglet' com-
Dozitia
materiei
$i
tabloul lui Mendeleev, mecanica cereasca a lui
_Laplace,
teoriile Iui Lamarck
$i
apoi darwinismul' paleontologia ca
li
;strofizica, radioactivitatea, razele Roentgen suN nu doar reali-
;nri izolate, ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui
viitor, unde este
greu s, g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se-
colului XD(.
Dar ceea ce schimbl
portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt
aburul
(Watt moare ln 1819)
$i
matina cu aburi, care stau la baza
flotelor modeme
fi
a cdilor ferate, urmate de lectricitate
$i
apli_
catiile ei ln telecomunicalii, iluminat, fiansmiterea energlei Ce
simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison, teleglaful fbra fi! sau
locomotiva? Ultima se naste la 1814. l,a 1830' pe linia Liver-
pool-Manchester, locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren
de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. DupA 1840, americanii ftIfiec pe
euroDeni cu 4.500 de km de cale ferate instalafi, faF de 3 500 ai
Euroiei. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860, calea ferati ajunge
la Dundre- Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln
schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a conti-
nua o cale ferati spre Bagdad, proiect ce iiustra politica sa noui
Dreng nach Osten , spre groaza rusilor
$j
mai ales a englezilor'
Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala
negocierilor dictate dc
jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterin-
tel;
multilaterale, de pregadrea cucenrii colonjjlor
si
apoj adminis-
trarea lor
(cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea), el trebuia si
fie familiarizal cu toate componentele
procesului de modernizare
industriala ti
cu toate operaliile aferenie
(oblincrea de credire'
r.o'duri.
gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un le-
g[turi, iranzaclii. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va
;emite
s6 inleleagi mai bire. si cintireasci
fi
sd promoveze locrl
;i interesele lirii sale in sistemul international
Jocu pe scena lunii
!e implineec 150 de ani de cdnd ..\aporut negru. al coma
antrican Manie\,i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul
lot carc
Frca
captivd Japonia, sE o deschide penlu come(.
zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud
si
civilizalie:
vesice. \piril japone/
. Japonia a inleFl repede leclia rchno
a moustfle,. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare
$i
a ficut asta in scurt timp. Modemizarea iocietAtii carc asirm
ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in
,
istoriei", care la ei numari parru decenii. Astfel cA a 1904 ei ln
trna din marile puteri, Rusia,
$i
o inving in 1905. Lumea a fost
cle aceasti perfonunF,
Un satirist amedcan al vremii
asdel, pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele:
,,problema er
atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a, nu noi am inEat,
au ie$it." ObservAm cA tot patfirzeci
de ani au fost necesari
tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul
lider maridn al lumii printr-o
flore militara ameni;tarosre.
Din razboiul cu Rusia, Japonia intr6
$i
ea, istorice$te t
randul coloniali$tilor, caqtigand taiwanul
$i
protectoratul
lntr-o cart recenti (I/l
Clarr, 1998) despre relatiile ameri
poneze, Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln
chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei.
nu accepra planurile
europene de a impArli China ln zone propr
influenti. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. can
timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub
,,Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia
Arthur. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului
sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena, anunland ie$irea
periului Rus dinjocul politicii globalr.
ceea ce se va produce o
cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal.
Dincolo de comperilia coloniali, mult nui prolund decat jc
rivalidliioJ
$i
balanlei europene, avangarda Erilor bogare qi pu
nrce era abso$ir; inh.un proces
al modernizirii, bazate pe indu
Pdttea a 1t|-a. Diplondlic
Capitolul S
Secolul XX
DrcA vom
cere drplomalului \a evalurle. drn po/ilia \a pr
giara oe ob\ervdtor. negociator
ri
lacrlirator dl reraliilor din
mul intemalonal, secolut XIX, iata care ar fi bilanJul posibil.
diplomatului are caleva intrebdri: 1. A fost pteoommanr
ra:
sau pacea?
Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui
marilor ganditori,
scriitori
$i
alljtti.
Acrm. panea mai grea:
ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac(
secol
!1
cun se lermini el printr_ n pfim
dzboi mondjal? Di
leon, rdzboaiele sunt puline,
scu(e
ti
cu victime reduse_ 2. Ce
canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon
mulrilaterali, insritulionatizari
la 1815, rnmine pAM
la s
p.actca
de bazA a conduirej statelor. 3. Societatea umani a r
sat? Rispuns: EIIorm.
procesul
modernizirii
$i
in(
\chirnha
tolal viala
oamen,tor. Fr se urbani,,eaza, se i
meserii noi.
Sfiinlr
intlore5tc. aprr
icolr
pesle tol Elecrricirale.
nun. canalr/are
rr
rgrend. Fsle se(olul a\;nrului cr\ili,, iei urn
De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui
plat nimic asemdnitor.
pentru
state, constitutii
Si
1egi. 4. A fosi
lcrinla rnLrlilar R,ispun.: A e\ijtal. Trun/rtia a avur co\turisoc
ndicate.
-Peste
tot oameni s6raci, persecutali,
discriminali. Di
iost desiiinlati sclavia, ca
9i $erbja.
peturile
sAftce au suferi
metropole, ca
9i
ill colonjite indepitare. 5. Cum au evoluar ct
rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea
$i
stilurile lor.
parte
sanul cultudlor, religiile g
ideotogiite nu au inraurit prea
gestiune
laicd, rece
$i
fapdce, ca in alre secole. Dar e un
tlArul
poate sistematiza
$i
aici observaliile sale: L Subita polarizare
ir alianle igide opuse. Sfar$ilul multilateralismului. 2. Ascendenla
0licii rizboinice, a complexului mi litaro-industrial, expansionist, cu
Snndire
politicn slab5. Generaliiau cuvantul, diplomatii nu sont as-
oultali. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de inteli-
lcnlul
Bismarck. 3. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu
trxri erau colonii de cuce.it. 4. Scleroz!
$i
trufie la varf, rigiditate
birocratice la mijloc. oboseah
ii
deceplie
jos.
5- Sistemul fusese
!0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii
tgciproce
$i
acceptasere modernizarea, ai carei arhitecli au submi
[At
piramideie sociale desueie Revolufii nalionale
ti
sociale la ori-
,0Di. 6. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului, 48-
lcndenla militarismului, calculul
gre$it conduc la lupta pentru he-
Ucnonie,
exprimatA pdn cursa inarmirilo.. Primus inter parctl
Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie, prudenlt
0i
!rjA.
Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli-
[|tr, o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor eco-
nonrice !i financiare-
A ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss
|no$i? Da, dace exaninim ce s-a intamplat la 1889
$i
apoi la
l')U7. in reluare, cand Nholac J Iliea al Ru.iei organizeaza ceea
cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d la Haga. ParticipA ini-
linl
26 de
1!ri $i
dezbat timp de doui luni
9i
jumitate
o agendd al
!trrei scop fusese formulat de contele Muraviev, ministrul de x-
tcrne al Rusiei:
,,o
inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd nu
orcasci electivele militare
Si
fo4ele ruvale", inghelare care se
Iplica
$i
la bugetele militare. Conferinla urma si examineze cum
[.ru pulea obline
$i
reduced. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de
0p0zi{ia totald
si
cinica a Germaniei. Totuqi, conferinla a reu$it sa
ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea
patnici a disputeior, legile
!i
obiceiurile rizboiului terestru
$i
adaptarea rizboiului maritim la
lrilcipiile
unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva.
Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. in 1907, cu 44 de
Nlirle. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limita-
rcr cursei inarmarilor. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii
|loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor, limitarea fo(ei in re-
cuperarca datofiilor, inceperea oslililalilor, drcpturile neutrilor,
rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi,
oire marine. caDlurarea naveLor. aruncarca bombelor din baioaDe
328 Jotui pe scena lumii
$i
altele. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a
unei CurF judiciarc
de arbirmj care si reglementeze relatjile
stale- In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost
data problema rizboiului maritim.
Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau
dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor, datoritd
lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului
din extremul Ori
Paftea a I -a. Di?lomafie
petenlA a oamenilor politici
9i
a diplomafilor care au praclicat
multilateralismul.
Stricarea
jocului
multilateral s-a prcdus in etape. Prima alian!,
dgidi
$i
durabili a fost cea dinlre Germania
$i
Austria' care au itat
conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin, din 1 879. Tot in
ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie, Italia se
apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand
Tunisia, la care 6njea. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr,
avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte,
Rusia,
jignit[
de refuzul unui imprumut
german, oferit fxri intarzi_
ere de Franla
$i
gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali, face o
apropier de Franfa, care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) de-
vine o convenle io i892, se oficializeazi in 1893
$i
devine cunos-
cutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. Jocurile nu sunl inche-
iale. Piesele se misctr. Italia semneazA un acord cu Franla privind
colaborarea in Mediterana, iar impera.tii Rusiei
$i
Germaniei se vi-
ziteazi reciDroc. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891
$i
In lq0l ,privind Tripolrlaniar. Blocul ausrro german nu pare im
presionat cind Italia, incl membri a Triplei Alianle, anunli cd ntl
afe nici un angajanent de a ataca Franla. Biilow spone:
,,In
casito-
dile fericite, solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale
un strfin."
Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln
toate directiile. Capitolele programului ei erau cunoscute sub nu-
meTe Mittelerropa, Drung n.tch Osten, Kolonolialpolitik qi, obiec
!i\r suprem, Wlrpolitik, constrnit
pe obsesia rAs$mdrii Angliei de
la supremajia mondiah ce o exercita- In I891 se fomeazh Uniunea
pan-gennani, care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira
Si
teza nefasE a supeiorirr,tii
germanilor asupra celorlaite popoare
Cancelarii ca Biilow
ai
miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de
acesie idei. Dar Anglia nu ieEeainci dir,,splendida izolare".
Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania
Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient,
in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. In
1898, expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea
I'ichoda (Sudan), in timp ce regiunea era smulsd de englezi din
nrina mahdistilor. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE
crocnire prescrisi de legile ililare, dar reguiile diplomatice pre
valeazi
i
or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a
329
nal, ircercare ce va fi reluati de doua ori in secolul uamator
inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil.
Era ln fond
rca de a re\raura multilaletali\mJl culumraf
$i
de al f'xa insri
tema menlne.ii pAcii, la sfadtul fiecirui Razboi Mondial.
malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d
spre conflicte ma.i. dar retine in dosare toate proDunerile
care
l;cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. prezenla ne
nu:te a presei
$i
a socierilii civile, in special a mi$cirii pentru
ce devenise vocale, va reapdrea in viitor cu recurenta.
Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui
nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. in ce
utarea consensului, consularea celorlalli
$i
respectarea opiniei
valente. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De
unilaterala de avantaje considerate de interes
eeneral. in raooG
cu Turcia, Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu
$i
este sl
lionati
prin rnzboiul Crineei, iar in obiecrivete privind China
mrte aceeaji gre$eali
Si
e din nou pedepsit5
in rezboiul cu J
sta el? Prima rguli dinrr un set informal
$i
taclt recunoscut ela
A lreia reguii era libertatea de asociere, bilaterali sau de grup,
cate fbrme erau dorite. cu conditia sA fre defensive
$i
se asigun
rile in cazul in care erau agfesate. Jocul perpetuu
ce angaja toa
sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu ir
agresive. Acestjoc de se.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri
puned lleribililrtea alianlelor
!i
\chrmbarea
tor cateidoscopiie,
cerea
$i
desfacerea lor continui, fErd urlnd de rcpro$
;i
de
de
,,trAdare". ,,Iubite
vere
-
i$i scriau inpnralii cand un z
senmat cr un te
,
sunt $gurciinletegi preocnperile
mele."
istoriografia neglijeazi caracrerul
,,global" al epocii, vizibil tn
li\rh ile
ri
\rrierflea corne
!ulu,.
ca
tr
in rranzairiile tinanciare
in eficrrnn rr.lenrulur i.] nalerie de pacel Pentru (a
nu arc i
lii
formale, vizibile
$i
sanclionale legat, a$a cum vrea curentul
dominant juridic
in secolul urmeror. Baza ei corstd in inalra
330
ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia
r
Transvaalul cu mineie sale de aur, ravnite
ti
de
Rhodes. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii
j
poldva engleTilor
!i
LUrc \ur provoca rcesrora o mare
SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina
deschise", conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di
izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. Wilhelm al
toril sau exclusive fali de terli io matrie de acces in ponuri
taxe (Doctrina Hayet
rizboiul anglo bur.
In China, multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri
ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau
zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. Dar fiil
rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale, care
aceasri dal.i ru foir ioluiordre pa)nrc. in AII i. a de Sud. en
gere (Antanta cordiali). Este inceputul unei aliarle,
!ia]
la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi,
francezi). In anii uflnilori, Gennania prcfiti de nevoia
pentru flota sa
$i
obline un acord cu Rusia,
-in
care se
cldu/a anribrildrr.a. Pnn.pfr_inired re\oher Inrro!.ane, o
-.
Panea a ltt a.
p|Lonatie
X3l
$hiul
coalitiei intre Franla, Ang^lia
$i
Rusia, ce va fi nunitd Trlpl0
Infelegere sau Tripia Antanti. In paraiel. procesul de baza ncllnlt.
litor
$i
implacabil il constituia cursa inarmirilor. in 1908, Anglls
uvea i 2 cui.asate de tip roLl
(dreadnought\
ti,
Ior arunci, GermAnls
lanseazn 4, avAnd inca 8 ln construclic. CuiHsarul este simbolul
pliticii globale urmidt, de cel de-al doilea Reich.
in 1908 incepe criza balcanicn. RAscoaia macedonenilor
$i
ali-
rnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul
Abdul Hamid a Constitu,tiei cu idei liberale. Bulgaria isi declad
lndependenla, iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei, contrar
'li?tatului de la Berlin. Serbia se inarmeaza, ru$ii se pregdtesc
sb o
|lpijine, dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza
b0lcanici. precum
$i
pe cea de la Agadir. unde Franla
$i
cermaria
aontjnua liligiul marocan.
I)ar Balcanii continua sn fial-b!, dupi ce rurcii ies stAbiti din
firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. O a1ian16 militara se stabi-
lc$te intre Bulgaria, Serbja
Si
Grecia (1912), care aleclan$eMe os6-
ll0tile cu Turcia, obdnand succese
Si
apropiindu-se de Consrarti-
nopol. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica, darconferinla
dc la lnndra le bareaza drumul, pdn crearea statului albanez con-
dus de uD pfncipe german. Sarbii se orienteazA alunci spre Mace-
doni.r, siidAnd pe greci
Si
pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salo-
nlcul $i
astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a
a
(
liplomaticd intre greci
$i
bulgari pentru portul Cavalla, primii
r(l susliruli de francezi
$i
gemani, iar ulrimii de ru$i
sj austrieci.
It i,||r pier,?;,od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior
hcse de partea Antantei, in limp ce serbii, grecii
$i
romanii i$i
nrsolidcazi relaliiie cu aceasta.
Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre
lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pul-
r,. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu
r(lilii inacceptabile; totu$i, aceasta accepld unele clauze. iar pen-
Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru
Africa
ti
Odentul Mijlociu. Cu linia ferad spre Bagdad
al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi
blice engieze ameninlarea drumului spre Indii, Anglia
\ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r
mane sunt zadamice. Asrfel ci, dupi ce iau sfer$it c
roase ale riscoalej boxerilor
$i
rescoalei burilor. se
erea anglo-rusi, incurajatd
$i
de urcarea pe tron a lui
VII-lea. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei
Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin, mai lllt
verul de la Perersburg).
tofiilor turce$ti cucerite. Romania inre in rdzboi, balanta se
lirtii in defavoarea bulgarilor, care sunt atacali pani
$i
de turci,
Anglia face pa$i spre Rusia in 1902, iar in 1903 face feiau Adrianopolul. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA
\ rzire cu preredrnlele I ranter. cu care scmnea,/:r
in 1904
lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS
prin iare ,e ie.unoi'+re inJepe|Jenlr .ullJriUlflr marocan
larca sulului,
precum
$i libetalea econoDrici a celorlall!1
Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907, se semneaza
glo-rus. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze rlLole cere a$itrajul inrernalional. La 28 iulie, Ausr a declarli
Fird si existe un tmutl lilateral, acordul anglo-rus lnch ,ln,i Serbiei, iar apoi intr-o rapidi conragiune, la irceputul ]ui
332 Jotui pe scena lunii
august Gennania, Franta
$i
Anglia se aflau in stare de
mania, incAlcand legile neutrafirelii, a invadat Belgia
$i
burg. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era
fixat pentnr infrangerca Franlei.
Dar germanii
au fost oprili,
$i
un lung rezboi de pozitie,
$ee
nesf6r$ite pe tot continentul, de la Atlantic la Dardan
ceput. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa
Rarboiul de l0 de ani. Nectar in pnvinra
obiecrivelor. inifir
lraLn se
.fpedeps
irea Serbieir. fanauc in lupla penlru hegemon
mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala
micului, extins la dimensiuni mondiale, trena4d luni
$i ani fu
lii
de relativ echiltbru. incercand s6 disruga resursele i
mai inainre ca cele proprii se fie epuizare, antrenand boli cur
lioane de vrcrime, rdzboiul a fosr o paginit
ruiinoastr in istoria
o
nirii care l$i serbase la 1900,in ajun de secol nou, strducitele
riri qtiinlifice,
tehnice
ti
culturale. Sotdalii unor populagii
im
hipnotizate
$i
fiedule rnergeau cu pieprul gol
$i
baionera la
feJa fiitra.lierelor nimicitoarc. O literlturA vasci a descds sl
$i
absurditatea .cestui r6zboi. Anali$tii s-eu strdduit s6
cine l-a fuceput
ti
cine poand vina, peltru a se tfezi cu un
de dovezi ale falimentului raliunii. Citind canea fnrrrjle
Srst
a Barbarei Tuchman, pre$edintele
Kennedy a spus in
crizei racheieior din Cuba (octombrie
1962) c, n-ar vrea ca
s, scrie vreodata o carte despre
,,Rachetele din Octombrie,,,
impresiomt a fost de rolul erorii, accidenrului
si calculului r
declanfarea cataclismului provocat
de om.
Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva,?ul ce .e ra
i
E
pia. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar
naDentul
Si
demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. Locul
fietiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler,te mili
Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei, iar Angtia in ajutorul Belgiei.
plomalii, revenindu-fi din evenimentele l?pide, au luat o foaie
hartie
Si
au calcular perspectivele
unui rizboi de lunga
anuntat de impotmolirea de pe Mama. Blocul puterilor
avea circa 120 de milioaoe de locuitori, iar de cealalh
Dane Ru
Anglia. Franra. B(lgia rhia cotonrir
ri
scrbir aproane dubtu.
divizii militare exista insi paritare,
iar efectivele putefilor
c
erau mai bine echipate
$i
inshuire. Dar Anglia avea mirile,
considerabild.
Cine va caqdga cursa cea lungd? Diplomaia a fost
;use
la treabi: alianlele trebuia consolidate.
Tripla Alianle suferise
iierderi: Romdnia si
Llalra. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au
uDunlar neutralitatea )i
ullerior. in lqlb au lrecul de pana Antan
tei. iir un an nai
tarziu au fost urmate de Grecia Cu
greu
9i
cu
mari
promi5iuni, Bulgaria SiTurc,a
au umplut locul in Alianli ala
ca acu* coalilia se purea numi
Qvadrupld
Alianla Dupa l9l6' s a
inslaurat o anumita obosealr, datoritA blocadei
9i
epuizerii resur-
$elor, dar echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916
(lntre
tebruarie $i
decembrie), marea ofensivi
germana este oprit6: un
milion de ioldali francezi
$i
germani
$l-au
pierdut viala in lupte Pe
osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza azi ln
varful dealului o Academie de Pace Fraflco_Germana
Revo]ulia
rus, destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati an'
SUA arunca fu balanti fo4ele sale proaspele
ii
decisive'
eceeati diplomalie de dzboi ;ai avea de reparal desele neln-
Eleseri din interiorul fiecarei laber. Dugmanul era comun' oar !n'
i"r.!eie ..uu atf"rire. Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_
nopolului, Rusia 5i
An8lia, acum sunt aliali Expedilia englez[ in
Daidanele este peDtru nrgi o sfidare. dar diPloma$a cnglez[ reu$este
,a o tinir,.utar
p"
""".i6
(Grey
5i
Sazonovt
prin promisiuni
$i
apoi
.
"ota
ohciafa a'in l9l5: ConstanlinopolLll
va fi al Rusiei in schimbu!
unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze
Si
fmnceze pentru
imD rirea t;nlodilor'Turcieidin
A'ia au tosl amanunlrt elaborute de
Srie"-Picor tin
Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia iri
rezerva Mesopotamia
qi Bagdadul, o parle din Arabia' Franla: Siria'
Cilicia,
pe$ dilr Armenia, Kurdistm
Si
Mossul' Rusiai Trapezuni'
irz"*.. eui-"t, vuoo qi Bitlis
$i
o parte din Kurdistan' iar Italiei i
s au rezervat
porliuni din Anatolia. Au mai existat schimburi de note
oriu'na,"n'oriit.
o.upuL. inlre FmnH fi
Ru'ia linalnle de rcvolulie)'
in unul Alirntei. inrere\ele
puleau fi $risfacule mdr uror' drt(liile
Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple veit
lr
\prc nofd-esl iar ale
Austriei sDre sud 5r
\ud-e'r' unde tsulganei i
'e
relerla o pozilre
dominanH, iar Serbia era complet
jediti
Aceste preocupir; privind punctele geografioe ce fac obiectul
erpansiuniidin
morrre
'lraregrce.
cine ce ler;l'tii ale Iumii conlro
lea/d au drt narrere
geopoliticii. o Inerodu de arralr/a carc eliJenli-
aza imponanta-factoiului
geografic' incluzand resursele $i
potenli-
"1,,t
econonic
pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami
rile
Si
posibilitilile
de aprovizionare, precum g
o fo4i ec
lodn
t).
vena lunri
ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor (
cu pioni colorati pe harra lumii, geopolirica
cunoatte o resureq
rimp l
$i
duJ'a Ra,,borul rece.
miri, porturi),
englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi
tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919).
mul riz,boi mondial, geopolitica infloreSre in Germania, dar
j
un rol importan!
$i
ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic
o parte de cercetitodi
$tiinlelor
politice ca un simplu
joc
Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul
face cunoscute condiliile de pace
$i
propune crearea unei
liunilor.
idr Germania sugereazi, ractic. o conferinti de
Fre
neutri. Rispunsurile sunt neconcludente. Nota A
Pdrtea a lll'u. Dipkmalie
Tot in ma(ie, la Buftea, se semneaza capirularea Romaniei al cnrei
lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. Dar lodele cenrrale
intraseri in defensivd,
$j
alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in
septembne), Turcia (in octombrie). E randul Ausrriei, in octomb.ie
)i
in trnrl al Cermaniei. in norembrie.
La sfar$itul rizboiului, din hata poiilici arterioard dispA{userA
lrei imperii. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli,
lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat, iar cel geman
ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc
)i
e{alan.
Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate
Si
con
Uoversate actiuni diplomatice. Cu ea se deschid noi capitole peturu
diplomalie, intrucat in cursul pregatirilor
$i
desfA$uririi ei se cris-
l lizeaze doua sliluri diplomatice. corespunzand h douE
$coli
de
hazi ale relalillor intemationale- Mdtilateralismul reinvie de
[(eani dar;. Inclilurionali,/ar
Si
legrreral prin crearea Sucielalii t\a-
liunilor
de la ceneva. Cele doua
$coli
sunt metode diferire de a
lcrmina, o dati cu acest rezboi, toate rizboaiele. [n ll noiembrie,
0nunFnd incbeierea armistiliului, prenierul britar c David Lloyd
Ceorge afirmA:
,,We
may say rhat thus, this laleful moming, came
l0 an end all wars",
.,rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor"
Cste o lozinca generali.
In lumina celer alte )cuii. a doctnner
lutenr. le
care u numim
islizi ,,realisti".
europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi
p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor in-
emenceau, invingirorii afirmau
$i
exe$au puterea asupra celor
ufr la oeputinli, capitularea fiind necondifonatd, impunandu-le
deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei
trccut sub tuteli
jntemationaH)
fi
plata unor despdgubiri grele.
335
privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman.
moment dat, guvemul lui Asquith care l-a preredat pe
Josef. Czemin, cunoscand inclinaliile ooului imperat spre
din conflict. face demenuri la francezi
$i
englezi, care se
reiire din connicr .au
de opnre a lui. incepind cu tat5.
se prezentase
drepr
,,candidat al pncii", a invitar bel
sordeaze posibilitetile
unei pici separale cu Rusia, care
in 1916, pand
cand blocul germano-austriac publica o
opozilia ltaliei, cu ochii pe Trieste
9i
Datmalia.-in primele
dupa alegerile in SUA, ce nu intrasera inc5 in rdzboi, Wi
orge r c\aminar po\ibilitated unei pac; \eparatc cu Cernunia.
Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916, germanii
cA sunt disputi si inceapA tmhtive de pace. Dupd moa(ea lui
vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei, dezme
inii, adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a.In frunte cD
sarbilor de subjugul srain
ti
expulzarea turcitor din Europal
Austriei priD eliberarea italienilor. slavilor, romenilor,
ameninteii vaselor americane de cetre submarirele
trnld fusese scufundati in 1916), SUA declari r;zboi
in aprilie, unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane, di
(Thailanda)
$i
China.
DacA diploma,tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in
conlrasl cu pozitia europeaDi, Wilson era categoaict
..Rizboiui a
t dus pentru libertatea de via!;. nu pentru echilibre de purere." El
spirilul
$i
metodele secolului XIX, in 19 t7 acesr rdzboi i9i'
u, cuvintele cheie erau denocralie, egalitate in drepturi, libetare.
aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate
fali ade\.rrar5 Em pn.nul r;r/boi LJre :c ducea cu Lr
fere precedent
de la Napoleon incoace, prin obiectivele
gemonie (ioc de sume nuln)
$i
de iDfrangere lorali a inamicr
)lcctiva
$i
crearea unei institulii mondiale- Doctrina polilic, a lui
toate aceslea, ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. Rusia
laristd
ir o lume
,,in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali,
l,
caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul
/rlson
este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul
llA
ti
care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il
noiembrie. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m
336
$tiau $i
laranii de orice nationalitate. Primele
$ase
puncte
plomalia dschisd, libertatea merilor, dezamarea generali;
pErtarea barierelor vamale, rezolvarea impaftiald a
loniale, restaurarea Belgiei; evacuarea leritoriului rus
$i
Liga
unilor- Din aceasti platforma ce proclama principiul
autodeteminirii popoarelor rezulti
$i
o pozilje inleleg5toard
de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau
nu vrem si-i negAm inlelesele legitime, vrem doar sA accepte
de egalilate intre popoarele lumii... Este
5i
poziiia
la Viena fali de Franfa invinsd.
Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost
satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil. in 1915, crey
colonelului House. omul de incredere al lui Wilson. a cdrui
angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un
Ideea era noui
9i
pentru Anglia, care se indepifta asdel de si
balantei, manevra de ea atat de bine. Cu toati simpatia
pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice
Germania, atitudinea francezi fa!.i de cermania era privita
glezi cu lnfelegere. Chestiunea flotei germane nu se putea
cu iumitAli de misuri. Puterea ei maritimi trebuia redusa la
insi tall dc rn enLjr france/; de a cre, rn regiunea R;nutui o
erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: ..N ar vrex
dintele sn propuni ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i
Panea a I 'a. Diplanalie 33'/
comenteazi pe larg na$terea diplomatiei dschisc, primul dintre
cele 14 puncte wilsoniene. De fapt. Revolulia rusi prevdzuse in de-
cretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete
ln termeni felmir ,,DiplomaFa
secretd este desfiinlati de gnve
,
care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu
desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor, procedand imediat la
publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu
flcest prilej). Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. au
lost publicate, producand mari reacfii in cercurile politice occiden-
lde
ti
il,I opinia publicd. Desper,tite doar de doud luni, Decretul so-
vietic al picii
ti
Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular
izvorat din experienla durd a rdzboiului.
Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care
se ajunge in mod deschis (,,open cownanrs of peace oPenly arriled
flf'), dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA.
Ceea ce a nemnllumit pe un practician
$i
teoretician al negocierilor
cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn
tlansparenla rezultalelor, ci caracterul deschis al procesului de ne-
gocierc (openb trr ed ar, ce poate fi ineficient sub ochiul
$i
cu
comentanul presei la fiecare pas al siu. El ironizeazi faptul cX la
Conl'erinla ,,wilson
s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_
orge
$i
Clemcncear, ln timp ce un soldat de gardd, cu baioneta
nusi,
se plimba in sus
!i
injos ca si previni intruziunea tuturor ex-
pe4i1or, diplomalilor
Si
plenipoterllialilor, inclusiv a colegjlor pre-
icdintelui
din delegalia americantr'. Cu toate ci negocierile au
continuat si fie atat inchise, cat
$i
deschise, se nescuse o noui pe-
rioadn, cea a
,diplomaliei
televizate".
Diferenja intre
$coala
realisle
$i
cea a lui Wilson, numi
$i
libe
rnld,
jdealiste
sau legalisti. se simlea
ii
in alte delegalii. Nicolson
norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu
$i
'l'ake
Ionescu, primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru
sia, Anglia, Franfa
si
Italia privind reritoriilor revendicate de Ro
rnania
$i
al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_
min:fii; primul un participart lajocul de putere (a produs emolii
Lr Cofferinla de la versailles. declan$and o revolti a,tarilor mici),
Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali
ti
dreptu
rilc popoarelor.
Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a
lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con-
s a opus. imPreunl cu America.
tampon. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate,
Numero$i anali$ti
$i
istorici vid in atirudinea puterilor
rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea
Mondial. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate
niei au nutrit in aceasti
tarE
curcntul revizionist
$i
o stare
chemarea fasci$tilor, care promiteau renagterea, ocuparea
important al germanilor fu lume
$i
rizbunarea. In 1921, re
arde de dolari, sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq
colului PreTenl la Conlerinri. economr\tul lohn Vaynard Key
au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de
pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale
1919. prevenind asupra unor masuri excesive
Si
nerealizabile.
I
mullumire a populaliei. aducand-o la punctul alinierii ei
Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile
cum aratA un alt autor britaric cunoscut. Harold Nicolson.
t-
139
338
Jocun pe
scena luDlii
dus la izbucnirea, peste doud decenii, a cehi de_ai
Mondial, incat intervalul di re el9 Du este decat un i
doua capitole ale uruia
$i
aceluja5i corflict.
Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor, crel
mai penlru preinlampjnatea
unui nou t6,Tbor? Er a Inceout
truos printr-un
accident politic petrecut in SUA, unde
parti
publican
a dererminar respingerca in Congres a aderirii
Lig6. Pre$edintele Wilson. taurear al premiutui
Nobel in
rnoare neconsolat
Si
cu ne ii zdruncinali in 1924. Liga
nu rnar este unlvelsala
$i
intregul sistem a1 securititii co
un mecanism cvasi-regional. lovit de incapacjtate. Statele
.
intr-adevir, niciodati in istoria ei scuflA, Irga nu a reufr s
depseasci pe un agresor p.in actiune militara colectivi sau sa
garanlii ferme celor \i,,dti. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.
complet
si
ineficienl al sancliunilor economice. in schimb, eio
er a ro.l rudnrc in a pjoduce
deilaratri
5i
pd. re inrr. Lrn
(irmar
dq
ce\r\i
ri
murual apreci. A retorica.
in orice caz, multilateralismul
reinvie, se sprijini pe o insritu
proclanrd
tiria legii: Ubi societas,l,l te, I.rr diptomalia nulril:
rala inflorcste sub acoperig propriu. Cooperarea internxliolrala
incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu
precum
$i
Birourile de cooperare intelectuald (
UNESCO din sisremut ONU)
$i
uDul de sinitare (pionier
OMS ul viitor).
D*'.nnc, conflictelor
aproape
nu e)(ista
Cand
se
produc disputele'
ff
[fi::
;i;ii''i".i;id;il
;;:]ril'l:i::1fl,:;T
H#l?.$T;.
1',:'""""i:';Iffiffii;*eui*'a
"a "u '"'*ez'
ta ralboi cu
iarile
l1lilll.l'" a*J"l
Lrgrr'
iir dacir nu con'iliul
vr nropune ce pasr
,*itii::x.H,
il:T:;1ljil"x;n:in:ul;'
T'l;T'l:
fi i;fu
tri*ll''
Lu'ilil'HTii
:;lr$
'ii#'t
il"""::T,ilt
11il,3";:ff';T'ffi[.
)ln'o
'" '
n
'orosi'Ie
s'
ii;i",;;'i;;"-*''|con{'|ru!iar :'i: ii*T[i:,il:fl,ilf
,j
il":Jf::"x\fi
ff iTffi
**l***[t"ffi
**
""
i.-"i t.rr"o"itt"
"tonuri
de a elabora
doci
i"^"1"i,,]ii'JJ" l, L.*rno
lq2s
Franla
Belsia si
ce'mania isi
:,:llillJ:";"i'{;
ir;.':l:ll
".""1
,il'li,l[":.""f
:'ff
':] Lermaniei
din lq)t a iuccr
"l-'l-llll'1".i
".16
locLr
'n
Lrga
rr
iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu
:i:#itr]n;:lmlt;i'l;::
.r^ r^ I
^.rrno
cilun semJr
de le$tr!
u'rr !r
i,ll
?:''li::
;"'ii;;
"t:..T:
.$;":',,Till,
:i"+:..J""1';
i:1*ff::
;ii:Tll'x'""1iiii
;:jin
*t: ;,:,ru:.l;:,
F(c meritul
lui Tltulcscu
de a n stou^
;;;.:il;;
;;i, ;, ,':'ll).-,1"i
1.f
jl[::"f]J"H'cJ.:
::ll:i::'Jf
;ffi ,::l::Tri:t*li).
""tu:"'*n
,eru
sperunra
l*l_t:l;$':::,:Xl :'p'a:rur
Briand-Kelop. dupa
lilLl'X"X,i"ijiii;,
t'
";m'
ii r*nre' I'
s u
q
p'in cate prm rc se
"i1,i1..
,,,.".r""
ld rrvbor
cr insrrumenr
al polrrrcii nalionJle si ca
;,li::
;:'i"'-il;
;l
t-.fl; li,li",l""',1lJi:ili:'il,",:;:.
- cuise
doar la c'ile
p'snrce
-
uer'
"P'''
.
il"i-i,'
.,'. *nr".
ol.,l
I'
i)l l'i\"11,
jl"[i,u"li;:::;iJJ]
:
ji':
semnli
panS in aiuntrl
celur de-ar
uorrs"
Ca organizare, o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care
delegali penrru fiecare star mcmbru. Era condusd de un Consiliu
noue melnbri, dinire care cjnci permanenli (SUA.
Franla. Mr
Britanic, Italia, Japonia), model peDtru viitomt Consiiiu de Securi
al ONU A\ea
si un brou penuu lu,c.d re.r oiilor cotonirlor contir-
cate de la invin$i. Chesliunea rizboiului
Si
pdcii nu era rezolvatd.
Rizboiul nu era inrerzis. Textele privlnd agresiunea elau ambigue.
.r.ra in.l'rsrv cele aqle\oarc'
"'l*i i". .""i"'""'*'i"::
:'.1.t"':'^ll,iliii':l:.l1
lllil1*
.:1rc f!ea cr
luner
ltmiti
rne!rtaDrr
ru""*"
340
ramdsese militar, dar dobandise o caracteristici noue care
in cel mai mare g.ad sfela diplomaliei. Devenise un se.ol al
logirlor. al doctrinelor mitilanre
)i
at lanarismutui.
plimbara
Comisii
Fegititoare,
temporare
$i
de expertizi, problema
rii
!i
proiecrcle de Tralat. inrlegeri. acorduri nu au du\ Ia ni
solutie. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la
legat
$i
el de secudtate, care h tandul ei nu se desprindea de
blema dezarmirii. Nodul nu putea fi dezlegat. l,a Locarno se ft
un oarccare prcgres.
Dar Conferin{a Navald din 1927 e m
tal. Alii 30 sunt anii cursului nefast. in 1931, Manciuria e
de Japonia, care inghite un teritoriu mai mare decat al
l6rii
sale
1933, vine la puter Hitler
$i
in acela$i an Germania se retrag.
Conferinla pentru Dezarmare
9i
apoi pbrdse$te Liga Nati
1934, Hider devine stdpan absolut al cemaniei
9i
anunld d
relnrumarea. In 1935, Italia invadeaza Abisinia. rnembrtr a
care cere ajutor.
,,Alegeli, spune Negusul, prieten al lui
intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii
marile puted.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl
gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei. In 1936, Hitler ocupi Re
nia. R6zboiul civil lncepe ln Spania. 1937: Japonezii ocup6 I
gul
$i
Nar*ingul, Iralia perise$re Liga. 1938: Hitler ocup! A
Se semneazt Acordul de la Miinchen. 1939: Star slovac pro-
man. Ocuparea Cehoslovaciei.
pactul
Hitler-Molotov. Invazia
loniei. Intrarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia
fi
Franla
rizboi Gemaniei.
Asist6m la un tablou diplomatic agitat
$i
confuz. Uime$te li
de coordonare
9i
actiune a celor ce-$i propuseserd
sd nu admiti
na$terea mililara a cermaniei. Mai mult, o adevdra$ orbire li
ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de
gocierea pa$nice n problemelor europene
$i
c6 poate fi un
de disculie, de acorduri- Aceastd politicd de capitulare a intrat
istorie drept
,,sindromul Mnnchen". Diptomalia germanA
era
dati de un scop precis
$i
pestrase probabil prin
$coala
tui S
mann cateva din tehnicile bismarkiene. Astfet rehnica
,,anestezi
Jo.ui De scena lutnii
prdzii" practicati de acesrea era fo,ositi. in timp ce
filDl psihanaliric
al lui Hirler exista pasiunea surp.izei
fi
a
Parlea a llt"a DiPlondlie 341
neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de panA
dtunci, ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka
$i
modele noi de
tancud? Trebuie
linut
seama ce acest complot militar al
lerilor
Axei
'l'nDanile
fonnatd din Germania Japonia. llalia fusse desrul de
vrzibil. dar.rrctaroni
"e
aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care
izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA
prin con_
taeiune ln anii 1929 $i
1930 cu consecinle grave, universale O cri-
zt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta
populafa
tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei
de maine. DacE anii 20 fuseserd numili ,deceniul
hoholelor de ras"
(rcaing twehties) pentru distracliile, muzica, dansul
$i
pasiunile
desc6
;ate
dupl rizboi, ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii
si sDaimei.
b date cu primele bubuituri, anxietatea s'a transformat ln groa_
26. Sunt anii camuflajuiui, ai adaPostului din pivnird sau din gura
de metrou, ai raliilor alimentare, ai exodului, ai bombardarnentelor
si morhi. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. iar cuventul
- razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expe-
imentat. Dulce iellum ineryertis
Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet su-
DUsa Reichului. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului ce a funclro-
;arin l8?l.daraesuar in lql4, Cermanra inglobe^za
pana in I94 |
in sfera sa Austria. Cehoslovacia, Polonia, Danemarca, Noflegia'
Belgia, Olanda, Luxemburg, Franla
(Paiisul cade in 1940). Iugos-
lavi;. Grecia, Romanja, Bulgaria, Fi anda. in timp ce peninsulele
Italici
$i
Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea- Un naljona-
lism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea
peste tot re-
pimuri l;rudite. Dar in 1940, se izbe$te de un zid in Vest' in 1941
Ae un zid in Sud
$i
in 1942 de un zid in Est. Diplomanrl are acase
atlasul si hata. creioane colorate $i
har1ie.
$tie
st facd bilanlul re
surselo; rizboiului rle durate
(instaurat dupa
primul an de avant)
Confom tehnicilor sale. nu numere doar divizii (drpe calculul lor
sj dupA calitatea armatei, germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)'
ei estimeazi Dotentialul economic, demografic
$i
psihologic, stocul
resurselor energetice
$i
de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae
rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane
gerrnane sunl
rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli. care produc pagube inac
ceptabile gemanilor, sili,li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri'
tairii. Resursa umani de cafacter, peneverenld
$i
sacnficiu e hoti-
multilaterah stagna, cermania semna cu Arglia in 1935 un
navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. in
rilor iuli
fj
nebenuite. Cum se putea ca o Europd inlreagd s; asi
340
I\olrtt
t tlt t l)llltttrulit'
341
Jocuri
pe sce a lulnii
remisese militar, dar dobandise o caracteristice
nou5 care lt
in-."ilnui .*"
etua
"f"tu
diplomaliei Devenise
un secol a'l
ii-]i1".,- 4"i.",'i''"r*
.ilitante $i
al fanatismului
Plimbattr
Cimisii
pregnitoare, temporare
qi de expertzi,
probierna deza
ii rT"t
ir""i"r" oe iratat' ingetegeri,
acorduri nu au dus la
sorriliJ. rr4a.ea e;ta*e nu agrea mesun care sa o oblige la a
i;;;;i ;i;; *.,'*". car;
ja
raodul ei nu se desprindea
de
ifi,*-a"i*t"a"i.
Noaulnu
putea fi dezlegat t'a lntamo se f:
un o"r..ur"
progt
"
Dur Cgnferinla Navaln dln 192? e un egec
tal. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl Vanciuria e ocup
al fuo*L. .rt" iogytlt. on leritonu mai mare decal al
larii
sale'
1933:
vine la pukr; Hitler 5i
in scelali an Germani"::
f:lli^"-'
;;"i;;; ;;*
D"r"'.; si
aPoi
Ptulse$te
Lisa Naliunilor"
ieii, niili J"'r"" .tepan ab;olut al cermaniei $i
anunq dtcl
r"inu-"t"u.
ln 1935, italia invadeazi
Abisinia' membrd a
"u." ""t"
uiutot. ,,Alegeli,
spune Negusut,
pJGten al,lui Titu
i"i* ori""ilpi"r
.gaiulii lntri stare
5i
caruiele
vasalitadi impuse
r^.iti
pu,"ii. d.".ni.idicole
imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*:
nir"i,iid
a""t" r.pet"tl Abisi;ei. L! 1936. Hitler ocupd I
iiu. na"toiut
"iu
rni"p" in spania 1937: Japonezii ocuPdB
""JJNuntinerr,
ltrr'u'paraselte
Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus
ie semneaza Acordul de la Mi'inchen
1939: Slal slovac
pro-
."r. bl"*t*
i"lt*f"vaciei
Pactul Hirler-Molotov-
Invazia
ioniei. Intiarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia si
Franla cle(
dzboi Gelmamel. _''
l"i"tam n un tabto,r diplomatic agitat
$i
confuz Uimeste
de
"oo.dona."
sj
ucliune a ielor ce_$i
propuseserd s5 nu admiE
""qi";;iii*l
"
b"'-aniei.
Mai mult,.o adevarad
orbireli
"il'" ".
""*f.r"
.." I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de
gocieiea pinic:r a problemelor europene.si,ci
p:'l1,jl
": lli]
i" ait.",i", a. acorduri Aceatui
polilica dc caprtulare a inlral.in
i.lone drepl ..sindrumul
Miinchen
Diplomalia
gefman' ra gnF
;;i; ;" ,;
".,"
precrs
ti
p,r'rrase probabil pnn
$co.,la
lui srre5e-
mann circva din iehnicrle bismalkrene
Astf,el lehnica ane'lezreru
Drizii" Dracticad
de acestea era fo'osite ln timp ce--clzannarea
ilultilut".da
.tognu, C"rmania semna cn Anglia-in 1935 un^ acord
n"vJ c"
poroniu
."
"".na
in 1936 un pact anti komjntern
ln pro-
filul Dsihanalitjc
al lui Hitler exista
pasiunea surpnzer 9r
a m$ca-
.ii.. irii .i t"ratolt" cum se putea ca o Europa inreagi si asiste
'fm+i*''*".'.i#H$-f
$*1ft
i1$;
ffi*mffi$ffi
iff'*;$*tr#fr:l'**itffi
,it+;{,riidiil
+i'fu",fftff;r'l+
f ill
-it*es**+*';'
,*t[,*ff*trrl*r^",'r,',t',',1't'"f
:ll:#t*,..l*
nfieit*u*+nffi
vase de rizboi, rancuri qi anilerie, prse in mi$care de
Jocui De scena lujnri
ratoare, o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul
1941. incepe in sud marea bdtElie pentru
Nordul Afrjcii (si
lul Mediteranei), care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl
selor rupe ale lui Rornmel. in l9[2, ar:|i]ate\e germane se i
molesc la Stalingrad, unde vor suferi o infreneere decisivd
rizboi. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h
tin. In Sahara
$i
pe Volga, nalura i$i va sp ne cuvanul, nisipur
zipada (ca
$i
jungla
mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand
itoarea proprietate de a lmpotmoli
$i
inghili tehnotogiiie mili
342
in 1941, o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi
japonez
de la Pearl Harbour in conflict, punend sabia cea
talerul coaliliei anti-germane. Este un nou factor isnorat de
mani, care subestimau democralia anglo-saxond plinA de
dicfi qi opinii fragmentate. Este sindtomul persan
care a r
capacitatea cerAuior grece$ti risipjte
$i
certirete de a se uni in
metdie. Nimrc nu d pulut egala randa.ncnlul u/rnelor de avi(
Partea a I 'a Di,lonalic
343
.i dcordLrri, retele dc conlucrare. colxborare in loale dorneniile'
intr-un climat de clestintlere
qi reducere a tensiunilor
provocate de
numeroase litigii
$i
corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-- Vi_
zirrra de
Selii
ie.tate. olednd liecArui mlnislru de exlerne
pnlejul
rnurl at unei inLer\en!ii
publice
$ia
/ecide conracle ofrcirle )i
neo
liciale, ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu
pentru a
une iaolalU si\teflul inlernalional. inmullind
pfin codificarea con-
iinu; r drcprulur Inlemalion.rl reguhle de comPonarnenl
obligaliile
.a sr dreourrile slalelor. Ciri ONU a lust
si
dm;ne u organizalie
eu\emamentrla:l
.,dlelor membre. in deplina lrxJrlie a !echiului
iistem intemational ce funclioneazd de la Pacea din westfalia
( I 648). Faplul ;, este comprsi din slate reduce apelul sau ln lumea
ieali, unde existi
9i
alli actori neguvemamentali
ai vielii internali
unJle si lace ia ONU
(a
lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: res-
necLul loldl al
.u\eranlLilii slalelor membre ri
inlel"icerea ame'le
:ului in trebuile lor inteme. Adunarea sa Generald, cu cele
sapte
co_
mitete specidlizate
(politic, politic special. economic, social, tutel5'
administrativ Si iuriclic),
este locul de confruntare a tuturor
Punctelor
{te vederc. de- defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor'
Dezbaterle ie lrn iarc
'rci
luni pe an \unl continuale in resrLl anului
de organislnele de expe4i sau conferinlele mari
jntemalionale
Toale
se Gina cu rezolulii, acte hnale sau programe cu caracter de
recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia
si
modalilalea de a
le folosi sau aplica De lapt, ONU este o familie de orgdnizalii tot
qu\emamenLrle.
'ju
s'rlLl proceduri propni
ii
funclionare aulonoma'
iur. nu."t , UNES( O pcnrru educalre. >liinE
'i
(ullura OIM
pcnlru munca. IAO penlru agriculrura OMM
pcnrru meleorologre'
USeR
p.n,,u meJitr. Banca Mond;ab si
FMI penlrx probleme
linanciare si inci
pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor'
incep:nd cu energrJ atomicii sl
lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru-
.ld E\te o reLer e;olmi si
acdva cu mii de retrniLni
pe rn
$r
/eri de
mii de dinlomati. k crearea ei. ONU avea 5l de membri, in 1978
atin"ese 150 ri
ln prez.nt are 190. Ca
$i
Liga' at cirei sfartir irist nu o
recomanda ca model. ONU nu a primit la inceput statcle invinse' dar
rreDta! alrroclamat
localra
qa
univeruali
Fri.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir
tr
'nlrcline
reteaua de colaborare interguvernamentali,
ce se distinge
pnntr o
cunoa$tere atenti a struclurilor si
funclionarii lor, prin tehnica
muncii de echipi, plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor-
americani de a disrruge pericolul
ii
sfidarea fascisti. Din nou,
natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente.
Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung,
clepi$e$te orizonturile poliricii
curenre. Ea aparc. ca rn roarc r
boaiele, cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor,
venirea defecliunilor, consolidarea terenului. Germanii pun pe
Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja
$i
Slovenia. N
ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze,
rea, ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia, fiind un
ireversibil.
Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de
pectiva, prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. infii
ONU este decisi la Yaha in 1945
$i
rot in aceta$i an Carra
scrisd la San Francisco. Organizalia Naljunilor Unire se na9re, ca
$l
Liga Nafunilor. la sfer$irul unui dzboj mondial, incorporand dinl
nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. Ne vom intreba
cc a adus pentru diplomalie
Si
ce a adus penrrx pace?
A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in
relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. Diplomatia
muitilaterali, manifestald in reuDiuDi, conferjnle, negocieri, tfarate
Jacun pe vcM lunii
dar. Esre Lrn diplonlat rcLttjr
de programul
Incarrat
,r
pccld! al
l||ror trlalerale. cc
(uprinde
evenimenle protocolare
st
conrac
mass-media, fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii.
insdrudrlof Inari
$i
maj ale, a celor !echr. Acea.l; bodla a
344
mult, in cinci decnii, eficacitatea sistemului ONU. De
ralizie de c6tre opinia publici_
atentia
$i
mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor
de
\olure au \labjt cu vremea.
muLind accenrul pe
rctori(i. ccea
atrrs cnlrcarea ONt. ca [iind
,,o
finlana de cu;inte...
^
A doua intrebare prive$te
contribulia Ia menlinerea pecii.
cat interactiunea, colaborarea, projectele pa$nice
,i
normele (
e{uirii sunt ins4i
lesitura
indispensabilA a starii de pace.
in ce il
suni ONU
r a indeplinit cdri\facAtof
mrsiuned oin ace\l puncr
veoere. tn matene de securitale. defecdunea ._a produ\ lmgrc
datd dupe crearea ONU. Carta nu este de vini: un coercnt sistem
securilale coleclirA. mull mdi (lar
>i
mai preci\ dccir cet de lc Li.
Natrunilor. a tost ehboral h rezumar: rLarul
care.e con.rder; vi
lrma a unei agresiuni sau siruali. care pune in pencol se.u
Inlema||onali
rcclamd rnlenenlia de urgent; a Con\jliului
de
ritate (11 membri inilial, t5 acum), care analizeazi cazul gi
primejdia
e confiamata cere llrpe, nave
$i
a!,roane de la s
membre, formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie
consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. Numai
acesr mecaDrsm presupunea
lipsa unei obieclii (vero) dir partea
carur membrn permanenr
al consiiiului de securilate. Deci t
cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr
cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila
Clnsiliului d Securirare. Neinfetegerjle poitbelice
jintre
SUA
$
URSS, transformarea tor din aliari in
jnamici
potenljali
au nDdifi
cat
9i
eficienta sistemului elaborat de ej. in consecinti, ONU nu s_
ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau
mai putrn p
cele dou;
(uperpulen.
Dc aici. acuzrrea ONU Je incapacirare
9r
pa
Paftea a lll-a. Diplonalie 345
Treptat s-au construit aliante militare
$i
blocuri angajand peste
20 de
!fui
a ceror fronlie(a uecea prin Germania, imptulind_o, ca
$i
irkeaga Europe, in.doue: Vestul
$i
Estul Aparila gmprrilor mili-
tare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub
seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive
intre cele douh blocuri se produc cdze, dar formal superputerile ili
pesteazi distantele. P.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrnta-
rea lor
$i
cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Co-
reea
(1950-1953),
unde Nordul comunist incercase si unifice pe-
ninsula pdn invadarea Sudului. Oficial, ea este opri6 de ONU, sub
semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA,
siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o deci-
zie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului .sovietic (ce boicota
temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate, ca protest pentru
neadmiterea Chinei Populare). E un conflict in care chinezii comu-
ni)ri au luprar cu lruptamericane. Esle merilul liderilor daatunci
al lui Truman. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu
McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil
prin acordul de la Panmunjon, Ia care au concurat Stalin
$i
Mao.
Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze
pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta
$i
sA sernnaleze nemulfumi
rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO.
A doua oar[, peste ur deceniu. Hru$ciov decide si sprijine Cuba
impotriva atacurilor SUA (unele reale, altele potenliale), phsand pe
solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. SUA consideri aceastA ac-
liune
ca o ameninlare inacceptab a, organizeaza o blocadi navah
$i
se prcgate$te de riposta. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi
mondial, purtat cu arme atomice. Consiliul de Securitate este sesi-
zat, dezbate, ONU intervine prin Secretarul siu Generai, dar solulia
este complet bilaterali, sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$-
ciov. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe
planul
celei mai vaste
$i
costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat
vreodati. in afara armamentuhi convenlional, perfeclionat
$i
el,
$i
a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile, cursa se referea la
armele noi de distrugere masivA, in special cele atomice
$i
in
subsidiar cele biologice
$i
cbimice
(ABC). Tehnica rachetelor ce
purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsa-
rea obiectelor
pe orbitd a devenit posibili, iar cursa s_a extins
$i
in
cucerirea spaliului cosmic. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca
Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_.
unea unui
,,rizboi rece", simbolizar de impa4irea lumii in doue ra,'
oe.e, separate prin
,,coftina de fiet', dupn expresia lui Churchill
(1947\.
-
Definilia reiinuti de isiorici
$i
cercetirori, ca
$i
imaginea remasd
in rnenrrlul cnlecriv erle r,eea ! ur,ei competirii mitit;re acerbe,i
ato(cuprinzbtoarc.
346
dul nu a fost scris, dar p.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil,
Jocuri De scena lunii
Rizboiul rece
$i
cursa nucle;ri si degenereze intr-o distrugere
sivd, putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob.
$i
totusi, timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece, al
dzboi mondial nu a avutloc-
cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. Esre existenta
balante a teroni, cum se numea echilibrul nuclear. Acesta nu
strict numeric, SUA avand mai multe focoase rucleare
Si
Acest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la
nucleare, ci doar de a le invoca in momenle critice. simbolic.
atestabil.
Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear
rare in blocuri opuse, intraffigenfa ideologici, rizboiul
aspru, rigiditatea pozililor
Si
incompatibilitatea obiectivelor,
avansat de pregetire, stocurile cle arme, miza excesivi pe fo4a,
toricii acesti perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial
pildl, congresele
$tiinifice,
vizitele
$
chiar echipe mixte de cerce-
tdtori. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor, iar
conina de fier ardta ca o cima$d de zale, cu ochiuri mari prin care
circulau indivizi, informalie
5i
oficialiteli. Aceeati conini avea
deschideri
$i
mai mai in pdvinla come4ului, cu mesuri spcciale
desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici, ce cuprindeau
pAnA
$i
calculatoare. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne
indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. in carc se-
pararea celor douA sisteme era etanli. E adevErat ci in acela$i rimp,
cdEtoriile personale nu erau libere, supravegherca popula,tiilor era
maximi, cu tbrme grote$ti in lag&ul estic, cooperarea era stanje-
nita, propaganda era zgomotoasi
$i
absolute
ti,
dupA cum erai
intr un iagdr sau altul, termend
,,pace" sau cuvannl
,,libeltate"
pu-
teau fi subversive. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibili-
latea unui seismograf fin, ce se bucura de atenlia
$i
cooperarea
plifi de griji a puterilor nucleare.
Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu
once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea, in afara regulilor de
comportament (predictibilitatea jucilorilor,
evitarea surprizelor,
sinceritatea
9i
increderea),
$i
anumite reguli in materie de crize
ti
conflicte- Chja( daci ele nu au fost explicirc, pot fi reconstitniie din
fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evi-
tarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri
Si
elininarea
subiectelor carc ar fi pulut o genera. b) Urma o intelegere taciti a
dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej
sale, ceea ce nu excludea dorinla
ii,
pan5 h un punct, contrib
lia
ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. Aici intri revoltele
inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist
ti
intervenliile
militarc ale SUA in Anerica Intini. c) Un alt capitol privea o arie
lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen.ti sau penlru a
dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. Cand se recurgea totu$i la
lb4i, se lacea pnn te4i (Angola). d) Atunci cand una din cele doud
superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam,
Afganistan), cealalte pa{e nu intervenea deschis, dar pe alte cei
acorda spnjin (io special arme qi bani). opozafltilor celeilalte su-
per?uteri- Situaliile dc la punclele b). c)
$i
d) nu insemnau absenla
deuunFdi publjce
$i
razboiului propagardistic, sau in cazurile b)
fi
c) aducerea problemei la ONU, unde se sf:irSea prin rezolulii fire
uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). Ne apropiem
Panea a III-a- Diplonalie 34'l
nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci
de riposti nucleari a celeilalre- Cu alte cuvinte, oricet de nare ar:
dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre
avantajui primei loviluri (prin surprizA. prcemptivi, masivi),
procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete
!i
grijt contin
egide qtiinlifice, depa(amenlale, aparate de politici extemA,
lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde
$i
provoca daune
j
ceptabile. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec
la care lucrau nu numai diploDuli, dar
$i
pe$oane sub diferi
puri de strategie, prospectivd, modelarc. servicii secrere. in pri
rand, antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor
luri ale deciziilor capitale. Sediul principnl era Comiletul de
armare de la Geneva ai celor I0. apoi 18, apoi ldrgit treptal pAnd
F
40 de state, care avea exjstenli hibride. Aparlinea de ONU
nealiniat. Aici, expertji nu erau ocupa,ti arat cu analiza discursurilor
(sediu, secretariat, rapoarte), dar era crear
$i
se afla sub co
amedc]nu-so!ieric;. cu rol ie lunari dc preredinli
$i
cu rodle tpa-.
rentele liben,!I
Si
egdliralii
lanlor
drn Joua alianle
Si
din grupul
in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public, cal cu
asigu(arca pli4ii opuse, in contacte personalc, infonnale
$i
confi-'
denliale, iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei
In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir
opusei. Existau
$i
alte canale. inulnirile mi$carii Puswash. de
I
Jo(uri pe
scena lumii
astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in
decit purea crede oprnia pubtica a wemii
si chrir een.
Patxea aIII-a.
Di1k Mlie
{ehnologic drepl compensaiie peniru
exploatarea bogiliilor lor in
trccut. Tactica lor in negocieri
a fost neproductivi, nici un proiect
rmponanl de Je/volrdre nu a io\t
oblinu:.
.rngurul
rezutrat riind so
nore declaralii
ti
principii invocard
echitatea
$i
drepturile.
In timpul RAzboiului rece,
inrr-un pas giga.niic
de 40 de ani,
principalele
liri
invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. cer-
mania
$i
Japonia, iti rec4tigau pozilia de puteri economice. Am-
bele au ezitat inlre cadrui regional
Si
cel global. cetmania a prefe-
ral sa devine o putere regionala.
ca slalp de bazd al uniunii Euro-
pene, dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet, Japonia a rA-
mas pe duchie de cutit,
jucend
$i
cartea globalitrgii
9i
pJ cea regio_
nale, unde a incurajatgrupiri ca
ASEAN
$i
unde a inspirat
$i
ajutat
pe tinerii dragoni, troile economii
emergente ale Asiei, care au s6dt
etapele dezvoltini.
Prin regionalism, tendinJi rnanifestatA
ln aproape o sut:i de gru-
peri de state care intensifica colaboraxea,
lrl spcial cea econoriici
(Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. iar
prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati).
muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor
Uniri in iorme muit
rui avansate. DiferenJa regionalismului
fafi de abordarea globah
constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii,
care nu suferd atingere in
ONU. dar se modrlica consrdelabrl
in regionahsm. prin lra;slerul
ei pa4ial de cAfie
Fri
in favoarea
comunitilii pe care
Si,au
creat-o.
Nu este atat o cedare sau linitare,
cat apiicar-ea unui tip de suvera_
nitare exercitati in comun (rralr).
cradul inalt de inreqrare mani
fesrar ir) Inoneda comuna {eLro,
sr in lesiclatie de
(arre
UE esre cu
totul renarcabil, ca
$i
tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale
crarelor. ca apirarca tr
politiLa e\temr.
in timp ce balanla absorbea toati atentia
$i
resursete superpute
rilor.
.ecolul
XX deslalura procr.e
isro.rce ca decoton;rrea. oro_
cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul
ri
crca noi centre de cirilrlalre
materiale. In afara ONU, regiooalismul
avea
$i
un succes pelitic ir
procesul de destindere de ia llelsinki.
Se consideri cd anii republi
cani ai lui Reagan
ti
cei de
declin ai lui Breirev au cr;ar in
1981-1983 un mini dzboi rccq
dupa un proces d deslindere lenri
a unui intreg deceniu. Este posjbil
ca invazia Afsanjstanului si f.ie
.emnalul aceslei incordan. b,
Inie/ul \chrmbalilor Jdrea
In noua
pozilie americani fati de echilibrul
lero i.
,.Rbzboi l srelelor.. in-
semna cd avanslrl tehnic pemirea
crearea unui scut fali de ame-
348
349
urmitoare.
care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(;
O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. inca
minal; de cliseele wemii. pro\ine din lermenul de bipolarira|f,
drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. Bipolari;lea nu exi
decat in domeniul puterii militare propriu-zise
sau al celo. d(
aliante
Si,
mai ales, al funclionfuii balantei. Dar lumea politicl
economica era cel purin tripohre.-\leutralismll
a fost calea alei
de majoritatea
fdrilor
lumii (America
Ladn6, Asia qi Afiica), c
il_"^"I !9]t
o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung,
1950, Mai larg decat gupul nealinialilor (circ;
40 de
16ri)
eralru.
pul
lirilor
in curs de dezvoltare (pesre t2O), care, f6re sh_i rnai nu-
mere pe euopenii din grupul
Dealinialilor. se lndndea pe cele rrei
conrlnente care iormau lumee a Eeia, Marele lor parlamenl inter-
nalional
$i
sprijinitor a fost Orga.rizada Natiunilor Unite.
Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec(
Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens
invers
$i
peste 100 de
firi
s-au nascut, rupand legetudle cu metro-
pola- Prin dclarafii solemne, invocarea dreptulii intemalional
9i
presiuni insistente, ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe-
ca la sfaritul rdzboiului impe.iile coloniale sA se deschida oricArui
te( ca prezenli
comerciala, economicb sau politice
$i
imperialismul
colonial sA fie desfiintat.
Atat nealinjalii, car
9i
tirile in curs de dezvormre au rnur cu re-
gulafirare
Inari conJennle menrle \a te coordone,,e ooziiia si cere_
rile. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea
Jesrinderea intre blocuri
ri
progresa conrrotui inarmirrilo;. Dx, ra_
i ile ,lab dez\olLate au facur gre)eala \a.Si con\Lrme energia
fi
influ_
enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini conomic mon-
diale, care a avut prerenlii excesive, inacceDtabile Denlnr tirile
Jez\ollare. cn cererea uner .l.istenle tinan(iiur.au a unur rranster
I
Jocuri pe scena lunii
nntarea nucleare. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona
ipoteza ca nu existi un asemenea scut
,i
cd crne tnceatca sa_l
(
eze_prin sisteme de alerti
9i
deteclie cievine suspecr ca se
sa clea prima lovitura. Noua curse tehnologica a depA$it
lile
economiei sovietice, aflara in pierderJ
de suflu, ;ar
omului prevezute
la Helsinki creased uD curen! de
350
eliberare a
{drilor
din sistemul sovieric. concomitent cu
de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85
fr
cu
Uniunii Sovietice, lx finele deceniuiui
Ultimul decniu. Ca
g
alte secole, secolul XX se termini
Patrea a IIt a. Diplutnulie 351
impreuna cu instaurarea democraliei
ti
adoptarca economiei de pi-
alii ,,SfarSitul
istoriei". ata cum scria Fukuyama.
Dezamigirea nu a incetat sd apari. Nu loaae fedemliile constru-
ite pe ideologie s-au dezmembrat painic. Iugoslavia, care thc se
demult disiunctia din blocul rasAritean, a fost in mod paradoxal cea
care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor,
opunanduli-se prin fo4n
$i
declan$and un oribil rnzboi balcanic
Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi, admali de
visul unei Albanii nrari, care se strangi la un loc pe albanezii din
alte rcpublici- In Macedonia, confruntarea cu minoritatea albane-
zilor a menlirut
,ara
in continub instabilitate. Faza cea Inai sange_
roas, au reprezentalo luptele din Bosnia
$i
apoi conflictul dir Ko-
so!o. Razboi care a
$lers
delimitarea clare intre razboi intem
;i
intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[-
nile 1or religioase, etnice, istodce, te.itoriale
si
culturale, ducand 1a
silbatice,,cureliri etnice".
Sistemul international a reaclionat in mod impropriu, lent, ezi_
tallt
$i
eronat. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji, cu
rezerve procedurale complicate: observarea f;ri recurs la arme a
unui almisliliu la cererea pi4ilor. Comunitatea Europeana se afla
abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune
de intervenlie. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli
une. Diplomalia intemalionalb, reprezentad de mediatorii britanici,
folosea limbaiul
fi
metodele unei alte lumi, cu alt tip de probleme-
Din exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei, s-a lrccut.la re-
curgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei)
$i
la inter-
ventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA, NATO, Europa
$i
ONU. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz
boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace, fiapa acum insuficienta
pregatire a iltregului sislem internalionai, a organismelor g]obale
Si
regionale, a
leriior
mari
$i
mijlocii de a face fali noilor conflicte,
firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la
agonie. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis
punea de o capacirate tebnica,
$$inlifica $i
a cunoa$terii atlati la
zenit, mijloacele de rezolvare
$i
prevenire a conflictelor sa se afle
intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare
;i
inadecvare?
Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar
cE riul este mult
mai general. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre po-
pulalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in-
lnte cle termenul calendaristic. Se inclreie ia sfar$itul anilor
,gO,
sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul
siu. apartin
mai degrabi
$i
consriruind puntea
spre sec;lul
$i
miteniul
in anut 20n0 | inia de\p;nrloare o procu-a
un e\enimenr
destrdmarea URSS, dupi qapte decenli de exisrenla
$i
de copte$i.
toare prezenld
in rreburile lumii. Se incheie Razboiul rece care dul
rase pahu
decenii. Din URSS se desprind l{fstate, iar din sfera
alte 7 state. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d
boaie, in aval sau in amonte. De data acest; lucrulle au ctecurs re:
lativ pa$nic. Esre merirul lui Gorbaciov
$i
al
Scolii
sale diplomatice
de a.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei
penclenla,
care consriruise o scufti reactie initiali. Maj mulr decat
atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu
,,lagtuul soci.
alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci, ci se reuneste cu cermania,
occidentala. cennania devine, cu cei 70 de milioane de locuitori,
un lacloJ importanr a] politjcii
intemalonale,
sub priviriie
suspi_
.
croase ale ma.ilor puteri, care anre.ior ii acceptasefi de
facto
di!i_
ziunea, ca o garaDtie
a pAcii pe continenr.
!i
;etetalre l;i imbrdF_
$eaza
democralia firA zguduiri prea maJi. Este semnificative diz;t-
varea^de carifea a unei federatii, separarea Cehiei de Slovacia prin
buni intelegere. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie;rin
caraclenrl sau vjolenr. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi, o
dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_
nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru
socialism cit qi pe ceie
ernlce sau rdenhtare
Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje
$i
cu o
jmensa
spe-
ran{d. Intrucet pdncipala
sursi de ameninlarc in cursul RAzboi;lui
rece itsese indcpidari, la orizont se intrevedca rein\,ierea picii
352
kone, Liberia, Coasta de Filde$, deschizand un nou dosar
transparente
$i
cu concurenfi loiala.
acela al
-tarilor
ce se autodesfiintreazd,
inecandu_se in anarhie,
)mlte the rogue states (delincvente,
Djzerable, supuse exun(
dar emanend din descompunerea
lo! miasme periculoase pentru
cini, ca
Si
pentru
sistemul mondial). Un conflict in Congo
1Z
care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste.
milion de \ icume.
Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l,
bubbk econom!, ca.r- Iove$te pe cei care s-au intins pestJ.apai
ralea lor reala. Tara succesulur. Japonia. e.te lovit;, pcnlru
ca aD
credirele lira acopenre rr de!rne/e
cconomra
jud
esrului asiei
Coreei de Sud, iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd (
astre tu Ametca Latini (Argentina,
Mexic, Brazilia). America
tervine pesre tot
$i
eviti o c.izA generald,
care bdtea la ug. Dar
rand
9i
ea descopera grave
crori de funclionarc a multinational
mari, unde manageriatul i$i insutise in perioada
unificarii
companii profituri in afara eticii c;pitallsre antimon(
Partea a I -a. Diplonalie
pabiH si cucereasca o
lara $i
sA instaureze o baze de atac impotriva
occidentului. Acestor teologi ti se alfturA mififarl,tii formaF cu aju-
tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii sovietice,
formand cadrele noii campanii cu ambi,tii nemasurate: de a lovi pe
,,Marcle
Satan", cdpetenia lunii occidentale, cre$tine
9i
neocoloni-
zatoare, aliatul
$i
protectorul Israelului, SUA.
$i
lovitura se pro-
duce: la 11 septembrie 2001, tumurile faimoase ale New York-ului
cad, iar Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de
conditie cultivata (nu
$omen
mizerabjli, nu prpduse ale s6riciei),
cdlduzili de un fanatism sacralizat. S-a spus cd dupa acest afront
frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte.
intr-adevir, reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. Indignarea
ei este impdftA$itd imediat de majoritalea
tirilor
care creeazi in ju-
ml ei, fdre reinerc, o alianti marc lmpotdva terorismului. SUA ln
irepnnd o intervenlie reu$it,
pentru distrngerea talibanilor, supor-
teri ai autorllui atacului din l1 septembrie, in Afganistan, pepini-
era prin excelenli a terori$tilor inte.nalionali. Regimul se schimbA
intr-un timp record, ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de
sovietici in aceasta
Fre.
Unneaza atacarca unei alte
!iri,
Irakul, ce
avea cazier de agresor nejudecat
pane la capifin rAzboiul din Golf,
rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la
inceputul deceniului 9. ta al doilea rdzboi irakian
(2003), situalia
devine mai complicati. Atacul se face prin ocolirca
9i
substituirea
ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in
privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase
$i
in contradiclie
cu obiecliile procedurale
$i
juridice ale unor aliali principali ai
SUA. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU
9i
a
altor organisme iniemalionale, dar se calmeaze
$i[n
modts |iwndi
practic menline structurile internalonale
Si
aiianlele in funcliune.
Pe plan doctrinar, doui probleme reman deschise: aceea a dreptului
de interven$e, strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare, le-
gati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice
Principiul
suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau
preemptive, la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$ma-
nului, atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega
te;ie. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. ele
gasesc un anumit
suport in procesele de globalizare
$i
regionalizare ce exisd qi se
afi.ma, de pildi in cazul intervenliei umanitare
$i
fErn indoiali
pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit.
353
lre erniile tutsi
fi
huru Jin Rwanda
Si
Burundi. cu.irca un mi
de !rclime.
Tol in Africa au i/bucnir.6,,boriele
cr\rle in Si
.
Dosarele problemelor
nerezolvate
cresc, de$l capacrtatea cie a
solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. unde
lara
apa
heidului devrne. dupA o iumarare de secot de cri,,a. o
lam
c;
prorecl comun. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre l.rael
paleslinieni,
incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate,
trare, fanatism
$i
violenF.
-
Pe acest fundal se inal!.d o formidabila stafie amenntatoare:
invierea islamismului extremist opus valorilor, interesuiui
9i
p
tiei domirante a Occidenrului, incepanci cu SUA. Esre
culminant al unei mj$ciri crescAnde, care dmp de decenii a
sub privirile
binevoiroare
Si
cu sprijinul lldeiilor prilor
boiate iri,
petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend
hdonezia ca intruX
in Africa de Nord (Sudan, Algeria, Egipr)
$i
iD alte tiri africane ta;
norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil
cerea aparyne cterului poljtizar,
manifestarea de presrigiu
este ridi:
carea de moschei splendide
$i
scumpe, iar activiiatea consti in for_
marea de cadre exrremisre
$i
milltanre, intr_o
jlnensa
rclea bine in_
trctinut; de
$coli,
situate din inima occidenrului parn i; marginile
deSerturilor. Taiibanii sunr semjnaditi
islanici. prima promor,ie
ca_
_.
.ld.:uti
t!
xtz x ttl tti
Canaci!ctea
dc inrervenlie
esre mer4inulll
ir vjziunea globaU,
::::1,:::,
ro'at rortrjitor
Inrernltion
te (lre
o
,urun
ta ro! .r,icre
in privinra
di\pa.r,"i
.,r,il"""ii.-"*i,]
,;
;l#il";i"l
rak'ralj\mului
anun!ala
de unit iutori). acea,la
esle lmDroh,
confirmarea
roruhi
fi
p.g**r"i
"",1ii,',"1i-,,,"r'irjii'ijil]
il, ::""::.,1"1i,'111,11,:rna.tionare
este copreerroare,
rar impli
lu, {:ieci',va In rrl*,t" pro....
.nr. r,, r"Jii .o",.,u,.u
.
rana se rmpune cu evidentn
, _
Rtboi,rl din liban din \ard
anulur 200b e\te rlustradv p,
:?:l ::::lll:':
sinseroa.e
de ra incepurur secoruru,
)L\r, a
Ir;.-aruri
co'nune (u
ri,tlor,et.
di" Irrh
i,
Afg;;i;an.
;;;;;,
)l'"il'l:.ll lli.ll,l:, :re.re
r00u Je mon i ,. jur
id,ce)re
nu es,e.
:::111T."
j*1.","1,irib,,"i"i
$i
;;1;;;;;;;;;
:;:;
ra-zDot cu,acest
stat. A efecirat
o intervenlie
ce viza distruse
unei,grupiri (\tiernr.rc.
He./bollah.
care a comjs.rl.te pro\oc
::::::l la:-f.":
tuarea unui soldal israerian
in cap;virare.
;r1l,ii,f u"#,f
:::lr:,,ii:.:ia;rR:'u::;ji:llit
355
3-54
l\u h\t I lll
(
l)lt)h)ttktlit'
tilii recursului lu lbrlil, c ignorrrca liEtofilor de lbnd
;i
a soluliej
de temen lung. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira
paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida, res-
tituire de leritorii, schimbnri de prizonieri, rcluarea negocierilor.
Allii se indoiesc. considerand cd prestigiul
$i
poliricianismul. iner
lia
ccrcurilor militante
$i
extremiste, ca
$i
pripastia neincrededi
$i
urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea
litigiilor pe cii pa$nice.
Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput
de mileniu
$i
de ascendenta ei asupra mijloacelor painice, diplo-
matul.nu se descurajeazA
9i
reped deviza sa: secolul acesra wrt
diplonMtic sau n wfi deloc.
Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort,ei
sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate-
rie de inovaiie rehnologici
$i
in dinamismul economic. ircurajate
intr-o societate deschis: schimberii. Este puterea care atingea influ-
enla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale, inventand
instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii, prilej
ivit inci o datd ]a 1990, cand un sistem mai eficace decit ccl exis
tent putea fi inlrodus. Dacl acest mornent a fost pierdut. altul s ar
putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea
Si
vocalia lor
la construirca instiluliilor globalizirii. in cadrul acesteia, negocie
rile, ca urzeali a
lcsiturii
universale. vor face diD diplomalie
ti
teh-
nicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.
corunjraiea
inremationaii
",
"rii".^i^ri","i"irJi'il'
i"',:,1!:
:::,::::lTf:
g.i,:: senarurui
americar,
rceea$i
incriminare
nu se baza,pe fapre.
Ant oNu
"a,5i
,oioiiiu,""
.&;;;;;;;
L_,jry:*,,jj:l:lj1
Nici cer ah pierexr
on"rr, ar exi"tJniei
:iililli l:'iit
lii ;;,r i#:;,
j:ttili,:ii:lrr
tr:j
i:;r;.':;:,i:
:liJ"il:T::r
t:lii:,ti,*ffi
llff
i:lil :i["il1til"";';.filillltL5
J;i,",T
i.*"i:*li
F,#,,*:11Tdi1,ii:!1 :,:'
ijls^t&i'#:?ffi
[[#
cel<b'arc
u vi. rofiei milirare.
Dr...r
"lr"*,"
"'
__t"
'""""
'"'
"
1i;,,r.rry
;l
j*timl[:
i*:ril
I:1llrtia
ff Tj :T iil'
:"a]':":ifl
1i",T",,,i:,;l"T"n:,""-li*
li:,
:r:T"]::iJ!::{L'.f
ilil
:H:l
j:,ff
:1.;"::..:
94il":'#j
D],a.even e iJ muttilatcmJ,.m
Dafene
>i o teclre J nepruducrrli_
Partea a I-a. Dinonatie 35'l
Bibliografie
22.
23.
26.
27.
*+*
rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r, NY, Modeh Libnry. 1942.
Bamril/i,Dini,ii, Phaeni.ia a"d the Phoaicia6.r,hayats,Bei r, 1961.
Bloch, Colsin, noft? ., sa, derrir, Colin, Pdis, 1960.
Evans, C.; Ne*nhm J-, Di.lio@t de rclalii intefl@liohab, F1irrtu
Universal Dalsi, Bucrreitj, 2001.
M^te\. C. HoRa. EncicLopedia.4nrt.itdlii, Ed. Meroni4 BucureqLi, 1995.
Pippidi, D.M.,
$tii
hoi .respft legatutile Histtiei cu
Eetii
b epocd
*+*
lsbna diplonatiei. Coordonalor V.p.
polemkin,
3 vol., Ed.
Rusa, Bucuref n, 1946,1947.
heleki$ica,in Studir
Si
cercetdrc .le istoie reche, n. |, 1960.
24. H]JJah, Despte ardcolele d.nce, Pollrcm,I^li,2N4.
29. Snero us,The Te.be Cd?sdd, Pm8uin Books, 1982.
Capitolul2
30.
+**
Istoia genenld d,triirl.i, Cobrdonator Taton, Ren6, vol. I:
tni4a
anticd
ri
tuedieratn dc Ia angini pand b l45O,Ed.
$nin|\ficr,
Bucuretti,
1,970.
31.
***
Hisbne
eetolrale
des cirilhations, sol- lll: Iz Molen Aee.
L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k, PUF,
Paris, 1967.
32. Cohen, Guslave, lz
8ron
b clarld .lu Mold Age ldees, fu. Callindd,
Paiis, 1945.
33. Dlehl, Charles, Bt<artiun. Grqtness @d
pclire,
Rulgers Universily
Prcs, 1957.
34. Goshol Fregois, lz Mor.n Age, Ed. Hachette, Pdis (d,rrrire der
rc lat i on s intm at i ona I e s, T ore premlet).
35. Huizinga, Johe. Anarg ul Evului Mediu. Ed. Uni,\eB, Bucure$li, 1970.
36. Ma.'!hi, CesaE, D4de, Ed. Aiemis, Bucurciti (tnducerea volumulul
Panre, Rizzoli Libd Mjlano, 1985).
37.
+*+
Ls.toinrle.,El..lt Seuil. Pmis,I988.
Capitolul3
38. Brion, Mdcel, Machiarelli. Fn. Anenis, Brcun$ti (Lraduccre din limba
frdcezi a ct4ii Gdie darinae, Machiavel Fn. Abin Michel, Prns,
19:18).
39. Burckhadt, Jacob. The Civiliution oJ thz R.nansancc in hab, Mo.ten
Libray, Random House, New York. 1954.
40. Drimba Ovidiu, Islorid calulii
$i
ciriliznliei. Civilirclia R?na$EnL
Ed. Sreculum. Ed. Vcstala. Bucurcsli,2002.
4r. tnpeyre, Henry. C/u/"s }ui"t,
6t1. PUF. Pdis,1971.
4:. Olf|fa A.. Fpld)kfpa ), /'rr.ru. L.l
'r',nr,r..
r. Br(u -n
. torb
4.1. Phl'lppF. AniCne'. r',6' ,!
^'
dp la drtLoM\p F,l Alo r' \4
Lel.
Pri.
1963.
2.
3.
4.
5.
*++
Diclonar .tiplonanc. Ed. Politic4 BucureSd, I 979.
*"
Dicrioanri.p dirtotuhq@.2 vot.. Ed f6cu.,\,
prn",
IaJ2.
1 | I
DtploMt, il|{! t- 5 !o1.. U. Pol,n(r, Burrre)lr. t96a.t981.
::*.H6tolre
d4 lelations intematiohdles,
piere
Renouvln (ed.),
Ha.hetre, Pdis, 1958.
6.
7.
***
I ana diplonaliei. Redacta! de V.A. Zorin, V.S. Simionov, S.b,
SkdKn, V.M. Hvostov (edilia a doua), Ed.
gtiintificA.
Bucuresti. t962.
cahieL Philippe- Lp dtoit dtpLoma,iqup tuntenpotuk, tA. Dro/, Cme!!,
1964.
C anho^. l\t,es. L. d+lafup. Ii. Hacheu e.
pars,
| 926.
Cler. Eric, Drplrtur, New York, 1974.
8.
9.
10. V., Candq D.C., Ctves
t M., Mal4o.
pasihi
din tecutLL
/rzdrett, Ed. Polihcr, Bucurc$i, 1966.
11. Kissinger, Henry, DaloMq, Simon & Schuster, New
york.
1994.
12. De Laumay, IAcryes, Dictidhaire d,histoire conzdporuine,
Edito Seni.e, cenavq 1973.
t3. Itin, D.8., Diplotutie. Esen4, metade,
Jotue,Mas@\a,
1962.
14. M?Ji\4 Mlrcq. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA, cnglezr
,i
rusD,
Ed. Meridime, Bucuregi, 1970.
15. Malta, Mircea D'plDmttt. g.oti ji in$nulii.Ft Didactic.i,i
pedagogici.
Bucurerti, edifia I t970, edifia nII a 1975.
16. Vou*r. I'rJq. Url r, I de
r'a4hp
rtotanarqrF. I Amb.,..-.te Bru\e,ter,
1912
17. N,m,\on. Hrold. D,r/oz.r O\rord Un,\e^iLi
pre...
ta55.
't
Srtoq. ffr,l.4 C"rd, taDtbaati,
p'a.nr..
Lanaon, tqrl
19. To)llbee. Anrold, Ia
srande
aidtutu de t hurlanna. Ehevier,
paris,
Capitold I
20.
+++
Histaire GltQrale ttes Ciriliations, \ot. t: Lorient et la GrDce
Aht4t?,PUF,PMl t967_
21.
++*
Hish)ire CtnA rak des Ciritisatn $, \ot. U: Ron? et soh enpn?.
puF,
Wills, Andreas, Slaatskunr und Diplonlati? det venc.ioner im Spi.8?t
ihtet Gesdn ts.ttdtsb./i.h1., L.ip?lE, 1943-
4lle\Cl\lon,I?s
t.,irs
"lodemer
1. D. Chtistofie Colohb a Cro tell,
Ed. HacheLte. Pris ( l dne se.and, Histoirc d.s reknioN inuh&ti.,tdtLr).
358
Capitolul4
Parteaa |I-a. D|Iondlie 359
68.
70.
11.
13.
'71.
78.
83.
E5.
86
87.
88.
89.
60.
61.
62.
63.
++*
Hisbne g,imte des cirilx4tio6. tzs XVf d xvrf si?cles. ra Eruna.
mut4tiah inteLtectrdk d. t huhanna L adenent .te ta science nodlne ii
+++
Two H.gemonies. Britain lW-1914 and the Ukte.lStdtes 1941-2401,
Par ck Kan O Brian, AmandClese (eds.), Ashgale- lnsland,2(P2.
***
Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei, !ol.I: 1859 1917, vol. U:
19r rr939, prele(e M. Malita. Ed. Politica" Bucurc i,I967si I9?I-
**+
$tiiata
contetuparand. SecaLuL al xtx-\.a, \olnNl III din lsroria
8e-
neLnd d
$tiinki,
caotdanarot Rcne TaLon, Ed.
$dinifica,
Bncurcsti, 1972.
Colocviul: .Rzldltilz rotuAho
ltuh.e.e
ir Nrenea lui Napoleon al l-led.
79. Tabouis, Genevieve,./,1.s Canbon pat I'M des sierr, Ed. Payo! Pdis.
1938.
Capitolul E
84.
+*a
Histonc Gt,iraLe ler Cililii.riors, vol. VII: r'fuoque contmporaihe.
Ed. PUF, Pdis, 1969
8r. Beridee. G.R., Diplatucy Thcary dtd Pradice, 3i edilion, Plleravc,
48 De Balzac, Homr, Car? ina.te Me.liti,Frl_ lJb?fros. Bucuregi, 1975.
49. Ctd,nand,\ie, Fruflla lui Richetid,i Ma.dnn,tul. hnimea iai, l97l.
50. HEb n\on. L. Hdi. Th, Ae" ot R.loMr, ,. Crme r n:verrq ercsq
Ilhaca, 1955.
51. Marlingly, cdett, n.n/ nvace DiptaM:r,, Balnnote,1964.
CrpilolDl5
52.
*+*.Istdia
EenerdLi
a
rriizt a coordonaror Tabn, Ren6. vol. ll: ,tlirld
--
ftodmd De Id l45A b 1800. Ed.
ttiinifice.
Bucure$ri, 1970.
53.
*+
IIistun.
-SanZratE
des cirilisations Iz xVIf siicle (L,epoque des
tutuiir.s | 7 I 5 1 81 5
), Ed. PUF,
paris.
1967.
\. 54- Grotius, Hxgo, Ddpz dr.ptut t'zboiutui
ti
at pacii (De jure
be\i a. pacir),
Ed.
$tiintificd.
Bncurcsti, 1968.
55 lurgd. N. nla. A'Ja
',p,er
4,.a,,.. Bu. r F)u. .
q?)
<6.
L,vr Corge rzB,?,/pdpt*"t, dn,.td
pui. pri.
tqo.,.
'.
Rdn t . Lz d,ptL,tuk tl.hcty a Hpn',Ir a va
eranp\.
prr..
o45.
58. Ttt.t Trtlinntt t2' ed'.to tague. ruoge;, Mosco.r.
59. zellcf, cdron. t?i knpJ no.lemes. a. De lrui; XM /289, Ed. Hachetle,
Capitolu! 6
***
Aus Diplonatie mt1 kben. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Ed.
Anhur Brc)cha.!turhrcr, Verld! Sryna Cr,, la64
D-pui\.Chd e,. Lj
tna, ryp
tl qtilihrp.t h.t
^n.4t
t rr.t,.en dc
tr pan,
.ie Weslplulie A l'Acte.t Ats6,/as,
pdis.
1989.
fusicl- A.df. /a R.'./,r.n lt .aL\? d
t
rn\h
^"r-tc-n,er
\Ht.tone
\.,1 ,j),
Ed. Hn heu..
plnj
De lnunnay, Jacques. Hi.roirc .le la diptattuti. se.ratc. t9u9 19t4. EnitJ)
I ctpain d? t Lu,otp t^d PLJ| Par.. too,.
**.*
In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD, ediLar de Fl. Moisil, Dm ZmfiBcu,
Ed MifenJ. Bucurr!0. 1970.
servicc, cenele, I 973.
64 M.Cnllough, David, rar,r/ldzm'. Ed. Simon & Schusler, Ncw
york,
2001.
6{ \,ul ol H&oU. Th.
(
orer?ss .r 1r",,. I n.\ehrt)
pdpcibnk\,
Merhu$dr, Lor don, lu(Jl.
66. Oieux,Jean, ra eytun.L, Ed. Potitjci. Bucurc i. 1974.
Capitolul7
61
+';+
Hittore
eaninl.
des cirilisatioks. Lz Xt).,,,. \ia.te_ Lapog,e de
l .apansn t eutopaenh?.Ed.pUF,
pdis,
1967.
Academia Romand" Buoregti, 14 ocl. 2003.
12. Benndei. Dd, tn.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr, Ed. Potinci,
Crankshaw. Edward, The Fd oJ the Houte aJ Hdb.'ru/s, VikinS PFs,
Gusti, Dinitrie, Sociolagid relaliilot intewfo@le, Opere IV. Ed.
Academiei RSR, i970.
75. lorg4 Nicolae, Palrica etunfi a Reselui Canl I, Ed. Caa
$coalelor,
Bucufeqti,1916.
76. Jerourivskaia, E.. Lr Chute dL se.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt
troisian. Rtpublique.n tran e,Ed. tagues Etrangcrcs. Moscola. 1957.
De Lalmay- Jacqucs, ks
sran,l^
onlnv?ts.s le I hisbile tuademe
/789J914, Edito Senice, Gendve, 1974.
Renoulin. Piere, L XlX sia.le- L De llll5 a 1371. L Lrrapz nes
Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. 2. De I87l ii l9l1- L'apas.e.te
L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau, \o1. \, vI. Ed- Hachefie,
D'Astier, Enmanucl, Les Grandt lStuLnE,
Chutchi , De GarUe, [iseh
hawt, Khrodllcher),Ed. Gallimud. Paris, 1961.
Camp$,Eliza Mica inlelesel,, Ed.
$tiinlificd"
Bucurcrd, 1968.
Balr, Ceorge W.. i.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. N.\\. Nodon & Co.. New
York,1982.
Czenin, Fedindd, veBailes 1919, Capncom Books, New York 1965.
Dobrlni[ An{oly,1n ab46d"n.e, Times Books. Ncw Yolk. 1995.
Durcsette. ! .8.. Hntuir. diplonatiqae de t 919 a nas jolts, Ptis, 1966.
De tnunnay- Ieques, ,,J
srdnrlet
@nlroredes .le I histoirc cottanpo-
tank, t 9|I I9.15,Ed.ln\b Sq vice. Genave, lr7r1.
De Lrunnay, Jacques, La
stundes.onnavRs
rlu tenps pllsert,
1945 t965.Ert Edno-Service, Gena\. 1974.
Fontairc, And6, Hi ron
'
d. ld
Et?/rc Jrontu,
Pans, 1965.
ECA
Bt,ctriita: $rl
Sed ulCclir.
"ri S.nove;rr
'
-
Cofruf c!r6? Cokt ilcr-
lrornine, Andf, {r,a.l. r,ra.. Ed. de la
360 Jocu pe scena Lwnii
g:tnh3:.
Dq,,.'r&il/s d" t,Eunpe. rrk wla|e .tiptaMtique .n ts3q
t
9la1 l,Iat!i,
Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at;
P.a.h" On"nt, Ed. Roben LA ton,, PM(, toTb
Caddl.. Jom L.ss 7h" Cold wa,. A i^ i16!1,r. Tne
peng!,n prl3,,
I
G@scu. I@, l|r@l@ Zituktcu. Coheplia jundi.n
Ei
.{iptohatic4. Fdli
sc.isul Rom6nesc, Craiov4 1982.
Cuprins
Cut,Afi inainte
Pqftex y. genflicte
Capitolul 1. Introducere.
Solutii inovative..-......-...
...... . ..5
Capitolul2. Conflicte violente.
... .....
....-.
..... .. . ..... . . . .. .9
Capitolul 3. Teoriile relaliitor
intema!ionale......-
... .. .19
Capitolul 4. Redicini.....
... . . . . . . . . . 30
Capitolul5. RAzboiul.....
. -..........38
Capitolul6.Conflicteideltitare...........-.................................52
Capilolul T. Conflicrele secolului
XXI
.........-
....... .... 65
Capirolul8. Cdile de rezolvare
a conflictelor......'
. .. . . . . .17
CapilolLrlg. Ncgociered
tr medierer
rn rc/olvarea
sr nfcvenrrea
92.
93.
94.
95.
96.
97.
9ri.
99.
Kufmen, J- CohJercn@ Dipldnac], Ed. Iryden, 1968.
I i
Ma.Gregor Bums, Janes; Dunn, Su$n, Th"
j'hree
Roos.rehs, Lna ic'
\4on$l) Pr6..
'001
Malski,l.M.. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J),
Ed.
polilict,
Mctllm. David S., Dsa, ,4.er tah. Th. Stdte Depatltueht
yeats,
Fn. DorlA,
Mead Co., New York. 1976.
l00. McNeill, J R. & WH., Ire Hrmn Web, W.W. Nortor & Co., New
yo*,
2003_
,{ 01 . Nistase, Adrid. lr'Lola e Titul.scu Coaje,ryorunul n
"r,,,
eA. Monitorul'
Oficial, Buore61i. 2002.
102.?ateson, Th.j Clifford, J.G.t H^gat, KJ. Awli.dh toreiSn
potic,
sin@
/o00 Hcarh & r-..
Lcln8ror vd\. Jq88
r03.Renourin, Piire, lzs .rudr dL XX si?.te, eot_ l: De IgI.t d t945,
Ed. Hachellq Pdis, 1958 (Esidn" des rctdtiol, ihtemationaw. \ot.
VII VII)-
104. Sajni-Aulaire. cez?re.htt de la paix,Ed.
n.trt,pds,1936.
i
105. Shcl]m Davjd, Spector, Ruhania at the
peace
ConJefthce. A studt of the
Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed. Bootnan, New
yor]r,
1962.
106. Shibata, Shingo, a?ssrrr oJ the ViehanWa/:
philosophical
Considetutions
on the vietuan Reblutiors, Ed. crond, Amsrerdanl 1923. \
107 sllrr. \'h"m L. Thp Rr. and rotl rt thr /rxJf,;,, Ed. sinon &
Schurlcr, New \ orl laoo
106. Stehlin. Pdui, Zn,isndS e pour I hbbne, Ed. taltonr.pns, 1964.
l0o. Trb^u N- Gemve. e.
y,n
e!
rn\ n? susppnv drytotuq,.. bd. Albin M,chet,
Pdis.1958
110. Tt'chme, Babaia W, I/,/ata cita.teld. O
frescii
a tunii diplmtie &nd:
.
nta prihrtui r,i.bai hohdiat ( t 890 19tt).Ed.pol1tcd.Buoreqri,1977.
lr LTuro, Consrrntin L, trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei. Ed. Enci-
clopeJicl BuoFt,. iao5.
l'- wenll
Alcxmoel. t n ttr,rndpht .ail, pp rlrntut de
"s.
Ld.
pottuc^,
Bucurestr. 1970
i I 3. Wcstad, Odd Anq Ir? dl,ral Cald Wz4 Canbridge U.
pres,
2005.
114. Yakcmtchork, Ronain, Au ,'i8n,J de ta secon.te
8uefte
hokdiab
r9l9 ./9.19, Srudia Diplomarica, xLI|. 1989. nr.4-5-6.
contlictelor_..._..........
Capitolul l0. Concluzii. PersDecdve......-............,....
..- ..... . . . . .96
Bibliosralie .......................
'
.- . .. .. . . - .- .. .. .- .- I l0
Partea
a r'a
Negociert
Capitolul l. Ncgocierile.
.--- .......1I9
Capitolul 2. Clasificarea
!egocierilor...-......-......
..... ... ... . .......126
Capitolul 3. Modele ale neg-ocierilor bilaterale...-.
.-. ... . . . - - 1 32
Capitolul4. Modele ale negocierilor mulrilaleralo
---..... - 142
Capitolul 5. Negocieri muldlaterale: un studiu
comparativ
l4T
Capjtolul6.gcoalainovativn_-..._.....-.....
-
-.--........154
Capitolul T. Calea 2
$i
caLea
3 .._....
. . . ..-. .
..........--16l
Capitoluls Terlii-.....-..
. ... .166
Capitolul 9. Modele concepruale.....................
-.---.....
1'72
86
ri
Joc n De sce'u lunii
Capilolul I L Sriluri de negocieri.
Scoli
diplomad
Partes a I[-a. Diplomatie
Capitolul 12. Negociatodi...............................-.-.-.......................2
Frltrnolo!
trnNA
BUCUqgtTl
SediulCenn?l
irl Salolean!-
- Comurr.a6a
Cort'rhlaf
-
-!
f
,6,