Politica agricola si comunitara

1. Aparitia PAC si principalele ratiuni

2. mecanismul de spriginire a PAC
3. Reforma PAC. Necesitate si noi orientari
4. Tipuri si aranjamente monetare, abordari
. Crearea sistemului monetar !uropean
1"#esi agricultura ca acti$$itate economica cedea%a mult industriei, ea este o acti$itate esconomica ce joca un rol
deosebit in e&istenta societatii umane. PAC'ul isi are radacinile in anii '( ai secolului trecutsi aparitia ei a fost
marcata de urmarile celui de)al doilea ra%boi mondial cand agricultura a fost puternic afectata si era dificil sa asigure
securitatea alimentara a populatiei europene. *copul initial de creare a PAC a fost+
1.di$ersitatea politicilor agricole nationale
2.di$ersitate structurala si randamentul sca%ut
3.$ulnerabilitatea agriculturii ca factor dependent de climat
*copul principal al PAC este de a asigura populatia europei cu alimente stabil si la preturi con$enabile
consumatorilor. Ca obiecti$e de incurajare erau+
a" incurajarea cresterii producti$itatii in agricultura
b" oferirea sub$entiilor si ipreturilor garantate fermierilor
c" asigurarea de%$oltarii fermelor din punct de $edere a capacitatilor manageriale si te,nologice
#esi PAC s)a creat mai degraba pentru asigurarea securitatii decat aa raspunde presiunilor din partea fermierilor -!.
. anii '/( ai secolului trecut obiecti$ul initial a fost atins, in anii '0( politica agrara europeana isi pune alte obiecti$e.
.n general comple&ul agricol !uropean este caracteri%at prin urmatoarele+
1" -! are un sector agricol modern si competiti$e, ocupa locurile de frunte pe pietele agricole mondiale, si
este unul dintre cei mai mari e&portatori si importatori de prodese agricole.
2" Are un sector agricol durabil si efficient care foloseste metode de prosuctie sigure in ultima $reme
preponderant cu $ectorul curat ecologice
3" .mplimentea%a cu success sigle de calitate+
a. denumiri de origine protejate
b. indicatii geografice protejate
c. specialitate traditionala garantata
PAC a e&istat mai mult de 4( de ani ca cea mai importanta dintre politicile europene. Numai dupa anii 2((( bugetul
PAC se micsorea%a la 4/, 1 din bugetul comunitar. .n acest timp s)au midificat si destinatiile flu&urilor financiare+
a" mai putini bani la e&port
b" bani putini bani pentru spriginirea pietii
c" mai multi bani pentru platile directe
d" mai multi bani pentru de%$oltarea rurala
PAC pre$ede promo$area griculturii durabile intr)un mediu global si pre$ede+ imbunatatirea calitatii produselor
alimentare in europa
2" conser$area mediului rural si ecologic
3" asigurarea conditiilor mai bune pentru protectia si sanatatea animalelor
4" asigurarea unui ni$el de $iata re%onabil pentru fermieri
2. #esi agricultura ca si alte domenii functionea%a conform regulilor si mecanismelor de piata, datorita faptului ca
ni$elul de de%$oltare economic de la tara la tara este diferit, nu s)a putut mi%a in conditiile de integrare economica
numai de mecanismele pietii, deoarece concurentii mai slabi risca sa fie eliminate sau bancroti%ati, iata de ce s)a
con$enit la organi%area comuna a pietelor agricole care mi%ea%a 3 elemente principale+
1" determinarea preturilor commune
2" garantarea preturilor prin inter$entia pe piata interna
3" crearea unui sistem de protectie la frontiera
Reali%area acestor elemente a fost infaptuita prin constituirea diferitor forme de organi%are ca+
) sub$entii directe
) preturi garantate
) protectie e&terna
Principala forma de organi%are o constituie pietele agricole, acoperind circa 2(1. Toate c,eltuielile pentru reali%area
politicii prin pret garantat sunt suportate de catre fondul !uropean de orientare si garantie Agricola 34!56A".
Preturile produselor de pe piata Agricola pot fluctua liber intre pretul minim numit prag si pr7t de ma&im numit
plafon. 8ecanismul de functionare a PAC'ului se ba%ea%a pe un s9stem complicat de preturi care ser$esc ca
regulatori a pietii+
a" Pretul g,id ) ma&imal
b" Preturile garantate : intermediare
c" Preturile de intrare : minimale
Pretul g,id este pretul care se determina la sfirsitul perioadei de recoltare a unui produs agricol la cel mai slab
producti$e sector
Preturile garantate sun niste preturi pentru intermediari, prin care ultimii sun obligati sa procure produsele de la
producatorii auto,toni.
Tipurile de preturi care sunt impuse pentru importatorii de produse straine : de intrare
3. Politica Agricola comunitara a suferit sc,imbari fundamentale pe parcursul implementarii ei prin trecerea e la o
etapa la alta. #Aca pina in anii '0( obiecti$ul principal al PAC a fost garantarea securitatii alimentare, prin
asigurarea alimentelor de ba%a o fost folosita ca o instrument de ba%a politica dura orientat e&clusi$e catre
productie . 5 data cu reali%area acestui obiecti$, au aparut si efectele secundare, cum ar fi+ efectul de supraproductie,
atunci cand se consuma mai mult decat se consuma, au fost si ca%uri de de$ieri de la normati$ele ecologice, care au
pre%entat pericol pentru sanatatea consumatorului, ca gripa a$icola, boala $acilor nebune, gripa porcina. Re$i%iunea
radicala a PAC'ului s)a efectuat in anumite transformari si reforme care au a&at urmatoarele directii+
1" #e la sub$entionarea productiei s)a trecut al sub$entionarea fermierului
2" 5 politica orientate spre protejarea mediului si a patrimoniului rural
3" 5 politica ba%ata pe de%$oltarea durabila a agriculturii sip e sustinerea agriculturii ecologice
4" reforme menite sa ameliore%e competiti$itatea %onelor rurale
" sustinerea prin indemni%atii a agriculturii %onelor defa$ori%ate
;" oferirea sub$entiilorin corespundere cu parametrii calitati$i ecologici si de conser$are a patrimoniului rural
2" remunerarea adec$ata a fermierilor si incurajarea acti$itatii lor.
Politica comunitara in domeniul concurentei
1. Ratiunile unei politici in domeniul concurentei
2. Reguli si proceduri comunitare pri$ind concurenta
3. 8ecanismul ac,i%itiilor si fu%iunilor in -!
1. Politica in domeniul concurentei a -! are ca obiecti$ crearea unei concurente reale pe piata comuna prin masuri
referitoare la structurile pietii si al compartimentul actorilor acesteia. <ibera concurenta intre firme fa$ori%ea%a
ino$atia, reduce preturile de productie, duce la eficienta economica si ridica ni$elul de comeptiti$itate al economiei
europene.
*timulate de mediul concurential, firmele ofera produse si ser$icii competiti$e din punct de $edere al calitatii si al
preturilor. -nul din principalele si principiile tratatului pri$ind -! este cel conform caruia statele member trebuie sa
adopte o politica economica in concordanta cu principiile economiei de piata desc,ise ba%ata pe concurenta loiala.
Politica in domeniul de concurenta se concentrea%a in ptru domenii de acti$itate+
1" eliminarea acordurilor intre firme care au ca efect diminuarea concurentei si a abu%urilor de po%itie
dominanta pe piata
2" controlul fu%iunilor intre firme sau regulamentarea antitrust
3" liberali%area sectoarelor economice monopoliste 3e&emplu+ telecomunicatiile, ga%ele, transportul fero$iar,
s.a."
4" monitori%area ajutoarelor de stat sau inter%icerea acordarii de catre stat a unor sub$entii penru mentinerea
in acti$itate a uneia sau alte firme cand nu este posibilitate de redresare a situatiei.
!$olutia in timp a procesului de integrare a creat premise penutr un mediu pronuntat concurential in spatiul
!uropean, economistii asocia%a piata cu mecanismul cel mai eficient penreu alocarea eficienta a resurselor. .ntr)o
piata perfecta firmele $or concura una cu alta pentru a satisface cererea, o asfel de piata $a fi caracteri%ata prin
presiuni mari asupra preturilor pina la un anumit ni$el, care sa acopere costurile si ratele de profit re%onabile pentru
producatori si ofertanti. 4irmele $or falimenta sau $or fi eliminate de pe piata de ceilalti concurenti care $or fi mai
adaptati la conditiile economice e&istente. Piata este un s9stem care se autoec,ilibrea%a, fa$orabil atit pentru
consummator, cat si pentru producator. Politica in domeniul concurentei este importanta ca mec,anism de corectare
a imperfectiunilor pietii, punerea in practica aunei asemenea politici presupune mentinerea la un ni$el general si
re%onabil de eficienta economica.
!ficacitatea controlului este o dimensiune importanta al oricarui gen de politica in domeniul concurentei, atit la
ni$el national, cat si comunitar. Pentru ai da $iata estential este mecanismul institutional in $igoare si factorii
responsabili, forta de a o transpune in $iata, credibilitatea mesajului transmis si informarea agentilor economici
despre continutul politicii. .n timp ce acesti factori pot actiona eficient la ni$el national, ei pot de$eni foarte
complecsi la ni$el national, trebuie destins ca ceea ce e real intr)o lume ideala care sta deseori la ba%a metodelor
teoretice, si ceea ce este posibil intr)o lume economica reala. .n economia moderna e&ista numeroase situatii cand
anumite firme mari domina intreaga piata sau o anumita parte din piata, acest lucru este negati$e daca po%itia
dominanta se ba%ea%a pe posibilitatea si competiti$itatea in raport cu concurentii sai.
2. Reguli
Cu pri$ire la problematica in domeniul concurentei, principalele domenii de reglementare se reflecta la+
1" stabilirea cadrului juridic normati$e pentru inter$entia organelor comunitare
2" criteriile con$enite pentru reali%area practica a inter$entiilor comunitare
3" elaborarea unor calendare in interiorul carora se $or adopta deci%ii
5 caracteristica a sistemului comunitar este corelatia puternica dintre legislatia referitoare la concurenta si politica
domeniului de concurenta. !senta acestei politici este cantonata intr)un sir de articole a tratatului de la Roma, si se
refera la angajamentele intre firme si alte practice consortiale care pot afecta comertul sau concurenta in primul rind,
in al doilea rind referiri se gasesc si in legislatia secundara adoptata de consiliul -!, sub forma de regulamente si
directi$e, si in al treilea rind un numar foarte mare de instructiuni care nu sunt in mod normal obligatorii, dar ofera
informatii esentiale menita sa arate cum pot fi interpretate regulile obligatorii sau in ce mod poate actiona comisia in
anumite domenii. .n art./ inter%ice acti$itati care sunt incompatibile cu functionarea corecta a pietii, impiedica
comertul intre state si au ca efect eliminarea sau distrugerea concurentei, in asa mod sunt inter%ise urmatoarele
angajamente+
) ce au ca obiect stabilirea de preturi sau conditii de comerciali%are
) isi propun limitarea productiei a pietilor, de%$oltarea te,nologica, sau plasamentul de capital
) au ca obiect impatirea pietilor de desfacere si a surselor de apro$i%ionare
Principalii actori implicate in domeniul concurentei sunt+ comisia europeana, care este responsabila de modul in care
este implementata politica de concurenta, ea poate fi informata intr)o problema ce tine de concurenta printr)o nota
de informare, sau ca urmare a unei plingeri a unei firme sau a unui stat, comisia ca re%ultat al studierii ca%ului pentru
incalcarea regulilor de concurenta, poate amenda compania sau intreprinderea pina la 1(1 ma&imal din $eniturile
totale ale companiei. -ltimul articol in acest domeniu, care decide corectitudinea actiunii comisiei este curtea
europeana de justitie
Articolul /;
Are pre$ederi la acti$itatea firmelor ce abu%ea%a po%itia lor dominanta pe o anumita piata ce este destul de dificil de
do$edit. Comisia act mai des la plingerile inaintate de di$erse firme sau grupuri de interese, domeniul cercetarii
de%$oltarii este unul important, unde comisia europeana a acordat aparte de la regulile ce pri$esc concurenta.
Articolul 0(
*e refera la ajutorul statului asupra unor firme sau intreprinderi care se gasesc in proprietate publica la acest
domeniu este foarte mult de munca, unde este ne$oie de mai multa transparenta si informatie in acest domeniu. -n
element c,eie a atitudinii comisiei, principiul in$estitorului rational, potri$it caruia orice fel de sprigin trebui
dupa criterii comparabile celei aplicate de un in$estitor pri$at.
Articolul 02
Clarifica modalitatile de control a ajutoarelor de orice fel, care pot perturba sau afecta concurenta. Rolul
parlamentului in cadrul politicii de concurenta se reduce la e$aluarea actiunilor comisiei printr)un raport anual si de
a face obser$atii pri$ind momentele importante in acest domeniu
3..nfaptuirea pietii unice a modificat substantial natura concurentei. 4irmele se confrunta cu tot mi multe pro$ocari
pe piata intru cat ,otarele de$in mai largi, mai desc,ise atit economic cat si commercial si tot mai des barierele sunt
inlaturate complet. 5 reactie la toate acestea a fost cresterea dimensiunilor medii a companiilor in $ederea maririi
a$antajelor economice in directia de productie materiala si cercetare de%$oltare. Tendinta a fost de a proteja piata
interna de presiunile concurentiale ce pro$in din celelalte state membri. Consolidand po%itiile pe piata interna, o
mare parte din companii au lansat procesul de ac,i%itii transfrontariele pentru a)si crea resurse necesare penru
ac,i%itii firmele au fost ne$oite sa renunte la acti$itati periferice ca sa largeasca pe plan geografic. 5 alta metoda de
a de$eni companie comunitara a fost fu%iunea cu alte firme de acelasi domeniu din statele member. =aloarea
fu%iunilor si ac,i%itiilor a crescut dupa lansarea procesului de formare a pietii unice. #aca in primii ani (1 din
ac,i%itii erau justificate de considerente simergice sau rationalitate economica si te,nologica, mia tir%iu a$eau ca
moti$atie intarirea po%itiilor pe piata si e&pansiunea $iitoare. Acti$itatile de ac,i%itie si fu%iuni n)au fost identice de
la stat la stat, aceste au impus uniformi%area procedurilor la ni$el comunitar prin introducerea unei legisltaii
commune pri$ind fu%iunile in 10/0. Acest regulament a intrat in $igoare in 100( si stabileste ca o fu%iune $a trebui
notificata de catre comisia europeana in urmatoarele situatii+
) Cand cifra de afaceri din combinarea a doua firme sau mai multe depaseste mlrd de dolari
) Cand cifra de afaceri reali%ata pe piata europeana de fiecare din parteneri a fost de 2( mln de dolari
) #aca 2>3 sau mai mult de cifra de afaceri reali%ata la ni$el comunitar este locali%ata intr)o tara, fu%iunea
este e&clusa.
4iecare ca% este anali%at de comisia europeana, esenta acestor cercetari este de a lua in consideratie urmatoarele+
1" ne$oia de a mentine o concurenta reala cu luarea in consideratie a structurilor pietilor implicate si e&istenta
concurentei in present si $iitor
2" conditiile de piata a celor luati in $edere sunt luate in parallel cu forta lor economica si financiara,
perspecti$e de e$olutie ca cei ma mari ofertanti
.n general, pe plan european din totalul ca%urilor luate in -!, numai 1(1 ajung pe masa comisiei europene, pe
masura ce lumea afacerilor se globali%ea%a si pietile de$in tot mai largi si mai desc,ise, dincolo de ,otarele -!
comportamentul firmelor si al autoritatilor $ecine pot afecta directiile de e$olutie a afacerilor la ni$el comunitar,
de$enind o problem ace trebuie luata in consideratie.
<ocul si rolul -! in economia mondiala
1. Pri$ire generala asupra principalelor reali%ari ale -!
2. Aspectele contemporane ale economiei statelor -!. *trategia de la <isabona
3. Relatiile economice e&terne ale -! si perspecti$ele de de%$oltare in pofida globali%arii
1. .n pre%ent -! cuprinde 22 de state cu potential economic ca ansamblu al resurselor umane si materiale pe di$erse
structure si parti componenete ale economiei care e&prima forta economica a acestei grupari de state. Ca raport de
structure sectoriale de acti$itate economica, primar secundar, tertiar si cuaternar, economiile nationale a -! se
clasifica in postindustriale, industriale, si cu orientare industriala. 6radul de $alorifucare a potentialului economic se
afla in raport direct cu ponderea sectorului secundar considerat cel mai eficient deoarece $alorifica resursele
naturale. #in acest punct de $edere, statele -! 1 fac parte din grupul tarilor postindustriali%ate si industriali%ate,
inregistrind cele mai bune re%ultate in acti$itatea economica, celelalte 12 fac parte din grupul statelor cu o economie
in tran%itie, dar P.?'ul per capita nu este mai jos de 11(((@. Ni$elul de de%$oltare economica reali%at prin
$alorificarea potentialului este e&primat prin mai multi indici economici, printre care P.?'ul, PN?'ul si .#- in mare
masura raportate la numarul populatiei. #upa PN? per capita, statele -! 1 sunt incluse in primele 3( state ale
lumii, iar celelalte 12 se incadrea%a pina la locul / ocupat de ?ulgaria in 2((/, 4 din statele -!'ului fac parte din
grupul 62. .ncepind cu 100(, programul natiunilor unite pentru de%$oltare publica anual raportul asupra de%$oltarii
umane, in cadrul careia statele sint grupate in functie de indicele de%$oltarii umane, care este alcatuit din 4
indicatori+
1" speranta medie la $iata
2" rata de analfebiti%are a populatiei
3" P.?'ul per capita
4" numarul mediu de ani de scolari%are
Conform acestui indice, cu cat $aloarea lui este mai arpoape de unitate, cu atit statul se socoate mai inalt de%$oltat,
12 sin statele -! se regasesc intre (,0 si 1,( , celelalte 1( intre (,/)(,0. #aca -! $a fi luata ca unitate de
sinestatatoare, ea $a a$ea cea mai mare economie din lume cu un produs de apro& 14 trilioane de dolari. .n anii
2((2)2((/, rata de crestere economica a fost mai mare decat in *-A si Aaponia, in al doilea semestru a 2((/, rata de
crestere europeana era de (,0 pe cand in *-A de (,2 iar AAponia de (,2. -n lucru pe care -! nu l)a putut re%ol$a in
aceasta perioada este rata somajului, care era in anii 2((/ de apro&imati$ 2)2,1, in *-A de 4,/1, iar Aaponia
4,11, in pofida cri%ei economice actuale, rata somajului in -! a crescut pina la 1(1 si mai mult, actualmente in
!uropa sunt someri la numar de 42 mln.
2. Problema fundamentala a oricarei economii, indifferent de conditiile de e&istenta si e$olutiei sale, o constituie
modul in care se actionea%a pentru a stabili cat e mai bine, cum si pentru ce sa se produca. #intre sistemele
economice care au e&istat pina a%i, cel mai eficient s)a do$edit a fi, cel al economiei de piata. Pentru a reali%e
prosperitatea si bunastarea, economia de piata repre%inta doar conditia sau sansa pentru societate pentru a se
de%$olta. Ca o prima trasatura a caracterului modern a economiei statelor -! este+
1" !&istenta si functionarea economiei de piata bineconcepute in toate domeniile si la toate ni$elurile, aceasta se
e&plica prin libertatea de actiuni a agentilor economici in reali%area intereselor proprii fiind concordate si cu
interesele statelor member
2" .mplicarea puterii publice nu numai indirect prin crearea cadrului juridic necesar functionarii corecte a economiei,
ci si directe prin gestionarea sectorului public finantarea in$atamintului, culturii, protectiei sociale si medicale, s.a.
3" *e caracteri%ea%a printr)o eficienta ridicata atit in ansamblu cat sip e di$erse compartimente.
!conomia -! reali%ea%a productii mari cu un consum mic de forte de munca si materie prima, care $orbeste de la
sine de ni$elul te,nologi%arii sectoarelor economice. Ponderea -!'ului in e&porturile mondiale ajung la 4, trilioane
dolari, ce repre%inta circa 221 si circa 4,2 din e&porturi.
.n ceea ce pri$este structura e&porturilor, statele -! se caracteri%ea%a prin dominarea produselor inalt $alorificate,
eficienta economica este pusa in cadrul economiilor -! la ba%a oricarei acti$itati economice si in orice domeniu,
obtinind re%ultate din cele mai bune, e&primate in productii superioare de mare di$ersitate si inalta calitate si costuri
relati$e mici de productie. 8ajoritatea statelor -! asigura populatia un ni$el destul de inalt de $iata, cea mai inalta
crestere a P.?'ului din anii 2((()2(1(, a fost reali%ata in 2((;, care s)a egalat cu 31 anuale, aceasta ameliorare a
fost spriginita de o accelerare atit a cresterii economice, cat si a ocuparii fortei de munca, aceasta recuperare a fost
$i%ibila in taote sectoarele economiei -!, mai ales in sfera ser$iciilor cu o scadere esentiala a sectorului produselor
de tutun. <a ni$el sectorial o anali%a a relatiilor structurale intre indicatori ide performanta diferiti sugerea%a ca
cresterea producti$itatii totale a factorilor repre%inta motorul performantei sectoriale fie e&primat in termini de
crestere a $alorii adaugate, a producti$itatii fortei de munca, a comertului, a in$estitiilor directe straine sau a
cresterii ocuparii fortei de munca.
.n rindul celor mai rele$ante politici pentru cresterea prodcti$itatii totale se situea%a politicile care $i%ea%a progresul
te,nologic, ino$atia, in$estitiile in domeniul cercetarii si de%$oltarii, concurenta si reforma pietilor de productie.
Aceste politici repre%inta nucleul pilonului macroeconomic al strategiei de la <isabona, ceea ce inseamna ca
progresul reforma poate contribui la de%$oltarea producti$itatii si la cresterea economica. #atele pri$ind e$olutia
dintre economia europeana si a *-A, care este considerate ca reper al producti$itatii, confirma cadiferenta dintre
producti$itatea pietii muncii a sca%ut in ultimii ani dupa aproape 1( ani de crestere, anali%a efectuata arata ca in
timp ce re$enirea economica in esenta este de natura ciclica, e posibil sa e&iste o alta componenta legata de
reformele structurale trecute puse in aplicare de catre statele -!, in special pe piata muncii, o astfel de imbunatatire
a producti$itatii poate fi $i%ibila in $iitor deoarece erformele generate de strategia de la <isabona incep sa se faca
mai simtite. .n pofida cri%ei -! a marit finantarea cu 111 fata de 2((0 in domeniul cercetarii si de%$oltarii si cu
221 in domeniul ino$atiilor. .mbunatatirea potentialului de crestere economic ape termen lung prin consolidarea
cresterii producti$itatii repre%inta unul din obiecti$ele fundamentale ale strategiei de la <isabona reinnoite in 2((2
precum si un raspuns important la pro$ocarile globali%arii, imbatrinirea populatiei, la ritmul rapid al progresului
te,nologic si la ne$oia combaterii sc,imbarilor climatice. Pilonul strategiei de la <isabona abordea%a politica
microeconomic ace cuprinde mai multe domenii de actiune si cele mai importante sunt indreptate spre cresterea
producti$itatii+
) sporirea in$estitiilor in cercetare si de%$oltare, care imbunatateste semnificati$ producti$itatea si in special
ino$atia, educatia
) in$estitii in domeniul te,nologiilor de comunicare si informatie, care ofera re%ultate semnificati$e cand
sunt insotite de sc,imbari organi%atorice
) consolidarea concurentei pe pietile desc,ise care dispun de un cadru de reglementare adec$at
) stimularea spiritului antreprenorial prin facilitarea demararii si de%$oltarii intreprinderilor mici si mijlocii,
precum si imbunatatirea conditiilor pentru utili%area pietii unice
) cresteri semnificati$e pot fi obtinute in domeniul consumului si productiei printr)o reducere a costurilor
inutile
) reducerea barierelor in materie de fiscalitate a intreprinderilor si a costurilor aferente, precum si aplicarea
masurilor pentru facilitari a restructurarii grupurilor de intreprinderi ce fa$ori%ea%a functionarea pietii
3. Ca e&ponent al interselor tarilor pe care le pre%inta , -! se bucura de o larga recunoastere pe plan international
drept urmare, ea a stabilit si intretine relatii diplomatice cu peste 13( de state si are statut de obser$ator la 5N-,
participa la lucrarile organi%atiei de cooperare si de%$oltare economica. A$ind in $edere putinele sale resurse
naturale, economia -! este dependenta in mare masura de comertul mondial, fiind ne$oita sa importe cantitati
semnificati$e de materie prima, energie, produse agricole, sis a e&porte produsele industriale sis a preste%e
numeroase ser$icii pe plan mondial. -! promo$ea%a o politica comerciala liberala, ta&ele sale $amale fiind dintre
cele mai a$antajoase din lume, tot statele -! furni%ea%a cea mai mare parte a ajutorului destinat de%$oltarii si
asistentei umanitare atit noilor state comunitare, cat si celor in curs de de%$oltare. 8ajoritatea statelor -! sunt
printre statele care au ac,itat obligatiunea asumata de a participa cu (,21 din P.? la constituirea fondului 5N- de
de%$oltare

Relatiile euro)americane
Relatiile trans)atlantice au capatat recent un nou impuls datorita semnarii noului accord pentru incurajarea
comertuluisi a in$estitiilor la ni$el inalt la 3(.(4.2((2. Noul accord intre *-A si -! elimina barierele in calea
comertului si in benificiul consumatorului. Acordul acopera asa domenii ca produsele farmaceutice, drepturile de
proprietate intelectuala, pietile financiare, in$estitiile si ino$atiile. .ndepartearea obstacolelor juridice dinrte cei mai
mari parteneri comerciali din lume ale caror sc,imburi de bunuri si ser$icii se ridica pina la 1,2 mlrd dolari pe %i.
Aceste 2 centre economice au a$ut di$ergente mari in domeniile+
) pe plan al productiei agricole
) recunoasterea reciproca a normelor si certificatelor
) di$ergentele pe planul audio)$i%ualului
) di$ergentele pri$ind modalitatea de reglementare a acestor di$ergente
) relatiile monetare
Relatiile euro)asiatice
*e e$identia%a pe 3 directii+ Aaponia, C,ina, si gruparea A*!AN. #irectia japone%a este clara, deoarece Aaponia este
a 3)a putere ecomonica din lume dupa unele date C,ina a de$enit a 2a putere si la moment este unul din cei mai
mari e&portatori de anumte %acaminte care pre%inta un interes deosebit pentru industria constructoare de masini si
industria te,nologica europeana. 6ruparea A*!AN este a 3a comunitate dupa importanta si include noile state
industriali%ate ca Coreea de *ud, TaiBan, Cong)Dong, *ingapore, 8alaesia. -!'ul detine apro&imati$ o patrime din
toate in$estitiile de capital din aceasta %ona.
Alta directie a relatiilor este relatia -!)Rusia, Rusia fiind furni%orul principal de enrgie in cadrul statelor -! si alte
tipuri de resurse naturale, si in acelasi timp repre%inta o piata uriasa de desfacere pentru produsele industriei
prelucratoare europene nu numai pe calea comertului, dar si pe calea desc,iderii intreprinderilor fiice pe teritoriul
rus.
5 alta directie a relatiilor europene tin de statele in curs de de%$oltare care sunt nu numai sursele de materie prima
pentru industria europeana, dar si niste piete de desfacere a productiei europene
Perspecti$ele de%$oltarii -!
1. #irectiile contemporane de e$olutie a -!
2. .mportanta coordonarii dec,iderea comerciala si product$itatea in -!
3. Competiti$itatea industriilor europene
1. *trategia reinnoita pentru cresterea economica si locul de munca primita la 31.1(.(2 si)a indeplinit functiile nu in
total si -! are ne$oie sa intreprinda noi reforme pentru a obtine re%ultate in perioada globali%arii. Raportul
demonstrea%a ca strategia de la <isabona a contribuit la o recenta imbunatatire a performantelor economice.
Reformele structurale in egala masura pina in anii 2((/ au marit potentialul de crestere economica, imbunatatind
perspecti$ele de prosperitate pe termen lung. Raportul care a fost pre%entat in martie 2((/ demonstrea%a unele
succese ale -!+
) cresterea economica a fost de 31 in 2((2, si s)a progno%at 2,01 in 2((/. Reformele structurale au contribuit la
majorarea ratei de crestere de la (,21 in 2(( pina la 2,21 in 2((2
) pina la cri%a economica, in 2((2)2((/, au fost create ;, mln locuri de munca, progno%a de a crea pe 2((0 inca
mln nu a reusit, odata cu cri%a economica, in -! rata somajului a crescut pina la 1(1. Pentru prima data in ultimii
1( ani rata de ocupare a ratei de munca a fost insotita de o crestere paralela a producti$itatii. #eficitul de buget s)a
micsorat de la 2,1 in 2(( pina la 1,11 in 2((2 si in 2((0 iarasi a crescut 2,21
-ltima $reme -! are si un sir de probleme+
) ponderea in timp in domeniul de cercetare si de%$oltare nu a reusit sa tina pasul cresterii economice, si a
sca%ut sub 21, macar ca in 2(1( au fost alocate cu 111 mai multe resurse financiare in domeniul de
cercetare si de%$oltare si cu 221 in domeniul ino$atiilor
) e&ista un mare potential neutili%at pentru a reduce sarcinile administrati$e si a imbunatati mediul de afaceri
pentru .88 3intreprinderi mici si mijlocii"
) !uropa este in urma *-A si Aaponiei in ceea ce pri$este in$estitiile in te,nologiile informationale si
comunicatii
) 8ulte din statele -! nu si)au indeplinit inca obiecti$ele de la D9oto
) *istemel de in$atamint nu actionea%a sufficient pentru a oferi tinerilor competentele de care are ne$oie
economia mondiala
*trategia aprofundata pe ultimii 3 ani a pre$a%ut urmatoarele+
) marirea domeniilor de in$estitii in oameni si moderni%area pietilor de munca
) abordarea unei politici integrate sub forma unei legi in ceea ce pri$este .88'urile
) in domeniul de cunoastere raportul propune libera circulatie a cunostintelor prin crearea unui spatiu
!uropean de cercetare si a unei jurisdictii integrate a bre$etelor
) in ceea ce pri$este problema energetica si sc,imbarile climatice, raportul sublinia%a importanta finali%arii
pietii interne de energie si stabilirea unor obiecti$e obligatorii de reducere a consumului.
2. 6u$ernarea politicilor nationale de reforma in -! repre%inta un element important al strategiei de crestere
economica si locuri de munca. Coordonarea reformelor in statele membre aduc a$antaje suplimentare din mai multe
puncte de $edere. *e ia in $edere ca statele pot in$ata unele de la altele, eforturile commune pot consolida dorinta de
reformare. Aplicarea coordonata poate crea a$antaje care nu ar fi e&istat in ca%ul cand reformele ar fi fost
intreprinse in mod indi$idual. Anali%a efectelor internationale re%ultate in urma reformelor pre%entat in raport,
comisia europeana confirma ca actiunea coordonata produce in multe ca%uri a$antaje net superioare actiunilor
isolate. Cresterea desc,iderii comerciale si stocurilor de in$estitii straine directe ilustrea%a accelerarea globali%arii.
.n general actiunile pietii mondiale au fost redistribuite in fa$oarea economiilor emergente, insa -! si)a pastrat
po%itiile relati$e bine. Apro&imati$ jumatatea din cresterea potentiala a P.?)ului este generate de statele membre
care si)au atins obiecti$ele in productie si in domeniile de%$oltarii si cercetarii. .n perioada 100;)2((; ponderea -!
in totalul e&porturilor mondiale a sca%ut de la 23,31 la 221, a *-A de la 10 la 11, a Aaponiei de la 13,2 la 1(,1.
Perfornantele comerciale a -! in serctorul ser$iciilor sunt incurajatoare, in curs de 1( ani -! 1 si)a marit aproape
de 4 ori balanta de ser$icii comerciale, in aceeasi perioada in *-A s)a micsorat cu 2;1. 4oarte des globali%area este
asociata cu pierdera locurilor de munca in sectoarele care sunt $ictime a concurentei, in acelasi timp nu trebuie
neglijate efectele positi$e pe care le au desc,iderea economica si integrarea pe pietile mondiale asupra performantei
economice a unor tari. 5 concurenta mai intensa a importurilor stimulea%a producti$itatea conducand la rindul sau la
o competiti$itate mai mare si la o crestere a e&porturilor care la rindul sau presupun noi a$antaje in material de
eficienta. Raportul din 2((/ ilustrea%a relatia po%iti$a dintre producti$itatea totala si globali%are utili%ind
desc,iderea comerciala drept indicator dintre producti$itate si globali%are, acest lucru ilustrea%a forta mecanismelor
aflate in joc ca speciali%area, economia de scara, eliminarea intreprinderilor ineficiente si o mai mare capacitate de
absorbtie a ajunsurilor te,nologice si ideilor noi de de%$oltare. Aceste re%ultate sugerea%a ca atit comertul
intracomunitar sporit cat si piata economica unica, politicile e&terne ambitioase, noua generatie de acorduri
bilaterale, reec,ilibrarea relatiilor economice cu C,ina si Rusia, indepartarea barierelor pentru e&portul produselor
-!, si o strategie pri$ind accesul pe piete $or contribui la cresterea producti$itatii si competiti$itatii produselor -!
la ni$el mondial.
3. .n ansamblu industria europeana in care intreprinderile mici si mijlocii joaca un rol considerabil au o
competiti$itate puternica. Aceastra constatare generala marc,ea%a performantele foarte $ariate de la o tara la alta si
de la un sector la altul. .ncepand cu anul 100, -!)ul are o scadere mica in ceea ce pri$este cresterea $alorii
adaugate, prducti$itatea muncii si producti$itatea totala a factorilor. Anali%ind aspectele positi$e si negati$e din
di$ersele sectoare constatam ca urmatoarele sectoare pre%inta o scadere + sectorul minier, industria pielariei si
incaltamintei, industria usoara si te&tile, tutungeria si industria nucleara. <a polul opus se gasesc industria
ec,ipamentelor de comunicatie si informati%area, telecomunicatiile, constructia de masini, industriile de inalta
te,nologie si industria farmaceutica. .n comparatie cu *-A se obser$a distantarea in performanta urmatoarelor
sectoare+ ec,ipamente de birou si calculatoare, comert, transport aerian si ser$icii financiare. Cresterea continutului
de in industria prelucratoare pe termen lung !uropa este ca%ul in care se obser$a cele mai dotate regiuni din
punct de $edere a P.?)ului per capita, indifferent ea $a fi depasita de anumite economii emergente in ce pri$este
importanta economica globala, se presupune ca pina in 2(( Asia $a de$eni principala piata economica si
principalul pol de crestere. Anali%a arata ca in deceniile $iitoare industria prelucratoare $a continua sa joace rolul
principal in economia -! contribuind direct la bunastarea generand ser$icii de inalta calitate. Parallel se asteapta ca
industria prelucratoare $a angaja din an in an mai putini muncitori, industria prelucratoare si sectoarele de ser$icii
aferente $or raminea pilonii principali ai economiei -! in sec. EE. . Anali%a sugerea%a ca intreprinderile care obtin
cele mai bune re%ultate $or actiona in calitate de lideri ale retelelor de $aloare mondiala oferind ser$icii de
planificare, comerciali%are, cercetare, de%$oltare, integrand la rindul sau toate componentele ce pro$in din surse
e&terne. Nu este clara masura in care te,nologiile emergente 3noi" $or reali%e potentialul cu care sunt creditate, desi
trebuie de subliniat ca acest potential este considerabil si poate aduce contributie majora la cresterea producti$itatii.
!ste probabil ca gestionarea cunostintelor, a capitalului intellectual sa de$ina mai importanta si metodele comerciale
de success sa fie in $iitor cea mai buna e$olutie. Acest lucru $a conduce la metode de organi%are comple&e, un grad
inalt de colaborare si interconectare cu furni%orii, clientii, concurentii si la utili%area e&tinsa a surselor de cunostinta,
acest lucru are implicatii clare pentru politicile care trebuie de%$oltate si subliniate importanta politicilor in
domeniul cercetarii, de%$oltarii, ino$atiei, formarii si educatiei, speciali%area dinamica si faptul ca anumite aspecte
positi$e concurentiale persista si se consolidea%a ne sugerea%a ca -! isi $a mentine o po%itie puternica in
numeroasele sectoare de inalta te,nologie. 8ult depinde si de capacitatea intreprinderilor europene de a $alorifica
posibilitatile oferite de pro$ocarile globale+ imbatrinirea demografica, sc,imbarile climatice, stiind faptul ca europa
$a trebui sa raspunda acestor pro$ocari, e&ista sansa reala pentru a)si asigura o po%itie pre$ilegiata pe piata
bunurilor materiale aferente domeniilor sanatatii, produselor ce simplifica $iata cotidiana, acti$itatilor recreati$e si
di$ertismentului te,nologic.
#iagno%a *F5T a conditiilor actuale si $iitoare pentru integrarea noilor membri in -!
A$antaje reale A$antaje posibile
Puncte tari Oportunitati
1. consolidarea prestigiului de tara 1. acces la ajutoarele si asistenta financiara
2. eliminarea tuturor barierelor 2. cresterea securitatii pe multiple plane
3. libera circulatie a factorilor de productie 3. scutirea de ta&e $amale
4. acces la salarii mai mari 4. cresterea atracti$itatii pentru in$estitiile straine
. imbunatatirea balantei de plati . sc,imburile libere interculturale
;. alinierea la standardele europene ;. productia marfii sub egida -!
2. participarea la luarea deci%iilor in cadrul comunitar 2. facilitarea studiilor in tarile -!
/. cresterea competitiei si competiti$itatii in sfera
afacerilor ser$iciilor
0. crearea noilor locuri de munca
Puncte slabe Pericole
1. integrarea presupune eforturi financiare 1. concurenta dura
2. cresterea impo%itelor si a ta&elor 2. impunerea anumitor politici, legi si practice
3. emigrarea populatiei spre $est 3. alinierea la standardele europene este costisitoare
4. implicarea in conflicte pe teritoriul altor state 4. fortarea ,otarelor estice de catre emigranti
. desfiintarea punctelor $amale . racordarea preturilor si a $eniturilor la cele din -!
;. alinierea la preturile la ni$el -! ;. amenintari teroriste
2. e&plorarea e&cesi$a a resurselor naturale 2. falimentarea unor firme de catre in$estitorii straini
/. slabirea caracterului national /. miscarile capitalului speculati$e pot duce la
de%ec,ilibre economice
0. pierderile unor traditii
Tema+ Relatiile economice a Republicii 8oldo$a cu -!
1. Tendintele si reali%arile de integrare a R8 in -!
2. Premisele si oportunitatile de integrare
3. Consecintele aderarii R8 la -!
BBB.mfa.md>integrareaeuropeana
BBB.eco.md> 8i,ai $atras :
Obiective
Gn anul 2((0, eforturile HIrii noastre Jn procesul de integrare europeanI sunt orientate spre lansarea negocierilor
asupra Acordului de Asociere R8)-!. Gn luna iunie, Consiliul -! a adoptat <iniile #irectorii pentru negocierea
noului Acord cu Republica 8oldo$a.
ara noastr este interesat ca n noul document s fie prevzute n mod special aciunile comune n
procesul de liberalizare a regimului de vize, crearea n perspectiv a zonei de comer liber, cooperarea n
domeniile sectoriale.
Republica Moldova se afl n proces de pregtire a grupului de negociatori i este interesat n lansarea
ct mai curnd a negocierilor propriu-zise.
Oportuniti pentru mediul de afaceri
Republica 8oldo$a este un stat cu aspiraHii europene, amplasat geografic Jntre RomKnia Li -craina. Astfel, odatI cu
accederea RomKniei la -niunea !uropeanI, Republica 8oldo$a a de$enit $ecin imediat al -!, fiind Jn acelaLi timp
membru al C*.. AceastI circumstanHI a permis sporirea atracti$itIHii HIrii Jn calitate de partener comercial Li
destinaHie in$estiHionalI pentru partenerii internaHionali din urmItoarele considerente+
Republica Moldova este stat membru al Organizaiei Mondiale a omerului. !n acelai timp, n
calitatea sa de stat membru "# i semnatar $%&', beneficiaz de 'corduri de omer (iber cu
ntreaga comunitate a statelor "# i $%&'.
#ntroducerea, ncepnd cu data de )* ianuarie )++,, a Regimului de -referine omerciale
'utonome acordat de ctre .$, a permis accesul liber mrfurilor auto/tone pe piaa european. 'cest
fapt a transformat .niunea $uropean n partenerul comercial principal pentru Republica Moldova, 0*1
din e2porturile moldoveneti avnd destinaie comunitar.
(a nivel bilateral, ara beneficiaz de o serie de acorduri de evitare a dublei impuneri.
Conform unei iniiative fiscale a Guvernului RM din data de * ianuarie )++,, pentru persoanele
3uridice a fost introdus se aplic ta2a + 1 pentru profitul reinvestit. #mplementarea reformei respective
este orientat asupra stimulrii investitorilor de a reinvesti profitul pentru dezvoltarea i e2tinderea
afacerilor.
'ctualmente, n Republica Moldova e2ist 4 zone economice libere5
6ona 'ntreprenoriatului (iber 7$2po-8usiness-/iinu9
6ona 'ntreprenoriatului (iber 7&vardia9
6ona 'ntreprenoriatului (iber 7-arcul de -roducie 7&araclia9
6ona 'ntreprenoriatului (iber 7-arcul de -roducie 7Otaci-8usiness9
6ona 'ntreprenoriatului (iber 7-arcul de -roducie 7:alcane9.
Toate %onele economice libere Li)au Jnceput acti$itatea Jn anul 2((;, cu e&cepHia %onei 5taci)?usiness. AdiHional la
%onele economice libere menHionate, Jn republicI e&istI si doua %one industriale libere+ Portul .nternaHional <iber
6iurgiuleLti Li Aeroportul .nternaHional liber M8IrculeLtiN.Portul .nternaHional <iber 6iurgiuleLti este unicul port din
Republica 8oldo$a accesibil pentru na$ele maritime. Acesta este situat la Om 133./ al flu$iului #unIrea Jn *udul
Republicii 8oldo$a. Portul este amplasat pe traseele internaHionale de comerH Li transport, ce includ+ 1 ) canalul
na$igabil Rin)8ain)#unIre, ce efectuea%I cone&iunea Jntre 8area NeagrI, 14 state europene Li 8area NordicIP 2 )
sistemele de cale feratI, precum Li 3 ) reHeaua de transport terestru constituitI din drumuri internaHionale.Aeroportul
.nternaHional <iber M8IrculeLtiN Li)a Jnceput acti$itatea la data de august 2((/. Actualmente acesta se aflI Jn
stadiul iniHial de de%$oltare, fiind desc,is pentru efectuarea in$estiHiilor Jn de%$oltarea infrastructurii funcHionale.
#esc,iderea Aeroportul Jn cau%I are drept scop accelerarea de%$oltIrii transporturilor aeriene, a ser$iciilor
aeronautice, a producerii industriale orientate spre e&port Li a acti$itIHii comerciale e&terne.