BUZELE

ARCADA DENTO- ALVEOLAR

GINGIA
DINII
BUZELE
- BUZA SUPERIOAR
- BUZA INFERIOAR
- FANTA LABIAL










Componenta epiteliala Componenta musculara
COMPONENTA MUSCULARA
Muschii pielosi periorali
- muschi dilatatori
Plan profund:
ms.canin,
ms. buccinator,
ms.patratul barbiei,
ms.motul barbiei,
Plan superficial
ms.ridicator comun al buzei
superioare si aripii nasului
ms. mic zigomatic
ms. mare zigomatic
ms.rizorius
ms.triunghiular al buzelor
ms pielos gat

COMPONENTA MUSCULARA

Muschii pielosi periorali - muschi constrictori

Ms.orbicular al buzelor

Ms.compresor al buzelor

! Modiolus
(nodulul comisural)

Rosul buzei superioare= rosul buzei inferioare
(sau b. sup.=1/3 i b. inf.= 2/3);

Buza superioara= 1/3 Sn-Gn;

CRITERIUL BRSTONE: In mod ideal in relatia
de postura pacientul dezveleste 2-3,5 mm din
incisvii centrali superiori
ARCADA DENTO-ALVEOLAR
CONVENIENTA
DISTRIBUTIE
PROPORTIA
ORDONARE
EURITMIE
DISPOZITIE
SIMETRIE
Catedrala
Mitropolitana din
Iasi
Sediul Companiei maritime
Reijkiavik
PROPORTIA
= raportul matematic
al partilor
David- Michelangelo
Gioconda- Michelangelo
PROPORII DIMENSIUNI

INDICII PONT:
- LUNGIMEA
ARCADEI=60 mm
- LIMEA ARCADEI
N ZONA MOLAR=50 mm
- LIMEA ARCADEI
N ZONA
PREMOLAR=40 mm

LATIMEA MAXIMA A
ARCADEI:EKM-EKM
INDICELE DE ARCAD:
LAIMEA MAXIM A ARCADEI x 100 = 83
LUNGIMEA MAXIM A ARCADEI

ORDONAREA
= randuirea convenabila
a partilor raportata la
proportie si simetrie
Sfanta Familie - Michelangelo
NIRUIREA DENTAR ARMONIOAS
dimensiunea arcadei dentare trebuie sa
urmareasca dimensiunea arcadei alveolare

ABATERI DE LA
NIRUIREA
DENTAR
ARMONIOAS
Biserica
Trei Ierarhi
Iasi
CONTINUITATEA vs
DISCONTINUITATEA
ARCADEI
TREME
DIASTEME
CONTINUITATEA vs DISCONTINUITATEA ARCADEI

EDENTAIE N ZONA FRONTAL
EDENTAIEN ZONA LATERAL
ORDONAREA DINILOR PE ARCAD

IC 1/1, IL 1/1, C 1/1, PM 2/2, M 3/3
DISPUNEREA
DINILOR LA
NIVELUL ARCADEI
DISPUNEREA
DINILOR LA
NIVELUL ARCADEI
MAXILAR
MANDIBULA
DISPUNEREA DINILOR
MAXILARI PE ARCAD
N SENS SAGITAL I
TRANSVERSAL
Arcada dento-alveolara maxilara-
Inclinarea uitatilor odonto-parodontale in
sens sagital si transversal
DISPUNEREA
DINILOR
MANDIBULARI
PE ARCAD IN
SENS SAGITAL I
TRANSVERSAL
Arcada dento-alveolara mandibulara
- Inclinarea uitatilor odonto-parodontale
in sens sagital si transversal
DISPUNEREA DINILOR MAXILARI I MANDIBULARI
PE ARCAD
(studiu efectuat in Clinica de Gnatoprotetica Iasi)
IC 2,23
IL 10,22
C 19,99
PM1 31,84
PM2 42,48
M1 57,02
M2 73,33
M3 88,42
DISPUNEREA
DINILOR MAXILARI
PE ARCAD
IC 3,45
IL 12,39
C 21,41
PM1 32,21
PM2 52,31
M1 69,74
M2 78,15
M3 88,43
DISPUNEREA
DINILOR
MANDIBULARI PE
ARCAD
PERSPECTIVA

termenul desemneaza iluzia de obiecte tridimensionale
creata in spatiul unei suprafete bidimensionale prin utiliarea
anumitor metode de reprezentare:
plasarea pe verticala a unor obiecte ceva mai sus decat
altele,
crearea senzatiei de adancime prin suprapunere partiala-
unele obiecte par sa fie in spatele altora,
descresterea treptata a dimensiunilor obiectelor, generand
iluzia ca acestea se indeparteaza
Luptatorul cu taurul-
Palatul lui Minos -Knosos
Fra Angelico(1387-1455)-Bunavestire
LIPSA PERSPECTIVEI-
PICTURA
BIDIMESNSIONALA
Santa Trinita
Madona-
Cimabue(1240-1302)
Altarul din
Montefeltro-
Piero della
Francesca
Autoportret-
Albrecht Durer
perspectiva liniara:speculeaza coeficientul de alterare a formelor
si dimensiunilor in raport cu profunzimea
perspectiva aeriana (cromatica, atmosferica):utilizeaza
coeficientul de alterare valorica si cromatic al obictelor in mod
progresiv, odata cu dispunerea lor in profunzime
Oculo-Camera degli sposi
Andrea Mantegna
PERSPECTIVA- perceptia vizuala diferita a
dintilor din zona anterioara fata de cei din
zona poterioara care par mai mici si mai
intunecati
AMBRAZURI CONVEXITI
ALTERAREA PERSPECTIVEI
Alterarea perspectivei prin
ignorarea conditiei de
descrestere a dimensiunilor
dintilor din zona laterala
Alterarea perspectivei
prin ignorarea conditiei
de suprapunere
partiala
SPAIUL LATERAL NEGATIV
- este zona delimitata intre fetele vestibulare
ale dintilor laterali si mucoasa jugala, care
pare intunecata in timpul exercitarii functiei
fonetice sau a zambetului
- Faciliteaza aparitia contrastelor
Perceptia vizuala a dintilor din zona laterala
SIMETRIA
=realizarea formelor si
volumelor egale fata de
o axa
Van Eyck-Sotii Arnolfini
SIMETRIA-presupune
existenta unui ax
central (planul medio-
sagital) in jurul caruia
este asezata
compozitia, cu cele
doua jumatati
reflectandu-se una in
cealalta mai mult sau
mai putin ca in
oglinda.
FORMA
ABATERI DE
LA FORMA
Dezechilibre morfologice osoase

Dezechilibre musculare

Traumatisme

Anomalii congenitale

Anomalii dento-maxilare
ABATERI
DE LA
FORMA

-in M

In W

In V

In trapez

Rapoarte interarcadice armonioase

Extraoral: etaje faciale egale
trepta labiala normala
profil plan convex.

Intraoral:Contacte dento- dentare multiple, stabile,uniform
distribuite


Curbe de ocluzie armoniase
La nivel facial:
modificarea rpoartelor dintre
etajele fetei
Alterarea profilului , modificarea
treptei labiale
Intraoral: contacte dento dentare
instabile, neuniform distribuite,
reduse ca numar
Modidicarea curbelor de ocluzie
Ocluzie deschisa
Ocluzie adanca
Ocluzie cap la cap
Modificarea over-jet-ului
Modificarea over bite-ului
MALOCLUZIA-implicatii
asupra esteticii dento-
somato-faciale
GINGIA - CONTUR
GINGIA - CONTUR
FESTON GINGIVAL FERM APLATIZAT
FESTON GINGIVAL FIN
FESTONAT
Aspect de coaja de portocala
Aspect satinat
Localizarea punctelor de zenit gingival (puncte da maxima
concavitate la nivelul marginii gingivale) in raport de axele
dentare: usor spre distal la incisivii centrali si la canini, in
continuarea axei la incisivii laterali
NIVELUL SI ORIENTAREA
VARFURILOR PAPILELOR
GINGIVALE IN REGIUNEA
ANTERIOARA
ALTERAREA CONTURULUI GINGIVAL
CULOAREA
PIGMENTI NATURALI-DINTI LA NEGROIZiI
COLORATIE ROZ
CULOAREA-COLORRI PATOLOGICE
Coloratie rosie intensa
Coloratie rosie violacee
GINGIA -CONTRAST
CONTUR
CONTRAST
FORM
PROPORII I DIMENSIUNI
CULOAREA
UMBR I LUMIN
ILUZIA OPTIC
DINTII ARCULUI
ANTERIOR
LINIA GINGIVAL
PROFILUL INCISIVILOR
1. DECUPAJ INCIZAL
2. DECUPAJ GINGIVAL
4.AMBRAZURILE INCIZALE
1.LINIA INCIZALA
ARMONIOASA

2.TULBURAREA
ARMONIEI LINIEI
INCIZALE
3. DESCRIEREA
TRIDIMENSIONALA A LINIEI
INCIZALE

1
2
3
4
DINI DIN ZONA LATERAL
VARSTA
T
A
N
A
R
A
FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE
VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)
SEX
F
E
M
E
I
E
FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE
VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)
PERSONALITATE
p
u
t
e
r
n
i
c
a
FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE
VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)
ANOMALII DENTARE DE VOLUM
ABRAZIE
LEZIUNI ODONTALE CORONARE
DISPLAZII I DISTROFII
dentinogeneza i amelogeneza imperfecte, dinti Turner
DIMENSIUNI , PROPORII
TEXTUR
ILUZIA NATURALULUI
CULOARE
UMBR SI LUMIN
ILUZIA OPTIC
LOBII
STAREA DE
SUPRAFA
UNGHIUL DE
TRANZIIE
LOBII
STAREA DE SUPRAFA
ZONA (UNGHIUL) DE
TRANZITIE
DINTE TNR
RECONTITUIREA METALO-
CERAMIC A UNUI DINTE
TNR
RECONTITUIREA METALO-
CERAMIC A UNUI DINTE
VRSTNIC
DINTE VRSTNIC
PERCEPTIA
CULORILOR
TENTA = CULOAREA
SATURATIA =
INTENSITATEA NUANTEI
LUMINOZITATEA =
RAPORTUL ALB/ NEGRU
CULOAREA
STRUCTURA TRIDIMENSIONALA
FORMA STRUCTURA
TRIDIMENSIONALA
LUNGIME
LATIME
ADANCIME


TENTA
SATURAIA
LUMINOZITATEA
Sistemul Munsell
Nuantele (10): grena, grena albastru, albastru,verde-albastru, verde,
galben verde, galben, galben-rosu, rosu-divizate 10 000 de nuante
Luminozitatea 10 segmente- fiecare divizata la randul ei 1000 grade
de luminozitate
Saturatia (intensitatea, concentartia nuantei)
Luminozitatea
Nuanta
Saturatia
Culoarea nu este o proprietate a unui obiect ci mai mult o
calitate a luminii pe care acesta o reflecta
Curba spectrala
Metamerie optica
Stabilirea conditiilor generale

1. Conditiile sursei care emite lmina de lucru (distributia
energiei spectrale):

a. Intensitatea luminii
Solicitarea vizuala:
Cantitate de lumina
suficienta perceptiei
detaliilor
Diferentele de
iluminare :raportul
dintre intensitatea
luminii de lucru si cea
a mediului ambiant:
3:1-10:1
Blocarea umbrelor
Diminuarea
efectului de halou
Varsta medicului:
Intensitatea luminii
necesara
perceptiei detaliilor
creste odata cu
varsta
Raport optim
lumina/caldura
temperatura asociata culorii
(ideal:5500K
Colour randering index (CRI)
:raportul dintre energiile spectrale
care alcatuiesc o culoare
Ideal :100-echilibru perfect
Curba
spectrala a
luminii emise
CHEI DE CULORI
SPECTROFOTOMETRU
ETAPELE NREGISTRRII CULORII RECONSTITUIRILOR
PROTETICE N CABINETUL STOMATOLOGIC
NR.
CRT
MANOPERA
nregistrarea culorii dintelui de reconstituit la nceputul edinei terapeutice, naintea instalrii fenomenului de
oboseal vizual
Utilizarea luminii naturale pentru nregistrare culorii. (Se pot utiliza i lmpi speciale cu lumin corectat radiaia
luminoas emis de acestea cuprinde toate radiaiile din spectrul vizibil).

Pacientul: fr machiaj, cu hainele acoperite cu o bavet n culori neutre
( albastru pal / gri- n cazul nostru)

Dintele nu se usuc n prealabil pentru a nu modifica culoarea natural a acestuia.

Determinarea gradului de luminozitate a culorii: manevra se realizeaz cu ochii ntredeschii pentru a reduce
cantitatea de lumin care ajunge la retin i a permite celulelor cu conuri de la acest nivel s deceleze gradul de
luminozitate al culorii

Se fac comparaii rapide cu mostrele din cheia de culori (reprize nu mai lungi de 5 secunde pentru a nu se instala
oboseala vizual care face s creasc sensibilitatea la grupul de culori galben orange)

Se alege saturaia nuanei i apoi nuana propriu-zis corespunztoare nivelului de luminozitate ales iniial.

Mostra /mostrele de culoare alese se compar cu dintele de reconstituit n diferite condiii cum: dinte umed, dinte
uscat, lumin natural i artificial din diferite unghiuri, nivel al buzei mai ridicat sau mai cobort.

Dac exist dubii cu privire la culoarea aleas se alege una cu un grad de luminozitate mai mare care se poate
modifica ulterior prin machiaj.

Se realizeaz harta cromatic a dintelui de restaurat precizndu-se toate detaliile legate de culoare, de individualizare
structural, de transluciditate.

Se nregistreaz gradul de lustru al suprafeei dentare
TRANSLUCIDITATEA
Unele corpuri au proprietatea de a emite radiatii cu lungimi de unda
mai mari decat radiatiile incidente-LUMINISCENTA
Daca emisa de lumina continua si dupa ce stimulul luminos a fost
indepartat propritatea se numeste FOSFORESCENTA.
Daca emisia de lumina inceteaza odata cu stimulul lumins atunci
proprietatea se numeste FLUORESCENTA.
La nivel dentar : florescenta : apre la un stimul luminos cu
lungimea de unda : 340-350nm(spectru UV)Lungimea de unda ardaiatiei
emise : 4000-410 nm.(in regiunea albastra a spectrului vizibil)
Structuri dentare narurale
Coroane de
invelis metalo
ceramice
. Aspect lptos prezentat, n urma fenomenului
de refracie a luminii, de unele medii cu particule
fin dispersate sau bule de gaz microscopice i
care apare rocat cnd este observat in lumina
transmisa i albstrui cnd este observat in
lumina reflectata.
Lumina transmisa
Lumina reflectata
CORIDORUL ORAL
INCISIVUL CENTRAL DOMINANT
DINII-
UMBR I
LUMIN
DINII-
UMBR I
LUMIN
- DINTE DEVITAL
FLUOROZA
- HIPERBILIRUBINEMIE
TRATAMENT CU
TETRACICLIN

ILUZIA OPTIC
ILUZIA
OPTIC