UMBRA LUI MIRCEA...

LA COZIA - Grigore
Alexandrescu
Ale turnurilor umbre este unde stau
culcate!
Catre tarmul dimotri"a se #ntind$ se
relungesc$
%-ale "alurilor m#ndre generatii sumegate
Zidul "ec&i al manastirei #n cadenta #l i'besc.
(intr-o estera$ din r#a$ noatea iese$ ma-
mresoara!
(e e muc&e$ de e st#nca$ c&iuri negre se
cobor)
Musc&iul 'idului se misca* #ntre iarba sa
strecoara
O su+are$ care trece ca rin "ine un ,or.
Este ceasul nalucirei) un morm#nt se
des"aleste$
O -antoma-ncoronata din el iese* o 'aresc*
Iese* "ine catre tarmuri* sta* #n rea.ma
ei ri"este*
R#ul #naoi se trage* muntii "#r-ul #si
clatesc.
Ascultati/* marea -antoma -ace semn* da o
orunca*
Ostiri$ taberi -ara numar #mre.uru-i #n"ie'*
Glasul ei se-ntinde$ creste$ reetat din
st#nca-n st#nca$
0ransil"ania l-aude$ ungurii se #narme'.
Oltule$ care-ai -ost martur "ite.iilor trecute$
%i uternici legioane -a ta margine-ai ri"it$
1irtuti mari$ -ate cumlite #ti s#nt tie
cunoscute$
Cine oar2 oate sa ,e omul care te-a-
ngro'it3
Este el$ cum #l arata sabia lui si armura$
Ca"aler de ai credintei$ sau al 0ibrului
sta#n$
0raian$ cinste a Romei ce se luta cu natura$
Urias e al (aciei$ sau e Mircea cel Batr#n3
Mircea/ #mi rasunde dealul) Mircea/ Oltul
reetea'a.
Acest sunet$ acest nume "alurile-l riimesc$
Unul altuia #l sune) (unarea se-nstiintea'a$
%-ale ei sumate unde catre mare #l ornesc.
%arutare$ umbra "ec&e/ riimeste-
nc&inaciune
(e la ,ii Rom4niei care tu o ai cinstit!
5oi "enim mirare noastra la morm#ntu-ti a
deune)
1eacurile ce-ng&it neamuri al tau nume l-au
&ranit.
R#"na-ti -u neobosita$ #ndelung-a ta silinta!
6#na l-ad#nci batr#nete e rom4ni
#mbarbatasi)
7nsa$ "ai/ n-a iertat soarta sa-ncununi a ta
dorinta$
%-al tau nume mostenire libertatii sa #l lasi.
(ar cu slabele-ti mi.loace -atele-ti s#nt de
mirare!
6ricina$ nu re'ultatul$ laude ti-a c#stigat!
7ntrerinderea-ti -u dreata$ a -ost nobila si
mare$
(e aceea al tau nume "a , scum si neatat.
7n acel locas de iatra$ drum ce duce la
"ecie$
Unde tu te g#ndesti oate la norodul ce-ai
iubit$
C#ta ai simtit lacere c#nd a lui Mi&ai sotie
A "enit sa-ti o"esteasca -ate ce l-a
stralucit/
5oi citim lutele "oastre$ cum ri"im "ec&ea
armura
Ce un urias odata #n ra'boaie a urtat)
Greutatea ei ne-aasa$ trece slaba-ne
masura$
5e-ndoim dac-asa oameni #ntru ade"ar au
stat.
Au trecut "remile-acelea$ "remi de -ate
stralucite$
7nsa triste si amare) legi$ nara"uri se-
ndulcesc!
6rin stiinte si rin arte natiile #n-ratite
7n g#ndire si #n ace drumul sla"ei #l gasesc.
Caci ra'boiul e bici groa'nec$ care moartea #l
iubeste$
%i ai lui s#ngerati da,ni natiile #i latesc)
E a cerului urgie$ este -oc care toeste
Cr#ngurile #n+orite$ si adurile ce-l &ranesc.
(ar a noatei neagra manta este dealuri se
lateste$
La aus se adun norii$ se #ntind ca un
"esm#nt)
6este unde si-n tarie #ntunerecul domneste)
0ot e groa'a si tacere* umbra intra #n
morm#nt.
Lumea e #n astetare* turnurile cele-nalte
Ca -antome de mari "eacuri e eroii lor
.alesc)
%i-ale "alurilor m#ndre generatii sumegate
Zidul "ec&i al manastirei #n cadenta #l i'besc.