Suport Curs TRI

Universitatea Andrei Saguna Constan a Teoria Rela iilor Interna ionale
UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA ASISTENT UNIVERSITAR

CONSTANTA OVIDIU MIHALACHE

TEORIA RELATIILOR INTERNATIONALE

SUPORT DE CURS

CONSTANTA
2009

1

TABLA DE MATERII

Capitolul I Con!pt! "!i! al! #!latiilo# int!#nat ional!
1.1 Actorii relatiilor internationale
1.2 Organizatii internationale
1.3 Statal Nestatal
1.4 uterea !n relatiile internationale
1." #c$ili%rul &uterii
1.' Interesul national
1.( Securitatea
1.) Siste*ul international

Capitolul II E$olutia %i%t!&ului int!#national
2.1 +e la !nce&uturi &,na la Revolutia -ranceza
2.2 Siste*ul international !ntre 1)1" 1.14
2.3 Siste*ul international inter%elic
2.4 Trasaturile ordinii internationale &ost%elice
2." Raz%oi si &ace !n e&oca nucleara/ ec$ili%rul terorii

Capitolul III R!%t#utu#a#!a #apo#tu#ilo# '! put!#! (n p!#ioa'a po%t #a)*oi #!!
3.1 Caracteristici ale ra&orturilor de &utere !n &erioada &ost raz%oi rece la nivel glo%al. +e la
%i&olaris* la *ulti&olaris*
3.2 Revolutia te$nologica &ost nucleara
3.3 0odi1icari !n do*eniul *ilitar. +o*inarea s&atiului de lu&ta
3.4 Analiza de &olitica e2terna

Capitolul IV O#i!nta#i (n T!o#ia R!latiilo# Int!#national!
4.1 S coala #ngleza a Relatiilor Internationale
4.2 Realis*ul
4.3 Neorealis*ul
4.4 Institutionalis* vs. Neorealis*
4." 3i%eralis*ul
4.' Teoriile critice 4 Radicale
4.( Teoria societatii internationale
4.) Constructivis*ul
4.. ost*odernis*ul
4.15 -e*inis*ul
4.11 Teoriile des&re natiune
4.12 6e$avioris*ul
2

4.13 Transnationalis*7 econo*ie &olitica7 siste* *ondial
4.14 #cono*ia &olitica a Relatiilor Internationale
4.1" Siste* *ondial
4.1' 8eo&olitica
4.1( 8lo%alizarea s i noua ordine *ondiala

3

CUV+NT ,NAINTE

Teoria relatiilor internationale re1lecta7 con1or* de1initiei unani* acce&tate7 siste*ul de gandire
asu&ra &rinci&alelor tendinte ale siste*ului international. #a are ca rezultat dezvoltarea
structurilor conce&tuale7 a tezelor si teoriilor in vederea 1acilitarii intelegerii si e2&licarii
1eno*enelor si eveni*entelor din &olitica *ondiala7 dar si analizarea lor s&re uzul clasei &olitice7
al societatii civile7 &recu* si al altor categorii interesate. Relatiile internationale sunt considerate7
&e %una dre&tate7 de *a9oritatea cercetatorilor dre&t do*eniu7 cu grad *are de autono*ie7 al
stiintelor &olitice.
Rolul 9ucat de teorie in studierea relatiilor internationale este unul trivalent. rin ur*are7
el &oate 1i/
: #2&licativ; in acest caz 1iind vor%a des&re o1erirea unor ras&unsuri logice la eveni*ente
si 1eno*ene.
: rescri&tiv <nor*ativ=; de aceasta data 1iind avute in vedere ela%orarea regulilor de %aza
du&a care se g$ideaza siste*ul international.
: Inter&retativ; situatie in care &ute* vor%i des&re re1le2ul &rin care anu*ite 1a&te si
evolutii sunt decri&tate in 1olosul celor interesati.
+e acea7 cursul de 1ata7 ur*areste 1a*iliarizarea studentilor din anul I cu &rinci&alele
1a&te istorice care au dus la necesitatea organizarii teoretice a studiului relatiilor internationale7
cunoasterea &rinci&alelor curente de g,ndire si a evolutiei siste*ului relatiilor la !nce&utul
secolului >>I.

OBIECTIVELE CURSULUI

Sa &rezinte conce&tele 1unda*entale ale Teoriei Relatiilor Internationale si sa o1ere o
grila e1icienta &entru analiza &rinci&alelor eveni*ente internationale.
Sa &rezinte co*&re$ensiv &rinci&alele scoli de gandire conte*&orane ale Teoriei
Relatiilor Internationale si sa identi1ice i*&licatiile lor &entru &ractica relatiilor dintre &rinci&alii
actori ai scenei internationale.
Sa o1ere o diversitate de inter&retari teoretice care vor &er*ite studentilor sa evalueze
critic &olitica glo%ala si relatiile internationale.
Sa &er*ita o intelegere a relatiei dintre teoria relatiilor internationale si teoria &olitica si
sociala.
Sa dezvolte a%ilitatile analitice7 critice si co*unicationale ale studentilor &rin &rezentari7
redactarea re1eratelor si &regatirea &entru e2a*enul 1inal.
Nu este asu*ata nici o cunoastere &reli*inara a do*eniului. Cursul este structurat in
&atru &arti. In &ri*a &arte vor 1i &rezentate &rinci&alele conce&te ?c$eie@ ale teoriei relatiilor
internationale/ actorii siste*ului international si ti&ologia lor; &uterea si %alanta de &utere;
interesul national; securitatea si notiunea de siste* international. In a doua &arte vor 1i
&rezentate liniile1orta ale structurarii si destructurarii siste*ului international de la ince&uturi
4

&ana in &rezent. A treia &arte a cursului se va 1ocaliza &e analiza situatiei relatiilor
internationale !n &erioada conte*&orana. A &atra &arte este 1ocalizata asu&ra &rinci&alelor teorii
ale relatiilor internationale. Aor 1i &use in discutie argu*entele aduse de sustinatorii &ers&ectivei
t#a'itionali%t!-la%i!. #!%p!ti$ !"a$io#i%t!/ Unul
'int#! o*i!ti$!l! !nt#al! al! u#%ului $a 0i
anali)a 1nul!ului 'u#2 al u#!nt!lo# T/R/I/
'o&inant! ont!&po#an!/

P#inipalul o*i!ti$ al u#%ului $a 0i #!a#!a
po%i*ilitatii '! $alo#i0ia#! a 'at!lo# on!ptual!
o0!#it! pana la &o&!ntul #!%p!ti$ %i #!a#!a
in%t#u&!nt!lo# '! anali)a p#a3&atia. !0ii!nta %i
#itia a !$!ni&!nt!lo# int!#national!/

"

CAPITOLUL I/ CONCEPTE CHEIE AL RE LATIILOR INTERNATIONALE

P#!a&*ul
C! #!p#!)inta #!latiil! int!#nat ional!4
: traditii7 cutu*e *ostenite si ierar$izate cu valoare de si*%ol dar si de adevar !n de1inirea
relatiilor de *o*ent ale Bactorilor@ siste*ului de relatii internationale;
: 1olosesc dre&t scuza sau &rete2t &entru es ecuri;
: atunci c,nd &reviziunile teoretice anterioare nu se B&otrivesc@7 genereaza7 !n *od
auto*at7 un alt it& de teorie;
: nu e2ista o teorie general:vala%ila

Tipu#i '! #!latii int!#national!5
: econo*ice;
: educationale;
: *ilitare;
: institutionale;
: s&ortive;

C! %unt T!o#iil! R!latiilo# Int!#national! 4
?+isci&lina cu o identitate o%scura7 cu un o%iect greu de identi1icat &uterea 4 con1lictul
Teoria Relatiilor Internationale C...D este un lung sir al reactiilor !n care autorii &ar a nu 1i avut
ni*ic de s&us daca cei care i:au &recedat nu ar 1i &rodus inter&retari eronate@1 .

Ato#ii #!lat iilo# int!#nat ional!
+es i ter*enul de ?actor@ a devenit un sa%lon7 !n lu*ea relatiilor internationale7 acesta7
considera* noi7 a devenit li*itativ7 caci7 9udec,nd du&a as&ectul scenei *ondiale7 nu toti
&artici&antii la ?s&ectatcol@ au i*&licare egala7 %ene1icii egale si7 nicidecu*7 res&onsa%ilitati
egale. 0ai *ult7 unii dintre acesti &artici&anti &ot 9uca un rol activ7 &ot deter*ina *ecanis*ele
relatiilor7 unii &ot ?9uca@ la su&ra1ata7 altii asi rezerva doar dre&tul de a in1luenta7 &ot nega
necesitatea unor relatii7 unii sunt &artici&anti inductori de securitate7 altii sunt in$i%itori ai
incertitudinii &olitice7 ast1el !nc,t7 *ai ales datorita dina*icii *ereu !n sc$i*%are a siste*ului de
relatii internationale7 ter*enul de ?actor@ ca atare devine7 &e zi ce trece din ce !n ce *ai
restrictiv si ar 1i de &re1erat utilizarea ter*enului de act ionar al siste*ului de relatii
internationale. dar7 s&re o *ai %una cone2iune cu celelalte disci&line7 vo* 1olosi7 deoca*data7
ter*enul de actor al relat iilor internat ionale

1 Iulia 0otoc BEuntington s i criza teoriei rela iilor interna ionale@7 &re1a a la BCiocnirea civiliza iilor si re1acerea
ordinii *ondiale@7 #d. Antet6ucures ti7 1..(7 &ag. 1"
'

6/6/ ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE
A%ordarea vietii internationale i*&lica doua &lanuri/ cel al ele*entelor ei co*&onente :
ato#ii - %i !l al #apo#tu#ilo# 'int#! !i/
I%to#i $o#*in'. ato#ii au 0o%t p! #7n'5 ol!ti$itati u&an! 8t#i*u#i. uniuni '! t#i*u#i !t/9.
o#a%!l!-%tat! al! lu&ii 3#!!%ti. i&p!#iil! anti"itatii 8Ro&an. P!#%an !t/9. 0o# &atiunil! 'i%ipat!
al! 0!u'ali%&ului. a#!. (&p#!una u o#a%!l! ! au %apat in$a)i!i &i3#ato#ilo#. au p#o%p!#at p#in
on!nt#a#!a ati$itatii la%!i *u#3"!)!. au on%tituit 3!#&!nii %tat!lo# '! &ai t7#)iu/ A!%t!a.
'upa alatui#!a p! *a)a :p#inipiului 'ina%ti:. au apatat t#!ptat un a#at!# national/
P#!0i3u#a#!a a!%tui a#at!# a in%!&nat. in #!alitat!. !$olutia %i%t!&ului !u#op!an. a
nul!u al %i%t!&ului int!#national (n an%a&*lul %au/
In 0!lul a!%ta. p#inipalul ato# al %i%t!&ului '!$in! u ti&pul %tatul national/ At#i*ut!l!
%al! %unt5 populatia. t!#ito#iul % i %u$!#anitat!a p#op#iului 3u$!#n a%up#a a&*!lo#/ E%t! '! %u*liniat
#olul pi!t!i (n a%i3u#a#!a o!)iunii %tatal! %i a in'i$i'ualitatii ato#ului/
P! &a%u#a ! %oi!tat!a u&ana a !$oluat. 'oua 0!no&!n! %-au 0aut %i&tit!/ P! '! opa#t!
on%oli'a#!a %oli'a#!a %tatului nat ional a p#inipal ato# al %i%t!&ului int!#national/ p! '! alta
pa#t! %-a 0aut %i&tita &ultiplia#!a tipu#ilo# '! ato#i 80i#&!. p!#%oan! !t9/
A%t0!l. 'upa !l '!-al 'oil!a Ra)*oi Mon'ial. in #an'ul ato#ilo# %! nu&a#a5 %tat!l!
national!. o#3ani)atiil! int!#national! 83u$!#na&!ntal! %i n!3u$!#na&!ntal!9. o#3ani)atii u
t!n'int! %up#a%tatal! 8a#! p#!%upun o '!l!3a#! '! %u$!#anitat! '! la %tat!l! national! %p#! !l! -
UE9. o&paniil! &ultinational!. p#!u& %i in'i$i)i 8'! !;!&plu. %!#ia oli3a#"ilo# #u% i <9/ In
#7n'ul ato#ilo# non-%tatali pot 0i inlu%! %i 3#upa#il! t!#o#i%t! int!#national!. #!%p!ti$
o#3ani)atiil! &a0iot! %i al! #i&!i o#3ani)at! a#! ation!a)a p! %a#a 3lo*ala/
A!a%ta &ultiplia#! 'a# %i alt! 0!no&!n! u& a# 0i 3lo*ali)a#!a. a 'u%. (n &o' !$i'!nt
at#! o '!pla%a#! '! a!nt 'in%p#! %tatul national %p#! !l!lalt! tipu#i '! ato#i. 'ato#ata. p! '! o
pa#t!. pi!#'!#ii in!$ita*il! '! %u*%tanta a %tatului national 8$!)i '!l!3a#!a '! %u$!#anitat!
at7t :(n %u%:. %p#! o#3ani)atii int!#national!. 7t %i :(n =o%:. %p#! :#!3iuni:9. ia#. p! '! alta.
on!nt#a#ii a!%t!ia la !ilalti ato#i 8o&paniil! &ultinational!. '! pil'a92 /
Pozitia statului national ca actor central al sistemului international constituie astfel una
dintre cele mai controversate teme ale teoriei relatiilor internationale. Printre motivele acestei
diminuari pot fi enumerate:
1. *ulti&licarea surselor de autoritate s i &utere;
2. di*inuarea ca&acitatii statelor de a controla econo*iile nationale : ca rezultat al
glo%alizarii si interde&endentei;
3. inca&acitatea de control a in1or*atiilor si ideilor:ca ur*are a glo%alizarii in1or*atice
<e2e*&lu C$ina si e1orturile de cenzurare a accesului la Internet=;

2 Aor%ind totusi de s&atiul euro&ean7 se i*&une7 totusi7 o evaluare di1erent iata &entru cele doua &arti ale
continentului/ daca in #uro&a Occidentala7 teoria &are sa 1unctioneze7 in #uro&a Orientala ele sunt *ai co*&licate7
caci ave* actorii vec$i7 care tind s&re integrare7 si noile state7 care doresc acelasi lucru7 dar sunt n evoite ca7 !n
&aralel7 sa:s i consolideze de*ocratia de cur,nd do%andita.

(

4. tendinta s&re descentralizare si cres tere a rolului autoritatilor locale si &rovinciale !n
dauna guvernului central <e2e*&lu !nvolutia statalitatii !n Scotia si Tara 8alilor=;
". de&endenta crescuta a *a9oritatii statelor de resurse naturale e2terne.
Totusi7 deoca*data7 statul37 asa cu* !l &erce&e* noi7 1ie el national:unitar7 1ie 1ederativ7
1ie re&u%lica7 *onar$ie constitutionala7 de*ocratie sau regi* totalitar7 &astreaza o &ozitie
do*inanta <dar nu unica= !n siste*ul international c$iar !n conditiile reconsiderarii acce&tiunii
traditionale a suveranitatii. Ast1el7 co*&etitivitatea si cresterea econo*ica7 securitatea sociala7
asigurarea *ateriilor &ri*e7 etc. ra*,n !n co*&etenta guvernelor nationale; co*&aniile
*ultinationale de&ind de statele de origine &entru &rotectie directa sau indirecta; aceleasi
co*&anii *ultinationale de&ind si de statele:tinta &entru reglarea &oliticilor 1iscale s i sociale.
Fn &lus7 statele au7 &entru *o*ent7 *ono&olul 1olosirii legiti*e a 1ortei &entru a controla
tul%urarile interne sau &entru a ras&unde unor crize internationale. +e ase*enea7 re&rezentantii
guvernelor nationale sunt 1actori decidenti !n organizatiile internationale sau regionale. C$iar si
organizatiile su&ranationale <U#= sunt 1olosite de catre statele *e*%re &entru a:si sustine
interesele nationale.
Cea *ai se*ni1icativa &rovocare conte*&orana o re&rezinta insa
actorii
nonguverna*entali
nelegiti*i/ retelele de organizatii teroriste internationale <si unii lideri
ca actori individuali= si
structurile cri*ei organizate7 al caror &otential de risc si a*enintare a
crescut e2&onential.
In ce &riveste situatia RO0ANI#I7 &rin revolutia din dece*%rie 1.).7
si:a *ulti&licat
e2&onential ti&ologia contactelor sale internationale7 anterior reduse
e2clusiv la nivelul <controlat
in totalitate= STATA3. Nu nu*ai ca si in cadrul acestuia s:a inregistrat o
*ulti&licare a
contactelor <vezi activitatea internationala de&usa de di1erite
co*&onente ale siste*ului &olitic si
ad*inistrativ=7 dar acu* si organizatii interne <econo*ice : 1ir*e7
&olitice7 culturale7 sociale7
stiinti1ice etc.=7 &recu* si &ersoane 1izice7 intretin &ro&riile lor contacte
internationale. resiunea
&e in1rastructura rutiera7 aeriana7 1luviala7 *ariti*a7 &recu* si
in1or*ationala7 este o dovada
concreta a integrarii Ro*aniei in GSIST#0U3G international.

3 Ce este statul:natiuneH
Statul natiune ar e2ista dacaI eter Jillets <2555= ?Statulnatiune ar e2ista daca a&roa&e toti *e*%rii unei
singure natiuni ar 1i organizati !ntr:un sing ur stat7 1ara &rezenta altor co*unitati. +esi acest ter*en este 1olosit
e2tensiv7 ast1el de entitati nu e2ista.@
D!0initii on$!ntional! al! %tatului-natiun!
?Statul nat iune este actorul care !s i guverneaza inde&endent &o&ulat ia !n teritoriul &ro&riu si care !ti sta%iles te
&ro&ria &olitica e2terna.@ 0arK Lani7. An Introduction to International 3aM<1.))/ 122=
?Statul natiune7 care e2ista !ntr:un siste* de alte state:nat iune este un set de 1or*e institutionale de guvernare7 care
*entine un *ono&ol ad*inistrativ asu&ra unui teritoriu cu granite de*arcate &recis <1rontiere=7 do*nia sa 1iind
sanct ionata de lege7 s i care are controlul direct asu&ra *i9loacelor de violenta interna si e2terna.@ Ant$onN 8iddens
T$e Nation:state and Aiolence <1.)"/121=
?T$e nation:state is a %ordered &oMer container7 t$e &re:e*inent &oMer container o1 t$e *odern era@ 8iddens
<1.)"/125=

)

6/2 ORGANI>ATII INTERNATIONALE

O organizatie internationala este7 con1or* de1initiei date de sir 8erald -itz*aurioe7 ?o
asociatie de state constituita &rintr:un tratat7 dotata cu o constitutie si cu organe co*une7 av,nd o
&ersonalitate 9uridica distincta de aceea a statelor *e*%re@.
Organizatiile internationale interguverna*entale sunt create de un instru*ent 9uridic care
sta%ileste acordul statelor i*&licate. #ste vor%a de 1a&t des&re un tratat 7 ce &oate 1i nu*it ?&act@
<3iga Natiunilor7 Tratatul de la Aarsovia=7 ?constitutie@ <O.L.0.= 7 ?carta@ <O.N.U.= s .a. . Statele
se*natare rati1ica acest act i*&ortant con1or* regulilor constitutionale interne. Tratatul intra !n
vigoare c,nd 7 du&a cu* se sti&uleaza !n una din clauzele sale 1inale7 un nu*ar *ini* de state l:a
rati1icat.
Fn &rinci&iu7 nu*ai statele suverane au calitatea de a 1i *e*%re ale acestei organizatii.
Statele 1ondatoare sunt *e*%re originale7 iar statele care adera ulterior sunt *e*%re ad*ise.
Ad*iterea7 retragerea sau e2cluderea se su&un unor &roceduri si criterii &retinse7 1i2ate &rin actul
constitutiv.
Orice organizatie internationala dis&une7 !n !ntelesul strict al ter*enului7 de &ersonalitate
9uridica. Aceasta !i consolideaza &er*anenta7 !i o1era ca&acitatea de a &utea !nde&lini *isiunile
care !i sunt atri%uite si i*&lica o autono*ie 1inanciara.
#volutia nu*arului de organizatii internationale a 1ost s&ectaculoasa. +aca !n 1.5.
e2istau doar 3( de organizatii internationale interguverna*entale <O.I.8.= !n 1.'5 nu*arul
acestora crescuse la 1"47 &entru a a9unge !n 1..2 la 2)' . Fn ceea ce &riveste organizatiile
internationale nonguverna*entale <O.N.8.=7 acestea au avut o evolutie si *ai i*&resionanta / de
la 1(' c,te e2istau !n 1.5. au a9uns la 12"" !n 1.'5 s i la 4'.' !n 1..2.
Toate aceste organizatii se articuleaza !n 1unctie de *odalitatile 1oarte varia%ile7 !n 9urul a
cinci 1eluri de organe /
O un organ deli%erativ &lenar <Adunarea 8enerala a O.N.U.7 Con1erinta -.A.O.=7 la care
&artici&a toate statele *e*%re si care decide &olitica generala a organizatiei;
O un organ deli%erativ restr,ns <Consiliul de Securitate al O.N.U.7 Consiliul de
Ad*inistratie al O.T.0.=7 ce cu&rinde un nu*ar redus de state <alese de organul
&lenar= si 4 sau nu*ite !n 1unctie de &ozitia lor a&arte !n do*eniul res&ectiv. Acest
organ are dre&tul sa ia decizii o&erationale;
O un organ ad*inistrativ <Secretariatul 8eneral al O.N.U.7 6iroul International al
0uncii C6.L.0.D =7 ce se ocu&a de 1unctionarea cotidiana a organizatiei;
O organe te$nice si consultative <Consiliul #cono*ic si Social al O.N.U.7 Co*itetul
#cono*ic si Social al Co*unitatii #uro&ene=;
O eventual organe 9urisdictionale <Curtea Internationala de Lustitie CC.I.L.D &entru
O.N.U. 7 Curtea de Lustitie a Co*unitatii #uro&ene=1.

1 $ili&&e 0oreau +e1arges7 Organiza iile interna ionale conte*&orane7 Iasi7 Institutul #uro&ean7 1..)7 &..:15
.

Organizatiile nonguverna*entale <O.N.8.= sau asociatiile internationale sunt institutii
create ?dintr:o initiativa &rivata7 sau *i2ta Cstate si &ersoane &rivateD cu e2cluderea oricarui
acord interguverna*ental7 regru&,nd &ersoane &rivate sau &u%lice7 1izice sau *orale@2.
Organizatiile nonguverna*entale au luat nastere !n secolul >I> <Crucea Rosie7
Internationalele I si a II a=7 dar a%ia !n secolul >> s:au dezvoltat si diversi1icat ras&unz,nd
nevoilor di1eritelor sc$i*%uri si coo&erari !ntre gru&uri sau !ntre indivizi / in1or*atii stiinti1ice7
te$nice7 9uridice7 a9utor u*anitar7 1ederatii de sindicate si &artide; s&ort <Co*itetul Oli*&ic
International= s .a. Fn general aceste organizatii nu sunt considerate de catre state dre&t entitati
transnationale; ele nu e2ista dec,t ca organizatii interne.
ri*a organizatie internationala i*&ortanta a 1ost Societatea Natiunilor<S.N.= al carei
&act 1ondator a 1ost ane2at Tratatelor de ace din 1.1.7 care sta%ilea un siste* de securitate
colectiva. Fn &aralel s:a creat Organizatia Internationala a 0uncii <O.I.0.=.
+u&a al doilea raz%oi *ondial 7 organizatiile internationale 7 *ai !nt,i cele *ondiale dar
s i regionale7 au cunoscut a dezvoltare 1ara &recedent. Tot la initiativa S.U.A. au 1ost !n1iintate
organizatii cu vocatie universala7 !n centrul dis&ozitivului 1igur,nd Succesorul 3igii Natiunilor7
Organizatia Natiunilor Unite <O.N.U.=7 av,nd ca *isiune esentiala *entinerea &acii; -ondul
0onetar International <-.0.I.= si 6anca Internationala &entru Reconstructie si +ezvoltare
<6.I.R.+. sau 6anca 0ondiala=. Fn acelas i ti*& au 1ost !n1iintate alte 1' institutii s&ecializate7
construite !n general &e %aza structurilor e2istente !n sco&ul &rote9arii do*eniilor te$nice
esentiale coo&erarii internationale .
+u&a al doilea raz%oi *ondial 7 organizatiile s:au dezvoltat si la nivel regional. #uro&a
Occidentala7 &rin Consiliul #uro&ei si 7 *ai ales7 din 1."5 7 &rin !nce&erea constructiei euro&ene7
devine si ra*,ne un la%orator institutional !ntotdeauna re*arca%il. Si alte continente se doteaza
cu structuri analoage / Organizatia Statelor A*ericane <O.S.A.71.4)=7e2&resia unui
&ana*ericanis* do*inat de S.U.A. si *o%ilizat 7 !n &erioada Raz%oiului Rece7 &entru a co*%ate
co*unis*ul ; Organizatia Unitatii A1ricane <O.U.A.7 1.'3= 7 ca ur*are a decolonizarii s .a.3 .
O.N.U. a luat 1iinta !ntre 2" a&rilie si 2' iunie 1.4"7 &erioada !n care la San -rancisco a
avut loc con1erinta de ela%orare a cartei7 la care au &artici&at "1 de state7 *e*%re 1ondatoare .+e
la s1,rsitul anilor 45 &,na !n anii P"57 organizatia a 1ost do*inata de S.U.A.7 !ntruc,t 9u*atate din
totalitatea *e*%rilor era re&rezentata de aliatii sai7 singura o&ozitie serioasa ra*,n,nd URSS:ul.
+in a doua 9u*atate a anilor P"5 si &,na !n anii P(5 7 decolonizarea 1avoriz,nd crearea a zeci de
state duce la *arirea *e*%rilor O.N.U. de &este trei ori.
Fn &rezent O.N.U. regru&eaza cvasitotalitatea statelor de &e &laneta <1)" !n 1.."=7 cu
e2ce&tia #lvetiei7 Aaticanului7 a c,torva state *inuscule din aci1ic s i a TaiMan:ului .
rinci&alele organe ale O.N.U. sunt /
1. Adunarea 8enerala este &rinci&alul organ al ONU. rinci&iul sau este ?un stat7 o
voce ?. Adunare 8enerala este un 1el de &arla*ent *ondial care deli%ereaza asu&ra tuturor
&ro%le*elor *ari care deli%ereaza asu&ra tuturor &ro%le*elor *ari ce tin de ordinea

2 NguNen Quoc +in$7 atricK +ailler7 Alain ellet7 +re&t interna ional &u%lic7 3.8.+.L.71..47&.')4
3 $ili&&e 0oreau +e1arges7 O&.cit7 &.'
15

internationala7 voteaza %ugetul ONU7 dar nu e2&ri*a dec,t reco*andari 1ara in1luenta
o%ligatorie asu&ra statelor *e*%re .
2. Consiliul de Securitate este organul colegial restr,ns care ? are ca res&onsa%ilitate
&rinci&ala *entinerea &acii si securitatii internationale@. Consiliul este co*&us din 1" *e*%ri7
dintre care " sunt &er*anenti <SUA=7 URSS Rusia du&a dece*%rie 1..17 C$ina7 0area
6ritanie si -ranta=7 1iecare dis&un,nd de un dre&t de veto si 15 *e*%ri alesi de Adunarea
8enerala &e o &erioada de doi ani7 !n 1unctie de contri%utia lor la *entinerea &acii si &e %aza
&rinci&iului re&artitiei geogra1ice sta%ilite.
3. Consiliul #cono*ic si Social <C.#.S.= 7 a1lat su% autoritatea Adunarii 8enerale7 este
organul consultativ al ONU !n do*eniile ?econo*ic7 social7 al culturii intelectuale si al educatiei
7 al sanatatii &u%lice si al altor do*enii cone2e@ si se co*&une din "' de *e*%ri7 alesi de
Adunarea 8enerala
4. Consiliul de tutela s:a ocu&at de su&raveg$erea ad*inistratiei teritoriilor a1late su%
tutela7 dar &rin decolonizare si:a &ierdut ratiunea de a *ai e2ista
". Curtea Internationala de Lustitie <C.I.L.= !i succede din 1.4" Curtii er*anente de
Lustitie Internationala7 creata de Societatea Natiunilor7 este organul 9udiciar &rinci&al al O.N.U.
#a este co*&usa din 1" 9udecatori inde&endenti7 alesi &e o &erioada de . ani7 de Adunarea
8enerala si de Consiliul de Securitate7 de &e listele de candidati reco*andati de statele
res&ective. Curtea are o co*&etenta du%la. e de o &arte rezolva litigiile de ordin 9uridic dintre
state care !i recunosc co*&etenta <o co*&etenta contencioasa=7 si &e de alta &oate 1i sesizata
&entru avizul asu&ra &unctelor de dre&t &rintr:un organ al ONU <de o%icei Adunarea 8enerala=
sau &rintr:o institutie s&ecializata <un stat nu &oate deci solicita un aviz de la Curte=<o
co*&etenta consultativa= .
'. Secretariatul Secretarul general este cel *ai i*&ortant 1unctionar al organizatiei; el
!si ad*inistreaza &ersonalul si !si &regateste %ugetul . Secretarul general are un rol &olitic
e*inent7 atrag,nd atentia Consiliului de Securitate asu&ra oricarei a1aceri care a*eninta &acea7
e2ecut,nd totodata orice *isiune de %une o1icii. Fn &lus secretarul general gireaza o&eratiunile de
*entinere a &acii su% controlul Consiliului de Securitate4.
e l,nga aceste organe &er*anente 7 ONU are si organe su%sidiare si institutii
s&ecializate.
Organele su%sidiare7 &arti ale ONU7 sunt create7 !n *asura !n care este nevoie7 de Adunarea
8enerala sau de Consiliul de Securitate. Ast1el sunt 1ortele de urgenta sau de o%servatie
&entru *entinerea &acii. 3a 1el7 anu*ite structuri s&ecializate/ Con1erinta Natiunilor Unite
&entru Co*ert si +ezvoltare <C.N.U.C.#.+.=; rogra*ul Natiunilor Unite &entru +ezvoltare
<NU+=.
Institutiile s&ecializate sunt create &rin acorduri interguverna*entale si &revazute7 !n ter*enii
statutului lor 7 cu atri%utii internationale !n do*eniile econo*ic7 social7 al culturii intelectuale
s i al educatiei 7 al sanatatii &u%lice s i !n alte do*enii cone2e. Unele dintre aceste institutii

4 I%ide*7&.1':1)
11

sunt / O.I.0. <*unca= 7 UN#SCO <educatie si cultura=7 O0S <sanatate=. Fn 1.." e2istau '
ase*enea institutii s&ecializate" .
?on'ul Mon!ta# Int!#national 8%i Bana Mon'iala o&pania %a p!#&an!nta9 #!p#!)inta
alatu#i '! ONU % i GATT 8Ao#'ul G!n!#al p!nt#u Ta#i0! %i Co&!#t9. una 'int#! !l! &ai &a#i
on%t#utii int!#national! on!put! '! SUA %i (nt#-o &a%u#a &ai &ia '! R!3atul unit al
Ma#ii B#itanii. la %07#%itul !lui '!-al 'oil!a #a)*oi &on'ial/
Sopul %au !%t! %a (&pi!'i! #!$!ni#!a ata%t#o0!i 'in anii @A0 8%a'!#!a *#u%a a ati$itatii
!ono&i! . (n"i'!#!a 0#onti!#!lo#. &anipula#il! &on!ta#!. $!ni#!a la put!#! a #!3i&u#ilo#
'itato#ial! %i *!lioa%!9. p#int#-un li*!#ali%& o#3ani)at o&*in7n'. u a=uto#ul %tat!lo#.
#!%p!tul 0ata '! 'i%iplin!l! p#!i%! u o oop!#a#! int!#nationala put!#nia. (n %opul '! a l!
a=uta p! !l! a#! %! a0la (n 'i0iultat!/
,n a!%t %op . ?on'ul Mon!ta# Int!#national. in%tituti! %p!iali)ata a O/N/U/ . %up#a$!3"!a)a
*una 0untiona#! a %i%t!&ului/ Stat!l! &!&*#! (i plat!% ?on'ului Mon!ta# Int!#national . (n
0unti! '! an$!#3u#a lo# !ono&ia. o %u&a totala (n au#. '!$i)! %i &on!'a nationala/ A!%t!
$a#%a&int! l! 0i;!a)a ota-pa#t! ! '!t!#&ina nu&a#ul '! $otu#i (n '!li*!#a#il! ?on'ului. a
%i i&po#tanta t#a3!#ilo# la a#! pot pa#tiipa (n a'#ul in%tituti!i / A!%ul la a!%t! t#a3!#i
at#a3!. p!nt#u #!%p!ti$ul %tat. &a%u#i '! %up#a$!3"!#! %i ont#ol 'in pa#t!a ?on'ului Mon!ta#
Int!#nationalB/
,n 699C ?on'ul Mon!ta# Int!#national a a=un% la 6D9 &!&*#i. u B &ai putin '!7t O/N/U/
"ia# El$!tia %! 3a%!%t! (n a'#ul %au 'in 6992. (n ti&p ! nu 0a! pa#t! 'in a 'oua
o#3ani)ati!/ ,n anii @E0 %i @90 ap#oap! F0 '! ta#i 8p#int#! a#! % i !l! ! p#o$in 'in lu&!a
o&uni%ta9 au a'!#at la ?on'ul Mon!ta# Int!#nationalD /
O#3ani)atii #!3ional! p! ontin!ntul a&!#ian 5
Organizatia statelor americane (O.S.A.) , a carei carta este semnata la 2 mai 188, este
dispozitivul creat su! directia S"A #n scopul prote$arii continentului american #mpotriva
oricarei agresiuni e%terioare. Adunarea &enerala este organul suprem s i plenar ce fi%eaza
politica generala a O.S.A. 'a este asistata de trei consilii : (onsiliul permanent, (onsiliul
economic si social interamerican si (onsiliul interamerican de educatie, stiinta si cultura.
'%ista si un comitet $uridic interamerican, si un secretar general care, de la reforma OSA din
1)8* , a do!+ndit o dimensiune politica. ,n 1))-, OSA cuprindea .* de mem!ri reprezent+nd
toate statele americane cu e%ceptia (u!ei (e%clusa la cererea S"A, #n 1)-2). (anada s/a
alaturat organizatiei #n 1))0.
,n anii 1)0, ca si pe alte continente, si #n America s/au dezvoltat organizatii economice
regionale sau su!regionale. 2ara #ndoiala, eforturi #n general esuate sau putin riguroase, sunt
#ntreprinse #nca din anii 1-0 : #n 1)-0, Piata (omuna a Americii (entrale (3.(.(.A.)4#n 1)5.

" I%ide*7&.1.;
' I%ide*7&.42:43;
( I%ide*.&.4';
12

(omunitatea (arai!elor ((A67(O3) , renumind 12 tari ale (arai!elor plus 8a9amas4 #n
1)5-, Sistemul 'conomic :atino/American (S':A), asociind 2* de tari latino/americane.
;e la 1 ianuarie 1)) A:'<A (Acordul de :i!er Sc9im! <ord/American)sau <A2=A (<ort9
American 2ree =rade Agreement) regrupeaza S"A, (anada si 3e%ic.
3'6(OS"6 (Piata (omuna a (onului Sud), conceput #n 1))1 si intrat #n vigoare de la 1
ianuarie 1))*, asociaza 8razilia, Argentina, Paragua> s i "rugua>.
O ultima organizatie sud/americana este grupul A<;7< format #n 1)-), care regrupeaza
8olivia , (9ile, (olum!ia, 'cuador, Peru si ?enezuiela (din 1)5.). ,n 1)5-, statul (9ile al
lui Pinoc9et, anga$+ndu/se #n domeniul economic pe cale ultrali!erala, s/a retras din grup8 .
O#3ani)atii #!3ional! p! ontin!ntul a0#ian 5
Organizatia "nitatii Africane (O.".A.) a luat fiinta #n urma semnarii cartei la 2* mai 1)-..
Structurile acesteia sunt : (onferinta sefilor de stat si de guvern, tin+nd un @summitA anual la
#nalt nivel4 (onsiliul de ministri ai afacerilor e%terne, care pregateste #nt+lnirile la nivel #nalt
si e%ecuta 9otar+rile4 Secretarul general desemnat pe o perioada de patru ani, de sefii de stat
si de guvern. O.".A. este #ncon$urata de o constelatie de institutii specializate, de la "niunea
Africana a (ailor 2erate p+na la Agentia Panafricana de informatie.
(omunitatea 'conomica a Statelor Africane de ?est (('SA?) este creata #n mai 1)5*. 'a
regrupeaza #n $urul colosului nigerian 8enin/ul, 8urBina, 7nsulele (apului ?erde, (oasta de
Azur , &am!ia, &9ana, &uineea, &uineea/8issau, :i!eria, 3ali, 3auritania, <igeria,
Senegal, Sierra :eone si =ogo. Scopul acestei comunitati este de a crea #ntre statele
participante un spatiu economic integrat, compara!il cu (omunitatea 'uropeana (circulatia
li!era a marfurilor, a serviciilor, a capitalurilor s i a persoanelor4 politici comune).
(omunitatea 'conomica a Statelor Africane (entrale (('SA() este creata la 1) octom!rie
1)8.. 'a regrupeaza 8urundi, (amerun, Africa (entrala, (ongo, &a!on, &uineea
'cuatoriala, 6Canda, (iad si Dair. :a fel ca si ('SA?, ('SA( are am!itia de a forma #ntre
statele participante un spatiu analog celui al (omunitatii 'uropene (li!eralizarea sc9im!urilor
pe o perioada de 12 ani, apoi circulatia li!era a serviciilor si a persoanelor).
,n 1)5) mai multe state ale Africii Australe, sta!ilite la linia de front (fiind confruntate cu
forta de atractie economica a colosului sud/african, dominat atunci de apart9eid) E Angola,
8otsCana, :esot9o, 3alaCi, 3ozam!ic, SCaziland, =anzania si Dam!ia reunite la
Dim!a!Ce si <ami!ia, instituie #ntre ele SA;(( (Sout9ern African ;evelopment
(oordination (onference), destinata sa promoveze o dezvoltare economica #n comun. :a
r+ndul sau , #n august 1)) , Africa de Sud intra si ea #n aceasta structura devenita SA;(
<Sout$ern A1rican +evelo&*ent Co**unitN=. .

) I%ide*.&.".:'1;
. I%ide*7&.'2:'";
13

O#3ani)atii al! ta#ilo# i%la&i! 5
:iga Statelor Ara!e a fost #nfiintata pe 22 martie 1)* #n urma unei initiative egiptene,
pentru a fi o unitate a popoarelor ara!e grup+nd initial Ara!ia Saudita, 'gipt, 7raB, 7ordania
(atunci =ransiordania), :i!an, Siria, Femen (de <ord/ Femen de Sud, Aden, fiind atunci su!
control !ritanic). Acestor state li s/au alaturat tarile ara!e a$unse la independenta (:i!ia,
Sudan, 3aroc, =unisia, Algeria), statele Peninsulei Ara!ice (GuCeit, Femenul de Sud,
8a9rein, 'miratele Ara!e "nite, Oman si Hatar), patru state africane (3auritania, Somalia,
;$i!outi si (omore), #n sf+rsit, Organizatia de 'li!erare a Palestinei (O.'.P. care are din
1)-* un statut de o!servator si devine mem!ru plin #n 1)5*).
Organul politic suprem al organizatiei este (onsiliul :igii, compus din reprezentanti ai
statelor mem!re4 el poate e%ista si la nivel de sefi de stat, regi si presedinti (#nt+lniri la nivel
#nalt).
:iga dispune de un secretariat general si este #ncon$urata de foarte multe structuri : consilii
((onsiliul de Aparare (omuna cu un comandament ara! unificat c9iar di 1)-, (onsiliul
'conomic), comisii permanente4 agentii specializate (mai ales Organizatia Ara!a pentru
'ducatie, Stiinta si (ultura)4 mecanisme de cooperare economica (#n 1)5. 2ondul Ara!
pentru ;ezvoltare 'conomica si Sociala / 2A;'S 4 #n 1)55, 2ondul 3onetar Ara! E 2.3.A.)
:a 2* mai 1)81 statele din Peninsula Ara!ica (8a9rein, 'miratele Ara!e "nite, GuCeit,
Hatar, Oman) constituie (onsiliul de (ooperare din &olf ((.(.&.) su! directia Ara!iei
Saudite .
:a 15 fe!ruarie 1)8) Algeria, :i!ia, 3aroc, 3autitania si =unisia formeaza "niunea
3ag9re!/ului Ara! (".3.A.).
3a 22 se&te*%rie 1.'. la Ra%at se !n1iinteaza Organizatia
Con1erintei Isla*ice <O.C.I.=. 3a
aceasta &oate adera orice stat cu &o&ulatie *usul*ana !n
&ro&ortie de cel &utin 25R. Fn 1.."
OCI cu&rindea "1 de *e*%ri7 adica toate tarile ara%e &lus 25
de tari a1ricane s i din Asia de
Sud:#st <6runei7 Indonezia7 0alaNezia= si 7 !n s1,rs it7
re&u%licile *usul*ane din 1osta
U.R.S.S.
3a 14 se&te*%rie 1.'5 este creata la 6agdad Organizatia
Tarilor #2&ortatoare de etrol
<O..#..= . Aceasta asociaza *ai ales statele ara%e7 *ari
v,nzatoare de &etrol / Ara%ia
Saudita7 IraK7 SuMeit7 Quatar7 3i%ia7 #*iratele Ara%e Unite7
Iran si Algeria7 dar nu este o
organizatie ara%a7 av,nd !n co*&onenta sa si Aenezuiela7
Indonezia7 Nigeria7 #cuador si
8a%on. O# este de 1a&t un cartel al tarilor e2&ortatoare de
&etrol7 asociate &entru a
controla &iata si a cunoscut a&ogeul gloriei cu ocazia s ocurilor
&etroliere din anii P(515 .

15 I%ide*7&.'':'.;
14

O#3ani)at ii #!3ional! 'in A%ia Pai0i
Asociatia Sud/Asiatica Pentru (ooperare 6egionala (ASA(6 sau dupa sigla sa anglo E
americana SAA6() a fost creata #n 1)8* la initiativa 8anglades9/ului, regrup+nd statele din
su!continentul indian (#n plus 8anglades9, 89utan, 7ndia, 3aldive, <epal, PaBistan, Sri/
:anBa).
Asociatia <atiunilor Asiei de Sud/'st (A<AS' sau dupa sigla sa anglo E americana AS'A< )
a fost creata la 8angBoB (=9ailanda) la 8 august 1)-5, regrup+nd : 7ndonezia, 3ala>sia,
2ilipine, Singapore si =9ailanda. ,n 1)8 la AS'A< adera 8runel, iar #n 1))* dusmanul
comunist al anilor 1-0 E 150 , ?ietnamul.
:a * august 1)51 a fost #nfiintat 2orumul Pacificului de Sud regrup+nd statele insulare din
zona : Australia, <oua Deelanda , 7nsulele 2id$i, Giri!ati, 3icronezia, <auru.
(ooperarea 'conomica a tarilor din Asia si Pacific ( ('AP cunoscuta su! sigla sa anglo/
americana AP'( ) a fost #nfiintata la Seul #n 1)8) . Acesta este un forum foarte vast ce
regrupeaza 18 entitati : cei trei mem!ri ai Asociatiei de :i!er E Sc9im! <ord/American
(S"A, (anada, 3e%ic) si (9ile4 cele trei (9ine ((9ina, Iong Gong , =aiCan)4 statele din
AS'A<4 Japonia, (oreea de Sud, Australia, <oua Deelanda si Papua <oua &uinee,
reprezent+nd actualmente o $umatate din produsul mondial !rut si 0 K din comertul
mondial.11
&rupul celor 5 (&5) este o structura informala, pornita de la &* s i ulterior a$unsa la &5L1.
;efinitivat #n 1)5* (prima #nt+lnire la 6am!ouillet de la 1* la 15 noiem!rie 1)5*), la
initiativa pres edintelui francez ?aler> &iscard d1'staing si a cancelarului vest/german
Ielmut Sc9midt, grupul reuneste cele cinci si apoi cele sapte principale democratii
industriale : S.".A. , Japonia, 6.'.&., 2ranta 3area 8ritanie, (anada si 7talia. &5, caruia i se
alatura din 1)55 presedintele (omisiei "niunii 'uropene, vizeaza mai #nt+i o coordonare mai
!una a politicilor economice nationale. Putin c+te putin , c+mpul discutiilor se e%tinde #n
domeniul politic si social.
,n timp , summit/urile se transforma #n ceremonii mediatice. ,n anii 1)0 , &5 este #nca o
structura reprezentativa, neasociindu/se #n cadrul sau dec+t statele occidentale si ram+n+nd
#nc9is pentru colosii asiatici #n plina dezvoltare (cu e%ceptia Japoniei).
,n 1))- &ermania si 2ranta propun ca 6usia sa devina mem!ru plin al &5, care se va
transforma #n &8.12
Organizatia 'uropeana de (ooperare 'conomica (O.'.(.'.) a fost #nfiintata la 1- aprilie
1)8 #ntre statele 'uropei de ?est : Austria, 8elgia, ;anemarca, 2ranta, &recia, 7rlanda,
7slanda, 7talia, :u%em!ourg, <orvegia, Olanda, Portugalia, Suedia, 'lvetia, =urcia, 3area

11 I%ide*7&.(1 (3;
12 I%ide*7&.("
1"

6ritanie7 ca si 8er*ania de Aest7 re&rezentata !n 1.4) de co*anda*entele a1late !n 1unctia
celor trei zone de ocu&atie.
Fn 1.'5 #uro&a Occidentala era reconstruita O#C# !nde&linindu:si *isiunea7 tre%uia sa
dis&ara sau sa se reada&teze si ast1el !n acelasi an este !nlocuita cu Organizatia &entru
Coo&erare si +ezvoltare #cono*ica <O.C.+.#.= 7 cu&rinz,nd &e l,nga *e*%rii O#C#7 SUA7
Canada7 La&nia7 Australia s i Noua Teelanda. Fn 1..47 0e2icul este acce&tat !n OC+#7 ur*at
de Re&u%lica Ce$a 7 iar Coreea de Sud7 Ungaria7 olonia si Slovacia au !nce&ut &rocedurile
necesare &entru a deveni *e*%re.
O#3ani)at ii int!#national! politio-&ilita#!
O#3ani)atia T#atatului Atlantiului '! No#' 8N/A/T/O/9 La 66 iuni! 69FE %!natul SUA a
$otat #!)olutia Van'!n*!#3 $!#ita*ila #!)oluti! p!nt#u t#a'itia '! i)ola#! a a!%t!i ta#i %i o
auto#i)!a)a %a a$i)!)! (na 'in ti&pul paii aliant!i 'in a0a#a ontin!ntului a&!#ian. a#!
%!&n!a)a la F ap#ili! 69F9 la Ga%"in3ton. Alianta Atlantia 3#up7n' (n a0a#a '! SUA % i
Cana'a. Ma#!a B#itani!. ?#anta. B!l3ia. Olan'a. Lu;!&*ou#3. Dan!&a#a. No#$!3ia.
I%lan'a. Po#tu3alia %i Italia/ Ult!#io# la o#3ani)ati! &ai a'!#a %i G#!ia % i Tu#ia (n 69C2.
R?G (n 69CC %i Spania (n 69E2/
NATO cu&rinde doua ti&uri de structuri /
O structuri civile. Consiliul Atlanticului de Nord7 reunind 1ie re&rezentantii &er*anenti
7 1ie <!n general7 de doua ori &e an= *inis trii a1acerilor e2terne ai statelor *e*%re7 re&rezinta
instanta &olitica su&re*a. Coordonarea co*itetelor si gru&urilor este asigurata de un Secretariat
general. 0ai e2ista Co*itetul &lanurilor de a&arare <+C7 1.'3= s i 8ru&ul &lanurilor nucleare
<N871.''=. -ranta7 care !n nu*ele inde&endentei doctrinei sale de a&arare s:a retras din
structurile NATO !n 1.''7 nu &artici&a la aceste doua organizatii;
O structuri *ilitare. Co*itetul *ilitar7 a1lat su% autoritatea Consiliului si Co*itetului
&lanurilor de a&arare7 1ace reco*andari &entru a&ararea co*una. Fn dece*%rie 1.."7 -ranta a
reintrat !n acest co*itet din care se retrasese !n 1.'' . Co*itetul dis&une de un organ e2ecutiv7
Statul *a9or international 7 NATO dis&une *ai ales de co*anda*ente o&erationale /
Co*anda*entul Aliat din #uro&a <AC#= 7 !nsarcinat cu securitatea #uro&ei <din Norvegia si
&,na !n Turcia=7 s&ri9inindu:se &e trei co*anda*ente geogra1ice <nord:vestul #uro&ei
A-NORTEJ#ST !n centrul #uro&ei A-C#NT s i sudul #uro&ei : A-SOUTE =;
Co*anda*entul aliat al Atlanticului res&onsa%il cu securitatea Oceanului Atlantic.13
Fn se&te*%rie 1."1 7 la San -rancisco7 s:a !nc$eiat Tratatul &olitico:*ilitar !ntre SUA7
Australia si Noua Teelanda cunoscut su% denu*irea de A.N.T.U.S.
Organizatia =ratatului Asiei de Sud/'st (S.'.A.=.O.) a fost creata la initiativa S"A,
gru&,nd &e l,nga aceasta si Anglia7 -ranta 7 Australia7 Noua Teelanda7 -ili&ine7 T$ailanda si
aKistan .

13 Nicolae Catana 7 +is&ozitivul NATO !n zona de rasarit a 0editeranei7 6ucures ti7 #ditura 0ilitara 7 1.'"7&.14(;
1'

Pactul de la 8agdad a fost creat #n 1)** #ntre Anglia, =urcia, 7raB, 7ran si PaBistan.
+u&a retragerea IraKului !n 1.".7 el si:a sc$i*%at denu*irea !n Organizatia actului Central
<C.#.N.T.O.=14.
Pactul de la ?arsovia, omologul comunist al <A=O, s/a #nfiintat la 1 mai 1)**
regru&,nd Al%ania7 6ulgaria7 Ce$oslovacia7 R.+.8.7 olonia7 Ro*,nia7 Ungaria si U.R.S.S.
actul a 1ost caracterizat &rintr:o in1luenta cov,rsitoare a U.R.S.S.:ului ce detinea controlul
&otentialului *ilitar.
(onsiliul de asistenta economica reciproca ((.A.'.6. sau dupa sigla sa anglo/
a*ericana C.O.0.#.C.O.N.= a 1ost creat anterior actului de la Aarsovia7 la 2. ianuarie 1.4.7
gru&,nd aceleasi o&t state co*uniste7 ca o re&lica la O.#.C.#.
Fn ur*a &ra%usirii regi*urilor co*uniste din rasaritul #uro&ei7 CA#R a 1ost dizolvat
la 2) iunie 1..17 iar actul de la Aarsovia la 1 iulie 1..1.
3a 21 dece*%rie 1..2 7 Ungaria7 olonia si Ce$oslovacia <aceasta s:a divizat la 1
ianuarie 1..3 !n Re&u%lica Ce$a si Slovacia= au 1or*at 8ru&ul de la Aisegrad7 !nteleg,ndu:
se asu&ra unui Acord de 3i%er:Sc$i*% Central #uro&ean <A.3.S.C.#.=
3a 2" iunie 1..27 la Istan%ul7 Al%ania7 Ar*enia7 Azer%aid9an7 6ulgaria7 8eorgia7
8recia7 0oldova7 Ro*,nia7 Rusia7 Turcia si Ucraina au ado&tat o declaratie instituind o Tona
de Coo&erare #cono*ica a 0arii Negre <T.C.#.0.N.=1".
(onferinta pentru Securitate si (ooperare #n 'uropa ((.S.(.'.) a luat fiinta la
EelsinKi7 la 3 iulie 1.(3. e &arcursul &erioadei 1.(3 : 1..57 CSC# reunes te 3" de
&artici&anti / toate statele #uro&ene <cu e2ce&tia Al%aniei= &lus SUA si Canada. Con1erinta se
va reuni la intervale *ai *ult sau *ai &utin egale / la 6elgrad <octo*%rie 1.((: *artie
1.()=7 0adrid <noie*%rie 1.)5 se&te*%rie 1.)3=7 Aiena <noie*%rie 1.)' ianuarie 1.).=.
Fn &lus sunt organizate !nt,lniri s&ecializate / coo&erare stiinti1ica7 dre&turi ale o*ului7
coo&erare culturala e.t.c.
Fntre 1..5 si 1.."7 nu*arul statelor &artici&ante la CSC# a9unge de la 34 <!n ur*a
reuni1icarii 8er*aniei= la "3 / !n iunie 1..1 se alatura Al%ania; !n se&te*%rie 1..17 3etonia7
3ituania s i #stonia; !n ianuarie 1..27 15 din cele 12 re&u%lici din 1osta URSS; !n *artie
8eorgia7 Slovenia si Croatia; !n a&rilie 6osnia:Eertegovina. Fn iulie 1..27 Re&u%lica
-ederala Iugoslavia <Ser%ia si 0untenegru= este sus&endata &entru violarea Cartei
<C.S.C.#.=.
Fn dece*%rie 1..47 la su**it:ul de la 6uda&esta CSC# se trans1or*a !n Organizatia
pentru Securitate si (ooperate #n 'uropa (O.S.(.'.)1-.

14 Ca*il 0uresan <coordonator= 7 Istoria universala *oderna si conte*&orana 76ucures ti 7 #ditura +idactica si
edagogica 7 1..2 7 &.133:134
1" $ili&&e 0oreau +e1arges7 O&.cit7 &.)5:)1;
1' I%ide*7&.)4:).;
1(

3a " *ai 1.4. se se*neaza statutul Consiliuli #uro&ei de catre 6elgia7 +ane*arca7
-ranta7 Irlanda7 Italia7 3u2e*%our g7 Olanda7 Norvegia7 Suedia s i Regatul Unit al 0arii
6ritanii.
Consiliul #uro&ei este !nainte de toate un clu% al tarilor atasate de*ocratiei li%erale si
&luralis*ului &olitic1( . 3a acesta adera / 8recia si Turcia7 !n 1.4.; Islanda si R.-.8. 7 !n
1."5; Australia7 !n 1."); Ci&ru7 !n 1.'1; #lvetia7 !n 1.'2; 0alta7 !n 1.'"; ortugalia7 !n
1.('; S&ania7 !n 1.((; 3iec$tenstein7 !n 1.() si San 0arrino7 !n 1.)).
Fntre 1..5 si 1.." Consiliul #uro&ei I se alatura si Andorra 7 #stonia7 3ituania7
olonia7 Re&u%lica Ce$a7 Ro*,nia7 Slovacia si Slovenia. Fn 1..' este ad*isa si Rusia 7 iar
Al%ania7 6ielorusia7 6osnia:Eertegovina7 Croatia7 3etonia7 0acedonia70oldova si Ucraina
au &ri*it statutul de invitat s&ecial viz,nd &regatirea unei adeziuni integrale 1) .
3a ( 1e%ruarie 1..2 este se*nat Tratatul de la 0aastric$t care instituie
Uniunea #uro&eana.

1.3 STATA3 N#STATA3

Si totusi7 organizatiile internationale clasai1icate la &aragra1ul anterior !si &astreaza totusi
un *ini*u* de ?statalitate@. #le sunt doar e2&resia vointei &olitice a statelor s i deci7 ele nu &ot
constitui7 cel &utin la nivel teoretic7 un concurent &e &iata relatiilor internationale. +esi7 orice
organis* su&rastatal via%il <asa cu* sunt7 de e2e*&lu NATO s i U#= ca&ata7 &e *asura ce
evolueaza7 o anu*ita inde&endenta si o anu*ita &ersonalitate &ro&rie7 di1erita de cea a 1iecarui
*e*%ru !n &arte sau7 *ai *ult dec,t at,t7 di1erita de su**u*ul &ersonalitatilor stetlor *e*%re.
Totusi7 1iind la origine o e2&resie a li%erei alegeri a statelor *e*%re7 aceste
organizatii7c$iar daca di1or*e7 nu &ot intra !ntr:o stare de concurentialitate cu *e*%rii
generatori.
#2ista !nsa7 !n siste*ul relatiilor internationale7 actori nestatali care7 &ot intra si7 de cele *ai
*ulte ori o si 1ac7 !n concurentacu actorii:stat.

6/F/ PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE

UT#R#A este un conce&t : daca nu conce&tul : c$eie al &oliticii. #senta
activitatii4lu&tei &olitice este accesul la UT#R#. Aceasta &er*ite7 &e &lan intern si e2tern7
trans&unerea in &ractica a &ro&riilor &rogra*e &olitice7 &recu* si satis1acerea &ro&riilor interese.
Celelate categorii ale stiintei4stiintelor &olitice <actori7 interese etc.= sunt deter*inate de
ra&orturile cu si 1ata de conce&tul de UT#R#4 .

1( ierre 8er%et7 Constructia #uro&ei7 I*&ri*erie Nationale7 1..47 &.)2;
1) $ili&&e 0oreau dP#1arges7 O&.cit7&..5:.4.
4 osi%ile !ntre%ari/
1)

e &lan international7 UT#R#A re&rezinta7 in acelasi ti*& atat un SCO IN SIN#7 cat
si un 0IL3OC +# ATIN8#R# A A3TOR O6I#CTIA#. #a este7 intr:un cuvant7 0ON#+A +#
SCEI06 in O3ITICA INT#RNATIONA3A <de1inita ea insasi ca 3UTA #NTRU
UT#R#=.
In do*eniul relatiilor internationale o&era* conco*itent cu un nu*ar de ter*eni7 care se
cer de1initi/
R#3ATII INT#RNATIONA3# U ansa*%lul legaturilor dintre ACTORI
O3ITICA INT#RNATIONA3A U legaturile O3ITIC# <i*&lica
UT#R#A= dintre ACTORI
O3ITICA #>T#RNA U o strategie <curs de actiune &lani1icat= &entru atingerea
unor o%iective7 in ra&ort cu alt ACTOR
UT#R#A re&rezinta ca&acitatea de a controla *intea si actiunile altora7 de a:i
deter*ina sa 1aca ce doresti tu7 sau ceea ce alt1el nu ar 1ace. UT#R#A O3ITICA este o relatie
reci&roca de control intre detinatorii de 1unctii &u%lice si intre acestia si restul societatii in
ansa*%lul ei. Sunt de su%liniat cele doua &lanuri : intre detinatorii de 1unctii7 si intre acestia
si ceilalti *e*%ri ai societatii; de ase*enea7 1a&tul ca ave* de:a 1ace cu o R#3ATI#
SIEO3O8ICA.
Asa stand lucrurile7 se i*&une sa 1ace* o serie de &atru distinctii/
a. P"='6' M 7<2:"'<=A / vizi!ila cel mai !ine in relatia dintre
(O<S7:7'6 si
2A(=O6": ;'(7D7O<A:. Primu l are 7<2:"'<=A asupra celui
de/al doilea, in timp
ce acesta din urma are P"='6' asupra primului4

!. P"='6' M 2O6=A / cand recurgi la 2O6=A (inteleasa ca
?7O:'<=A 27D7(A)
inseamna ca a!dici de la P"='6' / inteleasa ca 6':A=7'
PS7IO:O&7(A / in favoarea
2O6='7 / inteleasa ca 6':A=7' 27D7(A4 oricum, P"='6'A
37:7=A6A este cel mai
important atri!ut al P"='677 in general. 2ara sanctiunea
2O6='7, P"='6'A este
lipsita de su!stanta (a se vedea eficacitatea unei legi, fara
prevederea sanctiunilor pentru
incalcarea ei)4

c. P"='6' care poate fi "=7:7DA=A (armele conventionale, de pilda) si P"='6' care
<" POA=' 27 "=7:7DA=A (armele nucleare, de e%emplu, care sunt utilizate prin
intermediul A3'<7<=A677 (" "=7:7DA6'A)4 in realitate, avem de/a face cu prezenta
sau a!senta 2O6='7 ca ultima sanctiune a P"='6774

1. Argu*entati &ozitia &ersonala 1ata de cresterea7 res&ectiv di*inuarea7 rolului
statului ca actor central al siste*u lui
international.
2. Analizati actiuni ale unor IN8O cu* ar 1i A*nestN International7 8reen&eace sau
0edicines sans 1rontieres7
ra&ortate la *asurile guvernelor in do*eniile res&ective.
3. -urnizati e2e*&le de *ass:*edia internationale care &ot 1i considerate dre&t actori
ai siste*ului *ondial <a caror
in1luenta asu&ra ra&orturilor internationale &oate este *asura%ila &entru o &erioada
deter*inata=.

1.


d. :'&7=737=A='A M <':'&7=737=A='A P"='6774 in primul primul caz e%ista o
$ustificare morala siMsau legala, in timp ce in al doilea avem de/a face cu P"='6' M
2O6=A !ruta4 e%emplificarea situatiei PO:7=7S=":"7, care dispune de un mandat, si a
J'2"7=O6":"7, care actioneaza a!solut in afara legii.

El!&!nt!l! put!#ii5

UT#R#A este rezultanta &rezentei si actiunii 4 valori1icarii unor
ele*ente7 care &oarta nu*ele
de #3#0#NT# A3# UT#RII. Acestea sunt de *ai *ulte 1eluri/
I0UA6I3# 4AARIA6I3#7
&recu* si CUANTI-ICA6I3#4N#CUANTI-ICA6I3#.

H G!o3#a0ia 8$!ini. #!li!0. $uln!#a*ilitat!I popoa#!l! 'in %patii
'!%"i%! au tin% %a %! !;tin'a
pana la atin3!#!a uno# li&it! J 0#onti!#! natu#al! - $!)i #u%ii.
p#u%aii. polon!)ii. un3u#iiI !i a#!
au 'i%pu% '! 0#onti!#! natu#al! - #o&anii - au tin% %a l! ap!#!9I

H R!%u#%!l! natu#al! 8"#ana %i &at!#ii p#i&!I !;i%t!nta lo# p!#&it!
%u%tin!#!a un!i populatii &ai
nu&!#oa%! %i a un!i '!)$olta#i &ai %u%tinut!I in'!p!n'!nta in a!%t
'o&!niu %! t#a'u! p#int#-o
&ai &a#! li*!#tat! 'iplo&atia '! &i%a#!9I

H Capaitat!a in'u%t#iala 8&ult ti&p. #!%p!ti$ int#! #!$olutia
in'u%t#iala %i !a in0o#&ationala.
a on%tituit *a)a PUTERIII au&. !a t#!*ui! %a 0i! #!!$aluata. p#in
p#i%&a o%tu#ilo# p! a#! l!
i&plia - $!)i a)ul Ro&ani!i po%t-!au%i%t!9I

H P#!3ati#!a &ilita#a 8u in'iato#iJ%u*-!l!&!nt! a5 t!"nolo3ia
&ilita#a $!)i apaitat!a
a!#onautia #o&ana 0ata '! !a a alto# 0o%ti aliati 'in T#atatul '! la
Va#%o$ia -. alitat!a
on'u!#ii. p#!u& %i antitat!a %i alitat!a 0o#t!lo# a#&at!I
a%i3u#a#!a apaitatii op!#ati$! a
A#&at!i in pa#al!l u '!#ula#!a p#o!%ului '! #!%t#utu#a#! a
a!%t!ia9I

H Populatia 8&a#i&!. 'i%t#i*uti! %i t!n'int!I a!%ta !%t! p#inipalul
#!)!#$o# '! ali&!nta#! a
0o#t!lo# a#&at!I a ata#!. t!n'int!l! '! !$oluti! a populati!i %unt
u#&a#it! u &a#! at!nti! int#!
a'$!#%a#ii pot!ntiali. $!ini !t/ In )il!l! noa%t#!. %unt '! u#&a#it o
%!#i! '! ta#i a#! au %an%!
#!al! '! a int#a in :li3a: &a#ilo# put!#i in %!olul $iito# - C"ina.
In'ia. A#3!ntina. B#a)ilia.
M!;i. !$!ntual In'on!)ia/ Toat! %unt ta#i '!n% populat!9I

H Ca#at!#ul national 8i&pul%i$itat!a. 0l!;i*ilitat!a. #a*'a#!a.
%an3!l! #!!. 'iplo&atia. 0in!t!a -
alitati a#! pot a&pli0ia p!#0o#&anta !;t!#naI $!)i a)u#il!
Ro&ani!i %i. %a %pun!&. Un3a#i!i in
a!%t %!ol9I

25

H Mo#alul national 8t!;tu#a %oialaJ%oial 0a*#i - !l!&!nt
0un'a&!ntalI in p#!)!nt %! ation!a)a
in %p!ial a%up#a a!%t!iaI !0!t!l! %unt p! t!#&!n lun3 %i
'!t!#&inant!I '! u#&a#it !$olutia
%oli'a#itatii %oial! in Ro&ania inaint! '! '!!&*#i! 69E9. i&!'iat
'upa %i in p!#ioa'a '!
t#an)iti!I !l!&!nt ! tin! '! alitat!a %oi!tatii %i 3u$!#na#ii9I

O Calitat!a 'iplo&ati!i 8!l!&!nt 0un'a&!ntal al %up#a$i!tui#ii national!I a&pli0ia %au
'i&inu!a)a PUTEREA unui %tatI $!)i a)u#il! Ro&ani!i. in a#! 0o#ta a#&ata a 0o%t o&p!n%at!
J %upli&!ntata '! alitat!a 'iplo&ati!i. p#!u& %i Ma#!a B#itani! in ti&pul lui M/T"at"!#. in
%p!ial in #!latiil! u Stat!l! Unit!9ICalitat!a 3u$!#na#ii 8%unt '! u#&a#it #apo#tu#il! 'int#!5
#!%u#%!-politia K!0ii!nta utili)a#ii lo# in #apo#t u o*i!ti$!l! p#opu%!LI politia-%p#i=in popula#
Kin ! &a%u#a politia !;p#i&a $ointa popo#ului %au in ! &a%u#a !%t! #!%t#itionata '! a!a%taLI
3u$!#n-politia !;t!#na Kloul %i #olul politiii !;t!#n! in an%a&*lul politiii p#o&o$at! '! 3u$!#n
- at!nti!. p#o0!%ionali%&. &!ani%&! !t/L

Put!#! "a#' %i put!#! %o0t

Put!#!a "a#' !%t! a*ililitat!a '! a-i '!t!#&ina p! altii %a ation!)! "ia# %i i&pot#i$a
$oint!i p#op#ii. p#in a&!ninta#i %au #!o&p!n%!/
Put!#!a %o0t !%t! a*ilitat!a '! a o*tin! #!)ultat!l! 'o#it!. p!nt#u a %i !ilalti 'o#!% !!a
! 'o#!%ti tu/ E%t! a*ilitat!a '! a o*tin! #!)ultat! &ai '!3#a*a p#in at#ati! '!at p#in
o!#iti!/ In !#a in0o#&ationala. a!a%ta a*ilitat! '! a on$in3! ato#ii %!n!i int!#national!
%! #!ali)!a)a in p#inipal p#in in0o#&atia li*!#a %i 13#atuita2/ In %!olul MMI. t!"nolo3ia
in0o#&ati!i. '!0inita in %!n% la#3. $a 0i. p#o*a*il. !a &ai i&po#tanta #!%u#%a a put!#ii/

6/C/ ECHILIBRUL PUTERII

#c$ili%rul uterii este o *odalitate de *entinere a sta%ilitatii intr:un siste* co*&us din
*ai *ulte unitati autono*e. <+aca era vor%a de un siste* co*&us din unitati su%ordonate una
1ata de alta7 aceasta *isiune tre%uia sa cada in sarcina autoritatii centrale7 care regleaza siste*ul=.
+esigur7 ra*ane &ro%le*a GautoritatiiG care asigura re&artizarea ec$ili%rata a &uterii in cadrul
siste*ului co*&us din unitati4entitati autono*e. +e regula7 aceasta autoritate a 1ost 1ie o *are
&utere7 1ie un gru& de *ari &uteri care7 la *o*entul res&ectiv7 asigurau conducerea siste*ului ori
&rin deciziile &e care le i*&uneau altora7 ori &rin &ro&ria lor actiune.
re*isele asigurarii sta%ilitatii &e aceasta cale sunt7 in esenta7 doua/
V ca toate unitatile4entitatile sunt necesare siste*ului; si
V ca7 daca nu se intervine7 una din unitati4entitati va cauta sa le Ging$itaG &e
celelalte <&olitica este lu&ta &entru &utere7 atat &e &lan intern7 cat si e2tern=
<e &lan intern7 ec$ili%rul este *entinut &rin inter*ediul se&aratiei &uterilor7 in virtutea caruia7
&e de o &arte7 nici una dintre &uteri nu o detine in totalitate7 ceea ce &resu&une cu necesitate
cola%orarea lor in e2ercitarea actului de conducere7 iar7 &e de alta7 ca se &ot controla reci&roc=.
21


In ce &riveste ti&urile de actiune7 in linii generale acestea sunt doua/
V o&ozitia directa7 in care doua &uteri se con1runta reci&roc <de
retinut ca nu ave*
de:a 1ace cu o con1runtare e2clusiva7 ci ca7 in realitate7 este
vor%a de o i*&letire
intre con1runtare4con1lict si cola%orare; &ana si in raz%oi7
&artile cola%oreaza7
c$iar daca si nu*ai tacit=;
V co*&etitia7 care &resu&une e2istenta unui o%iect al acesteia7
de regula o terta
&arte <statele A si 6 sunt in co*&etitie unul cu altul &entru
statul C=

In decursul istoriei7 s:au conturat o serie de *etode &ractice de *entinere a ec$ili%rului
si asigurare7 &e aceasta cale7 a sta%ilitatii in cadrul siste*ului/
a. *etoda +IAI+# #T I0#RA7 &rin inter*ediul careia se crea un con1lict7
*anevrandu:se ast1el incat a*%ele &arti sa caute s&ri9in <Gcine isi cauta un &rotector7
gaseste un sta&anG= de la cel care l:a &rovocat <istoria este &lina de e2e*&le de acest gen7
cele *ai recente 1iind inregistrate in cazul dez*e*%rarii i*&eriilor %ritanic si sovietic :
si*ilitudinea este re*arca%ila :7 &recu* si in Iugoslavia=;

%. *etoda CO0#NSATII3OR7 in virtutea careia 1ie se atri%uiau teritorii <care7 la randul
lor7 inse*nau &olulatie si4sau resurse=7 1ie %ani <co*&ensatiile de raz%oi7 de &ilda=; in ce
&riveste teritoriile7 &ractica inregistreaza 1ie &osesiunea ne*i9locita7 1ie cea *ediata7 &rin
inter*ediul includerii in s1era &ro&rie de in1luenta <in ti*&7 &e *asura ce &racticile din
&ri*a categorie au devenit tot *ai dezavuate7 accentul a ince&ut sa cada tot *ai *ult &e
cele din a doua categorie7 cu &recizarea ca7 si in acest caz7 din cauza aceleiasi dezavuari
crescande7 s:a inregistrat o de&lasare de accent dins&re zona Gvizi%iluluiG s&re cea a
Ginvizi%iluluiG7 in sensul ca ase*enea intelegeri au avut loc tot *ai *ult in secret : vezi si
cazul rotocolului Secret al actului 0olotov:Ri%%entro&7 &recu* si al Acordului
rocenta9elor inc$eiat intre C$urc$ill si Stalin=;

c. *etoda ec$ili%rului &rin inter*ediul AR0A0#NT#3OR7 cu corolarul ei CURSA
INAR0ARI3OR <de retinut ca7 o continuare a ei nesu&raveg$eata7 &e 1undalul
&rogreselor realizate in do*eniul te$nologiei *ilitare7 i*&lica &roducerea cu su1icienta
siguranta a catastro1ei &e care co*&etitia tre%uia toc*ai sa o evite; de aici coo&erarea
1ortata a co*&etitorilor7 &rin inter*ediul negocierilor si acordurilor de control al
inar*arilor si dezar*are=;

d. *etoda A3IANT#3OR7 care au 1ost7 in ansa*%lu7 de doua ti&uri/
V i*&otriva do*inatiei *ondiale <vezi alianta creata i*&otriva 8er*aniei7
La&oniei si Italiei=;
22

V i*&otriva altei aliante <vezi cazul Antantei si al uterilor Centrale in &ri*ul
Raz%oi 0ondial7 &recu* si cel al Tratatului de la Aarsovia i*&otriva NATO=" .
0orton Sa&lan7 ade&t al scolii %e$avioriste identi1ica7 !n cazul ec$ili%rului &uterii '
ti&uri de siste*e internationale i&otetice. In cadrul 1iecarui ti&7 el de1ineste " seturi de varia%ile/
1. reguli esentiale;
2. reguli de trans1or*are;
3. varia%ile de clasi1icare a actorilor;
4. varia%ile de ca&a%ilitate;
". varia%ile in1or*ationale.
Iata7 s&re e2e*&li1icare7 regulile esentiale de 1unctionare a siste*ului clasic de ec$ili%ru al
&uterii/
1. Actorii isi s&oresc ca&acitatile7 dar7 *ai degra%a7 negociaza decat lu&ta; <vezi relatia
dintre SUA si URSS in &erioada &ost%elica=.
2. 0ai degra%a lu&ta7 decat sa sca&e ocazia de a:si s&ori ca&acitatile; <vezi decizia
8er*aniei de a intra in &ri*ul si in cel de:al doilea Raz%oi 0ondial=.
3. 0ai degra%a o&resc lu&ta7 decat sa eli*ine un actor esential <vezi inc$eierea raz%oiului
din 8ol17 data 1iind i*&ortanta IraKului &entru ec$ili%rul local de &utere=.
4. Re1uza &re&onderenta unui actor sau a unei aliante de actori; <vezi cazul 0arii 6ritanii
la ince&utul celui de:al doilea Raz%oi 0ondial7 cand7 &entru a&roa&e un an : din iunie
1.45 &ana in iunie 1.41 : a tinut &ie&t singura 8er*aniei=.
". Cauta sa:i constranga &e cei ce cauta sa su%scrie la &rinci&ii su&ranationale <e2&resia
e1ortului de *entinere a unei individualitati distincte in cadrul siste*ului; vezi o&ozitia
actuala a 0arii 6ritanii 1ata de &lanurile de trans1or*are a Uniunii #uro&ene intr:o
entitate su&rastatala=.
'. er*it invinsului reintrarea4revenirea in siste* <vezi cazurile -rantei lui Na&oleon si
ale &uterilor invinse in &ri*ul si cel de:al doilea Raz%oi 0ondial7 care decurg din &ri*a
&re*isa a ec$ili%rului &uterii : res&ectiv ca toate unitatile4 entitatile sunt indis&ensa%ile
siste*ului=.
Trans1or*arile recente din cadrul siste*ului international &un in lu*ina i*&letirea unor
tendinte ce indica s&re lu*ea de *aine <de integrare= si tendintele ce indica recursul la &racticile
clasice ale G&oliticii &uteriiG <&oMer &olitics=. In acest sens7 si conce&tul de Gec$ili%ru al &uteriiG
cunoaste atat o di*inuare de utilitate deter*inata de intarirea consensului si coo&erarii7 cat si o

" In acest din ur*a caz7 al e2istentei unei aliante indre&tate i*&otriva altei aliante7 &ractica &olitica a inregistrat si
e2istenta unui 6A3ANSOR A3 UT#RII7 res&ectiv al un ei &uteri care veg$ea asu&ra *entinerii ec$ili%rului
dintre ele7 ur*and sa se alature aceleia dintre aliante care &area sa &iarda teren. Istoric7 in #uro&a7 acest rol l:a 9ucat
0area 6ritanie7 care7 &entru a se &rote9a7 a veg$eat cca. doua secole ca #uro&a sa nu a9unga sa 1ie do*inata de o
singura &utere7 &entru a &reveni ast1el a&aritia unui &ericol direct la adresa securitatii sale 1izice. Iata &entru ce
0area 6ritanie s:a aliat cu rusia : si alte &uteri : i*&otriva -rantei lui Na&oleon7 dar si cu -ranta i*&otriv a
8er*aniei in cele doua raz%oaie *ondiale; de aici si cele%ra 1raza/ GAnglia nu are dus*ani sau &rieteni &er*anenti7
ci doar interese &er*anente WG

23

revigorare7 tinand sea*a de co*&etitia *ulti&olara derivata din a&aritia unor noi centre de
&utere.

6/B/ INTERESUL NATIONAL

Conce&tul de interes national este 1unda*ental &entru orientarea &oliticii e2terne. #l
re&rezinta calauza &rinci&ala a intregii activitati e2terne des1asurate de un stat. In acelasi ti*&7 in
ciuda utilizarii lui 1recvente7 el este totusi un conce&t relativ vag7 deoarece e2&ri*a *ai degra%a
as&iratii care7 &entru a ca&ata valoare &ractica7 tre%uie o&erationalizate7 1iind in acelasi ti*& un
conce&t &ole*ic <1ortele &olitice il inter&reteaza di1erit7 in 1unctie de &ro&riile interese=.
Conce&tul se de1ineste &rintr:o serie de &ara*etri/ &ri*ul il constituie gradul sau de
generalitate : nu orice interes ingust intra in categoria interesului national7 ci nu*ai cele care au
o aco&erire 1oarte larga :; al doilea &ara*etru il constituie gradul de &erenitate caci nu este
vor%a de interese con9uncturale7 ci de cele cu adevarat dura%ile7 care nu sunt alterate de trecerea
ti*&ului; in s1arsit7 ave* in vedere ca&acitatea unor ase*enea interese de a 1i traduse in &ractica
&olitica7 caci7 1ara aceasta7 ele ra*an doar in stadiul as&iratiilor i*&osi%il de atins.'
Cand vor%i* de interes national7 nu ave* in vedere un interes anu*e7 %ine de1init7 ci o
su*a de interese7 care converg s&re asigurarea7 &e de o &arte7 a securitatii7 iar &e de alta a
%unastarii actorului dat. <+e analizat7 &rin &ris*a securitatii7 situatia Ro*aniei din anul 1.457
du&a a*&utarile teritoriale7 &recu* si7 &rin &ris*a %unastarii7 situatia actuala= (.
Concret7 interesele care intra in categoria interesului national se e2&ri*a &rin valori7 care
se traduc a&oi in o%iective &al&a%ile7 &e care actorul tre%uie sa le inde&lineasca. Odata sta%ilit
o%iectivul7 tre%uie alese *i9loacele de atingere a acestuia7 iar7 in cadrul lor7 *odalitatile concrete
&rin care se &rocedeaza. Acest lucru este vala%il atunci cand actorul este cel ce lanseaza o
initiativa de &olitica e2terna; cand insa tre%uie sa ras&unda la o initiativa lansata de alt actor7 deci
la un sti*ul e2tern7 el tre%uie sa identi1ice ras&unsul <ur*arind aceeasi secventa/ o%iectiv :
*odalitate : *i9loc= care ii asigura satis1acerea in cel *ai inalt grad a &ro&riului sau interes
national.

' osi%ile !ntre%ari/
1. #2&licati sintag*a ?olitica internationala este lu&ta &entru &utere@.
2. Analizati7 &rin e2e*&le &ro&rii7 cele &atru distinctii/ &utere:in1luenta7 &utere:1orta etc. &rezentate in curs.
3. Realizati o co *&aratie intre doua state &ornind de la ele*entele traditionale ale &uterii7 &ozitiile ocu&ate in siste*
si a%ilitatea de in1luentare &rin *i9loacele &uterii so1t.
4. Analizati vala%ilitatea conte*&orana a regulilor traditionale de *entinere a ec$ili%ru lui &uterii.
". Argu*entati tendintele d e di*inuare a utilitatii7 res&ectiv de revigorare &rin &ersistenta &oMer &olitics : a
con ce&tului de ec$ili%ru al &uterii.

( GUn interes national : s&une Sa*uel Euntington : este un %un &u%lic care &reocu&a
&e toti7 sau &e cei *ai *ulti
cetateni; un interes nationa l vital este acel interes &entru care ei sunt gata sa:si verse sa
ngele si sa:si c$eltuiasca
%ogatia &entru a:l a&ara. Interesele nationale co*%ina7 de regula7 securitatea cu
&reocu&arile *ateriale7 &e de o
&arte7 si &reocu&arile *orale si etice7 &e de alta &arte.G

24

In ce &riveste clasi1icarea intereselor7 in esenta e2ista trei categorii *ari/
V cele care e2&ri*a valori 1unda*entale : integritate teritoriala7 inde&endenta7
suveranitate etc. : asu&ra carora nu se negociaza;
V cele asu&ra carora7 desi i*&ortante7 se &oate negocia <vezi acorduri de control al
ar*a*entelor si4sau dezar*are=7 atata ti*& cat7 &rin negociere7 se *entine
ec$ili%rul initial;
V cele care 1ac o%iectul curent al negocierilor : de &ilda7 dre&turi de navigatie &e
+unare etc.
In ce &riveste &urtatorii intereselor res&ective7 distinge* un evantai larg7
care *erge de
la individ7 &rin inter*ediul unor 1or*e de asociere crescator co*&le2e
<gru&uri7 clase7 &artide=7
&ana la natiune. In acest sens7 o &ro%le*a 1unda*entala este cea a ra&ortului
corect dintre
realitate si &erce&tie/ Cine i*i garanteaza *ie ca ceea ce i*i &rezinti tu7
guvernant7 ca 1iind un
interes *a9or7 care 1ace &arte cu siguranta din interesul national7 este intr:
adevar un ase*enea
interes H Cu* &ot eu7 guvernant7 sa a* siguranta ca inter&retarea &e care o
dau eu interesului
national este cea con1or*a cu realitatea H In acest do*eniu nu e2ista
detinatori ai adevarului
a%solutW Toc*ai de aceea7 convergenta o&iniilor7 c$iar a celor initial contrare :
realizata &e calea
co*&ro*isului &olitic :7 sau7 cu alte cuvinte7 rezultanta lor &oate 1i cea *ai
a&ro&iata de
realitatea o%iectiva.
In &ractica7 intre actori se constata e2istenta atat a convergentei 4
co*&le*entaritatii de
interese : care 1or*eaza %aza cola%orarii : cat si neconvergenta7 c$iar
con1lictul de interese7 care
tre%uie eli*inat7 recurgandu:se la un intreg evantai de &rocedee deli*itat la
un ca&at de
negocieri7 iar la celalalt de raz%oi.)

6/D/ SECURITATEA

+esi este un conce&t des uzitat7 s&ecialistii il a&reciaza ca 1iind inca in curs de de1inire;
este considerat7 daca se &oate s&une asa7 dre&t un conce&t Gin curs de dezvoltareGW Acest lucru se
datoreaza si utilizarii lui intr:o *ultitudine de conte2te7 deter*inate de *are varietate de
interese7 care7 1ie 9usti1icat7 1ie nu7 sunt &rezentate ca interese de securitate7 sau legate de
conce&tul in discutie. +e aici si o anu*ita stare de con1uzie.
Nu este insa7 *ai &utin adevarat ca si conce&tul in sine7 &e 1undalul *ulti&licarii si
adancirii interde&endentelor *ondiale7 si:a *ulti&licat intelesurile7 devenind ceea ce se nu*este
un Gconce&t strati1icatG. #2cluzand cazurile de con1uzie voita7 aceasta este ratiunea &entru care
intalni* 1or*ulari ca7 de &ilda7 Gsecuritate ali*entaraG7 Gsecuritate ecologicaG sau Gsecuritate
culturalaG s.a.*.d.

)osi%ile !ntre%ari/
1. Co*&arati *odul de &rezentare a intereselor nationale 1unda*entale in ?Strategia de securitate nationala@: SSN:
<6ucuresti7 2551=7 res&ectiv in docu*entul SSN ado&tat in 1. ..
2. #2e*&li1icati interesele 1unda*entale7 cele care se &ot negocia si cele care 1ac o%iectul co*un al negocierilor.
3. Analizati de1initia lui Sa*uel Euntington re1eritoare la interesul n at ional.

2"

In esenta7 insa7 in randul s&ecialistilor e2ista un anu*it consens7 &otrivit caruia
GsecuritateaG se circu*scrie asigurarii integritatii teritoriale si %unastarii *ateriale. Ast1el7 &ri*ul
ter*en ne conduce la as&ectul 1izic al securitatii7 iar al doilea la su&ravietuirea &e ter*en *ediu
si lung a actorului in cauza. Caci7 in 1ond si la ur*a ur*ei7 GsecuritateaG unui actor re&rezinta
ca&acitatea sa de a su&ravietui ca atare in siste*ul international.
In literatura de s&ecialitate7 in legatura cu acest conce&t7 se ve$iculeaza cateva &ro%le*e
cu caracter *ai teoretic7 care se cer la*urite. Ast1el7 una dintre acestea este cunoscuta su%
nu*ele de Gdile*a securitatiiG con1or* careia se intelege *odalitatea de a concilia7 &e de o &arte7
necesitatea cresterii &ro&riei securitati7 cu cea ca acest lucru sa nu genereze insecuritate &entru
ceilalti7 &e de alta &arte. <Se va vedea ca cea *ai *are &arte a *odalitatilor de asigurare a
GsecuritatiiG cauta sa rezolve aceasta &ro%le*a 4 dile*a=. #ste vor%a a&oi de ra&orturile dintre
conce&tul de Gsecuritate nationalaG si cel de Gsecuritate internationalaG7 stiindu:se ca cel de:al
doilea nu insea*na &ur si si*&lu insu*area Gsecuritatilor nationaleG ale tuturor actorilor
siste*ului7 ci este un conce&t in sine7 care se re1era la asigurare GsecuritatiiG siste*ului ca atare7
in ansa*%lul sau. e ur*a7 literatura de s&ecialitate a%unda in ter*eni ca Gsecuritate colectivaG
<&rin care se intelege ca un atac asu&ra unui actor este considerat ca un atac asu&ra tuturor : vezi
siste*ul 3igii Natiunilor si cele doua tratate care stau la %aza %locurilor *ilitare &ost%elice=7 sau
Gco*unaG <care &leaca de la &re*isa ca7 GsecuritateaG *ea7 de&inzand de a altora7 tre%uie
asigurata de asa *aniera incat sa nu o di*inueze &e a altora : conce&t inventat si ve$iculat de
nordici/ Co*isia al*e in anii X)5=7 ori7 *ai nou7 Gcoo&erativaG <inteleasa ca un e1ort co*un de
&revenire a conditiilor iz%ucnirii unui raz%oi=.
Criticii notiunii realiste7 do*inante in ti*&ul raz%oiului rece7 &ro&un o reconce&tualizare
&e trei niveluri. 3argirea &e orizontala a s1erei de cu&rindere a ter*enului ?securitate@ &ro&usa in
anii P.5 evidentiaza in &ri*ul rind di*ensiunea non:*ilitara a securitatii. Riscurile ecologice7
cri*a organizata internationala7 tra1icul de droguri7 teroris*ul7 *igratia internationala7 incalcarea
dre&turilor o*ului7 e&ide*iile si saracia sunt considerate cele *ai i*&ortante a*enintari ale
securitatii statelor si societatii internationale. Aceasta &ers&ectiva7 care &oate 1i caracterizata
dre&t trecerea de la ?securitatea nationala@ la ?securitatea u*ana@ are insa li*ite
evidente. Adancirea verticala &ro&une o reconsiderare si *ai radicala a conce&tului traditional7
realist. #2&onentii acestei viziuni incearca sa 1or*uleze un ras&uns coerent la intre%area ?Care
este sensul securitatii 1ara statH@. Argu*entele lor &rinci&ale sunt/
O cresterea rolului actorilor non:guverna*entali;
O a*enintarile glo%ale si transnationale;
O inca&acitatea statelor de a 1ace 1ata acestor a*enintari;
O di1icultatea a&licarii *odelului clasic al securitatii &entru statele *ici.

In ce &riveste *odalitatile concrete de asigurare a GsecuritatiiG7 &ractica istorica
inregistreaza7 in linii *ari7 doua ti&uri/ &ri*ul il re&rezinta *etoda crearii Gi*&eriului universalG
: &rin inter*ediul careia7 &rin inglo%area unui actor de un altul7 acesta din ur*a &reia si sarcina
asigurarii securitatii &ri*ului actor7 ea 1iind7 de acu* o &ro%le*e interna a sa <si NATO
2'

1unctioneaza7 &ractic7 du&a aceleasi &rinci&ii= :7 iar al doilea il constituie
*etoda asigurarii
Gec$ili%rului de &utereG. 3a nivel *icro7 de regula7 *i9loacele concrete
&rin care un actor isi
asigura GsecuritateaG de&ind7 in *are *asura7 atat de do*eniul in care
aceasta este a*enintata7
cat si de ti&ul de a*enintare utilizat de atentator4agresor.
0utatiile de su%stanta &etrecute in ulti*ii ani &e &lan international au
deter*inat7 la
randul lor7 *utatii in s&ectrul a*enintarilor generale e2istente in
interiorul siste*ului. Ast1el7
daca &ana in 1.).7 a*enintarile erau &re&onderent e2terne si vizi%ile7
du&a acest *o*ent ele
devin tot *ai *ult interne si *ai &utin vizi%ile <vezi cazul Iugoslaviei7
care s:a dez*e*%rat nu
&entru ca a 1ost agresata din a1ara7 a*enintare careia7 du&a cu* s:a
&utut vedea7 i:ar 1i &utut 1ace
1ata cu %rio7 ci &entru ca &artile ei co*&onente : este dre&t7 incitate din
a1ara : au $otarat sa se
des&arta &rin 1orta=. Concret7 in anii raz%oiului rece7 &ericolul iz%ucnirii
unui Raz%oi *ondial
nuclear era dat 1ie de o eroare de calcul in ad*inistrarea delicatului
Gec$ili%ru al teroriiG7 1ie de
escaladarea necontrolata a unui con1lict regional7 data 1iind i*&licarea
su&er&uterilor7 su% o
1or*a sau alta7 in toate aceste con1licte. Astazi7 daca &ri*ul &ericol se
esto*&eaza vizi%il7 ca
ur*are a di*inuarii rivalitatii nucleare dintre *arile &uteri <1ara ca
aceasta sa di*inueze7 insa7
&ericolul &roli1erarii nucleare7 care creste=7 cel de:al doilea se
trans1or*a7 in sensul ca7 desi nu
*ai e2ista &ericolul ca un ase*enea con1lict sa duca la iz%ucnirea unui
raz%oi *ondial7 a&are
totusi &ericolul cronicizarii sale7 ceea ce i*&lica riscul inglo%arii in
viitoarele con1runtari dintre
&rinci&alii actori ai noului ec$ili%ru de &utere *ondial7 a1lat in curs de
cristalizare <vezi cresterea
gradului de i*&licare directa a *arilor &uteri in con1lictul iugoslav7
&ro&ortional cu acutizarea si
&relungirea acestuia=.

A&!ninta#il! a%i&!t#i!

In ulti*a &erioada se inregistreaza o crestere e2&onentiala a riscurilor si a*enintarilor non:
*ilitare si asi*etrice. rin a*enintari asi*etrice intelege* 1olosirea de catre actori statali sau
non:statali organizatii si retele teroriste internationale de *i9loace violente &entru a &rovoca
teroare si a genera &agu%e *orale7 *ateriale si si*%olice e2tre* de *ari unor actori *ult *ai
&uternici. Ras&unsul la a*enintarile asi*etrice si *odul de des1asurare al raz%oiului i*&otriva
teroris*ului international evidentiaza conturarea unor noi strategii de securitate.

In ce &riveste Ro*ania7 situatia ei de securitate &utea 1i caracterizata7 i*ediat du&a
revolutie7 in ur*atorii ter*eni/
V singura;
V sla%ita;
V a*enintata;
Acestei situatii7 Ro*ania a cautat sa:i 1aca 1ata vizand/
V acordarea &rioritatii in relatiile sale cu Aestul <din ratiuni su%iective : latinitate si
o%iective : G&roduseleG sta%ilitatea si securitatea7 dar si %aza &ros&eritatii cautate se
a1la nu*ai acolo=;
2(

V *entinerea ec$ili%rului in relatiile cu #stul <&entru a di*inua gradul de
insecuritate=;
V &ro*ovarea unei &olitici de %unavecintatea cu toti vecinii nostri;
V s&ri9inirea e1orturilor internationale de solutionare a con1lictelor din *ediul nostru
geogra1ic <6osnia7 Al%ania7 Sosovo=. .

6/E/ SISTEMUL INTERNATIONAL

A%ordarea siste*ica : 1iind7 deci7 vor%a de o *odalitate de a%ordare a&lica%ila si acestui
do*eniu si nu &ro&rie in e2clusivitate acestuia : &leaca de la doua &re*ise/
V ca intre co*&onentele intregului e2ista anu*ite legaturi7 res&ectiv ca a&artenenta lor la
acelasi intreg nu decurge in e2clusivitate din 1a&tul ca se a1la in acelasi s&atiu geogra1ic;
V aceste co*&onente nu &ot 1i intelese cores&unzator decat daca sunt &rivite in totalitatea7
in ansa*%lul &e care il 1or*eaza.
Cu* s&unea*7 este vor%a de un anu*it ti& de a%ordare care este vala%il si in do*eniul
relatiilor internationale7 &e care ne a9uta sa:l intelege* *ai %ine asa. In conte2t7 se re*arca
rezultate di1erite ale a&lica%ilitatii sale in stiintele e2acte : unde legaturile dintre ele*entele
co*&onente ale siste*ului7 &recu* si regulile sale de 1unctionare sunt *ai &recise : si cele
sociale7 unde atat legaturile7 cat si regulile de 1unctionare sunt *ai &utin conturate7 rezultatul
constituindu:l o &redicti%ilitate *ai redusa <insa nu a%senta= co*&arativ cu stiintele e2acte.
Alcatuirea siste*ului international actual ince&e cu e2istenta unor siste*e locale
inci&iente7 care evolueaza *ai intai &ana a9ung la stadiul de siste*e cat de cat conturate ca atare.
Ur*eaza a&oi 1aza e2&ansiunii lor7 ceea ce le &une in legatura cu siste*e si*ilare <Glu*iG= 1ie &e
calea legaturilor &asnice7 1ie &rin inter*ediul raz%oiului <care este tot un *i9loc de co*unicare=.
Rezultatul in ti*& al interactiunii care are loc asa il constituie trans1or*area siste*elor locale
res&ective in su%siste*e ale siste*ului *ai larg creat &rin includerea lor intr:un ansa*%lu *ai
a*&lu7 co*&us din totalitatea interactiunilor dintre co*&onentele4su%siste*ele sale.
rinci&ala regula de 1unctionare a acestui ti& de siste* o re&rezinta AUTOR#83AR#A7
caracterizata &rin lu&ta &entru &utere intre co*&onentele sale. Concret7 #uro&a : un siste* local
care evolueaza el insusi : a9unge7 &rin e2&ansiune si inglo%are in structura sa a altor zone
<lu*i4siste*e= ale lu*ii7 centrul siste*ului international glo%al. In 1a&t7 aceasta insea*na o
du%la calitate/ &e de o &arte7 calitatea de initiator al siste*ului7 &e de alta7 &rinci&alul sau 1actor
reglator.

. osi%ile !ntre%ari/
1. #2&licati *ecanis*ul ?dile*ei securitatii@.
2. Analizati articolul " din Tratatul Altanticului de Nord <Jas$ington 1.4.= &entru a intelege logica a&ararii
colective.
3. A*enintarile devin &re&ondenrent interne si *ai &utin vizi%ile. #ste corecta aceasta &ro&ozitie si &entru *ediul de
securitate &ost 11 se&te*%rie 2551H

2)

Odata atinse li*itele geogra1ice ale siste*ului <&rovenind din caracterul 1init al
&lanetei=7 evolutia siste*ului se realizeaza &rin inter*ediul adancirii interde&endentelor din
cadrul sau7 &recu* si &rin a&aritia unor noi actori <c$iar si de alt ti&=. Are7 deci7 loc un &roces
conco*itent de *ulti&licare si adancire a legaturilor dintre ele*entele co*&onente ale
siste*ului.
In ce &riveste caracterizarea siste*ului international actual7 se &oate s&une ca acesta este/
V un siste* <geogra1ic= inc$is7 care se autoregleaza <&rin &rocesul de redistri%uire
continua a &uterii in cadrul sau=;
V un siste* li&sit de autoritate centrala <al doilea *otiv &entru care se autoregleaza=;
termenul folosit in teoria relatiilor internationale este de @sistem
anar9icA4
N un sistem competitiv (fiind inc9is, de la un punct incolo, adancirea si
multiplicarea
interdependentelor impune cu necesitate cola!orarea c9iar si intre
adversari c9iar si in
timpul conflictului)4 care evolueaza prin structurare, urmata de de/
structurare, urmata, la
randul ei de un nou proces de structurare4 in felul acesta, sistemul se
OregenereazaO (vezi
perioada de dupa 1)8) in 'uropa)10.

CAPITOLUL II/ EVOLUTIA SISTEMULUI INTERNATIONAL

2/6/ DE LA INCEPUTURI PANA LA REVOLUTIA ?RANCE>A
In!putu#il! l! on%titui! :lu&il!:. p#i$it! a in%ul! '! o#3ani)a#! %tatala. a#! i%i '!)$olta
in ti&p %i un %!t '! $alo#i o&po#ta&!ntal!. !. la #an'ul lui. ont#i*ui! %i &ai &ult la o!)iun!a
lo#/ A& a$ut a%t0!l lu&!a 3#!!a%a. #!3at!l! 'in O#i!ntul Mi=loiu %i A0#ia '! No#'. apoi lu&!a
#o&ana/ Co&unia#!a 'int#! a!%t! lu&i a !;i%tat in'!o%!*i p! al!a o&!#tului %i a #a)*oiului.
0a#a %a a=un3a in%a la 3#a'ul '! int!3#a#! al un!i %in3u#! lu&i/
A!%t lu#u %-a p!t#!ut a*ia o'ata u a%ti3a#!a %up#!&ati!i '! Ro&a. a#!. p#in
'iplo&ati! %i #a)*oi a #!u%it %a-%i #!!)! i&p!#iul/ A*ia a!%ta a 0o%t un %i%t!& #!lati$ int!3#at.
a#! a up#in% in int!#io#ul %au o#3ani)a#il! %oial-%tatal! 'in %patiul &!'it!#an!an/ E%t! '!
#!&a#at a. ina 'inaint!a u!#i#ii #o&an!. in alt! )on! al! 3lo*ului - $!)i A%ia '! E%t. %au '!
Su'. o#i A&!#ia - a$!au lo. in &o' in'!p!n'!nt. p#o!%! #!lati$ a%!&!natoa#!/ P#o*l!&a a#!
%! pun!a !#a a!!a a %ta*ili#ii l!3atu#ilo# int#! a!%t! 0oa#! '! o#3ani)a#! p! a#! l! #!p#!)!ntau
lu&il! #!%p!ti$!/
P#i&a &a#! o&uniati!Jl!3atu#a '! a!%t 3!n - 'aa !;lu'!& !;p!'itia lui Ma!'on '!
'inaint!a 0au#i#ii I&p!#iului Ro&an -o #!p#!)inta in$a)ia &i3#ato#ilo#. #!)ultat al atiunii &a#ii
!nt#i0u3i a%iati!/ Su* lo$itu#il! !i #!p!tat!. I&p!#iul Ro&an. a p#i&a !tapa a int!3#a#ii
!u#op!n! %i t!ntati$a '! #!a#! a unui %i%t!& #!lati$ unita# in )ona noa%t#a. %! '!)int!3#!a)a/

1. #2&licati ter*enul de anar$ie in siste*ul international li&sa autoritatii centrale7 a uni guvern *ondial si
co*&arati aceasta structura &olitica cu organizarea ierar$ica a siste*elor &olitice din interiorul statelor.
2. In eventualitatea unei *odi1icari a caracterulu i inc$is al siste*ului intern atio nal & rin co lonizarea s&atiului
cos*ic considerati ca va dis&are caracterul co*&etitive al noului siste* *ondial4&lanetarH Argu*entati.

2.

+re&t rezultat a&ar nucleii viitorului &roces de re:integrare7 care a evoluat de atunci &ana in
&rezent : orasele7 &e de o &arte7 si 1er*ele intarite7 &e de alta &arte.
T#!ptat i%i 0a! lo o#3ani)a#!a 0!u'ala. in a#! populatia loala lu#!a)a p!nt#u %i ii
0u#ni)!a)a %ol'ati %tapanului loal. a#! #!p#!)inta %u#%a auto#itatii politi! %i =u#i'i! a loului/
In %"i&*. !l 0u#ni)!a)a populati!i loal! p#ot!ti!/ Cu ti&pul. 'in lupt!l! an3a=at! int#! 'i0!#itii
%tapani loali. in!p %a apa#a unii &ai put!#nii. a#!. p#in %upun!#!a !lo#lalti. p#!u& %i a
o#a%!lo# 'in )on!l! a'ia!nt!. i%i la#3!% po%!%iunil! - a#! in%!&nau p#in !l! in%!l! put!#! -
tin)an' %p#! ino#ona#! a %u$!#ani ai %tat!lo# 0!u'al!/
Nu t#!! &ult ti&p %i. o'ata t!#&inata. in linii 3!n!#al!. !;pan%iun!a int!#na. !%t! initiata
!;pan%iun!a !;t!#na. %u* 0o#&a #uia'!lo#/ D!%i %-a %pu% a lu&!a E$ului '! Mi=lo a 0o%t o
lu&! i&o*ila. #uia'!l! au '!&on%t#at. 'in ont#a. 'ina&i%&ul !i/ KAt#a3 at!ntia a%up#a
p#inipal!lo# 'i#!tii '! !;pan%iun! al! %tapanilo# 0!u'ali5 !i 'in %u' 80#an!)i. in'!o%!*i9 %-au
in'#!ptat %p#! O#i!ntul Mi=loiu 8lou#il! %0int!9. ia# !i 'in no#' 83!#&anii9 %p#! E%t %i No#'. '!-
a lun3ul ta#&u#ilo# Ma#ii Balti!/ A %! $!'!a %i atuala on0#unta#! 'in int!#iul Uniunii Eu#op!n!
int#! t!ntinta '! a '!pla%a !nt#ul '! 3#!utat! %p#! No#' - %u%tinuta '! G!#&ania - %i !a '! a-l
'!pla%a %p#! Su' - %u%tinuta '! ?#antaL/
In '#u&ul lo#. !i au 3a%it alt! %i%t!&! int!#national!. 0i!a#! 'i%punan' '! #!3uli %i
in%titutii ! #!0l!tau o ultu#a #!3ionala 'o&inanta/
Da# a#! au 0o%t. pana la u#&a. a!%t! %i%t!&! a#!. ult!#io# au '!$!nit pa#ti o&pon!nt! al!
%i%t!&ului int!#national 3lo*al/ A!%t!a au 0o%t5
V Crestinatatea 3atina <in #uro&a=;
V Siste*ul ara%o:isla*ic <din S&ania &ana in ersia=;
V Siste*ul indian <in su%continent si s&re estul acestuia=7 caracterizat de co*%inatia
dintre cultura $indu si conducatorii isla*ici;
V Siste*ul *ongol:tatar <in ste&ele asiatice=7 isla*ic;
V Siste*ul c$inezesc <controlat *ulta vre*e de *ongoli=
O#3ani)a#!a a!%to# %i%t!&! a 0o%t i!#a#"i)ata/ A%t0!l. a$!a& in p#i&ul #an'. %i%t!&ul
p#op#iu-)i%. #!p#!)!ntan' nul!ul/ El 'i%pun!a '! #!3uli la#! in p#inipal!l! 'o&!nii '!
ati$itat! 8#!li3io%. 0inania#. '! 3u$!#na#!. l!3al. o&!#ial9. p#!u& %i '! &!&o#i!/ E%t! '!
#!&a#at !;i%t!nta uno# '!o%!*i#i int#! !l!I '! pil'a. 'aa %i%t!&ul a#a*o-i%la&i !#a
'!%!nt#ali)at. !l &on3olo-tata# !#a inalt-!nt#ali)at/ In al 'oil!a #an'. !;i%tau. int#-un !#
i&!'iat u#&ato#. anu&it! )on! &ai putin '!)$oltat! 8A0#ia %u*-%a"a#iana. A&!#iil!. A%ia
Au%t#ala9. 'i%punan' '! o o#3ani)a#! p#op#i! - nu atat '! %o0i%tiata a !nt#ul - %i 0iin' in ontat
u a!%ta/66
O#iu&. &o'!lul '! o#3ani)a#! a l!3atu#ilo# 'int#! !#u#i !#a !l i&p!#ial
"!3!&oni/

11 osi%ile !ntre%ari/ Identi1icati7 co*&arativ7 ele*entele de structurare si restructurare
a siste*ului international in
&erioada antica7 res&ectiv a #vului de 0i9loc.
35

Ast1el7 centrul se a1la su% autoritatea4do*inatia conducatorului su&re*.
eri1eria era constituita
din zonele locale autono*e7 care tre%uiau sa recunoasca autoritatea
conducatorului su&re* si sa:i
&lateasca un tri%ut. Iar zonele de dincolo de &eri1erie cu&rindeau
regatele si &rinci&atele
inde&endente.
Ra&orturile dintre aceste ti&uri de zone erau regle*entate du&a cutu*e7
unele c$iar sur&rinse in
tratate. In orice caz7 sa retine* regula 1unda*entala a intensitatii *ai
*ari a contactelor in
interiorul acestor zone7 co*&arativ cu cele sta%ilite cu e2teriorul.
e acest 1undal a ince&ut e2&ansiunea euro&eana7 care s:a derulat de:a
lungul *ai
*ultor secole si a avut loc succesiv7 in valuri. Ast1el7 &ri*ul val l:a
constituit e2&ansiunea i%erica
<s&aniolii s&re vest7 i*&regnati ideologic7 unde au gasit 1or*e de
organizare : deci si de
rezistenta : *ai &utin evoluate7 iar &ortug$ezii s&re est7 *ai &rag*atici7
intalnind 1or*e de
organizare statala : inclusiv rezistenta *ai *are : %ine de1inite=. A
ur*at a&oi e2&ansiunea
olandeza7 care a 1ost directionata atat s&re Aest <NeM YorK:ul a 1ost
inte*eiat de ei=7 cat si s&re
#st<*ai ales Indonezia=7 la ince&utul anilor 1'55. Asa a a&arut si A1rica
de Sud7 ca &rinci&al
&unct de s&ri9in &e acest dru*. Cel de:al treilea val l:au constituit
englezii : care7 ti*& de cateva
secole7 au stra%atut lu*ea in toate directiile :7 ur*ati de 1rancezi.
Su% ra&ortul continutului7 e2&ansiunea euro&eana a 1ost insotita de
&ro*ovarea valorilor
euro&ene in teritoriile cucerite. 3ucrul acesta a 1ost vala%il &ana la cel
deal doilea Raz%oi
0ondial7 cand sta1eta este &reluata de cele doua su&er&uteri. Ca
sc$e*a7 s:a &ornit de la
e2&ansiunea individuala7 care a 1ost ulterior regularizata si7 intr:o 1aza
ur*atoare7
institutionalizata <&rin inter*ediul organizatiilor internationale=.

2/2/ SISTEMUL INTERNATIONAL INTRE 6E6C - 696F

Siste*ul international *odern a 1ost creat &rin e2&ansiunea #uro&ei7 care a a9uns centrul
sau. e continent7 insa7 odata cu in1rangerea -rantei na&oleoniene <care7 in ter*enii &rocesului
&roducerii de &utere7 a *arcat trecerea de la e2tensiv la intensiv=7 conducerea tre%urilor a 1ost
&reluata de un gru& de &uteri cunoscut su% nu*ele de GConcertul #uro&eiG <Austria7 0area
6ritanie7 -ranta : desi invinsa7 *entinuta in GconcertG : rusia si Rusia7 carora7 in s&atiul est si
sud:est euro&ean li se asocia si Turcia=7 sau7 &o&ular7 GS1anta AliantaG. astratoare a valorilor
euro&ene ce au generat in1rangerea s&iritului revolutionar 1rancez : in realitate7 &astratoare a unui
*elan9 de valori7 caci cele ale revolutiei 1ranceze nu au &utut 1i Ge2tir&ateG in intregi*e ele
veg$eau la res&ectarea lor7 intervenind ori de cate ori acestea erau incalcate7 asa cu* s:a
inta*&lat7 de &ilda7 in ti*&ul revolutiilor de la 1)4).

Concret7 desi se socoteste ca ne a1la* in &rezenta celei *ai lungi &erioade de &ace din
istoria continentului : cei 155 de ani de &ace :7 datorate in &rinci&al a%sentei con1lictelor *a9ore
intre *arile &uteri <a caror unitate de vederi si actiune %azata &e a%senta nevoii de con1lict7 dar
si &e riscurile &e care acesta le i*&lica : a si 1acut &osi%ila e2istenta GconcertuluiG=7 in realitate
31

ave* de:a 1ace cu o G&ace cu intreru&eriG7 *ai dese in cea de:a doua &arte a &erioadei analizate.
Aceste Gintreru&eriG au constat toc*ai in a&aritia con1lictelor directe intre *arile &uteri/
1)'' : raz%oiul &rusaco:austriac7
1)"3:1)"" : raz%oiul Cri*eii7
1)(5:1)(1 : raz%oiul 1ranco:&rusac7
1)((:1)() : raz%oiul ruso:ro*ano:turc.
In ansa*%lu insa7 aceasta e&oca a coincis cu o &erioada de avant te$nologic si industrial
ne*aiantalnit7 &e 1undalul unei e2&lozii de*ogra1ice 1ara &recedent. <+ezvoltarea industriei 1ace
&osi%ila7 *ai intai7 cresterea &o&ulatiei7 iar *ai tirziu s&orirea di*ensiunii 1ortelor ar*ate7 care7
in &lus7 sunt dotate in &ro&ortii de *asa cu ar*e din ce in ce *ai distructive7 &regatindu:se ast1el
carnagiul &ri*ului Raz%oi 0ondial=.

Care au 1ost insa 1actorii care au contri%uit la e2istenta unei &erioade de &ace atat
de lungiH Acestia au 1ost/
H '!)$olta#!a t!"nolo3ia %i in'u%t#iala 8a#! a 0aut a &i)a paii %a 0i! &ai &a#!
'!at !a a #a)*oiului9I
H %oli'a#itat!a put!#ilo# !u#op!n! 8a#! !#au #!%tin!. :i$ili)at!:. &!%iani! - %au
:i&p!#iali%t!: - %i al*!. a!a%ta 0iin' una 'in *a)!l! !;pan%ioni%&ului !u#op!an in a0a#a
3#anit!lo# ontin!ntului9I
H !"ili*#ul '! put!#! !;i%t!nt int#! p#inipalii ato#i !u#op!niI
H anali)a#!a on0lit!lo#. a o&p!titi!i. in a0a#a Eu#op!i. in olonii 8$!)i aplia#!a
t!"niii :%0!#!lo# '! in0lu!nta: a &o'alitat! '! !$ita#! a on0lit!lo#9/
Tre&tat7 insa7 ca ur*are a dezvoltarii di1erentiate a *arilor &uteri
euro&ene7 ec$ili%rul de
&utere dintre ele se ru&e7 iar co*&etitia &entru colonii se intensi1ica7
ast1el incat con1lictele dintre
ele se a&ro&ie tot *ai *ult de continent. +re&t ur*are7 are loc o
dis&aritie tre&tata a
GconcertuluiG in 1avoarea a&aritiei unui &roces de &olarizare7 care se
*aterializeaza &rin crearea
celor doua aliante *ilitare Antanta <gru&and 0area 6ritanie7 -ranta si
Rusia= si uterile Centrale
<8er*ania si Austro:Ungaria=. In &lus7 asista* si la o integrare tot *ai
accelerata a continentului
din &unct de vedere al securitatii7 &e 1undalul trans1erarii tot *ai *asive
a co*&etitiei dintre
*arile &uteri in do*eniul ar*a*entelor. +re&t ur*are7 asista*7 &e de o
&arte7 la &revalenta
Glanului de Raz%oiG asu&ra +i&lo*atiei <vezi avertis*entul englez dat
ger*anilor cu cateva ore
inaintea invadarii tarilor de 9os=7 iar7 &e de alta7 la crearea Gdo*ino:uluiG
securitatii <vezi secventa
declaratiilor de raz%oi/ Austria Ser%iei7 Rusia Austriei7 8er*ania
Rusiei7 -ranta 8er*aniei si7
du&a invazia tarilor de 9os7 0area 6ritanie 8er*aniei=.

32

2/A/ SISTEMUL INTERNATIONAL
INTERBELIC/

ri*ul Raz%oi 0ondial a avut o i*&ortanta a&arte7 care este *ai &utin &usa in lu*ina.
Ast1el el a 1ost7 din &unct de vedere *ilitar/
V &ri*ul raz%oi euro&ean care devine *ondial <ceea ce ilustreaza caracterul glo%al al
siste*ului international7 &recu* si 1a&tul ca #uro&a ocu&a locul central in cadrul
acestuia=;
V &ri*ul raz%oi *ondial industrial <socul celor 15 *ilioane de *orti si a&aritia
relatiilor internationale ca do*eniu distinct de investigatie stiinti1ica=; de aici decurge
1a&tul ca7 &entru &ri*a oara7 nu *ai este un raz%oi intre ar*ate7 ci intre societati7 ca
distinctia dintre civili si *ilitari tinde sa dis&ara atat &entru ca toti sunt in$a*ati la carul
raz%oiului si constituie tinta atacurilor ina*icului7 cat si &entru ca di*ensiunile ca*&ului
de %atalie se e2tind e2tre* de *ult.
H un #a)*oi u 'u*lu a#at!#5 %tati in V!%t %i 'ina&i
inE%t8p#i&ul a%p!t ilu%t#!a)a
3#ipa=ul inl!%ta#ii uno# &a#i put!#i int#-un %patiu in3u%t. ia#
!l '!-al 'oil!a a pu% *a)!l!
&an!$#!i 'in !l '!-al 'oil!a Ra)*oi Mon'ial9I
H p#i&ul #a)*oi in a#! u!#i#il! %tiint!i apliat! la 'o&!niul
&ilita# '!$in &i=loa! '!
lupta utili)at! !0!ti$ 8tanu#il!. a$iatia. pi%tolul &it#ali!#a.
3a)!l! '! lupta. &!to'!l!
&at!&ati! '! lo$i#! a %u*&a#in!lo# in i&!#%iun!. !t/9

In ce &riveste consecintele &olitice7 acestea au 1ost/
V a1ir*area &rinci&iului national care7 odata acce&tat7 a sc$i*%at %azele organizarii
teritoriale a #uro&ei;
V dis&aritia i*&eriilor in #uro&a <ince&utul &rocesului de lic$idare a i*&eriilor in
general=;
Regle*entarile de &ace devin ast1el %aza noului statu Zuo teritorial &e continent7 vala%il7 in linii
generale &ana astazi <vezi a&aritia oloniei7 a Ce$oslovaciei7 a Iugoslaviei7 &recu* si
desavarsirea unitatii noastre nationale=; este de re*arcat ca7 in &rezent7 s:ar &area ca asista* la
incercarile de recu&erare G*odernaG a teritoriilor &ierdute in &ri*ul Raz%oi 0ondial <in care
&rinci&alul G&ierzatorG a 1ost Austro:Ungaria7 si nu 8er*ania7 care a &ierdut *ult *ai *ult in
ur*a celui de:al doilea Raz%oi 0ondial HW=

In ceea ce &riveste consecintele asu&ra siste*ului international in ansa*%lul sau7 se
cuvine a 1i *entionate ur*atoarele/
V 1a&tul ca 8er*ania7 devenita &rea &uternica &entru #uro&a7 nu *ai &utea 1i
controlata4invinsa7 decat &rin contri%utia &uterilor e2tra:euro&ene <SUA si Rusia=;
V aceasta atrage o s&orire a relevantei si in ce &riveste si alte centre de &utere &e &lan
*ondial <SUA7 La&onia=7 care nu reusesc insa sa GdetronezeG #uro&a din locul central &e
care il ocu&a in ansa*%lul siste*ului international;
33

V in conditiile retragerii Rusiei si SUA din siste*ul euro&ean du&a
ter*inarea raz%oiului7
sarcina controlarii si i*&iedicarii 8er*aniei de a reveni este &reluata de
-ranta si 0area
6ritanie : garantii statu Zuo:ului ast1el rezultat : si care7 au ur*arit7 &e de
o &arte7
li*itarea &retentiilor teritoriale ale 8er*aniei s&re est7 iar7 &e de alta
&arte7 au incercat sa
i*&iedice crearea G*asei criticeG deter*inate de a&ro&ierea 8er*aniei si
Rusiei
<a*andoua &uterile 1iind G&roscriseG din cauza initierii &ri*ului raz%oi si
a revolutiei
%olsevice=;
V institutionalizarea siste*ului s:a 1acut &rin crearea 3igii Natiunilor
<care a *arcat o
eta&a nou in *odalitatile de regle*entare a situatiei du&a crize
*a9ore4raz%oaie=; la
ince&ut au 1ost Congresele <Aiena 1)1"7 aris 1)"'7 6erlin 1)()=7 a&oi
3iga
<&er*anentizarea *etodei congreselor=7 ur*ata de ONU7 careia7 in
&rezent7 au ince&ut sa
i se adauge si Con1erintele internationale ec$ivalentul congreselor de
odinioara=;
V &rivit &rin &ris*a ra&ortului dintre &olitica &uterii si restrictionarea ei
9uridica7
ra&ortul se de&laseaza tre&tat dins&re cons1intirea 9uridica a rezultatelor
ei
<congresele=7 s&re restrictionare 9uridica <3iga si ONU=7 &entru ca astazi7
in &lus7
sa conse*na*7 in a%senta rezultatelor acesteia din ur*a7 e1orturi de
ad*inistrare a
consecintelor a&licarii ei <vezi con1erinta asu&ra 1ostei Iugoslavii=12.

In ceea ce o &riveste7 Ro*ania a incercat sa duca atat o &olitica euro&eana7 cat si
su%regionala7 locala. Ordinea de &rioritate de *ai sus a 1ost cons1intita &rin constituirea statului
national unitar ro*an7 du&a &ri*ul Raz%oi 0ondial. ana atunci7 &rioritatea o constituia7 din
*otive o%iective7 &olitica locala7 care nu era li&sita totusi de o anu*ita &ers&ectiva euro&eana7
adesea c$iar inse*nata. In &erioada la care ne re1eri*7 &olitica euro&eana a constat7 &e de o
&arte7 din s&ri9inul total acordat siste*ului 3igii Natiunilor7 iar &e de alta7 din incercarea de
contra%alansare a &ericolului din#st&rin relatii &rivilegiate cu vestul7 iar7 in interiorul &oliticii
occidentale7 din incercarea de contra%alansare a &uterii 8er*aniei &rin contacte &re&onderent
econo*ice cu aceasta si &olitico:*ilitare cu adversarii traditionali ai 6erlinului7 -ranta si 0area
6ritanie. 3ocal7 Ro*ania a 1ost initiatoarea siste*ului de aliante al 0icii Antante <cu
Ce$oslovacia si Iugoslavia vizand Ungaria= si al Antantei 6alcanice <cu Iugoslavia7 8recia si
Turcia vizand 6ulgaria=.

In acest conte2t7 a&ro&ierea ger*ano:rusa din 1.3. a avut e1ecte catastro1ale &entru
#uro&a. e de o &arte7 %locand Aestul &rin *ana li%era acordata 8er*aniei <dis&aritia te*erii
lu&tei &e doua 1ronturi=7 &er*itea ing$itirea s&atiului din #st dintre cele doua &uteri7 s&atiu in
care ne a1la* si noi <&actul Eitler:Stalin=; &e acest te*ei7 Ungaria7 de &ilda7 care si atunci
re&rezenta7 in valoare a%soluta7 doar 142 din &otentialul ro*anesc7 si:a &utut atinge telurile
revizioniste <du&a cu* la 1el a &ro1itat si 6ulgaria=.

1. Analizati consecintele &ri*ului Raz%oi 0ondial asu&ra siste*ului international in ansa*%lul sau.
2. rezentati o& tiunile de &olitica e2 terna ale Ro*aniei din &erioada inter%elica.
34


Cel de:al doilea Raz%oi 0ondial : iz%ucnit inevita%il in conditiile &racticarii unei &olitici
a &uterii neli*itate : a deter*inat/
V integrarea si *ai *are a siste*ului international7 &rin a*&loarea
s&atiului de
des1asurare a o&eratiunilor *ilitare si atragerea celorlalte centre de
&utere <SUA7
La&onia=7 &recu* si a intregului siste* colonial7 ceea ce a si dus
a&oi la &ra%usirea
acestuia in ansa*%lu;
V a&aritia unei noi ierar$ii &olitico:*ilitare7 *ult *ai restranse7 la
%aza careia s:a a1lat
in *od &ri*ordial &osesia ar*ei nucleare;
V la randul ei7 aceasta <res&ectiv cu&larea ar*ei nucleare cu
&rogresele in do*eniul
vectorilor= a dus la *ilitarizarea &acii la un nivel ne*aiantalnit
&ana atunci7 caci7 din
cauza s&oririi vitezei si razei de actiune a vectorilor7 accentul s:a
de&lasat $otarator de &e
1ortele *o%iliza%ile &e cele gata *o%ilizate7 ca&a%ile sa actioneze
in orice *o*ent.

2/F/ TRASATURILE ORDINII INTERNATIONALE
POSTBELICE/

3u*ea G&ost%elicaG7 asa cu* a* cunoscut:o intre 1.4":1.).7 a re&rezentat un *o*ent
a&arte in istoria o*enirii/ niciodata inainte si7 &ro%a%il7 *ult ti*& de acu* incolo7 siste*ul
international nu a a9uns si nu va *ai a9unge la un grad de concentrare a &uterii atat de *are.
ractic7 in &lan &olitico:*ilitar7 toate zonele i*&ortante ale lu*ii : caracterizate de ec$ili%re
locale : erau conectate la ec$ili%rul GcentralG dintre cele doua su&er&uteri. Iar aceasta avea loc &e
1undalul unui siste* econo*ic cu caracter glo%al.
O ase*enea in1atisare a siste*ului international se datoreaza consecintelor celui de:al
doilea Raz%oi 0ondial7 dintre care enu*era*/
V Reasezari *a9ore in ec$ili%rul *ondial de &utere/ &uterile invinse <8er*ania7
La&onia si Italia= au iesit &ur si si*&lu din 9oc7 iar altele c$iar invingatoare <0area
6ritanie7 -ranta7 sau C$ina=7 desi au ra*as in 9oc7 nu au *ai contat; dis&aritia i*&eriilor
coloniale <&ri*a 1aza a dis&aritiei i*&eriilor s:a &etrecut in #uro&a7 du&a &ri*ul Raz%oi
0ondial= a 1ost7 in egala *asura7 atat o ilustrare7 cat si o cauza a caderii su1erite de 0area
6ritanie si -ranta du&a raz%oi.
V Aenirea in &ri* &lan a SUA si URSS : &uteri e2tra:euro&ene7 1ara a&ortul carora
in1rangerea 8er*aniei nu ar 1i 1ost &osi%ila : a *arcat a&aritia 6IO3ARIS0U3 UI.
Con0#unta#!a lo# a 0o%t. in a!la%i ti&p.
: o lu&ta clasica7 desi gigantica7 &entru &utere;
: o lu&ta ideologica <ideologia ca instru*ent al &uterii/ &entru ce URSS a dorit ca
tarile est:euro&ene sa devina co*uniste H=
V In &lan te$nico:*ilitar7 a&aritia ar*ei nucleare si a rac$etelor a sc$i*%at destinul
o*enirii; raz%oiul este su%stituit de cursa inar*arilor <al carei sco& era *entinerea
Gec$ili%rului teroriiG=7 deoarece iz%ucnirea lui ar 1i inse*nat distrugerea civilizatiei
u*ane. 3a 1el a 1ost si cu Graz%oiul &rin tertiG.
3"

V In &lan econo*ic7 lu*ea a a9uns sa 1ie do*inata de Statele Unite7 care7 &e %aza
uriaselor resurse de care a a9uns sa dis&una in ur*a *o%ilizarii lor &entru raz%oi7 au
ocu&at &ozitiile c$eie in econo*ia *ondiala7 ale carei institutii cu caracter glo%al le:au
creat du&a cu* au vrut <acordurile de la 6retton Joods=;

Apa#itia in%titutiilo# o#'inii &on'ial!
po%t*!li!5

1.44 : Acordurile de la 6retton Joods
1.4" : Organizatia Natiunilor Unite <Consiliul de Securitate=
1.4( : Tratatul de la +unZuerZue <intre -ranta si 0area 6ritanie
indre&tat i*&otriva
8er*aniei=
1.4) : Tratatul de la 6ru2elles <care a creat U#O=
1.4. : Crearea NATO <ca o e2&resie a coo&erarii &olitico:*ilitare
a a*ericanilor cu vest:
euro&enii in 1ata &ericolului sovietic=
1.4. : Crearea CA#R
1."" : Crearea Tratatului de la Aarsovia <ca ras&uns la includerea
8er*aniei in NATO=
1."( : Tratatul de la Ro*a de in1iintare a ietei Co*une <ca o
e2&resie a co*&etitiei
econo*ice a vest:euro&enilor cu a*ericanii= : &re1atata de o serie
de acorduri si institutii
anterioare.
1.(2:1.(" : Con1erinta &entru Securitate si Coo&erare in #uro&a
<ca o incercare de a uni
cele doua 9u*atati ale continentului a1late in con1runtare una cu
alta=

3iniile de 1orta ale siste*ului international &ost%elic erau ur*atoarele/
V e &lan &olitico:*ilitar
: Con1runtare #st:Aest
: Cola%orare Aest:Aest si #st:#st <%locurileUe2&resie a
do*inatiei su&er&uterilor
asu&ra &ro&riilor aliati=
V e &lan econo*ic
: co*&etitie Aest:Aest
: Relatia #st:Aest era de 1a&t o relatie Nord:Sud

rinci&alele a*enintari in cadrul siste*ului erau &re&onderent AITI6I3# si
#>T#RN# <&ericolul unei agresiuni din &artea %locului o&us=. Concret7 cele doua zone de
a*enintare &roveneau din/
V &osi%ilitatea unei erori <&e 1undalul *ecanis*ului descura9arii reci&roce=
V &osi%ilitatea unei escaladari necontrolate a unui con1lict local

In ceea ce &riveste *ecanis*ele de regle*entare a co*&etitiei7 necesare ca ur*are a
realizarii reci&roce ca7 necontrolata7 ea &oate duce la dezastru7 1iind7 in acelasi ti*& e2&resia
con1lictului in conditiile adancirii interde&endentelor7 acestea erau/
3'

V In &lan &olitico:*ilitar : negocierile de control al ar*a*entelor si dezar*are/
1.'3/ Nuclear Test 6an TreatN
1.(1:(2/ SA3T
1.)(/ Inter*ediate Nuclear -orces
1..1/ Conventional -orces in #uro&e
1..2/ START
O In &lan econo*ic : 8ru&ul 8( <si cu tenta de coordonare &olitica=
&entru evitarea
consecintelor negative ale unilateralis*ului intr:o lu*e
interde&endenta7 &recu* si
&entru i*&iedicarea translarii co*&etitiei econo*ice in &lanul
&olitico:*ilitar.

2/C/ RA>BOI SI PACE IN EPOCA NUCLEARA5 ECHILIBRUL
TERORII

Atunci cand vor%i* des&re ar*ele nucleare tre%uie sa ave* in vedere 1a&tul ca ele se
co*&un7 &e de o &arte7 din incarcatura e2&loziva &ro&riu:zisa si7 &e de alta &arte7 din vectorul
care o trans&orta la tinta. Acesti doi 1actori7 i*&reuna cu evolutia situatiei internationale sunt
ras&unzatori de dezvoltarea acestui ti& de ar*a*ent si a gandirii *ilitare in &rivinta utilizarii
sale.
ri*ul ele*ent cu care ince&e istoria acestui ti& s&ecial de ar*a este legat de vector
<avion=7 si teoria %o*%arda*entului strategic ca una din cele doua *odalitati de evitare a
i*&asului creat in &ri*ul Raz%oi 0ondial <cealalta 1iind re&rezentata de teoria %litzKrieg:ului=.
Ast1el7 in &erioada inter%elica7 italianul +u$et si englezul -uller au &us la &unct teoria
%o*%arda*entului strategic7 ca *i9locul *a9or de a scoate din 9oc un ina*ic lovindu:i centrele
industriale si aglo*erarile ur%ane <de 1a&t7 o recunoastere a 1a&tului ca7 datorita industrializarii
sale7 raz%oiul a9unsese de9a o con1runtare nu nu*ai intre ar*atele a doi sau *ai *ulti %eligeranti7
ci intre societatile lor in ansa*%lul lor=.
Cea de:a doua co*&onenta : incarcatura ato*ica &ro&riu:zisa : a a&arut *ai tarziu7
res&ectiv ca ur*are a *aterializarii &roiectului 0an$attan in vara anului 1.4"7 1iind utilizata
e1ectiv in raz%oi &rin cele doua lansari e1ectuate asu&ra oraselor 9a&oneze Eiros$i*a <' august
1.4"= si NagasaKi <. august 1.4"=. Ratiunile initierii &roiectului a*intit rezida7 &e de o &arte7
in dorinta aliatilor de a intra in &osesia acestei su&er:ar*e inaintea ger*anilor7 iar7 &e de alta7 in
dorinta generala a o*ului de a intra in &osesia ar*ei su&re*e <Sissinger s&unea ca7 dandu:i ar*a
ato*ica7 zeii l:au &ede&sit &e o* inde&linindu:i &rea de&lin dorintele.=. In ce &riveste ratiunile
care au stat la %aza utilizarii ei e1ective7 &rintre acestea se nu*ara/
V dorinta de a testa &e viu e1ectele ar*ei res&ective;
V dorinta SUA de a evita &ierderile u*ane &resu&use inevita%il de o de%arcare &e insulele
9a&oneze;
V dorinta SUA de a de*onstra intregii lu*i &uterea uriasa a ar*elor in &osesia carora
intrase7 ca %aza a su&re*atiei lor &olitico:*ilitare &ost%elice.

3(

Anii dintre 1.4" si 1.4. au 1ost *arcati7 in &lan &ractic7 de utilizarea *ono&olului
a&!#ian in 'o&!niu in politia int!#nationala. ia# in plan t!o#!ti. '! auta#i p#i$in'
int!l!3!#!a int#!3ii pot!ntialitati a noii '!%op!#i#i/ In a!%t 'in u#&a 'o&!niu au& au apa#ut
3!#&!nii on!ptiilo# ult!#ioa#! '! utili)a#! a a#&!i ato&i! %i. ult!#io#. nul!a#!/ O'ata u
t!%ta#!a p#i&!i *o&*! ato&i! %o$i!ti! 869F99. 'at!l! p#o*l!&!i %! %"i&*a 0un'a&!ntal
8%o$i!tiii a'optan' o atitu'in! 'upliita#a. in %!n%ul a. 'aa in $o#*! autau %a 'i&inu!)!
i&po#tanta p#atia a noii a#&!. in p#atia i-au '!%op!#it %i utili)at in int#!3i&! $al!nt!l!9/

Ra%pun%ul a&!#ian nu %-a la%at a%t!ptat/ In lo %a in3"!t! p#op#iul lo# p#o3#a& ato&i.
a&!#ianii au #i'iat &i)a. p! '! o pa#t!. p#in pun!#!a la punt a *o&*!i u "i'#o3!n 8a#&a
nul!a#a9. ia#. p! '! alta. p#in 'i$!#%i0ia#!a a#%!nalului a u#&a#! a pun!#ii la punt a a#&!lo#
nul!a#! tati! 8#!%p!ti$ apa*il! a 0i utili)at! p! a&pul '! *atali!9/ A!a%ta a #!p#!)!ntat un
!0o#t '! o#!la#! a o*i!ti$!lo# politi! al! SUA u #!alitatil! &ilita#! 8!;i%t!nta a#&!i ato&i!9
%i !l! politi! int!#national! 8on0#unta#!a u URSS9/ R!)ultatul l-a on%tituit pun!#!a *a)!lo#
u#%!i po%t*!li! a ina#&a#ilo# nul!a#! 'int#! !l! 'oua %up!#put!#i/ El! au 0o%t on0i#&at!
- in opinia auto#ilo# - '! #a)*oiul 'in Co#!a/ 8In a!la%i ti&p. in Eu#opa %! on%titui! NATO9/ In
a&*!l! a)u#i. #!%p!ti$ atat in !l al Stat!lo# Unit!. at %i al Eu#op!i Oi'!ntal!. a#&!l!
nul!a#! au a$ut '! in'!plinit un 'u*lu #ol. p! '! o pa#t!. '! '!%u#a=a#!. p! '! alta. '!
%u*%titut &ai !ono&io% al unui !0o#t on$!ntional alt0!l '!o%!*it '! o%ti%ito#/
In 3!n!#al. p#in '!%u#a=a#! nul!a#a %! int!l!3! t!ntati$a '! a '!t!#&ina a'$!#%a#ul
%a nu lan%!)! un ata i&pot#i$a ta. '! t!a&a #!ati!i tal! '!$a%tatoa#! la a'#!%a lui in a)ul
in a#! a# 0a!-o/ Ni%%in3!# %pun!a a. p!nt#u a '!%u#a=a#!a %a 0untion!)! !%t! n!$oi! '! o
#!lati! '! tip p#o'u% 8#!%p!ti$. 'aa o#ia#! 'in 0ato#i !%t! !3al u )!#o. int#!3ul p#o'u% !%t!
!3al u )!#o9 int#! apaitat!a nul!a#a. "ota#a#!a '! a o utili)a %i o&unia#!a !;i%t!nt!i
a!%to# 'oua !l!&!nt! a'$!#%a#ului pot!ntial/
P#i&a 0o#&a in"!3ata '! &ani0!%ta#! a '!%u#a=a#ii nul!a#! a on%tituit-o 'ot#ina
#ipo%t!i &a%i$! 8&a%%i$! #!taliation9. a%a u& a 0o%t a!a%ta 0o#&ulata in 'ou&!ntul NSC
6B2J2 Ba%i National S!u#itO PoliO/ Con0o#& a!%t!ia. Stat!l! Unit! u#&au %a #a%pun'a
p#int#-un ata nul!a# &a%i$ o#ia#!i a3#!%iuni initiat! '! Uniun!a So$i!tia %iJ%au aliatii
!i/ P#in !a. SUA !#au 'i%pu%! %a la%! initiati$a a'$!#%a#ilo#. 'a# nu &ai !#au 'i%pu%! %a l! p!#&ita
toto'ata %i %a %ta*il!a%a tot !i #!3ulil! on0#unta#ii o'ata initiat!/ El!&!nt!l! a#! au %tat la
*a)a apa#iti! a!%t!i 'ot#in! au 0o%t5
V *ulti&licarea o&tiunilor nucleare7 ca ur*are a &unerii la &unct a inventarului de ar*e
nucleare tactice;
V &osi%ilitatea e1ectuarii de econo*ii *asive in zona ar*a*entelor si 1ortelor
conventionale;
V aderarea 0arii 6ritanii la noua doctrina.
Nu *ult du&a intrarea in vigoare7 in Statele Unite s:a declansat o dez%atere viguroasa
asu&ra ei7 cu acuzatia 1unda*entala a li&sei de credi%ilitate <era greu de crezut ca SUA vor
3)

recurge la utilizarea *asiva a arsenalului lor nuclear in cazul unei &rovocari relativ *inore=.
A'!$a#at!l! #atiuni a#! au 'u% la initi!#!a '!)*at!#ii au 0o%t in%a u#&atoa#!l!5
V lu&ta %ugetara iscata intre serviciile 1ortelor ar*ate a*ericane;
Vconstientizarea e1ectelor distrugatoare ale caderilor de cenusa radioactiva du&a
e1ectuarea unui atac;
V &erce&tia i*&asului4%loca9ului nuclear rezultat din ec$ili%rul &e cale de a 1i realizat de
URSS;
V de&lasarea de accent de &e utilizare &e descura9are in general.

Rezultatul dez%aterii a constat in a%andonarea doctrinei ri&ostei *asive si ado&tarea celei
a raz%oiului li*itat. rinci&alii sai e2&onenti au 1ost englezul 3iddle Eart si a*ericanii Ro%ert
Osgood7 EenrN Sissinger si Jillia* Sau1*ann.
Sco&ul lor &rinci&al l:a constituit recu&erarea raz%oiului ca instru*ent al &oliticii7
&ornind de la &re*isa ca7 din cauza ar*elor nucleare : a caror singura utilizare consta in a ... nu
le utiliza : raz%oiul 1iind scos din arsenalul instru*ental al &oliticii. entru aceasta7 teoreticienii
res&ectivi sustineau necesitatea li*itarii atat a o%iectivelor ur*arite intr:un raz%oi7 cat si a
*i9loacelor i*&licate.

Curand7 insa7 &eisa9ul nuclear s:a co*&licat 1oarte *ult7 1acand necesara distinctia intre
descura9area &rin negare si cea &rin &edea&sa <8lenn SnNder=. 0ai *ult7 arsenalul nuclear tactic
s:a diversi1icat7 1ara ca acest lucru sa se 1i concretizat si in &unerea la &unct a unei doctrine
&rivind utilizarea acestei categorii de ar*a*ent. #1ectele acestor sc$i*%ari au constat in
de&lasarea accentului de &e strategia contra orase &e strategia contra 1orte <&e considerentul ca
daca a*%ii adversari au sageti otravite7 &rinci&ala *isiune nu este de a eli*ina adversarul :
deoarece in cursul acestui &roces te &oate atinge si el : ci de a:i 1ace inutiliza%ile sagetile=.
O ase*enea strategie7 insa7 a &us in lu*ina i*&erativul asigurarii7 &e de o &arte7 a
invulnera%ilitatii 1ortelor &ro&rii7 iar7 &e de alta7 a ca&acitatii acestora de a &atrunde &rin a&ararea
ina*ica si a ani$ila ar*ele lui. e acest 1undal are loc atat &rote9area &ro&riilor 1orte aeriene &rin
*entinerea lor in stare de alerta ridicata7 cat si instalarea ulterioara a ar*elor nucleare &e
su%*arine greu detecta%ile7 in &aralel cu &rote9area lor terestra &rin &lasarea in silozuri. A&aritia
&ri*ului S&utniK <4 octo*%rie 1."(= a re&rezentat un adevarat soc &entru a*ericani si o
revolutionalizare a intregului do*eniu/ &entru &ri*a oara7 a*%ii adversari devin reci&roc
vulnera%ili. Consecinta a constituit:o7 in anii X'57 du%larea strategiei contra 1orte cu strategia
distrugerii asigurate <care &revedea e2ecutarea ri&ostei asu&ra oraselor adversarului7 in 1a&t7 o
revenire la strategia contr :orase=7 &entru ca7 s&re ince&utul anilor X(57 sa se a9unga la un ec$ili%ru
dat de o%tinerea distrugerii reci&roc asigurate <*utual assured destruction=.

Intre ti*&7 &e de o &arte7 clu%ul nuclear s:a largit <0area 6ritanie si -ranta devin &uteri
nucleare in anii X"57 iar C$ina in anii X'5=7 ceea ce a i*&us ado&tarea Tratatului de Ne&roli1erare
3.

Nucleara7 iar7 &e de alta7 cele doua su&er&uteri initiaza
un &roces de control al ar*a*entelor si
dezar*are nucleara7 a1lat si in &rezent in curs de
des1asurare.
3a ince&utul anilor X)5 <23 *artie 1.)3=7 Statele Unite
isi 1ac cunoscuta o&tiunea de a:si
asigura un siste* de1ensiv antirac$eta in s&atiu
<Graz%oiul stelelorG=7 care &ro*itea des&rinderea
din distrugerea reci&roc asigurata7 &as care a 9ucat un rol
$otarator in intensi1icarea la *a2i*u*
a cursei inar*arilor concretizate in 1inal &rin
in1rangerea URSS in raz%oiul rece. aralel7 are loc7
&e de o &arte7 un &roces de inlocuire a ar*elor nucleare
cu ar*e conventionale <ca ur*are a
revolutiei &etrecute in do*eniul &er1or*antelor acestui
ti& de ar*a*ent=7 iar7 &e de alta7 atat un
&roces de eli*inare tre&tata a ar*elor nucleare cu raza
scurta de actiune7 cat si cresterea razei de
actiune a celor tactice.
Asista* ast1el daca nu la o denuclearizare totala7 la o
retransare *asiva a ar*elor
nucleare <care ra*an ulti*ii gardieni ai securitatii 1izice
a statelor &osesoare= in 1avoarea unei
reveniri s&ectaculoase a ar*elor conventionale7
concretizata7 &e de o &arte7 in recu&erarea
raz%oiului ca instru*ent al &oliticii <vezi *ulti&licarea
con1lictelor in e&oca &ost raz%oi rece=7
iar7 &e de alta7 in &ericolul dezintegrarii regi*ului de
ne&roli1erare <vezi tra1icul crescand cu
*ateriale nucleare si s&ecialisti=7 acestuia adaugandu:i:
se si cel al unui con1lict civil in *ediul
nuclear su&rasaturat al 1ostului s&atiu sovietic7
indeose%i rusesc13.

osi%ile Intre%ari/
1. rezentati structura institutio nala a ec$ili%rului %i&olar
2. Co*&arati strategiile nucleare/ ri&osta *asiva; ras&unsul li*itat; strategia distrug erii *utual asigurate.
3. Care sunt *ecanis*ele descura9arii nucleareH 0ai 1unctioneaza ele du&a inc$eirea &erioadei %i&olareH

45

CAPITOLUL III/ RESTRUCTURAREA RAPORTURILOR DE
PUTERE IN PERIOADA
POST RA>BOI RECE

A/6/ CARACTERISTICI ALE RESTRUCTURARII
RAPORTURILOR DE PUTERE LA
NIVEL GLOBAL/ DE LA BIPOLARISM LA ///
MULTIPOLARISM

entru a a9unge la te*a &ro&riu:zisa este nevoie sa &rezenta* &rinci&alele trasaturi ale
%i&olaris*ului si *odul cu* s:a &ra%usit acesta. Co*&etitia4con1runtarea dintre cele doua
su&er&uteri a 1ost o lu&ta &entru &utere i*&regnata ideologic. -iecare dintre cele doua
su&er&uteri avea o s1era de in1luenta ne*i9locita <SUA : #uro&a occidentala si A*erica 3atina;
URSS : #uro&a rasariteana=7 &lus anu*ite zone de interes7 recunoscute tacit de cealalta &arte
<SUA : Orientul 0i9lociu si A1rica de Sud; URSS : Sudul isla*ic=. Restul lu*ii ra*anea un
teren desc$is co*&etitiei neli*itate dintre cele doua su&er&uteri. Con1lictele : asa cu* se &oate
vedea 1oarte %ine in cazul Orientului 0i9lociu : aveau loc acolo unde s1erele de in1luenta4interes
ale celor doua su&er&uteri se intersectau4su&ra&uneau una &este alta.
Aceasta co*&etitie dintre SUA si URSS a intrat in 1aza ei 1inala ince&and cu anii X(5
<*o*entul este ar%itrar7 deoarece co*&etitia s:a dus de la %un ince&ut &entru eli*inarea
adversarului7 1iind7 &rin ur*are7 in aste&tarile 1iecaruia dintre acestia7 tot ti*&ul intr:o ase*enea
1aza=. rinci&alele ei *o*ente in aceste ulti*e doua decenii au 1ost/
V Ince&utul anilor X(5/ cand a*%ele su&er&uteri a9ung7 &e de o &arte7 la concluzia
necesitatii regularizarii cursei ina*arilor dintre ele <direct7 &rin inter*ediul Acordurilor
SA3T si indirect7 &rin initierea negocierilor CSC# si 06-R=; in &lan geostrategic7
con1runtarea continua inregistrand7 s&re *i9locul anilor X(57 o acutizare &rin avansurile
sovietice s&re sudul A1ricii.
V 1.(3/ raz%oiul de Yo* Si&&ur <care aduce cele doua su&er&uteri in &rea9*a
con1runtarii nucleare= si criza &etroliera <care7 desi7 &e ter*en scurt7 re&rezinta un soc
&entru Aest7 &e ter*en *ediu si lung ii &er*ite ca7 &rin trecerea de la societatea
industriala s&re cea in1or*ationala7 sa se ru&a in &lanul dezvoltarii de URSS si tarile
aliate acesteia7 care ra*an vestigii ale e&ocii industriale intr:o lu*e din ce in ce *ai
sc$i*%ata=.
V A1ganistan/ in li&sa unor reguli clare de i*&artire a s1erelor de in1luenta7 interventia
sovietica in A1ganistan din 1.(. : 9usti1icata de acestia &rin interesul lor 1ata de
dezvoltarile din sudul isla*ic este inter&retata de SUA si aliatii lor ca &arte a unor
&lanuri de ocu&are a Orientului 0i9lociu atat de i*&ortant &entru 1unctionarea econo*iei
ca&italiste datorita uriaselor sale rezerve de &etrol. Reactia Aestului nu se lasa aste&tata si
se inregistreaza in olonia7 *arcand ast1el o *utatie calitativa7 deoarece de&laseaza
co*&etitia dintre cele doua su&er&uteri in interiorul s1erei de in1luenta ne*i9locita a
adversarului. URSS reactioneaza7 la randul ei7 atat in &lanul cursei inar*arilor <vezi criza
Geuro:rac$etelorG=7 cat si al interventiei in Nicaragua7 considerata a 1i in s1era de in1luenta
ne*i9locita SUA. Acestea din ur*a reactioneaza in a*%ele &lanuri/ in cursa inar*arilor7
41

a*&li1icand la *a2i*u* co*&etitia <vezi Graz%oiul stelelorG=7 &recu* si &e GterenG7
s&ri9inind o&ozitia locala 1ata de URSS in toate zonele G1ier%intiG <A1ganistan7 A*erica
Centrala7 olonia=.
V 0o*entul 8or%aciov/ +u&a o succesiune la conducere care a intarziat reactia
sovietica <6re9nev7 Andro&ov7 CernenKo=7 conducerea este &reluata de 8or%aciov <in
1.)"=7 care initiaza7 &e de o &arte7 un &roces cura9os de dezar*are <ur*arind ast1el atat
iesirea din ca&cana intinsa de a*ericani7 cat si recastigarea initiativei &olitice=7 iar7 &e de
alta7 un a*&lu &roces de restructurare interna a siste*ului <&erestroiKa si glasnost=7 in
&aralel cu ince&erea discutiilor &revind stingerea 1ocarelor con1lictuale &e glo%.
Ras&unsul SUA a 1ost in acce&tarea negocierilor de control al ar*a*entelor7 dezar*are
si regle*entare a con1lictelor <ceea ce a inse*nat de%locarea ONU=7 in &aralel cu
*entinerea &resiunii asu&ra URSS &entru e2tinderea re1or*arii siste*ului si in tarile
#uro&ei rasaritene.
V 1.)./ URSS trece la re1or*area #stului7 inlocuind rand &e rand vec$ii lideri. SUA
<si Aestul= isi *entin &resiunea7 &roducand inlocuirea noilor lideri re1or*isti ai
co*unis*ului cu lideri de orientare &ro:occidentala7 &recu* si trans1or*area
restructurarii siste*ului co*unist in inlocuirea sa cu siste*ul ca&italist.
V 1..1/ #valuarea gresita din &artea Aestului a 1ortei URSS de a rezista valului de
sc$i*%ari si constientizarea &osi%ilitatii de recu&erare de1initiva a #uro&ei rasaritene. In
realitate7 odata cu venirea lui Reagan la &utere7 SUA si lu*ea occidentala in general au
trecut la o &olitica dura7 caracterizata7 &e de o &arte7 &rin *arirea tuturor costurilor
co*&etitionale ale URSS <olonia7 A1ganistan7 A*erica Centrala=7 iar7 &e de alta &arte7
&rin di*inuarea drastica a resurselor acesteia <accesul la te$nologie7 di*inuarea
arti1iciala a &retului *ondial al energiei7 *etalelor &retioase si dia*antelor7 care
constituiau &rinci&alele articole de e2&ort ale URSS= 14.

e acest 1undal ince& sa a&ara trasaturile noii ordini *ondiale. Ast1el7 in &lan &olitico:
*ilitar7 &rin dis&aritia ec$ili%rului central dintre cele doua su&er&uteri7 asista* 7 &e de o &arte7 la
redo%andirea su&re*atiei ar*elor conventionale asu&ra celor nucleare <cu consecinte directe
&entru s&orirea statutului *ilitar si &olitic al unor tari ca 8er*ania si La&onia=7 iar7 &e de alta7 la
inde&endenta con1lictelor si ec$ili%relor locale4regionale7 do*inate din ce in ce *ai *ult de
actorii locali4&uteri regionale <cu o interventie a celor e2terni vizi%il *ai redusa=.
Cea *ai i*&ortanta *utatie geo&olitica o constituie7 insa7 translarea &ivotului
interesului strategic a*erican din #uro&a in Orientul 0i9lociu : zona 8ol1ului : ceea ce
se*ni1ica &ozitionarea SUA &entru noua co*&etitie in care viitorii adversari vor 1i actualii aliati
<tinand sea*a si de &re&onderenta tot *ai *arcata a co*&etitiei asu&ra coo&erarii in interiorul
lu*ii occidentale=. In acelasi conte2t se inscrie si e1ortul de inc$eiere a &acii intre Israel si tarile
ara%e7 ceea ce va canaliza isla*is*ul s&re alte tinte <&osi%il #uro&a7 dins&re A1rica de Nord7 sens

Care sunt ele*entele noii ordini *ondiale in &erioada &ost Raz%oi ReceH
42

in care tarile U# au avansat recent &ro&unerea de creare a unei zone econo*ice si de securitate
cu tarile din A1rica de Nord si Orientul 0i9lociu= ". In do*eniul econo*ic7 inregistra* ciocnirea
dintre caracterul *ondialist al siste*ului <i*&us de SUA du&a raz%oi= si tendinta de 1rag*entare
co*erciala a lu*ii in %locuri <U#7 NA-TA7 A#C7 AS#AN si La&onia=. +ata 1iind se&ararea
1lu2urilor co*erciale de cele 1inanciare7 este de aste&tat ca7 daca o atare 1rag*entare va avea
totusi loc7 ea sa nu a1ecteze do*eniul 1inanciar7 care va continua7 cu toata &ro%a%ilitatea7 sa
ra*ana glo%al <interde&endentele au a9uns &rea *ari &entru ca o ru&tura sa &oata 1i e1ectuata 1ara
consencinte *a9ore c$iar si &entru cel care o initiaza=.

O alta *otivatie consta in *odi1icarea *odelului de &utere/ de la cea care actioneaza
individual si &re&onderent *ilitar7 s&re cea care utilizeaza o &ozitie centrala in cadrul siste*ului
*ondial in s&ecial in &lan econo*ic si 1inanciar <&utere siste*ica=.

A/2/ REVOLUTIA TEHNOLOGICA
POSTNUCLEARA

entru a &rezenta aceasta te*a7 se cuvine sa arata* ca7 la de%utul evolutiei lor7 res&ectiv
la a&aritie7 ar*ele nu erau instru*entele distincte de *ai tarziu7 utilizate in sco&uri &re&onderent
*ilitare; ele erau7 &ur si si*&lu7 instru*entele activitatii zilnice a o*ului7 instru*entele
su&ravietuirii sale intr:un *ediu ostil : cu ele isi &rocura $rana &rin vanat si tot cu ele se a&ara de
dus*ani. A%ia ulterior7 &e *asura ce do*eniul *ilitar se individualizeaza in ansa*%lul
activitatilor sociale7 in stransa legatura cu &olitical7 ele se des&rind de celelalte unelte si devin
ceva s&ecial7 anga9andu:se &e un 1agas &ro&riu de dezvoltare7 a1lat intr:o anu*ita legatura cu
&roductia in general <vezi7 de &ilda7 utilizarea te$nologiei turnarii clo&otelor la &roducerea
&ri*elor tunuri dintr:o singura %ucata=7 dar7 totusi7 se&arat7 in linii generale de nivelul acesteia.

Acest &aralelis* dis&are s&re *i9locul secolului trecut7 cand are loc inge*anarea
&roductiei industriale cu cea *ilitara. +re&t ur*are7 asista* la &lasarea industriei de ar*a*ent
in 1runtea industriei grele7 care devenise intre ti*& *otorul dezvoltarii industriale a &rinci&alelor
&uteri. In &lan *ilitar7 &rinci&ala consecinta a constituit:o7 asa cu* arata* cu alt &rile97
1eno*enul de industrializare a raz%oiului7 cu tot cortegiul sau de consecinte asu&ra evolutiei
ulterioare a siste*ului international. rizonier al &ro&riei logici interne de dezvoltare dorinta
o*ului de a intra in &osesia Gsu&ra:ar*eiG : acest 1eno*en cul*ineaza cu a&aritia ar*ei ato*ice7
ulterior nucleare.
Odata atins acest var17 constata* e&uizarea &istei res&ective7 c$iar daca au *ai 1ost
inregistrate &rogrese in interiorul do*eniului nuclear. In 1a&t7 acu* are loc o *utatie de
su%stanta in evolutia generala a ar*elor/ accentul se de&laseaza de &e ca&acitatea distructiva &e
&recizie7 ceea ce re1lecta o alta *utatie7 si *ai &ro1unda7 &etrecuta la nivelul activitatii
econo*ice in ansa*%lul ei. #ste vor%a de a%andonarea &roductiei %azate &re&onderent &e un
consu* *are de resurse naturale si energie7 in 1avoarea &roductiei %azate &e inteligenta u*ana.
+re&t rezultat7 asista* la recu&larea ar*elor cu celelalte GunelteG ale activitatii u*ane7
43

nu*ai ca7 de asta data7 nu *ai este vor%a de o identi1icare co*&leta7 asa cu* era la ince&uturi7 ci
de crearea unor radacini co*une ale &roductiei celor doua ti&uri de instru*ente/ de &ilda7
*icroci&urile sunt astazi egal utilizate atat in do*eniul &roductiei *ilitare7 cat si civile7 ca sa nu
*ai vor%i* de co*&utere7 care sunt 1olosite &entru a*%ele sco&uri. Aceasta a dat un nou i*&uls
cursei inar*arilor7 cu consecinta strangerii in continuare a legaturilor dintre &roductia cu caracter
civil si cea cu caracter *ilitar7 ceea ce7 in a&arenta7 a &rodus o situatie *ai co*&licata7 insa7 in
realitate7 a avut si un e1ect &ozitiv7 indeose%i in ra&ort cu reintegrarea &roduselor *ilitare in
circuitul civil.

Asa cu* se cunoaste7 cel de:al doilea Raz%oi 0ondial a introdus in G&eisa9G ar*e cu
totul noi7 care au &re1igurat conturul do*eniului *ilitar in cea de:a doua 9u*atate a secolului
nostru; ave* in vedere7 desigur7 atat %o*%a ato*ica7 cat si rac$eta7 sau7 radarul7 care este
&recursorul raz%oiului electronic de astazi. +re&t ur*are7 asa cu* arata* in e2&unerea
anterioara7 a* asistat la o de&lasare de accent de &e do*eniul clasic7 res&ectiv al ar*elor
conventionale7 &e cel al ar*elor nucleare <cu a%eratiile *entionate rezultate din tendinta de
GnuclearizareG a do*eniului conventional insusi : vezi ar*ele nucleare cu raza scurta de actiune=.
Tre&tat insa7 &e *asura cu*ularii actiunii unor 1actori i*&ortanti : si aici ave* in vedere in
&ri*ul rand realizarea &aritatii strategice intre cele doua su&er&uteri : do*eniul conventional
revine in atentie7 1iind considerat locul in care se *ai &uteau o%tine totusi di1erente se*ni1icative
in 1avoarea uneia sau alteia dintre cele doua &arti. +re&t ur*are7 aici se constata : in s&ecial in
&artea a doua a deceniului o&t7 res&ectiv anii X(5 : un i*&uls te$nologic considera%il. #l a9unge la
a&ogeu odata cu var1ul con1runtarii din cadrul raz%oiului rece : ince&utul anilor X)57 var1 *arcat
de o accentuare *arcata si &ericuloasa a co*&onentei nucleare <vezi criza rac$etelor in #uro&a=.
In consecinta7 G&ragul nuclearG <res&ectiv li*ita de la care se trece la utilizarea ar*elor nucleare=
este co%orat ingi9orator de *ult7 &roducand7 in 1a&t7 o G$e*oragie de credi%ilitateG a strategiei
nucleare in ansa*%lul ei. Or7 e2act in acest *o*ent7 te$nologiile conventionale a9ung la
*aturitate7 iar con1runtarea #st:Aest se intensi1ica si *ai *ult. +re&t rezultat7 are loc o adevarata
Gru&turaG7 care consta in revenirea accentului de &e ar*a*entul nuclear &e cel conventional7
situatie re1lectata si in &lanul doctrinelor *ilitare7 care cunosc *odi1icari cores&unzatoare. +e
aici incolo7 datorita &reciziei ar*a*entelor conventionale7 rolul ar*elor nucleare se reduce7 ele
trecand in &lanul doi7 al salvgardarii e2istentei 1izice a statelor care le &oseda. Raz%oiul : &urtat
de acu* 1ara tea*a degenerarii sale intr:un con1lict nuclear &ustiitor : este recu&erat ca
instru*ent curent al &oliticii.

Ter*inarea GRaz%oiului ReceG : deter*inata si de accelerarea cursei inar*arilor
conventionale &rodusa de ru&tura a*intita :a adus du&a sine *odi1icari de su%stanta in do*eniul
*ilitar. Ast1el7 daca in Aest asista* la renuntarea a&ararii *asive in linie7 cores&unzatoare
strategiei a&ararii inaintate <G1orMard de1enseG=7 in 1avoarea celei %azate &e crearea unei 1orte
*anevriere7 de interventie7 in #st asista* la o reoganizare totala a organis*elor *ilitare <ceea ce7
44

in treacat 1ie s&us7 a desc$is &iata de ar*a*ent central:euro&eana7 al carei i*&act asu&ra
co*&etitiei in curs de &re1igurare intre *arile &uteri este deoca*data greu de &re1igurat=.

In realitate7 ne a1la* in &rezent in curs de tranzitie de la un *odel *ilitar la altul.
Raz%oiul insusi a ca&atat de9a o alta in1atisare; astazi nu ne *ai lu&ta* cu ina*icul a1lat 1izic in
1ata noastra7 ci cu ar*ele sale7 asa cu* diviziile iraKiene tre%uiau sa 1aca 1ata rac$etelor de
croaziera lansate de &e nave situate in 0area Rosie. +in acest &unct de vedere7 Raz%oiul din 8ol1
: este un e2e*&lu se*ni1icativ. In ansa*%lu insa7 &ute* vor%i de inc$eierea unui ciclu in
do*eniul *ilitar7 res&ectiv cel al ar*atelor de *asa dotate industrial7 initiat de raz%oaiele
na&oleoniene7 si ince&utul altuia7 res&ectiv al ar*atelor de &ro1esionisti dotate cu ar*e *ult *ai
&uternice7 *ai *anevriere si *ai &recise decat cele de &ana acu*.

A/A/ MODI?ICARI IN DOMENIUL MILITAR/ DOMINAREA
SPATIULUI DE LUPTA/

+evine tot *ai evident &entru tot *ai *ulta lu*e ca trai* intr:o e&oca in care ra&iditatea
acu*ularilor din toate do*eniile de activitate deter*ina ca sc$i*%arile sa ca&ete un caracter
!;pon!ntial/ A!%t lu#u !%t! !$i'!nt. '!%i3u#. %i in 'o&!niul &ilita#. un'!. p!nt#u a %oi!tat!a
!%t! '!=a una in0o#&ationala. in#!3i%t#a& un i&pat '!o%!*it al in0o#&ati!i/ Sp!iali%tii
on%i'!#a a. in a!%t &o&!nt. i%i 0a %i&tita p#!)!nta t#!i #!$olutii5
V in do*eniul &oliticii *ondiale7 odata cu i*&lozia Uniunii
Sovietice si ter*inarea
raz%oiului rece;
V in do*eniul %ugetului &entru a&arare7 care cunoaste reducer i
cores&unzatoare
se*ni1icative;
V in do*eniul *ilitar &ro&riu:zis.

0ai *ult din &unct de vedere *ilitar7 aceste trei revolutii creaza7 la randul lor7 un nu*ar
de cerinte care vizeaza ur*atoarele trei do*enii/
V in1or*atii7 su&raveg$ere si recunoastere; res&ectiv7 a sti ce se inta*&la in orice *o*ent
&e ca*&ul de lu&ta;
V co*anda7 control7 co*unicatii7 co*&utere si &rocesarea in1or*atiei <C4I=; res&ectiv7 a
intelege ce se &etrece;
V &recizia utilizarii 1ortei; res&ectiv trans1or*area cunostintelor generate de &ri*ele doua
do*enii in actiune.

A/F/ ANALI>A DE POLITICA EMTERNA

ri*a *are diviziune a su%iectului este cea intre caracterul stiinti1ic al analizei si
%u*%tanta p#o*l!&!lo# a#! %unt %upu%! anali)!i/ In ! p#i$!%t! !l '!-al 'oil!a a%p!t. t#!*ui!
%u*liniat a#at!#ul !;t#!& '! $a%t al p#o*l!&!lo# a#! 0a o*i!tul anali)!i '! politia !;t!#na
8p#atia. int#!a3a 3a&a '! ati$itati %i !;p!#i!nt! u&an!95 alul!l! 0ato#ilo# '!i)ionali.
4"

solicitarile &u%licului7 li*itele geogra1ice si culturale7 con1lictele7 agentiile guverna*entale7
co*&orta*entul altora7 *o%ilizarea resurselor7 utilizarea 1ortei7 co*&orta*entul gru&urilor *ici
si a colectivitatilor *ai *ari etc.=
#ste o disci&lina de granita7 deoarece arunca &unti intre/
V actorii state nationale;
V intre ei si su%siste*ele lor;
V intre ei si siste*ul international
ractic7 este vor%a de analiza co*&orta*entului e2tern al actorilor nationali <este vor%a
de co*&le2itatea deciziilor de &olitica e2terna datorata *ultitudinii varia%ilelor luate in calcul.
Cresterea gradului de co*&le2itate a lu*ii deter*ina co*&le2itatea analizei de &olitica e2terna/
GCu trecerea ti*&ului7 &e scurt7 &olitica e2terna a a9uns sa cu&rinda nici *ai *ult nici *ai &utin
decat intreaga ga*a de &rocese individuale si colective &rin care un &o&or cauta sa dea sens si
s&eranta vietii saleG <La*es Rosenau=
ro%le*ele &use de adancirea interde&endentelor din siste*ul international sunt in linii
*ari gru&a%ile in doua categorii/ &e de o &arte7 este vor%a de s&orirea relevantei c$estiunilor
econo*ice &entru &olitica : ceea ce deter*ina o &reocu&are s&orita 1ata de rolul statului :7 iar7 &e
de alta7 de erodarea continua a se&aratiei dintre &olitica interna si cea e2terna <vezi inca&acitatea
autoritatii guverna*entale de a aco&eri zona transnationalului=.
In ceea ce &riveste ti&ologia a%ordarilor7 daca &ana acu* a &revalat studiul co*&arativ al
&oliticilor e2terne7 acesta este de&asit in &rezent7 a&arand noi desc$ideri7 i*&licit datorita
diversitatii crescande a vietii internationale. Concret7 o%iectul analizei il constituie Go actiune
discreta in ur*arirea unui o%iectiv <sau a *ai *ultora=7 ceea ce ar ec$ivala cu un eveni*ent <sau
*ai *ulte=G. Acesta din ur*a : res&ectiv #A#NI0#NTU3 : constituie unitatea analitica de
%aza.
#ste analizat7 de regula7 *odul in care se iau7 se aduc la inde&linire si &roduc consecinte
deciziile de &olitica e2terna. In linii generale7 deciziile sunt de doua 1eluri/
V curente : din a caror insu*are rezulta o linie &olitica;
V strategice : care vizeaza o%iective *ari <trans&use ulterior in &ractica &rin decizii
curente=.
In ce &riveste aducerea la inde&linire7 se ur*areste7 &e de o &arte7 di*inuarea o%stacolelor si
*icsorarea riscurilor7 iar7 &e de alta7 s&orirea sanselor de reusita. In ce &riveste reactia la decizia
altora7 este nevoie de/
V co*&ararea lor cu liniile tale strategice;
V evaluarea atat a costurilor7 cat si a avanta9elor <care tre%uie corect identi1icate=;
V daca este inevita%il7 ela%orarea unor strategii de di*inuarea a costurilor.

Un rol i*&ortant il constituie si &regatirea &e care o au 1actorii i*&licati in &rocesul
decizional. Su% acest as&ect7 se constata o di1erentiere intre 1unctionar si analistul de ti&
acade*ic. Ast1el7 in ti*& ce &ri*ul cunoaste structurile7 oa*enii si legislatia7 cel de:al doilea
cunoaste tendintele7 1ace o evaluare co*&arativa a Geveni*entuluiG cu acestea7 dis&unand de
4'

viziunea asu&ra intregului. Iata &entru ce7 in analiza
&ro&riu:zisa este nevoie de cola%orarea celor
doi. In analiza7 este indis&ensa%ila crearea unei
*e*orii7 care &er*ite acu*ularea datelor7 care
&ot ilustra o tendinta7 in 1unctie de care se &oate 9udeca
a&oi un Geveni*entG <caci intre%area
&rinci&ala o re&rezinta/ inter&retarea in ra&ort cu ceH=

4(


CAPITOLULIV - ORIENTA RI ,N TEORIA RELATIILOR INTERNATIONALE5

F/6 SCOALA ENGLE>A A RELATIILOR INTERNATIONALE

Soala !n3l!)a a R!latiilo# Int!#national! %au #ationali%&ul %-a a0i#&at (n anii @B0-@D0
&e 1undalul traditiei i*&eriale %ritanice si a &ozitiei a&arte &e care o detinea Co**o nMealt$:ul
%ritanic !n constelatia de &utere a vre*ii. Fntre re&rezentantii acestui curent de g,ndire se nu*ara
EedleN 6ull7 0artin Jig$t7 0ic$ael Jalzer7 Lo$n Aincent si Ada* Jatson. +intre acestia cel
*ai i*&ortant ra*,ne EedleN 6ull7 autorul teoriei societatii internationale.
otrivit rationalis tilor7 relatiile internationale au cunoscut7 !n evolutia lor7 trei eta&e
calitativ di1erite. O &ri*a eta&a se caracterizeaza &rin e2istenta statelor ca entitati de sine
statatoare7 inde&endente7 1ara legaturi !ntre ele. Fn acest stadiu e2ista doar state se&arate7
neagregate7 nu !nsa si relatii internationale sau un siste* international &ro&riu:zis.
O a doua eta&a se distinge &rin !nte*eierea unui siste* de state caracterizat de
e2istenta unor contacte su1icient de dezvoltate !ntre doua sau *ai *ulte state si a unui i*&act
su1icient de se*ni1icativ al 1iecaruia dintre aceste state asu&ra deciziilor celuilalt4celorlalte7 ast1el
!nc,t &artile siste*ului sa se co*&orte7 cel &utin !ntr:o anu*ita *asura7 ca &arti ale unui !ntreg.
A treia eta&a se identi1ica cu a&aritia unei societati internationale7 res&ectiv a unui
gru& de state cons tiente de e2istenta unor interese si valori co*une7 care 1or*eaza o societate !n
sensul ca se &erce& ca 1iind legate &rintr:o serie de reguli co*une si care !*&artasesc !n co*un
1unctionarea unor institutii. Aceste nor*e si &rinci&ii !*&artasite 1ac &osi%ila e2istenta eticii !n
relatiile internationale
Con1or* &ro*otorilor Scolii engleze7 !n ulti*ele trei secole s:a dezvoltat o autentica
societate internationala7 ale carei li*ite geogra1ice s:au e2tins tre&tat7 &ornind de la s&atiul
euro&ean si a9ung,nd sa cu&rinda7 azi7 !ntreg *a&a*ondul. Societatea internationala a ulti*elor
trei secole s:a structurat !n 9urul a trei trei s coli de g,ndire !n Relatiile Internationale/ realis*ul7
rationalis*ul si revolutionaris*ul7 carora le cores&und7 &otrivit lui 0artin Jig$t7 trei traditii de
1iloso1ie &olitica cea $o%%esiana7 locKeana si grotiana sau Kantiana. ri*a traditie teoretica7
centrata &e notiunile de con1lict7 raz%oi si violenta7 !si trage seva din o&era lui T$o*as Eo%%es.
Fn ra&ort cu aceasta traditie7 ideea de societate internationala re&rezinta o contradictie !n ter*eni.
Fn a%senta unui contract !ntre ele7 statele sunt anga9ate7 ase*enea indivizilor din traditia
$o%%esiana7 !ntr:o &er*anenta lu&ta &entru &utere7 &olitica internationala 1iind caracterizata de
con1lict7 raz%oi si violenta. A doua traditie7 ce:s i are radacinile !n g,ndirea lui Lo$n 3ocKe7
sustine ca anar$ia caracteristica starii naturale &recontractuala nu este nici $aotica7 nici
ar*onioasa la *odul a%solut7 iar oa*enii tre%uie !ntelesi ca 1iinte sociale !n &er&etua
interactiune. S&re deose%ire de &ri*a7 aceasta traditie accentueaza relatiile de sc$i*% si
coo&erare !n relatiile internationale. Cea de a treia traditie7 a carei viziune nor*ativa o re&rezinta
societatea glo%ala sau *ondiala7 considera ca e*ergenta acesteia din ur*a este !*&iedicata de
siste*ul etatic actual. Ins&irata de viziunile lui Eugo 8rotius <Eugo de 8root= si I**anuel Sant
4)

des&re &osi%ilitatea instaurarii &acii &er&etue si a ar*oniei universale7 ea cultiva
internationalis*ul s i se 1ocalizeaza asu&ra &roceselor de solidarizare transnationala si a realitatii
&e care o dese*na* azi &rin notiunea de guvernare glo%ala.
Fn viziunea rationalis*ului7 &e !ntreg &arcursul e2istentei societatii internationale7
!nt,lni* reunite 1eno*ene &ro&rii 1iecareia dintre cele trei traditii7 ele coe2ist!nd !n conditiile
&revalentei te*&orare a uneia sau alteia dintre ele. S&re deose%ire de 0artin Jig$t7 care nu
s:a identi1icat cu nici una dintre cele trei traditii7 EedleN 6ull s:a &lasat 1er* &e &ozitiile
rationalis*ului7 &e care o socotea o a%ordare neogrotiana a teoriei si &racticii internationale.
S coala engleza constitue &ri*ul curent de teoretizare a Relatiilor Internationale
care a su%liniat ideea con1or* careia desi !n &olitica internationala nu ave* o autoritate centrala7
ordinea nu este cu totul a%senta. +in acest &unct de vedere7 6ull a su&us unei critici siste*atice
&re*isa realista a naturii $o%%esiene a &oliticii internationale. otrivit lui 6ull7 ordinea
internationala di1era de anar$ia lui Eo%%es din *ai *ulte *otive/ do*eniul Relatiilor
Internatonale este caracterizat &rin interde&endenta econo*ica; statele sunt *ai &utin vulnera%ile
dec,t indivizii; statele sunt *ult *ai inde&endente dec,t indivizii; iar di1erentele de &utere dintre
state au un i*&act coo&erativ si sta%ilizator asu&ra co*&orta*entului acestora.
EedleN 6ull de1ineste ordinea ca *odel de activitate care sustine o%iectivele
sociale ele*entare ale societatii7 un arana9a*ent *enit sa asigure ur*arirea unor sco&uri
co*une7 care sa se instituie !n 1actori de *entinere a coeziunii si structurare a societatii
internationale. Societatea internationala de astazi si7 &rin ur*are7 ordinea e2istenta !n cadrul sau
vizeaza7 !n ordinea descrescatoare a i*&ortantei7 *entinerea ur*atoarelor sco&uri/ &astrarea
siste*ului !n sine; &astrarea inde&endentei statelor; &acea; li*itarea violentei; res&ectarea
&ro*isiunilor <a acordurilor7 !ntelegerilor7 tratatelor=; si sta%ilitatea &osesiunilor.
Cele s ase sco&uri sunt identi1icate ca alcatuind interesul co*un *ini* &e care
statele lu*ii !l &ot recunoas te &entru a &utea vor%i des&re o societate internationala. entru
realizarea acestor sco&uri7 &e &arcusul ti*&ului au a&arut c,teva categorii i*&ortante de institutii
internationale. Conce&ute ca [seturi de o%iceiuri si &ractici sta%ilite &entru a realiza o%iective
co*une \7 aceste institutii sunt ec$ili%rul de &utere7 dre&tul international7 di&lo*atia7 raz%oiul
<ca *i9loc ulti*=7 *arile &uteri <1unctia *anageriala a *arilor &uteri= s i7 *ai recent7 organizatiile
internationale si dre&turile o*ului. Fn lucrarea Societatea anar$ica <T$e Anarc$ical SocietN7
1.((= 6ull a !ntre&rins o analiza detailata a rolului &e care !l 9oaca aceste institutii7 at,t !n
*entinerea7 c,t s i !n su%*inarea ordinii internationale. Totodata7 catre 1inalul lucarii7 6ull a
&rognozat evolutia societatii internationale catre un nou #v 0ediu7 caracterizat de 1eno*ene
&recu* e2istenta s i a*&li1icarea integrarii regionale7 coe2istenta unor loialitati *ulti&le
su&ranationale si su%nationale7 tendinta de dezintegrare statala7 &rivatizarea violentei7
dezvoltarea organizatiilor transnationale si uni1icarea te$nologica a lu*ii.
Fn esenta7 teoria societatii internationale sustine ca statele &ot ado&ta o conduita
rationala7 ce se &oate constitui !n &re*isa instaurarii &acii si 9ustitiei &e &lan international. Fn
cadrul sau &ot 1i distinse doua curente / cel al solidaristilor7 re&rezentati de 8rotius7 interesati de
instituirea unui siste* de solidaritate si interventie u*anitara7 ce sustine ca !n unele situatii7 *ai
4.

ales !n cazul &ro*ovarii unei cauze no%ile7 dre&tul international surclaseaza suvernitatea
nationala; si cel al &luralistilor7 al caror ade&t este 6ull7 care &une accentul &e ordinea
internationala s i suveranitatea statala si !nte*eiaza dre&tul international &e !ntelegerile de
*o*ent dintre state.
Recunosc,nd statele ca actori &ri*ordiali7 rationalis*ul accentueaza ele*entele
de ordine e2istente !n &lanul vietii internationale si di1erentele e2istente !ntre ordinea
internationala si cea &ro&rie cadrelor nationale de 1iintare a societatilor. Rationalistii se arata
&reocu&ati si de *odalitatile &rin care ordinea &oate 1i &rezervata &e &lan international7 daca ea
*erita sau nu &astrata7 din ung$i de vedere nor*ativ7 si cu* &oate 1i reconciliata ordinea
internationala cu &ro*ovarea 9ustitiei7 alt1el s&us7 cu* &oate 1i asigurat ec$ili%rul dintre
&astrarea ordinii e2istente7 !nte*eiata &e reguli si nor*e caracteristice unui nu*ar *inoritar de
state7 si sc$i*%area ei !n con1or*itate cu valorile si interesele *a9oritatii statelor intrate recent !n
societatea internationala as&ect ce ar i*&lica si c$estiunea s&inoasa a unei eventuale
redistri%uiri a &uterii si a resurselor la nivel glo%al.
S&re deose%ire de alti re&rezentanti ai Scolii engleze7 TerrN Nardin si:a %azat inter&retarea cu
&rivire la natura dre&tului international &e 1unda*entele o&erei 1iloso1ice ale 1iloso1ului &olitic englez
0ic$ael OaKes$ott. #l a &reluat distinctia &ri*ara 1acuta de acesta din ur*a !ntre asocierea civila
<orientata s&re sco&= si asocierea !ntre&rinzatoare <&ractica= si a a&licat:o la nivel glo%al. Nardin
considera ca societatea internationala re&rezinta o asociere &ractica !ntre state7 statele !nde&linind
rolul atri%uit de OaKes$ott indivizilor !n societatea civila. Societatea statelor si dre&tul international
nu tre%uie !ntelese ca o asociere orientata s&re un sco&7 deoarece statele nu !*&artasesc aceleasi
sco&uri7 1iecare dintre ele ur*arind &ro&ria sa viziune cu &rivire la o viata %una &entru cetatenii sai.
Aceasta nu !nsea*na ca statele nu au si unele sco&uri co*une si nu !nc$eie acorduri &entru
!nde&linirea acestor sco&uri. S&re deose%ire de Jig$t7 Nardin nu considera ca &racticile autoritare ale
societatii internationale *ediaza !ntre realis* si revolutionaris*. Totodata7 Nardin sustine ca este
&osi%il sa se 9usti1ice interventia !n a1acerile interne ale statelor &e %aza violarii dre&turilor o*ului de
catre acestea si7 !n acelasi ti*&7 sa se i*&una constr,ngeri i*&ortante si severe interventiei din
consideratii etice cu &rivire la cel ce detine dre&tul de interventie7 !*&re9urare care 1ace ca interventia
sa 1ie 1oarte di1icil de 9usti1icat !n &ractica.
Teoria raz%oiului 9ust7 &rezentata !n lucrarea Raz%oaie 9uste si in9uste <Lust and Un9ust Jars7
1.((= i:a 1urnizat lui 0ic$ael Jalzer &rinci&iile de %aza si li*itele *orale &entru a restr,nge
*otivele &entru care statele &ot a&ela !n *od legiti* la raz%oi <9us ad %ellu*= c,t si li*itele
co*&orta*entului lor du&a ce raz%oiul a !nce&ut <9us in %ello=. Jalzer a !ncercat sa &una %azele unei
versiuni *oderne a doctrinei crestine *edievale &rivitoare la raz%oi7 !ntr:un conte2t *odern7 laic. #l
s:a %azat &e notiunea *oderna a &ree*inentei dre&turilor individuale. Statele nu sunt entitati
organice si nici uniuni *istice7 dre&turile individuale st,nd la %aza celor *ai i*&ortante rationa*ente
cu &rivire la raz%oi. +re&turile statelor se %azeaza &e acordul co*un al *e*%rilor lor. Jalzer
dezvolta ast1el &aradig*a legalista7 realiz,nd legatura dintre dre&turile o*ului si dre&turile statelor
si sustin,nd ca integritatea teritoriala si suveranitatea &olitica &ot 1i a&arate !n acelasi *od ca si viata
si li%ertatea individuala.
"5

Ase*eni lui Nardin7 Lo$n Aincent a de*onstrat i*&osi%ilitatea e2istentei unei cai de *i9loc !ntre
realis* si revolutionaris*. uternic in1luentat de Jig$t si 6ull7 Aincent s:a &reocu&at de analiza
co*&arativa a siste*elor internationale !n ti*& si s&atiu7 !n s&ecial !n ter*enii &racticii si culturii
di&lo*atice7 a su&us analizei ceea ce 6ull nu*ea societatea statelor7 accentu,nd rolul vointei7 *ai
&resus dec,t al necesitatii !n e2&licarea co*&orta*entului statelor7 si a dezvoltat te*a tensiunii
e2istente !ntre cerintele ordinii internationale si cele ale 9ustitiei cos*o&olite. Fn lucrarile sale se
o%serva o trecere de la o sustinere stricta a inter&retarii &luraliste a societatii statelor7 catre una *ai
solidara.
Cea *ai se*ni1icativa contri%utie &e care rationalis*ul a
adus:o !n studierea Relatiilor Internationale ra*,ne teoretizarea conce&tului de ordine
internationala. Scoala engleza a Relatiilor Internationale a atras atentia asu&ra 1a&tului ca !n
&o1ida vizi%ilitatii *ediatice de care se %ucura con1lictul si violenta7 realitatea de rutina a &oliticii
internationale o constituie interactiunile ordonate7 e2istenta unor institutii7 nor*e si interese
co*une. -ocaliz,ndu:se &e rolul institutiilor internationale7 valorilor7 nor*elor s i regulilor !n
1or*area7 &rezervarea s i sc$i*%area societatii internationale7 rationalis*ul a co*&letat
contri%utiile lui Ro%ert Seo$ane si Lose&$ NNe &rivitoare la i*&actul deose%it &e care ideile si
interactiunile transnationale le au asu&ra &oliticii *ondiale

F/2/ REALISMUL6C

rivit din ung$iul relatiilor internationale7 realis*ul &olitic se inte*eiaza &e anar$ia
e2istenta in siste*7 ca ur*are a a%sentei unei autoritati centrale si care 1ace ca sa 1ie in natura
actorilor4statelor sa caute sa o%tina cat *ai *ulta &utere. In consecinta7 1raza c$eie a realis*ului
&olitic este/
G+aca *odul de co*&ortare al statelor : asa cu* s:a dovedit de la a&aritia lor &ana in &rezent :
nu &oate 1i re1or*at7 el tre%uie sa 1ie7 &e cat &osi%il7 controlat WG
Acest curent4scoala de gandire are radacini e2tre* de adanci si &uternice. rintre cei ce
l:au slu9it de:a lungul ti*&ului se nu*ara/ Tucidide7 0ac$iavelli7 Eo%es7 Carr <1.3.=7
Sc$Marzen%erger <1.3.71.41=7 Jig$t <1.4'=7 ulti*ii trei in 0area 6ritanie7 a&oi Sc$u*an
<1.33=7 Nie$%ur <1.3'71.".=7 S&NK*an <1.42= si7 desigur7 0orgent$au <1.4)=7 in Statele Unite7
&e 1undalul rolului do*inant o%tinut de SUA in &olitica internationala in &erioada &ost%elica.
-unctia realis*ului &olitic a 1ost7 de la ince&ut7 du%la/ &e de o &arte7 se &unea &ro%le*a
intelegerii *odului de co*&ortare al statelor7 ca &rinci&ali actori ai siste*ului international7 &e
de alta7 cea a orientarii &ro&riului co*&orta*ent in 1unctie de cel al altora. In &ractica7 di$oto*ia
dintre rolul e2&licativ si cel orientativ al realis*ului &olitic s:a dovedit di1icil de *entinut.
Aceasta din cauza ca &uterea insasi7 adica toc*ai conce&tul sau c$eie7 desi este indis&ensa%ila7
este di1icil de de1init7 *ai ales in ter*enii valorizatori de %un si rau. In orice caz7 insa7 in acest

6C #!p#!)!ntanti5 RaO&on' A#on. E'Pa#' Hall!tt Ca##. Ro*!#t Gilpin. Qo"n H!#). G!o#3! N!nnan. H!n#O Ni%%in3!#.
St!p"!n N#a%n!#. Han% Mo#3!nt"au. Su%an St#an3!. N!nn!t" Galt)I

"1

du%lu rol : e2&licativ si orientativ : teoria realis*ului &olitic are &utini rivali in ce &riveste gradul
de ras&andire.
Su% as&ect *etodologic7 &ot 1i distinse ur*atoarele sale trasaturi/
a. recursul la istorie7 atat ca sursa &entru i&otezele de lucru7 cat si ca *odalitate de
veri1icare a acuratetii a1ir*atiilor <izvorand din &erenitatea &uterii si a co*&orta*entului
%azat &e &utere=;
%. studiul *ulti&lelor 1atete ale co*&orta*entului u*an <o*ul &olitic7 econo*ic7 *oral7
religios=7 cu a&ro&ierile si deose%irile dintre ele; a se re*arca aici o radacina cantonata de
realis*ul &olitic in stiintele co*&orta*entale7 care stau la %aza %e$avioris*ului;
c. &ersoni1icarea statului7 res&ectiv tratarea unui actor colectiv ca un actor individual7
&entru *ai %una intelegere a co*&orta*entului sau;
d. accentul &us &e triada/ interes national : securitate : &utere7 &ornind de la teza ca
&ri*ul ele*ent7 interesul national7 nu este un conce&t vag7 ci este o entitate ce &oate 1i
de1inita.
In orice caz7 insa7 credinta 1er*a a realistului &olitic este ca o*ul este o 1iinta
&ericuloasa si li&sita de credi%ilitate W
Realis*ul &olitic are la %aza un nu*ar de sase &rinci&ii7 asa cu* au 1ost ele de1inite de
cel *ai cunoscut re&rezentant al sau7 Eans 0orgent$au/
1. olitica : la 1el ca societatea : este guvernata de legi o%iective7 care isi au radacina in natura
u*ana;
2. Calauza realistului &olitic este interesul national de1init ca &utere <vezi du%lul caracter al
&uterii/ de *i9loc si o%iectiv=;
3. Interesul national7 desi este o categorie universala7 nu este dat o data &entru totdeauna;
4. Realistul &olitic7 desi constient de i*&ortanta *orala a actului &olitic7 este treaz la tensiunea
dintre ele <vezi cele%ra 1raza a lui 0ac$iavelli/ Gsco&ul scuza *i9loaceleG=;
". +re&t ur*are7 el re1uza sa identi1ice as&iratiile *orale ale unei natiuni cu legile *orale care
guverneaza universul <sau7 cu alte cuvinte7 res&ecta *oralitatea &ana la &unctul de la care aceasta
devine o &iedica in calea actului &olitic=;
'. +i1erenta dintre realis*ul &olitic si alte scoli este7 deci7 reala si &ro1unda.

e %aza acestor &rinci&ii7 &rinci&alele &ro&ozitii ale realis*ului &olitic sunt ur*atoarele/
1. +atorita anar$iei din cadrul siste*ului international <generata de a%senta unei autoritati
centrale=7 statele nu au alta solutie decat sa caute &e orice cai sa isi *a2i*izeze &uterea
de care dis&un.
2. O*ul de stat este cel c$e*at sa indice ce insea*na UT#R# <teritoriu U resurse
u*ane si *ateriale=.
3. uterea *ilitara este cea *ai i*&ortanta *asura a &uterii <&ornind de la teza ca/ G1orta
este ulti*a ratio a &oliticiiG=.
(. #c$ili%rul &uterii re&rezinta in ulti*a instanta ec$ili%rul &uterii *ilitare.

Fn consecinta7 daca ar 1i sa su*ariza*/
"2


- %!pa#a #!latiil! int!#national! '! a#!na #!alitatilo# politi! int!#n! 'in 0i!a#! %tatI
o%iectivul realis*ului &olitic este a&ararea integritatii teritoriale si inde&endentei &olitice
&rin res&ectarea si a&licarea %alansului de &utere; %alansul de &utere re&rezinta un vector
i*&ortant &entru &redictia co*&orta*entului statelor din arena internationala; gru&area
statelor se 1ace ast1el !nc,t sa se &oata evita &reo&onderenta de &utere a unora sau unuia;
&us !n a&licare7 realis*ul are la %aza ca&ac2itatea *ilitara a unui stat &recu* si &otenta
stiinti1icului; realis*ul relatiilor internationale &rezinta doua 1or*e de e2&ri*are/
- #!ali%tii on%i'!#a a %i%t!&ul int!#national !%t! ana#"i. ia# #!latiil! int!#national! pot 0i
cel *ai %ine !ntelese &rin desci1rarea *odului !n care &uterea este distri%uita !ntre state7 !n
ciuda egalitatii legale 1or*ale7 distri%utia inegala a &uterii !nsea*na ca arena relatiilor
internationale este o 1or*a a B&oliticii de &utereG <&oMer &olitics=; relatiile internationale
re&rezinta un do*eniu al necesitatii <statele tre%uie sa o%tina &utere &entru a su&ravietui
!ntr:un *ediu co*&etitiv= si al continuitatii !n ti*&; c,nd realistii analizeaza sc$i*%area
!n siste*ul relatiilor internationale7 ei se concentreaza asu&ra sc$i*%arilor ec$ili%rului de
&utere dintre state si tind sa nu tina cont de &osi%ilitatea unei sc$i*%ari 1unda*entale !n
dina*ica siste*ului; ade&tii acestei teorii su%scriu acestor i&oteze de %aza c,nd
e2&loreaza ur*atoarele &ro%le*e/
o sursele &rinci&ale ale sta%ilitatii si insta%ilitatii !n siste*ul relatiilor internationale;
o &erce&erea ec$ili%rului de &utere real si dezira%il !ntre state;
o Bco*&orta*entul@ *arilor &uteri unele 1ata de celelalte si 1ata de statele *ai
sla%e;
o sursele si dina*ica sc$i*%arilor conte*&orane !n ec$ili%rul de &utere.

Fn literatura de s&ecialitate7 unii autori vor%esc des&re/
o Realis* e2istential %azat &e dese*narea realitatilor concrete ale statului
res&ectiv !n ra&ort cu siste*ul international.
o Neorealis* res&inge re!ntoar cerea la %alansul de &utere si &ro&une realizarea
unui ansa*%lu de anga9a*ente de securitate colectiva.
o -unctionalis* structural con1or* acestei teorii ele*entul central !l constituie
&ro%le*a conducerii7 a leaders$i&:ului; 1unctionalis*ul structural este
1unda*entat &e teoria statului $ege*onic ce i*&une ordine !n relatiile
internationale7 nerecurg,nd la cuceriri; s coli 1unctionaliste/
- Ro*!#t Gilpin %u*linia)a n!!%itat!a %ta*ilitatii "!3!&oni! #!%pin37n' *alan%ul
puterilor4 elementul de !aza #l constituie forta statului 9egemonic su! toate aspectele4
elementul care regleaza dispersarea sta!ilitatii 9egemonice este raz!oiul4 &ilping
considera ca dupa Pestfalia (1-8), ciclul imperial a fost sc9im!at cu principiul
!alansului de putere pentru a se a$unge, treptat, la o succesiune de 9egemonii datorate
triumfului statelor #n forma nationala4 deose!irea dintre stadiile de crestere economica s i
statele 9egemonice #n e%pansiune a determinat redistri!uirea puterii s i dezec9ili!rul
international al factorilor de putere.
"3

- G!o#3! Mo'!l%Ri a t!o#!ti)at % i a'7nit &o'!lul l!a'!#%"ip-ului &on'ial5 ana#"ia ! %!
&roduce !n siste*ul *ondial deter*ina &erioade stricte de ierar$izare a statelor si a celor
care conduc; &uterile $ege*onice i*&un &uterea 1ara cucerire7 &rin 1orta econo*ica7
*ariti*a etc; 0odelsKi &ro&une eta&e seculare care &er*it sc$i*%area actorilor
&rinci&ali de la o eta&a la alta.

F/A/ NEOREALISMUL

D! la *un in!put t#!*ui! p#!i)at a *a)!l! n!o#!ali%&ului %unt %i&ila#! u !l! al!
#!ali%&ului/ A%t0!l. la 0!l a %i in a)ul #!ali%&ului.
a. unitatile c$eie sunt statele <statele oras=;
%. ele ur*aresc sa o%tina &utere <atat ca sco& in sine7 ca si *i9loc &entru atingerea altor
sco&uri=;
c. actorii actioneaza <se co*&orta= rational.
Ideea ar 1i7 insa7 ca7 desi realis*ul 1urnizeaza un cadru e2&licativ vala%il de la Tucidide
&ana in zilele noastre7 neorealistilor li se &are ca *ai tre%uie de&us un e1ort &ana la trans1or*area
sa7 res&ectiv a acestui cadru e2&licativ7 intr:o teorie in adevaratul inteles al cuvantului. rin
ur*are7 rezulta ca neorealis*ul are atat radacini co*une7 cat si deose%iri *arcate co*&arativ cu
realis*ul.
Cel care si:a asu*at sarcina &unerii la &unct a unei ase*enea teorii a 1ost S#NN#TE
JA3TT7 care7 in 1.(.7 a &u%licat lucrarea GT$eorN o1 International oliticsG. Sco&urile ur*arite
de Sennet$ Jaltz7 asa cu* le:a de1init el insusi in lucrarea res&ectiva sunt/
V e2a*inarea %aga9ului de cunostinte acu*ulat;
V ela%orarea unei teorii care sa re*edieze nea9unsurile ast1el identi1icate; s
V e2a*inarea catorva din a&licatiile noii teorii <cu alte cuvinte7 testarea ei=
+re&t ur*are7 in ra&ort cu &ri*ele doua sco&uri4o%iective ur*arite de Jaltz7 concluzia este ca
e2ista doua ti&uri 1unda*entale de teorii/ cele reductioniste si cele siste*ice. ri*ele : cele
reductioniste : &leaca de la &re*isa ca Gintregul se co*&une din cunoasterea atri%utelor si
interactiunea &artilorG <1iind7 deci7 vor%a de un e1ort &re&onderent investigativ7 analitic=7 iar cele
siste*ice7 de la corelarea celor doua &lanuri7 res&ectiv al intregului si al co*&onentelor.
Ca ur*are7 el &une la &unct o teorie7 ale carei trasaturi sunt/ o analiza a
STRUCTURI3OR O3ITIC#7 ur*ata de o analiza a #CEI3I6RU3UI UT#RII7 ca te*a
centrala a realis*ului. Ast1el7 in ce le &riveste &e &ri*ele7 res&ective structurile &olitice7 autorul
&leaca de la di$oto*ia e2istenta intre caracterul ierar$ic si centralizat al siste*elor interne7 si cel
descentralizat si anar$ic al celor e2terne7 de1inind &ro%le*a &rinci&ala ca 1iind cea re1eritoare la
cu* sa construiesti o ordine 1ara ele*entul care tre%uie sa &roduca ordinea si 1ara e1ecte
organizationale <&lecand totusi de la vala%ilitatea &re*isei ca e2ista o anu*ita ordine &ana si in
dezordine=.
In ce &riveste CARACT#RU3 unitatilor siste*ului7 acestea sunt 1ie statele7 1ie alti
actori7 cu &recizarea : realista : ca siste*ul nu de&inde &ractic de toti actorii7 ci nu*ai de cei *ai
"4

i*&ortanti W Jaltz 1ace &recizarea ca7 su% ra&ort econo*ic7 statul:national inceteaza sa *ai
constituie entitatea 1unda*entala7 res&ectiv actorul &rinci&al7 &regatind ast1el terenul &entru
a%ordarea transnationala a siste*ului international. Ca ur*are7 el de1ineste &olitica nationala ca
1iind interactiunea unor unitati di1erite cu 1unctii s&eci1ice7 iar &olitica internationala ca 1iind
interactiunea unor unitati si*ilare ce isi du%leaza reci&roc 1unctiile. In concluzie7 el
de*onstreaza ca7 in siste*ul international7 di1erentierea nu este data atat de *ult de ti&ul de
1unctie : acesta tinzand sa 1ie si*ilar : ci de &ondere7 res&ectiv de distri%utia &uterii in cadrul sau.
Rezulta7 deci7 vala%ilitatea a*%elor &re*ise teoretice de la care a &lecat7 res&ectiv atat &rivitoare
la teoriile reductioniste7 care su%liniaza in1luenta unitatilor asu&ra intregului7 cat si a celor
siste*ice7 care o su%liniaza &e cea a intregului asu&ra unitatilor.
In ce &riveste analiza #CEI3I6RU3UI UT#RII7 si el este de &arere ca7 &rin cu&larea
&osi%ilitatilor de violenta interna cu cele de violenta e2terna7 raz%oiul &oate iz%ucni oricand. #l
sustine ca ar e2ista o anu*ita Gdiviziune a *unciiG intre &rocesele e2terne si cele interne7 in
sensul ca7 daca in cazul &ri*elor vor%i* de adancirea interde&endentelor7 in cel de:al doilea7
ave* de:a 1ace cu adancirea integrarii. Sau7 cu alte cuvinte7 daca la o e2tre*a intalni*
ANAREIA <al carei &rinci&iu suveran il constituie auto:a9utorarea7 &retul li%ertatii 1iind insa
insecuritatea=7 la cealalta intalni* I#RAREIA. O ase*enea situatie 1ace necesara aco*odarea
reci&roca7 atat la nivelul STRUCTURI3OR7 cat si al STRAT#8II3OR.
Autorul 1ace unele &recizari inclusiv la *odul in care tre%uie GconstruitaG o teorie.
Ast1el7 el &leaca de la &re*isa ca &olitica internationala este un do*eniu distinct. A&oi isi
&ro&une desco&erirea unor regularitati cu valoare de lege7 &e care7 in 1inal7 isi &ro&une sa le
e2&lice. rinci&alele cerinte ale unui ase*enea e1ort teoretic ar 1i/
V 1a&tul ca o teorie contine cel &utin o su&ozitie teoretica7 ce nu este 1actuala;
V 1a&tul ca teoriile tre%uie evaluate in ter*enii a ceea ce isi &ro&un sa e2&lice; si

-a&tul ca avea* de:a 1ace tot cu R#A3IS0U3 O3ITIC7 insa su% o 1or*a NOUA7 *ult
*ai ela%orata7 care incor&oreaza avansurile stiinti1ice realizate intre ti*& in do*eniul analizei
relatiilor internationale7 deci de N#O:R#A3IS07 il de*onstreaza cel *ai %ine &rinci&alele
concluzii la care a9unge Sennet$ Jaltz.
Acestea sunt/
V valoarea UT#RII ca *i9loc de *entinere a autono*iei in 1ata 1ortei altora;
V &ro&ortionalitatea intre a*&loarea &uterii si *ulti&licarea o&tiunilor;
V li%ertatea de actiune *ai *are a celor *ai &uternici in ra&ort cu cei *ai &utin &uternici
decat ei;
O *iza *are &e care o acorda *arile &uteri *entinerii siste*ului <vezi a9utorul acordat de
SUA Rusiei in actualele conditii= 1'.

1'osi%ile !ntre%ari/
rezentati &unctele co*une7 res&ectiv di1erentele dintre realis*ul traditional si
neorealis*. actori ai &oliticii
*ondiale7 si nu de actiunea institutiilor internationale .

""


F/F/ INSTITUTIONALISM VERSUS
NEOREALISM

Ter*inarea raz%oiului rece si trans1or*arile *a9ore din siste*ul
international ce iau
ur*at au lansat o noua dis&uta stiinti1ica in cadrul do*eniului relatiilor
internationale. #ste vor%a
de asaltul teoriilor institutionaliste : care sustin ca singura sursa de
sta%ilitate si securitate din
siste* o constituie institutiile internationale : asu&ra neorealis*ului.
Intr:un ras&uns su%stantial
si analitic : intitulat Gro*isiunea -alsa a Institutiilor InternationaleG7
&ro1esorul Lo$n
0ears$ei*er7 de la Universitatea din C$icago7 da ras&uns acestor
critici7 &unand in lu*ina
inconsistenta teoretica7 logica si e*&irica a celor trei &rinci&ale teorii
din aceasta categorie/ a
institutionalis*ului li%eral7 a a&ararii colective si cea critica.
0ostenitoare a unei vaste retele de institutii internationale7 #uro&a
&ost:raz%oi rece &are
ca&a%ila sa isi asigure &acea si sta%ilitatea de acu* incolo nu &rin
*entinerea ec$ili%rului &uterii7
cu* sustine teoria realista in varianta sa neorelista7 ci e2clusiv &rin
actiunea institutiilor
res&ective. Or7 &ornind de la insasi natura institutiilor internationale :
care nu sunt altceva decat
creatii ale statelor care le 1or*eaza : 0ears$ei*er sustine ca7 in 1inal7
&acea si sta%ilitatea &e
continent7 in lu*e in general7 vor de&inde tot de asigurarea ec$ili%rului
&uterii intre &rinci&alii
GConcluzia *ea centrala : s&une 0ears$ei*er : este ca institutiile
e2ercita o in1luenta *ini*a
asu&ra co*&orta*entului statelor si7 din aceasta cauza7 &ro*isiunea ca
ele sa 1urnizeze lu*ii
sta%ilitate in &erioada de du&a raz%oiul rece este *inora.G
+u&a ce trece in revista &rinci&alele teze care stau la %aza
realis*ului4neorealis*ului si
de1ineste si la*ureste conce&tele de institutie <Gun set de reguli du&a
care statele coo&ereaza si
se a1la in co*&etitie unele cu alteleG= si coo&erare internationala <Gdesi
realis*ul intrevede o
lu*e care este 1unciar*ente co*&etitiva7 el inregistreaza e2istenta
coo&erarii intre stateG=7
autorul 1ace o &rezentare si a&oi o critica a 1iecarei din cele trei teorii
institutionaliste7 &e rand.
GInstitutionalis*ul li%eral : s&une 0ears$ei*er : este teoria cea *ai &utin a*%itioasa
dintre toate cele trei. #a nu se adreseaza direct i*&ortantei &ro%le*e a *odului de a
i*&iedica iz%ucnirea raz%oiului7 dar se concentreaza in sc$i*% asu&ra e2&licarii
cauzelor &entru care coo&erarea econo*ica si in do*eniul *ediului dintre state este *ai
stransa decat &ot recunoaste realistii. O coo&erare crescuta in aceste do*enii este de
natura sa di*inueze &ro%a%ilitatea raz%oiului7 desi institutionalistii li%erali nu e2&lica si
*odul in care are loc acest lucru. Teoria se s&ri9ina &e credinta ca inselatoria re&rezinta
&rinci&alul 1actor in$i%ant al coo&erarii internationale si ca institutiile re&rezinta c$eia
de&asirii &ro%le*ei res&ective. Sco&ul este de a crea reguli care constrang statele7 1ara
sa &una7 insa7 in discutie teza realistilor ca statele sunt actori care isi vad doar de
interesul lor.G
Concluzia criticii &e care 0ears$ei*er o aduce acestei teorii7 de &e &ozitiile
realis*ului4neorealis*ului este &rezentata ast1el/
"'

GIn su*a7 institutionalis*ul li%eral nu o1era o %aza solida &entru intelegerea relatiilor
internationale si &ro*ovarii sta%ilitatii in lu*ea &ost raz%oi rece. #a &une &alid in
lu*ina i*&actul institutiilor si se situeaza in a1ara &ro%le*elor &acii si raz%oiului7
concentrandu:se7 in sc$i*%7 asu&ra sarcinii *ai &utin a*%itioase de a e2&lica e2istenta
coo&erarii econo*ice. In continuare7 logica cauzala a teoriei este gaunoasa7 asa cu*
recunosc ade&tii teoriei insisi. Trecand su&er1icial &este &ro%le*a castigurilor relative7
ei incearca acu* sa Gre&areG teoria7 dar e1orturile lor initiale nu sunt &ro*itatoare. In
s1arsit7 evidenta e*&irica 1urnizeaza &rea &utin su&ort acestei teorii.G
In ce &riveste cea de:a doua teorie7
GSecuritatea colectiva a%ordeaza 1rontal &ro%le*a &revenirii raz%oiului. Teoria se
%azeaza &e asertiunea ca 1orta va continua sa conteze in &olitica internationala si ca
statele vor tre%ui sa se &una in garda 1ata de agresorii &otentiali. Oricu*7 &ericolul de
raz%oi &oate 1i redus su%stantial7 con1or* acestei teorii7 &rin &unerea in discutie a tezei
realiste re1eritoare la co*&orta*entul statelor si inlocuirea ei cu trei nor*e anti:realiste.
ri*a7 ca statele tre%uie sa renunte la ideea de a utiliza 1orta &entru *odi1icarea
statuZuo:ului. A doua7 ca7 &entru a se ocu&a de statele care incalca aceasta nor*a7 sau
a*eninta <or initiaza= cu raz%oiul7 tarile res&onsa%ile nu tre%uie sa 1ie g$idate de
&ro&riul lor interes ingust. 0ai degra%a7 ele tre%uie sa:si re&ri*e tentatia de a ri&osta in
orice 1el &rin care acest lucru le:ar aduce vreun castig individual7 asociindu:se7 in
sc$i*%7 auto*at &entru a:l con1runta &e agresor cu a*enintarea unei 1orte co&lesitoare.
A treia7 ca statele tre%uie sa ai%a incredere reci&roca unul in altul ca vor renunta la
agresiune si sa 1ie 1oarte serioase in aceasta &rivinta. #le tre%uie7 de ase*enea7 sa ai%a
incredere si ca celelalte state vor sari in a9utorul lor7 in cazul in care vor deveni o%iectul
unei agresiuni.G
Critica ei vizeaza o serie de nea9unsuri *a9ore/
GIntai7 este construita &e nor*a 1unda*entala ca statele tre%uie sa ai%a incredere unul in
altul7 1ara sa e2&lice7 insa7 in *od satis1acator cu* este &osi%il acest lucru intr:o lu*e
anar$ica in care statele dis&un de &utere *ilitara si intentii neclare. In continuare7
evidenta istorica 1urnizeaza &rea &utin 1unda*ent &entru aceasta teorie. Singurul caz de
e2istenta a unui siste* o&erativ de securitate colectiva a 1ost 3iga Natiunilor7 iar acesta
a 1ost un 1iasco s&ectaculos. +esi activitatile de &eaceKee&ing si te$nica a concertului
<de1init ca un aran9a*ent intre *arile &uteri de i*&artire a s1erelor de in1luenta= sunt
descrise uneori dre&t versiuni li*itate7 dar &ro*itatoare7 ale securitatii colective7 ele au
o valoare *arginala in ra&ort cu &ro*ovarea &acii. 0ai *ult7 atat *entinerea &acii7 cat
si concertele 1unctioneaza du&a o logica di1erita de cea a securitatii colective. +e 1a&t7
concertele7 ca si aliantele7 re1lecta in *od 1unda*ental ec$ili%rul de &utere7 1iind ast1el in
concordanta cu viziunea realista asu&ra institutiilor.G
In s1arsit7 in ce &riveste cea de:a treia teorie institutionalista7
GTeoria critica este cea *ai a*%itioasa dintre toate cele trei teorii7 atata ti*& cat sco&ul
ei 1inal este de a sc$i*%a natura 1unda*entala a &oliticii internationale si de a crea o
"(

lume in care sa nu e%iste numai o cooperare crescuta intre state, ci si posi!ilitatea
e%istentei unei paci adevarate. :a fel ca si securitatea colectiva, dar nu si ca
institutionalismul li!eral, teoria critica pune direct in discutie gandirea realista
referitoare la comportamentul interesat al statelor. =eoria se !azeaza pe premisa ca
ideile si discursul / cum gandim si vor!im despre politica internationala E reprezinta
fortele motrice ale comportamentului statelor. 'a respinge pretentia realista ca modul de
comportament al statelor este, in general, functie de structura data a lumii e%terioare.
Pentru adeptii teoriei critice, ideile modeleaza ma$or lumea materiala, revolutionand
astfel politica internationala e%clusiv prin intermediul modului in care oamenii gandesc
si vor!esc despre politica mondiala. 7ntelectualii, in special adeptii teoriei critice insisi,
sunt considerati ca $ucand un rol c9eie in acest proces.O
3ears9eimer critica insa si aceasta teorie OcriticaO, pornind de la caracterul ei foarte
am!itios:
OAdeptii teoriei critice au teluri am!itioase. 7n orice caz, insa, teoria critica are, de
asemenea, si numeroase nea$unsuri. 7n mod concret, ea este preocupata de modificarea
fundamentala a comportamentului statelor, fara sa spuna prea multe despre modul in
care se poate face acest lucru. Adeptii teoriei critice indica ocazional cauzele particulare
ale sc9im!arii, dar cand o fac, ei invoca argumente care sunt in contradictie cu teoria
insasi. 7n sfarsit, e%ista prea putine dovezi empirice care sa spri$ine pretentiile adeptilor
teoriei critice, si prea multe care, in sc9im!, ii contrazic.O

In 1inal7 concluzia autorului este ca/
G+in *o*ent ce aceste teorii CinstitutionalisteD nu descriu in *od corect lu*ea7 &oliticile
%azate &e ele sunt destinate esecului.G ceea ce le descali1ica7 &ractic7 ca g$id de actiune &entru
&racticienii &oliticii *ondiale.
3a randul lor7 ade&tii acestor trei teorii ras&und criticilor aduse lor de 0ears$ei*er.
Ras&unsurile vizeaza criticile aduse la toate cele trei ti&uri de teorii institutionaliste. Ro%ert O.
Seo$ane si 3isa 3. 0artin ii ras&und lui Lo$n 0ears$ei*er intr:un articol Gin oglindaG intitulat
Gro*isiunea Teoriei InstitutionalisteG. In esenta7 ei se intrea%a/ daca institutiile sunt atat de
irelevante &entru *entinerea &acii7 cu* sustine 0ears$ei*er7 atunci &entru ce statele investesc
in ele resurse care7 in anu*ite cazuri7 sunt c$iar considera%ile H Cei doi autori sustin ca7 in
anu*ite conditii7 institutiile &ot 1acilita coo&erarea7 care este singura solutie7 &rin &unerea la
dis&ozitia statelor a in1or*atiei necesare7 &recu* si &rin distri%uirea resurselor &e care le &ot
*asa in cadrul lor *e*%rii acestora. Concluzia la care a9ung cei doi autori este de %un si*t/ ei
sustin ca7 &e de o &arte7 1ara a 1i un &anaceu7 institutiile &ot 1i utile *entinerii &acii7 iar7 &e de
alta7 critica lui 0ears$ei*er a 1ost utila7 indicand do*eniile in care ade&tii teoriei
institutionaliste *ai tre%uie sa insiste7 &entru a o%tine rezultate &ro*itatoare in acreditarea
acestei teorii. #ste un co*&ro*is7 care &leaca de la realitatea7 recunoscuta de a*%ele &arti7 ca
institutiile7 ca o creatie a statelor7 cu* sustin realistii7 e2ista lucru &e care 0ears$ei*er nu il
")

&oate constesta7 re1uzand7 insa7 e2agerarea : si &ot 1i adesea instru*ente valoroase in
co*&orta*entul lor international.
Gunand &rea *ulte in contul institutiilor internationale ar 1i7 intr:adevar7 o X&ro*isiune 1alsaX.
+ar intr:o &olitica *ondiala restrictionata de &utere si interese divergente7 &utin dis&usa sa
e2&eri*enteze o guvernare ierar$ica e1icienta7 institutiile internationale care o&ereaza &e %aza
de reci&rocitate vor re&rezenta co*&onente ale oricarei &aci dura%ile.G <Seo$ane si 0artin=
GInstitutionalistii ar tre%ui sa ras&unda criticii lui 0ears$ei*er &rin a integra *ai %ine
consideratiile de distri%utie in *odelele lor7 s&eci1icand in continuare *ecanis*ele cauzale &rin
care institutiile e2ercita in1luenta si7 &e %aza evidentei e*&irice7 sa &una *ai %ine in lu*ina si
*ai convingator e1ectele institutionale.G <Seo$ane si 0artin= 1(

F/C/ LIBERALISMUL6E

- li*!#alii on%i'!#a #!latiil! int!#national! a o po%i*ila %u#%a '! p#o3#!% %i t#an%0o#&a#!
teleologica; &un,nd li%ertatea individuala *ai &resus de orice7 consider,nd ca statul se cuvine sa
1ie o&rit de la actiuni de natura a o su%*ina.
- p! plan int!#n. put!#!a %tatului li*!#al on%titutional !%t! li&itata '! #a%pun'!#!a %a '!&o#atia
1ata de &ro&riii cetateni7 de nevoia de a res&ecta cerintele econo*iei de &iata si nor*ele de dre&t;
li%eralii considera ca7 !n ciuda di1icultatilor &e care le &resu&une trans1erul acestor constr,ngeri la
nivel international7 ele tre%uie instituite &entru a &ro*ova sta%ilitatea at,t !n ra&orturile dintre
statele suverane7 c,t si !n interiorul acestora7
- li*!#ali%&ul 8#!p#!)!ntat '! No#&an An3!ll. Goo'#oP Gil%on %i Al0#!' >i&&!#n9 a 0o%t
su%a&reciat si considerat o 1or*a de idealis* sau uto&is* de catre auto&rocla*atii realisti ai
vre*ii. 3ui;
- p#a*u%i#!a Uniunii So$i!ti!. %i '!i a o&uni%&ului '#!pt onu#!nt 3lo*al al apitali%&ului. l!-
a asigurat li%eralilor conte*&orani7 la s1,rsitul secolului al >>:lea7 &rile9ul de a a1ir*a traditia
intelectuala si i*&ortanta li%eralis*ului; desi unele tendinte conte*&orane &ar a con1ir*a teoriile
BidealistilorG7 li%eralis*ul tre%uie sa ra s&unda la noi &rovocari7 &e *asura ce 1ortele
ca&italis*ului glo%al su%*ineaza a&arenta victorie a de*ocratiei li%erale7 la s1,rsitul Raz%oiului
Rece.

F/B/ TEORIILE CRITICEJRADICALE69

1( osi%ile !ntre%ari/ rezentati critica lui 0ears$ei*er asu&ra via%ilitatii coo&erarii
institutionale7 in general7
dezvoltand7 critica adusa teoriei securitatii colective.

1) re&rezentanti/ Nor*an Angell7 C$arles 6eitz7 0ic$ael +oNle7 -rancis -uKuNa*a7
+avid Eeld7 Lo$n Eo%son7
StanleN Eo11*an7 Ric$ard Rosecrance7 JoodroM Jilson7 Al1red Ti**er;

1. re&rezentant i/ Lo$n 6urton7 Ro%ert Co27 Ric$ard A. -alK7 Andre 8under -ranK7
Lo$an 8altung7 Aladi*ir I. 3enin7
AndreM 3inKlater;
".

Teoreticienii gru&ati !n aceasta categorie sunt &reocu&ati de sursele
inegalitatii structurale7
inerente siste*ului international7 si de *odalitatile !n care acestea ar
&utea 1i de&asite;
Ins&ir,ndu:se adesea din g,ndirea traditionala *ar2ista7 dar
neli*it,ndu:se la aceasta7 ei &un !n
lu*ina *odul !n care relatiile internationale 1ac &osi%ile7 si tind sa
ascunda7 inec$itatile siste*ului
ca&italist glo%al; &ornind de la acest 1a&t7 teoreticienii radicali considera
ca teoria si &ractica nu sunt
do*enii se&arate si autono*e de g,ndire si actiune7 e2&ri*,ndu:si
ne*ultu*irea 1ata de re1or*ele
internationale care se li*iteaza la organizarea relatiilor dintre state7 *ai
ales c,nd se %azeaza &e
ca&acitatea si &e vointa asa:nu*itelor *ari &uteri; de ase*enea7 criticii
considera ca at,t realis*ul c,t si
li%eralis*ul servesc *entinerii distri%utiei ele*entare a &uterii si a
%unasta rii; !n 1a&t7 ei &rocla*a
su&re*atia analizei critice &rivind conditiile istorice care au condus la
instaurarea inegalitatii7 1ortele
*ateriale si ideologice care o sustin si &otentialul de a re1or*a radical
siste*ul !n 1avoarea unei ordini
*ondiale *ai dre&te.
Nici unul dintre ade&tii criticis*ului nu considera ca suveranitatea este
un conce&t care va deveni
desuet si nici nu agreeaza ideea &otentialului noilor *iscari sociale de
a se su%stitui &roletarilor clasei
*uncitoare revolutionare transnationale a lui 0ar2 si a lui 3enin.

reocu&arile &rinci&ale ale autorilor i*&ortanti din aceasta sectiune
se !ndrea&ta asu&ra notiunilor
de dre&t si *oralitate care o&ereaza !ntre state; ridic,nd &ro%le*e
centrale de teoria relatiilor
internationale &e care realistii si li%eralii tind sa le negli9eze;
Ter*enul de societate internationala !nsea*na ca7 !n ciuda a%sentei
unei autoritati centrale7
statele ado&ta *odele de conduita care se constituie &e %aza
constr,ngerilor *orale si legale si se su&un
acestora; &ornind de la aceste idei7 relatiile internationale nu &ot 1i
!ntelese !n *od adecvat ca *ani1estare
a &oliticii de &utere <asa cu* sustin realistii= si devine &osi%il sa nu
1ie necesara trans1or*area radicala a
ordinii internationale &entru a !n1a&tui 9ustitia si &acea glo%ala <asa
cu* solicita radicalii=;
entru 0artin Jig$t7 teoria relatiilor internationale re&rezinta o
alternativa la realis* si idealis*
!n studiul relatiilor internationale. EedleN 6ull &retinde ca
institutiile societatii statelor <raz%oiul7 *arile
&uteri7 dre&tul international7 di&lo*atia si ec$ili%rul de &utere= sunt
cruciale &entru *entinerea ordinii
internationale;
Teoreticienii societatii internationale &rivesc relatiile internationale
ca &e o arena sociala unde
co*&etitorii : state suverane : se relationeaza nu nu*ai !n calitate
de concurenti la &utere si %unastare7 ci
si ca detina tori ai unor dre&turi s&eciale7 ai unor &rivilegii si
o%ligatii <din &unctul de vedere al *etodei7 ei
accentueaza i*&ortanta a%ordarii istorice=;

F/D/ TEORIA SOCIETATII INTERNATIONALE20

25 Re&rezentant i : EedleN 6ull7 TerrN Nardin7 Lo$n Aincent7 0ic$ael Jalzer7 0artin Jig$t;

'5

F/E/ CONSTRUCTIVISMUL
Constructivis*ul este o teorie e&iste*ologica ce a1ir*a ca orice ti& de cunoastere este
construita7 ca7 !n cele din ur*a7 cunoasterea este deter*inata de &erce&tii7 conventii si de e2&eriente
sociale intersu%iective. Constructivis*ul ca teorie a Relatiilor Internationale re&rezinta a&licarea
la do*eniul Relatiilor Internationale a constructivis*ului e&iste*ologic.
Fn studiul Relatiilor Internationale7 constructivis*ul a a&arut la s1,rsitul anilor X)57 &e 1undalul
s1,rsitului Raz%oiului Rece7 c,nd se !ntrevedea &osi%ilitatea sc$i*%arii relatiilor internationale.
A1ir*area sa s:a 1acut !n cadrul unui &roces de evaluare critica a celor doua a%ordari teoretice
do*inante la acea vre*e neorealis*ul si neoli%eralis*ul. Cele doua viziuni teoretice au !n
co*un o ontologie realista <statele e2ista !ntr:un siste* international anar$ic !n care actorii sunt
interesati &rioritar de ei !ns is i= si o e&iste*ologie o%iectivista <lu*ea tre%uie o%servata !n *od
rational7 o%iectivitatea re&rezent,nd ele*entul c$eie &entru desco&erirea *odului !n care se co*&orta
statele=. +incolo de aceste doua &uncte co*une7 neorealis*ul si neoli%eralis*ul se deose%esc
1unda*ental &rin *odul !n care conce& &ro%le*e &recu* *otivatia statelor7 ierar$ia sco&urilor unui
stat7 i*&ortanta relativa acordata intentiilor si ca&acitat ilor statului sau i*&actul institutiilor
internationale. +u&a cu* releva !nsa unul dintre cei *ai i*&ortanti teoreticieni ai constructivis*ului7
Ale2ander Jendt7 toate aceste te*e Bsunt discutate !ntr:un cadru conce&tual !nc$is care ridica
&ro%le*e cruciale &rivind relatiile dintre agenti <state= si structurile internationale@.
Realistii7 care au a%ordat teorii structurale sau siste*ice ins&irate din teoria &oliticii
internationale a lui Sennet$ Jaltz7 au 1ost &rinci&ala tinta a scolii constructiviste. Constructivistii
!i acuzau &e realisti ca &ierd din vedere un 1actor deter*inant7 anu*e !*&artasirea intersu%iectiva a
ideilor care genereaza co*&orta*entul actorilor7 &rin constituirea identitatilor si intereselor lor.
otrivit lui Jendt7 care !n lucrarea Teoria sociala si &olitica internationala <Social T$eorN and
7nternational Politics, 1)))), a sintetizat critica a!ordarii realiste, constructivismul este o teorie
structurala a sistemului international care afirma urmatoarele:
1. Statele sunt &rinci&alele unitat i de analiza &entru teoria &oliticii internationale.
2. Structurile c$eie din siste*ul statelor sunt *ai cur,nd intersu%iective dec,t *ateriale.
3. Identitatile si interesele de stat sunt !n *are &arte construite *ai degra%a de aceste structuri
sociale dec,t date e2ogen siste*ului de natura u*ana sau de &oliticile interne.
Un alt sustinator al constructivis*ului7 Lo$n Ruggie7 a1ir*a ca aceasta teorie Bse re1era la
constiinta u*ana s i la rolul ei !n viata internationala@. A*%ele &ers&ective7 at,t cea lui Jendt7 c,t
si cea a lui Ruggie7 contureaza ceea c e c onst itui e teza esentiala a constructivis*ului7 anu*e 1a&tul ca
&olitica internationala este *odelata de catre idei7 valori colective7 cultura s i identitati sociale. rin
contrast7 realis*ul &leaca de la &re*isa ca statele sunt actori egoisti a1lati !n co*&etitie &entru a:si
*a2i*iza &uterea si sec uritatea7 iar li%eralis*ul a1ir*a ca do%,ndirea si *entinerea &acii se &oate 1ace
doar &rin ras&,ndirea de*ocratiei7 &rin !ntarirea legaturilor econo*ice glo%ale si &rin activitatea
organizatiilor internationale.
-iecare dintre cele trei teorii are alta viziune cu &rivire la cine sunt actorii relevanti &e scena
relatiilor internationale7 considera altul ca 1iind instru*entul cel *ai e1icient ce &oate 1i 1olosit de un
'1

actor si7 nu !n ulti *ul r,nd7 are un anu*it &unct sla%7 !n sensul ca !n cadrele sale teoretice nu &ot 1i
1or*ulate ras&unsuri cu &rivire la anu*ite &ro%le*e. Fn ceea ce &riveste actorii relevanti7
constructivis*ul considera ca retelele transnationale de activisti si organizatiile nonguve*a*entale
sunt &ro*otorii ideilor noi. Realis*ul vede ca actori &rinci&ali statele7 care7 indi1erent de ti&ul de
guverna*,nt7 se co*&orta la 1el7 iar li%eralis*ul7 statele si institutiile internationale. Fn ceea ce &riveste
instru*entele de care dis&un actorii &entru !nde&linirea sco&urilor lor7 constructivis*ul sustine ca
acestea ar 1i idei si valori7 li%eralis*ul : institutiile internationale si co*ertul glo%al7 iar realis*ul :
&uterea *ilitara si di&lo*atia. C,t &riveste &unctele sla%e ale celor trei terorii7 !n care acestea &ot 1i
atacate7 realis*ul nu da sea*a de sc$i*%are si &rogres !n relatiile internationale7 li%eralis*ul ignora
1a&tul ca regi*urile de*ocratice su&ravietuiesc doar daca !si asigura &uterea *ilitara si &ro&ria
securitate7 iar constructivis*ul nu e2&lica ce structuri anu*e de &utere sau conditii sociale 1ac &osi%ila
sc$i*%area valorilor.
3a 1el ca !n cazul altor a%ordari 7 c onst ructi vis*ul nu &oate 1i &rivit c a un ansa*%lu *onolitic
de idei si conce&tii si asta din cauza 1a&tului ca nu*erosi teoreticieni care se identi1ica &e sine dre&t
constructivisti ado&ta &ozitii di1erite cu &rivire la diverse &ro%le*e . Uni i c red ca varia%ilele
e2&licative esentiale ale constructivis*ului sunt nor*ele si conte2tul social7 altii acorda un rol
*ai i*&ortant institutionalizarii si intersu%iectivitatii7 !n ti*& ce altii cred ca &reocu&area centrala a
constructivis*ului este li*%a9ul. Ceea ce au !nsa !n co*un toate aceste &ers&ecive este o anu*ita
ontologie7 un anu*it *od de a vedea lu*ea/ constructivis*ul nu &riveste lu*ea ca ceva ce este7 ci *ai
degra%a ca ceva ce devine7 ceva ce se a1la !ntr:un &er*anent &roces de constituire.
rinci&alele &ostulate ale constructivis*ului sunt ur*atoarele21/
1. oliticile glo%ale sunt rezultatul !*&artasirii intersu%iective a ideilor nor*elor si valorilor la
nivelul actorilor;
2. Structura ideationala nu are doar un e1ect regulativ7 ci si unul constitutiv asu&ra actorilor;
3. Fntre structurile ideationale si actori <agenti= e2ista o du%la interactiune deter*inare si
constituire/ structurile constituie actorii !n ter*enii intereselor si identitatilor lor7 iar structurile sunt7 la
r,ndul lor7 &roduse7 re&roduse sau alterate de &racticile discursive ale agentilor.

Ins&ir,ndu:se din sociologie7 constructivis*ul Ba1ir*a ca viata internationala este sociala/ relatiile
internationale se construiesc atunci c,nd oa*enii vor%esc7 res&ecta reguli si nor*e7 c,nd !nde&linesc
ritualuri sau c,nd se i*&lica !n diverse &ractici sociale@. Ceea ce caracterizeaza7 asadar7 actiunea
u*ana7 este di*ensiunea sa inevita%il intersu%iectiva. Constructivistii se %azeaza toc*ai &e aceasta
di*ensiune7 res&ectiv &e ca&acitatea si vointa oa*enilor de a lua o atitudine constienta 1ata de lu*e
si de a:i atri%ui se*ni1icatii acesteia. Aceasta ca&acitate este cea care da nastere 1a&telor sociale7
!nteleg,nd &rin asta acele 1a&te a caror e2istenta este strict conditionata de acce&tarea lor de catre
indivizi.. 3eg,nd teoria cunoasterii de teoria actiunii7 constructivis*ul sustine ca e2ista doua nivele de
inter&retare a actiunii/ una a actorului ce o realizeaza7 si una a inter&retului acesteia7 codi1icata &rin li*%a9.
Con1or* acestei &ers&ective denu*ita de Ant$onN 8iddens Bdu%la $er*eneutica@ si &reluata de

21 osi%ile !n tre%ari/ Care sunt &rinci&alele trei &ostulate ale constructivis*ulu i H
'2

Ste1ano 8uzzini atunci c,nd inter&reta* o actiune7 o&era* !n 1a&t o du%la inter&retare7 inter&ret,nd o
realitate inter&retata de9a de actor.
Fntruc,t socialul este cel care da sens lucrurilor7 *ulte conce&te c$eie ale Relatiilor Internationale
<anar$ie7 &utere7 interes national7 dile*a securitatii= sunt vazute ca 1iind construite social7 nu ca e1ecte ale
structurilor siste*ice. +u&a cu* su%linia Ale2ander Jendt !ntr:un articol de rasunet7 Banar$ia este
ceea ce 1ac statele din ea@. Anar$ia7 ca structura7 si &olitica de &utere7 !nte*eiata &e &rinci&iul
autoa9utorarii7 ca &roces7 e2ista !n si &rin &racticile care le instituie si le dau continut7 nu !n a1ara lor.
Conce&,nd &olitica de &utere si autoa9utorarea ca institutii ale anar$iei si nu &arti de1initorii7
deter*inate e2ogen de catre aceasta7 se desc$ide &osi%ilitatea teoretica si &ractic:actionala a sc$i*%arii
acestor institutii. Fntruc,t interesele si identitatile : de e2e*&lu cele de Baliati@ si Bdus*ani@ : sunt si
ele construite social7 1iind &roduse ale actiunii agentilor u*ani si *ai &utin deter*inate structural7 calea
cea *ai 1ertila de sc$i*%are &e care o sugereaza Jendt este sc$i*%area identitatii a identitatii de sine si a
identitat ii atri%uite celorlati actori .
Constructivis*ul &une la !ndoiala accentul &us de realis* &e conce&tul de &utere si !ncearca sa arate
ca7 *ai *ult dec,t &uterea7 nor*ele si valorile sunt cele care deter*ina co*&orta*entul *a9oritat ii
statelor. Statele &ot detine !n continuare &utere *ilitara7 dar 1olosirea sa nu e in1luentata e2clusiv de
interesul statelor &entru securitate si autoa&arare. 0ai degra%a7 !n cadrul ela%orat de constructivis*7
&uterea este restr,nsa si interesele re*odelate &rin inter*ediul structurilor nor*ative internationale
create &rin interactiunile *ulti&le ale actorilor statali s i nonstatali. Ast1el7 nu doar distri%utia
&uterii e i*&ortanta7 ci si distri%utia cunoasterii. Cu alte cuvinte7 &rescri&tia constructivista ar 1i ca
&entru a !ntelegere co*&orta*entul statelor si distri%utia de &utere la nivel glo%al t re%uie sa acorda*
&rioritate re&rezentaril or do*inante !n Relatiile Internationale.
Contri%utia esentiala a constructivis*ului la teoretizarea do*eniului Relatiilor Internationale o
re&rezinta evidentierea caracterului de B&rodus social@ al vietii internationale si desc$iderea sa
teoretica si &ractic:actionala catre sc$i*%are. Constructivis*ul &orneste de la ideea ca actorii
internationali sunt *odelati de *ediul social !n care acestia 1iinteaza7 contri%uind la constituirea lor
si la *odul !n care acestia se autode1inesc. rin ur*are7 s&re deose%ire de alte a%ordari teoretice7
constructivis*ul nu considera identitatile si interesele ca 1iind date7 !ntelegerea cauzelor si a
&roceselor ce genereaza sc$i*%area 1iind o &arte esentiala a de*ersului constructivist. Ciriticile la adresa
constructivis*ului vizeaza eclectis*ul7 diversitatea *etodologica si &redis&ozitia sa *etateoretica
e2cesiva7 &recu* si 1a&tul ca desi sur&rinde deter*inantii nor*elor si ideilor7 el nu reuseste sa descrie si
conditiile *ateriale si institutionale necesare a9ungerii la un consens cu &rivire la noi valori si idei.

F/9/ POSTMODERNISMUL

Ric$ard As$leN si Ro%ert JalKer au atras atentia asu&ra 1elului !n care stiinta si &uterea sunt
str,ns legate !n teoria si &ractica relatiilor internationale conte*&orane; autorii au &us !n evidenta
&otentialul si li*itele cunoasterii sale;
'3

entru cei doi7 cercetatorii relatiilor internationale sunt *ereu !n ca utarea unui ideal greu de
sesizat7 a unei 1unda*entari 1ilozo1ice dincolo de 9ocul &uterii &rin care se asu*a si se reco*anda re1or*e
ale *odalitatilor de ad*inistrare a a1acerilor de stat;
+istinctia *oderna dintre teorie si &ractica este !nlocuita cu ter*enul discurs7 care esto*&eaza
di$oto*ia dintre realitate si re&rezentarea ei te2tuala; !ndeose%i As$leN este anga9at !ntr:un &roiect de
deconstructie a disciplinei, e%pun+nd strategiile prin care discursuri specifice despre putereMstiinta
construiesc ierar9ii conceptuale opuse si aparent #na!usa parerile diferite4
6o!ert PalBer #si fi%eaza privirea critica asupra discursului despre suveranitate, care este luat ca
atare de multi cerceta tori din domeniu, dar care ne regleaza si sentimentul timpului, istoriei si progresului4
refuz+nd sa se anga$eze #ntr/o analiza empirica sau normativa, !azata pe notiunile moderne de ratiune si
adeva r, acesti g+nditori se limiteaza la a lumina latura #ntunecata a modernitatii4 3a% Pe!er se profileaza
cu proeminenta #n lucra rile lui PalBer. 'l sugereaza ca #n studiul relatiilor internationale se manifesta
Qcusca de fierO a modernitatii, care ne limiteaza capacitatea de a imagina posi!ilitatile politice ale unei
sc9im!a ri radicale.

F/60/ ?EMINISMUL ,N RELATIILE INTERNATIONALE22

?!&ini%&ul
-e*inis*ul a &enetrat do*eniul Relatiilor Internationale ca reactie la a%ordarea
traditionala7 de sorginte realista7 con1or* careia Relatiile Internationale sunt o lu*e a &uterii7 a
con1lictului7 a raz%oiului7 unde nu:si au locul 1e*eile si valorile s&eci1ic 1e*inine ale
e*otionalului7 esteticului7 naturalului7 gri9ii si sla%iciunii.
A%ordarile de gen au devenit &arte a Relatiilor Internationale7 &rin cercetari &recu*
legatura dintre &urtarea raz%oiului s i 1e*ei ca victi*e7 dintre *iscarile &aci1iste si 1e*ei ca
o&ozante7 etc. Teoriile de ins&iratie 1e*inista !n Relatiile Internationale se gru&eaza &e trei
categorii &rinci&ale. ri*a7 de orientare &recu*&anitor li%erala7 evidentiaza 1a&tul ca 1e*eile au
e2istat !ntotdeauna !n Relatiile Internationale7 dar au 1ost ignorate. Cea de orientare a doua se
concentreaza &e critica teoriilor consacrate din &ers&ectiva evidentierii di*ensiunii *asculine si
*asculinizante &e care se !nte*eiaza acestea. A treia si ulti*a indica trans1or*arile &e care
integrarea &ro%le*aticii de gen le &oate aduce teoriei s i &racticii Relatiilor Internationale.
Fn do*eniul Relatiilor Internationale e2ista o &luralitate de teorii 1e*iniste/
: teoria 1e*inis*ului li%eral;
: teoria 1e*inis*ului *ar2ist;
: teoria 1e*inis*ului &ers&ectival;
: teoria critica;
: teoria 1e*inis*ului constructivist;
: teoria 1e*inis*ului &ost*odern.

22 Re&rezentant i : Lean 6et$Ke #ls$tain7 CNnt$ia #nloe7 L. Ann TicKner;

'4


Feminismul liberal constituie primul curent feminist aparut n domeniul Relatiilor
Internationale. rinci&alele sale &reocu&ari7 se concentreaza &e/
: se*nalarea necesitatii i*&licarii 1e*eilor !n categoria 1actorilor de decizie;
: evaluarea *asurii !n care &revederile e2istente &e &lan international re1eritoare la
dre&turile o*ului sunt 1avora%ile 1e*eilor;
: &ro*ovarea 1e*eilor !n lu*ea relatiilor internationale;
: introducerea sau *entinerea !n dez%aterile de &olitica e2terna si internationala a unor
&ro%le*e ce &rivesc 1e*eile <&ro%le*ele i*igrantelor7 re1ugiatelor7 *uncii la negru7 tra1icului de
carne vie7 violentei !*&otriva 1e*eii7 conditiei 1e*eii in ti*&ul con1lictelor ar*ate=.
Fn ce &riveste acest din ur*a as&ect conditia 1e*eii in ti*&ul con1lictelor ar*ate
1e*inis*ul li%eral si:a adus contri%utia la ela%orarea Conventiei a IA:a de la 8eneva <1.4.=7
care a re&rezentat &ri*ul instru*ent ce cu&rinde dis&ozitii re1eritoare la trata*entul a&lica%il
&ersoanelor civile !n ti*&ul con1lictelor ar*ate internationale.

-e*inis*ul li%eral si:a &us a*&renta si asu&ra statutului Curtii enale Internationale7
ado&tat la Ro*a la 1( iulie 1..)7 care &revede &rintre alte violari grave ale legilor a&lica%ile !n
ti*&ul con1lictelor ar*ate internationale7 violul7 sclavia se2uala7 &rostitutia7 !nsarcinarea
<graviditatea= sau sterilizarea 1ortate7 &recu* si orice alta 1or*a de violenta se2uala.

Feminismul marxist avnd drept fundament teza marxista a inegalitatilor de clasa,
a%ordeaza relatiile de gen din &ers&ectiva inegalitatilor dintre statutul7 dre&turile si distri%utia
resurselor !ntre %ar%ati si 1e*ei la scara glo%ala. Contri%utiile cele *ai se*ni1icative ale acestui
curent se 1ocalizeaza &e studierea s i inter&retarea relatiilor de &utere la scara glo%ala din
&ers&ectiva unor realitati asi*etrice de ti&ul/ centru &eri1erie; *etro&ola colonie; Nord Sud;
lu*e dezvoltata lu*e su%dezvoltata; rasa al%a : alte rase.

Feminismul perspectival - s-a impus ncepnd cu anul 198! "re n vedere# identificarea si
e2&unerea di1erentelor de gen e2istente; si considerarea teoreticienilor ca &ersoane !n *asura sa
contri%uie la scindarea relatiilor dintre se2e &rin inter*ediul lucrarilor ai caror autori sunt.
-e*inis*ul &ers&ectival &orneste de la o%servatia ca !n do*eniul Relatiilor
Internationale *a9oritatea autorilor lucrarilor !n do*eniu sunt %ar%ati7 1ara ca aceasta sa !nse*ne
ca do*eniul ar 1i !n !ntregi*e rezervat acestora. Acesta este !nsa un 1a&t su1icient &entru a
genera su%iectivitatea ideilor &ro&use. +e aici ar rezulta o a%ordare li*itata7 din &ers&ectiva
*asculinitatii7 a &ro%le*aticii 1e*eii. Ast1el7 de regula !n Relatiile Internationale 1e*eia este
vazuta ca 1iind/
O *a*a sau &otentiala *a*a a soldatilor;
O si*%olul ca*inului7 &acii7 traditiilor;
O eroina carita%ila;
'"

O sotie a di&lo*atilor7 &lasata !n conul de u*%ra al lu*ii inteligi%ile si accesi%ile
%ar%atilor e2ce&tionali care sunt singurii *eniti a 1i ?oa*eni de stat@.
-e*inis*ul &ers&ectival &ro&une renuntarea la &uterea coercitiva !n 1avoarea
celei coactive7 adica trans1or*area &uterii e2ercitate asu&ra celuilalt !n &uterea de a 1ace
i*&reuna cu celalalt7 o%iectiv &e care7 la nivel statal7 si:l &ro&un si relatiile internationale.

Feminismul teoriei critice este un curent mai recent, apartinnd anilor $9! %nfluentat de
*ar2is*7 el critica doctrinele si &rogra*ele organizatiilor internationale <Organizatia
Internationala &entru 0igratie7 Organizatia Internationala a 0uncii7 6anca 0ondiala7 diverse
ON8:uri internationale=7 &entru 1a&tul ca &rin &revederile lor &rivitoare la 1e*ei si &rin
dezinteresul de a a&lica &utinele &revederi e2istente !n *aterie7 nu 1ac altceva dec,t sa contri%uie
activ la !ncura9area discri*inarilor de gen. Sco&ul sau &rinci&al este constatarea li&surilor
e2istente !n legislatia actuala si !*%unatatirea acesteia.

Feminismul constructivist are n vedere#
O *odul cu* sunt construite rolurile identitatilor nationale s i cele s&eci1ice organizatiilor
internationale s i *asura !n care &oliticile internationale a%ordeaza &ro%le*a identitatii;
O constructia nor*elor si institutiilor care sa ai%a !n vedere &ro%le*atica relatiilor de gen;
O construirea i*aginii raz%oiului ca un su&erlativ al *asculinitatii;
O ?li*%a9ul@ ca &osi%ila c$eie &entru rezolvarea si ec$ili%rarea relatiilor de gen7 &ornind
de la &re*isa ca do*eniul Relatiilor Internationale are !n vedere7 &rin de1initie7 1a&te sociale care
&ro&un un li*%a9 ce le serveste la a 1i constituite s i co*unicate &artilor &artici&ante !n sco&ul
acce&tarii lor.
I*&ortanta 1e*inis*ului constructivist rezida !n aceea ca a9uta la !ntelegerea &ro%le*aticii
de gen de catre institutiile nationale si internationale7 i*&un,ndu:le o i*&licare activa !n
gestionarea relatiilor de gen.

Feminismul postmodern este caracterisic anilor 199-& si are urmatoarele atribute#
O contri%uie &rin criticile sale la intelegerea &oliticii *ondiale ca discurs *asculin si
*asculinizant7 ce 1orteaza o realitate co*&le2a !n ti&are 1ortate7 o&resive;
O este &reocu&at de alteritate7 diversitate7 *arginalizare7 *etanarare;
O &ro&une deconstructia tuturor conce&telor care contri%uie la accentuarea di1erentelor de
gen;
: a9unge sa &una su% se*nul !ntre%arii !nsas i ideea e*anci&arii 1e*eilor la scara glo%ala7
de care este i*&regnat s&iritul 1e*inist.

F/66/ TEORIILE DESPRE NATIUNE2A

23 Re&rezentant i : 6enedict Anderson7 #rnest 8ellner7 Ant$onN +. S*it$;

''

- a%ta)i. nationali%&ul %! #a%p7n'!%t! p!%t! tot (n lu&!. a&!nint7n' %a 0a #7&it!)! un!l! %tat! %i %a
conto&easca altele !n state:natiuni noi.
- nationali%&ului i %! ao#'a at!nti! &ai &a#!. (nt#u7t a%ta )i 'i0!#!nta 'int#! #a)*oiul (nt#! %tat! %i
ra z%oiul din interiorul statelor este *ai &utin evidenta ; una dintre cele *ai *ari &ro%le*e ale
ordinii *ondiale la s1,rsitul secolului al >>:lea este *odalitatea de reconciliere a &rinci&iului
suveranitatii statului <care &rote9eaza distri%utia teritoriala actuala = cu cel al autodeter*inarii
&o&oarelor <care a*eninta constant cu *odi1icarea 1rontierelor con1or* unui &rinci&iu nor*ativ
vag=7 !n acest sens sunt &rezentate lucra rile a trei g,nditori ai teoriei natiunii si nationalis*ului;
- B!n!'it An'!#%on !#!t!a)a 0!no&!nolo3ia natiunii. '!%#iin' on'itiil! i%to#i! al! apa#iti!i
natiunii su% 1or*a de co*unitate i*aginata si a e2&lorat &rocedurile care sustin recursul *ai
degra%a la natiune dec,t la alte e&icentre de loialitate &olitica ale erei *ode*e.

F/62/ BEHAVIORISMUL
Ter*enul vine de la englezescul %e$aviour U co*&ortare4co*&orta*ent. In ca*&ul
&oliticii7 daca aceasta este &rivita ca o activitate sociala <oa*eni7 ce 1ac si de ce 1ac H=7 &rin acest
ter*en se intelege/ Gco*&orta*entul oa*enilor in ca*&ul &oliticG. re*isa de la care se
&leaca este ca7 in ciuda i*&revizi%ilitatii sale7 co*&orta*entul u*an este7 totusi7 su1icient de
reglat7 &entru a 1i guvernat de anu*ite legi generale7 a caror studiere 1or*eaza acea stiinta a
co*&orta*entului u*an.
Ca si realis*ul7 %e$avioris*ul recunoaste e2istenta unor institutii &olitice7 nu*ai ca7
in loc de a le studia &e acestea asa cu* sunt : cu* 1ace realistul este studiat co*&orta*entul
oa*enilor in acele institutii7 socotindu:le &e acestea ca 1iind e2&resia gru&arii unor oa*eni
in situatii &olitice <atat ti*& cat7 intradevar7 oa*enii creaza institutiile7 si nu invers=. In 1elul
acesta7 actul guvernarii : care re1lecta esenta &oliticii : este &rivit su% 1or*a actiunii si
interactiunii unor gru&uri de oa*eni7 ceea ce ne 1ace sa de1ini* %e$avioris*ul dre&t unul din
ung$iurile de investigare a 1eno*enului &olitic.
Originile acestei scoli se a1la in si*ilitudinea o%servata intre actiunile unor gru&uri
de oa*eni in situatii &olitice si in alte situatii. +e &ilda7 s&ecialistul a*erican C$arles 0errano
declara in 1.2" in 1ata Asociatiei A*ericane de Stiinta olitica/
GIntr:o %una zi vo* a%orda lucrurile dintr:un alt ung$i decat cel 1or*al7 asa cu* alte stiinte au
si ince&ut de9a s:o 1aca7 &rivind la CO0ORTA0#NTU3 O3ITIC ca la unul din su%iectele
esentiale de cercetat. 3a ur*a ur*elor7 guvernarea nu consta nu*ai din e*iterea de
docu*ente ce contin legi sau reguli7 sau din structuri ce i*%raca o anu*ita 1or*a7 ci se %azeaza
&e *odele de actiune si ti&uri de situatii.G
+e aici se &oate vedea 1oarte clar ca7 atunci cand vor%i* de co*&orta*ent &olitic7 ave*
in vedere identi1icarea uni1or*itatilor re&eta%ile ale actiunii &olitice si dezvoltarea
generalizarilor des&re actiunea &olitica. 0etodologic7 aceasta scoala are la %aza te$nica
esantionului de &o&ulatie7 care a ince&ut a 1i 1olosit curent &entru studierea co*&orta*entului
u*an in activitatile econo*ice in anii X257 iar in activitatile electorale7 in anii X35. Asa se 1ace7 ca7
de la ince&ut &ana in &rezent7 studiul co*&orta*entului &olitic s:a dovedit *ai revolutionar in
do*eniul te$nicilor decat in cel al teoretizarii &ro&riu:zise7 lucru dovedit si de &rinci&alele lui
'(

cerinte 1unda*entale < a. cunostintele sa 1ie 1or*ulate in ter*eni siste*atici7 %. &entru a &utea 1i
cercetate cu a9utorul *etodelor e*&irice=.

Cu* era7 &ro%a%il de aste&tat7 %e$avioris*ul a intrat in coliziune cu realis*ul &olitic.
Con1runtarea : cunoscuta in lu*ea stiinti1ica de s&ecialitate su% nu*ele de G0area +ez%atereG a
luat 1or*a unui Graz%oiG intre doi ade&ti ai 1iecareia dintre aceste curente de gandire7 care au
scris 1iecare cate un articol in a&ararea &ro&riei scoli si de critica la adresa celeilalte scoli
<EedleN 6ull7 in 1.''7 GInternational T$eorN/ T$e Case 1or a Classical A&&roac$G si +avid
Singer7 in 1.'.7 GT$e Inco*&lete T$eorist/ Insig$t Mit$out evidenceG=.
In esenta7 in ti*& ce EedleN 6ull sustine e2istenta a doua scoli co*&let distincte/ cea
clasica si cea Gstiinti1icaG7 +avid Singer : e dre&t7 trei ani *ai tarziu : este de &arere ca intre ele
ar e2ista un raz%oi ciudat si7 &ana la ur*a7 c$iar 1als. Ast1el/
1. in ti*& ce 6ull re1uza instru*entele e*&irice ca&a%ile sa inteleaga do*eniul7 acuzand
scoala Gstiinti1icaG de G&uritanis* intelectualG7 Singer sustine ca ade&tul scolii GclasiceG
striga G#ARISA WG su% i*&ulsul unei Gins&iratii divineG7 in ti*& ce ade&tul scolii
stiinti1ice o 1ace du&a un &roces cu *ult *ai riguros;
2. in ti*& ce 6ull este de &arere ca orice &rogres inregistrat de scoala Gstiinti1icaG se
datoreaza tot a&licarii *edodelor clasice7 Singer7 *ai conciliant7 se &ronunta &entru
co*%inarea celor doua a%ordari7 1iind de &arere ca scoala stiinti1ica nu 1ace altceva decat
sa o&erationalizeze *etodele GclasiceG;
3. in ti*& ce 6ull este convins de inca&acitatea scolii Gstiinti1iceG de a o%tine vreun
&rogres se*ni1icativ7 Singer este convins ca stiinta &er*ite de&asirea oricaror o%stacole
*etodologice;
4. in ti*& ce 6ull &une in lu*ina deserviciul &e care si:l 1ace scoala Gstiinti1icaG insasi7
&rin a&elul la G*odeleG7 Singer7 desi recunoaste i*&er1ectiunea lor7 este totusi de &arere
ca ele &ot 1i &er1ectionate;
". in ti*& ce 6ull critica G1etisulG *asuratorilor7 Singer sustine valoarea lor ca %aza a
oricaror generalizari <de aceea7 istoria7 de &ilda7 nu &oate 1i socotita dre&t o stiinta
cu*ulativa=;
'. in ti*& ce 6ull este de &arere ca rigoarea si &recizia : &e care le invoca in *od
e2clusivist ade&tii scolii Gstiinti1iceG : sunt &ro&rii si a%ordarii clasice7 Singer7 la randul
sau7 sustine ca si scoala stiinti1ica &leaca tot de la intuitie;
(. in ti*& ce 6ull sustine ru&tura clara e2istenta intre scoala Gstiinti1icaG si istorie si
1iloso1ie7 Singer sustine ca a*andoua aceste disci&line sunt utilizate de ade&tii scolii
stiinti1ice dre&t %aza de culegere a datelor si teren de veri1icare a i&otezelor.

Concluzia 1inala a&artine lui Singer7 care s&une/
:Daa noi. &o'!#ni%tii. put!& %tapani pa#t!a '! %u*%tanta. no#&ati$a %i '! =u'!ata a lu#u#ilo#.
tot atat '! *in! p! at pot t#a'itionali%tii %tapani on!pt!l! %i &!to'!l! noa%t#!. on$!#3!nta $a 0i
o&pl!ta. ia# :#a)*oiul: nu $a 0i 0o%t pu#tat in )a'a#/:
')


F/6A/ TRANSNATIONALISM. ECONOMIE POLITICA. SISTEM
MONDIAL2F

A%ordarea clasica de &ana acu* a 1ost aceea care &unea statul in centrul siste*ului
international7 1acand din soldat si di&lo*at &rinci&alii sai agenti. In 1elul acesta7 &olitica
internationala era ec$ivalata cu relatiile inter:statale7 res&ectiv cu *ediul in care tre%uie sa se
des1asoare.
Nu*ai ca viata internationala &une in lu*ina diversi1icarea ti&ologiei actorilor7
inregistrand atat actori internationali7 cat si transnationali. Acestia din ur*a interactioneaza atat
cu actorii clasici7 cat si intre ei. Su*a interactiunilor dintre ei dau ceea ce se c$ea*a relatiile
transnationale7 res&ectiv/ Gcontacte7 coalitii si interactiuni care au loc &este granitele statelor si
care nu sunt controlate de organele centrale de &olitica e2terna ale guvernelor lorG.
Conlu)ia a# 0i a. in a'#ul %i%t!&ului int!#national o!;i%ta atat %i%t!&ul int!#%tatal. at %i !l
t#an%-national/
In ! p#i$!%t! tipolo3ia a!%to# #!latii. !a up#in'! in linii &a#i pat#u 'o&!nii. u
$oati! 3lo*ala5
V co*unicatii7 in1or*atii <inclusiv valori=;
V trans&orturi <de o%iecte 1izice=;
V 1inante <%ani si instru*ente de credit=;
V calatorii <trans&ort de &ersoane=;
Tinand sea*a de aceasta su%stanta7 interactiunile transnationale sunt de1inite ca/ G*iscarea de
articole tangi%ile sau intangi%ile &este granitele de stat7 cand cel &utin un actor nu este un agent
guverna*ental sau o agentie guverna*entalaG.
4. #1ectele relatiilor transnationale asu&ra siste*ului international sunt de intensi1icare a
sensi%ilizarii reci&roce dintre societati7 ceea ce a1ecteaza relatiile dintre guverne <vezi7 de &ilda7
rolul 1ir*elor in dezvoltarea ra&orturilor %ilaterale generale dintre state=. +o*eniile a1ectate
sunt/
: atitudinile;
: &luralis*ul international <legaturi intre gru&uri nationale de interes=;
: restrictii rezultate din de&endente si interde&endente;
: s&oruri de in1luenta reci&roca la nivel guverna*ental;
: actori autono*i cu &olitica e2terna &ro&rie.
Nu tre%uie insa uitat ca7 in insasi o&inia e2&onentilor acestei a%ordari7 Gguvernele ra*an cei *ai
i*&ortanti X9ucatoriX7 cautand sa:si e2ercite controlul asu&ra X*ediului transantionalX7 1ara a 1i
insa dis&usi sa &lateasca &retul Xcontrolului totalX7 ceea ce 1ace ca7 in realitate sa inregistra*
e2istenta unor 1orte transnationale relativ autono*eG.

1. Care sunt do*eniile in care relatiile transnationale au un i*&act *a9or asu&ra siste*ului internationalH
2. rezentati di1erentele de a%ordare a econo*iei &olitice internationale 1or*ulate de re&rezentantii realis*ului7
li%eralis*ului7 *ar2is*ului.

'.

S! pun! int#!*a#!a5 ! !0!t au #!latiil! t#an%national! a%up#a pa#a'i3&!i la%i! a
%tatului a !nt#u al %i%t!&ului int!#national 4 Daa. luan' in alul 'i$!#%i0ia#!a tipolo3i!i
ato#ilo# '! a#! a&int!a&. politia &on'iala poat! 0i '!0inita a5 :totalitat!a int!#atiunilo#
politi! 'int#! ato#ii %!&ni0iati$i ai unui %i%t!& &on'ial. in a#! un ato# %!&ni0iati$
!%t! o#ia#! tip '! in'i$i'6 %au o#3ani)ati! ! ont#ol!a)a #!%u#%! %!&ni0iati$! %i pa#tiipa
in #!latiil! politi! u alti ato#i p!%t! 3#anit!l! national! 8nu ! $o#*a n!apa#at '! %tat9:.
a9unge* la concluzia ca &aradig*a res&ectiva ar 1i din ce in ca
*ai &utin relevantaW In calcul7
insa7 tre%uie luata si tendinta de a1ir*are statala inde&endenta
inregistrata in &rezent &e ruinele
unor state 1ederale ca URSS7 Iugoslavia si Ce$oslovacia.

F/6F/ ECONOMIA POLITICA A RELATIILOR
INTERNATIONALE

Originile acestei a%ordari sunt de data relativ recenta. +u&a &ri*ul Raz%oi 0ondial
asista* la se&ararea celor doua &ro1esii : de &olitician si de econo*ist :7 &entru ca7 in anii 1.(5
sa asista* la o a&ro&iere a lor7 *ai %ine s&us a celor doua do*enii/ &olitica si econo*ia7 in care
&ri*ul este de1init ca un set de institutii si reguli &rin care sunt guvernate interactiunile sociale si
econo*ice7 iar al doilea ca 1iind &roducerea7 distri%utia si utilizarea %ogatiei. In 1elul acesta7
Eono&ia Politia a #!lat iilo# Int!#national! #!p#!)inta int!#atiun!a 'int#! !ono&i! %i
politia p! a#!na &on'iala. %au. &ai p! %u#t. 'int#! POLITICA %i PIETE 8a!%t!a 'in u#&a
a$an' l!3i p#op#ii %i p!#&itan' ati$itat!a 3#upu#ilo# '! p#!%iun! 0o#&at! 'in politii!ni %i
*i#o#ati9/
Cau)!l! p!nt#u a#! atuni - %i nu altan'$a - a a$ut lo ontopi#!a !lo# 'oua 'o&!nii
on%tau. p! '! o pa#t!. in !$apo#a#!a :p#o%p!#itatii: !ono&i! po%t*!li! 8$!)i %i apa#itia
a#tii '! #a%un!t :Li&it!l! C#!%t!#ii:9. ia#. p! '! alta. in in%ati%0atia #!%an'a p#i$in'
'!ala=ul tot &ai &a#! 'int#! &o'!l! %i #!alitat!. ia#. in int!#io#ul 0i!a#uia. int#! politi %i
!ono&i2C/
P#inipal!l! :%oli: al! a!%t!i a*o#'a#i %unt5
V li%eralis*ul7 care &une accentul &e IN+IAI+ <acestia sunt actorii &rinci&ali7 actioneaza
rational in vederea *a2i*izarii &ro1itului7 in &rinci&al &rin inter*ediul sc$i*%ului de
%unuri=;
V *ar2is*ul7 care &une accentul &e C3ASA <acestea sunt actorii &rinci&ali : aici a*
avea o trasatura ce &recede transnationalis*ul :7 ele actionand e2clusiv &rin inter*ediul
interesului *aterial7 %aza constituind:o e2&loatarea *uncii de catre ca&ital=;
V realis*ul7 care &une in centru STATU3 NATIONA3 <actor &rinci&al7 care isi
*a2i*izeaza &uterea7 actionand rational=;

2" Sa tine* sea*a ca7 daca &ro&rietatea insea*na resurse7 atat ti*& cat aceasta era de stat7 era 1iresc sa e2iste
nu*ai statul ca actor; acu*7 cand indivizi ca 6erlusconi7 AolsKi sau aunescu7 de &ilda7 dis&un de resurse &ro&rii
&rin inter*ediul &ro&rietatii &rivate7 este tot atat de nor*al ca si ei sa dev ina actori &rin utilizarea resurselor
res&ective in ur*arirea intereselo r lor internationale.

(5


#cono*ia &olitica realista cauta sa e2&lice *odul in care distri%utia de &utere &e &lan
international a1ecteaza ti&ul econo*iei *ondiale. rinci&alele &ro%le*e analizate in acest sens
sunt/
V relatiile dintre econo*ia &olitica interna si cea internationala; &recu* si
V relatiile dintre stat si 1ortele sociale

F/6C SISTEMUL MONDIAL

Con1or* de1initiei SIST#0U3UI 0ON+IA3 date de ade&tii acestei a%ordari7 el
re&rezinta/ Gun set de relatii econo*ice si &olitice relativ sta%ile ce carcterizeaza o *are &arte
din glo%7 ince&and cu secolul al >AI:leaG.
Co*&arativ cu cel intern7 el e2ista dincolo de granitele societatilor individuale sau
natiunilor.
In ce &riveste caracteristicile sale7 siste*ul este &rezentat &e trei niveluri/ al
ra&orturilor sale cu diviziunea *ondiala a *uncii7 al co*&onentelor sale7 &recu* si al &roceselor
econo*ice ce au loc in interiorul sau.
In ra&ort cu &ri*ul nivel7 se sustine ca7 in realitate7 e2ista o singura diviziune *ondiala a
*uncii7 un singur siste* econo*ic *ondial7 care Gto&esteG in el siste*ele culturale
inde&endente. redecesorii sai sunt CAITA3IS0U37 care a creat si utilizat siste*ul *ondial
&entru a organiza activitatea econo*ica7 &recu* si SIST#0U3 INT#RSTATA37 in care nici o
entitate &olitica nu a reusit sa o%tina controlul asu&ra intregii econo*ii *ondiale.
D!li&ita& a%t0!l in a'#ul p#i&ului ni$!l o#3ani)atiil! politi! 8%tat! national!9 a0lat! in
o&p!titi! p!nt#u ont#olul un!i pa#ti at &ai &a#i 'in !ono&ia &on'iala/
Cel de:al doilea nivel : co*&onentele econo*ice : este &rezentat ca 1iind co*&us din/
V zone econo*ice <centru U dezvoltare *a2i*a7 se*i:&eri1erie si &eri1erie; vezi statutul
1ostelor tari socialiste7 incluse in se*i:&eri1erie7 3u*ea a II:a7 &recu* si daca o ase*enea
di1erentiere se *ai 9usti1ica du&a in1rangerea co*unis*ului=;
V statele nationale
V clasele sociale <ca&italistii7 clasa *i9locie7 &roletarii : a se vedea Gi*&ru*utulG din
teoria *ar2ista=;
V gru&uri de statut <liantul care 1urnizeaza solidaritatea derivata din identitatea culturala=
In ce &riveste cel de:al treilea nivel : al &roceselor econo*ice : sunt identi1icate cele de
natura econo*ica <intre zonele *entionate=7 care sunt de e2&loatare a &eri1eriei7 &recu* si cele
&olitice7 care vizeaza ra&orturile inter:state si inter:clase.

(1

F/6B/ GEOPOLITICA ABORDARI
CONCEPTUALE

Ince&and cu a doua 9u*atate a secolului >I>7 cand7 in &lan te$nologic7 se 1ac si*tite din
ce in ce *ai &regnant e1ectele revolutiei industriale &etrecute cu un secol inainte7 di1eritele zone
ale lu*ii ince& sa 1ie legate una de alta7 indicand ast1el dru*ul s&re crearea unui singur siste*
international. Cu*7 &ana atunci7 te$nologia a 1avorizat *i9loacele de trans&ort navale7 de acu*
incolo avanta9ul trece s&re *i9loacele de trans&ort terestru7 in &rinci&al calea 1erata. +re&t
ur*are7 Orientul 0i9lociu devine accesi%il 8er*aniei &e uscat7 tot asa cu* era de9a &entru
0area 6ritanie &e *are.
Asa se 1ace ca7 s&re s1arsitul secolului >I> si ince&utul secolului >>7 a&ar o serie de
conce&tii7 care situeaza in centrul &oliticii *ondiale7 nu atat &uterile navale7 cu* era &ana atunci7
ci *area *asa continentala a #urasiei. Ast1el7 intr:o co*unicare &rezentata la 3ondra in 1ata
&restigioasei RoNal 8eogra&$ic SocietN in 1.547 reluata ulterior in lucrarea GIdealurile
+e*ocratice si RealitateaG7 &u%licata i*ediat du&a incetarea ri*ului Raz%oi 0ondial7
s&ecialistul %ritanic 0acKinder articuleaza teza ca &ivotul &oliticii *ondiale il re&rezinta
*area *asa teritoriala situata intre ca*&iile est:euro&ene si Si%eria7 &e care o nu*este
H!a#tlan'/ D#!pt u#&a#!5 :Cin! %tapan!%t! Eu#opa #a%a#it!ana. %tapan!%t! H!a#tlan'-ul/ Cin!
%tapan!%t! H!a#tlan'-ul %tapan!%t! In%ula Mon'iala 8Eu#a%ia9/ Si in! %tapan!%t! In%ula
Mon'iala. %tapan!%t! Lu&!a/:
El $!'! H!a#tlan'-ul ino=u#at '! 'oua %!&i!#u#i on!nt#i!. p#i&ul 0o#&at 'in ta#i a
G!#&ania. Tu#ia. In'ia %i C"ina. al 'oil!a 'in Ma#!a B#itani!. A0#ia '! Su' %i Qaponia/ P! a!%t
0un'al. t#!*ui! p#!i)at a MaRin'!# nu 'i&inu!a)a #olul put!#ii &a#iti&!. in 'auna !l!i
ontin!ntal!. in%a %u%tin! a *a)a put!#ii &a#iti&! '!$in! n!!%a#&!nt! &ai la#3a/ D! a!!a. p!
*a)a !;p!#i!nt!i put!#ilo# t!#!%t#!. a#!. an' a 0o%t n!$oi!. au '!$!nit %i &a#i put!#i &a#iti&!
8$!)i a)ul Ro&!i anti!9. !l %u%tin! a. p#in 'i&!n%iunil! %i #!%u#%!l! %al!. Eu#a%ia. #!%p!ti$
In%ula Mon'iala. poat! '!$!ni !a &ai &a#! put!#! na$ala a lu&ii/ In 0!lul a!%ta. !l p#!0i3u#a
lupta. int#-o p#i&a 0a)a. 'int#! Ma#!a B#itani!. a &a#! put!#! na$ala. %i G!#&ania. a &a#!
put!#! ontin!ntala. a#! %-a an3a=at %i in u#%a ina#&a#ilo# na$al! inaint!a p#i&ului Ra)*oi
Mon'ial. ia# int#-o a 'oua 0a)a. 'int#! Stat!l! Unit! %i Uniun!a So$i!tia2B/
Ult!#io#. #!%p!ti$ in ti&pul !lui '!-al 'oil!a Ra)*oi Mon'ial. MaRin'!# i%i #!$i)ui!%t!
t!o#ia. a#atan' a Uniun!a So$i!tia nu $a put!a 0i ont#a*alan%ata '!at p#in #!a#!a un!i
o&unitati Atlanti!/ Daa lua& in alul 0aptul a. in p#i&a %a $a#ianta. on!ptia lui
MaRin'!# i-a '!t!#&inat p! on'uato#ii A&!#iii %a i%i 0i;!)! a o*i!ti$ i&pi!'ia#!a
'o&inati!i o%til! a%up#a Eu#a%i!i. ia#. in a 'oua. %a p#o!'!)! la #!a#!a O#3ani)ati!i T#atatului
Atlantiului '! No#'. NATO. a!a%ta '!&on%t#!a)a aplia*ilitat!a p#atia a opiniilo# lui
MaRin'!#/
Ca& in a!la%i ti&p. in G!#&ania ia na%t!#! o noua 'i%iplina intitulata
:Ant#opo3!o3#a0i!:. !;pon!ntul !i p#inipal 0iin' ?#i!'#i" Rat)!l 86EFF-690F9. a o %int!)a int#!
ant#opolo3i!. 3!o3#a0i! %i politia/ I'!!a !nt#ala a p#!oupa#ilo# lui Rat)!l !#a a o&!ni#!a %!

2' osi%ile !n tre%ari/ rezentati argu*entele teoriei Eeartland:ului 1or*ulate de Earold 0acKinder.
(2

a1la anga9ata intr:o nes1arsita lu&ta &entru s&atiu7 ceea ce 1ace ca statele sa se a1le intr:o continua
e2&ansiune7 1rontierele lor devenind glisante.
Aceste idei au 1ost intarite de geogra1ul suedez Rudol1 S9ellen <1)'4:1.22=7 considerat
&arrintele 8#OO3ITICII7 care a1ir*a ca a&aritia *arilor &uteri este rezultatul e1ortului statelor
*ari de a se e2tinde.
Aceste &reocu&ari sunt continuate si a*&li1icate de teoreticianul Sarl Eaus$o1er <1)'.:
1.4'=7 care &une la dis&ozitia celui de:al treilea Reic$ studiul siste*atic al geogra1iei7 o1erind7
totodata7 9usti1icarea dorintei sale de s&atiu vital <3e%ensrau*= si contri%uind ast1el la iz%ucnirea
celui de:al doilea Raz%oi 0ondial. unand se*nul de egalitate intre geogra1ie si &olitica &uterii7
teoreticianul ger*an si colegii sai sustin ca statele &rinci&ale se a1la intr:o lu&ta continua unul cu
altul7 gru&ului de state continentale condus de 8er*ania o&unandu:i:se gru&area &uterilor
*ariti*e in 1runte cu Statele Unite si 0area 6ritanie. #i sustin necesitatea ca statele *ari sa
dis&una intre ele si vecinii lor de zone s&eciale7 nu*ite &an:regiuni7 situate dincolo de s&atiul
vital : 3e%ensrau*7 &recu* si necesitatea ca *ilitarii sa dis&una de o noua disci&lina nu*ita
8#OSTRAT#8I#.
In general7 scoala ger*ana de geo&olitica a &us la %aza un nu*ar de cinci conce&te/
1. autar$ia;
2. s&atiul vital;
3. &an:regiunile7 ca su%stitut al 1rontierelor inguste;
4. i*&ortanta ca&itala a #urasiei si A1ricii;
". dre&tul statelor la 1rontiere naturale.
Atacata &uternic &rin rolul ne1ast 9ucat in iz%ucnirea celui de:al doilea
Raz%oi 0ondial si
data 1iind glo%alizarea *ilitara &etrecuta ca ur*are a a&aritiei ar*elor
nucleare si a rac$etelor
intercontinentale7 8#OO3ITICA a intrat intr:un con de u*%ra &entru
cea *ai *are &arte a
&erioadei &ost%elice. Tre&tat7 ince&and cu anii X(57 cand &ro%le*ele
econo*ice ince& sa
1ocalizeze din ce in ce *ai *ult atentia &oliticii *ondiale7 studiile
geo&olitice se revigoreaza7 el
Ge2&lodandG din nou du&a &ra%usirea co*unis*ului si ter*inarea
raz%oiului rece7 res&ectiv o ata
cu tranzitia de la %i&olaris* la *ulti&olaris*. O dovada in acest sens o
constituie si a&aritia
8#O#CONO0I#I7 ca disci&lina se&arata de studiu.

F/6D GLOBALI>AREA S I NOUA ORDINE MONDIALA

Istoria universala a secolului al >> lea se !nc$eie cu &ro1unde &re1aceri de ordin &olitic7
national si international7 ?conta%iliz,nd@ trans1or*ari cantitative si calitative al caror %ilant
ra*,ne !nsa di1icil de !ntoc*it cu e2actitate. Se &ronostic$eaza ca la !nce&utul secolului al: >>I:
lea7 c,nd geo&olitic si crono&olitic se vor &utea con1ir*a si acce&ta sc$i*%ari de su%stanta !n
1iziono*ia s&atiilor &olitice7 iar acu*ularile succesive. Fn ti*& vor 1i 1ost *ai concret &erce&ute7
analizele o%iective vor conse*na concludente situatii &olitice de 1a&t si de dre&t7 integrate unei
noi ordini internationale.
(3

Analiza o%iectiva a eveni*entelor &roduse sau tendintelor incontesta%ile duc la
constatarea unui &roces de derulare sau stari noi a lu*ii descrise a 1i *ondializate sau
glo%alizate7 ceea ce aduce7 c$iar daca destul de vag7 cu internationalis*ul secolului al >I>:lea si
!nce&utul celui de al >>:lea. Considerata ca o situatie de 1a&t !nainte de a:si 1i dezvaluit &e
de&lin un sens7 glo%alizarea este descrisa ca o necesitate sau o%ligatie *ai *ult sau *ai &utin
ras&latita <cucerirea de &iete=7 ca un &roces *ai *ult sau *ai &utin o&ortun <accesul la %unuri
culturale i*&ortante e.t.c=7 !n 1ata caruia statele7 ca si cetateni se trezesc dezorientati7 1iind di1icil
a sta%ili daca si &entru cine *ondializarea re&rezinta un avanta9 sau un dezavanta9.
Fn ter*eni 1or*ali se &oate s&une ca glo%alizarea ?de&osedeaza !n %una &arte statul
national de &uterea de o%iectivizare 1ata de realitatea sociala *ondiala@ a noului *odel *ondial
de du&a s1,rs itul Raz%oiului Rece. Cu alte cuvinte7 &e ordinea de zi a istoriei au intrat7 *ai
i*&erios ca oric,nd7 &ro%le*ele unei gestiuni glo%ale a &rezentului s i a viitorului lu*ii7 des i
constiinta acestei tendinte este di1uza individual si colectiv. A&elurile la constientizarea
*ondializarii &ro%le*elor cad din ce !n ce *ai *ult !n van daca7 de 1iecare data c,nd sunt
lansate7 nu &ro&un si *i9loace institutionale sau sociale ca&a%ile a le concretiza. Aor tre%ui ast1el
gasite unitati de sens si de ca&acitate care sa asigure legaturile dintre universal si &articular7 !ntre
nevoia de sc$i*%are accelerata si nevoia de securitate.
+in aceasta &ers&ectiva arena &olitica *ondiala se con1runta cu cel &utin trei o%stacole
1unda*entale !n calea satis1acerii ar*onioase a intereselor individuale si colective7 nationale s i
*ondiale/
1. Eege*onia econo*ica7 sociala si culturala a logicii &ietei;
2. Situarea ?!n 1ata@ a ?urgentei@ dre&t categorie centrala a &oliticii;
3. +elegiti*area 1ara &recedent a ter*enilor si solutiilor susce&ti%ile sa constituie
&uncte de &lecare s&re actiuni colective.2(
Asa cu* re*arca autorii de s&ecialitatea analizei sc$i*%arilor lu*ii !n secolul >> / toate
e&ocile &ot revendica e&itetul de &erioade ale sc$i*%arii si &re1acerilorI dar un secol care
!nce&e cu "5 de state inde&endente si se ter*ina cu 2557 tre%uie sa recunoas te*7 detine recordul
&e &lanul sc$i*%ariiI Noii actori &e $arta *ondiala au a&arut !n a doua 9u*atate a veacului7
cunosc,nd *a2i*a viteza a trans1or*arilor !n ulti*ii ani. S1,rs itul a doua raz%oaie *ondiale7
unul cald si altul rece a dat un i*&uls ne%anuit destra*arii i*&eriilor si a&aritiei unor noi entitati
.3a O.N.U. voteaza 0area 6ritanie7 dar si 6urKina -aso7 6runei +arussala* sau Aanuatu. ,na
si nu*ele unor tari cunoscute se sc$i*%aI Alaturi de actori consacrati ai vietii internationale7
au a&arut altii noi7 !n diverse zone s i su%zone7 &recu* si un nu*ar i*&resionant de organis*e
guverna*entale7 ce se lasa greu de identi1icat !n lista nes1,rs ita de acroni*e. Iar lu*ea acestui
s1,rsit de secol si de *ileniu este dra*atic *arcata de doua curente si*ultane / al 1rag*entarii si
al integrarii. Fn acest ce &ri*ul se %azeaza &e cautarea unei identitati culturale7 ce su%liniaza
di1erentele de li*%a7 credinte si traditii7 al doilea este deter*inat de interese econo*ice s i

2( Ion 0itran7olitologia !n 1ata secolului >>I7 6ucuresti7 #ditura -undat iei ?Ro*,nia de 0,ine@7 1..(7 &.25":25';
(4

&olitice2. Fn acelas i ti*&7 este de retinut ca7 &ornind de la adevarul ca o*enirea tre%uie sa
!n1runte *ereu &ro%le*atica e&ocii sale !n1runta7 i*&licit sau e2&licit7 &rocesele noi ale
sc$i*%arii7 se a1la !n 1ata unei &ro%le*atici noi7 ale carei radacini cauzale venind din trecut7
e2&lica &rezentul si conditioneaza viitorul. #ste situatia &ro%le*elor glo%ale ale o*enirii7
generatoare de *acro&olitici7 de o&tiuni *ondialiste si strategii glo%ale care7 !n 1unctie de
diverse orientari ideologico: &olitice7 &ro*oveaza di1erite solutii7 1ie strict organizationale
<*erg,nd c$iar &,na la ideea nerealista a unui guvern *ondial= 1ie su% as&ectul reg,ndirii ordinii
*ondiale7 a relatiilor inde&endenta interde&endenta 7 cu accent &e una sau alta dintre aceste
co*&onente ori considerate !n ec$ili%ru; du&a cu* e2ista si &uncte de vedere care a&reciaza ca
1iind anacronice &rinci&ii cu* sunt inde&endenta nationala s i suveranitatea.3
Teoria relatiilor internationale s:a ocu&at 1oarte &utin si nesiste*atizat de &ro%le*atica
as&ectelor glo%ale7 de incidenta lor asu&ra &oliticilor nationale si *ondiale de ceea ce unii
nu*esc *acro&olitica7 !n cadrul &oliticilor cu i*&act glo%al7 &lanetar. #ste !nsa de se*nalat ca7
a&arute &e ordinea de zi a re1lectiilor &olitice si stiinti1ice din ulti*ele 4:" decenii7 &ro%le*ele
glo%ale !ncarca agenda &rezenta si viitoare a &oliticii s i analizelor &olitice.
Fnsa7 orice !ncercare de a analiza &ro%le*ele glo%ale ale o*enirii7 aceea care solicita
contri%utia si ansa*%lul 7 a statelor si co*unitatii *ondiale7 arata ca aceste &ro%le*e sunt de
natura/ econo*ica <adica resursele si &relucrarea lor te$nologica= ; antro&ologica <de*ogra1ie7
nivel de instruire7 s&eranta de viata=; ecologica <starea *ediului= si social: &olitica <siste*
de*ocratic7 dre&turi si li%ertati7 initiativa sociala=.
Fn cazul &ri*elor trei categorii ar 1i greu de concretizat c$iar si un si*&lu inventar de
&ro%le*e7 date 1iind evolutia dina*ica a realitatilor7 interconditionarea &roceselor si consecintele
&revizi%ile dar *ai ales i*&revizi%ile ale unei solutii sau alteia. Fn acelasi ti*&7 este de se*nalat
ca !ntre &ro%le*ele glo%ale ale o*enirii se situiaza si nivelul !nar*arilor7 inclusiv !n ce &riveste
&ericolul nuclear <ar*e de distrugere !n *asa = 7 &recu* si as&ecte i*&ortante &rivind securitatea
statelor 7 asigurarea unei noi ordini econo*ice internationale. Ase*enea &ro%le*e au constituit
te*e centrale ale unor dez%ateri si tratative internationale 7 !nc$eiate cu un *are nu*ar de
acorduri7 conventii si !ntelegeri7 devenite *ai *ult surse de re1erinta %i%liogra1ica dec,t
&rogra*e de actiune reala.4
Fn acest sens7 unul din ra&oartele Clu%ului de la Ro*a arata ca 7 dincolo de resursele
*ateriale ale *ediului7 &ro%le*ele glo%ale ale o*enirii sunt str,ns legate si de 1actorii su%iectivi
cu* sunt / guvernarea si ca&acitatea de a guverna 7 siste*ul de !nvata*,nt 7 valorile si religiile
!*&artasite7 *ass:*edia" s.a.

2 0ircea 0alita7 Cuv,nt !nainte la Statele lu*ii 0ica enciclo&edie <coordonator Eoria C. 0atei=7 6ucures ti7 #ditura
0erona7 1.."7 &..:15;
3 Ion 0itran7 O&.cit7&.25';
4 I%ide*7 &.25(;
" Ale2ander Sing7 6ertrand Sc$nelder 7 ri*a revolut ie glo%ala. O strategie &entru su&ravietuirea lu*ii.7 6ucuresti7
#ditura Te$nica7 1..37 &.>>III;
' I%ide*7 &.)5:) 3;
("

e de alta &arte 7 &ornind de la analiza7 din &ers&ectiva glo%ala a lu*ii7 a statelor7 o teza
*ai recenta a 1iloso1iei &olitice !nclinate s&re realis* sustine ca ?nevoia de dus*ani@ &are sa 1ie
un 1actor istoric co*un7 din *o*ent ce *ulte state s :au z%atut sa:si de&aseasca esecurile si
contradictiile interne &rin cautarea de adversari e2terni. Aceasta *etoda uneste natiunea divizata7
&un,ndu:i !n 1ata ina*icul e2tern7 1ie ca e real7 1ie ca e inventat. Cu toate acestea 7 noii adversari
ai o*enirii &ot 1i de alta natura7 a1l,ndu:se !n cu totul alta &arte. #i a*eninta de9a s&ecia u*ana
&rin / &oluare7 &enurie de a&a7 1oa*ete7 *alnutritie7 anal1a%etis*7 so*a9 s.a.. Fnsa constiinta
e2istentei acestor dus*ani nu este deoca*data su1icienta &entru a naste coeziunea *ondiala s i
solidaritatea necesara lu&tei.'
+e aceea 7 &e *asura ce lu*ea s:a a&ro&iat de !nc$eierea secolului >> si !nce&utul
secolului >>I 7 s:au !n*ultit si &reocu&arile oa*enilor de stiinta 7 ale analistilor vietii social:
econo*ice !n legatura cu viitorul. O %una &arte a acestor &reocu&ari 7 lu,nd !n considerare lu*ea
!n ansa*%lu7 sunt totusi 1ocalizate asu&ra rolului *arilor &uteri. Fnca din 1..37 istoricul a*erican
de origine engleza aul SennedN &u%lica7 la NeM YorK7 re&aring 1or T$e TMentN:-irst CenturN7
a%ord,nd7 !ntr:un ca&itol s&ecial7 ceea ce nu*este ?dile*a a*ericana@ 7 rea*intind &ati*asele
dez%ateri &e te*e cu* au 1ost s1,rs itul secolului a*erican; !n s&atele $ege*oniei a*ericane sau
S.U.A. o &utere co*una. +u&a o&inia sa7 !n 1ata unei analize concrete7 o%iective7 SUA7 dorind
a se &astra ca lider *ondial7 nu &oate sa a&ara ca ?&ierzator@ !n conte2tul sc$i*%arilor glo%ale.(
Sti*ulata de*odernizare7 &olitica glo%ala a 1ost con1or* a*ericanului Sa*uel
Euntington recon1igurata de:a lungul liniilor culturale. Ast1el7 &o&oarele s i tarile av,nd culturi
si*ilare se a&ro&ie7 iar alinierile de1inite de ideologie si relatii !ntre su&er&uteri sunt !nlocuite de
alinierile de1inite de civilizatie. -rontierele &olitice sunt re1acute ast1el !nc,t sa coincida cu cele
culturale <etnice7 religioase si civilizationale=. Co*unitatile culturale !nlocuiesc %locurile din
ti*&ul Raz%oiului Rece si liniile de 1alie !ntre civilizatii devin liniile directoare ale &oliticii
glo%ale con1lictuale.)
ra%usirea U.R.S.S. si dezintegrarea acesteia la s1,rsitul anului 1..1 a adus SUA !ntr:o
situatie unica7 devenind si*ultan &ri*a si unica &utere cu adevarat *ondiala. Con1or* lui
T%ignieM 6rzezinsKi7 desi $ege*onia s:a nascut odata cu o*enirea7 actuala su&re*atie a SUA
este distincta &rin ra&iditatea a&aritiei 7 anvergura *ondiala si *odul de e2ercitare. Fn decursul
unui singur secol7 SUA s:a trans1or*at si a 1ost trans1or*ata de catre dina*ica internationala
dintr:o tara relativ izolata din e*is1era vestica !ntr:o &utere de o %ogatie s i 1orta de do*inatie
1ara &recedent !n istoria o*enirii..
+u&a !nc$eierea Raz%oiului Rece7 &ostura SUA nu a &rodus &u%licului a*erican &rea
*ulta %ucurie7 ci *ai degra%a a scos la iveala o !nclinare s&re de1inirea *ai li*itata a
res&onsa%ilitatilor sale !n strainatate . Sonda9ele de o&inie e1ectuate !n 1.." si 1..' au aratat ca

( Ion 0itran7 O&.cit7&.221:212;
) Sa*uel . Euntington7 Ciocnirea civilizat iilor si re1acerea ordinii *ondiale7 Oradea7 #ditura Antet7 1..)7&.1(.;
. T%ignieM 6rzezinsKi 70area ta%la de sa$. Su&re*at ia a*ericana si i*& erativele sale geostrategice7 6ucuresti7
#ditura Univers #nciclo&edie7 25557 &.13;
('

&u%licul are o &re1erinta generala &entru ?!*&artirea@ res&onsa%ilitatii *ondiale cu altii7 *ai
degra%a dec,t &entru e2ercitarea ei *ono&olista.
+in cauza acestor 1actori interni7 siste*ul *ondial a*erican &une accent &e te$nica
coo&erarii <ca !n cazul rivalilor !nvinsi 8er*ania7 La&onia7 s i *ai t,rziu c$iar Rusia= !n *ult
*ai *are *asura dec,t au 1acut:o siste*ele i*&eriale &recedente. Ca s i acestea7 el se s&ri9ina
&uternic &e e2ercitarea unei in1luente indirecte asu&ra elitelor din tarile de&endente si7 !n acelas i
ti*& 7 &ro1ita 1oarte *ult de atractia e2ercitata de &rinci&iile si institutiile sale de*ocratice .
Toate aceste as&ecte sunt !ntarite de i*&actul *asiv7 dar invizi%il al &redo*inatiei a*ericane !n
do*eniile co*unicatiei *ondiale7 al s&ectacolului &o& si al culturii co*erciale si &rin &otentialul
evident a*erican !n ceea ce &rives te te$nica de v,r1 si ca&acitatea de a actiona *ilitar &e tot
glo%ul.
+o*inatia culturala2) a 1ost o 1ateta su%a&reciata a &uterii *ondiale a*ericane. Indi1erent
cu* sunt considerat criteriile sale estetice7 cultura co*erciala a SUA e2ercita o atractie
*agnetica7 !n s&ecial asu&ra tineretului lu*ii. Aceasta atractie ar &utea decurge din as&ectul
$edonistic al stilului de viata &e care !l !n1atiseaza7 dar succesul sau *ondial nu &oate 1i negat.
-il*ele si e*isiunile a*ericane aco&era trei s1erturi din &iata *ondiala. 3i*%a 1olosita &e
Internet este engleza7 iar o &ro&ortie co&les itoare a conversatiilor &rin co*&uter au 7 de
ase*enea7 ca tara de origine SUA7 in1luent,nd ast1el continutul conversatiei *ondiale. SUA a
devenit o 0ecca &entru cei care cauta un !nvata*,nt avansat7 a&ro2i*ativ o 9u*atate de *ilion
de studenti straini se !ndrea&ta aici dintre care *ulti 1oarte dotati nu se *ai !ntorc acasa
niciodata. A%solventi ai universitatilor a*ericane &ot 1i gasiti !n a&roa&e 1iecare guvern de &e
oricare continent.15
Idealurile de*ocratice 7 asociate cu traditia &olitica a*ericana 7 !ntaresc si *ai *ult ceea ce
unii considera a 1i ?i*&erialis*ul cultural@ a*erican Fn e&oca celei *ai a*&le ras&,ndiri a
de*ocratiei ca 1or*a de guverna*,nt7 e2&erienta &olitica a*ericana tinde sa serveasca dre&t
standard &entru i*itatie. Accentul s&orit7 !n lu*ea !ntreaga7 &e rolul central al Constitutiei si &e
su&re*atia legii asu&ra intereselor &olitice: indi1erent cu* se traduce !n &ractica se datoreaza
1ortei constitutionalis*ului a*erican.
Atractia si i*&actul siste*ului &olitic de*ocratic a*erican au 1ost !nsotite si de atractia
cresc,nda e2ercitata de *odelul econo*ic antre&renorial a*erican care &une accentul &e
co*ertul li%er *ondial s i &e co*&etitia ne!ngradita.
Ras&,ndindu:se tre&tat !n lu*e7 i*itarea stilului a*erican creeaza un *ediu *ai 1avora%il
e2ercitarii $ege*oniei a*ericane7 indirecta si se &are7 consi*tita. Si 7 ca si !n cazul siste*ului
a*erican intern7 aceasta $ege*onie &resu&une o structura co*&le2a de institutii si &roceduri7
legate !ntre ele7 &roiectate !n asa 1el !nc,t sa genereze consens s i sa aco&ere asi*etriile ale &uterii

2) osi%ile !ntre%ari/ Care sunt &rinci&alele caracteristici ale do*inat iei culturale a*ericane H
15 I%ide*7&.3':3(;
((

si in1luenta. Su&re*atia *ondiala a*ericana este ast1el s&ri9inita de un co*&licat siste* de
aliante si coalitii care aco&era literal*ente scena *ondiala.
Alianta Atlantica7 re&rezentata din &unct de vedere instritutional de catre NATO7 leaga cele
*ai dezvoltate si *ai in1luente state din #uro&a si A*erica7 1ac,nd din SUA un &artici&ant:
c$eie c$iar si !n c$estiuni intra:euro&ene. Relatiile %ilaterale7 &olitice s i *ilitare 7 cu La&onia
leaga cea *ai &uternica econo*ie asiatica de SUA7 La&onia ra*,n,nd <cel &utin &entru *o*ent=7
!n esenta7 un &rotectorat a*erican.
Fn &lus 7 reteaua *ondiala de organizatii s&ecializate7 *ai ales institutiile 1inanciare
?internationale@ tre%uie considerate ca 1ac,nd &arte din siste*ul glo%al a*erican. -ondul
0onetar International si 6anca 0ondiala &ot 1i considerate ca re&rezent,nd interesele7
?*ondiale@7 iar clientela lor ca 1iind lu*ea !ntreaga. Fn realitate7 ele sunt su% &uternica do*inatie
a*ericana7 iar originile lor se a1la !n initiative a*ericane7 *ai ales Con1erinta de la 6retton
Joods din 1.44. 11
Fn acest conte2t 7 &entru o &erioada de ti*& destul de lunga7 statutul SUA de &ri*a &utere a
lu*ii este &utin &ro%a%il sa 1ie contestat de vreo &utere individuala. #ste *ai *ult dec,t sigur ca
nici un stat natiune nu va egala SUA !n cele &atru as&ecte esentiale ale &uterii <*ilitar7 econo*ic7
te$nologic si cultural= care &roduc7 &rin cu*ulare7 o in1luenta7 &olitica *ondiala decisiva. Fn
cazul unei a%dicari deli%erate sau neintentionate a SUA7 singura alternativa reala la su&re*atia sa
*ondiala7 !n viitorul &revizi%il7 este anar$ia internationala. Fn aceasta &rivinta7 este corecta
a1ir*atia &resedintelui 6ill Clinton ca SUA a devenit o natiune indis&ensa%ila lu*ii.12
Fnsa7 argu*entele diversilor analisti &rivind 1orta si ca&acitatea SUA de a conduce lu*ea
sunt &use su% se*nul !ndoielii de *ultitudinea unor !ngri9oratoare dile*e sau &ro%le*e de
rezolvat. Ast1el7 acelasi T%ignieM 6rzezinsKi inventariaza nu *ai &utin de douazeci de dile*e
1unda*entale care7 !n anu*ite grade7 ?constituie !n 1a&t agenda &entru o SUA renascuta si &entru
e1ectiva rea1ir*are a ca&acitatii sale de a e2ercita o sustinuta conducere glo%ala. rintre aceste
dile*e sunt a*intite / o uriasa datorie ce a&asa an de an %ugetul national7 cresterea de1icitului
co*ercial7 rata scazuta de econo*isire s i investitii7 neco*&etitivitatea industriala7 sla%a educatie
secundara <care a dus la situatia ca a&roa&e 23 de *ilioane de a*ericani sa 1ie anal1a%eti=7
in1rastructura sociala !n curs de deteriorare7 cu o ras&,ndita decadere ur%ana7 o clasa sociala
%ogata laco*a7 care acu*uleaza o &arte a veniturilor7 o adevarata o%sesie &arazitara de a c,stiga
%ani &e calea &roceselor 9udiciare <*ai *ult de o trei*e din avocatii e2istenti !n lu*e a&artin
SUA= 7 *asiva &ro&agare a coru&tiei *orale7 declinul constiintei civice7 &ericolul unei &otentiale
divizari *ulticulturale7 %loca9ul siste*ului &olitic s.a.
Analistul sustine ca a%ordarea sa nu este o &reviziune 7 ci un avertis*ent de urgenta &rivind
conditiile &oliticii glo%ale7 azi si !n viitor 7 un se*nal de alar*a asu&ra a ceea ce se &oate
!nt,*&la la !nce&utul acestui secol si ceea ce nu tre%uie &er*is sa se !nt,*&le.

11 I%ide*7&.3(:3.;
12 I%ide*7&.21';
()

#vident7 nu &oate s i nu tre%uie &er*isa revenirea7 1ie si deg$izata ano*aliilor secolului al
>>:lea7 dar cu* sc$i*%arile glo%ale au iesit de su% control7 tre%uie !ntre&rins ceva . Ce anu*e
nu se &oate s&une &recis7 dar discut,ndu:se &ers&ectiva conturarii a cel &utin trei centre de *are
&utere econo*ica <La&onia7 Uniunea #uro&eana 7 SUA= 7 !n s&atele carora se a1la noi &retendenti
<C$ina7 Rusia7 s i &oate c$iar India=7 este relevanta incon1unda%ila concurenta dintre acestea 7
i*&licit &ers&ectiva unei noi 1iziono*ii a ordinii internationale &rin a&ro&ierea ruso:c$ineza.13
Un alt analist Sa*uel Euntington7 considera ca !n lu*ea &e cale a se nas te7 relatiile !ntre
state si gru&ari din civilizatii di1erite nu vor 1i a&ro&iate7 ci vor 1i adesea antagonista . Fn &rezent7
unele relatii intercivilizationale sunt *ai &redis&use la con1licte dec,t altele. 3a nivel *icro7 cele
*ai violente linii de 1olie sunt !ntre Isla* si vecinii sai ortodocsi 7 $indus i7 a1ricani si crestini
occidentali. 3a nivel *acro7 diviziunea do*inanta este !ntre ?Occident si restul@7 cele *ai
intense con1licte av,nd loc !ntre societati *usul*ane si asiatice7 &e de o &arte si Occident7 &e de
alta &arte. #ste &osi%il ca cele *ai &ericuloase ciocniri ale viitorului sa a&ara din interactiunea
arogantei occidentale7 intolerantei isla*ice s i a a1ir*arii asiatice.
Singur !ntre civilizatii7 Occidentul a avut un i*&act *a9or si7 uneori7 devastator asu&ra
oricarei alte civilizatii. Relatia !ntre &uterea si cultura Occidentului s i &uterea si culturile altor
civilizatii este7 !n consecinta7 cea *ai &atrunzatoare caractereistica a lu*ii civilizatiilor. Cu*
&uterile relative din alte civilizatii sunt !n crestere7 atractia culturii occidentale &aleste s i
&o&oarele non:occidentale au din ce !n ce *ai *ult !ncredere !n culturile lor indigene. ro%le*a
centrala7 !n relatiile dintre Occident si restul este7 &rin ur*are7 discordanta !ntre e1orturile
Occidentului !n s&ecial ale SUA de a &ro*ova o cultura occidentala universala si ca&acitatea
sa !n declin de a 1ace un ase*enea lucru.
Cola&sul co*unis*ului a e2acer%at aceasta discordanta &rin 1a&tul ca a re!ntarit !n
Occident &unctul de vedere &otrivit caruia ideologia sa s i li%eralis*ul de*ocratic au triu*1at la
nivel glo%al si deci au 1ost universal valide.
Occidentul7 !n s&ecial SUA7 care !ntotdeauna au 1ost o natiune *isionara 7 crede ca
&o&oarele non:occidentale ar tre%ui sa se su&una valorilor occidentale ale de*ocratiei7 &ietei
li%ere7 guvernarii li*itate7 dre&turilor o*ului7 individualis*ul7 do*niei legii si ar tre%ui sa
!ncor&oreze aceste valori !n institutiile lor. 0inoritatile din cadrul altor civilizatii !*%ratiseaza s i
&ro*oveaza aceste valori7 !nsa atitudinile do*inante !n legatura cu acestea !n culturile non:
occidentale se !ntind de la un sce&ticis* general la o o&ozitie intensa .Ast1el7 ceea ce este
universalis* &entru Occident este i*&erialis* &entru restul.
Occidentul !ncearca si va continua sa !ncerce sa:s i sustina &ozitia sa &redo*inanta si sa:si
a&ere interesele &rin de1inirea lor ca interese ale co*unitatii *ondiale. Aceasta 1or*ula a devenit
su%stantivul colectiv eu1e*istic &entru a da legiti*are glo%ala actiunilor re1lect,nd interesele

13 Ion 0itran7 O&.cit7&.212
(.

SUA si ale altor &uteri occidentale. entru *o*ent7 Occidentul !ncearca sa integreze econo*iile
societatilor non:occidentale !ntr:un siste* econo*ic glo%al &e care !l do*ina.14
As&iratiile universale ale civilizatiei occidentale si a1ir*area culturala !n cres tere a altor
civilizatii asigura relatii !n general di1icile !ntre Occident si restul. Natura acestor relatii si gradul
!n care ele sunt antagoniste variaza totusi considera%il si se !nscrie !n trei categorii #ste &osi%il ca
Occidentul sa ai%a relatii !ncordate si deseori e2tre* de dure cu civilizatiile &rovocatoare ale
Isla*ului si ale C$inei. Relatiile sale cu A*erica 3atina s i A1rica 7 civilizatii sla%e care au 1ost
!ntr:o oarecare *asura de&endente 1ata de Occident7 vor i*&lica niveluri *ult *ai scazute de
con1lict7 !n s&ecial cu A*erica 3atina. #ste &osi%il ca relatiile Occidentului cu Rusia7 La&onia si
India sa intre !ntr:o categorie inter*ediara 1ata de cele avute cu celelalte doua gru&ari. I*&lic,nd
ele*ente de coo&erare si de con1lict7 du&a cu* aceste trei state de nucleu se aliniaza uneori cu
civilizatiile &rovocatoare sau se a1la uneori de &artea Occidentului . #le sunt civilizatii
?%alansate@ !ntre Occident7 &e de o &arte. Si civilizatiile isla*ice si sinice7 &e de alta &arte.
Teoria realista a relatiilor internationale &rezice 1a&tul ca statele de nucleu ale civilizatiilor
non:occidentale se vor uni &entru a ec$ili%ra &uterea do*inanta a Occidentului. Fn unele
do*enii7 acest7 lucru s:a si !nt,*&lat. Totusi7 o coalitie generala anti:occidentala &are i*&osi%ila
!n viitorul i*ediat. Civilizatiile isla*ica si sinica di1era 1unda*ental !n ceea ce &riveste religia7
cultura7 structura sociala7 traditiile7 &olitica si &resu&ozitiile de %aza ce stau la radacina *odului
lor de viata. -iecare dintre ele are7 !n *od inerent7 &ro%a%il *ai &utin !n co*un cu cealalta dec,t
au ele !n co*un cu civilizatia occidentala. Fn situatia isla*ului7 deoarece !i li&seste un stat de
nucleu7 relatiile sale cu Occidentul variaza 1oarte *ult de la tara la tara.1" ro%le*ele ridicate de
aceste con1licte sunt cele clasice ale &oliticii internationale7 incluz,nd /
1= In1luenta relativa !n *odelarea eveni*entelor glo%ale si actiunile organizatiilor
internationale glo%ale de ti&ul ONU7 -0I s i 6anca 0ondiala;
2= uterea *ilitara relativa care se *ani1esta !n controversele asu&ra non4&roli1erarii7
controlul ar*elor si cursei !nar*arilor;
3= 6unastarea s i &uterea econo*ica *ani1estata !n dis&utele asu&ra co*ertului
investitiilor si a altor &ro%le*e;
4= ersoane7 i*&lic,nd e1orturi 1acute de statul unei civilizatii &entru a &rote9a !nrudirile
sale cu alte civilizatii7 &entru a discri*ina &ersoane dintr:o alta civilizatie sau &entru a e2clude de
&e teritoriul sau &ersoane dintr:o alta civilizatie;
"= Aalori si cultura7 asu&ra carora a&ar con1licte c,nd un stat !ncearca sa:si !ncura9eze
sau sa:si i*&una valorile asu&ra unui &o&or dintr:o alta civilizatie;
'= Ocazional7 teritoriul !n care statele de nucleu devin &artici&antii din linia !nt,i !n
con1lictele liniilor de 1alie.
+esigur7 aceste &ro%le*e au 1ost surse de con1lict de:a lungul istoriei. Totusi7 c,nd statele
din di1erite civilizatii sunt i*&licate7 di1erentele culturale !nas&resc con1lictul. Fn co*&etitia lor

14 Sa*uel . Euntington7 O&.cit.7&.2'":2'';
1" I%ide*7&.2'):2'.;
)5

reci&roca7 statele din nucleu !ncearca sa:s i ralieze se*enii civilizationali7 sa &ri*easca s&ri9in de
la statele din terte civilizatii7 sa !ncura9eze divizarea din interiorul civilizatiilor o&use si
de1ectiunile dintre acestea s i sa 1oloseasca un a*estec s&eci1ic de actiuni di&lo*atice7 &olitice7
econo*ice si secrete7 de 7 de sti*ulente &ro&agandistice si de constr,ngeri &entru a:si realiza
o%iectivele.1'
+iversi analisti sau oa*eni &olitici occidentali au argu*entat 1a&tul ca Occidentul nu
tre%uie sa ai%a &ro%le*e cu Isla*ul7 ci doar cu isla*istii e2tre*isti violenti. Fnsa7 con1or*
su%linierii lui Sa*uel Euntington7 &atrus&rezece secole de istorie de*onstreaza contrariul.
Relatiile dintre isla* si cres tinis*7 deo&otriva ortodo2 si occidental7 au 1ost deseori 1urtunoase.
-iecare a 1ost celalalt al celuilalt. Con1lictul din secolul >> !ntre de*ocratia li%erala si *ar2is*
leninis* este doar un 1eno*en istoric de *ica ad,nci*e si su&er1icial7 !n co*&aratie cu relatia
!n *od continuu ad,nc con1lictuala !ntre isla* si crestinis*. Uneori convietuirea &asnica a
&relevat; *ult *ai des7 relatia a 1ost una de intensa rivalitate si de raz%oi !n1ocat de di1erite
grade.1(
Su&a#i)7n'5

8lo%alizarea este un conce&t controversat dar si o trasatura s&eci1ica a conte2tului
international din zilele noastre.
3a e2tre*e se situeaza autori care !i atri%uie adevarate &ro&rietati [ curative \ ale
siste*ului international si alti g,nditori care sustin7 din contra7 ca nici nu ar e2ista deloc. Autorii
nu cad de acord asu&ra sensului continutului acestui conce&t.

E;i%ta A at!3o#ii '! a*o#'a#i t!o#!ti!529
1. cei care trateaza glo%alizaarea ca &e o eta&a te*&orara !n istoria u*anitatii7 eta&a care
nu ar necesita o reg,ndire a 1elului de &rivire al &oliticii internationale.
2. cei care vad !n glo%alizare cea *ai recenta 1aza a ca&italis*ului de ti& occidental.
3. cei care trateaza glo%alizarea ca &e un 1eno*en co*&let nou7 o trans1or*are
1unda*entala a &oliticii internationale care cere noi *oduri de !ntelegere a acesteia.

Lo$n 6ailNs Steve S*it$7 !n 8lo%alization o1 Jorld oliticsa%ordeaza su%iectul ast1el /
3lo*ali)a#!a !%t! p#o!%ul '! int!#on!;iun! 'in ! (n ! &ai &a#! (nt#! %oi!tati a#! 0a! a
!$!ni&!nt!l! a#! %! p!t#! (nt#-o pa#t! a lu&ii au 'in ! (n ! &ai &ult! !0!t! a%up#a
popoa#!lo# %i %oi!tatilo# a0lat! la &a#i 'i%tant!/ ,n a!%t %!n%. %! onlu)ion!a)a a 3lo*ali)a#!a
0a! lu&!a %a '!$ina &ai &ia/

1' I%ide*7&.35" 35';
1( I%ide*7&.35(.
2. osi%ile !n tre%ari/ Care sunt cele trei a%ordari teoretice &rinci&ale ale 1eno*enului glo%alizarii H
)1

0ani1estari ale glo%alizarii / internet7 co*unicatii TA:satelit7 ziarele glo%ale7 *iscari
sociale internationale < 8reen&eace =7 1rancize glo%ale < 0c+onalds =7 econo*ia glo%ala7 riscuri
sociale < &oluarea7 virusul EIA =.
8lo%alizarea are caracteristici care tre%uie luate !n considerare !n orice analiza /
1. trans1erurile econo*ice statele nu:si *ai &ot controla &ro&riile econo*ii;
interde&endenta econo*ica crescuta.
2. co*unicatiile eveni*ente o%servate si*ultan glo%al.
3. cultura glo%ala datorita co*unicarii instantanee se 1or*eaza aceasta cultura glo%ala7
*a9oritatea ariilor ur%ane de &e glo% !nce& sa se*ene 1oarte %ine !ntre ele. Aceasta cultura este
in1luentata de EollNMood.
4. un e1ect al ras&,ndirii culturii glo%ale este 1a&tul ca lu*ea devine o*ogena7
di1erentele se *icsoreaza7 se esto*&eaza.
". trans1or*area de natura &e care o su1era ti*&ul si s&atiul datorita vitezei
co*unicatiilor.
'. a&aritia s i dezvoltarea unei co*unitati &olitice glo%ale !n care se !nt,lnesc *iscari
&olitice si sociale transnationale si !n care loialitatile &ri*are ale indivizilor se trans1era de la
nivel statal7 catre nivel su%:statal7 transnational sau international.

C#itii a'u%! 3lo*ali)a#ii. 'in 'i0!#it! p!#%p!ti$! 5
O glo%alizarea nu e2ista7 este un 1el de conce&t de [ catc$ all \ su&er*ediatizat7 dar
care nu este un &roces unic &entru ca /
: econo*iile statelor sunt de 1a&t *ai &utin desc$ise dec,t !n anii 1)(5:1.14
: co*&aniile autentic transnationale sunt rare.
: glo%alizarea este intacta ca desc$idere &entru ca econo*ia glo%ala nu este desc$isa7 ci
concentrata !ntre SUA7 U# si La&onia.
O 8lo%alizarea are o s1era li*itata7 conce&tul se a&lica nu*ai la tarile dezvoltate.
O Una din critici releva e1ectele negative ale glo%alizarii7 cu* ar 1i dezvoltarea retelelor
teroriste.
O Se ridica &roi%le*a / res&onsa%ilitate vs. res&onsa%ilizare a co*&aniilor &rivate su%
ce 1el de autoritate se a1la ele H
Critica legata de &ro%le*a res&onsa%ilizarii / *a9oritatea asociatiilor anti:glo%alizare sustin
ca guvernarea glo%ala este nede*ocratica si se !ntrea%a daca este &osi%ila o de*ocratie glo%ala H
+e e2e*&lu7 !si &un ei o !ntre%are ce tine *ai *ult de *orala si*&la / acesti actori sunt
res&onsa%ili !n 1ata cui H ei nu dau socoteala nici unei autoritati. Unde se a1la cetateanul !n toate
aceste actiuni ale glo%alizarii H

Tot teoreticienii anti:glo%alis ti se *ai !ntrea%a / care *ai este actualitatea statului !n
glo%alizare H 0ai re&rezinta statul *odern un actor H

)2


Bi*lio3#a0i! %!l!ti$a
1. 6aNlis7 Lo$n. S*it$7 Steve <editors=7 <2555= T$e 8lo%alization o1 Jorld
olitics O21ord/ O21ord UniversitN ress
2. Carr7 #.E.7 <1.)4= T$e TMentN Years Crisis 1.1. 1.3.7 O21ord/ O21ord
UniversitN ress
3. +odan7 3aurentiu7 Relatii Internationale Conte*&orane7 255)
4. VVV +ocu*entele Su**itului NATO de la Jas$ington7 A&rilie 1...7
0e*%ers$i& Action lan
". -ontaine7 Andre7 <1..1= Istoria Raz%oiului Rece7 Aol. I : IA7 6ucuresti/ #ditura
0ilitara
'. 8uzzini7 Ste1ano7 <2555= Realis* si relatii internationale7 Iasi/ Institutul
#uro&ean
(. Eeld7 +avid ] 0c8reM7 Ant$onN <editors= Eeld +avid ] 0c8reM Ant$onN7
<2555= T$e 8lo%al Trans1or*ations Reader. An Introduction to t$e
8lo%alization +e%ate7 Ca*%ridge/ olitN ress
). Eollis7 0artin; S*it$7 Ste&$en7 <1..5= #2&laining and Understanding
International Relations7 <O21ord/ Clarendon ress=
..Ionescu7 aul7 Teoria Relatiilor Internationale7 Note de curs7 Universitatea Andrei
Saguna7 Constanta
10. JacBson, 6o!ert R Sorensen, &eorg, (1)))) 7ntroduction to 7nternational
6elations, O%ford: O%ford "niversit> Press
11. Genned>, Paul, (1)8)) =9e 6ise and 2all of t9e &reat PoCers, <eC ForB:
?intage 8ooBs.
12. Geo9ane, 6o!ert R <>e, Josep9 $r., (1))8) @PoCer and 7nterdependence in t9e
7nformation AgeA, 2oreign Affairs, Septem!er / Octo!er 1))8.
1.. Ge>lor, P., (1))2) =9e =Centiet9 (entur> Porld: An international Iistor>,
NeM YorK7 O21ord UniversitN ress.
14. Sissinger7 EenrN7 <1...= +i&lo*atia7 6ucuresti/ #ditura All
1". 3ec$ner7 -ranK L. ] 6oli7 Lo$n <editors=7 <2555= T$e 8lo%alization Reader7
O21ord/ 6lacKMell u%lis$ers
1'. 0orgent$au7 Eans7 <1.(.= olitics A*ong Nations7 NeM YorK/ Sno&17
Ca&itolul )/ ?T$e #ssence o1 National oMer@
1(. VVV NATO Eand%ooK7 <2551= NATO ress O11ice
1). ascu7 I.0.7 <2551= Teoria relatiilor internationale 4 note de curs7 6ucuresti/
Universitatea +i*itrie Cante*ir
1.. ascu7 I.0.7 <1.).= Ar*ele si &olitica7 6ucuresti/ #ditura olitica
)3

25. o&7 Adrian7 Introducere !n Relatiile Internationale7 S.N.S..A.7
I++
21. Ro%ertson7 #. 0. <ed.=7 <1.(1= T$e Origins o1 t$e Second Jorld
Jar/
Eistorical Inter&retations7 3ondon7 0ac0illan
22. Rosenau La*es7 <1..4= Tur%ulenta !n &olitica *ondiala.
6ucuresti/ #ditura
Acade*iei Ro*,ne
23. S*it$7 Ste&$en7 ?T$e Sel1:i*ages o1 a +isci&line/ A 8enealogN
o1 International
Relations T$eorN@7 in S. 6oot$ ] S. S*it$7 International Relations
T$eorN
TodaN 7 <1..".=
24. Jaltz7 Sennet$ <1.(.=7 T$eorN o1 International olitics7
Reading7 0ass./
Addison JesleN
2". MMM.euro&a.eu.int7 MMM.*ae.ro7 MMM.*a&n.ro7 MMM.nato.int7
MMM.un.org7
MMM.in1oeuro&a.ro7 MMM.osce.org7 MMM.guv.ro.

)4

Suport Curs TRI

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport Curs TRI

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Universitatea Andrei Saguna Constan a Teoria Rela iilor Interna ionale

UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA ASISTENT UNIVERSITAR

You might also like