Apa ( H

2
O )
Peste 2/3 din supafaa terestr este ocupat de mri i oceane, care formeaz
Oceanul Planetar. Terra este supranumit i planeta albastra datorit acestui fapt.
in suprafaa total a pam!ntului, e"aluat la #$%,$% mil. &m
2
, apa Oceanului
Planetar ocupa 3'$,%( mil.&m
2
, adica (%,)*. +e estimeaz c planeta dispune de
$,3( mild. &m
3
de apa, dar circa ,(,2* este constituit din apa mrilor i oceanelor.
Omul dispune numai de apele de la suprafaa solului - adic de apro.imati"
3%.%%% &m
3
, ceea ce /nseamna circa %,%%2* din total. 0onsumul de apa ce re"ine pe
om/zi "ariaz /ntre 3 litri, /n zonele aride ale 1fricii i de $,%2# litri la 3e4 5or&.
6aloarea producti"itii mrilor i oceanelor se apreciaz ca fiind /ntre %,$ -
%,# 7r/m
3
/zi.
Oceanul Planetar constituie baza "ieii pe Terra i 7enereaz ne7entropie /n
ecosfer.
1pa este cea mai rasp!ndit substan compus i reprezint trei sferturi din
suprafaa 7lobului terestru. 0a i aerul, ea constituie factorul principal al meninerii
"ieii pe pm!nt.
1pa este o resurs natural esenial cu rol multiplu /n "iaa economic.
8n natur apa urmeaz un circuit. +e poate "orbi despre ap de ploaie, apa
r!urilor i iz"oarelor, apa de mare, etc.
1pa pur se obine din apa natural prin distilare repetat /n condiii /n care s
nu poat dizol"a 7aze din aer sau substane solide din recipientele /n care este
conser"at.
a) Structura moleculei de ap.
$
9: $s
$
; )O: $s
2
2s
2
2p
2
. .
H : O : ;
. .
H
. .
H O : ;

H
9
2
O
+e formeaz dou le7turi co"alente polare O<9. =olecula de ap este
co"alent polar; este un dipol.
b) Propietile fizice ale apei.
1
+tare de
a7re7are
0uloare =iros >ust Pt Pf
ensitatea
la 2
%
0
0onductibilitate
a electric
?ic@id
AncolorB/n
straturi 7roase
este albastruC
Anodor Ansipid %
%
0 $%%
%
0 $7/cm
3
izolator
0ele dou temperaturi e.treme ale apei, de solidificare respecti" de fierbere la
presiune normal, constituie %
%
0 i $%%
%
0 /n scara 0elsius.
1pa prezint o serie de propieti de celelalte @idruri ale nemetalelor "ecine /n
sistemul periodic. 1ceste propieti se numesc anomaliile apei.
1pa este lic@id /ntr<un inter"al mare de temperatur B%
%
0 i $%%
%
0C. 1ceast
anomalie este atribuit asocierii moleculelor de ap prin le7turi de @idro7en.
?e7turile de @idro7en se realizeaz /ntre moleculele care conin @idro7en
le7at co"alent de un element puternic electro ne7ati" care are "olum mic i electroni
neparticipani.
?e7tura de @idro7en este electrostatic, mai mult slab dec!t le7tura
co"alent i nu implic punerea /n comun de electroni.
ensitatea apei "ariaz /n funcie de temperatur:
t
%
0 % 2 $% $# 2%
B7/cm
3
C %,,,,) $,%%%% %,,,,( %,,,,$ %,,,)2

0auza anomaliilor densitii este 7radul diferit de asociere molecular.
=oleculele care s<au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se
asocia din nou:
n9
2
O DD B9
2
OC
n
9 9 9
<<<<<: O - 9 <<<<<: O - 9 <<<<<: O - 9

.

.
.

.

.

.
?a /n7@eare se formeaz o a doua le7tur de @idro7en la atomul de o.i7en,
moti" pentru care 7@eaa are o structur af!nat care determin creterea "olumului
i scderea densitii.
Prin /n7@eare apa /i mrete "olumul cu ,*. 1a se e.plica de ce se spar7
conductele, cazanele, sticlele c!nd /n7@ea apa /n ele i de ce se crap pietrele de
7er. =aEoritatea lic@idelor /i mresc "olumul de solidificare. +e tie c la F2
%
0 apa
are
ma.
D $ 7/cm
3
ceea ce se datoreaz faptului c apa este format din B9
2
OC
2
;
aceasta presupune e.istena a doua le7turi de @idro7en.
1pa /n stare de "apori este format din molecule libere BnD $C.
c) Propietile chimice ale apei
G.perimental s<a demonstrat c apa este o combinaie c@imic foarte stabil.
Ga poate fi descompus la peste $%%%
%
0 sau cu aEutorul curentului electric:
29
2
O D 29
2
F O
2
2
1pa este foarte reacti" din punct de "edere c@imic. Ga reacioneaz /n
anumite condiii cu metalele, nemetalele, o.izii bazici, o.izii acizi, cu unele sruri.
d) Aciunea apei asupra metalelor
=etalele: potasiu, calciu, sodiu reacioneaz "iolent cu apa, la rece, cu
formare de @idro.id i de7aEare de @idro7en.
3a F 9
2
O D 3aO9 F $/29
2
=a7neziul reacioneaz cu apa la cald sau /n stare de "apori:
=7 F 29
2
O D =7BO9C
2
F 9
2
1luminiul este atacat de ap numai dac este curat de stratul protector de
o.id:
21l F '9
2
O D 21lBO9C
3
F 39
2
Hierul /nroit reacioneaz cu apa /n stare de "apori i formeaz o.id feroferic
Bo.id al He AA i He AAAC:
3He F 29
2
O D He
3
O
2
F 29
2
Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, ar7intul nu sunt atacate de ap sau de
"aporii acestuia.
Inele metale se corodeaz /n prezena apei. 1tacul este mai puternic /n
prezena o.i7enului i a dio.idului de carbon.
e) Aciunea apei asupra nemetalelor
0lorul /n reacie cu apa formeaz apa de clor:
0l
2
F 9
2
O D 90l F 9clO
9clO D 90l F JOK
Trec!nd un curent de "apori de ap peste cocsBcarbonC la temperatura de cel
puin $%%%
%
0 se formeaz un amestec de mono.id de carbon i @idro7en, denumit
gaz de ap. Leacia are importan industrial:
0 F 9
2
O D 0O F 9
2
f) Aciunea apei asupra oxizilor
1pa reacioneaz cu o.izii metalici solubili cu formare de @idro.izi.
Ina dintre reaciile cu importan practic o constituie stin7erea "arului,
reacie puternic e.oterm.
0aO F 9
2
O D 0aBO9C
2
F M
9idro.idul de calciu obinut este relati" puin solubil /n ap i de aceea la
stin7erea "arului se obine aa<zisul lapte de var, care reprezint o suspensie finde
0aBO9C
2
/ntr<o soluie saturat de @idro.id de calciu.
?a dizol"area dio.idului de sulf /n ap are loc i o reacie c@imic din care
rezult o soluie acid, acid sulfuros.
+O
2
F 9
2
O D 9
2
+O
3
Leacia cu carbidul sau carbura de calciu la 0a0
2
duce la formarea acetilenei,
substan or7anic utilizat la sudarea i tierea metalelor /n sufltorul o.iacetilenic:
3
0a0
2
F 29
2
O D 90 F09 F 0aBO9C
2
F M
g) Importana apei pentru via
1pa are un rol esenial /n /ntreinerea "ieii. Hr ap nu ar putea e.ista "iaa.
8n or7anism apa intr /n compoziia or7anelor, esuturilor i lic@idelor biolo7ice. Ga
dizol" i transport substanele asimilate i dezasimilate; menine constant
concentraia srurilor /n or7anism i, e"apor!ndu<se pe suprafaa corpului, ia parte la
re7larea temperaturii.
1pa contribuie la fenomenele osmotice din plante i are o deosebit
importan /n procesul de fotosintez.
1pa Potabil se deosebete de apa distilat. 8n conformitate cu +T1+ $322<
$,#%, apa potabil trebuie:
- + fie limpede, incolor, fr miros sau 7ust deosebit;
- + aib temperatura cuprins /ntre (
%
i $#
%
0 i s nu "arieze mult /n
timpul anului;
- + nu conin materii strine /n suspensie sau 7ermeni pato7eni;
- + conin aer i 0O
2
/n soluie;
- +ubstanele dizol"ate raportate la un litru trebuie s se /ncadreze /ntre
anumite limite;
- + nu conin azotii sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu 9
2
+ sau cu
B39
2
C
2
+, cu e.cepia micilor cantiti de He, 1l, =n.;
- + nu conin 39
3
sau fosfai care pot pro"eni prin contaminarea apei cu
substane or7anice /n prutefacii i nici metan.
h) ntrebuinrile apei
1pa se /ntrebuineaz la:
- Prepararea soluiilor, fiind cel mai cunoscut sol"ent;
- Obinerea o.i7enului i @idro7enului prin electroliz;
- Prepararea celor mai importani acizi anor7anici;
- Producerea ener7iei electrice;
- +plat, albit, colorat.
Domeniile de utilizare a apei
1pa are un rol esenial /n /ntreinerea "ieii. Hr ap nu ar putea e.ista "iaa.
8n or7anism apa intr /n compoziia or7anelor, esuturilor i lic@idelor biolo7ice. Ga
dizol" i transport substanele asimilate i dezasimilate; menine constant
concentraia srurilor /n or7anism i, e"apor!ndu<se pe suprafaa corpului, ia parte la
re7larea temperaturii.
4
1pa contribuie la fenomenele osmotice din plante i are o deosebit
importan /n procesul de fotosintez.
1pa Potabil se deosebete de apa distilat. 8n conformitate cu +T1+ $322<
$,#%, apa potabil trebuie:
- + fie limpede, incolor, fr miros sau 7ust deosebit;
- + aib temperatura cuprins /ntre (
%
i $#
%
0 i s nu "arieze mult /n
timpul anului;
- + nu conin materii strine /n suspensie sau 7ermeni pato7eni;
- + conin aer i 0O
2
/n soluie;
- +ubstanele dizol"ate raportate la un litru trebuie s se /ncadreze /ntre
anumite limite;
- + nu conin azotii sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu 9
2
+ sau cu
B39
2
C
2
+, cu e.cepia micilor cantiti de He, 1l, =n.;
- + nu conin 39
3
sau fosfai care pot pro"eni prin contaminarea apei cu
substane or7anice /n prutefacii i nici metan.
ntrebuinrile apei
1pa se /ntrebuineaz la:
- Prepararea soluiilor, fiind cel mai cunoscut sol"ent;
- Obinerea o.i7enului i @idro7enului prin electroliz;
- Prepararea celor mai importani acizi anor7anici;
- Producerea ener7iei electrice;
+plat, albit, colorat.

Surse de poluare
Poloarea apelor afecteaz calitatea "ieii la scara planetar. 1pa reprezint
sursa de "iaa pentru or7anismele din toate mediile. Har ap nu poate e.ista "ia.
0alitatea ei a /nceput din ce /n ce mai mult s se de7radeze ca urmare a modificarilor
de ordin fizic, c@imic i bacteriolo7ic.
ac toat apa de pe pam!nt ar fi turnat /n $' pa@are cu ap, $# i Eumatate
dintre ele ar conine apa sarata a oceanelor i mrilor. in Eumatatea de pa@ar
5
rmas, mare parte este /n7lobat fie /n 7@eurile polare, fie este prea poluat pentru
a fi folosit drept ap potabil i astfel, ceea ce a mai rm!ne pentru consumul
omenirii reprezint coninutul unei lin7urie. in consumul mondial de apa, ',*
este repartizat a7ricultirii, 23* industriei i numai )* /n domeniul casnic.
auzele polurii apei!
+cur7eri accidentale de reziduuri de la di"erse fabrici, dar i de"ersari deliberate
a unor poluani;
+cur7eri de la rezer"oare de depozitare i conducte de transport subterane, mai
ales produse petroliere;
Pesticidele i ierbicidele administrate /n lucrarile a7ricole care se deplaseaz prin
sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la iri7aii p!n la p!nza freatic;
An7rasamintele c@imice i scur7erile pro"enite de la combinatele zoote@nice;
eeurile i reziduurile menaEere;
+area presarat /n timpul iernii pe osele, care este purtat prin sol de apa de
ploaie i zapad topit;
epunerile de poluani din atmosfer, ploile acide.
Poluanii apei sunt produsele de orice natur care conin substane /n stare
solid, lic@id sau 7azoas, /n condiii i /n concentraii ce pot sc@imba
caracteristicile apei, fac!nd<o duntoare sntaii.
"ipuri de poluani
Poluani de natur fizic:
depunerile radioacti"e;
ape folosite /n uzine atomice;
deeuri radioacti"e;
ape termale;
lic@ide calde pro"enite de la racirea instalaiilor industriale sau a centelor
termoelectrice i atomo - electrice.
6
Poluani de natur chimic:
Mercurul pro"enit din:
deeuri industriale;
in@alarea "aporilor ca urmare a unor scpari accidentale determinate de
deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorecente;
in7erarea accidental de compui anor7anici;
de"ersrile unor uzine productoare de fun7icide or7anomercurice.
Azotaii pro"enii din:
/n7raminte c@imice;
deter7eni;
pesticide or7anofosforice.
Cadminiul pro"enit din:
ape /n care sau de"ersat reziduri de cadminiu;
aerosoli.
Plumul pro"enit din:
e"acurile uzinelor industriale;
7azele de eapament ale auto"e@iculelor;
manipularea 7reit a tetraetilplumbului folosit ca acti" antidetonant la benzin.
!incul pro"enit din:
ap sau bauturi cu continut de zinc;
in7erarea acidental a unor sruri sau o.izi ai acestuia B"opseleC;
dizol"area de catre soluii acide a zincului din "ase, din deeuri sau scpari
industriale
Hidrocarurile pro"enite din:
7azele de eapament ale auto"e@iculelor;
scur7erile de iei;
7
arderea incomplet a combustibililor fosili Bcrbuni, petrol i 7aze naturaleC;
arderea incomplet a biomasei Blemnul, tutunulC;
fumul de i7ar.
Pesticidele" insecticidele" #un$icidele pro"enite din:
apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;
pul"erizrile aeriene;
splarea stor substane de ctre apa de ploaie de pe terenurile a7ricole tratate;
deter7eni.
Poluani de natur biologic:
microor7anismele pato7ene;
substanele or7anice fermentescibile.
%#ectele &aste pe aza unor oser&ai
Consecinele polu'rii:
1supra mediului:
posibilitatea contaminrii sau polurii c@imice a animalelor ac"atice;
contaminarea bacteriolo7ic sau poluarea c@imic radioacti"a a le7umelor,
fructelor sau a zarza"aturilor;
istru7erea florei microbiene proprii apei ceea ce determin micsorarea
capacitii de debarasare fa de di"eri poluani prezeni la un moment dat.
1supra snti:
=aEoritatea bolilor din or7anism sunt cauzate de faptul c oamenii nu beau
suficient ap sau apa baut nu are cele mai bune caliti.
1supra calitii apelor:
8n "iaa colecti"itilor umane, apele sunt utilizate zilnic at!t ca aliment c!t i
/n asi7urarea i7ienei personale. 8n medie, /n 22 de ore, un om adult consum /n
scopuri alimentare 2<$%? de ap.
8
=irosul apei pro"ine de la substanele "olatile pe care le conine ca rezultat al
/ncarcrii cu substane or7anice /n descompunere, al polurii cu substane c@imice
sau ape reziduale. 0u c!t apa conine mai multe substane or7anice, c@imice sau ape
reziduale cu at!t mirosul este mai uor de perceput.
0uloarea apei poate da indicaii asupra modificrii calitii astfel:
- apele de culoare armie sau brun pro"in de la distilrile de crbune
amestecate cu ape industriale care conin fier;
- apele de culoare brun /nc@is sunt apele de la fabricile de celuloz;
- apele bo7ate /n fier sunt cele pro"enite de la tbcarii i au culoarea "erde
/nc@is sau nea7r;
- ionii de fier dau apelor o culoare 7alben;
- ionii de cupru confer apei o culoare albastr;
- apele care conin ar7ila coloidala au o culoare 7alben<brun.
N paii /n "ederea tratamentului eficace al scur7erilor industiale sunt:
1meliorarea proceselor te@nolo7ice care s se reduc la minimum.
NLee.aminarea pierderilor de materiale i a risipei de ap. G"itarea utilizrii
substanelor care nu trebuie puse /n libertate.
NAnstalaia de epurare a destinaiei i pentru tratarea apelor reziduale de
scur7ere de nic@el i cromaE.
NTratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare
/n7rtorii.
+tarea de ionizare a cianurii "ariaz /n conformitate cu P9<ul i temperatura apei.
=odificarea P9<ul e deosebit de mare /n cazul unei soluii diluate.
Anstrumentul de msurare trebuie s conin un dispoziti" protector pentru a ine P9<
ul constant.
+ensibilitatea fa de cianur e rapid,dar timpul de reacie e lun7 /n absena ei.
NAnstalaia pentru priza de ap
G alctuit din un flator deplasabil pe "ertical,o sit pentru reinerea impuritilor,o
pomp submersabil fi.at la capul unui poilon.O parte din ea"a de susinere e
9
construit din 2 e"i telescopice din oel ino.idabil ,proiectate astfel /nc!t s poa fi
alun7ite i scurtate fr dificultate.+ita special trebuie s nu se /nfunde deoarece
scade "olumul de ap pompat sau
a fi.rii pe rotorul pompei a unei rini "inilice sau a cauciucului.
NPentru tratarea aerobiotic se introduce o.i7enul necesar respiraiei
microflorei aerob.8n prezent e.ist te@nici noi de pre"enire a mirosurilor 7rele
emanate de flu"ii datorit microflorei care "ara de"ine anaerob.
>unoaiele<trebuie incinerate nu depuse pe malul mrii.
Izinele de incinerare /n To&io cuprind:
<cuptoare standardizate;
<adaptarea sistemului cu buncr i macara;
<controlul emisiilor i afluentilor;
<bazinele de iei plasate subteran.
0oncluzie
Lesursele mediului scad.
0reterea punerii /n libertate a a7enilor e o ameninare sporit pentru natur.
C(estionar<8n prezent se face o anc@et prin metoda elp@i pentru a sc@imba
mentalitatea naiunii pri"ind mediul.
=ulte 7rupri militeaz pentru un mediu mai curat i mai sntos.ac
/ncepem prin a recicla deeurile menaEere i a refuza alimentele
supra/mpac@etate,am putea reduce deeurile.
0ercettorii trebuie s 7seasc moduri de a e"ita compuii duntori care nu
se descompun /n elemente inofensi"e.
Contriuia ele&ilor la prote)area mediului
Gle"i pot contribui la proteEarea mediului astfel:
<adun!nd @artiile aruncate la "oia /nt!mplri din parcuri
<plant!nd diferite flori prin parcuri
%#ectele polu'ri *n zona +coli noastre
10
in cauza apei poluate ele"i se pot /mbonla"i de diferite boli cum sunt:
A. Ooli infecioase:
boli microbiene: febr tifoida, dizenteria, @oleria;
boli "iroti"e: poliomielia, @epatita epidemic;
boli parazitare:dizenteria, 7iardiaza.
AA. Ooli neinfecioase:
determinate de contaminarea apei cu substane c@imice cu potenial to.ic:
P Anto.icaia cu plumb BsaturnismC, se manifest prin:
- oboseal neEustificat;
- afecteaz 7lobulele roii, "asele san7uine;
- afecteaz sistemul ner"is central, pro"oc!nd ecefalopatia saturnina si cel
perifieric cu dere7lri motorii.
P Anto.icaia cu mercur:
- dureri de cap, ameeli, insomnie, oboseal;
- tulburri "izuale;
- afeciuni ale sistemului ner"os;
- afeciuni ale rinic@ilor;
- malformaii con7enitale ale ftului /n cazul femeilor /nsarcinate.
P Anto.icaia cu zinc:
- dureri epi7astrice, diaree, tremurturi, pareze;
- afeciuni ale sistemului ner"os central, muc@ilor i sistemului
cardio"ascular.
P Anto.icaia cu cadminiu:
- cefalee;
- scderea tensiuni arteriale;
- afeciuni @epato<renale.
P Anto.icaia cu azotai i fosfai:
- /n"ineirea buzelor, nrilor, feei;
- a7itaia p!n la con"ulsii;
11
- cefalee, 7reaa.
P Anto.icaia cu pesticide:
- alterarea funciilor ficatului p!n la formarea @epatitei cronice;
- encefalopaii;
- malformaii con7enitale.
1pa este un factor indispensabil or7anismului uman. 8nca din cele mai "ec@i
timpuri asezrile umane au fost de<a lun7ul r/urilor sau pe malul mrilor.3ecesarul zilnic
de ap al omului este apro.imati" de $.#<2 litri consumat ca atare ,dar pentru curaenia
corporal omul folosete zilnic apro.imati" 2%litri de ap.Or7anizaia =ondial a
+ntatii consider c optim pentru acoperirea acestor ne"oi ,o cantitate de $%% litri in 22
ore.
#ustul apei este dat de coninutul /n substane c@imice i /n primul r/nd de srurile
minerale i de 7azele dizol"ate Bo.i7enul si bio.idul de carbonC.G.cesul sau carena
unora dintre aceste componente poate imprima apei un 7ust neplcutBfad
,salciu,amar,dulcea7C.
$irosul apei este le7at de asemenea de prezena in e.ces a unor elemente naturale sau
pro"enite prin purificarea apei,ca i din unele transformri la care sunt supuse in apa
anumite substane c@imice mai ales poluante.
1t/t 7ustul c/t i mirosul apei, dei au ca principala caracteristic un mare 7rad de
subiecti"itate ,totui au din punct de "edere sanitar,o "aloare deosebit.8n primul r/nd
influiena lor asupra utilizrii apei este @otr/toare ,poate duce la e.cluderea folosirii apei
respecti"e.>ustul i mirosul apei pot ser"i i ca indicatori de poluare a apei.
1pa potabil nu trebuie s aiba miros caracteristic i trebuie s aiba un 7ust plcut.8n
caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt dunatoare sntatii.Prezena
substanelor poluante /n ap pot fi e"ideniate prin culoarea apei.0@iar i temperatura
apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se
tie c temperatura este constant.6ariia acestei temperaturi /ns ,paralel cu "ariatia
temperaturii aerului ,indica e.istenta unei comunicari cu e.teriorul si deci posibilitatea
de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara.
1stazi e.ista o preocupare continua la ni"el national si mondial de inbunatatire
continua a calitatii apei potabile.An unele tari din "estul Guropei se urmaresc 2# de
indicatori referitor la calitatea apei ,iar normele 0omisiei Gconomice Guropene
B0.G.0.Caprobate in $,)%,recomanda urmarirea continua a '2 de caracteristici ale apei
potabile.
12
Planul mondial deAn toate tarile dez"oltate controlul poluarii apelor constituie
o preocupare permanenta,deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor.
An tara noastra ca in toate tarile lumii ,e.ista le7i speciale in lupta impotri"a
poluarii apelor .?a +to&@olm in anul $,(2 a fost prima conferinta mondiala pentru
protectia mediului inconEurator iar O3I a lansat Pro7ramul 3atiunilor Inite pentru
=ediul AnconEurator,prin care s<au initiat o serie de actiuni pentru ameliorarea
situatiei e.istente si promo"area calitatii apei inclusi" a celei din mari si oceane.
0ontradictia dintre tarile bo7ate si cele sarace se reflecta in acest element "ital
al"ietii si dez"oltarii care este apa ,aducand decalaEul si asa enorm intre bo7ati si
saraci.upa statistici recente in tarile sarace 3 din # persoane au acces la apa
potabila ,(#*dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu minim de i7iena.
1stfel s<a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila ,in tarile sarace mor
anual circa $# milioane de copii in "arsta de pana la # ani.e aceea O.3.I. conc@ide
ca principala preocupare a societatii in prezent si in "iitor "a trebui sa fie reprezentata
de e"itarea sau limitarea poluarii apei ca prima actiune de mentinere a actualelor
surse naturale ale omenirii.
supra"e7@ere a calitatii apelor face parte uritatea apei
uritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de
cationii metalelor alcaline. eoarece ionii de calciu si ma7neziu se 7asesc in apa
in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii "a consta
din determinarea concentratiei acestor ioni. 1pele dure sunt neplacute la 7ust; la
fierberea apei sarurile in e.ces se depun pe "ase, cazane, conducte si/sau
impiedica o buna fierbere a le7umelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind
neeconomice. 1pele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio<
"asculare.
uritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de
bicarbonatii de calciu si ma7neziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau
necarbonata data de celelalte saruri de calciu si ma7neziu Bazotati, sulfati, cloruri,
fosfati etcC.
+uma celor doua duritati formeaza duritatea totala . uritatea e.cesi"a a
apei are implicatii de ordin economic.din +istemul=etode de laborator utilizate in
dezinfectia apei
Poluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea @idrica a unei
mare numar de boli infectioase , de cele mai multe ori cu caracter epidemic.
An "ederea inlaturarii acestui pericol, s<au elaborat diferite metode de reducere a
7ermenilor ca, sedimentarea simpla sau dupa prealabila coa7ulare, filtrare prin
nisip, pamant cu infuzorii, antracit, microstrecurare etc., toate insa cu eficienta
limitata .
ezinfectia apei se poate realiza atat prin miEloace fizice ca utilizarea
radiatiilor ultra"iolete, a ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea distilarea,
filtrarea apei etc. ,cat si prin miEloace c@imice, ca folosirea clorului si a
compusilor sai Bsubstante clori7ene C, ozonului, ar7intului, bromului, iodului,
perman7anatului si alte asemenea substante.
=iEloacele c@imice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi
pentru a fi corespunzatoare:
13
<sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de potabilitate;
<sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele or7anoleptice;
<sa nu lase in apa substante cu actiune noci"a asupra consumatorilor;
<sa fie usor de manipulat, sa nu prezinte pericol pentru cei care le manipuleaza;
<sa fie cat mai economice.
0ea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de
clorurareBclorinare sau clorizareC. =ecanismul de actiune se bazeaza pe proprietatea o.idanta a
clorului , care in contact cu apa formeaza acidul @ipocloros care in functie de p@ se
descompune in o.i7en atomic sau ion @ipoclorit :
0l2F92O 9O0lF90l
9O0l OF90l sau 9O0l 0lOQ F 9
=ecanismul biolo7ic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere cele
sulf@idrice, si distru7erea 7ermenilor. An 7eneral bacteriile care au ec@ipament enzimatic mai
dez"oltat sunt mai sensibile decat "irusurile.
Gficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul 7ermenilor din apa ci si de alte
conditii dintre care unele tin de clor iar altele de calitatea apei.
1pa este un compus cu rol primordial in natura, industrie, a7ricultura, constructii etc.
An natura apa are o importanta biolo7ica deosebita reprezentind baza structurala si
functionala a fiintelor "ii.
1tat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lic@id uluitor: are o
serie de anomalii. Pentru apa parca n<ar e.ista le7i; este Rce"a altfelR in lumea
substantelor. An natura si in e.periente ea nu se comporta la fel ca alte substante. ar,
datorita capriciilor ei, "iata a putut sa se dez"olte si sa e.iste in apa. Prima anomalie:
daca tinem seama de structura ei c@imica si de cate7oria de substante din care face
parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu
e.ista pe Pamant. 3<ar e.ista deci pe Pamant nici apa lic@ida, nici solida, ci doar sub
forma de "apori.
1 doua anomalie: caldura specifica ridicata. ?a apa, aceasta este de zece ori mai
mare decat la fier. 1pa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si
procesul de racire este lent. atorita capacitatii e.ceptionale a apei de a absorbi
caldura, "ietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica
supraincalzire, nici de o racire e.cesi"a.
1 treia si a patra anomalie sunt strans le7ate de prima: apa are caldura latenta de
"aporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a e"apora apa dintr<un
ceainic "a fi ne"oie de #,# ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. aca nu ar
14
e.ista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si "iata
din ele ar pieri.
1 cincea anomalie: in7@etand, apa se dilata cu ,* fata de "olumul initial. e aceea
7@eata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa
in7@eata pana la fund. >@eata care<l acopera este un bun izolator termic, caci
conductibilitatea termica a 7@etii, ca si a apei este foarte mica. +ub un asemenea
RcoEocR c@iar si iarna in 1ntarctica animalele marine nu sufera prea1 sasea anomalie
este cea mai ciudata: 0and sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se
contracta. Gste un ade"ar recunoscut. +i apa se contracta datorita fri7ului. ar... in
acest RdarR se afla totul. +e contracta mereu cand scade temperatura, dar la F2S0 se
atin7e limita. e acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca
temperatura scade. e aceea apa are densitatea cea mai mare la F2S0. 0a urmare,
iarna, racindu<se pana la F2S0, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul
intre7ului sezon rece Bin bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul
circulatiei apeiC. 1ceasta anomalie sal"eaza "iata tuturor "ietuitoarelor care ierneaza
in rauri, lacuri si @elestee.
mult de fri71 saptea anomalie: dintre toate lic@idele, in afara de mercur, apa are cea
mai mare tensiune superficiala. e aceea picatura de apa tinde sa se faca 7@em.
Picatura de apa este strnsa ca intr<un ambalaE in pelicula sa superficiala. 1sadar,
suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din
molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare.
Peaceasta pelicula alear7a insectele de apa, se a7ata lar"ele de tantari si se tarasc
melcii cu coc@iliile lor masi"e. Hizicienii au calculat ce @altera ar trebui atarnata de o
coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. 1r trebui o @altera uriasa < de peste o suta de
toneT 1ceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. An natura nu e.ista, insa, o
astfel de apa. +ubstantele straine rup "eri7ile din lantul solid al moleculelor de apa,
iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica
apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza @ranirea
plantelor si circulatia san7elui prin capilarele noastre.
15
1 opta anomalie si ultima se refera la faptul ca apa este cel mai bun sol"ent
din lume. Ga dizol"a foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub
actiunea substantelor pe care le dizol"a. atorita acestei proprietati apa a putut
de"eni purtatoarea "ietii. Toate solutiile din or7anismele "ii sunt preparate pe baza
de apa. Gle se modifica prea putin in solutie, iar insusi sol"entul < apa < poate fi
utilizat in repetate randuri.
R1pei < a spus marele ?eonardo < i<a fost data puterea ma7ica de a de"eni
se"a "ietii pe PamantR.
In natura, apa se gaseste sub toate starile de
agregare:solida(gheata, zapada,grindina),lichida(apa de ploaie,ape
subterane,oceane,mari,fluvii,rauri, etc.),gazoasa(vapori de apa din
atmosfera).
Se mai gaseste in organisme animale si vegetale,cum si in
cristalohidrati sub forma de apa de cristale.Apale naturale contin
dizolvate cantitati variate de diferite substante.Apele care contin
dizolvate cantitati mici de saruri se numesc "ape moi",spre
deosebire de "apele dure" care au un procent ridicat de saruri,mai
ales de calciu si magneziu.
Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curata.a
dizolva in drumul ei prin atmosfera mai ales bio!id de carbon,iar in
regiunile industriale,bio!id de sulf si hidrogen sulfurat." parte din
apa cazuta pe pamant cu un continut ridicat de bio!id de
carbon,strabatand straturile de pamant,dizolva carbonatii de calciu
si magneziu,transformandu#i in bicarbonati solubili.
Daca intalnesc straturi impermeabile aceste ape se aduna,formand
apele subterane.Apele subterane iesind la suprafata
pamantului,dizolvand saruri,formeaza izvoare minerale.$and
temperatura acestora este ridicata,uneori pana la %&& grade $,ele
se numesc izvoare termale.Apa este de mai multe feluri:
Apa potabila:o apa pentru a fi buna de baut trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:sa fie limpede,fara culoare,fara
miros,sa contina aer dizol# vat si cantitati mici de saruri,pana la o
concentratie de &,'( mai ales )a$l si )a*$"+,circa ,&& mg-l.sa
aiba o temperatura intre / si %0 grade $,si sa nu conti# na bacterii
patogene.Apa potabila se obtine la sate,din izvoare si fantani,iar la
16
oras din apa raurilor,care trebuie purificata.1urificarea se face in
trei feluri:mecanic,chimic si fizic.
Apa industriala:se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur,la
racirea masinilor,precum si in diverse procese de fabricatie.a
trebuie sa indeplineasca anumite conditii de puritate cerute de
specificul industriei in care este folo# sita.
Apa dura:contine un procent ridicat de saruri de calciu si de
magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust
neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.a
depune prin fierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care
micsoreaza transmisia caldurii,determinand astfel o crestere a
consumului de combustibil.
Apa pura:se stie ca in natura nu e!ista apa pura deoarececontine
substan# te dizolvate,microorganisme,etc.Apa pura se obtine prin
distilare.In acest scop, se foloseste un aparat de distilare in
care,apa distilata se transforma in va# pori prin fierbere,iar vaporii
rezultati se condenseaza prin racire.Apa disti# lata nu este buna de
baut deoarece nu contine saruri minerale si de aceea nu are nici
gust si este indigesta.Apa distilata se intrebuinteaza in laboratoare
de chimie la prepararea solutiilor apoase si in farmacie.
Apa distilata : se obtine in aparate speciale , fiind utilizata in
industria farmaceutica
Apa bidistilata:este complet lipsita de impuritati.Se obtine prin
disti# larea apei distilate in vase de sticla in care se adauga
2"*,acest reactiv dis# truge microorganismele si urmele de
substante organice aflate in apa.ste intre# buintata la analize
chimice speciale,in cercetari stiintifice si in industria
medicamentelor.
Apa de barita:denumire folosita pentru osolutie saturata de
hidro!id de bariu.Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator la
identificarea dio!idului de carbon si hidro!id de bariu.
Apa de brom:denumire folosita pentru o solutie obtinuta din
dizolvarea bromului in apa.Se intrebuinteaza ca o!idant in
laborator.
Apa de clor:denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa.Apa
de clor contine si clor elementar,dizolvat chimic.Din aceasta cauza
apa de clor proas# pat preparata are culoarea galbena.In timp
sau,mai repede,sub actiunea luminii solare,acidul hipocloros se
17
descompune,cu punere in libertate de o!igen.chili# brul este
astfeel deplasat spre dreapta si intreaga cantitate de clor poate
intra in reactie(din aceasta cauza apa de clor trebuie pastrata la
intuneric).Apa de clor este un o!idant puternic.Ataca toate
metalele la rece.
Apa de cristalizare:este apa care intra in compozitia
cristalohidratilor. 1oate fi legata in mod diferit si poate indeplini
functii diverse.
Apa de hidrogen sulfurat:denumire folosita pentru o substanta
apoasa sa# turata de hidrogen sulfurat.
Apa de plumb:denumire folosita pentru solutia de acetat de
plumb.ste intrebuintata in medicina.
Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric
concentrat si acid azotic concentrat,in raport de +:%.Ataca aurul si
platina,rezistente fata de alti acizi.
Apa amoniacala : este o fractiune lichida rezultata la distilarea
uscata a carbunilor de pamant.
Apa pirolignoasa : este o fractiune lichida rezultata la distilarea
uscata a lemnului
Apa tare : denumire stiintifica a solutiei de *)"+ ,de concentratie
,3 ( . In practica , denumirea este atribuita si solutiei de *$l ,
folosita de e!emplu la obtinerea 4apei de lipit5 prin dizolvarea 6n.
Apa grea : # sinonim cu o!idul de deuteriu , D0" , apa in
compozitia careia intra izotopul greu al 0* , deuteriul.7asa
moleculara este 0&,&% g , punctul de topire este +,/0 grade $ ,
punctul de fierbere %&%,80 grade $, iar densitatea la 0& grade $
este %,%&' g-cm+. Se gaseste in proportii foarte mici in apa
obisnuita . Astfel , in 0&& l apa obisnuita , se poate obtine abia %
ml apa grea.Din punct de vedere chimic , apa grea reactioneaza
mai incet decat apa usoara si reactiile ce se petrec in apa usoara
sunt mai rapide decat in apa grea. De fapt , deuteriul reactioneaza
mai incet decat *0 usor.Solubilitatea este mai mica in apa grea
decat in apa usoara.Indicele de refractie este mai mic , dar
vascozitatea mai mare.fectele fiziologice ale apei grele sunt si ele
deosebite de cele ale apei usoare.Apa grea este putin favorabila
vietii : nu favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor,
micsoreaza functionarea normala a protoplasmei.Se obtine prin
electroliza inaintata a apei tratate cu )a"*." concentratie mai
18
mare de apa grea in apa de baut produce omului sete intensa ,
deshidratarea organismului si in final moartea.9iermii, pestii si alte
vietuitoarea acvatice mor in apa grea pura , dar suporta o
concentratie mai mica de +0 (.1rincipalele utilizari ale apei grele :
agent termic si moderator de neutroni in reactoarele atomice .
sursa principala de obtinere a deuteriului prin electroliza. folosit
pentru obtinerea bombelor . se foloseste la obtinerea
temperaturilor inalte(mii de grade) a plasmei , determinarea unor
procese biochimice.
Apa supergrea : # sinonim cu o!id de titriu , :0" , apa in
compozitia careia intra izotopul supergreu al hidrogenului +* ,
titriu.
1oluarea:1oluarea apei nu inseamna afectarea "apei pure",care,in
cadru natural nu e!ista de fapt,ci introducerea sau prezenta in apa
a orcarei substante suscesibile sa#i altereze calitatea#atat in ceea
ce priveste folosintele ali# mentare,mena;ere sau economice,cat si
in privinta florei si faunei.7odificarile sunt de ordin
fizic,chimic,biologic sau chiar bacteriologic.Dzvoltarea civili# zatiei
moderne a antrenat o poluare crescanda a apei#fenomen care
poate atinge chiar si panza freatica#datorita celor mai diverse
substante,provenind din eflu# ienti industriali si urbani,din
substante folosite pentru chimizarea agriculturii din zootehnie,etc.
$onsecintele tuturor acestor deversari sunt
multiple:gustul,mirosul, aspectul apelor de distributie sunt
degradate,la fel ca si calitatile lor sani# tare.$onsumarea apei
impurificate antreneaza tulburari digestive,hepatice sau de alta
natura,poate avea efecte cancerigene,etc.
In cele mai multe tari industrializate,/&#3&( din problemele
poluarii apei au aparut in anii '&.Intro prima etapa ca a aparut ca
predominanta impuri# ficarea datorata apelor uzate evacuate de
centrele populate,mai ales prin noci# vitatea substantelor
organice.In prezent,in tarile dezvoltate ea este provocata in primul
rand de apele uzate industriale cu o nocivitate comple!a,cu un
conti# nut de substante anorganice sau organice greu degradabile
pe cale biologica.De asemenea,impurificarea cu uleiuri minerale si
reziduri petroliere a luat o mare amploare,datorita atat evacuarii
de ape uzate cu aceste nocivitati specifice,cat si pierderilor
accidentale ce se produc cu ocazia transportului si depozitarii
hidrocarburilor.1oluarea cu hidrocarburi este predominanta
indeosebi in apa ma# rina,dar este din ce in ce mai frecventa in
19
cazul apelor dulci,continentale.1ro# fesorul 6Immerman de la
universitatea Saarbruc<en a calculat,de e!emplu,ca un singur litru
de titei poate face inutilizabil un milion de litri de apa,adica
consumul unei familii de patru persoane in decurs de 0& de ani.
Apele continentale sunt supuse unui proces de degradare care il
depases# te cu mult pe cel caracteristic marilor.Aproape nu mai
e!ista tara in care rau# rile si lacurile sa nu fie poluate.Acesta este
un fenomen deosebit de grav,pentru ca,prin comple!icitatea
utilizarii lor,resursele de apa ale uscatului sunt,real# mente,vitale
pentru societatea omeneasca.
Secole de#a randul apa de baut era obtinuta direct din rauri.In
antichitate imparatul Iulian spunea despre Sena ca "este foarte
curata si,de aceea, eu si soldatii mei bem apa cu placere".Inca la
sfarsitul secolului al =9III#lea parizienii mai obtineau apa potabila
din Sena,fara a fi supusa vreunui tratament special,iar cursul
inferior al aceluiasi rau era renumit pentru abundenta de peste.In
prezent insa, apele acestui rau sunt foarte poluate,ca alte rauri si
fluvii.
>n accident a avut loc si anul acesta la societatea "Aurul" unde,din
cauza frigului si al inghetului un bara; s#a rupt si o mare cantitate
de substanta poluanta s#a deversat in :isa si apoi in Dunare.
$ombaterea poluarii:apele reziduale din procesele tehnologice
sa fie deversate dupa ce au fost neutralizate.In cazul unei scapari
accidentale sa se ia masuri urgente de neutralizare.In cazul unei
pierderi de produse petroliere (uleiuri,pacura,motorina,etc.)se iau
urmatoarele masuri:absorbtia petrolului ce pluteste pe intinsul
marilor cu a;utorul unor pompe de mare randament sau cu diferite
substante hidrofile,montate pe docuri flotante.imprastierea din
avion a unor amestecuri pe baza de aluminiu,ce provoaca#si
mentin#arderea petrolului, chiar in apa.rezervoare de mari
dimensiuni confectionate din cauciuc,in care se inmagazineaza
titeiul patruns in mare,etc.
20