FIZIOLOGIA FICATULUI

CARACTERISTICI MORFOLOGICE
SITUATIE: in cavitatea abdominala, in
contact cu diafragmul
2 lobi, stg si dr separati prin ligamentul
falciform
CAILE BILIARE
Bila:
- secretata de celulele
parenchimatoase (hepatocite) in
mod continuu;
- se formeaza in canaliculele
intercelulare hepatice;
- ajunge in ductele biliare si in
ductul hepatic;
- in perioadele interdigestive bila
este transportata prin ductul
hepatic si cistic in vezica biliara,
unde se depoziteaza.
- de aici bila este apoi eliminata
intermitent in timpul digestiei prin
canalul coledoc in intestin,
datorita contractiei veziculare si
a relaxarii sfincterului Oddi.
Structura ficatului sistemul vascular
Circulatie dubla, nutritiva si functionala:
Functionala: 75% din fluxul sanguin hepatic:
sange venos, provenind din circulatia portala
Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in
nutrienti
Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic: sange
arterial, provenind din artera hepatica
Ramurile terminale ale arterei hepatice si ale
venei porte se unesc la nivelul capilarelor
sinusoide
Fara membrana bazala, cu spatii largi intre
celulele endoteliale
Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre
endoteliu si hepatocite) => limfa
Fluxul de sange din capilarele sinusoide trece in
venula centrala a fiecarui lobul; acestea converg
in vena hepatica ce se varsa in vena cava.

Structura ficatului sistemul biliar
= Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila
(produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepatic
spre intestin
Hepatocitele asezate in siruri sau lame
Polul apical
spre capilarul sinusoid
Polul bazolateral
cu jonctiuni intercelulare stranse
Delimiteaza canaliculele biliare
Secretia biliara
In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de sangele din
capilarele sinusoide
Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de epiteliu, ce fac
parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica +
venula portala)

Structura ficatului tesutul hepatic
Capsula conjuctiva cu
septuri ce separa
parenchimul hepatic
LOBULUL HEPATIC
Unitate structurala hepatica
Distributie radiala in forma de
hexagon a hepatocitelor
pornind de la vena centrala a
lobulului
In varfurile hexagonului
TRIADA HEPATOPORTALA
Unitatea functionala = ACINUL
HEPATIC = aria de parenchim
tributara aceleiasi vascularizatii si
aceluiasi canalicul biliar.
forma de romb, din doua triunghiuri
adiacente, unite prin marginile lor
Axul lung - 2 vene centrolobulare
Axul scurt - 2 spatii portale.
se descriu trei zone functionale cu
dispozitie concentrica:
Zona1- in apropiera axului scurt
Zona 2 - spre a. hepatica
Zona 3 - spre vena centrolobulara
Structura ficatului tesutul hepatic
ACINUL HEPATIC
3 zone functionale:
Zona 1 caracteristici hepatocite
primesc sangele cel mai oxigenat
cele mai active metabolic
primele care vor depune glicogen postprandial
primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce
glicogenoliza si gluconeogeneza
primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul
digestiv
primele care sufera modificari in caz de staza biliara
primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare
in caz de leziuni hepatice

Zona 2 hepatocitele au caracteristici interme3diare
intre zona 1 si 3

Zona 3 caracteristici hepatocite
primesc sangele cu cel mai putin oxigen
Primele care sufera in ischemie
supuse mai putin actiunii toxinelor
sufera mai tarziu in staza biliara
FUNCTIILE HEPATICE
1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA
2. FUNCTIA TERMOGENETICA
3. FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC
Rezervor de sange
Formarea limfei
Mentinerea presiunii oncotice a plasmei
4. FUNCTIA DE DEPOZIT
Depozit de fier
Depozit de vitamine
Depozit sanguin
5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE
6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE
Aparare antimicrobiana
Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, .)
Clearance si detoxifiere substante exogene (..)
7. FUNCTIA METABOLICA
ROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC
ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC
ROL IN METABOLISMUL PROTEIC
1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA A FICATULUI
= procesul de formare al elementelor figurate ale
sngelui:
proliferarea
diferenierea
trecerea n circulaie

n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina devin
organe hematopoietice
n lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase, prezent n
toate oasele (n luna IX dispare hematopoieza hepato-
splenic).

2. FUNCTIA TERMOGENETICA A FICATULUI
Ficatul este sediul celor mai intense
procese metabolice din organism
Este organul visceral cu cea mai mare
contributie in productia de caldura a
organismului
Intensitatea proceselor metabolice
hepatice este controlata de:
- Reacie simpatoadrenal (termen scurt)
- Hormoni tiroidieni (termen lung)

3. ROLUL FICATULUI IN
ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC
REZERVOR SANGUIN
FORMAREA LIMFEI
MENTINEREA PRESIUNII COLOID-
OSMOTICE A PLASMEI

+ ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor care
controleaza EHE:
- ADH
- aldosteron
- cortizol
- etc
Ficatul rezervor sanguin
= 500-600 ml snge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic
(capilare sinusoide + vene hepatice)
Acumulare
- Produsi de digestie si absorbtie
- Polipeptide contracia sf. vene postcap.
- Amine biogene
Evacuare
- cauz: hipovolemie acut (hemoragii)
- mecanism: S-adr. vc arterial + sfinctere precap.
relaxare sf.v. postcap + v.hep.

Rolul ficatului in formarea limfei
din limfa totala
Datorita particularitatilor
capilarelor sinusoide filtrarea
limfei in spatiile Disse
Limfa formata colecteaza in mici
capilare limfatice asociate
triadei hepatice
presiunii in capilarele
sinusoide =>
ratei de formare a limfei
In exces: lichid de ascita
Rolul ficatului in mentinerea presiunii
oncotice a plasmei
Ficatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor
endogene
Presiune oncotica (coloid-osmotic/Hp)
= presiunea dat de proteinele plasmatice, n special de albumine, care se
opune filtrrii
Hp = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%)
Valori normale = 25-30 mmHg
Importan: n schimburile transcapilare

Pha = 35 mmHg Phv = 15 mmHg
Ph> Hp Hp = 25 mmHg Ph< Hp
capt arteriolar capt venular
FILTRARE
REABSORBIE
In insuficienta hepatica => EDEME
4. FUNCTIA DE DEPOZIT A FICATULUI
Depozit sanguin
Depozit de fier
Depozit de cupru
Depozit vitamine
Vitamina B12
Vitamine liposolubile (are si rol metabolic)
Vit K:
Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X)
Regenerata ciclic in hepatocit
Vit A:
transforma provit A in vit A
normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare)
Vit D:
Prima hidroxilare a formei inactive
normal rezerve pt. 1-4 luni
5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE A FICATULUI
Bila este formata de catre hepatocite
Proprietati:
volum: 800 - 1000 ml/ 24h
Gust: amar
Culoare: galben-aurie, clara
pH 7,8 8
Compozitie:
97% Apa
3% Reziduu uscat
substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu
substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina,
lecitina.
Rol:
Cale de eliminare:
a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari)
A uni exces lipidic (colesterol)
A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de
contrast)
Digestiv:
Digestia si absorbtia L
Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile
SECREIA BILIAR
Duct biliar
hepatocite
Canaliculi biliari
Epiteliu cuboid
Acizii biliari
principalii componenti ai bilei
acidul colic, acidul chenodeoxicolic,
acidul deoxicolic, acidul litocolic
acizii biliari primari (acidul colic, acidul
chenodeoxicolic) se formeaza in ficat
unde se vor conjuga cu glicocolul sau
cu taurina
in intestin sub actiunea florei
microbiene sunt partial deconjugati apoi
dehidroxilati si se transforma in acizi
biliari secundari (din acidul colic se
formeaza acidul deoxicolic; din acidul
chenodeoxicolic se formeaza acidul
litocolic)
ROLURI:
in digestia si absorbtia lipidelor
participa la formarea de micelii
absorbtia vitaminelor liposolubile
absorbtia colesterolului
rol coleretic (de stimulare a secretiei
biliare)

Pigmentii biliari
Rolul secretiei biliare in eliminarea
colesterolului
6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE
SI DETOXIFIERE
Aparare antimicrobiana realizata de sistemul
reticuloendotelial: celula Kupffer
Clearance si detoxifiere substante endogene
Clearance si detoxifiere substante exogene
=>
Realizate de celulele parenchimului hepatic
Poate fi clearance/epurare:
Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit)
Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila)
Aparare antimicrobiana
Macrofagele hepatice = celula Kupffer
Localizate pe traiectul circulatiei porte
Inlatura:
Materiale particulate (particule coloidale)
Bacterii si toxine bacteriene care au ajuns aici de
la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale
epiteliului la acest nivel



Functia de epurare si detoxifiere
Substante endogene
Amoniac (ureogeneza hepatica)
Hormoni
Mediatori chimici
Amine biogene

Substante exogene
Medicamente (siteme microsomale oxidative si de
conjugare)
Coloranti
Substante de contrast
SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVE
I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare
- nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor
- implica calea cit P450
- frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initiali
II. Conjugare
- rezulta compusi solubili

ALCOOLUL ETILIC
I. Alcool alcool-dehidrogenaza acetaldehida
II. Acetaldehida acetaldehiddehidrogenaza - acetat
Functia de epurare si detoxifiere
7. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI
Metabolismul glucidelor
Metabolismul lipidelor
Metabolismul proteic
FUNCIA METABOLIC
METABOLISM GLUCIDIC
MENINE GLICEMIA CONSTANT (tampon al glucozei)
CAI METABOLICE:
Glicoliza
Ciclul Krebs
untul pentozelor
Glicogenoliza
Glicogenogeneza
Lipogeneza

MENTINEREA CONSTANTA A
GLICEMIEI = TAMPON A GLUCOZEI
Prin:
Glicogenogeneza
Glicogenoliza
Gluconeogeneza
Glicoliza anaeroba si aeroba
Transformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA)
Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos:
Hipoglicemiant
Parasimpatic
Insulina
Hiperglicemiant
Simpatic
Hormonii hipofizari
Hormonii CSR
Hormoniii tiroidieni
Glucagon

Cand glicemia este crescuta:
Stocare sub forma de glicogen (la persoanele
cu afectare hepatica glicemia postprandiala
creste de 2-3 ori mai mult decat la normali)
Cand glicemia este scazuta:
Gluconeogeneza din AA, glicerol
Intrarea glucozei in hepatocite:
Prin difuziune facilitata
NU depinde de insulina
Urmata de fosforilare (glucozo-6-P)
Oxidarea glucozei (50%):
Depunerea glucozei ca rezerve (50%):
FUNCIA METABOLIC
METABOLISM GLUCIDIC
Oxidarea glucozei (50%):
Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof):
2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie)
Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA)
Acid piruvic ->acetilCoA
Glicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici):
36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie)
Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric pentru sinteza AA
Suntul pentozelor:
Sinteza pentoze in structura nucleotidelor din ac. Nucleici
NADPH reactii de reducere
Calea glucuronica:
UDP-glucoza -> ac. Glucuronic
Pentru conjugare substante endogene (AG, steroizi, saruri
biliare) si exogene (droguri)
Pentru sinteza MPZ
FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC
Glicoliza anaeroba Embden Mayerhof
Ciclul acizilor tricarboxilici
Suntul pentozelor
Calea glucuronica
Depunerea glucozei ca rezerve
(50%):
Glicogenogeneza
Cel mai important depozit de glicogen:
Depozite hepatice 5-6% din greutatea
corporala
Depozite musculare 1-3% din greutatea
corporala
Alte celule cantitati mici
Are loc cand glicemia este crescuta
Permite stocarea unor cantitati mari de
glucide, fara a modifica osmolaritatea
tesutului

Lipogeneza
Pornind de la actilCoA
Cand glicemia este mare
Cand este blocata/ limitata metabolizarea
glucozei
FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC
Glicogenoliza
Ficatul are enzima glucoso-6-
fosfataza =>
Genereaza glucoza pentru
intreg organismul, spre
deosebire de muschi


Gluconeogeneza
Cand glicemia este scazuta
Din precursori neglucidici: AA,
glicerol, TG
Ofera glucoza pentru intreg
organismul
Ciclul CORI alanina - glucoza
interrelatia ficat/muschi
FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC
FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
Beta oxidare AG
Sinteza lipoproteinelor
Sinteza colesterol
Sinteza fosfolipide
Lipogeneza
Cetogeneza

METABOLIZAREA ACIZILOR GRASI
1/3 din AG captati in ficat
AG cu lant scurt direct sange portal
AG cu lant lung transportati in limfa inglobati in
chilomicroni
In mitocondrii (transportor = carnitina)
Degradare oxidativa=> energie
Beta-oxidare => acetil-CoA
Acetil-CoA degradata in ciclul Krebs => CO2+H2O+
energie

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
TRIGLICERIDELE
Sintetizate din glucide modalitate eficienta de stocare a
energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma de
glicogen)
Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului ->
glucoza se depoziteaza ca trigliceride
FOSFOLIPIDELE
Sintetizate predominant in ficat
Lecitine, encefaline, sfingomieline
Roluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine,
solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma,
furnizare radicali fosfati

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
COLESTEROLUL
Organ principal de sinteza (2/3 colesterol
plasmatic are origine endogena)
De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA)
Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatori
Reactii de condensare => HMG-CoA
Partial esterificat: LCAT
ROL:
Constituent biliar
Constituent al LP plasmatice
FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
CETOGENEZA HEPATICA
Cale de matabolizare a AG specifica
ficatului
Corpii cetonici -> eliberati in circulatie -
> metabolizati in diferite tesuturi =>
energie
Predominat in miocard si muschi scheletic
Chiar si in tesutul nervos trec BHE
Sinteza CC favorizata de:
Aport crescut de AG (inanitie, diabet)
Perturbari ale ciclului Krebs

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
LIPOPROTEINELE
- Formate aproape exclusiv in ficat
- Clasificare:
- Electroforetic
- Dupa densitate (Centrifugare)
Contin apolipoproteine:
Mediaz fixarea pe r. celulari
cofactori enzimatici:
LCAT apo AI
LPlipaza apo CII

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
ELFO start prebeta beta alfa
CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen.
Bogai n TG
1) preiau TG de la
intestin (limf snge)

2) la nivelul endoteliului
vascular (mai ales n
muchi i adipocite):
hidroliza TG prin
activarea LPlipazei
(necesit apoC)

3) Chilomicronii restani
sunt captai hepatic prin
endocitoz mediat de
receptor.
1
2
2
3
1
2
3
Muchii
preiau
AG pt.
energie

Adipocitele
preiau AG pt.
depozit

VLDL:Aport lipide endogene, sintetizate
hepatic
1) Eliberarea VLDL de la
ficat
2) Lipoliza endotelial -
LPlipaza
3) Rmn IDL.
Unele- preluate hepatic
4) Altele se transform n
LDL prin ncrcare cu
colesterol.
Stocare
n adipocit


Degradare
n muchi
1
2
3
4
LDL: cedeaz colesterol spre esuturi
1) eliberarea LDL de la ficat

2) Captare celular
(endocitoz mediat de
receptor) n esuturi
periferice
3) Controlul nivelului i.c. de
colesterol (feedback
negativ: |colesterol i.c. -
+sinteza LDL-receptor
+esterificare i stocare
colesterol)
1
2
3
Apo-B
LDL-R
HDL: Preia colesterolul din esuturi
periferice i l degradeaz n ficat
1) HDL incomplet
(hepatic, intestinal i
plasmatic)
2) Captarea excesului de
colesterol liber de la
nivelul celulelor
3) Esterificare colesterol
4) Transport la ficat
pentru sinteza de SB,
eliminare n bil,
sintez noi LP.
Intestine
1 1
1
2
3
RISCUL ATEROGEN: LDL/HDL
LDL = PROATEROGEN - furnizor de
colesterol pt. esuturile extrahepatice
HDL = ANTIATEROGEN scavanger al
colesterolului din esuturile extrahepatice +
inhib receptorii pt. LDL
LDL/HDL-stabilete riscul aterogen
|- fumtori, consum de glucide, Pg
+- Eg, efort fizic, alcool moderat
FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
Sinteza proteine endogene albumine
Sinteza factorilor plasmatici ai coagulrii
Sinteza i degradarea acizilor nucleici
Dezaminare aa
Ureogeneza hepatica

SINTEZA DE PROTEINE ENDOGENE
Albumina 100%
Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelor
Rol:
Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni)
Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmei
Alfa globuline 75-90%
Beta globuline 50%

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline si )
-In reactii inflamatorii
-Includ: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc.
SINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDO-
COAGULANT
Dependenti de vit K
II, VII, IX, X
In insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test
Koller
Independenti de vit K
Fibrinogen (I) si V
Factori ai sistemului fibrinolitic
Plasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1
FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
SINTEZA ENZIME CELULARE
Transaminaze
GPT - citoplasma
GOT citoplasma + mitocondrii
Lactatdehidrogenaza - citoplasma
Glutamatdehidrogenaza - mitocondrii
Creatinfosfokinaza
Pseudocolinesteraza serica
indicator al sintezei de proteine in ficat
Gama glutamiltransferaza
creste in colestaza, exces alcool, barbiturice
FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
Cresterea concentratiei
lor in plasma orienteaza
asupra sediului leziunii
DEZAMINAREA AMINOACIZILOR
Dac se acumuleaz cantiti de AA mai mari
dect cele necesare pt. sintezele proteice,
acetia pot fi catabolizai prin dezaminare,
transaminare, decarboxilare.
dezaminarea - descompunerea n amoniac i
un alfa-cetoacid
transaminarea - reacia de cedare a gruprii
amino unui cetoacid, prin intermediul unor
compui intermediari. (ex. ALAT, ASAT)
decarboxilarea - procesul de pierdere a
gruprii carboxil cu formare de amine. (
HIS:histamina TRP:serotonina,
TYR:adrenalina, noradrenalina)

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
UREOGENEZA
Din amoniac:
Rezultat:
prin dezaminarea AA
Prn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinal
Toxic (mai ales pt. SNC)
Mecanisme enzimatice cu participare ornitina,
citrulina, arginina, acid aspartic
Unele enzime sunt strict hepatice
Ornitilcarbamiltransferaza
arginaza
Rezulta uree eliminata:
25% - gastrointestinal
75% renal

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
FIZIOLOGIA
METABOLISMULUI
REGLAREA GLICEMIEI
Componentele fiziologice:
- apariia senzaiei de foame n hipoglicemie;
- eliminarea renal (glicozuria) n hiperglicemia marcat (peste 180mg/100ml).
Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice:
- utilizarea curent a glucozei din snge ca suport energetic n diverse esuturi
- utilizarea glucozei n exces n glicogenogenez i lipogenez
- eliberarea n snge a glucozei (glicogenoliz i gluconeogenez hepatic i
renal)
- conservarea (economisirea) glucozei din snge prin glicogenoliz i
gluconeogenez muscular i lipoliz n esutul adipos
n procesul de meninere a glicemiei, rolul primordial l
ocup ficatul, care funcioneaz ca un fel de glucostat.
Aceast funcie este controlat prin aciunea a numeroi
hormoni.
REGLAREA GLICEMIEI
REGLAREA GLICEMIEI factori hipoglicemiani
INSULINA
1. Aciune net hipoglicemiant:
creterea permeabilitii majoritii celulelor la glucoz (cu
excepia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase,
celulelor insulelor Langerhans)
creterea concentraiei i activitii unor enzime ca
glucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza
(glicoliza), glicogensintetaza.
2. Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza,
gluconeogeneza)
reducnd activitatea unor enzime ca fosforilaza activa,
glucozo-6-fosfataza
scznd glucoza n snge printr-o metabolizare rapid a ei.

REGLAREA GLICEMIEI factori hiperglicemiani
GLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZI
Glucagonul
stimularea glicogenolizei (crete activitatea fosforilazei active din ficat prin
stimularea adenilat ciclazei, producnd astfel creterea glicemiei)
stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din esutul
adipos. (Acizii grai prin |-oxidare dau natere la o mare cantitate de acetil-CoA, care
dirijeaz piruvatul spre gluconeogenez.)
inhib glicogenosinteza
crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-
dependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.
Adrenalina
stimularea glicogenolizei datorate creterii activitii fosforilazei active
(mecanisme?)
crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-
dependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.
Glucagon

Adrenalina
glucagon

adrenergic

(
2


(
1
cAMP
cAMP
cAMP
IP
3
DAG
Ca
2+
PKC
PKA
PKA
PKA
inactiv
Hormon Receptor subtip

Mesager secund
G
Gs
Gi
Gq
GLUCAGONUL I ADRENALINA MECANISME DE ACIUNE
Reglarea activitii
enzimatice
Rspuns metabolic
+glicogenoliza/
-glicogenosinteza

Glucocorticoizii
stimularea gluconeogenezei, crescnd activitatea enzimelor principale ale
acestui proces.
Ali hormoni hiperglicemiani: GH, ACTH, hormonii tiroidieni.
Tulburrile metabolismului glucidic -
hipoglicemia
Hipoglicemia = scdere a glucozei sanguine sub 40 mg/100ml.
Cauzele hipoglicemiei:
-hipoglicemia indus de insulin i de antidiabeticele orale
-hipoglicemia reactiv (secreie excesiv i trectoare de insulina).
-hipoglicemia a jeun - insuficien a mecanismelor de mobilizare a
glucozei din rezerve sau o deficien a proceselor de
gluconeogenez.
-hipoglicemia indus de alcool - la persoane cu rezerve hepatice de
glicogen epuizate i cu gluconeogeneza blocat de alcool.
-insulinomul (adenomul celulelor |) este o tumor insulino-secretant,
cu caracter benign.

Tulburrile metabolismului glucidic -
hiperglicemia
Hiperglicemia = creteri ale nivelului glicemiei a jeun la valori de peste
120 mg/100ml
Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulin
Relativ - n urma descrcrilor de catecolamine i glucocorticoizi
(stri emoionale, stress chirurgical, stri de oc)
Absolut diabetul zaharat
scderea ptrunderii glucozei n celule;
scderea utilizrii glucozei de ctre diferitele esuturi;
creterea produciei de glucoz (gluconeogeneza) de ctre
ficat i n mai mic msur de ctre rinichi;
depleia de proteine n esuturi.
mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare;

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS
= 21%G
esut adipos brun (1%G)
Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominali
Bogat la nn, + cu vrsta
Bine vascularizat
Bine inervat (adrenergic i colinergic)
ROL: Metabolism ||, termogenez
simpatic, catecolamine +
FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS
esutul adipos alb
-Subcutanat i perivisceral
-Slab vascularizat
-Inervaie adrenergic i colinergic
-ROL:
-Homeostazia energetic
-Homeostazia glucidic
-Termoreglare
-Reglarea aportului alimentar LIPOSTAT
-Protector mecanic

ADIPOCITUL
Depoziteaz TG 80-95% din volum
Nucleul la periferie
preadipocit

adipocit


+TG
-TG
nucleu
Celula plin
cu picturi
lipidice
LIPOGENEZA = AG+glicerol-fosfatTG
Glicerol-fosfat:
Metabolizarea Glucozei n adipocit
Hidroliza TG din LP captate
AG:
Hidroliza TG din LP captate (VLDL, chilomicroni)
Din precursori glucidici
Lipoliza adipocitar
AG plasmatici (legai de albumine)
Adipocitul sintetizeaz lipoproteinlipazaendoteliu capilar Lpplasmatice
AG + glicerol
+
insulin
glucoz
-
AMPc
Bazal
Hormono-sensibil: receptor mbr.-AMPc-fosfodiesteraza
LIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AG

AG ficat, rinichi, muchi scheletic, miocard oxidare
Receptori + (|AMPc)
adrenergici 1
prostaglandinici 2
de glucagon
pt. STH, ACTH, T3, T4
Receptori (+ AMPc)
adrenergici 2
prostaglandinici 1
insulinici
Rolul hormonilor n reglarea
metabolismului proteic


STH ANABOLIC
| transportul de AA prin membrana celular (n special la nivel osos,
muscular i hepatic)
| sinteza de proteine la nivel ribozomal
+ catabolismul proteinelor
PROLACTINA ANABOLIC (similar STH)
INSULINA ANABOLIC
- | transportul transmembranar de AA (n special la nivel muscular)
- | proteinosinteza (n special la nivel muscular i hepatic)
- + utilizarea AA pentru gluconeogenez
+ catabolismul proteic
Rolul hormonilor n reglarea
metabolismului proteic
ANDROGENI ANABOLIC
stimuleaz sinteza proteinelor tisulare i osteogeneza
H.TIROIDIENI
ANABOLIC -| proteinosinteza
CATABOLIC - n exces (bilan azotat negativ)
GLUCAGON CATABOLIC
| catabolizarea AA la nivel hepatic
CORTIZOL CATABOLIC
+ sinteza de proteine
| catabolismul proteic (excepie: la nivel hepatic
intensific neoglucogeneza din AA)