Thomas Sebeok Semnele O Introducere in Semiotica

THOMAS A. SEBEOK (n. 1920, Budapesta - m. 21 dec. 2001, Bloominton, !nd."# a emi$at %n S&A %n 19'(.
)octo$at la *$inceton &ni+e$sit, (19-.". /a$ie$0 academic0 p$estiioas0 la ma$i uni+e$sit01i no$d-ame$icane. A
2ucat un $ol decisi+ %n de3+olta$ea semioticii ca disciplin0 de sine st0t0toa$e 4i %n desc5ide$ea ei c0t$e 4tiin1ele
6ioloice 4i coniti+e. Tu$nee de con7e$in1e %n %nt$eaa lume (la Bucu$e4ti, %n oct. 1998, ca in+itat al /oleiului
9oua Eu$op0". :ondato$ al uno$ pu6lica1ii 4tiin1i7ice impo$tante (p$int$e altele, Semiotica, 19(9"# p$e4edinte al
Semiotic Societ, o7 Ame$ica (198-", mem6$u a nume$oase institu1ii 4tiin1i7ice (;uen5eim, /ente$ 7o$
Ad+anced Studies in t5e Be5a+io$al Sciences, <ood$o= <ilson /ente$, /ent$ul Olande3 pent$u Studii A+ansate,
Smit5sonian !nstitution etc". :ondato$ (19.(" 4i p$e4edinte al >esea$c5 /ente$ 7o$ ?anuae and Semiotic
Studies. !n 1991 i s-a aco$dat titlul de *$o7eso$ Eme$it de ant$opoloie, lin+istic0, semiotic0 4i studii cent$o-
eu$asiene. @ast0 acti+itate de ce$ceta$e %n domeniul semioticii teo$etice 4i aplicati+e conc$eti3at0 %n cont$i6u1ii
7undamentale (peste .00 de a$ticole 4i c0$1i"# cit0m, p$int$e altele, u$m0toa$ele c0$1iA Contributions to the
Doctrine ofSigns, 1976; The Play of Musement, !ndiana &ni+e$sit, *$ess, Bloominton, 1981# Contributions to
the Doctrine ofSigns, &ni+e$sit, *$ess o7 Ame$ica, ?an5am, ed. a2-a, 198.# B Think !m a "erb# More
Contributions to the Doctrine of Signs, *lenum *$ess, 9e= Co$D, 198(# The Sign $ ts Masters, &ni+e$sit, *$ess
o7 Ame$ica, ?an5am, ed. a 2-a, 1989# %ssays in &oosemiotics, To$onto Semiotic /i$cle, To$onto, 1990# !merican
Signatures# Semiotic n'uiry an( Metho(, &ni+e$sit, o7 ODla5oma *$ess, 9o$man, 1990# ! Sign )s *ust a Sign,
!ndiana &ni+e$sit, *$ess, Bloominton, 1991# Semiotics in the +nite( States, !ndiana &ni+e$sit, *$ess,
Bloominton, 1991# Signs# !n ntro(uction to Semiotics, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess, To$onto, 199', ed. a 2-a,
$e+03ut0 4i ad0uit0, 2001# ,lobal Semiotics, !ndiana &ni+e$sit, *$ess, Bloominton, 2001# coo$donato$ ene$al
al %ncyclo-e(ic Dictionary of Semiotics, ' +oi., Mouton de ;$u,te$, Be$lin, 198(# editea30, %n cola6o$a$e cu E.
&miDe$-Se6eoD, The Semiotic .eb, 19/601991# ! 2earbook of Semiotics, Mouton de ;$u,te$, Be$lin, 198F-199-
etc.
THOMAS A. SEBEOK
SEM9E?EA
O !9T>O)&/E>E
G9 SEM!OT!/H
T$aduce$e din enle30 dup0 edi1ia a !i-a de7initi+0
de SO>!9 MH>/&?ES/&
H&MA9!TAS
B&/&>EIT!
/ope$ta
!OA9A )>A;OM!>ES/& MA>)A>E
)esc$ie$ea CIP a Bibliotecii 9a1ionale a Romniei SEBEOK,THOMAS A.
SemneleA o int$oduce$e %n semiotic B T5omas A. Se6eoD# t$ad.A So$in M0$culescu. - Bucu$e4tiA Humanitas, 2002
2-0 p.A 20 cm
Bi6lio$.
!SB9 9F'-.0-018--.
M0$culescu, So$in (t$ad." 81*33!"1#
THOMAS A. SEBEOK
S,3S# !3 3T45D+CT53 T5 S%M5TCS
6 &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess, 199-.
O$iinal Edition pu6lis5ed 6, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess
Second Edition 2001
To$onto, /anada
J H&MA9!TAS, 2002, pent$u p$e3enta +e$siune $omKneasc0 !SB9 9F'-.0-018--.
35T! T4!D+C7T54+8+
T$aduce$ea de 7a10, $eali3at0 %nt$-o p$im0 etap0 pe 6a3a p$imei edi1ii (199-", a 7ost $e+i3uit0 4i
completat0 (cu eLcep1ia !ndicelui" %n con7o$mitate cu teLtul edi1iei a !i-a a Semnelor, editat0 su6
sup$a+e5e$ea auto$ului 4i pu6licat0 %n data de 22 decem6$ie 2001, la o 3i dup0 stine$ea sa din +ia10.
/um %nc0 nu eList0 o te$minoloie $omKneasc0 unita$0 %n mate$ie de semiotic0, disciplin0 +ast0,
%nlo6%nd actualmente %nt$eaa lume a +iului 4i pat$on%nd $amu$i %n plin0 de3+olta$e (sociosemiotica,
6iosemiotica, 3oosemiotica, 7itosemiotica, c5imiosemiotica etc", am sim1it ne+oia s0 $ecu$ uneo$i la
solu1ii p$op$ii, da$ moti+ate, c$ed, de loica teLtului 4i, o$icum, nu total st$0ine de +a$iantele eListente
%n lite$atu$a $omKneasc0 de specialitate, o$iinal0 4i t$adus0. /a3ul cel mai eloc+ent a$ putea 7i,
6un0oa$0, token, p$imul te$men al 6inomului pei$cian token9ty-e, ec5i+alat uneo$i p%n0 acum, su6
in7luen10 7$ance30 :signe0occurrence;, cu Msemn-ocu$en10N. Am p$e7e$at, dup0 multe e3it0$i, s0 p$opun
ca ec5i+alent posi6il 4i incon7unda6il ocurent (mase", 6inomul de+enind, a4ada$, ocurent9ti-< Alteo$i,
%n ca3ul c$ea1iilo$ te$minoloice ale uno$ ce$cet0to$i (de eL. /5a$les Mo$$is", am $omKni3at pu$ 4i
simplu te$meniiA namors = numori, i(entifiors = i(entifiori etc. Am consemnat totdeauna aceste
situa1ii p$ecum 4i altele
e ca$e nu le mai enum0$ aici, indic%nd 4i te$menul o$iinal.
n ceea ce p$i+e4te te$menul enle3esc de la$0 ci$cula1ie icon, am utili3at consec+ent icon, 0i, (en.
icon, 0s;, $especti+ semn iconic (en. iconic sign;<
S.M.
l
P4%>!?7 8! %D?! ! 0!
Edi1ia a !i-a a luc$0$ii Semnele p$e3int0 mai multe ca$acte$istici menite s0 o 7ac0 mai cup$in30toa$e 4i
mai util0 ca manual int$oducti+ %n domeniul semioticii. /ele opt capitole ale p$imei edi1ii au $0mas
p$actic nesc5im6ate, cu modi7ic0$i mino$e ici 4i colo. )up0 cum se men1iona %n p$ima edi1ie, ele
$ep$e3entau p$eluc$0$i ale uno$ studii ap0$ute %n u$m0toa$ele su$seA cap. @ )n *ournal of Social an(
Aiological Structures; cap. ' %n Semiotica; cap. - %n 3eB Directions in 8inguistics an( Semiotics, su6
$edac1ia lui Eames E. /opeland (Houston, >ice &ni+e$sit, Studies"# cap. . 4i F %n !merican *ournal of
Semiotics; cap. ( %n Mo(ern 8anguage 3otes; cap. 8 %n ,eorgetoBn +niCersity Table Monogra-hs; 4i
cap. 9 %n The Semiotics ofCulture, edito$i Hen$i B$oms 4i >e6ecca Kau7-man (HelsinDi, A$ato$, 1988".
/apitolul 1 este nou %n edi1ia de 7a10. El $ep$e3int0 p$eluc$a$ea unei con7e$in1e intitulate M9on+e$6al
/ommunicationN, ca$e a ap0$ut %n Thomas!< Sebeok Distinghuishe( 8ecture Series in Semiotics, +oi. 1
(2000", pu6licat0 ini1ial de c0t$e *$o$am in Semiotics and /ommunication T5eo$, o7 @icto$ia
/ollee, %n cola6o$a$e cu &ni+e$sit, /ollee, &ni+e$sitatea din To$onto. Se$ia este %n$i2it0 4i p$e7a1at0
de Ma$cel )anesi 4i *aul *e$$on. El eLpune %nt$-o manie$0 ene$al0 c%te+a dint$e no1iunile
7undamentale 7olosite %n $estul c0$1ii.
8 SEM9E?EA O !9T?O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
Aceast0 a !i-a edi1ie mai con1ine un losa$ de te$meni te5nici 4i o 6i6lio$a7ie ampli7icat0,
p$ecum 4i un indice total $e+i3uit. Aceste nout01i au u$m0$it spo$i$ea 7unc1iilo$ de manual ale
c0$1ii.
THOMAS A. SEBEOK !ndiana &ni+e$sit,, 2001
MA>/E? )A9ES!
!nt$oduce$eA T5omas A. Se6eoD 4i 4tiin1a semnelo$
9umele lui T5omas A. Se6eoD e uni+e$sal asociat cu de3+olta$ea semioticii 4i a teo$iei
comunic0$ii din secolul al OO-lea. %nt$-ade+0$, nimeni altcine+a nu a$e %n lumea de a3i
impactul eno$m pe ca$e %l a$e p$o7eso$ul Se6eoD asup$a acesto$ dou0 domenii. 9u a$ 7i deloc
eLae$at s0 spunem c0 70$0 acti+itatea sa de ce$ceta$e ino+atoa$e 4i 70$0 sc$ie$ile sale c$itice
nici unul dint$e aceste dou0 domenii nu a$ 7i la 7el de %n7lo$ito$ 4i de semni7icati+ cum s%nt
ast03i, la %nceput de nou mileniu.
A 7ost un pas 7oa$te %nd$ept01it ca se$ia To$onto Studies in Semiotics s0 7ie lansat0 %n 1992 cu
manualul de int$oduce$e %n 4tiin1a semioticii al p$o7eso$ului Se6eoD. Este la 7el de nime$it ca
$elua$ea ampli7icat0 a se$iei P $edenumite acum To$onto Studies in Semiotics and
/ommunication P s0 7ie inauu$at0 cu edi1ia a !i-a a Semnelor< %n nume$oasele sale luc$0$i
7undamentale %nt%lnim, %n 7apt, un pe$manent memento al p$o7eso$ului Se6eoD, pot$i+it c0$uia
comunica$ea %4i a$e %ntemeie$ea %n sistemul semio3ic al o$anismului. Ele nu pot 7i studiate
independent una de alta.
Aceast0 a !i-a edi1ie a$e, ca 4i p$ima, o +aloa$e deopot$i+0 teo$etic0 4i p$actic0. Ea poate 7i
utili3at0 d$ept cad$u teo$etic pent$u studie$ea 7enomenelo$ 6a3ate pe semne din semiotic0,
teo$ia comunic0$ii, psi5oloie, lin+istic0 4i 6ioloie. Ea poate %ns0 7i utili3at0 4i ca manual
pent$u cu$su$ile uni+e$sita$e a+ansate desp$e aceste discipline. ELpune$ea p$o7eso$ului Se6eoD
este cla$0, da$ incitant0. Auto$ul a$e talentul eLcep1io--nai de a 7i capa6il s0 eLplice un su6iect
di7icil %n 7a1a unei la$i audien1e, %nt$-o manie$0 simpl0, da$ 4i cu $ioa$e te5nic0 4i
10 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
o ma$e e$udi1ie. 9u e de mi$a$e, a4ada$, c0 p$ima edi1ie a luc$0$ii de 7a10 a de+enit un clasic
contempo$an al domeniului cu$%nd dup0 pu6lica$ea sa. Stilul s0u e pl0cut 4i totodat0 p$o+ocato$ la
$e7lec1ie, util %n eal0 m0su$0 studentului 4i specialistului.
9u toat0 lumea 4tie c0 4tiin1a semnelo$, semiotica, s-a de3+oltat din p$imele %nce$c0$i 70cute de c0t$e
medicii occidentali pent$u a %n1elee cum se p$oduce inte$ac1iunea dint$e co$p 4i minte %n cad$ul uno$
domenii cultu$ale speci7ice. %nt$-ade+0$, %n cea mai +ec5e %nt$e6uin1a$e a sa, te$menul de semiotic0 e$a
aplicat %n studie$ea con7iu$a1iei o6se$+a6ile a simptomelo$ patoloice induse de unele 6oli
dete$minate. Hipoc$ate (-(0 70D77 Q %./$." P 7ondato$ul 4tiin1ei medicale P a +03ut %n modalit01ile
p$in ca$e un indi+id, mem6$u al unei cultu$i speci7ice, e+iden1ia30 4i pune %n le0tu$0 simptomatoloia
asociat0 cu o 6oal0, 6a3a pe ca$e po1i s0 $eali3e3i o diano30 adec+at0 4i apoi s0 7o$mule3i o p$ono30
con+ena6il0. Medicul ;alen din *e$am (1'0 Q-200 Q d. /$." s-a $e7e$it 4i el la diano30 ca la un
p$oces de semio30. ?a scu$t timp dup0 utili3a$ea de c0t$e Hipoc$ate a te$menului seme0iosis pent$u a
t$imite la $ep$e3enta$ea cultu$al0 a uno$ semne simptomatice, el a a2uns s0 %nsemne, pe +$emea lui
A$istotel ('8--22 %./$.", sistemul de $e7e$in10 al unui semn p$op$iu-3is.
Ast7el, %nc0 din 3o$ii ci+ili3a1iei p%n0 %n e$a actual0, %n cultu$a occidental0 s-a $ecunoscut totdeauna P
cel pu1in implicit P c0 eList0 o coneLiune int$insec0 %nt$e co$p, minte 4i cultu$0 4i c0 p$ocesul ca$e
lea0 %nt$e ele aceste t$ei dimensiuni ale eListen1ei umane este semioEF, p$oduce$ea 4i inte$p$eta$ea
semnelo$. >a1iunea de a 7i a semioticii se poate spune c0 este aceea de a ce$ceta inte$coneLiunea dint$e
+ia10 4i semio30. Ii tocmai acest luc$u 1-a t$ansmis Se6eoD unei %nt$ei ene$a1ii de semioticieni. Se$ia
sa de c0$1i a7late %nt$-o $ela1ie de succesiune 4i pu6licate de-a lunul a peste t$ei decade, din 19F( p%n0
%n 2001 P Contributions to tbe Doctrine ofSigns (19F(", Tbe Sign an( ts Masters (19F9", The Play
!9T>O)&/E>E
11
ofMusement (1981", B Think !m a "erb (198(", ! Sign s*ustaSign (1991", Semiotics in tbe +nite(
States (1991", The >orms of Meaning (2000, cu M. )anesi" 4i ,lobal Semiotics (2001" P a$at0 cum
inte$ac1ionea30 semiotica cu p$ocesele 4i p$odusele 6ioloice, psi5oloice 4i cultu$ale. /a$tea de 7a10
este conceput0 ca o sinte30 a ce$cet0$ilo$ sale asup$a t$0s0tu$ilo$ Melementa$eN ale acestei inte$ac1iuni.
Ea adun0 la un loc c%te+a din cele mai impo$tante eseu$i ale sale ca$e se ocup0 de p$o6lemele
7undamentale la teo$iei 4i p$acticii semiotice contempo$ane. Aceste eseu$i au 7ost $eela6o$ate su6
7o$ma unui manual coe$ent util %n eal0 m0su$0 semio-ticianului, studenului %n semiotic0 4i teo$ie a
comunic0$ii, specialistului %n 4tiin1ele coniti+e, lin+istului, psi5oloului 4i citito$ului o6i4nuit.
/apitolul 1 (M9o1iuni de 6a30N" este nou %n edi1ia a !i-a. El p$e3int0 %nt$-un stil limpede 4i %mp0nat de
eLemple conceptele de 6a30 ale anali3ei semiotice. /apitolul 2 (MStudiul semnelo$N" constituie o
p$e3enta$e de ansam6lu asup$a 7ascinantului studiu al semio3ei umane, cup$in3%nd 4i o delimita$e a
domeniului 4tiin1i7ic al semioticii. Al t$eilea capitol (MIase 7elu$i de semneN" desc$ie 4i eLempli7ic0
cele 4ase cateo$ii 7undamentale de semne P semnalul, simptomul, iconul, indeLul, sim6olul, numele.
/eea ce $eiese cu cla$itate din acest capitol este c0 semio30 este caracteristica de7inito$ie a +ie1ii
6ioloice. Apoi, %n capitolul - (MSemnele-simp-tomN", Se6eoD se concent$ea30 asup$a natu$ii
simptomelo$. E inst$ucti+ de o6se$+at c0 anali3a sistemului de simptome co$po$ale enetic p$o$amat
ca$e indic0 tipu$ile de 6oal0 %n lumea antic0 a pus temelia 4tiin1ei semnelo$. Actul de inte$p$eta$e a
simptomelo$ constituie esen1a anali3ei semio3ice. &n simptom $ep$e3int0 o anumit0 mal7unc1ie sau un
p$oces somatic M%nt$e$uptN ca$e, %n mintea medicului, t$imite la sau M$ep$e3int0N o 6oal0, o indispo3i1ie
sau o maladie. %n capitolul . (MSemnele indeLicaleN" Se6eoD eLaminea30 apoi ceea este, putem spune,
cea mai impo$tant0 cateo$ie de semni7i-
12 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
ca$e Mcon4tient0N P indeLicalitatea. %n semio3a uman0, aceasta e int$insec0 p$ocesului de
t$imite$e la o6iecte, e+enimente 4i 7iin1e din uni+e$s. !ndeLicalitatea se poate mani7esta p$in
ocu$en1i semici situa6ili %n %nt$e inte$+alul dint$e actul de indica$e cu deetul a$0t0to$ 4i p%n0
la 7olosi$ea uno$ cu+inte ca aici 4i acolo< Apoi, %n capitolul ( (MSemnele iconiceN" Se6eoD
eLaminea30 natu$a iconicit01ii, p$ocesul de semni7ica$e p$in ca$e un semn %4i $ep$e3int0
$e7e$entul p$in simula$ea uneia sau tutu$o$ p$op$iet01ilo$ sale 7i3ice (sau noetice". &ti-li3%nd o
am0 la$0 de eLemple din natu$0, eLpune$ea lui Se6eoD ne 7amilia$i3ea30 cu ideea c0
iconicitatea constituie un p$incipiu cent$al al o$ani30$ii 4i modeli30$ii semio3ice %n toate
7o$mele de +ia10. Apoi, %n capitolul F (MSemnele-7e-ti4N", Se6eoD 7ace o eLcu$sie delecta6il0
%nt$-o 3on0 ca$e ilust$ea30 7oa$te cla$ natu$a Msemio3ei sim6oliceN la oameni P semnele-7eti4.
/u toate c0 7eti4ismul se %nt%lne4te la p$imate 4i mami7e$e, el este un 7enomen ca$e ilust$ea30
%n mod $ema$ca6il modul %n ca$e semio3a inte$conectea30 p$ocesele 6ioloice, psi5oloice 4i
cultu$ale. :eti4ul este un mic$ocosm a ceea ce s%ntem P consumato$i de sim6olu$i. !n
capitolul 8 (MSemnele lim6a2uluiN" Se6eoD ne aduce apoi %n domeniul eLclusi+ uman al
semio3ei +e$6ale. ?im6a e $eali3a$ea sup$em0 a p$ocesului semio3ic t$ans7o$ma1ional co$p-
min-te-cultu$0. )a$, dup0 cum ne $eaminte4te el %n mod insistent, lim6a nu este totdeauna o
modalitate supe$ioa$0 celei non-+e$-6ale de cunoa4te$e 4i semni7ica$e. /omunica$ea uman0
t$e6uie %ndit0 %n totalitatea ei P ca un p$oces +e$6al Gi non-+e$6al. !n s7%$4it, %n ultimul
capitol (M?im6a ca sistem de modela$e p$ima$QN", Se6eoD ne 7u$ni3ea30 una dint$e cele mai
cla$e 4i mai plau3i6ile $elat0$i desp$e o$iinea 4i e+olu1ia lim6ii la specia uman0. ?im6a,
pent$u Se6eoD, constituie un mi2loc coniti+ util de modela$e a lumii. El s-a de3+oltat pent$u a
le pe$mite oamenilo$ s0-4i desc$ie lumea %ncon2u$0toa$e %nt$-un mod e7icient. M@o$6i$eaN, sau
lim6a2ul a$ticulat, este un de$i+at al acestei capacit01i de modela$e# ea este, ca s0 7olo-
!9T>O)&/E>E
13
sim un te$men 6ioloic $ecent c$eat, o MeLapta$eN din capacitatea lin+istic0. %n esen10, Se6eoD
demonst$ea30 c0 semni7ica$ea non-+e$6al0 este, %n pe$specti+a sup$a+ie1ui$ii, mai impo$tant0
dec%t semni7ica$ea +e$6al0 at%t din punct de +ede$e 7iloenetic c%t 4i ontoenetic.
E %nt$-ade+0$ di7icil s0 desemn0m o anumit0 tem0 ca 7iind ca$acte$istic0 acesto$ paini
intelectualmente 7ascinante, %n a7a$a ideii c0 semio3a este +ia10. )e3+olta$ea lui Se6eoD do-
cumentea30 mani7est0$ile de semio3a la specii di7e$ite %n cel mai %nalt $ad (de la te$mite la
oameni" 4i ne duce la conclu3ia c0 7acultatea de a 7a6$ica semne $ep$e3int0 o st$ateie 7unda-
mental0 de sup$a+ie1ui$e la toate 7o$mele de +ia10. ?a oameni, pe$sisten1a modului iconic de
%ndi$e sue$ea30 c0 conceptele %ncep s0 eListe ca desc$ie$i mimetice sau osmotice ale me-
diului 7i3ic. Ele s%nt ini1ial leate de ope$a1iile apa$atului nost$u sen3o$ial. A6ia dup0 ce a2un
s0 7ie $utini3ate p$in di7u3iune cultu$al0, ele se eli6e$ea30 de cont$olul sen3o$ic 4i do6%ndesc o
calitate a6st$act0. *ent$u Se6eoD, iconicitatea st0 %n mie3ul modului de $eac1ie al o$anismului
uman la lume.
/a 4i ma$ele 6iolo EaDo6 +on &eLDiill (18(--19--" P a c0$ui Mdescope$i$eN de c0t$e oamenii
de 4tiin10 no$d-ame-$icani se dato$ea30 %n 6un0 pa$te e7o$tu$ilo$ lui Se6eoD P acesta 0se4te
un punct de contact %nt$e un cu$ent p$edominant de a6o$da$e 4tiin1i7ic0 a studiului
o$anismelo$ P biologia H 4i cel al t$adi1iei st$ict semiotice< E. +on &eLDiill a demonst$at c0
7ieca$e o$anism a$e M+ie1iN di7e$ite %n inte$io$ 4i %n eLte$io$. /5eia %n1elee$ii acestei dualit01i
se a7l0 %n st$uctu$a anatomic0 a o$anismului %nsu4i. Animalele cu anatomii pute$nic
di+e$ente nu t$0iesc %n acela4i tip de lume. 9u eList0, a4ada$, o lume comun0 de $e7e$en1i la
ca$e oamenii 4i animalele s0 7ie deopot$i+0 p0$ta4i. Ope$a lui +on &eLDull 4i cea a lui Se6eoD
au a$0tat c0 un o$anism nu pe$cepe un o6iect %n sine, ci %n con7o$mitate cu p$op$iul tip
speci7ic de sistem de modela$e mental0 p$eeListent ca$e %i pe$mite s0 inte$p$ete3e lumea
7iin1elo$, a o6iectelo$ 4i a e+enimentelo$ %nt$-o manie$0
1- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
6ioloic p$o$amat0. *ent$u Se6eoD, acest sistem %4i a$e temeiul %n co$pul o$anismului, ca$e
con+e$te4te %n mod cu$ent lumea eLte$ioa$0 a eLpe$ien1ei %nt$-una inte$ioa$0 a $ep$e3ent0$ii %n 7unc1ie
de t$0s0tu$ile speci7ice ale sistemului (e mo(elare cu ca$e e %n3est$at0 o specie anume.
Se6eoD a t$ans7o$mat din nou semiotica %nt$-o M4tiin10 a +ie1iiN, $eaduc%nd-o %n 7apt la $0d0cinile ei din
6ioloia medical0. /u alte cu+inte, el a smuls semiotica de pe oo$ul 7ilo3o7ic, lin+istic 4i
5e$meneutic, unde 7usese culti+at0 +eacu$i de-a $%ndul, 4i a $0s0dit-o %n mai amplul domeniu 6ioloic
de unde a $0s0$it ini1ial. A6o$da$ea 6ioloic0 a lui Se6eoD 1ine de o pe$specti+0 ca$e u$m0$e4te s0
ce$cete3e modul cum toate animalele s%nt %n3est$ate enetic cu capacitatea de a utili3a %n scopul
sup$a+ie1ui$ii semnalele 4i semnele de 6a30 4i modul cum semio3a uman0 e asem0n0toa$e cu aceast0
capacitate 4i totodat0 di7e$it0 de ea. )in $ealitatea %nsu7le1it0 el eLt$ae elemente $udimenta$e de
semio30 %n scopul de a sta6ili o taLonomie a no1iunilo$, p$incipiilo$ 4i p$ocedeelo$ de %n1elee$e a
unicit01ii semio3ei umane. >e3ultatul este un p$o$am de studie$e a cunoa4te$ii umane ca o capacitate
6ioloic0 ce t$ans7o$m0 $eac1iile 7undamentate sen3o$ial 4i pe cele moti+ate a7ecti+ %nt$-o lume de
modele mentale. Semnele s%nt 70u$ite %n o$anismul uman ca eLtensii ale sistemului de $eac1ie al
co$pului. O$ic%t de 6i3a$0 sau de nep0m%ntean0 a$ 7i 7o$ma uno$ c$eatu$i ca$e a$ locui pe alte planete,
noi am putea 7oa$te 6ine s0 le $ecunoa4tem totu4i ca animale. Temeiul p$imo$dial al acestei
$ecunoa4te$i este 7aptul c0 ele a$ 7i o6liate s0 dea Msemne de +ia10N.
/itito$ul +a constata, nu m0 %ndoiesc nici o clip0, c0 Se6eoD, %n compa$a1ie cu alte 7iu$i ma2o$e din
domeniul semioticii, o7e$0 o lectu$0 %nt$utotul delecta6il0. )a$ su6 maist$ala sa 7acultate de a
t$ansmite un sentiment de delecta$e st0 o p$o7und0 %n1elee$e a semio3ei. %nt$-ade+0$, p$in t$ans-
7o$ma$ea studiului lo6al al semio3ei %nt$-o 4tiin10 a +ie1ii, Se6eoD a l0$it conside$a6il natu$a
in+estia1iei semiotice
!9T>O)&/E>E
1$
4i a t$e3it ast7el tot mai mult inte$es 7a10 de ea din pa$tea 4tiin1elo$ compo$tamentale, coniti+e 4i
sociale. )up0 cum demonst$ea30 el peste tot %n painile c0$1ii de 7a10, o semiotic0 7undamentat0
6ioloic ne +a %n0dui s0 ne 7acem o idee desp$e modul cum inte$ac1ionea30 co$pul 4i mintea pent$u a
p$oduce semne, mesa2e, %ndi$e 4i, %n ultim0 instan10, compo$tament cultu$al.
/a$tea de 7a10 este conceput0 a 7i deopot$i+0 o t$ece$e %n $e+ist0 sintetic0 a (6io"semioticii 4i un
compendiu de ilust$0$i p$actice desp$e posi6ilitatea ca aceast0 disciplin0 s0 st$uctu$e3e 4i, poten1ial, s0
de3+olte metoda de ce$ceta$e at%t %n domeniul semioticii, c%t 4i %n cel al 6iloiei. :ieca$e capitol con1ine
nume$oase eLempli7ic0$i p$actice 4i pe$specti+e asup$a aplica1iilo$ poten1iale ale semioticii %n studie$ea
model0$ii inte$speci-7ice. /u toate acestea, eLpune$ea nu e at%t de ene$al0, %nc%t s0 o7e$e doa$ o t$ata$e
eLcesi+ simpli7icat0. Este necesa$ un anumit e7o$t din pa$tea citito$ului pent$u a %n1elee con1inutu$ile
7iec0$ui capitol. S-a$ putea ca p0$1ile cu ca$acte$ mai te5nic s0 necesite mai multe $eciti$i. !n +ede$ea
unei c%t mai 6une %n1elee$i, am ad0uat la s7%$4it o +ast0 6i6lio$a7ie a luc$0$ilo$ pe 6a3a c0$o$a s-a
const$uit concep1ia se6eoDian0, p$ecum 4i un losa$ de te$meni te5nici.
"ictoria College +niCersitatea Toronto, @111
SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
9o1iuni de 6a30
:enomenul ca$e deose6e4te 7o$mele de +ia10 de o6iectele ne%nsu7le1ite este semioEa< Aceasta poate 7i
de7init0 simplu ca acea capacitate instincti+0 a tutu$o$ o$anismelo$ +ii de a p$oduce 4i %n1elee semne<
&n semn e o$ice formF 7i3ic0 imainat0 sau eLte$io$i3at0 (p$int$-un mi2loc 7i3ic oa$eca$e" pent$u a 1ine
locul unui o6iect, al unui e+eniment sau sentiment etc, numit0 referent, sau al unei clase de o6iecte,
e+enimente, sentimente etc. simila$e (sau %n$udite", numit0 (omeniu referenIial< %n +ia1a uman0,
semnele %ndeplinesc mai multe 7unc1ii. Ele le pe$mit oamenilo$ s0 $ecunoasc0 tipa$e %n luc$u$i#
ac1ionea30 ca 5idu$i sau planu$i p$edicti+e %n +ede$ea uno$ ac1iuni# se$+esc ca specimene ale uno$
tipu$i speci7ice de 7enomene# 4i enume$a$ea a$ putea continua. /u+%ntul enle3esc cat Rpisic0S, de
pild0, este un eLemplu de semn uman de un anumit tip P numit Cerbal P ca$e 1ine locul unui $e7e$ent
ce poate 7i desc$is ca Mmami7e$ ca$ni+o$ cu coad0, must01i 4i 5ea$e $et$actileN.
:ieca$e specie p$oduce 4i %n1elee anumite tipu$i de semne speci7ice pent$u ca$e a 7ost p$o$amat0 de
6ioloia sa. Acestea pot +a$ia de la simple semnale co$po$ale la st$uctu$i sim6olice a+ansate, p$ecum
cu+intele. Semnele pe$mit 7iec0$ei specii (1" s0-4i semnale3e eListen1a, (2" s0 comunice mesa2e in
cad$ul speciei 4i ('" s0 modele3e in7o$ma1ia +enit0 din lumea eLte$ioa$0. Semiotica este 4tiin1a ca$e
studia30 aceste 7unc1ii. Scopul acestui capitol inauu$al e de a int$oduce di7e$ite no1iuni de 6a30 pent$u
studiul 7o$mal al semio3ei.
O6iectul semioticii
Semiotica a ap0$ut din studie$ea 4tiin1i7ic0 a simptomelo 7i3ioloice induse de anumite 6oli sau st0$i
7i3ice. Hipoc$at (-(0-'FF %. /$.", %ntemeieto$ul 4tiin1ei medicale occidentale a 7ost cel ca$e a instituit
semiotica ca pe o $amu$0 a medicine a+%nd d$ept scop studie$ea sim-tomelor P sim-tomul 7iinc %n
7apt, un semeion Mma$c0, semnN ca$e $ep$e3int0 altce+ dec%t pe sine. Sa$cina p$imo$dial0 a medicului,
sus1inea Hi poc$ate, este de a l0mu$i c0$ui 7apt anume %i 1ine locul un simp tom. )e eLemplu, o
+%n0taie, o spu3eal0 sau o du$e$e de % 1in locul unui deet st$i+it, unei ale$ii cutanate 4i, $especti+
unei $0celi. *$o6lema medical0 este, 7i$e4te, de a deduce c anume este acel ceCa< )iano3a medical0
este, %n 7apt, 4tiin 10 semiotic0, de +$eme ce ea se 6a3ea30 pe p$incipiul c0 simp tomul 7i3ic se
$ep$e3int0 nu pe sine, ci o sta$e sau o condi1iT inte$n0. Medicul ;alen din *e$am (1'9-199 d. /$.",
c%te+, secole mai t%$3iu, a inclus 4i mai decis semiotica %n p$actic# medical0.
Studiul semnelo$ %n te$meni nemedicali a de+enit o p$eocu pa$e a 7ilo3o7ilo$ %n 2u$ul epocii lui A$istotel
('8--'22 %. /$. 4i a 7ilo3o7ilo$ stoici. *ot$i+it de7ini1iei lui A$istotel, semnu const0 din t$ei dimensiuniA
(1" componenta 7i3ic0 a semnulu p$op$iu-3is (de eL. sunetele ca$e alc0tuiesc cu+%ntul cat sai -isicF;;
(2" referentul asup$a c0$uia at$ae aten1ia (o anumitA cateo$ie de mami7e$ 7elin"# 4i ('" e+oca$ea de
c0t$e el a une semnificaIii (ceea ce t$ansmite $e7e$entul din punct de +ede $e psi5oloic sau social".
Aceste t$ei dimensiuni s%nt simultaneA este imposi6il cu alte cu+inte s0 te %nde4ti la un cu+%n p$ecum
cat (semn +ocal alc0tuit din sunetele c0a0t; 70$0 a tU %ndi %n acela4i timp la tipul de mami7e$ la ca$e se
$e7e$0 (mami7e$ul 7elin" 4i 70$0 a t$0i semni7ica1iaBsemni7ica1iile pe$sonale 4i sociale pe ca$e le impune
un ata$e $e7e$ent.
&$m0to$ul pas ma2o$ %n studiul semnelo$ a 7ost acela 70cut de c0t$e S7. Auustin ('.---'0 d. /$.",
7ilo3o7 4i %ndi-to$ $eliios ca$e a 70cut p$int$e p$imii distinc1ia cla$0 dint$e
9OV!&9! )E BAWA
#1
semnele naturale (simptome, semnale ale animalelo$ etc." 4i cele conCenIionale (de 7actu$0 uman0" 4i a
adoptat concep1ia pot$i+it c0$eia eList0 o component0 inter-retatiCF inclus0 %n totalitatea p$ocesului de
$ep$e3enta$e. Eo5n ?ocDe (1('2-1F0-", 7ilo3o7ul enle3 ca$e a sta6ilit p$incipiile empi$ismului, a in-
t$odus studiul teo$etic al semnelo$ %n 7ilo3o7ie p$in ca$tea sa %ssay Concerning Juman +n(erstan(ing
(1(90", anticip%nd c0 el le +a %n0dui 7ilo3o7ilo$ s0 %n1elea0 inte$coneLiunea dint$e $ep$e3enta$e 4i
cunoa4te$e. Sa$cina p$opus0 de el a $0mas %ns0 p$actic neo6se$+at0 p%n0 c%nd ideile lin+istului el+e1ian
:e$dinand de Saussu$e (18.F-191'" 4i cele ale 7ilo3o7ului ame$ican /5a$les S. *ei$ce (18'9-191-" au
a2uns s0 constituie 6a3a necesa$0 ci$cumsc$ie$ii unui c%mp autonom de in+estia1ie ce a u$m0$it s0
%n1elea0 structurile ca$e 7undamentea30 deopot$i+0 p$oduce$ea 4i inte$p$eta$ea semnelo$. *$emisa ca$e
c0l0u3e4te semiotica st$uctu$alist0 este, %n 7apt, c0 tipa$ele $ecu$ente ce ca$acte$i3ea30 sistemele semice
$e7lect0 st$uctu$ile %nn0scute ale co$pului uman 4i ale psi5ismului uman. Aceasta a$ eLplica de ce
7o$mele de eLp$esie pe ca$e le c$eea30 oamenii 4i la ca$e ei $eac1ionea30 p$etutindeni %n lume s%nt at%t
de semni7icati+e 4i de lesne intelii6ile %n cup$insul cultu$ilo$. %n al s0u Cours (e linguisti'ue generale
(191(", manual asam6lat dup0 moa$tea lui de c0t$e doi 7o4ti studen1i, Saussu$e 7olosea te$menul de
semiologie pent$u a desemna domeniul p$opus de el pent$u studie$ea acesto$ st$uctu$i. )e4i te$menul
lui mai este utili3at %nc0 4i ast03i, p$e7e$at e %ns0 mai +ec5iul te$men de semioticF< Saussu$e a su6liniat
c0 studiul semnelo$ poate 7i di+i3at %n dou0 $amu$i P cea sincronicF si cea (iacronicF< *$ima se $e7e$0
la studiul semnelo$ la un moment dat, de $eul0 %n p$e3ent, ia$ cel de-al doilea la in+estia$ea modului
%n ca$e semnele se sc5im60 ca 7o$m0 4i semni7ica1ie de-a lunul timpului.
Semiotica este deopot$i+0 o GtiinIF, cu p$op$iul s0u co$pus de descope$i$i 4i de teo$ii, 4i o tehnicF de
studie$e a tot ce p$oduce semne. !at0 moti+ul pent$u ca$e /5a$les *ei$ce
22
SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
a de7init semiotica, a4a cum p$ocedase 4i 7ilo3o7ul Eo5n ?ocDe %naintea lui, ca Mdoct$inaN desp$e semne
(*ei$ce 19.8B2A228". /u+%ntul (octrinF n-a 7ost utili3at de c0t$e *ei$ce %n sensul s0u $eliios, ci mai
de$a60 %n accep1ia sa 7undamental0 de Msistem de p$incipiiN. !n u$m0toa$ele capitole %i +om %nt%lni pe
mul1i dint$e 7ondato$ii mode$ni ai teo$iei semnelo$. Aici e de a2uns s0 spunem c0 to1i au luc$at %n
cad$ele de3+oltate de c0t$e Saussu$e 4i *ei$ce.
%e&ini'e( semn)l)i
)e7ini1ia dat0 de c0t$e Saussu$e semnului a desc5is calea pe ca$e in+estia1ia semiotic0 a+ea s0 se
ana2e3e %n p$ima 2um0tate a secolului al OO-lea. El 1-a de7init ca pe o 7o$m0 alc0tuit0 (1" din ce+a
7i3ic P sunete, lite$e, estu$i etc. P ceea ce el a numit semnificantul; 4i (2" din imainea sau
conceptul la ca$e t$imite semni7icantul P ceea ce el a numit semnificatul< >ela1ia ca$e se c$eea30 %nt$e
unul 4i cel0lalt a numit-o apoi semnificaIie< Saussu$e a conside$at c0 le0tu$a dint$e semni7icam 4i
semni7icat este una a$6it$a$0 pe ca$e oamenii 4iBsau societ01ile au sta6ilit-o dup0 +oie. *ent$u a-4i
atine scopul, el a a$umentat c0 nu eList0 nici un moti+ e+ident pent$u a 7olosi, s0 3icem, tree,-om
sau arbre (7$." pent$u a desemna Mo plant0 a$6o$escent0N. %nt$-ade+0$, a$ 7i putut 7i utili3at o$ice
semni7icant 6ine 7o$mat din o$ice lim60 P un semni7icat 6ine 7o$mat e acela ca$e este compati6il cu
tipul de st$uctu$0 o$to$a7ic0, 7onoloic0 sau de alt 7el ca$acte$istic0 pent$u codul de ca$e 1ine :tree este
6ine 7o$mat %n enle30# tbky, nu". *ei$ce a numit semni7icantul re-resentamen (lite$al Mce+a ca$e 2oac0
$olul de a $ep$e3entaN", 7o$m0 ine$ent0 st$ateiei 7i3ice a $ep$e3ent0$ii p$op$iu-3ise (utili3a$ea sunetelo$,
mi4c0$ile m%inilo$ etc. %nt$-un anumit scop $e7e$en1ial". *ei$ce a denumit $e7e$entul obiect, o entitate
deplasat0 din p$op$iul conteLt (lumea $eal0" de ocu$en10. Semni7ica1ia pe ca$e o o61inem dint$-un semn
a denumit-o inter-retant, sue$%nd c0 ea a$e ca $e3ultat o 7o$m0 de Mneocie$eN, a4a 3ic%nd, p$in
9OV!&9! )E BAWH
23
ca$e utili3ato$ul de semne e+aluea30 sau $eac1ionea30 la ceea ce %nseamn0 semnul din punct de +ede$e
social, conteLtual, pe$sonal etc.
P'o*'iet+i st')ct)'(le
Semnele de o$ice 7el pot 7i $ecunoscute ca ata$e deoa$ece au anumite p$op$iet01i sau structuri
p$edicti6ile 4i $eulate. )e eLemplu, ma2o$itatea semnelo$ umane au capacitatea de a codi7ica dou0
7elu$i p$ima$e de $e7e$en1i, (enotatiC 4i cono0tatiC, %n 7unc1ie de u3 4i situa$e. DenotaIia este $e7e$entul
ini1ial pe ca$e urmFreGte s0-1 capte3e un semn. 4eferentul (enotat sau (enotatum0ul nu este ce+a
speci7ic %n lume, ci mai de$a60 o categorie p$ototipic0 a ce+a. )e pild0, cu+%ntul -isicF nu se $e7e$0 la
o Mpisic0N speci7ic0, de4i o poate 7ace, ci la categoria de animale pe ca$e le $ecunoa4tem ca a+%nd
calitatea de MpisicitateN. Semni7ica1ia denotati+0 a lui -isicF este, a4ada$, %n $ealitate, -isicitatea, o
imaine mental0 p$ototipic0 ma$cat0 de trFsFturi (istinctiCe speci7ice p$ecum Rmami7e$S, R5ea$e
$et$actileS, Rcoad0 lun0S etc. Aceast0 imaine mental0 compo3it0 ne %n0duie s0 dete$min0m dac0 un
animal $eal sau imaina$ speci7ic luat %n conside$a$e +a int$a %n cateo$ia-isicitFIii< O$, %n semio3a
uman0 semnul poate 7i eKtins %n mod li6e$ pent$u a cup$inde alte tipu$i de $e7e$en1i ca$e pa$, p$in
asocia1ie sau analoie, a a+ea ce+a %n comun cu denotatul. Acest p$oces eLtensional e cunoscut su6
denumi$ea de conotaIie, ia$ noii $e7e$en1i s%nt cunoscu1i su6 numele de conotate< S0 lu0m utili3a$ea
cu+%ntului cat %n u$m0toa$ele dou0 enun1u$iA (1" MHeXs a cool cat N (pe$soan0 ce pa$e a a+ea calit01i
7eline po3iti+e"# 4i MT5e cat is out o7 t5e 6aN ($e7e$ito$ la un sec$et dat %n +ilea". S0 not0m c0
$e7e$entul o$iina$ este implicit %n ata$e u3u$i eLtensionale. O$ice eLtensie conotati+0 a cu+%ntului cat
este p$in u$ma$e limitat0 de t$0s0tu$ile distincti+e ale $e7e$entului.
Ata$e distinc1ii ale semni7ica1iei se c$istali3ea30 p$in p$op$ietatea ine$ent0 semnelo$ cunoscut0 su6
denumi$ea (e-Fra0
24
9OV!&9! )E BAWA
25
(igmati(tate< S0 eLamin0m u$m0toa$ele pe$ec5i de cu+inteA :l;-in0bin, (2" fun0-un, ('" (uck0luck<
Sunetul ini1ial al 7iec0$ei pe$ec5i e di7e$it 4i su7icient pent$u a indica o deose6i$e %n $e7e$in10. Aceast0
t$0s0tu$0 di7e$en1iatoa$e a semnelo$ e cunoscut0 su6 numele de st$uctu$0 -ara(igmaticFPadic0 $ela1ia
p$in ca$e o anumit0 t$0s0tu$0 minimal0 dint$-un semn este su7icient0 pent$u a-1 men1ine di7e$en1iat de
toate celelalte semne de acela4i 7el. O$, si o6se$+0m c0 cu+intele de mai sus s%nt semne leitime, nu
numai din cau30 c0 s%nt di7e$en-1ia6ile %nt$-un mod speci7ic, ci 4i deoa$ece com6ina1ia de sunete din
ca$e s%nt const$uite este compati6il0 cu st$uctu$a sila6ic0 din enle30. *e de alt0 pa$te, t-in, tbin, tfun,
t-un, t(uck 4i tluck nu s%nt semne leitime %n lim6a enle30 din cau30 c0 ele cont$a+in st$uctu$ii ei
sila6ice. St$uctu$a sila6ic0 este cunoscut0, te5nic +o$6ind, ca st$uctu$0 sintagmaticF P adic0 $ela1ia
p$in ca$e semnele s%nt const$uite %nt$-o sec+en10 sau com6ina1ie dete$mina6il0.
Mesa2ele pot 7i const$uite pe 6a3a uno$ semne i3olate sau, de cele mai multe o$i, ca o com6ina1ie a lo$.
Acestea din u$m0 s%nt cunoscute ca teKte< &n teKt constituie, de 7apt o M%nt$e1ese$eN de semne %n scopul
de a comunica ce+a. Semnele ca$e int$0 %n compo3i1ia teLtelo$ apa$1in uno$ co(uri speci7ice. Acestea
pot 7i de7inite ca sisteme de semne men1inute %n coe3iune de $ela1ii pa$adimatice 4i sintamatice.
;eomet$ia ca$te3ian0, de eLemplu, este un co( deoa$ece a$e tipu$i speci7ice de p$op$iet01i st$uctu$ale.
O$, acest cod poate 7i utili3at pent$u a p$oduce anumite tipu$i de teKte# de eL., 50$1i cu linii de
latitudine 4i lonitudine, anumite p$oiecte u$6ane (ca pent$u 3ona cent$al0 a Man5attan-ului" 4.a.m.d.
?im6a este 4i ea un cod deoa$ece a$e p$op$iet01i pa$adimatice :-in +s bin; 4i sintamatice L-lan, da$
nu-fan;< !nutil s0 mai spunem, ea poate 7i utili3at0 4i pent$u a p$oduce anumite tipu$i de teKte# de eL.,
con+e$sa1ii, $omane, poeme etc.
E+ident, un teLt nu a$e o semni7ica1ie dec%t dac0 $ecepto$ul teLtului cunoa4te codulBcodu$ile pe 6a3a
c0$uiaBc0$o$a
a 7ost const$uit 4i doa$ dac0 teLtul t$imite la, su$+ine %n 4i dete$min0 un anumit conteLt s-ecific<
/onteLtul este am6ian1a P 7i3ic0, psi5oloic0 4i social0 P %n ca$e este utili3at sau su$+ine un semn
sau un teLt.
Semio,( -i 'e*'e,ent('e(
O6iecti+ul p$imo$dial al semioticii e de a %n1elee at%t capacitatea unei specii de a p$oduce 4i %n1elee
semne, cit 4i, %n ca3ul speciei umane, actiCitatea ene$atoa$e de cunoa4te$e pe ca$e capacitatea
$especti+0 le pe$mite oamenilo$ s0 o %n70ptuiasc0. /ea dint%i este cunoscut0, dup0 cum s-a a$0tat mai
sus, su6 numele de semioEF, %n timp ce a doua acti+itate e cunoscut0 su6 numele de re-reEentare<
>ep$e3enta$ea este o utili3a$e deli6e$at0 a semnelo$ pent$u a ce$ceta, clasi7ica 4i, %n consecin10, a
cunoaGte uni+e$sul. Semio3a este capacitatea 6ioloic0 p$op$iu-3is0 ca$e st0 la 6a3a p$oduc1iei 4i %n-
1elee$ii semnelo$, de la semnalele psi5oloice simple p%n0 la acelea ce $e+elea30 un sim6olism de o
%nalt0 compleLitate. @ia1a intelectual0 4i social0 a oamenilo$ se 6a3ea30 pe p$oduc1ia, utili3a$ea 4i
sc5im6ul de semne 4i $ep$e3ent0$i. /%nd esticul0m, sc$iem, citim, u$m0$im un p$o$am de tele+i-
3iune, ascult0m mu3ic0, p$i+im o pictu$0 etc, s%ntem ana2a1i %nt$-un compo$tament $ep$e3enta1ional
6a3at pe semne. >ep$e3enta$ea a %n3est$at specia uman0 cu posi6ilitatea de a 7ace 7a10 e7ecti+
aspectelo$ c$uciale ale eListen1ei P cunoa4te$ea, compo$tamentul inten1ional, plani7ica$ea, sociali3a$ea
4i comunica$ea. )e +$eme ce %ns0 acti+it01ile $ep$e3enta1io-nale +a$ia30 de la o cultu$0 la alta, semnele
pe ca$e oamenii le 7olosesc 3i de 3i constituie un 4a6lon mediato$ %n +i3iunea desp$e lume pe ca$e
a2un s0 o ai60.
Ti*)'i .e semne
EList0, dup0 cum +om +edea %n $estul c0$1ii de 7a10, 4ase tipu$i ma2o$e de semne pe ca$e semiotica le-a
cataloat 4i in-
2( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
+estiat. Aici e util doa$ s0 le p$e3ent0m 4i s0 le ca$acte$i30m %nt$-o manie$0 ene$ic0. *$imul tip de
semn este sim-tomul< /o$pu$ile tutu$o$ animalelo$ p$oduc simptome ca semne de a+e$ti3a$e, da$
indica1iile o7e$ite de ele depind de specie. )up0 cum a demonst$at EaDo6 +on &eLDiill (1909", simpto-
mul este un $e7leL 1in%nd de st$uctu$a anatomic0. Animalele cu anatomii pute$nic di+e$ente nu +o$
mani7esta %n $ealitate nici o simptomatoloie comun0. E inte$esant de notat, %n aceast0 o$dine de idei,
c0 te$menul de simptom este deseo$i eLtins meta7o$ic pent$u a t$imite la 7enomene intelectuale,
emo1ionale 4i sociale ce p$o+in din cau3e ca$e s%nt pe$cepute p$in analoie cu p$ocesele 7i3iceA
M/ompo$ta$ea lo$ e un sim-tom al +$emu$ilo$ noast$eN# MA+e$siunea lo$ $ecip$oc0 este un sim-tom al
ci$cumstan1elo$N etc.
&n al doilea tip de semn este semnalul< Toate animalele s%nt %n3est$ate cu capacitatea de a utili3a 4i de
a $eac1iona la semnalele ca$acte$istice speciei %n scopul sup$a+ie1ui$ii. *0s0$ile, de eLemplu, s%nt
p$e0tite din na4te$e s0 p$oduc0 un tip pa$ticula$ de sunete 4i nici un $ad de eLpune$e la c%n-tecele
alto$ specii, dup0 cum nici a6sen1a p$op$iului c%ntec nu au nici un e7ect asup$a sunetelo$ emise de ele.
O pas0$e c$escut0 %n i3ola$e +a c%nta, %n 7apt, linia melodic0 7oa$te simpl0 a acelui en de c%ntec ce s-a$
7i de3+oltat %n mod natu$al la aceea4i pas0$e +enit0 pe lume %n li6e$tate. Asta nu %nseamn0 %ns0 c0
semnali3a$ea animal0 nu e supus0 7acto$ilo$ am6ientali sau adapta1ionali. 9ume$oase specii de p0s0$i
au de3+oltat 4i MdialecteN sono$e $eionale imit%ndu-se pesemne unele pe altele. /ele mai multe
semnale s%nt emise automat ca $eac1ie la tipu$i speci7ice de stimuli 4i st0$i a7ecti+e. Ii pent$u c0
mani7est0$ile semnali30$ii animale s%nt $ealmente $ema$ca6ile, nu e de mi$a$e c0 ele %i induc adesea pe
oameni %n e$oa$ea de a +edea %n ele mult mai mult dec%t eList0 e7ecti+. &n 6ine cunoscut eLemplu
desp$e c%t de lesne s%nt am0i1i oamenii de semnali3a$ea animal0 este ca3ul lui Jans cel steI, ca$e +a
7i discutat mai 2os.
9OV!&9! )E BAWH
27
O ma$e pa$te a comunic0$ii co$po$ale dint$e oameni se de3+0luie %n 6un0 m0su$0 su6 7o$ma uno$
semnale in+olunta$e. S-a a$0tat, 6un0oa$0, c0 60$6a1ii s%nt at$a4i seLual de 7emei cu pupilele ma$i, ca$e
semnalea30 incon4tient un inte$es pute$nic 4i cu nuan1e seLuale, 70c%nd totodat0 ca 7emeile s0 si a$ate
mai tine$e. Asta a$ eLplica moda 7eminin0 $0sp%ndit0 %n Eu$opa cent$al0 p$in anii 1920 4i 19'0 de a
utili3a o solu1ie destinat0 instila1iilo$ ocula$e, o61inut0 dint$-un alcaloid c$istalin de$i+at al 6eladonei
(M6ella donnaN, adic0 M7emeie 7$umoas0N %n italian0". :emeile de atunci 7oloseau acel d$o deoa$ece
c$edeau P co$ect, dup0 cum se +ede P c0 el a$ intensi7ica aspectul 7acial 4i at$acti+itatea seLual0 p$in
dilata$ea pupilelo$.
Oamenii s%nt %ns0 capa6ili s0 des704oa$e 4i semnale +olunta$e %n anumite scopu$i inten1ionale P de
eL., %nclina$ea a7i$mati+0 a capului, clipi$ea, a$unca$ea unei p$i+i$i, uit0tu$a, %n5ionti$ea, lo+itu$a de
picio$, datul din cap. )up0 cum a o6se$+at pe 6un0 d$eptate psi5oloul Ka$l Bii5le$ (19'-A28",
asemenea semnale ac1ionea30 ca $eulato$i, st%$nind sau in5i-6%nd o anume ac1iune sau $eac1ie. Sisteme
de semnali3a$e pot 7i c$eate 4i %n scopu$i sociale con+en1ionale. ?ista uno$ asemenea semnale este
+ast0 4i include semnale 7e$o+ia$e, semnale 7umiene, sema7oa$e, semnale tele$a7ice, semnale Mo$se,
lumini de a+e$ti3a$e, $ac5ete luminoase, 7a$u$i, 7ocu$i de semnali3a$e, steau$i $o4ii, lumini de t$a7ic,
ala$me, semnale de calamitate, semnale de a+e$tisment %n ca3u$i de pe$icol, 7luie$0tu$i, si$ene, 6eepe$e,
6u3e$e, cioc0nitu$i, onu$i, clopote 4i to6e.
&$m0toa$ele t$ei tipu$i de semne s%nt p$eluate din clasi7ica$ea semnelo$ 70cut0 de *ei$ce, 4i anume
iconi, in(eKuri 4i simboluri< conul este un semn conceput ca s0 semene cu, s0 simule3e sau s0-4i
$ep$oduc0 %nt$-un 7el sau altul $e7e$entul. :oto$a7iile pot 7i semne iconice deoa$ece se poate conside$a
c0 ele %4i $ep$oduc $e7e$en1ii %nt$-o modalitate +i3ual0. /u+intele onomatopeice s%nt tot semne iconice
deoa$ece
28 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A ele %4i simulea30 $e7e$en1ii %nt$-o modalitate acustic0.
*a$7u-mu$ile din come$1 ca$e sue$ea30 anumite mi$osu$i natu$ale s%nt de asemenea iconice deoa$ece
simulea30 mi$osu$ile %nt$-o modalitate a$ti7icial0. Ii lista a$ putea continua. Mani7es-2 10$ile de
iconicitate pot 7i +03ute p$int$e specii, sue$%nd c0i aceast0 capacitate de a con7ec1iona $ep$e3ent0$i
simulati+e conc$ete ale uni+e$sului, con4tient sau incon4tient, este o capacitate semio3ic0
7undamental0 la cele mai multe (dac0 nu c5ia$ la toate" 7o$mele de +ia10.
n(eKul este un semn ca$e t$imite la ce+a sau la cine+a %n, te$menii eListen1ei sau loca1iei sale %n timp
sau spa1iu o$i %n2 $apo$t cu altce+a sau altcine+a. :umul este un indeL al 7ocului, indic%nd unde este
7oc# tu4ea este indeLul unei $0celi 4.a.m.d. Aceste semne nu seam0n0 cu $e7e$en1ii lo$, ca iconii# ele
indic0 sau a$at0 unde s%nt ace4tia. /ea mai tipic0 mani7esta$e dei indeLicalitate e estul deetului
a$0t0to$, al in(eKului, pe ca$e2 oamenii de p$etutindeni %l utili3ea30 instincti+ pent$u a indica sau
locali3a luc$u$i, pe$soane 4i e+enimente din lumea %ncon2u$0toa$e. 9ume$oase cu+inte de asemenea
mani7est0 o 7o$m0 implicit0 de indeLicalitateA de eL., aici, acolo, sus 4i Mos t$imit la amplasa$ea $elati+0
a luc$u$ilo$ c%nd +o$6im desp$e ele.
Simbolul este un semn ca$e st0 %n locul $e7e$entului s0u %nt$-un mod a$6it$a$, con+en1ional. Ma2o$itatea
semioticie-nilo$ s%nt de aco$d c0 sim6olicitatea e 7acto$ul ca$e sinula$i3ea30 $ep$e3enta$ea uman0 %n
$apo$t cu cea a tutu$o$ celo$lalte specii, pe$mi1%nd speciei umane s0 $e7lecte3e asup$a lumii %n a7a$a
situa1iilo$ de tip stimul-$eac1ie. /u+intele %n ene$al s%nt semne sim6olice. )a$ o$ice semni7icam P
o6iect, sunet, 7iu$0 etc. P poate 7i sim6olic. O 7iu$0 %n 7o$m0 de c$uce poate sta %n locul conceptului
Mc$e4tinismN# un semn %n @ 70cut cu deetul a$0t0to$ 4i cel mi2lociu poate sta sim6olic %n locul
conceptului de M+icto$ieN# albul e o culoa$e ca$e poate sim6oli3a Mcu$01eniaN, Mpu$itateaN sau
Minocen1aN, pe c%nd ne$ul sim6oli3ea30 Mnecu$01eniaN, Mimpu$itateaN sau Mde$ada$eaN,
9OV!&9! )E BAWH
29
4i lista poate continua. Aceste sim6olu$i s%nt sta6ilite p$int$-o con+en1ie social0.
Al 4aselea 4i ultimul tip de semn ce u$mea30 a 7i discutat %n ca$tea de 7a10 este numele< Acesta este un
semn indenti7i-cato$ at$i6uit mem6$ului unei specii %n 7elu$ite modu$i, dup0 cum +om +edea mai apoi,
4i ca$e-1 scoate %n e+iden10 7a10 de ceilal1i. 9umele uman este un semn ca$e identi7ic0 pe$soana %n
te$menii uno$ +a$ia6ile p$ecum apa$tenen1a etnic0 4i seLul. 9umele ad0uate (sup$anumele, po$eclele
etc." 7ac 4i mai su6til M$e7e$entul identita$N al numelui.
Com)nic('e( non/0e'b(l
&nul dint$e p$incipalele o6iecti+e ale studiului 6ioloic al se-mio3ei este comunicarea non0CerbalF< %n
7apt, ea $ep$e3int0 Mmodul implicitN de comunica$e. 9umai mem6$ii speciei Homo sapiens s%nt
capa6ili s0 comunice, simultan sau alte$nati+, at%t p$in mi2loace non-+e$6ale, c%t 4i +e$6ale. ELp$esia
Mp$in mi2loace +e$6aleN este ec5i+alent0 oa$ecum cu o eLp$esie p$ecum Mcu a2uto$ul lim6a2uluiN sau
Mcu a2uto$ul sc$isuluiN sau Mcu a2uto$ul unui lim6a2 semicN (de eL., destinat utili30$ii %nt$-un $up de
su$3i", ca$e constituie, 7ieca$e %n pa$te, mani7est0$i ale o$ic0$ui lim6a2 natu$al p$eala6il necesa$ cu ca$e
7iin1ele umane s%nt %n3est$ate %n mod deose6it. /u toate acestea, nu to1i oamenii s%nt 4tiuto$i de ca$te
sau capa6ili m0ca$ s0 +o$6easc0A %n mod no$mal, copiii mici %4i de3+olt0 capacitatea de a +o$6i, da$
numai t$eptat# unii adul1i nu %4i %nsu4esc niciodat0 +o$6i$ea, ia$ al1ii %4i pie$d +o$6i$ea %n u$ma uno$
t$aume (de eL., o lo+itu$0" sau ca u$ma$e a p$ocesului de %m60t$%ni$e. /5ia$ 4i %n aceste condi1ii,
indi+i3ii umani lipsi1i de capacitatea de +e$6ali3a$e P +o$6it, sc$is sau semn P pot continua de $eul0
s0 comunice non-+e$6al.
/u+%ntul limbF9limbaN e utili3at uneo$i %n +o$6i$ea o6i4nuit0 %nt$-un mod inadec+at pent$u a desemna
un anumit inst$ument comunicati+ non-+e$6al. :aptul poate c$ea con7u3ie %n conteLtul p$e3ent unde,
o$icum, no1iunea de Mlim60N
'0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
t$e6uie 7olosit0 numai %nt$-o accep1ie te5nic0 4i cu $e7e$i., la oameni. &tili30$ile meta7o$ice p$ecum
Mlim6a2ul co$pu luiN, Mlim6a 7lo$ilo$N, Mlim6a al6inelo$N sau altele asem0n0 toa$e t$e6uie e+itate.
/omunica$ea non-+e$6al0 a$e loc %n inte$io$ul unui o$ anism sau %nt$e dou0 sau mai multe o$anisme.
%n inte$io$ii unui o$anism, pa$ticipan1ii la actele comunica1ionale po p$esupune P ca su$se a?e
mesa2elo$ o$i destinata$i ai lo$ sa 4i una, 4i alta P pe ni+elu$i de inte$a$e ascendente, componente
celula$e, celule, 1esutu$i, o$ane 4i sisteme de o$ane !n plus, t$0s0tu$i de 6a30 ale o$ani30$ii 6ioloice
%n totalitatea ei, di$i2ate non-+e$6al %n acel milieu interieur, incluc sinte3a p$oteinelo$, meta6olismul,
acti+itatea 5o$monal0S t$ansmite$ea impulsu$ilo$ ne$+oase 4. a. m. d. /omunica$e2 la acest ni+el e
studiat0 %ndeo64te (p$int$e alte 4tiin1e" de su6-domenii ale biosemioticii numite -rotosemioticF,
microseO mioticF, citosemioticF sau, ene$ic +o$6ind, en(osemioticF /omunica$ea inte$n0 a$e loc p$in
inte$mediul uno$ ope$a1ii semice sau al semio3ei c5imice, te$mice, mecanice 4i elect$ice. S0 lu0m, ca
eLemplu, un co$p uman, ca$e const0 din ci$ca 2. de mii de milia$de de celule sau de +$eo 2 000 da o$i
num0$ul p0m%ntenilo$ %n +ia10 4i s0 conside$0m apoi c0 aceste celule au %nt$e ele coneLiuni di$ecte sau
indi$ecte p$i$i mesa2e eLpediate su6 7o$m0 de semne %n di+e$se modalit01i# :ie 4i numai densitatea uno$
asemenea t$an3ac1ii e de-a d$eptul ame1itoa$e. )oa$ o minuscul0 pa$te din ele ne e cunos
2
cut0, 70$0 a
putea spune c0 le 4i %n1eleem. Mesa2ele inte$ne includ in7o$ma1ie desp$e semni7ica1ia unei sinu$e
sc5eme somatice pent$u toate celelalte, pent$u 7ieca$e $il0 de conY t$ol lo6al (cum a$ 7i sistemul
imunita$" 4i pent$u %nt$eaa $e1ea de ci$cuite de $ela$e inte$ati+e, %ndeose6i c$eie$ul. /ele mai +ec5i
7o$me de comunica$e inte$o$anismic0 din 6ios7e$a noast$0 se 0sesc la p$oca$iote P cu alte cu+inte,
%n cea mai ma$e pa$te c$eatu$i unicelula$e lipsite de nucleu. AcesteaZ se numesc %n mod o6i4nuit
bacterii< %n ultimele dou0 decenii,
9OV!&9! )E BAWH
31
s-a a2uns s0 se conside$e c0 asocia1iile 6acte$iale s%nt de dou0 7elu$iA colonii locali3ate# un
sup$ao$anism lo6al unic# 4i cele a7late %n inte$ac1iune cu euca$iotele (7o$me de +ia10 6ine cunoscute
alc0tuite din celule a+%nd un nucleu cu mem6$an0, %ndeose6i animale 4i plante, da$ 4i multe altele".
/oloniile locali3ate de ma$e compleLitate eList0 p$etutindeni pe p0m%ntA s%nt 6acte$ii intestinale, pl0ci
denta$e 6acte$iene, pla2e 6acte$iene 4i altele. EList0, desiu$, o 7oa$te nume$oas0 popula1ie 6acte$ian0
at%t %n solu$i, c%t 4i %n sedimentele de pe 7undul %ntinde$ilo$ ac+atice. Asemenea colonii eLt$a
in7o$ma1ie adec+at0 uno$ setu$i speci7ice de ci$cumstan1e, %ndeose6i %n ceea ce p$i+e4te sc5im6ul de
in7o$ma1ie enetic0. O colonie 6acte$ian0 local0 poate adopta st$ateii comunica1ionale de sup$a-
+ie1ui$e 7oa$te so7isticate, cu alte cu+inte ea poate 7unc1iona o +$eme ca un o$anism multicelula$ unic.
Bacte$iile au capacitatea de a ac1iona conce$tat, adic0 %n manie$a unui a$eat planeta$ nelimitat, ca un
soi de +ast0 $e1ea de comunica1ii 6ioloice P oa$ecum asemeni unui inte$net. Acest ansam6lu a 7ost
ca$acte$i3at ca su-raorganism, posed%nd mai mult0 in7o$ma1ie de 6a30 dec%t c$eie$ul o$ic0$ui mami7e$
4i ale c0$ui mi$iade de componente s%nt capa6ile s0 t$anspo$te 4i s0 comunice in7o$ma1ie pent$u a se
acomoda tutu$o$ ci$cumstan1elo$ 4i o$ic0$eia dint$e ele.
Sup$ao$anismul 6acte$ian a c$eat condi1ii am6ientale ca$e duc la e+olu1ia unei 7o$me de +ia10 total
di7e$iteA euca$iotele. Bacte$iile au eLploatat euca$iotele deopot$i+0 ca 5a6itatu$i 4i 7olosindu-le ca
+e5icule pent$u a-4i p$omo+a p$op$ia dispe$sie ulte$ioa$0. %n 7apt, euca$iotele s-au de3+oltat ca u$ma$e
a unei succesiuni de asocia1ii int$acelula$e intime %nt$e p$oca$iote. Bioloii numesc asemenea asocia1ii
simbioEe, da$ cum acestea dete$min0 decisi+ di+e$se p$ocese comunica1ionale non-+e$6ale, ele a$ putea
7i ca$acte$i3ate %nt$-un mod mai ene$al ca 7o$me de semio3e 6ioloice. Biosemio3ele la ni+elul
entit01ilo$ 6acte$iene au de6utat acum mai 6ine de un milia$d de ani 4i se a7l0 ast7el la o$iinea %nt$eii
comunic0$i.
'2 SEM9E?EA O !9TKO)&/E>E G9 SEM!OT!/H
At%t ca 7o$m0, c%t 4i ca +a$ietate a t$an3ac1iilo$ comunica-1ionale, animalele p$e3int0 cea mai ma$e
di+e$sitate p$int$e c$eatu$ile +ii. Estim0$ile p$i+itoa$e la num0$ul de specii animale 7luctuea30 de la t$ei
milioane la peste t$ei3eci de mili oane. )eoa$ece compo$tamentul 7iec0$ei specii di7e$0 de ce al tutu$o$
celo$lalte P multe dint$e ele 7iind o$icum 7oaA p$eca$ studiate P este e+ident c0 aici se +o$ putea 7ace
do c%te+a o6se$+a1ii ene$ale.
Animalele comunic0 p$in di7e$ite canale sau com6ina1ii de medii. O$ice 7o$m0 de p$o$ama$e a
ene$iei poate 7i, p$actic, eLploatat0 %n scopul t$ansmite$ii de mesa2e. >ami7ica1iile lo$ conto$sionate
nu pot 7i men1ionate aici dec%t %n t$eac0t. S0 lu0m ca un $up de eLemple e+enimentele acustice,
%nt$uc%t %n comunica$ea uman0 emisia 4i $ecep1ia sunetelo$ s%nt at%t de omnip$e3ente, $a$itatea p$e3en1ei
sunetului %n sc5ema mai ampl0 a eListen1ei 6ioloice a$ putea p0$ea su$p$in30toa$e, %n 7apt, ma$ea
ma2o$itate a animalelo$ s%nt 4i su$de, 4i mute. Ade+0$atul au3 4i p$oduc1ia 7unc1ional0 de sunete
p$e+alea30 P ne7iind %ns0 nicidecum uni+e$sal0 P doa$ la cele mai a+ansate dou0 tulpini :-hylla;A
A$t$opodele ne+e$te6$ate 4i /o$datele +e$te6$ate (din ca$e 7acem pa$te 4i noi". !n -rimul -hyllum,
insectele s%nt cu mult supe$ioa$e ca num0$ 7a10 de $estul $enului animal. *$int$e ele, sunetul cunoa4te
cea mai ma$e $0sp%ndi$e %n $%ndul O$topte$elo$, 4i anume la l0custe, %ndeose6i Dat,didae, mantodae 4i
4+a-6ii-ame$icani, 4i la cicadele din o$dinul Homopte$a. *ose-d%nd cele mai compleLe mecanisme de
p$oduce$e a sunetelo$ p$int$e A$t$opode, ele au 4i o$ane de au3 6ine de3+oltate pe pa$tea ante$ioa$0 a
a6domenului. /oleopte$ele sau %n-dacii cup$ind un num0$ destul de ma$e de 7o$me 3omotoase.
)impot$i+0, utili3a$ea sunetului este mai de$a60 $a$0 la A$ac5nide, ca$e includ c0pu4ele, sco$pionii 4i
p0ian2enii.
)ac0 t$ecem la +e$te6$ate, este util s0 7acem distinc1ie nu doa$ %nt$e comunica1ia non-+e$6al0 4i cea
+e$6al0, ci 4i %nt$e comunica1ia non-+ocal0 4i cea +ocal0, u$m%nd s0 int$oducem
9OV!&9! )E BAWH
33
4i alte di7e$en1ie$i din momentul apa$i1iei uneltelo$. Mecanismul +ocal ce ope$ea30 cu a2uto$ul unui
cu$ent de ae$ ca$e t$ece peste co$3ile +ocale, pun%ndu-le %n +i6$a1ie, pa$e a se limita doa$ la noi,
oamenii, 4i cu anumite distinc1ii, la $udele noast$e cele mai ap$opiate, celelalte mami7e$e, la p0s0$i
(%n3est$ate cu si$inL sau la$ine in7e$io$", $eptile 4i am7i6ieni# de4i unii pe4ti utili3ea30 inst$umente de
su7lat, ei o 7ac 70$0 7luie$ul constituit de co$3ile noast$e +ocale. )up0 c%te 4tim, %n a7a$a +e$te6$atelo$ de
uscat sau a descenden1ilo$ lo$ ma$ini (p$ecum 6alenele", nu se %nt%lne4te nici o +e$ita6il0 pe$7o$man10
+ocal0.
Oamenii comunic0 p$in nume$oase canale, unul dint$e ele 7iind cel acustic. /omunica$ea acustic0
dint$e noi poate 7i at%t +e$6al0, c%t 4i +ocal0, dup0 cum ne 4i eLp$im0m %n mod 7oa$te 7$ec+ent. )a$ a4a-
numitele lim6a2e semice alte$nati+e de3+oltate de c0t$e emi10to$iB$ecepto$i pent$u a 7i utili3ate %n
%mp$e2u$0$i speciale sau %n inte$+ale de timp c%nd +o$6i$ea nu e pe$mis0 sau e o6staculat0 de anumite
ci$cumstan1e speciale s%nt, de4i %n ene$e +e$6ale, nu +ocale. %n aceast0 cateo$ie s%nt incluse lim6a2ele
semice ale indienilo$ din Ame$ica de 9o$d 4i de Sud, lim6a2ele semice a6o$iene din Aust$alia,
sistemele de comunica$e monastice puse %n p$actic0 %n condi1iile uno$ le0minte ale t0ce$ii 4i anumite
lim6a2e semice ocupa1ionale sau teat$ale, ca %n teat$ul de pantomim0 sau unele +a$iet01i de 6alet.
Semnala$ea ne+ocali3at0 poate 7i 4i ea aleas0 4i p$e7e$at0 +o$6i$ii c%nd se impune p0st$a$ea sec$etului
P de pild0, c%nd un p$in30to$ de 6ase6all p$e7e$0 s0-1 7ac0 pe 2uc0to$ul la 60taie s0 ino$e u$m0to$ul
7el de a$unca$e la ca$e se +a $ecu$e# sau c%nd un c$iminal %ncea$c0 s0-4i 7e$easc0 de ma$to$i unele
mesa2e. ?im6a2e semice mai compleLe utili3ate %n scopul p0st$0$ii sec$etului s%nt cele 7olosite de
cultele $eliioase sau de societ01ile sec$ete, unde int$0 %n 2oc codu$i $ituale pent$u a manipula $ela1iile
sociale dint$e ..ini1ia1iN Cs Mneini1ia1iN.
/omunica$ea acustic0 la oameni poate 7i, %n plus, somatic0 sau a$ti7icial0. &n 6un eLemplu %n acest
sens a+em dac0
34
punem %n cont$ast 6%3%itu? sau a4a-numita M+o$6i$e 7luie$at0N p$oduse numai de co$p, cu
Msemnali3a$ea p$in to6eN, ca$i necesit0 un anumit 7el de inst$ument de pe$cu1ie (sau maca un
t$unc5i de copac". &neo$i, mesa2ele acustice non-+e$6ale -E cu sau 70$0 +o$6i$e P s%nt
t$ansmise 70$0 contact di$ect, di$i spatele uno$ m04ti, p$in inte$mediul uno$ 7iu$i inanimatei
ca p0pu4ile sau ma$ionetele, sau al alto$ o6iecte scenice. !nel o dat0, comunica1ia acustic0
somatic0 poate 7i +ocal0, ca uU 1ip0t de spaim0, sau non-+ocal0, ca pocnitul din deete ci s0
c5emi un c5elne$. Apoi, la oameni, comunica$ea non-+e$l 6al0 %n modalitatea acustic0, la toate
comunit01ile cunoscuta a 7ost de3+oltat0 a$tistic su6 7o$ma unei ma$i +a$iet01i de $eal li30$i
mu3icale. Acestea pot 7i %nso1ite de un teLt +e$6al (ca %nt$-un c%ntec", 7$edonate 70$0 +e$su$i,
p$oduse de tot 7elul de inst$umente mu3icale sau int$oduse %nt$-o ope$0 de a$$i7 de 7oa$te ma$i
dimensiuni, eLt$em de compleL0 4i multidi-E mensional0, p$ecum o ope$0. Ast7el, %n timp ce
u+e$tu$a la Don ,ioCanni de Mo3a$t este o sonata-alle$o pu$0, %nc%n-[ t0to$ul duet din actul !
dint$e )on ;io+anni 4i We$lina, M?a2 ci da$em la manoN, +enind imediat dup0 un $ecitati+
secea (adic0 pu$ +e$6al", 7ace loc unei melodii solo, dup0 ca$e +ocila se %nt$e1es, culmin%nd
p$int$-un est de ap$opie$e 4i, %nt$-oi manie$0 dansant0 (adic0, %n m0su$a de (B8", cu ie4i$ea
din2 scen0 6$a1 la 6$a1 (MAndiam, andiam mio 6eneN". Ope$a 7iind o 7o$m0 de a$t0 sup$em
sinc$etic0, codul mu3ical al luiS Mo3a$t, pe li6$etul lui ?o$en3o da *onte, este sus1inut pe
scen0 de o multitudine de codu$i a$tistice non-+e$6ale adi1ionale, p$ecum, p$int$e altele,
mimica, deco$u$ile, pune$ea %n scen0, costumele 4i luminile (dup0 cum, altunde+a %n aceea4i
ope$0, dansul, a$ta culina$0 4i c5ia$ cea statua$0".
St$uctu$i a$tistice poate mai pu1in complicate, da$ compa$a6il amalamate includ 7ilmele
sono$e. Ele u3ea30 %ndeo64te de cel pu1in pat$u codu$iA unul +i3ual 4i t$ei auditi+e %n ca$e int$0
+o$6i$ea, mu3ica 4i e7ectele sono$e. >ep$e3en ta1iile ac$o6atice de ci$c, $eali3ate cu a2uto$ul a
cel pu1in cin
9OV!&9! )E BAWH
35
codu$i P compo$tamentul dinamic al a$tistului, compo$tamentul luiBei social, costumele 4i
alte acceso$ii, acompaniamentul +e$6al 4i acompaniamentul mu3ical P o7e$0 %nc0 o $eali3a$e
a$tistic0 com6inat0. /ompleLitatea uluitoa$e a mesa2ului ene$at de e+enimentele teat$ale
(%ndemnul lui Hamlet, Mpot$i+e4te-1i estul dup0 cu+%nt, cu+%ntul dup0 estN R111,2, t$ad. de
?eon ?e+i1c5i 4i )an )u1escu. 0 3<t<N o7e$ind doa$ un modest punct de pleca$e" nu poate 7i
men1ionat0 aici dec%t %n t$eac0t.
Alt tip inte$esant de comunica$e non-+e$6al0 a$e loc %n timpul di$i2atului, ca$e, pot$i+it unei
de7ini1ii posi6ile, a$ p$esupune eLt$ae$ea unui maLimum de $e3ultate acustice din o$c5est$0
cu a2uto$ul celo$ mai adec+ate estu$i co$e$a7ice minimale. %nt$-un conce$t pu6lic, di$i2o$ul
se pune %n le0tu$0 nu doa$ cu mem6$ii o$c5est$ei, ci 4i cu pu6licul ca$e asist0 la conce$t.
;estu$ile modelate de %nt$eul ec5ipament al p0$1ii sale co$po$ale supe$ioa$e P m%ini, 6$a1e,
ume$i, cap 4i oc5i P s%nt decodate de c0t$e inst$umenti4ti 4i t$ans7o$mate %n sunet, ca$e dup0
aceea este $et$imis pu6licului. ()i$i2o$ii de ope$0 intonea30 uneo$i 4i teLte." )up0 cum sc$ia
$ecent eminentul pianist /5a$les >osenA M*ent$u noi to1i, mu3ica e deopot$i+0 esticula1ie
co$po$al0 4i sunet, ia$ le0tu$a ei p$ima$0 cu dansul nu este niciodat0 total eliminat0.N
A+anta2ele sau de3a+anta2ele 7unc1ionale ale di7e$itelo$ canale de comunica$e nu au 7ost
niciodat0 anali3ate ap$o7undat, da$ se pot 7ace %n acest sens unele a7i$ma1ii, ca$e, toate
celelalte elemente 7iind de alt7el eale, se aplic0 tutu$o$ animalelo$, inclusi+ omului. &n
de3a+anta2 cla$, %n cont$ast, de pild0, cu u$mele c5imice de enul 7e$omonilo$ (mesae$i c5i-
mici", ca$e tind s0 pe$siste %n timp, este ca$acte$ul de scu$t0 du$at0 al sunetului. *ent$u a
cont$aca$a aceast0 t$an3ito$ie-tate, oamenii au $ecu$s %n ultim0 instan10 la sc$is 4i, mai de
cu$%nd, au int$odus tot 7elul de dispo3iti+e de %n$eist$a$e a sunetului. Acest apa$ent nea2uns
poate 7i compensat de mai multe a+anta2e pe ca$e le p$e3int0 4i sunetul %n compa$a1ie
'( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
cu alte medii. %nt%i, sunetul e independent de lumin0 4i poa 7i, a4ada$, utili3at 4i 3iua, 4i noaptea. Apoi,
el umple %nt$eA spa1iu din 2u$ul su$sei. *$in u$ma$e, nu necesit0 o linie d conecta$e di$ect0 cu destina1ia.
%n plus, el p$esupune o c5el tuial0 in7im0 de ene$ie. ?a ma2o$itatea animalelo$, num co$pul p$oduce
sunete P de o6icei, nu e necesa$0 nici o uneai t0. !n ca3ul oamenilo$, sunetul poate 7i modulat de la
4oap2 ta intim0 p%n0 la st$i0tul cu 60taie lun0.
T$ec%nd %n $e+ist0 cuno4tin1ele desp$e compo$tamen acustic al +e$te6$atelo$, nu putem %nt$ep$inde aici
altce+# dec%t o eLamina$e supe$7icial0. *$int$e pe4ti, ca 4i la insect p$oduce$ea sunetelo$ pa$e a a.+ea
loc doa$ spo$adic. Ap$oaR toate eLemplele se %nt%lnesc D Teleosteeni, metodele lo$ 7iim de t$ei 7elu$i
distincteA p$in st$idula1ia a dou0 component du$e (de pild0, sc$%4nitul din1ilo$"# p$in eLpul3a$ea unui a
(un soi de sunet $espi$ato$"# sau p$in +i6$a$ea +e3icii lo$ d ae$. &nii pe4ti miaun0 ca pisicile, al1ii
m%$%ie, unii $o50ie c po$cii# al1ii c$onc0nesc, s7o$0ie sau mo$m0ie# unii muesc, to$c, 6%3%ie sau 4uie$0#
unul c5ia$ +i6$ea30 ca o to60. Ii, de4i u$, pe4tii pot au3i (de4i capacit01ile lo$ auditi+e +a$ia30 con
side$a6il".
Ma2o$itatea am7i6ienilo$ nu pot au3i 4i $a$eo$i p$odu alte sunete dec%t un sc5eunat sla6, da$ 6$oa4tele 4i
6$oa4tele-$%-ioase s%nt de-a d$eptul 0l0ioase %n 7oa$te multe 7elu$i. >eptilele %n ene$e pot au3i mai
6ine, da$ pu1ine p$oduc sunete (de4i c$ocodilii u$l0 4i $o50ie".
*0s0$ile semni7ic0 p$in sunete, emise 4i $ecep1ionate, da$, 4i mai cup$in30to$, p$in a4a-numitele etal0$i
P tipa$e dinamice ste$eotipe incluse %n comunica1ie P ca$e p$esupun 4i mi4c0$i 4i postu$i +i3uale.
*0s0$ile p$oduc o u$ia40 +a$ietate de +ocali30$i, de la scu$te apelu$i monosila6ice p%n0 la luni
sec+en1e complicate, c%ntecele lo$. &nele p0s0$i pot $ep$oduce, mai mult sau mai pu1in 7idel, cu alte
cu+inte Mpapaalice4teN, 3omote din p$ea2ma lo$, imit%ndu-le pe cele ale alto$ specii 4i, $ema$ca6il,
c5ia$ sunete ale +o$6i$ii. Sistemele de
9OV!&9! )E BAWH
37
comunica$e ale p0s0$ilo$, ca$e au 7ost 6ine studiate de-a lunul multo$ secole, s%nt at%t de ete$oene,
%nc%t nu pot 7i t$atate aici pe m0su$0. Acela4i luc$u se poate spune 4i desp$e multiplele lo$ etal0$i
+i3i6ile, uneo$i uluitoa$e, %n ca$e int$0 uneo$i si pena2ul lo$ spectaculos (de eL., la p0uni sau la p0s0$ile-
pa-$adisului", p$ecum 4i const$uc1iile lo$ (ca la pKs0$ile-$0dina$".
Mami7e$ele au o$ane auditi+e 7oa$te ela6o$ate 4i se 6i-3uie pe sim1ul au3ului mai mult dec%t mem6$ii
o$ic0$ui alt $up, da$ 4i ele, ca 4i nume$oase p0s0$i, comunic0, c5ia$ dac0 spo$adic, 4i p$in metode non-
+ocale. &n eLemplu 7amilia$ %n acest sens este compo$tamentul pe$cutant la o$il0, $eali3at p$in i36i$ea
pieptului cu pumnii %ncle4ta1i. Ecoloca1ia a$e %n +ede$e 7enomenul p$in ca$e emi10to$ul 4i $ecepto$ul
unui 7ascicul de sunete este unul 4i acela4i indi+id# o %nt%lnim la lilieci 4i la anumite mami7e$e ma$ine,
ca unele specii de 6alene 4i de del7ini. (/apacitatea ne+030to$ilo$ de a se deplasa p$in ecoloca1ie nu a
7ost demonst$at0." &nele +e$te6$ate, p$ecum 4o6olanii, 4oa$ecii, e$6ilii 4i 5amste$ii, comunic0 %nt$-o
am0 inaccesi6il0 au3ului omenesc no$mal, p$in mesa2e ult$asonice. (%n mod analo, cea mai e7icient0
culoa$e pent$u al6inele sociale pa$e a 7i ult$a+ioletul, %n a7a$a spect$ului +i3iunii umane neasistate."
Toate ca$ni+o$ele (pisici, c%ini, 5iene etc", ca 4i toate p$imatele, inclusi+ cele mai ap$opiate $ude al
omului, maimu1ele, +ocali3ea30 mai mult sau mai pu1in +iu$os. Mani7est0$ile ca$acte$istice ale
acesto$ c$eatu$i s%nt %ns0 at%t de 6oate 4i de +a$iate P de la u$anutanii $elati+ t0cu1i p%n0 la i6onii
Mc%n-t0to$iN de o $ema$ca6il0 di+e$sitate P, %nc%t desc$ie$ea lo$ a$ p$etinde o eLpune$e de dimensiunile
unei c0$1i. %n loc s0 $isc0m aici 7ie 4i o sc5i10 suma$0, a$ 7i mai util s0 su6liniem c0 maimu1ele %n
li6e$tate nu comunic0 +e$6al 4i c0, mai mult P cont$a$ sus1ine$ilo$ insistente din mass-media P, c5ia$
4i cele mai asidue %nce$c0$i de a inculca maimu1elo$ capti+e indi7e$ent ce 7o$m0 de lim60 natu$al0 au
e4uat constant.
38
9OV!&9! )E BAWH
39
%nce$c0$ile de a t$ansmite a6ilit01i lin+istice maimu1elo$ sau o$ic0$o$ alto$ animale (p$ecum
mami7e$elo$ ma$ine capti+e sau p0s0$ilo$ de apa$tament" au 7ost intens c$iticate din cau30 c0 %n
asemenea ca3u$i s-a$ putea s0 7i 7unc1ionat e7ectul sau ilu3ia Jans cel steI (dup0 cum s-a men1ionat
mai sus". )eoa$ece 7enomenul acesta a$e implica1ii p$o7unde asup$a (%nt$e alte posi6ile cuplu$i"
comunica1iilo$ om-animal de toate tipu$ile, o $elata$e mai am0nun1it0 a$ putea 7i de 7olos aici. *e scu$t,
unui a$m0sa$ pe nume Hans, de la Be$lin, %n anii de $0sp%ntie dint$e +eacul a? OlO-lea 4i al OO-lea, %i
me$ea 7aima c0 e$a capa6il s0 $e3ol+e p$o6leme de a$itmetic0 4i s0 %nt$ep$ind0 4i alte isp$0+i +e$6ale
la 7el de imp$esionante, d%nd $0spunsu$i non-+e$6ale p$in atine$ea cu picio$ul a $0spunsu$ilo$ co$ecte
la %nt$e60$i o$ale sau sc$ise ca$e %i e$au ad$esate. O se$ie de teste inenioase au do+edit p%n0 la u$m0 c0
acel cal $eac1iona de 7apt la indicii non-+e$6ale o7e$ite in+olunta$ de c0t$e auto$ul %nt$e60$ilo$. )up0
acea demonst$a1ie a 7elului cum indiciile 7u$ni3ate neinten1ionat pot a7ecta un eLpe$iment asup$a
compo$tamentului animal, oamenii de 4tiin10 p$ecau1i 4i $esponsa6ili au %nce$cat pe$manent s0 eLclud0
ac1iunea uneo$i eLt$em de su6til0 a e7ectului cu p$icina.
S-a do+edit %n cele din u$m0 c0 eList0 dou0 +a$iante ale ilu3iei Hans cel !ste1A cele 6a3ate pe
autoam0i$e 4i %n ca$e se compl0ceau p$op$ieta$ulBd$eso$ul 4i al1i eLaminato$i# 4i $ep$e3enta1iile cu Mcai
minuneN, Mc%ini +o$6ito$iN 4i po$ci sau %4te Msa+anteN P 6a3ate pe %n4el0to$ii deli6e$ate, p$acticate de
ilu3ioni4ti p$o7esioni4ti 4i de scamato$i de $%nd (+$eme de multe secole". Semnali3a$ea non-+e$6al0
ilu3ionist0 p$edomin0 %n lumea animalelo$ 4i a oamenilo$. ?a animale, 7o$mele de 6a30 ale ilu3ion0$ii
in+olunta$e s%nt cunoscute su6 numele de mimetism.
Aici este inclus0 %n ene$e concu$en1a cu modele pe$iculoase p$in mimetism ino7ensi+ eLp$imat %n
semnale +i3i6ile sau auditi+e sau p$in mi$osu$i nepl0cute, %n scopul de a-i de$uta pe p$edato$i. ?a
oameni, comunica1iile ilu3ioniste %n
+ia1a cotidian0 au 7ost studiate de psi5oloi 4i, pe scen0, de p$estidiitato$ii p$o7esioni4ti. *ot 7ace
o6iectul 7alselo$ su6stitu1ii di+e$se componente somatice, sinu$e sau %n com6ina1ie A p$i+i$ea, dilata1ia
pupila$0, lac$imile, clipi$ile oc5ilo$, eLp$esia 7acial0, su$%sul sau %nc$unta$ea, esticula1ia, postu$a,
+ocea etc.
/onside$a$ea cu p$ec0de$e de p%n0 acum a e+enimentelo$ acustice nu t$e6uie conside$at0 nicidecum ca
o neli2a$e a alto$ canale %n ca$e pot 7i codi7icate mesa2ele non-+e$6ale, p$int$e ca$e se num0$0 cele
c5imice, optice, tactile, elect$ice 4i te$mice. /analul c5imic le antedatea30 pe toate celelalte %n decu$sul
e+olu1iei 4i este omnip$e3ent %n toate o$anismele. /omunica$ea 6acte$ian0 este eLclusi+ c5imic0.
*lantele inte$ac1ionea30 cu alte plante p$in canalul c5imic, ia$ cu animalele (%ndeose6i insecte, da$ 4i
oameni", pe l%n0 canalele de contact u3uale, p$in mi2loace optice. )ac0 ma$ea compleLitate a
comunic0$ii dint$e plante (denumit0 te5nic 7itosemio30" nu poate 7i mai %ndeap$oape ce$cetat0 aici, se
cu+ine cel pu1in s0 men1ion0m dou0 c%mpu$i de inte$es %n$uditeA pl0cutul a$ti7iciu semiotic mino$ al
a$an2amentelo$ 7lo$ale# 4i +astul domeniu al $0dinilo$ %n calitate de const$uc1ii semio3ice non-+e$6ale
ma2o$e. ;$0dinile de p$otocol, $0dinile peisaistice, $0dinile de leume, $0dinile ac+atice, $0dinile
de co$ali 4i $0dinile Wen $ep$e3int0, toate, $ema$ca6ile c$ea1ii non-+e$6ale, culti+ate %n modu$ile cele
mai +a$iate de la t$o6$ian3ii lui Malino=sDi p%n0 la t$adi1ionala kare sansui ($0din0 uscat0" 2apone30,
apoi %n 10$ile islamice, /5ina 4i, cu totul nota6il, %n :$an1a 4i Ma$ea B$itanic
Mi$osul (ol7ac1ia, odo$atul, a$omele, mi$osu$ile" este utili3at cu p$ec0de$e %n scopul comunic0$ii,
6un0oa$0, de $ec5ini 4i a$ici, de insectele sociale ca al6inele, te$mitele 4i 7u$nicile, ca 4i de mami7e$ele
sociale, ca lupii 4i leii. El este mai pu1in impo$tant la p0s0$i 4i p$imate, ca$e se 6a3ea30 %n ma$e m0su$0
pe +03. %n societ01ile mode$ne, mi$osul este un domeniu de intens0 come$ciali3a$e %n estiona$ea
ol7acti+0 a alimente-
-0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
lo$ 4i a$ticolelo$ de toalet0 leate de mi$osu$ile nepl0cute ale co$pului 4i de e7ectele p$oduselo$ din
tutun. *a$7umu$ile s%nt deseo$i asociate cu d$aostea 4i poten1a seLual0.
/o$pul %nsu4i poate 7i, 4i sinu$, un inst$ument de p$im $an pent$u comunica$ea at%t +e$6al0, c%t 4i
non-+e$6al0. Ast7el, la animale, e 6ine 4tiut c0 pisicile 4i c%inii %4i eLpun co$pu$ile %n acte de supune$e
4i intimida$e, dup0 cum o a$at0 7aimoasele desc$ie$i din ca$tea lui /5a$les )a$=in (18F2" desp$e The
%K-ression ofthe %motions in Man an( !nima)s< S%nt multe ilust$a1ii 7$apante %n 5idul lui )esmond
Mo$$is (19(9", The Juman &oo, 4i %n 7oto$a7iile adunate de <eldon Kees (>uesc5 and Kees 19.("
desp$e 7elul cum este adus0 de o6icei %n 2oc con7o$ma1ia uman0. ?uptele p$o7esioniste co$p la co$p s%nt
o dist$ac1ie popula$0 ap0$%nd ca un spo$t ce p$e3int0 dou0 sau un $up de t$upu$i %ncle4tate, icnind 4i
mo$-m0ind, %n7$unt%ndu-se %nt$-un 2oc de 7actu$a unei c+asi-mo-$alit01i, %n ca$e 6inele 4i $0ul %4i disput0
+icto$ia, pent$u ca, %n c5ip mai su6til, s0 int$e %n comunica$e cu un pu6lic $eal. Asemenea spectacole se
deose6esc de con7$unt0$ile o7iciale cu m0nu4i, %n ca$e int$0 6oLul sau luptele academice, sau de
spo$tu$i ca tu$neele de tenis 4i e+enimentele de $up, ca 7ot6alul sau c$ic5etul, %n ca$e $e3ultatul
con7$unt0$ii e %n ma$e m0su$0 nesiu$.
)ansul este o 7o$m0 de a$t0 compleL0 ce poate eLp$ima %ndi$ea 4i sim1i$ea uman0 p$in t$upul 7olosit
ca inst$ument %n nume$oase enu$i 4i %n multe cultu$i. &nul dint$e acestea e 6aletul occidental, ca$e
com6in0 sec+en1e de sc5im6u$i es-ticulato$ii ale m%inilo$ 4i picioa$elo$ cu mi4c0$i co$po$ale de 36o$
4i o mul1ime de alte p$otocoale non-+e$6ale ca$e %4i $0spund unele alto$a, ca mu3ica, costumele,
luminile, m04tile, sceno$a7ia, pe$ucile etc. )ansul 4i mu3ica acompania30 de o6icei pantomima sau
spectacolele mute. /lo+nii sau mimii t0cu1i %4i suplimentea30 mi4c0$ile co$po$ale cu mac5ia2e 4i
costuma1ii adec+ate.
9OV!&9! )E BAWH
11
ELp$esiile 7aciale P %m6u7na$ea, st$%m6atul din u$0, $idica$ea sp$%ncenelo$, pl%nsul, um7la$ea n0$ilo$
P constituie un sistem de comunica$e pute$nic 4i uni+e$sal, solo sau %n conce$t. Ac1iunea oc5ilo$,
inclusi+ p$i+i$ea 4i sc5im6ul $ecip$oc de p$i+i$i, poate 7i eLt$em de pute$nic0 at%t %n %n1elee$ea unei
se$ii de +e$te6$ate %nt%lnite %n +ia1a cotidian0, c%t 4i %n calitate de compo$tament social. )e4i %nc0 din
Antic5itate s-au 70cut o6se$+a1ii desp$e $eac1ia pupilei, a6ia %n cu$sul ultimelo$ dou0 decenii s-a
de3+oltat un +ast domeniu de ce$ceta$e numit pupilomet$ie. )e mult0 +$eme, p$int$e d$eso$ii
animalelo$ de ci$c s-a aplicat ca o $eul0 nesc$is0 sup$a+e5e$ea atent0 a mi4c0$ilo$ pupila$e la ele+ii
lo$, de eLemplu la ti$i, pent$u a le cunoa4te 7luctua1iile dispo3i1iei. )impot$i+0, se spune c0 u$4ii s%nt
Mimp$e+i3i6iliN, p$in u$ma$e pe$iculo4i, tocmai din p$icin0 c0 le lipse4te a7i4a2ul pupila$, ca 4i din cau3a
inelasticit01ii 6otului, ca$e, ast7el, nu poate Ma+e$ti3a tele$a7icN desp$e un atac iminent. %n $ela1iile
inte$pe$sonale dint$e cuplu$ile umane o dilata$e a dimensiunilo$ pupilei ac1ionea30 e7ecti+ ca un mesa2
nesc$is t$ansmis celeilalte pe$soane (sau %n $apo$t cu un o6iect" 4i eLp$im%nd un inte$es intens, adeseo$i
seLual modulat.
EList0 multe 4i +oluminoase dic1iona$e, manuale 4i enciclopedii destinate a eLplica 4i ilust$a concep1ia
4i semni7ica1ia m0$cilo$, em6lemelo$, insinelo$, semnalelo$, sim6olu$ilo$ 4i ale alto$ semne (%n sens
lite$al 4i tani6il", inclusi+ ale semnelo$ de 7iLa$e a +o$6i$ii, ca sc$ie$ea 4i punctua1ia, semnele
nume$ice, sim6olu$ile 7onetice, sinatu$ile, m0$cile de 7a6$ic0, loou$ile, 7ili$anele, piesele 5e$aldice,
semnele ast$olo-ice, semnele alc5imice, ca6alistice 4i maice, talismanele, semnele te5nice 4i
4tiin1i7ice (ca %n c5imie", picto$amele 4i alte imaini de acest 7el, multe dint$e ele la$ 7olosite %n pu-
6licitate. Semnele p$o5i6iti+e :>umatul interEis;, semnele de %nd$uma$e a7i4ate %n ae$opo$tu$i
:Pass-ort Control, Men, .omen; sau %n spitale :Pe(iatrie;, semnele $utie$e inte$na1ionale (Trecerea
interEisF; s%nt de o6icei completate cu
-2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
semne iconice impuse de ne+oia de a comunica, dincolo de 6a$ie$ele lin+istice, anumite alte$0$i 7i3ice
sau 5andicapu$i compa$a6ile.
>ami7ica1iile la6i$intice ale comunica1iilo$ optice din lumea animalelo$ 4i pent$u omeni$e s%nt
nelimitate 4i necesit0 o t$ata$e sepa$at0. Itiin1ele, p$ecum ast$onomia, 4i a$tele +i3uale s-au des704u$at,
%nc0 din +$emu$ile p$eisto$ice, pe canalul optic. Modi7ic0$ile co$pului uman 4i ale aspectului s0u 7i3ic,
de la cele nepe$manente, ca pictu$a co$po$al0, mac5ia2ul teat$al sau a$an2amentele capila$e cu$ente,
p%n0 la metamo$7o3e c+asipe$manente, cu a2uto$ul uno$ p$ocedee ca sculptu$a co$po$al0, de eL. +ec5iul
Mpicio$ de lotusN c5ine3esc sau moda occidental0 a co$setelo$ 7oa$te st$%nse# in7i-6ula1ia, cicat$i3a$ea
sau tatua2ul# 4i, mai ene$al +o$6ind, c5i$u$ia plastic0, toate +e5iculea30 mesa2e P ca $econst$uc1ia,
deseo$i cu scop cosmetic, a dimensiunii s%nilo$ la 7emei P p$in mi2loace non-+e$6ale. A$ta pict0$ii
mumiilo$ %n Eiptul $oman u$m0$ea s0 7u$ni3e3e piese de %nlocui$e a capului sp$e a 7acilita
comunica$ea silen1ioas0 a unei pe$soane decedate pe timpul t$ece$ii ei %n +ia1a de dincolo.
&n en su$p$in30to$ de compo$tament comunica1ional uman non-+e$6al 4i 70$0 contact di$ect ne este
o7e$it de o 7o$m0 6i3a$0 de t$oc cunoscut0 %nc0 de pe +$emea lui He$odot 4i p$e3ent0 4i a3i, dup0
$elat0$ile etno$a7ilo$, ca$e o ca$acte$i3ea30 d$ept Mcome$1 silen1iosN. 9u e implicat de o6icei nici unul
dint$e canalele comune di$ecte, ci numai ideea a6st$act0 de sc5im6. Se %nt%mpl0 ce+a de enulA un
pa$ticipant la o t$an3ac1ie come$cial0 las0 m0$7u$ile %nt$-un loc p$esta6ilit, apoi se $et$ae %nt$-un punct
de o6se$+a1ie a+anta2os pent$u a sup$a+e5ea neo6se$+at P sau mai de$a60 nu. Se i+e4te apoi cel0lalt
pa$ticipant, ca$e eLaminea30 p$odusele l0sate acolo. )ac0 e mul1umit de cele 0site, las0 4i el, %nt$-o
cantitate compa$a6il0, alte a$ticole de +%n3a$e.
Studiul mani7est0$ilo$ co$po$ale %n spa1iu 4i timp (numit uneo$i -roKemicF; cu $apo$ta$e pe$sonal0,
dimensiunile
9OV!&9! )E BAWA
13
adec+ate ale unei cu4ti de $0din0 3ooloic0, amplasa$ea 6i$ou$ilo$, claselo$, sec1iilo$ unui spital,
eLpo3i1iilo$ din mu3ee 4i ale$ii 4i nenum0$ate alte p$oiecte a$5itectu$ale p$esupun, toate, aLioloia
+olumului 4i a du$atei. Ha$ta este o $ep$e3enta$e $a7ic0 a unui mediu, con1in%nd elemente deopot$i+0
pictu$ale 4i nepictu$ale sau sim6olice, de la c%te+a con7iu$a1ii simple p%n0 la planu$i de detaliu
compleLe sau alte dia$ame 4i ecua1ii matematice. Toate 50$1ile s%nt 4i indeLicale. Ele me$ de la cele
locale, ca 6ine cunoscuta $ep$e3enta$e polic$om0 a met$oului londone3, p%n0 la placa de metal inte$-
alactic0 de pe na+a spa1ial0 *ionee$ 10 ca$e-4i u$mea30 cu$sa %n a7a$a sistemului nost$u sola$. Toate
o$anismele comunic0 p$in inte$mediul uno$ modele (+mBelt0uri sau lumi indi+iduale, 7ieca$e %n
con7o$mitate cu o$anele sale de sim1 spe-cio-speci7ice, de la cele mai simple $ep$e3ent0$i ale
mane+$elo$ de ap$opie$e 4i $et$ae$e, p%n0 la cele mai so7isticate teo$ii cosmice ale lui 9e=ton 4i
Einstein. A$ 7i 6ine s0 ne amintim c0 Einstein 4i-a const$uit ini1ial modelul s0u de uni+e$s din semne
non-+e$6ale, Mde tip +i3ual 4i, unele, de tip muscula$N. A4a cum %i sc$ia unui cole %n 19-.A M/u+intele
sau lim6a, a4a cum s%nt ele sc$ise sau $ostite, nu pa$ a 2uca nici un $ol %n mecanismul meu de %ndi$e.
Entit01ile 7i3ice ca$e pa$ a se$+i ca elemente %n %ndi$e s%nt anumite semne 4i unele imaini mai mult
sau mai pu1in cla$e ca$e pot 7i U +oit\ $ep$oduse 4i com6inate.N A6ia mai t%$3iu 4i Mdoa$ %nt$-un stadiu
secunda$N, dup0 o munc0 %ndelunat0 4i du$0 pent$u a-4i t$anspune const$uctul non-+e$6al %n Mcu+inte
con+en1ionale 4i alte semneN, a2unea s0-1 poat0 comunica 4i alto$a.
Studiul semnelo$
;%ndi1i-+0 ce anume au %n comun aceste 3ece mici d$ameA
] &n $adiolo identi7ic0 o opacitate pe $adio$a7ia to$acic0 a unui pacient 4i pune dianosticul
de cance$ pulmona$.
] &n meteo$olo $ema$c0 o c$e4te$e a p$esiunii 6a$ome-t$ice 4i ela6o$ea30 p$ono3a pent$u
3iua u$m0toa$e 1i-n%nd seama de aceast0 sc5im6a$e.
] &n ant$opolo o6se$+0 un compleL de sc5im6u$i ce$emoniale p$acticate %nt$e mem6$ii unui
t$i6# ea t$ae conclu3ii analitice desp$e sistemul politic, economia 4i o$ani3a$ea social0 a
popula1iei pe ca$e o studia30.
] &n p$o7eso$ de 7$ance30 a$at0 o 7oto$a7ie cu un cal. Ele+ul s0u ame$ican spuneA M5o$seN.
*$o7eso$ul d0 din cap de3ap$o6ato$ 4i p$onun10A Mc5e+alN.
] &n isto$ic eLaminea30 sc$isul de m%n0 al unui 7ost p$e4edinte 4i pe 6a3a lui t$ae conclu3ii
desp$e pe$sonalitatea su6iectului s0u.
] &n ce$cet0to$ al K$emlinului, din 7osta &niune So+ietic0, o6se$+0 ap$opie$ea unui mem6$u
al 6i$oului politic de sec$eta$ul ene$al al pa$tidului la 7esti+it01ile de 1 Mai 4i 7ace con2ectu$i
desp$e po3i1ia pe$sona2ului $especti+.
ST&)!&? SEM9E?O>
1$
] %nt$-un p$oces este adus0 ca p$o60 o amp$ent0 diital0 comp$omi10toa$e# inculpatul este
condamnat pe 6a3a acestei p$o6e.
] &n +%n0to$ o6se$+0 %n 30pad0 $upu$i de u$me d$eptun5iula$e ca ni4te c%$lie ascu1ite
aduc%nd a pinteni canini# u$ma picio$ului ante$io$ a$e o lunime de 1. cm 4i o l01ime de 1'
cm, ia$ dimensiunile co$espun30toa$e ale u$mei picio$ului poste$io$ s%nt de 1. pe 11 cm. *e
t$aseu se 0sesc eLc$emente s7e$ice luni de 20-'0 mm 4i late de 1.-20 mm. @%n0to$ul
p$esupune, cu un $ad %nalt de p$o6a6ilitate, c0 %n 7a1a lui me$e la t$ap un ce$6 =apiti mascul.
] &n om se pomene4te c0 e 7iLat cu p$i+i$ea de un c%ine, ca$e m%$%ie, lat$0, %4i 1ine capul sus 4i
cea7a a$cuit0, 6u3ele cont$actate +e$tical 4i din1ii de3+eli1i, u$ec5ile e$ecte 4i aplecate %n 7a10.
Omul t$ae conclu3ia c0 se a7l0 %n p$ime2die iminent0 de a 7i atacat 4i ia m0su$i de ap0$a$e.
] &n p0un se eLpune ostentati+ %n 7a1a unei p0unite imp$esiona6ile# ea se $ote4te cu $apiditate
4i se a4a30 pe 2os. &$mea30 copula1ia.
/ei dint$e noi ca$e p$actic0 semiotica tind s0 t$ate3e aceste %nt%mpl0$i la 7el, %n po7ida
deose6i$ilo$ su6stan1iale 4i e+idente de cad$u, de pa$ticipa$e a uno$ pe$sona2e umane sau
necu+%nt0toa$e 4i multo$ alto$ +a$ia6ile. /eea ce ne %nd$ept01e4te s0 p$oced0m ast7el este o
ope$a1ie a6st$acti+0 ca$e $educe 7ieca$e episod la un ca3 de semioEF sau de ac1iune semic0.
)in acest punct de +ede$e, semiotica nu se $e7e$0 c%tu4i de pu1in la lumea M$eal0N, ci la unele
modele $eale complementa$e sau alte$nati+e ale acesteia 4i P cum %ndea ?ei6ni3 P la un
num0$ in7init de lumi posi6ile 4i concepti-6ile ant$opoloic. Ast7el semiotica nu de3+0luie
niciodat0 ce
-( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
anume este lumea, ci ci$cumsc$ie ceea ce putem 4ti desp$e ea# cu alte cu+inte, ceea ce desc$ie un
model semiotic este nu M$ealitateaN ca ata$e, ci natu$a a4a cum ne este ea de3+0luit0 de c0t$e metoda
noast$0 de in+estia1ie. Este %n discu1ie inte$ac1iunea dint$e Mca$tea natu$iiN 4i desci7$ato$ul ei uman.
)istinc1ia aceasta poate 7i ilust$at0 p$in compa$a1ia cu un pesca$ ca$e-4i a$unc0 plasa# m0$imea pe4tilo$
pe ca$e-i poate p$inde este limitat0 de mo$7oloia plasei, da$ acest 7apt nu a$e nici o consecin10 pent$u
i5tioloie. &n concept al Msistemelo$ de modela$eN a ocupat o po3i1ie cent$al0 %n a4a-numita 4coal0 de
la Mosco+a 4i Ta$tu %nc0 din anii 19(0, da$, 7iind de$i+at dint$-o $ep$e3enta$e a lim6ii %n lin+istica
st$uctu$al0, el s-a concent$at asup$a cultu$ii 4i a eLclus tot $estul natu$ii, %n secula$a c0uta$e 7ilo3o7ic0 a
$ealit01ii, s-au sue$at dou0 puncte de pleca$e alte$nati+eA 4i anume c0 st$uctu$a 7iin1ei e $e7lectat0 %n
st$uctu$i semiotice, ca$e constituie ast7el modele sau 50$1i ale $ealit01ii# sau c0 luc$u$ile stau in+e$s, 4i
anume c0 st$uctu$ile semiotice s%nt +a$ia6ile independente, ast7el %nc%t $ealitatea de+ine o +a$ia6il0
dependent0. )e4i am6ele +i3iuni s%nt asediate de nume$oase di7icult01i, o +e$siune a celei de-a doua,
p$opus0 de c0t$e un 6iolo e$man $ema$ca6il p$in p$oducti+itatea sa, EaDo6 +on &eLDii& (18(--
19--", su6 sila de +mBeltforschung P a c0$ei t$aduce$e ap$oLimati+0 a$ 7i Mce$ceta$e a uni+e$su$ilo$
su6iecti+eN P s-a do+edit a 7i cea mai consonant0 cu semiotica mode$n0 (ca 4i cu etoloia". Aceea4i
atitudine a 7ost eLp$imat0 de c0t$e 9iels Bo5$ c%nd a $0spuns la o6iec1ia c0 $ealitatea este mai impo$-
tant0 dec%t lim6a c0$eia %i este su6iacent0# Bo5$ a $eplicatA MS%ntem suspenda1i %n lim60 %nt$-un
asemenea mod, %nc%t nu putem spune ce este sus 4i ce este 2osN (:$enc5 4i Kenned, 198.A'02".
Semnele 4i-au do6%ndit e7icacitatea p$in adapta$e e+oluti+0 la cap$iciile +mBelt0Clm m%nuito$ului de
semne. /%nd +mBelt0ul se sc5im60, aceste semne pot de+eni o6stacole, ia$ p$oduc0to$ul de semne
poate disp0$ea.
ST&)!&? SEM9E?O>
1
O (bo'.('e biolo2ic ( st).i)l)i semnelo'
*ot$i+it incompa$a6ilului 7ilo3o7 4i polimat /5a$les Sande$s *ei$ce (18'9-191-", pe 6un0 d$eptate
numit Mcel mai o$iinal 4i mai multilate$al intelect pe ca$e 1-a dat Ame$ica p%n0 acumN (:isc5 1980A 1"
4i ca$e a $e+io$at ca nimeni altul semiotica, doct$ina antic0 a semnelo$, semio3a p$esupune o $ela1ie
t$iadic0 i$educti6il0 %nt$e un semn, o6iectul 4i inte$-p$etantul s0u. Acest t$io de te$meni 4i 7amilia lo$ au
a$monice 7ilo3o7ice cu ample $e3onan1e. %nainte de a t$ece %n $e+ist0 c%te+a dint$e ele, a4 +$ea s0 m0
op$esc asup$a unei de7ini1ii o6i4nuite a semioticii 4i s0-i eLamine3 o clip0 componentele 4i c%te+a
dint$e consecin1e. Mate$ia semioticii, dup0 cum se sus1ine adesea, este sc5im6ul de mesa2e P %nt$-un
cu+%nt comunicarea< ?a aceasta t$e6uie ad0uat numaidec%t c0 semiotica este cent$al p$eocupat0 de
studiul semnificaIiei< Semiotica poate 7i, a4ada$, clasi7icat0 ca $amu$a pi+ot a unei 4tiin1e inte$ate a
comunic0$ii, c0$eia, p$in ca$acte$ul ei de in+estia1ie metodic0 a natu$ii 4i constitui$ii codu$ilo$, %i
7u$ni3ea30 un cont$apunct indispensa6il.
Mesa2ul este un semn sau un 4i$ de semne t$ansmise de la un p$oduc0to$ sau de la o su$s0 de semne
c0t$e un $ecepto$ de semne sau o destina1ie. O$ice su$s0 sau o$ice destina1ie $ep$e3int0 o entitate +ie
sau p$odusul unei entit01i +ii, p$ecum un calculato$, un $o6ot, ni4te automate %n ene$e, sau o 7iin10
sup$anatu$al0 postulat0, ca atunci c%nd un 60iat (su$sa", %n enunc5i (mesa2 non-+e$6al", %4i implo$0
di+initatea (destina1ia". M%l $o pe )omnul su7letul s0-mi iaN (mesa2 +e$6al". E impo$tant s0 a+em
con4tiin1a 7aptului c0 numai 7iin1ele +ii 4i eLtensiile lo$ ne%nsu7le1ite s%nt supuse semio3ei, ca$e se +ede
ast7el %n0l1at0 la $anul de at$i6ut c$ite$ial necesa$, dac0 nu 4i su7icient, al +ie1ii. *$in Mluc$u$i +iiN se
%n1ele nu numai o$anismele ca$e apa$1in unuia dint$e cele cinci $enu$i, 4i anume Mone$a,
*$otoctista, Animalia, *lantae 4i :uni, ci 4i totalitatea p0$1ilo$ lo$ componente de3+oltate ie$a$5ic,
%ncep%nd cu o celul0, unitatea semio3ic0 minimal0,
18
co$espun3%nd dup0 cum se estimea30 unui num0$ de ap$oLimati+ cinci3eci de ene sau de
ap$oLimati+ o mie de milia$de (!O
12
" de atomi int$icat o$ani3a1i. (@i$u4ii s%nt omi4i din cau30
c0 ei nu s%nt nici celule, nici a$eate de celule." /o$pu$ile noast$e $ep$e3int0 asam6la2e de
celule, %n num0$ de ap$oLimati+ o sut0 de mii de milia$de (!O
1-
", $ecip$oc a$moni3ate p$int$-un
7luL ne%ncetat de mesa2e +itale. O$iinea celulelo$ cu nucleu constituie isto$ia con7u3 %n1eleas0
a cola6o$0$ii sim6iotice 4i semio3ice dint$e unicelule P popula1ii de ale al6ast$e 4i 6acte$ii
70$0 componente inte$ne apa$ente# ele s-au de3+oltat %n mai pu1in de un milia$d de ani dup0
7o$ma$ea *0m%ntului (4i u$me 6oate ale eListen1ei lo$ au 7ost $ecoltate %n ;$oenlanda".
/elulele simple, dup0 cum se c$ede, s-au contopit 4i au alc0tuit con7ede$a1ii compleLe de
celule din ca$e este alc0tuit0 7ieca$e 7iin10 +ie. Ele, la $%ndul lo$, s%nt inte$ate %n o$ane,
o$anele %n o$anisme, 7o$m%nd sisteme sociale de o tot mai ma$e compleLitate. Ast7el, 7i3ica,
6ioloia, psi5oloia 4i socioloia %4i au 7ieca$e p$op$iul ni+el speci7ic de semio30. /odul
enetic u+e$nea30 sc5im6ul de mesa2e la ni+el celula$# 5o$monii 4i neu$ot$ansmi10to$ii me-
dia30 %nt$e o$ane 4i %nt$e ei %n4i4i (sistemul de ap0$a$e imu-nita$0 4i sistemul ne$+os cent$al
s%nt intim %mpletite p$int$-un cu$ent dens de t$a7ic de mesa2e %n du6lu sens", 4i o +a$ietate de
mesa2e non-+e$6ale 4i +e$6ale con2u0 o$anismele %nt$-o $e1ea de $ela1ii $ecip$oce ca 4i cu
$estul am6ientului lo$. A4a cum a desc$is %n mod plastic :$anc, ois Eaco6 (19F-A'20" aceast0
p$o$esie, Mde la o$ani3a$ea 7amilial0 la statul mode$n, de la $upul etnic la coali1ia de
na1iuni, o %nt$ea0 se$ie de inte$0$i se %ntemeia30 pe o +a$ietate de codu$i cultu$ale, mo$ale,
sociale, politice, economice, milita$e 4i $eliioase. !sto$ia omeni$ii este mai mult sau mai pu1in
isto$ia acesto$ inte$oni 4i a modului %n ca$e ei se alc0tuiesc 4i se modi7ic0.N Semio3a de pe un
ni+el supe$io$ din ie$a$5ia inte$onilo$ este i$educti6il0 la cea de pe ni+elul in7e$io$, 4i anume
%n ultim0 instan10 la 7i3ic0 (*oppe$ 4i Eccles 19FF".
ST&)!&? SEM9E?O>
13
/ompo$tamentul semio3ic c5ia$ 4i al $up0$ilo$ o$anis-mice ma2o$e, cu di7e$ite modu$i de
+ia10, a 7ost ineal studiat. !n st$uctu$a natu$ii, plantele s%nt, %n p$imul $%nd, p$oduc0to$i# o
eLamina$e a conduitei lo$ comunicati+e, su6 denumi$ea de M7itosemiotic0N, a %nceput a6ia %n
1981, c%nd semioticia-nul e$man Ma$tin K$ampen a pu6licat un p0t$un30to$ a$ticol
p$o$amatic su6 acest titlu. ?a polul opus al plantelo$ se a7l0 ciupe$cile, fungi, 7acto$ii de
descompune$e ai natu$ii# cuno4tin1ele noast$e desp$e tipul lo$ speci7ic de semio30 este %nc0 4i
mai $udimenta$. !nte$esul maLim s-a concent$at p%n0 acum asup$a animalelo$ (3oosemiotica",
ine$ato$ii, ca$e media30 %nt$e celelalte dou0 4i, dup0 ceea ce consum0, pot 7i clasi7icate ca
ie$6i+o$e sau $0pitoa$eA 7elul lo$ de 5$0ni$e poate ma$ca 4i ca$acte$ul $ecu$sului lo$ $especti+ la
utili3a$ea semnelo$.
E de notat c0 t$a7icul de mesa2e %n pat$u din cele cinci $enu$i este eLclusi+ non-+e$6al#
mesa2ele +e$6ale au 7ost identi7icate numai la animale, ia$ de3+olta$ea maLim0 ele 4i-o atin
doa$ la una dint$e su6speciile eListente, Jomo sa-iens sa-iens< /ea mai distincti+0 t$0s0tu$0 a
oamenilo$ este aceea c0 numai ei, de-a lunul %nt$eii lo$ +ie1i te$est$e, au la dispo3i1ie dou0
$epe$to$ii semice sepa$ate, da$, 7i$e4te, total com6inate A cel non-+e$6al P e+ident de$i+at de
la st$0mo4ii lo$ mami7e$ele, %ndeose6i p$imatele P 4i un sup$ast$at +e$6al eLclusi+ uman.
Acesta din u$m0 constituie mate$ia celei mai a+ansate 4i mai %nalt 7o$mali3ate $amu$i a
semioticii, lingCistica generalF, studiul $ela1iilo$ +e$6ale 4i al 7undamentului lo$ $amatical
su6iacent.
)e7ini1ia p$opus0 aici p$esupune un p$oduc0to$ de mesa2e sau o su$s0 4i un $ecepto$ sau o
destina1ie. %n eLemplele de mai sus, su$sele 4i destina1iile eListente sau odinioa$0 +ii se
$e0sesc %n $olu$i ca acelea 2ucate de pacient 4i de medic# de etno$a7ul de te$en 4i de
in7o$mato$# de p$o7eso$ 4i de ele+# de isto$ic 4i de 7osta 7iu$0 pu6lic0# de politicianul st$0in
a7lat la distan10 4i de politolo# de ce$6ul =apiti 4i de +%n0-
.0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H to$# de c%ine 4i de +ictima poten1ial0# de p0un
4i de p0unit0. Ba$omet$ul citit de meteo$olo este un inst$ument de o6se$+a1ie 7a6$icat de om,
4i anume unul dint$-o clas0 de po-ten1atoa$e ale sim1u$ilo$, ca de pild0 o came$0 cu 6ule, con-
st$uit0 %n scopul de a 7ace pe$cepti6ile mesa2e impe$cepti6ile# ast7el, nici un 7i3ician nu poate
M+edeaN cu ade+0$at pa$ticulele su6atomice, nici c5ia$ cu a2uto$ul celui mai pute$nic
mic$oscop elect$onic (sau al unui compleL accele$ato$-detec-to$", ci doa$ (cel mai simplu
spus", micile 6ule de 5id$oen p$oduse de ele P 6ulele de +apo$i din $e3e$+o$ le M$ep$e3int0N,
adic0 le modelea30 inte$ac1iunile. /%t desp$e de$matoli7ul p$e3entat t$i6unalului, el
7unc1ionea30 aici ca un mesa2-p$in-contiuitate p$o6ati+ sinecdotic desp$e +ino+01ia unui c$i-
minal p$e3umat.
%n o$ice t$an3ac1ie dat0, su$sa este cu necesitate cuplat0 la o destina1ie p$in inte$mediul unui
canal# +a$ietatea uno$ ata$e c0i de t$anspo$t e limitat0 de sen3o$iul speci7ic al 7iec0$uia.
Aceast0 sta$e de luc$u$i a 7ost eleant $e3umat0 de c0t$e ;eo$e )ala$no (auto$ul sco1ian al
luc$0$ii !rs signorum, un admi$a6il t$atat semiotic din a doua 2um0tate a secolului al O@!!-
lea"A MEste ade+0$atN, sc$ia el %n 1(80, Mc0 toate sim1u$ile s%nt mai mult sau mai pu1in
in7o$mato$i ai su7letului, c0ci, de4i ele %4i au limitele lo$ distincte 4i o6iectele p$op$ii at$i6uite
lo$ p$in natu$0, el este capa6il s0 le 7oloseasc0 se$+iciile c5ia$ 4i %n cele mai a6st$acti3ate
no1iuni 4i %n cea mai a$6it$a$0 alc0tui$e.N )ala$no mai spune c0 Mnatu$a pa$e a 7i p$e0tit cu
deose6i$e dou0, au3ul 4i +03ul, sp$e a 4i le pune %n slu26a saN, da$ aceasta e o conside$a1ie
supe$7icial0. !ncompa$a6il mai st$0+ec5i s%nt mesa2ele molecula$e, ia$ canalul c5imic este cel
mai eLtins. T$ei dint$e ni+elu$ile ie$a$5ice ale cont$olului endosemiotic 6a3ai s%nt $elate de
codul enetic, de $eac1iile imunita$e umo$ale 4i mediate celula$ 4i, $especti+ (o dat0 cu apa$i1ia
6u$e1ilo$", de ma$ele num0$ de peptide p$e3ente %n sistemul ne$+os cent$al 4i 7unction%nd ca
neu$ot$ansmi10to$i. Sim1u$ile ol7acti+ 4i ustati+ s%nt 4i ele
ST&)!&? SEM9E?O>
$1
deopot$i+0 semioc5imice. /5ia$ 4i %n ca3ul +03ului, impactul 7otonilo$ asup$a $etinei a7ectea30
di7e$en1iat capacitatea pimentului $odopsina, ca$e umple 6astona4ele pent$u a a6so$6i lumina
de di+e$se lunimi de und0, condi1ie a p$incipiului uni+a$ia1iei. @i6$a1iile acustice 4i tactile 4i
impulsu$ile t$imise p$in sim1u$ile te$mice s%nt, de asemenea, t$ans7o$mate %n mesa2e
elect$oc5imice. Oamenii 4i nume$oase alte animale s%nt conectate p$in mai multe canale
simultan sau succesi+. *$eluc$a$ea pa$alel0 a mesa2elo$ int$oduce un $ad de $edundan10, %n
+i$tutea c0$uia de+ine mai p$o6a6il c0 e$o$ile de $ecepta$e +o$ 7i $eduse la minimum# se poate
%ns0 ca mesa2ele colimate s0 se cont$a3ic0 $ecip$oc P acesta e $olul pe ca$e-1 2oac0 o 7iu$0
$eto$ic0 p$ecum i$onia %n discu$sul +o$6it sau sc$is, ca 4i po3i1ia de a$cui$e a spin0$ii la o
pisic0 domestic0 %n 3oosemiotic0.
Mesa2ele
9u se 4tie cum anume ene$ea30 P sau, ca s0 7olosim un te$men mai pu1in sup$a%nc0$cat P
7o$mulea30 ma2o$itatea su$selo$ mesa2ele. :iin1ele umane s%nt capa6ile s0 lanse3e un num0$
eno$m de mesa2e inedite adec+ate unei +a$iet01i inde7inite de conteLte, da$ compleLitatea
p$elu0$ii lo$ ini1iale de c0t$e acea s7e$0 limitat0 spa1ial a 1esutului cunoscut su6 numele de
c$eie$ $0m%ne o enim0. *e scu$t %ns0 mesa2 ele-7o$-mulate-ca ata$e t$e6uie s0 su7e$e o ope$a1ie
t$aducti+0 sp$e a 7i eLte$io$i3ate su6 7o$m0 de 4i$u$i se$iale adec+ate canalului sau canalelo$
alese pent$u a sta6ili le0tu$a cu destina1ia. Aceast0 t$ansmuta1ie neu$o6ioloic0 dint$-o 7o$m0
de ene$ie %n alta se nume4te co(ificare< /%nd destina1ia detectea30 4i eLt$ae din canal
mesa2ele codate, t$e6uie e7ectuat0 alt0 t$a-duc1ie, u$mat0 de %nc0 o se$ie de t$ans7o$m0$i,
%nainte ca s0 poat0 a+ea loc inte$p$eta$ea# aceast0 $econ+e$sie 7undamental0 se nume4te
(eco(ificare< /odi7ica$ea 4i decodi7ica$ea p$esupun un cod, un set de $euli neam6iue p$in
ca$e mesa2ele s%nt con+e$ti6ile dint$-o $ep$e3enta$e %n alta# codul este ceea
.2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
ce se p$esupune c0 a$ a+ea %n comun, %n 7apt sau ipotetic, total sau pa$1ial, cele dou0 p0$1i
ana2ate %n sc5im6ul de mesa2e. :olosind 7aimosul p$o$am de calculato$ al lui Eosep5 <ei-
3en6aum, denumit cu toat0 %nd$ept01i$ea %liEa, inte$locuto$ii umani tind s0 p$oiecte3e
simpatie, inte$es 4i %n1elee$e asup$a Eli3ei, a4a cum a$ 7ace-o %n ca3ul unui psi5ote$apeut. !n
7apt, Eli3a nu M4tieN nimic. O e$oa$e simila$0 %n codu$ile pa$ta2ate este %ns04i tema
sc%nteietoa$ei po+esti$i a lui Ee$3, KosinsDi (p$ecum 4i a 7idelei adapt0$i cinemato$a7ice 6a-
3ate pe ea", Aeing There, unde unui $0dina$ anal7a6et 4i $e-ta$dat i se at$i6uie at$i6ute
nostice sup$eme din p$icin0 c0 el P %n $ealitate o pain0 al60 P mimea30, $ep$oduce 4i $e-
7lectea30 codu$ile inte$acti+e ale 7iec0$uia dint$e pa$tene$ii s0i de con+e$sa1ie, indi7e$ent de
posi6ilele lo$ comunit01i lin+istice nati+e.
>ecepto$ii inte$p$etea30 mesa2ele ca pe un amalam a dou0 int$0$i sepa$ate, da$ ineLt$ica6il
amestecateA semnul declan4ato$ 7i3ic sau semnalul p$op$iu-3is, modelat %ns0 ine+ita6il de
conteKt< Acesta din u$m0 2oac0 un $ol ca$dinal, 4i totu4i conceptul nu s-a supus unei de7ini1ii#
de asemenea, se 4tie la 7el de pu1in %n ene$al cum Mia actN de conteLt destina1ia. !n semiotic0
te$menul este utili3at %nt$-o accep1iune la$0 4i totodat0 nelimitati+0 pent$u a cup$inde mesa2e
ante$ioa$e (p$esupo3i1ii ana7o$ice" 4i p$o6a6il mesa2e ulte$ioa$e (implica1ii cata7o$ice", 3omot
am6iental 4i semantic, totul 7ilt$at de memo$ia enetic0 4i cultu$al0 scu$t0 4i de lun0 du$at0.
Semn)l
Ace4ti 4ase 7acto$i c5eie P mesa2ele 4i codul, su$sa 4i destina1ia, canalul 4i conteLtul P
alc0tuiesc, sepa$at 4i %mp$eun0, 6oatul domeniu al ce$cet0$ilo$ semiotice. Totu4i no1iunea
cent$al0 $0m%ne semnul< Acest te$men a 7ost de7init %n nume$oase 7elu$i di7e$ite de c%nd a 7ost
int$odus %n ;$ecia antic0. %n semiotica, medical0, de pild0, semnul a 7ost utili3at %n con2unc1ie
sau, mai de$a60, %n opo3i1ie cu simp-
ST&)!&? SEM9E?O>
$3
tomul cel pu1in de la Alcmeon, Hipoc$ate 4i %ndeose6i ;alen (c. 1'0-c. 200 d. /$.". *$acticienii
clinici 70ceau de o6icei distinc1ia dint$e Mdatele sla6eN sau semnele su6iecti+e, 3ise simptome,
%n1ele%nd p$in asta o$ice $elatea30 pacientul pe cale +e$6al0 desp$e sen3a1iile luiBei (MAm o
du$e$e %n pieptN" sau mani7est0 non-+e$6al (emete c%nd a$at0 pieptul"# 4i Mdatele ta$iN sau
semnele o6iecti+e, pe ca$e clinicienii le numesc e7ecti+ PsemneQ 4i ca$e %nseamn0 tot ceea ce
o6se$+0 medicul cu p$op$iii s0i oc5i 4i u$ec5i (sput0 s%ne$ie, 5o$c0ial0" sau cu inst$umentele
sale (opaci3a$e pe un 7ilm $adio$a7ie". Mul1i 7ilo3o7i utili3ea30 4i ei te$menul de semn# cu
toate acestea nu pu1ini %l opun simbolului, mai de$a60 dec%t simptomului. :ilo3o7ul
neoDantian din secolul al OO-lea, E$nst /assi$e$ (18F--19-.", 6un0oa$0, p$etindea c0 aceste
dou0 no1iuni 1in de dou0 uni+e$su$i discu$si+e di7e$ite 4i c0 Msemnul 7ace pa$te din lumea
7i3ic0, sim6olul 7ace pa$te din lumea uman0 a semni7ica1ieiN (/assi$e$ 19--A '2". Ast7el de
a6o$d0$i mini-maliste s%nt mult p$ea imp$ecise 4i supe$7iciale pent$u a 7i utile, dup0 cum a
demonst$at cu sc$upulo3itate *ei$ce %n toate +oluminoasele lui sc$ie$i. *ent$u *ei$ce, semnul
e$a un concept ene$ic, eListent su6 7o$ma unui 7oa$te ma$e num0$ de specii, de$i+%nd dint$-o
6a30 t$i5otom0 alc0tuit0 din icon, in(eK 4i simbol, de7init 7ieca$e %n 7unc1ie de $ela1ia dint$e
acea cateo$ie semic0 4i o6iectul s0u %nt$-un conteLt pa$ticula$. *ent$u a l0mu$i ce anume este
semnul, e util s0 %ncepem cu 7o$mula medie+al0 ali'ui( stat -ro ali'uo, l0$it0 de c0t$e *ei$ce,
pe la 189F, %n sensul a ce+a ca$e st0 %n locul cui+a sau a ce+a %nt$-o anumit0 p$i+in10 sau
calitate. 9o1iunii clasice de substituIie p$e3ente %n aceast0 p$opo3i1ie 7aimoas0 P >oman
EaDo6son a numit-o renCoi, te$men t$aducti6il p$in Mt$imite$eN Ren. referratN P *ei$ce i-a
ad0uat aici c$ite$iul inter-retFrii< A2un4i %n acest punct, s0 p$i+im mai %ndeap$oape ciclul
t$i5otomic o6iect-semn-inte$p$etant la ca$e am 70cut alu3ie mai de+$eme 4i de asemenea s0
306o+im un pic sp$e
.- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
a eLamina pe acel Mcine+aN al lui *ei$ce, destina1ia sau alt $ecepto$ al mesa2ului.
)istinc1ia dint$e o6iect (O" 4i semn (S" $idic0 semne de %nt$e6a$e ma2o$e %n le0tu$0 cu
anatomia $ealit01ii, leate %n 7apt c5ia$ de %ns04i eListen1a ei, da$ nimic asem0n0to$ cu un
consens asup$a acesto$ enime nu se %nt$e+ede %n $%ndul 7i3icienilo$, ca s0 nu mai +o$6im de
7ilo3o7i. O implica1ie e+ident0 a acestei dualit01i postulate este c0 semio3a necesit0 cel pu1in
doi actan1iA o6se$+ato$ul 4i o6se$+atul. !ntui1ia noast$0 desp$e $ealitate este consecin1a unei
inte$ac1iuni mutuale %nt$e cele dou0A dup0 EaDo6 +on &eLDiill, lumea p$i+at0 a sen3a1iilo$
elementa$e :MerkEeichen, Msemne pe$ceptualeN" cuplat0 cu semni7ica1ia lo$ se t$ans7o$m0 %n
impulsu$i acti+e :.irkEeicben, Msemne ope$a1ionaleN"# 4i lumea 7enomenal0 (+mBelt;, adic0
lumea su6iecti+0 pe ca$e 7ieca$e animal 4i-o modelea30 pe 6a3a mediului s0u Made+0$atN
L3atur, M$ealitateaN", ca$e se $e+elea30 numai p$in inte$mediul uno$ semne. >eulile 4i leile
c0$o$a le s%nt supuse acele p$ocese semice P 4i anume semio3a P s%nt sinu$ele lei $eale ale
natu$ii. M%n-t$uc%t acti+itatea min1ii noast$e este sinu$ul component al natu$ii cunoscut nou0N,
a$0ta el %n ma$ea sa ope$0, Aiologie teoreticF, Mleile ei s%nt sinu$ele ca$e au d$eptul s0 7ie
numite lei ale natu$iiN (&eLDiill 19F' R1928SA -0". @e$siunea o$ic0$ui o6se$+ato$ desp$e
**mBelt0CR s0u +a 7i unicul model al lumii, $especti+ un sistem de semne alc0tuit din 7acto$i
enetici plus un cocteil de eLpe$ien1e, inclusi+ pe$specti+ele de +iito$. &n 7apt de +ia10
a$a+ant este c0 actul nud al o6se$+a1iei dete$min0 o a$ticula1ie $e3idual0 ca$e tul6u$0 sistemul
supus o6se$+a1iei. !n$edientul sau alimentul esen1ial al min1ii poate 7i p$ea 6ine in7o$ma1ia,
da$ pent$u a do6%ndi in7o$ma1ie desp$e indi7e$ent ce anume necesit0, p$int$-o lun0 4i
compleL0 succesiune de pa4i, t$ansmite$ea de semne de la o6iectul de inte$es c0t$e sistemul
ne$+os cent$al al o6se$+ato$ului. Mai mult, atine$ea lui a$e loc %nt$-o asemenea manie$0, %nc%t
aceast0 ac1iune in7luent0 eLe$cit0 un 7eed6acD
ST&)!&? SEM9E?O>
$$
asup$a o6iectului supus o6se$+a1iei, ast7el %nc%t %i poate pe$tu$6a condi1ia. *e scu$t, c$eie$ul,
sau mintea, ca$e este el %nsu4i un sistem de semne, e leat de lumea p$e3umti+0 a o6iectelo$
nu numai p$in selec1ia pe$ceptual0, ci 4i p$int$-o asemenea %ndep0$ta$e de int$0$ile 7i3ice P
stimulii sensi6ili P, %nc%t putem a7i$ma 70$0 nici o team0 c0 sinu$a cunoa4te$e pe ca$e o
poate poseda o$ice animal, oa$ecum Mp$int$-un eam %ntunecatN, este cea a semnelo$. )ac0
%nd0$0tul semnelo$ eList0 o $ealitate P poate ceea ce He$aclit numea logos, st$uctu$a
$epeta6il0 ca$e %i asiu$0 7iec0$ui o6iect unitatea 4i sta6ilitatea ideal0 4i pe ca$e topoloul
7$ance3 >ene T5om (19F." 4i cu mine am cali7icat-o independent unul de altul ca M7o$m0N P
omeni$ea nu o +a 4ti pesemne niciodat0 cu siu$an10. A4a cum a spus at%t de eloc+ent He$aclit,
Mnu po1i descope$i 5ota$ele su7letului, c5ia$ dac0 ai 6ate toate d$umu$ile %n acest scop, at%t este
de ma$e ad%ncimea 7o$mei luiN. *e scu$t, acest $a1ionament ne %nd$ept01e4te s0 $e7o$mul0m pe
O ca So
n
^ ast7el %nc%t du6la distinc1ie ini1ial0 este $edus0 la una sinu$0 %nt$e dou0 7elu$i de
semne.
/e se poate spune desp$e cel de-al t$eilea co$elat, inter0-retantul lui *ei$ce (!" Q /e %n1eleea
el p$in acest mult discutat (4i mai adesea c5ia$ 4i $e4it %n1eles" concept Q E d$ept, %n sc$ie$ile
sale nu poate 7i 0sit0 nici o de7ini1ie unic0 4i canonic0 a lui, da$ el e+iden1ia30 7aptul c0 o$ice
semn dete$min0 un inte$p$etam Mca$e este la $%ndul s0u un semnN, MRast7el %nc%tS a+em un semn
acope$it de alt semnN. *ei$ce a$at0 de asemenea c0 inte$p$etantul poate 7i un semn ec5i+alent
sau Mpoate un semn mai de3+oltatN, p$in ca$e noutatea p0t$unde %n sistem, pe$mi1%ndu-ne s0 ne
spo$im %n1elee$ea o6iectului nemi2locit. *ent$u a ilust$a toate acestea, s0 $e7lect0m asup$a
c%to$+a inte$p$etan1i ai su6stanti+ului enle3 horse RcalS. Ei a$ putea 7i sinonime pa$1iale
p$ecum colt Rm%n3S, gee0gee Rdi-diS, gel(ing R2uanS, hinny Rcat%$S, mare Riap0S, -ony RponeiS,
stallion Ra$m0sa$S, stu( Ra$m0sa$ de p$0sil0S, thorough0bre( Rpu$ s%neS P ca s0 nu mai
+o$6im desp$e heroin P 4i
.( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
altele, sau inte$p$etantul a$ putea 7i o $e7o$mula$e monolin+0, inclusi+ de7ini1ii standa$d de dic1iona$,
ca aceea din 5Kfor( %nglish DictionaryA MA solid-5oo7ed pe$issodact,l _uad$uped ... 5a+in a 7lo=in
mane and tail, =5ose +oice is a nei5N RM*at$uped pe$isodactil monocopitat ... cu coam0 4i coad0
li6e$e, emi1%nd ca sunet ca$acte$istic un nec5e3atN - n< (.S. Altul dint$e inte$p$etan1ii s0i este denumi$ea
4tiin1i7ic0 %'uus PrEeBalski caballus, ca 4i, %n ma$e, t$aduce$ile ec5i+alente %n semnele +e$6ale din alte
lim6i, ca cheCal, Pfer(, loGa(S, heConen etc. &$me isto$ice p$ecum Buce7al, Mo$occo, Hans cel !ste1 4i
to1i lipi1anii Icolii @iene3e de /0l0$ie apa$1in aceleia4i cateo$ii, p$ecum $ep$e3ent0$ile lite$a$e ca
5ou,5n5mii lui Eonat5an S=i7t, piesa %'uus a lui *ete$ S5a77e$, saa lui /onan )o,le SilCer AlaEe,
c$eatu$a lui Eco, B$unellus, 4i t$atate 4tiin1i7ice at%t de di7e$ite p$ecum dise$ta1ia lui Oeno7on Tratat
(es-re echitaIie, ca$tea lui Ite7an +on Mada,, Psychologie (er >fer(e un( (er Dressur, 4i
p0t$un30to$ul eseu al lui E.H. ;om6$ic5 MMeditations on a Ho66, Ho$seN. T$ansmuta1iile
inte$semiotice %n semne non-+e$6ale includ nenum0$ate $a+u$i 4i pictu$i cu cai uni+e$sal $0sp%ndite
(cu totul $ema$ca6ile cele a7late %n pe4te$ile din Madalenian", sculptu$i (%ncep%nd din pe$ioada
neolitic0, inclu3%ndu-le pe cele din t$adi1ia c5ine30 ulte$ioa$0 P ?un-s5an P, 7$i3ele scitice, centau$ii
$eci", dup0 cum 4i $ep$e3ent0$ile cinemato$a7ice mode$ne ca 3ational "elCet 4i The Alack Stallion<
!n s7%$4it, desiu$, o$ice cal M$ealN pe ca$e %l a$0t poate de+eni, %n +i$tutea acelui est, ca$e este un semn
indeLical sau un Mo6iect al eLpe$ien1ei di$ecte %n m0su$a %n ca$e di$i2ea30 aten1ia c0t$e un o6iect p$in
ca$e %i este cau3at0 p$e3en1aN, un inte$p$etant. 9u %ncape nici o %ndoial0 c0, %n calitate de sinonim
int$alin+istic al lui sau de pa$a7$a30 sau de discu$s amplu desp$e el, o$ice semn +a %m6o01i
%n1elee$ea o6iectului pe ca$e-1 $ep$e3int0, la 7el ca 4i t$aduce$ile inte$-lin+istice 4i t$ansmuta1iile lui
inte$semiotice. :ieca$e nou inte$p$etant tinde s0 ampli7ice %n1elee$ea 4i o7e$0 p$ile2ul
ST&)!&? SEM9E?O>
$
unei cascade de ino+a1ie 4i, p$in u$ma$e, de modi7ica$e semantic0. (Alt mod, mai te5nic, de a spune
acela4i luc$u este c0 o$ice metalim6a2 ca$e eLplic0 un lim6a2 o6iectual e totdeauna mai 6oat dec%t
acesta din u$m0."
*e scu$t, din +i3iunea lui *ei$ce desp$e semn $e3ult0 c0 cea de-a doua distinc1ie, ca 4i p$ima, se $educe
la dou0 7elu$i de semne, cu alte cu+inte, S 4i Si
n
. %nc0 o dat0, iat0 cu+intele luiA un semn este o$ice
Mdete$min0 o$ice altce+a Linter-retantul s0u" s0 se $e7e$e la un o6iect la ca$e se $e7e$0 el %nsu4i
Lobiectul s0u" %n acela4i mod, semnul de+enind la $%ndu-i un semn, 4i a4a a( infinitumQ<
Semnele 4i M$ealitateaN
)ac0 o6iectele s%nt semne, %nt$-o $e$esie inde7init0 c0t$e un logos ipotetic, 4i dac0 inte$p$etan1ii s%nt
semne p04ind p$o$esi+ c0t$e de3inte$a$ea ultim0 a min1ii, $0m%ne oa$e ce+a ca$e s0 nu 7ie semn Q /e
se %nt%mpl0 cu acel Mcine+aN men1ionat de *ei$ce P o6se$+ato$ul sau inte$p$etul a$nitu$ilo$ succesi+e
de ac1iuni semice Q %nt$-un $enumit a$ticol pu6licat %n 18(8, *ei$ce a anticipat aceast0 %nt$e6a$e 4i i-a
dat un $0spuns, sus1in%nd c0 Mcu+%ntul sau semnul pe ca$e le utili3ea30 oamenii s%nt oamenii %n4i4iN,
ceea ce %nseamn0 a p$etinde c0 omul 4i semnul eLte$io$ s%nt identici, %n acela4i sens %n ca$e s%nt
identice cu+intele homo 4i man sau om< MAst7el, lim6a mea este suma total0 a p$op$iei mele 7iin1e,
deoa$ece omul este %ndi$ea.N *e scu$t, Mcine+aN-ul este tot un semn sau un teLt. )a$ 7acultatea de
p$oc$ea1ie a 7iin1ei umane, %mp0$t04it0 cu toate celelalte 7o$me de +ia10 Q *ei$ce a a$0tat c0 4i aceast0
capacitate este int$insec0 semnelo$, pa$alel0 ca$e a 7ost $eela6o$at0 de c0t$e T5om (19F'". Semnele iau
7iin10 numai p$in de3+olta$ea lo$ din alte semne.
*o3i1ia men1ionat0 %n pa$a$a7ele ante$ioa$e 4i pot$i+it c0$eia, %nt$-un anumit punct din ciclul semiotic,
eList0 o6iecte, %n $%ndul c0$o$a s%nt inclu4i o6se$+ato$i 4i inte$p$e1i con4tien1i P p$ecum oameni,
ma$suini 4i, e+entual, locuito$i de
$8
pe *5o6os P, ia$ %n alt punct din ciclu eList0 inte$p$etKnd, am6ele cateo$ii 7iind tipu$i de semne, este
7amilia$0 %n t$adi1ia 7ilo3o7ic0. Aceast0 po3i1ie P ca$e decu$e cu siu$an10 din o6se$+a1ia lui *ei$ce,
melancolic0 4i lansat0 ca %nt$-o doa$0, desp$e ce+a socotit de el ca un 7apt, 4i anume Mc0 %nt$eul
uni+e$s este imp$enat de semne, dac0 nu cum+a este c5ia$ alc0tuit eLclusi+ din semneN P este
cunoscut0 ca idealism, ia$ cel de o nuan10 apa$te, numit uneo$i Midealism conceptualN, ca$e sus1ine c0
+i3iunea noast$0 desp$e $ealitate, adic0 desp$e +mBelt0CR nost$u, p$esupune o $e7e$i$e esen1ial0 la
minte :,emut; %n constitui$ea sa. )up0 cum insista Kant P 4i, 7i$e4te, at%t *ei$ce c%t 4i EaDo6 +on
&eLDiill asimilase$0 pe deplin p$incipiile Dantiene P MeLpe$ien1a 6$ut0N este ina6o$da6il0# pent$u a o
putea sesi3a, t$e6uie mai %nt%i s0 te scal3i %n eLpe$ien10, s0-i supo$1i tensiunea 4i s0 o d$ei cu o sup0 de
semne. )$ept ca$e, acest soi de idealism poate 7i numit Midealism semioticN, dup0 denumi$ea adec+at0
p$opus0 de 7ilo3o7ul )a+id Sa+an (198'". %n plus, ca s0-1 pa$a7$a30m pe Sa+an, idealismul semiotic se
o7e$0 %n dou0 6uc5ete, ta$e sau $adical 4i 6l%nd sau tole$ant, %nclina1ia lui me$%nd c0t$e acesta din
u$m0, 4i anume Mte3a c0 toate p$op$iet01ile, at$i6utele sau ca$acte$isticile a tot ce eList0 depind de
sistemul de semne, $ep$e3ent0$i sau inte$p$et0$i p$in ca$e s%nt semni7icateN. :0$0 a ne ana2a neap0$at
%nt$-un soi sau altul de idealism P numai po3i1iile $ealiste s%nt, c$ed eu, total lipsite de inte$es P e
limpede c0 ceea ce discut0 %n ultim0 anali30 semiotica este $olul min1ii %n c$ea$ea lumii sau a
const$uctelo$ 7i3ice po$nind de la o pu3de$ie +ast0 4i pest$i10 de imp$esii sensi6ile, %n 198- pa$ticipam
ca audito$ la o con7e$in10 de 6ilan1 disciplina$, cosponso$i3at0 de !ndiana &ni+e$sit, 4i de 9ational
Endo=ment 7o$ t5e Humanities. Su6iectul de36ate$ii e$a dac0 semiotica este un domeniu sau o
disciplin0 P %nt$e6a$e pe ca$e &m6e$to Eco o sue$ase %nt$-un discu$s $ostit cu 3ece ani %n u$m0 %n
campusul din !ndiana. Ma2o$itatea +o$6ito$ilo$ e$au speciali4ti %nt$-una sau %n mai multe dint$e
ST&)!&? SEM9E?O>
$3
4tiin1ele isto$ice compleLe pe ca$e 7$ance3ii le numesc es sciences humaines< >apo$to$ul desemnat
o7icial a 7ost $e$etatul Si$ Edmund ?eac5, ilust$ul 4i scepticul socioant$opolo enle3, ca$e, detect%nd
un 5,6$is necu+enit %n p$e3ent0$i, le at$0sese aten1ia +o$6ito$ilo$ c0 M4i al1ii au t$ecut pe-acolo %naintea
dumnea+oast$0N. Ii, %n acest sens, a+ea 70$0 %ndoial0 d$eptate. *$eocupa$ea o6sesi+0 pent$u semne
datea30 de la apa$i1ia celui mai d$amatic dint$e to1i pa4ii e+olu1iei 5omi-noide, apa$i1ia semnelo$
+e$6ale 4i sc5im60$ile i+ite %n stoca$ea 4i t$ansmisia in7o$ma1iei ca$e au %nso1it acea t$an3i1ie. Aceea4i
p$eocupa$e pent$u semne este e+ident0 de-a lunul %nt$eii de3+olt0$i a sua$ului 4i copilului. /%nd
7ata mea de cinci ani m-a %nt$e6at, MTa1i, spune-mi, te $o, ce 7ace A$mata Sali+0$ii QN, 4i c%nd alt0 7at0,
de 4apte ani, s-a mi$at cum de putea 7i omo$%t )$acula cu un Mp0$N %n7ipt %n inim0, am 4tiut c0 nu s%nt
condus %n desi4u$ile %nc%lcite ale 7ilant$opiei sau %n T$ansil+ania, ci %n acel locus classicus al semnelo$
%n ac1iune, pa$onoma3a.
*ent$u a %nc5eia acest capitol int$oducti+, se impune un a+e$tisment. A spune c0 semiotica este o 4tiin10
Muman0N sau Misto$ic0N a$ putea pe$petua o ilu3ie. *ot$i+it cel pu1in unei +e$siuni a teo$iei cuantelo$,
7o$mula$ea pute$nic imainati+0 dat0 de c0t$e Eo5n A$c5i6ald <5eele$ a4a-numitei inte$p$et0$i de la
/open5aa, t$ecutul e teo$ie sau, alt7el spus, un alt sistem de semne# Mel nu a$e alt0 eListen10 dec%t %n
consemn0$ile p$e3entuluiN. ?a ni+el semiotic, noi t$at0m la 7el t$ecutul ca 4i p$e3entul 4i +iito$ul.
Iase 7elu$i de semne
%n acest capitol +oi a$unca mai %nt%i o p$i+i$e asup$a t$0s0tu$ilo$ ene$ale ca$e ca$acte$i3ea30 semnele.
Apoi +oi sc5i1a o tipoloie a 4ase MspeciiN 7undamentale de semne ca$e $e7lect0 tipu$ile de semne
identi7icate cel mai cu$ent 4i utili3ate %n mod o6i4nuit de c0t$e semioticieni.
T$0s0tu$ile ene$ale (le semnelo$
1< Semnul este bifacial
%n 1'0., %n t$atatul s0u nete$minat De Culgari elo'uentiae (19.FA18", )ante a o7e$it u$m0toa$ea
de7ini1ie a conceptului de semn (+e$6al"A M5oc e_uidem sinum ... sensuale _uid est, in _uantum sonus
estA $a1ionale +e$o, in _uantum ali_uid sini7ica$e +idetu$ ad placitumN RM4i acest semn ... este sensi6il
%n calitatea lui de sunet# ia$ %n m0su$a %n ca$e se do+ede4te %n sta$e s0 %nsemne ce+a, dup0 +oie, este
$a1ionalN (19F1A.'." - 3< t<N< Aceast0 $e7o$mula$e este %n deplin0 conco$dan10 cu p$actic o$ice model al
st$uctu$ii int$inseci a semnului ca$e, cu un accent sau altul, a 7ost a+ansat %n $elat0$ile consac$ate
7undamentelo$ doct$inei desp$e semne, %ncep%nd de la 7ilo3o7ia stoic0 4i p%n0 la %ndi$ea contempo$an0.
Aceast0 eLp$ima$e p$esupune c0 semnul e alc0tuit din dou0 2um0t01i indispensa6ile, una aistheton,
pe$cepti6il0 (sau sensi6il0", cealalt0 noeton, intelii6il0 (sau $a1ional0"A semnificantul, un impact
ap$ecia6il asup$a cel pu1in unuia dint$e o$anele de sim1 ale inte$p$etului, 4i con1inutul semnificat< (!n
latina medie+al0, pe$ec5ea co$espun30toa$e de te$meni pent$u semai0
IASE :E?&>! )E SEM9E (1
non, Msemni7icamN, 4i semainomenon, Msemni7icatN, din te$minoloia stoic0, e$a signans 4i signatum,
$edat0 de Saussu$e p$in signifiant 4i signifie, %n e$man0 de o6icei p$in (as Signi0fikat 4i (er
Signifikant, de c0t$e Mo$$is p$in sign Cehicle 4i (esignatum, de c0t$e unii oameni de 4tiin10 so+ietici
R>e+-3ina 19F2A 2'1S ca Mluc$uN 4i MconceptN etc."
@< Semne Eero
!n di+e$se sisteme de semne, mai cu seam0 %n lim60, un +e5icul semic poate uneo$i P c%nd condi1iile
conteLtuale s%nt adec+ate P s0 semni7ice p$in %ns04i a6sen1a sa, adic0 s0 se p$e3inte su6 7o$ma Eero<
?in+i4tii ca$e 7olosesc eLp$esia Msemn 3e$oN (7onem sau alo7on 3e$o, mo$7em sau alomo$7 3e$o etc."
s%nt o6lia1i s0 %n1elea0 7ie Msemni7icam 3e$oN, 7ie, mult mai $a$, Msemni7icat 3e$oN, da$ niciodat0
am6ele ca3u$i# luat0 lite$al, no1iunea de Msemn 3e$oN a$ 7i oLimo$onic0. ()esp$e utili3a$ea lui 3e$o %n
lin+istic0, +e3i EaDo6son 19-0, 19((# :$ei 19.0# ;odel 19.'# Haas 19.F." >olul +e5iculelo$ se-mice
3e$o %n alte sisteme comunica1ionale dec%t cel +e$6al nu a 7ost niciodat0 anali3at %n mod adec+at. *o5l
(19(8A'--.", de eLemplu, $ema$c0 %n mod e$onat c0 +estimenta1ia ci+il0 7unc1ionea30 ca 3e$o c%nd este
pu$tat0 %nt$-un conteLt de uni7o$me, da$ ast7el se con7und0 opo3i1ia nema$catBma$cat cu opo3i1ia
$eali3atB3e$o.
@e5iculele semice 3e$o se %nt%lnesc 4i %n sistemele comunica1ionale ale animalelo$. Ast7el, A$d$e,
(19F0A F." sus1ine c0 Mst$i0tul de ala$m0 al ele7antului a7$ican este t0ce$eaN 4i, de asemenea, dup0
>ene-;u, Busnel, in7o$ma1ia o +e5iculea30 pa$amet$ul tempo$al din mesa2ul sc5im6at %nt$e doi
mem6$i ai speciei 8aniarius erythogaster, adic0 Mst$uctu$a $itmic0 a t0ce$ilo$ ..., 4i nu pa$tea acustic0 a
semnalului %nsu4iN (Se6eoD 19(8A 1'8". )a$ o in+estia1ie mai p$omi10toa$e din punct de +ede$e
eu$istic e sue$at0 de 7enomenul c+asip$o3odic pot$i+it c0$uia, la mai multe tipu$i de insecte
luminiscente, inte$+alul pulsatil e un element semni7icant %n
(2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
stimula$ea 7emelelo$, ia$ aceste inte$+ale s%nt distincte la di7e$ite specii, de eLemplu la Photinus
consanguineus 4i mac0(ermotii; la specia %n$udit0 lineellus, mai mult, num0$ul pulsa1iilo$ este +a$ia6il,
Mceea ce indic0 %nc0 o dat0 semni7ica1ia inte$+alului dint$e pulsa1iiN (?lo,d 19((A F8". EListen1a
7o$melo$ 3e$o %n di+e$se sisteme comunica1ionale nu +icia30, a4ada$, modelul 6ipa$tit clasic al
semnului.
D< 5curent9ti-, (enotaIie9(esignaIie
Ocu$en1a pa$ticula$0 a unui semn P ceea ce *ei$ce denumea MsinsinN RMsinsemnNS - (2A2-." P este
numit0 acum %n mod o6i4nuit mai de$a60 ocurent :token;, pe c%nd clasa tutu$o$ ocu$en1elo$ semnului
P acel MleisinN RMleisemnNS - al lui *ei$ce (8A'('" P este numit0 ti-< *a$a7$a3%nd p$op$ia eLem-
pli7ica$e a lui *ei$ce, putem spune c0 dac0 o pain0 dint$-o ca$te a$e pe ea 2.0 de cu+inte, acesta
$ep$e3int0 num0$ul de ocu$en1i leLicali, %n timp ce num0$ul de cu+inte di7e$ite de pe o pain0
$ep$e3int0 num0$ul de ti-uri leLicale di7e$ite (aceast0 distinc1ie a 7ost in+estiat0 4i de >ic5a$ds 19(9".
*$int$e p$o6lemele p$incipale ca$e au at$as aten1ia ma2o$it01ii ce$cet0to$ilo$ semnului +e$6al, t$ei pa$ a
7i 7ost 7undamentale 4i ine+ita6ileA cum fac trimitere ocu$en1ii semici pa$ticula$i Q /um do6%ndesc 4i-4i
men1in tipu$ile semice capacitatea constant0 de a semnifica Q /e anume st0 la 6a3a distinc1iei dint$e
$ela1ia de $e7e$in10 sau (enotaIie 4i $ela1ia de semni7ica1ie sau sens sau (esignaIie Q S-a$ putea ad0ua
4i o a pat$a p$o6lema cu p$i+i$e la $ela1ia dint$e semni7ica1ie 4i u3 (<ells 19.-". /li+a2ul mode$n dint$e
semni7ica1ie 4i $e7e$in10 a $e+enit su6 nume$oase 7o$me %ncep%nd cu conside$a1ia clasic0 a lui :$ee,
din 1892, desp$e Sinn 4i Ae(eutung P Ae0(eutung Cs AenutEung la Husse$l, (enotation Cs connotation
la Mill, Ae(enkung Cs AenutEung la *aul, Caleur Cs substance la Saussu$e. MSemanticaN e deseo$i
7olosit0, cu laLitate, ca un te$men-p$elat0 acope$ind at%t teo$ia $e7e$in1ei +e$6ale, c%t 4i teo$ia
semni7ica1iei +e$6ale, da$, %n sens st$ict, a$ t$e6ui s0 se
IASE :E?&>! )E SEM9E
"3
limite3e la aceasta din u$m0. :ilo3o7ii analitici, p$ecum /a$-nap (19-2", aloc0 %n mod ca$acte$istic
semanticii teo$ia ade+0$ului 4i teo$ia deduc1iei loice, pe temeiul c0 ade+0$ul 4i consec+en1a loic0 s%nt
concepte 6a3ate pe desina1ie, 7iind, a4ada$, concepte semantice. Te$menul de 3oosemiotic0 a 7ost c$eat
%n 19(' pent$u a eLtinde teo$ia semni7ica1iei %n scopul de a eLplica p$ocesele desinati+e p$e3umat
co$espun30toa$e din $%ndul c$eatu$ilo$ ne+o$6itoa$e (Se6eoD 19F2aA 80".
O disc$epan10 nota6il0 %nt$e ceea ce desemnea30 un tip semic 4i denota1ia unuia din ocu$en1ii s0i poate
7i $0spun30toa$e, la di+e$se ni+elu$i, de p$ocesele lin+istice cunoscute %n domeniul poeticii 4i al
$eto$icii ca M7iu$i ale +o$6i$iiN, ca 4i de 7enomene %n$udite %nt%lnite la animale (B$ono=sDi 19(F".
Acest 7apt st0 4i la 6a3a mecanismului implicat %n minciun0, ca$e P %n po7ida anumito$ p0$e$i P
co$espunde uno$ +a$iate 7o$me de induce$e %n e$oa$e din $enul animal.
4(se s*ecii .e semne
>ecunoa4te$ea multiplelo$ $ela1ii posi6ile dint$e cele dou0 p0$1i ale unui semn P semni7icantul 4i
semni7icatul P a dus la nume$oase %nce$c0$i p$int$e 7ilo3o7i 4i lin+i4tii cu %nclina1ii 7ilo3o7ice, pe
du$ata %nt$eii isto$ii a semioticii, de a clasi7ica semnele sau sistemele de semne. *$int$e ele, sc5ema
7inal0 4i maLimal0 a lui *ei$ce P pe ca$e a ela6o$at-o lent, da$ pe$sistent, de-a lunul a +$eo pat$u3eci
de ani P cu 4ai3eci 4i 4ase de +a$iet01i, inclusi+ unele inte$media$e 4i 5i6$ide, a 7ost cu siu$an10 cea
mai cup$in30toa$e, mai +ast0 4i mai su6til0 (<eiss 4i Bu$Ds 19-.# da$ +e3i Sand$es 19F0". %n domeniul
+e$6al, unul din cele mai p$o7unde 4i mai suesti+e e7o$tu$i din +$emu$ile mai $ecente a 7ost cel al lui
Ball, (19'9", %n timp ce studiul special consac$at de EaDo6son (19F0" clasi7ic0$ii semnelo$ umane %n
ene$al l0$e4te %nc0 o dat0 o$i3ontu$ile in+estia1iei semiotice cu$ente. /e$ceta$ea lui Span-Hanssen
(19.-" o7e$0 o p$i+i$e de ansam6lu util0 asup$a a6o$d0$ilo$ psi5oloice ale lui Oden 4i >ic5a$ds,
(- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
Ka$l B$itton, Be$t$and >ussell 4i /5a$les Mo$$is, ca 4i asup$a celo$ lin+istice %nt$ep$inse de c0t$e
oameni de 4tiin10 at%t de di7e$i1i p$ecum :e$dinand de Saussu$e, ?eo <eise$-6e$, Alan H. ;a$dine$,
Ka$l Bii5le$, E$ic Bu,ssens, ?eona$d Bloom7ield 4i ?ouis H2elmsle+. Ast03i, doa$ ap$oLimati+ o
2um0tate de du3in0 de semne P adesea cu mai multe su6specii de sens mai mult sau mai pu1in +a
depa$ta2ate P s%nt identi7icate %n mod $eulat Gi utili3ate %n ene$e, da$ cu de7ini1ii compa$a6ile %n linii
ma$i# totu4i, %n p$actic toate ca3u$ile, acestea s%nt eLaminate numai %n domeniul lim6ii 4i al alto$
sisteme speci7ice speciei umane, de pild0 sistemele de modela$e secunda$e ale t$adi1iei semiotice
$use4ti ca$e implic0 o in7$ast$uctu$0 +e$6al0, sau mu3ica 4i altele asem0n0toa$e (Se-6eoD 19F2aA 1(2-
FF". %n cele ce u$mea30, cele 4ase specii de semne ca$e pa$ a a+ea cea mai 7$ec+ent0 ocu$en10 %n semio-
tica contempo$an0 +o$ 7i discutate, $ede7inite p$o+i3o$iu 4i eLempli7icate nu numai %n cad$ul sistemelo$
ant$oposemiotice (adic0 cele ca$e s%nt speci7ice oamenilo$ ca specie", ci 4i %n cad$ul sistemelo$
3oosemiotice, %n scopul de-a a$0ta c0 nici unul din semnele t$atate aici nu este ca$acte$istic sau unic
pent$u oameni.
T$e6uie s0 se %n1elea0 limpede c0, %n ultim0 anali30, %n $ealitate nu clasi7ic0m semnele, ci mai p$ecis
aspecte ale semnelo$A cu alte cu+inte, un semn dat poate P 4i cel mai adesea a4a 4i stau luc$u$ile P s0
mani7este mai mult de un sinu$ aspect, ast7el %nc%t se impune s0 identi7ic0m di7e$en1e de $ada1ie (Eco
19F2aA 201". ?a 7el de impo$tant %ns0 este s0 %n1eleem c0 p$incipiul ie$a$5ic este ine$ent %n a$5itectu$a
o$ic0$ui 7el de semn. )e eLemplu, un sim6ol +e$6al, cum a$ 7i un impe$ati+, e %n3est$at de o6icei 4i cu
o +aloa$e de semnal. Em6lema, ca$e este o su6specie a sim6olului, poate 7i pa$1ial iconic0, a4a cum e
steaul Statelo$ &nite, %nt$uc%t cele 4apte 6en3i $o4ii o$i3ontale alte$n%nd cu cele 4ase al6e $ep$e3int0
colonia 7ondatoa$e, %n timp ce stelele al6e, %n num0$ de cinci3eci, din unicul c%mp al6ast$u co$espund
7iec0$ui stat din &niune. &n semn indeLical la o$iine, cum e un ceas, cap0t0
"$
%n plus un con1inut sim6olic e+ident dac0 se %nt%mpl0 ca inst$umentul de m0su$at timpul s0 7ie Bi Ben.
Se spune c0 %n desenele =al6i$i-lo$ aust$alieni le0tu$a iconic0 dint$e 7o$mele +e5iculelo$ semice 4i
$e7e$en1ii aloca1i este cent$al0, deoa$ece, dup0 cum su6linia30 Munn (19F'A1FF", Mnu eList0 o
su6o$dona$e sistematic0 a elementului iconic 7a10 de un al doilea sistem de o$dona$e a6st$actN, %n
cont$ast cu 5e$aldica, unde, ca %nt$-un sistem de sc$ie$e pictu$al0, Mcalit01ile iconice ca$e lea0 7o$mele
+i3uale de semni7ica1iile lo$ tind a 7i atenuateN, adic0 au de+enit t$eptat sim6olice, Mdin p$icina a2ust0$ii
ene$ale a 7o$melo$ +i3uale la alt sistem sociocultu$al su6iacent, pent$u ca$e cel dint%i constituie un
cod de comunica$eN. (*ent$u p$ocesul de (eiconiEare, +e3i <allis 19F'A -8F." MaLima lui Mo$$is
(19F1A 191", M!conicitatea e ... o c5estiune de $adN, %mp$eun0 cu 7o$mula lui /ount (19(9A 102", de o
conci3ie compa$a6il0, MSim6oli3a$ea ... este supo3a6il0 ca o c5estiune de $ad (calitati+" continuuN,
pa$ a $e3uma p$o6lema %n mod adec+at.
>ecapitul%nd, aspectele unui semn co-su$+in cu necesitate %nt$-o ie$a$5ie sensi6il0 la mediul
%ncon2u$0to$. )e +$eme ce toate semnele, 7i$e4te, int$0 %n cont$aste 4i opo3i1ii compleLe deopot$i+0
sintamatice 4i pa$adimatice, locul lo$ e at%t %n 1es0tu$a unui teLt conc$et, c%t 4i %n $e1eaua unui sistem
a6st$act ca$e decide ca$e anume aspect +a p$edomina %nt$-un conteLt dat la anumit moment, 7apt ca$e
duce di$ect la p$o6lema ni+elu$ilo$, at%t de 7amilia$0 lin+isticii P ca p$emis0 a6solut0 pent$u o$ice
tipoloie P, da$ %nc0 depa$te de a 7i de3+oltat0 %n celelalte $amu$i ale semioticii. Aceast0 p$o6lem0
impo$tant0 (+e3i ?otman 4i &spensDi 19F'# Me-letinsD, 4i Seal 19F1" nu poate 7i dec%t men1ionat0
aici. Semnul, p$i+it la$, este clasi7icat %n mod leitim dup0 aspectul ap$eciat ca p$edominant.
Semnalul
Semnalul este un semn ca$e declan4ea30 %n mod mecanic (natu$al" sau con+en1ional (a$ti7icial" o
anumit0 $eac1ie din pa$-
(( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
tea unui $ecepto$. Aceasta este %n con7o$mitate cu pe$specti+a pot$i+it c0$eia Msemnalele pot ... 7i
7u$ni3ate de natu$0, da$ pot 7i 4i p$oduse %n mod a$ti7icialN (KecsDemeti 19.2A '(". )e notat c0
$ecepto$ul poate 7i deopot$i+0 o ma4in0 sau un o$anism 4i, ne putem inuina, c5ia$ o entitate
sup$anatu$al0 pe$soni7icat0 (Se6eoD 19F26A .1-".
O $eeLamina$e eLt$em de inte$esant0 4i de p$oducti+0 a conceptului de semnal poate 7i 0sit0 la
*a3uD5in (19F2". A$umenta$ea lui 4i de7ini1ia $e3ultant0, asem0n0toa$e, da$ nu p%n0 la identitate, cu
cea de mai sus, se 6a3ea30 pe de3+olta$ea unei se$ii de opo3i1ii, p$o+enind din ne+oia de a distine
no1iunea 7i3ic0 sau te5noloic0 de semnal de cea p$e+alent0 %n disciplinele umanistice 4i %n 4tiin1ele
sociale P pe scu$t, dint$-o concep1ie pu$ semiotic0# 4i din ne+oia, pe de o pa$te, de a sepa$a
7enomenele 7i3ice ca$e s%nt semnale de clasa non-semnalelo$, ia$ pe de alt0 pa$te, de a deose6i
semnalele de semne. A$ 7i de notat c0 *a3uD5in smule te3a lui Bii5le$ din conteLtul ei 4i o
%ndep0$tea30 70$0 e3ita$e %n-t$uc%t a dat Mna4te$e la nume$oase inte$p$et0$i, ca$e concep semnalele
6ii5le$iene ca pe o s-ecie (e semne :&eichen, dup0 Bii5le$", +e5icul%nd comen3i, ce$e$i sau alte 7elu$i
de mesa2e impe$ati+eN (19F2A 28". S%nt implicate aici dou0 e$o$iA una const0 %n neli2a$ea a4a-numitului
model organon al lui Bii5le$ ca totalitate, %n ca$e conceptul de semnal %4i ocup0 po3i1ia loic0
%mp$eun0 cu conceptele de simptom 4i sim6ol, %n a7a$a c0$o$a nu poate 7i, a4ada$, %n1eles. O e$oa$e mai
$a+0 este aceea de a uita c0 s%ntem o6lia1i s0 a+em pe$manent de a 7ace cu as-ecte ale semnelo$A ca
s0 $epet0m, e 7oa$te posi6il ca o comand0 +e$6al0 s0 ai60 deopot$i+0 un aspect-sim-6ol 4i un aspect-
semnal, ia$ semnul %n spe10 +a oscila %nt$e cei doi poli %n 7unc1ie de conteLtul emite$ii sale.
A$ 7i nime$it s0 $eamintim ce spunea Bu5le$ desp$e semnal %n cad$ul modelului s0u. %n concep1ia lui
Bu5le$, semnalul se ad$esea30 destina1iei, al c0$ei compo$tament inte$n 4i eLte$n %l u+e$nea30# p$in
u$ma$e, el ac1ionea30, a4a 3ic%nd,
(F
ca un $elementato$ de t$a7ic, ca$e p$o+oac0 sau in5i60 $eac1ia. *$in cont$ast, simptomul a$e de a 7ace
cu su$sa, al c0$ei compo$tament inte$n %l eLp$im0, ia$ sim6olul se $apo$tea30 la desina1ie (Bu5le$
19'-A 28".
*a3uD5in (19F2A29 4i u$m." su6linia30 pe 6un0 d$eptate necesitatea Mde a $eali3a o disc$imina$e
su6stan1ial0 a semnalelo$ 4i semnelo$N, ia$ apoi anali3ea30 Mc%te+a %nce$c0$i 7oa$te p$omi10toa$eN,
inclusi+ ipote3ele uno$ 7ilo3o7i sau lin+i4ti $u4i ca A6$amian, B$udn%i 4i Wali3niaD, da$ le 0se4te
puncte sla6e, mai cu seam0 din p$icina con+ine$ii sale c0 nici unul dint$e ei nu o7e$0 Mc$ite$ii adec+ate
pent$u o opo3i1ie $ealist0 %nt$e semnale 4i alte mi2loace de inte$ac1iuneN (19F2A'0". )up0 opinia mea,
esen1ial, %n p$imul $%nd, este s0 %n1eleem c0 $ela1ia dint$e semnal 4i semn e aceea dint$e o cateo$ie
ma$cat0 4i una nema$cat0, adic0 eLact cea dint$e o specie 4i enul c0$eia %i apa$1ine, a4a cum sus1inea 4i
Bu5le$. %n al doilea $%nd, *a3uD5in int$oduce 4i discut0 am0nun1it ceea ce el nume4te dou0 modu$i de
cont$ol, am6ele 7iind inte$ac1iuni %ntemeiate pe ideea de $ela1ie cau3al0A cont$olul di$ect 4i cont$olul de
tip 6loca$e-4i-declan4a$e. /ont$olul p$in semnali3a$e e un ca3 special al acestuia din u$m0, ceea ce
duce la conclu3ia, implicat0 %n de7ini1ia dat0 de c0t$e *a3uD5in semnalului (19F2A-1", 4i anume c0
M%nt$e un semnal 4i $eac1iile p$oduse de el eList0 doa$ o $ela1ie oca3ional0N. E %ns0 aici doa$ un ecou
stins al cupl0$ii e7ectuate de *ei$ce %nt$e toate p$ocesele semice P deci 4i semnali3a$ea P 4i p$ocesele
ca$e p$esupun medie$ea sau Mte$1itateaN. )o+ad0, u$m0to$ul pasa2A
E impo$tant s0 se +ad0 ce %n1ele eu p$in semioEF< O$ice ac1iune dinamic0 sau o$ice ac1iune
dete$minat0 de o 7o$10 6$ut0, 7i3ic0 sau psi5ic0, 7ie a$e loc %nt$e dou0 su6iecte ... 7ie, o$icum, este o $e3ultant0
a uno$ ata$e ac1iuni %nt$e cuplu$i. *$in Msemio30N %n1ele %ns0, dimpot$i+0, o ac1iune sau o in7luen10 ca$e este sau
p$esupune coope$a$ea a trei su6iecte, 4i anume un semn, o6iectul lui 4i inte$p$etantul lui, aceast0 in7luen10 t$i-
$ela1ional0 ne7iind cu nici un c5ip $educti6il0 la ac1iuni
(8
%nt$e cuplu$i ... de7ini1ia mea aco$d0 o$ic0$ui 7apt ca$e ac1ionea30 ast7el denumi$ea de MsemnN. (*ei$ce .A -8-."
S0 lu0m %n conside$a$e u$m0toa$eleA /.>. /a$pente$ (19(9A--", $eputat ce$cet0to$ al compo$tamentului
animal, sc$iind %n le0tu$0 cu alop$imatele, p$o7it0 de oca3ie sp$e a de7ini compo$tamentul de
semnali3a$e %n ene$al, su6 nume$oase calit01i, 7o$me 4i modele, ca pe Mun e+eniment-sti-mul,
component al unui tot de mai lun0 du$at0, ca$e a$ putea p$o+oca ac1iuni p$elunite. Acti+itatea de
semnali3a$e, %n 7o$ma sa cea mai simpl0, e p$odus0 de c0t$e un o$anism indi+idual# ea $ep$e3int0 o
in7o$ma1ie, este mi2locit0 de un +e5icul 7i3ic 4i e pe$ceput0 4i i se $0spunde de c0t$e unul sau mai mul1i
indi+i3i. /a 4i e+enimentul-stimul, 7a10 de ca$e compo$tamentul de semnali3a$e $ep$e3int0 un ca3
special, acest tip de compo$tament (eclanGeaEF o mai ma$e cantitate de ene$ie dec%t cea 7olosit0
pent$u semnali3a$eN. O$, *a3uD5in (19F2A -1" $espine t$ei c$ite$ii di+e$s p$opuse %n scopul de7ini$ii
semnalelo$, pe moti+ c0 ele Mnu pot 7i conside$ate esen1ialeN. Aceste c$ite$ii P toate 7olosite de
/a$pente$ P s%ntA p$e3en1a unei anumite cantit01i de ene$ie# li+$a$ea de in7o$ma1ie desp$e ce+a# 4i
7aptul de a 7i eLpediat0 de c0t$e un animal. Su6sc$iu total la elimina$ea tutu$o$ acesto$ t$ei 7acto$i dint$-
o de7ini1ie +ia6il0 a semnalului.
&n eLemplu de semnal este eLclama1ia MSta$tZN sau, alte$nati+, desc0$ca$ea unui pistol pent$u a da
po$ni$ea %nt$-o cu$s0 atletic0 (lansa$e con+en1ional0 Cs declan4ato$ mecanic". Te$menul $ep$e3int0 un
loc comun %n studiile desp$e comunica$ea animal0 (Bu$D5a$dt 19(F, Se6eoD 19(8,19F2aA 1'.-1(1",
unde este adeseo$i utili3at inte$sc5im6a6il cu un 7acto$ 3oose-miotic $a$ de7init, etalarea :(is-lay; (de
eL., Smit5 19(.A-0.".
Sim*tom)l
Simptomul este un semn compulsi+, automat, non-a$6it$a$, ast7el %nc%t semni7icantul este cuplat cu
semni7icatul su6 7o$-
(9
ma unei le0tu$i natu$ale. Sin(romul este o con7iu$a1ie $elementat0 de simptome cu un desinat
sta6il. Am6ii te$meni au, da$ nu %n mod eLclusi+, conota1ii medicale ta$i (Ost=ald 19(8"# ast7el, se
poate spune, p$in eLtensie meta7o$ic0A Mapa$i1ia ant$opoloiei mode$ne a 7ost un simptom al colonialis-
muluiN 4.a.m.d.
O ca$acte$istic0 a simptomelo$ este c0 denota1iile lo$ s%nt %n ene$e di7e$ite pent$u eLpedito$ (adic0
pacientul P Msimptome su6iecti+eN" 4i pent$u destinata$ (adic0 medicul P Msimptome o6iecti+eN".
%nt$-o 7e$icit0 7o$mula$e a lui Ba$t5es (19F2A'8", Mle s,mptome, ce se$ait le $eel appa$ent ou lXappa-$ent
$eelN (pent$u unele implica1ii 7$eudiene ale acestei o6se$+a1ii, +e3i B$o=n 19.8A '1' 4i KecsDemeti
19.2A (1# ia$ pent$u a6o$da$ea semiotic0 %n acest domeniu +e3i S5ands 19F0 4i >uesc5 19F'".
E inte$esant de notat c0 su6tilii loicieni de la *o$t->o,al 70ceau distinc1ia dint$e simptomele
Mo6i4nuiteN 4i ceea ce medicii numeau Msemne +italeN, pe 6a3a unui c$ite$iu esen-1ialmente cantitati+
(A$nauld 4i 9icole 181( R1((2S". /u alte cu+inte, speci7ica$ea Mcompulsi+, automatN este supus0 unei
$a7in0$i p$o6a6ilistice deoa$ece, de4i denota1ia unui simptom e totdeauna ec5i+alent0 cu cau3a lui de la
su$s0, unele simptome s%nt e7ecti+ conectate cu o condi1ie anteceden10 M70$0 nici o %ndoial0N, %n timp ce
le0tu$a alto$ simptome cu sta$ea de luc$u$i p$ecedent0 este doa$ p$esupus0 cu $ade di7e$ite de
p$o6a6ilitate.
Semiotica P $e7e$indu-se %n cel mai timpu$iu u3 la p$eocup0$ile medicale pent$u indica1iile sensi6ile
ale uno$ sc5im60$i %n condi1ia co$pului omenesc P constituia una din cele t$ei $amu$i ale medicinei
$ece4ti. )e +$eme ce simptomele se num0$au p$int$e cele mai timpu$ii semne identi7icate, ele
constituie o cateo$ie isto$ice4te impo$tant0 pent$u o$ice in+estia1ie asup$a %nceputu$ilo$ teo$iei
semnelo$, de pild0 %ndi$ea uno$ medici ca 7i3ioloistul E$asist$atos ('10-2.0 %./$.", anatomistul
He$op5ilos (''.-280 %./$." 4i epicu$ianul
F0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
Asclepiades din Bitinia (acti+ la 110 %./$", men1ionat, p$int$e al1ii, de c0t$e SeLtus Empi$icus.
Simptomatoloia sau se0meiologia (Se6eoD 19F'6" s-a de3+oltat 7inalmente ca o $amu$0 a medicinei
cu o t$ipl0 p$eocupa$e speciali3at0 %n diano30, concent$%ndu-se asup$a lui aici 4i acum, 4i du6lele sale
p$oiec1ii tempo$ale %n t$ecutul anamnestic 4i +iito$ul p$onosticant. Ap$opie$ea dint$e teo$ia ene$al0 a
semnelo$ 4i p$actica medical0 ca$e le implic0 este oa$ecum $ecent0, stimulat0 7iind %n nu mic0 m0su$0
de %nsemnata ope$0 a lui Mic5el :oucault (Ba$t5es 19F2A '8", da$ ea a 7ost oa$ecum $ema$ca6il
anticipat0 de c0t$e Kleinpaul, %n 1888, ca$e 1-a omaiat pe Hipoc$ate (-(0-'FF %./$." ca pe p0$intele 4i
maest$ul semioticii, MSemiotiDN, sta6ilind acest neL %n p$e7iu$0$ile sale saussu$iene, 4i, cu o insisten10
ene$ic0, de c0t$e /$ooD-s5anD (192.A ''F-..".
Ba$t5es (19F2A'9", pe u$mele lui :oucault, conside$0 c0 e p$udent s0 distinem simptomul de semn 4i
p$e7e$0 s0 le opun0 %n cad$ul 6ine cunoscutei sc5eme a lui H2elmsle+, a c0$ui de3+olta$e desp$e
ca$acte$ul 6i7acial al semnului ca 7o$m0 4i su6stan10, eLp$esie 4i con1inut pa$e a continua s0-i 7ascine3e
pe semioticienii de lim6i $omanice. Ba$t5es at$i6uie simptomul cateo$iei pe ca$e H2elmsle+ a numit-o
su6stan1a sem-ni7icantului, ia$ mai depa$te demonst$ea30 c0 un simptom se t$ans7o$m0 %n semn numai
c%nd int$0 %n conteLtul unui discu$s clinic, 4i anume c%nd aceast0 t$ans7o$ma$e este p$omo+at0 de
medic, pe scu$t doa$ Mpa$ la mediation du lan-aeN. O asemenea +i3iune poate 7i %ns0 ap0$at0,
e+entual, numai %n anumite ca3u$i speciale c%nd destina1ia unui mesa2 simptomatic este un medic sau,
p$in eLtensie, un medic +ete$ina$ sau, cel pu1in, un te5nician speciali3at %n %nt$e1ine$ea calculatoa$elo$.
!n 7apt, nici nu e ne+oie ca destina1ia s0 7ie una dint$e acestea# ea a$ putea 7i, de eLemplu, o c$eatu$0
ne+o$6itoa$e. E7ectele autonome, adic0 des704u$0$ile simptomatice, au 7ost o6se$+ate 4i desc$ise cu
acuitate de )a$=in 4i, +i$tualmente, %nt$eaa ce$ceta$e mode$n0 at%t asup$a comu-
1
nic0$ii animale inte$speci7ice, c%t 4i asup$a celei int$aspeci7ice se %ntemeia30 pe pasa2e cum a$ 7i
o6se$+a1ia lui pot$i+it c0$eia e$ec1ia acceso$iilo$ de$mice, la o se$ie de +e$te6$ate, Meste o ac1iune
$e7leL0, independent0 de +oin10, 4i aceast0 ac1iune t$e6uie p$i+it0, atunci c%nd se p$oduce su6 in7luen1a
7u$iei sau 7$icii, nu ca o pute$e do6%ndit0 %n +ede$ea unui anumit a+anta2, ci ca un $e3ultat incidental,
cel pu1in %nt$-o ma$e m0su$0, al sen3o$ului a7ectat. >e3ultatul, %n m0su$a %n ca$e este incidental, poate
7i compa$at cu t$anspi$a1ia a6undent0 dete$minat0 de supliciile du$e$ii sau ale $oa3eiN la oameni ()a$-
=in 18F2A101". Asemenea simptome umane 4i multe altele pot 7i lesne pe$cepute 4i puse %n aplica$e la
animale domestice p$ecum c%inii 4i caii (dup0 cum o con7i$m0 episodul lui Hans cel !ste1, at%t de
cunoscut %n isto$ia psi5oloiei, 4i pent$u ca$e +e3i Hedie$ 19(F" 4i %nt$-o se$ie de alte situa1ii %n ca$e
lim6a nu 2oac0 4i de 7apt nici nu poate 2uca un $ol de medie$e. %n aceast0 pe$specti+0 semiotic0 lo6al0,
$0m%ne, a4ada$, te3a mea pot$i+it c0$eia opo3i1ia dint$e simptom 4i semn este simila$0 cu cea dint$e
semnal 4i semn, 4i anume cea dint$e o cateo$ie ma$cat0 (specia" 4i o cateo$ie nema$cat0 (enul".
?a 7el de e$onat este s0 p$esupunem c0 7unc1ia unui simptom e in+a$ia6il mo$6id0A dup0 cum a
$ema$cat cu acuitate Kleinpaul (19F2A10(", t$e6uie s0 eListe 4i o semiotic0 a st0$ii de s0n0tate
Mst$0luciteN, condi1ie %n ca$e se poate o6se$+a cum o$anismul M$adia30N, a4a 3ic%nd, simptome de 6ine.
Ast7el, identi7ica$ea eLclusi+0 a simptomatoloiei cu nosoloia poate 7i de-a d$eptul de$utant0.
)e notat c0 Bii5le$ (19'-A n.l" 4i-a l0$it te$menul de MS,mptomN cu dou0 cu+inte ap$oape sinonime,
MAn3eic5enN 4i M!ndicumN 4i c0 al1ii clasi7ic0 e7ecti+ toate simptomele ca pe o su6specie a indeLu$ilo$,
deseo$i cu cali7icati+e p$ecum MindeLu$i incon4tienteN sau MindeLu$i pu$ neinten1ionaleN (EaDo6son
19F0A10". )i7icultatea leat0 de aceast0 suestie este c0 locul Minten1ieiN P sau, mai la$ +o$6ind, a
o$ient0-$ii-1int0 P %nt$-un model comunica1ional continu0 s0 7ie o
F2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
p$o6lem0 complicat0 4i cont$o+e$sat0 (Meiland 19F0". %n sensul de Mautocon4tiin10N P a4a-numita
Mteleoloie su6iecti+0N P no1iunea poate 7i decisi+0 %n de7ini$ea sistemelo$ ant$oposemiotice 4i
ca$acte$i3ea30 cu deose6i$e lim6a, da$ nu este deloc adec+at0 anali3ei 3oosemiotice, unde int$oduce$ea
ei poate a+ea e7ecte de-a d$eptul $idicole. O discu1ie mai am0nun1it0 desp$e inten1ie iese din +ede$ile
capitolului de 7a10 (+e3i Se6eoD 19F'a".
/a toate semnele, simptomele pot 7iu$a deopot$i+0 %n sistemele pa$adimatice 4i %n lan1u$ile
sintamatice. /e$ceta$ea $olului ante$io$ a 7ost p%n0 %n p$e3ent $udimenta$0, el %ns0 +a de+eni mult mai
6ine %n1eles acum, %n e$a te5noloiei calculatoa$elo$. /oncatena$ea sintamatic0 a simptomelo$ poate 7i
de dou0 7elu$iA s0 le numim locale 4i tempo$ale. O sintam0 local0 e alc0tuit0 dint$-un m0nunc5i de
simptome mani7estate simultan, de pild0 de-a lunul uno$ $eiuni di7e$ite ale co$pului uman. Ast7el,
pa$amet$ii ope$ati+i de 6a30 dint$-o p$ocedu$0 c5i$u$ical0 pot p$esupune o elect$oca$dio$am0, o
elect$oence7alo$am0, capacitatea ca$diac0, tensiunea +enoas0 cent$al0, tensiunea a$te$ial0 pe$i7e$ic0,
tempe$atu$a $ectal0 4i $espi$a1ia, toate monito$i3ate 4i inte$p$etate sinc$on de c0t$e ec5ipa medical0
p$e3ent0. Sintama tempo$al0 p$esupune int$0$i in7o$ma1ionale din aceea4i su$s0, da$ la inte$+ale
succesi+e 7iLate de-a lunul aLei tempo$ale. Ast7el, Hedie$ (19(8A1--" $elatea30 c0 eLc$ementul
i$a7elo$ este 1inut su6 o6se$+a1ie auditi+0 %n $0dinile 3ooloice ca indicato$ continuu al st0$ii de
s0n0tate a animaluluiA M%n mod no$mal, c0de$ea 7ecalelo$ t$e6uie s0 p$oduc0 un sunet 7o4nito$ tipicN,
$elatea30 el, da$ Mdac0 eLc$ementul este e+acuat %n po$1iuni amo$7eN, pa3nicul este ale$tat de posi6ila
eListen10 a unei condi1ii patoloice.
S-a$ putea do+edi 7oa$te inst$ucti+ s0 eLplo$0m mai p$o7und ata$e idei $odnice p$ecum inte$ac1iunea
dint$e pa$adim0 4i sintam0 4i dint$e aLa simultaneit01ii 4i cea a succesi+it01ii, su6stitu1ie Cersus
com6ina1ie 4i altele, %nt$-un domeniu di7e$it
IASE :E?&>! )E SEM9E F'
de cel lin+istic a4a cum, la p$ima imp$esie, pa$e a 7i simptomatoloia (/elan 4i Ma$cus 19F'". Eseul
lui Ba$t5es din 19F2 este plin de suestii, da$, %n esen10, aceast0 luc$a$e t$e6uie s0 a4tepte p$o$esul
conside$a6il al semioticii pe un 7$ont mult mai la$.
Icon)l
Se spune c0 un semn este iconic atunci c%nd eList0 o simila$itate topoloic0 %nt$e un semni7icant 4i
denotatele sale. %n a$ticolul s0u MOn a 9e= ?ist o7 /ateo$iesN, *ei$ce 4i-a pu6licat pent$u p$ima oa$0
t$iada 7undamental0 acum 7aimoas0 4i ini1ial a a7i$mat c0 eList0 t$ei 7elu$i de semne (sau, cum le
numea el, M$ep$e3ent0$iN"A (a" asemFnFri :likenesses; (te$men pe ca$e 1-a a6andonat cu$%nd %n
6ene7iciul lui icons; sau Mcele a c0$o$ $ela1ie cu o6iectele lo$ este o simpl0 comunitate %nt$-o anumit0
calitateN# (6" in(ici :in(ices; sau Mcele a c0$o$ $ela1ie cu o6iectele lo$ const0 %nt$-o co$esponden10 %n
7aptN# 4i (c" simboluri (ca$e s%nt totuna cu semnele generale;, sau Mcele al c0$o$ temei %n $ela1ia cu
o6iectele lo$ este o calitate at$i6uit0N 4i pe ca$e ulte$io$ a+ea s0 le numeasc0 Mla=sN (MleiN", ceea ce
%nseamn0 con+en1ii, o6iceiu$i sau dispo3i1ii natu$ale ale inte$p$etantului sau ca$e 1in de domeniul inte$-
p$etantului $especti+.
Mai t%$3iu, *ei$ce a distins t$ei su6clase de iconiA imagini, (iagrame 4i metafore< 9o1iunea de icon P
ca$e este $aco$-da6il0 %n ultim0 instan10 p$ocesului platonician de mimesis 4i pe ca$e A$istotel a l0$it-o
apoi ast7el %nc%t, dint$-o $ep$e3enta$e p$eponde$ent +i3ual0, ea s0 a2un0 a %m6$01i4a %nt$eaa eLpe$ien10
coniti+0 4i epistemoloic0 P a 7ost supus0 unei anali3e la6o$ioase %n di+e$sele ei +a$iet01i 4i
mani7est0$i, 4i totu4i mai su63ist0 unele c5estiuni teo$etice apa$ent insolu6ile. !mainile (ca$e continu0
s0 7ie uneo$i simplist ec5i+alate cu to1i iconii sau, 4i mai $a+, s%nt conside$ate %n mod nai+ ca
limit%ndu-se doa$ la s7e$a +i3ual0" au 7ost studiate %n dou0 in+estia1ii eLcep1ional de atente, cea a lui
Eco (19F26"
F- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
4i, $especti+, a lui <allis (19F'". /%t desp$e teo$ia dia$amelo$, ea a 7ost adus0 %n p$im-plaa de p$op$iile
ce$cet0$i semiotice ale lui *ei$ce 4i a 7ost atent $e+03ut0 de Weman (19(-" 4i >o6e$ts (19F'" %n c%te+a
dint$e $ami7ica1iile sale de ma$e an+e$u$0, ca$e includ teo$ia mode$n0 a $a7u$ilo$. %n ce-1 p$i+e4te,
*ei$ce nu a u$m0$it mai %ndeap$oape +ec5iul p$ocedeu $eto$ic al meta7o$ei dup0 ce a su6o$donat-o
co$ect, %n lista sa de cateo$ii, iconului P %n po7ida o6iec1iei lui To-do$o+ (19F'A 1F" cum c0 iconul e
mai de$a60 o sinecdoc0 dec%t o meta7o$0. :unc1iile iconice ale lim6ii au 7ost studiate destul de
am0nun1it (de eL., EaDo6son 19(., @alesio 19(9, <escottl9F1".
!n ciuda lite$atu$ii +aste, %n continu0 c$e4te$e 4i %n ene$e util0, ca$e ne ad%nce4te %n1elee$ea iconului,
st0$uie mai multe p$o6leme teo$etice se$ioase. )ou0 dint$e ele P s0 le numim c5estiunea simet$iei 4i
c5estiunea $e$esiei P me$it0 aici cel pu1in o scu$t0 306a+0A altele s%nt discutate de c0t$e Eco (19F2aA
19F-2'0,19F26" %nt$-o manie$0 constant inte$esant0, da$ neconcludent0.
/%t desp$e <allis (19F'A-82", el a7i$m0 eK cathe(ra, con7o$m u3an1ei, c0 M$ela1ia de $ep$e3enta$e este
nonsimet$ic0A un semn iconic sau un semn con+en1ional independent %4i $ep$e3int0 $ep$e3entatul, da$
nu 4i in+e$sN. O$, instantaneul 7oto$a7ic al unei $ep$oduce$i dup0 o pictu$0 7aimoas0 P s0 3icem, 8a
,iocon(a P este un semn iconic sau o imaine %n $apo$t cu copia, ca$e de+ine ast7el denotatul (sau
$ep$e3entatul", da$ ca$e este ea %ns04i un semn iconic %n $apo$t cu po$t$etul o$iinal eLpus la ?u+$u,
denotatul ei# da$ 4i aceast0 pictu$0 este un semn iconic %n $apo$t cu modelul lui ?eo-na$do, doamna
cunoscut0 ca Mona ?isa, denotatul sFu< %n aceast0 succesiune diac$onic0, p$ima a 7ost Mona ?isa, apoi
po$t$etul ei, apoi $ep$oduce$ea acestuia 4i 7inalmente o 7oto$a7ie a acesteia din u$m0. )e notat %ns0 c0
nimic din de7ini1iile iconicit01ii nu p$etinde impune$ea +$eunui tip de p$io$itate c$onoloic0A de7ini1ia
lui *ei$ce +o$6e4te desp$e
$
Mo simpl0 comunitate %nt$-o anumit0 calitateN, ia$ cea p$opus0 %n desc5ide$ea acestei sec1iuni numai de
Mo simila$itate topoloic0N, am%ndou0 aceste calit01i put%ndu-se aplica deopot$i+0 $e$esi+ 4i p$o$esi+.
:aptul c0 at$i6uim o succesiune tempo$al0 $ela1iei dint$e semni7icat 4i semni7icant s0 7ie oa$e doa$ o
con+en1ie nemoti+at0 Q )i7icultatea a$ putea 7i pesemne $e3ol+at0 p$ecum u$mea30A s0 p$esupunem c0
un pe$sona2 contempo$an $enumit, s0 3icem papa, %mi este cunoscut P a4a cum le 4i este ma2o$it01ii
catolicilo$ P doa$ dup0 7oto$a7ia lui sau dup0 alt0 $ep$e3enta$e plastic0, da$ c0, %nt$-o 6un0 3i, a2un
s0-1 +0d %n ca$ne 4i oase# cu acel p$ile2, papa %n ca$ne 4i oase a$ de+eni pent$u mine Msemnul iconicN %n
$apo$t cu imainea sa de mult 7amilia$0, denotatul s0u 7oto$a7ic sau lito$a7ic. Aceast0 p$o6lem0 nu le
e st$0in0 nici etoloilo$. Ast7el, ?o$en3 (M!nt$oduce$eaN la <icDle$ 19(8A O!" se $e7e$ea la ea %n
o6se$+a1ia sa pot$i+it c0$eia M7o$ma copitei calului este %n aceea4i m0su$0 o imaine a stepei pe ca$e
p04e4te, dup0 cum u$ma %ntip0$it0 pe ca$e o las0 este 4i o imaine a copiteiN. )ac0 se +a putea
demonst$a c0 acest at$i6ut al $e7leLi+it01ii este o p$op$ietate ca$acte$istic0 indispensa6il0 a iconilo$,
atunci cu ce$titudine s0eata timpului +a t$e6ui %nco$po$at0 %n +e$siunile $e+i3uite ale de7ini1iilo$
eListente.
/%t desp$e ame1itoa$ea p$o6lem0 a $e$esiei, s0 o eLempli7ic0m p$in u$m0toa$eleA se poate spune
desp$e o 7eti10 c0 este un semn iconic %n $apo$t cu mama ei dac0 eList0 o simila$itate topoloic0 %nt$e
ea, ca semni7icant, 4i mama ei, denotatul aceleia# cu toate acestea, 7eti1a poate 2uca de asemenea, de4i,
70$0 %ndoial0, %nt$-o mai mic0 m0su$0, $olul unui semn iconic 4i pent$u tat0l ei, pent$u 7ieca$e dint$e
7$a1ii ei, pent$u toate $udele 4i, me$%nd 4i mai depa$te, pent$u toate mami7e$ele, toate +e$te6$atele, 4i
a4a mai depa$te, 4i a4a mai depa$te, %nt$-o nes7%$4it0 $e$esie c0t$e denotate tot mai ene$ali3ate.
EList0 nume$oase eLemple de iconicitate %n discu$sul animal (Se6eoD 19(8A(1- 4i u$m.", implic%nd
+i$tualmente toate canalele disponi6ile P c5imice, auditi+e sau +i3uale. :unc1ia
F( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
iconic0 a unui semn c5imic este 6ine ilust$at0 de su6stan1a de ala$ma$e a 7u$nicii PogonomyrmeK
ba(ius# dac0 pe$icolul ce amenin10 colonia este momentan, semnalul P o do30 de 7e$omon eli6e$at0
P se estompea30 $apid 4i las0 netul6u$at0 cea mai ma$e pa$te a coloniei# dimpot$i+0, dac0 pe$icolul
pe$sist0, su6stan1a se $0sp%nde4te, implic%nd un num0$ tot mai ma$e de 7u$nici luc$0toa$e. Semnul este
iconic %n m0su$a %n ca$e el +a$ia30 %n p$opo$1ie analoa0 cu c$e4te$ea sau diminua$ea stimulilo$ de
pe$icol (Se6eoD 19F2aA 9. 4i u$m.".
/ompo$tamentul unei anumite audio-mimici +espine ilust$ea30 7unc1ia iconic0 a unui semn auditi+.
Ast7el, musca S-ilomyia hamifera ?=. des704oa$0 un $itm al 60t0ilo$ din a$ipi de 1-F de 60t0i pe
secund0 c%t timp 36oa$0 %n +ecin0tatea +iespii DolichoCes-ula arenaria :. (cu ca$e seam0n0 mult ca
model colo$istic". )eoa$ece aceast0 +iespe 36oa$0 cu 12.0 de 60t0i pe secund0, se p$esupune c0 cele
dou0 sunete de 36o$ s%nt indisce$na6ile pent$u $0pitoa$e, ia$ p0s0$ile ca$e se 5$0nesc cu mu4te s%nt
ast7el induse %n e$oa$e (Se6eoD 19F2aA 8( 4i u$m.".
%n 7ine un eLemplu eleant (c5ia$ dac0 uneo$i cont$o+e$sat" de sement compo$tamental compleL ca$e
a e+oluat, a4a 3ic%nd, c0t$e 7unc1ia de semn iconic +i3ual este desc$is $a7ic de c0t$e Klo7t (19.9"A
pa$tea poste$ioa$0 a a6domenului unei a7ide 4i 3+%$litu$ile picioa$elo$ sale poste$ioa$e constituie, pent$u
o 7u$nic0 luc$0toa$e, un +e5icul semic compus, semni7ic%nd capul altei 7u$nici %mp$eun0 cu mi4c0$ile ei
antenale. /u alte cu+inte, se poate spune c0 7u$nica identi7ic0 asem0na$ea (eLt$emitatea poste$ioa$0 a
a7idei" cu de-notatul ei (eLt$emitatea 7$ontal0 a unei 7u$nici" 4i ac1ionea30 pe 6a3a acestei in7o$ma1ii,
adic0 o t$atea30 pe a7id0 %n manie$a unei efigii (o su6specie a semnului iconic".
In.e5)l
Se spune desp$e un semn c0 este indeLical %n m0su$a %n ca$e semni7icantul s0u este contiuu cu
semni7icatul sau este un
77
e4antion al acestuia. Te$menul contiguu nu t$e6uie inte$p$etat neap0$at lite$al %n aceast0 de7ini1ie, ca
Mal0tu$atN sau MadiacentN A ast7el, Steaua *ola$0 poate 7i conside$at0 de c0t$e o$ice p0m%ntean d$ept un
indeL al polului no$d ce$esc, %n po7ida imensei distan1e implicate. /ontiuitatea t$e6uie %ndit0 mai
de$a60 p$in 2uLtapune$ea clasic0 la p$incipiul c5eie din de7ini1ia iconului, adic0 simila$itatea.
M/ontiuuN a 7ost ales dato$it0 utili30$ii sale atotdominante, c%nd e cuplat cu Msimila$N, %n multe
domenii ale in+estia1iei intelectuale, de la maia 5omeopatic0 Cs maia de contaiune p%n0 la poetic0
4i $eto$ic0 (sistem Cs teLt, meta7o$0 Cs metonimie", psi5oloia estaltist0 (7acto$ de simila$itate Cs
7acto$ de p$oLimitate R<e$t5eime$ 192'A'0--'11S", neu$oloie (ipote3a lui EaDo6son 4i ?u$ia desp$e
tipu$ile pola$e de a7a3ie" 4i, 7i$e4te, lin+istica de t$adi1ie saussu$ian0 (aL0 pa$adimatic0 Cs aL0
sintamatic0, opo3i1ie Cs cont$ast" etc.
9o1iunea de indeL a lui *ei$ce a 7ost inedit0 4i totodat0 $odnic0, dup0 cum a su6liniat pe 6un0 d$eptate
<ells (19(F". Semnele lui indeLicale au a+ut pa$te de o ce$ceta$e atent0 din pa$tea c%to$+a dint$e cei
mai p$oeminen1i 7ilo3o7i ai +$emii noast$e, indi7e$ent dac0 ei le-au etic5etat ca detalii eocent$ice
(>ussell 19-0", cu+inte $e7leLi+-ocu$en1iale (>eic5en6ac5 19-8", eLp$esii indeLicale (Ba$-Hillel 19.-"
sau alt7el (;ale 19(F". %n acela4i timp, ideile lui *ei$ce au st$uctu$at concep1iile c%to$+a lin+i4ti, %n
sensul c0 teo$ia $amatical0 Mt$e6uie s0 includ0 %n s7e$a ei ... o teo$ie a con+e$sa1iei 4i Rc0S anumite
$e7lec1ii desp$e deictic0 4i $e7e$in1a p$onominal0 alc0tuiesc o pa$te a acelei teo$iiN (:illmo$e 19F2A
2F.". )eictic0 este un 7enomen 6ine cunoscut lin+i4tilo$ (:$ei 19--, Bu$sill-Hill 19('", mai cu seam0
su6 7o$ma de shifter H un mot Muste 7o$2at de Eespe$sen %n 1922 (19(-", a c0$ui idee a 7ost de3+oltat0,
p$int$e al1ii, de Stu$te+ant (19-FA1'. 4i u$m.", EaDo6son (19('" 4i %ndeose6i :illmo$e (19F'" %n
admi$a6ila lui se$ie de a$ticole consac$ate o$ient0$ii spa1iale, tempo$ale, discu$si+e 4i anco$0$ii deictic-
sociale a enun1u$ilo$ %n Mlumea $eal0N.
8
%nt$-unui din cele mai memo$a6ile eLemple ale sale, *ei$ce aminte4te c0 u$ma de pa4i pe ca$e
a 0sit-o >o6inson /$usoe %n nisip e$a pent$u el indeLul unei anume 70ptu$i. %nt$-un mod
asem0n0to$, o 5a$t0 +ast0 a uno$ asemenea %n$eist$0$i este tip0$it0 peste noapte de animale de
toate soiu$ile, pe toat0 7a1a p0m%ntului %ncon2u$0to$, l0s%nd d%$e 4i u$me Mde o imens0 +a$ietate,
adeseo$i de o mi$aculoas0 cla$itateN. Aceste Mpo+e4ti sc$ise %n codul u$melo$ de pa4iN impun o
Mdetec1ie de te$enN 4i au 7ost st$0lucit desci7$ate de natu$ali4ti de te$en eLpe$imenta1i de talia
uno$ Ennion 4i Tin6e$en (19(FA ."# meticuloasele lo$ 7oto$a7ii de u$me 4i amp$ente
3u$0+esc un uimito$ etala2 de semne indeLicale %n sensul cel mai lite$al 4i mai nemi2locit.
Mimica 6u3elo$ 1uuiate, u3ual0 p$int$e indienii cuna din *anama, a4a cum este anali3at0 de
S5e$3e$ (19F'", o7e$0 un eLemplu eleant de inte$a$e cultu$al0 %nt$-un unic a$an2ament
uni7icat al unui indeL +e$6al cu un indeL non-+e$6al. )esc$ie$ea lui a$at0 totodat0 c0, dac0
indeLul constituie o cateo$ie ma$cat0 %n opo3i1ie cu semnul, estica 6u3elo$ p$acticat0 de
indienii cuna $0m%ne nema$cat0 %n 7unc1ia sa cent$al0 de indeL %n opo3i1ie cu 7o$mele
conc$escen1e ca$e au do6%n-dit semni7ica1ii pe$i7e$ice.
O mic0 7amilie de p0s0$i pica$ide ce$o7ae, o specie comun0 ce poa$t0 numele 4tiin1i7ic de
n(icator in(icator :no0men est omen Q" s%nt +estitele indicatoa$e de mie$e. Aceste p0s0$i au
de3+oltat o $ema$ca6il0 $ela1ie sim6iotic0 cu unele mami7e$e P 6u$sucii meli+o$i, pa+ianii 4i
oamenii P p$in utili3a$ea unei le0tu$i pu$ indeLicaleA %4i c0l0u3esc sim6i-on1ii %n +ecin0tatea
cui6u$ilo$ de al6ine s0l6atice. /0l0u3i$ea este p$eponde$ent delo7onic0, %n ea int$0 %ns0 4i
elemente de-lot$opiceA o pas0$e indicato$ +a +eni, s0 3icem, la o pe$soan0 4i +a ci$ipi p%n0 c%nd
+a 7i u$mat0, da$ %n cea mai ma$e pa$te a timpului se +a men1ine %n a7a$a +ede$ii u$m0$ito$ului.
)e4i 36o$ul s0u %n pica2 este e+ident, cu penele codale la$ des704u$ate, indicato$ul de mie$e
Mindic0N mai cu seam0 p$in
3
inte$mediul unei se$ii $epetiti+e de note unu$ite ca$e scad %n intensitate numai c%nd pas0$ea
+ede sau aude 36u$%nd 4i 6%3%ind al6inele, ale c0$o$ cui6u$i, 7i$e4te, constituie 1inta (:$iedmann
19..".
Teo$ia eLploat0$ii su$selo$ de 5$an0 de c0t$e al6ina meli-7e$0 :!-is melifica; a 7ost desc$is0
(:$isc5 19(F" 4i eLaminat0 de nume$o4i oameni de 4tiin10, p$int$e ca$e 4i semioticieni 4i
lin+i4ti. Se 4tie %ndeo64te c0, dac0 su$sa de 5$an0 este mai depa$te de o sut0 de met$i, dansul
cu ondula$ea p0$1ii poste$ioa$e a a6domenului t$ansmite, pe l%n0 alte in7o$ma1ii, di$ec1ia
1intei, ca punct de $e7e$in10 7iind utili3at soa$ele. O$, dac0 al6ina dansea30 pe o sup$a7a10
o$i3ontal0, Mdes704u$a$ea dansului t$imite di$ect la 1int0N, cu alte cu+inte semnul este indeLical
($itmul Mindic0N distan1a %nt$-o manie$0 analoa0A cu c%t mai %ndep0$tat0 e 1inta, cu at%t mai
pu1ine $oti$i a$e dansul %nt$-un timp dat". )ac0 %ns0 dansul a$e loc pe sup$a7a1a +e$tical0 a unui
7au$e P a4a cum, de $eul0, stau luc$u$ile %n stupul %ntunecos P atunci Mdansatoa$ea
t$anspune un5iul sola$ %n un5iul $a+ita1ionalN (dac0 me$sul este di$i2at %n sus, %nseamn0 c0
5$ana se a7l0 %n di$ec1ia soa$elui, dac0 este %n 2os, %n pa$tea opus0 soa$elui, dac0 la (0` %n
st%na +e$ticalei, la (0` %n st%na soa$elui, 4i a4a mai depa$te" (:$isc5 19(FA2'0 4i u$m.". )ac0
e implicat un 7au$e +e$tical, cu alte cu+inte atunci c%nd este 7olosit un un5i cu $apo$ta$e la
$a+ita1ie ca indica1ie de o$ienta$e, semnul %ncetea30 a mai 7i un indeLA acum de+ine
p$edominant aspectul lui sim6olic.
Sim6olul
&n semn lipsit 7ie de simila$itate, 7ie de contiuitate, ci numai cu o le0tu$0 con+en1ional0
%nt$e semni7icantul lui 4i denotate, 4i cu o clas0 inten1ional0 pent$u desinatul s0u, se nume4te
sim6ol. T$0s0tu$a Mle0tu$0 con+en1ional0N P acel Mca$acte$ at$i6uitN al lui *ei$ce P este
int$odus0, 7i$e4te, pent$u a distine sim6olul at%t de semnul iconic, c%t 4i de indeL, pe c%nd
t$0s0tu$a MintensiuneN e necesa$0 pent$u a-1 distine
de nume. Opo3i1ia loic0 dint$e intensiune (numit0 uneo$i 4i Mintensiune o6iecti+0N 4i deseo$i
Mcomp$e5ensiuneN" 4i eLtensiune a 7ost sc5i1at0 %nt$-un num0$ 4i o +a$ietate de$utant0 de modalit01i P
%ncep%nd din anul .'0 %./$. 4i p%n0 %n p$e3ent (/a$nap 19.(A18, Stanos3 19F0". *ent$u scopu$ile
p$e3ente, o clas0 de7init0 intensional este una de7init0 p$in utili3a$ea 7unc1iei p$opo3i1ionale# denotatele
desina1iei s%nt de7inite %n 7unc1ie de p$op$iet01ile %mp0$t04ite de mem6$ii acelei clase 4i numai de ei,
indi7e$ent dac0 p$op$iet01ile acestea s%nt sau nu cunoscute (>eic5en6ac5 19-8A19'". %n te$minoloia lui
?e=is (19-(A'9" intensiunea se $e7e$0 la Mcon2unc1ia tutu$o$ te$menilo$, 7ieca$e dint$e ei t$e6uind s0 7ie
aplica6il %n toate ca3u$ile c%nd a$ 7i aplica6il te$menul datN.
)up0 cum se 4tie, Msim6olN este te$menul cel mai a6u3i+ %nt$e6uin1at dint$e cei discuta1i aici. !n
consecin10, tendin1a a 7ost 7ie de a-1 sup$a%nca$c0 %n mod $otesc, 7ie, dimpot$i+0, de a-1 $educe la
tipu$i mai ene$ale de 7enomene compo$tamentale sau c5ia$ la o nulitate a6su$d0. /%te+a scu$te eLem-
ple ilust$ati+e $e7e$itoa$e la am6ele tendin1e +o$ 7i de a2uns aici# ele s%nt menite pu$ 4i simplu s0
su6linie3e ne+oia unei mai ma$i cla$i7ic0$i conceptuale ulte$ioa$e.
O ene$ali3a$e ne2usti7icat de eLcesi+0 4i o aplica$e mult p$ea la$0 a conceptului de 7o$me sim6olice
ma$c5ea30 sc$ie$ile multo$a dint$e epionii lui E$nst /assi$e$ sau ale celo$ in7luen1a1i indi$ect de
7ilo3o7ia lui (Se6eoD 19F'aA 189". %n ant$opoloia cultu$al0, un ca3 semni7icati+ %n acest sens este
?eslie <5ite (19-0A-.-", ca$e a. sc$is odat0A M/ompo$tamentul uman este un compo$tament sim6olic#
compo$tamentul sim6olic este compo$tamentul uman. Sim6olul e uni+e$sul omeni$ii ... c5eia c0t$e
aceast0 lume 4i mi2loacele de pa$ticipa$e la ea s%nt %nsu4i sim6olul.N Aceast0 5ipe$6ol0 a 7ost $e7lectat0,
%n esen10, %n punctul de +ede$e %m6$01i4at de c0t$e 7ondato$ul Societ01ii !nte$na1ionale pent$u Studiul
Sim6olu$ilo$ 4i p$opaat ast7el de el (Ka5n 19(9".
81
*ot$i+it psi5oloului Kanto$ (19'(A ('", Mte$menul de sim6ol este 70cut s0 suplineasc0 o$ice e numit de
psi5olo un stimulN. 9e putem pe 6un0 d$eptate %nt$e6a c%t de $0s-p%ndit0 e $edundan1a p$int$e
speciali4tii %n 4tiin1e coniti+e Q
)e4i te$menul e inclus %n altminte$i utilul losa$ al lui /5e$$, (19((A'09", el este numaidec%t u$mat de
aceast0 ciudat0 $et$acta$eA M%n ca$tea de 7a10 e+it0m pe c%t posi6il te$menul de simbol.N ?a d$ept
+o$6ind, lin+i4tii, cu c%te+a eLcep1ii (de eL., ?anda$ 19((, /5ao 19(8", au mani7estat me$eu tendin1a
de a e+ita te$menul acesta.
&n num0$ de impo$tante su6specii de sim6olu$i P a c0$o$ %nsemn0tate semiotic0 a 7ost $a$eo$i
anali3at0 co$ect P au int$at mai mult sau mai pu1in %n u3ul comun, cel pu1in %n enle3a contempo$an0.
Ast7el de te$meni su6o$dona1i, cu spo$it0 intensiune, includA alegoria, )nsemnul, marca (e fabricF,
(eCiEa (%n 5e$aldic0", emblema, insigniile, marca 4i stigmatul (c%nd nu e $ep$e3entat ca simptom, ca %n
eLp$esia Mstimate +enoaseN, sue$%nd eLcesul alcoolic" (;o77man 19('A1-2".
S0 a$unc0m o scu$t0 p$i+i$e doa$ asup$a unuia dint$e ace4tia P emblema< E limpede, de la 6un %nceput,
c0 dist$i6u1ia lui este cu necesitate mai limitat0 dec%t cea a sup$ao$donatului s0u nemi2locitA ast7el, se
poate spune c0 sece$a 4i ciocanul s%nt 7ie sim6olul, 7ie em6lema pa$tidului comunist, sau tu$nul Ei77el
al *a$isului, da$ nu se poate spune c0 H
2
O este o emblemF chimicF<
&$m%nd o p$opune$e a+ansat0 de )a+id E7$on %n 19-1 (19F2", EDman 4i :$iesen (19(9A .9" au
$eint$odus 4i $eacti+at no1iunea de em6lem0A
Em6lemele se deose6esc de cele mai multe dint$e celelalte compo$tamente non-+e$6ale mai %nt%i p$in
u3 4i %ndeose6i p$in $ela1ia lo$ cu compo$tamentul +e$6al, con4tiin1a 4i inten1ionalitatea. Em6lemele s%nt acele
acte non-+e$6ale ca$e au o t$ansla1ie +e$6al0 di$ect0 sau o de7ini1ie de dic1iona$, const%nd de o6icei %nt$-un cu+%nt
sau dou0 sau poate o p$opo3i1ie. Aceast0 de7ini1ie sau t$ansla1ie +e$6al0 a em6lemei
82
e 6ine cunoscut0 de c0t$e to1i mem6$ii unui $up, ai unei clase sau cultu$i ... Oamenii s%nt ap$oape totdeauna
con4tien1i de u3ul em6lemelo$, adic0 4tiu c%nd 7olosesc o em6lem0, o pot $epeta dac0 li se ce$e s0 o 7ac0 4i %4i +o$
asuma $0spunde$ea comunica1ional0 pent$u ea.
Ei au %n +ede$e aici doa$ em6lemele non-+e$6ale 4i, %n 7apt, o em6lem0 e de cele mai multe o$i
conceput0 ca un sim6ol %nalt 7o$mali3at %n modalitatea +i3ual0. 9u e %ns0 necesa$ ca luc$u$ile s0 stea
%ntotdeauna a4a. Ast7el, ?e+i-St$auss a sue$at (%nt$-o comunica$e pe$sonal0" c0 enealoiile $ecitate
ale indi+i3ilo$ nota6ili, s0 3icem, ale uno$ 4e7i st$0mo4i a7$icani, a$ putea 7i p$ea 6ine p$i+ite ca 7iind
em6lematice# asemenea acte +e$6ale a$ putea 7i lesne inte$ate %n s7e$a 7o$mul0$ii p$ecedente, la 7el
pesemne cum a putut 7i 4i u3ul 5ot0$%t mai idiosinc$atic al lui Hollande$ (19.9" %n le0tu$0 cu met$ica.
A$ 7i e+ident, c5ia$ 4i din aceste pa$a$a7e $03le1e, c0 .ortfel(0uT sim6olului este %nt$-ade+0$ unul
7oa$te compleL 4i c0 em6lema 4i conene$ii s0i t$e6uie s0 a4tepte o cla$i7ica$e leLico$a7ic0 pe deplin
co$ect0 a te$menului nemi2locit dominant, simbolul, ca totalitate.
Se a7i$m0 adesea c0 sim6olu$ile s%nt o p$op$ietate eLclusi+0 a 7iin1elo$ umane, da$ capacitatea
o$anismelo$ de a 7o$ma concepte dint$-o clas0 inten1ional0 eList0 7oa$te depa$te %n 7iloene30 (Eaco6
19F-A '19", ia$ a6ilitatea de a const$ui uni+e$sale din pa$ticula$e a 7ost %n3est$at0 cu o $a1ionali3a$e
matematico-neu$oloic0 temeinic0 de c0t$e *itts 4i Mc/ul-loc5 (19-F, +e3i A$6i6 19F1". *ot$i+it at%t
de7ini1iei sim6olului o7e$ite aici c%t 4i de7ini1iilo$ a$istotelice mai comune %ntemeiate pe doct$ina
a$6it$a$iet01ii ca$e au 7ost p$omo+ate %n lin+istic0, %ndeose6i de c0t$e <5itne, 4i Saussu$e (En-le$
19(2, /ose$iu 19(F", animalele au 4i ele 70$0 doa$ 4i poate sim6olu$i. Am discutat ante$io$ desp$e
ca$acte$ul a$6it$a$ al mi4c0$ilo$ co3ii la c%ini, pisici 4i cai (Haldane 19..A '8F, Se6eoD 19F'aA 19(", un
set de eLemple ca$e a$ putea 7i lesne ampli7icatA ast7el, o maimu10 $5esus tem0toa$e %4i poa$t0 coada
alunit0 $iid la spate, pe c%nd la pa+iani, 7$ica este eLp$i-
83
mat0 de coada +e$tical0. )a$ nici cont$a$ul nu e neap0$at ade+0$atA Mmama unui pui Rde pa+ianS %4i
poate 1ine coada +e$tical nu de 7$ic0, ci ca s0-4i a2ute puiul s0 i se leene pe spina$e, ia$ coada poate 7i
1inut0 +e$tical 4i c%nd st0p%nul ei este cu$01at %n $eiunea codal0N (>o=ell 19F2A 8F". *ot$i+it lui
Altmann (19(FA'F(", cu Mdoa$ c%te+a eLcep1ii, semnalele sociale semantice ca$e au 7ost studiate p%n0 %n
p$e3ent la p$imate s%nt $ep$e3ent0$i a$6it$a$eN# 4i, mai mult, %n ene$e, pot$i+it lui B$ono=sDi (19(FA
'F(", Ms-a$ putea c$ede c0, %nt$uc%t numai 7iin1ele umane %ndesc cu sim6olu$i a$6it$a$e, oamenii $0m%n
4i sinu$ii ca$e +o$6esc cu a2uto$ul lo$. %nc0 o dat0 %ns0, luc$u$ile nu stau ast7elN (+e3i 4i Malson 19F' 4i
?u$De$ 19(8A-".
/a s0 mai dau un eLemplu de sim6ol %n compo$tamentul animal, m0 %nto$c la insectele din 7amilia
ca$ni+o$0 a %m-i0-i(ae0lor< %nt$-o specie de dipte$e din aceast0 7amilie, masculul %i o7e$0 7emelei un
6alon ol %naintea copula1iei. O$iinea e+olu1iona$0, adic0 $ituali3a$ea c$esc%nd0 (HuLle, 19((" a
acestei estici apa$ent 6i3a$e a 7ost desc%lcit0 pas cu pas de c0t$e 6ioloi, da$ po+estea e i$ele+ant0 din
pe$specti+0 sinc$onic0A 7apt este c0 d0$ui$ea unui 6alon ol e un semn totalmente a$6it$a$, al c0$ui
t$ans7e$ $educe pu$ 4i simplu p$o6a6ilitatea ca masculul %nsu4i s0 cad0 p$ad0 pa$tene$ei sale.
6)mele
Semnul ca$e a$e o clas0 eLtensional0 pent$u desinatul s0u se nume4te nume. /on7o$m acestei
de7ini1ii, indi+i3ii denota1i p$int$-un nume p$op$iu ca @e$onica nu au nici o p$op$ietate comun0
at$i6uit0 lo$ %n a7a$a 7aptului c0 to1i $0spund la M@e$onicaN. )e7ini1ia eLtensional0 a unei clase este cea
dat0 Mp$in lista$ea numelo$ mem6$ilo$ sau p$in indica$ea 7iec0$ui mem6$u succesi+N (>eic5en6ac5
19-8A 19'"# sau, a4a cum a spus KecsDemeti (19.2A1'0", Mconside$at %n te$menii in-tensiunii sale ... un
nume este doa$ un spa1iu li6e$, dac0 nu eList0 4i p%n0 c%nd nu este 7u$ni3at0 o desc$ie$e $e7e$itoa$e
8- SEM9E?E# O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
la acela4i o6iectN, s0 3icem M@e$onica cu n07$amaN, S7%nta @e$onica etc. (+e3i 4i S0$ensen
19('".
/%nd semni7ica1ia unui semn pe$mite doa$ un denotat, se spune c0 este sinula$. Semnele
sinula$e, inclusi+ numele p$op$ii, apa$1in unui mod de semni7ica$e pe ca$e Mo$$is (19F1A F(
4i u$m." le-a denumit numori Ren. namorsN, Mca$e s%nt sim6olu$i lin+isticeN. 9umo$ii s%nt
mem6$i ai aceleia4i 7amilii de semne, numite Midenti7io$iN, c0$eia %i apa$1in alte dou0
su6cateo$iiA in(icatorii, pe$ec5ea non-lin+istic0 a numo$ii o$# 4i (escri-torii, Mindenti7io$i
ca$e desc$iu o po3i1ieN. !n te$minoloia lui Husse$l (19F0A'-1 4i u$m.", numele unei pe$soane
e de asemenea %n mod no$mal uni+oc Lein(eu0tig;, de4i se poate %nt%mpla s0 7ie 4i plu$i+oc
:mehr(eutig;< !ndi+i3ii umani s%nt identi7ica1i cu a2uto$ul numo$ilo$ ates-ta6ili +e$6al, s0
3icem un nume pe$sonal sau (%n Statele &nite din 19'." un um0$ unic de %n$eist$a$e pent$u
asiu$0$i sociale# 4i cu a2uto$ul unei mul1imi de indicato$i non-+e$6ali, Mmi2loacele p$in ca$e
pot 7i p$ecis $ecunoscu1i o pe$soan0 sau un co$p ne%nsu7le1it, c5ia$ 4i %n ca3u$ile c%nd pe$soana
%ncea$c0 deli6e$at s0 induc0 %n e$oa$eN (<ilde$ 4i <ent=o$t5 1918A.".
Este 6ine 4tiut c0 toate animalele emit un 7luL continuu de Midenti7io$iN, adic0 a7i40$i,
identi7ic%ndu-le su$sa %nt$-una sau mai multe modu$iA %n ceea ce p$i+e4te specia, sta$ea $e-
p$oducti+0, po3i1ia %n spa1iu sau timp, $anul %nt$-o ie$a$5ie social0, dispo3i1ia momentan0 4i
altele (Se6eoD 19F2aA 1'0". !n plus, cele mai 6ine o$ani3ate societ01i de +e$te6$ate pot 7i
deose6ite p$int$-o unic0 t$0s0tu$0 at%t de p$edominant0 p$in consecin1ele sale, %nc%t celelalte
ca$acte$istici pa$ a decu$e din ea. <ilson (19F1A -02" o6se$+0, %n +$eme ce 7ace o distinc1ie
capital0 %nt$e societ01ile impe$sonale alc0tuite de insecte, pe de o pa$te, 4i societ01ile
Mpe$sonaleN %nt%lnite la p0s0$i 4i mami7e$e, pe de altaA acest at$i6ut este $ecunoa4te$ea
identit01ii indi+iduale, ca$acte$istic0 ce$cu$ilo$ $elati+ $est$%nse cu sociali3a$e pe te$men lun a
tine$ilo$ ca$e p$esupune 2ocul
8$
4i %4i a$e d$ept co$ola$ un %nalt $ad de coope$a$e mutual0 %n $%ndul adul1ilo$. :ieca$e mem6$u
al unei ata$e societ01i M%nt$e1ine c%te o $ela1ie pa$ticula$0 cu 7ieca$e dint$e ceilal1i mem6$iN 4i
p$in aceasta a2une s0 le 7ie cunoscut tutu$o$ celo$lal1i ca unic. /uplat0 cu e7o$tu$ile de a
sta6ili 4i %nt$e1ine $e1eaua necesa$0 de le0tu$i Mpe$sonaleN at%t de di+e$se eList0 de3+olta$ea
unei 7o$me intime de comunica$e, ce include cu necesitate utili3a$ea semnelo$ de sus1ine$e
adec+ateA ast7el, no1iunea de MunicitateN implic0 mani7esta$ea indicato$ilo$ sau, %n
te$minoloia lui ;o77man (19('A.(", a Mpl0cu1elo$ de identi7ica$eN.
?ite$atu$a desp$e comunica$ea +e$te6$atelo$ ia d$ept siu$ P cel pu1in eK hy-othesi P 7aptul
c0 indicato$ii (adic0 numele lo$" s%nt uni+e$sal %nco$po$a1i %n toate mesa2ele p0s0$ilo$ 4i
mami7e$elo$ (Smit5 19(9a, 19(96". T5o$pe (19(F" a a$0tat c0 atunci c%nd pa$tene$ul e a6sent,
pas0$ea $0mas0 sinu$0 +a utili3a sunetul $e3e$+at %n mod no$mal pent$u pa$tene$, cu u$ma$ea
c0 pa$tene$ul citat se +a %ntoa$ce c%t mai $epede cu putin10 ca 4i c%nd a$ 7i st$iat pe nume.
ELemplele speci7ice pot 7i %nmul1ite po$nind de la nume$oase +e$te6$ate, inclu3%nd canine 4i
7eline, p$imate (?a=icD-;oodall 19(8, >o=ell 19F2" 4i mami7e$e ma$ine. Succesiunile de
clicu$i la 6alenele indi+iduale s%nt c5ia$ men1ionate ca Msemn0tu$iN (BacDus 4i Sc5e+ill 19((",
p$in analoie e+ident0 cu a4a-nu-mite Mt$ilu$i-sinatu$iN ale p0s0$ilo$.
%es*'e &iin+(, com*o't(ment)l -i .e0eni'e( semnelo'
/apitolul de 7a10 a discutat desp$e o 2um0tate de du3in0 de $ela1ii posi6ile ca$e, dup0 cum se
poate constata empi$ic, p$e+alea30 %nt$e componentele semni7icante 4i semni7icate ale
semnului, 4i desp$e anumite p$o6leme asociate de7ini1iilo$ o7e$ite, mai cu seam0 %n m0su$a %n
ca$e acestea pot 2uca un $ol %n clasi7ica$ea lo$. )iscu1ia s-a o$ientat s-re fiinIa sau st$uctu$a
unui semn, adic0 sp$e statutul s0u du$a6il %n sens sin-
8(
c$onic# ce$ceta$ea se 7ocali3ea30 %n domeniul semni7ica1iei. )e7ini1ia st$uctu$al0 a semnului
este analitic0, int$insec0 4i static0# ea utili3ea30 tipu$i de asocia1ii ine$ente, %n 7apt sau +i$tual,
a$5itectu$ii semnului %nsu4i.
Ea t$e6uie suplimentat0 %ns0 cu o eLamina$e sc$upuloas0 a com-ortamentului sau 7unc1iei
semnului, o pe$tu$6a$e $epetiti+0 de-a lunul unei tendin1e secula$e. O de7ini1ie 7unc1ional0 a
semnului este p$amatic0, eLt$insec0, da$ dinamic0# ea e %ntemeiat0 pe +a$ia1iunile %n di7e$ite
puncte nodale ale unui model l0$it de p$oces comunica1ional, cum este cel desc$is, de pild0,
de un t$iun5i al lui Mo$le, (Se6eoD 19F2aA 1-". <ells (19(FA10'" a a7i$mat 2ust c0 Msemiotica
a$e dou0 $upu$i de a7init01i. Ea este inte$esat0, pe de o pa$te, de comunica$e 4i, pe de alta, de
semni7ica1ieN.
/5estiunea (eCenirii sau a isto$iei, $ep$e3ent%nd modi7ic0$ile cumulati+e din sec1iunea
lonitudinal0 de timp, int$oduce multiple conside$a1ii diac$onice. Acestea s%nt de dou0 7elu$i
oa$ecum di7e$iteA cele ca$e au de a 7ace cu e+olu1ia semnelo$ %n 7iloenie, %nt$-un cu+%nt cu
$ituali3a$ea lo$ (HuLle, 19(("# 4i cele ca$e au de a 7ace cu de3+olta$ea lo$ %n ontoenie.
Studie$ea celo$ dint%i necesit0 cola6o$a$ea etoloiei cu semiotica# in+estia$ea celo$ din u$m0
1ine de domeniul %n plin p$o$es al psi5olin+isticii.
*e scu$t, de4i semiotica e p$i+it0 %n ene$al ca o $amu$0 a disciplinelo$ comunica1ionale,
c$ite$iile ca$e t$e6uie inte$ate c%nd u$m0$im 7ie 4i doa$ o %n1elee$e 5olistic0 $e3ona6il0 a
semnelo$ de$i+0 din studie$ea at%t a semni7ica1iei c%t 4i a comunic0$ii :noumena Gi-henomena;
4i ele t$e6uie s0 7ie 4i pe deplin con7o$me cu descope$i$ile ce$cet0$ii din etoloie 4i psi5oloia
de3+olt0$ii.
!-licarea legii CariaIiei inCerse
Te$menii semn, simbol, emblemF 4i insignii s%nt a$an2a1i aici %n o$dinea su6o$don0$ii lo$,
7ieca$e te$men din st%na $ep$e3ent%nd un en al su6clasei sale din d$eapta, ia$ 7ieca$e te$-
IASE :E?&>! )E SEM9E 8F
men din d$eapta 7iind o specie a enului s0u din st%na. Ast7el, denota1ia acesto$ te$meni
desc$e4teA de eLemplu, eLtensiunea Msim6oluluiN include eLtensiunea Mem6lemeiN, nu %ns0 4i
in+e$s. ?a 7el, intensiunea con+en1ional0 a 7iec0$ui te$men c$e4teA intensiunea Mem6lemeiN
include intensiunea Msim6oluluiN. &neo$i %ns0 +a$ia1ia %n intensiune nu e %nso1it0 de nici o
sc5im6a$e %n eLtensiuneA ast7el, %n succesiunea MsemnN, Msim6olN, Mpia30N, Mauu$N 4i
Mp$e+esti$eN, eLtensiunea ultimei pe$ec5i de te$meni este, %n uni+e$sul semiotic al discu$sului,
esen1ial-mente aceea4i. Aceasta p$esupune c0, dac0 o se$ie de cateo$ii semiotice este a$an2at0
%n o$dinea intensiunii lo$ c$esc0toa$e, denota1ia te$menilo$ +a diminua sau +a $0m%ne aceea4i.
+n (omeniu leKical
*e l%n0 cele 4ase specii de semne desc$ise aici, am 70cut alu3ie 4i la o ma$e +a$ietate de alte
semne, 4i anume a7i4a2ul, aleo$ia, desc$ipto$ul, de+i3a, dia$ama, e7iia, em6lema,
identi7io$ul, indicato$ul de imaine, insiniile, %nsemnul, ma$ca, ma$ca de 7a6$ic0, meta7o$a,
numo$ul, pl0cu1a de identitate, semn0tu$a, sind$omul 4i stimatul.
)esiu$, acestea 4i un ma$e num0$ de te$meni analoi P %ndeose6i cei int$odu4i de c0t$e
*ei$ce (2A2.--2('" 4i Mo$$is (19F1A20-2'" P a$ necesita o t$ata$e sepa$at0, %n po7ida o6-
se$+a1iei 70cute de >e3+ina (19F2A2'1" cum c0 a$ 7i mai 7i$esc ca de7ini1iile semnelo$ s0 7ie
t$atate Mca o %nce$ca$e de inte$p$eta$e leLico$a7ic0 a conceptelo$ lin+istice co$espun30toa$eN.
+bicCitatea semnelor
)up0 cum a a$0tat 3ooloul enle3 >.E. *ump5$e,, eList0 dou0 4coli de %ndi$e %n p$i+in1a
de3+olt0$ii lim6ii (+e3i Se6eoD 19F2aA 88". &na sus1ine c0 +o$6i$ea uman0 este di7e$it0 ca
detalii mate$iale de cea a alto$ animale, da$ c0 cele dou0 s%nt leate p$in e+olu1ie (teo$ia
continuit01ii". /ealalt0 sus-
88
1ine c0 +o$6i$ea este un at$i6ut speci7ic uman, o 7unc1ie (e noCo, di7e$it0 ca tip de o$ice alt
luc$u de ca$e s%nt capa6ile animalele (teo$ia discontinuit01ii". :0$0 a o sus1ine pe una sau pe
cealalt0, t$e6uie su6liniat mai p$esus de o$ice un 7aptA este esen1ial s0 adopt0m o st$ateie de
ce$ceta$e ca$e s0 compa$e sistemele comunica1ionale uman 4i animal sp$e a putea a$unca o
p$i+i$e semni7icati+0 asup$a natu$ii 4i u6ic+it01ii semio3ei.
Semnele-simptom
%n capitolul ante$io$ s-a a$0tat c0 simptomul este un semn $udimenta$ conectat int$insec cu
p$ocesele somatice. Simp-tomele au 7ost p$imele semne eLaminate de c0t$e medicii p$actican1i
ai lumii antice, ia$ studiul lo$ a dus la %ntemeie$ea semioticii ca $amu$0 a 4tiin1ei medicale. %n
capitolul de 7a10, +oi eLamina mai %ndeap$oape semnele-simptom.
&llman (19.1A1(1" a 70cut distinc1ia %nt$e pat$u $amu$i 2uLtapuse %n studiul cu+%ntuluiA M(1"
4tiin1a numelo$ (leLicoloia, dac0 e sinc$onic0# etimoloia, dac0 e diac$onic0"# (2" 4tiin1a
semni7ica1iilo$ (semantica"# 4tiin1a desina1iilo$ (onomasioloia"# (-" 4tiin1a conceptelo$
:Aegriffslebre;<Q )e4i distinc1ia dint$e desina1ie 4i semni7ica1ie este depa$te de a 7i 70cut0
consec+ent sau limpede, conside$ c0 aceast0 alte$itate depinde de %mp$e2u$a$ea dac0 punctul
de pleca$e este numele, leKemul sau, mai ene$al +o$6ind, semnul; sau dac0 acesta e conce-tul
sau, mai ene$al +o$6ind, obiectul, adic0 constela1ia de p$op$iet01i 4i $ela1ii pe ca$e o
$ep$e3int0 semnul. %n p$imul ca3, anali3a a$ t$e6ui s0 p$oduc0 o $e1ea semiotic0 apt0 s0
$0spund0 la %nt$e6a$ea ce anume %nseamn0 un semn %n cont$ast 4i %n opo3i1ie cu o$ica$e alt
semn din cad$ul aceluia4i sistem de semne Q %n al doilea ca3, anali3a a$ t$e6ui s0 $e+ele3e
semnul p$in ca$e o entitate dat0 este desemnat0 %n cad$ul unui anumit sistem semiotic. *ot$i+it
lui &llman, a doua in+estia1ie $ep$e3int0 piat$a un5iula$0 a distinc1iei, eu unul c$ed %ns0 c0
cele dou0 c5estiuni s%nt indisolu6il complementa$e. %n o$ice ca3, %nt$eaa %nt$ep$inde$e
37
se a$ticulea30 %n mod c$itic pe modul cum anali3ea30 ce$cet0to$ul antite3a semnBo6iect
Lali'ui(9ali'uo; 4i ce anume consecin1e ant$enea30, %n mintea ce$cet0to$ului, copula stF )n locul a sau
re-reEintF<
Anc5eta de+ine numaidec%t mai complicat0, da$ 4i mai inte$esant0 totodat0, atunci c%nd c%mpul leLical
:Ae(eutungs0fel(U Sinnfel(U .ortfel(U; de eLaminat se %nt%mpl0 s0 7ie $e7leLi+, adic0 autoin+estiati$.
A4a stau luc$u$ile cu sem-nele-simptom. ELamina$ea acestui tip de semne poate %ncepe %n $eiunea
l0unt$ic0 a leLiconului, dac0 este p$i+it ca nume, sau %n $eiunea eLte$ioa$0 a eLpe$ien1ei clinice, dac0
este p$i+it ca sens.
Semni&ic(+i( sim*tom)l)i
9e putem %nt$e6a pe 6un0 d$eptateA ce %nseamn0 oa$e leLemul sim-tom %nt$-o anumit0 lim60# sau ce
anume desemnea30 acela4i leLem, adic0 ce $e+elea30 el ca indica1ie de dianostic %n p$i+in1a, s0 3icem,
a unei calit01i $eale de MmaladitateN (:a-6$ea 19F-A12'" pe ca$e /$ooDs5anD (%n Oden 4i >ic5a$ds
192'A '-'" a desc$is-o p$ecaut ca pe Mo substantia miste$ioas0 ca$e a$e p$op$iet01i 6ioloice 4i p$oduce
simptome Q %n 7inal, $e3ultatele uno$ asemenea in+estia1ii di5otomice se amalamea30 %nt$-o sinte30
dialectic0 comun0. *ent$u scopu$ile p$e3ente, lim6a aleas0 este enle3a ame$ican0. Aici p$esupunem
%ns0 c0 c%mpul semantic al Mdiscu$sului medicalN, ca$e este %nt$-un mod tipic a4e3at %n setu$i mai ma$i
de $ame concent$ice (?a6o+ 4i :ans5el 19FFA '( 4i u$m.", este, mutatis mutan(is, 7oa$te asem0n0to$ cu
acela din o$ice alt0 comunitate lin+istic0 ana2at0 %n pa$adima teo$iei 4i p$acticii medicale M%n
conteLtul ma$ii t$adi1iiN (Mille$ 19F8A18-" de %ndi$e ma$cate de o continuitate ca$e %i lea0 pe ma$ii
cli-nicieni de ideea de insomnie lansat0 de st$0lucitul Alcmaion din /$otona %n p$ima 2um0tate a celui
de-al @-lea +eac %./$. Aceast0 mo4teni$e a 7ost ulte$io$ consolidat0 de Hipoc$ate P pe d$ept cu+%nt
conside$at, %n acela4i timp, Mp0$intele medi-
SEM9E?E-S!M*TOM
91
cineiN (Heidel 19-1A O!!!" 4i Mp0$intele 4i maest$ul semioticiiN (Kleinpaul 19F2A 10'" P apoi de
*laton, A$istotel 4i medicii aleLand$ini din secolul al !@-lea %./$. Studii la 7el de p0t$un30toa$e desp$e
simptom au ap0$ut, %n 7apt, at%t %n lite$atu$a semiotic0 (de eL., Bae$ 1982", c%t 4i %n lite$atu$a medical0
(de eL., *$odi 1981", %nt$ep$inse 7iind de sa+an1i ca$e se o$ientea30 $ecip$oc %n cel0lalt domeniu la 7el
de 6ine ca 4i %n cel p$op$iu (+e3i 4i Staiano 19F9". T$e6uie s0 7im %ns0 %n continua$e me$eu aten1i la
a+e$tismentul lui Mounin (1981" cont$a unei aplic0$i mecanice a conceptelo$ semiotice (%n special a
acelo$a lin+istice" %n medicin0 (%n special %n psi5iat$ie". Sim-tomul apa$e totdeauna %n con2unc1ie cu
semnul, da$ natu$a p$ecis0 a le0tu$ii e depa$te de a 7i e+ident0 (ca %n MacB$,de 4i BlacDlo= 19F0 sau
/5am6e$lain 4i Oil+ie 19F-". :aptele semio3ice de 6a30 au 7ost desc$ise cu limpe3ime de c0t$e
Oden 4i >ic5a$ds (192'A 21"A
)ac0 st0m %n +ecin0tatea unei inte$sec1ii 4i-1 o6se$+0m pe un pieton at$as de o indica1ie S-re ,ran(chester
a7i4at0 pe un st%lp, distinem %ndeo64te t$ei 7acto$i impo$tan1i %n acea situa1ie. EList0, s%ntem siu$i, (1" un semn
ca$e (2" se $e7e$0 la un loc 4i ('" ca$e este inte$p$etat de o pe$soan0. Toate situa1iile %n ca$e a+em de-a 7ace cu
semne s%nt asem0n0toa$e cu aceasta. )esp$e un docto$ ca$e o6se$+0 c0 pacientul s0u a$e tempe$atu$0 4i a4a mai
depa$te spunem c0 pune 6olii lui dianosticul de $ip0. )ac0 +o$6im ast7el nu punem %n e+iden10 c0 4i semnele
s%nt implicate aici. /5ia$ 4i c%nd +o$6im desp$e simptome, adeseo$i nu ne %ndim la ele ca 7iind st$%ns co$elate cu
alte $upu$i de semne. )a$ dac0 spunem c0 docto$ul inte$p$etea30 tempe$atu$a etc. ca pe un semn de $ip0, ne
situ0m o$icum pe d$umul c0t$e o in+estia1ie asup$a %nt$e60$ii dac0 eList0 ce+a %n comun %nt$e 7elul pietonului de
a t$ata o6iectul de la inte$sec1ie 4i 7elul cum a t$atat docto$ul te$momet$ul 4i 7a1a %m6u2o$at0.
>ela1ia dint$e semn 4i simptom implic0 7ie coo$dona$ea, 7ie su6o$dona$ea. )ac0 distinc1ia se 7ace %nt$e
coo$donate, contea30 nu semni7ica1ia lo$ ine$ent0, ci simplul 7apt al opo3i1iei 6ina$e dint$e cateo$iile
cuplate. :aptul a 7ost $ele+at
cu elean10 %n p$otocolul unei ce$cet0$i desp$e simptomul Mo6oseal0N de c0t$e doi medici,
S5ands 4i :inesine$ (S5ands 19F0A.2"A
Studie$ea atent0 a ... pacien1ilo$ ne-a o6liat s0 di7e$en1iem cu $i20 %nt$e Mo6oseal0N, un sentiment, 4i Mepui3a$eN,
o diminua$e o6se$+a6il0 a pe$7o$man1ei %n u$ma unui e7o$t p$elunit. )istinc1ia se do+ede4te a 7i cea dint$e
sim-tom 4i semn< Simptomul este sim1it, semnul o6se$+at de c0t$e alt0 pe$soan0. Ace4ti doi te$meni acope$0
c%mpul +ast al semioticii# ei s%nt deseo$i con7unda1i 4i te$menii s%nt 7olosi1i unul %n locul celuilalt 70$0 nici un
a+e$tisment p$eala6il.
Acest pasa2 pune %n e+iden10 c%t este de impo$tant s0 sepa$0m Mlumea p$i+at0N a int$ospec1iei,
adus0 la cuno4tin10 p$in desc$ie$ea simptomelo$ de c0t$e pacient, de lumea pu6lic0 a semnelo$
adus0 la cuno4tin10 p$in desc$ie$ea compo$tamentului de c0t$e medic. )up0 cum s-a a$0tat %n
alt0 pa$teA MO ca$acte$istic0 a simptomelo$ este c0 denotatele lo$ s%nt %n ene$al di7e$ite la
eLpedito$, adic0 pacientul (Msimptome su6iecti+eN, inco$ect numite de nume$oase cad$e
medicale MsemneN" 4i la destinata$, adic0 medicul eLaminato$ (Msimptome o6iecti+eN sau,
simplu spus, MsimptomeN"N (Se6eoD 19F(A181".)e notat c0 numai un sinu$ o6se$+ato$P4i
anume cel %n cau30 P poate $elata e+enimente simptomatice, %n +$eme ce un num0$ inde7init
de o6se$+ato$i P inclusi+ cel %n cau30 P pot o6se$+a semne. *$in u$ma$e, 7aptul intimit01ii
pe$sonale se p$o7ilea30 %n acest cad$u ca o t$0s0tu$0 distincti+0 c$ite$ial0 ca$e dema$c5ea30
o$ice simptom de o$ice semn (Se6eoD 19F9". Simptomele pot 7i ast7el citite ca ni4te comu-
nicate a6sconse desp$e lumea inte$ioa$0 a unui indi+id, ca o inte$p$eta$e ca$e uneo$i
do6%nde4te statutul unei complicate meta7o$e ascunse. )e eLemplu, ano$eLia ne$+oas0 cu
tul6u$0$i de alimenta1ie poate 7i decodat0 %n limite $e3ona6ile su6 eLp$esia Mmo$ (emo1ional"
de 7oameN. Se c$ede c0 simptomele ei s%nt $e3ultatul uno$ $ela1ii de 7amilie pe$tu$6ate 4i al
uno$ di7icult01i inte$pe$sonale (?ie6man, Minuc5in 4i BaDe$
SEM9E?E-S!M*TOM
33
19F-a, 19F-6". &n semn palpa6il al acestei maladii este, desiu$, 7o6ia $eut01ii, m0su$a6il0
ca o desc$e4te$e a masei pacientului.
)istinc1ia c$ucial0 dint$e o6oseal0 4i epui3a$e este asem0n0toa$e cu aceea dint$e anLietate ca
simptom $esim1it 4i de3inte$a$ea compo$tamental0 deseo$i mani7estat0 %n st0$ile de panic0.
Aceasta din u$m0 este un semn, nu un simptom (S5ands 19F0". )eose6i$ea eLempli7icat0 aici
e e+ident co$elat0 cu concep1ia lui &eLDiill (1982A 209", $e0sit0 at%t %n +ia10, c%t 4i %n 4tiin1ele
semice ale Minte$io$uluiN 4i MeLte$io$uluiN. /onside$ c0 implica1ia ca$dinal0 a acesteia este
dup0 cum u$mea30A M/e+a o6se$+at (a eLte$io$ul" $ep$e3int0 ce+a ca$e este (%n mod ipotetic"
adus la cuno4tin10 de c0t$e su6iectele supuse o6se$+a1iei ( a inte$io$ul". Sau ce+a din sistemul
de o6se$+a$e $ep$e3int0 ce+a din sistemul o6se$+atN (&eLDiill 1982A209". Aceast0 $ela1ie
complementa$0 este o6liato$ie pent$u o$ice comunica$e, 7iindc0 o$anismul 4i +m0Belt0Cl s0u
constituie %mp$eun0 un sistem. T$ece$ea de la p$ocesul psi5ic la semio30 este o consecin10 a
7aptului c0 o6se$+ato$ul asum0 o postu$0 ipotetic0 %n inte$io$ul sistemului o6se$+at
LAe(eutungserteilung0Ae(eutungsCerBertung;<
*ent$u sim-tom eList0 o a$nitu$0 de sinonime mai st$icte sau mai laLe. *$int$e cele dint%i,
ca$e pa$ a 7i mai mult sau mai pu1in utili3ate, Elstein et al< (19F8A2F9" 7olosesc eLclusi+ 4i
eLtensi+ in(icaIie :cue;< )e4i ei p$ocedea30 ast7el 70$0 a da o de7ini1ie, sensul lo$ $eiese cu
deplin0 cla$itate din pasa2e p$ecum Mindica1iile au 7ost inte$p$etate de c0t$e medici ca apte s0
con7i$me sau s0 in7i$me o ipote30 sau ca inapte de +$eo cont$i6u1ieN. :a6$ea (19F-A12(" pa$e
a p$e7e$a in(icator, da$ 7olose4te te$menul %n mod pe$muta6il at%t pent$u sim-tom, c%t 4i pent$u
semn# ia$ c%nd 7ace o6se$+a1ia c0 Mto1i indicato$ii pot 7i utili %n scopul de a emite 2udec01i
desp$e 6oal0N, el se $e7e$0 cu siu$an10 la am6ele cateo$ii. /u+%n-tul in(iciu :clue; este %ns0
un sinonim mai laL pent$u sim-tomA %n ene$e, %n timp ce sim-tom e utili3at %n discu$sul
medical,
in(iciu e %nt%lnit %n s7e$a detecti+istic0 (Se6eoD 1981a, Eco 4i Se6eoD 198'".
%n cupla$ea minimalist0, semn 4i sim-tom s%nt ec5ipolente# am6ele s%nt nema$cate unul 7a10 de cel0lalt
(<au5 1982". &neo$i %ns0 sim-tom cup$inde deopot$i+0 Msemnul o6iecti+ 4i semnul su6iecti+N
(Staiano 1982A''2". %n alt0 t$adi1ie, sim-tom este un simplu 7enomen M_ui p$ecisement nXa enco$e $ien
de semioloi_ue, de semanti_ueN sau se conside$0 c0 int$0 (de eL., %n te$minoloia losematicii" %n
3ona a$ticula1iei con1inutului, la substance (u signifiant, 7iu$0 desemnat0 ope$a1ional ca$e este
%n0l1at0 la statutul semiotic deplin doa$ p$in con4tiin1a o$ani3atoa$e a medicului, $eali3at0 p$in inte$-
mediul lim6ii (Ba$t5es 19F2A '8 4i u$m.". %n lite$atu$0 pot su$+eni %ns0 4i alte a$an2amente $adical
di7e$ite. %n modelul organon al lui Bu5le$ (+e3i Se6eoD 19816", sim-tomul nu constituie dec%t unul din
cele t$ei Mmomente +a$ia6ileN capa6ile s0 se $idice Mpe t$ei c0i di7e$ite la $anul de semnN. Acestea
includ semnalul, simbolul, p$ecum 4i sim-tomul< Bu5le$ (19'-A28" speci7ic0 mai depa$te c0 $ela1ia
semantic0 a acesto$a din u$m0 7unc1ionea30 M%n temeiul dependen1ei lo$ de emi10to$, a c0$ei
inte$io$itate o eLp$im0N. El su6o$dona cla$ acest t$io leLical unuia 4i aceluia4i 5berbegriff &eichen<
T$e6uie notat de asemenea c0 p$ima men1iune a lui Bu5le$ desp$e simptom este numaidec%t u$mat0 de
un set pa$entetic de sinonime p$e3umateA !nEeicben, n(icium< Ast7el, con-7i$m%nd impo$tan1a no1iunii
de intimitate pe$sonal0 ca t$0s0tu$0 nema$cat0 esen1ial0 a sim-tomului, Bu5le$ $ecunoa4te de asemenea
c0, de4i este coo$donat cu al1i doi te$meni, el este 4i su6o$donat no1iunii ene$ice (nema$cate" de semn,
4i anume acelui tip de semn pe ca$e *ei$ce %l de7inise, 70$0 ca Bu5le$ s0 7i a+ut 4tiin10 de el, cu mai
ma$e eLactitate ca in(eK<
Conce*+i( l)i *ei$ce
%n po7ida +astelo$ sale cuno4tin1e de medicin0 (Se6eoD 1981 a", *ei$ce nu a +o$6it deseo$i desp$e
sim-tom (4i o$icum, nic0i
ie$i
SEM9E?E-S!M*TOM
3$
%nt$-un mod p$oducti+, desp$e sin(rom, (iagnoEF, -rognoEF 4i altele". *ent$u el, sim-tomul, ca s0
%ncepem cu acesta, e$a un 7el de semn. %nt$-un 7oa$te inte$esant pasa2, pe ma$inea unui a$ticol de
dic1iona$ MRaS $ep$e3entaN, el de3+olt0A Ma 1ine locul cui+a sau la ce+a, adic0 a 7i %nt$-o ast7el de $ela1ie
cu altce+a, %nc%t %n anumite p$i+in1e el este t$atat de 2udecata celo$lal1i ca 4i cum a$ 7i acel altce+a.
Ast7el, un pu$t0to$ de cu-+%nt, un ad2unct, un a+ocat, un aent, un +ica$, o dia$am0, un simptom, o
ma4in0 de calculat, o desc$ie$e, un concept, o p$emis0, o m0$tu$ie, to1i $ep$e3int0 altce+a, %n di7e$itele
lo$ modalit01i, pent$u min1ile ca$e le conside$0 %n acest modN (*ei$ce 2A 2F'".
*ent$u *ei$ce, simptomul nu este %ns0 niciodat0 o specie distinct0 de semn, ci o simpl0 su6specie, 4i
anume indeLul P sau secunditatea de $ad o$iina$ (%n cont$ast cu un p$onume demonst$ati+,
eLempli7ic%nd secunditatea de natu$0 deene$ati+0 P a uneia dint$e cele t$ei cateo$ii canonice ale
sale. )a$ ce 7el de semn este el Q *ei$ce (2A'0-" d0 un eLemplu pe ca$e eu unul a4 p$e7e$a s0-1
denumesc in(icaIie# MA4a, de pild0, un mula2 cu o au$0 de lon1 %n el este semn al unei %mpu4c0tu$i,
c0ci 70$0 o %mpu4c0tu$0 nu a$ 7i eListat nici au$a# da$ au$a eList0 acolo, indi7e$ent dac0 cine+a a a+ut
ideea s0 o at$i6uie sau nu unei %mpu4c0tu$i.N *unctul esen1ial aici este c0 t$0s0tu$a indeLical0 a
semnului nu a$ 7i eliminat0 dac0 nu a$ eLista nici un inte$p$etant, ci numai dac0 a$ 7i %ndep0$tat
o6iectul ei. !ndeLul este acel 7el de semn ca$e a2une s0 7ie ast7el %n +i$tutea 7aptului de a 7i $ealmente
(adic0 7actual" conectat cu o6iectul s0uA Ma4a este simptomul unei 6oliN (*ei$ce 8A119". Toate
Msimptomele unei 6oliN, mai mult, Mnu au un emi10to$N, a4a cum stau luc$u$ile 4i cu Msemnele me-
teo$oloiceN (8A18.". A+em un indeL, sta6ilea *ei$ce %n 188., c%nd eList0 Mo $ela1ie dual0 di$ect0 %nt$e
semn 4i o6iectul s0u independent0 de mintea ca$e 7olose4te semnul ... )e aceast0 natu$0 s%nt toate
semnele natu$ale 4i simptomele 7i3iceN ('A'(1".
3"
Alt detaliu demn de a 7i men1ionat este c0 *ei$ce nume4te Mocu$en1a simptomului unei 6oli ...
un leisemn, un tip ene$al cu un ca$acte$ de7initN, da$ Mocu$en1a %nt$-un ca3 pa$ticula$ e un
sinsemnN (8A''.", adic0 un ocu$ent. O $ema$c0 oa$ecum c$iptic0 %nt0$e4te cele spuseA M&nui
semn ca$e te %nd$ept01e4te s0 c$e3i c0 ce+a e ade+0$at, p$e7e$ s0-i dau numele de simbol; de4i
cu+intele ocurent 4i sim-tom se $ecomand0 4i sinu$eN. Staiano (1982A ''1" este 70$0 %ndoial0
co$ect c%nd o6se$+0 c0 Mapa$i1ia unui simptom la un indi+id este ast7el un sinsemn indeLica.1,
pe c%nd simptomul inte$p$etat %n a7a$a mani7est0$ii sale de+ine un leisemn indeLicalN.
Simptomele, %n u3ul lui *ei$ce, s%nt indeLu$i in+olunta$e, inte$p$eta6ile de $ecepto$ii lo$ %n
a6sen1a eListen1ei $eale a unui emi10to$ inten1ional. EaDo6son (19F1A F0'" include 4i el
simptomele %n s7e$a semioticii, da$ a+e$ti3ea30 c0 Ms%ntem o6lia1i s0 1inem %n mod consec+ent
seama de di7e$en1a decisi+0 dint$e comunica$ea ca$e implic0 un emi10to$ $eal sau p$esupus 4i
in7o$ma1ia a c0$ei su$s0 nu poate 7i identi7icat0 cu un emi10to$ de c0t$e inte$p$etul indica1iilo$
o61inuteN. Aceast0 o6se$+a1ie comentea30 7aptul c0 simptomele s%nt suestii ale co$pului ca$e
ce$ insistent o eLplica1ie P o const$uc1ie, din pa$tea insului, su6 7o$ma unui tipa$ coe$ent 4i
intelii6il (ca$e, 7i$e4te, a$ putea 7i eLact sau nu, ca3 %n ca$e +e3i *olunin 19FFA91". )u$e$ea
cup$inde un ast7el de simptom ca$e %nco$po$ea30 un mesa2 ce o6li0 sistemul ne$+os cent$al s0
in7luen1e3e at%t +oalat c%t 4i e+ident compo$tamentul pent$u a c0uta semne de du$e$e, %n
%nt$eaa 7iloenie, ontoenie hic et ubi'ue< Mille$ (19F8A -.--9" de3+olt0 opo$tunA
)in clipa %n ca$e cine+a %4i $ecunoa4te simptomele p%n0 %n momentul c%nd se pl%ne %n cele din u$m0 de ele eList0
totdeauna un inte$+al, mai lun sau mai scu$t, dup0 ca3, c%nd se 7$0m%nt0 %n sinea lui dac0 me$it0 s0 4i le aduc0 la
cuno4tin1a unui specialist. ... To1i am 7ost la un moment dat s%c%i1i de su7e$in1e 4i de du$e$i. Am constatat p$o6a6il
modi7ic0$i %n $eutate, %n701i4a$e 4i 7unc1ii co$po$ale, modi7ic0$i
SEM9E?E-S!M*TOM
3
ale pute$ii, aptitudinilo$ 4i +oin1ei, +a$ia1ii ineLplica6ile ale dispo3i1iei psi5ice. )a$ %n ma$e le t$at0m ca pe
sc5im60$ile meteo$oloice.
)up0 cum s-a a$0tat %n capitolul p$ecedent, *ei$ce (-A'.1" a detaliat odat0 p$o6lema u$mei de
pa4i 0site de c0t$e >o-6inson /$usoe, ca 7iind un indeL c0 Mc0 pe insula sa se a7l0 o c$eatu$0
oa$eca$eN# 4i %nt$-ade+0$ indeLul p$e3int0 to-deauna ca semn di$ec1ia +ecto$ial0 a ceea ce este
sp$e t$ecut sau, a4a cum spune T5om (1980A 19-", Mpa$ $e+e$sion de la causalite ene$at$iceN,
ca$e este in+e$sul cau3alit01ii 7i3ice. /lasa signa naturali a lui Auustin, de7init0 P %n cont$ast
cu signa (ata P p$in $ela1ia de dependen10 dint$e semn 4i luc$u$ile semni7icate LDe (octrina
christiana 2.1.2", pe l%n0 sensul ei o$todoL (cum a$ 7i spu3eala ca simptom al po2a$ului", este
ilust$at0 4i de u$mele de pa4i l0sate de un animal disp0$ut din +ede$e 4i pot 7i ast7el p$i+ite ca
pu$t0toa$e ale unei p$e+esti$i sau, %n u3ul cel mai ene$al, ale unei e+iden1e (6un0oa$0 a4a cum
un +%nt de sud-+est poate %n eal0 m0su$0 s0 %nsemne 4i s0 aduc0 ploaie, adic0 s0-4i ene$e3e
sini7ica-tum-ul". Ast7el, %n multe p$i+in1e, simptomele 7unc1ionea30 ca u$mele P u$me de
pa4i, u$me de din1i, $0m04i1e de 5$an0, eLc$emente 4i u$in0, c0$0$i 4i d$umeau$i, $amu$i 7$%nte,
+i-3uine, $estu$i de la mese etc. P %n %nt$eaa lume animal0 (Se-6eoD 19F(A1''" 4i la
popula1iile de +%n0to$i %n ca$e oamenii Ms-au %n+01at s0 adulmece, s0 o6se$+e, s0 con7e$e sens
4i conteLt celei mai m0$unte u$meN (;in36u$ 198'". &$mele, inclusi+ 4i %ndeose6i
simptomele, ac1ionea30 ca metonime. Acest t$op e implicat 4i )n-ars-ro toto, a4a cum este ea
anali3at0 pe la$ de c0t$e Bil3 (19-0".
Sim*tomele -i o'i2inile me.ic(le (le semioticii
)esiu$, Hipoc$ate $0m%ne 7iu$a ancest$al0 4i em6lematic0 a semioticii P adic0 a
semioloiei, %n sensul $est$%ns de simptomatoloie P, cu toate c0 Ma luat no1iunea de indica1ie
de la medicii ca$e l-au p$ecedatN (Eco 1980A2FF". Bae$ (1982A18"
38
se $e7e$0 la o Msimptomatoloie $omantic0N, desp$e ca$e a7i$m0 c0 s-a$ putea s0 7ie Mcea o$iina$0N,
%mpin%nd domeniul %napoi p%n0 la o Me$0 a con4tiin1ei miticeN. Alcmaion $ema$ca %nt$-unui dint$e
pu1inele 7$amente p0st$ate din ca$tea saA M/%t desp$e luc$u$ile in+i3i6ile 4i luc$u$ile mo$tale, 3eii au
ce$titudini# da$, %n m0su$a %n ca$e oamenii pot deduce, ... ei t$e6uie s0 p$ocede3e dup0 indiciiN (Eco
1980A281", 4i anume s0 7ac0 Mcon2ectu$i p$o+i3o$iiN. Ii ca$e a$ t$e6ui s0 7ie 6a3a unei ata$e in7e$en1e
ci$cumstan1iale Q E+ident, conceptul ca$e a 7ost totdeauna cent$al este sim-tomul (;in36u$ 198'".
/u toate c0 Alcmaion este p$i+it %ndeo64te ca 7ondato$ul psi5oloiei empi$ice, Hipoc$ate, un maist$u
clinic p$in eLcelen10 (TemDin 19F'", a 7ost cel ca$e a $upt cu p$actica medical0 a$5aic0, %n ca$e medicul
e$a %n mod tipic p$eocupat de natu$a 6olii, de cau3ele 4i mani7est0$ile ei, 4i s-a concent$at %nc0 o dat0
nemi2locit asup$a pe$soanei 6olna+e 4i asup$a $elat0$ii su7e$in1elo$ sale P pe scu$t, asup$a
sim-tomelor 6olii (9eu6u$e$ 190(A 19(".
*ent$u Hipoc$ate 4i u$ma4ii s0i, simptomele e$au doa$ M7enomene semni7icati+eN (Heidel 19-1A(2".
Modul lo$ de a conside$a simptomele ca semne natu$ale P a+%nd capacitatea de a semni7ica acelea4i
luc$u$i o$ic%nd 4i o$iunde P e$a cel mai p0t$un30to$ cu putin10. O 7oa$te timpu$ie discu1ie de acest 7el
se 0se4te %n Prognostic OO@A
T$e6uie s0 %n1eleem limpede %n p$i+in1a semnelo$ siu$e 4i %n p$i+in1a simptomelo$ %n ene$al c0 %n o$ice an 4i %n
o$ice 1a$0 semnele $ele indic0 ce+a $0u, ia$ semnele 6une ce+a 7a+o$a6il, de +$eme ce se do+ede4te c0 simptomele
desc$ise mai sus au acela4i %n1eles %n ?i6ia, %n )elos 4i %n Sci1ia. Ast7el %nc%t t$e6uie s0 %n1eleem c0 %n acelea4i
$eiuni nu este de mi$a$e c0 am a+ea d$eptate %n cele mai multe %mp$e2u$0$i, dac0 le %n+010m temeinic 4i 4tim cum
s0 le p$e1uim 4i s0 le ap$e-
ciem co$ect.
Am e+ocat ante$io$ un eLemplu temeinic desp$e metoda lui, desc$ie$ea detaliat0 a 7aimoasei facies
hi--ocratica (Se6eoD
SEM9E?E-S!M*TOM
33
19F9A ( 4i u$m."# alt eLemplu poate 7i citat din %-i(emii 8Hei.el 131191#3:9
/ele ce u$mea30 au 7ost %mp$e2u$0$ile ce %nso1esc 6olile 4i pe temeiul c0$o$a mi-am 7o$mat 2udec01ile, %n+01%nd
din natu$a o64teasc0 a tutu$o$a 4i din natu$a pa$ticula$0 a indi+idului, de la 6oal0, de la pacient, de la $eimul
p$esc$is 4i de la cel ca$e 1-a p$esc$is P s0 sta6ilesc pent$u acestea un dianostic mai 7a+o$a6il sau mai pu1in
7a+o$a6il# din 7elul +$emii 4i al 7iec0$ei $eiuni, at%t %n %nt$eul lo$, c%t 4i p$i+ito$ la p0$1i# din o6iceiu$ile, modul
de +ia10, ocupa1iile 4i +%$sta 7iec0$ui pacient# din +o$6i$e, manie$e, t0ce$e, %ndu$i, somn 4i lipsa de somn, natu$a
4i momentul +iselo$, 2upuitu$i, 3%$ietu$i, lac$imi# din pa$oLisme, scaune, u$in0, sput0, +om0, antecedentele 4i
u$m0$ile 7iec0$ui element din succesiunea 6olilo$, 4i o6sesiile unui s7%$4it 7atal sau ale unei c$i3e, din t$anspi$a1ie,
$iiditate, $0ceal0, tuse, st$0nutu$i, su5i1u$i, $0su7la$e, e$ucta1ii, 7latulen10, t0cut0 o$i 3omotoas0, 5emo$aii 4i
5emo$oi3i. *e temeiul acesto$ luc$u$i t$e6uie s0 lu0m aminte 4i ca$e le pot 7i u$m0$ile.
%n VtiinIa me(ianei, Hipoc$ate a mai a7i$matA M/eea ce scap0 +ede$ii noast$e t$e6uie s0 sesi30m p$in
+03ul mental, 4i medicul, 7iindu-i deopot$i+0 cu neputin10 s0 +ad0 natu$a 6olii 4i s0 a7le p$in +iu $ai
cele necesa$e desp$e ea, este o6liat s0 $ecu$0 la 2udecata %ntemeiat0 pe simptomele ca$e i se %n70-
1i4ea30.N Mi2loacele p$in ca$e poate 7i $eali3at0 o diano30 Mconstau din o6se$+a1ii asup$a calit01ii
+ocii, 4i anume dac0 e cla$0 sau $0u4it0, asup$a $itmului $espi$ato$, 4i anume dac0 e p$ecipitat sau lent,
4i asup$a compo3i1iei di+e$selo$ 7luide ca$e se scu$ din o$i7iciile co$pului, lu%ndu-le %n conside$a$e
mi$osul 4i culoa$ea, p$ecum 4i 7luiditatea sau +%sco3itatea lo$. Anali3%nd semni7ica1ia acesto$ semne
di+e$se este posi6il s0 deduci din ce 6oal0 au $e3ultat, ce anume s-a %nt%mplat %n t$ecut 4i s0 7aci un
p$onostic asup$a e+olu1iei +iitoa$e a 6oliiN (/5ad=icD 4i Mann 19.0A 8F-89".
;alen, al c0$ui idol unic 4i eLclusi+ a 7ost Hipoc$ate 4i a c0$ui medicin0 a $0mas (%n totalitate"
5ipoc$atic0, a 7ost %ns0 cel ca$e a %nce$cat s0 o7e$e dianostice, o$i de c%te o$i a 7ost
posi6il, cu 7undamenta$e 4tiin1i7ic0, adic0 s0-4i 6a3e3e p$e+i3iunile pe o6se$+a1ii $eale. A 7ost
%n m0su$0 s0 7ac0 acest luc$u deoa$ece a p$acticat disec1ia 4i eLpe$imentulA %n timp ce
Hipoc$ate a studiat 6oala ca un natu$alist, ;alen Ma cute3at s0 modi7ice natu$a ca un om de
4tiin10N (Ma2no 19F.A'9(". MMetoda empi$ic0 a 7ost 7o$mulat0 pent$u p$ima oa$0 %n medicina
Antic5it01iiN, ca eLp$esie sistematic0 4i detaliat0 %n co$pusul 5ipoc$atic ()e ?ac, 19-1A121", 4i
a de+enit pa$te a teo$iei semnelo$ pent$u ep icu$ieni 4i sceptici, %n opo3i1ie cu po3i1ia
$a1ionalist0 stoic0. T$atatul 7$amenta$ al lui :ilo-demos (pe la -0 %. /$." este de depa$te cea
mai complet0 discu1ie dint$-o luc$a$e metodoloic0 $adical0 descope$it0 (%n 6i6lioteca
5e$culean0" p%n0 %n p$e3ent. ;alen, %n ciuda %nt$eii sale 7o$ma1ii platoniciene, a 7ost ulte$io$
Msilit de c0t$e p$o7esia lui s0 7ie mai empi$icb (*5illips 19F'A1F-", c5ia$ dac0 acest ce$cet0to$
lipsit de p$e2udec01i, ca$e a continuat s0 +o$6easc0 cu lasul 4i auto$itatea unui om de 4tiin10,
s-a t$ans7o$mat t$eptat %nt$-un soi de mistic domatic (Sa$ton 19.-A .9". El poate 7i conside$at,
a4ada$, ca un su6til %ntemeieto$ al semioticii clinice p$op$iu-3ise (9eu6u$e$ 190(A '8.". *oate
%ns0 7i socotit, la 7el de 6ine, 4i ca p$imul semiotician M4tiin1i7icN.
/ondeiul lui ;alen a 7ost la 7el de ocupat ca 4i scalpelul s0u. )e-a lunul sc$ie$ilo$ sale
eLt$em de +oluminoase, el a clasi7icat semiotica d$ept una din p$incipalele 4ase $amu$i ale
medicinei, o$dona$e ca$e a a+ut o impo$tan10 apa$te dato$it0 Me7ectului ei asup$a isto$iei
ulte$ioa$e a medicineiN (*5illips 19F'A1F2". :o$1a alenismului, dup0 cum su6linia30 4i
TemDin (19F'A1F9", Ms-a 6a3at %n nu mic0 m0su$0 pe 7aptul c0 a o7e$it cateo$ii medicaie ...
pent$u a co$ela indi+idul cu s0n0tatea 4i 6oalaN, p$int$e ca$e Msemioloia (4tiin1a semnelo$"N.
;alen a %mp0$1it de asemenea domeniul $especti+ %n t$ei p0$1i pe$manenteA %n p$e3ent, a7i$ma
el, p$eocupa$ea acestuia e$a ins-ecIia sau diano3a, %n t$ecut, cunoaGterea sau
SEM9E?E-S!M*TOM
101
anamne30 (etioloia", ia$ %n "iitor -reCiEiunea sau p$ono3a. *$ocedu$a sa clinic0 e 6ine
desc$is0 de c0t$e Sa$ton (19.-A("A
/%nd +enea s0-1 consulte un 6olna+, ;alen ... %nce$ca %n p$imul $%nd s0-i sta6ileasc0 isto$ia medical0 4i modul de
+ia10# %i punea %nt$e60$i desp$e ca3u$ile de mala$ie 4i alte indispo3i1ii. Apoi, pacientul e$a in+itat s0-4i 7ac0
isto$icul noilo$ su7e$in1e, ia$ medicul %i punea toate %nt$e60$ile necesa$e pent$u elucida$ea lo$ 4i-1 supunea c%to$+a
eLamin0$i posi6ile.
;alen p$i+ea o$ice M7apt ne7i$escN ce ap0$ea %n co$p ca pe un simptom, ia$ o $euni$e de
simptome ca pe un sin(rom< E$a pe$7ect con4tient c0 simptomele 4i sind$oamele se $e7lect0
di$ect %n o6se$+a1ia clinic0, da$ 7o$mula$ea unei diano3e ce$ea $e7lec1ie cau3al0 (Sieel
19F'". E$a un maest$u %n p$e-+i3iona$ea des704u$0$ii 6olilo$ (9eu6u$e$ 190(A '8'". )e4i
p$onosticu$ile lui se %ntemeiau esen1ial 4i 7idel pe Cor-us Ji--ocratum, p$op$iile sale
cuno4tin1e anatomice 4i eLactitatea 2udec01ii %l %nclinau s0-4i const$uiasc0 p$ono3ele pe 6a3a
unei 7undament0$i diano3ice +ala6ile.
Inte'*'et('e( sim*tomelo'
A$ p0$ea ne$a1ional s0 ne a4tept0m la o con7o$ma$e 7in aco$dat0 %nt$e st0$ile inte$ne 4i
M$ealitateN, %nt$e un nnenBelt 4i +mBelt0Cl %ncon2u$0to$ sau, mai st$ict +o$6ind, %nt$e
simptome 4i inte$p$et0$ile lo$ ca $e3ultat ap0$ut %n timp sau %n adapta$ea e+oluti+0 P -ro(otto
genetico, %n 7o$mula$ea succint0 a lui *$odi (1981A9F'" P ca$e a+anta2ea30 un o$anism
spo$indu-i Madec+a6ilitateaN. Aceasta nu $e7lect0 %ns0 condi1ia a$tei diano3ei. /a$acte$ul
p$o6a6ilistic al simptomelo$ a 7ost de mult %n1eles, p$int$e al1ii, de c0t$e loicienii de la *o$t-
>o,al (Se6eoD 19F(A12.". )a$ tendin1a lo$ adeseo$i +a0 4i nesiu$0 a 7ost cla$ a$ticulat0 de
c0t$e T5omas S,den5am, medicul din secolul al O@!!-lea deseo$i numit MHipoc$atele enle3N
(/ol6, 4i Mc;ui$e 1981A 21". Mult admi$atul medic, p$i+it cu at%ta de7e$ent0 de con7$atele
s0u,
Eo5n ?ocDe, a 7ost cunoscut sica Mp0$intele medicinei enle3eN (?at5am 18-8A O!". S,den5am s-a
$ema$cat p$in $ecunoa4te$ea sc$upuloas0 a p$io$it01ii o6se$+a1iei di$ecte. El ce$ea Mpe$cepe$ea siu$0 4i
distinct0 a simptomelo$ pa$ticula$eN, su6liniind cu pe$spicacitate c0 aceste simptome t$imit Mnu at%t la
6oal0 c%t la medicN. Sus1inea c0 Mnatu$a, %n p$oduce$ea 6olii, este uni7o$m0 4i consec+ent0, %n asemenea
m0su$0, %nc%t, %n ca3ul aceleia4i 6oli la pe$soane di7e$ite, simptomele s%nt %n cea mai ma$e pa$te
acelea4i, 4i a6solut acelea4i 7enomene pe ca$e le +e1i o6se$+a %n 6oaEa unui Soc$ate le +e1i o6se$+a 4i
%n 6oala unui netotN (?at5am 18-8A1-". A7i$ma1ia lui e$a, desiu$, total e$onat0, de4i luma de student
medicinist $elatat0 de /ol6, 4i Mc;ui$e (1981A2'", pot$i+it c0$eia Mneca3ul psi5iat$iei este c0 toate
sind$oamele constau din acelea4i semne 4i simptomeN, pa$e a 7i ia 7el de eLae$at0. EList0, desiu$,
unele di7icult01i diano3ice ine$ente %n simila$it01ile dint$e simptomatoloia sind$oamelo$ 7unc1ionale
4i cele ale maladiilo$ o$anice. Simptomele ma$inale sau suplimenta$e ale celo$ dint%i pot 7i asimilate
%ns0 pot$i+it uno$ c$ite$ii speci7ice, p$ecum cele eLpuse 6un0oa$0 de c0t$e &eLDiill (19F9". Acest set de
o6iec1ii m0 duce la eLamina$ea unui aspect al simptomului $a$eo$i men1ionat %n lite$atu$0, da$ pe ca$e
l-am 0sit deopot$i+0 7ascinant 4i, %n mod ce$t pent$u semiotic0, de o ma$e +aloa$e eu$istic0. Este
+o$6a de anomalii, p$o6lem0 ca$e, %nt$-un conteLt 7ilo3o7ic, 1-a p$eocupat %n mod special pe *ei$ce.
*ot$i+it lui Hump5$ies (19(8A 88", o sta$e de luc$u$i %n mod natu$al anomal0 se de7ine4te ast7el M%n
$apo$t cu un set de enun1u$i ca$e s%nt actualmente p$esupus ade+0$ateN sau, pun%nd c5estiunea %nt$-un
mod mai di$ect, Mse poate demonst$a c0 o$ice 7apt sau sta$e de luc$u$i ca$e necesit0 e7ecti+ o eLplica1ie
a$e ne+oie de eLplica1ie pe 6a3a cuno4tin1elo$ eListenteN (19(8A 89". /a$acte$ul enimatic al
anomaliilo$ semiotice poate 7i 7oa$te 6ine ilust$at cu a2uto$ul eLemplelo$ clinice, unde c%te+a modele
eListente s%nt capa6ile s0 dea seama desp$e o multitudine de 7apte. Me-
SEM9E?E-S!M*TOM
10'
dicina poate 7i, %nt$-ade+0$, una din pu1inele discipline lipsite de o teo$ie lo6al0, de4i eList0 70$0
%ndoial0 pa$adime locale, non-linia$e 4i ca ata$e limitate 4i a$5isimple, cum a$ 7i Mteo$ia 6olilo$
in7ec1ioaseN.
S0 lu0m ca p$im0 a6o$da$e a p$o6lemei anomaliilo$ spi-$oc5etul Tre-onema -alli(um< Acest +i$us, %n
7a3a sa te$1ia$0, se poate mani7esta ca ao$tit0 (Mcau30N" la indi+idul A, neu$osi7ilis pa$etic la indi+idul B
sau ca nici un 7el de 6oal0 la indi+idul /. )esp$e acesta din u$m0, pacientul cu si7ilis te$1ia$
asimptomatic, se poate spune c0 a$e o 6oal0 70$0 a 7i 6olna+. )e men1ionat c0 o pe$soan0 poate 7i nu
numai 6olna+0 70$0 a 7i su7e$ind0, ci, in+e$s, poate 7i su7e$ind0 70$0 a a+ea o 6oal0 speci7ic0
identi7ica6il0. /e putem spune, %n ca3u$i p$ecum acesta, desp$e neLul implicati+ ca$e $eune4te
Mp$opo3i1iaN, adic0 +i$usul, cu consecin1a lui, eLp$imat0 %nt$-un mod tani6il sau, dimpot$i+0, ocultat0
%n c5ip miste$ios Q A, B 4i / s%nt oa$e %nt$-o dist$i6u1ie complementa$0 4i, %n ca3 a7i$mati+, con7o$m
c0$ui p$incipiu P constitu1ia pacientului sau +$eun 7acto$ eLt$insec (eo$a7ic, tempo$al, so-cietal,
dete$minat de +%$st0 sau seL etc." sau o com6ina1ie %nt$e acestea Q !n7luen1a conteLtului, am 7i %nclina1i
s0 c$edem, poate 7i de maLim0 impo$tan10. Acesta de+ine p$ecump0nito$ %n p$o6lema 5ipe$tensiunii P
nicidecum o 6oal0, ci un semn de de3o$dine ca$dio+ascula$0 (*aine 4i S5e$man 19F0A2F2" P ca$e este
pus0 %n e+iden10 %nt$-un cad$u unic 4i limitatA %n cel al inte$ac1iunii pacientBmedic, p$esupun%nd 4i
cont$i6u1ia anumito$ acceso$ii, p$ecum un tensiomet$u. Semio3a este, a4a 3ic%nd, pus0 %n mi4ca$e
eLclusi+ %n ci$cumstan1ele men1ionate, altminte$i nu eList0 simptome (5ipe$tensiunea asimp-tomatic0,
adic0 a4a-numita 5ipe$tensiune t0cut0, du$ea30 %n medie cincisp$e3ece ani" P nu eList0 semne 4i, p$in
u$ma$e, nu eList0 nici un o6iect de7init P adic0 dianostica6il.
Studiile au a$0tat c0 ma2o$itatea oamenilo$ ca$e au calculi 6ilia$i t$ec p$in +ia10 70$0 p$o6leme
palpa6ile. *$e3en1a acesto$ piet$icele de coleste$ol ca$e se 7o$mea30 %nt$-un s0cule1
ce acumulea30 suc diesti+ pot 7i cla$ +03ute la $adio$a7ieA um6$ele s%nt Msemne o6iecti+eN, da$ cele
mai multe dint$e ele nu p$o+oac0 niciodat0 du$e$e sau +$eun alt simptom. Ele $0m%n mute. S%nt
dianosticate, cu alte cu+inte, doa$ %n cu$sul uno$ cont$oale detaliate 4i ca ata$e nu necesit0 inte$+en1ie
c5i$u$ical0.
&neo$i, eLpe$ien1ele sen3o$iale duc la pa$adoLu$i semio-3ice, cum a$ 7i u$m0toa$ea t$ans$esiune
clasic0. O ca$ie din-t$-un dinte al meu ca$e mi se pa$e u$ia40 c%nd %mi +%$ %n ea lim6a $ep$e3int0 un
simptom su6iecti+ ce m0 poate 7ace sa m0 duc la dentist. )entistul %mi %n0duie s0 o +0d %nt$-o olind0
4i $0m%n su$p$ins ce de$i3o$iu de mic0 este ca+itatea P semnul o6iecti+ P. %nt$e6a$ea esteA ca$e
inte$p$eta$e e Made+0$at0N, cea o61inut0 p$in modalitatea tactil0 sau cea 7u$ni3at0 de pe$cep1ia optic0 Q
!mainea sim1it0 4i 7o$ma pe ca$e o +0d nu se aco$d0. )entistul nu e, 7i$e4te, p$eocupat de dimensiunile
0u$ii mele c%nd umple ca+itatea pe ca$e a o6se$+at-o.
:aptul c0 simptomul (din $a1iuni ca$e 1in %n ultim0 anali30 de planul e+oluti+ al sistemului ne$+os
cent$al uman" se $e7e$0 la alt0 pa$te a co$pului dec%t cea unde e situat0 e7ecti+ le3iunea este o
eLpe$ien10 destul de o6i4nuit0. M)u$e$ea p$odus0 de 6oala co$ona$ian0, de eLemplu, e $esim1it0 %n pa$-
tea ante$ioa$0 a to$acelui, %n ume$i, 6$a1e 4i deseo$i %n cea70 4i maLila$. Ea nu e $esim1it0 acolo unde se
a7l0 co$dul P u4o$ %n pa$tea st%n0N (Mille$ 19F8A22". O asemenea $elata$e inco$ect0 este ne6ioloic0,
%n sensul c0 o inte$p$eta$e p$o7an0 a$ putea 7i 7atal0. &n simptom 4i mai st$aniu este cel al c0$ui
$e7e$ent nu se a7l0 a6solut nic0ie$i, ilust$at %n c5ip d$amatic de un mem6$u 7antom0 dup0 amputa$e.
Mille$ (19F8A 20"
sc$ieA
Mem6$ul 7antom0 poate p0$ea c0 se mi4c0 P el %4i poate %ndoi deetele, dac0 e +o$6a de un picio$, poate s0
apuce luc$u$i sau s0 simt0 c0 un5iile 7antom0 i se %n7i %n palma 7antom0. *a$tea din 6$a1 poate s0 dispa$0,
l0s%nd ca o 6ucat0 eLaspe$ant0 de m%n0 s0-i at%$ne in+i3i6il
SEM9E?E-S!M*TOM
10.
de $estul um0$ului $eal# m%na se poate sup$adimensiona, a2un%nd s0 de+o$e3e $estul mem6$ului.
E implicat aici un ca3 de du$e$e su6iecti+0 P %n opo3i1ie cu cea o6iecti+0 P, distinc1ie int$odus0 de
:$ied$ic5 E. K. Henle, ilust$ul anatomist 4i 7i3ioloist e$man din secolul al OlO-lea, 4i pe$petuat0 %n
ene$e de atunci %ncoace %n toate clasi7ic0$ile du$e$ilo$ (de eL., Be5an 192(". )u$e$ea su6iecti+0 este
desc$is0 ca Mnea+%nd nici o cau30 7i3ic0 sp$e a eListaN, adic0 nu eList0 nici o 6a30 o$anic0 pent$u
p$e3en1a ei (%nt$u totul ade+0$at dac0 e +o$6a de un mem6$u nea$ticulat, nici m0ca$ un o$an"A ea
$e3ult0 din Mimp$esii acumulate %n cent$ii memo$iei, ca$e s%nt e+ocate p$in p$o+oca$ea asocia1iilo$
adec+ateN (Be5an 192(A F-", ceea ce %nseamn0 c0 du$e$ea $0-m%ne leat0 de un cad$u de semni7ica1ie
dependent de cunoa4te$e $et$ospecti+0. )u$e$ea in+ocat0 4i du$e$ea p$oiecti+0 s%nt st$%ns leate# cea din
u$m0 este un te$men at$i6uit du$e$ii sim1ite ca 7iind p$e3ent0 7ie %nt$-un mem6$u ca$e nu mai a$e nici o
sen3a1ie (ca %n ataraKia locomotoare;, 7ie %nt$-unui ca$e nu mai eList0 din cau3a amput0$ii.
Anumite simptome P du$e$ea, $ea1a, 7oamea, setea 4i altele P s%nt eLpe$ien1e p$i+ate, situate nu %n
+$eun amplasament identi7ica6il, ci %nt$-o aneL0 i3olat0 pe ca$e oamenii o numesc %n ene$e M4ineleN.
Simptome ca acestea tind s0 7ie semni7icate p$in mi2loace pa$a7onetice, ca emetele sau semnele
+e$6ale, ca$e pot 7i sau nu %nso1ite de estu$i, +a$iind %n intensitate de la %nc$unt0$i p%n0 la conto$siuni.
O p$o6lem0 eLt$em de %nc%lcit0, ca$e nu poate 7i dec%t 7uiti+ men1ionat0 aici, se i+e4te din multiplele
sensu$i ale MsineluiN 4i din modul cum acestea se co$elea30 cu c5estiunea simptomatoloiei. )e7ini1ia
6ioloic0 depinde de 7aptul c0 sistemul imuni-ta$ nu $eac1ionea30 %n mod e+ident la p$op$iii s0i auto-
antieni# eList0 ma$De$i speci7ici ca$e modulea30 sistemul ene$ato$ al liniilo$ de celule antien-
speci7ice 4i idiotip-speci7ice P pe scu$t, acti+ea30 p$ocesul de auto-tole$an10. )incolo de 4inele
imunoloic, eList0 4i un Msine semioticN, desp$e ca$e am discutat altunde+a (Se6eoD 19F9A 2('-2(F".
Alt0 cateo$ie distinct0 de simptome me$it0 m0ca$ o men1iune 7ua$0. *e acestea un lin+ist a$ putea 7i
tentat s0 le denumeasc0 Mminus-t$0s0tu$iN sau simptome de a6st$ac1ie. )in ea 7ac pa$te toate +a$iet01ile
de asemasia (Se6eoD 19F(A .F,19F9A .8" Pano3ia, a$a7ia, aleLia, amne3ia, amu-3ia, a7a3ia, ap$aLia
etc, p$ecum 4i Mde7icien1eN ca +ede$ea necla$0, di7icult01ile de au3, amo$1i$ea P pe scu$t, simptome
ca$e indic0 un de7icit %n $apo$t cu un standa$d ideal de Mno$-malitateN.
%n o$ice discu1ie desp$e simptome, e de notat c0 p%n0 4i un sind$om sau o constela1ie de simptome P s0
3icem de tip ast$onomic (ano$eLie, indiestie 4i 5emo$oi3i" P s-a$ putea s0 nu co$espund0 nici unui
ca3 de manual %n nomenclatu$a sau te$minoloia 6olilo$. T$atamentul ulte$io$ poate 7i, %n mod
co$espun30to$, denumit MsimptomaticN, %nso1it 7iind de a+i3ul suplimenta$ ca pacientul s0 $0m%n0 su6
sup$a+e5e$e continu0. %n unele ci$cumstan1e, Msind$omul a$ putea 7i at$i6uit etioloiei psi5oloice
N (/5e$asDin 4i >insdo$7 19F'A 'F". Semni7ica1ia acesto$ constat0$i este c0 inte$p$eta$ea simptomelo$
este adesea o c5estiune ce implic0, suplimenta$, un %nt$e spect$u de $ada1ii uneo$i a6ia pe$cepti6ile,
at$0%nd dup0 sine un num0$ tot mai ma$e de alte simptome. E util de asemenea s0 $ema$c0m c0,
tempo$a$ sau %n scopu$i p$edicti+e, simptomele %n ene$e p$eced0 semnele, ceea ce %nseamn0 c0
des704u$a$ea o$donat0 a e+iden1ei poate 7i numit0 -rognostic<
9imeni nu 4tie, actualmente, cum cap0t0 semni7ica1ie acti+itatea neu$onal0 a7e$ent0, dincolo de intensa
60nuial0 c0 ceea ce numim %n mod o6i4nuit Mlumea eLte$ioa$0N, inclu-3%nd o6iectele 4i e+enimentele
postulate ca 7iind con1inute %n ea, este st$uctu$a 7o$mal0 a c$eie$ului :logos;< %n toate inte$p$et0$ile
p$actice, nu 4tim a6solut nimic desp$e modul %n ca$e sistemul ne$+os p0st$ea30 indi7e$ent ce st$uctu$0
4i-i
SEM9E?E-S!M*TOM
10F
at$i6uie o semni7ica1ie, desp$e 7elul cum se co$elea30 acest p$oces cu pe$cep1ia 4i cum induce o $eac1ie.
!mplicit %n acest set de semne de %nt$e6a$e eList0 un model st$ict linia$A de eLemplu, acela c0 7$ica sau
6ucu$ia Mp$o+oac0N un $itm ca$diac intensi7icat. 9u numai c0 un asemenea model mi se pa$e mult p$ea
simplist, da$ nu eList0 nici m0ca$ o u$m0 de e+iden10 a eListen1ei lui ca ata$e.
@iito$ul simptomatoloiei +a depinde %n mod e+ident de de3+olta$ea uno$ p$o$ame ca$e utili3ea30
te5nici de calculato$ de$i+ate din studii asup$a intelien1ei a$ti7iciale. Acestea s%nt destinate s0 mime3e
4i s0 suplimente3e, dac0 nu s0 %nlocuiasc0, p$ocesele semio3ice umane, ca 2udecata 6a3at0 pe intui1ie
(%nt$-un cu+%nt, a6duc1ia". Ast7el de consilie$i diano3ici s%nt de2a ope$a1ionali, ca de pild0 p$o$amul
denumit Ca(uceus (McKean 1982". Acest p$o$am
eLaminea30 un pacient cu 7e6$0, s%ne %n u$in0, sput0 s%ne$ie din pl0-m%ni 4i icte$. *$o$amul
consemnea30 nume$e ca$e a$at0 %n ce m0su$0 7ieca$e simptom este co$elat cu pat$u diano3e posi6ile
P ci$o30 5epatic0, 5epatit0, pneumonie 4i ne7$it0 P 4i i3olea30 pneumonia %n calitate de candidat
7a+o$it. /%4ti0to$ la sco$ este 5epatita. )a$ din cau30 c0 5epatita a$e un simptom necomun cu
pneumonia (s%ne %n u$in0", Ca(uceus alee ci$o3a ca p$im0 alte$nati+0. Acest p$oces, numit
pa$ti1iona$e, 7ocali3ea30 aten1ia calculato$ului asup$a $upu$ilo$ de 6oli asociate. (McKean 1982A (-"
A$ta de a inte$p$eta simptomele a$e o semni7ica1ie ce dep04e4te cu mult estiona$ea cotidian0 de c0t$e
medic a maladiei. )up0 cum anticipase 4i Hipoc$ate, succesul ei de$i+0 din capacitatea psi5oloic0 a
medicului, ia$ aceasta depinde 5ot0$%to$ de a6ilitatea p$acticantuluiBp$acticantei de a-4i pune amp$enta
competen1ei at%t asup$a pacientului, c%t 4i asup$a mediului $eunit (asisten1a st$%ns0 %n ca6inetul luiBei,
ca$e poate consta din 7amilia 4i p$ietenii pacientului, ca 4i din coleii 4i ec5ipa medicului". )$. Eosep5
Bell, de la >o,al !n7i$ma$, din Edin6u$5, a acceptat cu st$0luci$e p$o+oca$ea, impu-
108
n%ndu-se %n $omanul detecti$istic, pe u$mele $eali30$ii 7ic-1ionale a d$. A$t5u$ /onan )o,le,
S5e$locD Holmes (Se6eoD 1981, ;in36u$ 198'". *ot$i+it %ndi$ii medicale $ecente, p$e-
ocupa$ea contempo$an0 pent$u diano30 P 4i anume ideea c0 misiunea $ecunoscut0 sau
ac1iunea cent$al0 a medicului este de a eLplica semni7ica1ia condi1iei pacientului P depinde %n
ultim0 anali30 de $olul auto at$i6uit al medicului ca 7acto$ auto$i3at de eLpune$e 4i eLplica$e a
+alo$ilo$ societ01ii contempo$ane. Boala e %n0l1at0 ast7el la statutul de cateo$ie mo$al0 4i
t$ie$ea simptomelo$ a$ t$e6ui p$i+it0, a4ada$, cel mai 6ine ca un sistem de taLonomie semiotic0
P sau, %n lim6a2ul semiotic $usesc, Mun sistem de modela$e secunda$N.
)ictonul ?o$dului Ho$de$ P Mcel mai impo$tant luc$u %n medicin0 este diano3a, al doilea
luc$u cel mai impo$tant este diano3a 4i al t$eilea luc$a cel mai impo$tant este diano3aN
(?a=$ence 1982" P t$e6uie neap0$at s0 7ie ade+0$at, deoa$ece 4tiin1a medical0 s-a $idicat la
statutul unui mi2loc de cont$ol social. Simptomatoloia s-a do+edit a 7i acea $amu$0 a
semioticii ce ne %n+a10 modalit01ile %n ca$e 7unc1ionea30 medicii %n mediul lo$ cultu$al.
Semnele indeLicale
*oetul Eosep5 B$odsD, (1989A --" a $ema$cat de cu$%nd c0 studiile enealoice Maduc %n mod
no$mal 7ie m%nd$ie, 7ie ince$titudine cu p$i+i$e la ascenden1a p$op$ieN. %nt$-ade+0$, ma2o$itatea
luc$0to$ilo$ contempo$ani %n domeniul semioticii %4i $e+endic0 sau %ncea$c0 s0-4i $e+endice cu
m%nd$ie o6%$4ia %n *ei$ce, pe ca$e MaL :isc5 (1980A F" 1-a ca$acte$i3at c%nd+a cu 2uste1e ca pe
Mcel mai o$iinal 4i mai multilate$al intelect pe ca$e l-au p$odus p%n0 acum Ame$icileN.
Spun%nd acestea, el s-a 70cut pesemne ecoul unui student 4i o +$eme c5ia$ cola6o$ato$ al lui
*ei$ce, de pe la %nceputul anilo$ 1880, Eosep5 East$o= (19'0A1'.", ca$e %l numea pe p$o7eso$ul
s0u Muna dint$e cele mai eLcep1ionale min1i pe ca$e le-a p$odus Ame$icaN 4i Mun matematician
de p$im $anN.
:i$e4te, p$e7iu$0$i ale semioticii occidentale P uneo$i su6 acel nom (e guerre cla$ indeLical
de Msem(e"iotic0N P 4i ca$e, %nt$-un anume sens, au culminat cu *ei$ce, au %ncol1it t$eptat din
neu$a mileniilo$ de dinaintea lui. Ii Mdoct$inaN semnelo$, c0$eia *ei$ce i-a imp$imat un a+%nt
at%t de decisi+, continu0 e+ident s0 %n7lo$easc0 ast03i mai p$etutindeni. >e7lec1ia lui (8A-1"
pot$i+it c0$eia Mce$cet0$ile umane P $a1ionamentul uman 4i o6se$+a1ia uman0 P tind c0t$e
aplana$ea disputelo$ 4i c0t$e o %n1elee$e 7inal0 su6 7o$m0 de conclu3ii 7e$me independente de
punctele de +ede$e pa$ticula$e de la ca$e e posi6il s0 7i po$nit di+e$4ii ce$cet0to$iN este +ala6il0
cu siu$an10 deopot$i+0 pent$u semiotic0 4i pent$u alte domenii de studiu 4i in+estia1ie c0$o$a
li se aplic0.
!n acest capitol, +oi eLamina mai %ndeap$oape una din cele mai ma$i cont$i6u1ii ale lui *ei$ce la studiul
semio3ei P no1iunea lui de MindeLicalitateN. A$ t$e6ui s0 7ie de la sine %n1eles c0 aceast0 cateo$ie
pei$cean0, ca 4i toate celelalte, nu poate 7i 6ine %n1eleas0 7$amenta$, 70$0 a lua %n conside$a$e, neap0$at
simultan, +e$ita6ila cascada de alte st$uctu$i t$iadice $ela1ionale 4i i$educti6ile ca$e alc0tuiesc a$m0tu$a
semioticii lui *ei$ce P %n 7apt, 70$0 a-i accepta 7ilo3o7ia %n inte$alitatea ei. Aceast0 p$ocedu$0 ideal0
a$ 7i o6liato$ie doa$ dac0 a4 7i mai p$eocupat de eLee30 dec%t ana2at P 4i lu%nd ideile lui *ei$ce ca
pe un soi de 6ali30 P %n c0uta$ea p$op$iilo$ mele idei. A4 da cu toate acestea cel pu1in un eLemplu
desp$e dilema selecti+it01ii at$0%nd aten1ia asup$a modului %n ca$e *ei$ce 4i-a coneLat no1iunile de
deduc1ie 4i indeLicalitate (2A9("A
&n a$ument o6sistent sau o (e(ucIie este un a$ument ce $ep$e3int0 7apte din p$emis0, a4a %nc%t, atunci c%nd
a2unem s0 le $ep$e3ent0m %nt$-o dia$am0, ne +edem o6lia1i s0 $ep$e3ent0m 7aptul enun1at %n conclu3ie# ast7el
%nc%t conclu3ia este silit0 a $ecunoa4te c0, a6solut independent de %mp$e2u$a$ea de a 7i $ecunoscut0 sau nu, 7aptele
enun1ate %n p$emise s%nt ast7el, %nc%t nu a$ putea eLista dac0 7aptul enun1at %n conclu3ie nu a$ 7iu$a acolo# cu alte
cu+inte, conclu3ia este t$as0 %n semn de $ecunoa4te$e c0 7aptele din p$emise constituie un indeL al 7aptului pe
ca$e ea este o6liat0 ast7el s0-1 $ecunoasc0.
!ndeLicalitatea
>ulon <ells (19(FA10-" a 7ost cel ca$e, %nt$-un a$ticol ce-1 satis7ace 4i ast03i pe o$icine %l studia30
%ndeap$oape dato$it0 eLt$ao$dina$ei sale 7ecundit01i, a a+ansat u$m0toa$ele t$ei sus1ine$iA
1. c0 no1iunea de icon a lui *ei$ce e la 7el de +ec5e ca 4i cea a lui *laton (alt7el spus, c0 semnul imitF
semni7icatul"#
2. c0 no1iunea de sim6ol a lui *ei$ce este o$iinal0, da$ nep$oducti+0#
SEM9E?E !9)EO!/A?E
111
'. c0 a6ia Mcu no1iunea sa de indeL *ei$ce de+ine inedit 4i totodat0 p$oducti+N.
@oi discuta unele implica1ii ale celei dint%i dint$e aceste sus1ine$i %n capitolul u$m0to$. 9u e aici locul
s0 o de36atem pe cea de-a doua. A t$eia ase$1iune este P s%nt entu3iast de aceea4i p0$e$e cu <ells P
70$0 nici o %ndoial0 ade+0$at0. @ede$ile lui *ei$ce desp$e indeL 4i-a$ putea a+ea la d$ept +o$6ind
o$iinea %n inte$esul s0u 7a10 de $ealismul lui Scotus# Phic et nuneQ, a o6se$+at el c%nd+a, Meste eLp$esia
pe$petuu p$e3ent0 %n u$a lui )uns ScotusN (1A-.8". M!ndeLulN, a de3+oltat el ulte$io$, Ma$e 7iin1a
eLpe$ien1ei p$e3enteN (-A--F". O$ica$e a$ 7i 7ost i3+oa$ele atestate ale ideilo$ sale desp$e acest su6iect,
apo$tul s0u ino+ato$ cu p$i+i$e la indeL este, dup0 cum o6se$+a <ells (19(FA 10-", dato$at 7aptului c0
*ei$ce a +03ut, ca nimeni altul %naintea sa, Mc0 indica1ia (a$0ta$ea, ostensiunea, deiLis" este un mod de
semni7ica$e pe c%t de indispensa6il, pe at%t de i$educti6ilN.
*ei$ce a sus1inut c0 nici un su6iect nu poate 7i enun1at 70$0 utili3a$ea +$eunui semn ca$e se$+e4te d$ept
indeL, din cau30 c0 (esignatorii alc0tuiesc una din p$incipalele clase de indeLu$i. El a conside$at
desina1iile ca Ma6solut indispensa6ile at%t comunic0$ii, c%t 4i %ndi$ii. 9ici o ase$1iune nu a$e
semni7ica1ie dec%t dac0 eList0 o desina1ie anume ca$e a$at0 dac0 se 7ace $e7e$i$e la uni+e$sul $ealit01ii
sau la unul din uni+e$su$ile de 7ic1iuneN (8A'(8". )eicticile de di+e$se 7elu$i, inclusi+ timpu$ile +e$6ale,
constituie poate cele mai cla$e eLemple de desina1ii. *ei$ce a identi7icat cuanti7icato$ii uni+e$sali 4i
eListen1iali cu p$onumele selecti+e, pe ca$e le-a clasi7icat tot ca desina1ii (2A 289".
/ealalt0 clas0 p$incipal0 de indeLu$i 4i-a numit-o reagenIi< )e +$eme ce $eaen1ii pot 7i utili3a1i pent$u
a sta6ili 7apte, nu e de mi$a$e c0 ei au de+enit mate$ia de elec1ie a 7ic1iunii detecti+istice, dup0 cum s-a
demonst$at st$0lucit p$in 7aimosul duet S5e$locD 4i M,c$o7t Holmes din The ,reek nter0
-reter 4i $epus %n scen0 ulte$io$ de nenum0$atele 4api$o$a-7ie$i dup0 /onan )o,le.
Spa1iul ne pe$mite doa$ o sinu$0 eLempli7ica$e citat0 ce+a mai am0nun1it desp$e modul cum
luc$ea30 aceast0 metod0 detecti+ist0 de a6duc1ie (alias Mdeduc1ieN" (+e3i Eco 4i Se-6eoD
198'". 4eisignum ales de mine (cuintilian 8.(.22" implic0, dup0 cum se +ede, o iap0 mu$0
sau c5ia$ alt cal, un animal ca$e, din p$icini o6scu$e, a 7ost 7a+o$i3at %n acest conteLt, de 3eci
de $omancie$i, de la episodul din 1F-F cu calul $eelui din &a(ig0CR lui @oltai$e, p%n0 la
c$onicile desp$e calul de cu$se al lui Sil+e$ Bla3e 4i Eo5n St$aDe$, la nume$o4ii cai de cu$se de
dup0 aceea 4i, %n s7%$4it, p%n0 la incidentul din BasDe$+ille, cu calul a6atelui, de Eco.
@a$ia1iunea mea pa$odic0 p$o+ine din $omanul JaCe Jis Carcase de )o$ot5, Sa,e$s (19'2A
209-210".
%n capitolul 1(, Ha$$iet @ane %i %nm%nea30 ?o$dului *ete$ <imse, o potcoa+0 pe ca$e tocmai o
0sise pe pla20. *u$cede apoi la $econst$uc1ia P eK alio aliu( etiam intellegitur (cuintilian
8.(.22" P unui cal din aceast0 sinecdoc0A
%4i plim60 deetele cu delicate1e de 2u$-%mp$e2u$ul piesei c+asici$cula$e de metal, %ndep0$t%nd de pe ea nisipul.
P E o potcoa+0 nou0 P 4i nu se a7l0 aici de mult0 +$eme. *oate de o s0pt0m%n0, poate de ce+a mai mult timp.
Apa$1ine unui c0lu1 7$umos, %nalt de +$eo 1- palme Rap$oL. 1,-2 m - n<t<N< &n cal micu1 de toat0 7$umuse1ea, de
$as0 pu$0, cam n0$0+it s0-4i lepede potcoa+ele, 3+%$l0 ni1el cu picio$ul d$ept dinainte.
P Holmes, minunatZ /um 7aci Q
P /um nu se poate mai simplu, d$a0 <atson. *otcoa+a n-a 7ost su61iat0 de p$ea mult t$op0it la d$um, p$in
u$ma$e e destul de nou0. A $uinit ni1el de stat %n ap0, da$ nu e deloc lust$uit0 de nisip 4i piet$e 4i deloc co$odat0,
ceea ce sue$ea30 c0 n-a stat mult timp aici. M0$imea potcoa+ei indic0 m0$imea m%n3ului, ia$ 7o$ma ei sue$ea30
o potcoa+0 mic0 4i $otund0, ca a unui cal de $as0. )e4i destul de nou0, potcoa+a n-a ie4it c5ia$ acum din 7oc 4i e
u3at0 un pic pe muc5ea inte$ioa$0 din 7a10, ceea ce do+ede4te c0 pu$t0to$ul ei e$a dispus s0 3+%$le pu1in din picio$,
%n timp ce modul de a4e3a$e 4i de p$inde$e a caielelo$ a$at0 c0
SEM9E?E !9)EO!/A?E
11'
ca$e
potco+a$ul a +$ut s0 7iLe3e c%t mai 6ine potcoa+a P moti+ pent$u am a7i$mat c0 %n ca3ul c0lu1ului cu p$icina
pie$de$ea unei potcoa+e este un accident destul de o6i4nuit. 9u t$e6uie s0 o sau s0 %l %n+inuim p$ea mult. /u toate
piet$ele astea de pe-aici, o poticni$e sau o i36itu$0 i-a$ putea smule lesne o potcoa+0.
P S0 o sau s0 %l... 9u po1i 7ace 4i mai mult 4i s0 5ice4ti 4i seLul 4i culoa$ea, dac0 tot e4ti pe-ap$oape Q
P Mi-e team0 c0 am 4i eu limitele mele, d$a0 <atson. ...
P O$icum, e o 7$umoas0 most$0 de deduc1ie.
*ei$ce (2A289" a$0ta c0 Mun st$i0t de a2uto$ nu este menit numai s0 impun0 min1ii in7o$ma1ia
c0 e necesa$ a2uto$ul, ci 4i s0 sileasc0 +oin1a s0-1 aco$deN. )up0 cum s-a discutat %n capitolul
p$ecedent, poate cel mai 6ine cunoscut eLemplu de $eaent P de4i unul deconce$tant,
deoa$ece pa$e a 7ace eLcep1ie de la $eula ene$al0 c0 un indeL %4i pie$de ca$acte$ul de semn
dac0 nu a$e 4i un inte$p$etam (A,e$ 19(8A1.'" P p$i+ea Mo pies0 de mula2 cu o au$0 de lon1
%n ea ca semn al unei %mpu4c0tu$i, c0ci 70$0 o %mpu4c0tu$0 acolo n-a$ 7i eListat au$a# da$
au$a eList0 acolo indi7e$ent dac0 cine+a s-a %n-dit sau nu s0 o at$i6uie unei %mpu4c0tu$iN
(2A'0-". )e aceast0 cateo$ie 1in 4i semnele-mot$ice ca$e, %n ene$e, se$+esc pent$u a indica
sta$ea de spi$it a enun10to$ului# dac0 %ns0 un est se$+e4te doa$ pent$u a at$ae aten1ia asup$a
enun10to$ului s0u, el nu este dec%t o desina1ie.
!ndeLul, dup0 cum p$eci3a *ei$ce mai depa$te, Meste un semn ca$e t$imite la o6iectul pe ca$e %l
denotea30 %n +i$tutea 7aptului de a 7i $ealmente a7ectat de c0t$e acel o6iectN (2A2-8" P unde
cu+%ntul M$ealmenteN se 7ace ecoul doct$inei lui Scotus desp$e realitas et realitas, postul%nd o
lume $eal0 %n ca$e uni+e$salele eList0 4i p$incipiile ene$ale se mani7est0 su6 7o$ma
cosmosului pe ca$e se st$0duiesc a-1 desci7$a oamenii de 4tiin10.
*ei$ce a$0ta c0, M%n m0su$a %n ca$e indeLul este a7ectat de c0t$e o6iect, el a$e neap0$at %n
comun cu o6iectul o anumit0 calitate 4i tocmai %n $apo$t cu acestea t$imite la o6iectN
(2A'0.". A 70cut de asemenea o6se$+a1ia c0 el este un Msemn sau o $ep$e3enta$e, ca$e t$imite la o6iectul
s0u nu at%t dato$it0 unei simila$it01i sau analoii cu el, nici din cau30 c0 este asociat cu ca$acte$ele
ene$ale pe ca$e %nt%mpl0to$ le posed0 o6iectul, c%t din cau30 c0 se ail0 %nt$-o coneLiune dinamic0
(inclusi+ spa1ial0" at%t cu o6iectul indi+idual, pe de o pa$te, c%t 4i cu sim1u$ile sau memo$ia pe$soanei
c0$eia %i slu2e4te d$ept semn, pe de alt0 pa$teN. S0 $eamintim c0 toate o6iectele, pe de o pa$te, 4i
memo$ia, ca $e3e$+o$ de inte$p$etKnd, pe de alt0 pa$te, s%nt 4i ele un 7el de semne sau sisteme de
semne.
Ast7el, indeLicalitatea depinde de asocia1ia p$in contiuitate, te$men te5nic ca$e, pe 6un0 d$eptate, nu-i
pl0cea lui *ei$ce ('A-19", ia$ nu, a4a cum stau luc$u$ile cu iconicitatea, de cea p$in asem0na$e, 4i nici
nu se 6a3ea30, ca sim6olul, pe Mope$a1ii intelectualeN. !ndeLu$ile, Ma c0$o$ $ela1ie cu o6iectele lo$
const0 %nt$-o co$esponden10 %n 7apt ... di$i2ea30 aten1ia asup$a o6iectelo$ lo$ p$in compulsi+itate oa$60N
(1A..8".
&n eLemplu sinist$u de asocia1ie p$in contiuitate este 6$a1ul d$ept (a6ia de cu$%nd $edat odi5nei" al
ene$alului meLican Al+a$o O6$eon. >ete3at de la um0$ %n cu$sul unei 60t0lii din 191., mem6$ul
$especti+, p0st$at %nt$-un $ecipient cu 7o$mol, 7usese eLpus, p%n0 %n +a$a anului 1989, %nt$-un ma$e mo-
nument de ma$mu$0 din /iudad de MeLico, unde a do6%ndit calit01i talismanice p$in $apo$ta$e la
6a$6a$ul eL-p$e4edinte. Sue$%nd (>ot5e$ 1989" ca MRapendicele %n descompune$eS s0 7ie pu$ 4i simplu
%nlocuit cu alt 6$a1N, $omancie$ul ;a6$iel ;a$c%a MK$_ue3 pleda e7ecti+ pent$u t$ans7iu$a$ea mem-
6$ului dint$-un indeL cu au$0 mistic0 %nt$-un sim6ol cu semni7ica1ie isto$ic0.
T'st)'i (le in.e5ic(lit+ii
!conicitatea 4i indeLicalitatea au 7ost deseo$i pola$i3ate P de4i *ei$ce nu a 70cut-o niciodat0 P cu
acelea4i etic5ete compa$a6ile %n cele mai +a$iate domenii, ca 4i cum cele dou0 cateo$ii
SEM9E?E !9)EO!/A?E
11.
a$ 7i mai de$a60 antaonice dec%t complementa$e (Se6eoD 198.A FF". Ast7el, de eLempluA
] Eames ;. :$a3e$ a pus %n cont$ast maia 5omeopatic0 cu cea p$in contact, Msimpatia maic0 ce se
p$esupune c0 a$ eLista %nt$e un om 4i o$ice po$1iune desp$ins0 din pe$soana saN#
] psi5oloul estaltist MaL <e$t5eime$ a i3olat un M7acto$ de simila$itateN dint$-un M7acto$ de
p$oLimitateN#
] neu$opsi5oloul AleLande$ ?u$ia a 70cut distinc1ia %nt$e tul6u$0$ile de simila$itate 4i tul6u$0$ile de
contiuitate la pacien1ii a7a3ici#
] lin+i4tii de t$adi1ie saussu$ian0 au di7e$en1iat aLa pa$adimatic0 de aLa sintamatic0, opo3i1ia de
cont$ast etc.
/ontiuitatea este $eali3at0 %n $eto$ic0, p$int$e alte p$ocedee, p$in t$opul metonimieiA %nlocui$ea unei
entit01i cu unul din indeLu$ile sale. >ela1ia de posesie dint$e o entitate 4i indeLul ei este adesea
$eali3at0 %n $amatic0 p$in ca3ul eniti+ (T5om 19-'A 9.-98", ca %n cupletul lui S5aDespea$e ME,e o7
ne=t, and toe o7 7$o B <ool o7 6at, and tonue o7 doN (MOc5i de u4te$, de 6$otac B deet, p0$ de liliac
B4i de c%ine lim60 ia$N" :Macbeth;, cu utili3a$ea p$epo3i1iei# 4i +e$sul s0u MO tie$Xs 5ea$t =$appXd in a
=omanXs 5ideN (MO, inim0 de ti$u %n piele de 7emeieN" LWing Jenry ";, 70$0 p$epo3i1ie. >apo$tul
-ars-ro toto st0 4i la 6a3a cateo$iei semiotice ant$opoloice 4i, %n pa$ticula$, psi5o-seLuale cunoscute
su6 numele de M7eti4N, ca$e +a 7i discutat0 %n capitolul F (+e3i 4i Se6eoD 1989". %n poetic0, s-a sus1inut
uneo$i c0 li$ica este imp$enat0 cu iconicitate# %n cont$ast, epica este ca$acte$i3at0 ca 7iind imp$enat0
cu indeLicalitate.
9o1iunea st$%ns %n$udit0 de ostensiune, lansat0 de >ussell %n 19-8, 4i de3+oltat0 ulte$io$ de cuine, %n
sensul de de7ini1ie
ostensi+0, t$e6uie men1ionat0 aici m0ca$ %n t$eac0t. Semioti-cianul teat$al ce5 !+o Osolso6e (19F9" a
anali3at pe la$ acest concept %n conteLtul oa$ecum di7e$it al Mcomunic0$ii osten-si+eN. Aceasta este
numit0 uneo$i 4i Mp$e3enta$eN sau Mdemonst$a1ieN. Osolso6e +$ea s0 distin0 net ostensiunea de
indeLicalitate, deiLis, senine natu$ale, comunica$e p$in o6iecte 4i altele. Mi se pa$e %ns0 c0 ase$1iunea
sa pot$i+it c0$eia Mostensiunea este utili3a$ea coniti+0 a non-semnelo$N este pa$adoLal0, ia$ ela6o$a$ea
de c0t$e el a unei teo$ii a ostensiunii ca teo$ie a non-semnelo$ 5aotic0 4i n0ucitoa$e.
Succesiunea tempo$al0, $ela1iile dint$e o cau30 4i e7ectul ei sau dint$e un e7ect 4i cau3a lui sau, %n alt0
o$dine, le0tu$a spa1iuBtimp dint$e un indeL 4t o6iectul s0u dinamic, a4a cum o descope$ise$0 de2a
Be$Dle, 4i Hume, da$ pe ca$e *ei$ce a de3+oltat-o me$%nd mult mai depa$te, +i3ea30 c5ia$ mie3ul
indeLicalit01ii. Epidemioloii, %n sa$cina c0$o$a cade in+estia$ea i36ucni$ii unei 6oli (adic0 un e7ect"
ce lo+e4te un ma$e num0$ de oameni %nt$-o anumit0 localitate, caut0 un +e5icul de su$s0 (adic0 un
aent cau3ati+", pe ca$e %l numesc, %n accep1ia $adical0 a 2a$onului lo$ p$o7esional, un Mca3-indeLN, ce
a 7ost eLpus, %n eLclusi+itate, sa 3icem, unei acumul0$i +i$ale necunoscute. Tocmai %n sensul acesta, un
ste=a$d al unei companii a+iatice canadiene, ;aetan )uas, cunoscut 4i ca ne7e$icitul Mpacient 3e$oN, a
7ost identi7icat p$in supo3i1ie d$ept ca3ul-indeL pent$u in7ec1ia S!)A din Ame$ica de 9o$d.
&n o6iect dat poate, %n 7unc1ie de ci$cumstan1a c0$eia %i este eLpus, s0 7unc1ione3e momentan, %nt$-o
anumit0 m0su$0, ca semn iconic, ca indeL sau ca sim6ol. )o+ad0 d$apelul S.&.A.A
] !conicitatea t$ece %n p$im-plan atunci c%nd aten1ia inte$p$etului se 7iLea30 asup$a celo$ 4apte duni
$o4ii o$i3ontale ale steaului alte$n%nd cu altele 4ase al6e (identice laolalt0 cu num0$ul coloniilo$
7ondatoa$e" sau asup$a num0$ului stelelo$ al6e $upate %nt$-un c%mp al6ast$u
SEM9E?E !9)EO!/A?E
11F
unic (%n totalitate, identice cu num0$ul statelo$ actuale din &niune".
] %nt$-o 4a$20 de ca+ale$ie, s0 3icem, steaul e$a de o6icei 7olosit pent$u a %nd$uma impe$ati+, %nt$-o
manie$0 indeLical0, c0t$e o 1int0.
] )e36ate$ile ulte$ioa$e deci3iei $ecente a /u$1ii Sup$eme asup$a ca3u$ilo$ de a$de$e a steaului
p$e3int0 d$apelul S.&.A. ca pe o p$o6lem0 sup$a%nc0$cat0 emo1ional, el 7iind o su6specie de sim6ol.
*ei$ce a a7i$mat c%nd+a %nt$-o manie$0 neo6i4nuit de laL0 c0 semnul Meste 7ie un semn iconic, 7ie un
in(eK, 7ie un simbolQ (2A'0-". )a$ e limpede c0 luc$u$ile nu pot sta ast7el. O dat0 ce *ei$ce 4i-a dat
seama c0 utilitatea t$i5otomiei sale este mult intensi7icat0 c%nd, pent$u a 1ine seama de di7e$en1ele de
$ad, s%nt clasi7icate nu semnele, ci mai de$a60 as-ecte ale semnelo$, el 4i-a co$ectat enun1ul ast7elA
Ma$ 7i di7icil, dac0 nu c5ia$ imposi6il, s0 cit0m un indeL a6solut pu$ sau s0 0sim un semn, o$ica$e a$ 7i
el, a6solut lipsit de calitate indeLical0N (2A'0(", de4i a admis c0 p$onumele demonst$ati+e 4i $elati+e
s%nt Mindici ap$oape pu$iN, pe moti+ c0 ele denotea30 luc$u$ile, da$ nu le desc$iu ('A'(1". >ansdell
(198(A'-1" a su6liniat pe 6un0 d$eptate c0 unul 4i acela4i semn poate P 4i, a4 insista eu, t$e6uie P Ms0
7unc1ione3e %n acela4i timp ca semn iconic 4i sim6ol, p$ecum 4i ca indeLN# cu alte cu+inte c0 toate
semnele au pa$tea lo$ de MsecunditateN, de4i acest aspect este sim1ito$ poten1at numai %n anumite
conteLte.
*ei$ce, ca$e a $ecunoscut pe deplin c0 nu e c%tu4i de pu1in necesa$ ca enun10to$ul 4i inte$p$etul unui
semn s0 7ie pe$soane, nu a$ 7i 7ost de7el 4ocat s0 a7le c0 semio3a, %n $ela1ia indeLical0 de secunditate P
%mp$eun0 cu su$o$ile sale, mai +%$stnic0 4i mai mic0, p$imitatea 4i te$1itatea P, a ap0$ut %n e+olu1ia
te$est$0 acum ap$oLimati+ ',( L !O
9
ani. )e asemenea,
%n ontoene3a uman0, secunditatea este o uni+e$sal0 a compo$tamentului comunica1iona? p$e+e$6al al
nou-n0scu1ilo$ (T$e+a$t5en 1990". Moti+ul este c0 implica1ia $ecip$oc0 p$ima$0 dint$e ego, p$oduc0to$
distinct de semne, 4i alter, inte$p$et identi7ica6il de semne P nici unul dint$e ace4tia, $epet, net$e6uind
s0 7ie un o$anism complet P, este %nn0scut0 %n %ns04i st$uctu$a min1ii eme$ente, inte$su6iecti+e 4i
dialoice (B$aten 1988".
Semnele, cup$in3%nd 4i indeLu$ile, apa$ %n stadiul lo$ cel mai p$imiti+ la ni+el unicelula$, ca entit01i
7i3ice sau c5imice, eLte$ne sau inte$ne %n $apo$t cu o$anismul %ncast$ant ca $am0 de $e7e$in10, pe ca$e
%l pot Ma$0taN, citi, anali3a mic$osemio-tic P pe scu$t, %i pot emite inst$uc1iuni de 7unc1iona$e %n
manie$a unui indeL. &n ata$e indeL, ca$e a$ putea 7i tot at%t de simplu ca o sc5im6a$e de manitudine,
o simpl0 7o$m0, o sc5im6a$e eomet$ic0 %n con7iu$a1ia sup$a7e1ei sau o anumit0 sinula$itate, poate 7i
semni7icati+ pent$u o celul0 din cau30 c0 e+oc0 memo$ii, adic0 eLpune stocu$i mascate de in7o$ma1ie
ante$ioa$0.
&$m0to$ul eLemplu 7$apant, din +ia1a omnip$e3entei 6acte$ii p$oca$iote %< coli, a 7ost 7u$ni3at de c0t$e
Be$ (19F(". Aceast0 c$eatu$0 unicelula$0 a$e multiple 7laele pe ca$e le poate $oti at%t %n sensul, c%t 4i
cont$a$ sensului acelo$ de ceaso$nic. /%nd 7laelele i se mi4c0 %n sensul acelo$ de ceaso$nic, ele se
mi4c0 de3o$donat, p$o+oc%nd $0stu$na$ea o$anismului. /%nd se $otesc cont$a$ acelo$ de ceaso$nic, ele
s%nt ant$enate solida$ su6 7o$ma unui 7ascicul ca$e ac1ionea30 ca o elice 4i p$oduce o mi4ca$e natato$ie
lin0 4i di$ec1ionat0. Hoin0$ind p$in intestin, 6acte$ia eLplo$ea30 un c%mp c5imic %n c0uta$ea
su6stan1elo$ nut$iti+e p$in alte$n0$i P ca ope$ato$ se$+indu-i conteLtul P %nt$e $0stu$n0$i 4i %notul
di$ec1ionat, p%n0 c%nd 0se4te o concent$a1ie optim adec+at0 de at$actant c5imic, ca 3a50$ul sau un
aminoacid, %n +ede$ea $ep$oduce$ii sale. *$o-ced%nd ast7el, ea se 6i3uie pe o memo$ie cu du$ata de
ap$oLimati+ pat$u secunde, ca$e-i pe$mite s0 compa$e deictic, %n
SEM9E?E !9)EO!/A?E
119
timpi 4i distan1e scu$te, unde a fost 4i unde este acum. *e aceast0 6a30, se MdecideN, apa$ent cu
inten1ionalitate, dac0 s0 se $0stoa$ne, s0 stea locului sau s0 %noate 4i s0 caute altunde+a alt
co$espondent indeLical.
A$ 7i nime$it s0 not0m c0, %n $apo$t de mi4c0$ile lo$ $itmice, hic et nnnc0ul pe ca$e %l pe$cepem noi
oamenii a$e o du$at0 de t$ei secunde. *oe1ii 4i compo3ito$ii pa$ a 7i intuiti+ con4tien1i de acest 7apt
atunci c%nd o7e$0 Mpau3eN adec+ate %n teLtele lo$. /e$cet0$i etoloice $ecente %n societ01i din %nt$eaa
lume asup$a uno$ mi4c0$i ostensi+e 4i alto$ postu$i co$po$ale cu ca$acte$ indeLical $e+elea30 c0 nu
eList0 di7e$en1e cultu$ale %n du$ata acesto$ tipu$i de compo$tamente 4i c0 inte$+alele de timp du$ea30 %n
medie 2 secunde %n ca3ul estu$ilo$ $epetate 4i 2,9 secunde %n ca3ul estu$ilo$ ne$epetate. *ot$i+it
ce$cet0to$ilo$ M7e$east$a tempo$al0N de ' secunde pa$e a 7i inte$al consumat0 %n aceste ci$cumstan1e.
Mani7est0$i (le indeLicalit01ii
St$0lucitul 6iolo teo$etic 4i eLpe$imental de o$ienta$e neo-Dantian0 EaDo6 +on &eLDiill (18(--19--",
luc$%nd la Ham-6u$ %nt$-o t$adi1ie 4tiin1i7ic0 7oa$te di7e$it0 4i utili3%nd un 2a$on te5nic deose6it, da$
lesne adapta6il, punea temeliile 6iosemioticii 4i eLpunea p$incipiile 7itosemioticii 4i 3oose-mioticii
cam %n aceea4i pe$ioad0 %n ca$e *ei$ce ela6o$a semiotica ene$al0 %n sinu$0tatea de la Mil7o$d. )in
ne7e$ici$e, nu au 4tiut unul de cel0lalt.
!-a $e+enit unui semiotician e$man contempo$an, Ma$tin K$ampen, %n cola6o$a$e cu 7iul cel ma$e al
lui &eLDiill, T5u$e, s0 a$ate am0nun1it de ce 4i cum anume se aplic0 distinc1iile pei$ciene la plante.
K$ampen (1981A19.-19(" a sc$is p$int$e alteleA
)ac0 do$im s0 eLtindem aceast0 t$i5otomie la plante pe de o pa$te, la animale 4i oameni pe de alta, a6sen1a
ciclului 7unc1ional Rca$e, la animale, conectea30 o$anele $eceptoa$e p$int$-un sistem ne$+os cu o$a-
nele e7ectoa$eS a$ sue$a c0, la plante, indeLicalitatea p$edomin0 ce$t 7a10 de iconicitate ... !ndeLicalitatea, la
ni+elul +eetati+, se eLp$im0 p$in detecta$ea 4i $ela$ea, %nt$-un ciclu cu 7eed6acD, a stimul0$ii semni7icati+e
nemi2locit contiue cu 7o$ma plantei.
?a u$ma u$melo$, dup0 cum $e7lecta c%nd+a *ei$ce ('A20.", Mc5ia$ 4i plantele %4i duc +ia1a ...
emi1%nd semneN.
/ompo$tamentul indeLical se 0se4te din a6unden10 4i la animale. )up0 cum s-a discutat %n
capitolul ante$io$, pas0$ea numit0 +i3iona$ n(icator in(icator de c0t$e taLonomistul ei
o$nitolo este cunoscut0 %n enle30 mai de$a60 su6 numele de M6lacD-t5$oated 5one,-uideN
RMindicato$ul de mie$e cu %tul ne$uN - n<t<N< 9eo6i4nuitul o6icei al indicato$ului de mie$e de
a c5ema p$in semne 4i de a c0l0u3i di+e$se mami7e$e ma$i, inclusi+ oameni, c0t$e cui6u$ile de
al6ine s0l6atice a 7ost o6se$+at pent$u p$ima oa$0 %n sud-+estul Mo3am6icului %n 1.(9. /%nd
descope$0 un 4tiu6ei, pas0$ea poate pleca %n c0uta$ea unui pa$tene$ uman, pe ca$e %l pilotea30
apoi c0t$e 4tiu6ei p$in inte$mediul unei complicate etal0$i audio+i3uale.
Etala$ea se p$oduce grosso mo(o ast7el. !ndicato$ul de mie$e, de o6icei disc$et, %ncepe s0
c5eme, emi1%nd o sec+en10 continu0 de note unu$ite. Apoi 36oa$0, %n etape, p%n0 la cel mai
ap$opiat copac, 306o+ind nemi4cat pe o c$ean0 lesne o6se$+a6il0 p%n0 c%nd $e%ncepe
u$m0$i$ea. /%nd se lansea30 %nt$-un 36o$, ca$e poate du$a %nt$e dou0 4i dou03eci de minute 4i
se des704oa$0 pe o distan10 de la 20 p%n0 la F.0 de met$i, pas0$ea se %nal10 %n +03du5 dup0 un
plon2on ini1ial, cu penele codale al6e la$ desc5ise. /ompo$tamentul ei os-tensi+ 4i aitat
continu0 p%n0 c%nd se a2une %n +ecin0tatea o6iecti+ului, un cui6 de al6ine. Esco$tele a+iane 4i
u$m0$ito$ii lo$ umani s%nt capa6ili 4i s0-4i in+e$se3e $olu$ile %n acest -as (e (euK indeLicalA
oamenii pot con+oca un indicato$ de mie$e p$in imita$ea sunetului de copac do6o$%t,
declan4%nd ast7el sec+en1a compo$tamental0 desc$is0.
/u+inte p$ecum sym-tom, cue, cine, track, trail (simptom, indica1ie, indiciu, u$m0, d%$0" etc.
se num0$0 p$int$e nume-
SEM9E?E !9)EO!/A?E
121
$oasele c+asi-sinonime enle3e4ti ale lui in(eK< >e+in din nou la eLemplul $0ito$ de
secunditate o7e$it de c0t$e *ei$ce P u$ma de pa4i 0sit0 de >o6inson /$usoe %n nisip, Mca$e a
7ost %ntip0$it0 %n $anitul 7aimeiN 4i ca$e Me$a pent$u el un indeL c0 pe insula lui se a7la un omN
(-A.'1". :aptul acesta ilust$ea30 un at$i6ut c5eie al indeLicalit01ii, 4i anumeA ope$a1ia de
renCoi, sau t$imite$e, ca$e-1 %nd$um0 pe >o6inson /$usoe c0t$e o anumit0 3i, p$o6a6il
ante$ioa$0 3ilei de +ine$i, din t$ecut. !ndeLul, a4a 3ic%nd, in+e$sea30 cau3alitatea. %n ca3ul lui
@ine$i, +ecto$ul indeLului indic0 sp$e o 3i t$ecut0 %n ca$e un signans, %ntip0$i$ea unei t0lpi %n
nisip, $ico4ea30 tempo$a$ %nt$-un signatum, p$e3en1a 7oa$te p$o6a6il0 a unei 7iin1e umane pe
insul0. T5om (1980" a anali3at unele $ami7ica1ii 7ascinante de pa$alele sau lipsa lo$ dint$e
t$ans7e$u$ile semiotice de acest tip 4i cau3alitatea 7i3ic0 4i ene3a sim6olu$ilo$ P u$ma de pas
ca$e, o6se$+a *ei$ce, %n acela4i timp Mca sim6ol, e+oca ideea de omN.
!sto$icul /a$lo ;in36u$ (198'" a p$e3entat t$0s0tu$i comune %nt$e isto$icii de a$t0 ca$e
studia30 ca$acte$isticile pictu$ilo$ cu a2uto$ul a4a-numitei Mmetode Mo$e%liN, dianosti-cienii
medicali sau psi5anali4tii %nclina1i s0 scoat0 la i+eal0 simptome, 4i detecti+ii ca$e caut0 indicii.
;in36u$ in+oc0 un t$io canonic de medici P d$. Mo$elli, d$. :$eud 4i d$. /o-nan )o,le P
pent$u a p$o6a p$int$-un ca3 7oa$te con+in0to$ dependen1a pa$alel0 a lo$ 4i a coleilo$ lo$ de
semnele indeLicale. El demonst$ea30 c0 p$o+enien1a lo$ isto$ic0, t$0s0tu$ile, simptomele,
indica1iile 4i celelalte se 6a3ea30, toate, pe aceea4i pa$adim0 semiotic0 din Antic5itateA cea
medical0. ()up0 cum s-a spus %n capitolul p$ecedent, acel model e$a desiu$ implicit %n
sc$ie$ile 5ipoc$atice 4i a 7ost eLplicitat de c0t$e ;alen."
!ndeLu$ile includeau pent$u *ei$ce Mtoate semnele natu$ale 4i simptomele 7i3ice ... un deet
ca$e a$at0 7iind tipul claseiN ('A'(1". MSemnele ca$e de+in ast7el %n +i$tutea 7aptului de a 7i
$ealmente conectate cu o6iectele lo$N cup$indeau
pent$u el Mlite$ele ata4ate uno$ po$1iuni dint$-o dia$am0N ca 4i Mun simptom al unei 6oliN (8A119". %nt$-
o sc$isoa$e c0t$e ?ad, <el6,, *ei$ce punea %n cont$ast Mocu$en1a unui simptom al unei 6oli ... un
leisemn, un tip ene$al cu ca$acte$istic0 de7init0N, 4i Mocu$en1a sa %nt$-un ca3 pa$ticula$ Rca$e esteS un
sinsemnN (8A''.".
;in36u$ (198'A 88-89" a identi7icat cu a6ilitate o$iinile modelului medical 6a3at pe desci7$a$ea 4i
inte$p$eta$ea indiciilo$, clinice sau de alt7el, %n dou0 su$se cuplateA (1" p$acticile timpu$ii de +%n0toa$e,
c%nd p$oto-oamenii $et$o$esau de la e7ecte, u$mele unui animal 4i alte $0m04i1e P amp$ente %n solul
moale, $amu$i $upte, eLc$emente, p0$ sau pene c03ute, mi$osu$i, u$me de no$oi, d%$e de sali+0 P, c0t$e
cau3a lo$ $eal0, un +%nat %nc0 ne30$it# 4i (2" te5nicile di+inato$ii me-sopotamiene, p$o$es%nd maic de
la o cau30 p$e3ent0 $eal0 c0t$e un e7ect +iito$ p$onosticat P +isce$e de animale, pic0tu$i de ulei %n
ap0, stele, mi4c0$i in+olunta$e.
Su6tilele demonst$a1ii ale lui ;in36u$, ca$e au utili3at cu e$udi1ie compa$a1ia atotcup$in30toa$e,
medie+al0 4i mode$n0, dint$e lume P meta7o$ic +o$6ind, /a$tea 9atu$ii P 4i ca$te, p$esupun%ndu-se
c0 am6ele s%nt desc5ise 4i ata de a 7i citite o dat0 ce 4tii cum s0 inte$p$ete3i semnele indeLicale, se
adap0 comp$e5ensi+ din i3+oa$ele ?umii @ec5i. )a$ tot at%t de 6ine a$ 7i putut cita 7ic1iunea ame$ican0
din secolul al OlO-lea, p$ecum saa lui /io$ap-de-*iele, de Eames :e-nimo$e /oope$, 4i alte $elat0$i
mitice desp$e Mno6ilii s0l6aticiN, pent$u a ilust$a dependen1a de sec+en1ele de indica1ii indeLicale, la
%ndem%na pe$cep1iei nemi2locite, ca$e 70ceau posi6il0 a$ta citi$ii u$melo$ p$in pustiet01i. 9umai a4a
&ncas, ultimul mo5ican, e capa6il s0 citeasc0 o lim60, 4i anume /a$tea 9atu$ii, Mca$e s-a$ do+edi p$ea
$ea p%n0 4i pent$u cel mai %n1eleptN dint$e oamenii al6i, Oc5i-de-Ioim# tot a4a, descope$i$ea c$ucial0
de c0t$e &ncas a unei u$me de pa4i, %nt$-unui din $omanele lui /oope$, %i pe$mite lui Oc5i-de-Ioim s0
a7i$me %nc$e30to$, Macum pot s0 o citesc %n %nt$eimeN (Se-6eoD 1990".
SEM9E?E !9)EO!/A?E
12'
Tot a4a 4i >o6e$t Baden-*o=ell, %n manualul s0u milita$ 4econnaissance an( Scouting (188-", a
adaptat te5nica Mdeduc1ieiN, 7olosit0 de S5e$locD Holmes, adic0 posi6ilitatea de a in7e$a conclu3ii
impo$tante din indica1ii nesemni7icati+e, %n+01%ndu-4i tine$ii ca+ale$i4ti cum s0 inte$p$ete3e amplasa-
mentele 4i inten1iile inamice p$in studie$ea semnelo$ topo$a7ice indeLicale, inclusi+ a u$melo$ de pa4i.
*ent$u 7e$mie$i, p0du$a$i 4i $0dina$ii p$o7esioni4ti este esen1ial, 7ie 4i numai din $a1iuni de economie,
s0 7ie capa6ili a distine u$mele de animale (Ban 4i )a5lst$om 19F2". Itim din $elat0$ile natu$ali4tilo$
de te$en c0 natu$a 7u$ni3ea30 continuu o %n$eist$a$e a acti+it01ilo$ din noaptea ante$ioa$0 imp$imate %n
sol pent$u cine %4i d0 osteneala s0 le u$me3e. Ast7el, Tin6e$en (Ennion 4i Tin6e$en 19(F" o6i4nuia s0
consac$e ceasu$i %nt$ei detect0$ii 1inutului $u$al, citind isto$iile sc$ise %n codul u$melo$ de pa4i,
pet$ec%nd su6 2ocu$ile de lumin0 4i um6$0 %n lini4tea dimine1ii.
/o$pul o$ic0$ui +e$te6$at, inclusi+ al oamenilo$, este alc0tuit dint$-un +e$ita6il a$senal de ma$cato$i
indeLicali mai mult sau mai pu1in palpa6ili, cu pe$sonalitate incon7unda-6il0. Anumite p$actici mantice
ca 5a$uspica1ia dup0 a4e3a$ea uno$ pa$a3i1i ai 7icatului 4i c5i$oman1ia, da$ 4i unele pseudo-4tiin1e pline
de autosu7icien10 P $a7oloia %n 3ilele noast$e (:u$n5am 1988", 7$enoloia %n t$ecut P depind c$ucial
de secunditate# pot$i+it $elat0$ii te$i6ile a lui Ke,les (198.A (", 4e7ul !nstitutului de :$enoloie din
?ond$a i-a spus lui :$an-cis ;alton, ca$e a+ea s0 de+in0 el %nsu4i un 6iomet$ician nu lipsit de $eputa1ie,
c0 oamenii cu tipul lui de cap P c$aniul lui m0su$a 22 de 1oii R..,88 cm - n<t<N %n ci$cum7e$in10 P
Mposed0 un tempe$ament sanuin, cu $ema$ca6il0 tenacitate, $espect pent$u sine 4i un p$ocent deloc
neli2a6il de o6stina1ieN 4i c0 Mo asemenea minte e %n3est$at0 cu o ma$e pute$e de $e3isten10 P
su7icient0 pent$u a-1 cali7ica pe cine+a s0 4i-o 4le7uiasc0 %n coloniiN.
&nele 7o$me de dist$ac1ie, p$ecum spectacolele de p$estidiita1ie 4i nume$ele de d$esu$0 de
animale la ci$c, se 6i3uie decisi+ pe manipula$ea semnelo$ indeLicale. ?a 7el 4i unele a6ilit01i,
p$ecum autenti7ica$ea sc$isului de m%n0 4i, desiu$, identi7ica$ea, c$iminalistic0 sau cu alte
scopu$i, pe 6a3a amp$entelo$ diitale (Moenssens 19F1" P men1ionat0 nu mai pu1in de 4apte
o$i de c0t$e S5e$locD Holmes P %n con7o$mitate cu un sistem 7enotipic conceput de ;alton %n
anii 1890. %n 189-, *uddXn5ead <ilson, pe$sona2ul 7ic1ional al lui Ma$D T=ain, a de+enit
p$imul a+ocat din lume ca$e a 7olosit amp$entele diitale %nt$-un ca3 penal, de+ans%nd
Scotland Ca$d-ul cu opt ani. Aceste indeLu$i s%nt denumite %n 6$an40 Msemne p$o7esionaleN.
E$+in ;o77man (19('A.(", distinsul sociolo, le-a numit Mm0$ci po3iti+eN sau Mpl0cu1e de
identitateN, %n plus, *$e3iosi (1989A 9--9." pune %n le0tu$0 metodele lui Mo$elli, Wadi al lui
@oltai$e, S5e$locD Holmes 4i :$eud cu es -etits faits ale lui Hippol,te Taine sau cu sistemul
s0u de indeLu$i cultu$ale 4i a$tistice, 4i cu *ei$ce.
Toate aceste deme$su$i depind 4i ele %n 7oa$te la$0 m0su$0 de secunditate, dup0 cum s-a 4i
e+iden1iat %n luc$0$i p$oto-se-miotice ca acelea ale lui Alp5onse Be$tillon, SerCice (e signa0
lements (1888" 4i nstructions signaleti'ues (189'". El 4i-a denumit sistemul de m0su$0to$i ale
co$pului Mant$opome-t$ieN. *e plan enotipic, a4a-numita Mamp$ent0 A)9N poate identi7ica,
dup0 cum se p$etinde, cu o p$eci3ie mult supe$ioa$0 o$ic0$o$ metode disponi6ile p%n0 acum %n
medicina leal0 P %n 7apt, cu ce$titudine a6solut0, dac0 este utili3at0 co$ect P o$ice indi+id,
cu eLcep1ia unui eam0n mono3io-tic, c5ia$ 4i dup0 $0d0cina unui sinu$ 7i$ de p0$ pe o mic0
sup$a7a10 de 7ilm pe ca$e i se a7i4ea30 sec+en1a unic0 de molecule indeLicale de A)9.
St).i)l in.e5ic(lit+ii
Itiin1ele natu$ii %n ene$e luc$ea30 %n mod empi$ic p$in decodi7ica$ea indeLu$ilo$ 4i
inte$p$eta$ea lo$ ulte$ioa$0. /$istalo-
SEM9E?E !9)EO!/A?E
12.
$a7ul Alan MacDa, (198-" %n special a a$0tat c0 domeniul lui %mp0$t04e4te cu di+ina1ia Mo
%nc$edin1a$e c0 natu$a poate 7i 70cut0 s0 ne +o$6easc0 desp$e sine %nt$-un soi de metalim6a2, o
con+ine$e c0 natu$a este %nsc$is0 %nt$-un 7el de codN 4i c0, a4a cum p$e3ic0to$ii decodi7ic0
mesa2ele indeLicale ale natu$ii p$in maie, oamenii de 4tiin10 7ac acela4i luc$u p$in loic0.
/$istalo$a7ii s%nt pute$nic 4i con4tient in7luen1a1i de te5nicile de dec$ipta$e 4i au 70cut
%mp$umutu$i masi+e din +oca6ula$ul semiotic al c$ipto$a7ilo$A de eLemplu, ei +o$6esc desp$e
7oto$a7iile p$in di7$ac1ie la $a3e >oenten ca desp$e ni4te teLte-mesa2.
:unc1ia 7e$omonic0 distincti+0 a sinatu$ilo$ c5imice umane (Tolle$ 4i )odd 1989", studiat0 %n
p$e3ent su6 $u6$ica 4tiin1i7ic0 $ecent denumit0 a Msemioc5imieiN, a 7ost compa$at0 %n 7apt cu
amp$entele diitale indi+iduale. *at$icD SiisDind 4i-a 6a3at %n %nt$eime inenios const$uitul
s0u $oman Das Parfum pe aspectele indeLicale ale semioc5imiei umane 4i $epe$cusiunile ei
de+astatoa$e. )omeniul cup$inde studiul mi$osu$ilo$, desp$e ca$e *ei$ce (1A '1'" sc$ia %nt$-un
pasa2 uimito$ de li$ic, da$ mult p$ea $a$ amintit, c0 Ms%nt semne %n mai multe sensu$iN 4i Mau o
$ema$ca6il0 tendin10 de a se -reEenta ... 4i anume p$in asocia1ie de contiuitate, %n ca$e mi-
$osu$ile s%nt cu deose6i$e apte s0.ac1ione3e ca semneN. Ii continua %n manie$a sa pe$sonal0A
*a$7umul 7a+o$it al unei doamne mi se pa$e con7o$m oa$ecum cu cel al 7iin1ei ei spi$ituale. )ac0 nu 7olose4te nici
unul, natu$a ei +a 7i lipsit0 de pa$7um. )ac0 7olose4te pa$7um de +iolete, ea %ns04i +a a+ea aceea4i 7ine1e delicat0.
)int$e cele dou0 desp$e ca$e 4tiam c0 7olosesc pa$7um de t$anda7i$, una e$a o 7at0 60t$%n0 cu su7let de a$tist, o
gran(e (ame; cealalt0 o t%n0$0 mat$oan0 0l0ioas0 4i 7oa$te ino$ant0, am%ndou0 sem0n%nd %ns0 ciudat de mult
%nt$e ele. /%t desp$e cele ca$e 7olosesc 5eliot$op, 7$anipani etc, le 4tiu cum nu se poate mai 6ine. /u siu$an10
t$e6uie s0 eListe o anume asem0na$e su6til0 %nt$e mi$os 4i imp$esia pe ca$e mi-o 7ac desp$e natu$a unei 7emei sau
alteia.
Sistemul nost$u imunita$ utili3ea30 celule dispe$sate %n tot co$pul nost$u %nt$-un num0$ ap$oLimati+ la
7el de ma$e ca 4i num0$ul celulelo$ ca$e alc0tuiesc un c$eie$ uman. Aceste a$eate endosim6iotice P
sau, cum a4 p$e7e$a eu s0 le numesc, en(osemiotice P de 7$amente spi$oc5etice, 7unc1io-n%nd P dup0
cum a a$0tat lau$eatul p$emiului 9o6el 9iels Ee$ne (198." P %n manie$a desc5is0 a unei $amatici
ene$ati+e 7in aco$date, constituie un $epe$to$iu eLt$em de sensi6il 4i de so7isticat de semne indeLicale,
ci$cumsc$iindu-ne, %n condi1ii no$male, identitatea 6iloic0 unic0. )in p0cate, secun-ditatea de+ine
ineLact0 %n condi1ii patoloice, c%nd, de pild0, cine+a este atins de anumite tipu$i de ca$cinoame sau de
o 6oal0 autoimun0 sau, %n ultim0 instan10, c5ia$ c%nd se administ$ea30 imunosup$eso$i dup0 un
t$ansplant de o$an.
Ma2o$itatea imensei lite$atu$i desp$e indeLicalitate a e+oluat 7ie %n a$ena +e$6al0, 7ie %n cea +i3ual0
(Sonesson 1989A '8-(.". *ei$ce a+ea d$eptate, ca de o6icei, pled%nd pent$u p$edominan1a indeLicalit01ii
7a10 de iconicitate, %n $apo$t cu modul de p$oduce$e, %n 7oto$a7iiA Mele 7ac pa$te din cea de-a doua clas0
de semne, cele p$in coneLiune 7i3ic0N (2A281". :aptul a 7ost documentat acum %n $ema$ca6ilul studiu al
lui *5ilippe )u6ois, 8Sacte -hotogra-hi'ue (1988". Ii este de mult e+ident c0 metonimia P %ndeose6i
metoda indeLical0 -ars-ro toto H p$e+alea30 conside$a6il asup$a utili30$ilo$ meta7o$ei %n 7ilme.
%n domeniul +e$6al, indeLicalitatea i-a p$eocupat mai cu seam0, de4i cu accente oa$ecum di7e$ite, pe
7ilo3o7ii lim6ii 4i pe lin+i4tii p$o7esioni4ti. /onspectul lui Ba$-Hillel (19F0" este util %n aceast0
p$i+in10. Ba$-Hillel 4tia, 7i$e4te, c0 cel ca$e a lansat te$menii Msemn indeLicalN 4i MindeLN a 7ost *ei$ce.
El le $eaminte4te apoi citito$ilo$ c0 >ussell a 7olosit %n locul lo$ Mdetalii eocent$iceN (Meo-cent$ic
pa$ticula$sN", 70$0 a l0mu$i %ns0 dac0 >ussell a $edescope$it indeLicalitatea independent de *ei$ce sau
doa$ i-a dat alt0 denumi$e. >eaminte4te apoi c0 9elson ;oodman a c$eat te$menul de Mindicato$N, ia$
SEM9E?E !9)EO!/A?E
12F
>eic5en6ac5 pe cel de MtoDen-$e7leLi+e =o$dN (Mcu+%nt ocu-$ento-$e7leLi+N".
!nte$esul ene$al al lin+i4tilo$ 4i 7ilo3o7ilo$ pent$u eLp$esiile indeLicale este leat, dup0 c%t %n1ele, de
c0uta$ea unei lim6i ideale, const%nd dint$-un set de p$opo3i1ii 70$0 conteLt, utili3a6ile ca inst$ument de
sonda$e a uni+e$sului sub s-ecie aeternitatis< %n 7o$mula$ea lui A,e$ (19(8A1(F", c5estiunea %n litiiu a
7ost Mdac0 lim6a poate 7i total eli6e$at0 de su6 dependen1a de conteLtN. A,e$ nu a 7ost %n m0su$0 s0
decid0 de unul sinu$ 4i eu %nsumi c$ed c0 p$o6lema $0m%ne la$ desc5is0. )ac0 %ns0 aceast0 indeci3ie
a$e sau nu anumite consecin1e se$ioase asup$a indeLicalit01ii %n ene$e sau asup$a concep1iei lui *ei$ce
%n aceast0 c5estiune speci7ic0 mi se pa$e cu totul %ndoielnic. /0ci, a4a cum %ndea 4i A,e$, Mde4i $e-
7e$in1a la un conteLt %n cad$ul lim6ii s-a$ putea s0 nu 7ie necesa$0 pent$u necesit01ile comunic0$ii, se
+o$ 0si cu toate acestea, %n p$actic0, %mp$e2u$0$i c%nd +a t$e6ui s0 ne 6i3uim pe indicii o7e$ite nou0 de
ci$cumstan1ele $eale %n ca$e se p$oduc comunic0$ileN.
*ei$ce a insistat la un moment dat asup$a 7aptului c0 indeLul este a6solut esen1ial pent$u +o$6i$e
(-A.8". *$in u$ma$e ce %n1ele lin+i4tii p$in indeL Q *ent$u mul1i, acest te$men, simplu 4i %n linii ma$i,
se $e7e$0 la ca$acte$isticile de identi7ica$e a apa$tenen1ei la un $up, ca de pild0 ma$cato$ii $eionali,
sociali sau ocupa1ionali# pent$u al1ii, %n sens mai $est$%ns, la acele t$0s0tu$i 7i3ioloice, psi5oloice sau
sociale din +o$6i$e sau sc$ie$e ca$e $e+elea30 ca$acte$istici pe$sonale, p$ecum calitatea +ocii sau sc$isul
de m%n0 la o su$s0 p$oduc0toa$e. !nde-Licalele de aceste soiu$i, numite uneo$i t$0s0tu$i eLp$esi+e, au
7ost anali3ate %n ca3ul multo$ lim6i 4i %nt$-o am0 la$0 de cont$i6u1ii teo$etice.
%n plus, eList0 o +ast0 lite$atu$0 speciali3at0, de $eul0 nesu6sumat0 de c0t$e lin+i4ti indeLicalit01ii,
consac$at0 di7e$itelo$ tipu$i de deiLis. *$in aceasta lin+i4tii t$imit la o %nt$ea0 am0 de $olu$i de
o6icei $amaticali3ate din compo$-
tamentul de lim6a2 cotidian, adic0 la modalit01ile %n ca$e inte$locuto$ii %4i anco$ea30 enun1u$ile +o$6ite
de conteLtul spa1io-tempo$al al enun1ului lo$. )eiLisul pe$sonal, deiLisul social, deiLisul locului,
deiLisul tempo$al 4i deiLisul discu$sului s%nt tipu$ile ma2o$e p$e3ente %n lite$atu$0 (?e+elt 1989A ---.8".
Ka$l Bii5le$ numea conteLtul $ele+ant al enun1ului &eigfel( sau c%mp indeLical, ia$ punctul de anco$a$e
al acestui c%mp hic et nune, 5rigo sau o$iinea lui (+e3i 4i Ea$+ella 4i Klein 1982".
)eictica poate +a$ia conside$a6il de la o lim60 la alta 4i poate 7i adesea P ca, de eLemplu, %n =olo7
(<ills 1990" P 7oa$te complicat0 ca st$uctu$0. O eLamina$e a ca$acte$isticilo$ tipoloice 4i uni+e$sale
ale p$onumelo$ pe$sonale %n ene$e, pe un e4antion de 4apte3eci 4i una de lim6i natu$ale, sus1inea
eListen1a uno$ sisteme de la pat$u la cincisp$e3ece pe$soane (!n$am 19F8". !n acest co$teiu, sistemul
enle3 cu cinci pe$soane pa$e pute$nic atipic 4i, dac0 a4a a$ sta luc$u$ile, s-a$ putea $idica semne de
%nt$e6a$e 7undamentale cu p$i+i$e la t$ipa$ti1ia apa$ent natu$al0 M!-it-T5ouN R,,eu-'` neut$u-tuNS p$opus0
de *ei$ce 4i de al1i 7ilo3o7i.
9umai un +o$6ito$ nati+ de lim60 ma5ia$0 poate ap$ecia, dac0 nu 4i a$ticula totdeauna, setul 6oat
di7e$en1iat al te$menilo$ de ad$esa$e pe ca$e +o$6ito$ii t$e6uie s0-i st0p%-neasc0 pent$u a p$oduce
enun1u$i adec+ate uno$ $olu$i +a$iate 4i alto$ +a$ia6ile conteLtuale. )e pild0, simpli7ic%nd, da$ nu p$ea
multA doi uni+e$sita$i de acela4i seL 4i cam de acela4i $an 4i +%$st0 s%nt incapa6ili s0 con+e$se3e
nestin5e$it %n ma5ia$0 70$0 a cunoa4te data eLact0 de na4te$e a celuilalt, deoa$ece +%$sta mai ma$e, 7ie
4i doa$ cu o 3i, dete$min0 %n mod st$ict te$menii de ad$esa$e ce u$mea30 a 7i utili3a1i %n dialo (+e3i 4i
?,ons 19FF".
Otto Eespe$sen (1922" a in+entat %nt%mpl0to$ te$menul de Ms5i7te$N pent$u a t$imite la unit01ile
$amaticale ca$e nu pot 7i de7inite 70$0 $e7e$i$e la mesa2. %n 19.F EaDo6son a $ealocat s5i7te$-ii
cateo$iei sinc$etice pei$ceiene de sim6olu$i indeLi-
SEM9E?E !9)EO!/A?E
129
cale, ca$e s%nt, %n 7apt, te$meni sincateo$ematici complec4i la ni+elul c0$o$a codul 4i mesa2ul se
inte$sectea30 (19F1A1'2".
%nt$-un $ema$ca6il studiu desp$e o p$opo3i1ie de pat$u cu+inte const%nd dint$-un auLilia$ modal, un
p$onume deic-tic-pe$sonal, un +e$6 4i complementul +e$6ului, :illmo$e (19F'" a at$as aten1ia asup$a
inc$edi6ilei compleLit01i p$etinse unei teo$ii lin+istice dac0 aceasta %4i p$opune s0 su$p$ind0 6o01ia
conceptual0 7ie 4i a celo$ mai simple p$opo3i1ii. O asemenea teo$ie t$e6uie s0 %nco$po$e3e p$incipii
necesa$e pent$u a o61ine cel pu1in desc$ie$ea sintactic0, semantic0 4i p$amatic0 complet0 a unei
p$opo3i1ii, o teo$ie a actelo$ de +o$6i$e, o teo$ie a discu$sului 4i o teo$ie a loicii natu$ale. )e4i asup$a
tutu$o$ acesto$a se concent$ea30 %n p$e3ent un conside$a6il +olum de ce$ceta$e, nu cunosc nici o teo$ie
lo6al0 ca$e s0 %ndeplineasc0 toate aceste eLien1e p$esante.
Ba$=ise 4i *e$$, (198'A '2-'9" au c$eat eLp$esia Me7icien10 de lim60N (Me77icienc, o7 lanuaeN" pent$u
locu1iuni P c5ia$ dac0 acestea p0st$ea30 aceea4i semni7ica1ie lin+istic0 P pe ca$e +o$6ito$i di7e$i1i le
utili3ea30 %n amplasamente spa-1io-tempo$ale di7e$ite 4i cu anco$0$i di7e$ite %n am6ian1ele lo$, 4i ca$e
s%nt suscepti6ile de inte$p$et0$i di7e$ite. Alt7el 3is, p$oducti+itatea lim6ii depinde %n mod decisi+ de
indeLicalitate, ca$e e, a4ada$, MeLt$em de impo$tant0 pent$u capacitatea pu$t0toa$e de in7o$ma1ie a
lim6iiN. Ace4ti auto$i demonst$ea30 con+in0to$ c0 p$eocupa$ea 7ilo3o7ic0 o6sesi+0 pent$u eli6e$a$ea
de conteLt, adic0 pent$u matematic0 4i natu$a ete$n0 a p$opo3i1iilo$ sale, Ma 7ost o a70 de p$opo$1ii,
deoa$ece e7icien1a st0 %n %nsu4i mie3ul semni7ica1ieiN. O$icum, lin+i4tii nu au actualmente nici cea
mai mic0 60nuial0, necum o teo$ie cup$in30toa$e, desp$e 7elul cum se $eali3ea30 aceast0 6anal0 4i
atotp$e3ent0 %nt$ep$inde$e uman0.
*esemne tot ce putem 7ace mai mult e s0 u$m0m suestia lui Eaco6 +on &eLDiill (+e3i T5u$e +on
&eLDiill 1989" c0 $ealitatea se $e+elea30 %n +mBelten sau %n acele p0$1i ale mediului pe ca$e 7ieca$e
o$anism 4i le selectea30 cu o$anele
1'0
sale de sim1 specio-speci7ice, 7ieca$e con7o$m p$op$iilo$ necesit01i 6ioloice. Totul %n aceast0 lume
7enomenal0 sau indi+iduali3at0 :self0Borl(; este p$e+03ut cu indica1ii pe$ceptuale de su6iec1i 4i
indica1ii de e7ecto$i, ca$e ope$ea30 p$int$-o 6ucl0 cu 7eed6acD pe ca$e &eLDiill a numit-o ciclul
7unc1ional. 9atu$a (lumea, uni+e$sul, cosmosul, $ealitatea ade+0$at0 etc." se de3+0luie p$in p$ocese
semice sau semio3e. Acestea s%nt de t$ei tipu$i distincteA
SEM9E?E !9)EO!/A?E
1'1
] semio3e de in7o$ma1ie, eman%nd din am6ian1a inanimat0#
] semio3e de simptomati3a$e, unde su$sa e +ie (7apt ec5i+alent cu Mestu$ile neintelienteN ale lui
;eo$e He$6e$t Mead"#
] semio3e de comunica$e (Mestu$ile intelienteN ale lui Mead".
*$imul 4i al doilea tip alc0tuiesc pa4i indispensa6ili 4i complementa$i %n 7ieca$e 6iosemio30.
O6se$+ato$ul $econst$uie4te p$ocesele semice eLte$ioa$e ale o6se$+atului din 7luLul pe$ceput de
indeLu$i, da$ niciodat0 st$uctu$ile lo$ inte$ioa$e, ca$e $0m%n cu necesitate p$i+ate. T$ansmuta$ea uno$
ata$e p$ocese semice %n semne +e$6ale $ep$e3int0 meta-inte$p$et0$i ca$e constituie st$uctu$ile
conectante o6iecti+e ce $0m%n %n a7a$a lumii su6iecti+e a entit01ii +ii o6se$+ate# acestea s%nt Mimplicate
%n p$ocesele ei semice doa$ ca un mi2loc inducti+ pent$u semnul ei pe$ceptual 4i ca o +e$i0 de
conecta$e cu semnul ei ope$a1ionalN (&eLDiill 1989A 1.1".
/um este estionat0 $e7e$in1a P ci$cuitul ac1ionat de indeLu$i dint$e semios7e$0 (?otman 198-" 4i
6ios7e$0 P de c0t$e utili3ato$ii de semne 4i de c0t$e inte$p$e1ii de semne $0m%ne, %n po7ida celo$ mai
6une e7o$tu$i ale lui *ei$ce 4i ale nume$o4ilo$ s0i u$ma4i, o p$o7und0 enim0. Teo$iile desp$e t$ans-
pune$e 4i modela$e nu au p$o$esat dincolo de specula1ia
disciplina$0. %n ciuda acestei situa1ii, eu unul $0m%n intuiti+ at$as de concep1ia lui <5eele$ (1988"
desp$e 6ucla %nc5is0 a lumii +03ute ca un sistem autosinteti3ato$ al eListen1elo$. *$o7eso$ul lui, 9iels
Bo5$, conside$a, pe 6un0 d$eptate dup0 opinia mea, c0 asemenea %nt$e60$i desp$e modul %n ca$e con-
ceptele s%nt leate de $ealitate s%nt p$in eLcelen10 ste$ile. Bo5$ a $eplicat odat0 c5ia$ la o %nt$e6a$e de
acest 7elA MS%ntem ast7el suspenda1i %n lim60, %nc%t nu pot spune ce este sus 4i ce este 2os. /u+%ntul
realitate e tot un cu+%nt, un cu+%nt pe ca$e t$e6uie s0 %n+010m a-1 7olosi co$ectN (:$enc5 4i Kenned,
198.A'02".
Semnele iconice
)ac0 indeLicalitatea constituie o 7o$m0 7undamental0 de semnali3a$e, dup0 ea u$mea30 iconicitatea, a
doua din cele t$ei cateo$ii de 6a30 ale lui *ei$ce. !n multe p$i+in1e, iconicitatea e o 7o$m0 de semio30
mult mai impo$tant0 dec%t indeLicalitatea. %n capitolul de 7a10 +oi eLamina ca$acte$isticile esen1iale 4i
mani7est0$ile multiple ale acestui 7enomen.
!conicitatea
)up0 cum a a$0tat %n mod 2udicios <ells (19(F", Mno1iunea de icon a lui *ei$ce e la 7el de +ec5e ca 4i
cea a lui *laton (semnul imitF semni7icatul"N. %nt$-ade+0$, *laton a 7ost cel ca$e a l0sat mo4teni$e
conceptul de mimesis (?aus6e$ 19(0A..-" teo$eticienilo$ lite$atu$ii de la A$istotel la <imsatt (19.-",
c0$uia i se dato$ea30 $eint$oduce$ea deli6e$at0 a te$menului de icon %n +oca6ula$ul c$itic de la
2um0tatea secolului al OO-lea, 7olosindu-1 ca te$men c5eie %n titlul uneia dint$e impo$tantele sale
culee$i de eseu$i. !conul 4i-a do6%ndit %ns0 %nt$eaa pe$specti+0 inedit0 ca u$ma$e a 2uLtapune$ii
ope$ate de c0t$e *ei$ce %n conteLtul 7oa$te pa$ticula$ al celei de-a doua t$i5otomii a semnelo$ P cea pe
ca$e a numit-o Mcea mai impo$tant0N (2A2F." di+i3iune a sa 4i cea ca$e a 4i de+enit cea mai in7luent0 P
mai %nt%i cu indeLul, ia$ apoi am6ele din p$imul cuplu %mp$eun0 cu sim6olul. !conul 4i indeLul
%nt$upea30 $ela1ii semice ca$e 1in de modul natu$al P de asem0na$e 4i, $especti+, de coneLiune
eListen1ial0 P sp$e deose6i$e de sim6ol, ca$e 1ine de modul con+en1ional sau $e7leLi+ al unei
SEM9E?E !/O9!/E 1''
$ela1ii ca$acte$i3ate de Mo calitate at$i6uit0N, ca s0 cit0m eLp$esia lui *ei$ce, ineala6il de p$ecis0
(1A.88".
!conul lui *ei$ce cu $eu poate 7i %n1eles dac0 e $upt de conteLtul total al semioticii lui. Ii totu4i
iconicitatea a dat na4te$e unei lite$atu$i pleto$ice. )e ce oa$e a de+enit iconicitatea P 4i $e+e$sul ei
complementa$ aniconismul (p$o5i6i1ia $eliioas0 a imainilo$" P 7oca$ul unei p$eocup0$i p0tima4e din
pa$tea multo$a Q <allis (19F.A1.F", p$int$e al1ii, s-a $e7e$it la pute$ea suesti+0 a semnelo$ iconice 4i la
implica1iile acestei 7o$1e pent$u isto$ia cultu$ii. E7icacitatea maic0 a acelui soi de icon numit efigie a
7ost de mult $ecunoscut0 %n eLpe$ien1a $itual0, indi7e$ent dac0 %nt$-o p$edic0 a lui )onne, c%nd
p$oclama, %n 1((1, c0 M%n cei ca$e s%nt os%ndi1i %naintea noast$0, s%ntem 4i noi os%ndi1i %n e7iieN, sau,
%nt$-o eLpune$e de p0pu4i din 7a1a cl0di$ii unei 7$01ii studen1e4ti din p$actic o$ice campus ame$ican,
%nt$-o ce$emonie de asiu$a$e a +icto$iei pent$u ec5ipa de 7ot6al 7a+o$it0. Sistemul $itual al anumito$
cultu$i e const$uit din semne iconiceA ast7el, p$int$e $otine3i, o p$emis0 ma2o$0 a $itualu$ilo$ e 6a3at0 pe
eali3a$ea oamenilo$ 4i plantelo$ 4i de7init0 p$in semne iconice tu$nate %nt$-un idiom 6otanic de
poten1a$e a +ie1ii (:oL 19F.A
11'".
/e +$ea s0 %nsemne c%nd se spune c0 un semn iconic se 6a3ea30 pe Msimila$itateN, no1iune pe ca$e
*ei$ce a int$odus-o oca3ional %n (efiniens0uT s0u Q !deea a 7ost c$iticat0 de c0t$e Eco (19F(A192-200" ca
o concep1ie nai+0, din cau30 c0 semnele iconice s%nt cultu$al codi7icate, alt7el spus, M%nt$-un sens mai
7leLi6ilN, con+en1ional. Itim, desiu$, c0 *ei$ce a sus1inut el %nsu4i aceast0 opinie atunci c%nd a a7i$mat
c0 o$ice imaine mate$ial0 Meste %n ma$e m0su$0 con+en1ional0 %n modul ei de $ep$e3enta$eN, de4i Ma$
putea 7i numit0 by-oiconQ (2A2F(", 4i c%nd a distins Msemne iconice %n ca$e asem0na$ea este asistat0 de
$euli con+en1ionaleN (2A2F9". O$icum %ns0, utilitatea simila$it01ii, %ndeose6i p$in 2uLtapune$ea ei
clasic0 cu contiuitatea, dup0 cum s-a a$0tat de mai multe o$i %n capitolele
1'- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
p$ecedente, de$i+0 din atotp$e3en1a cuplului %n nume$oase domenii ale e7o$tului intelectual de pe tot
pa$cu$sul isto$iei occidentale. Ast7el, dac0 salut anali3a imainati+0 4i iscoditoa$e a lui Eco, s%nt totu4i
%n 7a+oa$ea p0st$0$ii te$minoloiei ca$e pe el %l nelini4te4teA Msimila$itateaN 4i celelalte constituie, %n
+i3iunea mea, un set de puncte de pleca$e cons7in1ite de timp, a c0$o$ utilitate %nt$-o am0 la$0 de
4tiin1e umane a 7ost amplu do+edit0, da$ a c0$o$ pe$tinen10 pent$u discu$sul semiotic de+ine pe deplin
mani7est0 numai dac0 s%nt aplicate co$ect. 9o1iunea de icon este eLt$em de mult s0$0cit0 c%nd e p$i+it0,
cum se 4i %nt%mpl0 adesea, i3olat, 4i nu %n conteLtul total al unei 4tiin1e a semnelo$ pe deplin
con7iu$ate.
!nciden1a iconicit01ii
EList0 nenum0$ate ca3u$i de iconicitate %n discu$sul 3oose-miotic, implic%nd +i$tualmente toate
canalele cunoscute P adic0 toate 7o$mele de p$opaa$e a ene$iei 7i3ice P ca$e se a7l0 la dispo3i1ia
animalelo$ %n scopul t$ansmite$ii mesa2elo$. Bateson (%n Se6eoD 19(8A (1--(28" a %nce$cat c5ia$ s0 eL-
plice de ce sistemele de cont$ol enotipice au e+oluat deseo$i pent$u a dete$mina semnala$ea iconic0 4i
a demonst$at st$0lucit c0 o %n1elee$e a +is0$ii la om Ma$ putea 7ace lumin0 at%t asup$a 7elului cum
7unc1ionea30 comunica$ea iconic0 la animale, c%t 4i asup$a miste$iosului pas e+oluti+ de la iconic la
+e$6alN. Aceea4i idee su$p$in30toa$e cu p$i+i$e la ca$acte$ul e+olu1ionist nemi2locit al +is0$ii la oameni
ca$e a$e %n +ede$e un anumit $ad de con4tiin10 %n timpul pe$ioadelo$ de somn 4i, %n consecin10, o
anumit0 discontinuitate a distinc1iei su6iectBo6iect p$e3ente %n codi7ica$ea iconic0, pa$e a-i 7i +enit
independent 4i lui T5om (19F.A 7@ 4i u$m.".
@o$ 7i de a2uns aici doa$ c%te+a eLempli7ic0$i desp$e utili3a$ea semnelo$ iconice %n lumea animal0.
:unc1ia iconic0 a unui semn c5imic poate 7i m0su$at0 cu p$eci3ie dup0 7luctua1iile %n intensitatea
pistelo$ ol7actice ale insectelo$ l0sate de 7u$a2o$ii %ncununa1i de succes, 6un0oa$0 la di+e$se specii de
SEM9E?E !/O9!/E
1'.
7u$nici. /antitatea e7ecti+0 de 7e$omon emis depinde di$ect de m0$imea 4i calitatea su$sei de 5$an0A Mpe
m0su$0 ce stocul de alimente 4i intensitatea ol7actic0 a pistei c0t$e el scad, s%nt at$a4i tot mai pu1ini
7u$a2o$iN (Butle$ 19F0A-."# cu alte cu+inte, 7e$omonul ac1ionea30 ca un +e5icul de semn iconic %n
m0su$a %n ca$e sta6ile4te %n mod analo o le0tu$0 cu intensi7ica$ea sau diminua$ea u$melo$ de 5ida2
ol7actic (de4i o insect0 t%$%toa$e a$ putea 7olosi canale suplimenta$e P $edundant sau con7o$m uno$
$euli st$icte de comuta$e a codu$ilo$ P p$ecum +03ul, tactul, $eac1ia la po3i1ia soa$elui 4i o$ienta$ea
dup0 lumina pola$i3at0 %n ca3ul unui ce$ senin, da$ totdeauna, %n ata$e condi1ii, tot %nt$-o manie$0
iconic0". !conicitatea p$o$amat0 enetic 2oac0 un $ol cent$al %n de-$uta$ea p$in mi$os 4i ust, culoa$e 4i
7o$m0, sunet 4i, 7i$e4te, compo$tament, dup0 cum a 7ost desc$is0 $a7ic de Hinton (19F'". &neo$i un
animal %4i modi7ic0 p%n0 4i am6ientul pent$u a 4i-1 adapta la p$op$ia imaine, con7ec1ion%nd un num0$
de autocopii simulate sp$e a-4i %ndep0$ta p$0d0to$ii de co$pul s0u, adic0 de mac5eta +ie, di$i2%ndu-i
c0t$e una dint$e nume$oasele $eplici 7alse pe ca$e 4i le const$uie4te anume %n acest scop. Ii acesta e
numai unul dint$e dispo3iti+ele antip$ad0 imainate de di7e$ite specii ale unui 7oa$te inte$esant en de
p0ian2eni cunoscu1i su6 numele de !rgyro-i(ae sau p0ian2eni cu $e1ea %n 7o$m0 de $oat0 (<icDle$
19(8A .( 4i u$m., Hinton 19F'A12. 4i u$m.". Teo$ia mimetismului, ca$e %4i 0se4te nume$oase aplica1ii
at%t %n $%ndul plantelo$, c%t 4i al animalelo$, dup0 cum a a$0tat <icDle$ (19(8", p$i+e4te o am0 la$0 de
7enomene natu$ale implic%nd o$iinea tutu$o$ speciilo$ 4i toate adapt0$ile. )a$ asocia1iile ca$e constau
din modele 4i imita1iile lo$ nu constituie dec%t un $up special de e+enimente 6ioloice 70c%nd le0tu$a
dint$e semne 4i luc$u$ile semni7icate Mp$int$-o simpl0 $ela1ie $a1ional0N (*ei$ceA 1A'F2", %n ca$e ca3
semnul este un icon, ast7el %nc%t cel dint%i t$e6uie s0 7ie inte$at, in toto, %n teo$ia cu mult mai ene$al0
4i mai p$o7und0 a iconicit01ii.
1'( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
9u pot $e3ista ispitei de a $elata un eLemplu deose6it de eleant (m0ca$ c0 uneo$i
cont$o+e$sat" desp$e o 7a30 compleL0 de compo$tament la ne+e$te6$ate, ca$e a e+oluat, a4a
3ic%nd, 4i a a2uns s0 7unc1ione3e ca un semn iconic %n manie$0 +i3ual0 sau tactil0. ELplicat de
Klo7t (19.9", el +i3ea30 o anumit0 specie de a7ide asociate cu 7u$nicile. Aceste insecte mici,
cu co$pul moale, 7oa$te +ulne$a6ile la atacul p$0d0to$ilo$, s%nt p$ote2ate 4i acompaniate de
7u$nicile cu ca$e comunic0 p$int$-un 7e$omon de ala$m0 ca$e 7unc1ionea30 sp$e a le sta6ili3a
asocie$ea. >ela1ia lo$ mai este consolidat0 4i de 7aptul c0 7u$nicile MmulN a7idele +i6$%ndu-4i
antenele pe pa$tea lo$ poste$ioa$0# a7idele sec$et0 atunci pic0tu$i de mie$e eLt$a7lo$al0 ca$e s%nt
consumate de 7u$nici. Klo7t 4i-a dat seama c0 aceast0 $ela1ie conenial0 se %ntemeia30 pe o
Mne%n1elee$eN 4i a p$opus, ca ipote30 de luc$u, ideea c0 eLt$emitatea poste$ioa$0 a
a6domenului unei a7ide, %mp$eun0 cu mi4c0$ile picioa$elo$ ei dind0$0t, constituie, pent$u o
7u$nic0 luc$0toa$e, un +e5icul semic compleL, semni7ic%nd, din pe$specti+a ei, capul altei
7u$nici 4i mi4ca$ea ei antenal0. /u alte cu+inte, 7u$nica, %nt$-un act de pe$+e$ti$e a t$o7alaLei
no$male ce su$+ine %nt$e su$o$i, identi7ic0 $eplica (eLt$emitatea poste$ioa$0 a a7idei" cu
modelul (eLt$emitatea 7$ontal0 a 7u$nicii" 4i %4i 7o$mulea30 solicita$ea pe 6a3a acestei
in7o$ma1ii e$onate, t$at%nd un set de declan4ato$i 6ioloici +itali %n a7a$a conteLtului, adic0 %n
manie$a unei e7iii. Asem0n0$ile multiple dint$e model 4i $eplic0 s%nt at%t de uimitoa$e, su6tile
4i p$ecis e7iciente, %nc%t nu p$ea pot 7i eLpediate ca simpl0 coinciden10 e+oluti+0 (<ilson
19F.A -22".
T$0s0tu$ile iconicit01ii
Am citat de2a %n capitolele p$ecedente di+i3iunea ene$al0 70cut0 de *ei$ce %n ca3ul semnelo$
iconice %n imaini, dia$ame 4i meta7o$e (2A22F" 4i am men1ionat apa$enta lui lips0 de inte$es
7a10 de cea de-a t$eia sec1iune. Semnele iconice continu0 s0 7ie p$ea des identi7icate %n mod
simplist cu ni4te simple
SEM9E?E !/O9!/E
1'F
imaini, asemenea eali30$i d%nd na4te$e uno$ teo$ii supe$7iciale 4i needi7icatoa$e, %ndeose6i %n
a$t0. 9eli2a$ea dia$amelo$ e mai $eu de %n1eles dac0 1inem seama de 7aptul c0 ele stau pe
p$imul plan %n p$op$ia ce$ceta$e semiotic0 a lui *ei$ce 4i c0 au 7ost t$ecute %n $e+ist0, destul de
am0nun1it, de cel pu1in t$ei oameni de 4tiin10 sc$upulo4i (Weman 19(-, >o6e$ts 19F', T5i6aud
19F.".
*ei$ce (2A282" a a$0tat eLplicit c0 Mnume$oase dia$ame nu seam0n0 nicidecum cu o6iectele
lo$ %n aspectul eLte$io$# asem0na$ea dint$e ele const0 numai %n $ela1iile dint$e p0$1ile lo$N.
Altunde+a, el a spus ap0sat c0 Mo dia$am0 t$e6uie s0 7ie o$i auditi+0, o$i +i3ual0, p0$1ile 7iind
sepa$ate %n p$imul ca3 %n timp, %n cel0lalt ca3 %n spa1iu ('A-19". &$mea30 un pasa2 c$ucial
('A-19" pe ca$e to1i lin+i4tii a$ t$e6ui s0-1 citeasc0 p%n0 la cap0t. *ei$ce sta6ile4te acolo,
p$int$e altele, c0 Mlim6a nu este dec%t un soi de ale6$0N sau o metod0 de 7o$ma$e a unei
dia$ame. Apoi continu0A MSemni7ica1iile cu+intelo$ depind %n ene$e de tendin1ele noast$e de
a %m6ina calit01i 4i aptitudinile noast$e de a +edea asem0n0$i sau, ca s0 7olosim eLp$esia
acceptat0, de asocia1iile p$in similaritate; pe c%nd eLpe$ien1a e coaulat0 4i $econosci6il0
doa$ cu a2uto$ul 7o$1elo$ ca$e ac1ionea30 asup$a noast$0 sau, ca s0 7olosim un te$men te5nic 4i
mai p$ost ales, p$in inte$mediul asocia1iilo$ p$in contiguitateQ< El insist0 (FA-(F" asup$a
Min7luen1ei +ii eLe$citate asup$a noast$0 de o (iagramF sau de un icon, cu ale c0$o$ p0$1i
multiple s%nt leate %n %ndi$e un num0$ eal de sentimente sau idei ... !conul nu este %ns0
totdeauna cla$ sesi3at. Se poate %nt%mpla s0 nu 4tim deloc ce anume este sau se poate s0-1 7i
a7lat din o6se$+a$ea natu$iiN. ELp$im%ndu-m0 succint, s%nt de p0$e$e c0 nici o c$itic0 a
iconicit01ii ca$e ino$0 $a7u$ile eListen1iale ale lui *ei$ce %n multiplele lo$ implica1ii nu poate
7i luat0 %n se$ios sau p$i+it0 ca 7iind c%t de c%t +ia6il0.
&n solecism su$p$in30to$ de $0sp%ndit p$esupune c0 ico-nii, adic0 imainile, s%nt neap0$at
limita1i la modalitatea +i-
1'8
3ual0. &neo$i o st$anula$e semantic0 de acest en e impus0 p$int$-o op1iune deli6e$at0. MEList0 o
%n1elee$e de 7ondN, con7o$m unui $ema$ca6il eLpe$imentato$ ca$e caut0 locul de stoca$e +i3ual0 pe
te$men scu$t, numit 4i memo$ie iconic0, Mpot$i+it c0$eia te$menii de icon, imaine +i3ual0 4i pe$sis-
ten10 a sen3a1iei pot 7i utili3a1i inte$sc5im6a6ilN (SaDitt 19F.A 1'19". )a$ o $e7lec1ie 7ie 4i numai de o
clip0 la componentele iconice ale lim6ii natu$ale +o$6ite a$ 7i de a2uns ca s0 anule3e aceast0 limita$e
te$minoloic0 cont$ap$oducti+0. A$ t$e6ui de asemenea, %n aceast0 o$dine de idei, s0 7im aten1i la
nume$oasele $ep$e3ent0$i iconice multisen3o$iale ca$e in+adea30 eListen1a uman0 4i a alto$ animale %n
+ia1a cotidian0. O ata$e s7e$0 p0t$uns0 de iconicitate este, %n ma$e, cea a ecoloiei de $up mic,
ilust$at0 de pild0 p$in compo$tamentul de 4ede$e (?ott 4i Somme$ 19(F" ca tip de po3i1iona$e spa1ial0A
la o $euniune de 7amilie, ne a4tept0m s0-1 0sim pe McapulN casei %n McapulN mesei etc. A4a cum au 4i
a$0tat 7oa$te limpede studiile desp$e di+e$se alop$imate, Mpo3i1ia $elati+0 4i distan1a dint$e ei a
di+e$4ilo$ mem6$i ai unui $up $e7lect0 natu$a $ela1iilo$ sociale dint$e eiN (Hali 4i )e@o$e 19(.AF0".
Mai mult, Kumme$ (19F1A2''" a t$ecut %n $e+ist0 cu 7ine1e coneLiunea %n esen10 iconic0 a $ela1iilo$
sociale 4i dispune$ilo$ spa1iale la animale %n ene$e, conc5i3%nd plau3i6il cu suestia c0 Mtendin1ele
te$ito$iale... pot ie4i din nou la i+eal0 %n manipula$ea in7o$ma1ieiN. /u alte cu+inte, eList0 o
co$esponden10 dia$a-matic0 %nt$e signans, dispo3i1ia spa1ial0, 4i signatum, o$ani3a$ea social0, %nt$-un
mod analo cu $ela1ia i3omo$7ic0 dint$e o 3on0 eo$a7ic0 4i o$ice 5a$t0 desp$e ca$e se sus1ine c0 o
$ep$e3int0.
/ontempla$ea iconului tinde mai de+$eme sau mai t%$3iu s0 t$eac0 de la p$eocup0$i leitim semiotice,
%n sensul te5nic, la p$o6leme 7ilo3o7ice insolu6ile, cu ade+0$at $e6a$6ati+e, de identitate, analoie,
asem0na$e 4i cont$ast (A,e$ 19(8A1.1", simila$itate 4i disimila$itate, a$6it$a$ietate 4i moti+a1ie, eo-
met$ie 4i topoloie, natu$0 4i cultu$0, spa1iu 4i timp, +ia10 4i
SEM9E?E !/O9!/E
1'9
moa$te. ELpe$ien1a este ca int$a$ea %nt$-o 6a$ac0 de 6%lci mo6ilat0 cu $e7leLii specula$e 4i olin3i
de7o$mante, du6lu$i 4i $eplici, stimuli 1ip0to$i 4i mac5ete supe$optimi3ate sau cu o pa$tid0 de c0l0$ie %n
cla$-o6scu$ pe unul din c0lu4eii cu pedi$ee ai lui ;om6$ic5 (19.1". Eco (19F(A212", cu o6i4nuitul s0u
spi$it eleant, 4i-a %na$mat citito$ii cu unii st%lpi indicato$i %n aceast0 2unl0 de ec5i+ocu$i, 70$0 a ino$a
am6iuitatea 7inal0 4i posi6il 7atal0 ca Mo$ice s0 semene cu o$ice altce+aN. *ent$u a $0spunde c$iticilo$
sale la ad$esa iconului, s0 ne $eamintim eLemplul dat de mine %n capitolul ' cu p$i+i$e la p$o6lema
$e$esiei ($ep$e3enta$ea ,iocon(ei;<
T$0s0tu$ile esen1iale ale iconicit01ii pot 7i $e3umate dup0 cum u$mea30 (+e3i 4i Bouissac et al< 198("A
] 9o1iunea de icon P %mp$eun0 cu conceptele %n$udite P a 7ost supus0 unei discu1ii continue 4i, %n
unele pe$ioade, c5ia$ 7oa$te intense de-a lunul secolelo$ dint$e *laton 4i *ei$ce. Tendin1a ideilo$ de a
se asocia %nt$e ele dato$it0 simila$it01ii a de+enit un p$incipiu de 7o$10 %n eLplica$ea multo$ ope$a1ii
mentale 4i, ca ata$e, un capitol impo$tant %n isto$ia ideilo$, unde po+estea a 7ost 4i este %nc0 $ena-$at0 cu
in7inite +a$ia1iuni.
] MAsocia1ia-p$in-asem0na$eN a lui *ei$ce (1A'1','8',.02", din ca$e s-a c$istali3at cu siu$an10 iconul
s0u, %4i t$ae uimitoa$ea noutate din 7aptul de a 7i %ncast$at0 %nt$-o mat$ice semiotic0 tot mai compleL0,
mai p$o7und0 4i mai p$oducti+0, ca$e, %n plus, e conceput0 %n eal0 m0su$0 ca teo$ie a comunica1iei 4i
teo$ie a semni7ica1iei. )e4i clasi7ica$ea semnelo$ 70cut0 de *ei$ce a de+enit sinu$a stea c0l0u3itoa$e
constant0 %n de36ate$ile desp$e iconicitate %ncep%nd din 18(F, ni+elul discu1iei e su6stan1ial co6o$%t
atunci c%nd iconul este, cum deseo$i a 4i 7ost, pus %n ca$antin0 7a10 de conteLtul total al unicit01ii de
ma$c0 a Mdoct$ineiN semnelo$ sau atunci c%nd int$ica1iile
1-0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
semioticii sale s%nt insu7icient sesi3ate (7iind poate spicuite din su$se de m%na a doua sau 4i mai $0u".
] 9u eList0 semne iconice pu$e# %n 7apt, Mnici un semn $eal nu este un iconN (A,e$ 19(8A1-0".
T$ans7o$ma$ea deico-ni30$ii e 7$ec+ent0# p$ocesul cont$a$ de iconi3a$e mai $a$ %nt%lnit. E plau3i6il s0
admitem c0 a$ putea eLista o tendin10 diac$onic0 sp$e un ec5ili6$u %n sisteme miLte de semne (ca
lim6a2ele-estuale utili3ate %n unele comunit01i de su$3i".
] !conicitatea 2oac0 un $ol decisi+ %n 7o$ma$ea +ie1ii cotidiene %n toate cultu$ile. Semnele iconice
inund0 codu$ile de comunica$e ale omeni$ii, pe cele +e$6ale 4i nu mai pu1in pe cele non-+e$6ale.
] Semnele iconice se 0sesc %n %nt$eaa se$ie 7iloenetic0, %n toate modalit01ile a4a cum s%nt ele
ci$cumsc$ise de c0t$e o$anele de sim1 p$in ca$e mem6$ii unei specii date s%nt capa6ili s0 se in7o$me3e
desp$e mediul lo$. /ont$a7ace$ea semnalelo$ (adic0 7enomenul mimetismului", %n 7apt toate mane+$ele
de ilu3iona$e %nt$ep$inse de plante, animale ca 4i de oameni depind adeseo$i %n mod c$ucial de
iconicitate.
] Enimele ne$e3ol+ate cu p$i+i$e la modul atotp$e3ent de p$oduce$e, stoca$e 4i t$ansmite$e a
ocu$en1ilo$ ca semne iconice a6und0. &nele dint$e ele 1in de loic0, unele de psi5o-7i3ioloie, altele de
etoloie. Solu1iona$ea lo$ a4teapt0 apa$i1ia uno$ noi inst$umente analitice, dint$e ca$e de depa$te cele
mai p$omi10toa$e P %nt$uc%t a$at0 7elul cum p$ocesul de copie$e ac1ionea30 p$etutindeni la ni+el
molecula$, u+e$nea30 pe$cep1ia, imp$enea30 sistemele comunica1ionale ale animalelo$ ca 4i ale
oamenilo$ 4i constituie un p$incipiu 7undamental al socio6ioloiei,
SEM9E?E !/O9!/E
1-1
este, pe scu$t, capa6il s0 inte$e3e lo6al p$o6leme +ast cup$in30toa$e implic%nd $ela1ii dinamice
mutuale %nt$e semni7icant 4i semni7icat (T5om 19F-A2-." P pa$ a +eni din teo$ia catast$o7elo$ (de eL.,
Ste=a$t 19F.", ca$e le +o$ 7ace suscepti6ile de anali30 topoloic0.
St).i)l iconicit+ii
*e la s7%$4itul secolului al OlO-lea, luc$%nd cu totul %n a7a$a ma$ilo$ cu$ente 7ilo3o7ice ca$e au culminat
%n semiotica lui *ei$ce, contempo$anul acestuia, :e$dinand de Saussu$e, a cont$i6uit la p$o$esul
domeniului cu o lansa$e mult mai modest0, deopot$i+0 a60t%ndu-se de la 7undamenta$ea st$ict
lin+istic0 4i $apo$t%ndu-se la no$me lin+istice de2a eListente, da$ cu p$i+i$ea a1intit0 eLclusi+ c0t$e
+iito$. )e4i nu a utili3at niciodat0 te$menul, Saussu$e a o7e$it, ca eLemplu pasae$ de semn iconic,
6alan1a 2usti1iei (Saussu$e 19(F R191(S" ce $ep$e3int0 ec5ili6$ul dint$e culp0 4i pedeaps0. *$o+enien1a
$eal0 a ideilo$ sale desp$e tipoloia semnelo$ $0m%ne %ns0 un miste$ c5inuito$. El pa$e a nu 7i mani7estat
un inte$es special pent$u iconicitate 4i, cu toate c0 u$ma4ul s0u 7$anco-el+e1ian, Ball, (19'9" a 70cut-o
%nt$-o oa$eca$e m0su$0, capitalul nost$u comun de cuno4tin1e desp$e teo$ia semnelo$ nu a 7ost spo$it de
t$adi1ia saussu$ian0. Ii totu4i a+ansul sen3a1ional %n domeniu 4i-a a+ut p%n0 la u$m0 o$iinea tot %n
:$an1a, 4i anume %n incu$siunea st$0lucit0 %nt$ep$ins0 de T5om (19F'" %n acest aspect al semioticii. 9u
t$e6uie s0 ne su$p$ind0 c0 ideile lui *ei$ce, %ndeose6i cele desp$e icon, 4i-au 0sit un ecou at%t de
7a+o$a6il %n ope$a acestui distins c$eato$ de modele topoloice, c0ci *ei$ce spe$a ca $a7u$ile sale
eListen1iale s0 cont$i6uie %n mod eLplicit 4i la o %n1elee$e a leilo$ topoloice (-A-28 4i u$m."# %nt$-
ade+0$, Msistemul s0u este %n %nt$eime topoloicN (;a$dne$ 19(8A .(".
T5om (19F.A F2 4i u$m." po$ne4te de la ipote3a c0 $olul p$incipal al sistemului ne$+os cent$al la
animale este de a 7ace ca $eiuni locali3ate s0 simule3e po3i1ia o$anismului %n p$o-
1-2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
p$iul s0u mediu, ca 4i de a $ep$e3enta o6iecte, cum a$ 7i p$ada 4i p$0d0to$ul, ca$e s%nt 6ioloic 4iBsau
social c$uciale %n ceea ce p$i+e4te sup$a+ie1ui$ea sau 6un0sta$ea lui. Aceasta %nseamn0 c0 un animal
este constant in7o$mat 4i acti+at de +e5icule pu$t0toa$e de semni7ica1ie concepute pent$u a declan4a
$e7leLele mot$ice pe$tinente (!>Ms RM!nnate >eleasin Me-c5anismsN, mecanisme de declan4a$e
%nn0scuteS", ca a6o$da$eaBap$opie$ea (s0 3icem de o p$ad0" sau $et$ae$ea (s0 3icem din 7a1a unui
$0pito$" sau $eac1ii +e$6ale su6stituti+e la om, ca %nt$-o p$opo3i1ie t$an3iti+0 su6iect-+e$6-o6iect, model
sintactic ce poate 7i p$i+it ca o t$ansc$ip1ie tempo$al0 a unui e+eniment 6ioloic %n spa1iu-timp,
p$0da$ea, ca pa$adima lui a$5etipal0. *$int$e speciali4tii %n compo$tamentul animal, Sc5nei$la
(19(.A2" a demonst$at con+in0to$, %n sus1ine$ea teo$iei sale 6i7a3ice, c0 Mope$a1iile ca$e m0$esc sau
mic4o$ea30 adec+at distan1a dint$e o$anisme 4i su$sele-stimul t$e6uie s0 7i 7ost c$uciale pent$u
sup$a+ie1ui$ea tutu$o$ tipu$ilo$ animaleN %n e+olu1ia compo$tamentului. T5om (19F.A F'" a eLtins acest
tip de $a1ionament 4i la oameni, ca$e, spune el, p$in actul numi$ii au %nlocuit $ep$e3ent0$ile iconice ale
inte$ac1iunilo$ spa1io-tempo$ale cu sim6olu$i.
;ene3a semnelo$ iconice a 7ost sc5i1at0, mult p$ea succint, de c0t$e T5om (19F'". %n nenum0$ate
ca3u$i, imainile apa$ %n mod natu$al, da$ copiile de acest 7el s%nt %n ene$e lipsite de +aloa$e semiotic0
P um6$a unui ins a$uncat0 pe sol, o 7o$m0 $e7lectat0 %n ap0, o u$m0 de pas imp$imat0 %n nisip. Ast7el
de imaini spa1iale cotidiene s%nt neap0$at %n3est$ate cu anumite p$op$iet01i 7i3ice 4i eomet$ice, da$
statutul semiotic 4iP1 do6%ndesc numai %n ci$cumstan1e speciale. *ent$u ca o um6$0 s0 poat0 7i
a$uncat0, ca %n p$imul eLemplu, modelul t$e6uie s0 7ie iluminat de o su$s0 luminoas0, lumina ca$e cade
asup$a co$pului, de7inindu-i ast7el um6$a. !n cel de-al doilea eLemplu, o imaine special0 e 7o$mat0 %n
mod asem0n0to$ pe sup$a7a1a $e7lectant0. !n nici unul dint$e aceste eLemple imainea $e3ultant0 nu e
pe$manent0A ea e so$-
SEM9E?E !/O9!/E
1-'
tit0 s0 dispa$0 o dat0 cu dispa$i1ia modelului (sau su$sei luminoase". Al t$eilea eLemplu ilust$ea30 %ns0
un nou 7enomen pe ca$e T5om %l nume4te MplasticitateaN sistemului $ecepto$. &$ma de pas nu dispa$e
neap0$at dup0 $et$ae$ea picio$ului (sau dup0 apusul soa$elui"A stimulul 7o$mati+ modi7ic0 ec5ili6$ul
sistemului $ecepto$ atunci c%nd imp$im0 7o$ma modelului# aici imainea de+ine o u$m0 mnemonic0
(SaDitt 19F.". T5om denume4te sta$ea dinamic0 implicat0 %nt$-o ata$e t$an3ac1ie Mcompeten10N,
su6%n1ele%nd posi6ilitatea inte$ac1iunii tempo$ale i$e+e$si6ile. O modi7ica$e %n p$imul eLemplu su6-
linia30 deose6i$eaA dac0 um6$a unei pe$soane este a$uncat0 asup$a unei pl0ci 7oto$a7ice 4i nu pe solul
nesensi6il, imainea acelei pe$soane poate s0 7ie 7iLat0 pent$u totdeauna $a1ie competen1ei sistemului
$ecepto$. :olosind conceptele p$opuse, putem a+ea %n +ede$e 7o$ma$ea uno$ imaini ec5ista-6ile cu
modelele lo$ sau c5ia$ mai mult, a4a cum const$uc1iile mu4u$oaielo$ de te$mite se a$at0 %n mod 7idel ca
p$oduse, a4a 3ic%nd, M%n5e1ateN sau 7osili3ate, ale compo$tamentului social al acesto$ ma$i
entomoa$5itec1i, de+enind accesi6ile %n +ede$ea unui studiu al e+olu1iei lo$ compo$tamentale la mult
timp dup0 eLtinc1ia coloniei p$op$iu-3ise (Eme$son 19'8". !n acest stadiu se poate p$etinde c0 s-a a2uns
la +ia10. O 7iin10 +ie ? p$oduce, la un anumit inte$+al de timp, alt0 7iin10 +ie ?d i3omo$70 cu ?. T5om
sus1ine c0 aceast0 ca$acte$istic0 a plasticit01ii acti+ea30 codul enetic, d%nd na4te$e unui sistem
molecula$ auto$eplicati+ 4i muta6il 4i ca$e e de asemenea sensi6il la mediu. *$ocesul implicat este
p$e7iu$at de acel soi de eLplo3ie ano$anic0 local0 ca$e a$e loc %n emulsiona$ea 7oto$a7ic0. El de+ine
deose6it de e+ident %n de3+olta$ea e$a-6$ioloic0, ca$e se poate num0$a p$int$e cele mai d$amatice
7o$me de iconi3a$eA este p$oiectul natu$ii de a de3+0lui c$e4te$ea 4i di7e$en1ie$ea unei st$uctu$i i3omo$7e
cu auto$ul %n +i$tutea unei ope$a1ii de t$ansla$e spa1io-tempo$al0. ?a ni+el molecula$, eLact acela4i
mecanism e $eali3at atunci c%nd du6la spi$al0 5elicoidal0 de A)9 este $eplicat0 pent$u a e-
1-- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
ne$a dou0 spi$ale 5elicoidale, 7ieca$e con1in%nd o caten0 p$eeListent0 4i alta $ecent p$odus0.
?a cel0lalt cap0t al sc0$ii ontoenetice a +ie1ii, T5om ne in+it0 s0 lu0m %n conside$a$e
7enomenul pe$cep1ieiA acesta poate 7i p$i+it ca o modi7ica$e a competen1ei dinamice p$in
impactul sen3o$ic al $ealit01ii eLte$ioa$e, %nt$-un mod 7oa$te asem0n0to$ cu 7elul %n ca$e 1-a
inst$uit Soc$ate pe T5eaitetos. O$ice sistem competent, de eLemplu, componentele mecanice
4i 5id$odinamice ale compa$timentului coc5lea$ 4i ale co$teLului acustic sau ale $etinei 4i
co$teLului +i3ual etc, %4i $ecupe$ea30 $apid +i$initatea pe$cepti+0, indispensa6il0 pent$u
competen1a total0 4i pe$manent0, %n timp ce 7acultatea sa plastic0 a$antea30 7aptul c0
imp$esiile sen3o$iale $0m%n stocate %n memo$ie.
!n conspectul pano$amic al lui T5om, 7o$ma$ea semnelo$ iconice apa$e p$etutindeni pe
%nt$eaa sca$0 a natu$ii ca o mani7esta$e a unei dinamici uni+e$sale cu ca$acte$ i$e+e$si6ilA un
model se $ami7ic0 %nt$-o $eplic0 i3omo$70 cu el. Adesea %ns0 acest p$oces 7olose4te o
inte$ac1iune $e+e$si6il0, dato$it0 oscila1iei pe$ene a te$modinamicii %nt$e un punct de +ede$e
5amiltonian conse$+ato$ (eLp$imat %n p$imul p$incipiu" 4i punctul de +ede$e 5e$aclitian,
Ms0eata timpuluiN (eLp$imat %n al doilea p$incipiu". %n toate inte$ac1iunile dint$e cele dou0
2um0t01i indispensa6ile ale semnului, $ela1ia dint$e semni7icat 4i semni7icam t$e6uie s0 se
supun0 acestui 7luL uni+e$salA semni7icatul ene$ea30 semni7icantul %nt$-un +e4nic p$oces de
6i7u$ca$e. )a$ semni7icantul $e-ene$ea30 semni7icatul o$i de c%te o$i inte$p$et0m semnul. %n
te$meni 6ioloici, asta %nseamn0 c0 descendentul ca semni7icam poate de+eni auto$ ca sem-
ni7icat, p$in t$ece$ea unei ene$a1ii.
T5om a$e mult mai multe de spus, de4i %nt$-un spa1iu limitat, desp$e imainea leat0 de
deiconi3a$e, stili3a$e, descompune$e, %m60t$%ni$e 4i moa$te, 70c%nd o distinc1ie cu 60taie lun0
%nt$e capacitatea 7i3ic0 a unui icon de a $e3ista la 7acto$ul 3omot ine$ent %n o$ice sc5im6
comunica1ional 4i
SEM9E?E !/O9!/E
1-.
capacitatea lui 6ioloic0 de a e+oca alte 7o$me 6ioloic sau socioloic impo$tante sau
Minte$esanteN.
:0c%nd cau30 comun0 cu *ei$ce, T5om sondea30 mie3ul semni7ica1iei. /alitatea eminent0 a
am%ndu$o$a este o imaina1ie pute$nic ascensional0. !nst$umentul lo$ 4tiin1i7ic comun pent$u
in+enta$ea 4i descope$i$ea uno$ noi ade+0$u$i, ca 4i dispo3iti+ul lo$ 7olosit %n $eo$dona$ea celo$
+ec5i este o $amu$0 a matematicii capa6il0 s0 t$ate3e 7enomene discontinue 4i di+e$ente, o
pa$te special0 a teo$iei sinula$it01ilo$. Aceste dou0 7iu$i de o p$o7un3ime 5a$ismatic0
desc5id 4i %nc5id un secol de di+aa1ii mai mult sau mai pu1in pedest$e desp$e semn, ca 4i
unele eLtensii 4i aplica1ii oca3ional inspi$ate ale no1iunilo$ semiotice asup$a ma2o$it01ii
p0$1ilo$ ce alc0tuiesc domeniile +e$6ale 4i non-+e$6ale.
/odul enetic, codul meta6olic (t$an3ac1iile inte$celula$e mediate 5o$monal", codu$ile
comunica1ionale non-+e$6ale utili3ate %nt$-un 7oa$te ma$e num0$ de o$anisme, inclusi+ la
oameni, codul nost$u +e$6al unic 4i pa$ticipa$ea lui di7e$en1iat0 la tot 7elul de 7unc1ii a$tistice,
7ie ele lite$a$e, mu3icale, pictu$ale, a$5itectu$ale, co$e$a7ice, teat$ale, 7ilmice sau de di+e$se
7o$ma1ii 5i6$ide 4i, 7inalmente, compa$a1ii %nt$e o$ica$e dint$e cele mai sus men1ionate P toate
acestea continu0 s0 7iu$e3e %n aenda 4tiin1ei semiotice contempo$ane. *ei$ce 4i T5om
eLe$cit0 o 7ascina1ie 6iunic0 a6solut capti+ant0 4i a$ 7i inst$ucti+ s0 ap$o7undam uneo$i su$sa
acestei 7ascina1ii. Teo$ia catast$o7elo$ de3+oltat0 de c0t$e T5om %n anii 19(0 +i3a la %nceput
em6$ioloia, unde putea, %n p$incipiu, s0 eLplice 7ieca$e punct de 6i7u$ca$e pe m0su$0 ce
de3+olta$ea unei celule de+ia30 de la aceea a +ecinilo$ ei nemi2loci1i. Mai t%$3iu, T5om 4i-a
eLtins teo$ia la e+olu1ie %n ene$al, la $ep$oduce$e, la %ndi$e 4i, %n ultimul $%nd, da$ nu cel mai
ne%nsemnat, la ene$a$ea 4i t$ansmite$ea semnelo$ +e$6ale 4i non-+e$6ale. S-a %nt%mplat ca
imainile s0 7ie o ca$acte$istic0 ma2o$0 a teo$iei sale# el a do+edit c0, %n ciuda num0$ului
ap$oape nelimitat de 7enomene discontinue ca$e pot eLista, a+em
1-( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
de a 7ace doa$ cu un anumit num0$ de imaini di7e$ite ca$e pot ap0$ea e7ecti+. ?e-a numit Mcatast$o7e
elementa$eN 4i a a$0tat c0, %nt$-un spa1iu cu nu mai mult de pat$u dimensiuni (cum e lumea noast$0
M$ealiN", s%nt eLact 4apte asemenea t$ans7o$m0$i.
Semnele-7eti4
)up0 cum o$icine poate constata consult%nd 5Kfor( %nglish Dictionary, cu+%ntul enle3esc fetish ($om.
M7eti4N" a 7ost adoptat di$ect din su6stanti+ul po$tu5e3 feiti'o, M7a$mec, +$02ito$ieN (spaniol0 becbiEo;
am6ele din latinescul facticius, M70cutN, %nsemn%nd Ma$ti7icial, simulatN". !ni1ial, te$menul a 7ost aplicat
o$ic0$ui o6iect utili3at de oamenii de pe coasta ;uineei 4i din $eiunile %n+ecinate ca talismane,
amulete sau alte mi2loace de 7e$meca$e Msau p$i+ite de ei cu team0 supe$sti1ioas0N. Se pa$e c0 ma$ina$ii
po$tu5e3i au 70u$it aceast0 +oca6ul0 %n secolul al O@-lea, c%nd au o6se$+at +ene$a1ia nut$it0 de c0t$e
a7$icanii de pe /oasta de +est pent$u ast7el de o6iecte pe ca$e le pu$tau asup$a lo$ (+e3i 4i He$sDo+its
19-FA '(8". /ea mai timpu$ie atesta$e enle30, dup0 cum se consemnea30 %n 5%D, datea30 dint$-o
luc$a$e de la 1(1' a lui *u$c5as, Pilgrimage ((.1..(.1"A MAcolo e$au puse multe inele de paie numite
fatissos sau &ei<Q
Auto$ii din domeniul ant$opoloiei, pe u$mele lui de B$osses (1F(0", au %nceput s0 utili3e3eBe%U %n
sensul mai la$ de o6iect ne%nsu7le1it ado$at de Ms0l6aticiN pe temeiul p$esupuselo$ sale pute$i maice
ine$ente sau al %nsu7le1i$ii lui de c0t$e un spi$it. %nt$-o manie$0 4i mai ene$al0, fetiG se $e7e$ea la ce+a
+ene$at i$a1ional. %n 18(9, Mc?ennan, ca$e a 70cut din totemism un su6iect teo$etic, a in+entat 4i
7o$mula 6ine cunoscut0A totemismul este 7eti4ism plus eLoamie 4i descenden10 mat$ilina$0 (da$ +e3i
?e+i-St$auss 19(2A18". @an
1-8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
<in a sc$is apoi (19'8A1'1"o de3+olta$e deseo$i citat0 desp$e 7eti4 ca opo3i1ie
meta7o$0Bmetonimie.
Scopul acestui capitol e de a p$i+i 7eti4ul ca pe un eLemplu de semio30 ca$e acope$0, mai
multe cateo$ii de semne. )e4i 7eti4ismul este comun p$int$e mami7e$e, el constituie un
eLemplu 7oa$te 6un desp$e 7ecunditatea semio3ei umane implic%nd simultan co$pul, mintea 4i
cultu$a.
O$iinea 7eti4ismului ca Mde+ia1ieN
&n mod p$oducti+ de a clasi7ica $eliiile este acela de a %nt$e6a %n ca3ul 7iec0$eiaA unde este
c0utat 4i situat ini1ial sac$ul (o6iectul $eac1iilo$ $eliioase" 4i ce 7el de $eac1ii s%nt declan4ate
ini1ial 7a10 de el Q *ot$i+it acestui p$incipiu de di+i3iune, $eliiile pot 7i %mp0$1ite %n t$ei
$upu$i ma2o$eA sac$amentale, p$o7etice 4i mistice. )etaliile co$espun30toa$e au 7ost p$eci3ate
de Alston (19(F6", pe u$mele unei suestii a lui <illiam Eames# da$ Auuste /omte 4i /5a$les
de B$osses au inte$p$etat %n mod speci7ic 7eti4ul ca 6a30 pent$u teo$iile lo$ desp$e o$iinea
$eliiei.
Sac$ul %n $eliia sac$amental0 a$ 7i de c0utat %ndeose6i %n luc$u$i, desp$e ca$e se c$ede c0 s%nt
capa6ile s0 capte3e 7o$1e natu$alePluc$u$i ne%nsu7le1ite, p$ecum 6uc01i de lemn, moa4te de
s7in1i, statui, c$uci sau m%nca$e 4i 60utu$0, p$ecum p%ine 4i +in sau ap0 6aptismal0# sau luc$u$i
+ii, p$ecum animalul totemic al $upului, +aca sac$0, copacul sac$u# sau p$ocese, p$ecum
mi4c0$ile dansului sac$u. %n 7o$mele 7oa$te p$imiti+e de $eliii sac$amentale, c%nd 7a10 de
o6iectul %nsu4i, posed%nd poate eListen10 animat0 %n 4i de la sine, se $eac1ionea30 ca 7a10 de
sac$u, acel o6iect, %n p$actica ant$opoloic0 timpu$ie, a 7ost denumit 7eti4. &n ata$e 7eti4 poate
7i conceput pent$u a eLe$cita e7ecte po3iti+e P ca +indeca$ea sau t$ata$ea 6olilo$ P 4i c5ia$
pent$u a induce o dispo3i1ie e$otic0, adic0 pent$u a in7luen1a 4i modi7ica $ela1iile sociale
Mnatu$aleN.
E+ident, at$i6ui$ea acestei din u$m0 capacit01i a 7ost cea ca$e a dus %n cele din u$m0 la
adopta$ea te$menului %n dis-
SEM9E?E-:ET!I
1-9
cu$sul clinic 4i, de aici, %n cel 2u$idic pent$u a desc$ie poten1a$ea acti+it01ii seLuale %n p$e3en1a
unui tip de o6iect ca$e este, pent$u al1ii deloc sau doa$ %n sla60 m0su$0, %n3est$at cu o co-
nota1ie compulsi+ seLual0 (pa$a7iliac0". ;e65a$d (19(9A F2" p$i+e4te 7oa$te co$ect M%nt$eaa
p$o6lem0 a 7eti4ismului ca pe un 7enomen $adual. ?a una din eLt$emit01ile inte$+alului se
0se4te p$e7e$in1a sla60# u$mea30 p$e7e$in1a pute$nic0# apoi u$mea30 punctul %n ca$e o6iectul
7eti4 $ep$e3int0 o necesitate pent$u acti+itatea seLual0# 4i la eLt$emitatea 7inal0 a inte$+alului,
o6iectul 7eti4 ia locul unui pa$tene$ seLual +iuN. %nt$-ade+0$, o$dona$ea pe $ade e sinu$ul
p$ocedeu ce a$e sens c%nd p$o6lema este eLaminat0 din punct de +ede$e semiotic.
9o1iunea de M7eti4ism al m0$7u$ilo$N (E$cDen6$ec5t 19F(" a de+enit unul din conceptele 4i
sloanu$ile ca$dinale ale t$adi1iei ma$Liste, 7iind aplicat %n anali3a $ela1iei dint$e oameni 4i
p$oduse sau %nt$e +aloa$ea de %nt$e6uin1a$e 4i +aloa$ea de sc5im6. ;e$as (19F1A F1" +ede
o$iinile acestui concept %n distinc1ia cu mult mai impo$tant0 dint$e Mesen10N (adic0 $ela1iile
sociale M$ealeN" 4i Mapa$en10N (mani7esta$ea eLte$ioa$0 a acesto$ $ela1ii". El sc$ieA MTocmai
pent$u c0 %n inte$io$ul societ01ii capitaliste eList0 un soi de $uptu$0 inte$n0 %nt$e $ela1iile
sociale ca$e acumulea30 4i modul %n ca$e acestea s%nt $esim1ite, ce$cet0to$ul societ01ii este
con7$untat cu necesitatea de a const$ui $ealitatea %n opo3i1ie cu apa$en1ele. Ast7el, aceast0
necesitate nu mai poate 7i p$i+it0 d$ept un impo$t a$6it$a$ %n inst$umenta$ul teo$etic p$op$iu al
lui Ma$L sau d$ept ce+a eLt$as pu$ 4i simplu de el din alte 4tiin1e p$eeListente ... Se conside$0
c0 ea duce, pe un d$um scu$t, %n mie3ul no1iunii de 7eti4ism.N
*e scu$t, a %n+esti o ma$70 cu pute$i ca$e nu s%nt p$e3ente %n ea sau ine$ente ei %nseamn0 a o
$idica la statutul de 7eti4# eLact %n 7elul acesta a2un 6anii, sau capitalul %n ene$e, s0 7ie
M7eti4i3a1iN. E5all, (198FA 29" P a c0$ui p$eocupa$e este 7eti4ismul la tele+i3iune 4i %n
pu6licitatea din $e+iste P a $e-7o$mulat $ecent acest p$oces %nt$-un lim6a2 c+asi-semiotic
1.0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
atunci c%nd a a$0tat c0 M7eti4ismul const0 %n a +edea semni7ica1ia luc$u$ilo$ ca o pa$te ine$ent0
eListen1ei lo$ 7i3ice, c%nd de 7apt acea semni7ica1ie este c$eat0 p$in inte$a$ea lo$ %nt$-un sistem de
semni7ica1iiN. %naintea lui, Baud$illa$d (1981A 92" a sus1inut o idee asem0n0toa$e c%nd a o6se$+at c0
sancti7ica$ea sistemului ca ata$e, Mma$7a ca sistemN, e ceea ce consolidea30 M7ascina1ia 7eti4ist0N.
;eti-)l <n *si=olo2ie -i se5o>o2ie
Psycho-athia seKualis (188(", a psi5iat$ului leist >ic5a$d +on K$a77t-E6in, a cup$ins p$ima culee$e
sistematic0 de date $e7e$itoa$e la 7eti4ismul MpatoloicN. Acest teLt, %n ca$e seLul e +03ut ca un ce
pe$+e$s 4i de3ust0to$, a a2uns s0 eLe$cite o ma$e in7luen10, 7unest0 4i apa$ent pe$petu0. El a sc$is pe
la$ desp$e c$imele seLuale 4i desp$e +a$ia1iile sau de+ia1iile seLuale, pe ca$e le conside$a baEate pe
de7ecte enetice.
At%ta c%t am putut u$m0$i %n t$ecut, K$a77t-E6in a 7ost p$imul ca$e s-a $e7e$it la 7eti4 ca la o
Mpe$+e$siuneN, adic0 ce+a ca$e ant$enea30 $u4ine 4i sanc1iuni sociale pent$u a 7i 1inut su6 cont$ol.
*ot$i+it desc$ie$ii lui, un 7eti4 este un o6iect non-uman P o pa$te a co$pului sau ce+a contiuu
acestuia, cum a$ 7i 5ainele P ca$e se$+e4te ca stimulent seLual a+%nd ca scop eLcita1ia seLual0 4i
o$asmul. !n 7apt, medicul teuton conside$a c0 o$ice act %n a7a$a coitului ma$ital %n scopul p$oc$ea1iei 4i
toate su6stitutele contactului penisB+ain P de pild0 +o,eu$ismul, eL5i6i1ionismul, t$ans+estitismul,
sado-masoc5ismul P $ep$e3int0 Mpe$+e$siuniN ca$e t$e6uie s0 7ie condamnate.
MMetodaN lui K$a77t-E6in este ilust$at0 de $elata$ea lui desp$e un ca3 (n$. 101" de 7eti4ism al p0$uluiA %l
cite3 din Kun3le (1982A .'", ca$e P dup0 mono$a7ia medicului leist 7$ance3 *aul ;a$nie$ (189(A F0"
P %l 7olose4te pent$u a ilust$a M$adul de +indicati+itateN demonst$at de auto$it01i 4i %ncu+iin1at de
K$a77t-E6in. *ot$i+it acestei %nt%mpl0$i $epo+estite, un 60iat de 4aptesp$e3ece ani u$m0$ea un
spectacol
SEM9E?E-:ET!I
1.1
%n $0dinile Tuile$ies 4i %n acela4i timp se %mpinea %nt$-o 7at0 Mc0$eia %i m%n%ia p0$ul %nt$e deete at%t
de lini4tit, de pasional, %nc%t ea nici nu o6se$+ase. B$usc, doi poli1i4ti %n 5aine ci+ile au s0$it asup$a lui.
&nul a apucat cu m%na p$in pantaloni penisul e$ect al 60iatului 4i a st$iat U !n s7%$4it te-am p$ins ... de
c%nd te tot p%ndimZ \N B0iatul a 7ost condamnat la t$ei luni de %nc5isoa$e.
&n cup$in30to$ manual cu$ent de psi5iat$ie ela6o$at de :$eedman, Kaplan 4i SadocD (19F2" de7ine4te
utili3a$ea 7eti4u$ilo$ (%nt$-un conteLt eLplicit seLual" tot %n te$meni metonimiciA MMetoda de a o61ine
eLcita1ia 4i satis7ac1ia seLual0 p$in %nlocui$ea o6iectului e$otic uman cu un o6iect ne%nsu7le1it, ca de
pild0 un panto7, un a$ticol de len2e$ie intim0 sau alt0 pies0 de %m6$0c0minte.N Aceast0 de7ini1ie este $e-
luat0 %n esen10 la $u6$ica MAlte de+ia1ii seLualeN XsicN unde, %n enume$a$ea 7eti4u$ilo$ seLuale
o6i4nuite, se adau0 numai Mun picio$ sau o 6ucl0 din p0$N. (&n $ecent ca3 e+ident de 7eti4ism al
picio$ului ni se a$at0 %n 7ilmul de scu$t met$a2 al lui Ma$tin Sco$sese 8ife 8essons; acesta e $eali3at p$in
insisten1a o6sesi+0 a came$ei de luat +ede$i P a lui sau a picto$ului P asup$a picio$ului >osannei
A$_uette." %n $ealitate, este 7oa$te o6i4nuit ca %n lite$atu$a psi5iat$ic0 s0 se 0seasc0 $e7e$i$i la at$ac1ia
posi6il0 a unui pacient pent$u un o6iect ne%nsu7le1it ca 7iind Mde$elat0N sau Mpatoloic0N.
&n dialo p$eluat (( ma$tie 198F" din MT5e Kinse, >epo$tN, $u6$ic0 dist$i6uit0 p$esei 4i alc0tuit0 de
colea mea Eune >einisc5, $e3um0 punctul de +ede$e 4tiin1i7ic cu$ent desp$e acest su6iectA
c. P S%nt un 60$6at de ci$ca dou03eci 4i cinci de ani. )e la +%$sta de nou0 ani, m-am sim1it pute$nic
at$as de picioa$ele, panto7ii 4i cio$apii 7emeilo$. >eu4esc s0 m0 eLcit seLual %ndindu-m0 la mi$osul de
picioa$e 4i uneo$i am c5ia$ e$ec1ii %n locu$i pu6lice de pe u$ma uno$ asemenea 7anta30$i. M0 simt
eLt$em de +ino+at 4i c$ed c0 mult0 lume
1.2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
%4i poate %nc5ipui c0 s%nt pe$+e$s. /$ede1i c0 s%nt 6olna+ Q Am oa$e ne+oie de asisten10 medical0 Q /e
se %nt%mpl0 cu mine Q
A. P /$ed c0 a$ t$e6ui s0 consulta1i un psi5ote$apeut cu eLpe$ien10 %n a6o$da$ea p$o6lemelo$ seLuale.
El sau ea +0 poate a2uta s0 p$eci3a1i ce $ol eLact 2oac0 %n +ia1a dumnea+oast$0 aceste do$in1e, dup0 ca$e
am%ndoi +e1i decide (dac0 e ca3ul" ce 7el de te$apie +0 este necesa$0 pent$u a +0 c$ea $ela1ii ap$opiate
de du$at0. :eti4ismul este un compo$tament %n ca$e eLcita1ia seLual0 depinde de un o6iect ne%nsu7le1it,
de o anumit0 pa$te a co$pului sau ce+a asem0n0to$ P pe scu$t de altce+a dec%t pe$soana %n %nt$eul ei.
)omeniul acesta nu a 7ost pe deplin ce$cetat din punct de +ede$e 4tiin1i7ic. Se 4tie 7oa$te pu1in desp$e
cau3ele compo$tamentului 7eti4ist, %n a7a$a conside$a1iei c0 %4i 7ace apa$i1ia %n timpul de3+olt0$ii
psi5osociale timpu$ii. Oamenii de 4tiin10 nu 4tiu nici c%t de mul1i oameni au 7eti4u$i seLuale, da$ e
limpede c0 acest compo$tament este mult mai $0sp%ndit la 60$6a1i dec%t la 7emei. !n ca3u$ile
consemnate de 7eti4ism indi+idual au 7ost men1ionate o ma$e di+e$sitate de p0$1i ale co$pului, a$ticole
de %m6$0c0minte 4i mi$osu$i.
Este cla$ %n p$imul $%nd c0 am6ele p0$1i a7late %n dialo +0d compo$tamentul 7eti4ist $elatat ca pe o
Mp$o6lem0N seLual0, poate c5ia$ ca pe o 7o$m0 Mpe$+e$s0N de compo$tament sau cel pu1in ca pe una
ca$e a$ necesita pesemne inte$+en1ia psi5ote$apeutic0. ?uc$u$ile a4a stau %n ciuda concesiei lui >ei-
nisc5 c0 se 4tie 7oa$te pu1in desp$e cau3ele 4i ontoenia tipului de compo$tament desc$is.
>einisc5 se 7ace de asemenea ecoul unei opinii comune p$int$e clinicieni P 4i anume c0 7eti4ismul
este mult mai $0sp%ndit la 60$6a1i dec%t la 7emei. Aceast0 p$e3um1ie a 7ost sus1inut0 at%t de :$eud (192F#
+e3i @iene$ 1989" c%t 4i de Kinse,
SEM9E?E-:ET!I
1.'
(19.'A (F9" 4i cola6o$ato$ii s0i ca$e conside$au c0 7eti4ismul este Mun 7enomen ap$oape eLclusi+
masculinN. :$eud 4i epionii s0i sus1in c0 7eti4ismul este %ns04i pe$+e$siunea masculin0 p$in eLcelen10.
Sc5o$ (198.A '0'" a spus-o %n c%te+a cu+inteA M%n $eto$ica psi5anali3ei, 7eti4ismul 7eminin e un
oLimo$on.N
*ent$u su6iectul lui Sc5o$, ;eo$e Sand, 7eti4ul 7eminin este %nt%mpl0to$ o $an0# da$ $0nile, a7i$m0
Sc5o$ (198.A'0-", Mnu s%nt %n ene$e 7eti4i3ate de 60$6a1iN P iat0 o sus1ine$e discuta6il0. At$ac1ia
7eti4ist0 pent$u est$opia1i P sau, %n sens mai la$, pent$u indi+i3i Mta$a1iN ca$e poa$t0 stimate %n ac-
cep1ia lui ;o77man (19('", ca 4i pent$u 7emei cu un sinu$ picio$ sau c5ia$ 7eti4ismul c%$2elo$
(Sc5indle$ 19.'" P a6und0 %n lite$atu$0. )e pild0, Mo$$is (19(9A1F0" $elatea30 u$m0to$ul ca3A un
adolescent Mst0tea aplecat la o 7e$east$0 %n momentul c%nd a a+ut p$ima e2acula$e. %nt%mpl0to$, a +03ut
t$ec%nd pe st$ad0 o pe$soan0 ca$e me$ea %n c%$2e. )up0 ce s-a c0s0to$it nu putea 7ace d$aoste cu so1ia
sa dec%t dac0 aceasta a+ea c%$2e %n patN.
>einisc5 su6sc$ie implicit la concep1ia pot$i+it c0$eia 7eti4ul ca semn %n esen10 indeLical P %n special
ca semn sinec-doc1ial (Maltce+a dec%t %nt$eaa pe$soan0N" P de4i, 7i$e4te, lim6a2ul ei nu este unul
semiotic. %nt$-ade+0$, ca %n ca3ul de 7a10, 7eti4ul este p$i+it %n ene$e ca o 7iLa$e asup$a unei -ars -ro
toto<
/el mai eLtins studiu $ecent desp$e 7eti4 %n seLoloie poate 7i 0sit %n luc$a$ea lui Eo5n Mone,,
8oCema-s (198(". El o7e$0 %nc0 o dat0 o de7ini1ie con+en1ional0A MO6iect sau 7a$mec %n3est$at cu
pute$e maic0 sau sup$anatu$al0# o6iect sau pa$te a co$pului %nc0$cate, %n ca3ul unei anumite pe$soane,
cu pute$e seLo-e$otic0 special0.N %n enun1ul lui desp$e M7eti4ismNse %nt$e+ede %ns0 4i o concep1ie mai
la$0 (la ca$e +oi $e+eni" atunci c%nd Mone, (198(A2(." e+iden1ia30 c0 Mnu eList0 un te$men te5nic
pent$u condi1ia pa$a7iliac0 $ecip$oc0
1.- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
%n ca$e 7eti4ul, de eLemplu o uni7o$m0, t$e6uie s0-i apa$1in0 pe$soanei %n cau30N.
%n p$incipal, ceea ce 0sim %n ca$tea lui Mone, este un catalo de $utin0 al acelo$a4i o6iecte de2a
identi7icate de nume$o4i clinicieni ca 7eti4u$i tipice. *o$no$a7ii con7ec1ionea30 4i pun %n +%n3a$e
o6iecte P inclusi+ a7i4a2e plastice 4i sc$ise P dispuse con7o$m uao$ cateo$ii simila$e 4i concepute
ast7el %nc%t s0 satis7ac0 o$ice ust 7eti4ist imaina6il. Mone, include %n clasi7ica$e (198(A (. 4i u$m."
o6iectele tani6ile P sau, te5nic +o$6ind, imaistica P pe l%n0 cele ca$e p$e3int0 at$ac1ie pent$u
oc5i, ca 5aptice sau ol7acti+e, accesi6ile p$in pe$cep1ie nemi2locit0 sau %n 7ante3ie. *$imele 1in de
sen3a1iile de p$esiune, 7$eca$e sau atine$e, ca$e pot 7i ene$ate inte$n (6un0oa$0 p$int$-o clism0 sau alt
a$te7act int$odus" sau eLte$n (p$in aplica$e de 1es0tu$i, 6lan0, p0$ etc". &n ocu$ent tactil poate 7i 4i o
70ptu$0 +ie ca$e se 3+%$cole4te 4iBsau este %m6l0nit0# ast7el, %nt$-unui din ca3u$ile $elatate, o 7emeie %4i
a4e3a de o6icei un c%ine %n $eiunea pe$ineal0, Mca ad2u+ant %n mastu$6a$e 4i o$asmN, da$ ulte$io$ a
7olosit %n locul lui un copila4 %n aceea4i po3i1ie (198(A (-".
:eti4u$ile de piele (de eL., panto7ii" 4i cauciuc sau plastic (de eL., pantalonii de t$enin" uni7ic0 distan1a
dint$e palpa1ie 4i mi$os, ca %n ca3ul 7eti4ului !ui Eames Eo,ce pent$u c5ilo1ii mu$da$i (<ilson 1989".
:eti4u$ile ol7acti+e poa$t0 %n mod speci7ic mi$osul unei anumite po$1iuni din co$pul omenesc,
%ndeose6i al acelo$ a$ticole +estimenta$e ca$e acope$0 o$anele enitale (mi$osul 7ecal sau u$ina$,
mi$osul de t$anspi$a1ie, mi$osul de lacta1ie". Aceste a$ticole de +estimenta1ie s%nt uneo$i 4i supte sau
mestecate.
)e4i Mone, nu insist0 asup$a ei, utili3a$ea 7eti4u$ilo$ de c0t$e 7emei pa$e mult mai impo$tant0 dec%t s-a
$ecunoscut eLplicit %n lite$atu$0 p%n0 acum. Eudecata lui :$eud e$a e+ident dictat0 de p$eocupa$ea sa
teo$etic0 pent$u compleLul de cast$a$e, con7o$m c0$uia la 6a3a de+ia1iilo$ stau 7iLa$ea sau $e$esia la
stadii de de3+olta$e psi5o-seLuale ante$ioa$e, ast7el
SEM9E?E-:ET!I
1..
%nc%t anoasa de cast$a$e constituie componenta cent$al0 a 7eti4ismului.
Opinia t$adi1ional0 de 6a30 a lui Kinse, se poate dato$a unei simple e$o$i 7atale de e4antiona$e. )e
eLemplu, 7u$tul compulsi+ de o6iecte lipsite de +aloa$e int$insec0 pent$u 5o1, da$ ca$e au semni7ica1ie
semiotic0 o6sesi+0 P t$atat %n seLoloie su6 denumi$ea de Mclepto7ilieN P a$e o ocu$en10 apa$ent mai
ma$e la 7emei dec%t la 60$6a1i, da$ coneLiunea nu e totdeauna eLplicit $ecunoscut0 (+e3i Wa+it3ianos
19F1, ca$e pune %n le0tu$0 7eti4ismul 7eminin cu eL5i6i1ionismul 4i cleptomania".
%n plus, $elat0$ile de 7elul celei de mai 2os nu s%nt neo6i4nuiteA MO t%n0$0 7at0 4i-a t$0it p$imul o$asm %n
timp ce se mastu$6a 4i 70cea 5em %n m%n0 o 6ucat0 de cati7ea nea$0. O dat0 adult0, cati7eaua i-a
de+enit esen1ial0 din punct de +ede$e seLual. %nt$eaa cas0 %i e$a deco$at0 cu cati7eaua p$e7e$at0 4i nu s-
a m0$itat dec%t pent$u a 7ace $ost de 6ani ca s0 cumpe$e 4i mai mult0 cati7eaN (Mo$$is 19(9A 1(9". %n
mod asem0n0to$, 7iLa1ia !meldei Ma$cos asup$a celo$ .00 de 7u$ou$i-su-tien 4i celo$ 2 F00 de pe$ec5i
de panto7i ai s0i pa$e a 7i un ca3 6ine mediati3at ca$e p$esupune %ns0 ce+a mai mult dec%t 6analul
7eti4ism 7eminin.
/opiii de am6ele seLe se aa10 deseo$i de c%te un o6iect P ca ?inus 4i cele6$ul s0u pled. &n ata$e
o6iect poate 7i co$elat p$in contiuitate cu un p0$inte sau cu am6ientul mate$ial timpu$iu al copilului
mic. *ot$i+it uno$ psi5iat$i (:$eedman 4i al1ii 19F2A ('F", aceasta este Mo ope$a1ie de secu$i3a$e ce nu
t$e6uie con7undat0 cu 7eti4ismul, %n ca3ul c0$uia o6iectul seLual no$mal e %nlocuit cu altulN. Se a7i$m0
mai depa$te %n aceea4i su$s0 c0 7eti4ismul de acest ultim tip Mnu apa$e, dup0 c%t se cunoa4te, %n
copil0$ieN. )a$ aceast0 opinie se poate dato$a c$ampon0$ii psi5iat$ilo$ de p$e2udecata c0 un 7eti4, pen-
t$u a 7i de7init ca ata$e, t$e6uie neap0$at s0 p$oduc0 satis7ac1ie seLual0 enital0 (socotit0 de o6icei 4i ea
ca Mde+iant0N" 4i c0 utili3a$ea o6iectelo$ sp$e a p$oduce un e7ect 7eti4ist se i+e4te
1.( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
neap0$at $elati+ t%$3iu %n adolescen10. /u toate acestea, unele o6iecte pasae$e din am6ientul nemi2locit
al copilului de la o dat0 mai timpu$ie pot 7i, %n cele din u$m0, $idicate la statutul de 7eti4 +e$ita6il, ast7el
%nc%t acesta pa$e %nc0 o dat0 doa$ o c5estiune de $ada1ie (Spe$lin 19(', >oip5e 19F', Bem-po$ad 4i
al1ii 19F(".
!n t$eac0t, se cu+ine s0 men1ion0m aici un sind$om numit uneo$i MpimalionismN 4i ca$e se $e7e$0 la un
7eti4 su6 7o$ma unei statui de 7emeie sau a unei p0pu4i de cauciuc de dimensiuni umane. )in punct de
+ede$e semiotic, un asemenea o6iect a$ constitui un indeL pute$nic colo$at cu iconicitate. (%nt$-un $ad
mai $edus, ca3u$ile mai $a$e de 7eti4ism al tatua2elo$, dup0 $elata$ea lui <eimann 19(2, pot implica 4i
indeLu$i iconice."
Alte 7eti4u$i P ca de pild0 inelele de loodn0 cu diamant, 6ande$olele pent$u nunta de au$ 4i inelele
sau insinele 4cola$e sc5im6ate de c0t$e adolescen1i ca ocu$en1i ai uno$ le0tu$i sta6ile (Mone,
19(8A('" P pot 7i luate ca indeLu$i mascate, %nt$-un sistem de $e7e$in10 e$otic, cu o semni7ica1ie
sim6olic0 atotp$e3ent0 4i la$ pe$ceput0 %n cad$ul unei cultu$i. Banii %n4i4i sau, %nt$-o accep1ie mai
la$0, p$op$ietatea se t$ans7o$m0, dup0 cum se spune, %n o6iecte-7eti4 capitaliste (BecDe$ 4i Sc5o$sc5
19F. 4i St$atton 198F".
:eti4ul %n semiotic0
>e+in acum la o eLamina$e mai atent0 a 7eti4ului ca p$o6lem0 semiotic0. )up0 cum se poate spicui
c5ia$ din discu1ia de p%n0 acum, este limpede c0 un 7eti4 este
] un semn, 4i anume
] un semn p$edominant indeLical# 4i, mai mult, el este
un semn indeLical din specia metonimic0, de o6icei o sinecdoc0 -ars -ro toto# 4i c0
SEM9E?E-:ET!I 1.F
] acest semn indeLical este, de $eul0, amestecat cu elemente deopot$i+0 iconice 4i sim6olice %n
di+e$se p$opo$1ii, %n 7unc1ie de conteLtul utili30$ii sale.
%n ceea ce p$i+e4te ultimul punct, o consecin10 impo$tant0 a modelului semiotic al 7eti4ului este c0 nu e
necesa$ ca o6iectul $ep$e3entat s0 7ie pe deplin p$e3ent o$anismului %nainte ca in7o$ma1ia desp$e el s0
poat0 in7luen1a semio3a inte$n0 (M%ndi$eaN" 4i induce ceea ce *ei$ce (FA 'F2" numea ac1iune
M$ati7icant0N Lgratific action;<
%n alt0 te$minoloie, 7eti4ul poate 7i p$i+it ca un model :ali'ui(;, da$ %n asemenea m0su$0, %nc%t acest
simulac$u e deseo$i mai pute$nic dec%t o6iectul :ali'uo; c0$uia %i 1ine locul :stat-ro;< T$imite$ea lui
:renCoi; aminte4te oa$ecum, ca e7icacitate, pe cea a unei ca$icatu$i %n $apo$t cu su6iectul pe ca$e %l
$ep$e3int0. Aceasta conco$d0 cu ideea lui Mo$$is (19(9A209" pot$i+it c0$eia a$ta ca$icatu$ii este pe de-
a-nt$e-ul a6so$6it0 de p$ocesul eLace$60$ii stimulilo$. T$0s0tu$ile eLae$ate din ca$icatu$i s%nt, de
$eul0, ec5i+alen1i sup$ano$-mali ai t$0s0tu$ilo$ 2u+enile no$male sau ai p0$1ilo$ seLuale, ca s%nii sau
7esele 7emeii.
)up0 cum am +03ut, te$menul de M7eti4N a 7ost 7olosit p%n0 acum mai cu seam0 %n domeniile
ant$opoloiei 4i psi5iat$iei (inclusi+, cu insisten10 special0, %n cel al psi5iat$iei" 4i, %nt$-o accep1ie mai
$est$%ns0, mai 7ocali3at0 P de4i 7oa$te eLtensi+ P %n studiile desp$e compo$tamentul seLual la oameni.
9o1iunea de M7eti4N a$e de a 7ace, %n toate aceste concep1ii, cu o %nt$e1ine$e o6sesi+0 a autoimainii.
)up0 4tiin1a mea, p%n0 acum doa$ /5$istian Met3 (198." a $e7lectat asup$a 7eti4ului %n te$meni
p$eponde$ent semiotici, da$ c5ia$ 4i el a 70cut-o numai %nt$-un mediu te5nic st$ict ci$cumsc$is, 4i anume
%n $apo$t cu 7oto$a7ia. Met3 c$ede c0, din cau3a a dou0 t$0s0tu$i P dimensiunile $elati+ mici 4i po-
si6ilitatea unei contempl0$i +i3uale ca$e se poate p$eluni P, 7oto$a7ia, %n cont$ast cu leLicul
cinematic, este mai pot$i+it0
1.8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
sau a$e mai ma$i 4anse s0 ope$e3e ca un 7eti4, cu alte cu+inte ca un element ca$e semni7ic0
deopot$i+0 pie$de$ea (Mcast$a$ea sim6olic0N 7$eudian0, ca$e este meta7o$ic0" 4i p$otec1ia
%mpot$i+a pie$de$ii (ca$e este metonimic0". @oi l0sa totu4i la o pa$te p$o6lema 7oto$a7iei-ca-
7eti4, pe ca$e Met3 o co$elea30 inenios cu moa$tea (sau 7$ica de moa$te" 4i con+e$sa1ia
(conc$eti3at0 ca p$i+i$e, oc5i$e, eLamina$e +i3ual0 atent0". A4 p$e7e$a %n sc5im6 s0 t$ec %n
$e+ist0 pe scu$t 4i s0 $e7lecte3 asup$a implica1iilo$ p$o6lemei etoloice mai impo$tante t$atate
%n mod di+e$s su6 titlu$i ca MsemnalBstimul sup$ano$malN sau Msemn sup$aoptimN.
*$eci3a$ea pe ca$e do$esc s0 o 7ac desp$e aceste semne a 7ost eleant su$p$ins0 %n cele6$ul
a7o$ism al lui Osca$ <ilde (din .- .oman of 3o m-ortance, actul al !!!-lea", M9imic nu
$eu4e4te ca eLcesulN, anticipat 4i el de +e$su$ile lui S5aDes-pea$eA MS0 su7li au$ul, s0 7aci al6
c$inul, B S0 to$ni mi$easm0 peste +io$ea ... B >isip0 este 4i t$u7ie oal0N :4egele oan, -.2.11 4i
u$m. Rt$ad. de )an Botta - n<t<N;<
*e scu$t, un semn este ap$eciat ca Msup$ano$malN c%nd dep04e4te un semn Mno$malN p$in
e7icien1a sa ca declan4ato$ (adic0 acti+a$ea compo$tamentului adec+at". *ot$i+it eLcelentei
$elat0$i a lui ;ut5$ie (19F(A19" desp$e anatomia o$anelo$ 4i compo$tamentului social, a4a-
numitele semne sup$a-no$male Mapa$ su6 7o$ma uno$ o$ane sociale neo6i4nuit de ma$i, adic0
intensi7ic%nd pute$ea semnali3ant0 p$in intensi7ica$ea amplitudinii semnaluluiN. Ast7el, la
anumite specii de animale, co$ni1ele 4i coa$nele s%nt 7olosite ca o ap$ecie$e a $anului# ele,
a4ada$, 7ie Mc$esc p%n0 la dimensiuni iantice la masculii 60t$%ni, 7ie de3+olt0 modi7ic0$i
speciali3ate, p$ecum umple$ea spa1iului dint$e +%$7u$i pent$u a 7o$ma pale, spo$ind ast7el
e7ectul +i3ual de la distan10N.
%n special o$anele anale 4i enitale P tocmai acelea %n 2u$ul c0$o$a omeni$ea acumulea30
at%tea ta6uu$i P tind s0 se modi7ice su6 7o$m0 de o$ane semiotice din mai multe p$iciniA
pa$1ial, pent$u c0 mami7e$ele, a+%nd, %n ene$e, un apa$at
SEM9E?E-:ET!I
1.9
ol7acti+ 6ine de3+oltat, au tendin1a de a-4i 7olosi 7ecalele 4i u$ina ca pa$te a compo$tamentului
lo$ de semnali3a$e (Mcine a 7ost, unde 4i c%nd QN"# 4i pa$1ial, din cau3a sup$atonalit01ilo$
seLuale pe ca$e le posed0 c0ile u$ina$e ale di7e$itelo$ mami7e$e. O$anele enitale au c0p0tat
adesea o ma$e impo$tan10 semiotic0 4i s-au $ituali3at %nt$-un set de semne ca$e +e5iculea30
opo3i1ii ca masculinitateB7eminitate sau a$esiuneBsupune$e, 7iind totodat0 4i ela6o$ate su6
7o$ma unei o$namenta1ii sociale speciali3ate ca$e este co$elat0 $e3idual cu $olul lo$ copulato$
ancest$al.
:enomenul o6iectului-stimul sup$ano$mal a 7ost deseo$i demonst$at %n studiile desp$e
compo$tamentul animal, %ndeose6i %nt$-o eLempla$0 luc$a$e a lui Tin6e$en 4i *e$decD (19.0".
*e scu$t, ace4ti doi ce$cet0to$i (p$int$e alte $eali30$i inte$esante" au descope$it c0 %1i po1i
imaina un o6iect-sti-mul sup$ano$mal const%nd dint$-un model a$ti7icial %n ca$e unele aspecte
semice s%nt eLae$ate %n $apo$t cu o6iectul natu$al. &n ast7el de stimul sup$ano$mal a 7ost
o7e$it de o and$ea $o4ie 4i lun0 cu t$ei inele al6e %n +%$7. %n spe10, aceasta a 7ost mai e7icient0
dec%t capul 4i ciocul, natu$alist cont$a70cute, ale unui pesc0$u4 adult, pent$u a p$o+oca o
$eac1ie de desc5ide$e a ciocu$ilo$ din pa$tea puilo$ 7l0m%n3i.
T$e6uie $ema$cat de asemenea c0, %n eLpe$imente de 7elul acesta, 7o$1a $eac1iei la situa1ia-
stimul +a$ia30 de la un conteLt la altul, inclusi+ cel al st0$ii inte$ne a animalelo$ ca$e $eac-
1ionea30, %n 7aimosul eLpe$iment conceput pent$u identi7ica$ea ca$acte$elo$-stimul impo$tante
%n ca3ul 5id$inului sau pe4telui-cu-5impi cu t$ei $adii spinoase, e7icien1a maLim0 a
eLpune$ii unui a6domen $o4u depinde de stadiul ciclului de c$e4te$e al $espondentului 4i de
%mp$e2u$a$ea dac0 se a7l0 pe te$ito$iul s0u.
Sc$iind desp$e pisicile domestice, etoloul ?e,5ausen (19(F" a o6se$+at c0 Mo6iectele de
su6stitu1ieN pot de+eni o6iecte sup$ano$male, ca atunci c%nd o pisic0 s0tul0 se dist$ea30 cu un
5em de 5%$tie %nt$-un 2oc intens de-a p$inselea,
1(0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
%n timp ce 4oa$eci pe$7ect Madec+a1iN ca p$ad0 i se pe$ind0 3ada$nic pe la nas. %nt$-ade+0$, ata4amentele
7eti4iste constituie un loc comun p$int$e +e$te6$ate P mai ales la mami7e$e, p$ecum 4i la nume$oase
p0s0$i.
A4 sus1ine c0 7eti4ul este tocmai un semn sup$ano$mal, o M$eac1ie p$ost plasat0N (?o$en3 19F1A1(0",
$ep$e3ent%nd, dac0 +$e1i P 4i, %n 7apt ampli7ic%nd p$int$-un p$oces de $ituali-3a$e P, un anumit o6iect
natu$al, asup$a c0$uia un indi+id s-a 7iLat p$e7e$en1ial %n locul o6iectului p$op$iu-3is. (*ent$u un
mecanism mai +e$osimil, +e3i ?e,5ausen 19(F." Aceast0 de7ini1ie necesit0 %ns0 o conside$a6il0 l0$i$e
a conceptelo$ de 7eti4 4i 7eti4ism pent$u a cup$inde estetismul e$otic %n ene$e, ca 4i ata4amentele
po3iti+e ca$e doa$ p$in eLtensie inte$p$etati+0 pot, e+entual, s0 7ie conside$ate e$otice (de eL., moa4tele
de s7in1i sau +$a2a cu o la60 de iepu$e".
Asemenea ata4amente apa$ %n mod 7i$esc %nt$e copil 4i mam0 4i, ia$04i, c%nd copilul c$e4te 4i se
%nd$0oste4te de alt0 7iin10 uman0. Ata4amentul de un o6iect-e$otic sau un pa$tene$ seLual, a+%nd ca
$e3ultat o $ela1ie pe ca$e ce$cet0to$ii compo$tamentului animal o numesc le0tu$0-de-cuplu :-air0
bon(ing;, p$esupune %n 7apt un 7eti4 +iuA o6iectul-e$otic este o-ars-ro toto %n sensul c0, s0 3icem,
pa$tene$ul 7eminin a2une s0 $ep$e3inte pe toate 7iin1ele 7eminine nu6ile. M>eac1iile estetice pute$nic
seLuale la Ut$0s0tu$i 7$umoase \ speci7ice ale co$pului masculin 4i 7eminin impun o aten1ie deose6it0N,
deoa$ece acestea s%nt p$o+ocate de ca$acte$e Mca$e s%nt indicato$i nemi2loci1i ai 7unc1iilo$ seLuale
5o$monaleN (?o$en3 19F1A1.9". ?o$en3 d0 %n continua$e nume$oase eLemple din a$t0 4i din modul de
p$oduce$e a uno$ ata$e Msimulac$e sup$aopti-maleN, su6liniind ca$acte$ele ce s%nt eLae$ate %n acest
scop# alte ca3u$i s%nt enume$ate 4i discutate de Mo$$is (19(9".
!n aceast0 pe$specti+0, ceea ce %n lite$atu$a e$oticii 4i a seLoloiei se nume4te ata4ament 7eti4ist poate
7i p$i+it ca o 7o$m0 de malamp$ent0. )up0 cum sc$ie Mo$$is (19(9A1(9"A M/ei mai mul1i dint$e noi
de3+olt0 o le0tu$0-de-cuplu p$i-
SEM9E?E-:ET!I
1(1
ma$0 cu un mem6$u al seLului opus ..., da$ 7eti4istul, pute$nic ma$cat de o6iectul s0u seLual neo6i4nuit,
tinde s0 p0st$e3e t0ce$ea asup$a ciudatului s0u ata4ament ... :eti4istul ... este i3olat p%n0 la u$m0 de
p$op$ia sa 7o$m0, %nalt speciali3at0, de amp$ent0 seLual0.N
8 Semnele lim6ii
>ela1ia mutual0 dint$e semiotic0 4i lin+istic0 t$e6uie conceput0 7ie ca ealita$0, 7ie ca
ie$a$5ic0. )ac0 $ela1ia este ie$a$5ic0, s%nt dou0 posi6ilit01iA 7ie lin+istica e sup$ao$donat0,
adic0 ea %4i su6sumea30 semiotica# 7ie semiotica e sup$ao$donat0, adic0 %4i su6sumea30
lin+istica. :ieca$e dint$e aceste t$ei con2unc1ii a 7ost di+e$s p$e3entat0, da$ numai cea de-a
t$eia s-a 6ucu$at de un sp$i2in consec+ent. *$imele dou0 pot 7i com60tute pe scu$t ast7el.
!deea c0 semiotica 4i lin+istica s%nt coeale este sus1inut0 din $a1iuni mai de$a60 utilita$e
dec%t a6st$acte. A4a cum, de pild0, a 7o$mulat must$0to$ Met3 (19F-A (0"A M%n teo$ie,
lin+istica este doa$ o $amu$0 a semioticii, da$ %n 7apt semiotica a 7ost c$eat0 din lin+istic0 ...
!n cea mai ma$e pa$te, semiotica $0m%ne a6ia s0 se constituie, %n timp ce lin+istica este de2a
7oa$te a+ansat0. EList0 %ns0 un u4o$ $e+i$iment. *ost-saussu$ienii ... au luat semiotica pe ca$e a
p$e7iu$at-o Saussu$e 4i o t$ans7o$m0 acum decis %nt$-o disciplin0 t$ans-lin+istic0. Ii e 7oa$te
6ine c0 o 7ac, deoa$ece 7$atele mai ma$e t$e6uie s0-1 a2ute pe cel mai mic, nu in+e$s.N )in
ne7e$ici$e, a$umenta1ia lui Met3 este plin0 de e$o$i, cea mai $a+0 dint$e ele 7iind cea isto$ic0A
semiotica nu a 7ost c%tu4i de pu1in c$eat0 po$nind de la lin+istic0, ci, cel mai p$o6a6il,
po$nind de la medicin0, a4a cum s-a a$0tat pe la$ %n capitolele ante$ioa$e, mai put%ndu-se
spune de asemenea c0 $0d0cinile ei p0t$und de 7apt 4i mai ad%nc %n analele umanit01ii. &neo$i
%ns0 meta7o$a 7$ate$n0 se 6ucu$0 4i de o cons7in1i$e adminis-
SEM9E?E ?!MB!!
1('
t$ati+0A ast7el, >ice &ni+e$sit,, %n 1982, a %n7iin1at un )epa$tament de ?in+istic0 4i Semiotic0
(/opeland 198-A O".
S-a$ putea ca >oland Ba$t5es (19(FA 11" s0 7ie a+ocatul 70$0 eal %n ap0$a$ea po3i1iei $adicale
pot$i+it c0$eia semioloia :alias semiotica" este doa$ Mo pa$te a lin+isticiiA mai p$ecis ea este
acea pa$te ca$e acope$0 marile unitFIi semni0ficante ale discu$sului. *$in aceast0 $0stu$na$e Ra
cele6$ei a7i$ma1ii saussu$iene, asup$a c0$eia +om $e+eni mai 2osS, ne-am putea a4tepta s0 7ie
adus0 la lumin0 unitatea muncii de ce$ceta$e %nt$ep$inse actualmente %n ant$opoloie,
socioloie, psi5anali30 4i stilistic0 %n 2u$ul conceptului de semni7ica1ie.N &nul din comentato$ii
lui Ba$t5es 70cea u$m0toa$ea o6se$+a1ie %n le0tu$0 cu acest pasa2A M/5ia$ dac0 lim6a a$ 7i sin-
u$a e+iden10 de ca$e a$ dispune semioloii, aceasta nu a$ %nsemna c0 semioloia este o pa$te
a lin+isticii, dup0 cum nici %mp$e2u$a$ea c0 isto$icii se 6i3uie pe documente sc$ise nu 7ace din
isto$ie o pa$te a lin+isticii. )a$ semioloii nu se pot 6i3ui numai pe lim60# ei nu pot po$ni de
la p$esupune$ea c0 o$ice e numit este semni7icati+ 4i o$ice e nenumit este nesemni7icati+N
(/ulle$ 198'A3/1:! *0$e$ea lui *$ieto (19F.A 1''" P Mmal$e lXatt$ait _ue peut eLe$ce$ ce
point de +ue Radic0 cel al lui Ba$t5esS, 2e conside$e _uXil est insoutena6leN P este %mp0$t04it0
de ma2o$itatea semioticienilo$ 4i de al1ii. Ast7el, %n acest capitol, +oi %nce$ca s0 +0d cum
p$i+esc semioti-cienii 4i non-lin+i4tii semio3a +e$6al0 4i pe cea non-+e$6al0.
St).i)l semn)l)i 0e'b(l
)up0 cum se spune adeseo$i, su6iectul semioticii este Mcomunica$ea o$ic0$ui 7el de mesa2eN
(EaDo6son 19F-A '2" sau Msc5im6ul o$ic0$ui 7el de mesa2e 4i sistemul de semne ca$e st0 la
6a3a lo$N (Se6eoD 198.A1". *$eocup0$ile ei includ conside$a1ii desp$e modul cum s%nt,
succesi+, ene$ate, codate, t$ansmise, decodate 4i inte$p$etate mesa2ele 4i 7elul cum toat0
aceast0 t$an3ac1ie (semio30" a$e loc %n 7unc1ie de conteLt. Alte %nt$e60$i $a+itea30 %n 2u$ul
p$o6lemelo$ de coda$e, 7iloe-
1(- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
ne30 4i isto$ie, ontoene30, pie$de$e a capacit01ii semio3ice (MasemasieN# +e3i Se6eoD 19F9A F1", 4i
altele. &n mesa2 este ec5i+alent cu un 4i$ de semne. !a$ semnele, dup0 cum am +03ut pe la$ %n ca$tea
de 7a10, s%nt clasi7ica6ile dup0 multe c$ite$ii (adesea pa$1ial supe$po3a6ile"A opo3i1iile comune pot
cup$inde semne su6iecti+e sau simptome Cersus semne o6iecti+e# semne Mdo$iteN sau semnale Cersus
semne Mnedo$iteN sau 3omote# semne Cersus sim6olu$i (Ma$itain 19-', /assi-$e$ 19--A'1, Alston
19(Fa"# iconi Cersus indeLu$i 4i am6ele opuse sim6olu$ilo$ etc. )istinc1ia cea mai nemi2locit adec+at0
aici este %ns0 cea dint$e semne non-+e$6ale (cateo$ia nema$cat0" Cersus semne +e$6ale (cateo$ia
ma$cat0". Aceast0 di7e$en1ie$e P ca$e plasea30 semiotica %nt$-o po3i1ie sup$ao$donat0 deopot$i+0 %n
$apo$t cu lin+istica 4i cu disciplina p$e3umti+0 lipsit0 p%n0 acum de o denumi$e lo6al0 uni+e$sal
acceptat0 4i ca$e studia30 semnele non-+e$6ale P se 6ucu$0 de o t$adi1ie 7oa$te $especta6il0 at%t p$int$e
7ilo3o7i c%t 4i p$int$e lin+i4ti.
)e3+olta$ea timpu$ie a no1iunii de Msemn +e$6alN de la %nceputu$ile sale stoice a 7ost u$m0$it0
competent de Teledi (19F(A2(F-'0.", da$ pent$u continua$ea po+e4tii %ncep%nd din secolul al O@!!-lea
t$e6uie s0 o lu0m de la cap0t cu ?ocDe. !n capitolul conclu3i+ de dou0 paini din %seul s0u (1(90A F20-
F21 R19(1A !! ''0P''1S", ?ocDe a int$odus %n mod a6$upt te$menul semioticF (cu o ne%nsemnat0
+a$iant0 de p$onun1ie", de7inind-o pe scu$t ca M%n+010tu$0 a semnelo$N 4i eLplic%nd c0 $olul ei Meste s0
ce$cete3e natu$a semnelo$ de ca$e se se$+e4te mintea pent$u %n1elee$ea luc$u$ilo$ sau pent$u a
t$ansmite cuno4tin1ele sale alto$aN. /e+a mai depa$te %n acela4i pa$a$a7, ?ocDe continu0 cu o6se$+a1ia
c0 Mmai s%nt necesa$e semne ale i(eilor noast$e pent$u a ni le putea comunica unii alto$a 4i pent$u a ni
le $eaminti %n 7olosul nost$u. Oamenii au 0sit c0 sunetele a$ticulate s%nt cele mai pot$i+ite 4i de aceea
se 7olosesc de ele %n mod o6i4nuit. )eci ce$ceta$ea ideilo$ 4i a cu+intelo$ nu este un luc$u de disp$e1uit
SEM9E?E ?!MB!!
1(.
de c0t$e acela ca$e a$ +$ea s0 p$i+easc0 cunoa4te$ea uman0 %n %nt$eaa sa %ntinde$e.N Aceast0 clasi7ica$e
epistemoloic0 a lui ?ocDe se %ntemeia30, dup0 cum a$at0 co$ect A$mst$on (19(.A '80", Mpe teo$ia
special0 a $ela1iilo$ dint$e lucru, i(ee 4i cuC)ntQ< Ii, cum spune )eel, (198.A '09-'10", ace4ti te$meni
c5eie, Mcu+inte 4i ideiN, s%nt utili3a1i aici de c0t$e ?ocDe %n mod sinecdoc1ial# adic0, p$in cel dint%i, el
%n1elee semne +e$6ale, %n sensul o6i4nuit de o$ica$e 4i toate unit01ile de lim60, ia$ pe ultimele le
eali3ea30 cu o6iectele (1(90A -F". %n o$ice ca3, %n aceste scu$te pasa2e, ?ocDe sta6ile4te dou0 puncteA
%nt%i, c0 Mcu+inteleN sau semnele +e$6ale nu constituie dec%t o clas0 de semne# da$ c0, %n al doilea $%nd,
pent$u oameni tocmai aceast0 clas0 e cea p$i+ileiat0.
:ilo3o7ul alsacian ?am6e$t, pute$nic in7luen1at de c0t$e ?ocDe, 4i-a pu6licat 6ine conceputa Semiotik
(1F(-" cu +$eo t$ei s7e$tu$i de +eac mai t%$3iu, consac$%nd p$imul dint$e cele 3ece capitole ale ei uno$
tipu$i de semne di7e$ite de cele +e$6ale, de4i $estul mono$a7iei sale se ocup0 de lim60.
%nsemn0tatea pe ca$e o aco$da *ei$ce p$op$iei sale doct$ine desp$e semne este p$enant ilust$at0 de un
7aimos citat dint$-o sc$isoa$e c0t$e lad, <el6,, la 2' decem6$ie 1908A MA7l0 c0 din 3iua %n ca$e, pe la
+%$sta de doisp$e3ece sau t$eisp$e3ece ani, am luat %n m%n0, %n came$a 7$atelui meu mai ma$e, un
eLempla$ din 8ogica lui <5atel, 4i l-am %nt$e6at ce este loica 4i, dup0 ce mi-a dat un $0spuns simplu,
m-am %ntins pe 2os 4i m-am cu7undat %n ea, nu am mai 7ost capa6il s0 studie3 nimic P matematic0,
etic0, meta7i3ic0, $a+ita1ie, te$modinamic0, optic0, c5imie, anatomie compa$at0, psi5oloie, 7onetic0,
economie, isto$ia 4tiin1elo$, =5ist, 60$6a1i, 7emei, +in, met$oloie, alt7el dec%t ca un studiu de
semiotic0N (Ha$d-=icD 19FFA 8.-8(". *utem int$oduce cu toat0 %nc$ede$ea 4i M7oneticaN %n acest catalo
ca o-ars-ro toto pent$u ceea ce, altunde+a (1A2F1", *ei$ce atesta ca M+asta 4i splendid de3+oltata 4tiin10
a lin+isticiiN.
1(( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
*$int$e 7ilo3o7i, /5a$les Mo$$is (19-(A 220-22', 19(-A (0-(2" pa$e a 7i 7ost cel mai ci$cumspect %n
p$i+in1a le0tu$ilo$ dint$e semiotic0 4i lin+istic0. Suestia pe ca$e a 70cut-o %n 19-( (Mo$$is
19-(A221" 4i pe ca$e mi-o amintesc 6ine de la semina$iile lui, pe ca$e le 7$ec+entasem cu 4ase ani mai
de+$eme, e$a c0 semiotica t$e6uie s0 7u$ni3e3e Mmetalim6a2ul pent$u lin+istic0N 4i c0, ast7el, a$ 7i de
do$it ca te$minoloia lin+isticii s0 7ie de7init0 %n te$meni semiotici. M>eali3a$ea acestui p$o$am %n
mod consec+ent 4i am0nun1it a$ %nsemna apa$i1ia unei 4tiin1e a lin+isticii 7undamentate semiotic.N
)estul de ciudat, do$in1a lui Mo$$is s-a %n70ptuit oa$ecum la pat$u ani dup0 moa$tea lui, c%nd S5api$o
(198'A !O" a 70cut o se$ioas0 M%nce$ca$e de a %ntemeia o lin+istic0 pei$ceian0 ... dup0 di$ec1iile
sue$ate de semeiotica lui *ei$ce %n conteLtul %nt$eii sale 7ilo3o7iiN. Se pa$e %ns0 c0 %nce$ca$ea aceasta
a dat $e4, c0ci ea a 7ost 7ie ino$at0 de ce$cet0to$i impo$tan1i acti+i %n lin+istica contempo$an0, 7ie
condamnat0 de al1i speciali4ti %n *ei$ce (<alt5e$ 198-A11F". ;a$+e$ (198(AF-" a ap$eciat +a$ianta de
semiotic0 a lui S5api$o d$ept Me$onat0, c5ia$ 4i dint$-un punct de +ede$e pei$ceianN. (%n $ealitate,
a6o$da$ea lui S5api$o a 7ost anticipat0 de al1i c%1i+a lin+i4ti, p$int$e ca$e mai cu seam0 &$iel
<ein$eic5 4i >aimo Antilla, da$ aceste t$at0$i ale datelo$ lin+istice %nt$-un cad$u pute$nic semiotic,
dup0 cum ne $eaminte4te, pe un ton atenuant ca$acte$istic, >auc5 X19/7,-assimN, Mnu au $e+olu1ionat
nici m0ca$ metodoloia lin+istic0.N"
?in+istica, p$eci3a /a$nap (19-2A1'", Meste pa$tea empi$ic0 4i desc$ipti+0 a semioticii (lim6ilo$
+o$6ite sau sc$ise"N. Mo$$is a de3+oltat p$opo3i1ia lui /a$nap int$oduc%nd no1iunea 7oa$te ene$al0 de
lansign0system :P sistem-lim6semnN", aplica6il0 nu numai lim6ilo$ +o$6ite sau sc$ise, ci 4i matematicii
4i loicii sim6olice M4i poate 4i a$telo$N (Mo$$is 19(-A (0", o6se$+%nd c0 se admite %n ene$e (da$ %i
men1ionea30 numai pe H2elmsle+, Bloom7ield 4i ;$een6e$" Mc0 lin+istica este o pa$te a semioticiiN
(19-(A (2". *$opune$ea lui de a %n-
SEM9E?E ?!MB!!
1(F
locui cu+%ntul Mlim60N cu Msistem-lim6semnN (19-(A'(" %mp$eun0 cu alte ino+a1ii te$minoloice
asociate, s-a do+edit n0scut0 moa$t0# a a+ut %ns0 d$eptate c%nd a $ema$cat c0 ma2o$itatea lin+i4tilo$
ca$e au $e7lectat c%t de c%t asup$a su6iectului %4i p$i+esc disciplina ca pe o pa$te a semioticii. *$int$e
lin+i4tii ca$e %mp0$t04esc aceast0 con+ine$e, cel dint%i discutat e de o6icei Saussu$e.
Saussu$e, ca$e 7olosea cu+%ntul semiologie mai cu$%nd dec%t semioticFP 4i uneo$i sinonimul 7$ance3,
mai adec+at, da$ niciodat0 consac$at, signologie P, pa$e a 7i consac$at 7oa$te pu1in timp %n cu$su$ile
sale acestei situ0$i a lin+isticii. &n pasa2 compact, da$ $espectat 4i in7luent, sun0 dup0 cum u$mea30A
?im6a este o institu1ie social0# ea se deose6e4te %ns0 p$in mai multe t$0s0tu$i de alte institu1ii politice, 2u$idice
etc. *ent$u a-i %n1elee natu$a special0, t$e6uie s0 lu0m %n conside$a$e un nou o$din de 7apte.
?im6a este un sistem de semne Rc7. ?ocDeZS ca$e eLp$im0 idei 4i, p$in aceasta, compa$a6il cu sc$isul, cu al7a6etul
su$do-mu1ilo$, cu $itu$ile sim6olice, cu 7o$mele de polite1e, cu semnalele milita$e etc. etc. Ea nu este dec%t cel
mai impo$tant dint$e aceste sisteme.
Se poate concepe, a4ada$, o GtiinIF care stu(iaEF CiaIa semnelor )n s)nul CieIii sociale; ea a$ constitui o pa$te a
psi5oloiei sociale 4i, p$in u$ma$e, a psi5oloiei ene$ale# o +om numi semioloie (de la $ecescul semSlon,
MsemnN". Ea ne-a$ %n+01a %n ce constau semnele, ce lei le u+e$nea30. )e +$eme ce ea %nc0 nu eList0, nu putem
spune ce anume +a 7i# da$ ea a$e d$eptul la eListen10, locul ei este dinainte 5ot0$%t. ?in+istica nu e dec%t o pa$te a
acestei 4tiin1e ene$ale, leile pe ca$e le +a descope$i semioloia %i +o$ 7i aplica6ile lin+isticii, ia$ aceasta +a 7i
aneLat0 unui domeniu 6ine de7init %n ansam6lul 7aptelo$ omene4ti.
S-au 70cut dup0 aceea mai multe tentati+e de a pune %n p$actic0 implica1iile p$o$amului lui Saussu$e,
p$imul dint$e ele 7iind 2udicioasa P 4i p$ea %ndelun neli2ata P %nce$ca$e a lui Bu,ssens (19-'A'1",
ca$e a conside$at ca de la sine %n1eles c0 Mseul le point de +ue semioloi_ue pe$met de dete$mi-ne$
scienti7i_uement lXo62et de la linuisti_ueN. *$incipiului
1(8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
7o$mulat aici 4i pot$i+it c0$uia p$o6lemele lin+istice Ms%nt %nainte de toate semioloiceN 4i
M+om sim1i ne+oia de a le $upa %n semioloie 4i de a le eLplica p$in leile acestei 4tiin1eN
(Saussu$e 19(FA1(-1F", mai t$e6uie s0-i al0tu$0m %nc0 unul, 4i anume c0 lin+istica, %n
+i3iunea lui Saussu$e, e$a menit0 s0 se$+easc0 d$ept model (Mle pat$on ene$alN" pent$u se-
mioloie (sau semiotic0". Aceast0 7o$mul0, 7iindc0 +eni +o$6a, s-a do+edit a 7i 7ost total $e4it
%n1eleas0 4i a dus %n mod 7atal pe c0i $e4ite e7o$tu$ile de ce$ceta$e, 6un0oa$0, %n domenii
adiacente p$ecum MDinesicaN.
Sapi$ (1929A211"a +03ut 4i el 7aptele lin+istice ca M7o$me speciali3ate ale compo$tamentului
sim6olicN 4i a men1ionat p$int$e Mp$ocesele comunicati+e p$ima$e ale societ01ii ... lim6aA
estul %n cel mai la$ sens al s0u# imita1ia compo$tamentului pu6lic# 4i un ma$e 4i insu7icient
de7init $up de p$ocese implicite ca$e se de3+ol1i din compo$tamentul pu6lic 4i la ca$e ne-am
putea $e7e$i %n mod +a ca la U suestia social0 \N. Ad0ua apoi c0 Mlim6a este p$ocesul
comunica1ional p$in eLcelen10 %n o$ica$e dint$e societ01ile cunoscuteN (Sapi$ 19'1A F8-F9". 9u
a 7olosit %ns0, dup0 4tiin1a mea, nici un te$men din 7amilia MsemioticiiN.
;a$dine$ (19'2A8." o6se$+0 c0 Mce$cet0to$ul teo$iei lin+istice ... t$atea30 enun1u$ile doa$ ca
inst$umente de comunica1ie, ca semne semni7icante. !nte$esul s0u %l constituie, %n 7apt, ceea ce
a 7ost %n mod di+e$s numit semasioloie, si-ni7ic0 sau semnatic0. Este un c%mp la$ 4i, c%nd
este co$ect %n1eles, el %m6$01i4ea30 %nt$e domeniul $amaticii 4i al leLicoloiei deopot$i+0.N
Aici a$ t$e6ui men1ionat0, de asemenea, ase$1iunea lui Bloom7ield (19'9A22." c0 Mlin+istica
este p$incipalul cola6o$ato$ al semioticiiN# 4i cea a lui <ein-$eic5 (19(8A1(-" c0 Mce$ceta$ea
speciali3at0 a lim6ii natu$ale umane XsicN P 7enomenul semiotic p$in eLcelen10 P constituie
lin+isticaN. Sp$e a $otun2i asemenea sentin1e a7o$istice, am putea cita %n %nc5eie$e
inte$p$eta$ea lui ;$eimas 4i /ou$tes desp$e ceea ce este lin+isticaA aceasta, sus1in ei, Ma$
putea 7i
SEM9E?E ?!MB!!
1(9
de7init0 p$ecum studiul 4tiin1i7ic al lim6ii ca sistem semioticN (+e3i mai depa$te Mounin
19F0".
Se cu+in $ema$cate cont$i6u1iile a dou0 7iu$i ma2o$e din lin+istica secolului al OO-leaA cea a
lui H2elmsle+ (T$a6ant 1981" P ca$e a 7ost pute$nic in7luen1at de Saussu$e P 4i cea a lui
EaDo6son P ca$e a 7ost de asemenea satu$at de Saussu$e, da$ %n mult mai ma$e m0su$0
dete$minat de *ei$ce. ;$eimas 4i /ou$tes (1982A288", ino$%nd total isto$ia, au p$oclamat c0
H2elmsle+ Ma 7ost p$imul ca$e a p$opus o teo$ie semiotic0 coe$ent0N, eLae$a$e nec5i63uit0
p$in ca$e au +$ut pesemne s0 spun0 doa$ c0 el a conside$at semiotica d$ept Mo ie$a$5ie ...
%n3est$at0 cu un du6lu mod de eListen10, pa$adimatic0 4i sintamatic0 ... 4i a dotat-o cu cel
pu1in dou0 planu$i de a$ticula$e P eLp$esia 4i con1inutulN. Apoi, sistemele semiotice natu$ale,
%n concep1ia lui H2elmsle+, cup$ind lim6ile natu$ale. )up0 cum spune Eco (198-A1-", de7ini1ia
lui H2elmsle+ poate 7i luat0 %nt$-ade+0$ Md$ept o de3+olta$e mai $iu$oas0 a conceptului
saussu$ianN, e %ns0 la 7el de ade+0$at c0 p$o$amul s0u pent$u semiotic0 Manun1at cu at%ta
con+ine$e nu a 7ost niciodat0 pus %n p$actic0 cu succes %n nici un domeniu al 4tiin1eiN
(Se6eoD 198.A 1'". /5ia$ 4i T$a6ant (1981A 1-9" $ecunoa4te c0 teo$ia lui H2elmsle+ nu a$e
+i$tual nici un impact, c5ia$ dac0 %ncea$c0 s0-i demonst$e3e o$iinalitatea %n de3+olta$ea
lin+isticii mode$ne p$in sinu$a sa ini1iati+0 pa$1ial $eu4it0 de a o 7i com6inat cu semiotica
ene$al0.
/ont$i6u1ia lui EaDo6son la doct$ina semnelo$ a 7ost %n toate p$i+in1ele la 7el de penet$ant0 ca
4i cea a lui H2elmsle+, c5ia$ dac0 este mai pu1in di$ect indenti7ica6il0 (ea e p$e3entat0
con+in0to$ 4i detaliat %n Eco 19FF". EaDo6son (19F-A'2" a 7ost de aceea4i p0$e$e cu al1i
lin+i4ti c0 Mdint$e aceste dou0 4tiin1e desp$e omN, 4i anume semiotica 4i lin+istica, Mcea din
u$m0 a$e o s7e$0 mai $edus0N, limit%ndu-se la comunica$ea mesa2elo$ +e$6ale, M4i totu4i, pe de
alt0 pa$te, o$ice comunica$e uman0 de mesa2e non-+e$6ale p$esupune un ci$cuit de mesa2e
+e$6ale, 70$0 implica1ia cont$a$0N. *unctul cel mai $e-
1F0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
le+ant pent$u mate$ia discutat0 aici este c0 el a des704u$at o ie$a$5ie mult mai cup$in30toa$e 4i
multist$ati7icat0 a Mdisciplinelo$ comunic0$iiN. (%n acest sens, el pe$7ec1iona de 7apt o sc5em0
a+ansat0 ini1ial de ?e+i-St$auss 19.8A 9.." *ot$i+it acestei concep1ii mai la$i, %n o$ice
societate (uman0" comunica$ea ac1ionea30 pe t$ei ni+elu$iA Msc5im6 de mesa2e, sc5im6 de
utilit01i (4i anume 6unu$i 4i se$+icii" 4i sc5im6 de 7emei (sau, poate, %nt$-o 7o$mula$e mai
ene$ali3ant0, sc5im6 de pa$tene$i". *$in u$ma$e, lin+istica (%mp$eun0 cu alte discipline
semiotice", economia 4i, %n s7%$4it, studiile desp$e $udenie 4i c0s0to$ie U a6o$dea30 acelea4i
tipu$i de p$o6leme pe di7e$ite ni+elu$i st$ateice 4i apa$1in cu ade+0$at aceluia4i domeniu \ ...
Toate aceste ni+elu$i de comunica$e at$i6uie lim6ii un $ol 7undamental.N
)up0 mine, ceea ce +icia30 acest p$oiect este 7aptul c0 el nu e destul de uni+e$sal# %n spe10,
uit0 s0 ia %n conside$a$e mai multe di+i3iuni 7undamentale ce 1in de 6iosemiotic0 sau
6iocomunica1ie (Tem6$ocD 19F1", cum a$ 7i endosemiotica (T. +on &eLDull, ed., 1980A 291",
3oosemiotica (Se6eoD 19('", 7itosemiotica (K$ampen 1981" etc, %n nici una dint$e acestea
lim6a P o p$opensiune enospeci7ic0 a lui Jomo P nu 2oac0 nici un 7el de $ol. *e scu$t, c5ia$
dac0 t$atea30 eleant compa$timentele din Msemiotica cultu$iiN, aceast0 sc5em0 nu i36ute4te s0
7ac0 loc 4i celo$ ce 1in de domeniile mult mai ample ale Msemioticii natu$iiN %n inte$io$ul c0$eia
s%nt %nlo6ate 4i toate cele p$ecedente. )ac0 semiotica +$ea %nt$-ade+0$ s0 $0m%n0 M4tiin1a
sistemelo$ semice comunica1ionaleN, semiotica nu 7ace 7a10 imensei $esponsa6ilit01i de a 7ace
sinte3a dint$e lin+istic0 4i Mce$ceta$ea asup$a compo$tamentului animal, 4i %ndeose6i
sistemele de semnali3a$e 4i multe alteleN (?eDomce+ 19FFA '9".
%n ene$al +o$6ind, $amaticienii ene$ati+i nu au dat nici o aten1ie semioticii, de4i /5omsD,
(1980A 2.'" 7ace totu4i alu3ie la o M4tiin10 a semioloieiN %n cad$ul c0$eia, spune el, Me tentant
s0 sta6ilim o analoie ... cu $eulile $amaticale,
SEM9E?E ?!MB!!
1F1
ca$e lea0 %nt$e ele di+e$se ni+elu$i ale $ep$e3ent0$ii lin+isticeN. O ata$e 4tiin10, adau0 el,
Mnu se poate a7la mult dincolo de o$i3ontu$ile in+estia1iei cu$enteN, not%nd Munele %nce$c0$i de
sinte30 ene$al0N. /ompati6ilitatea dint$e teo$ia lui /5omsD, 4i concep1iile semiotice desp$e
7unc1ia sim6olic0 $0m%ne de eLplo$at, da$ ea %4i +a 0si p$o6a6il eLplica1ia atunci c%nd am6ele
+o$ putea 7i inte$ate %n st$uctu$a unei 4tiin1e coniti+e mai cup$in30toa$e.
P'o.)c+i( .e semne 0e'b(le -i non/0e'b(le
/onside$a1iile lui EaDo6 +on &eLDull (1982A--(" desp$e $ela1ia dint$e p$ocesele semice ale
natu$ii 4i ale lim6ii o7e$0 un cad$u 7e$til pent$u eLamina$ea p$oduc1iei de semne +e$6ale 4i
non-+e$6ale. )istinc1ia dint$e cod 4i mesa2 sau, %n sens mai $est$%ns, dint$e langue 4i -arole,
co$espunde distinc1iei 70cute de c0t$e +on &eLDull %nt$e Mplanul acti+N 4i MeLpe$ien1a conc$et0
de +ia10N. )esp$e plan, el sc$iaA MMintea noast$0 posed0 un plan inte$io$ ca$e se $e+elea30 doa$
%n momentul c%nd %ncepe s0 7ie acti+. A4ada$, t$e6uie s0 o6se$+0m mintea %n pe$ioada %n ca$e
p$ime4te 4i p$eluc$ea30 imp$esii con7o$m acti+it01ii sale.N SauA M:o$ma nu e niciodat0 altce+a
dec%t p$odusul unui plan %ntip0$it %n mate$ia indi7e$ent0 ca$e a$ 7i putut lua tot at%t de 6ine 4i
alt0 7o$m0.N S0 nu uit0m c0 acest ma$e ino+ato$ %n 6ioloia teo$etic0 nu au3ise niciodat0 de
contempo$anii s0i mai +%$stnici, *ei$ce 4i Saussu$e.
Studiul cup$in30to$ al semnelo$ 4i sistemelo$ de semne, 7ie ele +e$6ale sau non-+e$6ale,
p$etinde deopot$i+0 a6o$d0$i sinc$onice (st$uctu$ale 4i 7unc1ionale" 4i aplica$ea pe$specti+elo$
diac$onice (de de3+olta$e sau ontoenetice 4i e+oluti+e sau 7iloenetice P Se6eoD 19F9A2F-
'-,.F-(0# 4i 198.A 2(--.". /%t desp$e ontoenia semio3ei la specia noast$0, e a6solut limpede
c0 sistemele multiple de semne non-+e$6ale s%nt Mata montateN %n compo$tamentul o$ic0$ui
nou-n0scut no$mal# aceast0 %n3est$a$e semio3ic0 ini1ial0 le d0 copiilo$
posi6ilitatea de a sup$a+ie1ui 4i totodat0 de a do6%ndi 4i a-4i compune o cunoa4te$e ope$ati+0 a
lumii lo$ :+mBelt; %nainte de a do6%ndi semnele +e$6ale (+e3i, de eLemplu, Bullo=a 19F9 %n
B$une$ 198'". /eea ce nu t$e6uie s0 pie$dem din +ede$e este c0 sistemele semice non-+e$6ale
nu se at$o7ia30 nicidecum (de4i, 7i$e4te, pot 7i dte$ate" %n t$ece$ea c0t$e +%$sta adult0 4i
60t$%ne1e. /u alte cu+inte, cele dou0 $epe$to$ii P cel c$onoloic ante$io$ 4i cel mult, mult mai
t%n0$ P de+in 4i $0m%n p$o7und %nt$e1esute, complet%ndu-se 4i supliment%ndu-se $ecip$oc de-a
lunul 7iec0$ei +ie1i umane indi+iduale. Aceast0 %ntemeie$e pe dou0 modu$i semiotice
independente, da$ su6til %nt$e1esute P cali7icate uneo$i ca 3oosemiotic 4i ant$opo-semiotic P
$ep$e3int0 elementul distincti+ 5ominoid mai de$a60 dec%t simpla p$opensiune lin+istic0 ce
ne ca$acte$i3ea30 specia.
/%nd a2unem la c5estiuni de 7iloenie, eu unul am a7i$mat %ntotdeauna c0 apa$i1ia +ie1ii pe
p0m%nt, acum +$eo ',. milia$de de ani, coincide cu na4te$ea semio3ei. Itiin1a +ie1ii 4i 4tiin1a
semnelo$ se implic0 ast7el mutual una pe cealalt0. Am sus1inut de asemenea c0 de$i+a$ea
lim6ii din o$ice sistem animal de comunica$e este un eLe$ci1iu a6solut inutil, deoa$ece lim6a
nu s-a de3+oltat pent$u a slu2i eLien1ele comunica-1ionale. Ea s-a de3+oltat, dup0 cum +om
+edea %n capitolul u$m0to$, ca un dispo3iti+ de modela$e eLt$em de so7isticat, %n sensul
conceptului de +mBeltlehre al lui +on &eLDiill, a4a cum a 7ost p$e3entat, de eLemplu, %n 1982
(+e3i 4i ?ot-man 19FF", cu ce$titudine p$e3ent P adic0 lim6a-ca-sistem-de-modela$e, nu
+o$6i$ea-ca-inst$ument-de-comunica$e P la Jomo habilis< Acest mem6$u ancest$al al enului
nost$u a ap0$ut, oa$ecum 6$usc, acum doa$ +$eo dou0 milioane de ani. ?im6a, ca$e a 7ost o
adapta$e e+oluti+0 %n cad$ul enului, a 7ost %n cele din u$m0 MeLaptat0N (;ould 4i @$6a 1982"
la specia Jomo sa-iens acum a6ia t$ei sute de mii de ani su6 7o$ma +o$6i$ii. )e at%t de mult
timp au a+ut ne+oie a6ilit01ile de codi7ica$e ale lui Jomo sa-iens sp$e a 7i aco$date
SEM9E?E ?!MB!!
1F'
7in cu a6ilit01ile de decodi7ica$e co$espun30toa$e ale speciei noast$e. )e notat c0 semio3a
+e$6al0, ca 4i %n ontoenia uman0, nu a %nlocuit nicidecum st$0+ec5ile 4i 7elu$itele mani7est0$i
non-+e$6ale, din moti+e ca$e au 7ost p$eci3ate 4i elucidate de c0t$e Bateson (%n Se6eoD 19(8A
(1-"A
R)ec0de$eaS o$anelo$ 4i a6ilit01ilo$ su6 p$esiunea su6stitu1iei e+oluti+e $ep$e3int0 un 7enomen sistemic necesa$
4i ine+ita6il. )ac0, a4ada$, lim6a2ul +e$6al a$ 7i %n o$ice ca3 o su6stitu1ie e+oluti+0 a comunic0$ii p$in mi2loace
Rnon-+e$6aleS ..., a$ 7i 7ost de a4teptat ca +ec5ile ... sisteme s0 7i su7e$it o dec0de$e %n+ede$at0. E limpede c0 nu au
su7e$it-o. /i mai de$a60 Rutili30$ile semnelo$ non-+e$6aleS ale oamenilo$ au de+enit mai 6oate 4i mai
compleLe, ia$ Rcomunica$eaS non-+e$6al0 a %n7lo$it o dat0 cu e+olu1ia lim6a2ului +e$6al.
*e scu$t, o ma$e pa$te a opiniei speciali3ate sus1ine c0 lin+istica e o $amu$0 st$uctu$al mai
de$a60 dec%t 7unc1ional autonom0 a semioticii, $estul acesteia cup$in3%nd o la$0 +a$ietate de
sisteme non-+e$6ale de semni7ica$e 4i comunica1ie ca$e, la oameni, %n7lo$esc simultan cu cea
dint%i, co$elate $ecip$oc, %n sec1iunea tempo$al0 lonitudinal0, at%t %n +ia1a o$anismelo$, c%t 4i
%n +ie1ile 60$6a1ilo$ 4i 7emeilo$, semio3a non-+e$6al0 se 6ucu$0 de o p$io$itate su6stan1ial0.
Studiile desp$e 7elul anume cum se com6in0 4i se modi7ic0 $ecip$oc %n comunit01ile noast$e
lin+istice multi7o$me semnele +e$6ale 4i cele non-+e$6ale t$e6uie s0 7ie %n continua$e
%nt$ep$inse p$in cola6o$a$ea dint$e lin+i4ti 4i al1i semioticieni.
Toate 7iin1ele +ii inte$ac1ionea30 p$in inte$mediul sc5im6u$ilo$ de mesa2e non-+e$6ale.
Oamenii adul1i no$mali inte$ac1ionea30 (eo-otriCF p$in sc5im6u$i de mesa2e non-+e$6ale Gi
+e$6ale. )e4i acestea din u$m0, 4i anume lim6a, constituie o st$uctu$0 semiautonom0, ea se
a7l0 %nlo6at0 %nt$-o mat$ice la6i$intic0 de alte +a$iet01i de tipa$e semiotice utili3ate p$int$e noi
4i mo4tenite %n c5ip +a$iat de la st$0mo4ii no4t$i animali. M)e +$eme ceN, a4a cum su6linia
EaDo6son (19F-A '9", Mmesa2ele +e$6ale anali3ate de lin+i4ti s%nt %n le0tu$0
1F- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
cu comunica$ea mesa2elo$ non-+e$6aleN 4i deoa$ece, dup0 cum su6linia Ben+eniste (19F1A1-", Mlim6a
este 4i ea uman0# ea e punctul de inte$ac1iune dint$e +ia1a mental0 4i cultu$al0 la omN, %n+01a$ea
e7icient0 a lim6ii t$e6uie p$i+it0 ca o st$0danie %n di$ec1ia numit0 de Mo$$is (19-(A'.'-'.-" Msemiotica
aplicat0 Rca$eS utili3ea30 cuno4tin1ele desp$e semne %n +ede$ea atine$ii uno$ scopu$i 7elu$iteN.
%nt$e6a$ea pe ca$e a4 do$i s0 o pun din nou aici ($idicat0 %n Se6eoD 198.A1F9" este u$m0toa$eaA M)ac0,
a4a cum se 4i %nt%mpl0, c5eltuim +olume incalcula6ile de ene$ie, timp 4i 6ani ca s0 le inculc0m
copiilo$ 4i adul1ilo$ o am0 %nt$ea0 de competen1e %n mate$ie de lim6i st$0ine, de ce oa$e a6ilit01ile
esticulato$ii st$0ine indisolu6il pa$alele s%nt total 4i uni+e$sal neli2ate, mai cu seam0 c%nd ne %ndim
c0 4i lin+i4tii s%nt pe deplin con4tien1i de 7aptul c0 ceea ce s-a numit pac5etul comunica1ional total, U
compa$a6il cel mai 6ine cu un ca6lu coaLial ca$e +e5iculea30 mai multe mesa2e %n acela4i timp \, este
un simil deloc eLae$at QN /%nd am pus pent$u p$ima dat0 aceast0 %nt$e6a$e, mai p$ecis %n 19F., eListau
7oa$te pu1ine mate$iale pent$u p$eda$ea a6ilit01ilo$ esticulato$ii st$0ine# cele disponi6ile se limitau la
7$ance30 4i spaniol0 (i6e$ic0 4i colum6ian0". Ast03i situa1ia s-a amelio$at, nu %ns0 7oa$te mult. !mpactul
compo$tamentului non-+e$6al asup$a p$ed0$ii lim6ilo$ st$0ine a 7ost eLaminat de <a$d 4i +on >a77le$-
Enel (1980A28F-'0-", da$ %nce$ca$ea lo$ desc$ia $e3ultatele unui eLpe$iment eLt$em de modest.
%ncep%nd de la 7inele deceniului 19F0, /ent$ul de ce$cet0$i pent$u Studii ?in+istice 4i Semiotice de la
!ndiana &ni+e$sit, a %nceput s0 aco$de acestei e+idente penu$ii de mate$iale o anumit0 aten1ie
p$elimina$0 (p$oiectul a 7ost desc$is la Eo5nson 19F9 4i la <intsc5 19F9". Eo5nson a alc0tuit 4i un
manual de comunica$e non-+e$6al0 pent$u p$o7eso$ii de 2apone30, %nso1it de un 7ilm de o 2um0tate de
o$0, la$ utili3at, %n ca$e 2apone3i nati+i eLecut0 estu$i speci7ice 4i inte$ac1iuni situa1ionale (+e3i 4i
Tsuda 198-". Eo5nson a %ntocmit 4i un manual co$espun30to$ pent$u p$o7eso$ii de
SEM9E?E ?!MB!!
1F.
a$a60 din 3ona ;ol7ului *e$sic. Ha$$ison (198'" a pu6licat un manual pa$alel ca$e compa$0
compo$tamentul social 6$a3ilian 4i cel no$d-ame$ican, ia$ >ecto$ 4i T$inta (198." au dat un manual
ilust$at desp$e comunica$ea non-+e$6al0, adic0 esticula1ie, 4i %n B$a3ilia. Toate acestea nu pot 7i
socotite %ns0 dec%t ca un simplu %nceput %nt$-o ac1iune ca$e t$e6uie uni+e$sal $eali3at0, mai cu seam0
p$in edita$ea uno$ mi2loace auLilia$e +i3uale indispensa6ile.
?im6a ca sistem de modela$e p$ima$ Q
ELp$esia Msistem de modela$e p$ima$N P cuplat0, de $eul0, cu conceptul complementa$
Msistem de modela$e secunda$N, ca$e %i accentuea30 ca$acte$ul de$i+at %n $apo$t cu lim6a na-
tu$al0 P este cent$al0 %n semiotica $us0 a 4colii de la Mosco+a-Ta$tu %nc0 din 19(2, c%nd a 7ost
p$opus de Wali3niaD, !+ano+ 4i Topo$o+ (+e3i ?ucid 19FFA-F-.8 4i >ud, 198(". %n 19F- am
inte$p$etat conceptul in7e$at P dup0 ce %mi +e$i7icasem ni+elul p$o+i3o$iu de %n1elee$e, cu
p$ile2ul unei con7e$in1e la &ni+e$sitatea din Ta$tu %n auust 19F0, cu p$o7eso$ul !+ano+ P
dup0 cum u$mea30A M9o1iunea de sistem de modela$e secunda$, %n sens la$, se $e7e$0 la un
model ideoloic al lumii %n ca$e mediul se a7l0 %n $ela1ie mutual0 cu alt sistem, cum a$ 7i un
o$anism indi+idual, o colecti+itate, un calculato$ etc, 4i unde $e7lec1ia sa 7unc1ionea30 ca un
cont$ol pent$u modul total de comunica$e al acestui sistem. &n model al lumii constituie ast7el
un p$o$am pent$u compo$tamentul indi+idului, al colecti+it01ii, al ma4inii etc, de +$eme ce el
%4i de7ine4te at%t alee$ea ope$a1iilo$, c%t 4i $eulile 4i moti+a1iile su6iacente. Modelul lumii
poate 7i actuali3at %n di+e$se 7o$me ale compo$tamentului uman 4i ale p$oduselo$ sale, inclusi+
teLtele lin+istice P de aici accentul pe a$tele +e$6ale P, institu1iile sociale, mi4c0$ile
ci+ili3ato$ii 4.a.m.d. )e4i !+ano+, 6ine+oito$, s-a decla$at de aco$d la +$emea $especti+0 cu
7o$mula$ea mea ad-5oc, aceasta, p$i+it0 $et$ospecti+, mi se pa$e c0 ce$e p$eci30$i suplimenta$e.
*$in u$ma$e, scopul acestui capitol 7inal este de a se concent$a asup$a sistemului de modela$e
p$in eLcelen10 uman P lim6a2ul +e$6al.
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 1FF
Sistemul de modela$e
)e7ini1ia canonic0 a sistemului de modela$e a 7ost ela6o$at0 de ?otman%n 19(F (?ucid 19FFAF"
ca Mst$uctu$0 de elemente 4i $euli destinate com6in0$ii lo$ 4i ca$e se a7l0 %nt$-o sta$e de
analoie sta6il0 cu %nt$eaa s7e$0 a unui o6iect de cunoa4te$e, intui$e sau $ela$e. *$in u$ma$e
sistemul de modela$e poate 7i p$i+it ca o lim60. Sistemele ca$e au la 6a30 o lim60 natu$al0 4i
ca$e do6%ndesc sup$ast$uctu$i suplimenta$e, c$e%nd ast7el lim6a2e de ni+el secund, pot 7i
numite %n mod adec+at sisteme de modela$e secunda$e.N ?im6a natu$al0, pe scu$t, este
po3i1ionat0 ca in7$ast$uctu$a p$ima$0 sau de 6a30 pent$u toate celelalte sisteme semice umane#
4i acestea din u$m0 P cum a$ 7i mitul sau $eliia P s%nt conside$ate a 7i sup$ast$uctu$i
$e3ultante const$uite pe 6a3a celo$ dint%i. %n 19F1 ?otman 4i &spensDi (%n enle30 19F8" 4i-au
ela6o$at te3a desp$e studiul semiotic al cultu$ii, cu o6se$+a1ia c0, %n sc5ema lo$, lim6a este
+03ut0 ca %ndeplinind o 7unc1ie comuni-ca1ional0 speci7ic0 p$in aceea c0 %n3est$ea30
colecti+itatea cu o p$e3um1ie de comunica6ilitate.
O c5estiune su6iacent0 +i3ea30, %n c5ip mai ene$al, conceptul de MmodelN P ca$e este %n
esen10 o analoie $educti+0 4i, ca ata$e, un 7el de icon P 4i aplica1iile sale, dac0 e ca3ul, ca pe
un te$men te5nic %n semiotica non-+e$6alului 4i a +e$6alului %n special. E, desiu$, o
apela1iune la mod0 %n lite$atu$a 4i 7ilo3o7ia 4tiin1ei, unde a c0p0tat %ns0 nume$oase conota1ii
di7e$ite. &nele dint$e cele mai impo$tante P mai cu seam0 %n loic0, matematic0 4i 7i3ic0 P
s%nt incitant discutate de Hesse(19(F".
Sinu$a discu1ie consemnat0 desp$e modelele lin+istice de ca$e am cuno4tin10 a a+ut loc la
/on$esul inte$na1ional de loic0, metodoloie 4i 7ilo3o7ie a 4tiin1ei din 19(0, cu pa$ticipa$ea
(p$int$e al1ii" a lui Ba$-Hillel 4i /5omsD,. Actele con$esului includ o 7oa$te util0, de4i
neli2at0, cont$i6u1ie a lui Cuen >en /5ao, ca$e o6se$+0 co$ect c0, M%n timp ce te$menul de U
model\ este $elati+ nou %n lin+istic0 ... utili3a-
$ea a ceea ce putem p$i+i %n c5ip $e3ona6il ca modele e la 7el de +ec5e ca 4i studiul lim6iiN
(/5ao 19(2A ..8# pent$u $e7e$in1e ulte$ioa$e, +e3i <elte 19F-A 1A '8(-'8F, Ste=a$t 19F(,
Koc5 198(". /5ao sus1ine c0 cea mai timpu$ie men1iune desp$e modele %n lin+istic0 a 7ost
70cut0 %n 19-- de W.S. Ha$$is. Te$menul a 7ost 7olosit apoi tot mai 7$ec+ent, da$ %nt$-o
de$utant0 +a$ietate de accep1iuniA /5ao enume$a nu mai pu1in de t$ei3eci de sinonime sau
sintame mai mult sau mai pu1in ec5i+alente cu MmodelN de-a lunul celo$ paisp$e3ece ani pe
ca$e i-a monito$i3at. 9ici unul dint$e acestea nu pa$e a 7i con7o$m cu sau a dispune de s7e$a
utili30$ilo$ no1iunii de MmodelN din t$adi1ia $useasc0.
/%te+a modele de semio30 din secolul al OO-lea ante$ioa$e lui /5ao 4i de dup0 el s%nt ilust$ate
de u$m0toa$ele sc5eme $a7ice, un e4antion modest ales ap$oape %nt%mpl0to$ dint$-un num0$
mult mai ma$e (:isDe 1982". E de notat 4i 7aptul c0 aceste modele s%nt, toate, mai mult sau mai
pu1in, leate inte$teLtual unele de alteleA con7iu$ato$ii lo$ au 7ost la cu$ent cu modelele
ante$ioa$e 4i inte$p$et0$ile date de ei acesto$ modele au 7ost $epo3i1ionate %n lumina 7iec0$ui
model ulte$io$.
Aceast0 Mdia$am0 accesi6il0 a sim6olului, $e7e$in1ei 4i $e7e$entuluiN a 7ost c$eat0 %n anii 1920
de c0t$e Oden 4i >ic5a$ds(192'A 11"A
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 1F9
%n Eu$opa, u$m0to$ul Mmodel o$anonN al lim6ii c$eat de Bii5le$ (19'-A28" s-a 6ucu$at de o
la$0 in7luen10 dup0 19'.A
;eenstande und Sac5+e$5alte Teeeeeeeee eeeeeeeee!
Ausd$ucD
/
P- )a$stellun
Appell
Emp7aXne$
)ia$ama sc5ematic0 de 7luL a lui S5annon 4i <ea+e$ (19-9A .", $ep$e3ent%nd un sistem
ene$al de comunica1ie, a de+enit de-a d$eptul clasic0 4i continu0 s0 7ie copiat0 cu tot soiul de
+a$ia1ii, %nt$uc%t este +alo$oas0 eu$istic 4i sue$ea30 modalit01i de eLplica$e a teo$iei incluse %n
eaA
;G9)!>E SA& >E:E>!9VA
/O>E/TA
Sim6oli3ea30 ($ela1ie cau3al0"
S!MBO? Vine loc de ($ela1ie at$i6uit0" bA)E@H>ATH
A)E/@ATH-
Se $e7e$0 la (alte $ela1ii cau3ale"
>E:E>E9T
Su$s0 de in7o$ma1ie T$ansmi10to$
>ecepto$ )estina1ie
Su$s0 de 3omot
P^f
H 1
?
?
>~
?@
Mesa2
T
Semnal V Semnal
p$imit
Mesa
2
?a %nceputul anilo$ 19(0, am %nce$cat (19F2aA 1-" s0 desc$iu cu a2uto$ul unui t$iun5i Mo$le,
$ela1iile dint$e modelul lui Bu5le$ 4i sc5ema teo$etico-in7o$ma1ional0 mai cup$in30toa$e a lui
EaDo6son (19(0A 2.', 2.F" cu 4ase 7acto$i constituti+i, 7ieca$e din ei 7iind po3i1ionat pent$u a
dete$mina o 7unc1ie di7e$it0 a lim6ii# aceasta, la $%ndul s0u, e$a in7luen1at0 de modelul lui
S5annon 4i <ea+e$A
!@. /anal
@. Mesa2
@!. /od
/5ao nu insist0 asup$a +ede$ilo$ sale, e %ns0 limpede c0, dac0 4i le-a$ 7i de3+oltat, ele a$ 7i
$e7lectat p$incipiile semiotice comune p$in sc5im6a$ea pa$it01ii lo$. /e spune el este c0, %n
modelul modelelo$ ela6o$at de el, MeList0 luc$u$i 4i modele ale luc$u$ilo$, acestea din u$m0
7iind tot luc$u$i, da$ utili3ate %nt$-o manie$0 apa$teN (19(2A.(-". Ast03i am spune %ns0 mai
de$a60 c0 eList0 o6iecte 4i semne ale o6iectelo$, cele dint%i 7iind tot semne, da$ utili3ate %nt$-o
manie$0 apa$te.
/5ao d0 apoi acest eLempluA M)ac0 lu0m dou0 luc$u$i la %nt%mpla$e, s0 3icem +e$3e 4i $ei, 4i
7acem, s0 3icem, dint$-o
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 181
+a$30 modelul unui $ee, nu e posi6il ca multe ade+0$u$i desp$e unul s0 7ie ade+0$u$i 4i desp$e
cel0lalt, de4i %n mod o6i4nuit nu se a2une la 3e$o, de eL. am6ele s%nt sau pot 7i luc$u$i +ii etc,
da$ modelitatea +e$3elo$ %n $apo$t cu $eii e 7oa$te sc03ut0.N
Totul poate 7i $e7o$mulat %n idiom semiotic standa$d dup0 cum u$mea30A o +a$30 :ali'ui(; 1ine
locul unui $ee :ali'uo;< )ac0 este p$o6a6il c0 mult din ceea ce e ade+0$at desp$e unul (adic0
desp$e semnul M+a$30N" este ade+0$at 4i desp$e cel0lalt (adic0 desp$e o6iectul M$eeN", atunci
am putea pesemne de3+olta, cu *ei$ce (2A2.F", c0 +a$3a tinde s0 7ie un Msinsemn dicentN,
implic%nd deopot$i+0 Mun sinsemn iconic pent$u a %nco$po$a in7o$ma1ia 4i un sinsemn
indeLical $ematic pent$u a indica o6iectul la ca$e se $e7e$0 in7o$ma1iaN. )ac0 %ns0 7oa$te pu1in
desp$e unul este ade+0$at 4i desp$e cel0lalt (c5ia$ dac0 nu 3e$o", am putea spune, tot cu *ei$ce
(2A2(1" c0 +a$3a tinde s0 7ie un sim6ol $ematic sau o $em0 sim6olic0, ca nume comun. %n
+e$siunea semio3ei mult simpli7icat0 p$opus0 de EaDo6son (1980A 11, 22", s-a$ putea spune c0
un model M, o +a$30, 7unc1ionea30 ca un renCoi al luc$ului T, un $ee, 4i aceast0 t$imite$e a$
putea, %n +i$tutea unei simila$it01i e7ecti+e, s0 7ie iconic0P%n de7initi+, a4a cum ne-a %n+01at
Mo$$is, iconicitatea este Mo c5estiune de $ada1ieN. Sau, %n +i$tutea unei contiuit01i at$i6uite,
con+en1ionale 4i o6i4nuite, t$imite$ea a$ putea 7i sim6olic0, %n 6un0 m0su$0 cum, pent$u
c%inele eLpe$imental din pa$adima pa+lo+ian0, sunetul unui met$onom de+enea un sim6ol
a$6it$a$ cuplat (adic0 un $e7leL condi1ionat" pent$u 5$an0 consistent0.
Mo.el)l l)i Ae5Biill 0i,it(t ( .o)( o('
/oncep1iile $use4ti desp$e modele 4i sisteme de modela$e s%nt e+ident mult %ndato$ate teo$iei
desp$e semni7ica1ie a lui EaDo6 +on &eLDiill (;ippe$ 19(', Se6eoD 19F9" de3+oltate la Ham-
6u$ %n timpul p$imelo$ decade ale secolului al OO-lea, de c0t$e acest ma$e 6iolo, %nt$-o se$ie
de cont$i6u1ii p0t$un-
30toa$e, c5ia$ dac0 sinuoase, la semiotic0. Stepano+ (19F1 2F-'2", de eLemplu, %l alee pe el
pent$u a-1 comenta pe la$
t
%n cu$sul sc5i1ei sale desp$e tendin1ele (pe atunci" cu$ente din
(6io"semiotica mode$n0.
)eose6it de o$iinala +mBeltforschung a lui &eLDiill P pe ca$e c$eato$ul ei a +03ut-o ca pe o
teo$ie 4tiin1i7ic0 anco$at0 %n intui1iile a -riori ale lui Kant P este cu ade+0$at o teo$ie
7undamental0 at%t a p$oceselo$ semice (sau a semio3ei", c%t 4i a 7unc1iilo$ +itale. %n plus,
concep1ia lui utiliEeaEF simultan un model cent$al P 7aimosul Mciclu 7unc1ionalN. Aceast0
dia$am0 simpl0, de4i nu linia$0, p$in ca$e, dup0 cum a o6se$+at ?o$en3 (19F1A 2F-", Meste
implicat un +ast p$o$am de ce$ceta$eN, constituie %n sine o teo$ie ci6e$netic0 a model0$ii at%t
de 7undamental0, %nc%t e+olu1ia lim6ii nu poate 7i sesi3at0 70$0 ea. /iclul s0u 7unc1ional a$at0
ast7elA
>ecepto$-de-
semni7ica1ie
pe$ceptual
(Su6iect"
@e5icul-de-
indica1ii pe$ceptual
@e5icul-de-indica1ii e7ecto$
St$uctu$0
conec-
tant0
o6iecti+0
@e5icul-de-
semni7ica1ie
(O6iect"
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 18'
Te$menul de +mBelt s-a do+edit deose6it de $ecalcit$ant la t$aduce$e, de4i Muni+e$s su6iecti+N,
Mlume 7enomenal0N 4i MautolumeN ap$oLimea30 %n $ade di7e$ite inten1ia auto$ului. MModelN %l
$ed0 %ns0 %n c5ip mai incisi+, mai ales din pe$specti+a p$o7esiunii sale de c$edin10 pot$i+it
c0$eia M7ieca$e su6iect este const$ucto$ul +mBelt0ului s0uN (&eLDiill 1982A8F".
)up0 cum a eLplicat cu maLim0 cla$itate Eaco6 (1982A..", Mo$ice o$anism e ast7el ec5ipat,
%nc%t s0 o61in0 o anumit0 pe$cep1ie a lumii eLte$ioa$e. :ieca$e specie t$0ie4te ast7el %n p$op$ia
sa lume sen3o$ial0 unic0, 7a10 de ca$e alte specii pot 7i pa$1ial sau total oa$6e ... /eea ce
detectea30 un o$anism %n am6ientul s0u e totdeauna doa$ o pa$te din ceea ce eList0 %mp$e2u$.
Ii aceast0 pa$te di7e$0 %n 7unc1ie de o$anism.N ?u-mea-a4a-cum-este-pe$ceput0 depinde
c$ucial de sen3o$iul total al 7iec0$ui o$anism 4i de 7elul %n ca$e c$eie$ul lui se inte$ea30
sen3iti+ cu e+enimentele mot$ice. )a$ $esu$sele compo$tamentale incluse ale o$ic0$ui
o$anism t$e6uie s0 7ie aliniate %n mod $e3ona6il cu modelul s0u de M$ealitateN :3atur;, adic0
cu sistemul de semne pe ca$e e capa6il s0-1 con+oace sistemul s0u ne$+os P sau, dac0 nu, +a
7i cu siu$an10 os%ndit, p$in selec1ie natu$al0, la eLtinc1ie.
Teo$ia 6i7a3ic0 a a6o$d0$iiB$et$ae$ii :a--roach9Bitb(ra0Bal; p$opus0 de Sc5nei$la (19(."
o7e$0 un mo(el minimal ca$e t$e6uie s0 7i 7ost c$ucial pent$u sup$a+ie1ui$ea tutu$o$ tipu$ilo$ de
animale, de la p$oto3oa$e la p$imate (inclusi+ oamenii". &n ata$e model %n miniatu$0 P sau
MmodelitoN, cum %l sup$anume4te /5ao (19(2A.(." P necesit0 e+ident ap$oape acelea4i
o$ane, da$ este aplicat la dou0 sisteme 7unc1ional opuse, unul pent$u a2une$ea la 5$an0 4i la
pa$tene$ii seLuali, cel0lalt pent$u 7ua de situa1iile p$ime2dioase. &n postulat c5eie al acestei
teo$ii 5olistic opo3i1ionale AB<RAB>S, lu%nd %n calcul, e7ecti+, plasticitatea p$in eLpe$ien10,
este c0 ea pune ciclic %n le0tu$0 nnenBelt0TKT 7iec0$ui o$anism, Mca$e cup$indeN, dup0 cum
eLplic0 ?o$en3 (19F1A2F.", Mst$uctu$ile
4iBsau 7unc1iile co$po$ale %n %nt$eul lo$ cu 5a6itatul s0u ca$acte$istic, +mgebung0uT sau +mBelt0ul
o6se$+ato$uluiN (dup0 &eLDiill 1909".
nnenBelt0ul o$ic0$ui animal cup$inde un model P 7ie de un tip minimal AB>, 7ie de un soi mai
ela6o$at P ca$e este alc0tuit dint$-o a$nitu$0 elementa$0 de mai multe tipu$i de semne non-+e$6ale
(ela6o$at0 +a$iat de c0t$e &eLDiill R1982A 10-11S su6 $u6$ici ca 5r(nungsEeichen, nhaltsEeichen, 8o0
kalEeichen, 4ichtungsEeichen, .irkEeichen etc". 9umai la enul Jomo au ap0$ut semnele +e$6ale.
Alt7el spus, numai 5omini3ii posed0 dou0 $epe$to$ii de semne cu sus1ine$e mutual0, cel 3oosemiotic
non-+e$6al 4i cel ant$oposemiotic +e$6al. Acesta din u$m0 este sistemul de modela$e pe ca$e ce$cet0-
to$ii $u4i %l numesc p$ima$, da$ ca$e, %n 7apt, este, din punct de +ede$e at%t 7iloenetic c%t 4i ontoenetic,
secunda$ 7a10 de cel non-+e$6al# 4i, p$in u$ma$e, ceea ce ei numesc Msecunda$N este %n $ealitate o
ampli7ica$e te$1ia$0 a celui dint%i. /on$uen1a acestei pa$adime ampli7icate cu 7aimosul model al lui
*oppe$, <o$lds 1-2-' (+e3i Eccles 19F9", este ne%ndoioas0A ?umea ' a lui *oppe$ este lumea cultu$ii#
?umea 2, Mcealalt0 lume eLclusi+ uman0N (Eccles 133911.-11(", cup$inde eLplicit lim6a 4i se
de3+olt0 %mp$eun0 cu p$ima M%nt$-un soi de inte$ac1iune sim6iotic0N# 4i ?umea 1 este %nt$eaa lume
mate$ial0 a cosmosului, o$anic0 4i ano$anic0 deopot$i+0, inclusi+ ma4inile 4i tot ce 1ine de 6ioloie.
>imb( c( sistem .e mo.el('e
/ea mai timpu$ie specie cunoscut0 a enului Jomo este 7o$ma pe ca$e ?ouis ?eaD, a numit-o habilis,
desc$is0 pent$u p$ima oa$0 %n 19(- 4i conside$at0 acum ca o 7o$m0 a7$ican0 e7eme$0 de t$an3i1ie, de
acum +$eo dou0 milioane de ani, mai +ec5e dec%t toate celelalte specii 5ominide ulte$ioa$e. /u o
capacitate c$anian0 de (00-800 cm
'
, aceast0 c$eatu$0 ancest$al0 t$e6uie s0 7i a+ut instalat %n c$eie$ un
dispo3iti+ mut de modela$e +e$6al0, incapa6il %ns0 a-1 codi7ica %n +o$6i$e li-
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 18.
nia$0 a$ticulat0. ?im6a se num0$0, %n 7apt, p$int$e ma$cato$ii s0i esen1iali (%n con2unc1ie cu piet$e de
p$undi4 a4c5iate 4i m0nunc5iu$i de oase de animale ca$e demonst$ea30 ac1iuni de t0ie$e 4i $upe$e
deli6e$ate".
Succesul e+oluti+ al lui J< habilis este co$o6o$at de 7oa$te 7uiti+a apa$i1ie, cu +$eo cinci sute de mii
de ani mai t%$3iu, a speciei u$m0toa$e, J< erectus, cu un +olum c$anian de 800-1200 cm
'
# aceast0
$eali3a$e eLpediti+0 se dato$ea30 70$0 doa$ 4i poate competen1ei lin+istice a speciei, mani7estate tot
indi$ect p$in posesia uno$ t$use de unelte de concep1ie standa$di3at0, de utili3a$ea 7ocului 4i de $apida
sa $0sp%ndi$e lo6al0.
)e6ut%nd acum +$eo t$ei sute de mii de ani, din specia erectus s-a de3+oltat o 7o$m0 a$5aic0 de J<
sa-iens, cu o c$e4te$e a capacit01ii cutiei c$aniene de p%n0 la 1-00 cm
'
4i multe alte nout01i
complementa$e. *utem conc5ide %n mod $e3ona6il c0 acest om p$emode$n a+ea de2a capacitatea de a
coda lim6a su6 7o$ma +o$6i$ii 4i a6ilitatea concomitent0 de a o decoda la cel0lalt cap0t al 6uclei
comunica1ionale. J< sa-iens a ap0$ut acum +$eo pat$u3eci de mii de ani, a+%nd c$eie$e %n medie de
1.00 cm
'
.
*unctele ca$dinale ale acestui scu$t scena$iu s%nt dou0A limba s0a (eEColtat ca o a(a-tare, )n tim- ce
Corbirea s0a (eEColtat (in limbF ca o PeKa-tareQ (eriCatF, de-a lunul unei pe$ioade succesi+e de
ap$oLimati+ dou0 milioane de ani. Se cu+ine ca aceste p$opo3i1ii emela$e s0 7ie deslu4ite p$in $e-
7e$i$ea la o suestie 70cut0 de ;ould 4i @$6a (1982". Auto$ii su6linia30 distinc1ia dint$e ene3a isto$ic0
4i utilitatea cu$ent0, sue$%nd c0 t$0s0tu$ile ca$acte$istice ca$e s-au de3+oltat (sau nu" din alte u3u$i pot
a2une mai t%$3iu s0 7ie cooptate %n +i$tutea $olului lo$ cu$ent. *$ima ope$a1ie se nume4te %n mod
o6i4nuit a(a-tare; pent$u cea din u$m0, ei p$opun o nou0 denumi$e, eKa-tare<
%n consecin10, lim6ile P ca$e constau dint$-un set de t$0s0tu$i ce p$omo+ea30 adec+a$ea P pot 7i
%ndite cel mai 6ine
ca u$m0$i ale unui p$oces de const$uc1ie p$in selec1ie %n pe$specti+a 7unc1iei coniti+e de modela$e 4i
nicidecum, dup0 cum au insistat %n eal0 m0su$0 7ilo3o7ul *oppe$ 4i lin+istul /5omsD,, %n pe$specti+a
7unc1iei de comunica$e p$in sc5im6 de mesa2e. Aceasta din u$m0 a 7ost %nt$e1inut0 %n mod cu$ent p$in
mesa2e non-+e$6ale, ca %n ca3ul animalelo$, dup0 cum continu0 s0 7ie 4i a3i %n conteLtul ma2o$it01ii
inte$ac1iunilo$ umane.
/%te+a milioane de ani mai t7$3iu, lim6a a a2uns s0 7ie %ns0 MeLaptat0N pent$u comunica$e, mai %nt%i su6
7o$ma +o$6i$ii (ia$ apoi a sc$isului 4.a.m.d.". Acest inte$+al de timp $elati+ scu$t a 7ost necesa$ pent$u o
a2usta$e mutual0 plau3i6il0 a capacit01ii de coda$e cu cea de decoda$e, da$, deoa$ece comp$e5ensiunea
mutual0 a6solu1i $0m%ne o 1int0 %ndep0$tat0, sistemul continu0 s0 7ie 7in aco$dat 4i $elat %n 7unc1ie de
ele. ;ould 4i @$6a (1982A1'" dau nume$oase eLemple inte$esante de p$ocese 6ioloice compa$a6ile,
insist%nd asup$a 7aptului c0 utilitatea cu$ent0 nu p$esupune nici un 7el de implica1ie automat0
$e7e$itoa$e la o$iinea isto$ic0 4i %nc5eind cu o6se$+a1ia empi$ic0 pot$i+it c0$eia Mmai tot ce 7ace
c$eie$ul acum pent$u a ne spo$i poten1ialul de sup$a+ie1ui$e se a7l0 %n domeniul eLap t0$iiN. @iciul
comun al mai tutu$o$ $a1ionamentelo$ e+olu1ioniste P in7e$en1a ene3ei isto$ice din utilitatea cu$ent0
P a contaminat %n c5ip 7$apant +i$tualmente %nt$eaa munc0 de ce$ceta$e din secolul al OlO-lea 4i
c5ia$ 7oa$te $ecent a sem0nat con7u3ie %n p$o6lema o$iinii lim6ii, ca$e s-a do+edit %n consecin10
$e7$acta$0 la ma2o$itatea anc5etelo$ 6a3ate pe p$incipii ne6ioloice.
!nte$esant este c0 %n cel0lalt domeniu uni+e$sal al model0$ii umane unde comunica$ea non-+e$6al0 P
sau, a4a cum o denume4te Bullo=a (19F9A 9-10", MeLt$a-+e$6al0N P a$e p$io$itate eLclusi+0 asup$a
lim6ii, 4i anume, %n ontoene30, t$0s0tu$a +iciant0 identic0 P cu alte cu+inte, Mdep$inde$ea noast$0 de
a c$ede c0 comunica$ea const0 %ndeose6i din
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 18F
lim60N P Ma %nt%$3iat studie$ea celei mai timpu$ii comunic0$i umaneN.
O6se$+a1ii conclu3i+e
)up0 cum ne-a %n+01at *ei$ce (1A .'8"A MO$ice %nd este un semnN, da$ dup0 cum tot el a sc$isA
M;%ndi$ea nu doa$ se a7l0 %n lumea o$anic0, ci ea se 4i de3+olt0 acoloN (.A..1". O$ice model mental
este, desiu$, 4i un semn, ia$ modela$ea nu este o ca$acte$istic0 indispensa6il0 doa$ a lumii umane, ci
ea este atotp$e3ent0 %n %nt$eaa lume o$anic0, unde de 7apt s-a de3+oltat. Acele milieu eKterieur 4i
milieu interieur ale animalelo$, ca 4i le0tu$ile cu 7eed6acD dint$e ele, s%nt c$eate 4i sus1inute de
asemenea modele. Modelul %n acest sens ene$al este o p$oduc1ie semiotic0 cu postulate 4i $euli atent
enun1ate pent$u ope$a1iile 6ioloice 4i loice.
:aptul e la 7el de ade+0$at %n ca3ul al6inelo$ (*ei$ce .A..1", ca 4i %n ca3ul +astelo$ modele ale
uni+e$sului dato$ate lui !saac 9e=ton 4i Al6e$t Einstein. Einstein 4i-a const$uit modelul din semne
non-+e$6ale, Mde tip +i3ual 4i, unele, de tip muscula$N, 4i a t$udit %ndelun 4i din $eu Ma6ia %nt$-un
stadiu secundN ca s0-4i t$ansmute c$ea1ia %n Mcu+inte con+en1ionale 4i alte semneN, ast7el %nc%t s0 o
poat0 comunica alto$a. M/u+intele sau lim6a, a4a cum s%nt ele sc$ise sau $ostiteN, sc$ia Einstein %nt$-o
sc$isoa$e c0t$e Hadama$d (19-.A1-2-1-'", Mnu pa$ a 2uca nici un $ol %n mecanismul %ndi$ii mele. En-
tit01ile 7i3ice ca$e pa$ a se$+i ca elemente %n %ndi$e s%nt anumite semne 4i unele imaini mai mult sau
mai pu1in cla$e ca$e pot 7i U +oit\ $ep$oduse 4i com6inate.N
)up0 cum am +03ut pe tot pa$cu$sul acestei c0$1i, modelele non-+e$6ale, $elati+ simple, pe ca$e le
t$0iesc animalele 4i le 7olosesc 4i sua$ii umani no$mali s%nt $ep$e3ent0$i mai mult sau mai pu1in
plia6ile ca$e, dup0 cum am +03ut, t$e6uie s0 se a2uste3e M$ealit01iiN su7icient de 6ine pent$u a tinde s0
le asiu$e sup$a+ie1ui$ea %n p$op$ia lo$ ni40 ecoloic0 (eLp$esie etoloic0 ce se $e7e$0, %n lim6a2
semiotic, la +mBelt0uT
a4a cum e +03ut de c0t$e un o6se$+ato$ al su6iectului eLaminat". O ast7el de modela$e Mde sus %n 2osN
:to-0(oBn;, ca s0 7olosim o eLp$esie cu$ent0 %mp$umutat0 din 4tiin1ele coniti+e, poate s0 pe$siste 4i s0
de+in0 7oa$te so7isticat0 tocmai %n +ia1a adult0 a uno$ indi+i3i eLcep1ional %n3est$a1i, a4a cum $eiese din
m0$tu$ia lui Einstein sau dup0 ceea ce 4tim desp$e a6ilit01ile lui Mo3a$t sau *icasso de a-4i modela %n
cap compo3i1ii sono$e sau +i3uale complicate %nainte de a le t$ansc$ie pe 5%$tie sau p%n30. Acest tip de
modela$e non-+e$6al0 este %nt$-ade+0$ p$ima$, at%t %n sens 7iloenetic, c%t 4i ontoenetic.
?im6a %ns04i este, la d$ept +o$6ind, un sistem de modela$e secunda$, %n +i$tutea 7aptului ap$oape
sinula$ c0 ea %nco$po$ea30 o component0 sintactic0 (%nt$uc%t %n sistemele 3oosemiotice nu eList0, dup0
c%te 4tim, alt0 asemenea component0, de4i aceast0 t$0s0tu$0 a6und0 %n sistemele endose-miotice,
p$ecum codul enetic, codul imunoloic, codul meta6olic 4i codul neu$al". SintaLa 7ace cu putin10 ca
5omini3ii nu numai s0-4i $ep$e3inte M$ealitateaN imediat0 (%n sensul discutat mai sus", ci 4i, eLclusi+
p$int$e animale, s0 ela6o$e3e un num0$ inde7init de lumi posi6ile.
A4a se 7ace c0 omeni$ea e capa6il0 s0 70u$easc0 sisteme de modela$e te$1ia$e de tipul pe ca$e Bonne$
(1980A18(", de pild0, %l nume4te Mcultu$0 ade+0$at0N, necesit%nd Mun sistem de $ep$e3enta$e a tutu$o$
su6tilit01ilo$ lim6iiN, %n cont$ast cu Mcultu$a nonuman0N, 4i s0 p$oduc0 ast7el ceea ce $upul de la
Mosco+a-Ta$tu a numit %n mod t$adi1ional un Mal doilea sistem de modela$eN. Tocmai la acest ni+el,
$ede7init acum ca te$1ia$, asam6la2ele de semne non-+e$6ale 4i +e$6ale se amestec0 %n modela$ea cea
mai c$eatoa$e pe ca$e a de3+oltat-o natu$a p%n0 %n p$e3ent.
,85S!4
;losa$ul de mai 2os con1ine p$incipalii te$meni te5nici utili3a1i %n ca$tea de 7a10.
!b(ucIie# ope$a1ie de 7o$ma$e a unui nou concept pe 6a3a unui concept eListent pe$ceput ca a+%nd ce+a
%n comun cu el
!(a-tor# mani7esta$e co$po$al0 ca$e indic0 sau satis7ace o anumit0 sta$e sau ne+oie emo1ional0A de eL.,
sc0$pinatul %n cap %n situa1ii de pe$pleLitate, 7$ecatul pe 7$unte c%nd e4ti nelini4tit
!fiGaN afectiCA mi4c0$i ale m%inilo$ 4i eLp$esii 7aciale ca$e comunic0 o semni7ica1ie emo1ional0
!literaIie# $epeta$ea consoanelo$ ini1iale sau a alto$ ca$acte$istici ale cu+intelo$
!ntro-osemioEF# semio3a la oameni
!rtefact# o6iect p$odus sau modelat p$in di60cia omului, %n special unealt0, a$m0 sau podoa60 de
inte$es a$5eoloic sau isto$ic
AiosemioticF# $amu$0 a semioticii ca$e %4i p$opune studie$ea semio3ei, model0$ii 4i $ep$e3ent0$ii la
toate 7o$mele de +ia10
Canal# mi2locul 7i3ic p$in ca$e este t$ansmis un semnal sau un mesa2
Co(# sistem de elemente semni7icante ca$e poate 7i des704u$at pent$u a $ep$e3enta tipu$i de 7enomene
%n modalit01i speci7ice
Co(ificare# utili3a$e a unui cod %n scopul p$oduce$ii uno$ 7o$me
CoeColuIie# teo$ia socio6ioloic0 pot$i+it c0$eia enele 4i cultu$a se de3+olt0 %n tandem
ComunicaIie9comunicare# capacitatea de a pa$ticipa %mp$eun0 cu alte o$anisme la $ecepta$ea 4i
p$eluc$a$ea uno$ tipu$i speci7ice de semnale
Conce-t# 7o$m0 mental0
Conce-t abstract# 7o$m0 mental0 al c0$ui $e7e$ent eLte$n nu poate 7i demonst$at sau o6se$+at
nemi2locit
Conce-t concret# 7o$m0 mental0 al c0$ei $e7e$ent eLte$n este demonst$a6il 4i o6se$+a6il %n mod
nemi2locit
Conce-t subor(onat# concept necesa$ %n scopu$i su6o$donate
Conce-t su-raor(onat# concept cu 7unc1ie $e7e$en1ial0 de %nalt0 ene$alitate
Conotat XconnotatumN# semni7ica1ia eLtins0 a unei 7o$me
ConotaIie# eLtensie a unei 7o$me asup$a unui nou domeniu semni7icati+ ca$e su6stituie p$in implica1ie
t$0s0tu$ile 7o$mei $especti+e
ConteKt# situa1ie P 7i3ic0, psi5oloic0 4i social0 P %n ca$e o6i4nuie4te s0 apa$0 sau la ca$e t$imite o
7o$m0
CulturF# sistemul de eListen10 cotidian0 ca$e este coaulat de o o$dine semn7icati+0 (semne, codu$i,
teLte, 7o$me conectoa$e"
Deco(ificare# utili3a$ea unui cod pent$u a desci7$a 7o$me DeiKis# p$oces de t$imite$e la ce+a p$in
a$0ta$e sau speci7ica$e
a acestui ce+a %nt$-un 7el sau altul DeiKis -ersonal# ope$a1ie de t$imite$e la $ela1iile ca$e eList0
%nt$e pa$ticipan1ii la o situa1ie DeiKis s-aIial# ope$a1ie de t$imite$e la amplas0$ile spa1iale
ale $e7e$en1ilo$
;?OSA>
191
DeiKis tem-oral# ope$a1ie de t$imite$e la $ela1iile tempo$ale
ca$e eList0 %nt$e luc$u$i 4i e+enimente Denotat9(enotatum# semni7icatul ini1ial al unui semn DenotaIie#
semni7ica1ie ini1ial0, sau intensional0, captat0 de
o 7o$m0
Diacronicitate# sc5im6a$e ca 7o$m0 %n timp Domeniu referenIial# clas0 de o6iecte, e+enimente,
sentimente,
idei etc, $ep$e3entat0 p$int$-o 7o$m0
%mbleme# estu$i ca$e t$aduc nemi2locit cu+inte sau eLp$esiiA de eL., semnul MODa,N (Mpe$7ectN, Mde
aco$dN", semnul M@ino %ncoaceN
%Ktensionalitate# p$ocesul de eLtinde$e a constitu1iei 7i3ice sau a semni7ica1iei 7o$melo$
>etiG# o6iect desp$e ca$e se c$ede c0 a$e pute$i maice sau
spi$ituale sau ca$e poate p$o+oca eLcita1ie seLual0 >ilogeneEF# de3+olta$ea tutu$o$ a6ilit01ilo$
semio3ice (iconi-
citate, sim6olism, lim6a2 etc." la specia uman0 >itosemioticF# studiul semio3ei la plante >itosemioEF#
semio3a la plante >leKiune# +a$ia1ii sau sc5im60$i pe ca$e le su7e$0 cu+intele
pent$u a indica p$op$iile $ela1ii cu alte cu+inte >onemA unitate minimal0 de sunet %nt$-o lim60 ca$e
pe$mite
utili3ato$ilo$ s0 di7e$en1ie3e semni7ica1iile cu+intelo$ >ormF# imaine mental0 sau $ep$e3enta$e eLte$n0
a ce+a >ormF eKterioriEatF# 7o$m0 destinat0 s0 1in0 locul cui+aBa ce+a >ormF naturalF# 7o$m0 p$odus0
de natu$0
,est9gesticulaIie# 7olosi$ea m%inilo$ 4i, %nt$-o mai mic0 m0su$0, a capului pent$u a p$oduce 7o$me
co$po$ale de toate tipu$ile
JartF# $ep$e3enta$e, de o6icei pe o sup$a7a10 plan0, a unei $eiuni te$est$e
con# 7o$m0 semic0 ce %4i simulea30 %nt$-un 7el sau altul $e7e$entul
conicitateA ope$a1ie de $ep$e3enta$e a $e7e$en1ilo$ p$in 7o$me iconice
magine mentalF# planul mental a ce+a (7o$mat, sunet etc."
m-uls X(riCeNA po$ni$e %nn0scut0 ca$e le in7o$mea30 pe animale c%nd s0 mi$e3e, c%nd (4i cum" s0
ini1ie3e $itualul nup1ial, c%nd s0-4i 5$0neasc0 puii etc.
n(eK# 7o$m0 semic0 ce sta6ile4te o contiuitate cu $e7e$entul s0u (a$0t%ndu-1, indic%ndu-i $ela1ia cu alte
luc$u$i etc."
n(eKicalitate# ope$a1ie de $ep$e3enta$e a uno$ $e7e$en1i p$in semne indeLicale
n(ucIie# ope$a1ie de de$i+a$e a unui concept din 7apte sau %mp$e2u$0$i pa$ticula$e
nnenBelt# lumea eLpe$ien1elo$ inte$ne ale unei specii
nterteKtualitate# $e7e$en1i p$e3en1i %nt$-un teLt 4i ca$e 7ac alu3ie la $e7e$en1i din alte teLte
)nCFIare -rogramatF# a6ilitatea unei specii de a %n+01a numai acele luc$u$i ca$e s%nt $ele+ante pent$u
ne+oile sale +itale
8imbF# semio30 4i $ep$e3enta$e +e$6al0
Me(ii artefactuale# medii p$ecum c0$1ile, pictu$ile, sculptu$ile, sc$iso$ile etc. p$oduse de oameni %n
scopul de a t$ansmite mesa2e
Me(ii naturale# mi2loace natu$ale de comunica$e, p$ecum +ocea (+o$6i$ea", 7a1a (eLp$esiile" 4i co$pul
(esticula1ie, postu$0 etc."
Me(iu# mi2loc te5nic sau 7i3ic p$in ca$e se t$ansmite un mesa2
Metonimie# utili3a$ea unei entit01i pent$u a t$imite la alta ca$e a$e le0tu$0 cu ea
Mimesis# p$oduce$e inten1ional0 de 7o$me %nt$-o manie$0 simulati+0# %nt$-o 7$a30, simula$e inten1ional0
(+olunta$0"
;?OSA>
19'
Mit# o$ice po+este sau na$a1ie ca$e u$m0$e4te s0 eLplice o$iinea a ce+a
Mitologie# studiul mitu$ilo$
Mo(# manie$0 %n ca$e este codi7icat0 o 7o$m0 (+i3ual0, auditi+0 etc."
Mo(el# 7o$m0 ca$e a 7ost imainat0 sau eLte$io$i3at0 (p$in-t$-un mediu 7i3ic" pent$u a 1ine locul unui
o6iect, e+eniment, sentiment etc.
Mo(el artificial# model p$odus a$ti7icial, adic0 inten1ional, de c0t$e un om
Mo(el internA 7o$m0 mental0, imaine mental0
Mo(el -rimar# 7o$m0 simulati+0 (icon"
Mo(el secun(ar# eLtensie a 7o$mei 7i3ice sau a semni7ica1iei unui simulac$u sau ale unei 7o$me
indeLicale
Mo(el terIiar# 7o$m0 in+entat0 sim6olic
Mo(elare# a6ilitatea %nn0scut0 de a p$oduce 7o$me pent$u a $ep$e3enta o6iecte, e+enimente,
sentimente, ac1iuni, situa1ii 4i idei pe$cepute ca a+%nd o semni7ica1ie, un scop sau o 7unc1ie util0 anume
Mo(elare conotatiCF eKtensionalF# p$ocesul de eLtinde$e a semni7ica1iilo$ 7o$melo$ p$ima$e %n scopul
de a cup$inde semni7ica1iile conotati+e
Mo(elare eKtensionalF# eLtensia uno$ modele p$ima$e deopot$i+0 mo$7oloic 4i conotati+ %n +ede$ea
alto$ utili30$i $ep$e3enta1ionale
3araIie# ce+a spus sau sc$is, p$ecum o $elata$e, o po+esti$e, o po+este
3arator# cel ca$e spune na$a1ia
3umeA 7o$m0 ca$e identi7ic0 o 7iin10 uman0 sau, p$in eLtensie conotati+0, un animal, un o6iect (p$ecum
un p$odus come$cial" sau un e+eniment (p$ecum un u$aan"
5nomasticF# studiul numelo$
5nomato-ee# iconicitate +e$6al0 :-ic0-ic, bum etc."
5-oEiIie# ope$a1ie p$in ca$e se di7e$en1ia30 7o$mele p$int$-o
sc5im6a$e minimal0 a semni7ican1ilo$ lo$ 5-oEiIie binarF# di7e$en10 minim0 %nt$e dou0 7o$me
5smoEF# p$oduc1ie spontan0 a unei 7o$me simulati+e ca $eac1ie la un stimul sau o ne+oie oa$eca$e
Para(igmaticitateA p$op$ietate di7e$en1iatoa$e a 7o$melo$
Primitate XfirstnessN# cea dint%i st$ateie de cunoa4te$e a unui o6iect p$in sim1u$i
Princi-iul mo(elFrii# p$incipiu ca$e sus1ine c0 $ep$e3enta$ea este (e fa(o o ope$a1ie de modela$e
Program motor# ci$cuit autonom capa6il s0 di$i2e3e mi4c0$ile coo$donate ale multo$ mu4c5i di7e$i1i %n
+ede$ea %ndeplini$ii unei sa$cini
4eferent# o6iect, e+eniment, sentiment, idee etc. ca$e e $ep$e3entat p$int$-o 7o$m0
4egulator# esticula1ie ca$e $elea30 +o$6i$ea unui inte$locuto$A de eL., mi4c0$ile m%inilo$ ca$e indic0
CirculaIi, )ncetiniIi etc.
4e-reEentare# ope$a1ie p$in ca$e se at$i6uie o 7o$m0 unui $e7e$ent oa$eca$e
4oman# na$a1ie 7ic1ional0 %n p$o30, de o lunime ap$ecia6il0, a+%nd %n mod tipic o int$i0 ca$e este
des704u$at0 p$in ac1iunile, +o$6i$ea 4i $e7lec1iile pe$sona2elo$
Secun(itate Xsecon(nessN# a6ilitate de a t$imite la o6iecte p$in
indica1ie sau $e7e$in10 +e$6al0 SemioticF# doct$ina semnelo$ SemioEF# capacitatea unei specii de a
p$oduce 4i %n1elee
tipu$ile speci7ice de modele ca$e-i s%nt necesa$e pent$u
p$eluc$a$ea 4i codi7ica$ea %n manie$0 p$op$ie a int$0$ii
pe$ceptuale Semn# ce+a ca$e st0 %n locul a altce+a
;?OSA>
19.
Semn conCenIional# semn ca$e nu a$e nici o le0tu$0 e+ident0 cu nici o ca$acte$istic0 pe$cepti6il0 a
$e7e$entului s0u
Semnal# semn ca$e, %n mod natu$al sau con+en1ional (a$ti7icial" declan4ea30 o $eac1ie din pa$tea unui
$ecepto$
Semnificant# pa$te a unui semn ca$e 7ace t$imite$ea (7o$ma"
Semnificat# pa$te a unui semn la ca$e se 7ace t$imite$ea ($e7e$entul"
SemnificaIie# concept pa$ticula$ $elie7at de o 7o$m0 $ep$e-3enta1ional0 speci7ic0
SemnificaIie# $ela1ie ca$e se sta6ile4te %nt$e o 7o$m0 4i $e7e$entul ei
Simbol# semn ca$e st0 a$6it$a$ sau con+en1ional %n locul $e7e$entului s0u
Simbolicitate# ope$a1ia de $ep$e3enta$e a $e7e$en1ilo$ cu 7o$me sim6olice
SimbolismA semni7ica1ie sim6olic0 %n ene$al
Sim-tom# semn natu$al ca$e ale$tea30 un o$anism de p$e3en1a uno$ st0$i modi7icate %n co$pul s0u
SimulacruA 7o$m0 simulat0
Sincronicitate# se $e7e$0 la 7aptul c0 7o$mele s%nt const$uite %nt$-un punct dat %n timp 4i pent$u un scop
sau o 7unc1ie pa$ticula$e
Sin(rom# con7iu$a1ie de simptome cu un denotat 7iL
Sintagmaticitate# p$op$ietate com6inato$ie a 7o$melo$
SintaKF# st$uctu$0 sintamatic0 %n lim60
Sistem (e mo(elare -rimar# a6ilitate instincti+0 de a modela p$op$iet01ile sensibile ale luc$u$ilo$ (adic0
p$op$iet01ile ca$e pot 7i simIite;
Sistem (e mo(elare secun(ar# sistem ca$e 1ine cont de indica1ia sau eLtensia 7o$melo$
Sistem (e mo(elare terIiar# sistem de modela$e ca$e sus1ine modela$ea pute$nic a6st$act0 6a3at0 pe
sim6olu$i
Stil cognitiC# modalitatea pa$ticula$0 %n ca$e s%nt p$eluc$ate in7o$ma1ia 4i cuno4tin1ele
Stimul semic :(eclanGator;# indica1ie ca$e d0 posi6ilitate animalelo$ s0 $ecunoasc0 un $e7e$ent c$itic
atunci c%nd %l %n-t%lnesc pent$u p$ima oa$0
StructurF# o$ice aspect $epeta6il sau p$edicti6il al modelelo$ Structuralism# a6o$da$e %n semiotic0 ce
p$i+e4te semnele ca pe ni4te $e7leLe ale st$uctu$ilo$ intelectuale 4i emo1ionale %n psi5ismul uman
Teoria sistemelor (e mo(elare# teo$ie ce a7i$m0 p$e3en1a uno$ sisteme de modela$e spec?o-speci7ice
ca$e pe$mit unei specii s0 p$oduc0 7o$mele necesa$e ei pent$u a %n1elee lumea %nt$-o manie$0 p$op$ie
TerIitate :tbir(ness;# 7o$m0 a6st$act0 de cunoa4te$e TeKt# ce+a coaulat pent$u a $ep$e3enta $e7e$en1i
complec4i
(neunita$i"
Transmisie# eLpedie$ea 4i $ecepta$ea mesa2elo$ TrFsFturF (istinctiCF# element minimal ca$e alc0tuie4te
o 7o$m0 4i ca$e, sinu$ sau %n com6ina1ie cu alte t$0s0tu$i distincti+e, se$+e4te la di7e$en1ie$ea
semni7ica1iei sale de alte 7o$me
+mBelt# domeniu pe ca$e o specie este capa6il0 s0-1 modele3e (lumea eLte$ioa$0 a eLpe$ien1ei la ca$e
a$e acces o specie"
"orbire# lim6a2 eLp$imat
&oosemioticF# studiul semio3ei la animale &oosemioEF# semio30 la animale
AA85,4!>%
?ista de mai 2os cup$inde at%t luc$0$ile citate %n ca$tea de 7a10, c%t 4i, mai ene$al, unele luc$0$i ca$e constituie
$e7e$in1ele 7undamentale pent$u nume$oase su6iecte t$atate. Ea poate 7i ast7el consultat0 4i ca o list0 de
$ecomand0$i 6i6lio$a7ice ene$ale.
A?STO9, <.*. (19(Fa", (19(F6", M>eliionN, The %ncy0clo-e(ia of Philoso-hy, 7# 1-0-1-..
P M?anuaeN, The %ncyclo-e(ia of Pbiloso-hy, -A '8--'8(.
P (19(Fc", MSin and S,m6olN, The %ncyclo-e(ia ofPhi0
loso-hy, 7# -'F---1.
A9)>ESO9, M. 4i ME>>E??, :. (1991", 5n Semiotic Mo0(elling, Be$lin, Mouton de ;$u,te$.
A**E?BA&M, ). (1990", "oice, Al6an,, State &ni+e$sit, o7 9e= Co$D *$ess
A>)>EC, >. (19((", The Territorial m-eratiCe, 9e= Co$D, At5eneum.
A>;C?E, M. (1988", Ao(ily Communication, 9e= Co$D, Met5uen.
A>;C?E, M. 4i /OOK, M. (19F(", ,aEe an( Mutual ,aEe, /am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit, *$ess.
A>!STOTE? (19.2", Poetics, %n The .orks of!ristotle, +oi. 11, ed. <.). >oss, OL7o$d, /la$endon
*$ess. RA>!STOTE? (19(.", Poetica, studiu int$oducti+, t$aduce$e 4i comenta$ii de ). M. *ippidi,
Bucu$e4ti, Editu$a Academiei >.*.>.S
A>MST>O9;, E. A. (19(.", Air( Dis-lay an( AehaCiour, 9e= Co$D, )o+e$.
A>MST>O9;, >.?. (19(.", MEo5n ?ocDeXs U)oct$ine o7
Sins \A A 9e= Metap5,sicsN, *ournal oftbe Jistory
ofl(eas, 2(A '(9-'82. A>9HE!M, >. (19(9", "isual Thinking, Be$Dele,, &ni+e$sit,
o7 /ali7o$nia *$ess. ACE>, A.E. (19(8", The 5rigims of Pragmatism# Stu(ies in
the Philoso-hy of Charles San(ers Peirce an( .illiam
*ames, ?ond$a, Macmillan. BAE>, E. (1982", MT5e Medical S,mptomA *5,loen, and
Ontoen,N, !merican *ournal of Semiotics, 1A 1F-'-. BA!;>!E, B. S., edito$ (199(", Picturing
WnoBle(ge# Jisto0
rical an( Philoso-hical Prohlems Concerning the +se of
!rt in Science, To$onto, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess. BA?, M. (198.", 3arratology# ntro(uction to
the Theory
of the 3arratiCe, To$onto, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess. BA??C, /. (19'9", McuXest-ce _uXun sine 2T
*ournal (e Psy0
chologie 3ormale et Pathologi'ue, 112A 1(1-1F-. BA>-Hl??E?, C. (19.-", M!ndeLical ELp$essionsN,
Min(6D#
'.9-'F9.
P (19F0", !s-ects of 8anguage, !e$usalim, T5e Manes *$ess.
BA>THES, >. (19.F", Mythologies, *a$is, Seuil.
P (19(-", %lements (e semiologie, *a$is, Seuil.
P (19(F", %lements of Semiology, 9e= Co$D, Hill and <an.
P (19F2", MSemioloie et medecineN, %n >. Bastide, ed., 8es
Sciences (e folie, 'F--(, *a$is, Mouton. BA><!SE, E. 4i *E>>C, E. (198'", Situations an( !ttitu(es,
/am6$ide, Mass., M!T *$ess. BATESO9, ;. (19(8", !nimal Communication# Techni'ues
ofStu(y an( 4esults of 4esearch, Bloominton, !ndiana
&ni+e$sit, *$ess. B A&)>!??A>), E. (1981", >or a Criti'ue of the Political %co0
nomy of the Sign, St ?ouis, Telos *$ess.
B!B?!O;>A:!E
199
BE/KE>, 9. 4i S/HO>S/H, E. (19F.", M;eld7etisc5ismusN, %n
E. Sc5o$sc5 4i ;. Sc5midt, edito$i, %rgebnisse EurSeKual0
forschung, 2'8-2.(, Koln, <issensc5a7ts-@e$la. BEHA9, >.E. (192(", Pain# ts 5rigin, Con(uction,
Perce-0
tion, an( Diagnostic Significance, 9e= Co$D, Appleton. BEM*O>A)2., )&9TO9, ). 4i S*A)C,
:.H. (19F(", MT$eat-
ment o7 a /5ild :oot :etis5istN, !merican *ournal of
Psychothera-y, '0A '0'-'1(. BE9@E9!STE, E. (19F1", Problems in ,eneral 8inguistics,
/o$al ;a6les, &ni+e$sit, o7 Miami *$ess. BE>;, H./. (19F(", M)oes t5e :laella$ >ota$, Moto$
StepQN, CellMotility, 'A -F-.(.
BE>;E>, E. (19F2", .ays ofSeeing, Ha$monds=o$t5, *enuin. BE>?!9, B. 4i KAC, *. (19(9", Aasic
Color Terms, Be$Dele,,
&ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. BE>9A)E??!, A., edito$ (199F", The Conce-t of nterteKtua0
lity Thirty 2ears 5n# 196701997< 9um0$ special "ersus
7717Y, Milano, Bompiani. Bl/KE>TO9, ). (1981", The 4oots of 8anguage, Ann A$6o$,
Ka$oma *u6lis5e$s.
P (1990", 8anguage an( S-ecies, /5icao, &ni+e$sit, o7
/5icao *$ess.
Bl?W, >. (19-0", Pars-ro toto, ?eip3i, ;eo$ T5ieme. Bi>)<H!STE??, >. (19F0", Winesics an(
ConteKt# %ssays on
Ao(y Motion Communication, Ha$monds=o$t5, *enuin. B?A/K, M. (19(2", Mo(els an( Meta-hors,
!t5aca, /o$neli
&ni+e$sit, *$ess. B?OOM:!E?), ?. (19''", 8anguage, 9e= Co$D, Hoit.
P (19'9", M?inuistic Aspects o7 ScienceN, nternational
%ncyclo-e(ia of +nifie( Science, 1A 21.-2F8.
BO99E>, E.T. (1980", The %Colution ofCulture in!nimals, *$inceton, *$inceton &ni+e$sit, *$ess.
BO>9ET, E. (1892", %arly ,reek Philoso-hy, ?ond$a, Macmillan.
BO&!SSA/, *. (198.", Cir cur an( Culture# ! Semiotic
!--roach, ?ond$a, &ni+e$sit, *$ess o7 Ame$ica. BO&!SSA/, *. et al, edito$i (198(", conicity# %ssays
on the
3ature of Culture, Tii6inen, Stau77en6e$. BOCSSO9-BA>)!ES, B. )E 4i @!HMA9, M. M. (1991", MAdap-
tation to ?anuaeA E+idence 7$om Ba66lin and :i$st
<o$ds in :ou$ ?anuaesN, 8anguage (FA 29F-'19. B>ATE9, S. (1988", M)ialoic MindA T5e !n7ant
and t5e Adult
in *$otocon+e$sationN, %n M.E. /a$+allo, ed., 3ature,
Cognition, an( System , Ed. E. /a$+al5o, 18F-20.,
)o$d$ec5t, Klu=e$. B>EME>, E. 4i >OO)E9B&>;, H., edito$i (1991",.B1 Cultural
Jistory of,esture, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess. B>O)SKC, E. (1989", M!saia5 Be$lin at Ei5t,N,
3eB 2ork
4eCieB of Aooks '(A ----.. B>O9O<SK!, E. (19(F", MHuman and Animal ?anuaeN, in
To Jonor 4oman *akobson, 'F--'9-, Haa, Mouton. B>OSSES, /H. )E (1F(0", 8e culte (es (ieuK
fetiches, *a$is. B>O<9, >. (19.8", .or(s an( Things, ;lencoe, 111., :$ee
*$ess. B>O<9, >. <. (19F0", Psycholinguistics, 9e= Co$D, :$ee
*$ess. BOH?E>, K. (1908 R19.1S", MOn T5ou5t /onnection, in
O$ani3ation and *at5olo, o7 T5ou5tN, ed. ). >apa-
po$t, 81-92, 9e= Co$D, /olum6ia &ni+e$sit, *$ess. P (19'-", S-rachtheorie# Die
Darstellungsfunktion (er
S-rache, Eena, :isc5e$. B&??O<A, M., ed. (19F9", Aefore S-eech# The Aeginning of
nter-ersonal Communicaton, /am6$ide, /am6$ide
&ni+e$sit, *$ess. B&>KHA>)T, ). et al< (19(F", Signals in the !nimal .orl(,
9e= Co$D, Mc;$a=-Hill. B&>S!??-HA??, ;.?. (19('", MSome >ema$Ds on )eiLisN,
Cana(ian *ournal of 8ingustics, 8A 82-9(.
B!B?!O;>A:!E
201
B&T?E>, /. (19F0", M/5emical /ommunication in !nsectsA
Be5a+io$al and Ecoloical AspectsN, Communication by
Chemical Signals, 1A 'F-F8. B&CSSE9S, E. (19-'", 8es 8angages et le (iscours, B$uLelles,
O77ice de *u6licite. /A>9A*, >. (19-2", ntro(uction to Semantics, /am6$ide,
Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess.
P (19.( R19-FS", Meaning an( 3ecessity# ! Stu(y in Semantics an( Mo(al 8ogic, /5icao,
&ni+e$sit, o7 /5icao *$ess.
/A>*E9TE>, /.>. (19(9", MApp$oac5es to Studies o7 t5e 9atu$alistic /ommunicati+e Be5a+io$ in
9on5uman *$imatesN, %n T.A. Se6eoD et al, edito$i, !--roaches to !nimal Communication, -0-F0,
Haa, Mouton.
/ASS!>E>, E. (19--", !n %ssay on Man# !n ntro(uction to a Philoso-hy of Juman Culture, 9e=
Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess.
P (19-(", 8anguage an( Myth, 9e= Co$D, )o+e$.
P (19.F", The Philoso-hy of Symbolic >orms, 9e= Ha+en,
Cale &ni+e$sit, *$ess. /E?O9, E. 4i MA>/&S, S. (19F'", M?e )ianostic comme
lanae (!"N, Cahiers (e 8inguisti'ue, 10A 1('-1F'. /HA)<!/K, E. 4i MA99, <.9. (19.0", The Me(ieCal
.orks
of Ji--ocrates, OL7o$d, BlacD=ell. /HAMBE>?A!9, E. 9. 4i O;!?@!E, /. (19F-", Sym-toms an(
Signs in Clinical Me(icine, B$istol, <$i5t. /HAO, C.>. (19(2", MModels in ?inuistics and Models
in
;ene$alN, %n E. 9ael, *. Suppe$s 4i A. Ta$sDi, edito$i,
8ogic, Metho(ology, an( the Philoso-hy of Science,
..8-.((, Stan7o$d, Stan7o$d &ni+e$sit, *$ess.
P (19(8", 8anguage an( Symbolic Systems, /am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit, *$ess.
/HE>ASK!9, E. 4i >l9;S)O>:, <. (19F'", Pre(ictiCe Me(icine# ! Stu(y in Strategy,
Mountain+ie=, /a., *aci7ic *$ess.
/HE>>C, /. (19((", 5n Juman Communication, /am-6$ide, Mass., M!T *$ess.
/HE><!TW, >. 4i HlK!9S, E. (198(", Communication an( WnoBle(ge# !n nCestigation in 4hetorical
%-istemo0logy, /olum6ia, S/, &ni+e$sit, o7 Sout5 /a$olina *$ess.
/HOMSKC, 9. (19.F", Syntactic Structures, Haa, Mouton.
P (19F(", MOn t5e 9atu$e o7 ?anuaeN, %n 5rigins an(
%Colution of 8anguage an( S-eech, ed. H.B. SteDlis, S.>. Ha$na$d 4i E. ?ancaste$, -(-.F, 9e= Co$D,
9e= Co$D Academ, o7 Sciences.
P (1980", 4ules an( 4e-resentations, 9e= Co$D, /olum6ia
&ni+e$sit, *$ess.
P (198(", WnoBle(ge of 8anguage# ts 3ature, 5rigin, an(
+se, 9e= Co$D, *$aee$.
/?A>KE, ).S. (198F", Prin(-les of Semiotic, ?ond$a, >out-lede and Kean.
/O?BC, K.M. 4i ;&!>E, M.T. (1981", MSins and S,mp-tomsN, The Sciences, 21A 21 -2'.
/O*E?A9), E.E., ed. (198-", 3eB Directions in 8inguistics an( Semiotics, Houston, >ice &ni+e$sit,
*$ess.
/OSE>!&, E. (19(F", M?XA$6it$ai$e du sineA 3u$ Sp0t-esc5ic5te eines a$istotelisc5en Be$i77esN,
!rchiCfiir (as Stu(ium (er 3eueren S-rachen un( 8iteraturen, 20-A 81-112.
/o&9T, E.<. (19(9", MAnimal /ommunication in Man-ScienceN, %n T.A. Se6eoD et< al<, edito$i,
!--roaches to !nimal Communication, F1-1'0, Haa, Mouton.
/>OOKSHA9K, :.;. (192.", MT5e !mpo$tance o7 a T5eo$, o7 Sins and a /$iti_ue o7 ?anuae in
t5e Stud, o7 Me-dicineN, %n /.K. Oden and ?A. >ic5a$ds, edito$i, The Meaning of Meaning,
Supplement !!, ?ond$a, Kean *aul.
/>CSTA?, ). (198F", The Cambri(ge %ncyclo-e(ia of 8anguage, /am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit,
*$ess.
B!B?!O;>A:!E
20'
/&??E>, E. (198'", 4olan( Aarthes, 9e= Co$D, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess.
)A9ES!, M. (2000", Semiotics in 8anguage %(ucation, Be$lin, Mouton de ;$u,te$.
P %ncyclo-e(ic Dictionary of Semiotics, Me(ia, an( Com0
munications, To$onto, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess. )A9ES!, M. 4i *E>>O9, *. (1999", !nalyEing
Cultures,
Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. )A9TE A?!;H!E>! (19.F R1'0.S", De Culgari elo'uentiae,
ed. A. Ma$io, :lo$en1a, ?e Monnie$. XDes-re arta cu0
C)ntului )n limba CulgarF, t$ad. de *. /$e1ia, in 5-ere
minore (19F1", Bucu$e4ti, E.?.&.S )A><!9, /. (18.9", T5e O$iin o7 Species, 9e= Co$D,
/ollie$.
P (18F1", The Descent ofMan, 9e= Co$D, Mode$n ?i6$a$,.
P (18F2", The %K-ression of the %motions in Man an(!ni0
mals, ?ond$a, Eo5n Mu$$a,. )E ?A/C, *.H. 4i )E ?A/C, E.A. (19-1", Philo(emeus on
Metho(s of nference, *5iladelp5ia, Ame$ican *5ilolo-
ical Association. )E ?A;&9A, ;.A. (192F", S-eech# ts >unction an( DeCe0
lo-ment, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. )EA/O9, T.<. (199F", The SymbolicS-ecies# The
Co0%Co0
lution of 8anguage an( the Arain, 9e= Co$D, 9o$ton. )EE?C,E.9. (1980", The Signifying !nimal# The
,rammar
of 8anguage an( %K-erience, Bloominton, !ndiana
&ni+e$sit, *$ess.
P (1982", ntro(ucing Semiotics, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
P (198.", MSemiotic and t5e ?i6e$al A$tsN, The 3eB Scholasti(sm, $39 #3"/3##!
P (1990", Aasics of Semiotics, Bloominton, !ndiana &ni-
+e$sit, *$ess. R(199F" AaEele semioticii, t$ad. Ma$iana 9e1, Bucu$e4ti, Editu$ile AllS
20- SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A
)E99ETT, )./. (1991", Cons(ousness %K-laine(, Boston,
?ittle, B$o=n. )ES/A>TES, >. (1('F", %ssais-hiloso-hi'ues, ?e,den, ?Xim-
p$ime$ie de !an Mai$e. )O&;?AS, M. (1992", 5bMeFs an( 5bMections, To$onto,
To$onto Semiotic /i$cle. )&BO!S, *. (1988", 8S!cte -hotogra-hi'ue, B$uLelles,
?a6o$. )&99!9;, <.@. (1991", Cbanging mages ofPictorialS-ace#
! Jistory ofQ"isual llusion in Painting, S,$acuse, S,$a-
cuse &ni+e$sit, *$ess. E//?ES, E./. (19F9", The Jiiman Mystery, 9e= Co$D,
Sp$ine$.
P (1992", The Juman Psyche, ?ond$a, >outlede. Eco, &. (19F2a", %infuhrung in (ie Semiotik,
Miinc5en,
:inD.
P (19F26", M!nt$oduction to a Semiotics o7 !conic SinsN,
"S# Zua(erni (i Stu(iSemiotici, @# 1-1..
P (19F(", ! Theory of Semiotics, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
P (19FF", MT5e !n7luence o7 >oman EaDo6son on t5e )e+elopment o7 SemioticsN, %n ). A$mst$on 4i
/.H. +an Sc5oone7eld, edito$i, 4oman *akobson# %choes ofJis Scolarshi-, '9-.8, ?isse, T5e *ete$ de
>idde$ *$ess.
P (1980", MT5e Sin >e+isitedN, Philoso-hy an( Social Cri0
ticism,[# 2(1-29F.
P (198-", Semiotics an( the Philoso-hy of 8anguage, Bloo-
minton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. Eco, &. 4i SEBEOK, T.A., edito$i (198'", The Sign ofThree,
Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. E:>O9, ). (19F2 R19F1S", ,esture, 4ace, an( Culture,
Haa, Mouton. EKMA9, *. (198.", Telling 8ies, 9e= Co$D, 9o$ton.
B!B?!O;>A:!E
20.
EKMA9, *. 4i :>!ESE9, <.@. (19(9", MT5e >epe$toi$e o7
9on+e$6al Be5a+io$A /ateo$ies, O$iins, &sae, and
/odinN, Semiotica, 1A -9-98. E?STE!9, A.S. et al< (19F8", Me(ical Problem SolCing# !n
!nalysis of Clinical 4easoning, /am6$ide, Mass.,
Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. EME>SO9, A.E. (19'8", MTe$mite 9ests - A Stud, o7 t5e
*5,loen, o7 Be5a+io$N, %cological Monogra-hs, 8A
2-F-28-. E9;E9, T. (1982", The Perce-tion of 5(ours, 9e= Co$D,
Academic. E9;?E>, >. (19(2", MT5eo$ie et c$iti_ue dXun p$incipe
saussu$ienA lXa$6it$ai$e du sineN, Cahiers >er(inan( (e
Saussure, 19A .-((. E99!O9, E.>. 4i Tl9BE>;E9, 9. (19(F", Tracks, OL7o$d,
OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. E>/KE9B>E/HT, &. (19F(", Das ,eheimnis (es >etischis0
mus# ,run(motiCe (er MarKismus %rkenntniskritik,
:$anD7u$t am Main, Eu$op0isc5e @e$lasanstalt. :AB>E;A, H. (19F-", Disease an( Social AehaCior#
!n
nter(isci-linary Pers-ectiCe, /am6$ide, Mass., M!T
*$ess. :EHE>, M., 9A))A:, >. 4i TAW!, 9., edito$i (1989", >rag0
ments for a Jistory of the Juman Ao(y, 9e= Co$D,
Wone. :l??MO>E, /.E. (19F2", MA ;$amma$ian ?ooDs at Sociolin-
uisticsN, ,eorgetoBn +niCersity Monogra-hs Series in
8anguage an( 8inguistics, 2.A 2F'-28F.
- (19F'", MMa, <e /ome !nQN, Semiotica, 9A 9F-11(.
P (199F", 8ectures on DeiKis, Stan7o$d, /S?! *u6lications. :lS/H, M.H. (19F8", M*ei$ceXs ;ene$al
T5eo$, o7 SinsN, %n
Sight, Soun(, an(Sense, ed. T.A. Se6eoD, '2-F0, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
- (1980", M:o$e=o$dN, %n T.A. Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoD,
edito$i, 2ou WnoB My Metbo(, F-1', Bloominton,
;asli5t *u6lications. :iSKE, E./. (1982", ntro(uction to Communication Stu(ies,
?ond$a, Met5uen. :oL, E.E. (19F.", MOn Bina$, /ateo$ies and *$ima$, S,m-
6olsA Some >otinese *e$specti+esN, %n >. <illis, ed., The
nter-retation of Symbolism, 99-1'2, 9e= Co$D, Eo5n
<ile, and Sons.
:>EE)MA9, A.M., KA*?A9, H.!. 4i SA)O/K, B.E. (19F2", Mo(ern Syno-sis of Com-rehensiCe TeKtbook of
Psychiatry,
Baltimo$e, <illiam and <ilDins. :>E;E, ;. (1982", MO6e$ Sinn und BedeutunN, &eitschrift
fur Philologie un(-hilologische Writik, 100A 2.-.0. :>E!, H. (19--", MS,stemes dedeicti_uesN,#-cta
8inguistica
Jafniensia, -A111-129.
P (19.0", MWe$o, +ide et inte$mittentN, &eitschrift fiir Phonologie,!# 1(1-191.
:>E9/H, A.*. 4i KE99E)C, *.E., edito$i (198.", 3iels Aohr#
! Centenary "olume, /am6$ide, Mass., Ha$+a$d
&ni+e$sit, *$ess.
:>E&), S. (192F", M:etis5ismN, %n E. St$ac5e,, ed., The Stan(ar( %(ition ofthe Com-lete
Psychological .orks, 21A
1-9-1.F. :>!E)MA99, H. (19..", MT5e Hone,-;uidesN, +<S< 3ational
Museum Aulletin, 208, <as5inton, )./., Smit5sonian. :>!S/H, K. @O9 (19(F", The Dance 8anguage
an( 5rien0
tation of Aees, /am6$ide, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit,
*$ess. :>!S/H, K. @O9 4i :>!S/H, O. @O9 (19F-", !nimal !rchi0
tecture, 9e= Co$D, Ha$cou$t. :>&T!;E>, A. (1989", Signs an( Symbols, 9e= Co$D, @an
9ost$and. :&>9HAM, A. (1988", M<$ite and <$onA T5e @alidit, o7
;$ap5oloical Anal,sisN, Ske-tical n'uirer, 1'A(--(9.
B!B?!O;>A:!E
20F
;A?E, >.M. (19(F", M!ndeLical Sins, Eocent$ic *a$ticula$s,
and ToDen->e7leLi+e <o$dsN, The %ncyclo-e(ia ofPhi0
loso-hy,!# 1.1-1...
;A>)!9E>, A.H. (19'2", The Theory of S-eech an( 8anguage, OL7o$d, /la$endon *$ess. ;A>)9E>, B.T.
4i ;A>)9E>, >.A. (19F.", ME+idence 7o$
Sentence /onstituents in t5e Ea$l, &tte$ances o7 /5ild
and /5impan3eeN, *ournal of %K-erimental Psychology,
10-A 2---2(2. ;A>)9E>, M. (19(8", 8ogic Machines, Diagrams an( Aoolean
!lgebra, 9e= Co$D, )o+e$. ;A>)9E>, >.A. 4i ;A>)9E>, B.T. (19(9", MTeac5in Sin
?anuae to /5impan3ees, Science, 1(.A ((--(F2. ;A>9!E>, *. (189(", >etichistes# -erCertis et
inCertis seKuels,
*a$is. ;A>@E>, 9. (198(", M>e+ie=o7 S5api$o 198'N, Transactions
ofthe Charles S< Peirce So(ety, 22A (8-F-. ;EBHA>), *.H. (19(9", M:etis5ism and Sadomasoc5ismN,
Science an( Psychoanalysis, 1.A F1-80. ;E9ETTE, ;. (1988", 3arratiCe Discourse 4eCisite(, !t5aca,
/o$neli &ni+e$sit, *$ess. ;E>AS, 9. (19F1", MEssence and Appea$anceA Aspects o7
:etis5ism in Ma$LXs Ca-italQ, 3eB 8eft 4eCieB, (.A
(9-8.. ;ESS!9;E>, E. 4i >AH)E9, <. @O9, edito$i (1988", Theorien
Com +rs-rung (erS-rache, Be$lin, Mouton de ;$u,te$. ;l9WB&>;, /. (198'", MMo$elli, :$eud and
S5e$locD Hol-
mesN, %n &. Eco and T.A. Se6eoD, edito$i, The Sign of
Three, 81-118, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. ;l**E>, H. (19('", Aausteine Eur
S-rachinhaltforschung#
3euere S-rachbetrachtung im !ustausch mit ,eistes0
un( 3aturBissenschaft, )iisseldo$7, *0daoisc5e$
@e$la Sc5=ann. ;O)E?, >. (19.'", M?a _uestion des sines 3e$oN, Cahiers
>er(inan( (e Saussure, 11A '1--1.
;O::MA9, E. (19.9", The Presentation of Seif in %Cery(ay
8ife, 9e= Co$D, Anc5o$. P (19('", Stigma# 3otes on the Management of S-oile(
(entity, Enle=ood /li77s, 9.E., *$entice-Hall. ;OMB>!/H, E.H. (19.1", MMeditations on a Ho66,
Ho$se
o$ t5e >oots o7 A$tistic :o$mN, %n ?.?. <5,te, ed.,
!s-ects of >orm, 209-228, Bloominton, !ndiana &ni-
+e$sit, *$ess. ;OO)E, E. (1992", M:oodN, %n >olklore, Cultural Perfor0
mances, an( Po-ular %ntertainments, ed. >. Baumann,
2''-2-., OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. ;OO)CE. (1982", Cooking, Cuisine an( Class,
/am6$ide,
/am6$ide &ni+e$sit, *$ess. ;O&?), S.E. 4i @>BA, E.S. (1982", MELaptationA A Missin
Te$m in t5e Science o7 :o$mN, Paleobiology, 8A--1.. ;>EE9BE>;, E.H. (198F", 8anguage in the
!mericas, Stan-
7o$dA Stan7o$d &ni+e$sit, *$ess. ;>EE9B!E, B. (1981", S-aces# Dimensions of the Juman
8an(sca-e, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. ;>E!MAS, A.E. (198F", 5n Meaning# Selecte( %ssays
in Semiotic Theory, t$ad. *. *e$$on 4i :. /ollins, Minneapolis,
&ni+e$sit, o7 Minnesota *$ess. ;>E!MAS, A.-E. 4i /O&E>TES, E. (19F9", Semiotics an(
8anguage, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. ;&TH>!E, >. )A?E (19F(", Ao(y Jot S-ots# The
!natomy
of Juman Social 5rgans an( AehaCior, 9e= Co$D, @an
9ost$and >ein5old. HAAS, <. (19.F", MWe$o in ?inuistic )esc$iptionN, Stu(ies
in 8inguistic !nalysis, +olum special al *5iloloical
Societ, o7 ?ondon, '.-.', OL7o$d, BlacD=ell. HA)AMA>), E. (19-.", !n %ssay on the Psychology ofln0
Cention in the Mathematical >iel(, *$inceton, *$inceton
&ni+e$sit, *$ess.
B!B?!O;>A:!E
209
HA?)A9E, E.B.S. (19..", MAnimal /ommunication and t5e O$iin o7 Human ?anuaeN, Science
Progress, -'A '8.--01.
HA??, E.T. (19((", The Ji((en Dimension, 9e= Co$D, )ou6leda,.
P (19F'", The Silent 8anguage, 9e= Co$D, )ou6leda,.
HA??, K.>.?. 4i )E@O>E, !. (19(.", MBa6oon Social Be5a+io$N, %n !. )e+o$e, ed., Primate AehaCior,
.' -110, 9e= Co$D, Hoit, >eine5a$t and <inston.
HA??!)AC, M.A.K. (19F.", 8earningJoB to Mean# %K-lo0ration in the DeCelo-ment of 8anguage,
?ond$a, A$nold.
P ntro(uction to >uncIional ,rammar, ?ond$a, A$nold. HA>A<AC, ). (1989", Primate "isions#
,en(er, 4ace an(
nature in the .orl( of Mo(ern Science, ?ondon, >out-
lede. HA>)<!/K, /.S., ed. (19FF", Semiotic an( Significs# The
Corres-on(ence betBeen Charles S< Peirce an( "ictoria
8a(y .elby, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. HA>9A), S.>., STEK?!S, H.B. 4i
?A9/ASTE>, E., edito$i
(19F(", 5rigins an( %Colution of 8anguage an( S-eech,
9e= Co$D, 9e= Co$D Academ, o7 Sciences. HA>>E, >. (1981", ,reat Scientific %K-eriments,
OL7o$d,
*5aidon *$ess. HA>>!SO9, *.A. (198'", AehaCing AraEilian# ! Com-arison
of AraEilian an( 3orth !merican Social AehaCior,
>o=le,, Mass., 9e=6u$, House. HA<KES, T. (19FF", Structuralism an( Semiotics, Be$Dele,,
&ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. HEA>9E, @. (198(", !(amSs Task# Calling !nimals by
3ame, 9e= Co$D, Knop7. HE)!;E>, H. (19(F", M@e$ste5ens- und @e$st0ndiuns-
molic5Deiten 3=isc5en Mensc5 und Tie$N, SchBeiEe0
rische &eitschrift fur Psychologie un( ihre !nBen(ungen,
2(A2'--2...
P (19(8", The Psychology an( AehaCiour of!nimals in &oos
an( Circuses, 9e= Co$D, )o+e$. HE!)E?, <.A. (19-1", Ji--ocratic Me(icine# ts S-irit an(
Metho(, 9e= Co$D, /olum6ia &ni+e$sit, *$ess. HE!SE9BE>;, <. (19-9", Tbe Physical
Princi-les of the
Zuantum Theory, 9e= Co$D, )o+e$. HE>SKO@!TS, M. (19-8", Man an( Jis .orks, 9e= Co$D,
Al7$ed A. Knop7. HESSE, M. (19(F", MModels and Analo, in ScienceN, The
%ncyclo-e(ia of Philoso-hy, .A '.--'.9. HE<ES, ;.<. (19F'", M*$imate /ommunication
and t5e
;estu$al O$iin o7 ?anuaeN, Current !nthro-ology,
1-A.-2-.
P (19F-". 8anguage 5rigins# ! Aibliogra-hy, HaaA Mouton.
Hl9TO9, H.E. (19F'", M9atu$al )eceptionN, %n >.?.
;$eo$, and E.H. ;om6$ic5, edito$i, llusion in 3ature
an(!rt, 9F-1.9, ?ond$a, )ucD=o$t5. Hl9TO9, ?., 9O/HO?S, E. 4i OHA?A, E.E., edito$i
(199-",
Soun( Symholism, /am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit,
*$ess.
HEE?MS?E@, ?. (19('", Prolegomena to a Theory of 8anguage, Madison, &ni+e$sit, o7
<isconsin *$ess. HOBBES, T. (1(.(", %lements of Philoso-hy, ?ond$a, Moles-
=o$t5. HO/KETT, /.:. (19(0", MT5e O$iin o7 Speec5N, Scientific
!merican, 20'A 88-9(. HO::MECE>, E. (199(", Signs of Meaning in the +niCerse,
Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. HO??A9)E>, A. (19F8", Seeing through Clothes,
Ha$monds-
=o$t5, *enuin. HO??A9)E>, E. (19.9", MT5e Met$ical Em6lemN, Wenyon
4eCieB, 21A 2F9-29(. H&)SO9, ?. (19F2", The Cult of >act, 9e= Co$D, Ha$pe$
g >o=.
B!B?!O;>A:!E
211
H&MBO?)T, <. @O9 (18'( R1988S", 5n 8anguage# The Di0Cersity ofJuman 8anguage0
Structure an( ts nfluence on the Mental DeCelo-ment of Mankin(, t$ad. *. Heat5,
/am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit, *$ess.
H&M*H>!ES, <./. (19(8", !nomalies an( Scientific Theories, San :$ancisco, :$eeman.
H&SSE>?, E. (19F0 R1890S", Philoso-hie (er !rithmetik, ed. ?. Ele,, Haa, 9i25o77.
H&O?EC, E. (19((", MA )iscussion o7 >ituali3ation o7 Be5a+iou$ in Animals and menN,
Philoso-hical Transactions of the 4oyal Society of 8on(on, 2.1A 2-F-.2(.
HCMES, ). (19F1", 5n CommunicatiCe Com-etence, *5iladelp5ia, &ni+e$sit, o7
*enns,l+ania *$ess.
!9;>AM, ). (19F8", MT,polo, and &ni+e$sals o7 *e$sonal *$onounsN,%nE.H. ;$een6e$, ed.,
+niCersals ofJuman 8anguage, 21'-2-F, Stan7o$d, Stan7o$d &ni+e$sit, *$ess.
!9HE?)E>, B. 4i *lA;ET, E. (19.8", The ,roBth of 8ogicul Thinking from Chil(hoo(
through !(olescence, 9e= Co$D, Basic.
EA/KE9)O>::, >. (199-", Patterns in the Min(# 8anguage an( Juman 3ature, 9e= Co$D, Basic
BooDs.
EA/OB, :. (19F-", The 8ogic of 8iCing Systems# ! Jistory of Jere(ity, ?ond$a, Allen ?ane.
P (1982", The Possible an( the !ctual, Seattle, &ni+e$sit,
o7 <as5inton *$ess.
EAKOBSO9, >. (19(0", M?inuistics and *oeticsN, %n Style in 8anguage, ed. T.A. Se6eoD,
'.0-'FF, 9e= Co$D, Eo5n <ile, g Sons.
P (19(' R19.FS", %ssais (e linguisti'ue generale, *a$is, Editions de Minuit.
P (19(.", Mcuest 7o$ t5e Essence o7 ?anuaeN, Diogenes,
.1A21-'F.
P (19((", MSine 3e$oN, %n E. Hamp et ai, edito$i, 4eu(ings
in 8inguistics , 109-11., /5icao, &ni+e$sit, o7 /5icao *$ess.
P (19F0", M?anuae in >elation to Ot5e$ /ommunication
S,stemsN, %n /. Oli+etti, ed., 8inguaggi nella societF e nella tecnica, 'P1(, Milano, Edi3ioni di
/omunitK.
P (19F1", Selecte( .ritings # .or( an( 8anguage, Haa,
Mouton.
P (19F-", Main Tren(s in the Science of 8anguage, 9e=
Co$D, Ha$pe$ and >o=.
P (1980", The >rameBork of 8anguage, Ann A$6o$, Mic5ian Studies in t5e Humanities.
EA>@E??A, >.H. 4i K?E!9, <., edito$i (1982", S-eech, Place an( !ction# Stu(ies in Deictican(
4elate( To-ics, 9e= Co$D, Eo5n <ile, and Sons.
EAST>O<, E. (19'0", MEosep5 Eist$o=N, ed. de /. Mu$c5ison, ! Jistory ofPsychology in
!utobiogra-hy, 1A1'.-1(2.
EAC9ES, E. (19F(", The 5rigin of Consciousness in the Areak0(oBn of the Aicameral Min(, To$onto,
&ni+e$sit, o7 To$onto *$ess.
EE>9E, 9.K. (198.", MT5e ;ene$ati+e ;$amma$ o7 t5e !m-mune S,stemN, Science, 229A 10.F-10.9.
EES*E>SE9, O. (19(-", 8anguage, ts3ature, DeCelo-ment, an( 5rigin, 9e= Co$D, 9o$ton.
EHA??C, S. (198F", The Co(es of !(Certising# >etishism an( The Political %conomy of Meaning in the
Consumer Society, 9e= Co$D, St Ma$tinXs *$ess.
EOH9SO9, S. (19F9", 3onCerbal Communication in the Teaching of>oreign 8angitages, dise$ta1ie
docto$al0, !ndiana &ni+e$sit,.
EOH9SO9-?A!>), *.9. (198'", MentalMo(els, /am6$ide, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess.
KAH9, T./. (19(9", MS,m6ols and ManXs 9atu$eN, nternational *ournal of Symbolology, 1A .-(.
KA9T, !. (1F90", Criti'ue ofMu(gment, 9e= Co$D, Ha7ne$ *$ess.
KA9TO>, E.>. (19'(", !n 5bMectiCe Psychology of ,rammar, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
B!B?!O;>A:!E
21'
KE/SKEMET!, *. (19.2", Meaning, Communication, an(
"alue, /5icao, &ni+e$sit, o7 /5icao *$ess. KE9)O9, A. (1991", MSome /onside$ations 7o$ A
T5eo$,
o7 ?anuae O$iinsN, Man, 2(A 199-221. KE@?ES, ).E. (198.", n the 3ame of%ugenics# ,enetics
an(
the +ses ofJuman Jere(ity, 9e= Co$D, Knop7. Kl9SEC, A./., *OME>OC, <.B., /E. MA>SHA?? 4i
;EBHA>),
*.H. (19.'", SeKual AehaCior in the Juman >emale,
*5iladelp5ia, Saunde$s. Kl9W?E, ). (1982", >ashion an( >etishism# ! Social Jistory
of the Corset, Tight08acing an( 5ther >orms of Ao(y0Scul-0
ture in the .est, Toto=a, 9E, >o=man and ?ittle7ield. K?E!9*A&?, >. (19F2 R1888S", S-rache ohne
.orte# (ee einer
allgemeinen .issenschaft (er S-rache, Haa, Mouton. K?O:T, <. (19.9", M@e$suc5 eine$ Anal,se
de$ T$op5o-
6iotisc5en Be3ie5unen +on Ameisen 3u Ap5idenN, Aio0
logisches &entralblatt, F8A 8('-8F0. KO/H, <. (198(", Philoso-hie (er Philologie un( Semiotik,
Boc5um, B$ocDme,e$. KO/H, <.A., edito$ (1989", ,eneses of 8anguage, Boc5um,
B$ocDme,e$. KOH?E>, <. (192.", The Mentality of!-es, ?ond$a, >out-
lede and Kean *aul. KO99E>, M. (198F", MOn Human 9atu$eA ?o+e amon t5e
>o6otsN, The Sciences, 2FA 1--2'. P (1991", MHuman 9atu$e and /ultu$eA Biolo, and t5e
>esidue o7 &ni_uenessN, %n The Aoun(aries ofJuma0
nitiy, edito$iA E.E. S5eenan 4i M. Sosna, 10'-12-, Be$Dele,,
&ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. KOSS?C9, S.M. (198'", ,hosts in the Min(Ss Maschine#
Creating an( +sing mages in the Arain, 9e= Co$D,
<. 9o$ton. K>A::T-EB!9;, >. @O9 (188(", Psycho-athia seKualis,
Stutta$t.
K>AM*E9, M. (1981", M*5,tosemioticsN, Semiotica, '(A 18F-209.
P (1991", Chil(renSs DraBing# conic Co(ing ofthe %nCi0
ronment, 9e= Co$D, *le$$um.
K&H9, /.;., ed. (1821-18''", Clau(ii ,aleni o-era omnia, ?eip3i, /no6loc5.
K&H9, T.S. (19F0", The Structures of Scientific 4eColutions, /5icao, &ni+e$sit, o7 /5icao *$ess.
?ABO@, <. 4i :A9SHE?, ). (19FF", Thera-eutic Discourse# Psychotera-y as ConCersation, 9e=
Co$D, Academic.
?A!TMA9, E.T. (198'", MT5e E+olution o7 t5e Hominid &ppe$ >espi$ato$, S,stem and !mplications
7o$ t5e O$i-ins o7 Speec5N, %n ,lossogenetics# The 5rigin an( %Colution af 8anguage, ed. E. de
;$olie$, ('-90, &t$ec5t, Ha$=ood.
P (1990", MT$acin t5e O$iins o7 Human Speec5, %n !n0
thro-ology# Contem-orary Pers-ectiCes, ed. *. <5itten
and ).E.K. Hunte$, 12--1'0, ;len+ie=, 111., Scott,
:o$esman and /o. ?AMBE>T, E.H. (1F(-", Semiotik o(er 8ehre Con (er AeEeich0
nung (er ,e(anken un( Dinge, ?eip3i, Eo5ann
<endle$. ?A9) A>, H. (19((", 8anguage an( Culture, OL7o$d,
OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. ?A9)SBE>;, M.E., edito$ (1988", The ,enesis of 8anguage#
! Different *u(gment of %Ci(ence, Be$lin, Mouton. ?A9;E>, S. (19-8", Philoso-hy in a 3eB Wey,
/am6$ide,
Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess.
P (19.F", Problems of!rt, 9e= Co$D, Sc$i6ne$Xs. ?A>KE>, M., edito$ (19(8", Aibliogra-hie Eur
Symbolik,
konogra-hie un( Mythologie, Baden-Baden, Heit3. ?ATHAM, >.;., ed. (18-8", The .orks ofThomas
Sy(en0
ham, M<D<, ?ondon, S,den5am Societ,. ?A&SBE>;, H. (19(0", Jan(buch (er 8iterarischen Theorik,
Miinc5en, MaL Hue6e$.
B!B?!O;>A:!E
21.
?A<!/K-;OO)A??, E. (19(8", MT5e Be5a+iou$ o7 :$ee-?i-+in /5impan3ees in t5e ;om6e St$eam
>ese$+eN, !nimal AehaCiour Monogra-hs, 1A *a$t '.
?A<>E9/E, /. (1982", M!llnesses andT5ei$MeaninsN, Times 8iterary Su--lement, 1 oct., 1-8.
?EA/H, E. (19F(", Culture an( Communication, /am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit, *$ess.
?EE/H, ;. (1981", Semantics# The Stu(y of Meaning, Ha$-monds=o$t5, *enuin.
?E!T/H,T.M. (198(", .hat Stories !re# 3arratiCe Theory an( nter-retation, &ni+e$sit, *a$D,
*enns,l+ania State &ni+e$sit, *$ess.
?EKOM/E@, E.K. (19FF", M:oundations o7 ;ene$al Se-mioticsN, %n ).*. ?ucid, ed., SoCiet Semiotics,
'9---, Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit, *$ess.
?E99EBE>;, E. (19(F", The Aiological >oun(ations of 8anguage, 9e= Co$D, Eo5n <ile,.
?E@E?T, <.E.M. (1989", S-eaking# >rom ntention to !r0ticulation, /am6$ide, Mass., M!T *$ess.
?E@!-ST>A&SS, /. (19.8", !nthro-ologie structurale, *a$is, ?i6$ai$ie *ion.
P (19(2", 8e Totemisme auMour(Shui, *a$is, *$esses &ni-
+e$sitai$es de :$ance.
P (19(-", The 4aB an( the Cooke(, ?ond$a, /ape. ?E<!S, /.!. (19-(", !n !nalysis of WnoBle(ge an(
"alua0
tion, ?aSalle, 111., Open /ou$t. ?ECHA&SE9, *. (19(F", MBioloie +on Ausd$ucD und Ein-
d$ucDN, Psychologische >orschung, '1A 1FF-22F. ?lEBE>MA99, *. (19F2", The S-eech of Primates,
Haa,
Mouton.
P (19F.", 5n the 5rigins of 8anguage, 9e= Co$D, Mac-
millan.
P (198-", The Aiology an( %Colution of 8anguage, /am-
6$ide, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess.
P (1991", +ni'uely Juman; The %Colution of S-eech, Thought, an( Selfless AehaCior,
/am6$ide, Mass., Ha$+a$d, &ni+e$sit, *$ess.
?lEBMA9, >., S. Ml9&/Hl9 4i ?. BAKE> (19F-a", MAn !nte$ated *$o$am 7o$ Ano$eLia
9e$+osaN, !merican *ournal of Psychiatry, 1'1A -'2--'..
P (19F-6", MT5e >ole o7 :amil, in t5e T$eatment o7 Ano$eLia 9e$+osaN, *ournal of the
!ca(emy of Chil( Psychology, 'A 2(--2F-.
?l9)E9, E. (198(", Silent Partners# The 8egacy of the !-e
8anguage %K-eriments, 9e= Co$D, Sinet. ?!SWKAE.E. (1989", The Semiotic Stu(y of Myth# !
Criticai
Stu(y of the Symbol, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit,
*$ess. ??OC), E.E. (19((", Stu(ies on the >lash Communication
System in Photinus >ireflies, Ann A$6o$, Museum o7
Woolo,, &ni+e$sit, o7 M?c5ian. ?O/KE, E. (1(90 R19F.S", !n %ssay Concerning Juman
+n(erstan(ing, ed. *.H. 9idditc5, OL7o$d, /la$endon
*$ess. R(19(1", %seu asu-ra intelectului omenesc, 2 +oi.,
t$ad. de T. @oiculescu 4i A. >o4u, Bucu$e4ti, Editu$a
Itiin1i7ic0.S ?O>E9W, K. (19.2", Wing SolomonSs 4ing, 9e= Co$D,
/$o=ell.
P (19F1", Stu(ies in !nimal an( Juman AehaCiour, /am6$ide, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit,
*$ess.
?OTMA9, !. (198-", MO semios7e$eN, Tru() -o EnakoC)m sistemam, 1FA .-2'.
?OTMA9, E. 4i &S*E9SKC, B.A. (19F8", MOn t5e Semiotic Mec5anism o7 /ultu$eN, 3eB 8iterary
Jistory, 9A 211-2'2.
?OTMA9, E. 4i &S*E9SKC, B.A., edito$i (19F'", 4icerche se0miotiche, To$ino, Einaudi.
?OTMA9, E.M. (19FF", M*$ima$, and Seconda$, /ommunication Modellin S,stemsN, %n ).*.
?ucid, ed., SoCiet
B!B?!O;>A:!E
21F
Semiotics, 9.-98, Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit,
*$ess. ?OTT, ).:. 4i SOMME>, >. (19(F", MSeatin A$$anements
and StEtusQ, *ournal of Personality an( Social Psychology,
FA90-9-. ?&/!), ).*., ed. (19FF", SoCiet Semiotics# !n !nthology,
Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit, *$ess. ?&/C, E.A. (1992", 8anguage DiCersity an(
Thought# !
4eformulation of the 8inguistic 4elatiCity Jy-othesis,
/am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit, *$ess. ?&>!A, A.>. (19F0", Traumatic !-hasia, 9e=
Co$D, Hu-
manities *$ess.
?CO9S, E. (19FF", Semantics, /am6$ide, /am6$ide &ni+e$sit, *$ess. MA/KAC, A.?.
(198-", MT5e /ode B$eaDe$sN, Sciences, 2-A
1'-1-. MAE9O, ;. (19F.", The Jealing Jan(, /am6$ide, Mass.,
Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. MA??O>C, E.*. (1989", n Search of the n(o0%uro-eans#
8anguage, !rcheology an( Myth, ?ond$a, T5ames and
Hudson. MA?SO9, ?. (19F'", M&n ent$etien a+ec /laude ?e+i-
St$aussN, 8e Mon(e, 8 dec, '-.. MA>!TA!9, E. (19-'", Sign an( Symbol# 4e(eeming the
Time, ?ond$a, ;eo77$e, Bles. P (19.F", M?anuae and t5e T5eo$, o7 SinN, %n >. 9anda
Ans5en, ed., 8anguage# !n %n'uiry into ts Meaning
an(>unction, 8(-101, 9e= Co$D, Ha$pe$ g B$ot5e$s. MA>K&S, >.A. (19.F", MSt. Auustine
on SinsN, Phronesis,
2A(0-8'. McB>C)E, /M. 4i BA/K?O<, >.S. (19F0", Signs an(
Sym-toms# !--lie( Pathologic Physiology an( Clinical
nter-retation, *5iladelp5ia, ?ippincott. McKEA9, K. (1982", M)ianosis 6, /ompute$N,
DiscoCery,
', (2-(..
M/?E99A9, E.:. (18(9", MT5e <o$s5ip o7 Animals and *lantsN, >ortnightly 4eCieB, 12A -0F--2F, .(2-
.82.
Mc9E!??, ). (198F", Psycholinguistics# ! 3eB !--roach, 9e= Co$D, Ha$pe$ g >o=.
P (1992", Jan( an( Min(# .hat ,estures 4eCeal about
Thought, /5icao, &ni+e$sit, o7 /5icao *$ess. ME!?A9), E.<. (19F0", The 3ature of ntention,
?ond$a,
Met5uen. ME?WA/K, >. (19F2", MT5e *e$ception o7 *ainN, %n Physio0
logical Psychology, ed. >.:. T5ompson, 22'-2'1, San
:$ancisco, :$eeman.
P (1988", M*ainN, %n ! 8eKicon of Psychology, Psychiatry
an( Psychoanalysis, ed. E. Kupe$, 288-291, ?ond$a, >outlede.
METW, /. (19F-", >ilm 8anguage# ! Semiotics of the Cinema, OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess.
P (198.", M*5oto$ap5, and :etis5N, 5ctober, '-A 81 -90. M!??E>, ;.A. 4i ;!?)EA, *.M. (1991", MHo=
/5ild$en
?ea$n <o$dsN, %n The %mergence of 8anguage# De0Celo-ment an( %Colution, ed. <.S.-C. <an, 1.0-
1.8, 9e= Co$D, <.H. :$eeman.
Ml??E>, E. (19F8", The Ao(y in Zuestion, 9e= Co$D, >an-dom House.
MOE9SSE9S, A.A. (19F1", >inger-rint Techni'ues, *5iladelp5ia, /5ilton.
MO9EC, E. (198(", 8oCema-s# Clinical Conce-ts of SeKual9%rotic Jealth an( Pathology, Para-hilia,
an( ,en(er (entity from Conce-tion to Maturity, Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit, *$ess.
MO>;A9, /.?. (198.", ntro(uction to Com-aratiCe Psychology, ?ond$a, Scott.
MO>>!S, /.<. (19'8", >oun(ations ofthe Theory ofSigns, /5icao, &ni+e$sit, o7 /5icao *$ess.
P (19-(", Signs, 8anguage an( AehaCior, 9E, *$entice-Hall.
B!B?!O;>A:!E
219
P (19F1", .ritings on the ,eneral Theory ofSigns, Haa,
Mouton.
MO>>!S, ). (19(9", The Juman &oo, 9e= Co$D, Mc;$a=-Hill.
P (199-", The Juman !nimal, ?ond$a, BB/ BooDs. MO>>!S, ). et al< (19F9" ,estures# Their
5rigins an( Dis0
tributions, ?ond$a, /ape. MO>TE9SO9, E. (198F", .hale Song an( .as- Ma-s# The
Mystery of !nimal Thinking, 9e= Co$D, )utton. MO&9!9, ;. (19F0", ntro(uction a la semiologie,
*a$is, ?es
Editions de Minuit.
P (1981", MSemioloie medicale et semioloie linuisti_ueN,
Confrontations Psychiatri'ues, 19A -'-.8.
Mti??E>, :.M. (18(1", 8ectures on the Science of 8anguage, ?ond$a, ?onmans.
M&99, 9.). (19F'", .albirilconogra-hy# ,ra-hic 4e-re0sentation an( Cultural Symbolism in a
Central !ustralian Society, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess.
9A)!9, M. 4i WAK!A, >.). (199-", Creating %ffectiCe!(0Certising +sing Semiotics, 9e= Co$D,
/onsultant *$ess.
9ES*O&?O&S, E.?., *E>>O99, *. 4i ?E/O&>S, A.>., edito$i (198(", The Aiological >oun(ations
of ,estures# Motor an( Semiotic !s-eas, Hillsdale, 9E, ?a=$ence E$l6aum.
9E&B&>;E>, M. (190(", ,eschichte (er Me(iEin, Stutta$t, EnDe.
9oi>E, ?. (191F", The 5rigin an( Philoso-hy of 8anguage, /5icao, Open /ou$t.
9OTH, <. (198.", Jan(buch (er Semiotik, Stutta$t, E.B. Met3le$sc5e @e$las6uc55andlun.
9OTH, <. (1990", Jan(book of Semiotics, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
O;)E9, /.K. 4i >l/HA>)S, ?A. (192'", The Meaning of Meaning, 9e= Co$D, Ha$cou$t, B$ace.
!
O9;, <A?TE> E. (19FF", nterfaces ofthe .or(# Stu(ies in tbe %Colution of Consciousness an(
Culture, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess.
O*!E, !. 4i O*!E, *. (19.9", The 8ore an( 8anguage ofSchool Chil(ren, :$omo$e, S/, *aladin.
OS;OO), /E. 4i SEBEOK, T.A., edito$i (19.-", Psycho0lingustics# ! SurCey of Theory an( 4esearch
Problems, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
OS;OO), /E. 4i S&//!, ;.E. (19.'", M:acto$ Anal,sis o7 MeaninN, *ournal of %K-erimental
Psychology, -9, '2.-'28.
OS;OO), /E., Suci, ;.E. 4i TA99E9BA&M, *.H. (19.F", The Measurement of Meaning, &$6ana,
&ni+e$sit, o7 !llinois *$ess.
OSO?SOBE, !. (19F9", MOn Ostensi+e /ommunicationN, Stu(ia SemiotycEne, \0<t]0lb<
OST<A?), *.:. (19(8", MS,mptoms, )ianosis and /on-cepts o7 )iseaseA Some /omments on t5e
Semiotics o7 *atient-*5,sician /ommunicationN, SocSeil, FA9.-10(.
*A;ET, >. (19'0", Juman S-eech, ?ond$a, Kean *aul.
*A!9E, >. 4i SHE>MA9, <. (19F0", MA$te$ial H,pe$tensionN, %n /M. MacB$,de 4i >.S. BlacDlo=,
edito$i, Signs an( Sym-toms, 2F'-'0', *5iladelp5ia, ?ippincott.
*ATTE>SO9, :.;. (19F8", MT5e ;estu$es o7 a ;o$illaA ?anuae Ac_uisition in Anot5e$ *onidN, Arain
an( 8anguage, .A F2-9F.
*ATTE>SO9, :.;. 4i ?!9)E9, E. (1981", The %(ucation of Woko, 9e= Co$D, Hoit, >ine5a$t and <inston.
*A@?O@, !. (1902", The .ork of DigestiCe ,lan(s, ?ond$a, ;$i77in.
*AW&KH!9, >. (19F2", MT5e /oncept o7 SinalN, 8ingua PoEnaniensis, 1(A 2.--'.
*E)E>SE9, H. (19'1", The DiscoCery of 8anguage, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
B!B?!O;>A:!E
221
*E!>/E, /.S. (18(8", MSome /onse_uences o7 :ou$ !ncapa6ili tiesQ, *ournal of S-eculatiCe
Philoso-hy, @#1-0-1.1.
P (19'.-19((", Collecte( Pa-ers, ed. / Ha$ts5o$ne, *. <eiss 4i A.<. Bu$Ds, /am6$ide, Mass.,
*H!??!*S, E.). (19F'", ,reek Me(iane, ?ond$a, T5ames
and Hudson. *lA;ET, E. (19(9", The Chil(Ss Conce-tion ofthe .orl(,
Toto=a, 9E, ?ittle7ield, Adams g /o. *lA;ET, E. 4i !9HE?)E>, E. (19(9.", The Psychology ofthe
Chil(, 9e= Co$D, Basic BooDs. *lKE, K. (19(F", 8anguage in 4elation to a +nifie( Theory
ofthe Structure of Juman AehaCior, Haa, Mouton. *lTTS, <. 4i Mc/&??O/H, <.S. (19-F", MHo=
<e Kno=
&ni+e$salsA T5e *e$ception o7 Audito$, and @isual
:o$msN Aulletin ofMathematicalAio-hysics,9#12F-1-9. *OH?, E. (19(8", Symboles et langages, *a$is,
Sodi. *O?&9!9, !. (19FF", MT5e Bod, as an !ndicato$ o7 Healt5
and )iseaseN, %n E. BlacDin, ed., The !nthro-ology of
the Ao(y, 8.-98, ?ond$a, Academic. *O**E>, K. (19F2", 5bMectiCe WnoBle(ge# !n %Colutionary
!--roach, OL7o$d, /la$endon.
P (19F(", The +nen(ing Zuest, ;laso=, Ha$pe$ /ollins. *O**E>, K. 4i E//?ES, E. (19FF", The
Seif an( ts Arain# !n
!rgument for nteractionism, Be$lin Sp$ine$.
*>EMA/K, A. (19F(", .hy Chim-s Can 4ea(, 9e= Co$D, Ha$pe$ and >o=.
*>EMA/K, ). 4i *>EMA/K, A.E. (198'", The Min( of an !-e, 9e= Co$D, 9o$ton.
*>EW!OS!, ). (19F9", The Semiotics ofthe Auilt %nCiron0ment# !n ntro(uction to !rchitectonic
!nalysis, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
P (1989", 4ethinking !rt Jistory# Me(itations on a Coy
Science, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess.
*>!ETO, ?.E. (19F.", %tu(es (e linguisti'ue et (e semiologie
generale, ;ene+a, ?i6$ai$ie )$o3. *>!9/E, ;. (1982", 3arratology# The >orm an( >unctioning
of 3arratiCe, Be$lin, Mouton. *>O)!, ;. (1981", MSintomoBdianosiN, 4icerca0SocialiEEa0
Eione, 12A9F2-992. *>O**, @.!. (1928", Mor-hology of the >olktale, Austin,
&ni+e$sit, o7 TeLas *$ess. R(19F0", Morfologia basmului,
t$ad. >. 9icolau, studiu int$oducti+ 4i note >. 9iculescu,
Bucu$e4ti, &ni+e$s.S *&T9AM, H. (19F'", MMeanin and >e7e$enceN, *ournal of
Philoso-hy, F0A (99-F11. >A::?E>-E9;E?, <. @O9, <i9), E. 4i EO9KE>, A., edito$i
(1989", Stu(ies in 8anguage 5rigins, Amste$dam, Eo5n
Ben2amins. >A9S)E??, E. (198(", M!ndeLN, %ncy(o-e(ic Dictionary of
Semiotics, 1#D^10D^1< >E/TO>, M. 4i A.>. T>!9TA (198.", Comunicagao nao Cerbal#
! gestuali(a(e braEileira, *et$opolis, Edito$ @o3es. >E!/HE9BA/H, H. (19-8", %lements ofSymbolic
8ogic, 9e=
Co$D, Macmillan. >7i@ESW, ;. (19.(", The origins an( Prehistory of 8anguage,
9e= Co$D, *5ilosop5ical ?i6$a$,. >E@W!9A, O.;. (19F2", MT5e :ou$t5 Summe$ Sc5ool on
Seconda$, Modelin S,stemsN, Semiotica, (A 222-2-'. >l/HA>)S, ?A. (19'(", The Philoso-hy
of4hetoric, OL7o$d,
OL7o$d &ni+e$sit, *$ess.
P (19(9", MVipi e campioniN, Strumenti Critici, 'A18F-19'. >OBE>TS, ). (19F'", The %KistenIial
,ra-hs of Charles S<
Peirce, Haa, Mouton. >OTHE>, ?. (1989", MMaca6$e >elic %s ?aid to >est 6, MeLi-
cansN, 3eB 2ork Times, 10 dec, 9. >O!*HE, H. (19F'", MT5e !n7antile :etis5N, Psychoanalytic
Stu(y of the Chil(, 28A 1-F-1((.
B!B?!O;>A:!E
22'
>OS/H, E (19F'a", MOn t5e !nte$nai St$uctu$e o7 *e$ceptual
and Semantic /ateo$iesN, %n CognitiCe DeCelo-ment
an( !c'uisition of 8anguage, ed. T.E. Moo$e, 111-1--,
9e= Co$D, Academic. P (19F'6", M9atu$al /ateo$iesN, CognitiCe Psychology, -,
'28-'.0. >OSS, S. (1998", .hat ,ar(ens Mean, ?ond$a, &ni+e$sit,
o7 /5icao *$ess. >O&SSEA&, E.-E. (19((", %ssay on the 5rigin of 8anguage,
t$ad. E.H. Mo$an 4i A. ;ode, /5icao, &ni+e$sit, o7
/5icao *$ess. >O<E??,T. (19F2", The Social AehaCiour of Monkeys, Ha$-
monds=o$t5, *enuin. >OC/E, A.*. (19FF", The !nthro-ology of Dance, Bloo-
minton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. >&)C, S. (198(", MSemiotics in t5e &.S.S.>.N, %n T.A.
Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoD, edito$i, The Semiotic
S-hera, cap. 2., 9e= Co$D, *lenum. >&ES/H, E. (19F'", Semiotic !--roaches to Juman 4ela0
tions, Haa, Mouton. >&ES/H, E. 4i KEES, <. (19.(", 3onCerbal Communication#
3otes on the "isual Perce-tion of Juman 4elations,
Be$Dele,, &ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. >&MBA&;H, ).M. (19FF", 8anguage 8earning by Chim0
-anEee# The 8]na ProMect, 9e= Co$D, Academic. >&SSE??, B. (19-0", !n n'uiry into Meaning an(
Truth,
?ond$a, Allen and &n=in. SA!9T-MA>T!9, :. (1990", Semiotics of "isual 8anguage,
Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. SAK!TT, B. (19F.", M?ocus o7 S5o$t-Te$m @isual Sto$aeN,
Science, 190A 1'18-1'19. SA9)>ES, ;. (19F0", M*ei$ceXs SiLt,-SiL SinsQN, Transac0
tions of the Charles S< Peirce Society, (A '-1(. SA*!>, E. (1921", 8anguage, 9e= Co$D, Ha$cou$t, B$ace,
and <o$ld.
P (1929", MT5e Status o7 ?inu%stics as a ScienceN, 8anguage,
.A20F-21-.
P (19'1", M/ommunicationN, %ncyclo-e(ia of the Social Science, -A F8-81.
SA>TO9, ;. (19.-", ,alen of Pergamon, ?a=$ence, &ni+e$sit, o7 Kansas *$ess.
SA&SS&>E, :. )E (191(", Coitrs (e linguisti'ue generale, *a$is, *a,ot.
SA@A;E->&MBA&;H, E.S., >&MBA&;H, ).M. 4i BOCSE9, S.?. (19F8", MS,m6olic /ommunication
6et=een T=o /5impan3eesN, Science, 201A (-1-(--.
SA @A9, ). (188'", MTo=a$d a >e7utation o7 Semiotic !dealismN, Semiotic n'uiry, 'A 1-8.
SACE>S, ).?. (19'2", JaCe Jis Carcase, 9e= Co$D, Ha$-cou$t, B$ace and /ompan,.
S/H!::MA9, 9. (199F", !braca(abra _ Secret Metho(s Ma0gicians an( 5thers +se to
DeceiCe Their !u(ience, Am-5e$st, *$omet5eus BooDs.
S/H!9)?E>, <. (19.'", MA /ase o7 /$utc5 :etis5ism as t5e >esult o7 a ?ite$al Oedipus
/ompleLN, nternational *ournal of SeKology, (A 1'1-1'..
S/H?E!)T, M. (1980", M*e$sonal Odou$ and 9on+e$6al /ommunicationN, %thology an(
Sociobiology, 1A22.-2'1.
S/HMA9)T-BESSE>AT, ). (19F8", MT5e Ea$liest *$ecu$so$ a7 <$itinN, S(entific
!merican, 2'8A .0-.9.
P (1989", MT=o *$ecu$so$ o7 <$itinA *lain and /ompleL
ToDensN, %n The 5rigins of .riting, ed. <.M. Senne$, 2F--0, ?incoln, &ni+e$sit, o7 9e6$asDa
*$ess.
P (1992", Aefore .riting, @ +oi., Austin, &ni+e$sit, o7 TeLas
*$ess.
S/H9E!>?A, T./. (19(.", MAspects o7 Stimulation and O$-ani3ation in
App$oac5B<it5d$a=al *$ocesses &nde$-l,in @e$te6$ate Be5a+io$al )e+elopmentN, !(Cances
in the Stu(y of AehaCior, 1A 1-F-.
B!B?!O;>A:!E
22.
S/HO?ES, >. (1982", Semiotics an( nter-retation, 9e=
Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. S/HO>, 9. (198.", M:emale :etis5ismA T5e /ase o7 ;eo$e
SandN, Poetics To(ay, (A '01P'10. S/H&??E>, ;. (199F", The Com-leat Con(uctor,
?ond$a,
OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. SEBEOK, T.A. (19('a", M/ommunication amon Social Bees#
*o$poises and Sona$# Man and )olp5inN, 8anguage, '9A
--8--((.
P (19('6", M/ommunication in Animals and MenN, 8an0
guage, '9A--8--((.
P, ed. :1Y/;, !nimal Communication# Techni'ues of Stu(y an( 4esults of 4easearch,
Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
P (19F2a", Pers-ectiCes in &oosemiotics, Haa, Mouton.
P (19F26", M*$o6lems in t5e /lassi7ication o7 SinsN, %n Stu0
(ies for %inar Jaugen, .11-.21, Haa, Mouton.
P (19F'a", MSemioticsA A Su$+e, o7 t5e State o7 t5e A$tN,
%n T.A. Se6eoD, ed., Current Tren(s in 8inguistics, 12A 1(1-21', Haa, Mouton.
P (19F'6", MSemiotica e a77iniN, "S# Zua(erni (i Stu(i Semiotici, 'A 1-11.
P (19F(", Contributions to the Doctrine of Signs, ?isse, *ete$
de >idde$ *$ess.
P (19F9", The Sign an( ts Masters, Austin, &ni+e$sit, o7
TeLas *$ess.
P (1981a", The Play of Musement, Bloominton, !ndiana
&ni+e$sit, *$ess R(2002" *ocul cu fantasme, t$ad. M. 9e1, Bucu$e4ti, A!! Educa1ionalS.
P (19816", MKa$l Bii5le$N, %n M. K$ampen et al, edito$i,
Die .elt als &eichen# Wlassiker (er mo(ernen Semiotik, '---(, Be$lin, Se+e$in und Siedle$.
P (198.", Contributions to the Doctrine of Signs, ?an5am,
Md., &ni+e$sit, *$ess o7 Ame$ica.
P (198(", B Think !m a "erb, 9e= Co$D, *lenum.
P (1989", M:etis5N, !merican *ournal ofSemiotics, (A.1-(..
P (1990", %ssays in &oosemiotics, To$onto, To$onto Semiotic /i$cle.
P (1991a", Semiotics in the +nite( States# The "ieBfrom
the Center, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
P (19916", ! Sign isMust a Sign, Bloominton, !ndiana &ni-
+e$sit, *$ess.
P (2001", ,lobal Semiotics, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
SEBEOK, T.A. 4i )A9ES!, M. (2000", The >orms ofMeaning#
Mo(eling Systems Theory an( Semiotics, Be$lin, Mouton
de ;$u,te$. SEBEOK, T.A. 4i &M!KE>-SEBEOK, E., edito$i (1992", Aiose0
miotics, Be$lin, Mouton de ;$u,te$. SHA9)S, H./. (19F0", Semiotic !--roaches to Psychiatry,
Haa, Mouton. SHA99O9, /E. 4i <. <EA@E> (19-9", The Mathematical
Theory of Communication, &$6ana, &ni+e$sit, o7 !llinois
*$ess. SHA*!>O, M. (198'", The Sense of,rammar# 8anguage as
Semeiotic, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. SHE>WE>, E. (19F'", M@e$6al and 9on+e$6al
)eiLisA T5e
*ointed ?ip ;estu$e amon t5e San Blas /unaN, 8anguage in Society, 2A 11F-1'1. SHE@O>OSH!9,
@., ed. (1989", 4econstructing 8anguages
an( Cultures, Boc5um, B$ocDme,e$. SHO>T, T.?. (1982", M?i7e amon t5e ?eisinsN, Transac0
tions of the Charles S< Peirce Society, 18A 28.-'10. SlE;E?, >.E. (19F'", ,alen on Psychology,
Psycho-athology,
an( >unction an( Disease of the nerCous System, Basel,
Ka$e$. SK!99E>, B.:. (19'8", The AehaCior of 5rganisms, 9e=
Co$D, Appleton-/entu$,-/$o7ts. SKO&SE9, >. (1989", !nalogical Mo(eling of 8anguage,
)o$d$ec5t, Klu=e$.
B!B?!O;>A:!E
22F
SM!TH, /.;. (198.", !ncestral "oices# 8anguage an( the %Colution ofJuman Consciousness,
Enle=ood /li77s, 9E, *$entice-Hall.
SM!TH, E.<. (19FF", The AehaCior of Communicating# !n %thological !--roach, /am6$ide, Mass.,
SM!TH, <.E. (19(.", MMessae, Meanin, and /onteLt in Et5olo,N, !merican 3aturalist, 99A -0.--09.
P (19(9a", M)ispla,s and Messaes in !nt$aspeci7ic /om-
municationN, Semiotica, 1A'.F-'(9.
P (19(96" MMessaes o7 @e$te6$ate /ommunicationN, Science, 1"$911$/1$7!
SO9EA, S. 4i *A9!SSET, M. (198'", ! 3eB Aacteriology,
Boston, Eones and Ba$tlett. SO9ESSO9, ;. (1989", Pictorial Conce-ts# n'uiries into the
Semiotic Jeritage an( ts 4eleCancefor the !nalysis of
the "isual .orl(, ?und, ?und &ni+e$sit, *$ess. SO9TA;, S. (19F8", llness as Meta-hor, 9e= Co$D,
:a$$a$,
St$aus g ;i$ouL. S0>E9SO9, H.S. (19('", The meaning of Pro-er 3ames,
/open5aa, ;ad. S*A9;-HA9SSE9, H. (19.-", M>ecent T5eo$ies on t5e 9atu$e
o7 t5e ?anuae SinN, TraCauK (u Cercle 8inguisti'ue
(e Co-enhague, +oi. 9. S*E>?!9;, M. (19('", M:etis5ism in /5ild$enN, Psychonaly0
ticZuaterly, '2A 'F--'92. STAA?, E.:. (19F1", M<5at <as ?e7t o7 *$amatism in Ee$u-
salemN, 8anguage Sciences, 1-A 29-'2. STAEH?!9, <. (191-", MWu$ *s,c5oloie und StatistiD de$
Metap5e$nN, !rchiCfur ,esamte Psychogie, '1A299--2.. STAH?, S. (1989", 8iterary >olkloristics an(
the Personal
3arratiCe, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. STA!A9O, K.@. (19F9", MA Semiotic )e7inition o7
!llnessN,
Semiotica, 28A 10F-12..
P (1982", MMedical SemioticsA >ede7inin an Ancient /$a7tN,
Semiotica, '8A '19-'-(. STAM* )A<K!9S, M. (199'", The Search for !nimal Con0
sciousness, OL7o$d, :$eeman. STA9OSW, B. (19F0", M:o$mal T5eo$ies o7 ELtension and
!ntension o7 ELp$essionsN, Semiotica, @# 102-11-. STE<A>T, A.H. (19F(", ,ra-hic
4e-resentation of Mo(els
in 8inguistic Theory, Bloominton, !ndiana &ni+e$sit,
*$ess. STE<A>T, !. (19F.", MT5e Se+en Elementa$, /atast$op5esN,
3eB Scientist, (8A --F--.-. ST>ATTO9, E. (198F", The "irgin TeKt# >iction, SeKuality,
an( (eology, 9o$man, &ni+e$sit, o7 ODla5oma *$ess. ST>OSS, B. (19F(", The 5rigin an(
%Colution of8anguage,
)u6u_ue, !o=a, <./. B$o=n. ST&>TE@A9T, E.H. (19-F", !n ntro(uaion to 8inguistic
Science, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. S<A)ESH, M. (19.1", M)i77usional /umulation
and A$c5aic
>esidue as Histo$ical ELplanationsN, SouthBestern
*ournal of !nthro-ology, FA 1-21.
P (19.9", M?inuistics as an !nst$ument o7 *$e5isto$,N, SouthBestern *ournal of
!nthro-ology, 1.A 20-'..
P (19F1", The 5rigins an( DiCersification of 8anguage,
/5icao, Aldine-At5e$ton. TE?E;)!, W. (19F(", MWu$ He$aus6ildun des Be$i77s
U sp$ac5lic5es Weic5en \ und 3u$ stoisc5en Sp$ac5le5$eN,
!cta 8inguistica Scientiarum Jungaricae, 2(A2(F-'0.. TEMB>O/K, ;. (19F1",
Aiokommunikation# nformations0
betragung im biologischen Aereich, Be$lin, ADademie-
@e$la. TEMK!9, O. (19F'", ,alenism, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit,
*$ess. TE>>A/E, H.S. (19F9", 3im, 9e= Co$D, Knop7.
B!B?!O;>A:!E
229
TH!BA&), *. (19F.", 8a 8ogi'ue (e Charles San(ers Peirce#
(e "algebre auK gra-hes, AiL-en-*$o+ence, &ni+e$site
de *$o+ence. THOM, >. (19F'", M)e lXicone au s,m6oleA Es_uisse dXune
t5eo$ie du s,m6olismeN, Cahiers nternationauK (e
Symbolisme, 22-2'A 8.-10(.
P (19F-", M?a linuisti_ue, discipline mo$p5oloi_ue eLem-
plai$eN, Criti'ue, '0A 2'.-2-..
P (19F.", Structural Stability an( Mor-hogenesis# !n5ut0
line of a ,eneral Theory of Mo(els, >eadin, <.A. Ben2amin.
P (1980", M?Xespace et !es sinesN,Semiotica, 29A19'-208. THO>9)CKE, E.?. (1898B1911",
!nimal ntelligence, 9e=
Co$D, Macmillan.
TH>O*E, <.H. (19(F", M@ocal !mitation and Antip5onal Son and !ts !mplicationsN, %n ).<.
Sno=, ed., Procee0(ings ofthe R" nternational 5rnithological Congress, 2-.-2(', OL7o$d,
BlacD=ell.
T!9BE>;E9, 9. (19('", MOn Aims and Met5ods o7 Et5olo,N, &eitschrift fur Tier-sychologie,
20A-10--''.
T!9BE>;E9, 9. 4i *E>)E/K, A./. (19.0", MOn t5e Stimulus Situation >eleasin t5e Bein
>esponse in t5e 9e=l, Hatc5ed He$$in ;ull /5icDN, AehaCiour, 'A 1-'9.
TO)O>O@, T. (19F'", MSemioticsN, Screen, 1-A 1.P2'.
TO??E>, S. @A9 4i )O)), ;.H., edito$i (1989", Perfumery# The Psychology an( Aiology of
>ragr ance, 9e= Co$D, >outlede, /5apman and Hali.
ToO?A9, M.E. (1988", 3arratiCe# ! Criticai 8inguistic ntro0(uction, ?ond$a, >outlede.
T>ABA9T, E. (1981", M?ouis H2elmsle+A ;lossematiD als alle-meine SemiotiDN, %n M. K$ampen
et al, Die .elt als &eichen# Wlassiker (er mo(emen Semiotik, 1-'-1F1, Be$lin, Se+e$in and
Siedle$.
2'0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
T>E@A>THE9, /. (1990", MSins 6e7o$e Speec5N, %n T.A.
Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoED, edito$i, The Semiotic .eb
19/9, (89-F.., Be$lin, Mouton )e ;$u,te$. TS&)A, A. (198-", Sales Talk inMa-an an( the
+nite( Stetes#
!n %thnogra-hic !nalysis of ContrastiCe S-eech %Cents,
<as5inton, )./., ;eo$eto=n &ni+e$sit, *$ess. T&?@!9;, E. (19F2", MEpisodic and Semantic
Memo$,N, %n
5rganiEation of Memory, ed. E. Tul+in 4i <. )onaldson,
2'--(, 9e= Co$D, Academic. &EOK&??, E. @O9 (1909", +mBelt un( nnenBelt (e Tiere,
Be$lin, Sp$ine$.
P (19F' R1928S", Theoretische Aiologie, :$anD7u$t, Su5$Damp.
P (1982a", MT5e T5eo$, o7 MeaninN, Semiotica -2A1 -8F. &EOK&??, T. @O9 (1982",
MSemiotics and MedicineN, Se0
miotica, '8A20.-21..
P (1989", MEaDo6 +on &eLDiillXs &m=elt-T5eo$,N, %n T.A. Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoD,
edito$i, The Semiotic .eb 19//, 129-1.8, Be$lin, Mouton )e ;$u,te$.
&EOK&??, T. @O9, ed. (1981", Wom-ositionslehre (er3atur#
Aiologie ah +n(ogmatische 3aturBissenschaft bei *akob
Con +eKkiill, :$anD7u$t am Main, @e$la &llstein (*$o-
p,l0en". &EOK&??, T. @O9 et al< (19F9", 8ehrbuch (er Psychoso0
matischen Me(iEin, Miinc5en, &$6an g Sc5=a$3en6e$. &EOK&??, T. @O9 et al< (199'",
.EndosemioticsN, Semiotica,
9(A.-.1. &??MA9, S. (19.1", Princi-les of Semantics, ;laso=,
EacDson, Son g /o. @A?ES!O, *. (19(9", M!cons and *atte$ns in t5e St$uctu$e o7
?anuaeN, !cts of the nternational Congress of 8in0
guists RBucu$e4tiS, 10A '8'-'8F. @A9 <l9;, >.*.E. (19'8", %tu(es bakongo # 4eligion et
magie, B$uLelles, ;. +an /ampen5out. @l;E9E>, ;. (1989", M)iese$ Sc5u5 ist Dein Sc5u5
P Wu$
SemiotiD des :etisc5esN, %n E. Be$na$d, T. Klus6e$e$
B!B?!O;>A:!E
2'1
4i ;. <ilt5am, edito$i, Semiotik (er ,eschlechter< !kten
(es 6< Sym-osiums (er osterreichischen ,esellschaft fitr
Semiotik, Sal36u$ 198F, Stutta$t, Hein3. @C;OTSKC, ?.S. (19(2", Thought an( 8anguage,
/am6$ide,
Mass., M!T *$ess. <A??!S, M. (19F'", MOn !conic SinsN, %n E. >e,-)e6o+e,
ed., 4echerches sur es systemes signifiants, -81--98,
Haa, Mouton. P (19F.", !rts an( Signs, Bloominton, >esea$c5 /ente$
7o$ ?anuae and Semiotic Studies. <A?THE>, E. (198-", M)ie Be3ie5un 3=isc5en SemiotiD
und ?inuistiDN, Semiotica, .2,111-11F. <A>), ?. 4i <. @O9 >A::?E>-E9;E? (1980", MT5e
!mpact
o7 9on+e$6al Be5a+io$ on :o$ein ?anuae Teac5inN,
%n <. +on >a77le$-Enel, ed., !s-ects of 3onCerbal Com0
munication, 28F-'0-, ?isse, S=ets and Weitline$. <ATSO9, E.B. (1929", Psychology from
the Stan(-oint of a
AehaCiorist, *5iladelp5ia, ?ippincott. <A&;H, ?.>. (1982", MMa$Ded and &nma$DedA A
/5oice
6et=een &ne_uals in Semiotic St$uctu$eN, Semiotica, '8A
299-'18. <AC, E./. (1991", WnoBle(ge 4e-resentation an( Meta-hor,
)o$d$ec5t, Klu=e$.
<E/K?E>, <. (19F'", The SeKual Co(e, 9e= Co$D, Anc5o$. <E!MA99, <. (19(2",
M&6e$T0to=ie$uns7etisc5ismusN,
!rchiC fur Wriminologie, 1'0A 10(-109. <E!9>E!/H, &. (19(8", MSemantics and SemioticsN,
nternaIional %ncyclo-e(ia of Social Sciences, 1-A 1(--1(9. <E!SS, *. 4i A. B&>KS (19-.",
M*ei$ceXs SiLt,-SiL SinsN,
*ournal of Philoso-hy, -2A '8'-'88. <E??S, ;. (198(", The Meaning Makers# Chil(ren
8eaming
8anguage an( +sing 8anguage to 8earn, *o$tsmout5,
Heinemann. <E??S, >. (19.-", MMeanin and &seN, .or(, 10A2'.-2.0.
2'2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H
P (19(F", M)istincti+el, Human SemioticN, Social Science
nformation, (A 10'-12-. <E?TE, <. (19F-", Mo(erne 8inguistik, Munc5en, MaL
Hue6e$. <E>9E>, H. 4i KA*?A9, B. (19('", Symbol >ormation# !n
5rganismic0DeCelo-menul !--roach to the Psycbology
of8anguage an( the %K-ression ofThought, 9e= Co$D,
Eo5n <ile,. <E>THE!ME>, M. (192'", M&ate$suc5unen 3u$ ?e5$e +on
de$ ;estalt, !!N, Psychologische >orschungen, -A'01 -'.0. <ES/OTT, >.<. (19F1",
M?inuistic !conismN, 8anguage,
-FA -1(--28. <ES/OTT, >.<., ed. (19F-", 8anguage 5rigins, Sil+e$ Sp$ins,
Md., ?instocD *$ess. <HEE?E>, E.A. (1988", M<o$ld as S,stem Sel7-S,nt5esi3ed
6, cuantum 9et=o$DinN, AM *ournal of 4esearch
an( DeCelo-ment, '2A 1-1.. <HEE?<>!;HT, *. (19.-", The Aurning>ountain# !Stu(y
in the 8anguage of Symbolism, Bloominton, !ndiana
&ni+e$sit, *$ess. <H!TE, ?.A. (19-0", MT5e S,m6olA T5e O$iin and Basis
o7 Human Be5a+io$N, Philoso-hy of Science, 7#-.1--('. <HO>:, B.?. (19.(", 8anguage,
Thought, an(4eality, ed.
E.B. /a$$oll, /am6$ide, Mass., M!T *$ess. <l/K?E>, <. (19(8", Mimicry in Plants
an(!nimals, 9e=
Co$D, Mc;$a=-Hill. <!E9E>. 9. (19-9", Cybernetics, or Control]n( Commu0
nication in the !nimal an( the Machine, /am6$ide,
Mass., M!T *$ess. <lE>WBl/KA, A. (199(", Semantics# Primes an( +niCersals,
OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. <l?)E>, H.H. 4i B. <E9T<O>TH (1918", Personal (enti0
fication, Boston, Bade$. <!??!S, ).). (1990", M!ndeLi7ie$s in <olo7N,Semiotica, F8A
19'-218.
B!B?!O;>A:!E
2''
<l?SO9, /. (1989", The Misfits# ! Stu(y of SeKual 5ut0
si(ers, ?ond$a, /a$$oll and ;$a7. <l?SO9, E.O. (19F1", MT5e *$ospects 7o$ a &ni7ied Socio-
6iolo,N, !merican Scientist, .9A -00--0'.
P (19F.", Sociobiology# The 3eB Synthesis, /am6$ide, Mass.A Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess.
P (19F9", 5n Juman 3ature, 9e= Co$D, Bantam.
P (198-", Aio-hilia, /am6$ide, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit,
*$ess. <!MSATT, <.>. (19.-", The "erbal con# Stu(ies in the
Meaning ofPoetry, 9e= Co$D, &ni+e$sit, o7 KentucD,
*$ess. <l9TS/H, S. (19F9", MT5e @oca6ula$, o7 ;estu$esA 9on+e$-
6al /ommunication in :o$ein ?anuaesN, 4esearch
$ CreatiCe !ctiCity, 'A(A 11. CE>KES, >. (191(", The Mental 8ife ofMonkeys an(!-es,
9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. WA@!TW!A9OS, ;. (19F1", M:etis5ism and EL5i6i1ionism
in
t5e :emale and T5ei$ >elations5ip to *s,c5opat5, and
KleptomaniaN, nternational *oumal ofPsycho0!nalysis,
.2A29F-'0.. WEMA9, EE. (19(-", MT5e ;$ap5ical ?oic o7 /.S. *ei$ceN,
dise$ta1ie docto$al0, &ni+e$sit, o7 /5icao.
/&*>!9S
35T! T4!D+C7T54+8+..................... .
P4%>!?7 8! %D?! ! 0!..................... F
Int'o.)ce'e (MA>/E? )A9ES!"A
T=om(s A! SebeoB -i -tiin+( semnelo' !!!!!!!!!! 3
1
6o+i)ni .e b(, ............................ 19
O6iectul semioticii........................... 20
)e7ini$ea semnului........................... 22
*$op$iet01i st$uctu$ale ........................ 2'
Semio3a 4i $ep$e3enta$ea...................... 2.
Tipu$i de semne............................. 2.
/omunica$ea non-+e$6al0..................... 29
#
St).i)l semnelo'............................ --
O a6o$da$e 6ioloic0 a studiului semnelo$........ -F
Mesa2ele ................................... .1
Semnul .................................... .2
Semnele 4i M$ealitateaN........................ .F
3
4(se &el)'i .e semne ......................... (0
T$0s0tu$ile ene$ale ale semnelo$................ (0
1< Semnul este bifacial ........................ (0
2. Semne Eero............................... (1
D< 5curent9ti-, (enotaIie9(esignaIie ............. "#
2'( /&*>!9S
Iase specii de semne.......................... ('
Semnalul................................... (.
Simptomul ................................. (8
!conul..................................... F'
!ndeLul.................................... F(
Sim6olul................................... F9
9umele ................................... 8'
)esp$e 7iin1a, compo$tamentul
4i de+eni$ea semnelo$......................... 8.
Aplica$ea leii +a$ia1iei in+e$se ................. 8(
&n domeniu leLical .......................... 8F
&6ic+itatea semnelo$......................... 8F
1
Semnele/sim*tom........................... 89
Semni7ica1ia simptomului ..................... 90
/oncep1ia lui *ei$ce.......................... 9-
Simptomele 4i o$iinile medicale ale semioticii..... 9F
!nte$p$eta$ea simptomelo$..................... 101
$
Semnele in.e5ic(le .......................... 109
!ndeLicalitatea .............................. 110
T$0s0tu$i ale indeLicalit01ii..................... 11-
Mani7est0$i ale indeLicalit01ii................... 119
Studiul indeLicalit01ii......................... 12-
"
Semnele iconice............................. 1'2
!conicitatea................................. 1'2
!nciden1a iconicit01ii ......................... 1'-
T$0s0tu$ile iconicit01ii........................ 1'(
Studiul iconicit01ii ........................... 1-1
/&*>!9S 2'F
F
Semnele/&eti-..........-----.................
1-F
O$iinea 7eti4ismului ca Mde+ia1ieN .............. 1-8
:eti4ul %n psi5oloie 4i seLoloie................ 1.0
:eti4ul %n semiotic0 .......................... 1$"
8
Semnele limbii..............................
1(2
Studiul semnului +e$6al....................... 1('
*$oduc1ia de semne +e$6ale 4i non-+e$6ale........ 1F1
3
>imb( c( sistem .e mo.el('e *'im('C .......... 1F(
Sistemul de modela$e......................... 1FF
Modelul lui &eLDull +i3itat a doua oa$0.......... 181
?im6a ca sistem de modela$e................... 18-
O6se$+a1ii conclu3i+e ........................ 18F
,85S!4....................................
AA85,4!>%...............................
9umele lui i nomas A. seoeoK e uni+e$sal asociat cu de3+olta$ea semioticii 4i a teo$iei comunic0$ii din secolul al
OO-lea. 9u a$ 7i deloc eLae$at s0 spunem c0 70$0 acti+itatea sa de ce$ceta$e ino+atoa$e 4i 70$0 sc$ie$ile sale
c$itice nici unul dint$e aceste dou0 domenii nu a$ 7i la 7el de %n7lo$ito$ 4i de semni7icati+ ca ast03i, la %nceput de
nou mileniu.
/a$tea a inauu$at cunoscuta se$ia MTo$onto Studies in SemioticsN %n 1992. >eluat0 acum su6 denumi$ea de
MTo$onto Studies in Semiotics and /ommunicationN, p$imul titlu lansat %n noua se$ie este edi1ia a ll-a, amplu
$e+03ut0 4i ad0uit0, a Semnelor< /a$tea a$e o +aloa$e deopot$i+0 teo$etic0 4i p$actic0. Ea poate 7i utili3at0 d$ept
cad$u teo$etic pent$u studie$ea 7enomenelo$ 6a3ate pe semne din semiotic0, teo$ia comunic0$ii, psi5oloie,
lin+istic0 4i 6ioloie, da$ 4i ca manual pent$u cu$su$ile uni+e$sita$e consac$ate acesto$ discipline.
ELpune$ea p$o7eso$ului Se6eoD este cla$0 4i incitanta. Auto$ul a$e talentul eLcep1ional de a eLplica un su6iect
di7icil 4i a-l 7ace accesi6il unei la$i audien1e, %nt$-o manie$0 simpl0, da$ 4i cu $ioa$e te5nic0 4i o ma$e e$udi1ie.
9u e de mi$a$e, a4ada$, c0 p$ima edi1ie a luc$0$ii de 7a10 a de+enit un clasic contempo$an al domeniului cu$%nd
dup0 pu6lica$ea sa, 7apt con7i$mat de p$estiioasa $eedita$e. Stilul acestei Mepopei a semnelo$N e pl0cut 4i
totodat0 p$o+ocato$ la $e7lec1ie, util %n eal0 m0su$0 studentului 4i specialistului, ca 4i omului de cultu$0 %n
ene$al.
n aceeaGi serie#
A?!9A M&9;!&-*!**!)! *olitica dup0 comunism S.;O?)E9BE>; B S. BE?& Epoca ma$ilo$ descope$i$i
eo$a7ice A9)>E! O!ITEA9& !mainea e+$eului %n cultu$a $omKn0
!SB9 9F'-.0-018--.
rJuo]il?e
99-8'.'1001 8FF ^

Thomas Sebeok Semnele O Introducere in Semiotica

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Thomas Sebeok Semnele O Introducere in Semiotica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

THOMAS A. SEBEOK (n. 1920, Budapesta - m. 21 dec. 2001, Bloominton, !nd."# a emi$at %n S&A %n 19'(.

You might also like