similar, un sclav, cineva tocmit din cauza datoriilor, putea

eliberat de o rud sau o dat cu sosirea anului jubiliar. Profetul

Ezechiel vorbete i el despre un an al slobozeniei, cind
proprietatea se intoarce la vechiul proprietar (Ezec. o::o-:8),
iar imaginea este preluat i in NT, cind Isus folosete cu-
vintele din Is. o:::: (,,Duhul Domnului Dumnezeu este
peste Mine... s aduc veti bune celor nenorocii, s vindec
pe cei cu inima zdrobit, ...s vestesc un an de indurare al
Domnului) in sinagoga din Nazaret (cf. Luca ::8:).
K
Ksemann, Ernst (19061998). Cercettor german al NT, care a
avut o carier indelungat la Universitatea din Tbingen.
Dei a fost studentul lui Bultmann, a susinut preri diferite
de cele ale mentorului su, intr-o serie de chestiuni, printre
care i cutarea lui Isus cel istoric. Ksemann, alturi de ali
post-bultmannieni (Bornkamm, Conzelmann, Ebeling,
Fuchs), a cutat s creeze o punte intre Isus cel pmintesc
i Isus cel proclamat de biseric. Teologia lui Pavel, mai
ales doctrina despre justicare i despre neprihnire, ca i
centralitatea crucii (theologia crucis) sint trsturi eseniale
ale operei lui Ksemann.
kenoz (kenosis). Golire a lui Hristos, in intrupare. Verbul
grecesc keno (a goli) apare in imnul cristologic din Fil.
::o::, care arm c Hristos S-a desbrcat pe sine insu
[S-a golit (ekensen) de sine], i a luat chip de rob (Fil. ::,).
Problema cristologic ridicat de interpretarea acestui verset
se axeaz pe intrebarea dac S-a golit inseamn c Isus
a renunat temporar la exercitarea anumitor prerogative
divine sau dac a renunat la anumite atribute divine.
kerygma (kerigma). De la substantivul grecesc krygma, care
desemneaz ceea ce este predicat (vb. kryss) ca Evanghe-
lie. Kerygma reprezint, aadar, atit coninutul, cit i actul
predicrii (: Cor. ::::). Unii cercettori contemporani ai NT
e adopt, e nuaneaz concepia lui C. H. Dodd, potrivit
83 Josephus
Dicionar de studii biblice 84
creia coninutul esenial al kerygmei proclama c: (:) era
mesianic prevestit de profei a sosit; (:) implinirea erei
mesianice este demonstrat de viaa, moartea i invierea lui
Isus; (,) in virtutea invierii Sale, Isus este Domnul cel inlat;
() prezena Duhului Sfint in biseric este semnul prezenei
lui Dumnezeu in mijlocul poporului Su; (,) Hristos Se va
intoarce ca Judector i Mintuitor al lumii; i (o) chemarea la
pocin include darul iertrii de pcate i primirea Duhului
Sfint, ca garanie a mintuirii.
Ketuvim. A treia seciune a canonului ebraic (ortograat uneori
i Ketubim), Scrierile (numite in latin i hagiographa).
Aceast seciune cuprinde Psalmii, Iov, Proverbe, crile festi-
valiere (ebr. Meghilot: Rut, Cintarea Cintrilor, Eclesiastul,
Plingerile i Estera), Daniel, Ezra, Neemia i : i : Cronici.
Vezi i Tanak.
Kittel, Gerhard (18881948). Cercettor german, cunoscut
in principal pentru editarea lucrrii in nou volume
Teologisches Wrterbuch zum Neuen Testament (:,,
:,,), tradus in englez de Georey W. Bromiley, sub
numele Teological Dictionary of the New Testament
(:o:,).
Kohelet. Numele ebraic al Eclesiastului. Vezi i Qohelet.
koin. Limba greac comun din perioada NT (diferit, de ex.,
de greaca atic a perioadei clasice), folosit de scriitorii NT.
koinnia. Termen grecesc, care insemn prtie, parteneriat,
imprtire. Luca scrie c una dintre trsturile distinctive
ale Bisericii Primare era koinnia, manifestat in inchinare,
mai ales in fringerea piinii (Fapte :::).
Kultgeschichtliche Schule. Vezi coala Mit i Ritual.
kyrios. Termen grec, tradus domn, stpin, atunci cind este
folosit ca titlu de adresare. In teologia NT, titlu dat lui Isus, ca
urmare a Invierii i Inlrii Sale: Dumnezeu a fcut Domn
[kyrios] i Hristos [christos] pe acest Isus (Fapte ::,o). A
devenit un termen comun pentru a exprima domnia lui
Hristos, in lumea greco-roman (Rom. :o:; Fil. ::::). Vezi i
titluri cristologice.
L
laitmotiv. (germ. Leitmotiv, literal, motiv/tem dominant)
Termen referitor la o imagine, calitate, aciune sau obiect
care apare in mod recurent intr-un text (naraiune, poezie
sau oracol). Laitmotivul poate simbolic, dar poate i s
confere coeren unei naraiuni, susinind una dintre temele
principale ale povestirii. De exemplu, in relatrile despre
patriarhi, laimotivul mezinului care se d drept fratele mai
mare sau cel al soiei prezentate drept sor sint intreesute
in arta narativ i contribuie la inelesul povestirii. In cazul
mezinului care se d drept fratele mai mare, nu statutul de
intii nscut, ci promisiunea i scopul lui Dumnezeu sint
cele care determin ctre cine va merge binecuvintarea lui
Dumnezeu. Vezi i critic literar; Leitwort.
Lasterkatalog. Vezi catalog de vicii i de virtui.
latinism. Cuvint sau construcie gramatical derivat din latin.
Latinismele se gsesc in NT, mai ales in evanghelii i in Fapte
(gr. kenturin/lat. centurion; gr. praitrion/lat. praetorium).
Vocabularul referitor la interpretarea biblic este presrat cu
latinisme. De exemplu, termenul lexicon (dicionar) deriv
de la termenul latinesc lexis, cuvint.
lecionar. De la termenul latinesc care inseamn culegere,
antologie, colecie de fragmente din Scriptur care trebuie
citite (leciuni) i de alte materiale liturgice, folosite in
inchinarea public i in devoiunea personal. Lecionarele,
aranjate i folosite adesea dup calendarele ecleziastice
sau seculare, ii au originea in Biserica Primar. Printre
altele, lecionarele cretine timpurii constituie dovezi utile
cercettorilor care incearc s reconstituie textul grecesc
timpuriu al Bibliei.
legarea lui Isaac. Vezi aqeda.
legmnt. Analogia cel mai des folosit cu privire la relaia
dintre Dumnezeu i poporul Su (alte analogii sint relaia
printe-copil, pstor-turm). Relaia de legmint (ebr. b
e
rt,
gr. diathk), aa cum se desprinde din VT, este o relaie
85 Ketuvim
L
laitmotiv. (germ. Leitmotiv, literal, motiv/tem dominant)
Termen referitor la o imagine, calitate, aciune sau obiect
care apare in mod recurent intr-un text (naraiune, poezie
sau oracol). Laitmotivul poate simbolic, dar poate i s
confere coeren unei naraiuni, susinind una dintre temele
principale ale povestirii. De exemplu, in relatrile despre
patriarhi, laimotivul mezinului care se d drept fratele mai
mare sau cel al soiei prezentate drept sor sint intreesute
in arta narativ i contribuie la inelesul povestirii. In cazul
mezinului care se d drept fratele mai mare, nu statutul de
intii nscut, ci promisiunea i scopul lui Dumnezeu sint
cele care determin ctre cine va merge binecuvintarea lui
Dumnezeu. Vezi i critic literar; Leitwort.
Lasterkatalog. Vezi catalog de vicii i de virtui.
latinism. Cuvint sau construcie gramatical derivat din latin.
Latinismele se gsesc in NT, mai ales in evanghelii i in Fapte
(gr. kenturin/lat. centurion; gr. praitrion/lat. praetorium).
Vocabularul referitor la interpretarea biblic este presrat cu
latinisme. De exemplu, termenul lexicon (dicionar) deriv
de la termenul latinesc lexis, cuvint.
lecionar. De la termenul latinesc care inseamn culegere,
antologie, colecie de fragmente din Scriptur care trebuie
citite (leciuni) i de alte materiale liturgice, folosite in
inchinarea public i in devoiunea personal. Lecionarele,
aranjate i folosite adesea dup calendarele ecleziastice
sau seculare, ii au originea in Biserica Primar. Printre
altele, lecionarele cretine timpurii constituie dovezi utile
cercettorilor care incearc s reconstituie textul grecesc
timpuriu al Bibliei.
legarea lui Isaac. Vezi aqeda.
legmnt. Analogia cel mai des folosit cu privire la relaia
dintre Dumnezeu i poporul Su (alte analogii sint relaia
printe-copil, pstor-turm). Relaia de legmint (ebr. b
e
rt,
gr. diathk), aa cum se desprinde din VT, este o relaie
85 Ketuvim
Dicionar de studii biblice 86
bilateral, prin care Dumnezeu confer copiilor lui Israel un
statut special in raport cu celelalte naiuni ale pmintului. El
va Dumnezeu lor, conferindule o identitate i binecuvintri,
iar ei vor poporul Lui, respectind prevederile legmintului
(Tora). Se menioneaz, in repetate rinduri, natura asimetric
a legmintului, prin aceea c Dumnezeu este suveran, iar
poporul este supus. Dar, cel mai adesea, apare in prim plan
caracterul mutual al legmintului, unde ecare parte are
obligaii i responsabiliti (privitoare la binecuvintri i
la ascultare). VT prezint numeroase legminte (cu Noe,
Avraam, Moise, David, noul legmint), dar acestea nu sint
niciodat enumerate; ci ecare il elaboreaz pe precedentul
i intregesc laolalt semnicaia analogiei relaiei de legmint.
Profeii VT indeosebi au anticipat un legmint nou, care s
amplice i s imbogeasc ceea ce era deja inerent relaiei
pe care Dumnezeu o avea cu poporul Su (cf. Ier. ,:). Vezi i
tratate de suzeranitate.
legmntul noahic. Legmintul pe care Dumnezeu l-a fcut cu
Noe (Gen. ). In gindirea iudaic, pentru c legmintul noahic
a fost fcut cu intreaga creaie, i nu exclusiv cu descendenii
lui Israel, neamurile au responsabilitatea s urmeze doar
stipulaiile acestui legmint, nu i pe cele ale legmintului
mozaic. Legmintul noahic este foarte simplu, neavind com-
plexitatea i subtilitatea legmintelor mozaic, respectiv, davidic,
dar totui atest angajamentul lui Dumnezeu i relaia Lui cu
procesele naturale i ordonate ale creaiei (curcubeul devine
semnul legmintului). Vezi i Conciliul de la Ierusalim.
lege apodictic. Tip de lege, caracterizat printr-o adresare
personal, in cadrul unei propoziii imperative de tipul S
nu... De regul, nu sint precizate circumstane atenuante sau
detalii, dup cum nu sint precizate nici consecinele, ca in Ex.
:o::,: S nu ucizi. Acest tip de lege se deosebete de legea
cazuistic.
lege cazuistic. Tip de lege, caracterizat printr-o condiie de tipul
dac..., atunci, in care sint stipulate aciunea i consecinele
acesteia, cu precizarea circumstanelor sau a considerentelor
atenuante. Un exemplu biblic se a in Ex. ::::::,: Cine
va lovi pe altul cu o lovitur de moarte, s e pedepsit cu
moartea. Dac nu i-a intins lauri, i dac Dumnezeu l-a
fcut s-i cad in min, ii voi hotri un loc unde va putea s
fug. Acest tip de lege se deosebete de legea apodictic.
legend. Gen literar asemntor cu saga, dar cu un accent mai
mare asupra caracterului i a nzestrrilor personajului
central al povestirii. Legendele au un rol motivator,
chemindu-i pe cititori s urmeze un anumit curs al aciunii.
De exemplu, relatrile despre Iosif i Daniel, aai la curile
unor regi strini, se concentreaz asupra caracterului acestor
personaje i indeamn la credincioie i inelepciune, in
situaii de cumpn. Cind cercettorii clasic o relatare ca
legend, nu fac in mod necesar o evaluare a istoricitii ei, ci
se refer in principal la genul literar. Vezi etiologie.
Leitwort. Cuvint care apare in mod recurent intr-o pericop sau
intr-o relatare extins, intr-o poezie sau intr-un oracol (in
germ., literal, cuvint care domin). Studiind atit modul in
care se repet cuvintul, cit i diversele lui utilizri, interpretul
poate surprinde inelesul textului, uneori, cu rezultate
surprinztoare. In VT, nu este vorba doar de un simplu
cuvint, ci de o anumit rdcin i de variaiile ei, care pot
puse in valoare pentru a exprima diferite inelesuri nuanate.
De exemplu, in urma potopului, rdcina verbului a tri
este repetat sub diverse forme, subliniind atit distrugerea,
cit i salvarea sau innoirea vieii (Gen. o:8::). Vezi i
critic literar; laitmotiv.
Levant. inuturile de coast din estul Mrii Mediterane (care
includ Palestina/Israel, Siria i Liban). Strjuind deertul
sirian, Levantul a atras dorina de stpinire atit a Egiptului,
cit i a Mesopotamiei, deoarece era singura zon de uscat pe
unde se putea face comer in mod rezonabil. Vezi i Semiluna
Fertil.
levirat (cstorie prin levirat, cstorie levirat). Instituie in
Israelul antic, care asigura dreptul de motenire al unui om
care a murit fr s aib copii. Dac un om murea, fratele
87 legmntul noahic
atenuante. Un exemplu biblic se a in Ex. ::::::,: Cine
va lovi pe altul cu o lovitur de moarte, s e pedepsit cu
moartea. Dac nu i-a intins lauri, i dac Dumnezeu l-a
fcut s-i cad in min, ii voi hotri un loc unde va putea s
fug. Acest tip de lege se deosebete de legea apodictic.
legend. Gen literar asemntor cu saga, dar cu un accent mai
mare asupra caracterului i a nzestrrilor personajului
central al povestirii. Legendele au un rol motivator,
chemindu-i pe cititori s urmeze un anumit curs al aciunii.
De exemplu, relatrile despre Iosif i Daniel, aai la curile
unor regi strini, se concentreaz asupra caracterului acestor
personaje i indeamn la credincioie i inelepciune, in
situaii de cumpn. Cind cercettorii clasic o relatare ca
legend, nu fac in mod necesar o evaluare a istoricitii ei, ci
se refer in principal la genul literar. Vezi etiologie.
Leitwort. Cuvint care apare in mod recurent intr-o pericop sau
intr-o relatare extins, intr-o poezie sau intr-un oracol (in
germ., literal, cuvint care domin). Studiind atit modul in
care se repet cuvintul, cit i diversele lui utilizri, interpretul
poate surprinde inelesul textului, uneori, cu rezultate
surprinztoare. In VT, nu este vorba doar de un simplu
cuvint, ci de o anumit rdcin i de variaiile ei, care pot
puse in valoare pentru a exprima diferite inelesuri nuanate.
De exemplu, in urma potopului, rdcina verbului a tri
este repetat sub diverse forme, subliniind atit distrugerea,
cit i salvarea sau innoirea vieii (Gen. o:8::). Vezi i
critic literar; laitmotiv.
Levant. inuturile de coast din estul Mrii Mediterane (care
includ Palestina/Israel, Siria i Liban). Strjuind deertul
sirian, Levantul a atras dorina de stpinire atit a Egiptului,
cit i a Mesopotamiei, deoarece era singura zon de uscat pe
unde se putea face comer in mod rezonabil. Vezi i Semiluna
Fertil.
levirat (cstorie prin levirat, cstorie levirat). Instituie in
Israelul antic, care asigura dreptul de motenire al unui om
care a murit fr s aib copii. Dac un om murea, fratele
87 legmntul noahic
Dicionar de studii biblice 88
mai mare avea obligaia de a se cstori cu vduva acestuia
i de a avea un copil care s poarte mai departe numele,
devenind motenitorul soului decedat (Deut. :,:,:o).
Instituia se ingrijea i de statutul vduvelor. Cartea Rut
presupune existena acestei instituii (Rut ,::,); Boaz a
rscumprat atit ogorul, cit i pe Rut, deci sintagma rud
cu drept de rscumprare era folosit uneori pentru a
desemna o astfel de persoan. Povestirea mai sugereaz i
c nu simpla motenire era problema, deoarece Naomi i
Rut erau mai preocupate de viaa in sinul comunitii decit
de drepturile stabilite de structurile sociale, dei drepturile
ar fost o consecin natural a noului statut social (Rut
:::o).
lex talionis. Sintagm latin, care inseamn legea retribuiei. Ea
se aplic in general legilor din VT, care exprim un principiu
x de dreptate, bazat nu pe statut social sau pe bani, ci pe
echivalen: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Dei
pare o form de pedeaps aspr, nu trebuie s pierdem din
vedere c pedeapsa nu era reglementat in funcie de statutul
social, ci se aplica in mod egal tuturor (spre deosebire de
prescripiile din Codul lui Hammurabi). Principiul instituia
i o limit a pedepsei, evitind impunerea unei sanciuni mai
mari. Reprezenta un principiu juridic, nu unul menit s e
folosit in relaiile interpersonale.
lexicon. In domeniul studiilor biblice, denumirea uzual pentru
un dicionar de cuvinte ebraice, greceti sau latine.
libertinism. Vezi antinomist.
Lightfoot, J. B. (18281889). Cercettor britanic al NT. Lightfoot a
fost episcop de Durham i s-a fcut cunoscut datorit pasiunii
lui hermeneutice de a interpreta textul Bibliei in contextul
limbilor i al culturilor vremii in care a fost scris. A fost un
savant strlucit i a susinut multe cauze privind viaa bisericii,
precum implicarea in slujire a celor neordinai i participarea
femeilor la conducerea bisericii. Eseul Te Christian Ministry,
din comentariul St. Pauls Epistle to the Philippians (:8,),
rmine actual prin modul in care abordeaz acest subiect.
literatur sapienial. Literatur biblic, a crei principal
caracteristic este invtura bazat pe experien, tradiie
i pe mersul lumii; prin urmare, ea nu pune accentul pe
dezvluirea divin direct ca surs a adevrului (ca in cazul
Torei sau al profeilor). Acest corpus de literatur ii are
rdcinile in antichitate i, dei este asociat cu Solomon
(: Imp. ::,o), cuprinde observaii ale unor oameni
inelepi, dar, altminteri, obinuii (prini, crturari).
Literatura sapienial a existat in intreg Orientul Apropiat, cu
mult inainte ca Israelul s apar pe scen (de ex., invturile
egiptene dateaz de la mijlocul mileniului III i.Hr.). Exist
diverse genuri i forme ale literaturii sapieniale, de la
simple proverbe, eseuri i reecii asupra dreptii i a
morii, pin la fabule i dezbateri. Tradiional, crile biblice
considerate sapieniale sint Proverbe, Iov i Eclesiastul
(Cintarea Cintrilor este inclus i ea, conform unor
clasicri), respectiv, Sirah (Eclesiasticul) i Inelepciunea
lui Solomon, dintre apocrife. Exist puternice inuene
sapieniale in Psalmi (de ex., Ps. :) i in multe alte cri (de
ex., ciclul naraiunilor despre Iosif, din Genesa, i al celor
despre Daniel i prietenii lui, crora li s-ar putea aduga
i naraiunea Esterei). Denirea i delimitarea literaturii
sapieniale este adesea problematic. Inelepciunea este
accesibil tuturor, deoarece ea caut s-i invee pe oameni
s duc o via chibzuit, prin recunoaterea cilor i a
inteniilor lui Dumnezeu fa de propria creaie. Totui,
invturile inelepciunii sint transmise prin intermediul
unor cuvinte cu tilc i, de aceea, necesit priceperea de a
interpreta, rbdare i dorina de a cerceta bogiile acestei
viei (Prov. :::o). Contribuia Israelului la aceast literatur
antic, de mare rspindire, este declaraia c inelepciunea
ii are sursa in Dumnezeu, in frica de Domnul (Prov. ::,).
Vezi i Amenemope, Invturile lui.
locus classicus. Sintagm latin, care inseamn loc clasic. In
domeniul studiilor biblice, locus classicus desemneaz un
pasaj din Scriptur, care ilustreaz cel mai bine un principiu,
89 lex talionis
literatur sapienial. Literatur biblic, a crei principal
caracteristic este invtura bazat pe experien, tradiie
i pe mersul lumii; prin urmare, ea nu pune accentul pe
dezvluirea divin direct ca surs a adevrului (ca in cazul
Torei sau al profeilor). Acest corpus de literatur ii are
rdcinile in antichitate i, dei este asociat cu Solomon
(: Imp. ::,o), cuprinde observaii ale unor oameni
inelepi, dar, altminteri, obinuii (prini, crturari).
Literatura sapienial a existat in intreg Orientul Apropiat, cu
mult inainte ca Israelul s apar pe scen (de ex., invturile
egiptene dateaz de la mijlocul mileniului III i.Hr.). Exist
diverse genuri i forme ale literaturii sapieniale, de la
simple proverbe, eseuri i reecii asupra dreptii i a
morii, pin la fabule i dezbateri. Tradiional, crile biblice
considerate sapieniale sint Proverbe, Iov i Eclesiastul
(Cintarea Cintrilor este inclus i ea, conform unor
clasicri), respectiv, Sirah (Eclesiasticul) i Inelepciunea
lui Solomon, dintre apocrife. Exist puternice inuene
sapieniale in Psalmi (de ex., Ps. :) i in multe alte cri (de
ex., ciclul naraiunilor despre Iosif, din Genesa, i al celor
despre Daniel i prietenii lui, crora li s-ar putea aduga
i naraiunea Esterei). Denirea i delimitarea literaturii
sapieniale este adesea problematic. Inelepciunea este
accesibil tuturor, deoarece ea caut s-i invee pe oameni
s duc o via chibzuit, prin recunoaterea cilor i a
inteniilor lui Dumnezeu fa de propria creaie. Totui,
invturile inelepciunii sint transmise prin intermediul
unor cuvinte cu tilc i, de aceea, necesit priceperea de a
interpreta, rbdare i dorina de a cerceta bogiile acestei
viei (Prov. :::o). Contribuia Israelului la aceast literatur
antic, de mare rspindire, este declaraia c inelepciunea
ii are sursa in Dumnezeu, in frica de Domnul (Prov. ::,).
Vezi i Amenemope, Invturile lui.
locus classicus. Sintagm latin, care inseamn loc clasic. In
domeniul studiilor biblice, locus classicus desemneaz un
pasaj din Scriptur, care ilustreaz cel mai bine un principiu,
89 lex talionis