UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL

SECIA: ASISTEN SOCIAL
Lect. Uni. D!. E"#en B$ic%n
PREVENIE I RECUPERARE
A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL I ALTE DROGURI

An"& II' Se(e)t!"& II

N*te +e C"!)'t!%n)c!i)e +e )t"+enti +",% n*tite&e &*!
-./.
- In0*!(%1ii #ene!%&e +e),!e c"!)' )e(in%!' &"c!%!e ,!%ctic$ )%" &%2*!%t*!
Tit&"& +i)ci,&inei:PREVENTIE SI RECUPERARE A PERSOANELOR DEPENDENTE
DE ALCOOL SI ALTE DROGURI
C*+"&:AAR .---
N"($!"& +e c!e+ite: 3 4/5 )%,t'+i)ci,&in% *2&i#%t*!ie6
L*c"& +e +e)0$7"!%!e:A(0it. T. 8"&c)%!')e+i"& F%c"&t%tii
P!*#!%(%!e% 9n *!%! % %ctiit$1i&*!:
- In0*!(%1ii +e),!e tit"&%!"& +e c"!)' )e(in%!' &"c!%!e ,!%ctic$ )%"
&%2*!%t*!
N"(e' tit&"& 7tiin1i0ic: EUGEN BAICAN'Lect.Uni.D!.
In0*!(%1ii +e c*nt%ct 4%+!e)$ e-(%i&' eent"%& n!. +e te&e0*n6: e2%ic%n:;i,;i."22c&"<.!*'
.=55 >//?@/
O!e +e %"+ien1$:
- De)c!ie!e% +i)ci,&inei:
O2iecti"& c"!)"&"i.
Cursul isi propune sa faca posibila asimilarea informatiei si formarea atitudinii necesare unei intelegeri
comprehensive si nuantate a comportamentului adictiv, in toate formele sale, si,pe aceasta baza, a problematicii
preventiei,terapiei si recuperarii persoanelor dependente de alcool si alte droguri ,precum si a altor dependente.
Seminarul este orientat inspre aprofundarea problematicii,cunoasterea si asimilarea abordarilor/modelelor de buna
practica ce sunt consacrate,la nivel international,a metodelor,instrumentelor si tehnicilor folosite in terapia si
recuperarea persoanelor dependente.
C*ntin"t"& c"!)"&"iA+i)ci,&inei:
C*n)"("& )i +e,en+ent% +e %&c**& )i %&te +!*#"!iA%&te +e,en+ente in R*(%ni% )i in ,&%n
inte!n%ti*n%&. B*+e&e eC,&ic%tie )i te*!ii )tiinti0ice ,!iin+ eti*&*#i%'e*&"ti% )i %2*!+%!e%
te!%,e"tic-!ec",e!%t*!ie % %+ictii&*!. P)i;*)*ci*&*#i% c*(,*!t%(ent"&"i %+icti;de ce si cum
dezvolta oamenii comportamente adictive. C%+!"& &e#i)&%ti )i in)tit"ti*n%&',*&itici )i )e!icii in
+*(eni"& ,!eentiei'te!%,iei )i !ec",e!%!iiA!e%2i&it%!ii in %+ictii'in R*(%ni% )i in ,&%n
inte!n%ti*n%&. P!eenti% c*n)"("&"i )i +e,en+entei +e %&c**& ' %&te +!*#"!i )i %&te +e,en+ente.
Principii, modele, metode, instrumente si tehnici.Tipuri de programe de preventie. Nie&e&e
,!eentiei:,!i(%!%')ec"n+%!%'te!ti%!%. Te!%,i% )i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent
%+icti.DeDint*Cic%!e'te!%,ie'!ec",e!%!e'!e%2i&it%!e )i !ein)e!tie 0%(i&i%&% )i )*ci*-,!*0e)i*n%&%.
Identificarea/recunoasterea consumatorilor si dependentilor. B*+e&e te*!etic*-(et*+*&*#ice'
)t!%te#ii ' (et*+e )i in)t!"(ente in te!%,i% )i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent %+icti.
odele disciplinare si modele sincretice.!bordari centrate pe individ, pe familie,pe grup "de suport
mutual,de apartenenta#, pe comunitate "terapeutica,de apartenenta#. P!*ce)"%&it%te% inte!entiei
te!%,e"tic-!ec",e!%t*!ii. S,eci0ic"& c*n)i&ie!ii )i %)i)t%!ii ,e!)*%nei c" c*(,*!t%(ent
%+icti.Tehnici utilizate in consiliere. B*+e&"& &%nt"&"i te!%,e"tic. B*+e&"& C*("nit%tii
te!%,e"tice. B*+e&"& #!","&"i te!%,e"tic +e )",*!t ("t"%& 2%D%t ,e (et*+% ce&*! /-
,%)i .B*+e&"& EBinne)*t%F. B*+e&"& E+e G**,F. B*+e&"& EG%!( Re+"cti*nF. C*(,*!t%(ent
%+icti )i in0!%cti*n%&it%te.
C*(,eten1e ),eci0ice +i)ci,&inei. C*(,&et%1i n"(%i &% %ce&e %),ecte c%!e %" !e&e%n1$ ,ent!" +i)ci,&in%.
C*#nitie: - cunoasterea si intelegerea comportamentelor adictive ca fenomene comple$e, biomedicale, dar si
psiho-socio-spirituale in acelasi timp, in conte$tul societatii contemporane.
- cunoasterea si asimilarea perspectivei specifice asistentei sociale in activitatile de recuperare a
persoanelor cu comportament adictiv.
In)t!"(ent%& H %,&ic%tie: competente in elaborarea de lucrari stiintifice "referate stiintifice si proiecte de cercetare
si interventie sociala# pe problematica specifica preventiei terapiei si recuperarii in adictii precum si competente in
dezbaterea analitic-critica a lucrarilor stiintifice.
Atit"+in%&e: dezvoltarea/intarirea unei raportari responsabile, profesionale si nestigmatizante in relatia cu aceasta
categorie speciala de clienti ai asistentului social, care este cea a persoanelor cu comportament adictiv.
C*(,eten1e c" %&en1e (%i #ene!%&e.
C*#nitie: achizitionarea de cunostinte despre strategii, modele, programe si proiecte de cercetare si interventie pe
domeniul comportamentelor adictive ,active actualmente in %omania si in plan international
In)t!"(ent%& H %,&ic%tie: dezvoltarea competentelor necesare in munca stiintifica, in abordarea profesionista,
riguros structurata a activitatilor de asistenta sociala; structurarea activitatilor de asistenta sociala pe proiecte si
programe & dezvoltarea competentelor in domeniul proiectarii, implementarii, managementului, monitorizarii,
evaluarii proiectelor si programelor
Atit"+in%&e: 'ezvoltarea/intarirea atitudinilor profesionale specifice asistentei sociale, centrate pe abordare
pragmatica, respectul pentru valoarea si demnitatea persoanelor, dreptul la intimitate si confidentialitate, dreptul la
alegerea personala, dreptul la protectia celor e$pusi riscului la abuz, e$ploatare si violenta
Bet*+e "ti&iD%te in c%+!"& %ctiit%ti&*! +i+%ctice :
C"!)( e$punerea,prelegerea problematizanta sau cu oponent, e$emplul demonstrativ,studiul/analiza de
caz, dezbaterea, dialogul si intrebarile incitante,sinteza cunostintelor,descoperirea diri)ata,dezbaterea
asistata.
- Bi2&i*#!%0i% *2&i#%t*!ie:
- *ergeret +. ",-./#, Toxicomanie et personalite, Paris, P01 .
-Campbell,%. "/222#,Copiii nostri si drogurile,*ucuresti(3ditura Curtea 4eche.
- Carroll, %. Charles ",--5#, Drugs in Modern Society "third edition#, Indianapolis, elbourne,
6$ford, *ro7n and *enchmar8.
- Cei doisprezece pasi si cele douasprezece traditii (,--9#, :e7 ;or8, !lcoholics !non<mous =orld
Services, Inc.
- Chopra,'eepa8 "/225#,Comportamente adictive,*ucuresti( 3ditura Curtea 4eche.
- 'ragan +. "/222#, Dictionar de droguri, *ucuresti, 3d. :ational.
- 1erreol,>. "coord.# "/222#,!dolescentii si to$icomania,Iasi(3ditura Polirom
- >oode,3. ",-.-#,'rugs in !merican Societ<,c->ra7-?ill Publishing Compan<.
- ?orvath,Thomas !. "/22@#, Se$,droguri,alcool,pocher si ciocolata. 0n manual pentru a scapa de
dependente,*ucuresti(ed. !ntet.
- Alein,?ans ",---#,'ependenta de alcool.Consilierea familiei,Sibiu(3ditura ?ora.
- ?emfelt,%.;inirth,1.;eier,P. "/22,#,Babirintul codependentei.'rumul spre relatii interumane
sanatoase,Clu)-:apoca( 3ditura Bogos.
- Porrot, !.;Porrot, . ",---#,To$icomaniile,*ucuresti( 3ditura Stiintifica.
- =itters =., 4enturelli P. ",-..#, Drugs and Society, *oston, +ames and *artlett.
- B%te!i%&e 0*&*)ite 9n c%+!"& ,!*ce)"&"i e+"c%1i*n%& ),eci0ic +i)ci,&inei:
Computer si videoproiector,atit pentru prezentarile profesorului la curs cit si pentru
prezentarile studentilor la seminar.
Printuri diverse, multiplicate.
- P&%ni0ic%!e% AC%&en+%!"& 9ntI&ni!i&*! 7i % e!i0ic$!i&*!AeC%(in$!i&*!
inte!(e+i%!e:
Te(%tic% %ctiit%ti&*! &% c"!):
/. C*n)"("& )i +e,en+ent% +e %&c**& )i %&te +!*#"!iA%&te +e,en+ente in R*(%ni% )i in ,&%n
inte!n%ti*n%&.I)torie si actualitate. Clasificarea drogurilor,a dependentelor.Perspective disciplinare in terapia si
recuperarea persoanelor dependente.!bordarea specifica asistentei sociale.
-. B*+e&e eC,&ic%tie )i te*!ii )tiinti0ice ,!iin+ eti*&*#i%'e*&"ti% )i %2*!+%!e% te!%,e"tic-!ec",e!%t*!ie %
%+ictii&*!.. 'ependenta / codependenta, toleranta, sevra). P)i;*)*ci*&*#i% c*(,*!t%(ent"&"i %+icti;de ce si cum
dezvolta oamenii comportamente adictive. Patternuri psiho-socio-culturale ale comportamentului adictiv.
Comportamentul cu risc pentru adictii. Personalitatea adictiva.Tipuri de dependenti.
J. C%+!"& &e#i)&%ti )i in)tit"ti*n%&',*&itici )i )e!icii in +*(eni"& ,!eentiei'te!%,iei )i !ec",e!%!iiA!e%2i&it%!ii
in %+ictii'in R*(%ni% )i in ,&%n inte!n%ti*n%&. Implicatii ale abordarii/atitudinii profesionale si institutionale fata
de adictie ca boala,respectiv ca devianta,respectiv ca viciu si defect de caracter,respectiv ca pacat si patima. *oala
de adictie.
5. P!eenti% c*n)"("&"i )i +e,en+entei +e %&c**& ' %&te +!*#"!i )i %&te +e,en+ente. Principii, modele, metode,
instrumente si tehnici.Tipuri de programe de preventie.
3. A2*!+%!iA(*+e&e +e 2"n% ,!%ctic% %c!e+it%te inte!n%ti*n%& in ,!eenti% c*n)"("&"i )i +e,en+entei +e
%&c**& ' %&te +!*#"!i )i %&te +e,en+ente Nie&e&e ,!eentiei:,!i(%!%')ec"n+%!%'te!ti%!%.
?. Te!%,i% )i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent %+icti.DeDint*Cic%!e'te!%,ie'!ec",e!%!e'!e%2i&it%!e
)i !ein)e!tie 0%(i&i%&% )i )*ci*-,!*0e)i*n%&%. Identificarea/recunoasterea consumatorilor si dependentilor.Cai tipice
de accesare a serviciilor de terapie si recuperare;intre constringere si impuls interior.
=. B*+e&e te*!etic*-(et*+*&*#ice' )t!%te#ii ' (et*+e )i in)t!"(ente in te!%,i% )i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c"
c*(,*!t%(ent %+icti. odele disciplinare si modele sincretice.!bordari centrate pe individ, pe familie,pe grup
"de suport mutual,de apartenenta#, pe comunitate "terapeutica,de apartenenta#. A2*!+%!i te!%,e"tice;analiza
tranzactionala,managementul conflictului,abordarea psihodinamica,terapia rational-emotiva,terapia cognitiv-
comportamentala;modelele eclectice,personalizate.
>. P!*ce)"%&it%te% inte!entiei te!%,e"tic-!ec",e!%t*!ii..1aza initierii/debutului ;dificultati si puncte critice.1aza
derularii procesului terapeutic-recuperatoriu;abordarea unor comportamente tipice.1aza incheierii procesului
terapeutic-recuperatoriu si a pregatirii pentru programul individual de prevenire a recaderii prin accesarea serviciilor
de suport pe termen lung.
@.S,eci0ic"& c*n)i&ie!ii )i %)i)t%!ii ,e!)*%nei c" c*(,*!t%(ent %+icti.6bstacole tipice in negocierea cu clientul
a consilierii si cai de evaziune utilizate.Prochas8a/'iClemente(cercul schimbarii. Triunghiul dramatic al
manifastarii dependentei,respectiv al recuperarii.Tehnici utilizate in consiliere.
/.. B*+e&"& &%nt"&"i te!%,e"tic( clinica de dezinto$icare, centrul de zi, comunitatea terapeutica, reteaua
interdepartamentala pentru reinsertie familiala si socio-profesionala.B*+e&"& C*("nit%tii te!%,e"tice.Comunitati
terapeutice de tip laic si comunitati tarapeutice de tip religios.
//. B*+e&"& #!","&"i te!%,e"tic +e )",*!t ("t"%& 2%D%t ,e (et*+% ce&*! /- ,%)i "!lcoolicii !nonimi,
:arcoticii !nonimi, >amblerii !nonimi, 4iolentii Compulsivi !nonimi, Se$adictivii !nonimi, =or8oholics
!non<mous s.a.#.Cei ,/ Pasi si cele ,/ traditii.>rupurile pentru co-dependenti si pentru copiii dependentilor(!l-
!non si !lateen.B*+e&"& EBinne)*t%F in te!%,i% )i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent %+icti.>rupul
terapeutic innesota;rolurile profesionale ale terapeutului si coterapeutului.1unctionarea complementara a grupului
terapeutic innesota si a grupului de suport mutual.
/-. B*+e&"& E+e G**,F in te!%,i% )i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent %+icti. Int!e %2*!+%!e%
%+ictiei c% 2*%&%'!e),ecti c% (*+ +e i%t%A%&e#e!e ,e!)*n%&%'int!e (e+ic%&' ,)i;*-)*ci%& )i (*!%&-
!e&i#i*)..S,eci0ic"& in)tit"ti*n%& %& c*n)i&ie!ii )i te!%,iei in (*+e&"& E+e G**,F.Bet*+e )i in)t!"(ente.
/J. B*+e&"& EG%!( Re+"cti*nF'%& !e+"ce!ii !i)c"!i&*! )i +%"ne&*! %)*ci%te c*n)"("&"i +e +!*#"!i
in<ect%2i&e.P!inci,ii')e!icii'(et*+e'in)t!"(ente )i te;nici.
/5. C*(,*!t%(ent %+icti )i in0!%cti*n%&it%te. Cadrul legislativ al detinerii si comercializarii drogurilor,respectiv
al consumului si dependentei.Intre ipostaza de bolnav si cea de infractor. +ustitia restaurativa/terapeutica in
societatea contemporana.

- B*+"& +e e%&"%!e:
3valuarea finalC & a se preciza detaliat modalitatea practicC de evaluare finalC
Ba stabilirea notei finale se iau Dn considerare
Ponderea Dn notare, e$primatC Dn E
FTotalG,22EH
- alte activitCIi (precizai):examen scris final
,22E - e$amen scris final
B*+%&it%te% ,!%ctic% +e e%&"%!e &% eC%(en"& )c!i) 0in%&( lucrare scrisa,din tematica abordata in cursurile
sustinute si cu trimiteri precizate pe parcurs spre bibliografia de baza indicata ;dintre cele / subiecte pentru
e$amenul scris ,unul va solicita o abordare sintetica si critic-constructiva ,pe o tematica mai larga din substanta
disciplinei,celalalt va avea un caracter mai reproductiv,pe teme cu trimitere aplicativa directa.
- Det%&ii *!#%niD%t*!ice' #e)ti*n%!e% )it"%1ii&*! eCce,1i*n%&e:
C*n+i1ii +e ,%!tici,%!e &% eC%(en: Plagiatul sau frauda se pedepsesc conform reglementarilor in
vigoare.
P!eDent% &% *!e: Conform regulamentului 1acultatii,prezenta obligatorie la minim J2E dintre
cursuri.
- Bi2&i*#!%0i% *,1i*n%&$:
- Alcoholics Anonymous A story of ho! many thousands of men and !oman ha"e reco"ered from
alcoholism# $e! %or&, !lcoholics !non<mous =orld Services, Inc. ,-K@.
-*ec8,T. !ron;=right,'. 1red;:e7man,1. Cor<;Biese,S. *ruce ",--5#,Cognitive Therap< of
Substance !buse,:e7 ;or8(The >ruilford Press.
- *ercheanu 4., Pletea C., Drogurile si traficantii de droguri# Pitesti, 3ditura Paralela 9J, ,--..
- *oisteanu,P. ",--J#,Comportament si alcoolism,Iasi(editura oldova.
- 'ela<, P., 'ic&ing addicti"e ha(its once and for all, :e7 ;or8,Be$ington *oo8s,,-KJ.
- 1reud, Sigmund ",-/-#, Malaise dans la ci"ilisation, Paris, P01, ,-K,.
- Baurie, Peter, Drugs: medical# psychological and social facts, iddlese$,Penguine *oo8s, BT',
,-@-.
- arinov,4l. "coord.#, "/22J#,!nore$ie,adictii si fragilitati narcisiace,*ucuresti( 3ditura Trei
- Schneider, %.; Bu$, ?. ",---#,!lcoolul si medicamentele-droguri,Sibiu( 3ditura ?ora.
C"!) I
P!eDent%!e int!*+"cti% % te(%ticii )i ,!*2&e(%ticii c"!)"&"i LP!een1ie 7i !ec",%!%!e %
,e!)*%ne&*! +e,en+ente +e %&c**& 7i %&te +!*#"!iF
,. Consumul Mi dependenIa de alcool Mi alte droguri Dn %omNnia Mi pe plan internaIional
"istoria Mi actualitatea dependenIelor#
/. Clasificarea dependenIelor, respectiv clasificarea drogurilor
5. Perspective disciplinare Dn terapia dependenIelor "cum se realizeazC intervenIia Dn materie
de adicIii, accentul cCzNnd pe dimensiunea comportamentalC, deoarece latura psihicC a
dependenIelor este mai OrebelCO la terapie#. %olul asistenIei sociale Dn acest sens
9. odele e$plicative Mi teorii MtiinIifice privind etiologia Mi abordarea adicIiei
J. 3$plicarea modului Dn care o adicIie odatC instalatC evolueazC
@. odele privind recuperarea terapeutic a persoanelor cu comportament adictiv, definirea
principalelor noIiuni( dependenIC, codependenIC, toleranIC, sevra), consum socialmente
acceptat ,consum abuziv s.a.
K. 'e ce Mi cum dezvoltC oamenii comportamente adictive "despre personalitatea adictivC,
transformCrile suferite de persoanele cu comportament adictiv, comportamente cu risc
adictiv#.
.. Cadrul legislativ Mi instituIional( politici, programe, servicii Dn abordarea adicIiilor.3$istC
patru momente in abordarea adictiilor (
- prevenIia consumului,consumului abuziv si dependentei;
-informare si consiliere motivationala pentru dependenti,respectiv dezinto$icare;
-terapie ,recuperare si reabilitare psiho-sociala
-reintegrare familiala si socio-profesionala.
Privind prevenIia( principii Mi modele utilizate Dn diferitele tipuri de dependenIC, respectiv
modele de bunC precticC, e$. 6landa. Cele trei niveluri de prevenIie( primarC, secundarC Mi
terIiarC#
-. Principii, metode, modele folosite Dn terapia Mi recuperarea persoanelor cu comportament
adictiv(motivarea pentru terapie, dezinto$icarea, recuperarea, reabilitarea, reinserIia.
Cum pot fi recunoscute,identificate persoanele care consuma abuziv,respectiv sunt dependente
de alcool Mi alte droguri.
,2. !ccesarea serviciilor de terapie Mi recuperare a persoanelor cu comportament adictiv.
Consilierea motivationala.
,,.Instrumente specifice Dn consilierea Mi asistarea persoanelor cu comportament adictiv
,/. 'ublu cerc vicios( dependenIa Mi codependenIa
,5. odele terapeutice utilizate Dn terapia Mi reabilitarea persoanelor cu comportamnet adictiv(
odelul BanIului terapeutic "o DnMiruire de instituIii care au eficienIC doar dacC relaIioneazC
Dntre ele#
,9. odelul ComunitCIii terapeutice
,J. odelul >rupului de suport mutual "deosebit de eficient nu doar Dn cazul adicIiilor ci Mi Dn
domeniul dezvoltCrii personale#
,@. odelul innesota "utilizat de Centrul de informare, consiliere si terapii Dn adicIii al
!sociatiei Christiana# Bucreaza cu metoda celor ,/ paMi dar este grup terapeutic cu specialiMti,
activitCIiile fiind moderate de consilierii de adicIie.
,K. odelul 'e ?oop " dominant Dn 6landa, la noi este validat Mi recunoscut ca eficient#
,.. odelul ?arm %eduction ,alLreducerii daunelor asociateO Presupune faptul cC dependenIii
de droguri pot lua Dn cadrul consumului de droguri Mi alte boli precum( virusul ?I4, hepatita
etc. iar pentru a evita acest lucru se face apel la programul de distribuire gratuitC a seringilor
Mi a acelor, necesare administrCrii drogurilor, este vorba de reducerea daunelor, deoarece
pentru unii care sunt de)a distruMi mai mult nu poIi sC faci, de e$. pentru cei care au rCmas
homeless din cauza abuzului de droguri.
,-. %elaIia dintre comportamentul adictiv Mi infracIionalitate
A&c**&i)("& )i ce&e&%&te %+ictii: 2*%&$ )%" +ei%n1$K

0na dintre cele mai cunoscute forme de adicIie este alcoolismul, care a apCrut odatC cu
specia umana.
Pn ceea ce priveMte adictiile,alcoolismul in particular, mereu au e$istat controverse
despre cum sC fie privit( ca boalC sau ca devianIC.
'acC privim alcoolismul ca fiind o boalC, atunci aceastC adicIie este plasatC Dn sarcina
personalului medical, tratamentul fiind unul medicamentos, DnsC pe de altC parte dacC privim
alcoolismul ca fiind o devianIC, se presupune cC cel Dn cauzC trebuie controlat, penalizat. 'eci,
Dn funcIie de aceste atitudini, avem douC abordCri diferite.
Ca orice adicIie, alcoolismul este doar tratabil,nu si vindecabil, iar
efortul,implicarea,participarea persoanei cu comportament adictiv este absolut necesarC
deoarece responsabilizarea este cheia spre reusita.
PNnC Dn ultimele decenii,in lumea specialistilor,in e$plicarea adictiei,a alcoolismului in
particular,s-au disputat doua pozitii.Pozita medicilor ce susIineau cC alcoolismul este o boalC,
cauzatC de mecanisme biologice, alterare biologicC "cauze genetice, de metabolism etc.# Mi
pozitia specialiMtilor din MtiinIele sociale Mi comportamentale ce afirmau cC alcoolismul este o
devianIC, un comportament alterat.! e$istat insa mereu o problema,care s-a dovedit a fi de
nedepasit in conte$tul dat,in ce priveste intelegerea medicala,a adictiei ca boala(ce fel de
boala este,somatica sau psihicaQ 'epasirea s-a realizat in ultimele / decenii,cind s-a statuat o
noua categorie in patologia umana( boala de adicIie.
StudiNndu-se mecanismele plCcerii s-a observat cum diferite comportamente au efecte
asupra neurotransmiICtorilor "e$. la stimulul fricC se secretC adrenalina, la bucurie se secretC
serotonina, dopomina, melatonina#.!stazi,la nivelul celor mai performanti
specialisti,intelegerea acceptata este aceea ca,la nivel neuro-psihic,adictiile rezida in
dereglarea mecanismelor cu neurotransmitatori,cei care controleaza activarea si dispozitia
afectiva,controleaza mecanismele placerii si durerii.
InfluenIele ce derivC din MtiinIele sociale pun accentul pe partea psihicC pe cNnd
influenIele medicale accentueazC latura somaticC. Terapia medicalC clinicC, este una de
dezalcoolizare "pacientului i se administreazC o dozC de alcool iar pe urmC o dozC de antalcol,
pentru a i se provoca aversiune faIC de consumul de alcool#.
Spre deosebire de abordarea medicalC, specialiMtii din MtiinIele sociale considerC cC
alcoolismul reprezintC un comportament DnvCIat, iar tratamentul derivC tocmai din aceastC
abordare Mi anume prin terapii cu accent comportamental precum( terapia cognitiv-
comportamentalC, analiza tranzacIionalC, psihoterapia pozitivC etc.
Ba Dntrebarea( dacC alcoolismul este vindecabil, rCspunsul este cC( alcoolismul este
tratabil nu Mi vindecabil, adicC, cu alte cuvinte un alcoolic va rCmCne sCnCtos atNta timp cNt DMi
menIine abstienIa, boala lui fiind similarC cu diabetul( un individ ce suferC de aceastC boalC nu
poate funcIiona normal decNt dacC DMi administreazC insulina "care Dl Iine Dn viaIC# de vreme ce
o persoanC cu comportament adictiv nu poate funcIiona normal decNt dacC recurge la
abstinenIC.
Ca un argument la afirmaIia cC( alcoolismul este tratabil Mi nu vindecabil, e$istC o
e$presie a membrilor de la alcoolicii anonimi Clu) :apoca( Ldintr-un castravete murat
niciodatC nu poIi face un castravete verdeO.
'eci concluzia este cC( alcoolismul "Mi adicIia Dn general# este remediabil, respectiv
tratabil dar niciodatC vindecabil, cine asimilieazC o dependenIC rCmNne cu ea toatC viaIa.
ai e$istC dicuIii, cum cC unele droguri precum BS'-ul ar da doar dependenIC psihicC Mi nu
somaticC "Mi cC ar lipsi fenomenele de sevra)#, bineDnIeles cC acestC percepIie este falsC
"deoarece pastila de BS', deMi conIine o cantitate infirmC de substanIe psihoactive, totuMi ele
acIioneazC la nivel fiziologic respectiv neurosomatic atunci cNnd interfereazC cu
neurotransmiICtorii- adicC mediatori chimici ce transmit, moduleazC Mi amplificC impulsurile
nervoase#.
6 dependenIC Dntotdeauna are douC laturi( una somaticC Mi una psihicC. 'e e$emplu la
alcoolism se manifestC acea stare de LbeIie uscatCO, adicC dependenIa maifestatC la nivel
psihic, care faIa de dependenIa la nivel somatic este mult mai severC "de care nu poIi scCpa
niciodatC#.
6rice dependenta prezinta concomitent ambele dimensiuni,nu este adevarat ca unele
dependenta sunt doar psihice "cum se vorbeste de BS' sau de dependentele relational-
habituale#,asta pt. Ca orice dependenta se concretizeaza in dereglarea mecanismelor de
actuine a neurotransmitatorilor din creier.
'e obicei o persoanC care este dependentC de ceva "cu suport/fCrC suport substanIial#
nu recunoaMte problema sa, fiind vorba de acea rezistenIC tipicC "de genul( LmC pot lCsa
oricNndO#, aici rolul asistentului social este acela de a-l debloca Dn vederea recunoaMterii Mi
soluIionCrii problemei sale, Mi cum se poate face acest lucruQ :umai cu a)utorul unui grup de
egali, cu care individul dependent simte cC poate DmpCrtCMi problema, Dn acest sens familia
fiind un impediment, neputNndu-l a)uta pe cel aflat Dn cauzC, datoritC faptului cC-l blameazC Dn
loc de a Dncerca sC-l DnIeleagC.

C"!) II
A)i)ten1% )*ci%&$ 9n +*(eni"& c*(,*!t%(ente&*! %+ictie
3$istC o procesualitate a intervenIei, respectiv a terapiei, deoarece avem o cale prin
care se face aceasta intervenIie, un OdrumO de realizare a ei Mi ca Dn orice drum, e$istC o serie
de obstacole, persoanele cu comportament adictiv manifestNnd o inerIie, o rezistenIC Dn a-Mi
recunoaMte viciul. 'e ce(
,. 'in cauza temerii de etichetare negativC( eticheta OalcoolicO fiind stigamtizantC.
/. 'eoarece familia are o atitudine ostilC faIC de el, atitudinea celor din )ur fiind de(
dCscClire, blamare "Dn sensul( Lde ce nu faci un efort de voinIC Mi te opreMti#, de fapt aici nu se
pune problema unui efort de voinIC, deoarece alcoolimul nu este o problemC de voinIC "dacC
ai diabet Mi faci un efort de voinIC DIi trece boalaQ nu#.
3ste important de precizat cC Dn cazul dependenIei psihice, adicIia se manifestC similar
cancerului Dn metastazC "celulele maligne intrC Dn sNnge Mi altereazC toate organele#, tot aMa Mi
adicIia altereazC Dntreg psihicul Mi personalitatea individului dependent, afecteazC sfera
cognitivC Mi sfera emoIionalC, voinIa, de unde rezultC ideea cC cea mai mare problemC cu
alcoolul este cC determinC individul sC renunIe Mi astfel a)unge sC trCiascC la cele mai )oase
niveluri ce duce la degradrea fiinIei umane respectiv involuIie.
'ependentul trebuie ca mai DntNi sC accepte situaIia/realitatea faIC de el DnsuMi iar apoi
faIC de ceilalIi, Dn orice moment e$istC pericolul sC recadC( DntrucNt abstienIa este singura
soluIie.
0n lucru important pentru cei care lucrezC Dn acest domeniu "consilierii de adicIii# cu
aceastC categorie de beneficiari "persoanele cu comportament adictiv# sC fie conMtienIi Mi sC
recunoascC elementele comportamentale ale acestor persoane, deoarece persoanele
dependente sunt cele mai manipulative persoane "mint fCrC probleme, plNng pentru a DnduioMa
Dn ceea ce priveMte situaIia lor etc#.
A)i)ten1% )*ci%&$ 9n +*(eni"& c*(,*!t%(ent"&"i %+icti' (*+"& 9n c%!e inte!en1i% +e ti,
%)i)ten1$ )*ci%&$ 97i #$)e7te &*c"& 9n %ce)t c*nteCt
!dicIiile reprezintC o problemC socialC ma)orC, prin faptul cC ponderea persoanelor cu
comportament adictiv este mare Dn toate societCIile, un e$emplu Dn acest sens este urmCtorul(
rata alcoolismului la nivel internaIional, Dn toate societCIiile de tip europen "Canada, S0!,
:oua Reenlanda etc.# este destul de ridicatC, ponderea persoanelor cu dependenIC de alcool
este de J-,2 E, Dn %omNnia fiind undeva Dntre K,J-. E.
ai mult decNt atNt, ponderea socialC a adicIiilor afecteazC piaIa forIei de muncC
"persoanele cu comportament adictiv nu mai pot face faIC la locul de muncC Mi cedeazC#
'ependenIa aduce cu sine nenumCrate costuri, atNt la nivel de societate "fiind afectat sistemul
medical, economic etc. de aceea se intervie prin programe de prevenIie, terapie Mi recuperare#
cNt Mi la nivel individual, cel aflat Dn cauzC ratNndu-Mi viaIa "abilitCIiile sociale se pierd pNnC
a)unge la un stadiu LlarvarO# comportamentul lui avNnd repercursiuni Mi asupra familiei, o
persoanC cu comportament adictiv DMi LmutileazCO familia, membrii ei, ca structurC de
personalitate.
CNnd ne referim la rolul asistenIei sociale Dn acest domeniu, ne referim la modul Dn care
trebuie abordate adicIiile, la nivel rezolutiv.
6rice dependenIC are douC laturi( una somaticC "maifestatC prin sevra)# Mi una psihicC
"mai dificil de tratat, deoarece aici se manifestC adevCratele rezistenIe#.
:iciodatC adicIiile, respectiv alcoolismul nu o sC se poatC trata e$clusiv de cadrul medical,
pentru cC nu poIi reconstitui personalitatea prin medicamente "aici fiind vorba de tratament
medicamentos, Dn special sedative, tranchilizante etc.# cheia spre tratament fiind intervenIia Dn
planul terapiei Mi reabilitCrii psihologice, aici acIionNnd specialiMti ca( psihologi, asistenIi
sociali etc.
Pn acest areal al adicIiilor, ponderea specialiMtilor Dn abordarea MtiinIelor
compotamentale, este mai mare decNt a medicilor, poate numai Dn clinicile de dezinto$icare
predominC cadrul medical "dar Dn clinicile de dezinto$icare rata de eficienIC este foarte
scCzutC, de 2.J E#.
CNnd vorbim de dependenIC suntem tentaIi sC ne gNndim la ce se DntNmplC Dn lumea
noastrC cu adicIiile( oamenii sunt tentaIi, Dn zilele noastre, sC considere cC problema abuzului
de droguri Mi alcool este o problemC unicC Dn istoria omenirii, acest lucru nu este adevCrat
decNt Dntr-o micC mCsurC( problema abuzului Mi dependenIei de alcool Mi droguri a e$istat Dn
toate epocile istorice, DnsC acum senzitivitatea Mi amploarea percepIiei sociale este mai mare
decNt Dn trecut, datoritC e$istenIei mass-media Mi atitudinii politicii faIC de aceastC
problematicC care amplificC percepIia societCIii asupra acestei probleme "dacC vorbim de
droguri, toate societCIiile contemporane sunt agrenate Dntr-o luptC Dmpotriva acestui flagel al
drogurilor, considerate a fi un LrCu absolut, care trebuie e$tirpatO#.
Privind )ustificarea atitudinii politice, atitudinea dominantC fiind cea de luptC
Dmpotriva drogurilor( orice abordare comple$C are Mi reversul medaliei, astfel DncNt acest
discurs a prezentCrii drogurilor ca un rCu absolut, creeazC reprezentarea tentaIiei, a Ofructului
opritO ce face trimitere la faptul cC un lucru este dorit doar atunci cNnd nu-l poIi avea oricNnd,
oriunde "aici tinerii cad pradC cel mai mult deoarece teribilimul Mi gustul pentru risc specific
vNrstei cautC tocmai acest lucru( interzisul#.
'eci problema abuzului Mi dependenIei a e$istat dintotdeauna, doar cC astCzi lupta
este mai mare, orice civilizaIie a fost conMtientC de pericolul abuzului/dependenIei respectiv
consecinIele ei, deci putem spune cC, practic, nu e$ista moment Dn istorie Dn care omul sC nu fi
fost conMtient de cNt de periculoase sunt adicIiile. 'e aici rezultC Dntrebare( 'e ce omul
continuC sC consume "de apro$ /-9.J mil de ani Dncoace# droguri, Mtiind de efectele adverse
asupra multiplelor dimensiuni ale vieIii lorQ
%rCspunsul este relevant indouC planuri(
I. ,&%n"& *,iniei c*("ne
II. ,&%n"& eC,&ic%tiei e&%2*!%te 7tiin1i0ic
P&%n"& *,iniei c*("ne are ca e$plicaIii urmCtoarele( oamenii consumC alcool Mi alte
droguri pentru cC ar fi plictisiIi Mi pentru cC au nevoie de stimulare, de trCiri mai aparte, un alt
rCspuns se concentreazC asupra faptului cC( oamenii consumC alcool Mi droguri datoritC
faptului cC au dureri( atNt la nivel somatic cNt Mi la nivel psihic "la baza adicIei de orice tip stau
mecanismele durerii Mi plCcerii# sau cC prezintC teamC, supCrare, nevrozitate. 6 altC e$plicaIie
Dn acest sens afirmC cC frustrarea, incapabilitatea de a se bucura de viaIC "Dn mod natural# ar fi
o cauzC Dn acest sens, iar o ultimC opinie constC Dn faptul cC( oamenii se orienteazC spre alcool
Mi alte droguri, Dn speranIa de a obIine alinare, rela$are, pace, liniMte, euforie, dorinIa de
e$perimentare, de Oa fi highO.
Pn ceea ce priveMte eC,&ic%1ii&e 7tiin1i0ice, avem o serie de rCspunsuri precum(
,. 6amenii Dn fond consumC alcool Mi alte droguri, pentru cC ei cautC plCcerea( iar
alcoolul Mi alte droguri Di pot face pe oameni sC se simtC Dntr-un anume fel, sC se simtC mai
bine. 'rogurile au douC acIiuni asupra organismului uman( fie stimuleazC, dau vitalitate,
respectiv poftC de viaIC, fie depriveazC la nivel neuropsihic( acIionNnd ca un anestezic psihic,
distorsionNnd la nivel psihic( senzaIii, percepIii Mi reprezentCri. Toate aceste trei efecte (
stimulare, anestezie Mi distorsiunea perceptelor sunt asociate cu o trCire a plCcerii "dar cum
plCcerea e la pachet cu durerea, numai Dntr-un fel ele conferC plCcere Mi nu durere, pNnC la un
anumit punct( te simIi din ce Dn ce mai bine, apoi din ce Dn ce mai rCu, dacC se Dntrece limita se
declanMeazC saturaIia# dar din pCcate dependenIii a)ung Dn situaIia Dn care nu mai consumC ca
sC simtC plCcere ci DMi iau doza pentru a evita durerea produsC de sevra).
/. 6amenii consumC alcool Mi alte droguri pentru a reduce distresul, tensiunea,
angoasa, an$ietatea, ele pot produce o evadare temporarC dintr-o realitate perceputC ca banalC,
insuportabilC, tristC "alcoolul e un drog anestezic, face viaIa mai suportabilC#. 'intre cele trei
efecte ale drogurilor( stimulare, anestezie, distorsiunea percepIiei, Dntr-o primC fazC apare
stimulenIa dar apoi apare starea de anestezie.
Privind distorsionarea percepIiei, un astfel de e$emplu sunt aMa numitele Ldroguri de
cClCtorieO, precum BS'-ul, ce determinC senzaIia unei cClCtorii iar stCrile psihice sunt descrise
ca fiind e$cepIionale DntrucNt( senzaIiile, percepIiile sunt distorsionate, lucru ce face persoana
sC se simtC ca Mi cum ar fi Dntr-o altC lume( sunetele se transformC "pentru cel aflat Dn starea
produsC de drog# Dn fascicule de lumini miMcCtoare, de aceea este bine cC dupC ce DMi ia doza
de BS', individul sC fie DnsoIit Dn OcClCtorieO, DntrucNt senzaIiile Mi percepIiile sunt denaturate
Dntr-o aMa mare mCsurC DncNt e$istC pericolul unei sinucideri, prin aruncarea de la eta), pentru
cel Dn cauzC nefiind vorba de o sinucidere, el neconMtientizNnd acest lucru.
5. 6amenii s-au confruntat dintotdeauna cu presiunea conformitCIii sociale,
modelelor de conformitate socialC ce spun cC nu este ilicit Mi cC dimpotrivC, este recomandabil
sC trCieMti bucuriile sau tristeIiile Mi sC consumi alcool "de e$emplu, Dn trecut rCzboaiele erau
de neimaginat fCrC alcool, plus sCrbCtorile ca( PaMte, CrCciun, nunIi, botezuri inclusiv
DnmormNntCri#.
'atoritC faptului cC e$istC aceastC presiune socialC, pentru a nu fi marginalizat prin
diferite etichete ca( LpocCitulO, LciudatulO etc. individul se supune practicii consumului, spre
e$emplu adolescenIii, tinerii Dn general sunt sub puterea grupului de egal "peer group# Mi dacC
refuzC sC se conformeze grupului e$istC riscul de a fi respinMi, e$cluMi. Ba adolescenIi Mi tineri,
e$perimentarea consumului de droguri Mi alcool face parte a unui Oritual de trecereO " termenul
este reprezentativ pentru societCIile arhaice, privind trecerea de la etapa de copilCrie la cea de
maturitate# pentru cC cel care este vCzut cC bea Mi fumeazC este considerat de ceilalIi cC este
cool. Plus cC la acestC vNrstC apare gustul penru risc, aventurC, fiind vNrsta la care se edificC
personalitatea "se considerC ca a fi matur Dnseamna a face ceea ce vrei tu, nu ce vor alIii ca tu
sC faci#.
9. CondiIionarea socialC vine Mi din partea mass mediei contemporane, care Dn multe
cazuri DnfCIiMeazC drogurile ca o parte a unei tehnologii ce ne poate a)uta sC ne facem viaIa
mai frumoasC, mai bunC decNt este Dn realitate "de e$emplu Dn anii SK2, S.2, S-2 eroul principal
dintr-un film era afiMat cu paharul de 7his8< Dn mNnC, iar cocaina era prezentatC Dn filme ca
simbol de rafinament Mi distincIie socialC; trupele roc8 din anii S@2, SK2 precum *eatles, The
doors etc. aveau mesa)e sugestive de genul( L!ngels dustO Dn traducere Praful Dngerilor, Dn
legCturC cu consumul de droguri, pe atunci ei erau idolii tinerilor.
Pn general mass media "toate sursele ei( presa, televizor, radio, internet# promoveazC
ideea cum cC( plCcerea, bucuria, fericirea sunt undeva Dn afara noastrC "n.b. adevCrata fericire
nu o gasim decNt Dn noi DnMine# Dn niMte ad)uvante, trimiINnd Dnspre( droguri, tutun, se$.
J. 6amenii consumC alcool Mi alte droguri pentru cC Dn unele cazuri drogurile sunt
prescrise Dn e$plorarea relaIiilor mistice, Dn anumite triburi se consumC plante cu efect
halucinogen, utilizat de preoIi/Mamani "aici avem dovada cC orice culturC a consumat droguri#,
e$plicaIia fiind acIiunea drogurilor asupra neurotransmiICtorilor, de unde rezultC ideea cC(
bucuria, e$citarea poate fi e$trasC, atribuitC fCrC efort propriu, aceste stCri obIinNndu-se Dn
mod artificial prin consumul de droguri. "Mi la unele animale s-a observat , cC e$istC consum
de droguri, de e$. urMii care consumC miere intratC Dn fermentaIie, sau fructe rCscoapte#.
'upC aceastC constatare, drogurile sunt o prezenIC endemicC DntrucNt toate culturile
au cunoscut fenomenul consumului de droguri.
6 concluzie de ordin pragmatic, la cele discutate pNnC acum e cC( este nerealist ca
societatea sC-Mi propunC sC eradicheze drogurile "pentru cC nu s-a putut Mi nu se va putea face
acest lucru niciodatC#, acest lucru fiind confirmat de prohibiIia alcoolului din anii S/2, S52 ai
secolului trecut "inclusiv Dn filmul O6nce upon a time in !mericaO se trateazC acest subiect# ce
a arCtat efectul unei astfel de politici, adicC interzicerea unui lucru duce automat la
Dmputernicirea mafiei, prin contrabandC, deoarece prohibiIia nu a dus la diminuarea
consumului de alcool, aMadar prin acest e$emplu, am DnvCIat pe principiul DncercCrii Mi a erorii
cC este nerealist ca o societate sC-Mi propunC eradicarea drogurilor. !tunci ce putem face, dacC
nu putem elimina drogurile din societateQ Putem cCuta un mod de convieIuire cu alcoolul Mi
drogurile, o modalitate de consum care sC producC daune suportabile, prin promovarea unor
modele socialmente care sC producC daune suportabile.
'eci trebuie gCsitC o manierC de convieIuire cu drogul, nu doar de a promova modele
socialmente prezentate ci Mi de a dezvolta programe specializate de prevenIie, terapie Mi
recuperare respectiv reabilitare Dn materie de adicIii, aMadar locul de muncC Dn acest domeniu
este asigurat pentru asistenIi sociali "Dn ceea ce priveMte consilierea#, care trebuie sC lucreze
alCturi de psihologi Mi medici astfel DncNt rezultatele sC fie optime.


C"!) III
P!eciD$!i c*nce,t"%&e +e 2%D$: +!*#' c*n)"( +e +!*#"!i' %2"D +e +!*#"!i' c*n)"(
)*ci%&(ente %cce,t%t' +e,en+en1$' c*+e,en+en1$' t*&e!%n1$' )e!%< .
'rogurile convieIiuesc cu omul de la aparitia speciei umane, iar e$plicaIiile adNnci
legate de aceastC convieIuire sunt e$plicaIii de ordin metafizic, din care rezultC urmCtorul
deziderat( este nerealist ca o societatea sC-Mi propunC eradicarea drogurilor, realist este faptul
cC ar trebui gasitC o modalitate de convieIuire cu drogurile care sa produca daune cat mai
mici.
Ba nivelul societCIii contemporane, ponderea comportamentelor adictive este mai
ridicatC decNt Dn alte momente istorice, o caracteristicC de fond a lumii sociale Dn care trCim
este cC din cauza lipsei instrumentelor necesare pentru o integrarea socialC eficace, modelul
social Dn care trCim are un risc crescut pentru e$cludere socialC, aMadar cei marginalizaIi dacC
nu gCsesc socializarea Dn mi)locul ei, o vor cCuta la marginile ei( apCrNnd astfel numeroase
subculturi Mi contraculturi ce cautC prin e$celenIC viaIa socialC la marginea societCIii sau Dn
afara ei.
0n prim concept de bazC este drogul. %Cspunsul la Dntrebarea( ce este drogul, aflCm
cC( din punct de vedere material, ma)oritatea drogurilor sunt(
de origine "egetal): plante# produse din plante "frunze, rCdCcini, fructe#
de sintez) chimic) "realizate Dn eprubetC#
droguri care au produ*i de (az)# su(stane de origine animal) "coadC de rCdaMcC,
insecte, furnici, Merpi care pot fi otrCvitoari dar pot avea Mi efect de drog- otrava nu
este ceva eminamente negativ, poate fi DntrebuinIatC Mi ca medicament, o situaIie
parado$ala pentru cC dC durere respectiv ucide sau vindecC, depinde cum este
folositC#
'rogul este Dn fond orice substanIC care conferC dependenIC, din punct de vedere
etimologic acest termen provine din limba englezC OdrugO DnsemnNnd medicament, de unde
ideea cC Mi drogul este un medicament "n.b. Mi reciproca Omedicamentul este un drogO este
adevCrataQ#, dupC cercetCri s-a constatat cC douC pahare de vin pe zi ar fi chiar indicat
"deoarece menIine silueta, stimulNnd arderile, metabolismul# dar peste aceastC cantitate
consumul devine dCunCtor organismului.
!lte concepte de bazC, Dn lipsa cCrora nu poIi DnIelege fenomenul adicIiilor sunt(

/. c*n)"( +e +!*#"!i
-. %2"D +e +!*#"!i
J. +e,en+en1$
5. c*+e,en+en1%
3. t*&e!%n1$
?. )e!%<
/. C*n)"("& +e +!*#"!i
CunoaMte diferite ipostaze( cele mai multe droguri se ingereaz) "prin mNncat, bCut#,
multe se inhaleaz) "prin fumat- vapori#, cNteva se a(sor( prin piele "cazuri mai rare( se aplicC
soluIii de piele, Dn perioada modernC prin aplicarea unor plasturi#.
-. A2"D"&Ac*n)"("& %2"Di
3ste discutabil de la ce nivel Dncolo consumul normal devine abuziv( astfel se
introduce conceptul de consum de drog socialmente acceptat "uMor de vorbit cNnd ne referim
la alcool, greu de spus cNnd ne referim la heroinC#. 3senIa acestui concept este ceea ce
considerC o societate ca fiind nivelul de consum care nu este periculos respectiv dCunCtor Mi
nu atrage dupC sine daune. Consumul socialmente acceptat se referC la conceptul de
Olubrifiant socialO, stimulent al comuniCrii "de e$. alcoolul acIioneazC ca LdezlegCtor de
limbiO, oamenii devin mai comunicativi, mai puIin timoraIi#.
Toate societCIile au acceptat alcoolul deMi poziIia lor vis a vis de aceastC temC este
diferitC. 'e e$emplu, Dn 1ranIa consumul socialmente acceptat este consumul de vin( la masa
de prNnz, de searC etc. dacC facem o comparaIie Dn plan internaIional, cel mai ridicat consum
de alcool se regCseMte Dn 1ranIa Mi tot aici avem Mi cea mai scCzutC ratC a consumului abuziv,
datoritC faptului cC alcoolul este consumat DmpreunC cu alimentele, acest lucru atenuNnd
efectului sCu asupra organismului. Pn ceea ce priveMte %omania, alcoolul nu este prescris a fi
consumat Dn legCturC cu alimentele, ci Dn legCturC cu socializarea, Dn conte$tul Ohai sC stCm la
un pahar de vorbCO, spre deosebire de 1ranIa consumul de alcool este neplanificat, pe cNnd Dn
1ranIa consumul de alcool, Dn special vin este corelat cu mesele zilei.
Pn Suedia, modelul social acceptat este cel nordic "DncepNnd de vineri , ei stau acasC
Mi beau Dncontinuu pNnC duminicC, acesta fiind maniera lor de detensionare, de reorganizare
dupC o sCptCmCnC de muncC( doar cC ei beau Dn intimitate, acest model Dncepe sC se
rCspNndeascC Mi Dn %omNnia, la 7or8aholici#, Dn ICrile nordice e$istC o problemC ma)orC cu
consumul de alcool, deoarece consumul tinde spre e$ces iar e$plicaIia Dn acest sens sunC Dn
felul urmCtor( zona, aria geograficC cu climat subpolar "specific nordului Suediei, unde razele
04 sunt reduse# determinC nivelul scCzut de melatoninC "un hormon ce redC buna dispoziIie#
Mi DntrucNt suedezii pot obIine dificil aceastC stare, ei recurg la consumul de alcool pentru a
obIine Dn mod artificial buna dispoziIie pe care nu o pot obIine Dn mod natural.
Pn 1inlanda, e$istC o deosebit de mare stricteIe privin consumul de alcool, ce derivC
din politicile ICrii prin creMterea ta$elor pe alcool "Dn 1inlanda, alcoolul avNnd nu doar un preI
ridicat, dar se impune Mi o raIie de consum prin( cartelC Mi buletin#.
Important de menIionat cC acest consum care se DncadreazC Dn modelul consumului
socialmente acceptat, poartC denumirea de LbCutor socialO.

J. De,en+en1%
'upC consumul normal, urmeazC consumul abuziv "necontrolat# iar Dn final se a)unge
la dependenIC. Trecerea de la consumul abuziv la dependenIC nu este aceeaMi Dn cazul tuturor
drogurilor, uneori acestC trecere este lentC, DndelungatC cu risc mai mic, pe cNnd Dn cazul altor
droguri trecerea la dependenIC poate fi rigidC Mi scurtC, iar riscul de a a)unge la acest stadiu
este deosebit de ridicat.
Pn ceea ce priveMte alcoolul Mi mari)uana, sunt oameni care consumC alcool de /2 de
ani Mi nu sunt dependenIi, de vreme ce la alIii li se instaleazC dependenIa dupC cNteva luni de
consum "@-. luni#, Dn cazul diferenIelor de gen trebuie amintit cC( femeile care consumC alcool
riscC sC devinC dependente mai timpuriu decNt bCrbaIii, iar spre deosebire de cei din urmC care
consumC alcool Dn cadrul socializCrii de grup, femeile tind sC consume alcool pe ascuns, Dn
singurCtate, o altC diferenIC constC Dn faptul cC motivele pentru care femeile beau sunt(
tristeIea, supCrarea, depresia, necazurile Dn general, dar periculos este faptul cC la ele
dependenIa se instaleazC foarte devreme "alcoolicii au o sintagmC, cum cC poIi deveni alcoolic
pe nesimIite Mi anume( OpoIi deveni alcoolic fCrC sC fi beat vreodatCO#
'acC o persoanC consumC alcool zilnic, acest comportament se instaleazC Dn rutina
zilnicC Mi apoi nu mai poate funcIiona fCrC acest ad)uvant, e$plicaIia fiind urmCtoarea( alcoolul
ia locul hormonilor naturali "n.b. producNnd o schimbare ireversibilC Dn organismul persoanei
dependente#.
Toate drogurile Dn general Mi alcoolul Dn particular dau dependenIC, dar e$istC un
pericol Mi mai mare de a dobNndi o dependenIC atunci cNnd persoanele consumC droguri sau
alcool atunci cNnd sunt Dntr-o stare de tristeIe decNt atunci cNnd sunt Dntr-o stare de bucurie
"n.b. de aceea la femei se instaleazC dependenIa mai timpuriu decNt la bCrbaIi, datoritC faptului
cC ele consumC alcool pe fondul unei tristeIi, supCrCri#. Ce DnseamnC necazulQ 'in punct de
vedere fiziologic, reprezintC un deficit de hormoni naturali ai plCcerii Mi un e$ces de hormoni
naturali ai durerii, iar consumul de droguri( alcool, mari)uana etc. dau o fericire aparentC, falsC
"n.b mai degrabC un mira) al fericirii# mascNnd adevCrata stare a durerii "ceea ce este Mi mai
rCu#.
CombinaIia alcool-energizante, este periculoasC, pentru cC energizantele mascheazC
efectul alcoolului asupra organismului "nu este resimIitC starea de beIie#, plus cC sunt douC
substanIe cu efecte total opuse( un sedativ "alcoolul# Mi un energizant. 3ste adevCrat, cC Dn ceea
ce priveMte mari+uana, acest drog conferC dependenIC DnsC Dn timp, dupC consum Dndelungat.
Cel mai periculos drog privind riscul de dependenIC, este heroina# care dC dependenIC
dupC cNteva sCptCmNni de consum continuu, aici risul adictogen este mai accentuat faIC de
alcool Mi mari+uana "afimaIia datC de !genIia :aIionalC !ntidrog( LdupC primul consum de
heroinC se instaleazC dependenIaO este aMadar falsC#.
Scurte concluzii la acest concept(
- Dn fond ce DnseamnC dependenIaQ 1aptul cC nu mai poIi funcIiona normal Dn plan bio-psiho-
social, fCrC acest ad)uvant care este drogul.
- Dntotdeauna adicIia are douC laturi( somaticC Mi psihicC.
- termenul s-a impus din lb. francezC ( dTpendance iar conceptul de adicIie provine din
termenul anglo-sa$on( addiction.
- specialiMtii preferC termenul de adicIie, pentru cC termenul de dependenIC conIine un baga)
prea larg de conotaIii, prea metaforic Mi imprecis "de e$. eMti dependent de mersul pe )os# dar
adicIia este preferatC pentru cC are un baga) cantitativ respectiv calitativ mai restrNns, deMi
oarecum aceMti doi termeni sunt similari.
Pn ce constC dimensiunea somaticC a dependenIeiQ Dimensiunea somatic) a
dependenIei se bazeazC pe interacIiunea dintre substanIele psihoactive din drog cu
neurotransmiICtorii "hormoni naturali ai creierului, responsabili de dispoziIia individului, de
stCrile de( rela$are, mulIumire, e$taz, tristeIe, depresie, an$ietate, Dncordare, disperare etc.#
care Dn mod natural sunt ca adrenalina "care activizeazC persoana Dn condiIii de stres( stres
activator pozitiv, toate substanIele psihoactive din droguri tind sC ia locul hormonilor naturali
ai creierului "de aici rezultC faptul cC dacC se introduce Dn mod artificial anumite substanIe Dn
organism, acesta DMi pierde abilitatea de a produce aceste substanIe Dn mod natural, cu alte
cuvinte Ose leneveMteO#.
Dependena la ni"el psihic# se manifestC la nivelul rutinei cotidiene( obiMnuinIe,
comportamente, o presiune de neevitat/compulsivC, obsesiva chiar Dn direcIia manifestCrii
drogului "persoana se gNndeMte Dn permanenIC la starea produsC de drogul respectiv#, Dn plan
psihic persoana se obiMnuieMte sC nu se simtC( rela$atC, mulIumitC decNt dacC DMi ia doza de
drog, dacC nu face acest lucru intrC automat Dntr-o stare de plictis, nemulIumire etc. un
e$emplu Dn acest sens este( fumatul ca adicIie, fumCtorii susIin cC fumeazC pentru a se rela$a,
pentru a se liniMti Dn situaIii tensionate, dar de fapt fumatul nu face decNt sC reducC
manifestarea sevra)ului de aceea ei simt o stare de detensionare dupC prima IigarC, sC nu uitCm
cC nivelul de nicotinC din sNnge se Dn)umCtCIeMte la apro$imativ fiecare 52 minute, Mi de aceea
ei simt o nevoie de a fuma. 6 persoanC dependentC graviteazC la nivel mental Dn )urul drogului
respectiv "dacC se DntCmplC sC rCmNnC fCrC drog, este Dn stare sC-l procure indiferent de orC,
inclusiv la miezul nopIii#.
Preocuparea mentalC, cu caracter obsesiv, compulsiv se manifestC diferit Dn funcIie de
drog( Dn cazul consumului de alcool Mi tutun, preocuparea nu este atNt de dramaticC, pentru cC
acestea se gCsesc la orice chioMc, pe cNnd Dn cazul heroinei, este mai grav tocmai deoarece este
dificil de procurat Mi mai mult decNt atNt durata de acIiune a acestui drog este foarte scurtC,
ma$im 5 ore, apoi se intrC Dn sevra), la formele avansate de dependenIC sevra)ul reprezintC o
adevCratC Otiranie mentalCO, cel Dn cauzC nu mai poate dormi, are niMte dureri infernale.

5. C*+e,en+en1%
%eprezintC( dependenIa relaIionalC faIC de o persoanC dependentC "alcoolic, dependent
de heroinC, cocainC etc.#, se instaleazC un comporatament simbiotic "fiecare se alimenteazC
din otrava celuilalt( dacC soIul are un comportament adictiv, soIia DMi va vCrsa nervii pe el,
pentru a-Mi creMte stima de sine, ea se va simIi o satisfacIie, folosind persoana dependentC ca
paratrCsnet pentru toate lipsurile familiei#. !Madar ca sC tratezi dependenIa, este necesar sC
tratezi codependenIa, DntrucNt adicIia este o boalC de famile, o boalC de relaIie.

3. T*&e!%n1%
%eprezintC atitudinea organismului Dn raport cu drogul, reacIia sa de imunizare
"organismul se manifestC faIC de drog asemeni unui venin, otrCvi, la Dnceput apare reacIia de
respingere apoi devine obiMnuit la substanIC, mai mult poate a)unge la a nu-i mai simIi
efectele#, acestC imunizare apare prin faptul cC organismul reuMeMte sC sintetizeze tot mai
multC substanIC, organismul devine tot mai capabil sC covieIuiascC cu alte droguri, dar ceea ce
este Mi mai grav e cC organismul devine tot mai rezistent la alcool Mi de fiecare datC are nevoie
de o dozC mai mare pentru a obIine acelaMi efect "nu e$istC toleranIC faIC de drog fCrC
dependenIC#, Dnspre faza finalC a dependenIei se a)unge la situaIii parado$ale( unii se pot
DmbCta cu cantitCIi mici de alcool, sau poate apCrea sindromul psihiatric( delirium tremens,
manifestatC prin tremurat Mi halucinaIii ce poate duce inclusiv la moarte.
?. Se!%<"&
Se referC la ansamblul de simptome, asociate cu lipsa drogului la o persoanC
dependentC, include atNt manifestCrile la nivel somatic cNt Mi manifestCrile la nivel psihic. Cele
mai comune manifestCri sunt( transpiraIii reci, tahicardie, insomnie, nervozitate, dureri
generalizate Dn Dntreg corpul, Dn oase, similar unor forme de cancer, sclerozei Dn plCgi.
Sevra)ul diferC de la drog la drog( la tutun Mi mari)uana este le)er, pe cNnd la heroinC,
amfetamine, stadii avansate de alcool sevra)ul este groaznic.
'upC gravitatea manifestCrii sevra)ului se poate cerceta intervenIia Dn crizC( Dn cazul
heroinei se recomandC chemarea imediatC a ambulanIei, pentru cC pericolului de deces este
iminent.
Prin manifestarea sevra)ului, specialiMtii pot constata cu ce dependenIC au de-a face,
plus cC Mtim imediat cC dacC o persoanC manifestC sevra) este dependentC. :u e$istC
dependenIC fCrC sevra). Pn caz de dependenIC se face terapie Mi reabilitare pentru ca sC se
trateze manifestCrile sevra)ului.
PNnC acum am vorbit de droguri "alcool, tutun etc.# Mi am constatat cC adicIiile se pot
instala nu doar faIC de alcool Mi alte droguri ci Mi faIC de relaIii interpersoanle, comportamente
repetitive, obiMnuinIe, pe fond Dntr-o clasificare a dependenIei, avem douC categorii(
C&%)i0ic%!e% #ene!%&% % %+ictii&*!'% c*(,*!t%(ente&*! %+ictie
/. c%te#*!i% +e,en+en1e&*! c" )",*!t )"2)t%n1i%&' c" %&te c"inte +e,en+en1% 0%1$
+e )"2)t%n1e
-. c%te#*!i% +e,en+en1e&*! 0$!$ )",*!t )"2)t%n1i%&' ce iDe%D$ +e,en+en1e&e
!e&%1i*n%&-c*(,*!t%(ent%&-;%2it"%&e 4*2i7n"in1e' %ctiit$1i c*ti+iene !e,etitie6
Pn prima categorie a dependenIelor cu suport substanIial, se DncadreazC( dependenIa
faIC de tutun, alcool, stimulenIi habituali precum( cafea, ceai "negru, verde#, ciocolatC, cacao
etc.
'ependenIa de tutun, este perceputC social ca fiind mai tolerabilC, acceptabilC
deoarece nu perturbC conduita socialC a persoanelor, DnsC din deceniul trecut s-a amorsat o
atitudine de descura)are a fumatului, mai mult Dn S0! s-a a)uns la miMcari sociale de protest(
Dmpotriva discriminCrilor "fumCtorii se considerC discriminaIi# singura problemC cu
dependenIa de tutun este cC efectele se manifestC la nivel somatic, implicaIiile tutunului
asupra sCnCtCIii individului fiind mai grave decNt la alcool, tutunul afectNnd mai degrabC
componenta fiziologicC decNt cea psihicC.
StimuleIii habituali nu-s percepuIi ca adictogeni la nivelul opiniei publice, dar
adevCrul este cC Mi aceMtia dau dependenIC deoarece conIin substanIe psihoactive tipice(
cofeina "din cafea#, teina "din ceai#, teobromina "din pudra de cacao#, Dn domeniul MtiinIific
cafeaua este recomandatC pentru tonifierea Mi stimularea cardiacC, bineDnIeles cu precizia
urmCtoare( este contraindicatC depCMirea a patru cafele pe zi.

C"!) IV
C&%)i0ic%!e% %+ic1ii&*! 4c*ntin"%!e6
Pn cadrul +e,en+en1e&*! c" )",*!t )"2)t%n1i%& se aflC Mi consumul de stimulenIi
habituali. Tutunul nu este reprezentat ca un drog ci ca un obicei nesCnCtos. Cu toate acestea,
mai multe decese s-au Dnregistrat datoritC fumatului decNt alcoolului. S-a promovat o atitudine
de descura)are a fumatului. 'rept urmare, rata fumatului a scCzut mult Dn ICrile vestice. S-a
atenuat curba de creMtere Dn %omNnia. Cine nu reuMeMte sC se apuce de fumat Dn adolescenIC
are Manse mari sC nu se mai apuce niciodatC.
Principalele mCsuri de prevenIie, Dn cazul tabagismului, au fost( interzicerea fumatului
Dn locuri publice, dar Mi prin creMterea preIurilor, plus programele de terapie Mi recuperare
pentru cei dependenIi. !lte
tipuri de dependenIe de felul mai sus amintit sunt dependenIele Dn conte$tul
comportamentului culinar( bulimia Mi anore$ia.
*ulimia vine din latinescul Lfoame de bouO "un apetit e$cesiv,necontrolat#. ConstC Dn
ingerare e$cesivC de alimente dupC care persoana Dn cauzC DMi provoacC voma.
Pn cazul anore$iei" denumitC Mi anorexia ner"osa#, persoana marcatC refuzC sC se
alimenteze, mCnNncC e$trem de puIin.
Pn societatea noastrC, a crescut anore$ia Mi bulimia datoritC actualului model de
frumuseIe femininC"femeia filiformC#, model promovat socio-cultural. !stfel, anore$ia Mi
bulimia se aflC sub imperiul modei. !cestea au ieMit de sub influena psihiatriei,fiind
considerate adicIii"Dn literatura de specialitate mai sunt cunoscute Mi sub numele de L eating
disordersO sau Lfood adictionO.
'rogurile de dopa) sunt folosite de sportivi pentru a spori forIa fizicC Mi mentalC.
'rogurile de dopa) sunt dificil de categorisit deoarece e$istC o mare concurenIC Dn rNndul
producCtorilor pentru a crea noi variante mai eficiente. TotuMi, sunt trei forme principale de
droguri de dopa)(
,#substanIele medicamentoase utilizate pentru a creMte forIa fizicC Mi masa
muscularC"spre e$emplu(:acosin#. !cestea au ca efect(la bCrbai reducerea virilitCIii,iar la
femei scad fertilitatea Mi determinC o pilozitate corporalC e$cesivC.
/#preparatele hormonale,ma)oritatea sunt pe bazC de testosteron "hormonul masculin
ce dC forIC, vigoare Mi agresivitate#
5#preparatele ce cresc substanIele de globule roMii Dn sNnge;prin intermediul lor
o$igenarea se face mai bine,crescNnd circulaIia sNngelui Mi viteza de reacIie.
'ependenIa de afrodisiace "sporesc apetitul Mi performanIele se$uale#. Pn aceastC
categorie intrC o serie de alimente precum( alcoolul, cocaina, etc. Cele mai renumite Mi mai
scumpe sunt stridiile,caviarul. !frodisiacele dau plCcere prin e$celenIC Mi deci Mi dependenIC.
'ependenIa de medicamente drog sau droguri medicamentoase cuprinde toate
medicamentele din grupa analgezicelor,sedativelor,tranchilizantelor,somniferelor,
amfetaminelor "substane ce predispun la liniMte Mi somn#, metaamfetaminelor "substane ce
sporesc nivelul de activitate somaticC Mi psihologicC#.
De,en+en1e&e 0$!$ )",*!t )"2)t%n1i%&: dependenIele relaIionale Mi dependenIele
habituale.
'ependenIa de )ocurile de noroc "denumitC Mi LgamblingO sau L)ocuri de noroc
compulsivO# face parte din aceastC categorie. 3$istC dintotdeauna Dn societate, varietatea
)ocurilor de noroc crescNnd odatC cu modernizarea DntrucNt s-au adCugat elementele
electronice Mi tehnologice "3$( de la )ocurile de cCrIi la video loterie etc.#.TotodatC, lumea
)ocurilor de noroc este strNns legatC de lumea interlopC. 'ependenIa de acele )ocuri de ruletC,
po8er, blac8 )ac8 are ca Mi cadru conte$tual cazinourile,prin aceasta fiind implicatC mai mult
clasa de sus a )ucCtorilor de noroc. 3$istC DnsC Mi alte forme de )ocuri")ocurile on-line pe
Internet (The =orld of =orld Craft,etc# care implicC o varietatea mai mare de )ucCtori.
'ependenIele afectiv-se$uale "Lse$ addictionO, Lse$ and love addictionO# cuprind
viziunea conform cCreia iubirea este vCzutC ca drog sau se$ul ca drog. Pn literatura MtiinIificC
cu tentC psihiatricC apare se$ualitatea adictivC contrafobicC.
Care este diferenIa dintre a-Ii place se$ul Mi a fi dependent de se$Q
PlCcerea se$ualC este sCnCtoasC, normalC, dependenIa de se$ este aceea Dn care
activitCIile se$uale sunt trCite ca un instrument de DndepCrtare a sentimentelor de teamC,
angoasC, an$ietate. Se$ul este un substitut pentru soluIiile naturale de DndepCrtat trCirile
negative.
1actori favorizanIi( -adicIia se$ualC se instaleazC dupC perioade de stres intens;
-abuzul se$ual , mai des din copilCrie"principala cauzC( efectul invers#. Spre
e$emplu,Dn lumea clericilor catolici, ma)oritatea sunt dependenIi se$ual,ei s-au fCcut preoIi
pentru a scCpa de o adicIie se$ualC e$istentC Dnainte de a intra Dn cadrul *isericii.
1ormele adicIiei se$uale( -nimfomania este un sindrom psihiatric, dar sunt Mi forme de
nimfomanie care sunt adictive;
-masturbarea compulsivC, adictivC;
-dependenIe Dn zona fetuMismului;
-violul compulsiv-adictiv"dar nu toate, doar o parte e$istNnd multiple cauze printre
care conte$tul socio-cultural, factori de personalitate, con)uncturC, oportunitCIi#.
'ependenIa de dragoste, alt tip de dependenIC relaIionalC, are multiple forme cum ar
fi( don)uanismul, sindromul eternului cCutCtor al iubirii- foarte inconstant Dn amor, o e$presie
a dependenIei faIC de iubire. Pn ultimele secole a apCrut e$presia femininC a don)uanismului.
Pn legCturC cu dependenIa de dragoste, s-a dovedit Dn urma unui studiu efectuat de
cCtre un profesor universitar american cC studenIilor DndrCgostiIi, Dn cazul stCrii de sevra)
indus prin dorul faIC de persoana iubitC li se stimuleazC aceeaMi centri nervoMi ca Mi ai
studenIilor dependenIi de cocainC.
6 altC adicIie din aceeaMi categorie este Mi dependenIa de se$ Mi pornografie pe
Internet. 'ependenIa de muncC"L7or8aholOsau L7or8 addictionO# constituie o foarte
cunoscutC adicIie habitualC.
Care este diferenIa dintre pasiunea pentu muncC Mi dependenIa de muncCQ
Pn cazul dependenIei de muncC, munca acIioneazC ca un refugiu Dn faIa problemelor
vieIii. Sevra)ul constC Dn stCri de disconfort, de Dncordare Dn conte$te de socializare. Se
manifestC la muncile individuale, Dn mod tradiIional afectNnd bCrbaIii, Dn ultimii ani marchNnd
mai mult femeile "mai ales Dn cazul companiilor multinaIionale#. Pn +aponia se DnregistreazC
cea mai mare frecvenIC a acestui tip de dependenIC, fenomenul Dn cauzC fiind DntNlnit Mi Dn
S0!. 'ependenIa de loisir, de hobb<-uri este o altC adicIie habitualC fCcNnd parte din
categoria maniilor socio-comportamentale.
'ependenIa de putere, de control asupra celorlalIi, de violenIC "Lpo7ergreeO( beIia
puterii# reprezintC o altC dependenIC relaIionalC. 3$emplul cel mai bun Dn acest caz Dl
constituie cel al marilor dictatori. !ceastC adicIie s-a mutat Mi Dn spaIiul intim, cu precCdere
Dn cuplu. Sindromul de sevra) se manifestC prin faptul cC persoana dependentC nu poate sC fie
rela$atC,bonomC decNt atunci cNnd aceasta conduce relaIia, Dn caz advers devenind paranoic,
an$ios.Comportamentul violent fie fizic,fie verbal este ipostaza predilectC prin care o
persoanC dependentC de control DMi manifestC setea de control. Cum se instaleazCQ'epinde de
mediul familial Mi socio-cultural,astfel de comportamente sunt perpetuate.
'ependenIele de realitatea virtualC"de net,de chat,video-chat, de se$ Mi pornografie pe
Internet,de )ocuri on-line# sunt o problemC din ce Dn ce mai mare la adolescenIi Mi la
tineri,fiind dramaticC prin implicaIii. !ceste dependenIe induc un autism tehnologic "practic
persoanele Dn cauzC sunt separate de lumea realC cu care au contact totuMi pe cale tehnologicC.
Se manifeatC o retragere mare din viaIa socialC, se izoleazC, le este fricC de competiIia
socialC, dezvoltNndu-se astfel persoane cu un pronunIat comportament asocial.
'ependenIa de religie Mi misticism( persoanele simt o nevoie compulsivC de a-Mi
raporta constant acIiunile de zi cu zi la religie. 'ependenIa de religie cuprinde dependenIa
faIC de dogmC Mi dependenIa faIC de slu)itorii dogmei.
'ependenIele interpersonale( dependenIa de profesioniMtii ce au o legCturC mai acutC
cu problemele zilnice ale oamenilor "spre e$emplu, dependenIa de asistentul social, de
psiholog,etc.#.
'ependenIele socio-instituIionale au Dn vedere Dn special dependenIa de aMa-numitele
instituIii totale( penitenciare, armata,spitalul,azilul,etc. Se instaleazC aMadar,la acele persoane
care vieIuiesc mult timp Dn asemenea instituIii Mi care nu mai reuMesc sC se simtC confortabil Mi
Dn siguranIC decNt Dn acele medii Dn care au locuit. 0n bun e$emplu Dn acest sens ar fi cel al
dependenIei copiilor instituIionalizaIi faIC de centrele de plasament,faIC de casele de
copii,aceMtia fiind incapabili sC-Mi planifice singuri viaIa fCrC a)utorul instituIiei din care
provin.
'ependena faIC de grupul de apartenenIC "LdependenIa faIC de gaMcCO#( este DntNlnitC
de regulC la adolescenIi Mi la tineri, LgaMcaOfiind un spaIiu de socializare foarte important la
aceMtia.
'ependenIa faIC de actualul model de frumuseIe femininC( Dn acest caz este o
dependenIC fCrC suport substanIial fiind mai mult dependenIa faIC de imaginea doritC,
nee$istNnd neapCrat un comportament alimentar adictiv.
'ependenIa de bod<-building Mi alte sporturi, e$erciIii fizice, )oggingul face parte de
asemenea din rNndul dependenIelor fCrC suport substanIial.
ConcluzionNnd, toate plCcerile vieIii sunt susceptibile de a cauza dependenIa. 'rept
urmare, clasificarea s-ar putea face pe principiul categoriilor de plCceri umane. Toate au Dn
comun acel mecanism al dependenIei uz, abuz, dependenIC, toleranIC, sevra).
C"!)
E&e(ente +e "nit%te )i +i0e!ent% in %!i% c*(,&eC% % ("&ti,&e&*! %+ictii
!dicIiile diferC Dn funcIie de gravitatea efectelor asupta organismului Mi asupra nivelului
neuro-psihic, Mi Dn funcIie de amploarea consecinIelor
3$istC anumite dependenIe care pNnC la un anumit moment dat au o influenIC pozitivC. 6
adicIie nu poate fi Dn niciun fel bunC.
Pn ceea ce priveMte rezolvarea adicIiilor e$istC mai multe modalitCIi de rezolvare Mi anume(
a# 3liminarea totalC a consumului "alcoolul se trateazC prin abstinenIC; un alcoolic nu va
putea bea niciodatC cu mCsurC.# !lcoolicii anonimi au o vorbC celebrC Mi anume cC
L pentru un alcoolic un pahar este prea mult iar ,22 sunt prea puIineO.
b# :u se cere eliminarea tCtalC a adicIiilo se recurge la normalizarea comportamentului Mi
consumul Dn limite care sC nu pericliteze viaIa individului. 'e e$emplu aceastC metodC
de tratament este utilizatC Dn tratarea bulimiei Mi anore$iei.
6rice plCcere este succeptibilC sC dea dependenIC. 6rice activitate repetitivC nu este
dependenIC. 'ependenIa este creMterea Dn aceeaMi proporIie a repetitivitCIii Mi a intensitCIii
consumului. 6bi)nuinIele Mi habitudinile nu au a)uns la pragul adicIiilor dar prezintC risc de a
devenii comportamente adictive.
3$istC mai multe perspective Dn care sunt privite adicIiile Mi anume( perspectiva simIului
comun, perspectiva religiei, perspectiva )uridicC, perspectiva MtiinIelor bio-medicale,
perspectiva MtiinIelor sociale Mi comportamentale.
I. Pe!),ecti% )i(1"&"i c*("n
!dicIiile sunt privite precum proaste obiceiuri,comportamente amendabile, vicii, tare
caracteriale.!titudinea comuna este aceea de etchetare,stigmatizare,distanta
sociala,marginalizare.!titudine contraperformanta.
II. Pe!),ecti% !e&i#iei
Comportamentul adictiv din perspectiva religieieste e$plicat prin urmatorul lant concepltual(
ispitC-pCcat-patimC. Ispita vine prin poftC, prin dorinIa de a-Ii satisface o nevoie neDmplinitC.
PCcatul este cedarea Dn faIa ispitei. Patima este pacatul repetat,continuu.
LTratamentulO utilizat Dn tratarea adicIiilor prin prisma ascestei perspective este crediIa, care
reprezintC un factor protectiv Dn a interveni Dn Dnvingerea comportamentelor adictive. etoda
celor ,/ paMi. Bimite.
III. Pe!),ecti% <"!i+ic$ )i % in)tit"tii&*! +e c*nt!*& )*ci%&
!dicIiile sunt privite precum comportamente deviante, sancIionabile,necesare a fi controlate
social,la nivel legislativ si institutional. Bimite.
Comportamentele adictive sunt pedepsite, dar interdicIia nu a eliminat niciodatC consumul.
0n e$empu elocvent Dn acest sens este reprezentat de perioada prohibiIiei din !merica.Iar
pedepsirea persoanei dependente,e$emplu prin penitenciar,nu o va a)uta sa scape de
dependenta.!stazi,la nivelul specialistilor se face o diferenta ferma intre consunmator
dependent,considerat a fi un bolnav ce trebuie tratat,si comerciant-traficant,care este
contravenient sau infractor si trebuie penalizat.
IV. Pe!),ecti% 7tiin1e&*! 2i*-(e+ic%&e
!dicIiile sunt privite precum o boalC. !ici accentul cade pe manifestCrile de sCnCtate. 'ar cu
toate acestea survine Dntrebarea Ce fel de boalC este, somaticC sau psihicCQ
L'elirium tremensO este o manifestare psihicC cu implicaIii somatice. 3ste o boalC acutC, cu
pericol de moarte, care apare de regulC dupC un abuz Dndelungat de alcool. !par stCri de
an$ietate Mi de neliniMte, tremurCturi Mi halucinaIii "de e$. Uoareci albi, pCian)eni, Mi alte
animale mici, retrCirea unor situaIii de viaIC terifiante.#
!dicIiile la ora actualC sunt definite nu ca boli somatice,sau boli psihice sau si una si alta,ci ca
o categorie distincta de patologie umana,anume 2*&i +e %+ictie.
V. Pe!),ecti% 7tiin1e&*! )*ci%&e 7i c*(,*!t%(ent%&e
!dicIiile sunt privite precum patternuri comportamentale patologice DnvCIate,dobandite prin
habitusuri si invatare sociala. Batura biologicC este importantC dar nu este cea mai importantC,
o atenIie deosebitC se acorda in acest conte$t laturii comportamentale a persoanei
dependente,adictive. IntervenIia este concentratC asupra stulului de viaIC, a afectelor, a
conduintei Dn general. Idera principalC este aceasta( ,, orice DnvCI are Mi dezvCIO.
!stazi,la nivelul celei mai comprehensive si performante intelegeri a fenomenului
adictiei,perspectiva bio-medicalC Mi perspectiva socio-comportamentalC se intilnesc ,din ce in
ce mai mult intr-o abordare comuna.!ceasta sustine,concis spus,ca adictiile sunt boli,de
adctie,dar ca ,boli fiind ,ele nu presupun e$onerarea de responsabilitate a persoanei in cauza
pentru propria situatie si pentru tratarea bolii,ci dimpotriva,responsabilitatea nu doar ca
ramane"spre deeosebire de situatia bolnavilor psihic#,dar este o conditie de baza pentru reusita
terapiei,care este in mare masura una comportamentala.
C&%)i0ic%!e% +!*#"!i&*!'% %+ictii&*! c" )",*!t )"2)t%nti%&
Pn literature de specialitate a adicIiilor, adicIiile sunt clasificate Dn funIie de mai multe criterii.
Clasificare Dn funcIie de regimul )uridic (
'oroguri legale "alcoolul, tutunul#
'roguri supuse controlului "morfina, stimulentele#
'roguri ilegale
P Clasificare Dn funcIie de modul de obIinere(
naturale "opiumul, morfina , cocaina , cannabisul s.a.#
semisintetice "heroina, BS'-ul, codeina s.a.#
sintetice "anfetaminele, mialgin s.a.#
ncadrarea drogurilor Dn aceastC clasificare depinde le la IarC la IarC.
C&%)i0ic%!e 9n 0"nc1ie +e e0ecte&e &% nie& ne"!*-,)i;ic:
E0ect +e,!e)*! &% nie& ne"!*-,)i;ic 4,)i;*&e,tice6
E0ect )ti("&%t*! &% nie& ne"!*-,)i;ic 4,)i;*%n%&e,tice6
E0ect c*(,&eC ,e!t"!2%t*! &% nie& ne"!*-,)i;ic 4,)i;*+i)&e,tice6
3ste necesar sC Mtim faptul cC fiecare drog DMi are efectelesau dominant,ce se incadreaza in
una sau alta dintre cele ttrei clase.Insa,in plan secundar si in anumite secvente temporale
ale actiunii lui in organism,are si efectele specifice celorlalte clase de droguri.. 'e
e$emplu alcoolul la Dnceput are efect stimulator dar dupC aceea are efectul depresor,care
este de baza, Mi apoi inclusiv efect halucinogen. !mfetaminele aparIin clasei drogurilor
stimulatoare dar dupC efectul stimulator apar efectele adverse Mi anume starea de obosealC
Mi de epuizare.
A. D!*#"!i&e +e,!e)*%!e )%" +!*#"!i&e ,)i;*&e,tice
'rogurile depresoare sunt(
o alcoolul;
o opiacele Mi opioidele;
o analgezice, sedative, hipnotice, tranchilizante;
o solvenIi volatili;
!lcoolul
!cest dorog e$istC de foarte mult timp. 3$istC douC categorii de alcool Mi anume( alcooluri
fermentate Mi alcooluri distilate.
Alcoolurile fermentate nu au mai mult de ,9E alcool. *acteria de dro)die este cea care
produce alcool si care moare atunci cand se depaseste aceasta concentratie alcoolica
4inul( atestat istoric la vechii egipteni, evrei, daci
*erea( se DntNlnea cel mai des Dn ICrile :ordice
Cidrul( fructe fermentate
ied( miere de albine fermentatC
Alcoolurile distilate se produc ulterior fermentCrii prin supunere la acIiunea temperaturii. !
fost atestat istoric in anii .22 d. ?r. iar pNnC Dn secolul V4 era foarte rar DntNlnit Mi foarte
scump.
Temperatura ridicatC determina evaporarea alcoolului care este direcIionat prin niMte Ievi in
alte Ievi care se aflC poziIionate in apC rece, determinNnd transformarea alcoolului din starea
de vapori Dn stare lichidC. !cest procedeu se numeMte distilare. 3$istC Mi dublu-distilare.
Se poate produce alcool distilat din diferite materii prime( grNu, porumb, secarC, prune,
pufoaicC#.
Alcoolul industrial a Dnceput sC fie produs din secolul V4 astfel alcoolul a devenit mai ieftin.
'atoritC insustrializCrii alcoolul a devenit cel mai popular drog de pe Dntreaga planetC.
Consumului de alcool Dn ICrile 3uropene este permis dar Dn ICrile Islamice este interzis.
!lcoolul fiind un dorg atNt de popular dC un numCr mare de persoane dependente.
C"!) VI
C*ntin"%!e-C&%)i0ic%!e% +!*#"!i&*! 0"nctie +e e0ect"& ne"!*-,)i;ic
O,i%cee&e 7i *,i*i+e&e
6piaceele se produc din planta de mac iar opioidele se produc din sinteza chimicC introdusC Dn
substanIa activC din mac.
Pn categoria opiaceelor intrC( opiul, morfina, heroina, codeina, papaverina, fortral, endorfin.
Pn categoria opioidelor intrC( metadonC, mialgin, sintalgon, fentan<l.
Cultivarea macului are loc pe suprafeIe Dntinse Dn 6rientul apropiat, mi)lociu Mi DndepCrtat.
'upC perioada de Dnflorire a plantei, se formeazC o capsulC rotundC sau ovalC, care conIine
seminIele plantei. 'upC apro$imativ ,2 zile, aceste capsule sunt crestate Mi o sevC albC,
lCptoasC Dncepe sC curgC. 'upC uscare, aceasta devine maronie Mi se solidificC precum
cauciucul. 'in opiul crud astfel e$tras se formeazC adesea bucCIi rotunde aMa-zise WpNiniW.
Culoarea sa alterneazC Dntre maron Mi negru. 6piul crud astfel preparat poate fi mNncat, bCut,
in)ectat sau fumat.
,piul: a fost atestat Dn esopotamia Mi 3gipt Dn urmC cu J222 de ani. Se utiliza adesea la
diminuarea durerii.
Chandoo este cenuMa opiului fumat Mi reprezenta dorogul sCracilor. 'upC fumare cenuMa
opiului deIine o concentraIie ridicatC de substanIC activC.
Morfina( Dn secolul V4II s-a descoperit morfina de cCtre un chimist din armata lui :apoleon,
utilizarea ei era calmant pentru durerile provocate de rXni, iar apoi s-a realizat cX aceasta duce
foarte repede la dependenIX fizicX si psihicX. 'ependenIa datC de morfinC este una durC Mi
sevra)ul este foare urNt. 3fectul consumului de morfinC este de pNnC la ,/ h. !cest
medicament este unul foarte controlat iar atunci cNnd se elibereazC o reIetC pe care este
prescrisC morfinC este nevoie de semnCtura unui poliIist.
-eroina( la aceeaMi dozC este de trei ori mai puternicC decNt morfina. 3a provoacC aceleaMi
efecte ca Mi opiul Mi morfina, dar de o facturC mult mai pronunIatC.
?eroina produce o stare de bunXstare, de reverie, eliminX durerea Mi induce somnul.
Into$icaIia severX datoratX unei supradoze de heroinX, poate duce la comX, dilataIie pupilarX,
depresie, pierderea cunoMtinIei care Dn e$tremX cauzeazX moartea. Consumul de herionX dX
naMtere senzaIiilor euforice, activeazX regiuni cerebrale prin care se produce dependeIa fizicX
Mi psihologicX caracterizatX prin dorinIa pentru drog, toleranIX "necesitatea pentru doze din ce
Dn ce mai mari pentru a a)unge la acelaMi rezultat# Mi sevra) dureros Mi periculos ce include
panicX, frisoane, an$ietate, greaIX sau vomX, insomnie, tulburCri cardiace Mi deces.
Consumatorii de heroinC pierd simIul responsabulitCIii. 3fectul heroinei este de 5 h.
'e obicei consumatorii DMi in)ecteazX heroina intravenos Dn braIe, gambe, glezne, sub limbX,
dar pot in)ecta Mi subcutanat, intramuscular, pot fuma sau inhala.
Codeina: deriva al morfinei, componentC principalC a multor sucuri e$pectorante. Se foloseMte
Dn controlul durerii. 'ependenIa se instaleazC tNrziu.
.apa"erina: se foloseMte la calmarea durerilor de musculaturC. 'ependenIa se instaleaza
tNrziu.
/ortral: se foloseMte la controlul durerii post chirurgicale. 'ependenIa se instaleazC dupC
consum de apr$imativ un an.
0ndorfin: derivat din morfinC distilatC, este mult mai puternic decNt fortralul.
Metadona: este un drog analgezic de Dnlocuire la sevra)ul creat de morfinC Mi heroinC.
Mialgin: se utilizeazC ca Mi calmant dupC intervenIiile chirurgicale.
Sintalgon: are acelaMi efecte precum metadona
/entanil: se gCseMte sub formC de gaz Mi se utilizeazC Dn anesteziile chirurgicale.
3fectul imediat este e$citarea dar efectul de fond este domolire, somnolenIC.
An%&#eDice' )e+%tie' ;i,n*tice' t!%nc;i&iD%nteL
Sedativele se Dmpart Dn tranchilizante minore Mi tranchilizante ma)ore.
Tranchilizantele minore sunt( barbitudice Mi nonbarbitudice.
*arbitudicele
1enobarbital,
Ciclobarbital,
!nobarbital,
:onbarbitudice
Clasa I
'iazepam
Pentobarbital,
4eronal,
Seconal.
Toate acestea avNnd rolul de somnifere.
:itrazepan
%udotel
%ohipnol
Bibrium
Clasa II
eprobamat
?e$a meprobamat
etaYualon
Piracetam
Tranchilizantele ma)ore Mi analgezice sunt(
1enotiazine
%eserpina
?aroperidol
1eracetina
!spirina
!nalgezicul are rolul de a DnlCrura durerea. !nestezicul are rolul de a DnlCtura simIurile.
!nalgezicele nonnarcotice DnlCturC durerea dar nu induc somnolenIC.
S*&en1ii *&%ti&i )"nt:
!urolac( afacteazC fizicul persoanei, dureri de cap puternice, stCri de greaIC, distruge
organele interne. Se foloseMte Dn anatomia patologicC.
Cloroformul( se foloseMte Dn ,,preparareaO cadavrelor prin in)ectare. 'au dependenIC
celor care lucreazC cu el nu mortului.
3terurile
Clasa vopselurilor
B. D!*#"!i&e )ti("&%t*%!e &% nie& ne"!*-,)i;icA,)i;*-%n%&etice
Pn clasa drogurilor stimulatoare se Dnpart Dn cinci subclase Mi anume(
a. Subclasa stimulenIilor habituali
b. Subclasa cocaidelor
c. Subclasa amfetaminelor
d. Subclasa drogurilor de dopa)
e. Subclasa altor droguri stimulatoare
4oi Dncepe prezentarea cu )"2c&%)% )ti("&en1i&*! ;%2it"%&i. !ceastC subclasC este compusC
din(
CofeinC( substanIa activC din cafea
Theina( substanIa activC din ceai
Theobromina( substanIa activC din boabele de cacao
:icotina( substanIa psihoactivC din tutun
Pn continuare voi prezenta cNteva elemente esenIiale ale nicotinei. ! fost numitC iarba
diavolului, este larg raspNnditC Dn lume, are efecte dramatice asupra organismului. Sevra)ul la
nicotinC Dl determinC pe fumCtor sC mai fumeze o IigarC. 1umCtCrii au impresia cC fumatul Di
face mai calmi Dn situaIiile de stres dar acest calm este dat de faptul cC corpul primeMte
nicotina necesarC Mi depCMeMte sevra)ul. Starea de agitaIie este manifestarea sevra)ului.
:icotina trece prin placenta mamei Mi a)unge la fCt.
S"2c&%)% c*c%i+e&*!
1runza de coca este elementul de bazC. Columbia este cel mai important producCror de
cocainC din lume.
Cocaidele au ca Mi efecte( producerea unei stCri de virgilitate crescutC, capacitate de
mobilizare fizicC crescutC, taie pofta de mNncare, oamenii sunt capabili de muncC cu mNncare
puIinC. Se folosesc Dn curele de slCbire.
!ceastC subclasC este compusC din( cocaina, speed-bald, crec8.
Cocaina( se e$trage din frunza de cacao, se gCseMte sub formC de pudrC albC, se brizeazC "se
trage pe nas#, se fumeazC, se in)ecteazC Mi se mestecC.
Cocaina se produce prin macerarea Mi dizolvarea frunzelor Dn preparate acide. 3ste cel mai
scump dorog. 3ste cel mai rafinat dintre droguri.
3fectele consumului de cocainC pe termen scurt sunt( stimulare puternicC de scurtC durata,
apro$inativ 52-@2 min. Consumatorul are senzaIia de bunC dispoziIie, euforie, sentiment de
autocontrol, puternicC stimulare se$ualC.
3fectele consumului de cocainC pe termen lung sunt( stare de agitaIie, trCiri depresive,
insomnie.
'ependenIa se instaleazC repede. Pentru a trata aceastC adiIie se folosesc grupurile de suport
mutual Mi comunitCIile terapeutice.
Speed1(ald( amestec de cocainC cu heroinC, mai puternic decNt heroina.
Crac&( acesta este termenul folosit Dn !merica pentru cocainC care se fumeazC, fiind un
produs ce are la bazC hidrocloritul de cocainC. Se prezintC sub formC de bobiIe sau bastonaMe
albe. ! apCrut prin anii .2 Mi s-a rCspDndit rapid printre consumatori datoritC preIului scCzut,
pentru cC se putea fuma uMor Mi pentru cC efectul era rapid Mi puternic. 3fectul este orgasm
generalizat dar efectele trec dupC ,2 minute. Persoanele dependente trCiesc foarte dramatic
sevra)ul. !re efect dramatic asupra echilibrului mental.
S"2c&%)% %(0et%(ine&*!
Sunt substanIe de sintezC chimicC. Prima substanIC din aceastC categorie este efe(rina# baza
pentru a produce antibiotice. Produc stXri de euforie, lipsa oboselii, pot realiza performanIe Dn
cadrul unor acIiuni simple, mXresc nivelul de activitate, reduc poftC de mNncare, duc la
creMterea nivelului de violenIX, reduc somnul, creMte tensiunea arterialC, produc senzaIii de
vibraIii Dn corp. Consumul de amfetamine conduce la modificXri psihologice sau
comportamentale dezadaptative, semnificative clinic, cum ar fi euforia sau aplatizarea
afectivX, modificarea de sociabilitate, hipervigilitatea, sensibilitatea interpersonalX, tensiunea
sau mNnia. Pn asociere cu alcoolul ecstas< e$acerbea$C efectele.
!mfetaminele au fost descoperite Dn perioada interbelicC. Pn al doilea %Czboi ondial erau
prescrise obligatori piloIilor de avioane de luptC.
Speed( au efect rapid, oferC persoanei o dinamicitate puternicC.
0cstasy( Lpilula dragosteiO, a fost denumit drogul anilor -2, era parte a culturii muzicale tehno
Mi house. Pentru a controla efectul este nevoie sC consumi mult lichid.
Se consumC tip tablete sau in)ectabile.
3fecte consumului de ecstas< creMterea frecvenIei pulsului, creMterea temperaturii, creMterea
tensiunii arteriale, creMterea Dncrederii Dn sine, sentimente de bine, de iubire Mi fericire.
S"2c&%)% +!*#"!i&*! +e +*,%<
Se folosesc Dn general de sporivi. !u rolul de a creMte performanIa fizicC dar Mi mentalC.
Si(utramina
-ormoni( cresc masa muscularC, cresc puterea de muncC, la femei au efecte,
masclinizeazC organismul femii. Produc dereglCri hormonale masive.
Steroizi
Ana(olizani
$aposim
S"2c&%)% %&t*! +!*#"!i )ti("&%t*%!e
'hat( se e$trage din coca africanC, este o plantC care are efect asemCnCtor cu cel al cocainei.
'a!a( se obIine din cactus uscat Mi mCrunIit Mi se consumC diluat. !re renume Dn plan medical
pentru remediul produs Dn situaIiile de sclerozC multiplC in plCci.
2uarana( ara efect asemCmCtor cafelei dar mult mai puternic.
Mate( are efect mai puternic decNt cafeaua Mi este un dorog legal.
3)uturi energizante(conIin minibob de cofeinC Mi taurinC. Se consumC de regulC DmpreunC cu
alcoolul. 3nergizantele mascheazC efectele alcoolului Mi consumatorul nu DMi dC seama cNt de
bCut este. !lcoolul este un drog din clasa depresoarelor Mi energizantele sunt droguri din clasa
stimulatoarelor iar atunci cNnd sunt consumate DmpreunC dau o stare de voiciune Mi de super
putere.
C"!) VII
C. D!*#"!i&e ;%&"cin*#eneA ,e!t"!2%t*%!eA ,)i;*+i)&e,tice
!ceastC clasC este compusC din 9 subclase Mi anume(
a. Subclasa canabinoidelor
b. Subclasa drogurilor psihedenice
c. Subclasa drogurilor psihodisleptice sintetice Mi semisintetice
d. Subclasa altor droguri psihodisleptice
?alucinaIiileG percepIii greMite ale mediului Dn care te aflii. Cei care consumC droguri au
impresia cC sunt Dntr-o altC lume, cC sunt intr-o cClCtorie.
S"2c&%)% c%n%2in*i+e&*!
Tetrah<drocannabinol G substanIa activC din canabis
Canabisul a fost decoperit Dn )urul anilor ,J22- /222 D. ?r. de cCtre vechii indieni Mi stau la
baza religiei budiste. Cei care oficiau ceremonialul religios consumau canabis pentru a
desluMii viitorul. PreoIii fCceau un foc Mi peste foc aruncau pietre mari iar pe pietre puneau
boabe de canabis iar boabele se ardeau dNnd un miros care era inhalat de preoIi Mi aceMtia
intrau Dn transC.
Canabisul se DntClneMte sub formC de( mari)oana, haMiM, ulei de canabis, bhang.
3fectele generale sunt( toate percepIiile devin mai intense, Dn special percepIia culorilor Mi
sunetelor; gNndirea este influenIatC; halucinaIii.
Mari+uana( se produce din planta numitC Canabis Sativa care a fost cultivatC pentru
proprietCIile ei psihoactive cu mai mult de /222 de ani Dn urmC. ! devenit cunoscut Dn
miMcorile fol7er-po7er din !merica. Se consumC Dn general Dn conte$tual petrecerilor
generaIiilor tinere. Se consumC DmpreunC cu vod8C . !lcoolul este din clasa depresoarelor iar
canabisul este din clasa halcinogenelor, canabisul oferC halucinaIii iar alcoolul ofera
durabilitata halucinaIiilor.
ari)uana este un halucinogen, mediu care are efectele antidepresive Mi dezinhibitoare ca Mi
alcoolul. %eacIiile consumatorului sunt DnfluienIate puternic de aMteptCrile sale Mi de
e$perienIele trecute, unii care au Dncercat drogul pentru prima oarC nu au simIit nimic
deosebit.
3fectele fumatului se resimt Dn general dupC cNteva minute, iar efectul ma$im apare
cam la ,2-52 de minute. !cestea includ urmCtoarele simptome( uscarea gurii Mi a gNtului,
accelerarea ritmului cardiac, coordonarea Mi echilibrul, prelungeMte timpul de reacIie, Mi
diminueazC memoria recentC. Produce o stare de bine, DnsoIitC de rela$are Mi visare, provocNnd
iluzii consumatorilor mai uMor sugestivi, Mi modificC percepIiile, de aceea este periculos sC se
conducC maMina. 'ozele mai puternice produc reacIii mai intense, alterDnd puternic
percepIiile, provoacC crize de paranoia sau halucinaIii. 3fectele de moment ale mari)uanei
dispar dupC douC sau trei ore. Consumul de ari)uana scade capacitatea de a DnvCIa.
-a*i*ul( numele Di vine din limba Batina Dn care haMiM Dnsemna asasin.
'C o stare de violenIC necontrolatC sub imperiul halucinaIilor care apar. Se consumC sub
formC lichidC, masticabilC Mi sub formC de prC)ituri.
4leiul de canna(is( se obIine din rafinarea rCMinii de cannabis, sub formC de picCturi. 3$istC
un risc ridicat spre supradizC. 3fectul este de pNnC la /9 h.
Sevra)ul provoacC o stare de rCu generalizat, amaIei, senzaIii de nisip pe limbC.
3hang( se consumC Dn !sisa de Sud 3st. Se gCseMte sub formC de fierturC ce se mCnNncC. !re o
mare rCspNndire socialC, in multe comunitCIi africane se consumC ca Mi hranC.
S"2c&%)% +!*#"!i&*! ,)i;e+enice
3fectul de fond este perturbarea accentuatC a percepIiilor, deschidere a psihicului cCtre o altC
stare Mi lume. Consumatorii se simt parcC intr-o altC lume. Permit e$perimentarea unor noi
stCri de conMtiinIC care Dn realitate nu sunt posibil sC se DntNmple.
'rogurile din subclasa psihodislepticelor produc halucinatii prin distorsionarea realitCIii celor
care o consumC, simIurile devin confuze iar senzaIiile sunt amplificate Mi amestecate. Se
produce un fenomen de sinestezie, de amestecare a senzaIiilor Mi se inverseazC modul de
percepIie a spaIiului Mi timpului, se ZvadO sunete si se ZaudO culori, apar distorsiuni ale
mCrimilor obiectelor, subestimCri sau supraestimCri ale distantelor Mi mCrimilor.
a 5SD( este un drog hallucinogen, se produce din cornul secarei. S-a produs pentru
prima datC Dn 3lveIia ,-9/. 3ste unu dintre cele mai consummate droguri. Pn anii Z .2
se traficau prin scrisori Mi anume pe locul unde era lipici pentru Dnchiderea scrisorii se
punea BS' Mi cel care cumpCra plicul doar lingea acea parte li DMi lua doza de drog.
BS'Gacid dietil-amina lisergic#
SubstanIa activC se dizolvC Dn lichide, Dntr-o anumitC concentraIie, Mi se aplicC apoi pe un
substrat "zahar cubic, tablete sau capsule# Dn vederea consumului. 6ferC dependenIC fizicC dar
Mi somaticC. ToleranIa se instaleazC foarte repede. Pn general efectul dureazC apro$imativ .-,2
h. Cei care consuma Dn general sunt DnsoIiIi Dn cClCtorie de un coleg care nu a consumat pentru
a-l supraveghea sC nu-Mi pericliteze viaIa.
Consumul poate provoca( lipsa stCrii de somn, vorbeMti de unu singur, euforia poate aluneca
spre depresii, stCri de spaimC, spaima urmCritului, pot fi declanMate boli psihice, DncercCri de
suicide "dar nu intenIionat, din cauza halucinaIiei puternice are impresia cC e intr-o cClCtorie Mi
de e$emplu Dn loc de geam vede o cNmpie cu flori#, coMmar Mi stCri Dn care simIul realitCIii se
pierde.
Totul este blocat, consumatorul este Dntr-un e$taz prelulgit, e$taz erotic. 'upC trecerea
efectelor apar flesh-bac8-uri de memorie timp de sCptCmNni la rNnd.
( Ciupercile halucinogene( efectul halucinogen nu este atNt de accentuat ca Mi la BS'.
Se poate vorbi despre cClCtorie.
Psilocina Mi psilocibina dau halucinaIii controlabile de aceea de multe ori e$istC tedinIa de a le
Dncadra Dn categoria drogurilor slabe. Sunt aMa numitele ciuperci me$icane.
Persoana devine foarte comunicativC, are o dorinIC mare de socializare, poftC de rNs, cel care
se aflC Dn cClCrorie nu luptC Dmpotriva acestei cClCtorii.
Amarita muscarina( se mai numeMte Mi pClCria Marpelui. SubstanIa activC este mescalina.
c Mescalina( este un cactus, se consumC uscat Mi sfCrNmiIat. 3fectul este asemCnCtor cu
cel al ciupercilor halucinogene.
S"2c&%)% +*!*#"!i&*! )intetice 7i )e(i)intetice
ST.( este renumit cC oferC sCnCtate liniiMte Mi pace. 'erivC din mescalinC.
6C3
Angel dusth( se mai cunaMte Mi sub denumirea de praful Dngerilor. 3fectul angelic constC Dn
faptul cC diminueazC simIul durerii, euforie intensC, o pierdere a controlului de sine. ! 1ost
produs Mi utilizat Dn medicina veterinarC.
'etarina( este un analgesic. 'oar Dn dozC mare are efect halucinogen.
S"2c&%)% %&t*! +!*#"!i ,)i;*+i)&e,tice
3elladonna( se traduce frumoasC doamnC. Se produce din atropinC. !re rolul de a mCriii
pupila ocularC. 3fectul imediat este de ceaIC iar efectul mediat afecteazC multe dintre simIuri.
Scopolamina( se mai numeMte Mi drogul adevCrului. Se numeMte aMa pentru cC sub imperiul
acestui drog persoana consumatoare raspunde la tot ceea ce este Dntrebat. !nuleazC puterea de
a rezista la interogatoriu. !desea era folosit Dn acest scop.
Stricnina( este un drog din clasa stimulatoarelor. TradiIional se folosea ca otravC pentru
Mobolani.
P!een1i% c*n)"("&"i +e %&c**& 7i +!*#"!i
,,3ste mai ieftin sC previ decNt sC trateziO
'e multe ori pervenIia este luatC Dn atenIie cu o mare le)eritate.
SituaIii care necesitC programe de prevenIie( "se stabilesc Dn funcIie de fazele consumului de
alcool#(
Consumul ca e$perienIC
Consumul pentru opIinerea efectelor pozitive scontate
Consumul social
Consumul pentru a limita disfuncIiile
3rapa dependenIei
3$istC trei nivele ale prevenIiei(
,# PrevenIie primarC
/# PrevenIie secundarC
5# PrevenIie terIiarC
PrevenIia primarC( se adreseazC persoanelor care nu consumC drog Dn ideea de a nu debuta ca
Mi consumatori sau se mai adreseazC Mi persoanelor consumatoare dar doar pNnC la treapta a 5-
a.
PrevenIia secundarC( prezintC un risc mCrit Mi se utilizeazC Dn perioadele timpurii ale
consumului de droguri.
PrevenIia terIiarC( se adreseazC persoanelor dependente. !re rolul de a reduce efectele
derivate. PrevenIia agravCrii problemelor de sCnCtate "risc de crizC hepeticC#. Se regCseMte Dn
programele de post-curC care au ca Mi scop evitatea recCderii.
C"!) VIII
Programe Mi servicii de prevenIie Dn domeniul comportamentelor adictive
Pentru a face o prevenIie eficace este nevoie sC schimbi seturi de valori, norme,modele Mi
stiluri de viaIC.3$istC anumite repere faIC de care schimbarea e posibilC.Cercetarea Dn 3lveIia
vizeazC prevenIia secundarC Mi cea terIiarC. 'e ce oamenii care cunosc efectele negative ale
fumatului nu se lasCQ Ce trebuie sC conIinC un mesa) de prevenIie pentru a fi eficaceQ 0n
astfel de mesa) trebuie sa evidenIieze un pericol ca fiind iminent Mi evident.
PrevenIia are Manse sC fie eficace cu cei care de)a au e$perimentat ceva.Prin prevenIie la
nivelul societCIii nu se urmCreMte stoparea drogurilor ci controlul fenomenului adicIiei.Prin
control Dn acest sens se DnIelege coabitarea cu acest fenomen,a putea trCi cu mediul acesta
periculos.!stfel,tot ce Iine de prevenIie vizeazC normele.TotuMi,pentru a face prevenIie eficace
trebuie sC intervii Mi asupra valorilor.
'e regulC,oamenii se avNntC Dn comportamente adictive doar pentru cC le lipseMte ceva.
!Madar, Dn 6ccident fumatul a devenit aproape ruMinos,acest lucru fiind posibil prin campanii
de de informare, reglementCri Mi norme legislative, etc.
3$istC trei nivele de prevenIie ce vizeazC etape diferite(prevenIia primarC,prevenIia
secundarC Mi prevenIia terIiarC.
PrevenIia primarC vizeazC populaIia care nu a debutat sau e Dn faza de Dnceput a
consumului.Pentru ca prevenIia primarC sC fie eficace trebuie gCsite raIiunile pentru care se
consumC.'e pildC, alcoolul este un drog social dar heroina nu, de aceea trebuie sC identificCm
principalele elemente cauzale ale consumului.Pn programele de prevenIie trebuie stimulate
comportamentele de rezistenIC.
Comportamentele care duc la adicIie se petrec Dn cadrul socializCrii,de aceea trebuie
acordatC o mare atenIie acestui aspect.
0n e$emplu de program de prevenIie primarC ce se bazeazC pe cele menIionate anterior este
metoda 'elphi,utilizatC Dn 6landa.etoda 'elphi are drept elemente cheie aMa-numitele
LanteneO,persoane care se aflC Dn locurile unde se petrec comportamentele adictive.!ntena
este vizitatC periodic de lucrCtorii din domeniul prevenIiei care strNng informaIii.
Plantele etnobotanice reprezintC un risc masiv de consum Dn %omNnia,6landa,area
*ritanie"doar Dn aceste trei ICri#.
Pn toate ICrile e$istC reguli de limitare a vNnzCrii alcoolului cCtre minori. Pn 6landa, sunt
antenele cele care identificC cine anume a vNndut alcool minorilor Mi acelora care au vNndut li
se Dncheie standul.
PrevenIia se face prin afiMa),panouri,televizCri,grupuri de consiliere,abordare individualC"dar
foarte puIin# deoarece este mai uMor sC intervii asupra grupului.
PrevenIia secundarC vizeazC detectarea timpurie Mi intervenIia rapidC Dn raport cu
grupurile de risc.
'in categoria grupurilor de risc fac parte(copiii care cresc Dn familiii
dependente,copiii care trCiesc Dn familii cu pCrinIi cu probleme sau comportamente pshice,
persoanele ce trCiesc Dn vecinCtCIile marilor oraMe"comunitCIile din suburbiile marilor oraMe,cu
menIiunea cC suburbiile nu se regCsesc neapCrat la marginea oraMelor,spre e$emplu,Dn
*ru$elles,e$act lNngC centru aflNndu-se o suburbie#.
Bipsa educaIiei Mi sCrCcia sunt cele mai mari probleme din lume.!Madar,Dn prevenIia
secundarC accentul cade pe spaIii umane Mi sociale mai strNnse,unde oamenii au nevoie de o
abordare mai directC ,se apeleazC la comunicarea publicC.Se lucreazC Mi cu metode de
grup"grupul de DntNlnire,o metodC rela$antC Dn care interacIiunea merge planificat#.Pn cea mai
mare mCsurC se lucreazC cu grupurile de consiliere"suport emoIional de la terapeuIi sau
mutual,Minte care vizeazC rela$area,preocuparea#.
PrevenIia terIiarC se adreseazC acelor persoane care de)a sunt dependente.[inta
principalC Dn acest caz este evitarea consecinIelor de ordin secundar.3ste important sC se
aducC Dn atenIie cel mai periculos risc Mi anume cel al infectCrii cu ?I4-SI'!.0n risc asociat
e acela de transmitere a *TS.
6 altC situaIie de risc o constituie faptul cC o mare parte din femeile care consumC
heroinC se Mi prostitueazC.
S-au creat centre de in)ectare controlatC cu heroinC,deoarece aceMti dependenIi DMi
procurC oricum heroinC,la unii dintre ei nemaifuncIionNnd tratamentul cu metadonC. Spre
e$emplu,Dn >ermania, s-a legalizat heroina,fiind eliberatC pe bazC de reIetC.
A2*!+%!i'(et*+e' in)t!"(ente 'te;nici 0*&*)ite:
-!bordarea individualC Dn stradC"locul Dn care ei trCiesc,de e$emplu Dn Sofia
cei dependenIi de heroinC trCiesc Dn garC,Dn 6landa cei singuri fCrC familie trCiesc Dn
parcuri,sau sub poduri Dntr-o lume a lor#.PoliIia este Dn tangenIC directC cu serviciile sociale
care sC-i plaseze Dntr-un centru controlat,unde se administreazC metadonC,beneficiind de
spaIiu de socializare.Singurele persoane pe care le acceptC sunt asistenIii sociali,psihologii.Se
lucreazC cu unitCIi terapeutice,cea mai degradantC Mi mai gravC stare avNnd-o cei care au
pierdut tot Dn viaIC.
-!bordarea in conte$te institutionale organizate,
!bordarea generalC a prevenIiei Dn plan internaIional cuprinde(
,#programe bazate pe politici antidrog;
/#programe bazate pe servicii care se adreseazC mecanismelor psiho-sociale de
consumului Mi dependenIei.
P!*#!%(e&e 2%D%te ,e ,*&itici %nti+!*# au Dn vedere ansamblul de mCsuri de ordin legislativ
care vizeazC monitorizarea fenomenului adicIiei Mi construirea cadrului instituIional"de acestea
se ocupC legiutorii,specialiMtii Dn drept Mi legislaIie#. Se urmCreMte reducerea ofertei de drog Mi
reducerea cererii de droguri.
%educerea ofertei se realizeazC prin munca Dn domeniul )ustiIiei"legi care interzic
comercializarea, Dn cNteva ICri fiind legalizate drogurile uMoare#.Csurile poliIieneMti
considerC cC cel ce are de-a face cu drogul e infractor Mi trebuie pedepsit,dar nu e$istC doar
cClCi ci Mi victime"distincIia Dntre traficantul de droguri-infractorul Mi dependentul de droguri-
victima(numCrul dozelor pe care persoana o are la el,un consumator nu are voie sC aibC mai
mult de cinci doze la el#.
%educerea cererii se focalizeazC Mi pe ipostaza de victimC, desfCMurNndu-se intervenIii psiho-
sociale.%educerea cererii e fCcutC tot de acelaMi personal care se ocupC Mi cu reducerea
ofertei.!devCrata prevenIie cuprinde abordarea serviciilor psiho-sociale de consum Mi a
dependenIei " intervenIia Dn raport cu acele DnIelesuri(de ce consumC oamenii droguri#.
Programele a$ate pe politica drogului au o eficacitate scCzutC.
P!*#!%(e&e 2%D%te ,e Mn1e&e#e!e% (ec%ni)(e&*! ,)i;*-)*ci%&e ,!in inte!(e+i"&
(*+e&e&*! te*!etice:
%6(*+e&"& inte!%cti %& )t!e)"&"i(foarte cunoscut la nivel internaIional,avNnd
origini Dn 6landa.?erman a publicat Dn ,-.. bazele acestui model.Comportamentele adictive
funcIioneazC ca Mi comportamente compensatorii faIC de insatisfacIia socialC.3ste normal ca
Dn viaIa socialC,oamenii sC obIinC satisfacIii,dar e$istC Mi indivizi ce obIin aceste lucruri Dn
mod deficitar,deoarece le lipsesc abilitCIile sociale.Pn fapt,inabilitatea de a-Ii forma o reIea de
suport social reprezintC un risc ma)or Mi fundamental pentru adicIii.Practic,dacC nu ai abilitCIi
social,porneMti Dn viaIC cu un handicap ma)or.6mul are anumite dotCri prin care sC DMi
dobNndeascC abilitCIi sociale.
26(*+e&"& et%,e&*! )c;i(2$!ii: Prochas8a Mi 'iclemente au Dncercat sC
clarifice comportamentul unei persoane aflate Dn adicIie Mi au stabilit urmCtoarele etape(
,.precontemplarea(preproblematizarea situaIiei;
/.contemplarea (problematizarea ca atare a situaIiei;
5.decizia(hotCrNrea de a produce o schimbare;
9.schimbarea(acIiunea de schimbare propriu-zisC;
J.recCderea (stabilizarea Mi recCderea din situaIia de stabilizare.
Ca specialist trebuie sC aduci persoanele Dn etapa a doua deoarece atunci cNnd
persoana a)unge sC nu mai aibC un loc Dn care sC se DntoarcC nu are decNt o singurC
MansC,aceea de a o lua pe un singur drum.Sunt persoane care de mult timp au conMtientizat cC
au probleme dar nu pot sC renunIe.CNnd se ia decizia de schimbare e nevoie de spri)in de
specialitatea Mi astfel se trece la etapa a patra.6 vreme mulIi controleazC situaIia,dar de odatC
se poate nCrui totul,apCrNnd recCderea.
!ceste etape sunt ca un lanI circular,astfel dupC ultima etapC urmeazC iar prima.!cesta
e mersul firesc,recCderea este o etapC necesarC,rezultatele Dn timp vor apCrea.Pn materie de
prevenIie ne intereseazC primele trei-patru etape"recCderea e la un nivel mai larg#
C"!) IN
P!*#!%(e 7i )e!icii +e ,!een1ie 9n +*(eni"& c*(,*!t%(ente&*! %+ictie4c*ntin"%!e6
Programele de prevenIie Dn domeniul comportamentelor adictive mai pot fi clasificate Mi Dn
funcIie de conIinutul lor.!vem aMadar, douC mari categorii de programe de prevenIie a
consumului Mi dependenIei de droguri(
/6; ,!*#!%(e +e ti, EO%!nin#F'+e %e!tiD%!e
-6 ,!*#!%(e +e c*("nic%!e 7i +e in0*!(%!e ,"2&ic$ 2%D%te ,e c*("nic%!e 7i ,!eDent%!e%
ne"t!%&$ % 0%,te&*!
J6 P!*#!%(e&e +e inte!en1ie ,ent!" )c;i(2%!e% %tit"+inii 'in 2%D% %)i(i&%!ii 9n1e&e#e!ii
,!*ce)"%&it%tii %+ic1iei c% 0en*(en
P!*#!%(e 0*c%&iD%te ,e in0*!(%!e 7i c*("nic%!e ,"2&ic$ c",!in+ +*"$ )"2ti,"!i +e
,!*#!%(e :
,!*#!%(e +e ti, EO%!nin#F'+e %e!tiD%!e"sunt cele mai simple ,nu sunt aMa
elaborate;merg pe ideea cC o prezentare dramaticC a consecinIelor ar fi de naturC sC
determine indivizii sC renunIe la respectiva practicC;constau Dn mesa)e publicitare,Dn
campanii,care sC scoatC Dn evidenIC efecte cNt mai dramatice,spre e$mplu(inscripIiile
de pe pachetele de IigCri;de aceea trebuie schimbate mesa)ele relativ des pentru a nu
plictisi publicul.!u efecte pe termen scurt Mi pentru categorii de populaIie slab
educate,ce au o anume conMtiinIC#.
,!*#!%(e +e c*("nic%!e 7i +e in0*!(%!e ,"2&ic$ 2%D%te ,e c*("nic%!e 7i
,!eDent%!e% ne"t!%&$ % 0%,te&*!( insistC pe o prezentare echilibratC a consecinIelor se
scot atNt implicaIiile pozitive cNt Mi negative"de pildC Dn cazul prevenIiei din Mcoli le
prezentCm elevilor atNt efectele pozitive cNt Mi cele negative ale consumului de
droguri#.%ezultatele sunt cu o probabilitate mai pronunIatC,efectele fiind mai lente
DntrucNt au natura de a-i face pe oameni sC cadC pe gNnduri.PnsC aceste efecte sunt mai
durabile,se adreseazC unei arii corticale ce vizeazC adaptarea cognitivC la realitate
deoarece pentru a face faIC unei situaIii trebuie sC o cunoMti.!ceste programe sunt mai
eficace Mi mai multe practicate pe plan internaIional. Pn
programele de duratC sunt combinate cele douC,dar cu o insistare mai mare pe al
doilea tip de programe prezentate.
P!*#!%(e&e +e inte!en1ie ,ent!" )c;i(2%!e% %tit"+inii +e!i$ +in )"2c%te#*!ii&e 2%D%te
,e 9n1e&e#e!e% %+ic1iei c% 0en*(en" nu este vorba de comunicare publicC ci necesitC o
cercetare de evaluare iniIialC, vedem de ce fumeazC,de ce beau,dupC aceea avem repere pe
care le putem instrumenta pentru a derula intervenIia #.'e pildC,facem consiliere pentru a-i
DnvCIa cum sC refuze aMa fel DncNt sC-Mi pCstreze prestigiul Dn gaMcC.'upC ce se face intervenIia
se face o evaluare finalC pentru a vedea ce a funcIionat Mi ce nu.
Sunt programe mai scumpe Mi pe termen lung, necesitC specialiMti mult mai rafinaIi;dau
rezultate foarte bune Mi se realizeazC Dn ICrile cu tradiIie(6landa,area *ritanie,>ermania.
Mn 0"nc1ie +e cent!%!e% inte!en1iei ,!eentie )e !e#$)e)c:
%6,!*#!%(e ce )e cent!e%D$ ,e %2*!+%!e% in+ii+"%&$ 7i +e #!", (ic4ca
metodologie,greutatea cade pe consilierea individualC sau mai mult de grup#.'e e$emplu,Dn
McoalC cu o parte dintre cei mai susceptibili de a dezvolta dependenIa se face un grup de
dedezvoltare personalC"au Dn vedere nevoile de de dezvoltare a abilitCIilor sociale,a stimei de
sine,etc#.ai e$istC Mi grupuri de consiliere pentru cei cu risc ridicat de adicIie,accentul este
pus mai mult pe adicIie,fiind foarte eficace dacC este fCcut profesionist.
26 %& +*i&e% ti, +e ,!*#!%(e e)te ce& cent!%t ,e 0%(i&ie 7i #!","& +e ,!ieteni.Ca
adresabilitate este mai greu"este vorba de familiile cu risc ridicat Mi care sunt de)a Dn anumite
programe de asistare,calea fiind mai accesibilC la cei din urmC.Pn cazul abordCrii familiei
trebuie sC-i abordezi pe toIi membrii familiei cu mult tact,pe fiecare Dn parte dupC nivelul sCu
de DnIelegere Mi apoi trebuie sC-i reuneMti pe toIi ,prezentNndu-le pCrerile deoarece adicIiile
sunt o boalC de familie,o boalC de relaIionare.'acC sunt fCcute profesionist,rezultatele sunt
bune.
Pn 6landa,sunt foarte eficiente programele Lhome cinemaO Dn care familia cere familiei
acordul ca sC filmeze DntNlnirile ce sunt apoi vizionate DmpreunC,membrii sunt provocaIi la
ceartC,urmNnd ca apoi sC urmCreascC aceste DnregistrCri.1ilmele obiectivizeazC
realitatea,dezinhibNnd Dn aMa fel DncNt deblocheazC canalele de comunicare ale familie.
! doua parte a programelor Dn cauzC ,abordarea centratC pe grup de apartenenIC pentru cC
adolescenIii sunt subiecIii de centrali ai programelor de gen.'e pildC,un program de gen din
>ermania desfCMurat Dntr-o comunitate de germani ,foMti ostateci de rCzboi Dn %usia ,cu grave
probleme de integrare,mai ales Dn rNndul adolescenIilor ce abandonau Mcoala Mi sCvNrMeau
infracIiuni.S-au organizat cluburi de socializare unde fiecare desfCMurau activitCIile preferate
pentru a-i Dmpiedica sC facC infracIiuni"organizarea de meciuri de fotbal la ora ,/
noaptea,atunci cNnd adolescenIii Dn cauzC sCvNrMesc activitCIi ilegale#.
c6%2*!+%!e% Ein)tit"ti*n%& 2"i&+in#F'a treia abordare Dn ceea ce priveMte focalizarea
prevenIiei se preocupC de construirea de instituIii de profil,capitol care la noi Dn IarC este
deficitar.Pe termen mediu Mi lung activitCIile trebuie incluse Dntr-o instituIie formalC,trebuie
construite centre,agenIii cu spaIii pentru prevenIie.Pn Iara noastrC totul se reduce la acele
centre ale !genIiei :aIionale !ntidrog,ce nu sunt eficiente datoritC personalului
nespecializat.Trebuie astfel sC DmprumutCm metodele din alte ICri"6landa,etc.#.
Ui Dn cadrul acestei abordCri se simte nevoia unei combinCri Dntre programele de mai
sus pentru cC aici e vorba de P%6>%!3 :![I6:!B3 pe termen lung.
Pn materie de prevenIie dacC eMti profesionist trebuie sC te aMtepIi la rezultate
consistente Mi durabile nu imediate;peste tot unde este vorba de schimbat atitudini Mi
comportamente este greu de realizat Mi trebuie multC perseverenIC.
B*+e&e' (et*+e')t!%te#ii 7i in)t!"(ente 9n ' te!%,i%' !ec",e!%!e% 7i
!e%2i&it%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ente %+ictie.
\etodele Mi instrumentele(lucruri uMor configurabile de lucru;
\Strategii(modalitCIi de apune Dn lucru modelele,un model lucreazC ca metodC Mi instrument;
\Terapia( Dntr-o accepIiune restrictivC are sensul de tratament,dar terapia DnseamnC
mult mai mult pe lNngC cea medicalC ,"terapie ocupaIionalC,terapie psiho-
socialC,ludotearapie,terapie prin teatru,artterapie,chinetoterapie,etc#;cuprinde mai multe
domenii.Putem compara alcoolul cu diabetul(este tratabil, nu vindecabil,aici tratabil Dn sensul
de Iinut sub control,alcoolicul abstinent este ca un om sCnCtos.
\%ecuperarea(revenirea la capacitCIile normale de dinainte"DnIelegerea cuvNntului
strict din punct de vedere medical#;DnIelegerea psiho-socialC a termenului are Dn vedere
recCpCtarea unor abilitCIi Dn plan psiho-socio-comportamental;
\%eabilitarea Mi reinserIia familialC Mi socio-profesionalC(reinserIia socialC a
persoanelor prin recunoaMterea celorlalIi a abilitCIilor recuperate.'e e$emplu,un alcolic prin
stigmatizare Mi izolare se dezvoltC o nerecunoaMtere a abilitCIilor sale,prin aceasta se a)unge la
o anomie socialC,nimic nu mai conteazC decNt obIinerea alcoolului.%eabilitarea a)utC Dn
procesul abstinenIei,trebuie sC te DnsCnCtoMeMti la nivel biologic,psihologic Mi social.!ceastC
parte a reabilitCrii este foarte greu de Dndeplinit pentru cC alcoolicul Mi-a pierdut abilitCIile
normale,sociale Mi profesionale,ceilalIi trebuind sC-l accepte;la acest nivel se evidenIiazC
iarCMi faptul cC adicIiile sunt o boalC de familie.
odele teoretice Mi strategii(
Sunt clasificate Dn funcIie de modelul de abordare(
-nivel individual( abordarea individualC utilizeazC instrumente proprii medicinei Mi
psihologiei.Cuprinde modelele spitaliceMti Mi cele de psihoterapie individualC.
Modelele spitalice*ti sau tradiionale se desfCMoarC Dn clinica de psihiatrie,unde e$istC
secIia de DnchiMi Mi de deschiMi.3ste o abordare nepotrivitC ce are ca punct principal cura de
dezinto$icare,fiind strict medicalC.
Modelele de psihoterapie individualC includ abordarea preferatC de vedetele cu
comportament adictiv;este o abordare foarte scumpC Dn general pentru cC DnseamnC asigurarea
de adCpost Mi o mulIime de personal;Dn acest tip de clinici se face multC psihoterapie,DnsC cu o
eficacitate foarte sCracC deoarece adicIiile sunt Mi o boalC de relaIionare"baza adicIiilor este
defectul de relaIionare a persoanelor#.
-nivelul centrat pe familie"faIC de primul este decNt Dn parte un model
rezidenIial(se realizeazC Dn familie Dn locuinIa lor.3ficacitatea este din start mai mare pentru
cC familia este cea mai importantC,iar consecinIele pozitive se vor rCsfrNnge Mi mai departe.
-nivelul grupurilor terapeutice,grupurilor de apartenenIC,a grupurilor de suport
mutual( o parte din grupuri sunt naturale"grupul de apartenenIC#,altele sunt artificiale"grupul
de suport-!lcoolici !nonimi,grupul terapeutic,etc#.Sunt grupuri artificiale deoarece sunt
alcCtuite din oameni aparIinNnd unor medii diferite0n e$emplu bun Dn acest caz este cel al
!lcoolicilor !nonimi care reprezintC unul din cele mai puternice instrumente pentru
menIinerea abstinenIei.Pn timp acestea devin grupuri naturale,membrii Dmprietenindu-se,au
contacte dese nu numai la reuniuni ci Mi prin telefon,tot timpul cNnd simt nevoia sC bea.
L:aMulO Dn cadrul !lcoolicilor !nonimi este o persoanC mai veche din grup ce l-a preluat pe
cel nou Dn grup.Pn principiu este frecventat toatC viaIa de persoanele Dn cauzC.
Termenul deO suport mutualO evidenIiazC faptul cC membrii DMi acordC spri)in cognitiv unul
altuia,remarcNndu-se o dependenIC benignC,persoana devenind Dntr-un fel dependent de grupul
de suport mutual" dependenIa de instituIii#.
>rupul terapeutic este asemCnCtor !lcoolicilor !nonimi,dar diferC deoarece nu este un grup
de egali ci este un grup coordonat Mi organizat de specialiMti.Se lucreazC la schimbarea
atitudinilor,acestea odatC schimbate cCpCtC duratC,fiind DntCrite de cei din )ur prin relaIionare.
-nivelul comunitCIii" e$istC douC accepIiuni ale comunitCIii(comunitatea naturalC Mi
comunitatea terapeuticC#.
Pn cadrul comunitCIii naturale se organizeazCacele Dngri)iri comunitare"Dntr-un cartier etc.# ce
desetvesc mai multe categorii"servicii de acompaniere,de suport instrumental etc.#.!cestea se
DntNmplC Dn mediul natural al individului,achiziIiile sunt mai rapide Mi mai
eficiente,schimbarea persoanelor dependente fiind Dn vCzul celorlalIi.
Comunitatea terapeutic) este o microsocietate artificial)(un fel de campus Dn care se intrC pe
bazC de contract#.SeamCnC cu o societate naturalC cu diferite restricIii(a ieMirilor Mi a
consumului de alcool Mi alte droguri"sunt pedepsiIi dacC se DncalcC acest lucru#.Se obIin
rezultate spectaculoase,dar riscul de dezvoltare al dependenIei instituIionale este mai mare
decNt la grupurile de suport mutual.


C"!)
C*ntin"%!e-B*+e&e' (et*+e')t!%te#ii 7i in)t!"(ente 9n ' te!%,i%'
!ec",e!%!e% 7i !e%2i&it%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ente %+ictie.
N
Tratarea adicIiilor presupune munca la trei nivele(
,. Ba nivel de terapie
/. Ba nivel de recuperare medicala si reabilitare psihosociala
5. Ba nivel de reinserIie,reintegrare familiala so socio-profesionala
'eoarece avem de-a face cu o problemC comple$C, dificil de abordat Mi anume
fenomenul adicIiei, Dn materie de terapie, recuperare, reabilitare Mi reinserIie s-au Dncercat o
mulIime de abordCri, Dn funcIie de anumite criterii "Dn cursul trecut, clasificarea a fost realizatC
dupC criteriul focalizCrii intervenIiei#.
6 a doua clasificare analiticC a modelelor de intervenIie este Dn funcIie de criteriul disciplinar(
/. B*+e&"& +e inte!en1ie +e 0%ct"!$ (e+ic%&$
-. B*+e&"& +e inte!en1ie +e 0%ct"!$ ,)i;*&*#ic$
J. B*+e&"& +e inte!en1ie +e 0%ct"!$ )*ci*&*#ic*-%nt!*,*&*#ic$

/.B*+e&"& (e+ic%&, promoveazC ideea cC temelia adicIiilor ar consta Dn dereglarea
unor mecanisme neuropsihologice, Dn acest model se recomandC ca Dn terapie sC se lucreze cu
aceste mecanisme neuropsihologice dereglate( alcoolul afecteazC Mi metabolismul. !cestC
intervenIie se concretizeazC Dn cure de dezinto$icare, de fortificare a organismului
demineralizat Mi devitaminizat "DntrucNt alcoolul nu conIine decNt glucide, iar un alcoolic DMi
obIine aportul caloric Dn urma acestui consum dar Dn realitate organismul este secCtuit de
minerale Mi vitamine# Mi de intervenIii medicamentoase asupra stCrilor la nivel psihoafectiv
determinat de consum/servra).
0na dintre curele de dezinto$icare merge pe ideea de dezobiMnuire a organismului la
nivel fiziologic de drogul consumat prin cura de alcool Mi antalcool "pentru a produce o stare
de aversiune asupra alcoolului( greaIC, vCrsCturi etc.#
Privind intervenIia Dn raport cu corelaIia psiho-fiziologicC a consumului de droguri,
apar probleme cu neurotransmiICtorii "omul este Dnzestart de la naturC sC-Mi producC singur
stCrile plCcute, dar plCcerea este o momenalC a vieIii, amCgirea ei#, la persoanele cu
comportament adictiv sunt afectate acele mecanisme naturale de producere a stCrilor de
plCcere, bucurie, Dncredere Mi astfel nu-Mi mai produce singur, de unde rezultC ideea cC o
persoanC adictivC nu este Dn stare sC trCiascC toate aceste sentimente Dn mod natural, deci DMi
suplineMte singur, iar medicina intervine pentru soluIii paleative( sedative, tranchilizante "Dn
fond se intervine asupra dependenIei de droguri cu alte droguri# ce-i atenueazC trCirile
indezirabile( i se dC alte droguri pentru a scCpa de efectele drogului de bazC Mi astfel devine o
legumC( nu mai este Dn stare sC simtC durerea la nivel somatic Mi psihic. Pn plan mondial,
intervenIia nu se limiteazC doar aici la nivel somatic.
-. B*+e&"& ,)i;*&*#ic se pliazC pe ideea cC e$istC un comportament/conduitC cu risc
adictiv Mi cC e$istC un model psihic, adicC persoana cu conduitC cu risc pentru adicIii are
caracteristici psihologice precum( sindromul amoti"aional "absenIa unor scopuri, viziuni
puternice Dn viaIC, absenIa unui Iel bine conturat, prezintC un risc ma)or pentru a face o adicIie
iar Dn mod contrar, o persoanC cu un Iel Dnalt Dn viaIC, bine conturat reprezintC un factor
protectiv anti adicIii, chiar dacC aceste persoane vor bea, nu se va instala dependenIa deoarece
munca pe care o au de realizat este mai presus decNt orice#, o altC caracteristicC este
imaturitatea afecti"), iar imaturitate ne duce cu gNndul la o caracteristicC proprie copilului
"care este prin e$celenIC imatur#, ce DnseamnC acestC imaturitate afectivC( faptul cC persoana
Dn cauzC considerC cC are toate drepturile dar nicio datorie, responsabilitate; cu acest lucru se
luptC persoana Dnainte Mi dupC adicIie "o persoanC nu devine cu adevCrat maturC pNnC cNnd nu
trece cu succes printr-o decepIie afectivC#, sla(a rezisten) la frustrare este o altC trCsCturC a
personalitCIii cu risc ma)or la adicIii Mi se referC la faptul cC persoana Dn cauzC nu poatC sC
amNne satisfacIia "ihai %alea- eseist, filosof, psiholog, sociolog etc. afirma cC( Oceea ce-l
deosebeMte pe om de animal, este capacitatea de amNnareO#, adevCrul este cC satisfaIia vine Dn
timp, dupC Dndelung efort Mi rCbdare. Iar din acest punct de vedere, recomandrea specialiMtilor
este intervenIia Dn raport cu aceste trCsCturi de personalitate, acea modificabilitate cognitivC
"cunoaMterea fiind o modalitate de adaptare, dacC DnIelegi un lucru te poIi adapta foarte uMor Dn
orice situaIie " cea mai bunC pregCtire pentru o bunC practicC este o bunC teorie#
Ba nivelul acestei intervenIii se lucrezC cu terapia raIional-emotivC, ideea de fond fiind
urmCtoarea( Dn structura psihologicC a persoanelor e$istC cogniIia Mi afectele, ce depind una de
cealaltC, dar totuMi sunt distincte Dntre ele, cognitiviMtii afirmC cC, de fapt totul se reduce la
cogniIie Mi cC afectele sunt tot o e$presie a cogniIiei "dar un e$emplu Dn acest sens, ar fi cC
nivelul cognitiv aceepta mai repede realitatea-ieMirea dintr-o decepIie, Dn timp ce afectul Iine
individul Dn loc# aMadar se impune munca la dublu nivel( de cogniIie Mi de afecte, pentru a
produce efecte la nivel motivaIional.
odelul psihologic insistC foarte mult "prin tradiIie# pe psihoterapie individualC Mi
psihoterapie de grup "totuMi acest model nu rCspunde Dn suficientC mCsurC la considerarea
adicIei cC o boalC de familie, de relaIie; dacC adicIia este o boalC de relaIie nu o poIi aborda
numai prin psihoterapie individualC ci este nevoie Mi de abordCri ce implicC ceilalIi membrii ai
familiei#.
J. B*+e&"& )*ci*-%nt!*,*&*#ic are la bazC ideea cC( comportamentul adictiv este
determinat de modele, culturC, valori, norme, stiluri de viaIC proprii unei civilizaIii. Ponderea
manifestCrii unui adicIii Dn societate depinde de factorii socio-antropologici. odelul cultural
accentueazC ideea urmCtoare( dacC o societate coreleazC sCrbCtorile cu manifestCrile bahice,
Dmpinge oarecum individul Dnspre adicIia de alcool, sau dacC acest model cultural susIine
ideea conform cCreia fericirea este undeva Dnafara noastrC Mi nu Dn noi DnMine, oarecum
societatea va trimite indivizii Dnspre soluIii ce vizeazC comportamente adictive sau dacC
modelele umane de succes definitorii pentru o generaIie sunt vedetele, acest lucru poate
deveni un facator de risc pentru tineri care pot prelua acest model, mai ales dacC se
promoveazC consumul de droguri Mi alcool.
Ca fundal al adicIiilor dimensiunea socio-economicC susIine ideea urmCtoare( Dn
mediile sociale sCrace "clasa de )os# e$istC mai mare pericol de a apela la aceste elemente de
tip surogat, precum drogurile decNt la mediile mai bogate. Clasa de )os este mai predispusC la
dependenIC de alcool Mi droguri decNt clasa de mi)loc "cantitativ beau mai mult Mi calitativ mai
prost#. 'eci adicIia Dn funcIie de cele trei clase sociale, este mai rCspNnditC la clasa de )os Mi la
clasa de sus "doar cC indivizii din aceste categorii au alte raIiuni privind comportamentul
adictiv, cei din prima categorie consumC din cauza faptului cC se simt privaIi de satisfacIiile
pe care le au cei din clasa mi)loc Mi sus, pe cNnd cei din clasa de sus recurg la comportamente
adictive Dn raIiunea unor deprivCri relative#.
odelul socio-antropologic recomandC ca( intervenIia sC aibC loc la nivel( socio1
economic, Dn scopul reducerii sCrCciei Mi creMterii nivelului de educaIie "raIiunea fiind
urmCtoarea( toate problemele derivC din aceste douC( privarea economicC Mi educaIionalC,
dacC s-ar interveni spre DmbunCtCIirea acestor douC dimensiuni sociale, am transforma factorii
de risc Dn factori protectivi, care nu sunt eficienIi decNt alCturi de alIi factori pentru a contribui
la OapCrareaO individului Dmpotriva comportamentului adictiv#, la nivel socio1cultural se
argumenteazC cC valorile Dntr-o societate se schimbC Dn virtuIiile modei "element ce Iine prin
e$celenIC de aparenIe Mi superficialitate#, bineDnIeles cC Mi acIiunile elitelor au un cuvNnt de
spus Dn acest sens, doar cC Dn societatea contemporanC, nu se mai valorizeazC intelectualitatea
"profunzimea# ci superficialitatea "suprafaIa#, intervenIia mai este recomandatC Mi la ni"el de
politici pu(lice respecti" m)suri legislati"e# spre e$emplu( moda cu fumatul este Dn declin
tocmai datoritC politicilor publice desfCMurate Dnspre descura)area acestui comportament, prin
programe de sCnCtate, aMadar Dn occident mentalitatea este urmCtoarea( nu este la modC sC
fumezi ci dimpotrivC, este balmabil Mi penalizat din punct de vedere public.
'upC acestC clasificare analiticC a modelelor de intervenIie, putem observa cC fiecare
dintre modelele amintite, are o caracteristicC reducIionistC DntruncNt( primul accentueazC
dimensiunea neurofiziologicC Mi metabolicC, al doilea insistC pe structura de personalitate Mi
cel de-al treilea se focuseazC asupra structurii socio-culturale Mi economice. 'ar modelele
concrete de intervenIie de succes sunt cele care promoveazC o abordare ecleticC, mi$tC( pentru
a face faIC provocCrii privind problematica adicIiilor( adicC se lucrezC din mai multe
perspective, planuri de acIiune( asupra individului, relaIiilor, planului somatic, planului psihic
etc.
Pn plan internaIional ne confruntCm cu o mulIime de modele "deoarece s-au fCcut
numeroase DncercCri#, iar cele mai de largC circulaIie si cu o perdformanta recunoscuta sunt(
/. B*+e&"& ,!e(*+e!n 'n*n)tiinti0ic'2%D%t ,e ,!ece,te !e&i#i*%)e )i %&e )i(t"&"i c*("n in
%2*!+%!e% ,e!)*%ne&*! %+ictie
-. B*+e&"& ),it%&ice)c t!%+i1i*n%&A B*+e&"& c&%)ic %& c"!ei +e +eDint*Cic%!e
J. B*+e&"& c&inicii +e 2*&i %+ictie 4c&inicii +e %+ict*&*#ie6
5. B*+e&"& #!","&"i te!%,e"tic +e )",*!t ("t"%& 42%D%t ,e (et*+% ce&*! /- ,%7i6
3. B*+e&"& FBinne)*t%F 9n te!%,i% 7i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent %+icti
?. B*+e&"& &%n1"&"iAci!c"it"&"i te!%,e"tic
=. B*+e&"& FDe G**,F 9n te!%,i% 7i !ec",e!%!e% ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent %+icti 4
>. B*+e&"& c*("nit$1ii te!%,e"tice
@. B*+e&"& G%!( Re+"cti*n 4!e+"ce!ii +%"ne&*! )%" ,%#"2e&*! c*&%te!%&e6
/. B*+e&"& ,!e(*+e!n %& %2*!+$!ii ,e!)*%ne&*! c" c*(,*!t%(ent %+icti
Ce este astCzi adicIia, care este DnIelesul ei contemporanQ 3ste o boalC, Dn raport cu
care persoana cu comportament adictiv DMi pCstreazC responsabilitatea( nefiind vorba de o
boalC psihicC, deorece bolnavul psihic nu este responsbil de boala sa. Pn acest sens trebuie
responsabilizatC persoana cu comportament adictiv pentru a o DnsCnCtoMi, adicC sC fie Dn stare
sC faca ceva pentru sien pentru a se trata, este nevoie de efort, acesta este perspectiva
contemporanC.
odelul premodern a funcIionat pNnC la )umCtatea secolului VV, adicIiile fiind
abordate fie pe model medical, fie la nivelul DnIelegerii religioase "lanIul conceptual ispitC-
pCcat-patimC#, ori la nivelul simIului comun, adicIia fiind definitC ca( defect de caracter, viciu.
Ceea ce caracterizeazC acest model este cC abordarea era punitivC Mi nu terapeuticC, pentru cC
pNnC acum J decenii, alcoolicul era considerat o persoanC deviantC Mi era fie trimis Dn
Dnchisoare fie trimis la ospiciu "n.b. douC instituIii totale prin e$celenIC# sau o a treia abordare
Dn spaIiul cultural( cea a aMezNmintelor religioase/monahale "specific spaIiului asiatic# unde
tratamentul consta Dn( fierturi de plante "ce provoca vCrsCturi individului aflat sub tratament#,
aplicarea unei corecIii fizice atunci cNnd se manifesta sevra)ul Mi Dn al treilea rCnd ritualul de
rugCciuni ce impunea o sobrietate aparte. 'eci Dn spaIiul european e$istau( Dnchisorile Mi
ospiciile "unde nu e$ista tratament ci pedeapsC, specificC alienaIilor mental nu bolnavilor# iar
Dn spaIiul asiatic( aMezCminte monahale.
-. B*+e&"& ),it%&ice)c t!%+i1i*n%&
!bordarea la acest model este urmCtoarea( alcoolicul este internat pentru ,/ zile, Dn
primele / zile bolnavul este pregCtit sC accepte cura de dezinto$icare( iar apoi Dn fiecare
dimineaIa pe nemNncate, pacientului i se administreazC ,22-/22 gr de alcool "votcC# Mi apoi i
se administreazC antalcool "fie sub formC lichidC, fie sub formC de pastile# pentru . zile
consecutiv, acest tratament urmCrind( instalarea unei stCri de aversiune a bolnavului faIC de
alcool, apoi este Iinut DncC / zile sub supraveghere, i se administreazC tratament pentru
fortificarea organismului Mi se realizeazC consiliere motivaIionalC, dar din pCcate eficacitatea
acestui model este foarte redusC.
J. B*+e&"& c&inicii +e 2*&i %+ictie
3ste substanIial diferit de percepIia normalC a unui spital obiMnuit, acest model are
puncte comune cu grupul terapeutic, cei internaIi au statutul de rezidenIi Mi nu de pacienIi
"acest lucru se observC la DmbrCcCmintea pe care o au( atNt pacienIii cNt Mi cadrul medical sunt
DmbrCcaIi obiMnuit#. !cest model "e$. Dn *ru$elles# este un mi$ de intervenIie Dntre evaluare
medicalC "tratament mediacal# Mi psihoterapie.
6 astfel de clinicC, cum este cea din *ru$elles are un program foarte bine stabilit
"pentru a-i DnvCIa pe cei internaIi sC-Mi trCiascC viaIa Dn mod organizat, pe ideea de
vectorializare#(
- la ora ..52 se aduna grupul de DntClnire, fiecre dintre participanIi luNnd cuvNntul pe rNnd
pentru a transmite cum se simt, primind feed-bac8 de la liderul de grup "de obicei cineva din
personalul clinicii#
- dupC aceea se organizeazC ziua( se stabilesc a)utoarele pentru diferite activitCIi( gCtit, treburi
administrative " Dn ideea de a da o ocupaIie pacienIilor#
- Dntre orele ,,-,,.52 se convoca grupul de consiliere
- la ora ,J are loc atelierul de terapie ocupaIionalC "e$. atelierul de poezie#
- Dnspre searC programe de consiliere individualC Mi psihoterapie "cu tematici comunicate
anterior, cum ar fi despre( stima de sine, managemetul agresivitCIii etc.#
- apoi un grup de DntNlnire de bilanI( fiecare este invitat sC spunC cum s-a simIit Dn ziua
respectivC Mi cum vCd a doua zi.
Plus cC la Dnceputul unei internCri controlul era foarte strict( Dn prima sCptCmCnC nu Di este
permis contactul de orice naturC cu e$teriorul "sC nu aibe contact cu persoanele care pot fi un
potenIial factor de risc#, din a doua sCptCmCnC se permite convorbirea telefonicC DnsC sub
supraveghere, iar de abia din a patra sCptCmCnC se organizeazC ieMiri Dn oraM( la teatru, muzeu
iar mai apoi Dn familie.
6 astfel de internare durezC apro$imativ patru luni, efiacacitatea acestui model fiind
remarcabilC( este constisitor dar eficient, pentru cC accentul cade pe latura psihicC a adicIiei
"deMi se numeMte clinicC, Dn realitate este o comunitate terapeuticC, similar unui campus, cu
program rela$ant#.
- V% "!(%P-