13

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

Facultatea de tiin e Economice
Strategia de la Lisabona i ce a urmat dup
2010
Prof. Coord. amona !odericiu Ciotlos Emil
C"mpean #enisa
$stase #iana
o ca o%ana
Sibiu& 201'
Strategia de la Lisabona
13
efii de stat i de gu(ern reuni i )n martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat
*genda Lisabona +sau Strategia de la Lisabona,& menit s transforme& p"n )n 2010& -niunea
European )n "cea mai dinamic i competiti( economie din lume ba.at pe cunoa tere& capabil de o
cre tere economic durabil& generatoare de noi locuri de munc& mai bune& i caracteri.at printr/o mai
mare coe.iune social ".
Strategia Lisabona a fost adoptat de ctre Consiliul European e%traordinar de la Lisabona& din
2'/20 martie 2000 1i re)nnoit de ctre Consiliul European de la Bru%elles din 22/2' martie 2002.
Procesul de globali.are& cre"nd rela ii de interdependent tot mai str"nse )ntre economiile rilor
de peste tot din lume& precum i re(olu ia te3nologic din anii 40& inclu."nd internetul i noile
te3nologii informa ionale i de comunicare& a dus la re(olu ionarea inclusi( a economiei europene si a
(ie ii cotidiene a cet enilor europeni. Cu toate acestea& la )nceputul anului 2000& din punct de (edere al
competiti(it ii& economia europen pre.enta decala5e importante )n special fa de economia Statelor
-nite ale *mericii.
Prin Strategia de la Lisabona s/a stabilit obiecti(ul de a ob ine o crestere economic de '6 pe
an i de a crea 20 de milioane de noi locuri de munca pan )n 2010. #e asemenea& *genda Lisabona
stabilea o serie de obiecti(e specifice )n domenii precum ino(area& )ntreprinderile& liberali.area
di(erselor pie e i protec ia mediului.
7biecti(ele stabilite )n 2000 erau ambi ioase i acopereau o )ntreag serie de domenii. 8n ceea
ce pri(e te ocuparea for ei de munc se urmrea atingerea unei rate a ocuprii de 906 i cre terea
numrului de femei i de persoane )n (arst care s acti(e.e pe pia a muncii. Pentru a )ncura5a
ino(area& obiecti(ul era de a cre te numrul gospodriilor care s aib acces la internet& precum i
cre terea c3eltuielilor pentru cercetare/de.(oltare. 8n domeniul )ntreprinderilor& statele membre
trebuiau s ia mai multe msuri pentru a spri5ini )ntreprinderile mici& inclusi( reducerea birocra iei cu
care se confruntau )n desf urarea acti(it ii. :ai mult& se urmrea cre tera concuren ei pe piata
telecomunica iilor i liberali.area pie elor de ga. i de electricitate. Pentru protec ia mediului&
obiecti(ele includeau reducerea emisiilor de ga.e cu efect de ser.
La 5umtatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona& )n unele tri europene situatia
economica i social prea s se )nrut easc& )n loc s se )mbunat easc. Spre e%emplu )n ;ermania
i )n Fran a oma5ul a5unsese la apro%imati( 106& iar cresterea economic european se situa sub 26
comparati( cu S-* ce cuno tea o crestere de peste '6.
Pe de alt parte& nu trebuie negat faptul ca )n anumite domenii& )n aceea i perioad& s/au
)nregistrat anumite progrese& a a cum s/a )ntamplat cu liberali.area pie elor de electricitate& de
telecomunica ii i de ser(icii finanicare.
Pentru a e(alua re.ultatele implementrii Strategiei de la Lisabona& )n prim(ara anului 2000&
Consiliul European l/a )nsarcinat pe fostul prim/ministru al 7landei& <im =o>& s conduc un grup de
e%per i i s redacte.e un raport& cu scopul de a da un nou impuls Strategiei de la Lisabona.
-na dintre principalele conclu.ii ale aportul =o>& pre.entat la Consiliul European din toamna
anului 2000& a fost c re.ultatele obtinu e au fost de.amgitoare din cau.a ?agendei prea incarcate&
lipsei de coordonare i a priorit ilor conflictuale@. :ai mult& raportul sugerea. c (ina principal este
a statelor membre care nu au a(ut suficient (oin politic de a pune )n aplicare reformele necesare
atingerii obiecti(elor *gendei Lisabona.
13
Ca urmare a acestui raport& Comisia European a 3ot"rat relansarea Strategiei Lisabona
+redenumind/o Strategia Lisabona pentru cre tere i locuri de munc, )n anul 2002& urm"nd ca accentul
s fie pus mai degrab pe ac iunile ce trebuie puse )n aplicare dec"t pe obiecti(ele ce trebuie atinse. #e
aceea& anul 2010 i obiecti(ele pri(ind atingerea unei anumite rate a ocuprii nu mai sunt considerate a
fi priorit i& consider"ndu/se ca prioritare trebuie s fie ac iunile ce trebuie luate pentru a )nregistra
cre tere economic durabil i crearea de noi locuri de munc.
Anstrumentele de gu(ernare a aplicrii strategiei suntB
C Liniile directoare integrate pentru cre1tere economic 1i ocuparea fortei de munc&
C Programul comunitar Lisabona&
C rapoartele anuale ale Comisiei cu pri(ire la aplicarea strategiei&
C programele nationale de reform 1i rapoartele nationale anuale cu pri(ire la aplicarea
programelor nationale de reform.
Statele membre contribuie la aplicarea Strategiei Lisabona prin programele na!ionale de
reform& iar Comisia prin Programul comunitar Lisabona.
Amplementarea SL a cunoscut trei cicluri p"n )n pre.entB
C martie 2000 D martie 2002E
C martie 2002 D martie 200FE
C martie 200F D martie 2011.
La 11 decembrie 2009& Comisia European a adoptat ?Pac3etul Lisabona@& cu pri(ire la noul
ciclu de trei ani +200F/2010,& compus din cinci documente legislati(e. Pac3etul a fost andosat la
Consiliul European din martie 200F.
*ctualul ciclu al Strategiei +martie 200F / martie 2011, a )nceput pe fondul unui proces de
)ncetinire a cre1terii economice globale 1i al riscurilor cau.ate de instabilitatea pietelor financiare 1i a
preturilor la alimente 1i petrol.
8n aceste conditii& Consiliul European din martie 200F a con(enit o serie de orientri strategiceB
C implementarea reformelor restante&
C mentinerea Liniilor directoare integrate&
C implementarea la ni(el comunitar a unui nou Program comunitar Lisabona&
Cmodelarea agendei internationale economice& sociale 1i de mediu printr/o politic de
desc3idere a pietelor proprii 1i acces sporit pe terte piete&
C integrarea actiunilor la ni(el national& comunitar 1i international.
8n conte%tul actualei cri.e economice 1i financiare& Comisia European a pre.entat& la 2G
noiembrie 200F& un Plan european de redresare economic& care a fost andosat la Consiliul European
din decembrie 200F.
Planul cuprinde msuri pe termen scurt pentru ie1irea din cri.a financiar 1i economic& msuri
care (or trebui implementate 1i la ni(el na!ional.
Comisia European a adoptat& la 2F ianuarie 2004& propunerea de actuali.are a Liniilor
#irectoare Antegrate necesare implementrii la ni(el national 1i comunitar a Strategiei Lisabona.
#ocumentul include E(aluarea implementrii Strategiei Lisabona la ni(elul statelor membre -E si a
.onei euro& precum 1i ecomandri specifice de tar.
*tunci c"nd se (orbe1te despre structura instituHional a -E& lucrurile se re.um de cele mai
multe ori la enumerarea organismelor -niunii& a modului )n care sunt alctuite ele& la sarcinile pe care
13
le preiau acestea& precum 1i la felul )n care )1i desf1oar acti(itatea. #e ce aceast perspecti( este
insuficient& perpetu"nd o impresie cu totul gre1it asupra -E& ( e%plic sc3ema de mai 5os.
Sc3ema ne arat c& pe de o parte& actorii de la ni(elul naHional 1i sub D naHional sunt
repre.entaHi 1i la ni(elul -E& lu"nd parte la procesul de luare a deci.iilor D gu(ernele
naHionale& )n cadrul Consiliului -E 1i al Consiliului European& gu(ernele sub/naHionale &
)n Comitetul egiunilor & asociaHiile & )n Comitetul Economic 1i Social& 1i& mai mult& populaHia
din Hrile membre ale -niunii aleg deputaHii din Parlamentul European.
Pe de o alt parte mai putem (edea 1i c deci.iile -E& "legile" acesteia& sunt aplicate din ce )n ce
mai mult& )n mod direct / la fel ca 1i legile naHionale / )n interiorul statelor membre. S ne g"ndim doar
la faptul c )n Hrile din .ona Euro& )ns1i gu(ernele statelor membre au renunHat la competenHele lor
din domeniul politicii monetare& at"t de important pentru su(eranitatea naHionalI #e aplicarea
acestor legi nu rspunde )ns administraHia -E& ci administraHiile locale& regionale 1i naHionale.
Cu alte cu(inteB Cele trei ni(ele sunt )ntr/at"t de str"ns angrenate& )nc"t trebuie& )n mod necesar&
s fie anali.ate )mpreun. #in acest moti(& )n discuHiile 1tiinHifice se folose1te sintagma "sistemul cu
multiple ni(ele al -E".
8n tot ca.ul& anali.a ni(elului naHional este deosebit de dificil& din cau. c ne este greu s
definim cu e%actitate care sunt structurile& actorii 1i ceilalHi factori determinanHi pentru politica
comunitar condus de statele membre la "ni(el naHional". $u dorim 1i nici nu trebuie s studiem
13
)ntregul sistem politic al fiecrei Hri din totalul de 22 de state membre& ci d oar acele elemente
care particip la procesul deci.ional al -E 1i la aplicarea politicilor -niunii.
-n al doilea moti( pentru acest lucru ar fi c ace1ti factori trebuie sistemati.aHi )n a1a fel )nc"t
s reias 1i diferenHele esenHiale )n acest punct dintre statele implicate.
Deficiente institutionale ale Agendei Lisabona 2010
E(aluarile de parcurs& fie la ni(elul oficial +rapoarte, fie la ni(elul studiilor stiintifice& pri(ind
proiectarea si implementarea *gendei Lisabona au e(identiat un numar de deficiente care au condus la
)ndeplinirea nesatisfacatoare a obiecti(elor acestei strategiiB
C lipsa unui program de aplicare adecvata pentru statele membreE
C lipsa unei depline asumari politice la nivel nationalE
C numarul mare de obiective si tinte cuantificateE
C monitorizarea deficitara a statelor membre;
C insuficienta distinctie ntre scopuri si mijloace;
C insuficienta corelare dintre obiectivele Agendei Lisabona si cele privind convergenta economica;
Factorii determinani ai politicii UE din statele membre (nivel naional)
Factori relativ stabili i factori relativ
modificabili
Sc3ema de alaturi repre.int o )ncercare de a soluHiona
)ntruc"t(a aceast problem. Pentru a
sistemati.a factorii determinanHi& am
)ncercat )n primul r"nd s deosebim
)ntre factorii relati( stabili& adic factorii care nu
se modific deloc sau foarte puHin pe termen lung 1i
factorii supu1i modificrilor pe termen scurt
Factori specifici anumitor domenii politice i
factori specifici naionali
E%ist o mare msur de
diferenHiere funcHional& adic dimensiunile politicului
)n cadrul CE sunt de o importanH capital. 8n alt doilea r"nd trebuie s a(em )n (edere diferenHele
considerabile dintre domenii de la un stat membru la altul. *stfel& raporturile dintre actorii din politica
agrar sunt cu totul altele dec"t )n cadrul politicii mediului. 8n plus& )n ca.ul politicii agrare domne1te
de regul o cu totul alt "ideologie"& atunci c"nd J indiferent de politica orientat )n principiu dup
economia de piaH J sunt acceptate 1i practicate inter(enHii masi(e ale statului.
13
AnstituHiile -niunii Europeane& precum 1i punerea )n aplicare a politicilor europene generea.
ne(oia de resurse financiare proprii ale -niunii Europene.
esursele proprii tradiHionale sunt ta%ele (amale 1i ta%ele agricole& acestea constituind (enituri
obHinute ca urmare a politicilor comunitare. !K* a fost adugat )n calitate de resurs proprie )nc
printr/o deci.ie din 1490& ca urmare a faptului c resursele proprii tradiHionale nu au fost suficiente
pentru finanHarea bugetului ComunitHii& )ns& datorit necesitHilor de armoni.are la ni(elul statelor
membre& aceast resurs comple% a )nceput s fie efecti( doar din 14F0.
8n 14FF& Consiliul a decis s introduc o a patra resurs ba.at pe PAB. esursa !K* 1i resursa
ba.at pe PAB repre.int resurse proprii complementare
Principiile esenHiale care stau la ba.a procesului bugetar comunitar sunt urmtoareleB
L principiul aunitHii& care pre(ede c toate (eniturile 1i c3eltuielile ComunitHii trebuie incluse )ntr/un
singur bugetE care pre(ede c operaHiunile bugetare se refer la un anumit an bugetar& care se suprapune
peste cel calendaristic& adic )ncepe la 1 ianuarie 1i se )nc3eie la '1 decembrie
Lprincipiul ec3ilibruluiE presupune c (eniturile estimate pentru un an bugetar trebuie s fie egale cu
alocaHiile de plat pentru acel an. Soldul fiecrui an financiar (a fi inclus )n bugetul anului urmtor )n
categoria corespun.toare (eniturilor )n ca.ul unui surplus bugetar sau )n categoria corespun.toare
alocaHiilor de plat )n ca.ul unui deficit bugetar. Pentru acoperirea deficitului bugetar nu pot fi
)mprumutate sume de bani. 7rice c3eltuial suplimentar nepre(.ut ce apare )n timpul unui an
bugetar este finanHat prin rectificarea bugetuluiE
Lprincipiul uni(ersalitHii&pre(ede c totalul (eniturilor (a acoperi totalul alocaHiilor de plat.
Lprincipiul specificitHii c3eltuielilor& pre(ede c fiecare alocaHie bugetar are un scop precis 1i este
destinat unui obiecti( specific
Lprincipiul calculului )n euro funcHionea. de la 1 ianuarie 1444& )n urma aplicrii celei de/a treia fa.e
de integrare a -niunii Economice 1i :onetare pre(.ute de !ratatul de la :aastric3t.
Estimrile veniturilor sunt realizate n Euro
La ora actual resursele proprii ale bugetului -niunii Europene se )mpart )n dou categoriiB
a, resurse proprii tradiHionale& cunoscute 1i sub denumirea de resurse proprii prin natur )n msura )n
care se refer la )ncasri percepute )n cadrul politicilor comunitare.
8n aceast categorie se includB
! ta%ele (amale& care pro(in din aplicarea tarifului (amal comun la (aloarea mrfurilor
importate din Hrile terHe +comerHul )ntre Hrile -E fiind scutit de ta%e (amale,E
/ ta%ele agricole& care sunt ta%e asupra importurilor de produse agricole& introduse ca urmare a politicii
agricole comune 1i coti.aHiile asupra .a3rului 1i i.ogluco.ei& pre(.ute )n cadrul organi.aHiei comune
de piaH a .a3rului.
b, resurse proprii pro(enind direct de la statele membre ale -niunii Europene.
8n aceast categorie se includB
! resursele proprii din !K*& ce re.ult dintr/o cot unic aplicat asupra )ncasrilor din !K* fcute de
fiecare stat membru. Cu toate acestea& -niunea las la latitudinea statelor membre deci.ia pri(itoare la
sursele din care se face plata !K* ctre bugetul general comunitarE
13
/ resurse ba.ate pe P$B. *ceast resurs se calculea. )n funcHie de diferenHa dintre c3eltuieli 1i
estimarea celorlalte resurse proprii& prin aplicarea unei cote egale asupra mrimii P$B tuturor Hrilor
membre+cota aceasta se fi%ea. )n fiecare an )n cadrul procedurii bugetare,. *ceeste resurse sunt
cunoscute 1i sub denumirea de resurse complementare& fiind resurse de ec3ilibrare a bugetului
comunitar. Cota care se aplic asupra P$B se determin astfel )nc"t resursele obHinute s finanHe.e
diferenHa dintre c3eltuielile anuale 1i ni(elul celorlalte resurse proprii.
Pe l"ng resursele proprii& bugetul mai este finanHat 1i din alte surse& de mai mic importanH&
cum ar fi di(erse ta%e 1i contribuHii& (enituri pro(enite din operaHiunile administrati(e ale instituHiilor&
dob"n.i la plHi )nt"r.iate 1i amen.i precum 1i surplusurile din anii bugetari anteriori.
Se poate spune ca ideea crearii unei uniuni monetare europene are la ba.a doua moti(atii
principale. -na dintre acestea este cea pragmatica& legata de asigurarea cadrului necesar pentru
functionarea in conditii optime a pietei unice interne& perfect armoni.ate& inlesnindu/se astfel libera
circulatie a capitalurilor si armoni.area pietelor si sistemelor financiare. Cea de/a doua & determinarea
economica& care are ca pi(ot conceptul monetar& care mi.ea.a pe rolul mobilitatii complete a factorilor
de productie ca element de ba.a in absorbirea efectelor negati(e ale socurilor asimetrice. Pe aceste
fundamente s/au concreti.at at"t pledoaria pentru euro c"t si limitele acestei monede nou aparute.
Crearea monedei unice europene / E-7 / repre.inta unul din de.iderele principale ale conducerii
-niunii Europene. #ata fiind aceasta importanta a euro este necesara o anali.a ampla& care sa reflecte
at"t a(anta5ele statelor participante la ".ona euro"& c"t si riscurile si e(entualele de.a(anta5e pe care le
implica moneda unica europeana& fara a trece cu (ederea implicatiile euro pe plan mondial.
Pentru ca statele membre s adopte la r"ndul lor moneda euro& acestea trebuie s )ndeplineasc
criterile de con(ergen . *ceste criterii suntB
stabilitatea preHurilorB rata inflaHiei nu poate dep1i cu mai mult de 1&26 ratele medii de inflaHie
ale celor trei state membre cu cea mai sc.ut rat de inflaHieE
rata dob"n.ilorB rata dob"n.ilor pe termen lung nu poate (aria cu mai mult de 26 )n raport cu
ratele dob"n.ilor medii ale celor trei state membre cu cea mai sc.ut rat de inflaHieE
deficiteleB deficitele bugetare naHionale trebuie s fie sub '6 din PABE
datoria publicB nu poate dep1i G06 din PABE
stabilitatea cursului de sc3imbB ratele de sc3imb trebuie s rm"n )n limitele mar5ei de
fluctuaHie autori.ate pentru cei doi ani anteriori.
Eurogrupul
Eurogrupul repre.int reuniunea informal a mini1trilor de finanHe ai statelor membre din .ona
euro. *ceste )nt"lniri au ca scop o mai bun coordonare a politicilor economice& monitori.area
politicilor bugetare 1i financiare ale statelor din .ona euro& precum 1i repre.entarea monedei euro )n
forumurile monetare internaHionale.
13
Se consider c cetHenii europeni au impresia c nu dispun de suficiente puteri. 8n comparaHie
cu politica naHional& ace1tia cred c nu au suficient influenH asupra politicii europene. Este foarte
important s se de.(olte )n r"ndul acestora sentimentul c se afl )n centrul politicilor -niunii
Europene 1i c iau parte la procesul de integrare european.
Bre1a democratic dintre -niunea European 1i cetHenii acesteia se ad"nce1te din cau.a
comple%itHii intrinsece a procesului deci.ional 1i a cri.ei legitimitHii )n conte%tul transformrii
gu(ernrii& 1i a deficitului din comunicare. *ce1ti factori accentuea. lipsa de )ncredere 1i de
anga5ament ale cetHenilor faH de -E.
"up #$%$
Strategia Europa 2020 repre.inta un document strategic al -niunii Europene& cu pri(ire la
domeniul economic si social& )n conte%tul modelului european al economiei sociale de piata& document
care proiectea.a directiile fundamentale de de.(oltare economica si sociala ale -niunii Europene )n
secolul 21. *cesta repre.inta o noua abordare strategica a -niunii Europene& ba.ata pe o serie de
documente ale Comisiei Europene& Consiliului European si formatiunilor de lucru ale Consiliului
-niunii Europene. Strategia Europa 2020 contine tintele fundamentale pe care -niunea Europeana )si
propune sa le atinga& )n domeniul economic si social& la ori.ontul anului 2020& adica pe parcursul
inter(alului 2011/ 2020& pe ansamblul -niunii. Strategia Europa 2020 se constituie )n continuatoarea
*gendei Lisabona 2010& care a functionat& cu acelasi scop& pentru perioada 2000/2010.
Europa 2020 se ba.ea. pe lectiile )n(tate ca urmare a aplicrii strategiei anterioare&
recunosc"nd at"t B
punctele forte ale acesteia&
C obiecti(ele de de.(oltare economicE
C crearea a 20 milioane de locuri de munc )ncep"nd din anul 2000 1i p"n )n pre.ent&
c't i punctele ei slabe&
C punere )n aplicare deficitar& cu diferente mari de la o tar la alta )n ceea ce pri(e1te amploarea
reformelor 1i ritmul adoptrii acestora,.
$oua strategie reflect 1i sc3imbrile aprute la ni(elul -E )ncep"nd din anul 2000 D )n special
ne(oia imediat de relansare )n urma cri.ei economice.
(outti aduse de Strategia Europa #$#$
1. Stimularea unui nou tip de cre1tere +inteligent& durabil 1i fa(orabil inclu.iunii,& prinB
C cre1terea ni(elului competentelor 1i consolidarea educatiei de/a lungul (ietii&
C )ncura5area cercetrii 1i ino(rii&
C folosirea mai eficient a retelelor inteligente 1i a economiei digitale&
C moderni.area industriei&
C promo(area unei utili.ri mai eficiente a energiei 1i resurselor.
2. Consolidarea gu(ernantei prinB
C monitori.are periodic 1i transparent
13
C luarea deci.iilor la cel mai )nalt ni(el politic D Consiliul European
Comisia (a conduce acest proces 1i (a folosi toate instrumentele noi introduse de !ratatul de la
LisabonaB
recomandri& a(ertismente 1i& )n ca.ul )nt"r.ierilor gra(e& posibilitatea de a aplica sanctiuni.
'. Coordonare economic mai str"ns
8n ba.a noii politici de coordonare economic +?semestrul european@/ un inter(al de timp din
prima 5umtate
a fiecrui an,& gu(ernele statelor membre (or trebui sB
C pre.inte& )n acela1i timp& rapoarte pri(ind programele de reform economic 1i programele de
stabilitate 1i con(ergentE
C se asigure c dispun de fondurile necesare pentru a finanta aceste programe.
7 monitori.are strict pe durata semestrului european 1i fi%area unor obiecti(e clare 1i
msurabile +at"t la ni(elul -E& c"t 1i la ni(el national, (or contribui la obtinerea& unor re.ultate
eficiente 1i rapide.
!oate aceste e(aluari au fost luate )n considerare la elaborarea noii strategii europene D
Strategia Europa 2020.
#esi re.ultatele implementarii *gendei Lisabona 2010 nu sunt multumitoare& Strategia Europa
2020 nu si/a redus ambitiile cu pri(ire la obiecti(eleMtintele pe care le propune pri(ind de.(oltarea
economica si sociala a -niunii Europene pentru urmatorul deceniu. 8n acest sens& consideram ca
mentinerea @presiunii po.iti(e@ pri(ind (ite.a si amplitudinea constructiei europene +)n primul r"nd& la
ni(el institutional si& )n al doilea r"nd& la ni(elul economiei reale, este benefica.
Este important sa rele(am& )nca de la )nceput& o serie de particularitati ale noii Strategii&
comparati( cu *genda LisabonaB
C un accent mai mare pus pe implementarea actiunilor& comparati( cu cel pus pe atingerea obiecti(elorE
desigur& aceasta nu )nseamna ca actiunile (or fi diri5ate )n mai mica masura de urmarirea atingerii
obiecti(elor& ci doar ca implementarea actiunilor (a capata o importanta decisi(aE
C introducerea mecanismelor de atingere a obiecti(elor prin implementarea actiunilor aferente c3iar )n
strategie +ceea ce nu s/a )nt"mplat )n ca.ul *gendei Lisabona,E
13
C aspectele sociale sunt considerate esentiale )n procesul de crestere economica +)n perspecti(a
modelului social european,E
C subordonarea politicilor comunitare scopului reali.arii obiecti(elor din Strategia Europa 2020E
C Consiliul European de(ine factorul crucial )n coordonarea implementarii strategiei& forul care trebuie
sa indice calea de urmat +fata de situatia actuala& )n care este& de fapt& ultima (eriga implicata,.
13
Concluzii, remarci finale si recomandari
Europa 2020 constituie documentul de tip master al e(olutiei economice si sociale a -niunii
Europene pe inter(alul 2011/2020.
8n consecinta& Programul $ational de eforme (a trebui sa repre.inte master planul de
de.(oltare economica si sociala a om"niei pe inter(alul mentionat. #intre cele opt tinte propuse de
Strategia Europa 2020& om"nia )si propune sa reali.e.e (aloarea nominala din Strategie la reducerea
emisiilor de ga.e cu efect de sera& sa depaseasca +cu 206, tinta europeana la cresterea ponderii surselor
de energie regenerabila )n consumul final brut de energie si sa atinga (alori sub ?norma@ europeana
+)ntre G96 si 4'6, la celelalte sase tinte.
Pe masura ce conditiile economice& financiare si institutionale se )mbunatatesc& om"nia trebuie
sa )ncerce sa ridice ni(elul cuantificarii tintelor nationale aferente obiecti(elor Strategiei Europa 2020&
aduc"ndu/si& )n felul acesta o contributie mai mare la implementarea documentului strategic european&
pe de o parte si reali."nd un grad mai mare de moderni.are a tarii si de integrare )n -niunea
Europeana& pe de alta parte.
BibliografieB
13
1. -niunea Europeana intre federalism si intergu(ernamentalism Politici comune ale -E
Prof.uni(.dr. ;abriela #*;*$ +3 ttpBMMNNN.biblioteca/digitala.ase.roMbibliotecaMcarte2.aspO
idP02'QidbP,
2. Proiect SPOS 200 ! Studii de strategie si politici ! Prof. -ni(. Ene #A$;*& Anstitutul
European din om"nia
'. 3 ttpBMMeuropa.eu M
0. 3 ttpBMMNNN.uniuneaeuropeana.go.roM
2. 3 ttpBMMNNN.europeana.roM
G. 3 ttpBMMNNN.euracti(.roM
9. EU)*E+*(*,-. //- ! $umarul 2F2 / 22 octombrie 2010