1.

Generalitati
Dienstag, 10. Dezember 2013, 11:39 vorm.
Primele studii mai aprofundate despre artologie/sindesmologie au fost facute de Borelli in sec XVII
Asupra corpului uman - forte externe si interne
Externe
Gravitatie
Presiunea atmosferica
Centrifuga a pamantului
Interne
Coeziunea dintre structurile corpului
Elasticitatea tesuturilor
Fortq de contractie musculara
Cand fortele interne depasesc fortele externe apare miscarea
Ceea ce este caracteristic omului este statiunea bipeda - conditionata de relatia dintre centrul de greutate al
corpului si asa numitul poligon de sustinere
Centrul de greutate corespunde dupa
Palmer - vertebra S1
Delmas - 55% din talia corpului
Statiunea si locomotia verticale sunt cele mai instabile, cu potential catastrofal
Clasificare
Dpdv al structurii lor sau mijloacelor de unire ale capetelor osoase avem trei tipuri de articulatii
Fibroase - sinartroze - fixe
Sunt de mai multe feluri
Sindesmoze - mb introsoase (radioulnara, tibiofibulara), ligamente
(acromioclaviculara)
Suturi - plane (marginile osoase plane - internazala), scuamase (in forma de solzi -
parieto-temporala), complementara (dintata - interparietala), denticulata (ca un
fermoar - interparietala)
Gonfoze - articulatia dintre dinte si alveola dentara
Cartilaginoase - amfiartroze - semimobile
Sunt de doua feluri
Sincondroze - oasele sunt unite prin cartilaj hialin (ex sincondroza manubriosternala,
articulatiile oaselor coxalului)
Simfize - oasele sunt unite prin fibrocartilaj (ex simfiza pubiana, discurile
intervertebrale)
Sinostoze - sincondroze si simfize osificate
Sinoviale - diartroze - mobile
Sunt de mai multe feluri
Simple - unite doua oase
Complexe - unite mai mult de doua oase
Structura unei articulatii sinoviale
Reprezentata de
Suprafetele oasoase (fetele articulare)
Reprezinta acele parti ale capetelor osoase prin care doua sau mai multe oase vin in contact
Aceste fete articulare pot fi complementare (congruente) sau incongruente (ex nu sunt concav
convexe)
Suprafetele osoase sunt acoperite de cartilaj
Are grosime direct proportionala cu presiunea ce se exercita asupra lui - ex mb inferior
Cartilajele sunt lipsite de vase proprii de sange - ele se hranesc prin imbibitie din lichidul sinovial din
jur
Orice tesut prost vascularizat se reface greu
Lezarea cartilajelor sunt ireversibile, de obicei, mai alea cele cronicizate - diferenta intre artrita
(acuta) si artroza (cronica) - se rezolva doar prin protezare
Cartilajele ariculare participa la completarea congruentei dintre oase
Sunt de trei feluri
Fibrocartilaje de marire care depasesc suprafata osoasa realizand un cadru sau labru
articular - ex humerus
Discurile intraarticulare - articulatia temporo-mandibulara, articulatia
acromioclaviculara (disc biconcav)
Meniscurile - genunchi
Mijloace de unire
Capsula articulara
Membrana fibroasa care acopera capetele osoase si continutul articular inserandu-se la
marginile suprafetei osoase
Are surse de vascularizatie din jur si este puternic inervata - are presoreceptori si TNL
pentru durere
Poate fi mai groasa sau mai subtire - o capsula fibroasa groasa reduce gradul de mobilitate
Umarul este mai mobil decat soldul
Poate fi mai laxa, mai lunga, mai mare sau mai rigida
Umarul are o capsula subtire si laxa, mai lunga - mai mobila
Soldul are o capsula mai groasa, mai stransa, mai scurta - mai putin mobila
Ligamentele
Sunt de trei feluri
Capsulare - ingrosari ale capsulelor
Interosoase - ex ligamentele incrucisate ale genunchiului
La distanta - coada oblica la cot
Muschii din jur
Presiunea atmosferica
Presiunea negativa din articulatie participa la coeziunea dintre oase
Mijloace de alunecare
Cartilajul articular
Participa datorita formei si a suprafetei lui neteda si lucioasa
Membrana sinoviala
Structura seroasa ce acopera fata interna a capsulei fibroase si se termina la marginile
suprafetelor osoase
Are vascularizatie proprie si inervatie interna
Poate emite prelungiri - burse sau vilozitati sinoviale
Cavitate - Spatiu virtual - pelicula de lichid sinovial
Hemartoza, pneumartroza (de completat!!!)
Lichidul sinovial
Transudat - extravazarea continutului sangvin
Exudat - postinflamator - in continutul lichidului se intalnesc si alte elemente
Detrusuri - resturi celulare din celulele membranelor sinoviale descuamate (moarte)
95% apa; proteine, lipide, polizaharide si acid hialuronic. Acesta plus proteinele formeaza
mucina - confera aspectul vascos
Biomecanica articulatiilor
Conducerea in articulatii
Trei tipuri
Osoasa - forma impune sensul miscarii si amplitudinea acesteia - ex articulatia cotului care
permite doar flexia si extensia
Ligamentara - forma, grosimea capsulei si ligamentelor articulare - ex articulatia soldului ce
limiteaza abductia etc
Musculara - doar muschii se opun amplitudinilor miscarii - ex articulatia umarului - cea mai
mobila articulatie din organism
Axul miscarii
Linia imaginara in jurul careia se petrece un cuplu de miscari
Este transversal pentru flexie/extensie, sagital pentru abductie/adductie, vertical pentru rotatie
interna/externa/mediala/laterala
Exista si un ax de compromis ce se schimba tot timpul in jurul caruia se executa mai multe tipuri de
miscari - ex umarul cu circumductia
Din acest pdv, se impart in
Uniaxiale
Sunt articulatii trohleare - ex cotul, dar si genunchiul (~)
Conducere osoasa si trohleara
Articulatia trohoida - atlanto-axo-mediana - dintele axisului
Bixiale
Articulatie in sa - trapez si baza primului metacarpian
Articulatia elipsoidala - suprafetele concave ale extremitatii distale a radiusului -
radio-carpiana
Triaxiale
Articulatii sferoidale/enartroze - ex umarul, soldul, navo-calcaneo-ceva
Sectiunile anatomica si fiziologica
Gradul de mobilitate al unei articulatii este dat de structura acesteia
Forta de contractie care actioneaza asupra unei articulatii cu mobilizarea unui segment de corp este data
de configuratia (lungime, grosime) si structura muschilor din jur
Dpdv al structurii, un muschi poate fi
Cu fibre paralele - toti muschii scheletici cu o exceptie
Cu structura multipenata sau multipenati care prezinta doua sau mai multe corpuri musculare unite
prin tendoane intermediare (muschii masticatori cu o exceptie (nu conteaza)
Sectiunea anatomica - suprafata sectiunii perpendiculare pe lungimea muschiului
Sectiunea fiziologica - suprafata sectiunii perpendiculara pe directia fibrelor musculare
Forta de contractie a unui muschi este dp cu sectiunea lui fiziologica (1cm2 e echivalentul a 10kg-forta)
Muschiul cu fibre paralele are aceeasi sectiune anatomica si fiziologica, in timp ce cel multipenat are
fiziologica mai mare (ex maseter - sectiune fiziologica ~3cm)