Cerbii nordului

Elanii si renii sunt rudele cerbului din zonele subarctice si polare ale Terrei: Alaska,
Groenlanda, nordul Americii, Siberia si tinuturile nordice ale Scandinaviei. Prefera
zonele racoroase si umede (cu temperaturi ce nu depasesc 1 !rade "elsius#, dar se
adapteaza si la zonele uscate.
Animale erbivore, renii si elanii se $ranesc cu ve!etatia saraca a tinuturilor boreale si
polare, tai!aua si tundra fiind zone cu o flora in care predomina tufisurile, coniferele de
pana la % & ' metri, mestecenii pitici si alti arbusti specifici zonelor mai umede & arinii si
salciile.
(n timp ce elanii sunt considerati un simbol al maretiei salbatice, renii & rudele domestice
ale cerbilor caribu & sunt crescuti de populatiile nordice pentru carne si blana, fiind
folositi si la trasul saniilor. "u o inaltime de peste doi metri (fara a lua in calcul coarnele#
si o !reutate de peste ') de kilo!rame, elanul este considerat uriasul patruped al padurii
polare. *umele sau & primit de la o vec$e populatie de indieni & inseamna in limba
acestora +cel ce mananca ramuri,. Si nu se poate spune ca acest masiv erbivor se +ocupa,
si cu altceva.
-ata de alti membri ai familiei cerbilor, elanul impresioneaza mai ales prin marimea si
forma neobisnuita a coarnelor, trofeul atat de ravnit de vanatori, dar si prin nasul alun!it &
numit si rat, terminat cu doua nari cara!$ios de mari. .esi nu are dinti pe falca de sus,
limba lun!a si aspra, precum si buzele ii sunt suficiente pentru a apuca si a rupe
cren!utele, pe care apoi le mesteca tacticos cu cele / perec$i de masele ale falcii
inferioare. Aceste ramurele si frunze de arbusti constituie $rana de baza a elanului in
special pe timp de iarna. 0ara coboara si in zonele cu parauri si mlastini, unde ve!etatia
este abundenta si la fel de delicioasa.
Animale sociabile, renii, elanii si cerbii caribu traiesc in turme, zonele de convietuire
depinzand in mod direct de locurile bine stabilite pentru nasterea puilor. .e aceea, spre
sfarsitul primaverii, deplasarea turmelor spre aceste +maternitati, naturale este condusa
de femele. Acestea nasc o data pe an un sin!ur pui. 1icul cerbisor invata sa mear!a in
mai putin de o ora (2#, pentru ca in numai cateva zile inaltimea sa depaseasca un metru2
.intre toti acesti pui de cerb nou&nascuti, micutul elan are viata cea mai !rea. Aparitia pe
lume a acestuia are un efect invers asupra mamei, ea respin!andu&l si indepartandu&l inca
din primele ore de viata. Puiul va incerca & in decursul urmatoarelor zile & sa se apropie de
mama&elan si de turma. 3adarnic insa. (ntr&un final, accepta viata de unul sin!ur,
ramanand totusi in apropierea turmei pana cand devine adult.
Printre dusmanii ce ameninta linistea turmelor de cerbi salbatici se numara ursii ne!ri si
!rizzl4, dar si $aitele flamande de lupi. .in nefericire pentru acestia, marimea, coarnele si
picioarele puternice ale elanului sunt avanta5ele care&i tin pe atacatori la distanta. Puii, in
sc$imb, lipsiti de aceste calitati, cad prada deseori fiarelor flamande ale padurii. Sin!urii
care se incumeta sa atace elanii adulti sunt ursii !rizzl4, lucru care se intampla doar in
iernile tarzii, cand isi parasesc barlo!urile in cautarea $ranei. .esi 5ivinele mari ale
padurilor nu prea il supara pe elan, e6ista totusi un animal care ii provoaca mult rau. Este
vorba despre turmele de caprioare cu coada alba care, atunci cand se intampla sa pasca in
apropierea zonelor in care se afla elani, le transmit acestora o boala ciudata, numita boala
elanului.
1oartea acestui urias animal, considerata de oameni ca o tra!ica pierdere, are insa un
numar mare de avanta5e pentru ciclul natural al vietii. "arnea, pielea si oasele uriasului
animal inseamna o masa binevenita pentru zeci de alte vietati, mai ales in timpul iernilor
!rele, cand $rana devine lucrul cel mai cautat.
(storia renulul porneste de undeva din nordul Scandinaviei si in Eurasia (Siberia, coastele
1arii 7erin!# de acum ))) de ani, cand oamenii acelor locuri au inceput imblanzirea
cerbilor caribu, nume dat renilor salbatici. .e aceea, si le!enda spune ca sania lui 1os
"raciun & care vine tocmai din 8aponia, din nordul Peninsulei Scandinave & este trasa de
reni.
Se crede ca la inceput, acum mii de ani, vanatorii prindeau intr&un fel de lesa renii
salbatici si ii struneau. 1otivul este simplu: mer!and alaturi de renul tinut in lesa & de
care cei salbatici nu se temeau & se puteau apropia mai mult de turma pentru a vana alti
cerbi. 1ai tarziu, renii erau domesticiti pentru a tra!e saniile locuitorilor nordici sau pur
si simplu pentru a fi calariti. "u timpul, oamenii au inceput sa aiba propriile turme de
reni, ca sursa de $rana, blana si pentru transport.
9enul salbatic & numit caribu & este foarte bine adaptat la fri! si la $rana foarte putina la
care are acces. 1ananca numai lic$eni si musc$i, $rana pentru care strabate cateodata
distante lun!i, mai ales in timpul iernii. 1i!ratia (deplasarea pe distante lun!i la
sc$imbarea anotimpurilor# ofera un spectacol foarte interesant: o imensa turma,
strabatand dealuri, campii si c$iar ape. Trebuie amintit aici faptul ca blana deasa le tine
de cald iarna, si in acelasi timp ii si fereste de apa, renii fiind foarte buni inotatori.
(mblanzirea renilor a devenit o ocupatie de mare interes in ultimii ani, e6istand in multe
zone nordice locuitori care depind e6clusiv de cresterea lor si de comertul cu blanuri,
coarne si carne.