HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE

Confucius sfat dat printului Ling :Puneti n ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte,
rationamentele sunt incorecte.

Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintele
fiziologice si comportamentul psihic.
Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic.

Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament.
Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot
conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate.
Temperamentul este castigat n timpul vietii si dupa unii autori !urian"#la$eni de ex. % evolueaza dupa
varsta. &iecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce"i determina semne
fiziologice, psihice si tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern.

Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma .
Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune.
'oxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin
transmitere ereditara constitutia.

Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice
Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul n afara
caracterelor proprii ale bolii.
Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic.

Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau
exogene, care transforma, impreuna cu boala, omul sanatos n om bolnav.

Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico"terapeutice spre care conduce, ca predispozitie,
la un mod de reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor
patologice si incercarea unei profilaxii. (eci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeutic prin
orientarea spre un anumit grup de remedii.

)mportant de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu
se prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic
prezent cu patogenezia remediului.

ISTORI
!ippocrate n antichitate din relatia celor * elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele * stari :
uscat, umed, cald si rece a descris cele * tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atrabiliar sau
nervos. +l spunea : ,trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala.
Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei.
Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral.
"iola si #ende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic.
$artin% a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic.
&retsc'mer, psihiatru, a descris tipurile somato"psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic
ixotimic.
S'eldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton
(rauvogl a descris cele - stari biochimice :
" carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si
la tulburari de excretie
" hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie.
" oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo"
mucoasa si a fanerelor.

$orfotipologie 'omeopata
Nebel, elvetian si )eon "annier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea n - tipuri
constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele
Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora,
tuberculinism si luetism. !enri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond
de caractere comune, se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii
homeoterapice , care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive.
+l distinge - constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru
care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul carbonic, iar la dreapta
tipul phosphoric. Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare
din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din
combinatiile intre . sau - constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. /ingura
combinatie imposibila este cea carbo"phosphorica.

Cu toate c aceste clasificri nu pot acoperi sintetic complexitatea i varietatea patogenezic din
homeopatia hanemanniana, ele capt un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor
respective, aducnd i un plus de congruen demn de a fi avut in vedere n practica homeoterapic,
pe stadii evolutive, a patologiei. *Dr. Ioan Teleianu+


ONSTIT,TI- S,)#!,RI-
$orfologie
Aspect general :
armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mi$locie,
atitudine armonioasa, dreapta,
mers regulat, cadentat, sobru,
gesturi controlate,
actiuni bine gandite.
Ap. locomotor :
segmente mi$locii, armonioase,
muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala n hiperextensie unghi usor inferior la
012 grade n artic. cot, genunchi
Ap. buco-dentar
dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb"galbui, rare carii,
radacini mi$locii si paralele,
ligament alveolo"dentar solid,
arcade circulare, regulate,
bolta palatina rotun$ita,
ocluzie perfecta

.iziologie si tendinte patologice
!rmonie fiziologica, echilibrat neuro"endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata.
'endinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active
arteriale si venoase acute localizate : piele furuncule, eczeme, mucoase " hemoroizi, seroase reactii
artritice, sau generalizate : 3'!, alergie.
$entalitate
(orinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu $udecata, obiectiv, dinamism
si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu ,self control si incredere n sine.
'ipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv.
E/amene complementare
Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.

ONSTIT,TI- -RBONI-
$orfologie
Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat
n largime, fata sferica, lunara sau n para, abdomen important, atitudine hipotona n copilarie, rigida la
adult, mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise
Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotun$ita, segmente scurte, maini scurte, patrate,
carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult
n hiperextensie unghi inferior la 012 grade n articulatiile cot, genunchi
Ap. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament
dens si solid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotun$ita, ocluzie aproape perfecta

.iziologie si tendinte patologice
Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult.
(istonie neuro"endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un
stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si
hipogenitalism.
'endinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente
scleroase, neuroartritism, 3'! scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie diabet,
guta, artroze.
&riguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate hidrogenoid%
$entalitate
(omina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort
posibil. (oreste liniste, pace, ordine. +ste econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt,
perseverent, vorbeste putin, doar ce stie.
'ipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv.
E/amene complementare
4ree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal,
hipercorticism la stres, artroze precoce.

ONSTIT,TI- #!OS#!ORI-
$orfologie
Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si
aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata n repaus, mers suplu
si gratios, rapid si usor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin
exagerare afectiva, exteriorizari zgomotoase

Ap. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante,
cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si
articulatii hipotone cu laxitate moderata, rectitudine n hiperextensia articulatiilor cot, genunchi,

Ap. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice
radacini lungi si paralele, ligament alveolo"dentar subtire si nu prea solid arcade n elipsa,
bolta palatina alungita, ocluzie imperfecta

.iziologie si tendinte patologice
Predominanta bilio"nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato"biliare,
tendinta la demineralizare celulara.
3iposuprarenalism de fond si distonie neuro"endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie,
hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala.
'endinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce
accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara.
#oli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile.
'uberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. /ulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa, osteo"
articulara%
)nstabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig.
(ecalcifiere osoasa. !rtrite.

$entalitate
!ipersensi"ilitate nervoasa si fatiga"ilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, hipersensibilitate
imaginativa si afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. (istrat, boem,
sentimental si superficial. !re oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.!ctiunile reusite trebuie sa fie
de scurta durata, in cursul unei perioade de exaltare. 5u rezista la efort, cade in depresie, suicid.
'ipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase.
'ipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie n care senzatia de gol
din viata sa il poate duce la sinucidere.

E/amene complementare
!nemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare calciu, fosfor, magneziu.

ONSTIT,TI- .),ORI-
$orfologie
Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine
dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate, stangace, inutile,
actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile

Ap. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi,
triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular,
hiperlaxitate articulara, elastopatie, n hiperextensie unghi peste 012 grade n articulatiile cot, genunchi.

Ap. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau
convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palatina foarte
ogivala, asimetrica, ocluzie foarte defectoasa.

.iziologie si tendinte patologice
(isarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii
(istonie neuro"endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile.
)nstabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza i
cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar i anima ritmul de viata, agraveaza
decompensarea sulphuricului.

$entalitate
#nsta"ilitate si paradox. )ndecis, dezordonat, agitat. 5u are continuitate n actiuni, capricios, n miscare
continua, cu nevoia de schimbare.
'ipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade $ust
printr"un deosebit simt de observare si intelegere.
'ipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu
tendinta la perversiuni sexuale.

ONSTIT,TII $I0TE
Combinatii de . sau - din tipurile descrise anterior.

RE$EDII ONSTIT,TION-)E
arbonic : Calc. c. , 6agn. c. , 7ali c. , 5atr. c. , #ar8ta c. , !mmon. c. , Carbo anim. , Carbo v.
Sulp'uric : /ulphur gras : Calc. s. , 3epar s. , 6agn. s. , 7ali s. , 5atr. s. , #ar. s. , /ulph. ac.
slab : Calc. mur. , 6agn. m. , 7ali m. , 5atr. m. , !mmon. m. , 6ur. ac.
#'osp'oric : Calc. ph. , 6agn. ph. , 7ali ph. , 5atr. ph. , !mmon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus
.luoric : Calc. fl. , 5atr. fl. , &luoric acid.


#RO.I)-0IE ONSTIT,TION-)-

Sulp'uric
1 se combate plethora si supraincarcarea
" va evita sedentaritatea si aerul inchis
" se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia
" va evita excesele alimentare repetate
" educatia : mai mult trebuie franat
" profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea

arbonic
1 se combate limfatismul, obezitatea, scleroza
" se evita sedentaritatea, climat uscat si cald
" sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masa$
" alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi
" profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie

#'osp'oric
" se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica
" se evita eforturile mari, necesita repaos si calm
" mare sau munte de mica altitudine
" activitate in aer liber, fara expunere la soare
" sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie
" alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale
" educatie : incura$at, calmat, tact in educatia sexuala
" profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice

.luoric
" se combate instabilitatea
" necesita climat sedativ, munte, nu mare
" alimentatie hipotoxica, cu masura
" educatie : trebuie avut tot timpul sub control
" profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate

TE$#ER-$ENTE
)imfatic1digestiv : mai ales n copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin timusul, tiroida,
sistemul adeno"limfoid.
Sanguin1respirator : mai ales n adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine,
iar endocrin glandele genitale.
Bilios1muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul.
Nervos1cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza.

RE$EDII DE TE$#ER-$ENT
)imfatic 2 Calc. c. , #ar8ta c. , 9raph. , /il. , Puls , 5atr. s. , 7ali c. , si altele
Sanguin 2 /ulphur, !rnica, !urum, 7ali bich. , &errum si altele
Bilios 2 L8c. , )od. , 5ux v. , 5itri ac. , China, #r8. , !ct. rac. si altele
Nervos 2 5atr. mur. , /epia, !lum. , !rg. nitr. , Conium, Caust. , :hus tox. si altele.

$I-S$E
Cele - miasme hahnemaniene psora, sicoza si luetismul, descrise n ,#olile cronice
plus alte . miasme noi tuberculinismul si cancerinismul.
#SOR-
3ahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii
patologice, atasate unei patologii predominante, scabia. Caracteristici dupa 3ahnemann :
" la inceput boala generala si interna
" aparitie secundara de semne cutanate, care tratate duc la metastaze morbide, la
disparitia semnelor cutanate si la alternante morbide, deplasari pe alte organe.
!stazi psora este socotita o entitate patologica definita printr"un mod de reactie particular
al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu.
aracteristici :
" tendinta la recidive
" alternante morbide cutaneo"mucoase
" ameliorare generala prin eliminari" diaree, transpiratie, menstra, etc.
linic : " alternanta de stari stenice si astenice, de euforie si anxietate
" tulburari digestive cu alternanta diaree"constipatie, pusee hemoroidare
" tulburari eliminatorii genito"urinare
" tulburari alergice respiratorii
" tulburari cutaneo"mucoase
Etiologie 2 nu numai scabia, infectiile cronice virale, ereditare sau;si castigate si altele.
Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice.
SIO3-
3ahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se
caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo"mucoase de tip condilomatos, verucos,
etc, mai ales pe organele genitale, putand fi sau nu asociate cu gonoree. Prin gonoree
3ahnemann intelegea scurgerea 5eisser va descoperi gonococul abia peste 022 ani.
3enri #ernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine
politoxica si polimicrobiana, a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare, la
staza, incetinire a eliminarilor centrifuge.
aracteristici : " retentie hidrolipopexica
" tendinta la neoformatii
" catabolism incetinit, eliminari cutaneo"mucoase torpide
linic 2 " psihic lentoare cu tendinta depresiva
" hipersensibilitate hidrometrica
" infiltrare hidrica si adipoasa : palid, buze groase, facies ,bouffi, piele lucioasa
si grasa, infiltratii ale 0;- inferioare a gambelor mai ales seara
" secretii subacute si cronice rino"faringee sau genito"urinare
" incetinirea tranzitului intestinal si oligurie, congestii hepato"biliare
" neoformatii : veruci, condiloame, polipi, adenoame, fibroame, etc
" tulburari ale fanerelor : unghii casante, deformate, par rarefiat, fragil
" mana sicotica 6ichaud% : unghii casante, striate, dedublate, cu disparitia
lunulei, iar pe dosul mainii vene accentuate si pete melanice.
Etiologie 2 gonococia, mai ales cea recidivanta
vaccinari repetate, seroterapie
poliinfectii, mai ales colibacili, bacili tifici si paratifici
politoxicoza toate noxele moderne
Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei
),ETIS$
/ifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament
duce la aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele 2
" mod reactional fiziopatologic centripet
" formare de leziuni ulcero"necrotice
" procese tisulare cu tendinta sclerogena
linic 2 " labilitate neuro"senzoriala si emotionala
" hiperalgii dureri liniare nocturne
" morfologic asimetrie
" anomalii dentare
" hiperlaxitate ligamentara
" piele uscata si crapata, unghii subtiri, par rar
" scleroza arterio"venoasa, ulceratii cutaneo"mucoase trenante
Etiologia 2 infectia sifilitica, alcoolismul cronic, ecotoxicologia
Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism
T,BER,)INIS$
. aracteristici 2 " insuficienta hepatica congenitala, disritmic vegetativ, discrinic
" variabilitatea simptomelor alternari excitatie"depresie
" congestie venoasa periferica, cianoza periferica
" procese inflamatoare, apoi ulcerative, acute si cronice
" demineralizare cu deshidratare si slabire, pete albe pe unghii, carii dentare
" tendinta de a raci, fragilitate respiratorie
1 eliminari cutaneo"mucoase de deseuri metabolice coriza repetitiva, eczema
zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde < eliminari toxinice%
linic 2 " sindrom neuro"endocrin"psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil,
alternante de astenie"hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor.
" sindrom cardio"vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza
" sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree
urmata de constipatie, parazitoze intestinale oxiuri mai ales
" sindrom loco"motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, dis=inezii
articulare, tulburari n metabolismul calcic si fosforic, carii dentare
" piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase
Patologie : ru$eola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe,
rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. 5ebel il asemuia cu psora lui
3ahnemann.
Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil
-NERINIS$
+ste o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena.
aracteristici 2 " depresie endogena, astenie psiho"fizica, slabire fara cauza
" contrarietati familiale si gri$i profesionale
" tulburari de somn
linic 2 " neuro"endocrino"psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie
algii centrale si periferice
diminuarea transpiratiei
hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate
" digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate,
greata matinala, ficat gros, sensibil, pete galben"brune n regiunea hepatica,
constipatie cu hipotonie intestinala, hemoroizi, $ena n hipocondrul stang
" cardio"vascular : tulburari ale tensiunii arteriale
" genito"urinar : lombalgii, oligurie
" piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza
Etiologie 2 cauze endogene : disritmie neuro"endocrina, varsta, imbatranirea prematura
cauze exogene : factori telurici si hidro"climatici
factori ecotoxicologici si psiho"sociali
alimentatie si igiena defectuoase
raspunsuri imunitare anormale
virusuri oncogene, infectii microbiene cronice
NOSODE :emedii antitoxinice%
#sora : Psorinum
Sicoza : 6edorrhinum,Colibacilinum,>accinotoxinum,etc
)uetism : Luesinum,+th8licum,!bsinthium
Tuberculinism 2 'uberculine : '7,':,6armore=,/pengler,(en8s,#acilinum
ancerinism : Carcinosinum

RE$EDII $I-S$-TIE
#sora 2 Sulphur,Calc.c.,Lc.,3epar s.,9raph.,Carbo v.,/il.,si altele
Sicoza 2 Thua,!atr.s.,Caust.,/taph.,Lach.,(ulc.,38dr.si altele
)uetism 2 Merc.,Aurum,Arg.nitr.,7ali bich.,Plat.,Ph8t.,5itri ac.,#ar.c.si altele
Tuberculinism 2 !atrum mur.,"ali c.,#hos.,Puls.,)gn.,!pis./tan.,&err.,)od.si altele
ancerinism 2 Ars.alb.,Carbo an.,Conium,#romium,38dr.,7reos.,'hu8a si altele


BIB)IO(R-.IE
!urian"#la$eni C. 3omeopatia +dituraLitera #ucuresti 0?1-
#ungetzianu 9., Chirila P. 6anual de homeopatie +ditura 6edicala #ucuresti 0?1-
+nc8clopedie 6edico"Chirurgicale +ditions 'echni@ues Paris
3ahnemann /. 'he chronic diseases
Aulian B. !. !bregee dChomeopathie +d. 6asson 0?10
Little (. Les miasmas 3omeopath8 on line
Brtega P./. 5otes on the miasms or 3ahnemannCs chronic diseases +d. 5.3.&. 0?12
Dissu :. 6atiere 6edicale homeopathi@ue constitutionelle


44 44 44
top






REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA)
Dr. Ileana Rindas ! n"#e de $rs (%&.'(.%''))


TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE


-RNI- $ONT-N-
*arul z5nelor, arul p6durilor, Iarba Soarelui, #odbalul de munte +

Planta e larg raspandita, in +uropa, 5ordul !siei si al !mericii, pe fanete si pasuni din zona montana si
subalpina.
Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda
reinsamantarea ei toamna.

(escriere:
'ulpina atinge E2 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 02 cm lungime si o culoare rosie"
maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de * frunze, avand o forma alungita, in
continuare tulpina propriu"zisa avand cel mult 0". frunze. (in mai pana in iulie, cresc pe ea 0"F flori
galben"aurii, asemanatoare cu o floare a soarelui in miniaturaG de obicei, planta se caracterizeaza printr"o
inflorescenta terminala si . inflorescente laterale situate dedesubt.
Plansa 0

Parti utilizate
)ntreaga planta proaspata sau uscataG calitatile curative sunt mai eficiente la flori.
Compozitie chimica
)nflorescentele contin ses@uiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare.
:adacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina.

&armacologie fitoterapie %
Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe
plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese.
)nfuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul
de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere.
(r. #ohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor.
Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii.
!ctioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia.

'oxicitate
!dministrata pe cale interna in doze mai mari de Hg .F ml tinctura < F l"te %, este toxica, producand
ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive.

Trasaturi esentiale * dupa (. "it'oul7as +
Tema principala a remediului2 o e/perienta traumatica profunda ce s"a exercitat asupra nivelului fizic
si ; sau emotional sau mental.
'rauma poate fi reprezentata de o cadere; lovitura; comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc
emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara.

Tipul -rnica2 persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa ) se vorbeasca si mai
ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase.
+ste ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine
defensiva exprimata prin I 5u te apropia de mineJ fizic;emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost
ranita profund, iar rana nu s"a inchis :uggero (u$an8: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea
creste la distanta de alte floriG o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de
departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasaG rozetele ei avand urme de
muscaturi datorate insectei 'r8peta cerasi sau musca !rncae%.

Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii:
)n primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un
contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, in$ura, vrea un
obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo Cina, 5ux"v %.
5u accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor Causticum %.
)n urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in elG este stadiul in care apare
tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un 5at"mur. !semanarea este cu atat mai mare cu
cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate.
Pacientul !rnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi
abordat, atins sau penetrat.
La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal.
/tadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte originea in socurileK anterioare provocate de o
spaima, suprasolicitare,etc. &rica a$unge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii,
cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. !ceste stari
pot sa apara in urma unui accident !conit, !rg"nitr., Lachesis%.
)n aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai
poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise.

!lt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe malarie, scarlatina %
sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si
coma. 3alucinatii G vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat.
!lteori, desi aflat intr"o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: I 5u am
nevoie de tine, nu vreau medicamenteJ
Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la
starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia.

Sugarul -rnica
Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. Plange in
somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse.
)n timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte.

-specte generale, caracteristici generale si modalitati
Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont,
insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailorG senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum
a fost batut.
Contuzii, luxatii, entorse
)ndicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida
+xcelent remediu la nastere, a$uta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului
uterin
Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga
7ent : I #atul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un
timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.$
6iros putred de oua stricate al secretiilor amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete %.

!gravari:
"efortul fizic
" atingerea
" zdruncinaturile
" repaosul indelungat
" culcat pe o parte timp indelunngat
" seara si noaptea in pat
" frigul umed
" dupa somn

!meliorari
- culcat, cu capul in pozitie $oasa
- in aer liber
- baile reci
- schimbarea pozitiei
- daca se dezveleste
(orinte si aversiuni alimentare
- (oreste acru, bauturi reci, alcool Khis=8, bere %
- !v. pentru carne si lapteG fumat.

Nucleul remediului * "ermeulen +
0. traumatisme fiziceG senzatia de batut, contuzii
.. frica de apropiere si de a nu fi atins
-. secretiile respingatoare, putride
*. capul fierbinte, corpul rece
F. tresare din somn dupa un accident sau alta spaimaG agr. noaptea

ateva simptome prezentate repertorial
>ertigo G Concussion of brain, from G
>ision: Loss of vision, in$ur8 to e8e, after
3earing: )mpaired,concussions, from G
5ose: epistaxis, exertion fromG Kashing face from
&ace : heat, cold limbs
:ectum G diarrhoea, in$uries, after
#ladder: calculi, after operation forG retantion of urine, exertion after
/=in: eruptions, boils, small
/leep: falling asleep, ansKering Khen

:emedii complementareG !conit, :hus"tox., /ul"ac.

)ndicatii clinice:
!bcese, !>C, Comotie, Contuzii, (upa interventii chirurgicale, +xtractii dentare, Luxatii, 5astere,
Psoriazis, Purpura, 'raumatisme craniene, etc

Cazuri 0, ., -.


R,T- (R-"EO)ENS
* "5rnan8+

9enul :uta cuprinde mai multe specii ce include:

:uta angustifolia egipteana %
:uta graveolens comuna %
:uta montana

Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate a$unge la inaltimea de E2 cm, florile sale galbene
au *" F petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte.

&oarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului con$unctivG in afectiuni reumatice.
)n antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mi$loc anticonceptional si abortiv.
)n folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei divine%, denumire sub
care o gasim intr"un monolog al Bfelii, in 3amlet.
Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. /ubstantele abortive aparti clasei
alcaloizilor !borinina, 9raveolimina, /=imianina%, iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea.

Planse

aracteristici
Cea mai importanta caracteristicaG senzatia teribila de intepeneala redoare% resimtita in muschi si tendoane.

Stare mentala 2
" Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret
" !lteoriG plin de remuscari
" !nxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales in timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit
>ithoul=as a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa

-specte generale, modalitati
" Bboseste usor, agravat de exercitii fizice
" )ntepeneala in tot corpul
" !gitatie
" (ureri pe partea pe care se spri$ina
" 'raumatisme ale tesutului con$unctiv, tendoanelor si periostului
" Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn

-gravari
" la vreme rece si umeda
" effort fizic
" in repaos :hus"tox.

-meliorari
" vreme uscata si calda
" in pozitie culcat desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea %
" daca isi misca memrele sau intregul corp

ateva simptome locale caracteristice
Bchi :
!fectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefaleeG senzatia de redoare in $urul ochilor prin solicitarea
vederii, mai ales dupa o munca migaloasa
%e, pain, reading &hile' se&ing &hile' e(ertion of )ision from

9astro"intestinal G
o Constipatie, cu efort de defecatie ineficient
o Prolaps rectal inainte de scaun *ectum, prolapsus, stool before+

+xtremitati :
o (ureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare
o (ureri cu caracter de contuzie si intepeneala
o Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara
o #ursite si tendinite acute post"traumatice
o Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii
o &ibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de
ex.la nivelul palmelor
o Chisturi sinoviale

:emedii complementare
Calc"phos

(iagnostic dif. :hus"tox " intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda,
redoarea cefei, leziuni tendinoase.

)ndicatii clinice
!rtrite, !tacuri de panica, #ursite, Cefalee, Lombalgii, &ibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului,
Prolaps rectal, /ciatica, /uprasolicitarea vederii, /uprasolicitari musculare.



!9#ERI,$ #ER.OR-T,$ *#ER.O)I-T,$+
*Sun6toare, #o:arni86, Iarba Sf. Ioan+

PlantL erbacee perenL, cu tulpina ce poate atinge 0 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele
frunzelor. &runzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negreG florile galbene, numeroase, prezinta si
ele punctulete negre glande % si stamine multiple. Creste mai ales in zonele de deal sau montane.

Plansa
&armacologie
+xtractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al
monoaminoxidazei.
!ntibacterian, antiviral
!ntiinflamator
3epatoprotector

Remediul !%pericum
+ste extrem de util in leziunile traumatismele% nervilor si ale coloanei vertebrale.
/imptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste I impuscaturi.

!specte generale:
Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi,, intepaturi; striviri in zone bogat inervate varful degetelor,
limba,ochi %
(ureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale
Leziuni ale nervilor mari ex. nervul median%
Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale
Comotie

/pate
Leziuni ale coloanei vertebrale fracturi, luxatii %
Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere

+xtremitati
(ureri in membrul fantomaG cicatrici dureroase
Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor

Comparatii
Ledum, !rnica, :uta, :hus"tox, 5at"s


BE))IS #ERENIS
* B6nu8i, #6scu8e, engl. 1 dais% +

/e aseamana mult cu !rnica, desi e mai putin folosit.
Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ex. traumatisme ale trunchiului si al organelor
pelvine %

-specte generale
Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase
(upa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea

/tarea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat

Simptome locale mai importante

!bdomen
(ureri postoperatorii si echimoze
(ureri ale peretelui abdominal la gravide

'orace
Cancer mamar dupa o lovitura sau rana

/pate
Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce
calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu

+xtremitati
Contuzii, cu echimoze si;sau hematoame
Luxatii
/enzatia de redoare si racire a membrelor
!bcese


S9$#!9T,$ O..IIN-)E
*T6t6neasa+

Planta erbacee perena, cu F"02 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie"violacee. :izomul si radacinile
au culoare neagra"lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea
suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator

!plicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. )n fitoterapie, se
poate folosi in aolicatii externe.

Remediul S%mp'%tum

+ste extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii numindu"l si I repara" oase bone"
setter %.

-specte generale
/timuleaza formarea calusului in fracturi
)ndicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in
(ureri ale bontului de amputatie membru" fantoma %, ca si 38pericum, /taph8sagria, !llium
cepa.

Simptome locale

Bchi
Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu

/tomac
9astralgie
4lcer duodenal

+xtremitati
5evralgia genunchiului dupa traumatisme
/labiciune dureroasa a articulatiilor

Comparatii
-rnica, Calc"c, alc1fl., alc1p'os, :uta, /ilicea, 3amamelis


MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
top




ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR
Dr. Sil*ia Nedel$ ! n"#e de $rs (%&.'(.%''))




TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME


-. -(ENTI TR-,$-TI3-NTI $E-NII
;. TR-,$-TIS$E IN!ISE < ONT,3II, ENTORSE, ),0-TII, .R-T,RI
-RNI- * e/travazare sangvin6+
L+(46" tegument rece G modificLri de culoare care persistL mult timp

+ntorse, luxaNii
-rnicaG
(acL n .*"*1 h. nu se amelioreazL :
" Bellis p.,
" R'us to/icodendron dureri reumatice Oi redoare dupL o entorsL , agg. de repaus%
" Ruta

slLbiciune Oi ;sau durere mult timp dupL : alcarea carbonica, Strontium carbonicum
edem cronic al gleznei: Bovista
slLbiciune a gleznelor entorse frecvente: Natrum carbonicum
luxaNie temporomandibularL : R'us1t

&racturi
" -rnica
" S%mp'%tum
" Ruta
" alc1p, alc1c
" .err
" !%pericum.
BsteoporozL posttraumaticL: ortisonum

Traumatisme la nivelul capului
" -rnica
" !%pericum inclusiv n leziuni penetrante%
" icuta virosa convulsii, midriazL care poate persista mult timp dupL traumatism%
" Opium :somnolenNL accentuatL, miozLG n comL respiraNie stertoroasL sau Che8ne"/to=es
" !elleborus : confuzie, stupoare , Oi rostogoleOte capul pe pernL, miOcLri masticatorii, fruntea
ncruntatL" ncreNitL , midriazL , cu oligo ;anurieG
" (elsemium: dureri occipitale, stare de slLbiciune Oi tremurLturi ale membrelor, greutate a
pleoapelor .

,rm6ri ale traumatismelor craniene2 Natrum sulp'uricum
" verti:21 arn.G cic.G !at-s Gop.G rutaG
" c6derea p6rului2 38per.
" amnezie2 am"c.G -RNG cic.G h8per.G merc.G !at-s Grhus"t.G
" depresie2 arn.G carc.G CicG con.G hell.G h8per.G !at-sG puls.G rhus"t.G sul"ac.G sulph.G
" pierderea vederii sau a auzului 2 arn.
" convulsii: -RN Gart"v.G IG ,per' !at-s

Traumatisme ale coloanei vertebrale
;. -rnica
=. !%pericum
>. Natrum sulp'uricum

" cu transpiraNii ale mPinilor Oi;sau picioarelor: Nitricum acidum?
" cu anurie: ArnG rhus"tG Tarent

Traumatisme oculare
" la nivelul orbitei: -rnicaG
" la nivelul globului ocular: S%mp'%tum?
" leziuni corneene: Eup'rasia: produce n special inflamaNii oculare Oi nazale, cu secreNii abundente:
secreNia lacrimarL este iritantL Oi vLscoasL iritantL apoasL : 6ercurius% iar cea nazalL neiritantL
lacrimarL neiritantL Oi nazalL iritantL: !llium cepa%G ag. de cLldurL, seara, luminL, amel. de aer rece.
" cu dezlipirea retinei: (elsemium
" leziuni penetrante2 !%pericum, alendula

Posttraumatic:
" cataractL: Tellurium G
" strabism: icuta.

!lte probleme care pot apLrea dupL traumatisme nchise:
" edem testicular dupL lovituri: -RN G Con.' #uls
" avort: ArnG cinnm.G ham.G #uls.G *us-t.G ruta.
" menstruaNie: RO,S.
" amenoree: Colocnthis.
" cancer mamar: arn.G -ell-p.G calen.G Con. h8per.


$. TR-,$-TIS$E DES!ISE < pl6gi2
a. #rin zg5riere, sf5@iere, t6iere

-)END,)- acNioneazL ca antiseptic aplicatL local, prevenind infecNia, Oi poate vindeca plLgi de$a
infectate" n potenNe nalteG are, de asemeni, efect hemostatic Oi antialgic.

/imptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. F remedii; rubricL%
$IND 1 DE),SIONS 1 falling " heightG from a AB;
!E-D 1 .R-T,RES 1 /=ullG of =B;
!E-D 1 INC,RIES of the headG after /calp ;B;
!E-RIN( 1 I$#-IRED 1 distance "
amel. >B;
!E-RIN( 1 I$#-IRED 1 noises "
amel. AB;
!E-RIN( 1 I$#-IRED 1 riding in a carriage "
amel. DB;
NOSE < )-ER-TION ;B;
$O,T! 1 INC,RIES 1 'ongue
laceration =B;
STO$-! 1 !E-RTB,RN 1 horripilation,
Kith ;B;
B)-DDER 1 INC,R9, operations after >B;
,RET!R- 1 #-IN 1 tearing " chill,
during ;B;
.E$-)E (ENIT-)I-BSE0 1 OND9)O$-T- 1 4terus Cervix >B;
.E$-)E (ENIT-)I-BSE0 1 )O!I- 1 offensive " deliver8, after instrumental ;B;
.E$-)E (ENIT-)I-BSE0 1 $ENSES 1 copious " abortion or parturition, after " deliver8G after
instrumental ;B;
)-R9N0 -ND TR-!E- 1 INC,RIES to air passages 0;0
!EST 1 -BSESS " 6ammae " threatening, in old cicatrices DB;
!EST 1 -NER 1 6ammae " contusion, from DB;
B-& 1 EO,NDS, spinal >B;
E0TRE$ITIES 1 .R-T,RES 1 open fractures ;B;
E0TRE$ITIES 1 !E-T 1 .oot 1 eatingG after ;B;

ST-#!9S-(RI- ca Oi !rnica, un policrest important este remediul de elecNie n tratamentul plLgilor
tLiate, cu margini regulate, curate sau cu contaminare minimL anfractuoase Oi contaminate "
Calend. %, cum este Oi cazul plLgilor operatoriiG o altL indicaNie ma$orL o reprezintL traumatismele
aparatului urogenital.

!9#ERI,$ este util n orice tip de traumatism n care este afectat direct sistemul nervos, inclusiv n
plLgile penetrante la nivel cerebral, ocular, n fracturile cominutive cu lezarea nervilor , n orice fel de
leziune care afecteazL o zonL bogat inervatL etc. /pecific pentru 38pericum este caracterul ascu8it,
iradiant al durerilor.

b. #rin Fn8epare2
)ED,$ < plLgi nNepate, infectate, nNepLturi de insecte sau muOcLturi de animale dar Oi entorse sau
contuzii% cu inflamaNie, edem, coloraNie violacee sau tegumente marmorate modificLrile de culoare
persistL mult timp% Oi reci cu simptomatologie ameliorat6 de aplica8ii reci G profilaxia tetanosului
tetanigene.

)nNepLturile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, 4rtica, 38pericum sau Calendula, sau,
n cazul unei reacNii exagerate, se pot administra Oi intern :
)edum edem rece , durere amel. de aplicaNii reciG
-pis inflamaNie care se dezvoltL foarte rapid cu edem, durere arzLtoare usturLtoare , prurit, culoare roOie
sau roz Oi tegumente fierbinNi, amel. de aplicaNii reciG
ant'aris vezicule cu durere intens arzLtoare Oi prurit, amel. de aplicaNii reci.
" Fn8ep6tur6 de albin6: !pis, !rn.G Carb"ac.G Led.G 4rt.G ;
Ooc anafilactic: -RBO)I,$ -ID,$
" Fn8ep6tur6 de viespe2 !rn.G Led.G mez.

6uOcLturile de Oerpi: !pis, !rs.G #ell.G Camph. G Cedr.G +chi.G +uph.G L!C3.G L+(.G >ip.


#. -gen8i traumatizan8i termici
0. Deger6turi: !9!:dureri nNepLtoare ca Oi cum ar fi mpuns de mii de ace fierbinNi sau dimpotrivL,
reci ca gheaNa%.G L!C3.G 5)'"!C.G P+':.G P4L/.

=. -rsuri2
uOoare" grd ) )) : local 4rtica, 38pericum, Calendula Oi intern 4rtica sau Cantharis, care
controleazL foarte bine durereaG
grave: se trateazL ntPi Oocul cu !rnica, !conitum, Bpium O.a
,rtica urens: eritem, dureri nNepLtoare Q prurit
ant'aris: flictene, dureri foarte intense, arzLtoare senzaNie ca Ide apL clocotitL%, amel. de aplicaNii reciG
-rsenicum album: leziuni nchise la culoare tentL negricioasL flictene, escare, ulceraNii, gangrenL%,
dureri foarte intense, violente, arzLtoare senzaNie ca Ide cLrbuni ncinOi%, ameliorate de aplicaNii calde.
Pentru arsuri care se vindecL greu: carb"ac.G Caust
!rsuri de iradiere: calc"fG phosG rad"br.G R"ra8

-. Insola8ia: !conitum, #elladonna, (lonoinum , 5atrum carbonicum

. Electrocutarea: starea de Ooc se trateazL cu !con.G 6orph, iar arsurile Oi eventualele fracturi, cum s"a
arLtat mai sus.
9+5+:!L/ " (+!'3 !PP!:+5' " lightning"stro=eG after: lach.G nux"v.
9+5+:!L/ " +L+C':B/3BC7G ailments from: morph.G phos.

D Inecul: !ntimonium tartaricum, Lachesis.
E. Into/ica8ia cu O:
9+5+:!L/ "(+!'3 !PP!:+5' " carbon monoxide, poisoning from: acon.G bell.G op.


%amuel !ahnemann2 OR(-NON O. $EDIINE +d. 6arineasa, 'imiOoara 0???% pag.01E 2
&.Tratamentul unor asemenea boli /care se datoreaz0 doar unei leziuni e(terne+ este lasat 1n
seama chirurgiei, dar acest lucru este corect doar at2ta timp c2t partile afectate solicita a3utor
mecanic, prin care obstacolele e(terne din calea )indecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar
prin agentii fortei )itale, pot fi 1ndepartate prin mi3loace mecanice, ca de e(emplu: reducerea
dislocarilor, prin ace si banda3e pentru sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri
hemoragia din arterele deschise, prin e(tragerea corpurilor straine ce au penetrat partile )ii, prin
efectuarea unei deschideri a unei ca)itati 1n scopul 1ndepartarii unei substante iritante sau pentru
a 1nlesni e)acuarea puroiului sau a colectiilor de lichide, prin apropierea e(tremitatilor unui os
fracturat si pastrarea lor 1n aceasta pozitie printr-un banda3 potri)it - ghips. .$

Bibliografie

" #B+:)C7+ S., Poc=et 6anual of 3omeopathic 6ateria 6edicaG
" #B:L!5( (., 3omeopath8 in practiceG
" C!/':B A.#.(., 3omoeopath8 in +mergencies of 6edicineG
" CL!:7+ A. 3., 'he PrescriberG
" 9)#/B5 (ouglas 6., 6anuel dT4rgence 3omeopathi@ue dans les accident et les maladies trad.
(r. Aean Lafeuillade%
" L)L)+5'3!L , 'herapeuticsG
" 5!/3 +. #., 5ash +xpanded Sor=" 'herapeuticsG
" /3+P3+:( (., 3omoeopath8 for the &irst"!ider
" :!(!: 1

"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
top






ORGANON + MIASMELE IN HOMEOPATIE
Dr. I"an Teleian + N"#e de $rs, %&+%- ianarie %''&


MIASMELE IN HOMEOPATIE
*No8iuni introductive+


!ippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasm6, termen plecat din limba
greacL, semnific5nd pat6 sau gre@eal6. +l pleca de la ipoteza cL anumite boli infecNioase erau transmise
oamenilor de aerul Oi apa murdLritL de miasme. La sfPrOitul secolului 01, se obiOnuia sL se creadL cL
miasmele erau gaze impure, responsabile de propagarea epidemiilor n rPndul populaNiei. !a'nemann Oi"a
dat seama cL aerul putea vehicula boli infecNioase dar, dupL pLrerea sa, elementul patologic nu putea sL fie
gazos. La sfPrOitul anului 0H?2, 3ahnemann s"a sesizat cL sifilisul era o boalL a sPngelui putPnd sL se
ascundL sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vieNii sale profesionale, el creiase un preparat
special denumit $ercurius Solubilis !a'nemanni, care era tratamentul clasic al sifilisului Fn toat6
Europa. +l a descoperit rapid cL 6ercurul n dinamizare homeopaticL avea Oi mai multL eficacitate asupra
sifilisului decPt toxicul sub forma sa brutL Oi a reuOit mai multe vindecLri complete.

4n naturalist german, >an LeeuKenhoe= a inventat microscopul Oi a publicat nainte de moartea sa, n
0H.-, observaNiile sale asupra unor mici U animalcule U vivante. !ceastL informaNie i"a permis lui
3ahnemann sL presupunL cL aceste micro"organisme erau la originea numeroaselor boli infecNioase. Pe
aceastL bazL, el a susNinut ideile celor ce susNineau rolul Ianimalcule"lor dar n acelaOi timp a apLrat
importanNa predispoziNiei organismului"gazdL. 'ot la debutul vieNii sale profesionale, 3ahnemann a sugerat
cL anumite erupNii cutanate, ca acele Icruste de lapte, trebuiau sL fie datorate microscopicelor vietLNi
animalcule% miasmatice, adicL micro"organismelor. Vn aceastL epocL, existau patru teorii principale privind
bolile cu propagare de tip infecNios.

Deci, n 3omeopatia hahnemannianL, semnifica4ia termenului 5 miasm0 5 se refer0 la efectele unui micro-
organism asupra for4ei )itale, incluz2nd 6i simptomele transmise de genera4iile precedente. -ceste miasme
cronice sunt capabile de a produce maladii degenerative, boli auto1imune, am zice noi ast6zi, @i pot
a:unge p5n6 la o imuno1deficien86.

!a'nemann a remarcat c6 fiecare boal6 cronic6 cuprindea trei faze, o fazL primarL, latentL, una
secundarL si alta terNiarL. +fectele acestor miasme se transmiteau de la o generaNie la alta prin ereditate Oi
provocau predispoziNii la anumite boli. ele trei miasme cronice pe care 3ahnemann le"a introdus n 01.1
sunt #sora Psora : miasma pruriginoasL%, Sicoza /8cosis : miasma gonoreei% Oi )ueza miasma Oancrului
sifilitic%. 3ahnemann a publicat aceastL teorie cu mult nainte ca prezenNa germenilor sL fi fost larg
acceptatL Oi ma$oritatea prescriptorilor contemporani cu el au avut dificultLNi n nNelegerea acestei teorii
sofisticate despre bolile contagioase . VncL de pe vremea lui 3ippocrate, oamenii de profesie ai medicinii
bLnuiau existenNa de organisme invizibile responsabile de producerea bolilor dar !a'nemann este cel care
a creiat conceptul modern de infec8ie. Vn fapt deci, patologia homeopaticL este de bunL seamL mult mai
avansatL de cPt modernul sLu echivalent alopatic care nu nNelege totdeauna efectele procesului miasmatic,
nici sindroamele constituNionale transmise.
Vn prefaNa de la Brganon"ul tradus de Charles 3empel, Constantin 3ering povestea cL la sfPrOitul vieNii sale,
!a'nemann fLcuse descoperiri complementare Oi dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu
introducerea unei miasme noi pe care a denumit"o Pseudo"Psora.
U 3ahnemann a stabilit o distincNie ntre miasmele veneriene, adicL /ifilis Oi /icozLG Oi de asemenea a creiat
o subgrupL n PsorL, Pseudo"psora. U 3ering%
'eoria miasmaticL a lui 3ahnemann cuprindea de atunci douL miasme veneriene Oi douL neveneriene,
responsabile de boli cronice de lungL duratL. Cele douL miasme neveneriene sunt deci Psora boala
pruriginoasL% Oi Pseudo"psora boala tuberculoasL%. Cele douL miasme veneriene sunt /icoza boala
Inegilor% et Lueza Oancrul%.

3ahnemann a remarcat cL evoluNia cPtorva cazuri care pLreau a depinde de PsorL nu erau legate de o
manierL exclusivL de o erupNie cutanatL. +l a observat cL acest tip de afecNiune era de naturL infecNioasL Oi
avea simptome primare, latente Oi secundare ca Oi elemente ereditare. +l a conchis cL aceastL afecNiune era
datoratL unui agent miasmatic cu o etiologie distinctL, cu simptome pe care le"a deosebit de psorL Oi a creiat
astfel o nouL afecNiune miasmaticL pe care a denumit"o Pseudo"psora, miasma tuberculinicL .'oate aceste
miasme pot fi dobPndite plecPnd de la o infecNie sau prin transmitere ereditarL.


S-a emis, uneori, ideea c0 ,ahnemann ar fi 1n4eles c0 toate bolile de lung0 durat0 erau datorate
miasmelor cronice. Acest lucru nu este 1n intregime e(act.
Vn Brganon, el menNioneazL trei categorii de maladii cronice
cele datorate unor stress'uri continui tulburLri legate de cauze persistente care prin natura lor
nu sunt forNamente tulburLri cronice, -forismul H-%,
cele datorate unei toxicitLNi medicamentoase Oi unor erori terapeutice cauze medicale,
(forismul H*%, Oi
cele datorate miasmelor infecNioase cauze naturale, (forismul H1%.
Vn zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie sL includL miile de produse chimice
potenNial nocive eliminate n $urul nostru de complexe industriale, diateza vaccinalL datoratL imunizLrilor
obligatorii, Oi marele numLr de noi medicamente produse de industria farmaceuticL, cea de a doua categorie
cauze medicale% a crescut de o manierL considerabilL..
-olile legate de aceste trei etiologii /stress permanent ' droguri, to(ine, )accinuri ' 6i miasme naturale+
sunt din ce 1n ce mai greu de tratat c0ci aceste trei cauze se 1ntrep0trund 6i formeaz0 situa4ii 6i mai
comple(e..


SI$#TO$-TO)O(I- ONSTIT,GION-)H II
$I-S$E)E

)tiologia unei "oli, temperamentul constituional al pacientului Oi totalitatea semnelor i
simptomelor sunt cei trei factori care constitue ta"loul complet al unei maladii. Vn homeopatie noi vorbim
adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uitLm de a
asocia acestora factorii etiologici, miasmele Oi constituNia fizicL a subiectului. Semnele fizice ale indi)idului
sunt fundamentale pentru tratamentul tulbur0rilor cronice 1ntruc2t constitu4ia 6i temperamentul reflect0
mo6tenirea miasmatic0. !oi trebuie s0 cont0m 1n mod unic pe istoria personal0 6i familial0 a indi)idului
pentru a descoperi miasmele. $iasmele sunt prezente Fn Fns6@i simptomatologia pacientului.
/indroamele produse de miasme atrag aten8ia asupra cauzei fundamentale chiar Oi atunci cPnd ea nu
poate fi legatL, n cadrul observaNiei, de un factor etiologic specific.

.iecare miasm6 cronic6 are semne caracteristice care fac parte integrantL din totalitatea simptomelor.
(e exemplu:
#sora are tendinNL de a induce irita4ie, inflama4ie 6i hipersensibilitate G
Sicoza2 infiltra4ie, indur4ie, 6i e(crescen4e G
#seudo #sora are tendinNL de a induce tuberculi, fibroze 6i supura4ii G
Sifilisul , granula4ie, degenerescen40 6i ulcera4ie.


-t5t c5t permite constitu8ia fizic62

#sora face ca organismul s0 de)in0 into(icat, pielea nes0n0toas0 6i s0 perturbe func4iile
digesti)e 6i eliminatorii.
#seudo #sora are tendin4a de a produce oase lungi 6i fine, un torace str2mt, obra3i scobi4i 6i
ochi str0lucitori.
Sicoza duce la formarea de oase grele, la reten4ie de ap0, la e(crescen4e de 4esuturi 6i la o
lentoare a metabolismului.
Sifilisul are tendin4a de a produce malforma4ii congenitale, o structur0 osoas0 asimetric0,
din4i malforma4i 6i o fa40 buh0it0 de tip buldog.

Temperamentul2
Temperamentul psoric este plin de idei pseudo-6tiin4ifice, filozofice, politice, religioase. %i
sunt foarte e(presi)i, )orb0re4i, se supraestimeaz0 6i pot g2ndi c0 ei sunt geniali, dar pentru al4ii
ei par nesocoti4i 6i nereali6ti.
#seudo #soricul *Tuberculinism+ este romantic, erotic, monden, e(tro)ertit, cosmopolit,
schimb0tor, optimist, dar nesatisf0cut 6i dore6te s0-6i schimbe locul, slu3ba, partenerii, etc.
Sicozicul est pesimist, realist f0r0 concesiuni, septic, secret, b0nuitor, gelos, cu idei fi(e 6i un
ascuns dezgust pentru sine 1nsu6i.
Sifiliticul este un amestec de nebunie 6i de geniu cu un sim4 ascu4it al ironiei care-l conduce la
obsesia mor4ii 6i destruc4iei. %i au tendin40 de a se culpabiliza, au tendin40 suicidar0 6i pot e)olua
spre idiotie, demen40 sau suicid.


Durerile2
#sora resimte ca dureri: m2nc0rimi, senza4ii de repta4ii furnic0toare, g2dileli 6i arsuri '
#seudo1#soricii resimt dureri ne)ralgice, acute, penetrante, perforante , 1n4ep0turi lancinante'
Sicoza are dureri bruOte, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor '
Sifilis2 durerile par absente 1n etapa actual0 sau sunt profunde, nedefinite 6i acute, groaznice 6i
1n special agra)ate noaptea.
Scurgerile2
#sora are scurgeri destul de pu4in abundente, iritante, pruriginoase '
#seudo *sora are scurgeri purulente, galbene, s2nger2nde, cu miros de mucegai '
Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar nchis cu miros acru, de peOte G
)ueza are scurgeri foarte urPt mirositoare, ca de infec4ie, fetide, foarte puternice.

#ielea2
#ielea la #sora est uscatL, asprL, nengri$itL, cea mai micL plagL infectPndu"se uOor iar leziunile
sunt pruriginoase cu secreNie purulentL abundentL.
#ielea la #seudo #sora este diafanL, delicatL, netedL, se lezeazL Oi sPngereazL cu uOurinNL,
producPnd multe secreNii purulente.
#ielea la Sicoz6 este acoperitL de veruci, pete, puncte de frumuseNe, excrescenNe, de culoare
nchisL cu dezvoltare excesivL a pilozitLNii.
#ielea la )uez6 prezintL pete roOii nchise, sau culoare arLmie, cu erupNii fLrL prurit dar cu
tendinNa de a ulcera cu uOurinNL.

Jn ceea ce prive@te simptomatologia mental6, ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternicL
caracteristicL miasmaticL, este:

Psora: an/ietatea
/icoza: .rica
/ifilis: Desn6de:dea, disperarea

Lucrarea dr. :a=shit ne permite sL nuanNLm mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toatL
patologia genului uman.

K$entalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in stLri de prostraNie, obosind relativ uOor n
urma efortului mental.
0. Vn cursul bolilor, are fricL de moarte, gPndeOte cL este incurabil Oi fLrL speranNL.
.. 6emoria sa este scurtL, e distrat, are o putere de concentrare mediocrL.
-. Psihismul sLu nu este niciodatL satisfLcut, gLseOte cL tot ce face el nu e niciodatL bine, e
melancolic, se tulburL din orice fleacuri Oi este perturbat cu uOurinNL pe plan psihicG
*. !ceste tulburLri mentale de originL PsoricL sunt ameliorate de procesele de eliminare sub
forma de transpiraNii abundente Oi de micNiuni tot atPt de importante.

,$entalul Sifilitic este deprimat, niciodatL deschis, niciodatL sincer, cu dorinNL de sinucidereG
F. &ricL de noapte, puterea sa de gPndire raNionamentul% este lentL, vrea sL comande dar in
acelaO timp are instincte ucigaOe, cu dorinNL de a distruge vieNile altoraG
E. Psihismul /ifilitic latent este moate, greoi Oi ncLpLNPnatG
H. !cest psihism /ifilitic este alinat de manifestLrile externe ale bolilor pe care le prezintL, ca
Oi de procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.

,$entalul Sicosic este imbufnat morocLnos%, iritabil, Oi aduce aminte cu greutate de evenimentele
recente, n timp ce faptele demult petrtecute i revin cu uOurinNL n minteG
1. +ste un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu raNionament lent, revenind repede
asupra a ceea ce a zis sau a gPnditG
?. Ca Oi n cazul mentalului /ifilitic, el vrea deasemenea sL ucidL , sL distrugL pe alNiiG
02. !cest psihism se amelioreazL prin eliminLri patologice, cum este leucoreea, gonoreea,
etc.

70r0 1ndoial0, 1n analiza cazului, proces deosebit de important 1n stabilirea remediilor homeopatice
)indec0toare, se pleac0 de la in)entarierea inteligent0 a totalit04ii simptomelor pacientului. Aceasta ne
face s0 acord0m o aten4ie deosebit0 discu4iei cu bolna)ul pentru a intra 1n posesia tuturor datelor pri)ind
boala. Totu6i e(presia: 8 totalitatea simptomelor$, cel pu4in la 1nceputul practicii homeopatiei, te incit0 s0
dai aten4ie prioritar0 1ndeosebi aspectelor strict semiologice, legate de tipul simptomelor, felul cum
pacientul simte suferin4ele sale, particularit04ile de apari4ie, dispari4ie, etc. 9 1n orice caz 8stresul$
medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din datele esen4iale ale manifest0rii bolii la
pacientul respecti).

Conceptul hahnemann-ian al consulta4iei homeopatice cere ce)a mai mult. :n analiza cazului a)em ne)oie
at2t de datele bolii c2t 6i de alte dou0 tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale
1mboln0)irii, analiz2nd istoric e)olu4ia procesului morbid 6i de datele constitu4iei fizice 6i temperamentale
ale indi)idului bolna), reflect2nd starea actual0 a for4elor sale de ap0rare 6i gradul afect0rii acestora.
Acestea alc0tuiesc tabloul complet al unei boli. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu ade)0rat
ceea ce denumim 8totalitatea simptomelor$, iar cunoa6terea lor este absolut necesar0 1n cazul bolilor
cronice, boli care ne oblig0 s0 trat0m miasmatic tulbur0rile pacientului, 1n func4ie de profunzimea afect0rii
organismului 6i de resursele )itale ale acestuia.

:n ;rganon, ,ahnemann se refer0 cu claritate la cauzele bolilor, preciz2nd c0 e(ist0 cauze ocazionale 6i
cauze fundamentale. Acestea din urm0 se refer0 la miasmele cronice. 7iecare miasm0 cronic0 are semnele
sale caracteristice care se e(prim0 mai mult sau mai pu4in 1n cadrul 8totalit04ii simptomelor$. Deci
cunoa6terea atent0 a acestora ne a3ut0 s0 stabilim strategia de tratament 1n cuno6tin40 de cauz0.


%igur, un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai puin intricat din punct de vedere miasmatic.
*lecnd de la cele + miasme fundamentale, crora !ahnemann le'a adogat pe cea de a ,'a, *seudo'
psora ' denumit mai trziu -.iasma tu"erculinic- ' astzi studiul cauzelor fundamentale ale "olilor
au inceput s lrgeasc evantaiul miasmelor de "az, fiind acceptat n zilele noastre nc o miasm de
actualitate ' -cancerinismul- sau -miasma cancerinic-. (li autori contemporani, ca de ex. %an/aran,
aduce argumente etiologice in legtur i cu alte miasme. dintre cele care au avut i au o nrurire
general n cauzalitile patologiei secolelor. 0oate acestea vor constitui o"iect de studiu n prelegile
viitoare ale acestui curs.

)fortul de cunoatere a patologiei miasmatice dominante este n msur s ne indice cel puin
modalitatea de ncepere ct mai corect a tratamentului homeopatic.

1in cele de mai sus nelegem cu uurin profunda valoare a acestor noiuni despre miasme i
"ineneles despre valoarea supresiilor ce se produc n timpul tratamentelor medicamentoase, care pot
schim"a spectrul simptomelor att de minuios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic.
0otodat, repetm nu tre"uie uitat c "aza prescripiei homeopatice se "izuie pe totalitatea simptomelor
2sau ansam"lul, universalitatea lor34 imediat ce ne ndeprtm de aceasta, ne ndeprtm de 5rganon.

"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
top





DOCTRINA, PSORA
Dr. I"an Teleian + N"#e de $rs, %& + %- ianarie %''&



MIASMA PSORIC..

+ste cea mai intinsL din intreaga patologie Oi evolueazL sub formL latentL cu rLbufniri periodice sub formL
de acutizare a unor dereglLri miasmatice profunde.
Clinica sa este cel mai bine reprezentatL de /ulphur.

-R-TERISTII2

alternanNa simptomelor ntre eleG
periodicitatea episoadelor morbide, respectiv predispoziNie la alergie sub toate formele sale:
cutanatL,
respiratorie,
digestivL,
genitalL

tropism cutanat frecvent, la orice agresiune sau morbiditate
boli acute cu debut brutal, net, cu febrL mare urmate de ameliorare generalL
ameliorare prin tot ceea ce faciliteazL o scurgere exterioarL
transpiraNie
diaree
urinare
sPnge

predominL simptomatologia fizicL n raport cu cea intelectualLG psihismul este puNin
exteriorizat mPnie violentL%G
sensibilitate redusL la durere, psoricul nu se vaitL, el suportL durerea fara sL se plPngLG
tendinNL la congestie arterialL Oi hipertensiune prin pletorLG
tendinNL la suprancLrcare metabolicL: gutL, diabet gras, etc.
patologie predominantL pe tubul digestiv G psoricul nu se opreOte de la mPncare cPnd este
bolnavG
ConstituNia carbonicL ntruchipeazL in cel mai mare grad aceastL miasmL.



RE$EDII #SORIE

+xistL douL serii de remedii adaptate psorei:
" o serie legatL direct de aceastL diatezL : unul care marcheazL debutul ciclului evolutiv Oi altul
sfPrOitul acestuia, respectiv : /4LP34: Oi P/B:)546G
" altL serie este cea legatL de decompensarea progresivL a psoricului n interiorul celei mai
reprezentative Oi stufoase constituNii, cea carbonicL, pe linia:
C!LC!:+! C!:#B5)C! spre
C!:#B >+9+'!#)L)/ Oi
C!:#B !5)6!L)/


E"O),TIE (ENER-)H

+xistL douL eventualitLNi:

a. Pacient care Oi exteriorizeazL precoce devreme% patologia:

Vn primul rPnd sub forma afecNiunilor cutanate furunculi, abcese, eczeme,
piodermite, cruste de lapte " sau cel puNin prurit Oi transpiraNii G
Vn al ."lea rPnd sub forma de afecNiuni acute, de diferite localizLri, dar totdeauna
febrile Oi cu evoluNie fermL. !desea e vorba de afecNiuni respiratorii de ex.
pneumopatiile zise virale G pneumonia francL lobarL acutL a adultului sLnLtos
descrisL pe vremuri este o formL tipicL de boalL psoricL.
/ub formL de afecNiuni digestive : crize hepatice, migrene, hemoroizi, ulcer gastricG

/pontan sau cel mai frecvent sub influenNa terapeuticilor oficiale, mai mult sau mai puNin
fericite, psoricul de mai sus se declarL mai devreme sau mai tPrziu , alergic , Oi nu mai
suportL aspirinele, antibioticele, cortizonicele G
'otodatL devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene, insecte, vaccinLri, etc. care
declanOeazL reacNii de eliminLri de salvgardare a integritLNii biologice.
" alergie cutanatL urticarie, edem Wuinc=e%
" alergie respiratorie boala de fPn, astm%
" alergie digestivL migrenL, crizL vezicularL, intoxicaNie alimentarL%
" alergie genitalL sindrom premenstrual%
6ai tPrziu apar fenomene congestive circulatorii, mai ntPi arteriale, cu hipertensiune,
apoi venoase, cu varice.
/e a$unge, n continuare, la retenNii toxinice Oi perturbLri metabolice, cu:
" litiaze renale un fel de ntoarcere la carbonismul primitiv
al diatezei, care solicitL Calcarea carbonica, ca un fel de
isoterapicG
" litiaze veziculare martor al colmatLrii emonctoriilor digestive G
" diabet, gutL " n aceiaOi categorieG
" scleroze de tot felul cu pierdere de memorie,verti$, insuficienNL renalL,
dureri articulare Oi anorexie neobiOnuite la psoric semn de decompensare
gravL.

b. Pacient, multL vreme fLrL acuze patologice, care se laudL cL nu Otia ce este boala, care
a$unge la consultaNie dupL vPrsta de F2 ani, pentru acuze aparent nensemnate : astenie, mici
crize de palpitaNii, de dispnee de efort, arsuri gastrice, hemoroizi, reumatism dar care
persistL.
La acesti pacienNi, adesea euforici, se profileazL la orizont afectLri organice
ca infactul sau insuficienNa cardiacL.
!lNii surprind prin modificLri de caracter, stLri de neliniOte, anxietate,
tristeNe, iritabilitate, etc. semne de decompensare Oi organicitate.


RE$EDII #SORIE E"O),TI"E
Practica homeopaticL aratL cL organismul uman oferL o mare varietate de tablouri de tip psoric, uneori chiar
la acelaOi remediu, ceea ce se reflectL Oi prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertorizLrile, n cursul
tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urmLriNi n timp. /e pot observa fie evoluNii
favorabile, compensate, fie evoluNii decompensate. )n acest fel s"au remarcat etape de legLturL ntre
remediile anti"psorice cele mai rLspPndite, astfel:

1ecompensare diatezic progresiv
" Sulp'ur
" !epar sulp'ur
" (rap'ites
" )%copodium
" #sorinum

1ecompensare constituional
" seria carbonic62
o alcarea carbonica
o $agnesia carbonica
o &alium carbonicum
o Natriu carbonic
o Bar%ta carbonica
o -mmonium carbonicum
o arbo vegetabilis
o arbo animalis
" seria sulfuric62
o alcarea sulfurica
o $agnesia sulfurica
o &alium sulfuricum
o Natrum sulfuricum
o Bar%ta sulfurica
o -mmonium sulfuricum
o Sulfuricum acidum

RE$EDII DE DREN-C2
Nebel @i "anier, 8in5nd seama de efectele uneori e/trem de vulcanice declan@ate de unele poten8e greu
de precizat Fn raport cu reactivitatea diferit6 a pacien8ilor, fa86 de remediile antipsorice, Fn special Fn
cazul Sulp'urului, au dezvoltat o teorie pragmatic6 de evitare sau de atenuare a acestor reac8ii,
folosind unele remedii care au un impact favorabil, Fn anumite dilu8ii, asupra preg6tirii emonctoriilor
de drena: to/inic dominant, cu reale avanta:e pentru bolnavii cronici. -cest efect apare, de bun6
seam6, folosind @i dilu8iile :oase ale remediului simillimum dar inconstant. #rintre remediile de
drena: se num6r62
o Nu/ vomica 2 sistem nervos
o Berberis 2 ficat @i rinic'i
o Iris versicolor 2 pancreas
o (lonoinum 2 artere
o -esculus 2 vene
o ,rtica urens 2 piele, alergii
o )edum palustre 2 articula8ii
o -rnica 2 mu@c'i.



""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
top






MATERIA MEDICA, SULPHUR
Dr. I"an Teleian + N"#e de $rs %& + %- ianarie %''&




SULPHURUS
%ste aproape imposibil de f0cut un rezumat al punctelor esen4iale ale remediului Sulphur, deoarece
spectrul remediului este at2t de )ast, 1nc2t fiecare tr0s0tur0 caracteristic0 men4ionat0 poate p0rea
contrazis0 de alt0 caracteristic0 la fel de )alabil0, 1ns0 cu simptome opuse. Sulphur este cu siguran40 cel
mai folosit remediu, ceea ce l-a f0cut pe "ent s0 afirme c0 nu s-ar putea face deosebirea 1ntre un homeopat
cu e(perien40 6i un no)ice numai pe baza frec)en4ei cu care ace6tia prescriu pacien4ilor remediul,
deosebirea const0 1n faptul c0 unii 1l folosesc cu succes 6i al4ii nu. Sulphur este mai frec)ent un remediu
masculin. %(ist0 dou0 mari tipuri de personalitate, caracteristice remediului:

0%" tipul filozofic, cu preocupLri intelectuale, dar cu legLturi umane superficiale cu familia, prietenii%. +ste
un gPnditor adevLrat, profund, cPntLrind ndelung probleme intelectuale adPnci, ntr"un mod detaOat.
)nteligenNa sa tinde sL"l ndepLrteze de ceilalNi, astfel ncPt devine plin de sine, preocupat numai de
realizLrile sale. Cea mai mare dorinNL a sa ar fi sL descopere vreun adevLr sau niOte cunoOtinNe noi care sL l
facL celebru. +ste un om ambiNios, tipul de intelectual rece, detaOat, adoptPnd o atitudine cinicL,
condescendentL, n faNa vieNii. 4neori a$unge sL simtL dezgust faNL de alNii. Vncrederea n sine pe care o
nutreOte e de nezdruncinat.

.%" tipul de Lidealist practicM, care pune accent mai ales pe relaNiile sociale Oi muncL. !cest tip de pacient
tinde sL fie extrovertit, prietenos, fermecLtor, oarecum inocent, n mare mLsurL. Bamenii depind de el, este
plin de viaNL Oi de entuziasm. !cest tip are nevoie de aprobare Oi de afecNiune din partea celorlalNiG deOi pare
plin de ncredere n sine, vrea sL simtL cL e aprobat Oi preNuit. (eOi e l6ud6ros @i plin de sine, fanfaronada
lui este atPt de naivL, ncPt nu e respingLtoare.
Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri Oi stLri de anxietate, n legLturL cu sLnLtatea sau cu
familia sa. Poate avea perioade de posomor5re, nelini@te @i depresie.

.emei2
#acienta Sulphur poate s0 nu prezinte aceea6i personalitate, cu acelea descrise mai sus 1n cazul
b0rba4ilor. De6i poate fi preocupat0 e(cesi) de persoana sa, 6i intelectual0, ea este mai interesat de
pro"leme materiale, practice, de afaceri, etc. %ste foarte competent0, )ioaie, 1i place s0 fie mereu ocupat0,
are o minte ascu4it0. Mai e(ist0 un tip de femeie Sulphur care, de6i este inteligent0 6i realizat0 pe mai
multe planuri, pare totu6i mprtiat i dezorganizat. 7emeia Sulphur tipic0 are o fire masculin0,
dominatoare. :i place s0 conduc0 din pozi4ii de autoritate, control 6i responsabilitate. Simptomele
emo4ionale )or fi rele)ate de familie, mai degrab0 dec2t de pacienta 1ns06i: familia )a spune c0 ea este
1nc0p042nat0 6i irascibil0' de asemenea poate fi foarte an(ioas0 6i ipochondr0 1n manifest0ri. Are o
1nf04i6are robust0 sau chiar corpolent0, o constitu4ie fizic0 foarte solid0.

)enea2
<na din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. #acientul z0bo)e6te, am2n0 1ndeplinirea
sarcinilor, se g2nde6te la multe proiecte dar rareori le duce la bun sf2r6it. :i place mai mult s0 stea 6i s0
discute filozofic dec2t s0 ac4ioneze practic. <nul dintre pacien4ii Sulphur a elucidat odat0 aceast0
caracteristic0, spun2nd c0 prefer0 s0 citeasc0 un comentariu critic dintr-o re)ist0, despre o carte nou0,
deoarece, de6i dorea s0 fie )ersat 1n literatura modern0, nu reu6ea s0 fac0 efortul necesar pentru a citi
chiar cartea respecti)0.

Negli:en8a2
%ste o alt0 caracteristic0 a pacien4ilor Sulphur' 1n trecut era chiar 6i mai e)ident0, 1nainte de apari4ia
facilit04ilor igienice 6i a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Chiar 6i acum, 1n ciuda
igienei moderne, pacientul Sulphur are un aspect exterior nengri6it hainele p0tate cu m2ncare, p0rul
unsuros 6i nepiept0nat, c0ma6a descheiat0, mototolit0 sau cu nasturii 1ncheia4i gre6it. #acientului 1i e lene
s0 se spele sau are aversiune fa de splat sau se spal0 doar pe por4iuni. Casa sau "iroul su au un
aspect de zon calamitat, cu vrafuri de cri i de hrtii i vase murdare peste tot. <neori pacien4ii
Sulphur pot fi anormal de meticulo6i 6i de ordona4i.

riticism2
*acientul gsete cusururi oricui. #are s0 cread0 c0 ar fi putut scrie o carte mult mai bine dec2t autorul
1nsu6i, etc.. <neori simte chiar dezgust fa40 de al4i oameni, de e(emplu fa40 de oameni 1n )2rst0 sau obezi.

-n/ietate2
An(ietatea e frec)ent 1nt2lnit0 la acest remediu, 1n general legat de s0n0tate sau de familie. #acientul
poate a3unge la o ade)0rat0 ipochondrie, de asemenea poate fi 1ngri3orat, 1n mod ira4ional, sau speriat s0
nu se 1nt2mple ce)a r0u familiei sale' dac0 un membru al familiei 1nt2rzie, pacientului 1i este imediat
team0 s0 nu sa fi 1nt2mplat un accident, etc.

-rogan862
%gotismul este o alt0 caracteristic0 a remediului, de6i unii pacien4i prezint0 simptomul ne1ncrederii 1n sine
6i au ne)oie de spri3in. :n general pacientul e foarte mndru de acuitatea sa mintal i de inteligena sa.
%l are mult0 1ncredere 1n sine 6i 1i consider0 pe ceilal4i plictico6i, mai ales dac0 ace6tia nu 1l g0sesc pe el
fascinant.

opii2
Copiii Sulphur sunt robu6ti, plini de curiozitate, cu o )oin40 puternic0 6i e(tro)erti4i. =or s0 fie centrul
aten4iei 6i pot reac4iona cu gelozie sau m2nie dac0 al4ii de)in centrul preocup0rilor. Arogan4a adul4ilor se
obser)0 6i la copii. -0ie4ii Sulphur sunt atra6i de mecanic0, fiind foarte curio6i s0 afle cum sunt construite
di)erse mecanisme. Ao o constitu4ie fizic0 robust0, greoaie 6i sunt b0t0io6i, cert0re4i. Dac0 au o fire
echilibrat0, ei sunt foarte populari 1n 6coal0, de)enind lideri. Dac0 au o fire dezechilibrat0. de)in b0t0u6i
sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi foarte deschi6i 6i inocen4i. Le place s0
stabileasc0 leg0turi prietenoase cu adul4ii 6i nu suport0 s0 fie trata4i altfel dec2t ca ni6te adul4i,
consider2nd c0 e necinstit s0 fie trimi6i la culcare de)reme, 1n timp ce adul4ii continu0 con)ersa4ia.

.izic2
;rice stare patologic0 fizic0 r0spunde la tratamentul cu Sulphur. >onele problematice obi6nuite sunt:
pielea /abcese, acnee, eczem0, psoriazis, etc.+ 6i traiectul digestiv /diaree, ulcer, hemoroizi, etc.+.

St6ri mentale2
plin de sine, lLudLros, face paradL privind calitLNile saleG gr.-%G
adversar inascut a tot ce este rafinat:
leneG gr.-%G
negli$ent, dezordonat gr..%,
murdar gr..%G nu i pasL cum aratL gr.-%G aversiune de a se spLla gr.., la copil, gr.-%G
intelectual, i place sL filozofeze, sL teoretizezeG
extrovertit, nestLpPnit, gLlLgios, prietenosG
extrovertire la copii autoritari, cu preocupare pentru mecanicLG
neliniOte n legLturL cu sLnLtateaG neliniOte n legLturL cu familia Oi copiiiG
i e teamL de accidente, de boliG
ambiNiosG
criticG
dezgust, o sensibilitate visceralL pentru mirosuri, obiecte sau chiar oameniG
teamL de nLlNimi, teamL cPnd vede pe alNii la nLlNimeG
teamL de boliG
claustrofobieG
teamL de infecNii, de cancer, de eOec, teamL sL nu fie respins de oameniG
metodic, cusurgiu, Oi impune constrPngeriG Oi muOcL unghiileG
ncLpLNPnatG
lipsa ncrederii n sineG
are nevoie sL fie lLudat, spri$initG
pacientul colecteazL lucruri, are impresia sau halucinaNia cL lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile
de valoare, cL l fac sL parL bogatG
impulsuri de a face rLu familiei, care l nspLimPntLG
plPns la menopauzLG
pacientul repetL ntrebarea nainte de a rLspundeG

Stare generala2
cLlduros cu sPnge cald%, agravare la cLldurL, deOi unii pacienNi sunt friguroOiG
agravare generalL Oi localL din pricina cLldurii patuluiG
agravare generalL iarnaG
agravare la ora 00h., foame, cefalee, etc.G
agravare cPnd stL n picioare dureri lombare, diaree, leOin%G
ameliorare cPnd stL ntins n patG
aversiune faNL de sau agravare dupL% baieG
scurgeri, scaun, secreNii, transpiraNie cu miros fetidG
transpiraNie excesivLG
agravare generalL dupL supresia erupNiilor Oi scurgerilorG
dureri cu senzaNia de arsurLG
agravare generalL la sfPrOitul sLptLmPnii, n Kee="endG
agravare n zilele noroase,
cPnd soarele de abia se zLreOte printre noriG
nfLNiOare:
0% corp subNire, uneori ncovoiat, sfri$it, suptG
.% robust, rumen la faNL, pletoric, buze roOii, pLr unsuros, nepieptLnat, nengri$itG

ap
cefalee n Kee="endG
cefalee cu senzaNia de cordon strPns n $urul capuluiG
cefalee sau arsurL n vertex, amelioratL de comprese reciG
cefalee mai severL iarna, agravatL de mirosuriG erupNii pe pielea capului sau la marginea scalpuluiG
mLtreaNL, seboree a pielii capului, la marginea pLrului, la sprPnceneG
infecNii dentare recurenteG
faNa rumenL, uneori congestionare alcoolicL sau dilatarea venelor nasului Oi obra$ilorG
bufeuri de cLldurL la menopauzLG
otitL, otoree, mai ales la urechea stPngLG
acnee rozaceeG
acnee pe nasG
buze rumeneG

Oc'i2
sprPncene groase, stufoaseG
con$unctivitL cu senzaNie de nisip n ochiG
blefaritL, roOeaNL, usturimi Oi iritaNie la merginile pleoapelorG
iritLG
retinitLG
hemoragie retinianLG

Nas2
mare sensibilitate la mirosuriG
nu suportL mirosul corpurilor altora dar i place mirosul sLu propriu%G
sinuzitL, scurgeri cronice, purulente din nasG
boala fPnuluiG
polipi nazaliG
Stomac2
apetit nesLNios, i place sL mLnPnceG
senzaNie de foame Oi de gol n stomac n fiecare zi la ora 00h.G
sete puternicL cu dorinNL de a bea bLuturi reci de la ghiaNLG
doreOte: dulciuri, ciocolatL, ngheNatL, grLsimi, condimente, alcool mai ales bere sau Khis=8%,
carne, mPncare cu gust picant ardei iute, etc.,%, mereG doreOte dulciuri Oi ciocolatL mai ales nainte
de menstreG
aversiune: ouL, mai ales gLlbenuO de ou moale, peOte, mPncare acrL, mLsline, dovlecei, terci,
ficat, rareori dulciuriG
dispepsii arsuri n stomac, mai ales din pricina abuzurilor alimentare%, gastriteG ulcer pepticG
indigestie n timpul menstruaNieiG
Rect2
diaree sau scaun moale n fiecare dimineaNL, deseori trezindu"l din somn pe pacient la ora F sau
Eh. G
uneori pacientul are mai multe scaune n fiecare dimineaNLG
nevoie subitL, puternicL, de defecaNieG
scaun cu miros extrem de puternic, toatL familia Otie cPnd a evacuatG
eliminare de gaze cu miros puternicG
diaree dupL ce bea bereG
prurit sau senzaNia de arsuri n rect agravate la cLldurL, ameliorate la frigG
hemoroiziG
fistulL rectalLG
secreNii, prelingeri ale rectului foarte iritanteG
,ro1genital2
erupNii n $urul organelor genitaleG
herpesG
apetit sexual crescut la tipul de pacienNi pletoriciG
la tipul de pacienNi intelectual, uscLNiv, activitatea sexualL nu este o prioritate sau este chiar
dezagreabilLG
impotenNL sau absenNa erecNieiG
enurezisG
fimozL, balanitL G
prostatitL, arsuri uretrale sau prostaticeG
hipertrofie de prostatLG
scurgeri uretraleG
urinL cu miros puternicG
leucoree galbenL cu miros puternicG
prurit vaginalG
transpiraNie cu miros puternic n zona inghinalL, la pliciG
ardiac2
dureri precordiale anginL pectoralL%G
palpitaNii, mai severe noaptea n pat, sau n somnG
boli cardiace n stadiu avansatG

Torace2
astm, mai sever cPnd pacientul rLceOteG
respiraNie mai dificilL searaG
apnee n somn, pacientul tresare din somn cu senzaNia de sufocareG
tuse, mai severL noaptea n patG
pneumonieG
bronOitLG
emfizemG
tuberculozLG

Spate2
slLbiciune a spatelui, pacientul se spri$inL pe spLtarul scaunuluiG
dureri lombare Oi sciaticLG
dureri de spate, mai severe cPnd pacientul stL n picioare mult timp, sau cPnd se apleacLG
nu poate sta drept NeapLn%, cPnd e n picioareG
acnee pe spateG

E/tremit68i2
dureri n umLrul stPngG
artritL agravatL de ncLlzire exageratL, amelioratL de comprese reciG
artritL reumatismalLG gutLG artritL psoriazicLG
celulitL, limfabgitL, mai ales pe antebraNeG panariNiu paraunghialG
variceG
unghiile ngroOate Oi distorsionate, mai ales unghiile picioarelorG
transpiraNia picioarelor cu miros puternicG
cLldurL la picioareG pacientul Oi scoate picioarele de sub cuverturL sau cautL cu neastLmpLr
locuri mai reci prin patG

Somn2
insomnieG doarme bine > sau D ore, apoi se treze@te @i dormiteaz6 intermitent tot restul nopNiiG
apnee n somn, se trezeOte brusc cu senzaNia de sufocareG
rPde n somn L8c.%G
co@maruri, mai ales dormind pe spateG
preferL sL doarmL pe stPngaG

#iele2
prurit agravat de cLldurL, n pat, noaptea, dupL baie sau cPnd poartL haine de lPnLG
erupNii cu scurgeri Oi mPncLrime insuportabilLG
eczemLG psoriazisG seboreeG urticarie provocatL de ste$arul otrLvitorG scabieG
abcese, furunculi dureroOi, de obicei recurenNiG
herpesG
impetigoG
micoze rotundeG
vLrsat de vPntG
erizipelG
celulitLG

#ndicaii clinice
!bces rectalG !bcesG !cneeG !lcoolismG !lergieG !migdalitLG !nginL pectoralLG !nxietateG !ritmieG !rtritL
reumatismalLG !rtritLG !stmG #lefaritLG #oli ale Nesutului con$unctivG #ronOitLG #ufeuri de menopauzLG
#ursitLG CefaleeG CirozLG ColitLG Con$unctivitLG ConstipaNieG (emenNLG (epresieG (iabetG (iareeG +czemLG
&aringitLG &istulL rectalLG &isurL recto"analLG 9utLG 3emoroiziG 3epatitLG 3ernie hiatalLG 3erpesG
3ipertensiuneG )mpetigoG )nflamaNii intestinaleG )nsuficienNL cardiacL congestivLG )ritLG LombalgiiG
6alignitateG 6LtreaNLG 6icoze rotunde 'inea%G 6igrenLG BtitL medieG PneumonieG Polipi nazaliG ProstatitLG
Prurit analG PsoriazisG :eflux esofagianG :initLG /ciaticLG /clerozL amiotroficL lateralLG /clerozL multiplLG
/eboreeG /indromul oboselii croniceG /inuzitLG 4lcer pepticG
7emedii complementare -rs., Nu/1v., #sor., -con., #uls.,
XXXX ciclul2 Sulp'. 11N alc. 11N )%c. 11N Sulp'. YYYY constitue aOa numita UtriadL antipsoricL, care
trebuie sL nceapL totdeauna cu /ulphur%

%tri acute
" :Lceli, gripL, amigdalitL, bronOitL, pneumonie, negli$ate Oi care se prelungesc: pacientului i e cald,
transpirL mult, poartL haine vechi Oi nu Oi schimbL hainele timp de zile ntregi, pLrul devine unsuros Oi se
lipeOte de capG
" Po$ar !pis., #ell., #r8., +uphr., 9els., Puls., :hus"t.%G

Comparaii
5ux"v.: !mbiNios, plin de sine, nerLbdLtor, doreOte grLsimi Oi condimente, dereglLri gastro"
intestinaleG
Puls.:CLlduros cu sPnge cald%, agravare la cLldurL, teamL de nLlNime, iritabil, dezgust, doreOte
dulciuri, cefalee, picioare fierbinNi, boli de pieleG
!rg"n.: CLlduros cu sPnge cald%, extrovertit, teamL de nLlNime, probleme gastro"intestinale,
diaree, doreOte dulciuriG
!lte remedii: Psor., !loe., 6ed., L8c., Plat., !nt"c., 9raph., 6ez.


-DDEND-

/4L&4:, comme /)L)C+!, est un remZde dangereux [ donner lors@u\il 8 a une maladie du
parench8me dans des organes d\importance vitale, en particulier dans les poumons.

Lors@ue les bouff]es commencent dans la poitrine, autour du coeur, cela ressemble davantage [
/4L&4:, mais @uand c\est dans le dos ou dans l\estomac, cela rappelle davantage P3B/P3B:4/.

)l ne peut prendre un bain sans attraper UfroidU.

>eut reprendre son sommeil, et lors@u\il est bien rendormi, on peut [ grand peine le r]veiller, et il a
besoin de dormir tard dans la matin]e. C\est le moment de son meilleur repos et son sommeil le plus
profond.

6ais c\est un remZde dangereux [ administrer dans les cas avanc]s de phtisie, et si on le donne, il
ne faut pas le prescrire [ trZs hautes dilutions.

5\entreprenez pas d\arr^ter les sueurs nocturnes @ui surviennent aux stades avanc]s, m^me si
/4L&4: parat ^tre indi@u] par les s8mpt_mesG en fait, il n\est pas indi@u].

C\est un grand remZde pour ext]rioriser ce @ui a ]t] mas@u]G de l[ vient @ue l\on voit /4L&4: sur
toutes les listes de remZdes utiles pour les ]ruptions supprim]es, ou pour tout ce @ui a pu ^tre supprim] par
les drogues.
6^me @uand ce sont des ]ruptions aigu`s @ui ont ]t] supprim]es /4L&4: est un remZde de valeur.

Ce @ue /4L&4: est pour la psore, 6+:C4:)4/ l\est pour la s8philis, et '34a! pour la s8cose.

Les personnes @ui passent leur vie [ bro8er du =aolin et les produits vari]s dont on se sert pour
fabri@uer la porcelaine, et les travailleurs de la pierre, demandent surtout C!LC!:+! et /)L)C+!, mais
ceux @ui travaillent dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de /4L&4:.

La rougeole, lors@u\elle sort avec cette couleur violac]e, r]clame trZs souvent /4L&4:.
C\est un grand remZde de la rougeole. Le m]decin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie
avec P4L/!')LL! et /4L&4:, en recourant, occasionnellement, [ !CB5)' et +4P3:!/)!.
+n particulier /4L&4: modifiera le cas lors@ue la peau est fonc]e et @ue la rougeole ne sort pas.

Les redoutables effets de la vaccination sont fr]@uemment gu]ris par /4L&4:.
)ci il fait concurrence [ '34a! et 6!L!5(:)546.

Le malade /4L&4: a de l\aversion pour le travail.
)l restera assis [ ne rien faire, et laissera sa femme prendre du lavage et Us\user les ongles au travailU en s
\occupant de luiG il pense @u\elle n\est bonne @u\[ cela.

/4L&4: est l\adversaire"n] de tout ce @ui est raffin]. !:/+5)C46 est le t8pe de malade raffin],
et ces deux remZdes sont aux antipodes l\un de l\autre.

bb bb bb




MATERIA MEDICA, PSORINUM
Dr. Adrian D/i#res$ + N"#e de $rs %& + %- ianarie %''&


PSORINUM (psor.)

Istoric:
Este un nosod.
Hering l-a preparat din materia sero-purulent a veziculelor de scabie.
D.p.d.v. terapeutic campul de aciune este cel al manifestrilor psorice cu lips de reacie n bolile
cronice, lips de vitalitate i apetit dup cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu
aduc ameliorarea sau nu o realizeaz pe deplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare
ameliorare.
Din punct de vedere al manifestrilor psorice este foarte apropiat de Sulphur.
Se spune despre aceste dou remedii c fac lumin n cazurile confuze.

sorinum e util atat n manifestrile de la nivelul pielii !e"presie superficial a bolii# cat i atunci
cand datorit supresiilor erupiilor boala este mpins n profunzime, generand tulburri mentale
i lips de vitalitate.

$onstituiile care beneficiaz cel mai mult sunt%
&. ersoanele cu boli de piele i adenopatii !care au avut n antecedente
erupii supresate#.
'. ersoanele nervoase, nelinitite care tresar uor.
(. $onstituiile psorice cu lips de vitalitate i de reacie vital aprute dup boli severe.
). $onstituii psorice cu miros neplcut al corpului i care nu poate fi ndeprtat de splat.
*. $opii delicai, palizi, cu aspect bolnvicios, miros urat, capricioi i irascibili.

CAUZALITATE :
robleme i tulburri dup boli infecioase, care dureaz de ani de zile.
+moii , emoii uoare care genereaz tulburri severe.
robleme aprute dup ridicarea unor greuti prea mari, dislocri, lu"aii, lovituri.

ESENTA REMEDIULUI:
-eorge .ithoul/as, n 0 $onvorbiri despre homeopatia clasic1, spune c ( idei de baz se
regsesc n tabloul lui sorinum %
&. 2ancarimea !3tching# intern i e"tern, '.Descompunerea !Decomposition# intern i
e"tern i (. Srcia !overt4# intern i e"tern.


Pe p!n "i#ic :
- Sunt afectate n principal pielea i plicile !orice gen de erupie cu mancrime#, aparatul
respirator, urechile i intestinul, partea dreapt a corpului.
- + considerat cel mai friguros remediu din toat 22 !se mbrac gros vara 5 uneori cu
plrie sau cciul#.
- 6re o marcat tendin ctre boli acute, rcesc uor i vindecarea treneaz mult.
- 7ips de vitalitate 5vrea notdeauna s a8ung acas s se ntind- este un alt aspect
al srciei despre care vorbeam mai sus! i lipsa de reacie vital 5nu reacioneaz la
remedii corect alese#, prostraie dup boli acute.
- 7a acestea se adaug mirosul urat !putred, cadaveric# al corpului i al tuturor
eliminrilor !diareea, transpiraia, otoreea, erupiile#. 9amenii nu pot sta n aceeai
camer cu pacientul sorinum.
- :ranspiraie urat mirositoare, abundent noaptea sau de la cel mai mic efort !n special
dup o boal acut debilitant#.
- 3ntotdeauna foame cu durerea de cap 5 dac mnanc se amel cefaleea, foame n
mi8locul nopii.
- 3nainte de a avea un atac !cefalee, epilepsie, grip# se simt foarte bine.

Pe p!n $ent!:
- An%iet!te! !gradul ) impreun cu 6;S, <673-6;, $67$-6;# !este mancrimea
intern care apare adesea dup supresia unor erupii la nivel e"tern# i disper!re! &n
cee! ce pri'e(te 'iitoru !grd ' impreun cu =at-2 5 rubric cu > remedii# ,
- "ric) de s)r)cie (i "!i$ent (insecurit!te ! ni'e $!teri!# grd '- chiar dac e bogat
are senzaia c o s dea faliment- aceast fric se regsete n cel mai nalt grad la
?r4onia !singurul de grad (#. $a o parantez e interesant c srcia real poate s
produc aceste cazuri de sorinum !n timpul ocupaiei -reciei de ctre germani, datorit
stresului i condiiilor mizere >@A din populaie a avut scabie.
- senzaia c sunt abandonai ,prsii, angoase care pot s a8ung la ganduri suicidare

- fric pentru sntate, disperat c nu se va face bine, fric de singurtate.
- 2ind, Despair- itching of the s/in from !rubrica cu ( rem, singurul rem de gradul (#.



REMEDIUL pe !r*:

Ment!:
- 6=B3+:6:+ !gradul ) impreun cu 6;S, <673-6;, $67$-6;# S3 D3S+;6;+ 3= $++6 $+
;3.+S:+ .33:9;C7 !2ind Despair future about rubrica de > remedii =at-2 si sor singurele
grd '#. S+ S32:+ C= ;6:6:. Dr speran, pesimist. Descura8at.
- Dric de cancer, eec.
- S+ S32:+ 6;6S3:, 6?6=D9=6:.
- D;3$6 D+ S6;6$3+ S3 D6732+=:.
- Se simte srac i c nu-i va reveni niciodat dup eecul n afaceri.
-.iseaz hoi i pericole.
- Dric de singurtate, de foc.
- 6n"ietate n legtur cu sntatea. D3S+;6: $6 =C S+ .6 D6$+ ?3=+ .
- Depresie datorit mancrimii.
- D3S+;6;+ D+ 76 26=$6;32+6 3+733. !( remedii, el fiind singurul de gradul ( , carbn-
sulph, dolichos pruriens de gradul &#.
- 2orocnos i n mare depresie. Descura8at. -anduri de sinucidere .
- 2elancolie religioas.
- S:6;3 D+ 6=-96S6 agg. =96:+6,nsoite de mare nelinite. !6rs#.
- $opii% cu stare de bine i 8ucui ziua, ip i plang toat noaptea.
sau bebelui bolnvicioi care nu dorm nici ziua nici noaptea, sperioi,
iritabili i plangcioi.


+ENERALITATI :
- 3nfiare murdar.
- Doarte friguros. !Se spune despre el c este cel mai friguros dintre remedii#.
- 3i lipsete cldura vital. !generals- heat- lac/ of vital heat#.
- Drecvente probleme acute, rcete uor, i se vindec greu.
- S+ S32:+ D96;:+ ?3=+ 3=63=:+ D+ 6 D6$+ 9 $;3E6.
- +7323=6;3 $C 23;9S D+ C:;+D, D+ H93: !scaun, transpiraie, secreii, ntregul corp
indiferent cat s-ar spla#.
- +maciere cu apetit crescut sau apetit pierdut dup o boal lung.
- S76?3$3C=+, 73S6 D+ .3:673:6:+.
- 2enopauz% ?ufeuri de cldur, ca i cum s-ar turna ap cald pe ea.
- $orp dureros, face uor lu"aii i se rnete uor.
- 6versiune la carnea de porc.


CAP:
- S+=E6:3+ D+ D;3-, trebuie s si-l acopere chiar i n timpul verii.
- Durere agg. de e"punerea capului la frig, curent, agg de post, erupii supresate, amel. de
epista"is i de mancat.
- Mi*rene, dureri cronice cu "o!$e (&n!inte (i &n ti$pu $i*renei) i verti8. Durere ca de
ciocnele care bat !=at-2ur#.
- Dureri ca dup o lovitur puternic nsoite de menstre supresate, dureri precedate de tulburri
de vedere , se amel la epista"is.
- r uscat, fr luciu, aspru, se ncurc uor.
- +;C:33 la nivelul scalpului care fac s adere i prul la ele !-raph#.

OC-I :
- O"t!$ie cronic) cu recuren.e const!nte.
- 3ntunecarea vederii.
- 3nfecii recurente, cronice.
- 6glutinare, puroi. ?lefarit.

UREC-E :
- 3nfecii cronice cu otoree urat mirositoare.
- +rupii n conductul auditiv e"tern i n spatele urechilor.
/ Cruste cu secre.ii &n 0uru urec1ior.
- Herpes de la tample peste urechi pan la obra8i.
/ Ei$in)ri ur!t $irosito!re de la eczema n 8urul urechilor. M!nc)ri$e insuport!2i).
- 9toree cu miros putred nsoit de durere de cap i diaree apoas ofensiv ca miros.
- uroi fetid din urechi de culoare maronie. $erumen rou. Senzaie de zgomote iluzorii ca i cum
ar auzi cu nite urechi care nu-s ale lui.

N!s:
- $oriz constant ca n febra fanului.
- Sinuzit.

3!.):
- +rupii umede, urat mirositoare.
- 6spect murdar, ca i cum nu s-ar fi splat.
- alid, bolnvicioas.

+URA:
- $rpturi recurente la colurile gurii.
- Simte c dinii se clatin, apoi apare durerea agg de atingere.
- Simte varful limbii ca oprit !ars#. -ust murdar n gur sau amar.
- Clceraii ale limbii i gingiilor, mucus cu gust prost adherent la palatul moale. ioree a
gingiilor, sangerare. -ingiile se retrag de pe dini.

+AT:
- 6migdalite recurente !recurring Fuins4#. .indec tendina la a face amigdalite.
- 6migdale foarte mari, cu dureri la nghiire i iradiere n urechi.
- Salivaie abundent i urat mirositoare, mucus aderent n gat.
- $a un dop n gat care mpiedic e"pectoraia.

+AT E4TERN:
- 6denopatii laterocervicale dureroase la atingere, durerea iradiaz la nivelul capului.
- $eaf cu e"coriaii de la secreiile eczemelor scalpului.

STOMAC:

- 3=:9:D+6C=6 33 +S:+ D962+.
- 6petit nesios dar cu toate acestea este slab.
- S+ :;+E+S:+ =96:+6 S3 :;+?C3+ S6 26=6=$+ !si la gravide# !74c, hos#.
- -rea de la micrile ftului , grea n sarcin neameliorat de alte remedii.
- ierdera apetitului dup o boal, cu sete mare.

A5DOMEN:
Dlatulen i disfuncii hepatice. Dlatus cu miros de ou stricate.

RECT:
- Scaune cu mucus, s!n*e, "uid &ntunec!t ! cuo!re, e%cesi' de "etid, putred, c!re
se r)sp!nde(te &n to!t) c!s!.
- Diareea sugarilor !cholera infantum#.
- Constip!.i! su*!rior (i copiior $ici la copii palizi, cu aspect bolnvicios i cu
adenopatii.
- Scaun dificil de eliminat, cu sange din rect i hemoroizi arztori.

RINIC-I:
+nurezis constant, agg la lun plin.

+ENITAL MASCULIN:
- +rupii urat mirositoare. -onoree cronic, secreii nedureroase, din uretr, care pateaz len8eria
n galben. Sifilis primar, tertiar.
- 6versiune pentru se".

+ENITAL 3EMININ:
/ Leucoree fetid cu durere $!re de sp!te (i de2iit!te !slbiciune#, erupii urat mirositoare.
- .omit constant i frecvent n timpul sarcinii. Datul se mic violent.
- 2ancrime.
- 6versiune pentru se".

RESPIRATIE:
- :CS+, ?;9=S3:6, D3S=++ amel. S:6=D 3=:3=S + S6:+ $C ?;6:+7+
3=D+6;:6:+ D+ $9; ca i cum ar fi crucificat, agg. S:6=D G= S+EC:.
- :use uscat, puternic cu mare slbiciune n piept.
- :use care revine n fiecare iarn de la erupii supresate.
- +"pectoraie cu sange i senzaie de cldur n piept.

SPATE:
- Durere lombar agg. de mers i stat n picioare. Durere ca de nepturi la nivelul spatelui.
Durere surd seara, nu poate s-i ndrepte coloana.

PIEPT :
Senzaie de fierbineal la nivelul pieptului.
S+=E6:3+ D+ C7$+;6:3+ SC? S:+;= .
Durere n piept cu e"tindere la umeri, agg de baut lichide reci.

E4TREMITATI:
- +;C:33 la nivelul plicilor articulaiilor, ntre degete, n 8urul unghiilor.
- 629;:+676 6 3$396;+79; S3 ?;6:+79; .

SOMN :

3nsomnie de la mancrimi intolerabile. :resare uor..ise cu imagini vii care continu i dup ce
se trezete.

TRANSPIRATIE:

- Dierbinte.
- 2irosul este intolerabil.
- :ranspir abundent, de la cel mai mic efort !:ub, $alc, Sulphur# i noaptea.

PIELE :
- 6spect murdar, foarte uscat sau gras, uleioas.
- +;C:33 de orice fel% eczem, acnee, psoriasis. $ruste peste tot. ustule lang unghiile
degetelor , scabie , pduchi recurent ,
- 26=$6;32+ chiar i fr erupie, $6;+ D6 =6S:+;+ D3S+;6;33 % agg. =96:+6, 76
$67DC;6, 76 $67DC;6 6:C7C3, amel. de aer rece.
- Se scarpin pan sangereaz sau pan la ran vie. !S/in itching 5scratching- bleeds, must
scratch until % sor, -raph, 2ed, grd ', 6;S grd (#, !raH,must scratch until it is% -raph, etr grd (,
Sulph, sor grd '#.
De multe ori leziunile de grata8 seamn cu cele de scabie iar dg. Dif. se face la microscop !cele
de grata8 sunt mai superficiale#.
- ganglioni mrii, glandele sebacee secret e"cesiv ! piele gras#.
- veruci, furuncule.

MODALITATI:
- agg. 6+; ;+$+, D;3-, $C;+=:3 D+ 6+;, 3=63=:+ D+ DC;:C=3, $6=D 9S:+S:+,
noaptea,haine de lan, schimbri de vreme, cldura patului, carne de porc.
- agg. de +;C:337+ S3 +7323=6;37+ SC;+S6:+.
- agg. de micare, plimbri.
- amel. de cldur, cand se mbrac clduros !chiar i vara ar purta pardesiu sau cciul#.
Seamn cu vagabonzii aceia care miros puternic, nesplai i cu cciul pe cap n mi8locul verii.
- amel. stand ntins cu capul mai 8os decat corpul sau n linite, de stat ntins n general , amel de
odihn i cnd st n cas.
- amel cand mnanc , cand are epista"is , de transpiraia abundent ,

;+2+D33 $927+2+=:6;+ %
Sulph, :ub. ?ac, Sep.

;+2+D33 S32376;+%
Sulph, :ub, 6rs, -raph, 6ur, $hin-s, 2ez, etr, Sil.

DIA+NOSTIC DI3ERENTIAL:
Diagnosticul diferenial cu Sulphur se face n primul rand pe baza faptului c pacientul sor. este
foarte friguros i vrea s se mbrace gros chiar i vara, n timp ce pacientul Sulphur este
predominant clduros.
H.$. 6llen mai menioneaz c sor e indicat n cazurile cronice unde remediile bine selectate nu
produc ameliorarea !n cazuri acute Sulphur#, i de asemenea n cazurile n care Sulphur pare
indicat i nu acioneaz.

$omparatii%
- 6rs% an"ietate cu nelinite i prostraie, team pentru viitor, fric de srcie, foarte
friguros, eczema
- Sulph% boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, an"ietate.
- $alc % disperat c nu se va mai nsntoi, an"ietate pentru viitor, team de srcie,
friguros, boli frecvente.

Cinic):
Pro2e$e !e pieii, ECZEMA, ERUPTII , MANCARIME,
6cnee, 6denopatii, Alergii, 6stm, Dureri de spate, +nurezis, Duruncule, $ancer !- prostat- grd ',
Sulphur grd ', :hu8a grd (, $on grd (#, $onstipaie, $holera 3nfantum, Dispepsie, Diaree,
Debilitate, +fecte post difterie, -onoree, Sifilis !inclusiv teriar#, -rip, 6migdalite, Debra
fanului ,Hemoragii, Hemoroizi, 3mpoten, 7eucoree, 2igrene, 9ftalmie, 9toree, fetid, Scabie,
Sciatic, Disfuncii splenice, aduchi, Disfuncii hepatice.

-3n practica lui $lar/e, sorinum a vindecat mai multe cazuri de Iboala fanuluiI decat orice alt
remediu. ! deoarece multe cazuri se dezvolt pe o constituie psoric i cand aceasta este
vindecat, alergenii nu mai au nici un efect#.

-olipi nazali au fost vindecai cu sor. atunci cand simptomele generale indic remediul.
- sor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedat de nceoarea vederii sau de
vederea cu puncte negre.

CAZURI
&. Domnioara =. n varst de '@ ani a avut o erupie la plicile articulaiilor cotului i a
genunchilor, uscat, solzoas cu mici vezicule n 8urul marginilor nroite, care disprea
n ntregime vara i reaprea iarna. 2ancrime violent, agg de cldura patului i de
scrpinat. sor *@2, ' doze la interval de J sptmani au vindecat cazul.

'. HaHle4 raporteaz un caz de cholera infantum cu scaune foarte subiri i apoase, cu
coloraie verde murdar i miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. $opil
foarte iritabil nedormit de ' zile i dou nopi. S-a administrat sor. *@2 & doz dizolvat
n ap. 3n ' ore copilul a adormit i n a )-a zi era complet vindecat fr a se mai repeta
remediul.
(. ?ernard H 5 raporteaz un caz al unui copil de ( ani cu episoade de constipaie nc de
la natere, cu durata de (-) zile, datorate unei inactivitti a rectului. 3n a )-a zi defecaia
era foarte dureroas ceea ce fcea ca pacientul s-i micoreze efortul pe cat posibil.
3n octombrie &>(( i s-a administrat Sulphur (@ $H. Scaunul a fost o singur dat fr
dureri apoi constipaia a revenit.
3 s-a administrat 6lumina (@ $H care a avut un efect ceva mai lung, dar n aprilie &>()
totul era ca la nceput.
sorinum (@ $H a adus vindecarea total.

). Domnioara $, n convalescen dup febr tifoid i-a pierdut total pofta de mancare.
sor !'@@ $H# a fcut-o s-i redobandeasc un apetit sntos.
*. Domnul , *@ ani se plangea doar de slbiciune, poft de mancare absent i transpiraie
de la cel mai mic efort !se regsete n gradul ( i la Sulph, :ub, $alc, -raphites#. sor
!(@ $H# a vindecat rapid cazul.
J. Dl B, '& de ani, a fost obligat s alerge ntr-o zi pan aproape de epuizare. Dei puternic
i sntos, de atunci a devenit uor fatigabil, transpir la cel mai mic efort, dureri severe
n partea dreapt a corpului, agravate de tuse,de ras i de micare. +"trem lentoare a
minii !dullness#, ameliorat de epista"is. Durere de cap precedat de vedere nceoat
!negur n spatele ochilor#. sor (@$H a vindecat cazul.
K. Dl $, )( de ani, ipohondru i cu iritabilitate de L luni, a trebuit s renune la afaceri, are
depresie mental i senzaie de discomfort marcat la nivelul capului, se gandete c nu o
s se mai fac bine niciodat, i-a pierdut orice speran, nu se poate concentra la
afaceri, pare confuz. rezint amoreal a picioarelor i braelor, mai acc. pe stanga, agg.
n pat, cu furnicturi i usturimi la nivelul scalpului i membrelor. 7imb acoperit cu un
strat alb. :ranspir foarte uor la efort i uneori noaptea i i-a pierdut din memorie. sor
$H '@@ a ameliorat mult i l-a a8utat s revin n afaceri.

$a o precizare la final% remediul se prescrie ca i toate celelalte remedii
numai pe baza simptomelor pacientului i nu doar pentru constituia psoric propriu zisa.

?3?739-;6D3+ %
- -eorge .ithoul/as !:al/s on $lassical Homeopath4 5 :he +salen $onferences &L>@#.
- 2urph4 ;. ! Homeopathic ;emed4 -uide#.
- hata/ S.;. !2ateria 2edica of Homeopathic 2edicines#.
- 2orrison ;. !2ateria 2edica#.
- ;6D6; /e4 notes.

bb bb bb



MATERIA MEDICA, SULPHUR IODATUM
Dr. A#ena I"ana An#"nes$ + N"#e de $rs %& + %- ianarie %''&


S,)#!,R IOD-T,$

/ulphur iodatum /ul"i.
/ulfura de iod aspect macroscopic pulbere cristalinL, de culoare cenuOiu nchis, negricios.
/ulfur"ul c blPnd d, corespunzPnd miasmei tuberculinice.
CombinaNie ntre /ulf Oi )od
CombinaNie ntre douL remedii cu acNiune profundL, ambele calde, /ul") prezintL intoleran86
pronun8at6 la c6ldur6, cu ameliorare la rece /iarna+
'ropism : piele erupNii pustuloase, eczema umede, prurit%, mucoase secreNii abundente,
prelungite%, sistem ganglionar, vascular bufeuri, congestie cefalicL, pletorL%
aracteristici:
#oli de piele persistente, specific : foliculita bLrbii, acnee.
c erupNie pustuloasL buzL superioarL d
c eritem al bLrbiei d
!cnee supuratL
+czemL acutL, c zemuindL d " =e8note c roOu nchis, edem, zemuindL, prurit intens d
3ipertrofie nedureroasL a glandelor, cu infiltrarea Nesuturilor, induraNie Oi ngroOare postinflamaNie.
/lLbiciune, ca dupL gripL.
ProstaNie, slLbit.
/enzaNie de cLldurL arzLtoare intern, cu rLcealL externL.
/ecreNii acide, gLlbui.
(egetele devin albe, insensibile
/upuraNie" favorizeazL reabsorbNia
$ental
+vitL efortul teamL de efort%.
5ehotLrPt. 9rLbit, agitat, trist. )ncapabil de muncL. /periat la trezire. !gitaNie noaptea. 'resare la
trezire.
ap
/enzaNie: pLrul este ridicat erect%.
Ca Oi cum este strPns din lateral de o menghinL
(urere : X asfinNit. LateralL e vertigo.
Y prinderea pLrului, a$unare, nainte Oi n timpul menstrei, camerL ncLlzitL.
"ederea
Digzag"uri.
Nas
6ucus verde n narine. +xcoriaNia nLrilor. /imNul mirosului acutizat.
.a8a
Parotide hipertrofice post"parotiditL. +rupNie papularL. !cnee supuratL.
(ur6
Limba ngroOatL, c glazuratL d, dupL inflamaNie. 4scatL.
Din8i
/enzaNie de dinNi moi, acoperiNi cu puf moale.
(5t
4vula Oi amigdalele mLrite Oi roOii. +demaNiate. (urere, uscLciune la deglutiNie.
3ipertrofie cronicL a amigdalelor

$5ncare, b6utur6
!petit crescut la copiii cu scLdere n greutate marasmus%
(urere de cap agravatL a$unPnd. !norexie. /ete.
(orinNL pentru: acru, murLturi, limonadL.
Stomac
/enzaNie de tremurLturL n epigastru, la efort.
CLldurL n epigastru. 9ol n epigastru.
!bdomen
9anglioni mezenterici mLriNi.
Rect
ConstipaNie refractarL. /caun galben deschis, urPt mirositor. CLldurL Oi prurit anal, flatus,
hemoroizi.
,rinar
4rinL purulentL, cantitativ redusL, nisip maro. 6iros de zmeurL. /tricturp post"gonoree, micNiune
dureroasL, cu $et spiralat.

(enital
B6rba8i: durere surdL, prostatL. !rsurL la capLtul distal, penis.
3idrocel la copii.
.emei
menstre neregulate. Leucoree abundentL, agrav nainte Oi dupL menstrL.
Respira8ie
!smaticL, raluri, sufocantL.
!stm alergic cu strLnuturi, catar

Tuse
/pasmodicL, agrav dimineaNa
/putL verzuie, purulentL, abundentL, vPscoasL, galbenL. 7ali"bi.%
Torace
/enzaNie de constricNie, pleurezie.
+rupNie cutanatL

Inim6
/enzaNie de cLldurL :hod.%
(urere sfredelitoare, asociatL cu dispnee. PalpitaNii
$embre inferioare
'Llpile sunt dureroase, cu senzaNie de arsurL cPnd stL n picioare. 6erc., Carb"v%
Labele transpirate Oi reci noaptea, n pat.

Somn
/omnoros ziua, neastPmpLr noaptea ; /taph%. /omn neodihnitor, doarme cu gura deschisL, se
trezeOte speriat.

"ise : Confuze

#iele
Prurit urechi, nas, uretrL
Pustule gPt.
!cnee.
Pruritul de IbLrbier.
Lichen plan. +rupNie pruriginoasL antebraNe. +czemL acutL, cu pielea de culoare rosu nchis, edem
Oi prurit sever.
PLrul de pe membre stL ridicat )rid"met%

$odalit68i
!gravare: +fort, chiar minim. CLldurL. )ntins pe partea dreaptL. Vnainte de furtunL. 5oaptea. La
aplecare.

!melioare : aer rece, ortostatism, expectoraNie, iarna

0ipologie
opii slabi, agitaNi, se miOcL cu grabL, nsL obosesc repede
/unt c6lduro@i, prezintL facies adenoidian, cu roOeNi localizate dupL efort;emoNie
Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure ImLtLnii, vegeta8ii adenoidiene Oi;sau
'ipertrofie amigdalian6.
!migdale: mLrite, criptice, cu depozite de fibrinL
'ranspirL uOor, mai ales la cap Oi mai ales noaptea
Clinic : hidrocel.
-dultul " c6lduros, senzaNia de cLldurL internL, transpirL uOor, iese la aer Oi rLceOte J%
5eliniOte interioarL, pare mereu grLbit.
!re senzaNie de cLldurL internL concomitent cu cea de rLcealL externL. 5u suportL cLldura, iar
miOcarea ncLlzeOte J% l agraveazL, deOi o doreOte ca urmare a neliniOtii interioare.
/ecreNiile sunt acide leucoreea, transpiraNiilef%
Pielea sensibilL, uscatL, cu tendinNL la supura8ie pustule, abcese, furuncule%
Patologie : tendinNe tuberculinice : cataruri simple pneumonii, pleurezii, tuberculozL.

#ierde Fn greutate Fn ciuda unui apetit crescut )od%, cu stare de slLbiciune"obosealL generalL
mai accentuatL la 00 am /ulf%
&recvent copil B adolescent, uneori adult cu stare pronunNatL de slabiciune
Dorin86 puternic6 de aer proasp6t )od%, nsL rLceOte uOor
Senza8ie de c6ldur6. Picioarele ard /ulf%, nsL n pat sunt reci dg. dif. /ulf%
!ipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple.
Rinofaringite, otite recurente

Bron@it6 cu tuse violent6, asfixiantL acumulare mucozitLNi vPscoase, dificil de eliminat
Eczem6 cronic6, mai ales umed6, pruriginoasL, agrav. la cLldurL

-cnee a spatelui @i frun8ii
$odalit68i
-gravare 2 cldur
(imineaNa, spre 00 am

-meliorare 2 aer proaspLt
+xpectoraNie
omplementare 2
-cut 2
#'osp'orus tri iodatus,
-rsenicum tri iodatus,
#ulsatilla
ronic 2
Silicea,
Natrum muriaticum,
-viare,
Tuberculinum
linic 2 !cneea punctata chiste retenNie glande sebacee puncte albe%, eczemL acutL cu exudat
abundent% , pruritul de IbLrbier. 4rechi, acufene. 9onoree. :initL alergicL. 9ripL. :inichi, dureri.
Lichen plan. #uzL superioarL, erupNii. ParotidL, hipertrofie. ProstatL. /calp, usturimi. ColoanL
vertebralL, slLbiciune. 4retrL, stricturL. LimbL, ngroOare. !migdale, hipertrofie cronicL.

-ddenda
-lbert Einstein
LEpistemiologia *teoria+ f6r6 leg6tur6 cu @tiin8a *e/periment+ devine vorb6 goal6? @tiin8a f6r6
epistemologie este, Fn m6sura Fn care ea poate fi conceput6 ca atare, primitiv6 @i Fncurcat6M

Remediile sunt descrise Fn materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Jns6, cu
c5t reflect6m mai mult, cu at5t ne d6m seama c6 aceste tablouri sunt doar apro/im6ri ale
imaginii complete. ,n nou prooving poate sc'imba descrierea care e/ist6 Fn literatur6, Fns6
nu va modifica Fn vreun fel remediul care r6m5ne nesc'imbat. Dezvoltarea $ateriei $edica
este un proces de clarificare @i completare a tabloului de remediu.

#rimul pas este e/perimentarea B proving *pentru mul8i este @i ultimulO+.
,rm6torul pas < aplicarea practic6 < verificarea clinic6, adic6 vindecarea
-l treilea pas2 compararea @i clasificarea remediilor.

lasificarea este primul pas real spre @tiin86 @i elaborarea unei teorii. Este un pas esen8ial, f6r6 de
care toat6 informa8ia e/istent6 r6m6ne neconectat6. E/ist6 Fn comunitatea 'omeopat6 credin8a c6 o
clasificare este imposibil6 @i c6 aceasta ar duce la false concluzii. !a'nemann contribuie la aceasta
prin parag. ;DP din Organon, fiindu1i team6 de specula8ii *Epistemiologia f6r6 leg6tur6 cu @tiin8a
*e/periment+ devine vorb6 goal6+, Fns6 Einstein arat6 clar c6 opusul este la fel de r6u. Itiin8a care se
prezint6 doar ca o colec8ie de date, f6r6 a lua Fn considerare teorii privitoare la ele este primitiv6 @i
greoaie. Duce la o adun6tur6 de date din care nu mai po8i deosebi capul de coad6. Nu mai vezi
p6durea de copaci. -cesta este cazul medicinei, cu Fntreaga sa colec8ie de boli @i medicamente, Fns6
acela@i lucru poate fi spus @i despre $ateria medica 'omeopat6. #entru a progresa ca @tiin8a,
'omeopatia are nevoie s6 treac6 la treapta de clasificare @i elaborate de teorii.
,n pas important Fn dezvoltarea tabloului remediilor este de a le g6si un sens. -cest lucru a fost f6cut
de:a2 esen8a descris6 de "it'oul7as, psora primar6 a lui $asi, senza8ia vital6 a lui San7aran. Ginta
este s6 fie g6sit simptomul de baz6 din care pot fi deduse toate celelalte simptome, Fntregul tablou.
-cest proces presupune c6 e/ist6 o ordine, c6 simptomele nu sunt Fnt5mpl6toare. #rezum8ia de
ordine este una din cele dou6 presupuneri care stau la baza @tiin8ei. Einstein avea o Lputernic6
convingere privind ra8ionalitatea universuluiM, anume Fn natur6 @i deci @i Fn tabloul remediilor. Iar
ultimii =P de ani au demonstrat adev6rul acesta, anume c6 e/ist6 o structur6 Fn tablul remediilor.
*Can Sc'olten, Introducere la lant'anide+