Bazele Electrotehnicii

Dan BIDIAN
2008 - 2009
REPROGRAFIA UNIVERSITTII ~TRANSILVANIA DIN BRASOV
i
CUPRINS
INTRODUCERE
Obiectul cursului..................................................................3
Mrimi Iizice. Legi si teoreme............................................................3
1. ELECTROSTATICA
UNITATEA DE NVTARE 1
1.1. FENOMENE DE ELECTRIZARE......................................................5
1.2. SARCINA ELECTRIC. DENSITTI DE SARCIN ELECTRIC........................................6
1.3. CMPUL ELECTRIC N VID .......................................................7
1.3.1. Intensitatea cmpului electric n vid.........................7
1.3.2. Formula lui Coulomb....................................................................................................................8
1.3.3. Relatii de calcul pentru intensitatea cmpului electric n vid........................................................9
1.3.4. Inductia electric n vid..............................................................................................................10
1.3.5. Tensiunea electric n vid...........................................................................................................10
Aplicatie...................................................................................................................................................11
Teste.........................................................................................................................................................13
1.4. CMPUL ELECTRIC N DIELECTRICI..................................................................................................15
1.4.1. Dielectricii. Momentul electric. Polarizatie.................................................................................15
1.4.2.Generalizarea relatiilor obtinute pentru cmpul electric din vid pentru dielectrici.......................17
1.5. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE ELECTROSTATICII............................................................18
1.5.1. Legea polarizatiei temporare..................................................................................................18
1.5.2.Legea legturii dintre inductia electric, intensitatea cmpului electric si polarizatie............18
1.5.3. Legea Iluxului electric..........................................................................................................18
Aplicatie...........................................................................................................................................19
1.5.4. Teorema conservrii sarcinilor electrice adevrate.............................................................19
1.5.5. Teorema potentialului electrostatic......................................................................................20
Aplicatii............................................................................................................................................21
Teste.................................................................................................................................................23
1.6. CONDITIA DE ECHILIBRU ELECTROSTATIC..............................................................................25
1.7. CAPACITATE ELECTRIC. CONDENSATOARE............................................................................27
1.7.1. Calculul capacittii condensatoarelor...................................................................................27
1.7.2. Gruparea condensatoarelor.....................................................................................................29
Aplicatie..............................................................31
1.7.3. Teoremele lui KirchhoII pentru retele de condensatoare......................................32
Aplicatie...........................................................33
Teste...........................................................34
1.7.4. Relatiile lui Maxwell reIeritoare la capacitti ........................................................................36
1.8. ENERGIA SI FORTELE CMPULUI ELECTROSTATIC...............................................................38
1.8.1. Energia cmpului electrostatic................................................................................................38
Aplicatie............................................................................................................................................39
1.8.2. Teoremele Iortelor generalizate.............................................................................................40
Aplicatii.............................................................................................................................................41
Teste..................................................................................................................................................43
1.9. METODE DE DETERMINARE A CMPULUI ELECTRIC ....................................................................44
1.9.1. Metoda Iluxului electric (metoda Iundamental)...........................................................................44
Aplicatii......................................................................................................................................................45
Teste...........................................................................................................................................................51
1.9.2. Metoda aproximrii liniilor de cmp electric prin drepte si arce de cerc......................................52
Aplicatie...........................................................................................................................................55
1.9.3. Metoda imaginilor..................................................................................................................56
Aplicatie...........................................................................................................................................57
Teste.................................................................................................................................................58
2. ELECTROCINETICA
2.1. GENERALITTI............................................................................................................................................59
2.2. INTENSITATEA SI DENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC.........................................................60
2.2.1. Intensitatea si densitatea curentului electric de conductie ..........................................................60
2.2.2. Intensitatea si densitatea curentului electric de convectie ................... .......................................61
2.3. CONDUCTOARE, IZOLANTI, SEMICONDUCTOARE.......................................62
2.4. CMPUL ELECTRIC N SENS LARG. TENSIUNEA ELECTRIC. TENSIUNEA
ELECTROMOTOARE.........................................................................................................................................63
ii
2.4.1. Intensitatea cmpului electric n sens larg ..................................................................................63
2.4.2. Tensiunea electric, tensiunea electromotoare ................................. ..........................................63
2.5. CMPURILE ELECTRICE IMPRIMATE..................................................................................................64
2.5.1. Cmpurile electrice imprimate de volum.......................................... ..........................................64
Teste........................................................................................................................................................66
2.5.2. Cmpurile electrice imprimate pe interIete (de contact)................... .........................................68
2.6. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE REGIMULUI ELECTROCINETIC.................................70
2.6.1. Legea conservrii sarcinii electrice ....................................................................................70
2.6.2. Legea conductiei electrice ..................................................................................................72
Aplicatii.........................................................................................................................................75
Teste..............................................................................................................................................76
2.6.3. Legea transIormrii energiei n conductoare .....................................................................78
Aplicatie.........................................................82
2.7. CIRCUITE LINIARE DE CURENT CONTINUU............................................83
2.7.1. DeIinitii......................................................83
2.7.2. Sensuri de reIerint n circuitele de curent continuu.....................................84
Teste.........................................................86
2.7.3. Teoremele lui KirchhoII...............................................87
2.7.4. Gruparea rezistoarelor........................................................................................................89
2.7.5. Rezolvarea retelelor electrice.............................................91
Aplicatie.........................................................93
Teste.........................................................94
Aplicatii numerice.................................................96
2.8. CURENTUL ELECTRIC PRIN ELECTROLITI...........................................99
2.8.1. Disociatia electrolitic...............................................99
2.8.2. Electroliza...................................................100
2.8.3. Pile electrice (elemente galvanice).........................................101
Teste.......................................................103
2.8.4. Acumulatoare electrice...............................................104
2.8.5. Gruparea elementelor galvanice si a acumulatoarelor electrice..............................106
2.9. CURENTUL CONTINUU N VID SI N GAZE..........................................108
2.9.1. Emisiunea electronic..............................................108
2.9.1. Descrcri electrice n gaze..........................................109
Teste........................................................112
2.10. CURENTUL CONTINUU N SEMICONDUCTOARE......................................113
2.10.1. Conductibilitatea electric a semiconductoarelor....................................113
Teste........................................................118
2.10.2. Diodele semiconductoare.............................................119
2.10.3. Tranzistorul...................................................123
Teste........................................................126
2.10.4. Tiristorul..........................................................127
2.11. CIRCUITE NELINIARE DE CURENT CONTINUU...................................130
2.11.1. Elemente de circuit neliniare..............................................130
2.11.2. Caracteristicile rezistoarelor neliniare........................................132
2.11.3. Teoremele lui KirchhoII aplicate circuitelor electrice neliniare..............................133
Aplicatie........................................................................................................................................134
Teste...........................................................................................................................................135
3. ELECTRODINAMICA
3.1. CMPUL MAGNETIC N VID...............................................................................................................136
3.1.1. Cmpul magnetic. Linii de cmp magnetic.................... ............................................................136
3.1.2. Teorema Biot-Savart-Laplace....................................................................................................139
Aplicatie................................................................................................................................................139
3.2. CMPUL MAGNETIC N CORPURI .................................................................................................140
3.2.1. Caracterizarea strii de magnetizare a corpurilor.......... ..........................................................140
3.3. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE ELECTRODINAMICII........................................................141
3.3.1. Legea magnetizatiei temporare................................................................................................141
3.3.2. Legea legturii ntre inductia magnetic B , H si M ......................................................141
iii
3.3.3. Legea Iluxului magnetic...................................................................................................142
Teste.............................................................................................................................................144
3.3.4. Legea circuitului magnetic.....................................145
Aplicatii.................................................147
3.3.5. Teoremele reIractiei liniilor de cmp magnetic...............................................................150
Teste.............................................................................................................................................152
3.3.6. Legea inductiei electromagnetice.....................................................................................153
Aplicatii ......................................................................................................................................154
Curentii turbionari. .....................................................................................................................155
Principiul de Iunctionare al generatorului de curent alternativ. ................................................155
Aplicatie numeric......................................................................................................................156
3.4. CLASIFICAREA MATERIALELOR DIN PUNCT DE VEDERE MAGNETIC.........................157
3.5. CIRCUITE MAGNETICE ................................................................................................................159
Teste................................................................................................................................................160
3.5.1. Reluctanta magnetic. Permeanta magnetic .................................................................161
3.5.2.Teoremele lui KirchhoII pentru circuite magnetice......... ................................................162
Aplicatie......................................................................................................................................163
3.5.3. Gruparea reluctantelor magnetice.................................... ...................................................164
Aplicatii.......................................................................................................................................165
3.6. INDUCTANTE (INDUCTIVITTI)...............................................................................................166
Teste............................................................................................................................................167
3.6.1. Inductante proprii si inductante mutuale.................. ........................................................169
Aplicatii........................................................................................................................................171
3.6.2. Inductante utile si inductante de dispersie........................................................................171
3.6.3. Relatiile lui Maxwell pentru inductivitti.........................................................................172
3.6.4. Tensiunea electromotoare de inductie proprie si de inductie mutual............................173
3.7. ENERGIA SI FORTELE N CMPUL MAGNETIC.....................................................................173
3.7.1. Energia cmpului magnetic produs de circuite electrice . ...............................................173
Teste.............................................................................................................................................175
3.7.2. Teoremele Iortelor generalizate n cmpul magnetic............................ ..........................177
Aplicatii.......................................................................................................................................178
3.7.3. Fortele electromagnetice...................................................................................................179
3.7.4. Fortele electrodinamice.....................................................................................................179
Aplicatie.......................................................................................................................................180
Teste.............................................................................................................................................181
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................183
3

INTRODUCERE

Obiectul cursului

Electrotehnica studiaz Ienomenele electrice si magnetice cu scopul utilizrii lor n tehnic.
Problemele studiate se mpart n dou categorii: probleme de electroenergetic si probleme de
electrocomunicatii. Electroenergetica studiaz tehnica producerii, transportului si utilizrii energiei
electromagnetice (tehnica curentilor tari). Electrocomunicatiile studiaz producerea, transmisia,
reproducerea si nregistrarea semnalelor electromagnetice purttoare de inIormatii. Cele dou categorii
de probleme intervin mpreun n aplicatiile tehnice. O linie modern de montaj este compus din
instalatii electroenergetice (transIormatoare electrice, motoare electrice, aparataj electric, linii electrice
de alimentare etc.) si instalatii de protectie, msur, comand, control, semnalizri etc., care primesc,
prelucreaz si transmit inIormatii privitoare la modul n care se Iac actionarea, reglajul si comanda
procesului tehnologic.
Cmpul electromagnetic are energie cu proprietti remarcabile cum ar Ii:
- se obtine usor din alte Iorme de energie;
- se transIorm usor si cu randamente ridicate n alte Iorme de energie;
- se transmite usor, economic si practic instantaneu la mari distante;
- se distribuie Ioarte usor si cu randamente ridicate la un numr mare de consumatori de puteri
diIerite cu ajutorul retelelor electrice.
Datorit acestor proprietti energia electromagnetic este utilizat pe scar larg n majoritatea
aplicatiilor tehnice.
Acest curs de "Teoria cmpului electromagnetic " se adreseaz studentilor Iaculttii de
Inginerie Electric si Stiinta Calculatoarelor, proIilul Electroenergetic, Iorma de vtmnt cu
Irecvent redus. Cursul cuprinde urmtoarele prti principale: Electrostatica, Electrocinetica si
Electrodinamica.

Marimi fizice. Legi yi teoreme

Prin marime fizica se ntelege o proprietate caracterizat cantitativ prin posibilitatea asocierii
biunivoce n raport cu o proprietate de reIerint dat, de aceeasi natur, numit unitate de masura a
unei mrimi matematice.
Din punctul de vedere al Ielului n care se introduc, mrimile Iizice se clasiIic n:
- Marimi primitive, care se introduc direct pe cale experimental indicndu-se concret unitatea
de msur si procedeul de msurare;
- Marimi derivate, care se pot deIini cu ajutorul mrimilor primitive sau a altor mrimi
cunoscute.
4
n studiul Ienomenelor electromagnetice se utilizeaz mrimi primitive speciIice, n aIara
mrimilor primitive din mecanic ( lungime, mas, timp etc.). Aceste mrimi primitive caracterizeaz
complet starea corpurilor si starea cmpului electromagnetic.
Legile sunt relatii care redau cele mai generale cunoytinte despre fenomenele unui
domeniu de cercetare yi care nu pot fi deduse pe cale logica, n cadrul domeniului de studiu, din
alte relatii.
Teoremele sunt relatiile care se deduc din legile domeniului de cercetare prin analiza
logica.
Studiul cmpului electromagnetic se poate Iace n dou Ieluri dup modul n care se ia n
considerare structura corpurilor:
- teoria microscopica clasica care tine seama de structura atomic discontinu a corpurilor;
- teoria macroscopica care admite c substanta corpurilor este rspndit continuu n ntreg
spatiul.
Deoarece, n general, n aplicatiile tehnice, Ienomenele se studiaz si se utilizeaz la scar
macroscopic, cursul de Iat se axeaz n general pe teoria macroscopic a cmpului electromagnetic.
Ea utilizeaz sase mrimi primitive speciIice (sarcina electric q, vectorul intensitate a cmpului
electric n vid v E , momentul electric p , intensitatea curentului electric de conductie i, momentul
magnetic m si vectorul inductie magnetic n vid v B ) si dousprezece legi. Legile teoriei
macroscopice se mpart n legi generale si legi de material. Legile de material au n expresia lor
anumiti Iactori speciIici diverselor materiale, Iactori numiti mrimi de material.
Cmpul electromagnetic este o forma de existenta a materiei, deosebita de substanta
corpurilor, care poate exista att n interiorul corpurilor, ct yi n afara lor. Deoarece cmpul
electromagnetic exercit actiuni ponderomotoare (Iorte si cupluri) asupra corpurilor, care nu sunt de
natur mecanic sau termic, n urma crora energia si impulsul corpurilor variaz, se admite c si
cmpul electromagnetic posed energie si impuls. Cele mai multe moduri de maniIestare ale cmpului
electromagnetic se studiaz indirect, prin eIectele pe care le produc (eIecte mecanice, termice, calorice
etc.) care sunt direct accesibile omului.
Cmpul electromagnetic are dou aspecte particulare: cmpul electric si cmpul magnetic.
Deosebirile dintre aceste dou aspecte au un caracter relativ si nu permit considerarea lor distinct
dect preciznd sistemul de reIerint la care se raporteaz Ienomenele si Iat de care se deIinesc
mrimile electrice si cele magnetice.
Sistemul de unitti de msur Iolosit n prezentul curs este Sistemul international de unitati
(SI).

5

ELECTROSTATICA (1)
OBIECTIVE

Dup parcurgerea acestei unitti de nvtare vei Ii capabil s cunosti:
- ce studiaz Electrostatica;
- ce este starea de electrizare;
- ce este sarcina electric;
- ce sunt densittile de sarcin electric si pentru ce Iel de corpuri se deIinesc;
- ce este cmpul electric si cum se poate explora;
- ce sunt : intensitate, inductia si tensiunea electric;
- modul de calcul a intensittii cmpului electric n vid pentru diIerite distribut ii de
sarcin electric;
- care sunt unittile de msur a mrimilor ntlnite.

DURATA DE STUDIU: 2 ore

CONTINUTUL UNITTII DE NVTARE

1. ELECTROSTATICA

Electrostatica este capitolul care studiaza starile electrice invariabile n timp yi nensotite
de curenti electrici de conductie, respectiv de dezvoltare de caldura, caldura care caracterizeaza
aceyti curenti.
n regimul electrostatic, mrimile de stare ale cmpului electric sunt invariabile n timp, deci
derivatele lor partiale n raport cu timpul sunt nule, iar curentul electric de conductie este nul. Regimul
electrostatic este regimul n care Ienomenele electrice se pot studia independent de Ienomenele
magnetice.

1.1. FENOMENE DE ELECTRIZARE

Dac se Ireac un baston de sticl cu o bucat de mtase si apoi se separ cele dou corpuri, se
constat c att ntre ele ct si asupra corpurilor usoare din apropiere, se exercit actiuni
ponderomotoare (Iorte si cupluri) care nu existau nainte. Se spune c sistemul Iormat din cele dou
corpuri s-a electrizat, iar acestea se aIl ntr-o nou stare numit stare de electrizare.
Se numeste starea de electrizare a corpurilor, acea stare a lor n care ele sunt capabile sa
exercite actiuni ponderomotoare de natura electrica asupra altor corpuri. Ea se explic
microscopic printr-un surplus sau un minus de electroni.
6

Fig.1.1. Electrizarea corpurilor prin
inIluent electrostatic.
Electrizarea corpurilor prin Irecare, de exemplu
a bastonului de sticl, se obtine prin trecerea unui
numr de electroni periIerici de pe bastonul de sticl pe
bucata de mtase. Sarcina electric a electronului Iiind
q
e
-1,602.10
-19
C, bastonul de sticl rmne ncrcat
cu sarcina pozitiv ca urmare a plecrii electronilor, iar
mta-

sea se va ncrca cu sarcin electric negativ, ca urmare a trecerii electronilor de pe baston pe ea.
Corpurile se mai pot electriza prin contact cu corpurile electrizate, prin inIluent electrostatic
(Iig.1.1), prin iradiere cu radiatii Roentgen sau ultraviolete, prin deIormare (eIect piezoelectric), prin
nclzire (eIect piroelectric), prin eIecte chimice, prin eIecte Iotoelectrice etc.

1.2. SARCINA ELECTRIC. DENSITTI DE SARCIN ELECTRIC

Fig.1.2. Explicativ la
calculul densittii de volum a
sarcinii electrice
Sarcina electrica q este marimea primitiva
scalara de stare a corpurilor, care caracterizeaza la scara
macroscopica starea de electrizare a acestora, fiind
independenta de pozitia yi orientarea lor.
Prin conventia stabilit de Iizicianul american
B.Franklin (1706-1790) ca sarcina electronului s Iie
negativ, se numeste sarcin electric pozitiv cea obtinut
prin lips de electroni si sarcin electric negativ cea
obtinut printr-un surplus de electroni. Unitatea de msur a
sarcinii electrice este Coulombul (C).

Pentru caracterizarea local a strii de electrizare a corpurilor s-au deIinit densittile de sarcin
electric.
Dac sarcina unui corp este repartizat n volumul lui (corp izolant sau semiconductor),
densitatea de volum p
v
a sarcinii electrice se deIineste prin limita raportului dintre sarcina Aq yi
volumul AV n care se gaseyte (Iig.1.2), cnd acest volum tinde catre zero yi cnd limita exista:
.
m
C

V d
q d

V
q

3
0 V
v lim (
A
A
A
(1.1)
n cazul unei repartitii a sarcinii electrice pe supraIete subtiri sau pe corpurile
electroconductoare, se deIineste densitatea de suprafata p
s
a sarcinii electrice prin limita
raportului dintre sarcina Aq yi suprafata AS pe care se gaseyte, cnd aceasta suprafata tinde
catre zero yi cnd limita exista:
.
m
C

S d
q d

S
q

2
0 S
s lim (
A
A
A
(1.2)
7
Dac sarcina electric este repartizat pe Iire electroconductoare subtiri, se deIineste densitatea
de linie p
l
a sarcinii electrice prin limita raportului dintre sarcina Aq yi lungimea Al pe care se
gaseyte, cnd aceasta lungime tinde catre zero yi cnd limita exista:
.
m
C

l d
q d

l
q

lim
0 l
l
(
A
A
A
(1.3)
n relatiile de mai sus, s-au considerat domeniile AV, AS, Al suIicient de mici pentru ca
mrimile macroscopice s aib o variatie neglijabil n cuprinsul lor.
Cunoscnd dependenta n spatiu a densittilor de sarcin, p(x,y.z), se poate calcula sarcina
total a corpului, cu relatiile:

. l d q ; S d q ; V d
l
C
s
S
v

) ) )
q
J
(1.4 a,b,c)

1.3. CMPUL ELECTRIC N VID

Dup cum s-a constatat experimental, ntre corpurile electrizate sau ntre un corp electrizat si
corpurile usoare, apar actiuni ponderomotoare de natur electric. Exercitarea unor astIel de actiuni,
pune n evident existenta unui nou sistem Iizic n spatiul din jurul corpurilor ncrcate electric, numit
cmp electric. Deoarece se consider c actiunea dintre corpuri nu se poate realiza de la distant
(conceptia actiunii prin continuitate), i se atribuie cmpului electric proprietatea de a transmite la
distant actiunile ponderomotoare. Sub aspect energetic, cmpul electrostatic este produs prin consum
de energie. O parte din energia consumat se regseste ca energie a cmpului electric, energie pus n
evident de lucrul mecanic pe care l pot eIectua Iortele de natur electric.
Cmpul electric este un sistem fizic diferit de substanta, care exista n jurul corpurilor
electrizate yi n regiunile din spatiu n care se exercita actiuni ponderomotoare de natura
electrica yi care permite transmiterea acestor actiuni.

1.3.1. Intensitatea cmpului electric n vid

Pentru caracterizarea cmpului electrostatic n vid, se introduce o mrime vectorial primitiv
de stare numit intensitate a cmpului electric n vid n regim electrostatic v E .
Experimental s-a constatat c Iorta ce se exercit asupra unui corp punctiIorm ncrcat cu o
sarcin electric q, aIlat ntr-un cmp electric, este egal cu produsul dintre sarcina electric si
intensitatea cmpului electric din acel punct:

.
v E
q F (1.5)

Relatia (1.5) Iiind obtinut prin generalizarea unor date experimentale, este o lege general a
naturii numit legea actiunii ponderomotoare n cmpul electrostatic asupra corpurilor punctiIorme,
ncrcate cu sarcin electric si exprim matematic procesul de interactiune dintre cmpul electric si
corpurile punctiIorme electrizate.

8

a) b)
Fig.1.3. Spectrele liniilor de cmp electric produs
de o singur sarcin electric punctiIorm :
a) pozitiv; b) negativ.
Vectorul intensitate a cmpului
electric n vid v E se poate calcula n
orice punct al cmpului electrostatic cu
relatia:
.
q
F

v E
(1.6)
Unitatea de msur pentru
intensitatea cmpului electric este
Voltul pe metru (V/m).

Pentru explorarea cmpului electrostatic se Ioloseste un corp de prob realizat dintr-o sIer
metalic sau metalizat, practic punctiIorm, ncrcat cu o sarcin electric q invariabil n timp si de
valoare Ioarte mic, pentru a nu modiIica cmpul electric studiat.
Liniile de cmp electric sunt curbe care au proprietatea c sunt tangente n Iiecare punct al lor
la directia local a vectorului intensitate a cmpului electric. Liniilor de cmp li se atribuie un sens
identic cu sensul vectorului intensittii cmpului electric. Numrul de linii de cmp pe unitatea de
supraIat transversal este proportional cu mrimea vectorului v E ; unde v E este mai mare, liniile de
cmp sunt mai dese, iar unde v E este mai mic, liniile sunt mai distantate. Liniile de cmp electric sunt
linii deschise pornind de la corpurile ncrcate pozitiv si venind la corpurile ncrcate negativ.
n Iigura 1.3. s-au reprezentat spectrele liniilor cmpului electric produs de un corp punctiIorm
ncrcat cu sarcin electric pozitiv (Iig.1.3a), respectiv negativ (Iig.1.3b). Liniile de cmp sunt
orientate radial plecnd de la sarcina pozitiv si venind spre sarcina negativ (s-a considerat c nu
exist dect acest corp electrizat n ntreg spatiul).
n Iigura 1.4 s-au
reprezentat spectrele
liniilor cmpului electric
produs de dou corpuri
punctiIorme ncrcate cu
sarcini electrice de ace-
lasi semn (Iig.1.4a) si de
semne contrare (Iig.1.4b). Fig.1.4. Spectrul liniilor cmpului electric produs de dou sarcini
electrice punctiIorme vecine.

1.3.2. Formula lui Coulomb
Fizicianul Irancez Ch.Coulomb (1736-1806) a msurat n anul 1785 cu ajutorul unei balante
electrice de torsiune Iortele de interactiune dintre dou corpuri punctiIorme, situate n vid si ncrcate
cu sarcin electric. El a stabilit Iormula:
.
r

r
q q

4

F
3
12
12
2 1
0
21
1
c t
(1.7)

9

Fig.1.5. Explicativ la Iorta lui Coulomb.

Fig.1.6. Explicativ la calculul Iortei
rezultante produse de n corpuri.
Forta
21
F exercitata n vid de un corp punctiform ncarcat cu sarcina electrica q
1
asupra
altui corp punctiform ncarcat cu sarcina electrica q
2
, este proportionala cu produsul sarcinilor
electrice yi invers proportionala cu patratul distantei r
12
dintre ele, fiind dirijata dupa dreapta
care le uneyte (Iig.1.5). Sensurile Iortelor sunt astIel nct, corpurile ncrcate cu sarcini de acelasi
semn se resping, iar cele ncrcate cu sarcini de semne contrare se atrag.
n relatia (1.7), c
0
este o constant universal reIeritoare la vid, numit permitivitatea vidului,
avnd valoarea:
.
m
F

9 4

9 0
10
1
t
c (1.8)
Dac asupra unui corp punctiIorm ncrcat cu sarcina q se exercit Iorte produse de n corpuri
punctiIorme situate n vid si ncrcate cu sarcinile q
1
, q
2
,..., q
n
, Iorta rezultant rezult din aplicarea
suprapunerii eIectelor (suma vectorial a Iortelor ce actioneaz asupra corpului ncrcat cu sarcina q,
datorate sarcinilor q
k
, (Iig.1.6):
.
r
r
q

4
q
F ..
F
F F
k
3
k
k
n
k 0
n
_
+
+
1
2
1
c
t
(1.9)

1.3.3. Relatii de calcul pentru intensitatea cmpului electric n vid
a) Cmpul electric produs de un corp punctiform ncarcat cu sarcina q.
Se consider un corp punctiIorm ncrcat cu sarcina q situat n vid (Iig.1.7). Intensitatea
cmpului electric n vid ntr-un punct P situat la distanta r de sarcin, va Ii raportul dintre Iorta care
actioneaz asupra unui mic corp de prob electrizat, plasat n acest punct, si sarcina q' a acestuia:

Fig.1.7. Explicativ la calculul intensittii Fig.1.8. Explicativ la calculul intensittii
cmpului electric produs de o sarcin punctiIorm cmpului electric produs de corpuri masive
10
. r
r
q
4
1

q
F

3
0
c t '
v E (1.10)
b) Cmpul electric produs n vid de catre un corp de forma oarecare avnd sarcina
repartizata n volum, pe suprafata sau liniar.
Fie un corp masiv, de o Iorm oarecare, cu sarcina q repartizat continuu si uniIorm n volum si
avnd densitatea de volum a sarcinii electrice p
v
cunoscut (Iig.1.8). Un element de volum dV avnd
sarcina dq p
v
dV poate Ii considerat ca un corp punctiIorm si conIorm relatiei (1.10) cmpul electric
elementar creat de sarcina dq n punctul P este:
. r
r
V d
4
1
E d
3
v
0
c t
v (1.11)
Intensitatea cmpului electric v E rezult prin integrarea pe ntregul volum al corpului a relatiei 1.11:
. V d
r
r

4
1
E
3
v
V 0
c t
)
= v (1.12)
Dac corpul este ncrcat cu sarcin electric numai la supraIat, avnd densitatea de supraIat
a sarcinii electrice p
s
, cmpul electric v E se obtine n mod analog:
, S d
r
r

4
1

3
s
S 0
c t
)
= v E (1.13)
iar pentru corpuri IiliIorme, avnd densitatea de sarcin electric liniar p
l
, intensitatea cmpului
electric va Ii:
. l d
r
r

4
1
3
l
C 0
c t
)
v E (1.14)
Dac ntr-o regiune a spatiului exist corpuri ncrcate cu sarcini electrice avnd densittile de
volum p
v
, superIiciale p
s
si liniare p
l
, precum si corpuri punctiIorme ncrcate cu sarcinile q
k
,
intensitatea cmpului electric n vid, ntr-un punct oarecare, se obtine prin superpozitia cmpurilor:
.
r
r
q
l d
r
r
S d
r
r
V d
r
r

4
1
k
3
k
k
n
1 k
3
l
C
3
s
S
3
v
V 0
(
=
_
) ) )

c t
v E (1.15)
1.3.4. Inductia electrica n vid
Cu ajutorul permitivittii vidului e
0
si al vectorului intensitate a cmpului electric n vid
v
E se
deIineste inductia electrica n vid
v
D ca Iiind:
. E D
v v
0
c (1.16)
Unitatea de msur a inductiei electrice este Coulomb pe metru patrat (C/m
2
).
1.3.5. Tensiunea electrica n vid
Fie un cmp electric n vid, al crui spectru de linii de cmp este reprezentat n Iigura 1.9 si o
curb C aIlat n acest cmp. Se deIineste tensiunea electric ntre dou
11

Fig.1.9. Explicativ la calculul tensiunii
electrice.
puncte A si B de-a lungul curbei C, mrimea Iizic
derivat deIinit prin integrala de linie a intensittii
cmpului electric n vid, ntre cele dou puncte, de-a
lungul curbei C:
. cos l
B
) C ( A
o a E l a E
U
v v
B
) C ( A
) C ( B A
)
=
)
(1.17)
Din relatia de deIinitie, se observ c tensiunea electric depinde de sensul de integrare si ca
urmare:
. U U
BA AB

Sensul de integrare (sensul lui dl ) se mai numeste si sens de reIerint si se indic printr-o
sgeat pe curba C.
Tensiunea electric are o semniIicatie Iizic. Dac se nlocuieste n relatia (1.17) vectorul
v
E
cu expresia Iortei electrice dat de relatia (1.6), se obtine:
,
q
L
l d F
q
1
l d
q
F
l d
B A
B
) C ( A
B
) C ( A
) ) )
v
B
) C A(
AB
E U (1.18)
relatie care arat c tensiunea electric ntre punctele A si B este numeric egal cu raportul dintre lucrul
mecanic eIectuat de Iortele cmpului electric pentru a transporta o sarcin q de la A la B si valoarea
acestei sarcini. Unitatea de msur pentru tensiunea electric este Voltul (V).
Aplicatie
n vrIurile unui ptrat cu latura de 9 cm, aIlat n aer (c
r
1), se gsesc patru mici corpuri
ncrcate cu sarcinile electrice: q
A
3 C, q
B
- 3 C, q
C
- 6 C, q
D
6 C.
S se determine:
a) Forta electrostatic ce se exercit asupra corpului cu sarcina q
C .
b) Intensitatea cmpului electric si inductia electric n centrul O al ptratului.
c) Lucrul mecanic eIectuat pentru deplasarea unei sarcini electrice q
10 C din O pn n
punctul M (mijlocul laturii AD).
Rezolvare
a) Fortele de interactiune dintre corpurile ncrcate cu sarcinile q
A
, q
B
, q
D
si corpul cu sarcin

q
C
, vor avea modulele:
. 40
10 9 1
10 6 10 6
10 9 10 9
; 20
10 9 1
10 6 10 3
10 9 10 9
; 10
10 9 2 1
10 6 10 3
10 9 10 9
4
6 6
9
2
9
4
6 6
9
2
9
4
6 6
9
2
9
N
DC
q q
F
N
BC
q q
F
N
AC
q q
F
r
C D
CD
r
C b
CB
r
C A
CA
=

= =
=

= =
=

= =

c
c
c

Forta rezultant ce actioneaz asupra corpului C este:
12
. CD CB CA C F F F F + + =
Componentele dup axele Cx si Cy si modulul Iortei F
C
vor Ii: (Iig.1.10):
( ) ( ) . 78 , 48
, 95 , 12 45 sin
, 05 , 47 45 cos
2 2
N F F F
N F F F
N F F F
y C x C C
CB CA y C
CD CA x C
= + =
= + =
= + =

Unghiul pe care l Iace Iorta F
C
cu axa Cx este:

. 11 24 15
F
F
' ' '
x C
y C
= = arctg o
b) Pentru calculul intensittii si a inductiei electrice a
cmpului electrostatic n punctul O, se consider sistemul
de axe de coordonate x
`
O y
`
. Intensittile cmpurilor
electrice create n punctual O de ctre sarcinile q
A
, q
B
, q
C
,
q
D
sunt:

Fig.1.10. Explicativ la aplicatie.
. 10
3
4
10 9
, 10
3
4
10 9 10
3
2
10 9
, 10
3
2
10 9
2
1
1
10 3
10 9 10 9
7
2
9
7
2
9 7
2
9
7
4 2
6
9
2
9
m
J
OD
q
E
m
J
OC
q
E
m
J
OB
q
E
m
J
OA
q
E
r
D
D
r
C
C
r
B
B
r
A
A
= =
= = = =
=

= =
c
c c
c

Intensitatea rezultant a cmpului electric n punctul O este:
. D C B A E E E E o E + + + =
Componentele dup axele O x
`
si O y
`
si modulul intensittii vor Ii:
. 10 2 2
, 0 45 sin 45 sin 45 sin 45 sin
, 10 2 2 45 cos 45 cos 45 cos 45 cos
7 2 2
7
' '
'
'
m
J
E E E
E E E E E
m
J
E E E E E
y O x O
O
C A D B
y O
C A D B
x O
= + =
= + =
= + + + =

Unghiul pe care l Iace Iorta intensitaea cmpului electric din punctual O cu ax Ox
`
este:
. 0
E
E
'
'
x O
y O
= = arctg
O
o
Inductia electric n punctul O este:
. 10 2 2 2
10 9 4
1
,
2
4
9
m
C
D E D
O
O O = = =
t
c
c) Lucrul mecanic eIectuat de cmp pentru deplasarea sarcinii q
din punctul O n punctul

M este:
. ) (
,
M O OM
J J q L =
13
Potentialele electrice n punctele O si M , dac s-a luat punctul de la inIinit ca
punct de reIerint si avnd potentialul zero, sunt:
. 10 95 , 9
10 5 , 4
6
10 5 5 , 4
6
10 10 9
10 5 5 , 4
3
10 5 , 4
3
10 10 9 10 9
, 0
10 2 5 , 4
6
10 2 5 , 4
6
10 10 9
10 2 5 , 4
3
10 2 5 , 4
3
10 10 9 10 9
5
2 2
6 9
4
1
2 2
6 9 9
2 2
6 9
4
1
2 2
6 9 9
J
r
q
J
r
q
J
k r
k
M
k r
k
O
=
|
|
.
|
\
|
+

+
+
|
|
.
|
\
|

= =
=
|
|
.
|
\
|

+

+
+
|
|
.
|
\
|

= =

_
_
c
c

Lucrul mecanic rezult:
. 95 , 9 ) 10 95 , 9 0 ( 10
5 5
J L
OM
= =

Lucrul mecanic Iiind negativ trebuie s Iie Icut din exterior.
TEME DE STUDIU
Test 1.
Ce este o lege de material ?.
Test 2.
Ce valoare are permitivitatea electric a vidului ?.
Test 3.
Care sunt mrimile care caracterizeaz local starea de electrizare ?.
Test 4.
Ce este intensitatea cmpului electric n vid ?.
Test 5.
Ce sunt liniile de cmp electric?.
Test 6.
Care este expresia Iormulei lui Coulomb ?.
Test 7.
Care este expresia intensittii cmpului electric produs de un corp dielectric ncrcat cu
densitatea de volum
v
ntr-un punct exterior corpului ?.
Test 8.
Cum se deIineste inductia electric n vid ?.
Test 9.
Ce este tensiunea electric ntre dou puncte ?.
Test 10.
Ce este un parametru de material ?.
- o proprietate de material;
- o proprietate chimic;
- o mrime Iizic creia i se asociaz o proprietate de material.
Test 11.
Care dintre aceste mrimi este o mrime de material ?.
14
a) intensitatea cmpului electric n vid;
b) tensiunea electric ;
c) permitivitatea electric.
Test 12.
Care este unitatea de msur a intensittii cmpului electric?.
a) V/m;
b) V;
c) C/m
2
.
Test 13.
Care este unitatea de msur a inductiei cmpului electric?.
a) V/m;
b) V;
c) C/m
2
.
Test 14.
Care este unitatea de msur a tensiunii electrice?.
a) V/m;
b) V;
c) C/m
2
.
Test 15.
Care este unitatea de msur a densittii de volum a sarcinii electrice?.
a) V/m;
b) C/m
3
;
c) C/m
2
.
Test 16.
Care este unitatea de msur a densittii de supraIat a sarcinii electrice?.
a) V/m;
b) C/m
3
;
c) C/m
2
.
Test 17.
Care este unitatea de msur a densittii liniare a sarcinii electrice?.
a) V/m;
b) C/m
3
;
c) C/m.
Test 18.
Care este unitatea de msur a permitivittii dielectrice?.
a) F/m;
b) C/m
3
;
c) C/m
2
.

15

ELECTROSTATICA (2)
OBIECTIVE

- ce este un dielectric;
- ce este un dipol electric;
- ce nseamn polarizarea dielectricilor;
- ce este momentul electric;
- care este legea polarizatiei temporare;
- care este legea legturii dintre intensitatea cmpului electric, inductia electric si
polarizatie;
- care este legea Iluxului electric;
- care este teorema conservrii sarcinii electrice adevrate;
- care este teorema potentialului electrostatic si ce consecinte are;



1.4. CMPUL ELECTRIC N DIELECTRICI

1.4.1. Dielectricii. Momentul electric. Polarizatie

Dielectricii (izolantii) au particulele elementare legate n atomi si molecule, astIel nct
electronii nu se pot separa de atom ca n cazul conductoarelor. Sub actiunea Iortelor cmpului electric,
au loc deplasri limitate ale particulelor elementare care transIorm atomul sau molecula ntr-un dipol
electric elementar.
Se numeste dipol electric, un sistem de
sarcini egale yi de semne contrare (+q yi -
q) situate la o distanta mica fixa l
(Iig.1.11).

Fig.1.11 - Dipolul electric.
Se numeste dipol electric, un sistem de sarcini egale yi de semne contrare (+q yi -q) situate
la o distanta mica fixa l (Iig.1.11).
Dipolul se caracterizeaz prin momentul dipolului
a
p :
, l q p
a
= (1.19)
vectorul l Iiind orientat de la sarcina negativ la sarcina pozitiv.
Exist dielectrici cu molecule polare (HCl, H
2
O, NO
2
), ale cror molecule se prezint sub
Iorma unor dipoli electrici elementari orientati n toate directiile, n mod dezordonat. Prin introducerea
16
acestora ntr-un cmp electric, moleculele polare se orienteaz dup directia cmpului electric
(Iig.1.11). Exist dielectrici (O
2
, N, Si, Ge) la care dipolii elementari apar numai prin deIormarea
atomilor cnd acestia sunt introdusi ntr-un cmp electric.
Fenomenul de orientare a dipolilor electrici elementari dupa o anumita directie se
numeyte polarizare. Polarizarea poate Ii temporara, dac orientarea dipolilor elementari depinde de
intensitatea cmpului electric n care este situat dielectricul si nceteaz la disparitia cmpului electric si
este permanenta, dac nu depinde de intensitatea cmpului electric si rmne si dup disparitia
cmpului electric.
Polarizarea permanent poate aprea sub Iorma: polarizarii piezoelectrice (apare prin
deIormare mecanic la unele cristale); polarizarii piroelectrice (apare la unele cristale prin nclzire);
polarizarii permanente a electretilor (rsini, plexiglas).
Pentru caracterizarea strii de polarizare a unui mic corp dielectric se utilizeaz o mrime Iizic
vectorial primitiv numit moment electric p , deIinit prin relatiile:
, E p C
v
(1.20)
( ) ( ) . p grad v v E p E F V = (1.21)

Fig.1.12 - Explicativ la calculul polarizatiei
electrice.
n relatiile (1.20) si (1.21)
v
E
reprezint intensitatea cmpului electric n
vid n punctul n care se aIl corpul, C-
cuplul electric care actioneaz asupra
corpului orientndu-l dup directia
cmpului electric, p - momentul electric,
F - Iorta ce se exercit asupra corpului
introdus ntr-un cmp neuniIorm (gradientul
actionnd numai asupra intensittii
cmpului electric).
n relatiile (1.20) si (1.21)
v
E reprezint intensitatea cmpului electric n vid n punctul n care
se aIl corpul, C- cuplul electric care actioneaz asupra corpului orientndu-l dup directia cmpului
electric, p - momentul electric, F - Iorta ce se exercit asupra corpului introdus ntr-un cmp
neuniIorm (gradientul actionnd numai asupra intensittii cmpului electric).
Vectorul moment electric se obtine din suma momentului electric permanent
p
p si a
momentului electric temporar
t
p :
.
t p
p p p + (1.22)
Starea local de polarizare a unui corp masiv se caracterizeaz cu ajutorul unei mrimi Iizice
vectoriale derivate numit polarizatie electrica P deIinit prin relatia:
,
J
p
J
p
P
J
d
d
lim
0
A
A
A
(1.23)
unde
_
= A
i
p p reprezint suma vectorial a momentelor electrice din volumul AV a corpului
considerat (Iig.1.11). Tinnd seama de relatia (1.22) se poate scrie:
, t p P P P + (1.24)
17
unde
p
P reprezint vectorul polarizatie permanenta, iar
t
P - vectorul polarizatie temporara.
Unitatea de msur a momentului electric este Coulomb metru (Cm), iar a polarizatiei este
Coulomb pe metru matrat (C/m
2
).

1.4.2. Generalizarea relatiilor obtinute pentru cmpul electric din vid pentru dielectrici

Dac experientele lui Coulomb s-ar Ii eIectuat ntr-un gaz sau ntr-un lichid izolant, s-ar Ii
constatat c modulul Iortelor de interactiune este mai mic. Se deIineste permitivitatea relativa e
r
a
unui mediu ca raportul dintre forta de interactiune dintre doua sarcini punctiforme aflate n vid
yi forta de interactiune dintre cele doua sarcini aflate n acel mediu yi la aceeayi distanta.
ntr-un mediu oarecare omogen, relatiile (1.5), (1.7), (1.15), (1.16) se vor putea scrie:
. E D
;
r

r
q
l d
r
r
S d
r
r
V d
r
r
k
3
k
k
n
1 k
3
l
C
3
s
S
3
v
c

c t
c t
(
(
_
) ) )

4
1
E
,
r

r
q q

4
1

F
, E q F
J
12
3
12
2 1
21
(1.25...1.28)
unde E , D reprezint intensitatea, respectiv inductia cmpului electrostatic stabilite n dielectrici, e
e
r
e
0
- permitivitatea dielectricului, e
r
- permitivitatea relativ a dielectricului.

n tabelul 1.1 sunt date valorile permitivittii relative si a rigidittii dielectrice E
d
pentru cteva
materiale izolante Iolosite n constructia masinilor si aparatelor electrice. Rigiditatea dielectrica
reprezinta valoarea maxima a intensitatii cmpului electric din material pentru care acesta yi
pastreaza proprietatile izolante.

Tabelul 1.1
Nr.crt.

Materialul
c
r
E
d
V/m.10
5
]
1 Bachelit 2,8 200
2 Prespan 3,4...4,3 110...300
3 Ulei de transIormator 2...2,5 80...120
4 Aer uscat 1,0006 45
5 Sticl 4...17 120...200
6 Cuart 4...4,2 170...200
7 Mic 7 2500...3500
8 Portelan glazurat 5...6,5 300...380
9 Steatit glazurat 5...6,4 200...300
10 MicaIoliu 4...5 300...400

18
1.5. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE ELECTROSTATICII

Pentru rezolvarea problemelor de electrostatic se utilizeaz relatiile generale ale
electrostaticii dintre care unele sunt legi generale, altele sunt legi de material, iar altele sunt
teoreme. n electrostatic sunt patru legi, din care una (legea actiunii ponderomotoare) a Iost
enuntat prin relatiile 1.5 si 1.25.

1.5.1. Legea polarizatiei temporare

Experimental s-a stabilit c pentru materiale izotrope si liniare, polarizatia temporara este
proportionala cu intensitatea locala a cmpului electric:
,
0
E P
e
t _ c (1.29)
unde
e
este o mrime adimensional constant care depinde de material si se numeste
susceptivitate electrica.
Relatia (1.29) reprezint legea polarizatiei electrice temporare.

1.5.2. Legea legaturii dintre inductia electrica, intensitatea cmpului electric yi
polarizatie.

Tot experimental s-a dedus c ntre, D , E si P exist urmtoarea relatie:
, P E D
0
c (1.30)
relatie care reprezint legea legturii dintre inductie, intensitate si polarizatie n cmpul electric.
n cazul dielectricilor cu polarizatie temporar, relatia (1.30) devine:
( ) . 1
0 0 0 0
E E E E E D
r e e
c c c _ c _ c c + (1.31)
Materialele dielectrice se mpart n:
- materiale diaelectrice, care au molecule nepolare, susceptivitatea Ioarte mic si practic
independent de temperatur, permitivitatea relativ Ioarte apropiat de unitate si deci e ~ e
0
;
- materiale paraelectrice, au molecule polare, susceptivitatea relativ mare si invers
proportional cu temperatura absolut.

1.5.3. Legea fluxului electric

Se deIineste fluxul electric printr-o suprafata S (deschis sau nchis) ca integrala de
suprafata a vectorului inductie electrica D prin aceasta suprafata (Iig.1.13):

. S D D
S S
S
o cos d S d
) )
+

. S D D
S S
S
o cos d S d
) )
+

(1.32)

Fig.1.13 - Explicativ la calculul Iluxului
electric.

Se veriIic experimental c fluxul electric printr-o suprafata nchisa L este numeric egal
cu sarcina totala q
L
continuta n interiorul acelei suprafete:
19
. q S D S D
E
E E
E
) )
+
o cos d d (1.33)
Relatia (1.33) reprezint Iorma integral a legii Iluxului electric.
n cazul n care sarcina q
L
este repartizat n ntregul volum, avnd densitate de volum a
sarcinii electrice p
v
, se poate scrie:
. V d d
v
J
q S D
) )
E
E
E
(1.34)
Aplicnd primei integrale din relatia (1.34) o transIormare Gauss -Ostrogradski, se obtine:
, V d d div
v
J D
J J
) )
E E
(1.35)
de unde rezult Iorma local a legii Iluxului electric:
. div
v
D (1.36)
Divergenta inductiei electrice n orice punct din cmpul electric omogen, este egala cu
densitatea de volum a sarcinii electrice.

Aplicatie

S se calculeze cmpul electric creat de un plan P ncrcat electric uniIorm cu densitatea de
supraIat p
s
a sarcinii electrice.
Rezolvare
Se consider supraIata nchis L Iormat din supraIata lateral a unui cilindru circular drept
si supraIetele bazelor S, egal deprtate de planul P. Cilindrul are generatoarea perpendicular pe
plan. Din motive de simetrie inductia electric D este perpendicular pe planul P (Iig.1.14). Ca
urmare, Iluxul electric prin supraIata lateral a cilindrului este zero ( S d D ), tot Iluxul reducndu-
se la Iluxul prin supraIetele bazelor de arii egale. Din legea Iluxului electric rezult:
. S d d
s
q D S 2 S D 2 S D
S
E
E
E
) )
+

Fig.1.14 - Explicativ la calculul cmpului
electric produs de un plan ncrcat uniIorm cu
densitatea de sarcin electric p
s
.
Din relatia de mai sus rezult inductia
electric D:
D p
s
/ 2 , D 2 / n
s
, unde n este
versorul normalei la supraIat.
Se observ c vectorul inductie electric D
este perpendicular pe planul P si are modulul
constant nedepinznd de distanta dintre punct si
plan, deci, cmpul electric este omogen. Ca urmare
a acestui Iapt, ntre armturile unui condensator plan
cmpul electric este uniIorm si constant.

1.5.4. Teorema conservarii sarcinilor electrice adevarate

La electrizarea corpurilor neutre din punct de vedere electric, prin Irecare, unul dintre
corpuri se ncarc cu sarcina q (bastonul de sticl) iar cellalt cu sarcina -q (mtasea). Sistemul
Iormat de cele dou corpuri electrizate rmne cu sarcina total zero.
20
Experienta arat c n Ienomenele de electrizare, aparitia unei sarcini de un semn pe un
corp sau pe un sistem izolat de corpuri este nsotita de aparitia unei sarcini electrice egale yi
de semn contrar pe alt corp sau alte corpuri ale sistemului. Rezulta ca sarcina totala a unui
sistem izolat de corpuri este constanta:
. const q
k
n
1 k
t _
q (1.37)
Relatia (1.37) este o consecint a legii conservrii sarcinii electrice, care se va studia la
electrocinetic (paragraIul 2.6.1).

1.5.5. Teorema potentialului electrostatic

S-a stabilit experimental c un cmp electrostatic odat stabilit se mentine Ir a mai Ii
nevoie de un aport de energie din exterior. Ca urmare, n aceste cmpuri, nu se poate obtine
(consuma) lucru mecanic prin eIectuarea unui ciclu de transIormri reversibil.
Dac lum un corp punctiIorm ncrcat cu
sarcina electric q si-l purtm pe un contur nchis
I (Iig.1.15) situat ntr-un cmp electrostatic,
lucrul mecanic eIectuat de Iorta electric F , care
se exercit asupra corpului va Ii:
, 0 l d l d
i f
W W E q F L =
) )
I I
I

Fig.1.15. Explicativ la calculul lucrului mecanic.
deoarece energia Iinal W
I
a cmpului este egal cu energia initial W
i
.
Deoarece sarcina electric q este diIerit de zero, rezult:
. 0 l d E
)
I
(1.38)
Relatia (1.38) reprezint Iorma integral a teoremei potentialului electrostatic, care aIirm c
n cmpul electrostatic, circulatia vectorului intensitatii cmpului electric este nula pe orice
curba nchisa.
Teorema potentialului electrostatic are urmtoarele consecinte:

a) ntr-un cmp electrostatic nu exista linii de cmp nchise.

Presupunnd c ar exista o linie de cmp nchis I, din relatia (1.38) rezult, tinnd seama
c E,, l d :

) )
I I
= = . 0 l d l d E E
Dar 0 l d l d ) = E E , si deoarece o sum de termeni pozitivi nu poate Ii nul, rezult c
presupunerea existentei unei linii de cmp nchis I este Ials.

b) Tensiunea electrica ntre doua puncte nu depinde de drum.

Aplicnd teorema potentialului curbei nchise I Iormat din curbele deschise C
1
si C
2

rezult (Iig.1.16):
( ) ( ) ( ) ( )
, 0 l d l d l d l d l d
1 2 2 1
= = + =
) ) ) ) )
I
B
C A
B
C A
A
C B
B
C A
E E E E E

21
sau:
( ) ( )
. E E U
B
C A
B
C A
AB
) )
=
1 2
l d l d (1.39)

Fig.1.16 Explicativ la independenta valorii tensiunii
electrice de drum.

c) Se poate defini o marime scalara de punct V numita potential electric scalar. Cu
ajutorul acestui potential se poate determina intensitatea cmpului electric cu Iormula:
. k
:
J
f
y
J
i
x
J
J k E f E i E E
: y x
|
|
.
|
\
|
c
c
c
c
c
c
+ + grad (1.40)
Potentialul electric al unui punct se determin cu relatia:
( ) ( ) ( ) , l E P J l E P J P J
P
P
P
P
0
0
d d
0 0
) )
= (1.41)
unde V(P
0
) reprezint potentialul punctului de reIerint P
0
.
Din relatia (1.41) rezult c potentialul electric al unui punct din cmpul electric, este
determinat numai cu aproximatia unei constante (valoarea potentialului din punctul de reIerint). n
probleme, se consider punctul de reIerint la inIinit sau la supraIata pmntului, iar valoarea lui se
consider zero.
DiIerenta de potential dintre dou puncte A si B din cmpul electrostatic este:
( ) ( ) . U l E l E P J l E P J J J
AB
B
A
P
B
P
A
B A
0 0
d d d
0 0
) ) )
(1.42)
Din relatia (1.42) rezult c tensiunea electric dintre dou puncte este egal cu diIerenta
potentialelor electrice ale celor dou puncte.

Aplicatii

1. S se calculeze potentialul unui punct P aIlat n cmpul electrostatic produs de un corp
punctiIorm ncrcat cu sarcina electric q. Se consider punctul de reIerint P
0
la inIinit si avnd
potentialul zero.

Rezolvare
Din relatia (1.41) rezult:
( ) .
R
q
R
R a

q
l
R
R

q
E P J
2
R
3
R P
c t c t c t 4 4
d
4
l d
) ) )

(1.43)
Extinznd relatia (1.43) pentru cazul n care cmpul electric este produs de corpuri ncrcate
cu sarcini distribuite n volum, pe supraIat, pe corpuri IiliIorme, ale cror densitti de sarcin
electric sunt cunoscute, si de ctre corpuri punctiIorme, rezult:
22
.
r
q

r
l d

r
S d

r
V d
4
1
k
k
n
1 k
l
C
s
S
v
(
+
_
) ) )

c t

J
J
(1.44)

2. Intensitatea cmpului electric dintr-un dielectric are expresia:
. ) ( 10
5
m
J
k y x f : x i : y E + + =
S se determine tensiunea electric ntre punctele A(2,4,6) si B(6,3,4). Coordonatele sunt
date n centimetri.

Rezolvare
Metoda 1.
Tensiunea electric dintre punctele A si B se va calcula pe conturul AA
`
CB
`
B din Iigura 1.17:

.
'
'
'
'
) ) ) )
+ + + =
B
B
B
C
C
A
A
A
AB
l a E l a E l a E l a E U

Pentru integralele de mai sus vom avea pe
portiunile:
AA
`
: ; 10 6 , 10 2 ,
2 2
= = = : x y a f l a
A
`
C

: ; 0 , 10 2 ,
2
= = =

y x : a k l a
CB
`
: ; 10 4 , 0 ,
2
= = = : y x a i l a
B
`
B

: . 10 4 , 10 6 ,
2 2
= = = : x y a f l a

Fig.1.17. Explicativ la aplicatia 2.
Rezult tensiunea dintre punctele A si B:

. 4 , 2 ) )( 10 6 10 24 10 4 ( ) )( 10 4 ( 10
) )( 10 2 ( ) )( 10 2 10 12 10 6 ( 10
2
2
2
2 2
2
10 4
10 2
10 3
0
2 4 2 2 5
10 4
0
10 6
10 4
2 2 4 2 5
J ay f k y f i y ax i f x
a: k f : ay f k y f i y U
AB
=
(
+ + +
+
(
+ + + =
) )
) )

Metoda 2.
Problema se poate rezolva mai simplu tinnd seama c intensitatea cmpului electric deriv
dintr-un potential electric ce se btine prin rezolvarea ecuatiei diIerentiale:

.
: a
x y
y a
x :
x a
: y
= =

Rezolvnd ecuatia de mai sus rezult potentialul electric:
. 10 ) , , (
0
5
J : y x : y x J + =

Tensiunea electric ntre punctele A si B va Ii egal cu diIerenta potentialelor V
A
si V
B
:

| | . 4 , 2 ) 10 4 10 3 10 6 ( 10
) 10 6 10 4 10 2 ( 10
0
2 2 2 5
0
2 2 2 5
J J
J J J U
B A AB
= +
+ = =

23
TEME DE STUDIU

Test 1.
Ce este un dielectric ?.

Test 2.
Ce este momentul electric ?.

Test 3.
Ce este un dipol ?.

Test 4.
Care este expresia cuplului ce actioneaz asupra unui dipol aIlat n cmp electric?.
Test 5.
Care este expresia Iortei ce actioneaz asupra unui dipol aIlat n cmp electric?. Cnd
aceasta este diIerit de zero ?.

Test 6.
Ce este starea de polarizare a unui dielectric ?.

Test 7 .
Cte Ieluri de polarizri exist ?.

Test 8.
Prin ce se caracterizeaz starea de polarizare a corpurilor de dimensiuni mici ?.

Test 9.
Cum si de ce se introduce polarizatia electric ?.

Test 10.
Care este expresia legii polarizatiei temporare?.
Test 11.
Care este expresia legii legturii dintre intensitatea cmpului electric, inductia electric si
polarizatie?.

Test 12.
Care este expresia legii legturii dintre intensitatea cmpului electric, inductia electric si
polarizatie pentru medii Ir polarizare permanent ?.

Test 13.
Ce este Iluxul electric si ce unitate de msur are ?.

Test 14.
Care este legea Iluxului electric?.

Test 15.
Cum se ia directia vectorului S a pentru supraIete deschise, respective pentru supraIete
nchise ?.

Test 16.
Care este expresia teoremei conservrii sarcinii electrice adevrate?.
24
Test 17.
Care este Iorma integral a teoremei potentialului electrostatc?.

Test 18.
Care sunt principalele conseciinte ale teoremei potentialului electrostatic?.

Test 19
Ce este potentialul electric ?.

Test 20.
Care este relatia dintre tensiunea electric dintre dou puncte si potentialele acestora?.

Test 21.
Care este unitatea de msur a momentului electric al dipolului ?.
- a) Cm;
- b) Vm;
- c) V.

Test 22.
Care este unitatea de msur a momentului electric ?.
a) Cm;
b) Vm;
c) V.

Test 23.
Care este unitatea de msur a polarizatiei electrice ?.
a) C/m
2
;
b) V/m;
c) V.

Test 24.
Care este unitatea de msur a Iluxului electric ?.
a) Cm;
b) Vm;
c) C.

Test 25.
Care este unitatea de msur a potentialului electric ?.
a) Cm;
b) Vm;
c) V.

Test 26.
Tensiunea dintre dou puncte aIlate ntr-un cmp electrostatic depinde de curba pe care se
calculeaz ?.
a) da;
b) nu;
c) depinde de mediul prin care trece.

25

ELECTROSTATICA (3)
OBIECTIVE
1 ce este echilibrul electrostatic si care sunt relatiile ce stabilesc acest regim;
2 care sunt consecintele echilibrului electrostatic n conductoare;
3 ce este un condensator;
4 care este unitatea de msur a capacittii;
5 care sunt etapele de calcul al capacittii unui condensator;
6 expresiile capacittii echivalente la gruparea serie si paralel;
7 cum se determin tensiunea maxim suportat de o baterie de condensatoare
legate n serie, paralel sau mixt;
8 care sunt si cum se aplic teoremele lui KirchhoII pentru condensatoare.



1.6. CONDITIA DE ECHILIBRU ELECTROSTATIC

Experienta arat c la atingerea strii de echilibru electrostatic, intensitatea cmpului electric
se anuleaz n interiorul conductoarelor omogene si neaccelerate:

. E 0
(1.45)
Relatia (1.45) se poate explica astIel: n conductoare exist particule libere ncrcate cu
sarcin electric. Asupra acestor particule aIlate ntr-un cmp electric de intensitate
E
s-ar exercita
Iorte de natur electric
e
F
q
E
si ca urmare, particulele ar avea o miscare ordonat, deci nu s-ar
gsi n regim electrostatic. Conditia ca s se pstreze regimul electrostatic impune ca valoarea Iortei
rezultante ce actioneaz asupra particulelor s Iie nul, deci
e
F
0,
E
0.
Pentru conductoare neomogene sau care se gsesc la temperaturi neuniIorme sau sunt
accelerate, regimul electrostatic se atinge cnd intensitatea cmpului electric ia anumite valori
determinate de starea Iizico-chimic si de natura conductorului. Aceast proprietate se
caracterizeaz cu ajutorul mrimii vectoriale de material numit intensitatea cmpului electric
imprimat
i
E
, deIinit de valoarea cu semn schimbat a intensittii cmpului electric care se
stabileste n conductori, la atingerea strii de echilibru:

, E Ei =
sau
. 0 = + i E E
(1.46)

26
Relatia (1.46) reprezint conditia de echilibru electrostatic n conductoarele neomogene
sau accelerate, iar relatia (1.45) pentru conductoarele omogene neaccelerate.
Explicarea relatiei (1.46) este urmtoarea: asupra unei particule libere din conductor, avnd
sarcina q, cmpul electric
E
exercit o Iort electric
e
F
q
E
. Datorit neomogenittii locale, a
diIerentelor de temperatur sau a accelerrii corpului, asupra particulei se va exercita si o Iort de
natur neelectric
n
F
. Conditia de echilibru electrostatic impune lipsa unei miscri ordonate a
particulelor ncrcate electric, adic anularea valorii medii a Iortelor rezultante exercitate asupra
particulei:

. F F
n e
0 = +
(1.47)
mprtind relatia de mai sus cu q si Icnd notatia:

,
q
F
E
n
i
(1.48)
rezult conditia (1.46).
Din punct de vedere microscopic, intensitatea cmpului electric imprimat
i
E
reprezint
intensitatea unui cmp electric echivalent ce ar actiona cu o Iort electric egal cu Iorta neelectric
medie ce se exercit asupra unei particule libere, din conductor. Cmpul electric imprimat nu este
un cmp electric propriu-zis, ci o mrime ce exprim actiunile de natur neelectric exercitate
asupra particulelor ncrcate electric.
Din conditia de echilibru electrostatic pentru conductoare omogene si neaccelerate (1.45)
rezult urmtoarele consecinte:
a) Toate punctele de pe suprafata sau din interiorul unui conductor omogen yi
neaccelerat au acelayi potential. Deoarece
E
0, tensiunea ntre dou puncte A si B (Iig.1.18) va
Ii:

. J J , l a E J J U
B A
B
A
B A AB
= =
)
0
(1.49)
b) Sarcina electrica de pe conductoare este repartizata numai pe suprafata aces-tora.
Fie o supraIat nchis L n interiorul conductorului (Iig.1.18) aIlat n echilibru electrostatic
(
. 0 = E
). Din legea Iluxului electric rezult:

. 0 d = = +
E E
E E
E
) )
q , q S E S a D c
(1.50)

27
c) Liniile de cmp din exteriorul
conductorului nu patrund n interiorul
cavitatilor goale (efectul de ecran). Pentru
cavitatea din Iigura 1.18, considerm c ar exista
n interior linii de cmp. Una dintre acestea
ncepe n punctul C si se sIrseste n punctul D.
Tensiunea electric ntre aceste dou puncte ar Ii:

, 0 d J J l E l a E U
D C
D
C
D
C
CD

) )

Fig.1.18 - Explicativ la demonstrarea
consecintelor echilibrului electrostatic n corpurile
metalice.
conIorm consecintei a. Pentru ca relatia de sus s Iie adevrat, implic
0 = E
n Iiecare punct al
curbei, deci n interiorul cavittilor nu exist linii de cmp. Corpul conductor cu cavitate constituie
un ecran electrostatic.
d) Sub actiunea unui cmp electrostatic exterior, un conductor initial nencarcat, se
ncarca superficial cu sarcini electrice. Pentru ca s Iie ndeplinit conditia de echilibru
electrostatic, este necesar s apar n interiorul conductorului un cmp electric propriu al repartitiei
de sarcini care s compenseze cmpul exterior:

. 0 propriu ext E E
(1.51)
Acest Ienomen se numeste influenta electrostatica, iar conductorul se spune c s-a
electrizat prin inIluent (Iig.1.1)

1.7. CAPACITATE ELECTRIC. CONDENSATOARE

Sistemul Iormat din dou conductoare (omogene si neaccelerate) ncrcate cu sarcini
electrice si de semne contrare, ntre care exist un dielectric omogen sau neomogen, nencrcat si
Ir polarizatie permanent se numeste condensator electric. Cele dou conductoare ncrcate
electric poart numele de armaturile condensatorului.
Raportul C pozitiv, dintre valoarea sarcinii electrice q a unuia dintre conductoare si diIerenta
de potential dintre el si cel de al doilea, se numeste capacitate electrica:

.
U
q
J J
q
J J
q
C
1 2
2
2 1
1

(1.52)
Unitatea de msur a capacittii este Faradul (F).

1.7.1. Calculul capacitatii condensatoarelor
Pentru calculul capacittii condensatoarelor se procedeaz astIel:
- se presupun armturile condensatorului ncrcate cu sarcinile q si - q;
- se determin intensitatea cmpului electric cu ajutorul legii Iluxului electric;

28
- se calculeaz tensiunea dintre armturi;
- se determin capacitatea condensatorului cu relatia (1.52).
Capacitatea condensatorului plan. Condensatorul plan este Iormat din dou armturi
plane paralele, de diIerite Iorme, de arii S, separate printr-un dielectric de grosime d si permitivitate
e (Iig.1.19). Aplicnd legea Iluxului electric supraIetei L (Iig.1.19) care are Iorma paralelipipedic
si cuprinde numai armtura ncrcat cu sarcina + q, rezult:

, q S D S D S D S D S D S D S a D
S S S S S
b f b f bs b f
l
d d d d d
) ) ) ) ) )
E
E
+

Fig.1.19 - Condensatorul plan.

deoarece Iluxul prin supraIata lateral S
l
este
nul (
S a D
), iar prin supraIata bazei de sus
S
bs
este tot nul deoarece inductia electric este
nul n exterior
0 = D
.
Tensiunea electric dintre cele dou
armturi, de-a lungul unei linii de cmp, va Ii:

.
S
a q
l
S
q
l E l E J J U
c c
d d d
2
1
2
1
2
1
2 1 12 )
) )

Aplicnd relatia (1.52) rezult:

.
a
S
C
c
(1.53)
Condensatoarele plane, ca n Iigura 1.19, se construiesc numai pentru capacitti mici si
tensiuni mari, dielectricul Iiind n general sticla sau materialele ceramice.
Pentru a obtine capacitti mari, dar la tensiuni mici, armturile se Iac din Ioite subtiri din
hrtie metalizat care se ruleaz sub Iorma unor cilindri.

Capacitatea condensatorului cilindric. Condensatorul cilindric este Iormat din dou
armturi metalice de Iorm cilindric de raze R
i
R
e
avnd lungimea l si separate printr-un
dielectric Ir polarizare permanent si avnd permitivitatea c constant (Iig.1.20).

29

Fig.1.20 Condensatorul cilindric.
Se consider cilindrul din interior ncrcat cu
sarcina electric q iar cilindrul exterior cu sarcina
electric q. Din motive de simetrie, liniile de
cmp electric au directia radial si ndreptate de la
armtura interioar spre cea exterioar (ca n
Iigur). Se aplic legea Iluxului electric unei
supraIete nchise de Iorm cilindric L, aIlat ntre
cele dou armturi, (Iormat din supraIata lateral a
cilindrului si supraIetele celor dou baze, de sus si
de jos). Raza r a supraIetei L va Ii deci:
R
i
r R
e .
Aplicnd supraIetei L legea Iluxului electric se
va obtine:

, q l r D S D S D S D S D S D S D S a D
S S S S S l l bs b f
l
= +
) ) ) ) ) )
E
E
t 2 d d d d d

(1.54)
deoarece pe supraIetele bazelor
S a D
si ca urmare Iluxurile electrice prin ele sunt zero, iar pe
supraIata lateral vectorul inductie
D
este paralel cu vectorul
S a
si ca urmare Iluxul este D S
(inductia Iiind constant n modul pe supraIata lateral).
Din relatiile de mai sus rezult valorile inductiei si a intensittii cmpului electric din
interiorul armturilor condensatorului:

.
2 2 2 r
r
l r
q
E
l r
q
E
l r
q
D
c t c t t
= = =
(1.55)
Tensiunea electric ntre cele dou armturi calculat dup o raz este:

.
R
R
l
q
r
l r
q

r
r
l r
q
r E l E J J U
i
e
R
R
R
R
R
R
e
i
e
i
e
i
ln
2
d
2
r d
2
d d
2
1
2 1 12
c t c t
c t
)
) ) )
=
(1.56)

Capacitatea unui condensator cilindric (Iig.1.20) este :

.
R
R

l

U
q
C
i
e
ln
a 2
12
c
(1.57)
1.7.2. Gruparea condensatoarelor

n practic pentru a se obtine capacitatea electric dorit, condensatoarele se grupeaz n
serie, paralel sau mixt. Fiecare condensator are anumiti parametrii nominali nscrisi pe el de ctre

30
Iabria costructoare: tensiunea nominal (tensiunea maxim la care se poate alimenta condensatorul)
si capacitatea sa.
Pentru un sistem de condensatoare (Iig.1.21), se numeste capacitate echivalenta raportul
dintre sarcina q
A
primit pe la borna A (egal si de semn contrar cu cea primit pe la borna B) de
sistemul de condensatoare initial nencrcat si tensiunea dintre bornele A si B:

Fig.1.21 - Condensatorul echivalent.

.
U
q

U
q
U
q
C
e
BA
B
AB
A
e

(1.58)
unde:
. ,
A B B A B A e
U U U q q q = = = =

1.7.2.1. Legarea n paralel a condensatoarelor.

Sarcina echivalent a bateriei de condensatoare (Iig.1.22) este:

.
2 1 2 1 AB n AB AB n e
U C U C U C q q q q + + +

Folosind relatia (1.58) capacitatea echivalent va Ii:

. C C
k
n
k
ep
_
=
1
(1.59)

Fig.1.22 - Conexiunea paralel.

Fig.1.23 - Conexiunea serie.
La conexiunea paralel, tensiunea maxim la care se poate alimenta bateria este ce mai mic
tensiune nominal a condensatoarelor conectate n paralel:
{ }. ,...... , , min
3 2 1 nN N N N bat
U U U U U =

1.7.2.2. Legarea n serie a condensatoarelor.
Sarcina echivalent a bateriei de condensatoare (Iig.1.23) este:

. q q q q q
n e
= = = =
2 1

31
ncrcarea condensatoarelor are loc astIel: sarcina +q care intr pe la borna A apare pe prima
armtur (pozitiv) a condensatorului C
1
. Aceast sarcin determin prin inIluent aparitia sarcinii -
q pe cea de a doua armtur. ConIorm teoremei conservrii sarcinii electrice, apare sarcina q
2
+q
pe prima armtur a condensatorului doi. Procesul se repet pn la armtura a doua a ultimului
condensator, care se ncarc cu -q de la surs. Tensiunea U
AB
este:

.
C
q
C
q
C
q
U U U
C
q
U
n
n
e
AB
= + +
2 1
2 1

Capacitatea echivalent rezult:

.
1

1
n
1 k k es
C C
_
(1.60)
Capacitatea echivalent este mai mic dect cea mai mic capacitate legat n serie.
La legarea serie tensiunea de alimentare a bateriei va Ii:
,
e
e
bat
C
q
U =

unde q
e
reprezint sarcina echivalent maxim a bateriei. Aceast sarcin echivalent se calculeaz
astIel: dac se stie tensiunea nominal a unui condensator, se poate determina sarcina sa nominal
(sarcina maxim cu care se poate ncrca: q
N
C U
N
.)
Ca urmare sarcina echivalent trebuie s Iie mai mic sau egal cu valoarea minim a
sarcinilor nominale:
{ }. ,...... , , min
3 2 1 nN N N N bat e
q q q q q =

Aplicatie

Trei condensatoare nencrcate, avnd capacittile C
1
2 F, C
2
3 F si C
3
5F, legate
n paralel ca n Iigura a, se ncarc la o tensiune continu de U 100 V. Se decupleaz de la surs
Ir a le descrca si se leag n serie ca n Iigura b, aplicndu-se o tensiune continu de 100 V. S se
determine noile tensiuni dintre armturile con-densatoarelor.

Explicativ la aplicatie.

Rezolvare
Sarcinile electrice cu care se ncarc initial cele trei condensatoare sunt:

32
. 10 5 100 10 5
; 10 3 100 10 3 ; 10 2 100 10 2
4 6
3 3
4 6
2 2
4 6
1 1
C U C q
C U C q C U C q

= = =
= = = = = =

Prin legarea n serie a condensatoarelor si alimentarea lor la tensiunea continu de 100 V, se
produce o redistribuire a sarcinilor electrice astIel ca armtura a doua a condensatorului C
1
si
armtura nti a condensatorului C
2
s aib sarcina egal cu valorile initiale q
2
q
1
, iar armtura a
doua a condensatorului C
2
si armtura nti a condensatorului C
3
, sarcina total q
3
q
2 ,
conIorm
teoremei conservrii sarcinii electrice n sistemele izolate.
Rezult sistemul de ecuatii:
, 10 2
, 10
, 100
4 '
2
'
3 2 3
4 '
1
'
2 1 2
3 2 1
= =
= =
= = + +
q q q q
q q q q
U U U U

prin a crui rezolvare, tinnd seama c: q
t
1
C
1
U
1
, q
t
2
C
2
U
2
, q
t
3
C
3
U
3
, se obtin valorile
tensiunilor:
. 290 , 61
31
1900
, 485 , 35
31
1100
, 225 , 3
31
100
3 2 1
J U J U J U = = = = = =

1.7.3. Teoremele lui Kirchhoff pentru retele de condensatoare

n practic se ntlnesc cazuri de regimuri electrostatice, n care condensatoarele sunt
conectate n retele de condensatoare, care cuprind pe laturi surse de tensiuni electromotoare (U
e
) si
condensatoare (Iig.1.24). Determinarea sarcinilor cu care se ncarc condensatoarele si a tensiunilor
aplicate acestora se Iace cu ajutorul teoremelor lui KirchhoII pentru retele de condensatoare.

1.7.3.1. Prima teorema a lui Kirchhoff este o consecint a teoremei conservrii sarcinii
electrice din electrostatic. ConIorm relatiei (1.28), sarcina de pe armturile condensatoarelor
conectate la un nod izolat de retea este constant. Dac nainte de conectarea la surse,
condensatoarele erau nencrcate, sarcina total era zero. Prin conectarea la surse, Iiecare armtur a
condensatoarelor se ncarc cu sarcina + q
k
, sarcina total rezultat din suma algebric a sarcinilor
este zero:

. 0 q
k
A k
_
e

(1.61)
Dac nainte de conectarea condensatoarelor n nodul izolat, coondensatoarele erau
ncrcate cu sarcinile + q
k0
, la conectarea lor n retea, apare o redistribuire a sarcinilor pe armturi,
astIel nct suma algebric a sarcinilor initiale + q
k0
de pe armturile apartinnd unui nod izolat s
Iie egal cu suma algebric a sarcinilor redistribuite + q
k
:

. q q
0 k
A k
k
A k
_ _
e e

(1.62)

33
Semnul sarcinilor q
k
se alege
arbitrar pe schem. Dac n Iinal valoarea
ei rezult cu semn schimbat, rezult c
semnul arbitrar ales este contrar celui
real, iar dac rezult pozitiv, semnul
arbitrar coincide cu cel real.

Fig.1.24. Retea de condensatoare.

1.7.3.2. Cea de a doua teorema a lui Kirchhoff este o consecint a teoremei potentialului
electrostatic. Dac pe conturul ABDEA (Iig.1.24) se calculeaz integrala (1.28) rezult:

.
C
q

C
q
, , 0 -
e
1
1
2
2
e ED AB ED AB U U U
U
U
U
U U
A E A E

n general, pentru un contur mai complex, se poate scrie:

,
ek U

C
q
O k k
k
O k
f f
_ _
e e

(1.63)
adic, suma algebrica a tensiunilor de la bornele condensatoarelor care apartin unui ochi de
retea O
j
este egala cu suma algebrica a tensiunilor electromotoare (t.e.m.) din laturile acelui
ochi de retea.
Tensiunile q
k
/C
k
se scriu cu semnul corespunztor sarcinii armturii ce se ntlneste prima la
parcurgerea conturului (de la A la B q
2
/C
2
iar pentru sensul de la B la A -q
2
/C
2
). T.e.m. se scriu cu
plus dac au acelasi sens cu sensul de parcurgere al conturului si semnul minus n caz contrar (U
e

pentru parcurgerea ABD si -U
e
dac sensul ar Ii Iost ADB).
Pentru reteaua din Iigura 1.24 rezult prin aplicarea celor dou teoreme a lui KirchhoII
ecuatiile:

) II ochiul ( . 0 -
) I ochiul ( ,
5
5
4
4
3
3
2
2
e
C
q
C
q
C
q
C
q
U
C
q

C
q
)
C
cu serie in legat
C
( , 0 q q -
)
C
cu serie in legat
C
( , 0 q q -
) A i:olat noaul ( , 0 q q q -
2
2
1
1
5 4
5 4
4 3
4 3
3 2 1

Aplicatie
Se d reteaua de condensatoare din Iigura 1.25, n care C
1
C
3
C
5
4mF, C
2
2mF, C
4

8mF, U
e1
90V, U
e2
120V, U
e1
60V. Se consider initial condensatoarele nencrcate cu

34
sarcin electric. S se determine sarcinile si tensiunile pe condensatoare pentru cazul cnd
ntreruptorul a este deschis.

Rezolvare
Dac se aplic ochiurilor 1 si 3 teorema a doua a lui KirchhoII si nodurilor A si C teorema
ntia a lui KirchhoII pentru retele de condensatoare rezult ecuat iile:

Fig.1.25. Explicativ la aplicatia numeric.
. 0 . 0
, , 0
, , 0
,
10 8 10 4
60 ,
,
10 2 10 4
90 ,
3 3
4 5 4 5
2 1 2 1
6
4
6
5
4
4
5
5
3
6
2
6
1
2
2
1
1
1
= =
= = +
= = +
= + =
= + =

q q
q q q q
q q q q
q q
C
q
C
q
U
q q
C
q
C
q
U
e
e

Prin rezolvarea sistemului de ecuatii de mai sus, rezult:
. 40 , 20 , 0 , 60 , 30
, 160 , 0 , 120
5 2 3 2 1
5 4 3 2 1
J U J U J U J U J U
F q q q F q q
= = = = =
= = = = =

TEME DE STUDIU
Test 1.
Care este conditia de echilibru electrostatic ?.
Test 2.
Care este conditia de echilibru electrostatic pentru conductoare ?.
Test 3.
Care sunt consecintele echilibrului electrostatic din conductoare ?.
Test 4.
Cum se deIineste capacitatea unui condensator ?.
Test 5.
Ce este un condensator ?.
Test 6.
Cum se deIineste capacitatea echivalent a unei grupri de condensatoare ?.
Test 7.
Care este unitatea de msur a capacittii ?.
Test 8.
Care este expresia capacittii echivalente la gruparea serie?.

35
Test 9.
Care este expresia capacittii echivalente la gruparea paralel?.
Test 10.
Care este expresia tensiunii maxime ce se poate aplica unei baterii de condensatoare legate
n paralel ?.
Test 11.
Care este expresia tensiunii maxime ce se poate aplica unei baterii de condensatoare legate
n serie ?.
Test 12.
Care dintre condensatoare au cmpul electric in interior uniIorm ?.
Test 13.
Capacitatea unui condensator plan este proportional cu:
a) distanta dintre plci;
b) doar cu supraIata plcilor;
c) cu supraIata plcilor si cu permitivitatea dielectricului.

Test 14.
Capacitatea unui condensator depinde de:
a) sarcina cu care este ncrcat condensatorul;
b) tensiunea electric dintre plci;
c) de dimensiunile geometrice si permitivitate dielectricului.

Test 15.
Care este unitatea de msur a capacittii condensatoarelor:
a) Coulomb;
b) Farad;
c) Volt / metru.
Test 16.
Care este unitatea de msur a energiei cmpului electric:
a) Coulomb;
b) Joule;
c) Watt.
Test 17.
Care este unitatea de msur a densittii de volum a energiei cmpului electric:
a) Coulomb;
b) Joule;
c) Joule/m
3
.

36

ELECTROSTATICA (4)
OBIECTIVE

- care sunt conditiile necesare pentru a putea Iolosi relatiile lui Maxwell pentru
condensatoare;
- ce sunt coeIicientii de potential si pentru ce se Iolosesc;
- ce sunt coeIicientii de inIluent electrostatic , ce sunt coeIicienti de capacitate
electric si la ce se Iolosesc;
- ce sunt capacittile partiale dintre corpuri C
i j
si ce sunt capacittile corpurilor
Iat de pmnt C
i 0
;
- ce este un serviciu si este un serviciu nominal;
- ce sunt capacittile n serviciu;
- care sunt expresiile energiei cmpului electrostatic si a densittii de volum a
energiei;
- care sunt teoremele Iortelor generalizate n cmpul electrostatic;



1.7.4. Relatiile lui Maxwell referitoare la capacitati
Relatiile se Iolosesc pentru calculul potentialelor unor corpuri metalice sau a sarcinilor cu
care sunt ncrcate acestea.
Se Iac urmtoarele ipoteze:
- mediul n care se aIl corpurile este un mediu liniar (c este constant si nu depinde
de valorile cmpului electric);
- mediul nu are polarizatie permanent;
- mediul nu este ncrcat electric;
- corpurile se gsesc la distante destul de mare ntre ele pentru a nu se inIluenta;
- corpurile se aIl n prezenta pmntului, a crui potential se consider zero;
- dac corpul nu este metalic se consider c are supraIata metalizat.

Prima relatia a lui Maxwell permite calculul potentialelor corpurilor cnd se cunosc
sarcinile cu care sunt ncrcate corpurile respective.

Se stie c potentialul unui punct aIlat la distanta r de o sarcin electric punctiIorm este
direct proportional cu sarcina electric. Ca urmare, potentialul corpului i produs de sarcina q
f
va Ii
proportional cu sarcina q
f
:
,
f f i f i
q p J = (1.64)
37
unde
f i
p reprezint un Iactor de proportionalitate numit coeficient de potential. Primul indice
reprezint corpul al crui potential se calculeaz, iar al doilea indice corpul care produce cmpul
electric. Se poate demonstra c
f i
p
i f
p .
Pentru c s-a presupus c mediul este liniar, se poate aplica teorema superpozi-tiei si ca
urmare potentialul corpului i va Ii egal cu suma potentialelor produse de Iiecare sarcin n parte pe
corpul respective:

_ _
= =
= =
n
f
n
f
f f i f i i
q p J J
1 1
. (1.65)
n cazul a trei corpuri ncrcate cu sarcinile q
1
, q
2
si q
3
relatiile lui Maxwell vor Ii:

.
,
,
3 33 2 32 1 31 3
3 23 2 22 1 21 2
3 13 2 12 1 11 1
q p q p q p J
q p q p q p J
q p q p q p J
+ + =
+ + =
+ + =
(1.66)
Cea de a doua relatie a lui Maxwell permite calculul sarcinilor cu care sunt ncrcate
corpurile cnd se cunosc potentialele corpurilor respective. Aceste relatii se obtin din primele relatii
ale lui Maxwell, exprimnd sarcinile n Iunctie de potentiale. Se vor obtine relatii de Iorma:

_ _
= =
= =
n
f
n
f
f f i f i i
J q q
1 1
. (1.67)
Se demonstreaz usor c :
f i

i f

CoeIicientii
f i
se numesc coeficienti de influenta electrostatica,

i i
se numesc coeficienti de capacitate electrica.
Pentru un sistem de trei corpuri ale cror potentiale sunt cunoscute, sarcinile lor se pot
determina cu relatiile:

.
,
,
3 33 2 32 1 31 3
3 23 2 22 1 21 2
3 13 2 12 1 11 1
J J J q
J J J q
J J J q

+ + =
+ + =
+ + =
(1.68)
Relatiile Iormei a doua, se pot scrie si n Iunctie de unele capacitti ce apar ntre dou
corpuri vecine ( capacitti partiale) ct si capacitti ce apar ntre corpuri si pmnt.
Sarcina corpului 2 din relatia de mai sus se poate scrie astIel:
, ) ( ) (
) ( ) ( ) (
20 23 22 21 23 23 21 21 2 23 22 21 32 23 12 21
2 23 22 21 2 3 23 2 1 21 3 23 2 22 1 21 2
U U U J U U
J J J J J J J J q

+ + + = + + + + =
= + + + + = + + =

deoarece s-a presupus potentialul pamntului egal cu zero (J
0
0).
Dac n relatiile de mai sus se noteaz:
, ) (
20 23 22 21 23 23 1 2 21
C C C = + + = = (1.69)
se poate obtine Iorma a treia a relatiilor lui Maxwell:

.
,
,
31 31 32 32 30 30 3
23 23 21 21 20 20 2
13 13 12 12 10 10 1
U C U C U C q
U C U C U C q
U C U C U C q
+ + =
+ + =
+ + =
(1.70)
38
Forma a treia permite calculul sarcinilor unui sistem de corpuri n Iunctie de capacittile
partiale dintre corpuri C
i f
, tensiunile dintre corpuri U
i f
si de asemenea n Iunctie de capacittile
corpurilor Iat de pmnt C
i 0
si tensiunile corpurilor Iat de pmnt U
i 0
(Iig.1.26).

Aceast Iorm a relatiilpr lui Maxwell are
avantajul de a putea transIorma o distributie
de sarcini ntr-o retea de condensatoare, care
prin rezolvare permite aIlarea potetialelor sau
sarcinilor electrice ale corpurilor.

Fig.1.26. Condensatoare partiale echivalente
unui sistem de corpuri.

n rezolvarea problemelor, de multe ori sistemele de corpuri se aIl ntr -un anumit regim de
lucru numit serviciu. De exemplu, dac cele trei corpuri considerate mai sus ar reprezenta o linie
aerian triIazat, suma sarcinilor electrice a celor trei linii ar Ii zero: q
1
q
2
q
3
0, care reprezint
conditia de serviciu nominal.
Dac un conductor este czut la pmnt potentialul su este zero (serviciu de scurtcircuit
monofazat).
n aceste cazuri, capacittile partiale reprezint capacitati partiale n serviciul respectiv:
.
f i
i
f i s
J J
q
C
= (1.71)
Capacittile partiale nu trebuie s depind de sarcini sau de potentiale. Ele vor depinde
numai de dimensiunile geometrice si de permitivitatea mediului.

1.8. ENERGIA SI FORTELE CMPULUI ELECTROSTATIC

1.8.1. Energia cmpului electrostatic

n jurul unui sistem de corpuri ncrcate electric exist un cmp electric. Dac n acest cmp
electric se introduce un corp ncrcat cu sarcin electric, asupra lui se vor exercita actiuni
ponderomotoare de natur electric, care vor duce la deplasarea si rotirea lui, deci se va produce un
lucru mecanic. Aceasta presupune existenta unei energii a cmpului electrostatic preluat de la
sursele de energie exterioar n procesul de ncrcare a corpurilor cu sarcin electric.
Se consider cmpul electrostatic produs de n conductoare ncrcate cu sarcinile q
1
, q
2
,...q
n

si aIlate la potentialele J
1
, J
2
,...,J
n
(Iig.1.27). La starea Iinal s-a ajuns printr-o crestere
proportional a tuturor sarcinilor electrice, pornind de la o stare initial n care sarcinile erau nule si
deci si cmpul electric era nul n orice punct. Cresterea sarcinilor s-a Icut suIicient de lent pentru a
se pstra regimul electrostatic. O stare intermediar este caracterizat prin sarcinile q'
k
z q
k
si
potentialele electrice J'
k
zJ
k
ale corpurilor, unde e |0, 1|.

39

Fig.1.27 - Explicativ la calculul
energiei cmpului electric

Lucrul mecanic cheltuit pentru cresterea cu dq'
k
q
k
d
a sarcinii conductorului k, (sarcina dq'
k
Iiind adus de
la inIinit unde potentialul electric este zero) este dat de
relatia (1.41):
. J q J q
k k
k
k
d d L d
'
k
=
'

Pentru toate conductoarele, rezult:
. J q L
k k
n
k
n
k
d L d d
1
k
1
_ _

Energia cmpului electrostatic va Ii egal cu lucrul mecanic eIectuat pentru atingerea strii
Iinale (1) pornind de la starea initial (0):
.
2
1
d L d L
n
1 k
1
0
n
1 k
1
0
k k k k e
J q J q W
_
)
_
)

(1.72)
Aplicatie
S se calculeze energia electric a unui condensator electric avnd capacitatea C, ncrcat cu
sarcina electric q.
Rezolvare
ConIorm relatiei (1.72) energia cmpului electric va Ii:
.
C
q
2
1
C
2
1
U q
2
1
2
1

2
1

2
1

2
1

2
2
2 1 2 2 1 1
U J q J q J q J q W
e

Relatia (1.72) nu indic localizarea corect a energiei cmpului electrostatic. Pentru aceasta
se deIineste densitatea de volum a energiei cmpului electric w
e
:

.
V d
W d
V
e
0
lim
A
A
A
e
J
e
W
w
(1.73)
Pentru determinarea densittii de volum a energiei n Iunctie de mrimile de stare ale
cmpului, se consider cmpul omogen din interiorul unui condensator plan, pentru care:
,
2
D E
2
d S
d
S
2
1
2
1

2 2
2 2 2
E
J
E
J
E a
J
U C
J
W
w
a a a a
e
e
c c
c
(1.74)
unde V
d
S d reprezint volumul dielectricului dintre armturi (Iig.1.17).
Energia cmpului electrostatic localizat ntr-un volum V este:
. V d
2
D E
V d
w

V
e
V
e
) )
W
(1.75)

40
1.8.2. Teoremele fortelor generalizate
Metoda general de determinare a Iortelor n cmpul electrostatic se bazeaz pe considerente
energetice. Calculul Iortelor se Iace prin intermediul lucrului mecanic care s-ar eIectua la o
deplasare oarecare a corpurilor ncrcate asupra crora se exercit aceste Iorte. Metoda utilizeaz
notiunile de coordonate si Iorte generalizate.
Coordonatele generalizate sunt variabilele scalare cu ajutorul carora se caracterizeaza
complet configuratia geometrica a unui sistem de corpuri. Numrul minim al acestora,
reprezint numrul de grade de libertate al sistemului. Coordonatele generalizate, care se vor nota
cu x
k
, pot Ii distante, unghiuri, arii, volume etc.
Cnd coordonatele generalizate au variatii elementare dx
k
, Iortele generalizate X
k
, care se
exercit asupra celor n corpuri, eIectueaz un lucru mecanic elementar (Iig.1.27):
.
x
a
X
L a
k k
n
1 k
_
(1.76)
Mrimile scalare X
k
care intervin se numesc forte generalizate. Forta generalizat nu este o
Iorta propriu-zis. Dac, de exemplu, x
k
este o deplasare, X
k
este componenta unei Iorte dup
directia deplasrii; dac x
k
este un unghi de rotatie, X
k
este momentul Iortelor n raport cu axul de
rotatie etc.
Presupunem c toate cele n corpuri sunt Iixe n aIar de corpul i care poate s-si modiIice
doar coordonata x
k
. Lucrul mecanic eIectuat de sursele de energie exterioar pentru variatia cu dq
k
a
sarcinilor celor n corpuri trebuie s acopere cresterea de energie a cmpului electric si lucrul
mecanic eIectuat de Iorta generalizat X
k
asupra corpului i:
.
x
d
X

k k e W
a q a
J
k
k
n
1 k
_
(1.77)
a) Daca sistemul de corpuri este izolat de surse, sarcinile corpurilor nu se pot modiIica n
decursul deplasrii dx
k
, deci dq
k
0 si se obtine:
.
xk
e
. const q
|
|
.
|
\
|
c
c
W
-
Xk
(1.78)
Forta generalizata X
k
, corespunzatoare coordonatei generalizate x
k
este egala cu
derivata partiala, cu semn schimbat, a energiei electrostatice n raport cu coordonata
generalizata, daca sarcinile corpurilor sunt constante yi daca energia cmpului s-a exprimat
numai n functie de coordonatele generalizate yi sarcinile cu care sunt ncarcate corpurile.
Semnul minus arat c lucrul mecanic se Iace pe seama scderii energiei cmpului
electrostatic (sursele exterioare sunt deconectate).
b) Daca sistemul de corpuri este conectat la surse, acestea vor mentine constante
potentialele J
k
ale corpurilor si atunci:
q d
V

2
1
q d
V
q
V
d
2
1
q
V
2
1
d )
k
k
n
1 k
k
k
n
1 k
k
k
n
1 k
k
k
n
1 k
. const V
e
_ _ _ _ |
|
.
|
\
|
|
|
.
|
\
|
W
a (
si rezult:
.
x
W

X
,
x
d
X

W
d
k
e
. const V
k k k e e
|
|
.
|
\
|
c
c
W
a 2 (1.79)
41
Forta generalizata X
k
, corespunzatoare coordonatei generalizate x
k
, este egala cu
derivata partiala a energiei electrostatice n raport cu coordonata generalizata, daca
potentialele corpurilor s-au considerat constante yi daca energia cmpului s-a exprimat numai
n functie de coordonatele generalizate yi potentialele corpurilor.
Cele dou expresii (1.78) si (1.79) sunt echivalente reprezentnd cele dou teoreme ale
Iortelor generalizate n cmpul electrostatic.

Aplicatii

1. S se determine Iorta ce se exercit ntre armturile unui condensator plan avnd
aria armturilor S si distanta dintre armturi x.

Rezolvare
Energia cmpului electric al condensatorului este :
. C
U
2
1

C
q

2
1

2
2
e W

Dac aplicm relatia (1.77) rezult:
.
x d
C d

2
U

x d
C d

C
2
q

x d
C d

C
1
-
2
q
-
x
2
2
2
2
2
e
. const q
|
.
|
\
|
|
.
|
\
|
c
c
W
- F X
Dac se utilizeaz relatia (1.78) rezult aceeasi expresie:
.
x d
C d

2
U

x
2
e
. const V
|
.
|
\
|
c
c
W
F X
Folosind expresia capacittii condensatorului plan rezult:
.
x
A

2
U
- F
2
2
c
(1.80)
Semnul minus arat c Iorta este de atractie, adic n sens contrar cresterii coordonatei
generalizate x.

2. Un sistem de trei plci conductoare plane paralele, situate n aer si avnd o supraIat S
Iiecare, de dimensiuni mari Iat de distanta d dintre plci, prezint o capacitate C
1
ntre primele
dou plci si o capacitate C
2
ntre ultimele dou plci (Iig.1.28). Prin legarea celor dou plci de la
margine la o tensiune U
AB
rezult cte un potential constant J
A
~J
C
~J
B
pentru Iiecare din cele trei
plci. S se determine valorile distantei x pentru care energia total a cmpului electric al sistemului
de plci este minim si valoarea Iortei ce se exercit n acest caz asupra plcii din mijloc.

Rezolvare
Capacittile dintre plci au valorile:
.
1 1
x a
S
C
x
S
C
= =
c c

Energia cmpului electrostatic a sistemului de dou conductoare este:
42
.
2
) (
2
) (
2
2
2
1
2 1
C B B A
e e e
J J C J J C
W W W

+
= + =
Valoarea coordonatei x pentru care energia electric este minim este de Iapt valoarea
pentru care se anuleaz derivata energiei cmpului electric n raport cu coordonata x:

Fig.1.28.Explicativ la aplicatia 2.
,. 0
) (
) ( ) (
2
, 0
2
2
2
2
=
(
=
c
c
x a
J J
x
J J S
x
W
C B B A e
c

Rezult valoarea coordonatei x:
C A
B A
J J
J J
a x
= .
Din punct de vedere Iizic, solutia corespunde numai
dac
B A
J J ~
C B
J J , deoarece n caz contrar x ~d ceea ce
este imposibil, placa C aIlndu-se ntre cele dou plci laterale
A si B.
Forta care actioneaz asupra armturii intermediare si tinde s mreasc distanta x, va avea
conIorm teoremei Iortelor generalizate n cmpul electric valoarea zero:
0
.
=
|
|
.
|
\
|
c
c
=
=const J
e
x
W
F .
3. S se calculeze lucrul mecanic eIectuat pentru a creste distanta dintre armturile unui
condenstor plan, avnd ca dielectric aerul, de la d
1
1 cm la d
2
2 cm. Capacitatea initial a
condensatorului este C
1
100 pF. S se calculeze de asemenea si variatia energiei condensatorului
dac procesul a avut loc astIel:
1.- condensatorul a Iost mereu conectat la o surs de tensiune constant de U 10 kV;
2.- condensatorul ncrcat a Iost deconectat de la surs.
Rezolvare
1. Pentru primul caz, deoarece tensiunea este constant, lucrul mecanic va Ii:
. 5 , 2
1 1
2 2
2 1
2
0
2
2
0
2 1
2
1
2
1
mJ
a a
U S
x
x a U S
x a F L
a
a
a
a
=
|
|
.
|
\
|
= = =
) )
c c

Variatia energiei cmpului electric din condensator va Ii:
. 5 , 2
1 1
2 2 2
1 2
2
0
2
1
2
2
1 2
mJ
a a
U S U C U C
W W W =
|
|
.
|
\
|
= = = A
c

Desi sistemul primeste lucru mecanic din exterior, energia condensatorului scade. Rezult c
sursa primeste energia:
. 5
2 1
mJ W L W
s
= A = A

2. n cazul al doilea, sarcina condensatorului este constant:
. 10
6
1 1
C U C q q

= = =
Ca urmare Iorta ce actioneaz este constant si egal cu:
.
2
0
S
q
F
c
=
43
Lucrul mecanic Icut din exterior va Ii:
. 5 ) (
1 2 2 1
mJ a a F L = =
Variatia energiei cmpului electric din condensator va Ii:
. 5
2 2
1
2
2
2
1 2
mJ
C
q
C
q
W W W = = = A
n acest caz lucrul mecanic eIectuat de Iortele exterioare a dus la cresterea energiei cmpului
electric.

TEME DE STUDIU
Test 1.
Care este expresia energiei cmpului electrostatic produs de o distributie de sarcini electrice?.
Test 2.
Care este expresia densittii de volum a energiei cmpului electrostatic ?.
Test 3.
Care sunt expresiile teoremelor Iortelor generalizate n cmpul electrostatic ?.
Test 4.
Ce este Iorta generalizat ?.
Test 5.
Ce nseamn dac Iorta generalizat are semnul minus, dar plus ?.
Test 6.
Care sunt ipotezele necesare pentru aplicarea relatiilor lui Maxwell ?.
Test 7.
Care sunt primele relatii ale lui Maxwell pentru capacitti si ce permit ele s se calculeze ?.
Test 8.
Care este cel de al doilea tip de relatii ale lui Maxwell pentru capacitti si ce permit ele s se
calculeze ?.
Test 9.
Care este cel de al treilea tip de relatii ale lui Maxwell pentru capacitti si ce permit ele s se
calculeze ?.
Test 10.
Ce este capacitatea n serviciu ?.
Test 11.
Ce este un serviciu, ce este serviciul nominal ?.
Test 12.
Capacitatea unui condensator depinde de:
a) sarcina cu care este ncrcat condensatorul;
b) tensiunea electric dintre plci;
c) de dimensiunile geometrice si permitivitate dielectricului.
Test 13.
Care este unitatea de msur a capacittii condensatoarelor:
a) Coulombul;
b) Faradul;
c) Volt / metru.
44

ELECTROSTATICA (5)
OBIECTIVE

- care sunt metodele de determinare a cmpului electrostatic;
- cnd se poate Iolosi metoda Iluxului electric;
- cnd se poate Iolosi metoda aproximrii linilor de cmp electric prin drepte si
arce de cerc;
- cum se determin cmpul electric ntr-un punct prin metoda imaginilor;
- cum se poate calcula capacitatea dintre dou corpuri metalice oarecare;
- ce nseamn sarcinile imagine si cum se construiesc;
- cum se determin cmpul electric prin metoda imaginilor.



1.9. METODE DE DETERMINARE A CMPULUI ELECTROSTATIC

1.9.1. Metoda fluxului electric (metoda fundamentala)

Aceast metod este utilizat n cazul determinrii cmpului electric care are o anumit
simetrie, astIel nct legea Iluxului electric aplicat unei anumite supraIete nchise s se transIorme
dintr-o integral vectorial ntr-o integral scalar. Pentru calculul cmpului prin aceast metod se vor
parcurge urmtoarele etape de calcul:
1 Se studiaz simetria cmpului electric.
2 Se alege o supraIat nchis L astIel nct n orice punct al supraIetei, vectorul inductiei
electrice D s aib acelasi modul si aceeasi orientare Iat de normala la supraIat.
3 Se va aplica legea Iluxului electric supraIetei nchise L, care datorit punctului 2 se va
transIorma ntr-o integral scalar:

. V d d
v
J
q S D
) )
E
E
E

4 Deoarece valoarea inductiei D este constant pe supraIat, se poate scoate de sub semnul
integralei, ramnnd de integrat doar elementul de arie dS pe supraIata L , rezultatul Iiind aria acestei
supraIete.
45
5 Se va calcula sarcina electric din interiorul supraIetei L, n Iunctie de modul de
distributie al acesteia ( sarcini concentrate, distribuite n volum, pe supraIete sau liniar).
6 - Se va determina valoarea inductiei electrice pentru orice punct de pe supraIata
considerat.
7 - Vectorul inductei electrice se va obtine ampliIicnd valoarea inductei electrice obtinute
la puctul 6 cu versorul normalei la supraIata L n punctul considerat. Metoda se poate Iolosi si
n cazul unor cmpuri Ir simetrie, dar la care cmpul se poate considera ca un rezultat a unei
superpozitii de cmpuri simetrice (vezi aplicatia 2).

Aplicatia 1.
S se determine cmpul electric produs de o sIer dielectric de raz R, ncrcat uniIorm cu
densitatea de sarcine electric de volum p
v
constant, ntr-un punct B din exteriorul sIerei aIlat la
distanta R
B
de centrul sIerei si ntr-un punct A din interiorul sIerei aIlat la distanta R
A
de centrul sIerei
(Iig.1.29).

Fig. 1.29. Explicativ la aplicatia 1.

Problema are o simetrice sIeric.
Liniile de cmp electric vor avea directiile
dup razele sIerei si vor avea sensul de la
sIer spre exterior.
Pentru determinarea inductiei
electrice din punctul B, se consider o
supraIat nchis L
B
concentric cu sIera
si de raz R
B
(Iig.1.29). Aplicnd legea
Iluxului electric supraIetei L
B
se obtine:

. V d d
v
J
q S D
) )
E
E
E
p
v
4 a.R
3
/3,
deoarece avem o distributie de sarcin electric uniIorm doar n interiorul supraIetei sIerei, iar n
exteriorul ei nu avem sarcin electric.
Din egalitatea de mai sus rezult dup integrare:

D.4 a R
B
2
p
v
4 aR
3
/3,
respectiv:
D p
v
R
3
/3 R
B
2
,

Pentru determinarea inductiei electrice din punctul A, se consider o supraIat nchis L
A

concentric cu sIera si de raz R
A
(Iig.1.29). Aplicnd legea Iluxului electric supraIetei L
A
se
obtine:
. V d d
v
J
q S D
) )
E
E
E

Deoarece avem o distributie uniIorm a sarcinii electrice n interiorul supraIetei nchise L
A
,
integrnd relatia de mai sus rezult:
46
D.4 a R
A
2
p
v
4 a.R
A
3
/3,
respectiv:
D p
v
R
A
/3.
Aplicatia 2.

S se determine cmpul electric produs de o sIer dielectric de raz R, ncrcat uniIorm cu
densitatea de sarcine electric de volum p
v
constant, sIera avnd o cavitate sIeric de raz r aIlat la
distanta a de centrul sIerei, ntr-un punct A din exteriorul sIerei aIlat pe linia centrelor la distanta r
A
de
centrul sIerei dielectrice si ntr-un punct B din interiorul sIerei aIlat la distanta r
B
de centrul sIerei, ca n
Iigura 1.30.

Rezolvare
Cmpul electric produs de sIera din problem poate Ii considerat c este produs de o sIer plin
de raz R avnd densitatea de volum p
v
constant si de o sIer de raz r ncrcat cu
densitatea de volum - p
v
constant, aIlat n
locul golului. Din punct de vedere al
ncrcrii electrice cele dou distributii ar da
ncrcarea real a sIerei initiale. Ca urmare se
va calcula inductia electric produs n
punctual A de sIera mare, respective de sIera
mic, inductia electric din punctual A Iiind
suma vectorial a celor dou inductii
electrice.


Cmpul electric produs de sIera din problem poate Ii considerat c este produs de o sIer plin
de raz R avnd densitatea de volum p
v
constant si de o sIer de raz r ncrcat cu densitatea de
volum - p
v
constant, aIlat n locul golului. Din punct de vedere al ncrcrii electrice cele dou
distributii ar da ncrcarea real a sIerei initiale. Ca urmare se va calcula inductia electric produs n
punctual A de sIera mare, respective de sIera mic, inductia electric din punctual A Iiind suma
vectorial a celor dou inductii electrice.
Folosind rezultatul de la aplicatia 1 vom avea pentru cele dou inductii expresiile:

D
1
A
p
v
R
3
/3 r
A
2
, D
2
A
p
v
r
3
/3 (r
A
a)
2
.
Deoarece vectorii au sensuri contrare (sarcina golului s-a considerat negativ si ca urmare
vectorul inductiei vine spre gol), valoarea inductiei n punctul A va Ii:

D
A
D
1
A
- D
2
A
p
v
R
3
/3 r
A
2
- p
v
r
3
/3 (r
A
a)
2
.
Sensul vectorului este de la sIer spre exterior.
Pentru a calcula inductia electric produs n punctual B se vor calcula inductiile electrice
produse de sIera mare, respective de sIera mic, inductia electric din punctual B Iiind suma vectorial
a celor dou inductii electrice.
47
Folosind rezultatele de la aplicatia 1 vom avea pentru cele dou inductii expresiile:
Pentru inductia produs de sIera mare n punctul B:

D
1
B
p
v
r
B
/3, deoarece punctul este n interiorul sIerei mari,
iar pentru inductia produs de gol n punctul B:
D
2
B
p
v
a
3
/3(r
A
2

a
2
) deoarece punctul B se aIl n exteriorul golului.

Valoarea inductiei electrice n punctul B se obtine adunnd vectorial cei doi vectori
ai inductiei electrice din punctul B (vezi Iigura 1.30).

Aplicatia 3.
S se determine potentialul unui punct aIlat ntr-un cmp electric determinat de o distributie
uniIorm de sarcin electric p
l
pe un Iir rectiliniu inIinit de sectiune Ioarte mic.
Potentialul unui punct P se determin n Iunctie de potentialul unui punct de reIerint P
0
cu
Iormula:
)
+ =
0
) ( ) (
0
P
P
l a E P J P J .
Punctul de reIerint se poate lua orice punct iar valoarea potentialului acestuia se ia de regul
zero. Deoarece conductorul este inIinit se va lua ca punct de reIerint un punct P
0

care se aIl la distanta r
0
de conductor si care are potentialul nul (Iig.1.31).
Se consider o supraIat nchis L de Iorma unui cilindru circular drept de raz r avnd ca ax
Iirul ncrcat cu sarcin electric. SupraIata L se compune din supraIata lateral a cilindrului S
l
si
supraIetele celor dou baze S
bs
si S
bj
. Cmpul electric are o simetrie cilindric, liniile de cmp electric
sunt perpendiculare pe conductor si au sensul de la conductor spre exterior.
Aplicnd supraIetei L legea Iluxului electric si
tinnd cont c pe cele dou supraIete ale bazelor vectorul
inductie electric D este perpendicular pe elementul de
supraIat S a , rezult:
,
2 0 cos
2
1
h l a q
h r D S a D S a D
S a D S a D S a D S a D
l l
S S
S S S
l l
l fs bs

t
= = =
= = = =
= + + =
)
) )
) ) ) )
E
E

unde h reprezint nltimea cilindrului L considerat.
Fig.1.31 Fir ncrcat uniIorm cu densitatea
liniar de sarcin pozitiv p
l
.
Din relatia de mai sus rezult valoarea inductiei electrice, respectiv a intensittii cmpului
electric produs de Iirul ncrcat electric ntr-un punct aIlat la distanta r de conductor:
r
D
l
t
2
= si respectiv .
2 r
E
l
c t
= .
2 r
r
r
E
l
c t
=

nlocuind n Iormula de calcul a potentialului valoarea intensittii cmpului electric si tinnd
seama de Iaptul c liniile de cmp electric sunt dup raze, rezult:
48

, ln
2 2
0 cos ) ( ) (
0
0
0 0 0 0
r
r
r
r a
r a E r a E l a E P J P J
l
r
r
l
r
r
r
r
P
P
c t
c t
= = = = + =
) ) ) )

integrarea Iacndu-se dup o linie de cmp electric (o raz).
Dac se consider pentru simpliIicare c punctul de reIerint se aIl la 1 m de conductor rezult
potentialul pnctului P aIlat la distanta r de conductor ca Iiind:
.
1
ln
2
) (
r
P J
l
c t
= (1.81)
Din relatia de mai sus se vede c cazul considerat, pentru puncte aIlate la distante mai mici de 1
m potentialul este pozitiv (r 1, 1/r ~ 1, ln(1/r) ~ 0, J(P) ~ 0) iar pentru puncte aIlate la o distant mai
mare de 1 m potentialul este negativ.

Aplicatia 4.
S se determine supraIetele echipotentiale produse de 2 conductoare IiliIorme rectilinii inIinit
lungi, ncrcate uniIorm cu densitsile de sarcin electric p
l
si respectiv - p
l.
Se va considera
sistemul de axe din Iig 1.32 . Conductoarele electrice sunt asezate simetric Iat de axa Oy si sunt
paralele cu axa Oz.

Fig.1.32.Fire paralele ncrcate uniIorm cu
densitti egale si de semne contrare.

Mediul se poate considera omogen si
Ir polarizatie electric permanent avnd
permitivitatea dielectric c con-stant. Ca
urmare se poate aplica metoda suprapunerii
eIectelor. Potentialul electric ntr-un punct M
produs de cele dou con-ductoare este egal cu
suma potentialelor produse de Iiecare conductor
n parte n punctul M. Tinnd seama de
rezultatul de la aplicatia 3 (relatia 1.81) rezult:
. ln
2
1
ln
2
1
ln
2
) (
1
2
2 1
r
r
r r
M J
l l l
c t
c t
c t
= =
Pentru a determina supraIetele echipotentiale, impunem ca potentialul electric s Iie constant.
Aceasta implic ca:
. ,
1 2
1
2
r C r C
r
r
= =
Observatie. SupraIata echipotential avnd potentialul nul J(P) = 0 va Ii atunci cnd:
, 1 , 0 ln
1 2
1
2
1
2
r r
r
r
r
r
= = =
respecti punctele se aIl pe planul mediator al segmentului Iormat de cele dou conductoare (planul
yOz).
Tinnd seama de pozitia punctului M n sistemul de axe din Iigura 1.32 rezult:
49
. 0 ) 1 ( ) 1 ( ) 1 ( 2 ) 1 (
2 2
| ) |( ) (
) ( ) (
2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
2
2 2
2
2 2
2
2 2
1
= + + + +
+ + = + + +
+ = + + =
+ + = + =
C y C a C x a C x
C y C a x a C x C y a x a x
y a x C y a x r C r
y a x r y a x r

Dac vrem s determinm supraIetele echipotentiale cu potentialul diIerit de zero, C= 1, se
poate mprti relatia de mai sus cu 1- C
2
rezultnd:
| 1 )
1
1
|( ) 0 ( )
1
1
(
, 0
1
1
2
2
2
2
2 2 2
2
2
2 2
2
2
2
+
= +
+
+
= + +
+
+
C
C
a y
C
C
a x
a y
C
C
x a x

Ecuatiile de mai sus reprezint un cerc cu raza R si centrul O
1
avnd coordonatele:
.
1
2
) 0 ,
1
1
(
2
2
2
1
C
C a
R
C
C
a O
+
(1.82)
n plan curba echipotential va Ii un cerc cu centrul O
1
aIlat pe axa Ox si avnd raza egal cu
2
1
2
C
C a
R
= . Se observ c cercul nu este cu centrul n centrul sistemului de axe.

n spatiu, supraIetele echipotentiale vor Ii cilindrii paraleli cu Iirele , avnd axele n planul
celor dou Iire si asezat excentric Iat de cele dou Iire.

Pentru a determina pozitia
centrului cercului vom considera cele
dou Iire si un cerc echipotential aIlat pe
linia Iirelor la distanta b de Iirul ncrcat
pozitiv si la distanta B de Iirul ncrcat
negativ (Iig.1.33).

Fig 1.33. Explicativ pentru determinarea centrului
cercului loc geometric.

Deoarece punctele A si B aIlate pe linia centrelor si pe curba echipotential au potentiale
egale, putem scrie:
.
2
2
2
2
2
2
1
2
1
B b R
R
r
B
R
R B
b R
R B
b R
r
r
r
r
B A
= = =
=
+
+
|
|
.
|
\
|
=
|
|
.
|
\
|
(1.83)
Relatia de mai sus permite determinarea pozitiei centrului curbei echipotentiale Iat de pozita
Iirelor.

Consecint.
Un conductor de sectiune circular este o supraIat echipotential. Ca urmare conductorul
poate Ii echivalat cu dou Iire imagine IiliIorme, inIinit lungi, paralele ncrcate cu densittile de
sarcini electrice p
l
si respectiv - p
l
. Cele dou Iire imagine se vor
50

Fig.1.34. Explicativ pentru determinarea pozitiei Iirelor
imagine.

aIla la distantele b respecti B de
axul conductorului de sectiune
circular (vezi Iig 1.34).
Dac considerm 2
supraIete echipotentiale de aceleasi
raze R, (Iig.1.34.) rezult:
,
2
4
2
4
0 ) (
2 2 2 2
2 2 2
R L L R L L
b R b L b b L b B b R

=

= = + = =
unde s-a luat relatia numai cu semnul deoarece pentru Iirele IiliIorme avem b 0, Iirele imagine
Iiind chiar Iirul real.
Relatia de mai sus arat c dac avem dou corpuri cilindrice de raz R, paralele, le putem
nlocui cu dou Iire IiliIorme ncrcate cu densittile de sarcin p
l
si respectiv - p
l

aIlate la distanta b de axele cilindrilor si pozitionate ntre cele dou corpuri (Iig.1.34).
Caz particular.
n cazul unei linii electrice biIilare cu conductoare de sectiune circular de raz a avnd
distanta L ntre axe vom avea:
, 0
2 2
4
2
2 2
=
~

=
L L
a L L
b deoarece
2 2
4 a L ~ L
2
(distanta dintre conductoare L Iiind mult mai mare dect raza conductoarelor a.
Din cele de mai sus rezult c Iirele imagine sunt concentrice cu conductoarele liniei.
Dac considerm dou supraIete
echipotentiale diIerite care sunt
dou cercuri de raze R
1
si R
2

excentrice, Iirele imagine vor Ii pe
axa celor dou cercuri si la distantele
b si B (Iig.1.35):

Fig.1.35. Explicativ pentru determinrea pozitiei Iirelor imjagine
pentru dou supraIete echipotentiale excentrice.
2
1
2 2
2
2
1 2 2
2
2
1
2 2
2
2 1 1
2
1
) ( ) (
, ) )( ( ,
R B b
c
c R R
B b c B b c R R
c B c b B b R B b B b R
=
+
= + + =
= = = =

Pentru rezolvarea ultimilor dou ecuatii, se rezolv ecuatia de gradul doi n z, (deoarece avem
suma si produsul rdcinilor):
, 0
2
1
2 2
2
2
1 2
= +
+
R :
c
c R R
:
ecuatie care va da valoarea distantelor b si B:
51
.
2
) )( )( )( (
2 1 2 1 2 1 2 1
2 2
2
2
1
2 , 1
c
c R R c R R c R R c R R c R R
:
+ + + + +
=
Deoarece distanta b este mai mic dect B, vor rezulta valorile:
.
2
) )( )( )( (
,
2
) )( )( )( (
2 1 2 1 2 1 2 1
2 2
2
2
1
2 1 2 1 2 1 2 1
2 2
2
2
1
c
B
c
b
+ + + + + +
=
+ + + + +
=

TEME DE STUDIU
Test 1.
Care sunt metodele de determinare a cmpului electrostatic ?.
Test 2.
Cnd se poate Iolosi metoda Iluxului electric ?.
Test 3.
Care este potentialul produs de un Iir rectiliniu IiliIorm ncrcat uniIorm cu den sitate liniar
de sarcin electric ntr-un punct aIlat la distanta r de conductor ?.
Test 4.
Cum depinde semnul potentialului de distanta punctului Iat de conductor ?.
Test 5.
Cnd se poate Iolosi metoda Iluxului electric chiar dac cmpul electric nu prezint simetrie?.
Test 6.
n cazul unei linii electrice biIilare cu conductoare de sectiune circular de raz a avnd
distanta L unde se vor aIla Iirele imagine ?.
Test 7.
Cum se pot nlocui dou corpuri cilindrice metalice de raz R, paralele, cu dou Iire IiliIorme
ncrcate cu densittile de sarcin p
l
si respectiv - p
l
?.
Test 8.
Cum depinde valoarea inductiei electrice produse de o sIer ncrcat uniIorm cu densitatea de
volum p
v
a sarcinii electrice, de distanta Iat de centrul sIerei dac este n aIara sIerei ?
- a) direct proportional cu distanta;
- b) invers proportional cu distanta;
- c) invers proportional cu ptratul distantei.
Test 9.
Cum depinde valoarea inductiei electrice produse de o sIer ncrcat uniIorm cu densitatea de
volum p
v
a sarcinii electrice, de distanta Iat de centrul sIerei dac este n interiorul sIerei ?
- a) direct proportional cu distanta;
- b) invers proportional cu distanta;
- c) invers proportional cu ptratul distantei.

52

ELECTROSTATICA (6)
OBIECTIVE

- care sunt metodele de determinare a cmpului electrostatic;
- cnd se poate Iolosi metoda aproximrii linilor de cmp electric prin drepte si
arce de cerc;
- cum se determin cmpul electric ntr-un punct prin metoda aproximrii linilor
de cmp electric prin drepte si arce de cerc;
- cum se determin cmpul electric ntr-un punct prin metoda imaginilor
- cum se poate calcula capacitatea dintre dou corpuri metalice oarecare;
- ce nseamn sarcinile imagine si cum se construiesc;
- cum se determin cmpul electric prin metoda imaginilor.



1.9.2. Metoda aproximarii liniilor de cmp electric prin drepte yi arce de cerc

Se stie c ntre dou plane paralele ncrcate electric cu sarcini electrice de semne contrare,
apare un cmp electric omogen, avnd liniile de cmp perpendiculare pe aceste

supraIete. Acest lucru este o consecint a conditie
de echilibru electrostati pentru conductoare. Liniile
de cmp electric intr si ies perpendicular pe
supraIetele electroconductoare (1.36).
.
2 1 2 1
a E J J U = = (1.84)

Fig.1.36. Liniile de cmp electric ntre
dou plane paralele.
n cazul n care avem unghiuri diedre, liniile de cmp se vor aproxima prin arce de cerc, avnd
centrul n vrIul unghiului diedru, astIel linia de cmp va Ii perpendicular pe supraIata planului
unghiului diedru.
Pentru determinarea cmpului prin aceast metod se procedeat astIel:
1 Se consider mai nti planele de baz care sunt dou plane paralele. ntre acestea cmpul
se consider uniIorm si liniile sunt paralele si perpendiculare pe cele dou plane.
2 Pentru unghiurile diedre dintre corpuri si planele de baz se traseaz liniile de cmp sub
Iorma unor arce de cerc cu centrul n vrIul unghiului diedru (vezi Iigurile 1.37 a,b,c)
53

Fig.1.37.a Liniile de cmp electric ntre dou
corpuri de Iorm paralelipipedic.

Fig.1.37.b Liniile de cmp electric ntre dou
corpuri care au si un unghi diedru ascutit.

Fig.1.37.c Liniile de cmp electric ntre dou
corpuri cu vrIuri.
Observatie. n cazul vrIurilor, linia de
cmp electric are lungimea cea mai mic si
ca urmare intensitatea cmpului electric are
valoarea cea mai mare (E

U/d) (Iig.1.37.c).
Acest lucru este utilizat la constructia
paratrsnetelor.
Metoda permite determinarea cmpului
electric dac se cunosc potentia-lele celor
dou corpuri metalice.
Se consider dou corpuri metalice avnd Iorma din Iigura 1.38.

Considerm un tub de Ilux electric (volumul
delimitat de totalitatea liniilor de cmp
electric ce traverseaz o curb nchis I.
Fluxul electric ce strbate o supraIat
nchis L Iormat din supraIata lateral a
tubului si din supraIetele a dou sectiuni
transversale ale tubului va Ii:

Fig.1.38. Explicativ pentru demonstrarea
constantei intensittii cmpului electric n lungul
unei linii de cmp electric.

)
E
E
= = = + , 0 q S a D
deoarece tubul de Ilux se aIl n aer unde nu avem sarcini electrice.
SupraIata L este constituit din trei suprsIete: supraIata lateral si supraIetele bazelor de sus si de jos:
.
bf bs l
S S S + + = E
54
Ca urmare integrala de mai sus devine:
. 0 = + + =
) ) ) )
E
bf bs l
S S S
S a D S a D S a D S a D
Pe supraIata leteral Iluxul electric este zero deoarece inductia electric este perpendicular pe
elementul de arie, rezult:
. 0 0 cos cos 2 / cos = + + =
) ) ) )
E
bf bs
S S
aS D aS D aS D S a D t t
Din relatia de mai sus rezult:
. const
bf bs
= + = + (1.85)
Rezult c Iluxul electric printr-un tub de Ilux se conserv. Deoarece supraIetele transversale
ale tubului de Ilux sunt egale, rezult c si inductiile electrice prin tub sunt constante. Deoarece se
consider c mediul dintre corpuri este omogen si Ir polarizatie electric, permitivitatea lui este
constant si ca urmare si intensitatea cmpului electric n modul, E ,este constant de-a lungul unei linii
de cmp electric.
Se poate trage concluzia c la aceast metod se poate considera c de-a lungul unei linii de
cmp aproximat prin drepte si arce de cerc, intensitatea cmpului electric este constant. Ca urmare,
dac se consider dou puncte 1 si 2 pe cele dou corpuri si pe aceasi linie de cmp electric, tensiunea
electric ntre cele dou puncte calculat pe o curb Iormat de linia de cmp electric va Ii:
U
12
) )
= =
2
1
12
2
1
, 0 cos l E al E l a E
unde l
12
reprezint lungimea liniei de cmp ntre cele dou puncte.
Valoarea intensittii cmpului electric va Ii:

E U
12
/ l
12
.
Practic pentru determinarea intensittii cmpului electric prin aceast metod se traseaz linia
de cmp ce trece prin punctul respective aproximat prin drepte si arce de cerc. Se calculeaz
lungimea acestei linii de camp si apoi se calculeaz valoarea intensittii cmpului electric cu relatia de
mai sus. Ca vector, intensitate va Ii tengent la linia de camp n punctul respective si are sensul de la
corpul cu potential mai mare la corpul cu potential mai mic.
Metoda permite si calculul capacittii dintre dou corpuri metalice ntre care cmpul electric nu
prezint o simetrie.
Pentru aceasta se consider dou corpuri metalice ca n Iigura 1.39

Fig.1.39. Explicativ pentru calculul
capacittii dintre dou corpuri metalice.
Se consider o supraIat nchis L Iormat din
supraIata lateral a unui tub de Ilux electric si din
dou supraIete a dou sectiuni transversale ale
tubului. Sectiunea transversal de sus se aIl n
corpul 1, iar sectiunea a doua n mediul dintre cele
dou corpuri avnd potentialele J
1
mai mare ca J
2
.
Aplicnd legea Iluxului electric acestei
supraIete se obtine:
)
E
E
= = + , q S a D
55
.
E
E
= + + =
) ) ) )
q S a D S a D S a D S a D
bf bs l
S S S

deoarece pe supraIata transversal superioar inductia electric este zero (supraIata se gseste n
interiorul unui corp metalic aIlat n echilibru electrostatic) iar Ilux electric prin supraIata lateral a
tubului de Ilux este zero deoarece vectorul inductie electric este perpendicular pe supraIata lateral a
tubului, rezult:
. 0 cos 0 cos
E
E
) ) ) )
= = = = q aS E aS D S a D S a D
bf bf bf
S S S
c
Sarcina din interiorul supraIetei este q (sarcina ce se aIl pe supraIata corpului1 intersectat de
tubul de Ilux). Exprimnd inductia electric n Iunctie de intensitatea cmpului electric, iar aceasta n
Iunctie de tensiunea dintre corpuri si lungimea liniei de cmp electric rezult:
.
1
0 cos
12
12
12
12
E
E
) ) ) )
= = = = q aS
l
U aS
l
U
aS E S a D
b b bf
S S S
c c c
Din relatia de mai sus se poate determina capacitatea dintre cele dou corpuri:
.
12 12
)
= =
E
b
S
l
aS
U
q
C c (1.86)
Cu relatia de mai sus se poate determina capacitatea dintre dou corpuri metalice oarecare.
Integrarea se Iace pe supraIata unui corp. Elementul de supraIat se alege astIel nct liniile de cmp
care pornesc de pe el s aib aceeasi lungime.

Aplicatie

S se determine capacitatea dintre dou plci plane dreptunghiulare paralele de dimensiuni
egale a x l, aIlate n acelasi plan si Iorta de interactiune dintre ele dac plcile se aIl la o tensiune U.
Distanta dintre ele este b (vezi Iig.1.39).

Rezolvare

Elementul de arie dS se ia
astIel nct toate liniile de cmp
electric care pornesc de pe acest
element s aib aceiasi lungime. Deci
lungimea lui este paralel cu
lungimea plcii:
dS l . dx.

Fig. 1.39. Explicativ la aplicatie.
Presupunem c potentialul electric al plcii 1 este mai mare dect cel al plcii doi si ca urmare
liniile de cmp aproximate prin linii drepte si arce vor avea aspectul din Iigura 1.39. Se observ c
avem linii de cmp si deasupra plcilor si sub acestea. Ca urmare se poate considera c se Iormeaz
dou condensatoare identice legate n paralel.
Capacitatea dintre plci pe partea superioar va Ii:
. ln
4
2
4
2
0 0
12
1
b
b a l
b x
ax l
l
x
b
x
ax l
l
aS
C
a a
S
b
+
=
+
=
+ +
= =
) ) )
t
t
c
t
c
t t
c c
56
SupraIetele inIerioare constituie si ele un condensator cu o capacitate egal.
Capacitatea echivalent va Ii :
C
e
2.C
1
2
b
b a l + t
t
c
ln .
Pentru calculul Iortei de interactiune dintre plci, se determin energia cmpului electric produs
de cele dou plci:
. ln
2
2
2
b
a b
U
l U C
W
e
e
t
t
c +
= =
Forta de interactiune se determin cu ajutorul teoremei Iortelor generalizate n cmpul electric
si anume pentru cazul n care potentialele sunt constante. Se consider distanta b dintre plci ca Iiind
coordonata generalizat si ca urmare Iorta generalizat este o Iort:
.
) (
2
t t
c
a b b
a U l
ab
aW
F X
e
+
= = =
Expresia Iortei este negativ ceeace nseamn c actioneaz n sensul micsorrii cordonatei
generalizate, adic este o Iort de atractie

1.9.3. Metoda imaginilor

Metoda se utilizeaz n cazurile generale cnd exist corpuri ncrcate cu sarcin electric aIlate
n vecintatea unor corpuri metalice sau a pmntului.
Metoda const a nlocui corpul metalic (pmntul) printr-o distributie de sarcini electrice q
`
k

aIlate n zona Iostului corp metalic (pmntului) nlocuit cu mediul aIlat initial n jurul corpului
metalic. Distributia trebuie astIel aleas nct zona supraIetei corpului s rmn o supraIat
echipotential (Jconst.) (vezi Iig 1.40).

Fig. 1.40. Schema real si schema echivalent cu sarcini imagine.
Cu noua distributie de sarcini se determin cmpul electric Iolosind metoda superpozitiei.
Cmpul electric ntr-un punct este suma vectorial a cmpurilor produse de Iiecare sarcin n parte n
punctul respectiv.
Dac considerm o supraIat nchis L ce nconjoar corpul metalic, n situatia dat,
respectiv n situatia echivalent, Iluxul electric prin aceast supraIat trebuie s se conserve, ceeace
nseamn c suma sarcinilor imagine trebuie s Iie egal cu suma sarcinilor aIlate pe corpul metalic
initial:
q
corp initial
L q`
k
.
57
Se consider un corp ncrcat cu sarcina q aIlat la distanta h de pmnt (Iig.1.41).
Fig.1.41. Explicativ pentru determinarea pozitiei si valorii sarcinii imagine.
Sarcina pozitiv q va ncrca prin inIluent pmntul cu sarcin negativ. Distributia
acestei sarcini electrice nu este uniIorm ( densitatea de supraIat a sarcinii electrice p
s
nu este
constant). n zona apropiat sarcinii q densitatea de sarcin aprut n pmnt este mare, valoarea ei
va scdea o dat cu ndeprtarea de sarcin. Expresia acestei distributii de sarcin este diIicil de
calculat, motiv pentru care se utilizeaz metoda imaginilor. Se va nlocui pmntul cu o distributie de
sarcini imaginare astIel nct suma lor s Iie egal cu suma sarcinilor induse iar potentialul pmntului
s Iie constant (supraIat echipotential). Acest lucru impune ca liniile de cmp electric s Iie perpen-
diculare pe supraIata pmntului. Sarcina total aprut prin inIluent are valoarea q.
Sarcina q produce n punctual P aIlat pe supraIata echipotential un cmp electric de intensitate
E aIlat pe linia ce uneste sarcina cu punctual P si ndreptat spre acesta. Sarcina imagine q
'
trebuie s
produc un cmp electric E
'
care adunat cu intensitatea E produs de sarcina initial q s dea un
cmp electric resultant perpendicular pe supraIata echipotential (supraIata pmntului). Acest cmp
electric trebuie s Iie simetric Iat de normala la supraIata pmntului si s aib acelasi modul.
Deoarece propriettile de mai sus trebuiesc ndeplinite indiIerent de pozitia punctului P,
nseamn c sarcina imagine trebuie s aib valoare negativ si egal cu -q si trebuie s Iie asezat
simetric dat de q n raport cu supraIata echipotential.
Rezult din aceste considerente, c sarcina imagine este q si este asezat simetric Iat de
planul pmntului, motiv pentru care metoda se mai numeste metoda imaginilor).
Aplicatie
S se determine imaginile unui corp ncrcat cu sarcina q care se gseste ntr-un unghi diedru
drept Iormat de dou supraIete plane metalice (Iig 1.42).

Deoarece supraIata AB este o supraIat echipotential, imaginea lui q va Ii asezat simetric Iat
de planul AB si va avea valoarea q
1

q si pentru c si supraIata AC este echipotential imaginea
58
sarcinii q Iat de planul AC va Ii o sarcin q
2

q asezat simetric Iat de acest plan. Datorit celor
dou sarcini imagine q
1
si q
2
supraIetele AB si AC nu mai sunt echipotentiale. Ca urmare se va
introduce o nou sarcin imagine q
3
' Iat de punctual A astIel nct ea s Iie imaginea celor dou
sarcini imagine q
1
si q
2
n raport cu planele AB si AC. Prin cele trei sarcini imagine, planele AB si
AC devin echipotentiale. Se poate observa c suma sarcinilor imagine este tot sarcina initial a
corpului q luat cu semn schimbat

TEME DE STUDIU
Test 1.
Care sunt metodele de determinare a cmpului electrostatic ?.
Test 2.
Cnd se poate Iolosi metoda aproximrii linilor de cmp elect ric prin drepte si arce de cerc?.
Test 3.
Ce sunt planele de baz si cum se consider acestea ?.
Test 4.
Unde se poate aproxima linia de cmp electric prin segmente de dreapt ?.
Test 5.
Unde se pot aproxima liniile de cmp electric prin arce de cerc si care sunt motivele
utilizrii lor ?.
Test 6.
Unde se aIl centrul arcului de cerc ce aproximeaz linia de cmp electric ?.
Test 7.
Cum se poate calcula capacitatea dintre dou corpuri metalice oarecare ?.
Test 8.
Cum se ia elementul de arie pentru calculul capacittii electrice dintre dou corpuri metalice?.
Test 9.
Cine Iormeaz supraIata de integrare la calculul capacittii electrice dintre dou corpuri metalice ?.
Test 10.
n lungul unei linii de cmp aproximat prin segmente de dreapt si arce de cerc ce rmn e
constant: modulul intensittii cmpului electric sau vectorul lui ?.
Test 11.
Cum se poate explica Iaptul c n dreptul vrIurilor intensitatea cmpului electric este maxim ?.
Test 12.
Ce sunt sarcinile imagine si cum se construiesc ?.
Test 13.
Ce devine supraIata corpului metalic la metoda imaginilor ?.
Test 14.
Cu ce se va nlocui corpul metalic sau pmntul la metoda imaginilor ?.
Test 15.
Cum trebuie s Iie vectorul intensittii cmpului electric la supraIata corpului metalic,
respectiv la supraIata ce-l va delimita, prin metoda imaginilor ?.
Test 16.
De ce dup nlocuirea corpului metalic sau a pmntului cu sarcini imagine, determinarea
cmpului electric se poate Iace prin metoda suprapunerii eIectelor ?.
59

ELECTROCINETICA (1)
OBIECTIVE

- ce este regimul electrocinetic;
- care sunt eIectele curentului electric;
- ce este curentul electric de conductie;
- ce sunt intensitatea si densitatea curentului electric de conductie;
- ce este curentul electric de convectie;
- ce sunt intensitatea si densitatea curentului electric de convectie;
- care sunt regimurile din Electrotehnic si prin ce se caracterizeaz;
- ce sunt materialele electroconductoare, izolante sau semiconductoare;
- ce sunt intensitatea cmpului electric n sens larg, tensiunea si tensiunea
electromotoare;
- ce sunt cmpurile electrice imprimate si care sunt cele de volum;
- unittile mrimilor care intervin.


2. ELECTROCINETICA

2.1. GENERALITTI

Electrocinetica studiaz strile electrice ale conductoarelor parcurse de curenti electrici de
conductie. n Electrocinetic se prezint mrimile Iizice care caracterizeaz starea electrocinetic,
legile si Ienomenele caracteristice pentru regimul stationar ct si pentru regimul nestationar. Trecerea
curentului electric prin conductoare determina o stare specifica a acestora, denumita stare
electrocinetic, caracterizata printr-o transformare a energiei electromagnetice n alte forme de
energie. Starea electrocinetica poate fi pusa n evidenta prin o serie de efecte, dintre care cele mai
importante sunt: efectele calorice, evidentiate prin cldura dezvoltat la trecerea curentului electric
prin conductoare; efectele electrochimice, care constau n reactiile chimice ce au loc la trecerea
curentului prin electroliti; efectele mecanice (Iorte si momente), exercitate ntre conductoarele)
parcurse de curent (interactiuni electro-dinamice) sau ntre conductoarele parcurse de curent si
cmpul electromagnetic (interactiuni electromagnetice); efectele luminoase, care apar n becurile cu
incandescent sau n cele cu descrcri electrice n gaze; efectele magnetice, care apar n jurul
conductoarelor parcurse de curent electric (aparitia unui cmp magnetic - devierea acului busolei cnd
se aIl lng un conductor parcurs de curent electric); efectele electrice, care apar la descrcarea unui
condensator.

60
n Electrotehnic se disting trei regimuri: static, stationar si nestationar.
Regimul static, caracteristic strilor electrostatice sau magnetostatice este caracterizat prin
mrimi de stare ale cmpului electromagnetic constante n timp (derivatele acestora n raport cu timpul
sunt nule) si prin Iaptul c nu exist posibilitatea transIormrii energiei electromagnetice n alte Iorme
de energie.
Regimul stationar este si el caracterizat prin mrimi de stare ale cmpului electromagnetic
constante n timp (derivatele acestora n raport cu timpul sunt nule), dar n acest regim apare
posibilitatea transIormrii energiei electromagnetice n alte Iorme de energie.
Regimul nestationar este caracterizat prin mrimi de stare ale cmpului electromagnetic
variabile n timp si prin posibilitatea transIormrii energiei electromagnetice n alte Iorme de energie.

2.2. INTENSITATEA SI DENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC
2.2.1. Intensitatea yi densitatea curentului electric de conductie

Curentul electric reprezinta o deplasare ordonata a particulelor ncarcate cu sarcina
electrica. Miscarea particulelor ncrcate electric se poate Iace n interiorul corpurilor sau n vid.
Curentul electric de conductie este reprezentat de miycarea ntr-un corp conductor a
unor particule ncarcate cu sarcini electrice, ce se pot deplasa liber n raport cu un sistem de
referinta solidar cu corpul n care se afla aceste particule. La metalele n stare solid, electronii din
ultimul strat au posibilitatea de a prsi atomii. Acesti electroni se numesc electroni liberi. Ionii pozitivi
care rmn, Iormeaz reteaua cristalin a metalului. Miscarea electronilor este o miscare haotic, astIel
c se poate considera c electronii liberi Iormeaz un gaz electronic. Dac n metal apare un cmp
electric, conIorm legii actiunii ponderomotoare apare o Iort electric care va duce la o deplasare
ordonat a electronilor liberi, deci, la un curent electric de conductie.

Caracterizarea cantitativ a strii
electrocinetice se Iace cu ajutorul
intensitatii curentului electric de con-
ductie i, mrime primitiv scalar care
se deIineste pe o supraIat orientat S .
n cazul conductoarelor de speta
nti, de sectiune constant, S este
supraIata sectiunii transversale a
conductorului (Iig. 2.1 a) sau a bii
electrolitice n cazul conductoarelor de
speta a doua (Iig. 2.1 b).
Fig.2.1. Explicativ la calculul intensittii
curentului electric de conductie: a) de speta nti;
b) de speta a doua.
Intensitatea curentului electric de conductie i, este limita raportului dintre suma
algebrica a sarcinilor electrice, Aq ale particulelor microscopice libere care traverseaza sectiunea
transversala a conductorului ntr-un anumit interval de timp yi durata At a intervalului, cnd
ultima tinde catre zero yi cnd limita exista:
.
t
q

t
q
i
t d
d
lim
0 A
A
A
(2.1)
61
Unitatea de msur a intensittii curentului electric este Amperul A].
Intensitatea curentului electric de conductie este o mrime scalar, de aceea poate avea semnul
plus sau minus. Se deIineste sensul pozitiv al curentului, sensul deplasarii sarcinilor electrice
pozitive. n metale, unde curentul electric este un Ilux de electroni, sensul curentului va Ii contrar
sensului de deplasare a electronilor.
Pentru caracterizarea local a strii electrocinetice s-a introdus o mrime Iizic vectorial
numit densitatea curentului electric de conductie 1 . Fluxul vectorului densitate de curent printr-o
supraIat oarecare a conductorului S este egal cu intensitatea curentului electric de conductie prin acea
supraIat (Iig. 2.2a):
. S d n J S d J
S S
S
) )
i
(2.2)
n cazul conductoarelor omogene rectilinii si IiliIorme, de sectiune constant S, iar curentul
care l strbate este continuu si uniIorm repartizat pe sectiunea conductorului (Iig. 2.2b), se poate deIini
densitatea de curent de conductie astIel:
, n J n
S
s i
J (2.3)
unde: S este sectiunea transversal a conductorului, 1 - modulul densittii curentului electric de
conductie, n- versorul normalei sectiunii transversale a conductorului.

Fig.2.2 . a) Explicativ la determinarea
densittii de curent; b) tub de curent.

Unitatea de msur a densittii de curent
electric este Amperul pe metru patrat (A/m
2
). n
practic se Ioloseste des un multiplu al ei numit
Amper pe milimetru patrat (A/mm
2
).
Liniile de curent sunt liniile tangente n
fiecare punct la directia locala a vectorului
densitate de curent.
Volumul limitat de suprafata tubulara formata
dintr-un ansamblu de linii de curent ce trec printr-o
curba nchisa I se numeyte tub de curent (Iig. 2.2b).

2.2.2. Intensitatea yi densitatea curentului electric de convectie
Prin deplasarea unui corp ncrcat cu sarcina electric q', cu viteza Iat de un sistem Iix, apare
o deplasare ordonat a sarcinii electrice, deci un curent electric.
Intensitatea curentului electric de convectie, se deIineste ca limita raportului dintre suma algebric a
sarcinilor electrice (Aq') care traverseaz o supraIat Iix S (prin miscarea ntregului corp) ntr-un
interval de timp si durata At a intervalului, cnd ultima tinde ctre zero si cnd limita exist:
, S d
J

t d
d

t

lim

v
S
0 t
v )
'
A
' A
A
q q
i
(2.4)
62

Fig.2.3. Explicativ la calculul intensittii curentului
electric de convectie.
unde
v
J este vectorul densitate a curentului electric de convectie deIinit prin relatia:
. v p
v v J
(2.5)
n relatia (2.5)
v
reprezint densitatea de volum a sarcinii electrice a corpului care se misc cu
viteza v Iat de sistemul Iix (Iat de supraIata S).

2.3. CONDUCTOARE, IZOLANTI, SEMICONDUCTOARE

Starea electrocinetic permite clasiIicarea materialelor electrotehnice n trei clase: materiale
conductoare, materiale izolante si materiale semiconductoare.
a) Materialele conductoare permit trecerea curentului electric de conductie. La aceste
materiale, sarcina electric produs printr-o metod oarecare se rspndeste rapid pe toat supraIata
corpului. Rezistivitatea are valori ntre 10
-8
si 10
-5
Om. Materialele conductoare se submpart n dou
specii:
- conductoare de specia nti, la care curentul electric reprezint o deplasare ordonat a
electronilor liberi din structura lor. Din aceast categorie Iac parte, n general, materialele metalice
(cupru, aluminiu etc.). Deplasarea electronilor prin material d nastere curentului electric de conductie,
din care motiv aceste materiale se numesc materiale electroconductoare cu conductivitate electronic.
- conductoare de specia a doua, la care curentul electric este datorat deplasrii ordonate a
ionilor. Din aceast categorie Iac parte srurile topite, solutiile de sruri, acizi sau baze (electrolitii).
Curentul electric este o deplasare ordonat a ionilor, deci, odat cu deplasarea sarcinii are loc si o
deplasare de material. Aceste conductoare se mai numesc si conductoare electrice cu conductivitate
ionic.
b) Materialele izolante (dielectricii) nu permit trecerea curentului electric de conductie. La
aceste materiale, sarcina electric aprut prin electrizare rmne localizat n portiunea supus
electrizrii un timp ndelungat. Din aceast clas Iac parte uleiurile minerale, sticla, portelanul,
cauciucul etc. Din punct de vedere electrostatic, corpurile izolante sunt atrase de corpurile electrizate si
rmn lipite de acestea. Rezistivitatea lor are valori ntre
8
10 si
18
10 Om.
c) Materialele semiconductoare sunt materialele ce ocup din punct de vedere al
conductibilittii electrice o pozitie intermediar ntre substantele conductoare si cele izolante. La aceste
materiale (germaniu, siliciu etc.) trecerea curentului electric se Iace prin deplasarea electronilor si
golurilor.

63
2.4. CMPUL ELECTRIC N SENS LARG. TENSIUNEA ELECTRIC. TENSIUNEA
ELECTROMOTOARE

2.4.1. Intensitatea cmpului electric n sens larg

Se consider o particul imobil ncrcat cu sarcin electric Ioarte mic q, astIel nct aceasta
s nu inIluenteze asupra cmpului electric rezultant. Intensitatea cmpului electric n sens larg E
l
,
ntr-un punct, se deIineste ca raportul ntre Iorta total care actioneaz asupra particulei aIlate n acel
punct si sarcina electric q cu care este ncrcat:
.
F

l
q
E
(2.6)
Dup natura componentelor Iortei , intensitatea cmpului electric n sens larg E
l
poate avea trei
componente:
- - intensitatea cmpului electric coulombian E
c
, care rezult datorit existentei sarcinilor
electrice si a Iost studiat la electrostatic;
- intensitatea cmpului electric solenoidal (indus) E
s
, care apare n urma Ienomenului de
inductie electromagnetic. Acest cmp apare numai n regim nestationar si este deIinit prin
relatia:
, ) B v (
t
B

c
c
rot E rot
s
(2.7)
unde B este vectorul inductie magnetic, iar v viteza de deplasare;
- intensitatea cmpului electric imprimat E
i
, care apare n mediile neomogene din punct de
vedere Iizico-chimic sau n mediile accelerate. Cmpul electric imprimat este o mrime conventional,
introdus pentru a exprima n limbaj electric Iortele de natur neelectric ce produc deplasarea
sarcinilor electrice n conductoare.
Rezult expresia cmpului electric n sens larg:
,
E

E

E

E

E

n c i s c l E
(2.8)
unde
E

E

E i s
=
n
reprezint intensitatea cmpului electric necoulombian.

2.4.2. Tensiunea electrica, tensiunea electromotoare
Integrala de linie a intensittii cmpului electric n sens larg n lungul unei curbe ntre dou
puncte A si B se numeste tensiune electrica n sens larg ntre cele dou puncte n lungul acestei curbe:
. l d
l
) (
) ( E

u
B
C A
C B A )
(2.9)
Tensiunea electromotoare (t.e.m.) de contur se deIineste ca integrala de linie pe o curb
nchis I a intensittii cmpului electric n sens larg:
. l d
E
l d )
E

E
( l d
n i s
) ) )
I I I
I
E
u
e
(2.10)
64

Fig.2.4. Explicativ la calculul
tensiunii electrice n sens larg.
T.e.m. obtinut prin integrarea intensittii cmpului
electric n sens larg, n lungul unei curbe nchise I, coincide cu
integrala componentei necoulombiene a intensittii cmpului
electric n lungul aceleiasi curbe nchise, deoarece integrala
componentei coulombiene a intensittii cmpului electric n
lungul unei curbe nchise este nul.
n regimul electrocinetic al conductoarelor imobile, se pstreaz caracterul potential al
intensittii cmpului electric si ca urmare exist o teorema a potentialului electric stationar care are
aceeasi Iorm cu teorema potentialului electrostatic: t.e.m. de contur a cmpului electric E este nula
de-a lungul oricarei curbe nchise:
. 0 l d
E
l d
c l
) )
I I

E
(2.11)
n regim electrocinetic stationar, t.e.m. este dat numai de cmpul electric imprimat, deoarece
intensitatea cmpului electric solenoidal este nul:
. l d
E
l d )
E

E
( l d
E

i i s l e
) ) )
I I I
I
u
(2.12)
Relatia 2.10 se poate generaliza, deIinindu-se o tensiune electromotoare pentru o portiune de
circuit (o curb deschis C), ca Iiind integrala curbilinie pe curba respectiv a sumei dintre intensitatea
cmpului electric indus si intensitatea cmpului electric imprimat:

)
+ =
B
C A
i s
e
l a E E u
C
) (
. ) ( (2.13)
Integrala de linie a intensittii cmpului electric coulombian E
c
, de la o born A a unui circuit
electric dipolar, la cealalt born B de-a lungul unei linii oarecare dintre borne se numeste tensiune la
borne sau diIerent de potential la borne:
. l d
E

c
B
) (C A
b
B A
u
J J
)
(2.14)
Unitatea de msur a tensiunii electrice si a tensiunii electromotoare este Voltul (V).
n regim electrocinetic stationar (curent continuu), tensiunea, t.e.m. si intensitatea curentului se
pot nota cu litere mari sau cu litere mici. n lucrarea de Iat se va utiliza notarea acestor mrimi cu
litere mari pentru regimul stationar (c.c.) iar pentru regimul nestationar (c.a.), cu litere mici.

2.5. CMPURILE ELECTRICE IMPRIMATE
Intensitatea cmpului electric imprimat E
i
nu este un cmp electric propriu-zis ci o mrime
echivalent cu ajutorul creia se exprim actiunile Iortelor de natur neelectric ce actioneaz asupra
particulelor electrizate. Cmpurile imprimate pot Ii localizate ntr-un ntreg domeniu (cmpuri
imprimate de volum) sau numai pe anumite supraIete de discontinuitate (cmpuri imprimate pe
interfete sau de contact).
2.5.1. Cmpurile electrice imprimate de volum

65
2.5.1.1. Cmpurile electrice imprimate de acceleratie.
Aceste cmpuri electrice imprimate apar n conductoarele accelerate, ca de exemplu ntr-un
disc metalic initial nencrcat cu sarcin electric, ce se roteste n jurul axei sale. Electronii liberi din
metal sunt supusi unor Iorte centriIuge radiale si ca urmare se vor deplasa spre marginea discului
(Iig.2.5a), astIel c, la periIeria discului se separ sarcina electric negativ, iar n centrul discului se
separ sarcina electrica pozitiv.
Prin conventie, sensul cmpului electric imprimat se alege ca Iiind sensul Iortei neelectrice ce
actioneaz asupra particulelor cu sarcin pozitiv, deci cmpul electric imprimat de acceleratie este
radial si are sensul spre centrul discului (Iig.2.5b).
Procesul de separare a sarcinilor electrice are loc pn la stabilirea echilibrului electrostatic, cnd
Iorta electric datorat cmpului electric coulombian c E , produs prin separarea sarcinilor din disc,
compenseaz actiunea Iortei centriIuge:

, 0 )
E

E
(

E

E

i c
i c l e e n l e
q
q q
F F
F
(2.15)
sau:

Fig.2.5. Explicativ la aparitia cmpului
electric imprimat de acceleratie.

.
E

E i c
0 (2.16)
Din momentul n care electronii se pun n
miscare si pn n momentul stabilirii echilibrului
electrostatic, apare n disc o stare electrocinetic
caracterizat printr-o deplasare de scurt durat a
electronilor, deplasare datorat cmpului electric
imprimat de acceleratie.
2.5.1.2. Cmpurile electrice imprimate de concentratie (de difuzie).
Aceste cmpuri electrice imprimate apar ca urmare a unei neomogenitti n concentratia
electrolitilor. n regiunile n care electrolitul este mai concentrat, numrul de ioni este mai mare dect
n regiunile n care electrolitul este mai putin concentrat.
Prin separarea celor dou regiuni printr-un perete poros, prin diIuzie, are loc egalizarea
concentratiei din cele dou domenii (
2 1
n n = ), Iigura 2.6. Sub actiunea Iortelor neelectrice, datorate
neomogenittii electrolitului, numrul de ioni de diIuzie prin peretele poros este diIerit n cele dou
sensuri.
Cele dou regiuni desprtite de peretele poros
se vor ncrca, una pozitiv, iar cealalt negativ.
Apare un cmp electric coulombian c E datorit
acestei distributii a sarcinilor electrice, care se
opune continurii diIuziei, respectiv cmpului
electric imprimat. La echilibru sunt valabile
relatiile (2.15) si (2.16).

Fig.2.6. Cmpul electric imprimat de concentratie.
66
2.5.1.3. Cmpurile electrice imprimate termoelectrice.
Aceste cmpuri electrice imprimate apar ca urmare a unei nclziri neuniIorme a unui
conductor metalic.
Datorit diIerentei de temperatur (a
agitatiei termice diIerite), electronii vor diIuza din
zona de agitatie termic mai mare (temperatur
mai ridicat) n zona cu agitatie termic mai
sczut (temperatur mai sczut). Regiunea cu
temperatur mai ridicat (Iig.2.7) se va ncrca
pozitiv, iar regiunea cu temperatur mai sczut se
va ncrca negativ (efectul Thomson).

Fig.2.7. Cmpul electric imprimat
termoelectric.
TEME DE STUDIU
Test 1.
Ce este regimul electrocinetic ?.
Test 2.
Prin ce se caracterizeaz regimul static ?.
Test 3.
Prin ce se caracterizeaz regimul stationar ?.
Test 4.
Prin ce se caracterizeaz regimul nestationar ?.
Test 5.
Ce este curentul electric ?.
Test 6.
Care sunt eIectele curentului electric ?.
Test 7.
Ce este curentul electric de conductie ?.
Test 8.
Cum se deIinesc intensitate si densitatea curentului electric de conductie ?.
Test 9.
Ce este curentul electric de convectie ?.
Test 10.
Cum se deIinesc intensitate si densitatea curentului electric de convectie ?.
Test 11.
Prin ce se caracterizeaz materialele electroconductoare si de cte Ieluri sunt ?.
Test 12.
Prin ce se caracterizeaz materialele izolante ?.
Test 13.
Prin ce se caracterizeaz materialele semiconductoare ?.
Test 14.
Ce sunt cmpurile electrice imprimate ?.
Test 15.
Care sunt cmpurile imprimate de volum ?.
Test 16.
Ce este tensiunea electromotoare?.
67
Test 17.
Ce componente are intensitatea cmpului electric n sens larg?
Test 18 .
Ce componente are intensitatea cmpului electric necoulombian?
Test 19.
Care mrime electric este mrime primitiv ?:
a) intensitatea curentului electric de conductie;
b) intensitatea cmpului electric imprimat;
c) densitatea curentului electric de conductie.
Test 20.
Care din mrimile de mai jos este o mrime electric vectorial ?:
a) tensiunea electric;
b) tensiunea electromotoare;
c) densitatea curentului electric.
Test 21.
Care este unitatea de msur pentru tensiunea electromotoare ?:
a) voltul;
b) amperul;
c) coulombul.
Test 22.
Care este unitatea de msur pentru tensiunea electromotoare ?:
a) voltul;
b) amperul;
c) coulombul.
Test 23.
Care este unitatea de msur pentru intensitatea curentului electric ?:
a) voltul;
b) amperul;
c) coulombul.
Test 24.
Care este unitatea de msur pentru densitatea curentului electric ?:
a) voltul;
b) amperul/m
2
;
c) coulombul.
Test 25.
Care este unitatea de msur pentru intensitatea cmpului electric imprimat ?:
a) voltul;
b) amperul;
c) voltul/m.
Test 26.
Dac se cunoaste densitatea curentului, intensitatea curentului se determin prin integrarea ei pe:
a) curb;
b) pe o supraIat;
c) pe un volum.
68

ELECTROCINETICA (2)
OBIECTIVE

- ce sunt cmpurile electrice imprimate de contact si care sunt acestea;
- care sunt cmpurile electrice imprimate de contact ce sunt Iolosite pentru obtinerea
unor tensiuni elctromotoare, utilizate ca surse pentru circuitele de curent continuu;
- care este legea conservrii sarcinii electrice adevrate si care sunt consecintele ei;
- care este legea conductiei electrice si care sunt consecintele ei;
- ce este rezistivitatea electric si cum depinde de temperatur;
- ce este rezistenta electric a unui circuit si ce este conductanta unui circuit.



2.5.2. Cmpurile electrice imprimate pe interfete (de contact)
2.5.2.1. Cmpurile electrice imprimate de contact voltaice.
Aceste cmpuri electrice imprimate apar pe supraIata de contact a dou metale care se gsesc la
aceeasi temperatur si nu sunt supuse actiunii vreunui agent extern. Cmpul electric imprimat de
contact este pus n evident prin aparitia unei diIerente de potential (J
1
- J
2
) ntre cele dou
conductoare (Iig. 2.8). Aceast diIerenta de potential se explic prin Iaptul c n stratul de
neomogenitate, Iortele datorate agitatiei termice ce se exercit asupra electronilor din acest strat, nu se
compenseaz si apare o deplasare a electronilor din zona mai dens n zona mai putin dens.
Tensiunea electromotoare imprimat ce apare este:
, - ) - ( - l d
E
- l d
E
1 2 1 2 2 1
c
2
1
i
2
1
i e 12
U
J
J
J
J u
) )
(2.17)

Fig.2.8. Cmpul electric imprimat
de contact voltaic.
unde U
21
este tensiunea de contact, iar i E -
c
E la
echilibru.
n stratul de contact al celor dou conductoare se
stabileste o diIerent de potential egal si de semn
contrar cu t.e.m. imprimat de contact. Cmpurile
imprimate de contact se supun legii cmpurilor
imprimate voltaice, care este o lege de material:
T.e.m. a cmpurilor imprimate voltaice este nula pentru orice contur nchis I dus prin
conductori metalici situati la aceeayi temperatura yi sustrayi oricarei alte actiuni fizice din
exterior. O consecint a acestei legi este c nu se poate obtine o miscare a particulelor elementare
69
ncrcate electric pe drumuri nchise (curent electric continuu) cu ajutorul cmpurilor imprimate
voltaice.

2.5.2.2. Cmpurile electrice imprimate termoelectrice.
Se consider un circuit conductor nchis, Iormat din dou conductoare electrice din materiale
diIerite (Iig.2.9) sudate la ambele capete. Dac se supun cele dou suduri la temperaturi diIerite
1
A
> 1
B
,

Fig.2.9. Cmpul electric imprimat termoelectric.

Fig.2.10. Schema de principiu a unui
termocuplu.
n circuit apare un curent electric (efect Seebeck).
Tensiunile imprimate de contact care apar n cele dou suduri sunt diIerite datorit diIerentei de
temperatur, obtinndu-se astIel o t.e.m. diIerit de zero:

. 0 ) A (
U
- ) B (
U
)
T
(
u
)
T
(
u
l d
E
l d
E
l d
2 1 2 1
B i e A i e i
1
) B ( 2
i
2
) A 1(
e 21 12
= =
) ) )
I
I
i E
u
(2.18)
Pe principiul cmpurilor imprimate termoelectrice se construiesc termocuplurile ntrebuintate
pentru determinarea diIerentei de temperatur, prin msurarea tensiunii ce apare ntre cele dou capete
ale metalelor diIerite nesudate ntre ele, cu ajutorul unui milivoltmetru magnetoelectric de curent
continuu (Iig. 2.10).
n tabelul 2.1 sunt redate cteva termocuple Iolosite n industrie.
Tabelul 2.1

Temperatura maxima de
utilizare
T.e.m. ce se obtine pentru
A1 1
A
- 1
B

100 K
Constantan - cupru 500 C 5 mV
Constantan - cromnichel 900 C 6,2 mV
Constantan - Iier 900 C 5,1 mV
Nichel - cromnichel (de la 300 C) 1 000 C 4,1 mV
Platin - platinrodiu (de la 600 C) 1 600 C 0,9 mV
Iridiu - iridiurodiu 2 000 C 0,5 mV
WolIram -
wolIrammolibden
3 000 C 0,3 mV

70
2.5.2.3. Cmpurile electrice imprimate de contact galvanice.
Aceste cmpuri electrice imprimate apar la contactul dintre un metal si un electrolit, ca
urmare a diIerentei ce exist ntre presiunea de dizolvare a metalului n electrolit si presiunea
osmotic (de depunere) a ionilor lui din electrolit pe metal. Dac se introduce o bar de zinc ntr-o
solutie de sulIat de zinc, presiunea de dizolvare p este mai mare dect presiunea osmotic p
o
.

Ionii pozitivi de zinc prsesc metalul,
acesta rmnnd ncrcat negativ, iar solutia se
ncarc pozitiv. AstIel, la contactul dintre metal
si solutie ia nastere un cmp electric imprimat
i E care are sensul dinspre metal spre solutie, si
un cmp electric coulombian c E de sens
contrar, care se opune trecerii ionilor n solutie
(Iig.2.11a).

Fig.2.11 - Explicativ la aparitia cmpului imprimat
galvanic pentru:a) zinc; b) cupru.

La introducerea unei bare de cupru ntr-o solutie de sulIat de cupru, presiunea osmotic e
mai mare dect presiunea de dizolvare si ca urmare ionii de cupru se depun pe cupru, acesta
ncrcndu-se pozitiv, iar solutia negativ. Cmpul electric imprimat are sensul spre metal, iar
cmpul electric coulombian spre solutie (Iig. 2.11b).
T.e.m. care apar ntre metale (electrozi) si solutie se numesc tensiuni de electrod.
Tensiunile de electrod se msoar n raport cu un electrod de reIerint, al crui potential de electrod
se consider nul. Cmpurile electrice imprimate de contact galvanice vor Ii studiate mai pe larg la
paragraIul 2.8.3.

2.5.2.4. Cmpurile electrice imprimate fotovoltaice.
Aceste cmpuri electrice imprimate apar pe supraIata de separatie dintre un metal si un
semiconductor, la iluminarea acestei supraIete. Energia Iotonilor incidenti este transmis
electronilor. Stratul de separatie are proprietti de conductibilitate unidirectional (strat de baraj) si
ca urmare electronii vor trece mai usor ntr-un sens dect n cellalt. Aceast asimetrie este
echivalent existentei unor Iorte neelectrice medii necompensate n cele dou sensuri, adic unui
cmp electric imprimat. Pe baza acestui Ienomen se realizeaz Iotoelementele utilizate ca surse de
energie electric.Din analiza cmpurilor electrice imprimate rezult c se pot produce t.e.m. n
circuitele electrice n trei moduri: prin realizarea unei temperaturi neuniIorme; prin introducerea
ntr-un circuit nchis a unor conductori de specia a doua (electroliti), n care au loc reactii chimice;
prin exercitarea unor actiuni Iizice din exterior (radiatii luminoase).

2.6. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE REGIMULUI ELECTROCINETIC

2.6.1. Legea conservarii sarcinii electrice
Se consider un condensator electric ncrcat cu sarcin electric q, ale crui armturi se
leag printr-un conductor metalic avnd rezistenta R si o supraIat nchis L ce contine numai
armtura ncrcat cu sarcina +q (Iig.2.12).

71

Fig.2.12 - Explicativ la legea
conservrii sarcinii electrice.
La nchiderea ntreruptorului a, potentialul conductorului nu
mai este constant (datorit potentialelor diIerite ale armturilor) si
ca urmare nu se mai mentine echilibrul electrostatic, prin
conductor aprnd o deplasare ordonat a sarcinilor electrice.
S-a constatat experimental c intensitatea curentului
electric de conductie ce trece prin circuit n timpul descr-crii
condensaorului, este egal cu viteza de scdere a sarcinii electrice
q
L
de pe armtura condensatorului din interiorul supraIetei L,
adic:
.
t
q
-
i
d
d
E
E
(2.19)
Relatia (2.19) se poate generaliza considernd c avem si corpuri ncrcate electric n
miscare si ca urmare pe lng intensitatea curentului electric de conductie exist si intensitate a
curentului electric de convectie:
.
t d
d
-
v
q
i

i
E
E E
(2.20)
Suma dintre intensitatile curentului electric de conductie i
L
yi a curentului electric de
convectie i
vL
, care ies dintr-o suprafata nchisa L, fixa, este egala n fiecare moment cu viteza
de scadere a sarcinii electrice q
L
localizata n interiorul suprafetei.
Pentru determinarea Iormei locale a legii, se va exprima sarcina electric din interiorul
supraIetei L n Iunctie de densitatea de volum a sarcinii electrice p
v
iar intensittile curentilor de
conductie si de convectie n Iunctie de densittile de curent corespunztoare. Ca urmare, relatia
(2.20) devine:

) ) )
E E
c
c
= = +
E J
v
J
v
v J a
t
J a
t a
a
S a J J , ) (

(2.21) deoarece supraIata L este imobil.
TransIormnd integrala dubl ntr-o integral tripl cu ajutorul teoremei lui Gauss-
Ostrogradski, se obtine n Iinal:
. ) ( ) (
t
v J aiv J J aiv
v
v
v
c
c
= + = +

(2.22)
Relatia (2.22) reprezint Iorma local a legii conservrii sarcinii electrice: viteza de scadere a
densitatii de volum a sarcinii electrice dintr-un punct, este egala cu divergenta sumei
densitatii curentului electric de conductie yi a densitatii curentului de conve ctie.
n regim electrocinetic stationar (curent continuu), n care mrimile sunt invariabile n raport
cu timpul, Iorma integral si Iorma local a legii conservrii sarcinii electrice devine:
.
t
q
-
i
0
d
d
E
E
. 0 = J aiv (2.23)
Relatia (2.23) reprezint teorema continuitatii liniilor de curent, adic, intensita-
tea curentului electric de conductie ce trece printr-o suprafata nchisa este nula (prima teorem a
lui KirchhoII). Liniile de curent sunt linii nchise, deci curentul continuu circul numai prin circuite
electrice nchise.
72

Fig.2.13. Conservarea intensittii
curentului ntr-un tub de curent.
Consecinta. Dac se consider un tub de linii de
curent si se aplic relatia (2.23) supraIetei nchise L,
compus din supraIetele transversale S
1
si S
2
si supraIata
lateral S
l
(unde S J d ), se obtine (Iig.2.13):
.
i
i
0
i
i
- S d J S d J d d
2 1
2 1
S2 l 1
=
) ) ) )
E S S
S J S J i

(2.24)

Curentul continuu are aceeasi intensitate de-a lungul unui tub de curent si n particular de-a
lungul unui conductor electric neramiIicat (de exemplu latura unei retele electrice). n regim
electrostatic i
L
0, rezultnd q
L
constant, adic sarcina electric a unui sistem izolat de
conductori este constant (teorema conservrii sarcinii electrice din electrostatic, paragraIul 1.4.2).

2.6.2. Legea conductiei electrice
n regim electrocinetic existnd o deplasare ordonat de sarcini electrice, rezult c Iorta
rezultant ce actioneaz asupra acestor particule ncrcate electric va Ii diIerit de zero:
. 0 ) ( =
i
neel el E E q F F F (2.25)
S-a constatat experimental c suma vectoriala dintre intensitatea cmpului electric E yi
intensitatea cmpului electric imprimat i E este proportionala cu densitatea curentului
electric de conductie J :
. J p i E E (2.26)
Relatia reprezint Iorma local a legii conductiei electrice. Factorul de proportionalitate se
numeste rezistivitatea materialului si depinde att de material ct si de temperatur. Deci legea
conductiei electrice este o lege de material.
n conductoarele omogene si neaccelerate unde nu exist cmp electric imprimat, relatia
(2.26) devine:
. J E (2.27)
ntr-un mediu omogen, izotrop si neaccelerat, vectorul densittii de curent coincide ca
directie si sens cu vectorul intensittii cmpului electric (rel. 2.27), iar liniile de curent coincid cu
liniile cmpului electric. Inversul rezistivittii materialului se numeste conductivitatea
materialului o:
.
p
1
o (2.28)
Cu notatia (2.28) relatiile (2.26) si (2.27) devin:
. E o J , ) ( o i E E J (2.29)

Pentru circuite IiliIorme, pentru care densitatea curentului electric este constant n toate
73
punctele unei sectiuni transversale, se Ioloseste Iorma integral a legii conductiei electrice. Pentru
aceasta se consider o portiune de circuit IiliIorm n care se gseste o surs de cmp electric imprimat
i E (Iig.2.14). Integrnd Iorma local a legii conductiei (2.26) pe curba C (axa conductorului) ntre
punctele 1 si 2, rezult:

. l d J p l d ) (
2
) C ( 1
i
2
) ( 1
) ) E
E
C
(2.30)
Deoarece circuitul este IiliIorm: J i / S si 1
d S , rezult:
,
S
d
d d
l i
l J l J (2.31)
unde S este sectiunea conductorului, iar i - intensitatea
curentului prin circuitul IiliIorm.

Fig.2.14. Explicativ la calculul Iormei
integrale a legii conductiei electrice.

Tinnd seama de (2.31), relatia (2.30) devine:

( )
.
S
l d
p d d
2
C 1
i
2
) 1(
2
) 1(
) ) )
i l
E
l E
C C
(2.32)
Se Iac urmtoarele notatii:
- pentru tensiunea n lungul Iirului: d E
2
) C ( 1
I 2 1
l
u

u )
,
- pentru tensiunea electromotoare imprimat: l d
E

u

u
i
2
) C ( 1
e i e
12
)
,
- pentru rezistenta electric a portiunii de circuit:
S
l d
p
R
2
) C ( 1
2 1 )
.
Cu notatiile de mai sus, se obtine Iorma integral a legii conductiei electrice:
,
R
i
12 e 12
12
u

u
(2.33)
care se enunt astIel: pentru o portiune neramificata de circuit filiform, suma dintre tensiunea
electrica n lungul firului yi tensiunea electrica imprimata a surselor ce se gasesc n acea
portiune de circuit, este egala cu produsul dintre intensitatea curentului i yi o marime scalara
R, caracteristica circuitului, numita rezistenta electrica.
Pentru un circuit nchis (u
12
0, u
e12
u
e
), relatia (2.33) devine:
, i R
e u
(2.34)
unde u
e
este t.e.m. de contur.
Relatia (2.34) arat cauza Iizic care stabileste curentul electric de conductie printr-un
circuit nchis si anume t.e.m. u
e
, care poate Ii produs Iie de cmpuri electrice imprimate (elemente
galvanice) Iie de cmpuri electrice solenoidale (generatoare electrice).
n regim stationar (curent continuu) tensiunea n lungul Iirului este tensiunea la borne U
b
,
iar tensiunea imprimant este t.e.m. U
e
, deci legea conductiei electrice se scrie (mrimile se scriu cu
litere mari):
74
. R
b
I U
U
e
(2.35)
Pentru o portiune de circuit Ir surse de cmp electric imprimat (portiune pasiv), legea are Iorma:
. R
b
I
U
(2.36)
Relatia (2.36) este cunoscut sub denumirea de legea lui Ohm si se enunt astIel: tensiunea
electrica la bornele unei portiuni de circuit pasiv, de curent continuu, este egala cu produsul
dintre intensitatea curentului yi rezistenta circuitului .
Rezistenta electrica a conductoarelor. Din legea lui Ohm rezistenta unui conductor este
numeric egala cu raportul dintre tensiunea electrica continua aplicata conductorului yi
curentul care l strabate:
.
b
I
U
R (2.37)
Rezistenta electric a unui conductor IiliIorm, omogen, de sectiune constant S si de
lungime l este:
.
S
l

S
l
R
o
p (2.38)
Mrimea invers rezistentei se numeste conductanta si se noteaz cu C:
.
l
S

l
S

R
1
G
p
o (2.39)
n sistemul international de unitti, rezistenta electric are ca unitate de msur Ohmul (O),
iar conductanta - Siemensul (S).
Rezistivitatea a materialelor conductoare depinde liniar de temperatur, dac diIerentele
de temperatur sunt mici. Relatia de calcul a rezistivittii
0
la temperatura 0 n Iunctie de
rezistivitatea
0
de la temperatura de reIerint 0
0
este:
, | ) - 0 ( 1 | p p
0 0
u o
u
(2.40)
unde o este coeIicientul de crestere a rezistivittii cu temperatura. CoeIicientul o poate Ii pozitiv (la
majoritatea metalelor) sau negativ (la crbune, constantan, electroliti). Pentru anumite metale,
rezistivitatea lor se anuleaz brusc la temperaturi Ioarte joase, de ordinul ctorva kelvini. Acest
Ienomen a Iost descoperit n anul 1911 de ctre Kammerling -Ones (1853 - 1926) si a Iost denumit
supraconductibilitate.
Pentru semiconductoare, rezistivitatea scade exponential cu temperatura dup relatia:
,
)
1 1
(
0
0
T T
e

=
o
u
(2.41)
unde T 0 273,16 |K|, T
0
0
0
273,16 |K| reprezint temperatura la care se aIl semiconductorul,
respectiv temperatura de reIerint, exprimate n Kelvini.
n tabelul 2.2 se dau rezistivittile , conductivittile o si coeIicientii de crestere a
rezistivittii cu temperatura u pentru 0
0
20C, ale unor materiale uzuale.

75
Tabelul 2.2
Materialul pO m] oS/m] o 1/K]
Argint (1,59.1,7)10
-8
(5,9.6,3)10
7
3,8 10
-3
Cupru (1,7.1,78)10
-8
(5,6.5,9)10
7
3,9 10
-3

Aluminiu (2,8.3,0)10
-8
(3,3.3,6)10
7
3,7 10
-3

Fier (9.15)10
-8
(0,67.1,1)10
7
4,5 10
-3

Alam (7.9)10
-8
(1,1.1,4)10
7
1,5 10
-3

Nichelin 4,3 10
-7
2,33 10
6
1,3 10
-4

Manganin 4,3 10
-7
2,33 10
6
1 10
-5
Constantan 4,9 10
-7
2,04 10
6
-5 10
-6

Crbune (6.8)10
-5
(1,25.1,67)10
4
- (2.8) 10
-4

Dac se ampliIic relatia (2.40) cu raportul l/S, se obtine:
, 1
R

R
| ) - 0 ( u |
0 0
u
u
(2.42)
care reprezint dependenta rezistentei conduc-toarelor de
temperatur Elementul de circuit caracterizat complet prin
rezistenta electric se numeste rezistor. Rezistoarele a
cror rezistent este constant se numesc rezistoare fixe
(Iig.2.15a), iar cele la care rezistenta poate Ii modiIicat
cu ajutorul unui cursor, se numesc reostate variabile sau
potentiometre (Iig.2.15b).

Fig.2.15 - Simbolizarea rezistoare de
valori: a) Iixe; b) variabile.

Aplicatii

1. S se calculeze cderea de tensiune pe o linie electric biIilar de curent continuu de lungime l
Iormat din conductoare de diametrul d , avnd conductivitatea electric o. Se cunoaste densitatea
de curent admisibil 1 .
Rezolvare
Sectiunea conductorului este: S a d
2
/4.
Rezistenta liniei electrice de lungime 2l va Ii: R 2 l/ S 8 l/ (a o d
2
).
Intensitatea curentului electric este: I J S J d
2
/4.
Cderea de tensiune pe linie va Ii: U
l
R I 2 I J / o.

2. Se d circuitul electric reprezentat n Iigura de mai jos, n care: U
e1
100 V, U
e2
40 V, U
e3

20 V, R
1
R
2
R
3
4 O, R
4
R
5
R
7
R
8
3 O, R
6
2 O, rezistentele interioare ale surselor
Iiind neglijabile. S se calculeze intensitatea curentului din circuit, s se construiasc diagrama de
variatie a potentialelor pe circuit si s se determine tensiunea ntre punctele HC, EB si IA.
76

Fig. Circuitul electric pentru aplicatia numeric 2; b) diagrama de variatie a potentialelor.

Rezolvare
.
Aplicnd cea de a doua teorem a lui KirchhoII ochiului de circuit ABCDEFGHIJA, rezult:
. 4
20
80
8 7 6 5 4 3 2 1
3 2 1
A
R R R R R R R
U U U
I
e e e
= =
+ + + + + +
+
=

Deoarece punctul A se aIl legat la pmnt, potentialul su este zero. ntre punctele A si B
apare o cdere de tensiune pe rezistenta echivalent R
1,2
:
. 8
2 1
J I R U
B A
= =

Tensiunea dintre punctele A si B este:
,
B A B A
J J U = rezult c: . 8J U J J
B A A B
= =
ntre punctele B si C avem sursa t.e.m. U
e1
, sensul t.e.m. coinciznd cu sensul curentului.
Potentialul punctului C va Ii egal cu potentialul punctului B la care se adaug U
e1
:
J
C
J
B
U
e1
92V.
Procednd analog se obtine:
J
D
J
C
- U
CD
76V, J
E
J
D
U
DE
64V, J
F
J
D
- U
e2
24 V,
J
G
J
F
- U
FG
12V, J
H
J
F
- U
FH
4V, J J
H
- U
HI
8V,
J
f
J
I
U
e3
12V, J
A
J
J
U
JA
0 .
Variatia potentialului este redat n Iigur.
Tensiunile cerute sunt:
U
HC
J
H
- J
C
88 V, U
EB
J
E
- J
B
72 V, U
IA

J
I
J
A

8 V.

TEME DE STUDIU

Test 1.
Cum apare cmpul imprimat de contact voltaic ?.

Test 2.
Cum apare cmpul imprimat de contact termoelectric ?.
77
Test 3.
Cum apare cmpul imprimat de contact galvanic ?.
Test 4.
Cum apare cmpul imprimat de contact Iotovoltaic ?.
Test 5.
Ce este si la ce se Ioloseste un termocuplu ?.
Test 6.
Care este legea conservrii sarcinii electrice ?.
Test 7.
Care sunt conseciintele legii conservrii sarcinii electrice ?.
Test 8.
Ce este tubul de curent ?.
Test 9.
Care este legea conductiei electrice ?.
Test 10.
Cum se deIineste rezistenta unei portiuni de circuit ?.
Test 11.
Ce este conductanta electric a unei portiuni de circuit ?.
Test 12.
Care sunt cazurile particulare ale legii conductiei electrice ?.
Test 13.
Cum se deIineste tensiunea n lungul Iirului ?.
Test 14.
Cum depinde rezistivitatea (rezistenta electric) a materialelor de temperatur?.
Test 15.
Care este unitatea de msur pentru intensitatea cmpului electric imprimat ?:
a) voltul;
b) amperul;
c) volt/metru.
Test 16.
Care este unitatea pentru rezistenta electric ?:
a) ohmul;
b) simensul;
c) amperul.
Test 17.
Care este unitatea pentru conductanta electric ?:
a) ohmul;
b) simensul;
c) amperul.
Test 18.
Care este unitatea pentru rezistivitatea electric ?:
a) ohmul;
b) simensul;
c) ohm metrul.
78

ELECTROCINETICA (3)
OBIECTIVE

- ce este eIectul electrocaloric;
- cnd o surs de cmp electric imprimat debiteaz energie;
- care este Iorma local a legii transIormrii energiei n conductoare;
- care este Iorma integral a legii transIormrii energiei n conductoare;
- care sunt aplicatii eIectului electrocaloric;
- care sunt eIectele nedorite ale acestui eIect;
- ce este un circuit liniar de curent continuu si care sunt elementele de circuit;
- sensurile conventionale de asociere ale curentului si a tensiunii;
- care sunt teoremele lui KirchhoII;
- s poat transIigura conexiunea stea n triunghi si invers;
- s poat determina rezistentele echivalente la gruparea serie si paralel.



2.6.3. Legea transformarii energiei n conductoare

Starea electrocinetic este caracterizat prin existenta unui curent electric si printr-o
transIormare a energiei cmpului electromagnetic n alte Iorme de energie. 1.P.1oule (1818 - 1889)
si E.H.Lenz (1804 - 1865) au stabilit experimental c n orice conductor electric parcurs de curent
electric se dezvolt cldur.
S-a stabilit experimental c puterea electromagnetica p cedata unitatii de volum a
conductorului n procesul de conductie de catre cmpul electromagnetic este egala cu
produsul scalar dintre intensitatea cmpului electric E yi densitatea curentului electric de
conductie J :
. J E p (2.43)
Relatia (2.43) reprezint Iorma local a legii transIormrii energiei n conductoare, lege
general valabil, sub aceast Iorm, pentru conductoare omogene, neomogene, izotrope, anizotrope,
liniare sau neliniare.
Din legea conductiei electrice (rel.2.26), rezult:
. i E J E =

nlocuind relatia de mai sus n (2.43) se obtine:

.
2
G R
i p p J E J p = =
(2.44)
79
Primul termen al relatiei (2.44) p
R
p J
2
este totdeauna pozitiv si reprezint densitatea de
volum a puterii transmis de ctre cmpul electromagnetic conductorului si transIormat ireversibil
n cldur. Dezvoltarea de cldur este caracteristic strii electrocinetice si poart numele de efect
electrocaloric sau efect 1oule - Lenz.
Termenul al doilea din relatia (2.44), p
G
J Ei poate Ii pozitiv sau negativ si reprezint
densitatea de volum a puterii schimbate ntre sursele de cmp electric imprimat si cmpul
electromagnetic. Dac vectorii
i
E si J au acelasi sens, densitatea de putere p
G
este cedat de sursa
de cmp imprimat cmpului electromagnetic. Acest Ienomen are loc n orice element galvanic sau
acumulator care debiteaz curent electric, producnd energie electromagnetic din energia chimic
intern. Dac vectorii
i
E si J sunt antiparaleli, densitatea de putere p
G
este cedat de cmpul
electromagnetic si primit de sursa de cmp electric imprimat. Acest Ienomen are loc la ncrcarea
acumulatorului, cnd energia cmpului electromagnetic este transIormat n energie chimic.
Integrnd relatia (2.43) pe volumul J al unei portiuni de conductor IiliIorm, de sectiune S, n
care E , J si d l sunt paraleli, se obtine puterea total P cedat de cmpul electromagnetic
conductorului n procesul de conductie al curentului electric. Notndu-se cu S sectiunea
conductorului (Iig.2.16), se obtine:

Fig.2.16. Explicativ la calculul puterii totale
absorbite de o portiune neramiIicat de circuit.

.
u
i l E i l E S J
l S E J J p P
f
J J
d d
) d ( d
2
1
2
1
) )
=
) )

(2.45)
Relatia (2.45) exprim Iorma integral a
legii transIormrii energiei n conductoare care
se enunt astIel:

Puterea electromagnetica primita de un conductor filiform de la cmpul
electromagnetic n procesul de conductie este egala cu produsul dintre tensiunea electrica n
lungul conductorului yi intensitatea curentului electric din conductor.
Exprimnd tensiunea electric n lungul Iirului prin relatia (2.33), rezult:
. - - ) - (
G
2
I P P
u i i R u i R i
u
i P
R e e
(2.46)
Primul termen al relatiei (2.46), P
R
R i
2
este mereu pozitiv si reprezint puterea disipat
ireversibil sub Iorm de cldur n conductor de ctre cmpul electromagnetic.
Al doilea termen al relatiei, P
C
i u
e
, poate Ii pozitiv sau negativ si reprezint puterea primit
sau cedat de sursa de cmp electric imprimat.
n Iigura 2.17 sunt redate sugestiv cazurile n care o surs de tensiune electric imprimat
cedeaz (P
C
> 0) sau primeste energie (P
C
< 0) de la cmpul electromagnetic.
Unitatea de msur a puterii este Wattul W], iar a energiei 1oulul 1]. n electrotehnic se
Ioloseste pentru energie o unitate mai mare, Kilowattora kWh]:
1 kWh 10
3
W 3600 s 3,6 10
6
J.

80
EIectul electrocaloric al curentului electric are
largi aplicatii n tehnic ca de exemplu la: iluminatul
electric; nclzirea electric n cuptoa-rele electrice cu
rezistent, cu arc electric sau prin

Fig.2.17. Explicativ la puterea unei surse:
a) debitat; b) absorbit.

inductie; sudura electric; tratamentele termice prin metode electrice (clirea prin curenti de medie
si nalt Irecvent).
EIectul electrocaloric este uneori nedorit. Majoritatea conductoarelor utilizate n tehnic
sunt izolate si ca urmare a nclzirii lor peste anumite valori pri eIect Joule Lenz, s-ar putea
distruge izolatia, ducnd la distrugerea aparatului sau masinii. Datorit eIectului electrocaloric apar
pierderi n conductoarele electrice si n circuitele magnetice ale masinilor electrice, care duc la
scderea randamentului masinilor. n procesul de transmitere a energiei electromagnetice, nclzirea
conductoarelor liniilor electrice aeriene duce la scderea randamentului transmisiei de energie.

2.6.3.1. Teorema conservarii puterilor n circuitele de curent continuu.

n cazul Iunctionrii circuitelor de curent continuu n regim stationar, mrimile sunt
invariabile n timp. Ca urmare nici energia cmpului electromagnetic nu poate Ii variabil n timp.
Asta nseamn c puterea transmis de cmpul electromagnetic conductoarelor n procesul de
conductie trebuie s Iie zero. Din (2.46) rezult c P 0, respectiv:
. , 0 -
R G R
P P P
P
P = = (2.47)
Relatia 2.47 aIirm c ntr-o retea de curent continuu n regim stationar, puterile disipate n
toate rezistentele circuitului, inclusiv rezistentele interioare ale surselor, sub Iorm de cldur sunt
egale cu puterile debitete de sursele din retea, adic:

_ _
= =
=
L
k
L
k
k k e k k
I U I R
1 1
2
. (2.48)
n relatia 2.48, R
k
reprezint suma tuturor rezistentelor rezistoarelor si a rezis -tentelor
interioare ale surselor de pe latura k, I
k
intensitatea curentului din latura k, U
ek
tensiunile
electromotoare ale surselor de latura k. Se observ c bilantul se Iace pe ntreaga ratea (se Iolosesc
toate laturile, suma Icndu-se pe toate laturile L ale retelei). Termenii din membrul drept se iau
totdeauna cu plus, iar produsele din membrul drept se iau cu plus dac t.e.m. si curentii
corespunztori au acelasi sens prin surs si cu semnul minus, dac au sensuri contrare.

2.6.3.2. Calculul conductoarelor la ncalzire.
La trecerea curentului prin conductoare, o parte a energiei cmpului electro-magnetic se
transIorm ireversibil n cldur. Din aceast cldur, o parte se nmagazi-neaz n conductor
ducnd la cresterea temperaturii sale, iar o alt parte este cedat mediului ambiant.
Cantitatea de cldur Q dezvoltat n conductor n timpul t este:
,
2
2
t
R
U
t I R Q = = (2.49)
81
unde R este rezistenta conductorului, I - intensitatea curentului din conductor.
Cantitatea de cldur Q
a
, cedat mediului ambiant n timpul t prin supraIata lateral S
l
, a
conductorului este dat de legea lui Isaac Newton:
, ) (
0
t S k Q
c l a
u u =
(2.50)
unde k este coeIicientul de transmitere al cldurii, 0
c
- temperatura conductorului si 0
0
- temperatura
mediului ambiant.
La atingerea temperaturii de regim 0
f
, cele dou cantitti de cldur sunt egale si deci:
. ) (
0
2
t S k t I R
c l
u u =
(2.51)
Din relatia (2.51) rezult valoarea intensittii curentului electric la atingerea temperaturii de regim:
.
) (
0
R
S k
I
c l
u u
= (2.52)
n cazul conductoarelor IiliIorme de sectiune constant si circular avem:
.
4
, ,
4
2
2
a
l
R l a S
a
J I
l
t
t
t
= = = S

(2.53)
nlocuind relatiile (2.53) n (2.50) se obtine densitatea curentului electric la care conductorul nu
se nclzeste peste temperatura de regim:
.
) (
2
0
a
k
J
f
u u
=

(2.54)
Conductoarele izolate au anumite temperaturi maxime admisibile de Iunctionare (60...120C), n
Iunctie de natura izolatiei si de conditiile de montaj. Curentul electric si densitatea curentului electric
calculate cu relatiile (2.52) si (2.54) poart numele de curent si respectiv densitate de curent
nominale.
n tabelul 2.3 sunt date densittile de curent admisibile pentru conductoarele de cupru izolate si
neizolate pentru cteva sectiuni mai des ntlnite. Pentru conductorul neizolat se dau densittile
admisibile pentru ncperi nchise si pentru ncperi deschise. Se observ c pentru conductoarele
aIlate n aer liber, densitatea de curent admisibil este mai mare dect n ncperile nchise. Acest
lucru se poate explica prin Iaptul c n aer liber exist o circulatie mai bun a aerului, deci o rcire
mai eIicient.
Tabelul 2.3
Conductor neizolat
S
mm
2
[
Conductor izolat
1 A/mm
2
]
ncaperi nchise
1 A/mm
2
]
n aer liber
1 A/mm
2
]
4 9 14,2 14,5
6 7,7 12,2 12,6
10 6,8 10,3 10,8
16 5,7 8,1 9,4
25 4,9 6,6 8,2
35 4,3 6,0 7,7
50 3,8 5,3 6,7
70 3,5 4,8 6,1
82
Aplicatii
1. S se calculeze energia consumat de un Iierbtor electric n timpul t dac este alimentat la
o tensiune U, puterea Iierbtorului Iiind P. S se calculeze de asemenea rezistenta Iierbtorului si
lungimea conductorului, dac se cunoaste rezistivitatea si diametrul d al conductorului.

Rezolvare
Energia absorbit de Iierbtor n timpul t este: W Pt.
Rezistenta Iierbtorului va Ii: R U
2
/P.
Lungimea conductorului rezult: l R S / p a U
2
d
2
/(4 pP).

2. Un motor electric de curent continuu alimentat de la o surs electric cu tensiunea U
110 V, absoarbe un curent avnd intensitatea I 40 A. Alimentarea motorului se Iace printr-o linie
de lungime l 800 m. S se determine diametrul conductoarelor liniei, astIel nct cderea de
tensiune pe linie s Iie 3 , si puterea disipat pe linie. Calculul se va Iace pentru conductoare din
cupru si pentru conductoare din aluminiu.
Rezolvare
Cderea de tensiune pe linie este:
, 3 , 3
100
3
J U U = = A
n acelasi timp:
.
8
,
4
2
2
t
U
I l
a I
a
l
I R U
l
A
= = = A
Pentru conductoare din cupru, respectiv aluminiu, rezult:
. 2 , 27 , 5 , 21 mm a mm a
l A u C
= =
Puterea pierdut pe linie n ambele cazuri va Ii:
. 132 40 3 , 3 W I U P = = A =

2.6.3.3. Sigurantele fuzibile.
Sunt aparate de protectie contra supracurentilor si n special contra curentilor de scurtcircuit.
Ele au proprietatea de a ntrerupe instantaneu circuitul electric cnd intensitatea curentului
depseste o valoare limit impus, ca urmare a topirii elemen-tului Iuzibil (IiliIorm sau lamelar)
prin eIectul termic al curentului. Materialele din care se execut elementele Iuzibilele sunt argintul,
cuprul, zincul si aliajele de staniu cu cadmiu. Materialele pentru Iuzibile trebuie s aib o
temperatur de topire joas, o rezistivitate electric mic, o inertie termic mic si s Iie inoxidabile.

2.6.3.4. Lampa electrica cu incandescenta.
Partea activ a unei lmpi electrice cu incandescent este Iilamentul, un conductor, care se
nclzeste la trecerea curentului electric pn la temperaturi n jur de 2000 C. La aceast
temperatur, Iilamentul emite o radiatie luminoas apropiat de cea alb. Filamentul se realizeaz
din srm Ioarte subtire de wolIram, care are o temperatur de topire Ioarte nalt, o evaporare lent
si o rezistent mecanic mare. Randamentul lmpilor cu incandescent este Ioarte sczut. Numai
(4...6) din energia electric absorbit se transIorm n energie luminoas, restul se transIorm n
83
energie caloric. Functionarea lmpii cu incandescent se ntrerupe cnd Iilamentul sublimeaz (se
arde) n punctul cu temperatura cea mai mare.

2.7. CIRCUITE LINIARE DE CURENT CONTINUU
2.7.1. Definitii

Circuitul electric se defineyte ca un ansamblu de elemente capabile sa conduca
curentul electric. n curent continuu (c.c.), elementele de circuit sunt sursele de t.e.m. (elementele
active) si rezistoarele (elementele pasive).
Rezistenta electric a rezistorului, t.e.m. si rezistenta interioar a sursei de t.e.m., se numesc
parametrii elementelor respective.
Dup propriettile de material ale elementelor circuitului electric, circuitele se mpart n circuite
electrice liniare si neliniare. Circuitul electric liniar are parametrii independenti de valorile
curentilor si tensiunilor, iar cel neliniar are parametrii dependenti de valorile curentilor si tensiunilor
si nu i se poate aplica legea conductiei electrice sub Iorm integral.
Din punct de vedere al repartitiei densittii de curent electric n sectiunea conductoarelor,
circuitele electrice se clasiIic n circuite electrice filiforme, la care repartitia curentului electric n
sectiune este uniIorm (densitatea curentului este constant n sectiunea conductorului) si n
circuite electrice masive, la care densitatea curentului electric nu este constant n sectiunea
conductoarelor.
Dup regimul de Iunctionare, circuitele electrice se clasiIic n circuite de curent continuu
(c.c.), caracterizate prin existenta numai a curentului electric de conductie n conductoare si avnd
mereu acelasi sens si circuite de curent alternativ (c.a.), caracterizate de regimul cvasistationar,
existnd curent electric de conductie n conductoare si curent electric de deplasare n dielectricul
condensatoarelor din circuit; la aceste circuite ntr-o sectiune a conductorului, intensitatea
curentului variaz periodic n timp (sinusoidal sau nesinusoidal).
Reteaua electrica este un ansamblu de circuite electrice conectate ntr-un mod
oarecare. Din punct de vedere topologic, elementele principale ale unei retele electrice sunt
nodurile, laturile si ochiurile.
Nodul este punctul de conexiune a cel putin trei elemente de circuit. Numrul nodurilor
ale unei retele se noteaz cu N.
Latura (ramura) este o portiune neramificata de circuit, formata din elemente
conectate n serie (cel putin un element) parcurse de acelayi curent yi cuprinsa ntre doua
noduri vecine. Numrul de laturi ale unei retele se noteaz cu L.
Ochiul (bucla) este un contur nchis realizat de-a lungul laturilor retelei, ncepnd de
la un nod yi ajungnd la acelayi nod, fara a parcurge o latura de doua ori .
Se numeste ochi de retea independent Iat de un sistem de ochiuri dat, ochiul de retea a crui
existent nu poate Ii dedus din cunoasterea ochiurilor sistemului dat, sau altIel spus, ochiul
independent contine cel putin o latur de retea care nu a Iost continut de celelalte ochiuri ale
sistemului de ochiuri ale retelei.
L. Euler (1707 - 1783) a demonstrat c numrul de ochiuri independente O ale unei retele
electrice este:
. 1 N L O (2.55)
84

Fig.2.18. - a) Retea electric.

- b) Schema echivalent.

n Iigura 2.18a se reprezint o retea electric. Nodurile retelei electrice sunt A sau C, B, C,
D, E sau F, H, rezultnd A6. Nodurile A si C respectiv E si F nu reprezint noduri distincte
deoarece au acelasi potential (ntre ele neexistnd nici un element). Schema retelei se poate
reprezenta ca n Iigura 2.18b n care se observ mai clar att nodurile ct si laturile retelei. AC sau
EF nu reprezint laturi deoarece nu contin nici un element de circuit. Laturile acestei retele electrice
sunt: CF, CE, FD, ED, DC, AB, AH, HB, HC, BC, deci L10. Un sistem de ochiuri independente
este Iormat din ochiurile: CEFC, EFDE, CEDCBHC, HABH, BCHB. Un circuit de exceptie este

circuitul serie, neramiIicat (Iig.2.19), care are o
singur latur si un singur nod.
Circuitul care are numai dou borne de acces
cu exteriorul se numeste dipol, circuitul care are
patru borne de acces cu exteriorul se numeste
cuadripol etc.

Fig.2.19 Circuit simplu neramiIicat.
2.7.2. Sensuri de referinta n circuitele de curent continuu

Generatoarele de t.e.m. continu au dou borne de acces: borna pozitiv si borna negativ.
Dac generatorul nu este conectat la un circuit exterior, borna pozitiv se va ncrca cu sarcina
electric pozitiv, iar borna negativ cu sarcina negativ. ntre sarcina pozitiv de la borna pozitiv
si sarcina negativ de la borna negativ se stabileste un cmp electric coulombian, a crui integral
de linie este diIerenta de potential dintre cele dou borne, numit tensiune la borne. Sensul
cmpului electric coulombian este de la borna pozitiv la borna negativ si deci sensul tensiunii la
bornele generatorului este sensul cmpului electric.Curentul electric debitat de generatorul electric
iese pe la borna pozitiv si intr pe la borna negativ Se stabileste pentru generatorul electric regula
de asociere a intensittii curentului si a tensiunii din Iigura 2.20a, numit conventie de semne
pentru generatoare.
Rezistorul este strbtut de un curent electric care intr pe la borna pozitiv si iese pe la
borna negativ, sensul tensiunii Iiind tot de la borna pozitiv la cea negativ, rezultnd o alt regul
de asociere a sensurilor tensiunii si a intensittii curentului, numit conventia de semne pentru
receptoare (Iig.2.20b).

85

Fig.2.20. Conventia de semne de la: a)
generatoare; b) receptoare
Un circuit dipolar avnd conventia de semne de la generatoare este generator dac puterea
debitat P U
b
.I este pozitiv si este receptor dac puterea debitat este negativ. Un circuit dipolar
avnd conventia de semne de la receptoare este receptor, dac puterea absorbit P U
b
.I este
pozitiv si este generator, dac puterea absorbit este negativ.
Pentru conventia de semne de la receptoare sunt date schemele electrice din Iigura 2.21, iar
pentru conventia de semne de la generatoare, schema electric din Iigura 2.22. Prin aplicarea legii
conductiei electrice conturului I din schema electric din Iigura 2.21 a, rezult:

Fig.2.21. Exemple de circuite avnd conventia de
semne de la receptoare.

. R I U
b
=
Puterea absorbit de latuira receptoare va Ii:
. 0
2
> = = R I I U P
b

Din legea conductiei electrice, aplicat
conturului nchis I al schemei electrice din
Iigura 2.21b, rezult:

. ,
e b b e
U R I U R I U U = = +
Puterea absorbit de latur este:
.
2
e b
U I R I I U P = =
Dac I
2
R ~ I U
e
, latura este receptoare, iar dac I
2
R I Ue, latura este generatoare.

Procednd analog pentru conturul I din Iigura 2.21c rezult tensiunea si puterea absorbit de latur:
U
b
U
e
I R , U
b
I R U
e
, P I
2
R IU
e
~0 .
Puterea absorbit Iiind pozitiv, latura este totdeauna receptoare.
Pentru schema electric din Iigura 2.22 rezult analog:

U
e
I R U
b
, U
b
- I R U
e
, P I
2
R IU
e
~0 .

Puterea debitat Iiind pozitiv, latura este generatoare.

n Iigurile 2.21 si 2.22 s-a Iigurat si sensul transmiterii puterii.
86
Regula de asociere a tensurilor tensiunii la borne si a
curentului pentru dipolii activi si pasivi se poate generaliza si
pentru dipolii alimentati n curent alternativ, indiIerent de sensul
pe care l-ar avea la un moment dat tensiunea si curentul.
n valori instantanee, ecuatia tensiunilor este:
, R i u u
b e
= (2.56)
unde tensiunea la borne se ia cu plus pentru conven tia de
semne de la receptoare si cu minus pentru conventia de semne
de la generatoare.

Fig.2.22. Conventie de semne
de la generatoare.

TEME DE STUDIU

Test 1.
Care este Iorma local a legii transIormrii energiei n conductoare ?.
Test 2.
Care este Iorma integral a legii transIormrii energiei n conductoare ?.
Test 3.
Care este teorema conservrii puterilor n circuitele de curent continuu ?.
Test 4.
Cum se determin semnul puterii debitate de surse ? .
Test 5.
Care este rolul sigurantelor Iuzibile si cum Iunctioneaz ?.
Test 6.
Cum Iunctioneaz un bec cu Iilament si ce randament are ?.
Test 7.
Care sunt elementele unui circuit de curent continuu ?.
Test 8.
Ce nseamn c un circuit este liniar ?.
Test 9.
Care sunt cele dou conventii de sensuri de reIerint n circuitele de curent continuu ?.
Test 10 .
Ce nseamn c puterea unui circuit cu conventia de semne de la receptoare are semnul
plus?, dar minus ?.
Test 11 .
Ce nseamn c puterea unui circuit cu conventia de semne de la generatoare are semnul
plus ?, dar minus ?.
Test 12.
Enuntati teorema conservrii puterilor n circuitele de curent continuu. Unde se utilizeaz
aceast teorem ?.
87

ELECTROCINETICA (4)
OBIECTIVE

- care sunt teoremele lui KirchhoII si cum se pot aplica;
- ce nseamn o conexiune serie a rezistoarelor si care este valoarea rezistentei
echivalente;
- ce nseamn o conexiune paralel a rezistoarelor si care este valoarea rezistentei
echivalente;
- cum se pot transIigura conexiunile stea si triunghi ntre ele;
- care sunt etapele de calcul a unei retele de curent continuu prin metoda teoremelor
lui KirchhoII;
- ce este generatorul de tensiune echivalent si care sunt etapele de rezolvare a unei
retele prin aceast metod;
- ce este generatorul de curent echivalent si care sunt etapele de rezolvare a unei
retele prin aceast metod.



2.7.3. Teoremele lui Kirchhoff
2.7.3.1. Prima teorema a lui Kirchhoff.
Se consider un nod N al unei retele electrice de c.c. (Iig.2.23), nconjurat de supraIata
nchis L. Din legea conservrii sarcinii electrice, aplicat supraIetei L, pentru regimul
electrocinetic stationar, rezult:
. 0
t a
q a
- S a J
I
E
E
E
)
(2.57)

Fig.2.23 - Explicativ la demonstrarea primei
teoreme a lui KirchhoII.

Notnd cu S
1
, S
2
, ... , S
5
,
supraIetele deschise rezultate din
intersectia conductoarelor cu supraIata L,
integrala vectorului densitate de curent J
pe supraIata L, devine:

, 0
I
-
I
-
I

I
-
I
S a J ... S a J S a J S a J
5 4 3 2 1
S S S 5 2 1
) ) ) )
E
(2.58)
88
deoarece pe restul supraIetei L, vectorul este nul, iar Iluxul vectorului prin supraIata sectiunii
transversale a unui conductor este intensitatea curentului electric prin conductorul respectiv.
Generaliznd relatia de mai sus, rezult:
. 0
I k
N k
_
e
(2.59)
Relatia (2.59) constituie prima teorema a lui Kirchhoff, care se enunt astIel: n orice
moment suma algebrica a curentilor care strabat laturile unui circuit ce converg ntr-un nod
este egala cu zero, daca se considera curentii care ies din nod cu un semn, iar cei care intra n
nod cu semn contrar.
Prima teorem a lui KirchhoII este valabil si n cazul circuitelor de c.a., deoarece legea
conservrii sarcinii electrice rmne valabil si n regim cvasistationar. Deci:
, 0
ik
N k
_
e
(2.60)
adic: suma algebrica a valorilor instantanee ale curentilor din laturile unui circuit ce converg
ntr-un nod de retea este nula.

2.7.3.2. Teorema a doua a lui Kirchhoff.

Se consider un ochi de retea q, avnd un anumit numr de laturi (Iig.2.24).
Integrnd Iorma local a legii conductiei (2.26) de-a lungul curbei I ce trece prin axa
conductorilor care Iormeaz ochiul q, se obtine:

. l d J l d )
i
)

)
I I

E
E ( (2.61)

n regim stationar:

,
U
l d
k e
q k
i
_ ) )
e
I I E
si 0 l a E
(2.62)
unde U
ek
reprezint t.e.m. a sursei din latura
k a ochiului q.

Fig.2.24. Explicativ la demonstrarea celei de a
doua teoreme a lui KirchhoII.
Membrul drept al relatiei (2.61) devine:
,
R

I

S
l a

I
l a J
k k
q k
l
k
q k
k
_
) _
=
)

e e
I
(2.63)
unde R
k
reprezint rezistenta laturii k a ochiului q, I
k
- intensitatea curentului electric din aceeasi
latur. Folosind relatiile (2.62) si (2.63), relatia (2.61) devine:

,
q k
k e
k k
q k
R I
U
_ _
e e
(2.64)
care reprezint expresia matematic a celei de-a doua teorem a lui KirchhoII: suma algebrica a
t.e.m. ale surselor din laturile unui ochi de retea este egala cu suma algebrica a caderilor de
tensiune din laturile ochiului. Cderile de tensiune, respectiv t.e.m. se iau cu semnul plus dac
89
sensurile lor coincid cu sensul de integrare, numit sens de reIerint (marcat cu o sgeat curb n
interiorul ochiului) si cu semnul minus n caz contrar.
Teorema a doua a lui KirchhoII se poate aplica si la ochiuri de retea de c.a., enuntndu-se
astIel: suma algebrica a valorilor instantanee ale t.e.m. ale generatoarelor din laturile unui
ochi de retea este egala cu suma algebrica a caderilor de tensiune instantanee din laturile
respective.

2.7.4. Gruparea rezistoarelor

Rezistorul este elementul de circuit electric caracterizat prin rezistenta sa electrica, el
neavnd inductivitate sau capacitate yi nu este sediul unei t.e.m. imprimate. n retelele
electrice, rezistoarele pot Ii grupate n serie, paralel, mixt, stea sau triunghi.
Rezistenta echivalenta R
e
este deIinit pentru o retea pasiv de c.c. cu dou borne de acces,
ca raportul pozitiv dintre tensiunea ntre aceste borne U
b
yi intensitatea I a c.c. care intra n
retea pe la una din borne yi iese prin cealalta:
. 0 ~
e
I
U
R
b
(2.65)
2.7.4.1. Gruparea n serie a rezistoarelor.

Considerm n rezistoare de rezistente R
1
, R
2
, ... R
n
, legate n serie (strbtute de acelasi
curent de intensitate I). ConIorm teoremei a doua a lui KirchhoII aplicat ochiului, rezult
(Iig.2.25):
. ) R ... R (R sau , 0
k
n
1 k
n 2 1 b 2 1 R
R R I U I
U
-
U
...
U
U
s e s e b n _
(2.66)
Fig.2.25 - Explicativ pentru calculul rezistentei
echivalente la gruparea n serie.

n cazul legrii n serie a rezis-
toarelor, rezistenta echivalent
este egal cu suma rezis-tentelor
rezistoarelor componente.
Pentru n rezistoare identice avnd rezistenta R Iiecare, rezistenta echivalent, la legarea n
serie este:
. n
s e
R
R
(2.67)
2.7.4.2. Gruparea n paralel a rezistoarelor.

Considerm n rezistoare de rezistente R
1
, R
2
,.., R
n
legate n paralel (avnd aceeasi tensiune la
borne).
Aplicnd prima teorem a lui KirchhoII nodului A, rezult:
90

Fig.2.26 - Explicativ pentru calculul rezistentei
echivalente la gruparea paralel.
... ...
b
2
b
1
b
2 1
e
b
n
n
p
R
U
R
U
R
U
I I I
R
U
I
de unde rezult:
.
1

1
k
n
1 k p e R R
_
(2.68)
n cazul legrii n paralel (derivatie) a rezistoarelor, inversul rezistentei echivalente este egal
cu suma inverselor rezistentelor rezistoarelor componente.
Inversul rezistentei se noteaz cu C si se numeste conductanta, deci:
.
G

k
n
1 k
e
_ G
(2.69)
Conductanta echivalent n cazul legrii n paralel este egal cu suma conductantelor
elementelor legate n paralel.
Pentru n rezistoare identice, avnd rezistenta R 1/C Iiecare, rezistenta echivalent,
respectiv conductant echivalent vor Ii:
. n ,
n

p e p e
G
G
R
R
(2.70)
2.7.4.3. Gruparea n stea sau n triunghi a rezistoarelor.
Exist numeroase cazuri cnd rezistoarele din retelele electrice sunt legate n Iorm de stea
(Iig.2.27a) sau n triunghi (Iig.2.27b), vrIurile stelei respectiv triunghiului Iiind noduri ale retelei.
Se noteaz cu R
1
, R
2
, R
3
rezistentele laturilor stelei si cu R
12
, R
23
, R
31
rezistentele laturilor
triunghiului. Pentru reducerea unei retele la o Iorm mai simpl se Ioloseste dup necesitate
transIormarea (transIigurarea) stelei ntr-un triunghi echivalent sau invers. Pentru ca transIormrile
s Iie echivalente, trebuie s Iie ndeplinite urmtoarele conditii:
potentialele nodurilor s rmn neschimbate;
curentii prin noduri s Iie identici.
Ca urmare a acestor conditii si ntr-o conectare si n cealalt, rezistentele echiva-lente ntre
aceleasi dou borne trebuie s Iie egale.
Se demonsteaz c transIormarea stea - poligon si poligon - stea este biunivoc numai dac
numrul ramurilor este trei (stea - triunghi, triunghi - stea).
Fig. 2.27 . Conexiunea a trei rezistoare n:
a) stea; b) triunghi

Rezistenta echivalent ntre nodurile 1 si 2 ale
conexiunii n stea este:
91

. 2 1 2 1
R R R
Y
+ = (2.71)
Rezistenta echivalent ntre nodurile 1 si 2 ale conexiunii n triunghi este:
.
) (
1 3 3 2 2 1
1 3 3 2 2 1
2 1
R R R
R R R
R
+ +
+
=
A
(2.72)
Din egalitatea relatiilor (2.71) si (2.72) rezult:
.
) (
1 3 3 2 2 1
1 3 3 2 2 1
2 1
R R R
R R R
R R
+ +
+
= +
Analog, sau prin permutri circulare, se obtin:
.
) (
1 3 3 2 2 1
12 3 2 31
3 1
R R R
R R R
R R
+ +
+
= + .
) (
1 3 3 2 2 1
1 3 2 1 23
2 3
R R R
R R R
R R
+ +
+
= + (2.73)
Rezolvnd sistemul de trei ecuatii cu trei necunoscute date de relatiile (2.72) si (2.73) se
determin rezistentele laturilor stelei echivalente n Iunctie de rezistentele triun-ghiului:
. , ,
1 3 3 2 2 1
1 3 3 2
3
1 3 3 2 2 1
3 2 2 1
2
1 3 3 2 2 1
1 3 2 1
1
R R R
R R
R
R R R
R R
R
R R R
R R
R
+ +
=
+ +
=
+ +
= (2.74)
sau rezistentele laturilor triunghiului echivalent n Iunctie de rezistentele laturilor stelei:
. , ,
2
3 1
3 1 1 3
1
3 2
3 2 3 2
3
2 1
2 1 2 1
R
R R
R R R
R
R R
R R R
R
R R
R R R + + = + + = + + = (2.75)
2.7.5. Rezolvarea retelelor electrice
Fiind dat o retea electric la care se cunosc valorile t.e.m. si ale rezistentelor
laturilor, se pune problema determinrii prin calcul a intensittilor curentilor care trec prin laturile
retelei. Dac se cunosc o parte din valorile t.e.m., ale rezistentelor si o parte a curentilor din laturi, se
pot determina prin calcul celelalte mrimi necunoscute (t.e.m., curenti, rezistente).

2.7.5.1. Metoda teoremelor lui Kirchhoff.
Pentru rezolvarea unei retele prin metoda teoremelor lui KirchhoII se procedeaz astIel:
a) se stabileste numrul N de noduri ale retelei;
b) se stabileste numrul L de laturi ale retelei;
c) se aleg sensuri de reIerint pentru curentii si t.e.m. necunoscute din laturi si se Iigureaz pe
schema electric;
d) se stabilesc ochiurile independente si sensurile de reIerint pentru ele;
e) se scriu N -1 ecuatii cu ajutorul primei teoreme a lui KirchhoII aplicat nodurilor retelei si O
L - N 1 ecuatii cu ajutorul celei de a doua teoreme a lui KirchhoII aplicat celor O ochiuri
Iundamentale. Se obtine un sistem de L ecuatii cu L necunoscute;
I) se rezolv sistemul de ecuatii obtinut la punctul e. Curentii a cror valoare a rezultat pozitiv
din rezolvarea sistemului de ecuatii, au sensul real cel stabilit la punctul c, iar cei ale cror valori sunt
negative, au sensurile reale opuse celor stabilite la punctul c;
g) se veriIic corectitudinea rezultatelor prin una din urmtoarele metode:
92
1.- se scrie prima teorem a lui KirchhoII pentru nodul al N-lea (cel neIolosit). Relatia
obtinut trebuie s Iie veriIicat cu ajutorul curentilor gsiti prin calcul;
2.- se scrie cea de a doua teorem a lui KirchhoII pentru un ochi neIolosit. Relatia obtinut
trebuie s Iie veriIicat cu ajutorul curentilor gsiti din calcul;
3.- se scrie tensiunea electric ntre dou puncte oarecare pe mai multe drumuri diIerite,
rezultatele obtinute trebuind s Iie aceleasi pentru valorile curentilor gsiti;
4.- se Iace bilantul puterilor. Suma algebric a puterilor debitate de sursele retelei este egal
cu suma puterilor ce se pierd prin eIect Joule-Lenz n rezistentele retelei:

_ _
= =
=
L
k
L
k
k k k k e
R I I U
1 1
2
. (2.76)
Produsele U
ek
I
k
se scriu cu semnul plus () dac sensurile lui U
ek
si I
k
coincid prin latura k si cu
semnul minus (-) n caz contrar.

2.7.5.2. Metoda generatorului echivalent de tensiune (Helmholtz-Thevenin).
Aceast metod se utilizeaz n cazurile n care se cere s se determine numai curentul dintr-o
latur pasiv oarecare AB a unei retele electrice. Prin aceast metoda se nlocuieste ntreaga retea, cu
exceptia laturii AB, cu un generator de tensiune echivalent (Iig. 2.28), avnd t.e.m. U
eg
U
AB0
si
rezistenta interioar r
i
R
AB0
. U
AB0
reprezint tensiunea ntre bornele A si B cnd lipseste
rezistenta R
AQ
a laturii AB, iar R
AB0
- rezistenta retelei pasivizate Iat de bornele A si B cnd latura AB
lipseste.
Curentul electric debitat de retea n latura AB va Ii:
,
0
0
B A B A
B A
B A
R R
U
I
+
= (2.77)
Pentru determinarea curentului dintr-o latur pasiv AB
a unei retele liniare prin aceast metod, se procedeaz
astIel:
a) se elimin latura AB din retea;
b) se calculeaz pentru schema obtinut la punctual a
tensiunea U
AB0
ntre punctele A si B;

Fig.2.28. Explicativ la generatorul de
tensiune echivalent.
c) se pasivizeaz (se nlocuiesc toate sursele de t.e.m. cu rezistoare avnd rezistentele
egale cu rezistentele interioare ale surselor), schema obtinut la punctual a si se calculeaz
rezistenta R
AB0
ntre punctele A si B ale retelei;
d) se calculeaz intensitatea curentului prin latura AB cu relatia (2.77).
2.7.5.3. Metoda generatorului echivalent de curent (Norton).
Aceast metod se utilizeaz n cazurile n care se cere s se determine tensiunea ntre dou
93
puncte oarecare A si B ale unei retele electrice liniare. Prin aceast metod se nlocuieste ntreaga
retea, cu exceptia laturii AB cu un generator de curent echivalent, avnd curentul I
g
I
ABsc
si
conductanta interioar G
i
G
AB0
(Iig.2.29). I
ABsc
reprezint intensitatea curentului ce trece prin latura
AB dac rezistenta ei R
AB
se consider nul, iar G
AB0
- conductanta interioar a retelei pasivizate Iat de
bornele A si B, Ir latura AB.

Fig.2.29. Explicativ la generatorul de curent
echivalent.

Tensiunea electric ntre punctele
A si B va Ii:

.
0 B A B A
sc B A
B A
G G
I
U
+
= (2.78)
Pentru determinarea tensiunii electrice ntre dou puncte A si B ale unei retele prin aceast
metod, se procecedeaz astIel:
a) se anuleaz rezistenta R
AB
a latuni AB;
b) se calculeaz curentul din latura AB cnd R
AB
0;
c) se pasivizeaz reteaua si se calculeaz conductanta dintre punctele A si B, G
AB0
, latura AB
Iiind eliminat;
d) se calculeaz tensiunea U
AB
cu ajutorul relatiei (2.78).
Aplicatie

Se d reteaua electric din Iigura 2.30a, n care se cunosc valorile t.e.m., rezistentele interioare
ale surselor si rezistentele rezistoarelor. Se cere s se calculeze prin metoda generatorului echivalent
de tensiune curentul I
3
si prin metoda generatorului echivalent de curent , tensiunea U
AB
.
Rezolvare

Valoarea curentului I
3
se calculeaz cu relatia (2.77):

.
0
0
3
B A B A
B A
B A
R R
U
I I
+
= =
Calculul tensiunii U
AB0
se Iace cu ajutorul retelei electrice din Iigura 2.30b, n care lipseste
latura AB:
.
) ( ) ( ) )( (
2 1 4 3 2 1
2 4 3 1 1 2 1 2
2 1 4 3 2 1
1 2 2 4 3
2 0
i i
i e i e
i i
e e i
e AB
r r R R R R
r R R U r R R U
r r R R R R
U U r R R
U U
+ + + + +
+ + + + +
=
+ + + + +
+ +
=

94

Fig.2.30. Reteaua electric rezolvat la aplicatie.
Rezistenta echivalent ntre bornele A si B ale retelei pasivizate (Iig. 2.30c) este:
.
) )( (
2 1 4 3 2 1
2 4 3 1 2 1
0
i i
i i
B A
r r R R R R
r R R r R R
R
+ + + + +
+ + + +
=
Valoarea curentului I
3
va Ii:
.
) )( ( ) (
) ( ) (
2 4 3 1 2 1 2 1 4 3 2 1 5
2 4 3 1 1 2 1 2
3
i i i i
i e i e
r R R r R R r r R R R R R
r R R U r R R U
I
+ + + + + + + + + +
+ + + + +
=
Pentru calculul tensiunii U
AB
se aplic relatia (2.78):
.
1 1
0 5
0
B A
sc B A
B A B A
sc B A
B A
R R
I
G G
I
U
+
=
+
=
Curentul de scurtcircuit I
Absc
se calculeaz cu ajutorul schemei din Iigura 2.30d, obtinut
prin scurtcircuitarea laturii AB:
.
2 4 3
2
1 2 1
1
i
e
i
e
sc B A
r R R
U
r R R
U
I
+ +
+
+ +
=
Tensiunea U
AB
rezult:
| |
.
) )( ( ) (
) ( ) (
2 4 3 1 2 1 2 4 3 1 2 1 5
5 2 4 3 1 1 2 1 2
0 i i i i
i e i e
B A B A
sc B A
B A
r R R r R R r R R r R R R
R r R R U r R R U
G G
I
U
+ + + + + + + + + +
+ + + + +
=
+
=

TEME DE STUDIU

Test 1.
Care este enuntul primei teoreme a lui KirchhoII, unde se poate aplica si cum se iau semnele
intensittilor curentilor ?.

Test 2.
Care este enuntul celei de a doua teoreme a lui KirchhoII, unde se poate aplica si cum se iau
semnele cderilor de tensiune si a tensiunilor electromotoare ?.
95
Test 3.
Care este valoarea rezistentei echivalente la gruparea serie a rezistoarelor si cnd se
utilizeaz acest conexiune ?.

Test 4.
Care este valoarea rezistentei echivalente la gruparea paralel a rezistoarelor si cnd se
utilizeaz acest conexiune ?.

Test 5.
Care sunt etapele de calcul pentru rezolvarea unui circuit, dac se Ioloseste metoda
teoremelor lui KirchhoII ?.

Test 6.
generatorului de tensiune echivalent ?.

Test 7.
generatorului de curent echivalent ?.

Test 8.
Care sunt metodele de veriIicare a exactittii rezolvrii retelelor de curent continuu ?.
96

ELECTROCINETICA (5)
OBIECTIVE

- cum se rezolv un circuit de curent continuu;
- ce este un electrolit;
- ce este disociatia electrolitic;
- ce este electroliza si ce aplicatii are;
- care este legea electrolizei;
- ce este polarizarea electrolitic si cum se poate evita;
- ce este un element galvanic si cum Iunctioneaz;
- care sunt modurile de conexiuni ale elementelor galvanice si ce avantaje au.


Aplicatii numerice
1. Se d reteaua electric din Iigura a de mai jos, n care: n
1
20 elemente galvanice, n
2
15
elemente galvanice pe ramur si m
2
3 ramuri n paralel, Iiecare element avnd t.e.m. U
e
2 V si
rezistenta interioar r
i
0,6 O, R
1
R
2
2 O, R
3
3 O, R
4
4 O, R
5
5,2 O, R
6
8 O, R
7
12
O, R
8
1,6 O, R
9
4 O, R
10
6 O, R
11
1 O, R
12
2/3 O. S se deseneze schema echivalent a
retelei, s se determine curentii din laturile schemei echivalente, tensiunile ntre punctele: A si F, B
si H, C si E; cantitatea de cldur ce se degaj n rezistorul R
3
n timp de o jumtate de or. S se
veriIice pentru schema echivalent rezultatele prin bilantul puterilor si de asemenea valoarea
curentului I
2
prin metoda generatorului de tensiune echivalent.

Schema electric pentru aplicatia numeric 1. a) Reteaua electric; b) schema echivalent; c) reteaua pasivizat
Ir latura BE; d) schema de calcul pentru tensiunea U
BE0
.
Rezolvare
97
Rezistentele echivalente pe laturi sunt:
.
3
14
; 4
; 24
2
2
2 1 1 1 3
10 9
10 9
8 2
1
7 6
7 6
5
2 1
2 1
3 4
4
2 1
2 1
3
1
O = + + = O =
+
+ =
O = +
+
+ +
+
+ +
|
|
.
|
\
|
+
+
=
m
r n
R R R
R R
R R
R R
r n
R R
R R
R
R R
R R
R R
R
R R
R R
R
R
i
e e
i e

Schema echivalent a retelei este reprezentat n Iigura b. Prin aplicarea teoremelor lui
KirchhoII schemei echivalente rezult ecuatiile:
. 30
3
14
4 .
, 40 4 24 ,
, 0 , 0
3 2 2 2 3 3 3
2 1 2 2 1 1 1
3 2 1 3 2 1
= + + =
= + + =
= + = +
I I R I R I U
I I R I R I U
I I I I I I
e e e
e e e

Rezolvnd sistemul de ecuatii de mai sus, se obtin curentii:
. 3 , 4 , 1
3 2 1
A I A I A I = = =
Tensiunea ntre punctele A si F este:
. 3 , 22
2 1
2 1
3 4
4
1 2 2
7 6
7 6
1
3 2 2 7 , 6 1
3
J
R R
R R
R R
R
I R I
R R
R R
I
R I R I R I U U U U
e
R e F E E B B A F A
=
+ +
+ +
+
=
= + + = + + =

Tensiunea U
BH
va Ii : U
BH
I
2
R
8
6,4V.
Tensiunea U
CB
rezult din aplicarea celei de a doua teoreme a lui KirchhoII ochiului EDCE:
, 19 ) ( , ) (
2 2 1 3 2 2 2 1 3 2
J r R I U U r R I U U
t i e E C t i E C e
= + = + + =
sau aplicnd cea de a doua teorem a lui KirchhoII ochiului CBEC:
. 19 , 0
2 2 1 1 3 2 2 1 1 3
J R I R I U U R I R I
e E C E C e
= + = + =
Bilantul puterilor este:
. 130
2
3 3
2
2 2
2
1 1 3 2 1 1
W I R I R I R I U I U
e e e e e
= + + = +
Cantitatea de cldur degajat n rezistorul R
3
ntr-o jumtate de or este:
. 1350 60 30 )
2
1
( 3
2 2
3
3
J I R Q
R
= = =
Pentru calcului curentului I
2
prin metoda generatorului echivalent de tensiune, se Ioloseste
relatia:
,
0 2
0
2
E B e
E B
E B
R R
U
I I
+
= =
unde R
BE0
este rezistenta electric echivalent a retelei electrice pasivizate n raport cu bornele B si E,
n lipsa rezistentei R
e2
(Iigura c):
.
43
168
3
14
24
3
14
24
3 1
3 1
0
O =
+
= =
e e
e e
E B
R R
R R
R
98
Pentru a determina tensiunea de mers n gol ntre punctele B si E, U
BEO
, se utilizeaz Iigura d
si se calculeaz mai nti curentul I
t
:
.
43
15
3
14
24
30 40
3 1
2 1
'
A
R R
U U
I
e e
e e
=
+
=
+
=
Tensiunea ntre punctele B si E va Ii:
.
43
1360
2
'
2 1
'
1 0
J R I U R I U U
e e e e E B
= + = =
Intensitatea curentului I
2
rezult:
. 4
43
168
4 43
1360
0 2
0
2
A
R R
U
I I
E B e
E B
E B
=
|
.
|
\
|
+
=
+
= =
2. Se d reteaua electric din Iigura de mai jos n care: U
e1
U
e2
30 V, U
e3
26 V, rezistentele
interioare ale surselor Iiind r
i1
1O, r
i2
0, r
i3
2 O, iar rezistoarele au rezistentele: R
1
1 O, R
2

R
4
R
7
3 O, R
3
R
6
4 O, R
5
2 O. S se determine curentii din retea prin metoda teoremelor
lui KirchhoII si tensiunile electrice ntre punctele A si B, A si C, si A si D. Se vor veriIica
rezultatele prin bilantul puterilor.

Schema electric pentru aplicatia numeric 2.
Rezolvare
Reteaua are N 2 noduri si L 3 laturi. Se
Iigureaz pe Iiecare latur cte un curent cu
sensul arbitrar ales ca n Iigur. Se aplic prima
teorem a lui KirchhoII la N -1 1 noduri, iar a
doua teorem la O L - N 1 2 ochiuri,
dup ce s-au stabilit sensu-rile arbitrare de
parcurgere ale celor dou ochiuri independente I
si II:

. 4 103 3 . ) ( ) (
, 60 3 10 , ) ( ) (
, , 0
3 2 7 5 2 3 3 4 2 2 3 2
2 1 4 2 2 1 6 3 1 1 2 1
3 2 1 3 2 1
= + + + + + + = +
= + + + + + + = +
+ = =
I I R R R r I R r I U U
I I R r I R R R r I U U
I I I I I I
i i e e
i i e e

Prin rezolvarea sistemului de ecuatii de mai sus, se obtin curenti i:
. 8 , 0 , 4 , 8 , 4
3 2 1
A I A I A I = = =

Tensiunea U
AB
rezult din aplicarea teoremei a doua a lui KirchhoII ochiului III:
. 18 ) ( , ) (
2 4 2 2 4 2 2 2
J U R r I U U R r I U
e i B A B A i e
= + = + =

Tensiunea U
AC
rezult din aplicarea celei de a doua teoreme a lui KirchhoII ochiului IV:
. 22 ) ( , ) (
3 2 3 3 2 3 3 3
J U R r I U U R r I U
e i C A C A i e
= + = + =
99
Tensiunea U
AD
rezult din aplicarea celei de a doua teoreme a lui KirchhoII ochiului V:
. 2 , 1 ) ( , ) (
3 1 1 1 1 3 1 1 1 1
J R R r I U U U R R r I U
i e D A D A i e
= + + = + + + =

VeriIicarea rezultatului calculelor se Iace cu bilantul puterilor:

. 8 , 284 8 , 0 10 4 3 8 , 4 10 8 , 0 26 4 30 8 , 4 30
) ( ) ( ) (
2 2 2
2
3 7 5 2 3
2
2 4 2
2
1 6 3 1 1 3 3 2 2 1 1
W
I R R R r I R r I R R R r I U I U I U
i i i e e e
= + + = + +
+ + + + + + + + + = + +

2.8. CURENTUL ELECTRIC PRIN ELECTROLITI

Se numesc conductori de specia a doua (electroliti), conductorii n care trecerea curentului
electric este nsotit de reactii chimice si de un transport de substant. Prin topirea la temperaturi
nalte sau prin dizolvarea n anumite medii (ap, alcool, amoniac etc.), unele substante devin
electroliti. Aceste substante netopite sau nedizolvate, n stare pur, au conductibilitatea electric
Ioarte mic, adic sunt izolanti. Mediile lor de solutie (solventii puri) au si ei de asemenea
conductibilitatea electric Ioarte mic, desi solutia obtinut prin dizolvarea electrolitului are o
conductibilitate apreciabil.

2.8.1. Disociatia electrolitica

Dac ntr-un vas cu ap se introduce sare de buctrie (NaCl), aceasta se dizolv si
majoritatea moleculelor de clorur de sodiu se desIac n ioni de sodiu pozitivi (Na
+
) si ioni de clor
negativi (Cl
-
):
.
Cl

Na
Cl Na
-
(2.79)

Fenomenul de desfacere a moleculelor dizolvate, n ioni, independent de prezenta sau
absenta curentului electric, se numeyte disociatie electrolitica. Prin dizolvarea substantei, nu
toate moleculele disociaz. Se numeyte grad de disociere o, raportul dintre numarul de
molecule disociate yi numarul total de molecule dizolvate. La electrolitii tari, cum sunt acizii,
bazele si srurile, o ~ 1 (adic majoritatea moleculelor dizolvate sunt disociate) iar la electrolitii
slabi, o << 1 (disocierea moleculelor este slab).
Disociatia electrolitic se datoreste Iaptului c moleculele solventului slbesc Iortele
electrice coulombiene care leag ionii substantei dizolvate (pentru ap Iortele sunt de 80 ori mai
mici).
Starea de echilibru a solutiei, pentru un anumit grad de disociere o, este de natur statistic:
exist disocieri si recombinri simultane conditionate de agitatia termic.
Electrolitii au o conductibilitate ionic. Curentul electric prin electroliti este un Ilux de ioni
pozitivi n sensul curentului si un Ilux de ioni negativi n sens contrar. Purttorii de sarcin sunt
Iragmente de molecule, conductibilitatea electrolitic este legat si de un transport de substant,
deoarece ionii ajungnd la electrozii vasului se descarc de sarcina pe care o au (primind sau cednd
electroni) si se transIorm (reactionnd sau nu cu electrozii) n molecule neutre.
100
2.8.2. Electroliza

Reactiile chimice produse ntr-o solutie de electrolit la trecerea curentului electric se
numeyte electroliza. n toti electrolitii ionii pozitivi (de hidrogen, metale sau radicali care au rol de
metal) se deplaseaz n sensul curentului, iar ionii negativi (Iormati din atomii restului srii,
acidului sau bazei), se deplaseaz n sens invers.

Fig.2.31 - Deplasarea ionilor n electrolit.

Cei doi electrozi (conductori de specia nti)
introdusi n vasul cu electrolit se numesc: anod -
electrodul de intrare a curentului n electrolit si
catod -electrodul de iesire a curentului
(Iig.2.31). Ionii negativi din solutie sunt atrasi de
ctre electrodul pozitiv (anod) si

din acest motiv se numesc anioni, iar ionii pozitivi sunt atrasi de electrodul negativ (catod),
numindu-se cationi. Ionii ajunsi la electrozi se neutralizeaz (se descarc de sarcina electric)
obtinndu-se n vecintatea electrozilor molecule sau radicali neutri, din punct de vedere electric,
din substanta respectiv.

2.8.2.1. Legea electrolizei.

Legea electrolizei nglobeaz cele dou relatii stabilite de Faraday si arat relatia care
exist ntre masa unui element sau radical chimic care apare la unul dintre electrozii unei bi
electrolitice si sarcina electric care trece prin baie. ConIorm acestei legi, masa m de substant care
se depune n timpul t la un electrod al bii electrolitice, este proportional cu sarcina electric ce
trece prin baie si cu echivalentul chimic al elementului depus:
, q
A

F
1
t a i
A

F
1
m
0
t t
t
0
0
0
v v
)
(2.80)
unde A este masa unui atom gram de substant depus, v - valenta produsului depus,
F
0
- o constant universal numit constanta lui Faraday (F
0
96 490 C/echivalent gram), A/ v -
echivalentul chimic al substantei depuse, q - sarcina electric ce trece prin baia electrolitic n
timpul t.
Constanta lui Faraday nu depinde de natura electrolitului. Ea reprezint cantitatea de sarcin
electric ce trebuie s treac printr-o baie electrolitic pentru a se depune la un electrod un
echivalent chimic de substant. n electrochimie F
0
96 490 C este considerat ca unitate de sarcin
electric si este denumit Faraday.
Electroliza are numeroase aplicatii n industrie:
- producerea sau raIinarea unor metale ca de exemplu a aluminiului sau a cuprului
electrolitic;
- acoperirea obiectelor cu un strat subtire dintr-un metal (galvanostegie), ca de exemplu
nichelarea, cromarea, zincarea, argintarea etc.;
101
- reproducerea Iormei unui obiect (galvanoplastie);
- obtinerea unor elemente chimice ca de exemplu a oxigenului, hidrogenului, clorului etc.
Electroliza are si eIecte duntoare cum este de exemplu coroziunea electrolitic. La
trecerea curentului printr-o pies ce se aIl ntr-un mediu umed, se petrec Ienomene analoge cu cele
de la catodul unei bi electrolitice n punctul n care curentul iese din pies. Aceste Ienomene duc la
distrugerea treptat a piesei n aceste puncte (se corodeaz). Ca urmare a acestui eIIect,
autovehiculele se ruginesc mai repede ntr-o atmosIer umed si poluat. La suduri apare un cmp
electric imprimat de natur voltaic si n cazul unor picturi de ap ce contin acizi va aprea si un
current electric ce va descompune apa n ioni de hidrogen si ioni oxigen ce vor duce la oxidarea
tablei, deci la ruginire.

2.8.2.2. Polarizarea electrolitica

Dac ntre doi electrozi identici aIlati ntr-o baie electrolitic se trece un curent electric,
separarea ionilor si dispunerea lor la electrozi modiIic natura Ietelor electrozilor la contactul cu
electrolitul, iar cei doi electrozi ajung s Iie diIeriti de cei initiali. Noul sistem de electrozi obtinut
Iormeaz o pil electric, care are o t.e.m. de sens contrar cu sensul curentului. Dac se ntrerupe
pentru un scurt timp tensiunea de alimentare, aceast pil parazit poate Iurniza un timp Ioarte scurt
unh curent electric n sens contrar celui de alimentare. Acest Ienomen se numeste polarizatie
electrolitica, iar t.e.m. corespunztoare tensiune de polarizatie electrolitica u
P
. Pentru a obtine
trecerea continu a curentuluielectric prin baia electrolitic, trebuie deci aplicat o tensiune mai
mare dect tensiunea de polarizatie u
P
. Valoarea intensittii curentului electric prin baie va Ii:
,
R
U U
I
P
= (2.81)
n care R este rezistenta electric a solutiei electrolitice. Energia electromagnetic pierdut datorit
Ienomenului de polarizatie electrolitic este:
,
0
m
A
F U q U t I U W
P P P P
u
= = = (2.82)
unde I este intensitatea curentului din baia electrolitic, A este masa unui atom gram de substant
depus, v - valenta produsului depus, F
0
- o constant universal numit constanta lui Faraday
(F
0
96 490 C/echivalent gram), A/ v - echivalentul chimic al substantei depuse, q - sarcina
electric ce trece prin baia electrolitic n timpul t.

2.8.3. Pile electrice (elemente galvanice)
La introducerea unui electrod ntr-un electrolit, n stratul de contact dintre electrod si
electrolit apare un cmp electric imprimat galvanic si o tensiune de contact ntre electrod si solutia
electrolitic, care depind de natura electrodului, de valenta lui, de concentratia electrolitului, de
temperatur etc. (vezi paragraIul 2.5.2.3.).
Tensiunea ce apare ntre electrod si solutie se numeste tensiune de electrod sau potential
de electrod. Potentialele de electrod se msoar n raport cu un electrod normal de hidrogen. n
tabelul 2.4. sunt indicate tensiunile de electrod ale unor elemente, cnd electrolitul este o solutie a
unei sruri a aceluiasi element, iar electrodul de reIerint este electrodul normal de hidr ogen.
102
Tabelul 2.4
Ele-
mentul
Li Na Zn Fe Ni Pb H Cu Hg Ag Pt Au
Tensiu-
nea V]
-3,02 -2,7 -0,76 -0,43 -0,23 -0,15 0 0,34 0,76 0,8 1,2 1,7

Se numeste pila electrica (element galvanic) un generator de c.c. electrochimic, constituit
n principal din doi electrozi de natur diIerit (conductori de specia ntia) introdusi ntr-un
electrolit. T.e.m. obtinut este mare dac tensiunile de electrod ale celor doi electrozi sunt mult
diIerite.

2.8.3.1. Elementul Volta.

Este primul element galvanic si cel mai simplu. El este Iormat dintr-un electrod de zinc si
unul de cupru, cuIundati ntr-o solutie apoas de acid sulIuric (Iig.2.32).
Neglijnd cmpurile electrice imprimate de natur voltaic, se obtine tensiunea
electromotoare a pilei:
,
0 2
0
1
0 1
2
1
0
2
1
0
0
2
U U l a E l a E l a E l a E l a E l a E u c c i i i i
e
) ) ) ) ) )
= + = + + = =
I
I
(2.83)

unde U
10
, U
20
reprezint tensiunile de electrod ale celor doi electrozi.
Tensiunea electromotoare este:
. 1 , 1 ) 76 , 0 ( 34 , 0 J U U U
n Z u C e
= = =

Datorit Ienomenului de polarizare electro-litic,
t.e.m. scade mult. Electrodul de cupru se transIorm ntr -
un electrod de hidrogen, datorit hidrogenului care se
degaj aici si t.e.m. scade astIel la 0.8.0,9 V. Datorit
degajrii hidrogenului creste si rezistenta interioar a
elementului, motive pentru care tensiunea la bornele
bateriei scade mult. Din aceste motive pila Volta nu se
mai Ioloseste.

Fig.2.32. Elementul Volta.

Pentru nlturarea Ienomenului de polarizare se utilizeaz substante depolarizan-te
(substante oxidante) care reactioneaz cu hidrogenul, oprind depunerea lui.

2.8.3.2. Elementul Leclanch
Elementul Leclanch este Iormat dintr-un electrod de crbune si unul de zinc cuIundati
ntr-o solutie de clorur de amoniu (Ii g.2.33). Electrodul de crbune este introdus ntr-un vas
poros umplut cu bioxid de mangan, avnd rolul de depolarizant. T.e.m. a elementului Leclanch
este de 1,5 V, iar rezistenta sa interioar de 0,3 O.
103
Elementul Leclanch este utilizat sub Iorm de pil electric uscat. Electrodul de
zinc are Iorma unui vas de Iorm cilindric, n care se aIl electrolitul (clorura de amoniu) sub
Iorm de past. Electrodul de crbune se aIl pe axul vasului,

ntr-un sculet de pnz ce contine ca depolarizant
bioxidul de mangan (Iig.2.33). Rezistenta interioar
este de 0,1 O. La noi n tar se Iabric astIel de pile
electrice (baterii) de diverse tipuri si mrimi la
intreprinderea "Electrobanat" Timisoara.
Elementele galvanice se mai numesc si
elemente primare. Ele sunt caracterizate prin rezis-tente
interne mari, curenti mici si prin Iaptul c reactiile
chimice ce au loc sunt ireversibile.

Fig.2.33. Elementul Leclanch.
Readucerea unei pile galvanice epuizate n stare de Iunctionare, se poate Iace numai prin
rennoirea substantelor active.

TEME DE STUDIU

Test 1.
Ce este un electrolit si cum conduce curentul electric ?.
Test 2.
Ce este disociatia electrolitic ?.
Test 3.
Ce sunt anionii respective cationii ?.
Test 4.
Ce este electroliza si ce aplicatii are ?.
Test 5.
Care este legea electrolizei ?.
Test 6.
Ce este Ienomenul de polarizare electrolitic, ce eIecte negative are si cum se poate nltura ?.
Test 7.
Ce este un element galvanic si cum Iunctioneaz ?.
Test 8.
Ce caracteristici si avantaje are gruparea serie a elementelor galvanice ?.
Test 9
Ce caracteristici si avantaje are gruparea paralel a elementelor galvanice ?.
Test 10.
Ce caracteristici si avantaje are gruparea mixt a elementelor galvanice ?.

104

ELECTROCINETICA (6)
OBIECTIVE

- ce sunt acumulatoarele electrice si cum Iunctioneaz;
- cum se grupeaz acumulatoarele;
- avantajele gruprilor acumulatoarelor
- ce este emisiunea electronic;
- n ce conditii un metal poate emite electroni;
- ce nseamn si cum au loc descrcrile electrice n gaze;
- cum Iunctioneaz un tub Iluprescent;
- ce este arcul electric si cum se poate stabiliza.



2.8.4. Acumulatoare electrice

Acumulatoarele electrice sunt elemente secundare, reversibile, deoarece reactiile chimice ce
au loc n interiorul lor sunt reversibile si depind de sensul curentului. La aceste elemente n timpul
ncrcrii lor, energia electric se transIorm n energie chimic, iar n perioada de descrcare,
energia chimic se transIorm n energie electric. Cele mai utilizate acumulatoare sunt
acumulatoarele acide (cu plumb) si acumulatoarele alcaline (Ieronichel).

2.8.4.1. Acumulatoarele acide (cu plumb).
Electrozii sunt executati din grtare de plumb, care n stare initial (neIormat) sunt
acoperite cu o past de oxizi de plumb (miniu Pb
3
O
4
, litarg PbO si altii). Electrozii sunt cuIundati
ntr-o solutie apoas de acid sulIuric. Prin operatia de "formare" (care const n alimentarea
acumulatorului la o surs de t.e.m. de c.c.) pasta electrozilor se transIorm n PbO
2
de culoare
caIenie la plcile pozitive si n plumb spongios de culoare cenusie la plcile negative. Vasul
acumulatorului se execut din sticl sau ebonit.
Descrcarea acumulatorului comport urmtoarele reactii chimice:

Electrodul pozitiv Electrodul negativ
- starea nainte de descrcare PbO
2
Pb
- sensul curentului n element H
2
SO
4

- circulatia ionilor 2H
SO
4
-

- reactii chimice PbO
2
2H
H
2
SO
4
PbSO
4
-
PbSO
4
2 H
2
O - 2e PbSO
4
2e
- starea Iinal PbSO
4
PbSO
4

105
n urma descrcrii acumulatorului starea Iinal a electrozilor este aceeasi, deci nu mai poate
debita curent, concentratia acidului scade la descrcare, electrolitul ajungnd la o densitate de 1.18
10
3
kg/m
3
.
La ncrcarea acumulatorului reactiile chimice sunt inverse:

Electrod pozitiv Electrod negativ
- situatia nainte de ncrcare PbSO
4
PbSO
4

- sensul curentului n element H
2
SO
4

- circulatia ionilor SO
4
--
2H

- reactii chimice PbSO
4
SO
4
--
2H
2
O PbSO
4
2H

PbO
2
2H
2
SO
4
2e Pb H
2
SO
4
- 2e
- starea Iinal PbO
2
Pb
Prin ncrcarea acumulatorului se stabileste starea initial si concentratia electrolitului
creste, densitatea lui ajungnd la 1,21 10
3
kg/m
3
.
Un element de acumulator ncrcat are o tensiune de cca 2,2 V. La Iunctionare tensiunea
scade repede la U
d
1,95 ... 2 V, rmnnd un timp constant, dup care scade brusc. Cnd
tensiunea ajunge la 1,8 V trebuie s se opreasc descrcarea elementului deoarece reactiile chimice
devin ireversibile. La ncrcare, tensiunea elementului creste mai nti rapid pn la U
i
2,2 V, care
se mentine un timp constant, dup care la sIrsitul ncrcrii s creasc brusc la 2,6 V (Iig.2.34a).
n Iigura 2.34b este redat circulatia ionilor la descrcarea si la ncrcarea acumulatorului.

Fig.2.34. a) Variatia tensiunii la borne la ncrcarea si la descrcarea unui element;
b) circulatia ionilor la descrcare si la ncrcare.

Principalele caracteristici tehnice ale unui acumulator cu plumb sunt:
- tensiunea acumulatorului determinat de numrul de elemente legate n serie;
- capacitatea acumulatorului pentru o anumit durat de descrcare. Capacitatea scade cu
cresterea curentului debitat deoarece la curenti mari reactiile chimice au loc numai la supraIata
masei active. Capacitatea acumulatorului este dat n Amper-ora (Ah);
- curentul de descrcare respectiv ncrcare maxim admisibil;
- randamentul energetic, avnd valori de 0,7 ... 0,8;
- randamentul n cantitate de electricitate cu valori de 0,85 ... 0,9;
- rezistenta intern a unui element care variaz ntre 0,1 O la acumulatoarele mici, la 0,0001
O la acumulatoarele mari de tractiune;
- durata de Iunctionare, care depinde de constructia acumulatorului si conditiile de
exploatare. Numrul de cicluri de ncrcare-descrcare este de 100 ... 1 000.
106
Un acumulator neutilizat mai mult vreme se descarc lent si se deterioreaz. De aceea,
acumulatoarele se pstreaz un timp mai ndelungat prin nlocuirea electrolitului cu ap distilat, iar
pentru perioade mai scurte, prin ncrcarea lui periodic.

2.8.4.2. Acumulatoare alcaline (fero-nichel).
Electrozii acestui tip de acumulator sunt executati din grtare de otel nichelat n care se
preseaz masa activ ( Ni(OH)
3
la electrodul pozitiv si Iier spongios la electrodul negativ).
Electrozii sunt cuIundati ntr-o solutie apoas de hidroxid de potasiu (KOH). Vasul acumulatorului
este din tabl de otel inoxidabil.
Descrcarea acumulatorului comport urmtoarele reactii chimice globale:

- starea nainte de descrcare Ni(OH)
3
Fe
- sensul curentului n element 2KOH
- circulatia ionilor 2K
2OH
-

- reactii chimice 2Ni(OH)
3
2K
Fe2OH
-

2Ni(OH)
2
2KOH - 2e Fe(OH)
2
2e
- starea Iinal Ni(OH)
2
Fe(OH)
2

n urma descrcrii acumulatorului, concentratia electrolitului rmne constant.
La ncrcarea acumulatorului, reactiile chimice sunt inverse:

- starea nainte de ncrcare Ni(OH)
2
Fe(OH)
2

- sensul curentului n element 2KOH
- circulatia ionilor 2OH
-
2K

- reactii chimice 2Ni(OH)
2
2OH
-
Fe(OH)
2
2K

2Ni(OH)
3
2e Fe 2KOH - 2e
- starea Iinal Ni(OH)
3
Fe
Tensiunea unui element este de 1,45 V. Descrcarea lui este permis pn la 1,15 V.
Randamentul acestor acumulatoare este redus (0,52 ... 0,55).
Acumulatoarele alcaline prezint urmtoarele avantaje: au greutatea mai mic si sunt mai
usor de transportat; nu suIer de pe urma trepidatiilor; nu necesit o ngrijire pretentioas, Iiind
executate ntr-o Iorm nchis etans; nu degaj vapori nocivi; rezist mai usor la socuri de sarcin
avnd rezistenta intern mai mare.
Acumulatoarele electrice se utilizeaz ca surse de c.c. Principalele domenii de aplicatie sunt:
alimentarea circuitelor de protectie, automatizare, semnalizarea din centrale si statii electrice; n
teleIonie; la antrenarea motoarelor electrice mici; la iluminat de sigurant, la alimentarea
electromobilelor si electrocarelor.

2.8.5. Gruparea elementelor galvanice yi a acumulatoarelor electrice
Elementele galvanice sau elementele de accumulator identice se utilizeaz n practic legate
ntre ele n serie, parallel sau mixt, Iormnd o baterie.

107
2.8.5.1. Gruparea serie (Iig.2.35).
Prin aplicare celei de a doua teoreme a lui KirchhoII ochiului de circuit, se obtine valoarea
curentului debitat de cele n elemente avnd Iiecare t.e.m. U
e
si rezistenta interioar r
i
:
.
i
e
r n R
U n
I
+
= (2.84)
Gruparea este utilizat pentru obtinerea unor tensiuni ridicate si curenti relativ mici.
Capacitatea bateriei este egal cu capacitatea unui singu element.

2.8.5.2. Gruparea paralel (Iig.2.36).

Prin aplicarea teoremelor lui KirchhoII nodului 1 si celor m ochiuri Iormate de cte un
element si rezistorul R rezult:
.
m
r
R
U
I
i
e
+
= (2.85)
Gruparea este utilizat pentru obtinerea unor curenti mari, la tensiuni relativ mici.
Capacitatea bateriei este de m ori capacitatea unui element.

Fig.2.35. Gruparea serie a acumulatoarelor.

Fig.2.36. Gruparea paralel a
acumulatoarelor.

2.8.5.3. Gruparea mixta (Iig.2.37).
Se consider m ramuri identice legate n paralel, pe Iiecare ramur Iiind n elemente identice
legate n serie.
Aplicnd relatiile (2.84) si (2.85) rezult intensitatea curentului debitat de bat erie:
.
i
e
r
m
n
R
U n
I
+
= (2.86)

Gruparea este utilizat
pentru obtinerea unor tensiuni
mari si a unor curenti intensi.
Capacitatea bateriei este de m ori
capacitatea unui singur element.

Fig.2.37. Gruparea mixt a acumulatoarelor.
108
2.9. CURENTUL CONTINUU N VID SI N GAZE

Vidul si gazele sunt izolansi Ioarte buni, dar n anumite conditii (temperatur ridicat, cmp
electric intens, ionizare etc.) permit trecerea curentului electric.

2.9.1. Emisiunea electronica

Electronii liberi din metale se gsesc ntr-o continu miscare Ir a putea prsi metalul
datorit Iortelor de atractie a ionilor pozitivi din reteaua cristalin. Smulgerea electronilor din metal
s-ar putea Iace printr-un lucru mecanic de extractie Lq
e
U, unde U este diIerenta de potential pe
care trebuie s o parcurg electronul de sarcin q
e
, pentru ca energia sa cinetic s Iie suIicient
pentru iesirea lui din metal. Fenomenul de parasire a suprafetei metalului de catre electroni se
numeyte emisiune electronica a metalelelor.
Electronii pot cpta energia necesar pentru smulgerea lor din metal, prin nclzirea
metalului, iradierea lui sau introducerea lui ntr-un cmp electric puternic.
Energia W
0
necesar electronului pentru a nvinge Iortele de atractie ce-l atrag spre
interiorul metalului se numeste energie de ieyire. Se deIineste potentialul de ieyire astIel:
. |V|
e
q
W

J
0
0
(2.87)
n tabelul 2.5 se indic pentru unele metale, potentialele de iesire.
Tabelul 2.5
Metalul Ta W Mo Pt Ba Na Cu Cs
Potentia-
lul (V)
4,1-
4,12
4,5-
4,63
4,16-
4,27
5,29-
5,32
2,29-
2,52
2,34

4,47-
5,0
1,87-
1,89

Pentru a prsi supraIata metalului, electronul trebuie s eIectueze un lucru mecanic, deci
ntre supraIata metalului si interiorul lui exist o diIerent de potential care poart numele de
bariera de potential.

2.9.1.1. Emisiune termoelectronica.
Dac metalul este nclzit, agitatia termic a electronilor liberi creste, creste si energia lor
cinetic si ca urmare numrul de electroni emisi creste. Dac se consider electronii c ar Iorma un
gaz perIect, electronii pot prsi metalul numai dac energia lor cinetic devine mai mare dect
lucrul mecanic de extractie:
, U q T k
2
3
v
e
2
e
>
m
2
1
(2.88)
de unde rezult temperatura absolut necesar:
.
k 3
U
e
q 2
T (2.89)
Numrul electronilor emisi creste mult la temperaturi peste 1 000
o
C. Electronii emisi de
metalul adus la incandescent vor Iorma un nor cu sarcina negativ, care va mpiedica emisiunea
109
celorlalti electroni. Aplicnd o tensiune electric din exterior, electronii emisi vor Ii accelerati si vor
Iorma un curent electric.
S-a stability theoretic de ctre Richardson c variatia densittii curentului cu temperatura
este de Iorma:
,
2
T
b
e
e T A J

= (2.90)
n care:
- J
e
este densitatea curentului electric emis de metal la temperatura T;
- A este o constant care depinde de starea supraIetei metalului;
- b este o constant care depinde de valoarea energiei de iesire.
Pe emisiunea termoelectronic se bazeaz Iunctionarea tuburilor electronice.

2.9.1.2. Emisiunea fotoelectronica.
Dac supraIata unui metal este supus unui Ilux de energie radiant, energia cinetic a
electronilor liberi creste si deci emisia electronilor este mai mare. La cderea unui Ilux luminos
asupra unei supraIete metalice se constat o emisiune de electroni numit emisiune
fotoelectronica. Smulgerea electronilor din metal este posibil numai dac Irecventa undelor
luminoase depseste o anumit valoare f
0
denumit prag fotoelectric. Pragul Iotoelectric depinde
de substanta corpului iradiat. Metalele alcaline (Na, K, Li etc.) au pragul Iotoelectric n zona
vizibil a spectrului. Viteza electronilor emisi depinde de lungimea de und a luminii si nu de
intensitatea luminoas. Intensitatea luminii are inIluent asupra debitului de electroni emisi.
Dispozitivele n care are loc eIectul Iotoelectric se numesc fotoelemente.

2.9.1.3. Emisiunea autoelectronica.
Dac dou metale se ncarc cu sarcin electric, metalul A cu sarcin pozitiv iar metalul B
cu sarcin negativ, ntre cele dou conductoare apare un cmp electrostatic. Dac acest cmp este
puternic se constat c electronii liberi din metalul B (catod) sunt smulsi din metal trecnd prin
mediul nconjurtor ndreptndu-se spre metalul A (anod). Acest Ienomen de smulgere a
electronilor liberi din metal sub actiunea unui cmp electric puternic se numeste emisiune
autoelectronica.

2.9.2. Descarcari electrice n gaze

Gazele n conditii normale sunt dielectrici. n anumite conditii, gazele pot deveni
conductoare. Conductibilitatea gazelor se poate realiza prin ionizarea lor. Cauzele care pot produce
ionizarea gazelor sunt:
- ridicarea temperaturii gazelor;
- iradierea gazului cu ajutorul radiatiilor Roentgen, ultraviolete sau cosmice;
- trecerea prin gaz a unui Ilux de electroni obtinuti prin emisia termoelectronic a unui metal
incandescent;
- actiunea unui cmp electric puternic.
n gaze, curentul electric const ntr-o deplasare ordonat a ionilor pozitivi n sensul
curentului si a ionilor negativi n sens contrar. Cnd ajung la electrozi, ionii cedeaz sarcina
110
electric, devenind molecule neutre. Pentru a mentine un curent electric prin gaze este necesar ca
ionizarea s Iie mentinut permanent.
Ionizarea gazului const n actiunea de descompunere a moleculelor gazului n ioni pozitivi,
ioni negativi si electroni. Ionii negativi si cei pozitivi se pot recombina dnd nastere moleculelor
neutre. Dup o perioad de timp se stabileste o stare statistic stationar, cnd numrul perechilor de
ioni ce se recombin este egal cu numrul perechilor de ioni ce se Iormeaz prin ionizare.
Considerm un gaz ionizat ce se gseste ntre doi electrozi la care se aplic o tensiune
electric. Sub actiunea cmpului electric ionii pozitivi ai gazului sunt transportati la catod, iar ionii
negativi la anod, unde ionii vor ceda surplusul de sarcin electric transIormndu-se n molecule
neutre.
Dac tensiunea care se aplic celor doi electrozi este mic, intensitatea curentului electric
este de asemenea mic. Dac sursa de ionizare si nceteaz actiunea, curentul se anuleaz. Avem n
acest caz o descarcare neautonoma (dependent de sursa de ionizare).

Fig.2.38 - Dependenta curentului din gaz de
tensiunea aplicat electrozilor.
Mrind tensiunea dintre electrozi, curentul
creste la nceput aproape proportional cu
tensiunea, iar apoi tinde spre o valoare constant,
numit curent de saturatie I
s
cnd aproape toti
ionii produsi de agentul ionizator sunt transportati
la electrozi si nu se mai recombin (ramura AB
din Iigura 2.38). Dac se continu cresterea
tensiunii, se ajunge la o valoare critic a tensiunii
(U
c
) respectiv a intensittii cmpului electric, cnd
intensitatea curentului electric ncepe din nou s
creasc rapid (ramura BC din Iig.2.38).
Cresterea curentului electric se poate explica prin ionizarea gazului prin soc. Datorit cmpului
electric intens, ionii din gaz sunt puternic accelerati si capt energii cinetice mari. n miscarea lor
spre electrozi, acesti ioni lovesc moleculele neutre ale gazului smulgnd acestora electroni si
Iormnd astIel perechi de ioni. Acesti ioni noi Iormati vor Ii si ei accelerati si vor descompune si ei
la rndul lor alte molecule neutre. Se produce o ionizare n avalans, o crestere puternic a
concentratiei ionilor, ceea ce duce la o crestere rapid a curentului electric. n acest stadiu, Iactorul
ionizator extern poate s-si nceteze actiunea, curentul electric va continua s treac datorit
ionizrii n avalans. Are loc o descarcare autonoma (independenta).
Chiar n stare neutr, n lipsa agentului de ionizare, gazele contin un numr mic de ioni.
Acesti ioni n cantitate mic pot aprea ca urmare a actiunilor radiatiilor cosmice. Dac se aplic un
cmp electric intens, acesti ioni devin agenti de ionizare si ca urmare este posibil trecerea
curentului electric prin gaz.
Descrcarea autonom poate s apar sub mai multe Iorme dintre care amintim:
a) descarcarea obscura care constituie Iaza premergtoare aprinderii descrcrilor
autonome si se produce la presiunea atmosIeric ne Iiind nsotit de Ienomene luminoase. Valoarea
intensittii curentului electric este de ordinul a 10
-11
A;
b) efectul Corona care constituie Iaza de trecere de la descrcarea obscur la cea
luminiscent. La presiunea atmosIeric normal aceast descrcare are loc n apropierea prtilor
ascutite ale conductoarelor, unde cmpul electric este mai intens sau n jurul conductoarelor cu
111
diametrul mic, supuse la tensiuni ridicate. Intensitatea curentului electric este de ordinul 10
-6
A, iar
trecerea curentului este nsotit de o lumin slab, albstruie si de zgomote;
c) descarcarile luminiscente iau nastere n tuburile cu gaze rareIiate. n Iigura 2.28 sunt
redate schematic principalele zone ale unei descrcri luminiscente. Lng catodul K se gseste un
spatiu obscur 1 apoi o regiune luminoas 2, un nou spatiu obscur 3 si apoi o coloan luminoas
(plasm) 4 ce se ntinde pn la anodul A. Aceast zon este n general stratiIicat. Culoarea
coloanei luminoase depinde de natura gazului: rosu pentru neon, albastru pentru argon, verde pentru
bioxid de carbon, crmiziu pentru hidrogen etc.

Descrcrile luminiscente
sunt Iolosite pentru reclame si
semnalizatoare optice. Pentru
iluminat se Iolosesc de asemenea
descrcrile luminiscente din
tuburile Iluorescente.

Fig.2.39. Zonele descrcrii luminiscente.
Aceste tuburi sunt umplute cu vapori de mercur la presiune joas. Peretii tuburilor sunt
acoperiti cu substante luminoIore. n timpul descrcrilor electrice are loc o emisie de radiatii
vizibile si ultraviolete. LuminoIorii au proprietatea de a emite sub actiunea acestor radiatii, o lumin
Ioarte apropiat de lumina zilei. Aceste tuburi au randamentul mai mare dect al becurilor electrice
cu Iilament (~15...20);
d) descarcarile prin scnteie au loc ntre doi electrozi reci la o presiune atmosIeric
normal si la o diIerent de potential Ioarte mare. Descrcarea are loc intermitent;
e) descarcarile n arc apar cnd electrodul negativ este n stare de incandescent, iar
curentul electric are valori Ioarte mari. Descrcarea n arc ia nastere dintr-o descrcare
luminiscent, cnd tensiunea dintre electrozi depseste o anumit valoare. ntre electrozi apare o
coloan de descrcare puternic luminat numit arc electric.

Fig.2.40 - Stabilizarea arcului electric.
Pentru Iormarea descrcrii n arc este necesar
ca pe lng ionizarea gazului dintre electrozi, ionii
pozitivi, ciocnindu-se de catod, s produc o pat
incandescent numit pata catodica. Arcul poate
aprea ntre doi electrozi aIlati la o anumit distant,
dac tensiunea dintre ei este Ioarte mare, ns dup
aprindere, arcul poate Ii mentinut cu o tensiune redu s
datorit ionizrii
puternice prin soc a aerului ct si datorit temperaturii nalte.
Arcul poate Ii amorsat si prin punerea n contact a celor doi electrozi pentru a provoca o
nclzire local puternic, dup care electrozii se ndeprteaz, ntre ei aprnd arcul electric.
Cnd electrozii ard n aer, ei se consum treptat (se topesc) si anume mai rapid cel pozitiv.
Dac electrozii sunt din crbune, crbunele pozitiv se dimensioneaz cu un diametru mai mare
dect cel negativ (arc electric n curent continuu).
Arcul electric are largii aplicatii tehnice: ca surs de lumin la proiectoare, surs de cldur
la sudarea metalelor si ca surs de cldur n cuptoarele cu arc, unde temperatura poate ajunge la
valoarea de 4 000
o
C.
112

TEME DE STUDIU

Test 1.
Ce sunt acumulatoarele electrice si cum Iunctioneaz ?.
Test 2
Care sunt principale caracteristici ale acumulatoarelor ?.
Test 3.
Ce caracteristici si avantaje are gruparea serie a acumulatoarelor ?.
Test 4.
Ce caracteristici si avantaje are gruparea paralel a a acumulatoarelor ?.
Test 5.
Ce caracteristici si avantaje are gruparea mixt a acumulatoarelor ?.
Test 6.
Ce este emisiunea electronic a metalelor ?.
Test 7.
Ce este emisiunea termoelectronic a metalelor si unde se Ioloseste ?.
Test 8.
Ce este emisiunea Iotoelectronic a metalelor si unde se Ioloseste ?.
Test 9.
Ce este emisiunea autoelectronic a metalelor ?.
Test 10.
Ce este descrcarea n arc electric, ce cracteristici are si unde se Ioloseste ?

113

ELECTROCINETICA (7)
OBIECTIVE

1 ce este un semiconductor;
2 din punct de vedere al purttorilor de sarcin cte tipuri de semiconductoare
exist;
3 din punct de vedere al conductiei cte tipuri de semiconductoare exist;
4 cum are loc conductia prin semiconductoare;
5 ce sunt semiconductorele de tip n sau p;
6 care este expresia numrului de goluri si de electroni intrinseci;
7 cte Ieluri de curenti exist prin semiconductori.



2.10. CURENTUL CONTINUU N SEMICONDUCTOARE

Datorit propriettilor lor electrice speciale, semiconductoarele sunt utilizate Ioarte mult n
tehnic. Semiconductoarele din punct de vedere electric ocup un loc intermediar ntre conductoare
si dielectrici, loc determinat de structura lor intern si de particularittile lor chimice. Metaloizii
sunt caracterizati prin legtura covalent, adic prin existenta unui numr de electroni apartinnd la
doi atomi. Acesti electroni nu au posibilitatea deplasrii de la o molecul la alta, motiv pentru care
metaloizii si substantele cu legtur covalent nu conduc curentul electric, sunt izolatoare. La
metalele n stare lichid sau solid, legtura chimic este metalic, electronii de valent apartin
tuturor atomilor si din acest motiv se numesc electroni liberi. Electronii liberi au posibilitatea de
miscare si din acest motiv metalele n stare solid si lichid conduc curentul electric. Metalele n
stare gazoas sunt izolanti. Metaloizii supusi la presiuni Ioarte mari devin buni conductori de
electricitate (de exemplu IosIorul la presiuni de peste 12.000 atm este bun conductor de
electricitate).

2.10.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor

Se numesc semiconductoare substantele care ocup din punct de vedere al conductibilittii
electrice o pozitie intermediar ntre substantele conductoare si cele izolante, ca de exemplu
germaniu, siliciu etc.
ntr-un atom izolat, cu mai multi electroni, conIorm principiului excluziunii al lui W. Pauli
(1900-1958), pe un nivel de energie se pot aIla cel mult doi electroni diIeri ti prin spin.

114
Dac se consider doi atomi ai unui corp, situati la o distant mare unul de altul si Iat de alti
atomi vecini, electronii Iiecruia dintre atomi nu interactioneaz practic cu electronii celuilalt. n
acest caz, nivelurile de energie ale unui atom se pot reprezenta ca n Iigura 2.41a si sunt ocupate de
cel mult doi electroni. Dac atomii se apropie, interactiunea electronilor din atomul vecin nu mai
poate Ii neglijat si conIorm principiului excluziunii, perechile omoloage de electroni, care n
atomii izolati se gseau pe niveluri egale de energie, trebuie s se gseasc n noile conditiuni, pe
niveluri energetice diIerite. Acest lucru este posibil deoarece la apropierea atomilor, nivelurile de
energie din atomul izolat, se aespic n dou niveluri, n sensul c Iiecruia dintre nivelurile de
energie ale atomului izolat, i corespund dou niveluri n sistemul Iormat din doi atomi (Iig.2.41b).
n cazul general n care se consider N atomi ce Iormeaz un cristal al unui corp solid, nivelurile de
energie ale unuia dintre atomi din starea izolat a acestuia se aespic n N niveluri distincte, dac
cei N atomi sunt suIicient de apropiati, ca electronii s interactioneze. Nivelurile de energie ale
atomului izolat se transIorm n ben:i, care se lrgesc si se pot ntreptrunde pe msur ce distanta d
dintre atomi se micsoreaz (Iig.2.41b). Aceste benzi se numesc benzi permise de energie ale
cristalului, deoarece nivelurile de energie corespunztoare pot Ii ocupate de electroni.

Fig.2.41. Nivelurile energetice pentru: a) un atom singur; b) doi atomi vecini.

Zonele care separ una de alta benzile permise se numesc benzi interzise, deoarece electronii
din atomi nu pot avea o valoare a energiei cuprins n interiorul acestora.

StratiIicarea n benzi de energie se realizeaz n specia! la nivelele superioare ale electronilor,
dintre care cele mai importante din punct de vedere al conductiei sunt banda de conductie yi banda
de valenta (Iig.2.42). n Iunctie de ltimea benzii interzise dintre cele dou benzi (AW), substantele
se clasiIic n conductoare, semiconductoare si izolatoare.
Corpurile conductoare sunt caracterizate prin lipsa benzii interzise dintre banda de valent si
banda de conductie (Iig.2.42a). Din acest motiv electronii de valent pot deveni, cu o energie
minim, electroni de conductie.
Corpurile izolatoare au ltimea benzii interzise mai mare de 1 electron-volt (1 eV) (Iig.2.42c).
La temperatura obisnuit, un numr Ioarte mic de electroni de valent au energie suIicient pentru a
trece n banda de conductie. Energia medie a unui electron de valent la temperatura obisnuit este
aproximativ de 0,26 meV, deci insuIicient ca s sar n banda de conductie. Din acest motiv
izolatoarele nu permit trecerea curentului electric.
Corpurile semiconductoare au structura benzilor de energie asemntoare cu a

115
izolatoarelor, numai c ltimea
benzilor interzise este mai mic
(0,76 eV pentru germaniu si 1,1 eV
pentru siliciu, Iigura 2.42b).
Structura energetic a benzilor
explic valorile rezistivittii
electrice de ordinul 10
-6
Om
pentru metale, 10
16
Om pentru
izolatoare si ntre aceste valori
extreme pentru semiconductoare.

Fig.2.42. Ltimea benzii interzise ia: a) conductoare;
b) semiconductoare; c) izolanti.

Att germaniul ct si siliciul au patru electroni pe ultimul strat, adic au patru electroni de
valent. ntr-un cristal pur, un atom de germaniu sau siliciu si Iormeaz legturi covalente cu patru
atomi vecini (Iig.2.43).

Fig.2.43. Legturile covalente la semiconductoare la
cristalul de siliciu.
Dup modul n care se asigur
conductibilitatea electric,
semiconductoarele se clasi-
Iic n: semiconductoare cu
conductibilitate intrinseca si
semiconductoare cu
conductibilitate extrinseca.
Conductibilitatea electric
intrinseca apare la semicon-
ductoarele chimic pure.

n acest caz, Ienomenul trecerii curentului electric printr-un cristal semiconductor are loc
astIel: o parte din electronii atomilor posednd o energie suIicient sar din banda de valent n
banda de conductie, lsnd n urma lor un nivel neocupat, o sarcin pozitiv, numit gol. n
semiconductoarele pure numrul de electroni liberi si de goluri este practic acelasi si acest tip de
conductibilitate se numeste intrinseca, iar semiconductorul se numeste de tip i. Trebuie observat c
la aplicarea unui cmp electric exterior, electronii se deplaseaz ntr-un sens (sens contrar cmpului
electric), iar golurile n sens contrar electronilor (sensul cmpului electric), atomii corespunztori
rmnnd nemiscati, ntruct acestia sunt Iixati n reteaua cristalin. Fenomenul de conductibilitate
prin electroni si goluri este ilustrat n Iigura 2.44 n care s-a desenat un numr de atomi nvecinati.

116

Fig.2.44. Conductibilitatea prin electroni si goluri la
semiconductorul intrinsec.
Fenomenul de conductie electric are
loc n Ielul urmtor: dac primul atom
pierde un electron, atunci se creeaz
un gol (loc vacant) care poate Ii
ocupat de un electron al unui atom
vecin. La rndul su acest electron
completnd golul din primul atom,
las un loc liber, adic un gol n
atomul al doilea, care este ocupat la
rndul su de un electron ce provine
de la atomul al treilea etc.

Lucrurile se petrec ca si cum electronii s-ar deplasa de de la un atom la altul n sens contrar
cmpului electric
E
, n timp ce golurile se deplaseaz n sens opus, n sensul cmpului electric,
producndu-se o recombinare necontenit a perechilor electron-gol. Trebuie remarcat Iaptul c
procentul de perechi electron-gol ntr-o substant semiconductoare pur este extrem de mic si c
sarcina total este nul.
Numrul golurilor intrinseci p
i
si a electronilor intrinseci n
i
, depinde Ioarte mult de
temperatur (T):

,
2
2
3
T k
W
i i
e T K n p
A
= =
(2.91)
unde T este temperatura absolut.
n mod obisnuit n dispozitivele semiconductoare se Ioloseste un alt tip de conductibilitate
electric, numit extrinseca provocat prin adugarea unor mici cantitti de adaosuri, adic
substante strine care Iormeaz de Iapt niste impuritti pentru semiconductorul respectiv.
Dac atomii acestor adaosuri pot s cedeze cu usurint electroni, cum este cazul adaosului de
stibiu sau arsen la cristalul de germaniu, atunci numrul de electroni va Ii preponderent Iat de cel
de goluri si n acest caz electronii vor constitui purtatorii majoritari de sarcin electric. O astIel
de conductibilitate electric prin sarcini electrice negative se numeste conductibilitate de tip n. n
Iig.2.45 este reprezentat structura unui semiconductor de tip n.
Atomul de impuritate are cinci electroni de valent. Patru din cei cinci electroni de valent
particip la Iormarea celor patru legturi covalente cu cei patruatomi vecini. Cel de-al cincilea
electron nu mai are nici o legtur disponibil la care s participe. Acest electron neIiind prins n
nici o legtur si Iiind atasat nu la doi atomi vecini ci la unul singur, poate s devin mult mai usor
liber. El poate prsi relativ usor atomul de impuritate de care apartine, devenind prin aceasta un
electron liber. Energetic, Iormarea acestui electron liber se poate explica cu ajutorul Iigurii 2.45.
Nivelul energetic al impurittii donore se aIl situat n banda interzis a materialului de baz, mai
aproape de banda de conductie si poate astIel Ioarte usor sri n banda de conductie. Atomul
pentavalent se transIorm ntr-un ion pozitiv Iixat n reteaua cristalin, prin plecarea electronului al
cincilea din stratul de valent.

117
ntr-un semiconductor dotat cu
impuritti pentavalente (donore)
sarcinile electrice sunt Iormate
din n
i
p
i
perechi de goluri si
electroni Iormati prin mecanism
intrin-sec (numrul lor depinde de
temperatur), n electroni liberi
Iormati prin plecarea celui de al
cincilea electron de valent

Fig.2.45. Semiconductorul de tip n.

al impurittii donore, N
d
ioni pozitivi Iixati n reteaua cristalin (N
d
este concentratia impurittilor
introduse n reteaua cristalin a semiconductorului de baz N
d
~ 10
11
...10
13
atomi/cm
3
). Sarcina
total a semiconductorului este nul.
La conductia curentului electric particip purttorii de sarcin electric mobili Iormati prin
mecanismul intrinsec n
i
, si p
i
, si electronii n Iormati prin mecanismul extrinsec. Purttorii mobili
care sunt n majoritate se numesc purttori majoritari. n acest caz electronii sunt purttori
majoritari, numrul lor Iiind n
i
N
d
~ N
d
, (deoarece n
i
N
d
), iar golurile Iormeaz purttorii
minoritari, numrul lor Iiind p
i
. Acest semiconductor la care conductia se Iace prin electroni se
numeste de tip n. Purttorii majoritari depind de concentratia cu impuritti donore N
d
.
Prin dotarea unui semiconductor cu impuritti trivalente cum ar Ii galiu (Ga) se obtine un
semiconductor de tip p. Nivelul energetic al impurittii se aIl mai aproape de banda de valent deci
poate primi la temperatura obisnuit usor un electron de la materialul de baz, completndu-si
electronii covalenti la o Iormatie stabil de patru. Atomul de impuritate devine ion negativ Iix n
reteaua cristalin, iar n atomul materialului de baz de la care s -a luat electronul se Iormeaz un gol
(Iig.2.46).

Fig.2.46. Semiconductorul de tip p.
La conductia curentului
electric particip purt-torii
mobili Iormati prin
mecanismul intrinsec n
i
si
p
i
si golurile p Ior-mate prin
mecanismul extrinsec.
Purttorii majoritari sunt n
acest caz golurile
(aproximativ egale cu numrul de impuritti acceptoare) iar purttorii minoritari sunt electronii.
Semiconductorul care are conductibilitatea prin goluri se numeste semiconductor de tip p.
Procesului de Iormare de purttori i corespunde un proces opus de recombinare a
purttorilor, astIel c la o anumit temperatur se ajunge la niste valori de concentratii de echilibru
termic notate cu n
0
si p
0
. Intervalul de timp din momentul Iormrii unui purttor pn n momentul
recombinrii se numeste timp de viata al purtatorului. Timpul de viat este micsorat de deIectele
din reteaua cristalin, de supraIetele de separatie, de impuritti etc.
Dac ntr-un semiconductor se aplic un cmp electric
E
, atunci peste miscarea dezordonat
a purttorilor de sarcin se suprapune o miscare ordonat a purttorilor de sarcin pe directia
cmpului electric (golurile n sensul cmpului electric, iar electronii n sens contrar). Cu toate c

118
miscarea purttorilor de sarcin are sensuri opuse, curentii determinati de deplasarea lor se adun,
deoarece acesti purttori posed sarcini electrice de semne contrare. Curentul electric care apare ca
urmare a aplicrii unui cmp electric, se numeste curent de cmp.
ntr-un semiconductor se poate produce o deplasare a purttorilor de sarcin electric si
datorit unei diIerente de concentratie a purttorilor din dou regiuni nvecinate. Va rezulta un
curent de difuzie datorit deplasrilor purttorilor din regiunea cu concentratie mare spre regiunea
cu concentratie mai sczut.
AstIel, intensitatea curentului electric, care apare ntr-un semiconductor ce se aIl ntr-un
cmp electric si care are o dotare neuniIorm cu impuritti, are dou componente, componenta de
cmp datorit cmpului electric si componenta de difuzie, datorit dotrii neuniIorme cu
impuritti n interiorul semiconductorului. Intensitatea curentului se obtine prin nsumarea
componentelor corespunztoare.

TEME DE STUDIU
Test 1.
Ce sunt materialele semiconductoare si ce cracteristici au ?.

Test 2.
ntre ce limite se aIl valoarea rezistivittii electrice a semiconductoarelor ?.

Test 3.
Ce sunt semiconductoarele intrinseci si ce sunt cele extrinseci ?.

Test 4.
Ce legturi de valent au semiconductoarele ?.

Test 5.
Care este ltimea benzii interzise n cazul semiconductoarelor ?.

Test 6.
Care este ltimea benzii interzise n cazul materialelor electroconductoare ?.

Test 7.
Care este ltimea benzii interzise n cazul izolatoarelor ?.

Test 8.
Ce sunt semiconductoarele de tip n si ce Iel de impuritti au ?.

Test 9.
Ce sunt semiconductoarele de tip p si ce Iel de impuritti au ?.

Test 10.
Ce este curentul de cmp ?.

Test 11.
Ce este curentul de diIuzie ?.
Test 12.
Care este concentratia impurittilor n cazul semiconductoarelor extrinseci ?.
119

ELECTROCINETICA (8)
OBIECTIVE

- ce este o diod semiconductoare si care este principiul ei de conductie;
- ce este curentul electric de saturatie si cum depinde de temperatur;
- care este caracteristica static a diodei si cum depinde de temperatur;
- ce este tensiunea de strpungere;
- care sunt schemele electrice echivalente ale diodei;
- ce este tranzistorul si cum Iunctioneaz;
- cte tipuri de montaje se utilizeaz;
- care sunt caracteristicile de Iunctionare si unde pot Ii gsite.

DURATA DE STUDIU: 2 ORE


2.10.2. Diodele semiconductoare

Dioda semiconductoare este un cristal semiconductor Iormat din dou regiuni, una p si una n.
n regiunea p golurile sunt purttori majoritari, iar electronii purttori minoritari, iar n regiunea n,
electronii sunt purttorii majoritari iar golurile purttorii minoritari (Iig.2.47).
Cnd cele dou regiuni sunt puse n contact,
datorit diIerentei de concentratie, apare Ienomenul
de diIuzie dintr-o regiune n alta. Din regiunea p vor
diIuza n regiu-nea n goluri, care erau purttori
majoritari n regiunea p si devin purttori minoritari
n regiunea n. Prin plecarea golurilor din regiunea p
apare n imediata apropiere a supraIetei de separatie o
sarcin electric negativ determinat de ionii
elementelor trivalente acceptoare. Din regiunea n vor
diIuza n regiunea p electroni, care erau purttori
majoritari n regiunea n si vor deveni purttori
minoritari n regiunea p.

Fig.2.47. Dioda semiconductoare.
n imediata apropiere a supraIetei de separatie va rmne o sarcin electric pozitiv necompensat
datorit ionilor pozitivi ai impurittilor pentavalente Iixati n reteaua semiconductorului de tip n.
Rezult c n imediata apropiere a jonctiunii exist o zon cu sarcin electric necompensat numit
zona de trecere, lungimea ei Iiind l (Iig.2.47 b).
Sarcina electric necompensat din regiunea de trecere va produce o diIerent de potential n
zona de trecere denumit bariera de potential U
n zona de trecere apare si un cmp electric

120

Fig.2.48. Producerea barierei de potential
si a cmpului electric intern la dioda
semiconductoare.
intern E ndreptat dinspre regiunea n spre regiunea p.
Acest cmp electric va mpiedica trecerea mai departe a
electronilor majoritari din regiunea n n regiunea p si a
golurilor majoritare din regiunea p n regiunea n. Vor
trece dintr-o zon n cealalt numai acei purttori
majoritari care au o energie suIicient s nving bariera
de potential U
(Iig.2.48). Cmpul electric va Iavoriza

trecerea dintr-o regiune n alta a purttorilor minoritari
adic a golurilor din regiunea n n regiunea p si a
electronilor din regiunea p n regiunea n.
Ca urmare a acestor Ienomene, se stabilesc prin
jonctiunea pn curenti a cror sum este zero. Acesti
curenti vor Ii (Iig.2.49): curentul de goluri majoritare
i
pM
, Iormat de golurile care trec din regiunea p n
regiunea n, curentul de electroni majoritari i
nM
Iormat
din electronii majoritari care trec din regiunea n n
regiunea p (sunt curenti de diIuzie si depind de energia si

concentratia purttorilor), curentul de electroni minoritari i
pm
, Iormat de electronii care trec din
regiunea p n regiunea n si curentul de goluri minoritare i
pm
Iormat din golurile care trec din
regiunea n n regiunea p (acesti curenti depind de intensitatea cmpului electric intern E din
regiunea de trecere).

Regiunea de trecere se extinde inegal
n cele dou regiuni ale jonctiunii, dar
sarcinile electrice care apar de o parte si de
alta a jonctiunii trebuie s Iie egale deci:

Fig.2.49. Curentii prin jonctiunea pn
nealimentat.

a n a p
N l N l q = = (2.92)
Regiunea p de obicei este mai dotat dect regiunea n (N
e
> N
d
) si rezult din (2.92) c l
p
l
n

adic regiunea de trecere se extinde mai mult n semiconductorul mai putin dotat.
Jonctiunea pn se spune c s-a polarizat direct dac potentialul pozitiv al sursei de polarizare se
aplic la regiunea p si potentialul negativ la regiunea n.
Aproape toat tensiunea sursei se aplic pe jonctiune n regiunea de trecere. Aceast tensiune
exterioar u
A
duce la micsorarea barierei de potential la valoarea U
- u
A
, ceea ce determin
micsorarea cmpului electric din regiunea de trecere (Iig.2,50).
121

Fig.2.50. Micsorarea barierei de potential si a
cmpului electric la alimentarea direct.
Fig.2.51. Mrirea barierei de potential si a
cmpului electric la alimentarea invers.

Datorita scderii barierei de potential, creste numrul purttorilor majoritari de sarcin
electric care traverseaz zona de trecere. Purttorii majoritari care traver-seaz zona de trecere,
devin n regiunea n care au ajuns, purttori minoritari n exces si se vor recombina cu purttorii
majoritari existenti pe o distant destul de mic de la regiunea de trecere. Numrul de purttori
minoritari care trec n regiunea alturat, sub actiunea cmpului rezultant din regiunea de trecere,
rmne practic egal cu cel de la echilibrul termic. Rezult c prin jonctiune avem un curent de
diIuzie mult mai mare dect la echilibrul termic si un curent Ioarte mic de cmp al purttorilor
minoritari.
Polarizarea invers a jonctiunii pn se obtine cnd se aplic potentialul pozitiv al sursei de
t.e.m. la semiconductorul n si potentialul negativ la semiconductorul p (Iig.2.51.). n acest caz
tensiunea exterioar u
A
se adun la bariera de potential U
, rezultnd o barier de potential mai

mare (U
+ u
A
) ceea ce determin mrirea intensittii cmpului electric din regiunea de trecere.
Numrul purttorilor majoritari, care pot nvinge bariera de potential mrit, se va micsora mult.
Curentul datorat purttorilor minoritari rmne ca si n cazul precedent practic neschimbat.
Curentul electric care circul prin jonctiune este egal cu diIerenta dintre curentul de diIuzie al
purttorilor majoritari, care este Ioarte mic si curentul de cmp al purttorilor minoritari care are
aceeasi valoare ca si la echilibrul termic. Deoarece acest curent nu depinde de tensiune, se numeste
curent de saturatie I
sat
. Curentul de saturatie este mult mai mic dect curentul de diIuzie la
polarizarea direct.
Din analiza celor dou Ieluri de polarizare, se vede c la polarizarea direct jonctiunea pn are
un curent electric mare n sens direct, grosimea zonei de trecere se micsoreaz, iar la polarizarea
invers jonctiunea are un curent Ioarte mic numit curent de saturatie I
sat
si grosimea zonei de trecere
se mreste. Cu cresterea temperaturii, valoarea curentului de saturatie creste si el.
Caracteristicile statice ale diodelor semiconductoare, I f(U), caracterizeaz comportarea
acestor elemente, indicnd dependenta curentului care trece prin diod de tensiunea aplicat
acesteia.
122

Fig.2.52. Caracteristica static a diodei
semiconductoare.
n Iig.2.52 se indic caracteristica
static a unei diode si simbolul diodei
semiconductoare. Se observ carac-terul
neliniar al diodei semiconduc-toare.
Curentul n sens direct creste aproximativ
exponential cu tensiunea. Curentul n sens
invers este Ioarte mic si este egal cu curentul
de saturatie I
sat
(5... 10 mA pentru diodele de
germa-niu). Curentul n sens invers depinde
Ioarte mult de variatia temperaturii, astIel la
o variatie a temperaturii cu 7,5C curentul
invers se dubleaz.

n Iigura 2.52 s-a reprezentat cu linie ntrerupt caracteristica diodei la o temperatur T
2
> T
1
,
observndu-se o crestere a curentului de saturatie si a curentului direct.
n cazul n care tensiunea invers depseste o anumit valoare, numita tensiune de
strapungere U
str
, curentul invers creste brusc. Aceast crestere brusc a curentului invers se
datoreaz Ienomenului de multiplicare prin avalanye. Prin cresterea tensiunii aplicate pe
jonctiune, creste mult si cmpul electric din zona de trecere, care accelereaz puternic purttorii
minoritari. Purttorii minoritari avnd o vitez Ioarte mare, produc prin ciocnirea lor cu un atom din
regiunea de trecere o pereche de electron-gol. Aceast pereche de purttori de sarcin electric va Ii
si ea accelerat n continuare, procesul multiplicndu-se si dnd nastere unei avalanse de purttori
de sarcin electric. Ca urmare, curentul invers prin jonctiune apare multiplicat.
Pentru un punct de Iunctionare M, se poate deIini o rezistenta n curent continuu: R
cc

U
M
/I
M
, care este rezistenta unui rezistor care poate nlocui aceast diod cu punctul de Iunctionare
M, astIel nct curentul s rmn neschimbat.
Rezistenta R
cc
n sens invers are valori Ioarte mari, de ordinul a 10
6
O, iar ideal ar trebui s Iie
inIinit (I
sat
0).
n regiunea de trecere a unei jonctiuni pn apar dou sarcini electrice egale si de semn contrar,
de o parte si de alta a supraIetei de separatie a celor dou jonctiuni. Aceast repartitie poate Ii
echivalat cu un condensator plan avnd capacitatea C
b
(capacitatea barierei).
n regimul de conductie direct, alturi de capacitatea barierei mai apare o capacitate de
difuzie C
d
, care se explic prin Iaptul c injectarea de purttori minoritari n regiunile opuse, duce la
modiIicarea concentratiei Iat de echilibrul termic. Apare o stocare de purttori minoritari, care poate
Ii echivalat cu un condensator cu capacitatea C
d
.
Schema echivalent a unei diode ntr-un punct de Iunctionare este redat n Iigura 2.53 a,
unde L este inductivitatea Iirelor de legtur, C
c
- capacitatea capsulei n care este montat dioda, R
x

- rezistenta jonctiunii, R
s
- rezistenta regiunilor neutre.
Pentru Iunctionarea n curent alternativ la Irecvente joase, se pot neglija L, C
c
si R
s
rezultnd
schemele echivalente 2.53 b pentru polarizarea direct si 2.53 c pentru polarizarea invers.

123

Fig.2.53. Schemele echivalente ale diodei: a) schema echivalent general; schemele echivalente
simpliIicate pentru: polarizarea direct (b), polarizarea invers (c).
2.10.3. Tranzistorul
Tranzistorul cu jonctiune, const dintr-un monocristal semiconductor care prezint trei
regiuni distincte, separate prin dou jonctiuni. Se disting tranzistoare pnp si tranzistoare npn.
Pentru ca acest monocristal s nu se comporte ca dou jonctiuni independente, trebuie s existe un
transIer al purttorilor de sarcin de la o jonctiune la alta. Acest transIer se realizeaz prin
micsorarea grosimii zonei centrale, a bazei (B), la o valoare mai mic dect lungimea de diIuzie
(15...20 m). Regiunile externe se numesc emitor E si colector C; ele posed acelasi Iel de
impuritti, dar emitorul este mai dotat dect colectorul. Baza are o concentratie de impuritti mai
mic dect colectorul. n Iigura 2.54 s-au reprezentat cele dou tipuri de tranzistoare.
Dac nu se aplic o tensiune exterioar, curentul electric prin jonctiuni este nul. n continuare
se vor da explicatii la modul n care apare curentul electric prin tranzistorul de tipul pnp la
aplicarea unei tensiuni ntre emitor si colector. Pentru tranzistorul npn explicatiile sunt aceleasi
dac se vor nlocui purttorii de un semn cu purttorii de semn contrar.

Fig.2.54. Tranzistoarele de tip: a) pnp; b) npn.
Tranzistorul pnp se polarizeaz din
exterior n sens direct pe jonctiunea
emitoare j
e
cu o tensiune de ordinul
zecimilor de volt si n sens invers pe
jonctiunea colectoare j
c
cu o tensiune de
ordinul zecilor de volti (Iig.2.55 a).

a) b)
Fig.2.55. Polarizarea direct a tranzistorului de tip: a) pnp; b) npn.
124
Cderile de tensiune pe regiunile neutre sunt mici si tensiunile surselor U
E
si U
c
se
repartizeaz pe jonctiunea emitoare si colectoare. Golurile din emitor se vor deplasa n sensul
cmpului exterior E Iormnd un curent de cmp ctre jonctiunea emitoare. Aceasta Iiind polarizat
direct are bariera de potential micsorat si deci un numr mare de goluri vor trece n baz, unde
devin purttori minoritari si Iormeaz un curent de diIuzie. O parte Ioarte mic din goluri se vor
recombina n baz cu electronii majoritari din aceasta, dnd nastere unui curent de electroni de
baz. Majoritatea golurilor ns, ajung la jonctiunea colectoare, polarizat puternic n sens invers si
o vor traversa datorit cmpului electric exterior E si a cmpului electric interior i E . n colector
aceste goluri devin purttori majoritari si vor Iorma un curent de cmp. Prin jonctiunea emitoare vor
trece n acelasi timp si electronii majoritari din baz datorit diIuziei n emitor unde devin purttori
minoritari. Numrul acestor electroni este ns mic, deoarece baza este regiunea cea mai putin dotat
n impuritti, astIel nct curentul determinat de acesti electroni poate Ii neglijat Iat de curentul
creat de trecerea golurilor din emitor n baz.
Jonctiunea colectoare va Ii si ea stbtut de un Ilux de electroni din colector nspre baz
datorit polarizrii ei n sens invers. Acest Ilux de electroni d nastere unui curent dinspre baz spre
colector care nu depinde, n limitele normale, de variatia tensiunii aplicate pe jonctiunea colectoare.
Curentul de cmp din emitor I
E
Iormat din goluri, ajunge dup ce strbate baza n jonctiunea
colectoare, dar cu o valoare mai mic ( ) 1
0 0
( o o
E
I datorit recombinrilor din baz. Se deIineste
factorul de amplificare n curent emitor-colector ca raportul dintre componenta curentului de
colector datorit emitoruiui I
C(E)
si curentul de emitor I
E
:
( )
E
E C
I
I
=
0
o
(2.93)
Tot prin jonctiunea colectoare mai exist un curent de purttori minoritari (un curent de cmp,
care depinde mult de temperatur) I
co
, numit curent rezidual al colectorului, care are valoarea unui
curent de saturatie. Curentul total de colector este:
0 0 C E C
I I I + = o .
(2.94)
n baz pentru recombinarea golurilor ce vin din emitor se deplaseaz nspre locul
recombinrii, electroni care Iormeaz deci un curent n baz a crui valoare este ( )
E
I
0
1 o .
Curentul total din baz este suma curentului de electroni si a curentului rezidual al colectorului I
C
:
( )
0 0
1
C E B
I I I = o
(2.95)
Factorul de amplificare n curent baza-colector , este raportul dintre componenta
curentului de colector datorit emitorului si componenta curentului de baz datorit emitorului:
( )
0
0
0
0 0
0
1 1 o
o
o
o
|
=
E
I
I
.
(2.96)
Din relatiile (2.95) si (2.96) rezult:
.
1
1
) (
1
0 0
0
0 0 0
0
0
B C B C C B C
I I I I I I I |
o
|
o
o
~
+ = + +
=
(2.97)
Valoarea lui I
C
se poate modiIica prin polarizarea bazei mai negativ sau mai putin negativ
Iat de emitor, deci I
C
creste sau scade prin modiIicarea curentului de baz. Dac se mreste
tensiunea aplicat pe jonctiunea emitoare, se mreste curentul de emitor si deci curentul de colector.
Deci printr-o mrire a tensiunii de ordinul zecimilor de volt U
E
se mreste curentul de colector I
C

125
debitat de o surs de ordinul zecilor de volt U
c
deci, se poate controla o putere mare cu o putere Ioarte
mic. Deci se poate spune c trazistorul este un ampliIicator de putere.
Circuitul de emitor este un circuit cu rezistent mic, datorit polarizrii directe a jonctiunii
emitoare, iar circuitul de colector este un circuit cu rezistent mare datorit jonctiunii colectoare
polarizat n sens invers. Tranzistorul preia curentul dintr-un circuit cu rezistent mic si l
transfer ntr-un circuit cu rezistent mare, din care motiv s-a numit tranzistor (TRANsIer-
reZISTOR).
n Iigura 2.55 b se d polarizarea unui tranzistor npn.

Fig.2.56. Rezistentele dintre E, B si
C msurate n sens direct si invers.
Calitatea unui tranzistor se poate veriIica prin
msurarea rezistentei Iiecrei jonctiuni po-larizat n sens
direct si n sens invers (Iig.2.56).
Caracteristicile statice ale tranzistoarelor sunt
reprezentrile graIice ale dependentelor dintre curent si
tensiune. Se Iolosesc dou Iamilii de caracteristici: unele
reIeritoare la circuitul de intrare, iar altele reIeritoare la
circuitul de iesire. Aceste caracteristici diIer pentru cele
trei montaje ale tranzistoarelor:

- montajul cu emitor comun (EC);
- montajul cu baz comun (BC);
- montajul cu colector comun (CC).
Deoarece conectarea tranzistoarelor cu emitor comun este cea mai des utilizat, se vor considera
numai caracteristicile acestui tip de conexiune (Iig.2.57).

Fig.2.57. Alimentarea tranzistorului cu baz comun.
Caracteristicile de intrare (Iig.2.58 a) indic dependenta curentului de baz I
B
n Iunctie de
tensiunea baz-emitor U
BE
pentru diIerite valori ale tensiunii dintre colector si emitor.
Pentru tensiunea de colector egal cu zero, aceste caracteristici se reduc la caracte-ristica
cunoscut a jonctiunii emitor-baz polarizat n sens direct.
Particularitatea acestor caracteristici pentru diverse valori ale tensiunii colector-emitor const
n aceea c o parte din aceast tensiune apare pe jonctiunea emitor-baz, iar cealalt parte pe
rezistenta colectorului. Din acest motiv, dup cum se vede n Iigura 2.58a, caracteristicile sunt
inIluentate de aceast tensiune, care poart numele de tensiune de reactie. Pe jonctiunea baz-
emitor aceast tensiune apare n acelasi sens cu tensiunea aplicat din aIar, ceea ce Iavorizeaz
cresterea curentului de emitor si deci si a curentului de colector.
126

Fig.2.58. Caracteristicele tranzistorului cu emitor comun: a) de intrare; b) de iesire.
Caracteristicile corespunztoare de iesire, din Iigura 2.58b, indic dependenta curentului de
colector I
C
de tensiunea colector-emitor U
CE
, pentru diverse valori ale curentului I
B
.
n cataloagele de tranzistoare se indic o Iamilie complet de caracteristici n montajul cu
emitor comun sau cu baz comun. Pe aceste caracteristici se precizeaz, de obicei, si sensurile
tensiunilor si curentilor conIorm unei conventii prealabile. Se consider tensiunile pozitive,
tensiunile care au punctul de minus la electrodul comun si punctul de plus la bornele de intrare,
respectiv de iesire. Pentru curenti se consider ca sens pozitiv, sensul de intrare ctre tranzistor n
circuitul de intrare si respectiv sensul de iesire din tranzistor pentru circuitul de iesire.
Din parametrii caracteristici ai tranzistoarelor, un rol deosebit l joac Iactorul de ampliIicare
de curent. n cazul conexiunii cu emitor comun, coeficientul de amplificare de curent se noteaz
cu si reprezint raportul dintre variatia curentului de colector si variatia corespunztoare a
curentului de baz la tensiune constant dintre colector si emitor (rel.2.96). Un tranzistor este de
calitate mai bun cu ct este mai mare.
TEME DE STUDIU
Test 1.
Ce este o diod semiconductoare si cum conduce curentul la alimentarea direct ?.
Test 2.
Ce este curentul electric de saturatie si cum depinde de temperatur ?.
Test 3.
Care este caracteristica static a diodei si cum depinde de temperatur ?.
Test 4.
Ce este tensiunea de strpungere?.
Test 5.
Ce este rezistenta n curent continuu pentru un punct de Iunctionare ?.
Test 6.
Care este schema electric echivalent a diodei ?.
Test 7.
Care sunt schemele electrice echivalente simpliIicate ale diodei ?.
Test 8.
Ce este tranzistorul si cum Iunctioneaz ?.
Test 9.
Cte tipuri de montaje ale tranzistorului se utilizeaz n schemele electrice ?.
Test 10.
Care sunt caracteristicile de Iunctionare si unde pot Ii gsite ?.
Test 11.
Ce este Iactorul de ampliIicare n curent emitor colector si cum se noteaz ?.
Test 12.
Ce este Iactorul de ampliIicare n curent baz colector si cum se noteaz ?.
Test 13.
Ce sunt caracteristicile de intrare si cum arat ?.
127

ELECTROCINETICA (9)
OBIECTIVE

- ce este un tiristor si cum Iunctioneaz;
- cum se poate comanda un tiristor;
- care este caracteristica de Iunctionare a tiristorului;
- ce sunt elementele neliniare de circuit;
- care sunt caracteristicile elementelor neliniare;
- care sunt teoremele lui KirchhoII pentru circuitele neliniare;
- cum se poate Iolosi metoda graIic de rezolvare a circuitelor neliniare.



2.10.4. Tiristorul

Deoarece exist mai multe tipuri de dispozitive semiconductoare cu patru straturi care au
Iunctionri diIerite, structura de dispozitiv semiconductor bistabil, compus din trei jonctiuni, dintre
care cel putin una comut ntre o tensiune de polaritate invers si o tensiune de polaritate direct ntr-
un singur cadran al caracteristicii voltaperice se numeste tiristor. Structura unui tiristor este
reprezentat n Iigura 2.59 a. Tiristorul este Iormat din patru regiuni de conductibilitti diIerite
alternante. Pe regiunile p si n extreme se aIl dou contacte metalice. Contactul ohmic pe regiunea
extrem n se numeste catod, iar pe cel de pe regiunea extrem p, anod. Aceast denumire provine
de la Iaptul c n regim de conductie, tiristorul trebuie conectat cu catodul la borna minus a sursei de
alimentare si cu anodu! la borna plus. Pe regiunea central p se aIl dispus un contact metalic, care
reprezint electrodul de comand numit poart. Tiristorul se poate considera c provine de la dou
tranzistoare, unul de tipul pnp si cellalt de tipul npn, care au jonctiunea colectoare comun. Pentru
aceasta se leag baza tranzistorului pnp cu colectorul tranzistorului npn si colectorul tranzistorului
pnp cu baza tranzistorului npn. Echivalenta dintre un tiristor si dou tranzistoare este ilustrat n
Iigurile 2.59 b si c. Utiliznd aceast analogie, putem s denumim cele dou jonctiuni extreme,
jonctiuni emitoare, iar jonctiunea central, jonctiune colectoare.

Dac aplicm tiristorului o tensiune continu n sens direct (plus la anod si minus ia catod),
iar pe poart nu se aplic nici un semnal, atunci cele dou jonctiuni emitoare se polarizeaz n sens
direct, iar jonctiunea colectoare central se polarizeaz n sens invers. Din aceast cauz, jonctiunile
emitoare se vor comporta ca niste rezistente Ioarte mici, iar jonctiunea colectoare ca o rezistent
Ioarte mare, iar prin tiristor va trece un curent Ioarte mic, practic neglijabil.

128

Fig. 2.59. Tiristorul. a) Structura sa; b) si c) echivalenta cu dou tranzistoare.

Mrind tensiunea aplicat tiristorului, se constat c valoarea curentului prin tiristor va Ii tot
mic ( 0,1 mA, portiunea OA din Iig.2.60).

Fig. 2.60. Dependenta curentului din tiristor de
tensiunea aplicat.
Dac va creste tensiunea aplicat pe
tiristor, la o anumit valoare U
am
(de
aprindere sau amorsare), se constat o crestere
rapid a curentului prin tiristor si o scdere
brusc a tensiunii la bornele lui. Tiristorul a
trecut din starea de blocare n starea de
conductie. Pentru ca s nu creasc curentul
prea mult, este necesar s se introduc n
circuit o rezistent de limitare R (Iig.2.61a).
Tiristorul prezint o rezistent negativ pe
palierul AB.

Palierul de Iunctionare a tiristorului n stare de conductie este BC, caracterizat prin curenti de
ordinul a zeci si sute de amperi, tensiuni mai mici de 2 V si puteri disipate de ordinul zecilor sau
chiar a sutelor de kilowatti. Caracteristica curent-tensiune a unui tiristor este reprezentat n Iigura
2.61b.
O explicatie sumar a acestui Ienomen este urmtoarea: dac se mreste tensiunea, atunci
creste si tensiunea aplicat pe jonctiunea colectoare. Dup cum s-a artat la studiul tranzistorului,
daca tensiunea aplicat jonctiunii colectoare depseste o anumit valoare, apare Ienomenul de
multiplicare prin avalans al purttorilor de sarcin. Din punct de vedere practic, aceasta nseamn
c prin tiristor, curentul ncepe s creasc Ioarte rapid, el Iiind limitat numai de rezistenta circuitului
exterior R. Tiristorul trece deci din starea de blocare n starea de conductie, sub actiunea tensiunii
crescute ce s-a aplicat ntre regiunile extreme.
129

Fig.2.61. Alimentarea tiristorului; b) caracteristica curent tensiune cnd se aplic pe poart un impuls
de comand; c) simbolul tiristorului n schemele electrice.

Mai exist o posibilitate de a trece tiristorul din starea blocat n starea de conductie si anume
prin aplicarea unui semnal de comand pe poart. Mecanismul intrrii n conductie a tiristorului,
cnd pe poart se aplic un semnal de comand, poate Ii urmrit cu ajutorul Iigurii 2.61a.
Dac se nchide ntreruptorul a
1
, tiristorul este blocat, deoarece jonctiunea central pn este
polarizat n sens invers. Dac se nchide pentru un timp scurt ntreruptorul a
2
, tensiunea de
comand cu polaritatea plus se aplic pe regiunea central p, care reprezint baza tranzistorului T
2

de tip npn, determinnd aparitia unei injectii de electroni din regiunea n extrem, care reprezint
emitorul tranzistorului npn. Acesti electroni ajung n regiunea central n a tiristorului, care
reprezint colectorul tranzistorului npn. Colectorul tranzistorului T
2
este ns conectat la baza
tranzistorului T
1
, de tip pnp. Curentul de electroni din baza acestuia, determin aparitia unei injectii
de goluri de la emitor, adic din regiunea p extrem (A). Golurile injectate ajung n colectorul
tranzistorului T
1
adic n regiunea p central. Colectorul tranzistorului T
1
este conectat la baza
tranzistorului T
2
. Curentul de goluri din baza tranzistorului T
2
determin o injectie suplimentar de
electroni din regiunea n extrem (K). Procesele se repet apoi din nou n mod identic. Apare astIel o
crestere n avalans a curentului prin tiristor, n timp ce tensiunea la bornele lui scade Ioarte mult.
Dup Iormarea avalansei, tensiunea de comand nu mai are nici o inIluent. Din aceast cauz este
suIicient pentru comanda tiristorului un impuls scurt, deci o putere mic are rolul de a amorsa
avalansa purttorilor de sarcin.
Caracteristica curent-tensiune, atunci cnd pe poart se aplic un impuls de comand, este
reprezetat n Iigura 2.61b.
Pentru blocarea unui tiristor este necesar s se aplice o tensiune invers ntre anod si catod. La
aplicarea tensiunii inverse, golurile si electronii din regiunile centrale n respectiv p, vor trece prin
jonctiunile emitoare, deci apare un curent n sens invers. Tensiunea se mentine practic constant (~
0,7V). Cnd sarcinile stocate n regiunile centrale se epuizeaz, curentul invers nceteaz, iar
jonctiunile emitoare se polarizeaz n sens invers.
Comutarea invers se poate realiza si prin reducerea curentului prin tiristor sub valoarea I
B

(curent de mentinere - Iigura 2.60).
Simbolul utilizat pentru reprezentarea tiristorului n schemele electrice este dat n Iigura 2.61c.
Tiristoarele si-au gsit aplicatii n instalatiile electronice de mare putere, n comanda
automat a turatiilor masinilor electrice etc.
130

2.11. CIRCUITE NELINIARE DE CURENT CONTINUU

Elementele neliniare dintr-un circuit de curent continuu, sunt elementele ale cror
rezistenta electrica depinde de valoarea curentului electric ce trece prin ele sau de tensiunea
aplicata la bornele lor. Elementele neliniare au caracteristica volt-amper U f(I) diIerit de o
linie dreapt. Circuitele electrice care contin unul sau mai multe elemente neliniare se numesc
circuite electrice neliniare.

2.11.1. Elemente de circuit neliniare

Dup aspectul graIic al caracteristicii U f(I), elementele se clasiIic n elemente neliniare
simetrice yi elemente neliniare nesimetrice. Elementele simetrice au curba caracteristic simetric
n raport cu originea axelor, adic rezistenta acestor elemente depinde de valoarea intensittii
curentului, nu si de sensul curentului. Elemente simetrice sunt: descrctoarele cu tirit, lmpile cu
incandescent etc. Elementele nesimetrice au caracteristica nesimetric Iat de origine, rezistent
lor depinznd de sensul curentului electric. Un exemplu de element neliniar nesimetric este dioda
semiconductoare.
Se vor prezenta sumar n cele ce urmeaz cteva elemente neliniare mai des ntlnite n
aplicatii tehnice.

2.11.1.1. Lampile cu incandescenta. Sunt rezistoare care lucreaz la temperatur mare
(rezistoare termice). Din cauza nclzirii conductorului, rezistenta lor variaz sensibil de la starea
de Iunctionare cu curenti mult mai mici dect curentul nominal (la rece) la starea de Iunctionare
normal (rel.2.42). n Iigura 2.62a sunt reprezentate caracteristicile a dou lmpi: cu Iilament
metalic (1) si cu Iilament de crbune (2). Lampa cu Iilament metalic are coeIicientul de
temperatur al rezistivittii pozitiv, iar lampa cu Iilament de crbune are coeIicientul de
temperatur al rezistivittii negativ (tabelul 2.2).

2.11.1.2. Tubul baretor. Este Iormat dintr-un balon de sticl umplut cu hidrogen, n
interiorul cruia se gseste un Iilament de Iier legat la bornele exterioare. Caracteristica baretorului
este reprezentat n Iigura 2.62b. ntre limitele U si U
, curentul este practic constant. Tubul se

utilizeaz ca stabilizator de curent.

2.11.1.3. Termistoarele. Sunt rezistente termice care se execut din materiale
semiconductoare si au caracteristica reprezentat n Iigura 2.62c. Ele se utilizeaz n aparate pentru
a compensa variatia altor rezistente cu temperatura, astIel nct rezistenta total s Iie independent
de temperatur. Termistoarele se mai Iolosesc si pentru msurarea temperaturii.

131

Fig.2.62. Caracteristica U I(I) pentru: a) lmpile cu incandescent; b) tubul baretor; c)
termistor.

2.11.1.4. Rezistoarele din tirit. Tiritul este un material ceramic (carbur de siliciu) a crui
rezistenta are valori mari la tensiuni sczute si valori mici la tensiuni ridicate (Iig.2.63a). Ecuatia
aproximativ a caracteristicii este: UA
2/7
. Elementele din tirit se Iolosesc la constructia
decrctoarelor cu rezistent pentru protectia instalatiilor de nalt tensiune (statii electrice) la
supratensiuni. n Iigura 2.63b este reprezentat o instalatie N protejat cu descrctorul cu tirit T
conectat n paralel. Descrctorul T este Iormat dintr-o coloan T de discuri de tirit n serie cu un
eclator A. La tensiunea nominal, intervalul disruptiv al eclatoruiui A nu este strpuns si prin
descrctor nu trece nici un curent. La cresterea tensiunii peste tensiunea nominal (ex. supratensiuni
atmosIerice), spatiul disruptiv al eclatoruiui A este strpuns, iar prin coloana de tirit trece un curent
mare, deoarece cu cresterea tensiunii, rezistenta tiritului scade Ioarte mult. Instalatia N este protejat
deoarece tensiunea la bornele ei nu creste excesiv. Odat cu scderea tensiunii, creste rezistenta
descrctorului si scade curentul care-l strbate; se ntrerupe descrcarea n spatiul disruptiv A si
situatia redevine normal.

Fig. 2.63. Caracteristica U I(I) pentru rezistorul cu tirit; b) instalatie protejat la supratensiuni cu
descrctoare cu tirit.

2.11.1.5. Arcul electric. Este o descrcare electric autonom nsotit de dezvoltare mare de
cldur si lumin (vezi subcapitolul 2.9.2.). Caracteristica neliniar a arcului electric este redat n
Iigura 2.64a. Se observ o scdere a tensiunii pe arc odat cu cresterea curentului electric.

2.11.1.6. Tuburile electronice cu vid. Considerm un tub electronic cu doi electrozi (o
diod cu vid) utilizat pentru redresarea curentului alternativ (kenotron). Catodul K, este nclzit cu
ajutorul unei surse separate pentru a usura emisia de electroni. Anodul A are o temperatur destul
de joas pentru a nu emite electroni. Caracteristica U I(I) a kenotronului este redat n Iigura
132
2.64b. n portiunea puternic ascendent a caracteristicii, ecuatia curbei este U k I
2/3
. Cnd se
ajunge la valoarea tensiunii pentru care toti electronii emisi de catod sunt captati de anod, curentul a
ajuns la saturatie. Valoarea curentului de saturatie I
s
poate Ii modiIicat prin modiIicarea
temperaturii catodului (creste cu mrirea temperaturii).

2.11.1.7. Redresoare cu semiconductoare. Caracteristica ideal U I(I) a unei diode
semiconductoare este redat n Iigura 2.64c. Se constat o mare conductibilitate a curentului electric
ntr-un sens (sensul direct) si o Ioarte mic conductibilitate n sens contrar (sensul invers). Diodele
semiconductoare au o utilizare extrem de larg n electronic, automatizri, aparate de msur etc.

Fig.2.64. Caracteristica UI(I) pentru: a) arcul electric; b) dioda cu vid; c) dioda semiconductoare
ideal.

2.11.2. Caracteristicile rezistoarelor neliniare

Pentru caracterizarea elementelor neliniare, se utilizeaz pe lng caracteristica voltamper U
I(I) si anumiti parametri ca rezistenta static si rezistenta dinamic.

2.11.2.1. Caracteristica tensiune-curent U f(I) se mai numeste si caracteristica
voltamper a rezistorului. Ea d dependenta tensiunii la bornele elementului neliniar de curentul
care trece prin el (Iig.2.65a).

2.11.2.2. Rezistenta statica. Rezistenta static se deIineste ca raportul dintre tensiunea la
bornele elementului neliniar la un moment dat si intensitatea curentului electric ce trece prin
element la acel moment. Aceast rezistent este proportional cu tangenta unghiului de nclinare
Iormat de coarda care uneste originea O cu punctul P de Iunctionare de pe caracteristic (avnd
abscisa I):
, o tg k
I
U
R
st
= = (2.98)
n care k este raportul ntre scrile graIice ale tensiunii (V/mm) si curentului (A/mm). Pentru
elementele neliniare pasive, R
st
~ 0. Rezistenta static variaz dac punctul de Iunctionare se
modiIic. n Iigura 2.65b se indic numai calitativ variatia rezistentei statice n Iunctie de curent
pentru un redresor corespunztor caracteristicii din Iigura 2.64c. Cu R
a
s-a notat rezistenta direct,
corespunztoare sensului direct al curentului pentru care redresorul conduce, iar cu R
i
s-a notat
133
rezistenta invers, corespunztoare trecerii curentului n sens invers. Redresoarele au de obicei
raportul R
i
/R
a
mult mai mare dect cel care rezult din Iigura 2.65b.

2.11.2.3. Rezistenta dinamica. Rezistenta dinamic se deIineste ca limita raportului dintre
variatia tensiunii si variatia coarespunztoare a curentului, cnd aceasta din urm tinde ctre zero:
. lim
0
I a
U a
I
U
R
a
=
A
A
=
A

(2.99)
Rezistenta dinamic este proportional cu tangenta trigonometric a unghiului de nclinare al
tangentei trigonometrice duse n punctul P de Iunctionare al caracteristicii Iat de abscis (Iig.
2.65a):
, | tg k
I a
U a
R
a
= =
(2.100)
unde k este raportul dintre scrile graIice ale tensiunii si curentului.

Fig.2.65. a) Explicativ la calculul rezistentei statice si dinamice; b) dependenta rezistentei statice de curent.

2.11.3. Teoremele lui Kirchhoff aplicate circuitelor electrice neliniare

Rezolvarea circuitelor neliniare este diIicil, deoarece rezistenta static a elementelor
neliniare este Iunctie de curent. Teorema a doua a lui KirchhoII este o ecuatie neliniar. Din acest
motiv n locul sumelor R
k
I
k
se introduce suma tensiunilor la bornele elementelor neliniare care
depind de curentii respectivi dup caracteristicile voltamper:
. ) ( ) (
k k k k
I U I f U = = (2.101)
Pentru circuitele neliniare vor Ii valabile relatiile:
_
e
=
N k
k
I , 0 (pentru Iiecare nod: k 1, 2,.......N-1)
(2.102)
_ _
e e
=
q k
k
q k
k e
U U , (pentru Iiecare ochi independent: k 1, 2,.......O)
(2.103)

Pentru un circuit cu toate elementele neliniare ecuatiile vor Ii de Iorma:
_ _
e e
=
q k
k k
q k
k e
I U U , ) (
(2.104)
iar pentru un circuit cu elemente liniare si neliniare, ecuatiile vor cuprinde att sume de Iorma
U
k
(I
k
) (pentru elementele neliniare), ct si sume de produse R
k
l
k
(pentru elementele liniare ale
ochiului respectiv).
134
La rezolvarea circuitelor cu elemente neliniare, trebuiesc considerate ecuatiile date de
relatiile (2.102) si (2.103) mpreun cu caracteristicile elementelor neliniare (2.101). n cazul n
care se cunoaste ecuatia caracteristicii, este posibil o rezolvare analitic a sistemului de ecuatii
rezultate din aplicarea teoremelor lui KirchhoII. Rezolvarea sistemului de ecuatii este ns diIicil
pentru c ecuatiile nu mai sunt liniare ci ecuatii transcendente sau de grad superior. Din aceste
motive cea mai utilizat metod de rezolvare a circuitelor cu elemente neliniare este metoda graIo-
analitic.

Aplicatie

Un rezistor liniar este conectat n serie cu un rezistor neliniar (o lamp cu incandescent cu
Iilament metalic) ca n Iigura 2.66a. Se dau: rezistenta R a rezistorului, t.e.m. a sursei U
e
si
caracteristica voltamper a rezistorului neliniar. Se cere intensitatea curentului prin circuit.

Rezolvare

Se va Iolosi metoda graIic deoarece nu se cunoaste ecuatia caracteristicii Uf(I) Ecuatia
circuitului rezult din aplicarea teoremei a doua a lui KirchhoII ochiului Iormat de circuitul din
Iigura 2.66a:

U
e
RI U, sau U U
e
RI.

Se traseaz curba (2) U f(I) cunoscut, ct si dreapta (1) care reprezint relatia U U
e
- RI.
Solutia este dat de abscisa punctului lor de intersectie P, care indic curentul I
n
pentru care sunt
satisIcute ambele ecuatii (Iig. 2.66b).

Fig. 2.66 a) Circuitul electric neliniar;
b) caracteristica voltamper si dreapta de ecuatie U U
e
R l.

Observatie. Se putea pune problema si invers, cerndu-se s se determine rezistenta R pentru
un anumit curent I
n
cnd se cunoaste tensiunea electromotoare a circuitului si curba caracteristic a
elementului neliniar U f(I). n acest caz se gseste punctul de Iunctionare P de pe caracteristic
corespunztor curentului I
n
cunoscut.
Valoarea rezistentei R se obtine cu relatia:
.
n
e
I
U U
R

=
135
TEME DE STUDIU

Test 1.
Ce este un tiristor ?.
Test 2.
Care regiune are o concentratie mai mic de impuritti ?.
Test 3.
Cum se poate Iace comutarea invers ?.
Test 4.
Care este simbolul utilizat pentru tiristor n schemele electrice ?.
Test 5.
Ce este un element neliniare de circuit ?.
Test 6.
Dati exemple de elemente neliniare.
Test 7.
Ce este caracteristica voltamper si la cese poate Iolosi ?.
Test 8.
Ce este si cum se determin rezistenta static ?.
Test 9.
Ce este si cum se determin rezistenta dinamic ?.
Test 10.
Ce este deosebit la teoremele lui KirchhoII pentru circuitele neliniare Iat de teoremele lui
KirchhoII pentru circuite liniare ?.

136
UNITATEA DE NV[ARE 18

ELECTRODINAMICA (1)
OBIECTIVE
- ce este cmpul magnetic;
- ce sunt liniile de cmp magnatic;
- ce este inductia magnetic;
- care este teorema lui Biot-Savart-Laplace;
- ce este momentul magnetic;
- ce este magnetizatia;
- care este legea magnetizatiei temporare;
- care este legea legturii dintre inductie, intensitate si magnetizatie;
- care este legea Iluxului magnetic si ce consecinte are;
- care este legea circuitului magnetic si care sunt consecintele ei.



3. ELECTRODINAMICA

Electrodinamica studiaza cmpul magnetic precum yi interdependenta dintre acesta yi cmpul
electric, n regim variabil.

3.1. CMPUL MAGNETIC N VID

3.1.1. Cmpul magnetic. Linii de cmp magnetic.

Din antichitate s-a observat c unele minereuri au proprietatea de a atrage obiecte din Iier.
Deoarece minereurile cu aceast proprietate proveneau din orasul antic Magnesia din Asia Mic,
corpurile care aveau proprietatea de a atrage obiecte din Iier s-au numit magneti si Ienomenul n sine
magnetism. Pmntul este si el un magnet deoarece are proprietatea de a orienta acul magnetic al
busolei. nsusirile magnetice se transmit prin contact sau prin inIluent anumitor metale sau aliaje, din
care unele o pstreaz deIinitiv. Aceste metale devin magneti artiIiciali. Considernd un magnet sub
Iorm de bar, se constat c propriettile magnetice se maniIest numai la capetele barei, care
constituie polii magnetului. Tind n dou bara, polii nu se separ, ci apar doi magneti, Iiecare cu doi
poli (Iig.3.1). Acest lucru inIirm ipoteza c magnetismul s-ar datora unor sarcini magnetice.
137
n anul 1820 H.Ch. Oersted (1777-1851) a stabilit c n jurul conductoarelor parcurse de
curent electric au loc Ienomene magnetice, Icnd legtura ntre magnetism si electricitate.
Fenomenele magnetice produse n urma trecerii curentului electric prin conductoare se numesc
fenomene electromagnetice. Aceste Ienomene nceteaz n general la anularea curentilor electrici care
le-au produs. Fenomenele magnetice cauzate de unele minereuri se numesc fenomene magnetice
naturale.

Fig.3.1. Aparitia a doi magneti la sectionarea
unui magnet n Iorm de bar.
Magnetismul natural se maniIest nelimitat si
de aceea a mai Iost numit magnetism permanent.
Exist unele materiale (de exemplu otelul) care n mod
obisnuit nu au proprietti magnetice dar care pot cpta
proprietti magnetice permanente sub inIluenta
curentului electric sau a magnetismului permanent.

n jurul corpurilor magnetizate si a conductoarelor parcurse de curent electric,

Fig.3.2. Bucla de curent.
exist un spatiu cu proprietti speciale, de a transmite
actiuni ponderomotoare asupra acului magnetic sau
asupra conductoarelor parcurse de curent electric. S-a
creat un cmp magnetic prin intermediul cruia se
transmit actiunile ponderomotoare. Ca si cmpul
electric, cmpul magnetic este un cmp de Iorte cu
repartitie continu n spatiu.

Pentru explorarea cmpului magnetic se utilizeaz bucla de curent (Iig.3.2). Spira se
caracterizeaz prin vectorul momentul buclei
b
m , deIinit astIel:
, n S i S i m
b
(3.1)
unde S este aria supraIetei nchise de spir; n - versorul normal la supraIat, avnd sensul dat prin
regula burghiului drept (sensul de naintare a burghiului, dac este rsucit n sensul curentului i). Prin
introducerea buclei ntr-un cmp magnetic aIlat n vid, se constat c asupra ei va actiona un cuplu, n
raport cu centrul ei de mas, a crei expresie este proportional cu momentul buclei si cu o mrime
vectorial de stare a cmpului magnetic n vid numit inductia magnetica n vid:
,
B

v b

m
C ( 3.2)
unde B
v
reprezint inductia magnetica n vid si este o mrime primitiv vectorial de stare a cmpului
magnetic ce caracterizeaz complet cmpul magnetic n vid.
Unitatea de msur a inductiei magnetice este Tesla |T|.
Intensitatea cmpului magnetic n vid H
v
este o mrime derivat de stare a cmpului
magnetic si este deIinit prin relatia:
,
B

0
v
v
H
(3.3)
138
unde
o
este o constant universal, numit permeabilitate magnetica a vidului si are valoarea:
, m / H
10
4
-7
o
t (3.4)
unde H este Henry, unitatea de msur a inductivittii.

n vid, oricare dintre vectorii v H sau
v B
caracterizeaz complet cmpul magnetic.
Unitatea de msur pentru intensitatea
cmpului magnetic este Amper/metru |A/m|.

Fig.3.3. Spectrul liniilor de cmp magnetic
produs de un conductor inIinit lung.
Se numesc linii de cmp magnetic, liniile la care n fiecare punct al lor, vectorul inductie
magnetica (intensitate a cmpului magnetic) este tangent. Liniile de cmp magnetic sunt linii
nchise. Liniile se reprezint astIel nct numrul lor pe unitatea de supraIat transversal s Iie
proportional cu modulul inductiei magnetice, Iormnd astIel spectrul cmpului magnetic.
Spectrul cmpului magnetic creat de un conductor rectiliniu, IiliIorm si Ioarte lung, strbtut de
un curent electric este Iormat din cercuri situate n plane perpendiculare pe directia conductorului si
avnd centrul pe axul conductorului (Iig.3.3). Sensul liniilor este dat de regula burghiului drept (sensul
n care trebuie rotit burghiul pentru ca naintarea lui s Iie n sensul curentului).

Fig.3.4. Spectrul liniilor de cmp magnetic
produs de o spir circular.
Spectrul liniilor de cmp magnetic, creat de o
spir circular, strbtut de un curent electric este
reprezentat n Iigura 3.4. Liniile de cmp magnetic sunt
situate n plane per-pendiculare pe axul spirei trecnd
prin centrul ei.
Spectrul liniilor de cmp al unui solenoid strbtut de un curent electric este dat n Iig.3.5.
Solenoidul este o bobin care se obtine prin nIsurarea unui conductor pe supraIata lateral a unui
cilindru.

Fig.3.5. Spectrul liniilor de cmp magnetic produs
de un solenoid.

Cmpul magnetic din interiorul bobinei se poate
considera omogen dac lungimea bobinei este mult
mai mare dect diametrul ei. Sensul liniilor de cmp
magnetic este dat de regula burghiului drept.

139
3.1.2. Teorema Biot-Savart-Laplace

Pe baza experientelor eIectuate de 1.B.Biot (1774-1862), F.Savart (1791-1841) si P.S.Laplace
(1749-1827) au stabilit o relatie general de calcul a intensittii cmpului magnetic n vid v H produs
de un circuit IiliIorm nchis I parcurs de curentul I (Iig.3.6):

)

= ,
4
1
3
r
r l a
H v
t
(3.5)

Fig.3.6. Explicativ la teoreme lui Biot-Savart-
Laplace.
unde I este intensitatea curentului din circuit, l a -
elementul de lungime al circuitului I, considerat ca
vector n sensul curentului, r - raza vectoare dirijat
de la elementul l a la punctul P unde se calculeaz
intensitatea cmpului magnetic. Teorema Biot-
Savart-Laplace este riguros valabil numai n regim
stationar.

Aplicatie

S se calculeze intensitatea cmpului magnetic produs de un conductor rectiliniu de lungime l
1

parcurs de un curent continuu de intensitatea I, ntr-un punct P aIlat la distanta d de conductor
(Iig.3.7).

Fig.3.7. Explicativ la calculul intensittii cmpu-
lui magnetic produs de un conductor rectiliniu Iinit.
Rezolvare
Modulul intensittii cmpului
magnetic din punctul P creat de
elementul l a este:
.
sin
4
1
4
1
2 3
r
r a
r
r l a
H a v
o
t t
=
=
Alegnd ca variabil unghiul u,
rezult:
. sin
4
1
sin
,
sin
,
2
o o
t o o
o a
a
H a
a
r
a
l a ctg l
v
= = = =
Modulul intensittii cmpului magnetic produs de ntregul conductor n punctul P va Ii:

( ) . cos cos
4
sin
4
2 1
2
1
o o
t
o o
t
o
o
= = =
) )
a
I
a
a
I
H a H
L
v v
(3.6)

140
3.2. CMPUL MAGNETIC N CORPURI

3.2.1. Caracterizarea starii de magnetizare a corpurilor
Prin introducerea corpurilor ntr-un cmp magnetic, acestea trec ntr-o stare nou, numit stare
de magnetizare, n care sunt supuse unor actiuni ponderomotoare suplimentare Iat de cele
conditionate de starea lor electrocinetic sau de starea lor de miscare.
Starea de magnetizare a unui corp mic se caracterizeaz printr-o mrime vectorial de stare
numit moment magnetic . Asupra acestui corp, introdus ntr-un cmp magnetic din vid, vor actiona
un cuplu si o Iort F, date de relatiile:

( ) . m grad F
,
v
v B
B
m C
(3.7, 3.8)
Momentul magnetic caracterizeaz complet starea de magnetizare a corpurilor. Directia lui se
numeste directia de magnetizare a corpului, iar dreapta suport a vectorului, orientat n sensul
acestuia - axa de magnetizare.
Din relatiile (3.7 si 3.8) se observ cum corpul mic tinde s se orienteze pe directia cmpului
magnetic ( 0 , = C B m v ) si c Iorta se exercit numai n cmpuri neuniIorme si este ndreptat spre
regiunile de cmp intens.
Dac momentul magnetic se anuleaz n lipsa cmpului magnetic exterior, el se numeste
moment magnetic temporar m
t
, iar dac la anularea cmpului magnetic exterior mai rmne un
moment magnetic, acesta se numeste moment magnetic permanent m
p
. n general:
.
t m m m p
= (3.9)
Starea de magnetizare a unui corp de dimensiuni mari se caracterizeaz local printr-o mrime
derivat, numit magnetizare , egal cu densitatea de volum a momentului magnetic:
.
V d
m d

V
m
lim
M
0 V A
A
A
(3.10)
Analog cu relatia (3.6) vom avea:
. p t M M M (3.11)
Dac se cunoaste magnetizatia unui corp, momentul su magnetic va Ii:
. J a M m
Jcorp
)
(3.12)
Unitatea de msur a momentului magnetic este Amper metru patrat (Am
2
) si cea a
magnetizatiei este Amper/metru (A/m).
Magnetizarea corpurilor se poate explica prin miscrile electronilor din cadrul unui atom sau al
unei molecule, pe orbite n jurul nucleului (miscare orbital) si n jurul axelor proprii (miscare de spin).
Un electron n miscarea sa orbital constituie o bucl de curent, creia i corespunde un moment
magnetic 0 m si la Iel n miscarea de spin i corespunde un moment magnetic s m .
Momentul magnetic al unui atom este determinat de suma vectorial a momentelor magnetice
orbitale si a momentelor de spin.
141
Moleculele la care momentul magnetic rezultant este nul n lipsa unui cmp magnetic exterior
se numesc molecule nepolare, iar moleculele la care acest moment magnetic rezultant este nenul n
lipsa cmpului magnetic exterior, se numesc molecule polare. Chiar dac moleculele sunt polare, n
lipsa unui cmp magnetic exterior, orientrile momentelor magnetice ale diIeritelor molecule sunt
repartizate haotic din cauza agitatiei termice si ca urmare magnetizarea macroscopic e nul.
Un cmp magnetic exterior contribuie la aparitia magnetizrii macroscopice prin:
- orientarea momentelor polare n sensul cmpului magnetic exterior (magnetizare
paramagnetica)
- aparitia unui moment magnetic orbital suplimentar, la Iiecare molecul n parte sub actiunea
cmpului exterior, n sens contrar acestuia (magnetizare diamagnetica).
Pentru caracterizarea complet a cmpului magnetic n corpuri nu mai este suIicient o singur
mrime, inductia magnetic n vid v B , ci sunt necesare dou mrimi:
Inductia magnetic B si intensitatea cmpului magnetic H .
Dac considerm o bobin avnd N spire strbtute de curentul de intensitate I, n interiorul
bobinei se va crea un cmp magnetic. Dac ne imaginm c mediul din interiorul bobinei este vidul,
putem scrie relatia dintre inductia magnetic B v B si intensitatea cmpului magnetic v H :
.
0
v v H B B = = (3.13)
Dac mediul din interiorul bobinei nu mai este vidul ci un mediu oarecare magnetizat, cmpul
magnetic din interiorul bobinei rezult din compunerea cmpului magnetic existent datorit curentului
I din bobin si cmpului magnetic propriu creat de mediul magnetizat, ca urmare a orientrii
momentelor magnatice.
Notnd inductia magnetic creat prin orientarea momentelor magnetice cu M B , iar inductia
magnetic rezultant cu B , rezult:
. M v B B B + = (3.14)
Intensitatea cmpului magnetic H din interiorul bobinei nu depinde de starea de magnetizare a
mediului (vezi legea circuitului magnetic), deci putem scrie:
. v H H = (3.15)

3.3. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE ELECTRODINAMICII

3.3.1. Legea magnetizatiei temporare

Legea magnetizatiei temporare arat c n orice punct al materialului, magnetizatia
temporara t M este proportionala cu intensitatea cmpului magnetic n acel punct:
, H M
m
t _ (3.16)
unde Iactorul
m
se numeste susceptivitate magnetica.

3.3.2. Legea legaturii ntre inductia magnetica B , intensitatea cmpului magnetic H yi
magnetizatia M
142
n orice punct dintr-un corp, inductia magnetica este proportionala cu suma vectoriala
dintre intensitatea cmpului magnetic yi magnetizatie:
. ) M H ( B
0
(3.17)
n cazul general, magnetizatia are att component temporar M
t
, ct si component
permanent M
p
(relatia 3.8), deci legea legturii devine:
.
M
H
M
H ) 1 ( )
M

p 0 p 0 m 0 p t
_
M
H ( B
0
(3.18)
Pentru medii Ir magnetizatie permanent:
. H
r
H B
0
(3.19)
CoeIicientul
r
1+
m
se numeste permeabilitate magnetica relativa a materialului, iar
r
- permeabilitate magnetica absoluta.

3.3.3. Legea fluxului magnetic

Se numeste flux magnetic printr-o suprafata S
I
, integrala de supraIat a vectorului inductie
magnetic pe supraIat S
I
:
, S a B
S
S
)
I
I
u
(3.20)
unde dS este elementul de supraIat considerat ca vector, orientat dup normala la supraIat, ntr-un
sens arbitrar, numit sens de reIerint sau sens pozitiv conventional al Iluxului magnetic.
Unitatea de msur a Iluxului magnetic este Weberul Wb].
Fluxul magnetic prin orice suprafata nchisa L este ntodeauna nul, oricare ar fi natura yi
starea de miycare a mediilor prin care trece suprafata L yi oricare ar fi variatia n timp a
inductiei magnetice:
. 0 S a B
)
_
_ u
(3.21)
Relatia (3.21) exprim Iorma integral a legii Iluxului magnetic.
Aplicnd Iormula lui Gauss-Ostrogradski relatiei (3.21) se obtine:
. 0 B aiv , 0 J a B aiv S a B
J
) )
_
_
(3.22)
Relatia (3.22) exprim Iorma local a legii: n orice punct divergenta vectorului inductie
magnetica este nula.

Consecinte ale legii fluxului magnetic.

1. Fluxul magnetic depinde numai de conturul pe care se sprijin supraIata.

143
Dac se consider o curb nchis I aIlat ntr-
un cmp magnetic si dou supraIete deschise S
I1
si S
I2

care se sprijin pe aceast curb (Iig.3.8), Iluxul
magnetic prin supraIata nchis L (S
I1
+S
I2
) este nul
conIorm legii Iluxului magnetic:

Fig.3.8. Explicativ la prima conescint
a legii Iluxului magnetic.

. ,
S
d B
S
d B
, 0
S
d B
S
d B -
S
d B
S
d B
S
d B
S S 2
S
1
S
2
S
1
S S S
2 1
2 1
2 1 2 1
u u ) )
) ) ) ) )
I I
I I
I I I I
_ _ _
_
(3.23)
ConIorm relatiei (3.23), Iluxul magnetic are aceeasi valoare prin toate supraIetele deschise care
se sprijin pe acelasi contur.

2. Liniile de cmp magnetic sunt linii nchise.

Dac aceste linii ar porni sau ar sIrsi ntr-un punct, atunci Iluxul magnetic printr-o supraIat
nchis care nconjoar punctul ar Ii diIerit de zero.
3. Fluxul magnetic se conserv n lungul unui tub de linii de cmp (Iig.3.9)
Aplicnd legea Iluxului magnetic unui tub de Ilux (volumul delimitat de totalitatea liniilor de
cmp care trec prin punctele unei curbe nchise I) rezult:

, ,
S
d B
S
d B
, 0
S
d B
S
d B -
S
d B
S
d B
S
d B
S
d B
2 1
2
S
1
S
2
S
1
S
l
S S S
2 1
2 1 l 2 1
u u ) )
) ) ) ) ) )
_ _ _
_
(3.24)

deoarece pe supraIata lateral Iluxul este
nul ( S d B ).

Fig.3.9 - Fluxul magnetic printr-un tub de Ilux.
144

TEME DE STUDIU

Test 1.
Ce este cmpul magnetic ?.
Test 2.
Ce sunt liniile de cmp magnetic ?.
Test 3.
Ce este inductia magnetic ?.
Test 4.
Care este teorema lui Biot-Savart-Laplace ?.
Test 5.
Ce este momentul magnetic ?.
Test 6.
Ce este magnetizatia ?.
Test 7.
Care este legea magnetizatiei temporare ?.
Test 8.
Care este legea legturii dintre inductie, intensitate si magnetizatie ?.
Test 9.
Care este legea Iluxului magnetic si ce consecinte are ?.
Test 10.
Care este unitatea de msur pentru momentul magnetic:
a) Amper /m;
b) Tesla;
c) Amper m
2
.
Test 11.
Care este unitatea de msur pentru inductia magnetic:
a) Coulomb /m
2
;
b) Tesla;
c) Amper m
2
.
Test 12.
Care este unitatea de msur pentru intensitatea cmpului magnetic:
a) Amper /m;
b) Tesla;
c) Amper m
2
.
Test 13.
Cum sunt liniile de cmp magnetic:
a) deschise;
b) nchise;
c) depind de cine a produs cmpul.

145

ELECTRODINAMICA (2)
OBIECTIVE

- care este legea circuitului magnetic;
- care sete teorema lui Ampere si cnd se poate utiliza;
- ce este solenatia si cum se calculeaz;
- ce sunt tensiunile magnetice si tensiunile magnetomotoare;
- care sunt teoremele reIractiei liniilor de cmp magnetic;
- care componente ale inductiei respectiv ale intensittii cmpului magnetic se
conserv la planul de separatie dintre dou medii cu permeabilitti diIerite;
- cum intr si cum ies liniile de cmp magnetic din corpurile Ieromagnetice;
- ce rol au materialele Ieromagnetice n realizarea circuitelor magnetice.



3.3.4. Legea circuitului magnetic
Se consider patru circuite IiliIorme nchise, parcurse de curentii de conductie i
1
, i
2
, i
3
, i
4
si o
curb nchis I care nlntuie dou din cele patru circuite (Iig.3.10). Se deIinesc:
- Tensiunea magnetica ntre dou puncte A si B ale curbei I ca integrala de linie a
vectorului intensitate a cmpului magnetic n lungul curbei I:

. l a H
u
B
) ( A
m B A
)
I
(3.25)
- Tensiunea magnetomotoare (t.m.m.) a curbei I, circulatia vectorului intensitate a
cmpului magnetic n lungul curbei I:
. l a H
u
m m
)
I
I
(3.26)

Fig.3.10. Explicativ la legea
circuitului magnetic.
T.m.m. si tensiunea magnetic depind de
conturul I.
- Solenatia printr-o supraIat deschis,
mrginit de conturul I ca suma algebric a curentilor
din conductoarele care trec prin supraIata respectiv:
,
i

w

k k S
_
I
u
(3.27)
unde curentii se consider pozitivi cnd sensul n care ei nlntuie conturul I se asociaz dup regula
burghiului drept cu sensul pozitiv de parcurgere al conturului (sensul n care se Iace integrarea pentru
calculul t.m.m.). Pentru Iig.3.10, solenatia este 0
SI
3i
1
- 2i
3
.
146
n cazul general, solenatia se calculeaz cu relatia:
. S a J
S
S
)
I
I
u
(3.28)
Legea circuitului magnetic s-a stabilit experimental si se poate enunta astIel: n orice moment,
t.m.m. u
mmI
, de-a lungul oricarei curbe nchise I este egala cu suma dintre solenatia 0
SI
prin
conturul I yi derivata n raport cu timpul a fluxului electric T
SI
care strabate o suprafata
deschisa oarecare S
I
, marginita de acest contur:
.
t a
a

u
S
S m m
+
I
I I
u
(3.29)
Tinnd seama de relatiile (3.26),(3.28) si (1.23), rezult:

. S d ) v x D ( rot S d D div v S d
t
D
S d J
S d D
t d
d
S d J l d H
S S S S
S S
) )
c
c
) )
) ) )
I I I I
I I
I
(3.30)
n aceste relatii, sensul de reIerint a t.m.m. (al elementului dl ) este asociat cu sensul Iluxului
electric (al elementului dS ), conIorm regulii burghiului drept.
n relatia (3.30) ultimele trei integrale au dimensiuni de curent si se numesc intensitatea
curentului electric de deplasare, de convectie yi respectiv Roentgen. Experimental s-a dedus c n
termenul al treilea din membrul drept al relatiei (3.30) n locul inductiei electrice D este necesar s se
introduc polarizatia electricP .
Din Iorma integral a legii circuitului magnetic (rel.3.30) rezult cauzele care produc cmp
magnetic: curentii electrici de conductie (starea electrocinetic a corpurilor), curentii de deplasare
(variatia n timp a cmpului electric), curentii de convectie (miscarea corpurilor ncrcate cu sarcini
electrice), curentii Roentgen (miscarea dielectricilor polarizati).
n regim stationar (dT
SI
/ dt 0), legea circuitului magnetic va avea Iorma cunoscut si sub
numele de teorema lui Ampre:
. S d J l d H
S
S
) u )
I
I I
(3.31)
TransIormnd integrala de linie din relatia (3.30) ntr-o integral de supraIat rezult:
( ) . S a v P rot v
t
D
J S a H rot
S S
v
) )
I I
(
+ +
c
c
+ = (3.32)
Din relatia (3.32) rezult Iorma local a legii circuitului magnetic:
( ) v P rot v
t
D
J H rot
v
+ +
c
c
+ = (3.33)
Pentru corpuri imobile (v 0), Iorma local a legii devine prima ecuatie a lui Maxwell:
.
t
D
J H rot
c
c
+ = (3.34)
n regim stationar sau cvasistationar, se obtine:
. J H rot = (3.35)
147
Aplicatii

1. S se calculeze intensitatea cmpului magnetic creat de un conductor cilindric
rectiliniu Ioarte lung, de sectiune circular avnd raza r
c
dac este parcurs de un curent de
intensitate I, densitatea curentului Iiind constant n sectiunea conductorului.

Se vor determina intensittile cmpului
magnetic n dou puncate: P
e
exterior
conductorului si P
i
n interiorul conductorului.
Cele dou puncte se aIl la distantele r
e

respective r
i
de axul conductorului. Din motive
de simetrie cilindric, liniile de cmp magnetic
att n interior ct si n exterior vor Ii cercuri
concentrice situate n plane perpen-diculare pe
axul conductorului si avnd centrele pe axa
conductorului. Sensul curentului s-a adoptat
perpendicular pe planul Iigurii si ndreptat spre
noi.

Fig.3.11. Explicativ la calculul cmpului
magnetic produs de un conductor circular
rectiliniu.

Pentru calculul intensittii cmpului din exterior se utilizeaz teorema lui Ampre aplicat
unui contur I
1
, de Iorma unui cerc cu centrul pe axul conductorului si avnd raza r
e
:
. 2
1
1 1
I r H l a H l a H
S e e e
e = O = = =
I ) )
I I
t
Rezult valoarea intensittii cmpului magnetic n exterior:
.
2
e
e
r
I
H
t
= (3.36)

Procednd analog pentru un contur circular I
2
ce trece prin punctul interior P
i
, rezult:
. 2
2
2
2
2
2
1 2 2
c
i
S
i S i i i
i
r
r
I r J S a J r H l a H l a H
) ) )
I
I
= = = O = = =
I I
t t
Valoarea intensittii cmpului magnetic din interior rezult:
.
2
2
i
c
i
r
r
I
H
t
= (3.37)
n Iigura 3.11 s-a reprezentat si dependenta intensitsii cmpului magnetic de distanta Iat
de axa conductorului. Valoarea maxim a intensittii cmpului magnetic este la supraIata
conductorului.

2. Se dau dou conductoare rectilinii, de lungime practice inIinit, aIlate n aer la distanta
AB 100 cm, parcurse de doi curenti de acelasi sens, avnd intensittile I
A
50A, I
B
100A.
S se determine intensittile cmpului magnetic n punctele:

148

a) M aIlat n planul Iormat de cele dou
conductoare la mijlocul distantei dintre ele;
b) N aIlat n planul Iormat de cele dou
conductoare si la distanta NA 40cm, NB140 cm;
c) P aIlat la distanta PA80 cm, PB60 cm.
S se determine de asemenea locul geometric
al punctelor n care intensitatea cmpului magnetic
este nul.

Rezolvare
a) Din Iigura 3.12 se observ c intensitatea cmpului magnetic n punctual M este egal cu
suma vectorial a intensittilor cmpurilor magnetice create de cele dou conductoare parcurse de
curent si are ca modul diIerenta modulelor celor dou intensitti n punctual M:
. 92 , 15
5 , 0 2
50
5 , 0 2
100
2 2 m
A
MA
I
MB
I
H H H
A B
MA MB M
= = = =
t t t t

Inductia magnetic n punctual M va Ii:
. 10 2
50
1 10 4
5 7
0
T H H B
M r M M

= = = =
t
t
Vectorul inductie magnetic M B are aceeasi directie si sens cu vectorul M H .
b) Intensitatea cmpului magnetic n punctual N este egal cu suma vecto-rial a
intensittilor cmpurilor magnetice create de cele dou conductoare parcurse de curent si are ca
modul suma modulelor celor dou intensitti n punctual N:
. 26 , 31
4 , 0 2
50
4 , 1 2
100
2 2 m
A
NA
I
NB
I
H H H
A B
NA NB n
= + = + = + =
t t t t

Inductia magnetic n punctual N va Ii:

. 10 92 , 3 26 , 31 1 10 4
5 7
0
T H H B
N r N N

= = = = t
c) Din Iigura se observ c intensittile cmpurilor magnetice create n P
de curentii I
A
si I
B
sunt perpendiculare. Modulul intensittii cmpului magnetic rezultant se obtine
cu ajutorul teoremei lui Pitagora:
. 33 , 28
6 , 0 2
100
8 , 0 2
50
2 2
2 2
m
A
H H H
PB PA P
=
|
|
.
|
\
|
+
|
|
.
|
\
|
= + =
t t

Inductia magnetic n punctual P va Ii:

. 10 56 , 3 33 , 28 1 10 4
5 7
0
T H H B
P r P P

= = = = t
Pentru determinarea locului geometric al punctelor n care intensitatea cmpului magnetic
este nul, se observ din Iigur c n planul creat de cele dou conductoare exist un punct Q n care
QB QA H H = si deci intensitatea cmpului magnetic resultant este nul. Pentru determinarea
punctului Q aIlat ntre cele dou conductoare, se impune conditia H
QA
H
QB
:
149
.
3
1
2 2
m x
x AB
I
x
I
QB
I
QA
I
B A B A
=
= =
t t

Locul geometric cutat este o dreapt paralel cu cele dou conductoare, aIlat ntre ele la
distanta de 1/3 m Iat de conductorul A, deoarece numia n punctele aIlate n planul celor dou
conductoare cmpurile H
A
si H
B
sunt coliniare si au sensuri opuse.

Aplicatii numerice la legea circuitului magnetic.
1. Un conductor electric tubular de lungime inIinit (Iig.3.13), avnd raza exterioar r
e
15mm,
raza interioar r
i
4 mm, este parcurs de un curent continuu avnd intensitatea I 60 A. S se
determine si s se reprezinte graIic dependenta intensittii cmpului magnetic de distanta Iat de axul
conductorului. S se calculeze intensitatea si inductia magnetic n punctele A, B si C aIlate la
distantele r
A
3mm, r
B
10mm, r
C
20mm de axul conductorului. Conductorul este executat dintr-un
material nemagnetic, n
r2
1, iar mediul n care se aIl conductorul are n
r1
1,02.

Rezolvare
Aplicnd teorema lui Ampre contururilor I
1
, I
2
si I
3
aIlate n exteriorul conductorului, n
interiorul conductorului respectic n cavitatea conductorului rezult:

Fig.3.13. Explicativ la aplicatia numeric 1.

.
2
, ,
2 2
,
2
3
3
3
3
2
2 2
2 2
2
2 2
2
2
1
1
1
r r cu
r
I
H
r r r cu
r r
r r
r
I
r
I
H
r r cu
r
I
H
i
e i
i e
i
e
> =
s s
= =
> =
t
t t
t

Intensitatea cmpului magnetic pentru
conturul I
3
corespunztoare acestui contur este
zero, nu exist curent n interiorul tubului.
Reprezentarea graIic este dat n Iig.3.13.
nlocuind valorile razelor punctelor date n problem, rezult:

0 , 0 = =
A A
B H deoarece r
A
r
i
,
, 10 82 , 4 , 8 , 383
2 2
4
2 0
2 2
2 2
2
2 e B i B r B
i e
i B
B B
B
r r r T H B
m
A
r r
r r
r
I
r
I
H H s s = = =
= = =

t t
e C C r C
e
C
r r T H B
m
A
r
I
H > = = = =
4
1 0
10 12 , 6 , 7 , 477
2

t

2. O bobin avnd N 10 spire, Iorma si dimensiunile din Iigura 3.14, este parcurs de un
curent avnd intensitatea I 8 A. S se calculeze intensitatea cmpului magnetic n punctul O.

150
Rezolvare
Intensitatea cmpului magnetic n punctul O se obtine prin suprapunerea intensittilor
cmpurilor magnetice produse de cele trei portiuni rectilinii ale bobinei si de
portiunea semicircular. Intensittile cmpulurilor magnetice create de portiunile liniare vor Ii:
. 88 , 113 ) cos (cos
4
, 94 , 56 cos
2
)| cos( |cos
4
3 2
1 1 1
m
A
a
I N
H H
m
A
a
I N
a
I N
H
AD BC
AB
= = =
= = =
o o
t
o
t
o t o
t

Intensitatea cmpului magnetic creat de
portiunea semicircular n puncul O este
egal cu jumtate din valoarea cmpului
magnetic produs n centrul ei de o bobin
circular parcurs de acelasi curent I:
. 400
2 2 m
A
r
I N
H
CD
=
=

Intensitatea cmpului magnetic rezultant n punctul O va Ii:
. 7 , 684
m
A
H H H H H
AD CD BC AB O
= + + + =
Vectorul
0
H este perpendicular pe planul Iigurii si are sensul indicat n Iigur.

3.3.5. Teoremele refractiei liniilor de cmp magnetic la suprafata de separatie a doua
medii
O consecint important a legilor Iluxului magnetic si a circuitului magnetic o constituie
reIractia liniilor de cmp magnetic la supraIata de separatie a dou medii cu permeabilitti magnetice
diIerite.
a) Se consider dou medii cu permeabilittile
1
si
2
desprtite de o supraIat plan. Liniile
de cmp magnetic din mediul unu care cad pe supraIata de separatie sub un unghi de incident o
1
, trec
n mediul doi, suIerind o reIractie (Iig.3.15). Mrimile care se reIer la mediul unu sunt aIectate de
indicele 1, iar cele din mediul doi, de indicele 2.
Vectorul inductie magnetic poate Ii descompus n dou componente, una normal la supraIata
de separatie B
n
B coso si una tangent la supraIat B
t
B sino.
Aplicm legea Iluxului magnetic unei supraIete nchise L, de Iorm paralelipipedic, de
nltime Ioarte mic, cu supraIetele bazelor de arie AA plasate n cele dou medii:

, 0
S
d
B

S
d
B
S d B S d B
2
2
S
1
1
S S 2 1 2 l
) ) ) ) ) )
_ S S
S a B S a B
1

deoarece Iluxul prin supraIata lateral S
l
este nul ( 0 S
l
~ ).

151

Fig.3.15. Explicativ pentru prima teorem a
reIractiei liniilor de cmp magnetic.

Fig.3.16. Explicativ pentru cea de a doua
teorem a reIractiei liniilor de cmp magnetic.
Deoarece supraIetele bazelor sunt Ioarte mici se poate considera B
1
si B
2
constante pe
supraIetele paralelipipedului, deci:

. : unde de
cos cos
2 1
B
B , 0 A
B
A
B
-

S
a
B

S
a
B
-
S
a
B
) - 180 (
S
a
B
n n 2 n 1 n
2 2 n
S
1 1 n
S
2 2 2
S
1 1 1
S 2 1 2 1
A A
) ) ) )
o o
(3.38)
La suprafata de separatie a doua medii diferite, componentele normale ale inductiei
magnetice se conserva.
b) Dac n zona de separatie a celor dou medii se consider un contur dreptunghiular abcd,
Ioarte plat cu l
cd
l
ad
0, (Iig.3.16) si aplicm acestui contur teorema lui Ampre rezult, tinnd seama
c solenatia este nul (nu avem curent):
.
H

H
: unde de cos
cos
2 t 1 t
, 0
l

H
-
l

H
) 90 ( l a
H

) - 90 ( l a
H
l a H l a
H
l a H l a
H
l a H
a c 2 t b a 1 t 2 2
a
c
1 1
b
a
a
a
2
a
c
c
b
1
b
a
o
)
) ) ) ) ) )
I
(3.39)
La suprafata de separatie a doua medii cu permeabilitati diferite, componentele
tangentiale ale intensitatii cmpului magnetic se conserva.
c) Cele dou relatii (3.38) si (3.39) se pot restrnge dac se scriu tangentele trigonometrice ale
unghiurilor Iacute de liniile de cmp si normala la planul de separatie:
.
B
H

B
B
tg ,
B
H

B
B
tg
2 n
2 t
2
2 n
2 t
2
1 n
1 t
1
1 n
1 t
1
o

mprtind cele dou relatii si tinnd seama de relatiile (3.38) si (3.39), rezult:
,
tg
tg
2
1
2
1
o
o
(3.40)
unde o
1
si o
2
sunt unghiurile Icute de liniile de cmp n cele dou medii cu normalele la supraIata de
separatie.
Relatia (3.40) permite stabilirea Iormei liniilor de cmp magnetic n jurul pieselor Ieromagnetice, la
care
0
r ))
0
. La trecerea liniilor de cmp din pies n aer: tgo
1

r
tgo
2
. Dac se consider
152
rFe
10
4
, rezult tgo
1
10
4
tgo
2
, deci o
1
~~ o
2
si se poate spune c practic liniile de cmp magnetic
n aer sunt normale la supraIetele corpurilor Ieromagnetice, iar n interiorul pieselor, liniile sunt
tangente la supraIata de separatie.

TEME DE STUDIU
Test 1.
Care este legea circuitului magnetic si care sunt consecintele ei ?.
Test 2.
Care este teorema lui Ampere si cnd se poate aplica ?.
Test 3.
Care sunt teoremele reIractiei liniilor de cmp magnetic ?.
Test 4.
Cum intr si cum ies liniile de cmp magnetic din corpurile Ieromagnetice ?.
Test 5.
La supraIata de separare a dou medii cu permeabilitti magnetice diIerite se conserv:
a) Inductia magnetic;
b) Componenta normal a inductiei;
c) Componenta tangential a inductiei.
Test 6.
Care este unitatea de msur pentru solenatie:
a) Amperul;
b) Henry;
c) Voltul.
Test 7.
Care este unitatea de msur pentru tensiunea magnetic:
a) Amperul;
b) Henry;
c) Voltul.
Test 8.
Care este unitatea de msur pentru tensiunea magnetomotoare:
a) Amperul;
b) Henry;
c) Voltul.
Test 9.
La supraIata de separare a dou medii cu permeabilitti magnetice diIerite se conserv:
a) Intensitatea cmpului magnetic;
b) Componenta normal a intensittii cmpului magnetic;
c) Componenta tangential a intensittii cmpului magnetic.
153

ELECTRODINAMICA (3)
OBIECTIVE

Dup parcurgerea acestei unitti de nvtare studentul trebuie s stie:
- care este legea inductiei electromagnetice si ce consecinte are;
- care este regula lui Lenz;
- cte Ieluri de tensiunielectromotoare se cunosc;
- care sunt aplicatiile legii inductiei electromagnetice;
- care sunt eIectele nedorite ale curentilor indusi;
- ce sunt materialele diamagnetice si cele paramagnetice;
- ce sunt materialele Ieromagnetice si de cte Ieluri sunt;
- care sunt aplicatiile materialelor Ieromagnetic;
- ce este un circuit magnetic.



3.3.6. Legea inductiei electromagnetice
Se numeste inductie electromagnetica producerea unei t.e.m. ntr-un circuit sau, n
general, n lungul unei curbe nchise, datorita variatiei n timp a fluxului magnetic care strabate
orice suprafata ce se sprijina pe acea curba.
S-a constatat experimental c: t.e.m. produsa prin inductie electromagnetica, n lungul unei
curbe nchise I, este egala cu viteza de scadere a fluxului magnetic prin orice suprafata sprijinita
pe aceasta curba:
. S d B
t d
d
-
t d
d
- l d E
S
S
e
) )
I
I
I
u
I
u
(3.41)
Sensul t.e.m. induse este astIel nct eIectele ei se opun cauzei care a produs-o (regula lui
Lenz). Pentru exempliIicare, se consider un circuit traversat de un Ilux magnetic variabil n timp d
(Iig.3.17) n intervalul de timp n care Iluxul inductor 4 creste (d4/dt>0), n circuit apare o t.e.m.
indus ce d nastere unui curent i care produce un Ilux

Fig.3.17. Explicativ la regula lui Lenz.

4
r
(de reactie) ce se opune cresterii
Iluxului inductor (sens contrar
Iluxului 4), iar la scderea Iluxului
inductor 4 (d4/dt < 0), Iluxul de
reactie 4
r
are acelasi sens cu Iluxul
inductor.

154
Pentru aplicarea legii inductiei electromagnetice trebuie s se tin seama de urmtoarele reguli:
- curba nchis I este luat, n general, n lungul conductoarelor electrice, ns poate Ii dus si
prin izolanti sau vid;
- dac mediul este n miscare, curba I este atasat corpurilor n miscare;
- sensul de integrare pe curba I (sensul lui dl ) si normala la supraIata S
I
(sensul lui d S ) sunt
asociate dup regula burghiului drept. Dac s-ar utiliza regula burghiului stng, ar dispare semnul
minus din legea inductiei electromagnetice, dar apare n legea circuitului magnetic la derivata Iluxului
electric;
- dac conturul I este luat n lungul conductorului unei bobine cu N spire practic suprapuse,
Iluxul magnetic care intervine n calculul t.e.m. induse este Iluxul magnetic printr-o supraIat ce se
sprijin pe ntregul contur, adic Iluxul prin toate spirele. Dac se noteaz Iluxul magnetic Iascicular 4
f

(Iluxul printr-o singur spir), n legea inductiei intervine Iluxul total 4 N 4
f
:
.
t d
d
N -
I
e
u
I
u
(3.42)
- n regim stationar sau static, cnd Iluxul magnetic nu variaz n timp, t.e.m. indus este nul,
deoarece derivata Iluxului magnetic n raport cu timpul este zero, rezultnd:
, 0 l a E
)
I

care arat c teorema potentialului electrostatic este o Iorm particular a legii inductiei
electromagnetice. Dezvoltnd membrul drept al relatiei (3.41) rezult:
, l d ) B x v ( S d
t
B
- S d ) v x B ( rot B div v
S
) ) ) )
I I
c
c
(
c
c
I I

t
B
- l a E
S

(3.43)
deoarece div B 0, din legea Iluxului magnetic.
Relatia (3.43) arat c t.e.m. apare ca urmare a variatiei inductiei magnetice n timp (primul
termen din membrul drept care este t.e.m. de transformare) si datorit unei miscri (cel de al doilea
termen din membrul drept care este t.e.m. de miycare). Prima apare la transIormatoarele electrice, iar a
doua n masinile electrice.
Aplicnd Iormula lui Stokes primului membru al relatiei (3.43) rezult Iorma local a legii
inductiei electromagnetice:
( ). B v rot
t
B
E rot +
c
c
= (3.44)
Pentru corpuri imobile (v 0), rezult cea de a doua ecuatie a lui Maxwell:
.
t
B
E rot
c
c
= (3.45)
Cmpurile electrice induse prin inductie electromagnetic (cmpuri solenoidale) avnd
circulatia diIerit de zero (rot = E 0), sunt cmpuri rotationale, cu linii de cmp nchise. Legile
circuitului magnetic si a inductiei electromagnetice arat interdependenta dintre cmpul magnetic si cel
electric n regim nestationar.

Aplicatii
155

1. Curentii turbionari.
ConIorm legii inductiei electromagnetice, n spatiul n care Iluxul magnetic este variabil, apare
un cmp electric ale crui linii de cmp sunt nchise si se aIl n plane perpendiculare pe directia
Iluxului magnetic. Dac spatiul n care Iluxul magnetic variaz se aIl corpuri electroconductoare (otel,
cupru etc.), atunci cmpul electric variabil creeaz n aceste conductoare curenti indusi numiti curenti
turbionari.

Fig.3.18. Circuit magnetic din tole
electrotehnice.

Fig.3.19. Circuit magnetic a) masiv; b) din tole
electrotehnice.

Fig.3.20. Contorul electric.
De exemplu, la trecerea curentului alternativ printr-
o bobin cu miez de Iier masiv, n miez se vor induce
t.e.m. ce vor da nastere unor curenti turbionari, care se
nchid n plane perpendiculare pe vectorul inductie
magnetic (Iig.3.18). La masinile de curent continuu
desi cmpul magnetic produs de stator este constant,
n circuitul magnetic rotoric se induc t.e.m. alternative
de miscare si ca urmare circuitul magnetic se
realizeaz dintole (Iig.3.19b).
Acesti curenti provoac pe de o parte nclzirea miezului prin eIect Joule - Lenz, micsornd
randamentul instalatiei electrice, iar pe de alt parte, potrivit regulei lui Lenz, exercit o actiune
demagnetizant la cresterea Iluxului magnetic. Pentru micsorarea pierderilor, miezurile se Iabric din
tole izolate ntre ele, micsorndu-se astIel sectiunea circuitului si valoarea curentilor turbionari. Pentru
o serie de dispozitive, curentii turbionari pot Ii Iolositi rational pentru Iunctionarea lor. n Iigura 3.20
este reprezentat discul de aluminiu al unui contor de energie electric, care se roteste ntre polii unui
magnet permanent. n timpul Iunctionrii contorului, la rotirea discului, n el apar curenti turbionari.
Din interactiunea acestor curenti cu cmpul magnetic al magnetului apar Iorte care contribuie la
Irnarea discului, crend astIel cuplul rezistent, proportional cu viteza de rotire a discului. Curentii
turbionari sunt utilizati n practic la nclzirea metalelor n vederea Iorjrii sau a clirii lor superIiciale.

2. Principiul de functionare al generatorului de curent alternativ.

Se consider o bobin plan dreptunghiular cu N spire, ce se roteste n jurul unei axe de
simetrie cu n rot/sec, ntr-un cmp magnetic omogen, de inductie , perpendicular pe axa de rotatie
156
(Iig.3.21). Aplicnd legea inductiei electromagnetice si tinnd seama c const., apare numai o t.e.m.
de miscare:
. l d ) B x v ( N l d ) B x v (
e
) )
I I
I
sp
u

Se induc t.e.m. numai n laturile AB si CD, deoarece pentru laturile BC si DA, produsul mixt
dintre vitez, inductie si elementul dl este ( v x B )dl 0, cei trei vectori Iiind coplanari. Ca urmare
t.e.m. indus n spir rezult :

, t sin N l d sin B v N
l d ) - ( sin B v N
m
D
C
B
A
e
e e o
o t
u
)
)
u

(3.46)
unde: v e a 2nna, 4
m
B.S B.2al
(Iluxul maxim care strbate spira), iar o este
unghiul dintre o linie de cmp magneric si
normala la planul spirei.

Fig.3.21. Principiul de Iunctionare al
generatorului sincron.

Aplicatie numerica
ntr-un cmp magnetic uniIorm cu inductia magnetic B 0,2 T se gsesc dou conductoare
rectilii OA si OB Iormnd ntre ele unghiul AOB a/3 (Iig.3.22). Planul
determinat de cele dou conductoare este perpendi-cular
pe liniile cmpului magnetic. n contact cu cele dou
conductoare si perpendicular pe conductorul OA se
gseste un al treilea conductor care se deplaseaz pe
directia OA cu viteza uniIorm v 10 m/s.
Conductoarele au rezistenta speciIic r 0,8 O/m.
S se determine expresia t.e.m. indus si intensitatea
curentului din circuitul Iormat de cele trei conductoare.

Rezolvare
T.e.m. indus n circuitul Iormat de cele trei conductoare este dat de legea inductiei
electromagnetice. Fluxul magnetic ce strbate circuitul este variabil n timp, deoarece supraIata
circuitului este variabil prin deplasarea conductorului MN cu viteza v. Dac se noteaz cu x
segmentul variabil OM si se consider la t 0, OM 0, rezult x vt, iar supraIata circuitului OMNO
va Ii la un moment dat t:
157
.
2
1
2
1
2
1
2 2
o o tg t v tg OM OM MN OM S = = =
Fluxul magnetic ce strbate circuitul este:
.
2
1
2 2
o tg t v B S a B
S
= = u
)

Prin derivarea Iluxului magnetic n raport cu timpul se obtine t.e.m. indus n circuit:
. 64 , 34
2
J t tg t v B
t a
a
u
e
= =
u
= o
Semnul minus din relatia de mai sus apare din Iaptul c produsul vectorial dintre v si B este un
vector perpendicular pe planul Iormat de v si B si are sensul de la M la N, iar sensul de integrare a
Iost de la N la M.
Intensitatea curentului indus n circuit este:
. 92 , 0
)
cos
( 8 , 0
64 , 34
) (
A
t v
tg t v t v
t
NO MN OM r
u
R
u
i
e e
=
+ +
=
+ +
= =
o
o

Se observ c intensitatea curentului electric indus n circuit este constant. Semnul minus din
expresiile t.e.m. si a curentului, arat c sensul t.e.m. si a cutentului indus prin conductorul MN este de
la M la N si nu de la N la M cum s-a Iigurat pe Iigur.

3.4. CLASIFICAREA MATERIALELOR DIN PUNCT DE VEDERE
MAGNETIC

Din legea legturii dintre inductia magnetic B , intensitatea cmpului magnetic H si
magnetizatia M se stie c exist relatia:
. H
r o
H B
n Iunctie de valorile permeabilittii magnetice relative, materialele se clasiIic n:
a) materiale diamagnetice la care momentul magnetic atomic sau molecular este nul
(materiale cu molecule nepolare). Dac se introduc aceste materiale ntr-un cmp magnetic exterior,
apare un moment magnetic orbital suplimentar, la Iiecare molecul n parte, n sens contrar cmpului
magnetic exterior, astIel nct cmpul magnetic din interiorul materialului este mai slab ca cel exterior
si ca urmare
r
< 1,
m
< 0 (de ordinul a 10
-5
). Din aceast categorie Iac parte: hidrogenul, gazele
inerte, carbonul, cupru, argintul, zincul, aurul etc;
b) materiale paramagnetice la care momentele magnetice orbitale si de spin nu sunt nule
(materiale cu molecule polare). Magnetizarea macroscopic este ns nul datorit agitatiei termice.
Prin introducerea acestor materiale ntr-un cmp magnetic exterior, are loc o orientare a momentelor
magnetice, astIel nct acestea s devin omoparalele cu directia cmpului magnetic exterior. Ca
urmare, cmpul magnetic interior este mai intens, deci
r
~1,
m
> 0 (de ordinul a 10
-3
). Din aceast
categorie Iac parte: aluminiu, platina, cromul, azotul etc.
158
Deoarece permeabilittile relative ale acestor dou clase de materiale sunt Ioarte apropiate de
unitate, n calculele practice se iau pentru ele 1 ~
r
si
0
~ ;
c) materiale feromagnetice. Din aceast clas Iac parte Iierul, nichelul, cobaltul si unele aliaje
ale acestora, la care relatia B f(H) nu mai reprezint o dreapt ca la materialele para - sau
diamagnetice, permeabilitatea magnetic a lor Iiind dependent de intensitatea cmpului magnetic si de
starea lor anterioar de magnetizare. La aceste materiale apare un eIect cuantic numit cuplaj de
schimb, care Iace ca ntre atomii vecini s apar un cuplaj magnetic rigid (momentele lor magnetice s
devin paralele), chiar dac agitatia termic se opune acestui cuplaj.
Dac temperatura creste peste o valoare limit, denumit temperatura Curie, cuplajul de
schimb dispare brusc, rmnnd doar eIectul paramagnetic. Pentru Iier, temperatura Curie este de 1043
K, iar pentru nichel 633 K.
Un corp Ieromagnetic introdus ntr-un cmp
magnetic exterior, determin un cmp magnetic propriu
n acelasi sens si Ioarte intens n raport cu cmpul
magnetic exterior, astIel nct cmpul magnetic interior
rezultant este Ioarte puternic.
Pentru trasarea curbei B f(H) (Iig.3.23) se procedeaz
astIel: se introduce materialul nemagnetizat ntr-un
cmp magnetic variabil. La nceput se constat c la o
crestere a intensittii cmpului magnetic (care initial
avea valoare zero), apare o crestere rapid a inductiei

Fig.3.23. Ciclul de histerezis magnetic.
magnetice din material, dup care cresterea este mai lent si la un moment dat, inductia magnetic
rmne practic constant. Se spune c materialul s-a saturat. Dac se micsoreaz valoarea intensittii
cmpului magnetic, se constat c inductia magnetic scade lent si se ajunge ca la H 0 inductia
magnetic s Iie diIerit de zero, B B
r
. Valoarea B
r
reprezint inductia magnetica remanenta. Dac
se schimb sensul cmpului magnetic si se creste intensitatea acestui cmp, se constat c inductia
magnetic va scdea brusc si va lua valoarea zero pentru o anumit valoare a intensittii cmpului
magnetic, - H
c
, numit intensitatea cmpului magnetic coercitiv. Crescnd n continuare valoarea
intensittii cmpului magnetic, se constat o crestere a inductiei magnetice, dar avnd sensul schimbat.
Cnd intensitatea cmpului magnetic ia valoarea - H
m
, se constat c inductia magnetic rmne
practic constant (materialul s-a saturat). Micsornd intensitatea cmpului magnetic pn la anulare,
schimbnd apoi sensul lui si crescndu-l pn la valoarea H
m
, se obtine o curb nchis numit ciclu de
histerezis. n timpul descrierii ciclului de histerezis, materialul absoarbe o cantitate de energie de la
cmpul electromagnetic, energie care se transIorm n energie caloric. Aceast energie reprezint
pierderile prin histerezis, pierderi a cror valoare este proportional cu aria delimitat de ciclul de
histerezis.
Materialele Ieromagnetice se clasiIic n dou grupe: materiale feromagnetice moi si
materiale feromagnetice dure.
- Materiale feromagnetice moi, sunt caracterizate printr-un ciclu de histerezis ngust, avnd
cmpul coercitiv mic, permeabilitatea magnetic mare si pierderi prin histerezis reduse. Ele se
utilizeaz pentru conIectionarea circuitelor magnetice ale transIormatoarelor, masinilor si a aparatelor
electrice. Din aceast grup Iac parte: tabla silicioas (otel cu 4 Si), permalloy, supermalloy, Ieritele
de mangan-zinc etc.
159
- Materiale feromagnetice dure sunt caracterizate printr-un ciclu de histerezis lat, avnd
cmpul coercitiv mare, pierderi mari prin histerezis. Ele se utilizeaz pentru conIectionarea magnetilor
artiIiciali. Din aceast grup Iac parte: otelul cu 1 C, otelul crom, alnico, Ieritele de bariu etc.
n tabelul 3.1 se dau caracteristicile ( permeabilitatea relativ
r
, inductia magnetic remanent
B
r
si cmpul magnetic coercitiv H
c
ale unor materiale Ieromagnetice uzuale.

Tabelul 3.1.
Materialul
r
B
r
T] H
c
A/m] Felul
materialului
Fier pur 25.000 1,4 4
Tole din otel silicios 500 0,8 40
Permalloy 10.000 0,6 4
Ferit din mangan-zinc 2.000 0,15 10

Materiale
Ieromagnetice
moi
Otel (1 C) 40 0,7 5.000
Otel crom, Otel wolIram 30 1,1 5.000
Alnico I 4 0,73 34.000
Aliaj platin-cobald 1 0,45 26.000
Ferit de bariu 1 0,2...0,4 (1...2,5)10
5

Materiale
Ieromagnetice
dure

3.5. CIRCUITE MAGNETICE

Liniile de cmp magnetic sunt curbe nchise care conIorm teoremelor reIractiei liniilor de cmp
magnetic, sunt practic tangentiale pe Iata interioar a supraIetelor corpurilor Ieromagnetice si
perpendiculare pe aceste supraIete la iesirea din ele. Deoarece componentele tangentiale ale intensittii
cmpului magnetic se conserv la supraIata corpurilor Ieromagnetice, componenta tangential a
inductiei magnetice din corpul Ieromagnetic B
t
u H
t
este mult mai mare ca n exterior (>>
0
) si se
poate considera c liniile de cmp magnetic sunt conduse prin corpurile Ieromagnetice cum este
condus curentul electric prin conductoare.

Se numeste circuit magnetic un sistem de
corpuri feromagnetice despartite eventual
prin aer (ntrefieruri), care permite nchi-
derea liniilor de cmp magnetic (Iig.3.24).
Majoritatea liniilor de cmp se nchid prin Iier si
ntreIier, adic prin portiunile utile ale circuitului
magnetic si creeaz fluxul magnetic util d
u
.

Fig.3.24. Circuit magnetic cu ntreIier.

Liniile de cmp care se nchid partial prin aer si partial prin circu-itul magnetic se numesc linii
de dispersie,iar Iluxul creat de ele se numeste flux de dispersie d
o
.
160
Calculul circuitelor magnetice const n determinarea solenatiei necesare pentru a stabili un
anumit Ilux util sau a Iluxului util cnd se cunoaste solenatia. n general se consider Iluxul magnetic
uniIorm repartizat n sectiunea circuitului magnetic si dispersia nul.

TEME DE STUDIU

Test 1.
Care este legea inductiei electromagnetice si ce consecinte are ?.

Test 2.
Care este regula lui Lenz si ce rol are ?.

Test 3.
n cte moduri pot aprea tensiuni electromotoare prin inductie ?.

Test 4.
Care sunt aplicatiile legii inductiei electromagnetice ?.

Test 5.
Care sunt eIectele nedorite ale curentilor indusi si unde apar ?.

Test 6.
Ce sunt materialele diamagnetice, dar cele paramagnetice ?.

Test 7.
Ce sunt materialele Ieromagnetice si de cte Ieluri sunt ?.

Test 8.
Care sunt aplicatiile materialelor Ieromagnetice ?.

Test 9.
Ce este un circuit magnetic ?.

Test 10.
Cum sunt liniile de cmp magnetic prin circuitele Ieromagnetice ?.

Test 11.
Cum ies (intr) liniile de cmp magnetic din circuitele Ieromagnetice ?.

161

ELECTRODINAMICA (4)
OBIECTIVE

- ce sunt reluctanta respectiv permeanta magnetic;
- care sunt unittile lor de msur;
- care sunt teoremele lui KirchhoII pentru circuitele magnetice;
- care sunt expresiile reluctantelor echivalente la legarea serie respectiv paralel;
- s poat rezolva orice circuit magnetic.
- ce sunt inductivittile;
- cum se deIinesc inductivittile proprii si cele mutuale;
- ce sunt inductivittile utile si ce sunt cele de scpri;
- care sunt relatiile lui Maxwell pentru inductivitti;
- care este tensiunea electromotoare indus mutual sau de autoinductie;
- care este energia cmpului magnetic produs de n circuite parcurse de curenti;
- care este expresia densittii de volum a energiei magnetice;
- cum se calculeaz energia cmpului magnetic dintr-un anumit volum.



3.5.1. Reluctanta magnetica. Permeanta magnetica
Se consider un tub de Ilux magnetic, suIicient de subtire, pentru a putea consider
Iluxul magnetic constant n sectiunea tubului.
Tensiunea magnetic ntre dou puncte A si B, n lungul
curbei C (axa tubului), va Ii (Iig.3.25) dac se va considera
curba C ca o linie de cmp si deci:
l H d H l d .
Ca urmare tensiunea magnetic ntre punctele A si B va Ii:

Fig.3.25. Tub de Ilux magnetic.

( ) ( ) ( ) ( )
. l d
S
d d d
I

u
) ) ) )
l
S
S B
l H l H
u
B
C A
B
C A
B
C A
B
C A
B A m

Deoarece Iluxul magnetic se conserv printr-un tub de Ilux, tensiunea magnetic dintre
punctele A si B va Ii:

( )
.
S
l

u
B
C A
f B A m
d
)
u
(3.47)
162
Reluctanta magnetica R
m
se deIineste ca marimea pozitiva a raportului dintre tensiunea
magnetica yi fluxul magnetic fascicular:
.
S
l d

B
) C A(
I

)
u
u

R
B A m
B A m
(3.48)
Reluctanta magnetic depinde de natura materialului si de caracteristicile circuitului magnetic,
Iiind o mrime de material analog rezistentei electrice. Pentru o portiune omogen de circuit
(const., Sconst.) reluctanta magnetic va Ii:
,
S
l

Rm
(3.49)
unde l reprezint lungimea medie a unei linii de cmp magnetic.
Permeanta magnetic A
m
este inversa reluctantei magnetice si este analog conductantei
electrice:
.
um
I u
A

R
1

m
m
(3.50)
Unitatea de msur a reluctantei magnetice este Amper/Weber |A/Wb|, iar a permeantei
magnetice - Weber/Amper |Wb/A|.
Relatia (3.33) se poate scrie si sub Iorma:
,
R

m I u

um
(3.51)
care reprezint "legea lui Ohm" pentru circuitele magnetice, Iiind analog Iormal legii lui Ohm pentru
circuitele electrice.

3.5.2.Teoremele lui Kirchhoff pentru circuite magnetice
3.5.2.1. Prima teorema a lui Kirchhoff pentru circuite magnetice.
Se consider un nod al unui circuit magnetic. Dac se aplic legea Iluxului magnetic unei
supraIete nchise L care nconjoar acest nod (Iig.3.26), rezult neglijnd Iluxurile de dispersie:
, 0 S a B S a B S a B S a B S a B S a B
S S S S S 5 4 3 2 1
) ) ) ) ) )
_

sau: . 0 - - - -
5 I 4 I 3 I 2 I 1 I u u u u u

Generaliznd relatia de mai sus pentru un nod
oarecare N:
. 0
k I
=
E
u
eN k
(3.52)
Suma algebrica a fluxurilor magnetice
fasciculare care trec prin laturile unui circuit
magnetic ce converg ntr-un nod al acestuia este
nula.

Fig.3.26. Explicativ la demonstrarea
primei teoreme a lui KirchhoII.
163
3.5.2.2. Teorema a doua a lui Kirchhoff pentru circuite magnetice.
Se consider un ochi de circuit magnetic si
un sens arbitrar de reIerint corespunztor sensului
de integrare a lui H (Iig.3.27). Se aplic legea
circuitului magnetic curbei I (linia median a
circuitului magnetic) pentru regim stationar:

Fig.3.27. Explicativ la demonstrarea celei
de a doua teoreme a lui KirchhoII.
,
R

k I k m
O k
k m
j
u
u
_ _
) )
e e
I I
I
u
l a H -- - , l a H
O k
S
f

sau: .
k I k m u
_ _
e e
R
O k
k
O k
f f

u
(3.53)
Suma algebrica a solenatiilor care nlantuie laturile unui ochi de circuit magnetic este
egala cu suma algebrica a produselor reluctantelor laturilor cu fluxurile magnetice fasciculare
care trec prin ele.
Solenatiile si Iluxurile magnetice care au acelasi sens cu sensul de integrare prin latur se iau
cu semnul plus, cellalte cu semnul minus.
Din analiza teoremelor lui KirchhoII pentru retele electrice si pentru retele magnetice rezult
posibilitatea rezolvrii circuitelor magnetice cu ajutorul teoremelor lui KirchhoII. Pentru simpliIicare,
se poate Iigura schema electric echivalent a schemei magnetice, n care, sursele de t.e.m. sunt
nlocuite cu solenatiile corespunztoare, curentii electrici - prin Iluxurile Iasciculare din laturi, iar
rezistentele laturilor - prin reluctantele magnetice (vezi aplicatia 2 de la paragraIul 3.5.3.2).

Aplicatie
Se d circuitul magnetic liniar din Iigura 3.28a, avnd
r
400, N
1
300 spire, N
2
1.000
spire, I
1
5 A, I
2
3 A si dimensiunile geometrice: a 10 cm, b 14 cm, c d I 4 cm, e 8 cm
si o 3 mm. S se determine Iluxurile magnetice Iasciculare din cele trei laturi ale circuitului magnetic
si inductia magnetic din ntreIier.
Rezolvare
Schema electric echivalent a circuitului magnetic este redat n Iigura 3.28b, n

Fig.3.28. a) Circuitul magnetic al aplicatiei. b) schema electric echivalent.
164
care sensurile Iluxurilor magnetice Iasciculare s-au ales arbitrar. Reluctantele magnetice ale celor trei
laturi ale circuitului magnetic din Iigur vor Ii:
. 10 2
, 10 22 , 6
, 10 22 , 5
2
6
0 0 3 0 3
3
3
4
0 2
2
2
5
0 1
1
1
Wb
A
a f a f
a b
S S
l
R
Wb
A
e f
a b
S
l
R
Wb
A
c f
a b c a e
S
l
R
r
m
r
m
r
m
= +

= + =
=
= =
=
+ + +
= =
o

o

Aplicnd prima teorem a lui KirchhoII pentru circuite magnetice nodului H, iar cea de a doua
teorem ochiurilor 1 si 2, rezult sietemul de ecuatii:
. 10 2 10 22 , 6 3000 .
, 10 22 , 6 10 22 , 5 3000 1500 ,
, , 0
3
6
2
4
3 3 2 2 2
2
4
1
5
2 2 1 1 2 1
3 2 1 3 2 1
u + u = u + u =
u u = + u u = +
u = u + u = u u + u
m m
m m
R R
R R
u
u u
Prin rezolvarea sistemului de ecuatii se obtin Iluxurile magnetice Iasciculare:
. 10 23 , 1 , 10 8 , 8 , 10 57 , 7
3
3
3
2
3
1
Wb Wb Wb

= u = u = u
Inductia magnetic din ntreIier va Ii:
. 77 , 0
3
3
3
T
f c S
B =
u
=
u
=
o

3.5.3. Gruparea reluctantelor magnetice
Reluctanta magnetica echivalenta a unei portiuni de circuit magnetic cu doua borne de
acces yi fara solenatii pe laturi, este egala cu raportul dintre tensiunea magnetica aplicata ntre
cele doua borne yi fluxul magnetic fascicular care intra prin prima borna yi iese pe partea
cealalta:
.
u

I
m
e m
u
R
(3.54)
3.5.3.1. Gruparea serie a reluctantelor magnetice. Aplicnd teorema a doua a lui KirchhoII
pentru circuite magnetice, circuitului magnetic din Iig.3.29, rezult:
,
R R R u

e m I k m
n
1 k
I k I k m
n
1 k
k m
n
1 k
m u u u
_ _ _
u

Fig.3.29. Explicativ la legarea n serie a
reluctantelor.

Fig.3.30. Explicativ la legarea n paralel a
reluctantelor magnetice.

165
deoarece se neglijeaz Iluxurile magnetice de dispersie si deci Iluxul magnetic este acelasi prin toate
laturile. Din relatia de mai sus rezult c reluctanta magnetic echivalent a mai multor laturi,
conectate n serie, este egal cu suma reluctantelor laturilor:
.
R

k m
n
1 k
s e m
_
R
(3.55)
3.5.3.2. Gruparea n paralel a reluctantelor magnetice. Aplicnd prima teo-rem a lui
KirchhoII nodului N din Iigura 3.30 se obtine:
.
R
u

R
1

u

R
u

p e m
m
k m N k
m
k m
m
N k
k f
N k
f

_ _ _
e e e
u u

Din relatia de mai sus rezult:
.
k m
N k
p e m
k m N k p e m
,
R
1

A A
_ _
e e R
1
(3.56)
Din relatiile (3.56) rezult c inversa reluctantei magnetice echivalente a n laturi Ir bobine,
conectate n paralel, este egal cu suma inverselor reluctantelor laturilor sau, permeanta echivalent a n
laturi conectate n paralel este egal cu suma permeantelor laturilor.

Aplicatii
1. Calculul unui circuit magnetic liniar neramificat.
Se consider un tor cu diametrul mediu D
m
, executat din materialIeromagnetic cu
permeabilitatea magnetic relativ
r
, bobinat uniIorm cu N spire. Curentul care strbate bobinajul are
intensitatea I. Torul are sectiunea S si prezint un ntreIier de lungime o. Se cer: reluctanta magnetic a
circuitului magnetic, Iluxul magnetic Iascicular si cel total, inductia si intensitatea cmpului magnetic
din ntreIier si din circuitul magnetic (Iig.3.31).

Fig.3.31. Circuit magnetic
sub Iorm de tor cu ntreIier.

Reluctanta magnetic echivalent este egal cu suma dintre reluctanta
circuitului magnetic si a ntreIierului:
.
) 1 (
0 0 0
S
D
S S
D
R R R
r
r m
r
m
m mFe me

o t
o

o t
o
+
= +
= + =
Fluxul magnetic Iascicular ce strbate sectiunea circuitului si Iluxul
magnetic total ce strbate bobina vor Ii:

Inductia magnetic n miez si n ntreIier sunt egale si au
valoarea:
.
) 1 (
0
+
=
u
= =
r m
r
f
Fe
D
I N
S
B B
o t

o

Intensitatea cmpului magnetic n Iier si n ntreIier au expresiile:
. ,
0 0 r
Fe
Fe
B
H
B
H

o
o
= =
. ,
) 1 (
0
f t
r m
r
me me
mm
f
N
D
I N S
R
I N
R
U
u = u
+
= = = u
o t

166
2. Calculul unui circuit magnetic liniar ramificat.
Se consider circuitul magnetic din Iigura 3.32a. Se dau dimensiunile geometrice ale circuitului
magnetic: l, h si S, valorile intensittilor curentilor din cele trei nIsurri: I
1
I
3
, I
2
2 I
1
, numrul de
spire N
1
N
2
N
3
si permeabilitatea magnetic relativ a circuitului magnetic n
r
. Se cer Iluxurile
Iasciculare din cele trei laturi.
Se deseneaz schema electric echivalent schemei magnetice (Iig.3.32b).
Pentru Iluxurile Iasciculare 4
I1
, 4
I2
si 4
I3
se aleg sensuri arbitrare ca n Iigur. ConIorm teoremelor
lui KirchhoII pentru circuite magnetice, rezult:
.
,
,
2 3 1
3 2 3 3 2 2
2 1 2 2 1 1
f f f
f m f m
f m f m
R R
R R
u = u + u
+ = u + u
+ = u + u
u u
u u

nlocuind n relatiile de mai sus valorile
reluctantelor magnetice exprimate n Iunctie de
dimensiunile circuitului magnetic, se obtine
sistemul de ecuatii:
.
,
2
,
2
2 3 1
3 3 2 2 3
0
2
0
2 2 1 1 2
0
1
0
f f f
f
r
f
r
f
r
f
r
I N I N
S
h l
S
h
I N I N
S
h
S
h l
u = u + u
+ = u
+
+ u
+ = u + u
+

Fig.3.32. a) Circuit magnetic ramiIicat.
b) Schema electric echivalent.
Rezolvnd sietemul de ecuatii de mai sus, se obtin valorile Iluxurilor magnetice Iasciculare din laturi:
.
3 2
3
2
0 1 1 2
3 1
h l
S I N
r f
f f
+
=
u
= u = u

3.6. INDUCTANTE (INDUCTIVITTI)

Se consider un circuit nchis C (Iig.3.33), strbtut de un curent cu intensitatea i.
Fluxul magne tic 4
SI
, care strbate orice supraIat deschis mrginit de conturul I, este:
. S a B
S
S
)
I
I
u

167

Fig.3.33. Explicativ la deIinirea inductantei.
Intensitatea cmpului magnetic creat de
curentul i din circuitul C, este proportional cu
valoarea intensittii curentului i si dac mediul este
neIeromagnetic, inductia magnetic B si Iluxul
magnetic vor Ii proportionale cu i.

Deci putem scrie:
.
i
L , i L
S
S
u
u
I
I
(3.57)
Marimea L definita ca raportul dintre fluxul magnetic care strabate orice suprafata
limitata de conturul unui circuit yi intensitatea curentului care-l produce, se numeyte inductanta
sau inductivitatea circuitului. Inductanta unui circuit depinde de Iorma, dimensiunile si pozitia
relativ a circuitelor, precum si de valoarea permeabilittii magnetice a mediului. Pentru medii liniare,
inductanta este constant, iar pentru medii Ieromagnetice (u dependent de H, deci de i), inductanta
circuitului este Iunctie de curent.
Unitatea de msur pentru inductant este Henry H].

TEME DE STUDIU

Test 1.
Ce este reluctanta magnetic si ce unitti de msur are ?.
Test 2.
Ce este permeanta magnetic si ce unitti de msur are ?.
Test 3.
Care este prima teorem a lui KirchhoII pentru circuitele magnetice ?.
Test 4.
Care este cea de a doua teorem a lui KirchhoII pentru circuitele magnetice ?.
Test 5.
Cum se determin semnul solenatiei unei bobine la aplicarea teoremei a doua a lui KirchhoII ?.
Test 6.
Care este expresia reluctantei echivalente la legarea n serie a lor ?.
Test 7.
Care este expresia reluctantei echivalente la legarea n paralel a lor ?.
Test 8.
Cum se poate obtine schema electric echivalent a unui circuit magnetic ?.
Test 9.
Care sunt corespondentele ntre mrimile de natur magnetic si cele de natur electric pentru
stabilirea schemei electrice echivalente ?.
Test 10.
Care este deosebirea dintre Iluxul magnetic Iascicular si Iluxul total al unei bobine ?.
168
Test 11.
Inductia magnetic din ntreIier este egal cu inductia magnetic din circuitul magnetic ?.
Test 12.
Ce sunt inductivittile (inductantele) si ce unitti de msur au ?.
Test 13.
Unitatea de msur a inductantei este:
a) Amperul;
b) Faradul;
c) Henry.

Test 14.
Unitatea de msur a reluctantei magnetice este:
a) Amperul;
b) Weber/Amper;
c) Amper /Weber.
Test 15.
Unitatea de msur a permeantei magnetice este:
a) Amperul;
b) Weber/Amper;
c) Amper /Weber.
Test 16.
Unitatea de msur a solenatiei:
a) Amperul;
b) Weber/Amper;
c) Amper /Weber.
Test 17.
Unitatea de msur a Iluxului magnetic Iascicular este:
a) Amperul;
b) Weberul;
c) Amper /Weber.
169

ELECTRODINAMICA (5)
OBIECTIVE

Dup parcurgerea acestei unitti de nvtare studentul trebuie s stie:
- ce sunt inductantele si cum se pot calcula;
- ce sunt inductantele proprii;
- ce sunt inductantele utile;
- ce sunt inductantele de scpri;
- ce sunt inductantele mutuale;
- care sunt relatiile lui Maxwell pentru inductivitti;
- cum se calculeaz tensiunile electromotoare de autoinductie si de inductie mutual;
- care este expresia energiei cmpului magnetic;
- care este expresia densittii de volum a energiei cmpului magnetic.



3.6.1. Inductante proprii yi inductante mutuale

Se consider dou circuite cu N
1
si N
2
spire (Iig.3.34) si se presupune c numai primul circuit
este strbtut de curent (curentul i
1
). Se noteaz cu 4
f11
Iluxul magnetic Ias- cicular produs de circuitul
1 care trece printr-o spir a circuitului 1 si cu 4
f21
Iluxul mag-netic Iascicular produs de circuitul 1 care
strbate o spir a circuitului 2. Prin conventie, Iluxurile se noteaz cu doi indici, primul arat circuitul
prin a crui supraIat se calculeaz Iluxul, iar al doilea indice arat circuitul care a produs Iluxul
respectiv.

Se consider, de asemenea, c sensul de reIerint
al Iiecruia dintre Iluxuri s Iie asociat dup regula
burghiului drept cu sensul de reIerint de pe circuitul
nlntuit de acest Ilux. Rezult c Iluxul 4
f11
este
mereu pozitiv, iar Iluxul 4
f21
poate Ii pozitiv sau
negativ.
Fluxul magnetic Iascicular de dispersie (de
scpri) al circuitului 1 Iat de circuitul 2, 4
of21
, este
Iluxul magnetic

Fig.3.34. Explicativ la calculul inductan-telor
proprii si mutuale.
Iascicular produs de circuitul 1 care nu strbate circuitul 2.
Se numeste inductanta proprie L
11
a circuitului 1, raportul pozitiv dintre fluxul total d
11
ce
strabate circuitul 1 yi intensitatea curentului i
1
care-l produce:
. 0 ~
i1
11 I u u

N

i

L 1
1
11
11
(3.58)

170
La Iel se poate deIini inductanta proprie a circuitului 2, considerndu-se i
2 =
0 si i
1
0:
Deoarece intensitatea cmpului magnetic produs de un circuit este proportional cu numrul de
spire N, rezult c Iluxul magnetic Iascicular este proportional cu N, iar inductanta proprie va Ii
proportional cu ptratul numerelor de spire, N
2
.
Se deIineste inductanta mutuala L
21
ntre circuitele 1 si 2 ca raportul dintre fluxul total 4
21

produs de circuitul 1 care strabate circuitul 2 yi intensitatea curentului i
1
care l produce:
Analog se deIineste inductanta mutual ntre circuitele 2 si 1:
Se poate demonstra c inductantele mutuale sunt egale pentru medii liniare.
Dac nu exist Iluxuri magnetice de dispersie:
Circuitele electrice care au inductante mutuale diIerite de zero se numesc circuite cuplate
magnetic.

Fig.3.35. a) Bobine cuplate magnetic; b) simbolizarea lor n schemele electrice.

n Iig.3.35a se arat cuplajul ntre trei bobine si semnele inductantelor mutuale. ntre circuitele
1 si 2 Iluxul mutual 4
12
> 0 si deci L
12
> 0, ntre circuitele 1 si 3, 4
13
< 0 si deci L
13
< 0, iar ntre
circuitele 2 si 3, 4
23
< 0 deci L
23
< 0. n schemele electrice pentru a putea determina semnul
inductantelor mutuale, se adopt urmtoarea conventie: cele dou bobine au cte o born nsemnat cu
asterisc (born polarizat), dac sensurile curentilor prin cele dou bobine sunt orientate n acelasi mod
Iat de aceste borne, inductanta mutual este pozitiv (L
12
din Iig.3.35b), iar n caz contrar, inductanta
mutual este negativ (L
23
, L
13
din Iig.3.35b).

. 0 ~
i2
2 2 I u u

N

i

L 2
1
2 2
2 2
(3.59)
. 0 ~
i1
1 2 I u u

N

i

L 2
1
1 2
1 2
(3.60)
. 0 ~
i2
2 1 I u u

N

i

L 1
2
2 1
2 1
(3.61)
.
L

L
M
L

L 2 2 11 1 2 12
(3.62)
171
Aplicatii

1. Inductanta proprie a unui tor.
Se consider un tor omogen (Iig.3.36) avnd N spire uniIorm distribuite, strbtute de curentul I.

Fluxul magnetic total este:
.
2
D
S I N
R
U
N N
m
m
f
t
= = u = u
Inductanta proprie a torului va Ii:
.
2
2 2
m
m m
m
f
N
R
N
D
S N
R I
U
N
I
N
I
L A = = = =
u
=
u
=
t
(3.63)

Fig.3.36. Tor circular uniIorm
bobinat.
2. Inductanta unei linii electrice bifilare.
Se consider dou Iire rectilinii, paralele (Iig.3.37), parcurse de curenti de sensuri contrare
avnd intensitatea egal cu I. Conductoarele au sectiunea circular si de raz a. Distanta dintre axele
celor dou conductoare este d.

Intensitatea cmpului magnetic dat
de unul dintre conductori, la distanta r de
conductor este:
.
2 r
I
H
t
=
Fluxul magnetic prin supraIata S
dintre cele dou conductoare, pe lungimea l,
produs de curentul I din conductorul 1 va Ii:

Fig.3.37. Explicativ la calculul inductantei liniei electrice
biIilare.
. ln
2
0 cos
0
0
a
a a l I
r a l H S a B S a B
a a
a S S
= = = = u
) ) )

t

Fluxul magnetic dat de cei doi conductori prin supraIata S dintre conductoare va Ii dublu deoarece
curentii prin cele dou conductoare sunt egali si pentru c au sensuri con-trare Iluxurile au acelasi sens:
. ln ln 2
0 0
a
a l I
a
a a l I
t
t
= u = u
Inductanta liniei biIilare va Ii:
. ln
0
a
a l
I
L
t
l
t
=
u
= (3.64)

3.6.2. Inductante utile yi inductante de dispersie

Fluxul magnetic Iascicular produs de un circuit nu trece n totalitate prin alt circuit (Iig.3.34).
Partea din Iluxul Iascicular care strbate si alt circuit se numeste flux magnetic fascicular util, iar
restul, flux magnetic de dispersie (de scapari):
172
. 0 ~ , , -
1 2 I 11 I 1 2 I u u u o
(3.65)
Inductanta de scapari (dispersie) a circuitului 1 Iat de circuitul 2 este partea din inductanta
proprie a circuitului 1, corespunztoare Iluxului de scpri Iat de circuitul 2:
Tinnd seama de relatiile (3.58) si (3.60), relatia (3.66) devine:
Analog se obtine:
Inductanta utila a circuitului 1 Iat de circuitul 2, reprezint partea din inductanta proprie a
circuitului 1, corespunztoare Iluxului util Iat de circuitul 2:
Analog se deIineste inductanta util a circuitului 2 Iat de circuitul 1:
Din relatiile (3.67)...(3.70) rezult:
n tehnic se utilizeaz anumiti coeIicienti care deIinesc gradul de scpri (dispersie), cum este
de exemplu coeficientul de cuplaj:
Bobinele necuplate magnetic au L
12
0, k 0, iar cele cuplate complet, Ir Ilux magnetic de
dispersie, au k 1.

3.6.3. Relatiile lui Maxwell pentru inductivitati

Cunoscnd inductivittile proprii si mutuale ale unui sistem de circuite, se poate calcula Iluxul
magnetic prin orice circuit, dac se dau intensittile curentilor din toate circuitele.
Dac se tine seama de deIinitia dat pentru inductivitate, Iluxul magnetic total prin circuitul j,
produs de curentul din circuitul k, este :
,
k k f k f
I L = u
. ,
i
,
N
-
i

N

i 1
1 2 I
1
1
11 I
1
1
1 2 I u u u o
o

N

L 1 1 2
(3.66)
. 0 ~ ,
L
,
N
N
-
L

L 1 2
2
1
11 1 2 o
(3.67)
. 0 ~ ,
L
,
N
N
-
L

L 12
1
2
2 2 12 o
(3.68)
. 0 ~ ,
L
,
N
N

21
2
1
21 u L
(3.69)
. 0 ~ ,
L
,
N
N

12
1
2
12 u L
(3.70)
.
L

L

L
,
L

2 1 2 1 u 2 2 1 2 1 2 u o o L

L 1 1
(3.71)
.
L

L
M

L

L
L

L
k
2 2 11
2 2 11
12 1 2
(3.72)
173
iar Iluxul magnetic total prin circuitul j, produs de toti curentii, se poate calcula cu metoda
superpozitiei (dac mediul este liniar), ca Iiind suma Iluxurilor produse de Iiecare curent electric n
parte, adic:
,
1
_
=
u = u
n
k
k f f

unde n este numrul circuitelor.
Explicit dac i
1
, i
2
,.....i
n
sunt curentii din cele n circuite electrice, Iluxurile totale v
1
, v
2
,..... v
n
ce trec prin cele n circuite au expresiile liniare si omogene:
. ......
..... .......... .......... .......... .......... ..........
, ......
, ......
2 2 1 1
2 2 2 2 1 1 2 2
1 2 2 1 1 1 1 1
n n n n n n
n n
n n
i L i L i L
i L i L i L
i L i L i L
+ + = u
+ + = u
+ + = u
sau
_
=
= u
n
k
k k f f
i L
1
.
3.6.4. Tensiunea electromotoare de inductie proprie yi de inductie mutuala
Un circuit electric, avnd inductivitatea proprie L, dac este strbtut de un curent variabil i, va
avea Iluxul total propriu 4 L i tot variabil n timp. ConIorm legii inductiei electromagnetice, n
circuit se va induce o t.e.m. de valoare instantanee:
relatie valabil dac circuitul este imobil. T.e.m. indusa ntr-un circuit electric datorita variatiei n
timp a curentului propriu al circuitului, se numeyte t.e.m. de inductie proprie sau de
autoinductie.
Dac dou circuite sunt cuplate magnetic, avnd inductivittile mutuale L
12
L
21
M si dac
circuitul 2 este strbtut de curentul variabil n timp i
2
, Iluxul magnetic produs de circuitul 2 prin
circuitul 1 va Ii: 4
12
L
12
i
2
este de asemenea variabil si va induce n circuitul 1 o t.e.m. de inductie
mutual:
n scrierea celei de a doua teoreme a lui KirchhoII pentru circuite electrice cuplate magnetic si
avnd curenti variabili n timp, se va tine seama si de t.e.m. de autoinductie si de inductie mutual.

3.7. ENERGIA SI FORTELE N CMPUL MAGNETIC

3.7.1. Energia cmpului magnetic produs de circuite electrice parcurse de curenti

Se consider n circuite IiliIorme strbtute de curentii i
1
,i
2
...i
n
, continnd si surse de t.e.m.
u
e1
,u
e2
,...,u
en
(Iig.3.38). ConIorm legii conservrii energiei, energia total debitat de

,
t d
i d
L -
t d
d
-
L e
u
u
(3.73)
.
t d
i
d

L
-
t d
d
-
2
2 1
2 1
M 1 e
u
u
(3.74)
174

Fig.3.38. Explicativ la calculul energiei. cmpului
magnetic.

surse dW
G
n intervalul de timp dt va
Ii egal cu suma pierderilor de energie
prin eIect Joule-Lenz, dQ
R
, n
rezistentele circuitelor, a cresterii
energiei cmpului magnetic a
sistemului dW
m
si a lucrului mecanic
eIectuat de Iortele magnetice dL n
acelasi interval de timp dt:
. L d
W
d t d
i

R
t d
i

u
, L d
W
d Q d
m
2
k k
n
1 k
k k e
n
1 k
m
R
G _ _
W
a
(3.7
5)

Aplicnd teorema a doua a lui KirchhoII din electrocinetic circuitului k, se obtine:
.
t d
d

i

R

u
,
i

R

t d
d
-
k
k k k e k k
k
k e
u u
u

nmultind relatia de mai sus cu i
k
dt si adunnd pentru cele n circuite rezult:
. d
i
t d
i

R
t d
i

k k
n
1 k
2
k
k
n
1 k
k k e
u _ _ _ u
n
1 k
(3.76)
nlocuind relatia (3.60) n relatia (3.59) se obtine:
. d
i
L d
k k
n
1 k
m
u _ W
a (3.77)
Considernd circuitele imobile, dL0, si rezult:
. d
i

k k
n
1 k
m u
_
W
a
(3.78)
Fluxul total 4
k
care strbate circuitul k este n regim cvasistationar:
.
i

L
f f k
n
1 f
k
_ u

Pe baza legii conservrii energiei se poate aIirma c energia magnetic W
m
nu depinde de
ordinea stabilirii curentilor n circuite. Presupunem c se ajunge n starea Iinal i
k
, 4
k
printr-o crestere
proportional a curentilor de la valoarea initial zero, la starea Iinal, astIel c la un moment dat
curentul va Ii: i'
k
z i
k
cu e0,1]. Fluxurile Iiind proportionale cu curentii, rezult c Iluxul magnetic
va Ii n acelasi moment 4'
k
z 4
k
, iar d4'
k
4
k
d.
Suma variatiilor de energie din momentul initial, n care nu exista cmp magnetic, pn n
momentul Iinal, este energia magnetic W
m
a sistemului:
.
i

2
1
d
i
d
i

k k
n
1 k
1
0
k k
n
1 k
k k
n
1 k
1
0
m
u _ ) u _ u _ )

W
(3.79)
Energia nmagazinata de cmpul magnetic al unui sistem de circuite parcurse de curenti
electrici, este egala cu semisuma produsului dintre curentii din circuite yi fluxurile totale ce
strabat suprafetele limitate de contururile circuitelor respective.
175
Energia magnetic se poate exprima si n Iunctie de curenti si inductante:
.
2
1
1 1
f k
n
k
n
f
f i m
i i L W
__
= =
= (3.80)
Energia magnetic a unui sistem de circuite parcurse de curenti este repartizat n tot volumul
n care exist cmpul. Se deIineste densitatea de volum a energiei magnetice w
m
:
.
V d
W
d

V
W

lim

m m
0 V
m
A
A
A
w

(3.81)
n cazul unei bobibe toroidale (Iig.3.31), energia magnetic produs de bobina torului
alimentat cu curentul i va Ii:
,
2
1
2
1
2
1
2
J B H B H S l B S N
N
H l i
W
m
= = =
u
= (3.82)
unde l este lungimea medie a bobinei, S sectiunea bobinei, Volumul miezului bobinein care este
concentrat cmpul magnetic. Rezult densitatea de volum a energiei cmpului magnetic:
.
2
B H

m
w
(3.83)
Energia total a cmpului magnetic se poate determina astIel:
. V d B H
2
1

V
m
) W

(3.84)
Relatiile (3.83) si (3.84) sunt valabile si n cazurile generale.

TEME DE STUDIU

Test 1.
Ce sunt inductivittile (inductantele) proprii, ce semne si ce unitti de msur au ?.
Test 2.
Ce sunt inductivittile (inductantele) mutuale si ce unitti de msur au ?.
Test 3.
Cum se determin semnul unei inductivitti mutuale si cum se determin acesta ntr-o schem
electric ?.
Test 4.
Ce sunt bornele polarizate si cum determin acestea semnul inductivittii mutuale?.

Test 5.
Ce sunt inductivittile (inductantele) utile si ce unitti de msur au ?.

Test 6.
Ce sunt inductivittile (inductantele) de scpri si ce unitti de msur au ?.

Test 7.
Care este expresia tensiunii electromotoare indus mutual ?.
Test 8.
Ce aparat electric, Ioarte mult utilizat n aplicatii, Iunctioneaz pe baza tensiunii electromotoare
indus mutual ?.
176
Test 9.
Care sunt relatiile lui Maxwell pentru inductivitti si n ce medii pot Ii utilizate ?.
Test 10.
Care este expresia tensiunii electromotoare de autoinductie ?. n ce circuite poate ea s apar ?.
Test 11.
Care este expresia energiei cmpului magnetic produs de n circuite parcurse de curenti electrici?.
Test 12.
Care este unitatea de msur a inductantelor ?.
a) Amper / metru ;
b) Henry ;
c) Henry / metru.
Test 13.
Care este unitatea de msur a tensiunii electromotoare indus mutual ?.
a) Voltul;
b) Amperul;
c) Henry.
Test 14.
Ce semn au inductantele de scpri ?.
a) numai plus;
b) numai minus;
c) depinde de pozitia bobinei.

177

ELECTRODINAMICA (6)
OBIECTIVE

- care este expresia energiei cmpului magnetic;
- care sunt expresile Iortelor generalizate n cmpul magnetic;
- cum Iunctioneaz un aparat electrodinamic;
- cum Iunctioneaz un wattmetru;
- care este Iorta portant a unui electromagnetic si de cine depinde;
- ce sunt Iortele electromagnetice, de cine depind si ce sensuri au;
- ce sunt Iortele electrodinamice, de cine depind si ce sensuri au;
- cum se deIineste amperul.



3.7.2. Teoremele fortelor generalizate n cmpul magnetic

Dac conIiguratia geometric a sistemului de circuite din Iig.3.38 este Iix, cu exceptia unui
singur circuit ce se poate deplasa pe directia coordonatei generalizate x
k
sub actiunea Iortei
generalizate X
k
, rezult din relatia (3.77):
. d
i

x
d
X

k k
n
1 k
k k m
u _ W
a (3.85)

a) Dac se consider Iluxurile magnetice constante, d4
k
0 si rezult:
. )
x
W
( -
X
, 0
x
d
X

. const
k
k
m
k k k m
u
c
c
W
a
(3.86)
Componenta fortei generalizate X
k
pe directia coordonatei generalizate este egala cu
derivata cu semn schimbat a energiei cmpului magnetic, exprimata n functie de coordonatele
generalizate yi fluxurile magnetice, n raport cu coordonata generalizata, cnd fluxurile
magnetice sunt constante prin circuite.
b) Dac se consider curentii electrici constanti, di
k
0 si rezult din (3.79) prin diIerentiere:
.
W
d 2 d
i
, d
i

2
1
) d
i

i
d (
2
1

m k k
n
1 k
k k
n
1 k
k k k k
n
1 k
m
u _
u _ u u _ W
a

(3.87)

nlocuind relatia (3.87) n relatia (3.85) rezult:
,
x
d
X
k k m
W
a
de unde se obtine:
. )
x
. const
i
k
k
m
c
c
W
(
X
k

(3.88)
Componenta fortei generalizate X
k
pe directia coordonatei generalizate , care tinde sa
mareasca coordonata generalizata x
k
, este egala cu derivata n raport cu coordonata generalizata
x
k
a energiei cmpului magnetic, la curenti constanti n circuite, dac energia este exprimat n
Iunctie de coordonatele generalizate si curentii din circuite.

178
Aplicatii
1. Forta portanta a unui electromagnet.

Forta portant a unui electromagnet este Iorta necesar pentru a ndeprta armtura de polii
electromagnetului (Iig.3.39), x Iiind lungimea ntreIierului. Forta portant se determin din teorema
Iortelor generalizate (se consider permeabilitatea circuitului magnetic inIinit, = ), Iolosind relatia
(3.86).

Fig.3.39. Explicativ la calculul Iortei
portante.

Inductanta electromagnetului este (3.63):

.
x 2
S
N

x 2
l
S
N

o
2
r
Fe
o
2
e m
~
R
N
L
2

nlocuind n relatia (3.86) rezult Iorta portant:
.
x d
L d

L
2
)
L 2
(
x d
d
- )
x
2
2 2
. const
m u u
c
c
u
W
( - X F
Derivnd inductanta n raport cu x, rezult Iorta portant:
.
x 2
L
i
-
x L 2
- F X
2 2
u

(3.89)
Semnul minus al Iortei portante, arat c aceast Iort este de atractie (ndreptat n sens opus
sensului cresterii lui x).
Acelasi rezultat s-ar Ii obtinut si dac se exprima energia cmpului magnetic n Iunctie de
curent si s-ar Ii Iolosit relatia (3.88) pentru determinarea Iortei portante.

2. Cuplul exercitat asupra unei bobine mobile aflate ntr-un cmp magnetic produs de
alta bobina fixa exterioara (Iig.3.40).

Se consider o bobina Iix 1
Ioarte lung avnd N
1
spire strbtute de
curentul i
1
si lungimea l. n interiorul
bobinei va exista un cmp magnetic de
inductie :

.
1 1
0 1
l
i N
B =

Fig.3.40. Explicativ la calculul cuplului dintre
dou bobine.

Asupra bobinei 2 mobile avnd supraIata unei spire S
2
strbtut de curentul i
2
, aIlat n
interiorul bobinei 1, se vor exercita Iorte ce vor produce un cuplu ce tinde s o roteasc astIel nct
spirele sale s mbrtiseze Iluxul maxim. Cuplul activ de rotatie dat de aceste Iorte va Ii:
,
12
2 1
tan
o o c
c
=
|
|
.
|
\
|
c
c
= =
=
L
i i
W
X C
t cons i
m
a
(3.90)
deoarce energia magnetic produs de cele dou bobine are expresia:
2 1 12
2
2 22
2
1 11 2 1 21 2 1 12
2
2 22
2
1 11
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
2
1
i i L i L i L i i L i i L i L i L W
m
+ + = + + + = (3.91)
si numai inductanta mutual L
12
este Iunctie de unghiul u. Inductanta mutual este:
179
.
sin sin
2 2 1
0
1
2 1 2
1
21
21
l
S N N
i
S B N
i
L
o
o
= =
u
=
Derivnd relatia de mai sus n raport cu u si nlocuind n relatia care d cuplul, rezult:
,
cos
2 1 2 2 1
0
l
i i S N N
C
a
o
= (3.92)
de unde se vede c valoarea cuplului de rotatie este proportional cu produsul intensit-tilor curentilor
prin cele dou bobine. Acest cuplu este Iolosit la aparatele electrodina-mice pentru a indica puterea
absorbit de un circuit. Bobina 1 este cuplat n serie n circuit (i i
1
), iar bobina 2 este legat n
paralel (i
2
k U). Ca urmare cuplul activ al aparatului va Ii proportional cu intensitatea curentului din
circuit si cu tensiunea aplicat, deci cu puterea absorbit.

3.7.3. Fortele electromagnetice

n prezenta cmpurilor magnetice, conductoarele parcurse de curenti electrici de conductie,
sunt supuse unor Iorte numite Iorte electromagnetice. Se consider un conductor de o Iorm oarecare
parcurs de curentul electric i si aIlat ntr-un cmp magnetic de inductie B. Se consider o deplasare
virtual d r a unui element de conductor d l , produs de Iorta d F (Iig.3.41). Din teorema Iortelor
generalizate, rezult:
.
r d
W d
)
r
m
2
m
c
c
W
( a F a (3.93)
Variatia energiei magnetice are expresia:
. r d ) B l (d i ) l d r d ( B i S
d
B i
d
i
2 2
m
u
W a
2

Fig.3.41.Explicativ la
calculul Iortei electro-
magnetice.
nlocuind n (3.93) relatia de mai sus, se obtine Iorta ce se
exercit asupra elementului dl:

. ) B l d ( i
u
F d F d
,
r
r

u
) B l a ( i
r a
r a
) B l a ( i F a
(3.94) (

Forta exercitat asupra ntregului contur este:
. B l a i F
L
)

(3.95)
Directia Iortei este perpendicular pe planul Iormat de vectorii dl si B , iar sensul corespunde
sensului de naintare al burghiului drept, dac se roteste elementul dl peste B cu un unghi mai mic de
180.
n cazul unui conductor rectiliniu de lungime l, aIlat ntr-un cmp magnetic omogen de inductie
magnetic B, Iorta va Ii:
. l i B F , ) B x l ( i F o sin (3.96)

Dac liniile de cmp magnetic sunt si perpendiculare pe conductor Iorta este:
. l i B F (3.97)

3.7.4. Fortele electrodinamice
Fortele electrodinamice sunt Iortele care se exercit ntre dou conductoare parcurse de curent
electric de conductie. Se consider dou dou conductoare rectilinii, paralele si de lungime l Ioarte
mare n raport cu distanta d dintre ele (Iig.3.42). Conductoarele sunt parcurse de curentii i
1
si i
2
.
180
Curentul i
1
din conductorul 1 stabileste n orice punct situat pe al doilea conductor un cmp magnetic
de inductie magnetic B
21
, normal pe planul conductoarelor:

.
a 2
i

B
1
21
t
(3.98)

Conductorul 2 parcurs de curentul i
2
se aIl n cmpul
magnetic de inductie B
21
si asupra lui va actiona Iorta
electromagnetic (3.97):

Fig.3.42. Explicativ la calculul
Iortelor electrodinamice.
.
a 2
l
i i
l
i B
F
2 1
2 21 1 2
t
(3.99)
Fortele electrodinamice sunt Iorte de atractie dac curentii care strbat cele dou conductoare
sunt de acelasi sens si de respingere n caz contrar. Ele apartin planului Iormat de cele dou
conductoare paralele.
Pe baza relatiei (3.99) se deIineste amperul:
Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, mentinut n doua
conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinita yi cu sectiune circulara neglijabila, ayezate
n vid, la o distanta de un metru unul de altul, ar produce ntre aceste conductoare o forta de
2.10
-7
newtoni pe o lungime de un metru.

Aplicatie
Trei bare onductoare paralele, inIinit lungi, montate la distanta d unul de altul si n acelasi plan,
sunt Iixate pe izosatoare ca n Iigura 3.43. La un scurtcircuit, curentii din bare sunt I
2
I
3
I
1
/2 si au
sensurile din Iigur. Se cere s se determine Iortele la care sunt supuse izolatoarele, distanta dintre dou
izolatoare ale aceleasi bare este a.

Rezolvare
Fortele electrodinamice ce actioneaz asupra izolatoarelor barelor 1, 2 si 3 au tinnd seama de
sensurile lor din Iigura 3.43, urmtoarele module:
,
8
3
4 2
2
1
0
3 1
0
2 1
0 3 1 2 1 1
a
a I
a
a I I
a
a I I
F F F
t
t
= + = + =

Fig.3.43. Explicativ la calculul Iortelor dintre trei bare parcurse de curenti.

. 0
4 2
,
8
3
2 2
3 1
0
2 3
0 31 31 3
2
1
0
3 2
0
2 1
0 3 2 21 2
= = =
= + = + =
a
a I I
a
a I I
F F F
a
a I
a
a I I
a
a I I
F F F
t

Se observ c asupra conductorului 3 Iorta rezultant este nul. Izolatoarele sale nu sunt
solicitate. Conductoarele 1 si 2 sunt supuse la Iorte egale.

181
TEME DE STUDIU

Test 1.
Care este expresia Iortei generalizate n cmpul magnetic dac curentii din circuite sunt
constanti ?.

Test 2.
Care este expresia Iortei generalizate n cmpul magnetic dac Iluxurile magnetice din
circuite sunt constante ?.

Test 3.
Ce nseamn semnul plus sau minus obtinut la calculul Iortei generalizate prin aplicarea
teoremelor Iortelor generalizate n cmpul magnetic ?.

Test 4.
Cum depinde Iorta portant a unui electromagnet de distanta dintre el si piesa atras ?.

Test 5.
Cum depinde expresia cuplului activ al unui aparat electrodinamic de intensit-tile curentilor
din cele dou bobine ?.

Test 6.
Pentru ce se utilizeaz aparatul electrodinamic si cum se alimenteaz cele dou bobine ?.

Test 7.
Ce sunt Iortele electromagnetice, cnd apar si de cine depind ele ?.

Test 8.
Cum se determin sensul Iortei electromagnetice ?.

Test 9.
Ce sunt Iortele electrodinamice, cnd apar si de cine depind ele ?.

Test 10.
Cum se determin sensul Iortei electrodinamice ?.
Test 11.
Cum se deIineste amperul ?.

Test 12.
Care este unitatea de msur a inductantelor ?.
a) Amper / metru ;
b) Henry ;
c) Henry / metru.
Test 13.
Care este unitatea de msur a densittii de volum a energiei magnetice ?.
a) Joulul;
b) Wattul;
c) Joul / metru cub.

182

Test 14.
Care este unitatea de msur a tensiunii electromotoare indus mutual ?.
a) Voltul;
b) Amperul;
c) Henry.
Test 15.
Ce semn au inductantele de scpri ?.
a) numai plus;
b) numai minus;
c) depinde de pozitia bobinei.

RSPUNSURI LA TESTELE GRIL

Unitatea 1. :11a, 12a, 13c, 14b, 15b, 16c, 17c, 18a.
Unitatea 2. : 21a, 22a, 23a, 24c, 25c.
Unitatea 3. : 13c, 14c, 15a, 16b, 17c.
Unitatea 4. : 12a,13b.
Unitatea 5. : 8c, 9a.
Unitatea 7. :19a, 20c, 21a, 22a, 23b, 24b, 25c, 26b.
Unitatea 8. : 15c, 16a, 17b, 18c.
Unitatea 16. : 10c, 11a, 12a, 13b.
Unitatea 17. : 5b, 6a, 7a, 8a, 9c.
Unitatea 19. : 13c, 14c, 15b, 16a, 17b.
Unitatea 20. :12b, 13a, 14a.
Unitatea 21. : 12b, 13c, 14a, 15a.

183

BIBLIOGRAFIE

|1| TIMOTIN,A., s.a.: Lectii de bazele electrotehnicii, vol I si II, Bucuresti, Editura
Didactic si pedagogic,1972

|2| NICOLAIDE,A., PESTEANU, O.: Bazele electrotehnicii. Electrostatica. Metode
de studiu a cmpurilor potentiale. ReprograIia Universittii din Brasov, 1971.

|3| NICOLAIDE,A., CERNAT, M.: Bazele electrotehnicii, vol.II . Electrocinetica,
electrodinamica. ReprograIia Universittii din Brasov, 1975.

|4| TOACSE, GH.: Elemente de electronic industrial. ReprograIia Universittii din
Brasov, 1973.

|5| DMBOIU, E. s.a.:Electrotehnic si masini electrice. Bucuresti, Editura
Didactic si pedagogic, 1973.

|6| BIDIAN, D., STOIA D.:Electrotehnic general. . ReprograIia Universittii din
Brasov, 1977.

|7| BIDIAN, D.,s.a.:Electrotehnic. Culegere de probleme. ReprograIia Universittii
din Brasov, 1980

|8| BIDIAN, D.: Electrotehnic si masini electrice. ReprograIia Universittii din
Brasov, 1996

|9| BIDIAN, D.: Electrotehnic. Editura LUX LIBRIS, Brasov, 1997.

|10| BIDIAN, D., s.a.: Electrotehnic. Culegere de probleme. Editura Academiei
Fortelor Aeriene 'Henri Coand Brasov, 2000.

Bazele Electrotehnicii

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Bazele Electrotehnicii

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Dan BIDIAN

din punctul O n punctul

= . Se observ c cercul nu este cu centrul n centrul sistemului de axe.

n zona de trecere apare si un cmp electric

(Iig.2.48). Cmpul electric va Iavoriza

, rezultnd o barier de potential mai

, curentul este practic constant. Tubul se

You might also like