ALCOOLISMUL O BOALA

Alcoolismul este o boala, nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica,

mentala si spirituala, incurabila, marcata e obsesia e a bea, in ciua
raului fizic prous e consumul e alcool. Este o boala a negarii. ! "Eu
nu sunt alcoolic#"$in ciua tuturor evientelor % Alcoolismul ca orice
boala nu face iscriminari, nu tine cont e varsta, se&, cultura, eucatie
religioasa, provenienta sociala sau meiu e viata. Alcoolicii Anonimi
au aflat acestea pe propria piele, in e&perienta lor cu alcoolul. 'ot pe
propria piele au aflat ca, esi e incurabil, alcoolismul poate fi oprit in
evolutie. Inca e la infiintare in urma cu () e ani Alcoolicii Anonimi,
si$au at seama ca alcoolismul este o boala. In *+,+ can a fost tiparita
prima eitie a cartii "Big Boo-" in cuvantul introuctiv scrie astfel.
"Creem ca relatarea e&perientei noastre va a/uta la o mai buna
intelegere a alcoolicului, eoarece multi oameni nu sesizeaza faptul ca
alcoolicul este o persoana foarte bolnava" si. "0rincipalul scop al cartii
e fata este acela e a arata altor alcoolici cum anume ne$am refacut
sanatatea." Aceste oua pasa/e oveesc ca Alcoolicii Anonimi stiau
in primii ani e e&istenta ca alcoolismul este o boala. Mai tarziu in
*+12 Organizatia Moniala a Sanatatii a confirmat acest lucru.
! Organizatia Moniala a Sanatatii$3evizia a *)$a Clasificarea
Internationala a Malaiilor Co ,)2$'ulburari Mentale si e
Comportament Legate e consumul e Alcool % Alcoolicii Anonimi au
constatat in propria e&perienta ca alcoolismul este o boala incurabila,
care insa poate fi tinuta sub control prin abstinenta totala. 0rimul pa4ar
este periculos, el provoaca acea reactie in lant care uce alcoolicul in
situatia e a nu se mai putea opri in baut. 5e aceea se spune ca pentru
un alcoolic un pa4ar este prea mult iar o mie sunt prea putine. 5eci
principala gri/a a alcoolicului abstinent trebuie sa fie istanta fata e
primului pa4ar. Unii membrii AA spun in gluma ca ne aflam la 6)cm e
urmatoarea betie. 5a, apro&imativ atat masoara mana unui om, eci atat
ne esparte e primul pa4ar, oar trebuie sa intinem mana si sa
apucam primul pa4ar.
Iata si parerile unor specialisti.
Material prezentat e 5r. 7eorgeta Cocian meic principal psi4iatru la
conferinta AA in 'imisoara noiembrie *++8
"Am avut sansa ca timp e , luni sa ma aflu in SUA sa stuiez alaturi
e colegi psi4iatri problemele alcoolismului si epenentei e roguri.
In SUA se acora o atentie eosebita acestei patologii. Statisticile arata
ca **9 in totalul populatiei ! SUA % sunt alcoolici. Cea mai mare parte
a timpului am petrecut$o intr$un centru privat e tratament, in cele
peste *)), e&istente in SUA si care vin in a/utorul celor care sufera e
alcoolism si epenenta e roguri. 5in *+(* acest spital a oferit
tratament pentru peste *)))) e persoane bolnave si inclue terapii
iniviuale si e grup, sub supraveg4erea atenta a meicilor si
personalului. Spitalul moern, ispune e ,) e paturi iar membrii
personalului calificat sunt in numar e *8). :aptul ca raportul este e ;
la un bolnav este impresionant < e subliniat este faptul ca aceasta
ec4ipa este reprezentata in ma/oritate e alcoolici recuperati care cu
eosebita intelegere impartasesc atat propria lor e&perienta cat si sfaturi
calificate. Se stie astazi ca epenenta c4imica iniferent ca este vorba
e alcool sau alt rog conuce la piererea libertatii iniviului. 0oate
sa para socant, ar alcool sau rog $ este vorba e aceeasi boala.
Aborarea problemei alcoolului este aesea ificila prin faptul ca
bautura este acceptata e societate spre eosebire e roguri care sunt
interzise. 5ar care este efinitia alcoolismului = Este e&trem e greu e
efinit aceasta boala eoarece nu prezinta simptome specifice. Sigur
este oar faptul ca intoteauna sunt prezente oua aspecte . alcool si
eteriorare. Asociatia Meicala Americana recunoaste ca este vorba e
o boala primara, eci nu este vorba e o boala morala sau o boala a
personalitatii. Alcoolismul este efinit ca o pierere a controlului asupra
alcoolului sau, o alta efinitie . obsesie mentala combinata cu alergie
fizica. 'ermenul e alergie are ca sens o reactivitate iferita, aversa
fata e alcool si care rezulta intr$o preispozitie genetica.
5eterminismul genetic este primul concept e retinut al acestei boli. Al
oilea ar fi acela ca aceasta boala este partial o boala c4imica.
Metabolismul bioc4imic cerebral este iferit. Spuneam ca **9 in
populatia SUA este susceptibila e boala. 5aca cei in acest grup
minoritar incep sa consume alcool si continua consumul, ei vor eveni
probabil alcoolici. Alt concept $ al treilea este acela e iferentiere a
bautorului social e bautorul problema. 5e ce bautorul problema
respectiv alcoolicul nu poate stapani bautul = 5e ce nu se poate opri =
>om veea ca vointa iniviului nu poate fi implicata si iata e ce . in
procesul c4imic complicat e escompunere a alcoolului, se afla o
veriga intermeiara $ acetale4ia $ o substanta e&trem e to&ica care in
cazul bautorului social se escompune pana la CO8 si ?8O, prousi ce
se elimina in organism. In cazul bautorului problema, al alcoolicului
printr$un eterminism genetic se intampla cu totul altceva . acetale4ia
se combina cu opamina care se gaseste in creier, si care in prezenta
unei enzime monoaminoa&iaza are ca rezultat o substanta opiacee e
tip 4eroina @'?IA@ ce se acumuleaza in creier si este responsabila e
comportamentul aictiv. La primul pa4ar omul se simte rela&at, bine
ispus si in control, ar substanta fiin activata e alcool apare un
fenomen fizic care poate fi efinit ca o intensa si nestapanita orinta sau
nevoie pentru al oilea pa4ar. Al oilea pa4ar va creste aceasta orinta,
al treilea si mai mult al patruleaB etc. si alcoolicul nu se va mai putea
opri. 5eci c4eia intelegerii lipsei e control este ca aceasta apare upa
primul pa4ar. 5e aici afirmatia ca pentru un alcoolic un pa4ar este prea
mult iar o suta nu$s estule. Al patrulea concept al bolii . alcoolismul
este o boala progresiva. C4iar aca unii pot controla bautul o vreme
inelungata se a/unge in timp la o crestere a cantitatii pentru a obtine
acelasi efect. Se escriu trei faze pe care le parcurge aceasta boala. In
prima faza, bautura prouce o usurare a urerii emotionale, morale sau
fizice, o reucere a tensiunilor si o scaere a an&ietatilor. 5urata acestei
faze este iniviuala . luni sau ani. Urmeaza un staiu intermeiar al
bolii care coincie cu moificari e personalitate, probleme crescane
in familie, la serviciu, conflicte cu legea. Acest staiu ureaza e
asemenea luni sau ani. Al treilea staiu tariv coincie cu aparitia
eteriorarii fizice cu multiple complicatii somatice si etermina moartea
prematura. Statisticile americane arata ca aproape +29 in alcoolici
mor prin complicatii somatice. Al cincilea concept al bolii este ca
alcoolismul este o boala compulsiva . persona continua sa bea in ciua
consecintelor negative. Al saselea concept este acela ca alcoolismul este
o boala totala, o boala care afecteaza persoana in totalitatea celor trei
imensiuni . corp, minte, suflet. Efectul istructiv primar al bolii este
asupra creierului une prin anestezia c4imica se a/unge la aparitia unor
teribile simptome a bolii . negarea si argumentarile care sunt e fapt
mecanisme e efensa psi4ologica . " eu nu sunt alcoolic " , " toata
lumea bea " etc. 0rin anestezia prousa pe creier, pe langa tulburarile e
memorie ce reprezinta un risc important pentru bolnav o alta consecinta
este bulversarea intregului sistem moral si valoric. >alorile sunt ),
inepartate si inlocuite cu nonvalori. Astfel rezulta neputinta bolnavului
e a se veea pe sine insusi, neputinta e asi recunoaste boala. A saptea
caracteristica a bolii este capacitatea alcoolicului e a eveni epenent
e alt rog simultan sau prin substituire. Al optulea concept este ca
boala poate fi oprita in evolutie ar nu si vinecata. Astfel, sa te
pastrezi abstinent $ este o conitie obligatorie aca oresti recuperarea.
Speranta e recuperare consta in abilitatea e a recunoaste nevoia e
a/utor. 3ecunoasterea faptului ca singur nu va reusi. Aici, in motivarea
pacientului pentru tratament in spital, serviciul e interventie are un rol
eosebit. Americanii au un serviciu e interventie nemaipomenit e
bine pus la punct. Care este actiunea terapeutica = 0ornin e la
principiile enumerate mai sus alcoolismul este privit prin perspectiva
meicala, sociala si spirituala. 0erspectiva meicala consta in a/utorul
meicamentos acorat in spital si care are ca scop scaerea fenomenelor
e epenenta fizica. Aceasta este etapa e ezinto&icare cu urata
meie e o saptamana si care pregateste bolnavul pentru partea a oua a
tratamentului care se bazeaza pe programul spiritual AA. "
Alcoolismul ! Autor. Silviu 0etre %
Se numeste alcoolic acea persoana care nu poate controla cantitatile e
alcool pe care le consuma, c4iar aca stie ca acestea ii fac rau. Acoolul
prouce boli grave si creeaza importante probleme psi4ologice si
sociale !ificultati in casnicie, piererea serviciului, acciente%. 5esi s$
au facut numeroase cercetari, nu se cunoaste cu e&actitate care sunt
cauzele alcolismului, ar se presupune ca ar fi vorba e o preispozitie
genetica, psi4ologica si sociala. In acest moment nu e&ista un
meicament care sa rezolve aceasta problema, ar e&ista iverse
tratamente care il poate auce pe pacient la o viata normala. Oamenii
tin sa puna egal intre alcoolism si consumul e&cesiv e alcool. 5ar,
alcoolismul este forma cea mai grava a problemelor provocate e
alcool. Acesta evolueaza iferit in functie e persoana. 5esi persoanele
afectate sunt constiente e problemele pe care le au, le este greu sa se
opreasca.
5epenenta fizica se manifesta prin an&ietate, transpiratie, tremurat.
5upa scurte perioae e ezinto&icatie pacientii revin la obiceiurile lor.
Alcoolismul afecteaza persoane in intreaga lume si in toate paturile
sociale. Cercetatorii estimeaza ca e&ista in lume apro&imativ 28
milioane e persoane afectate e alcool. 'ot cercetatorii spun ca riscul
e a eveni alcoolic este e , ori mai mare la barbati ecat la femei.
Alcoolul este prezent in multe bauturi. bere, vin, lic4ior, etc. Can o
persoana consuma alcool stomacul si intestinele il absorb rapi. 0entru
ca acesta circula prin sange afecteaza intreg organismul. 5ozele meii
si mari afecteaza sistemul nervos si functionarea creierului.
Sangele purtan alcoolul trece prin ficat si enzimele il transforma in
substante neaunatoare ! apa si bio&i e carbon % care va fi eliminata in
2$6 ore. 0roblema e ca rata e acumulare in organism este mai mare
ecat cea e eliminare, proucanu$se astfel into&icatii ale caror efecte
se vor veea in cateva ore. Cantitatile mici e alcool pot etensiona
organismul si elimina oboseala, creste apetitul gastronomic si are efect
anestetic in cazul unor ureri. Cantitatile mari insa, afecteaza procesul
e ganire, reuce in4ibitiile, an&ietatea si sentimentul e vinovatie. Se
piere controlul fizic si persoana poate c4iar sa moara. In societate
alcoolicii sunt vazuti ca persoane iresponsabile, imorale si cu caractere
slabe. In urma cu un secol se consiera ca alcoolismul era o ecizie a
persoanei in cauza. Lucrurile s$au mai sc4imbat can meicii au
escoperit ca este o boala. Alcoolismul se ezvolta upa un "moel" la
care specialistii au observat trei etape, fiecare cu un set specific e
manifestari.
0rima etapa este aceea in care persoanele beau la evenimente sau
reuniuni. O parte intre aceste persoane a/ung la etapa a oua fara sa
prezinte semne e imbolnavire. 0roblemele apar in timp, atunci can
cantitatile e alcool consumate sunt in ce in ce mai mari. Activitatile
care genereaza consum e alcool cresc la numar pana ce
comportamentul persoanei evine ezagreabil si antisocial. Multe
persoane beau ca sa elimine isconfortul si nelinistile. Iar in ziua
urmatoare continua sa bea pentru a elimina starea e ma4mureala. 5aca
se continua in acest fel se a/unge la aevarata epenenta. Alcoolul
evine o te4nica e confruntare cu problemele, persoana in cauza
negli/anu$si obligatiile fata e familie, stricanu$si relatiile e
prietenie, prouctivitatea scae si in scurt timp acesta isi va piere locul
e munca.
5esi au numeroase probleme, alcoolicii continua sa nege situatia. Le
spun prietenilor si familiei ca ei se pot lasa orican e bautura ar au
probleme in ce in ce mai mari in a$si controla comportamentul. Este
vorba e o combinatie e factori foarte iversi care uc la piererea
controlului. E&ista persoane a caror toleranta riicata la alcool le
permite sa consume cantitati mari inainte sa simta efectul into&icatiei.
3iscul e proucere a alcoolismului la persoane care au rue e sange
cu aceasta problema este e 2 ori mai mare ecat la alti inivizi. 5e
asemenea, factorii e meiu sunt foarte importanti pentru ca ei
influenteaza atituinea fata e alcool si ezvoltarea comportamentului
copiilor, prin imitarea comportamentului aultilor.
Multi specialisti cre ca influenta psi4ologica in controlul consumului
e alcool este c4iar mai mare ecat factorii fiziologici. 5esi alcoolici
consiera ca negarea problemelor este o forma e a face fata criticilor
socientatii, aceasta atituine le poate auce multe complicatii.
Consumatorii inraiti e alcool isi pier pofta e mancare a/ungan sa
obtina caloriile necesare organismului in alcool, avan astfel un eficit
serios e vitamine, minerale si alti nutrienti. Cantitatile mari e alcool
afecteaza grav ficatul. Unele persoane vor suferi e 4epatita, ciroza sau
vor avea pielea si oc4ii ingalbeniti.
Alcoolul afecteaza e asemenea musc4iul cariac, provocan aritimii si
4ipertensiuni, cauze frecvente ale infarcturilor. In unele cazuri se poate
a/unge la elirium tremens. confuzie, somnolenta, epresie, 4alucinatii
si tremuraturi necontrolate. :emeile care consuma alcool in timpul
sarcinii risca sa aiba bebelusi nascuti cu sinromul :AS !fetal alco4ol
sCnrome% cauza principala a afectiunilor genetice. 5esi nu e&ista un
meicament pentru problemele alcoolicilor, pentru ca fiecare
reactioneaza in felul lui, unii se pot vineca prin terapie !e grup sau
iniviuala%. 5ar sunt persoane care nu cauta a/utor e teama e a nu fi
etic4etate e societate ca alcoolice si in cauza ca nu suporta ieea e a
nu mai consuma nicioata alcool.
0entru a spri/ini persoanele care aveau astfel e probleme ar care nu
aveau si banii necesari unor consultatii si internari, s$a infiintat in *+,1
o organizatie care, in timp, si$a oveit utilitatea. Alcoolici Anonimi.
Aceasta societate a spri/init recuperarea a nenumarate persoane prin
tratamente nonmeicale. 0entru a putea preveni alcoolismul este
necesar ca primele semne ale bolii sa fie observate. Acest lucru se poate
intampla atunci can serviciile e sanatate publica fac cunoscute
publicului larg informatii utile espre aceasta afectiune. 'rebuie
neaparat subliniata gravitatea acestei boli si felul in care ea afecteaza
intreg organismul.
Autor. Silviu 0etre
Alcoolul
! Material preluat e pe site$ul oficial al Agentiei Dationale Antirog %
EEE.ana.gov.ro
Alcoolul
Cel mai bine "merge" alcoolul. Este stupefiantul nr. * in 7ermania si
are o istorie multimilenara. 5enumirea e "alcool" provine in limba
araba si inseamna "cel mai nobil". Efectele sale nu sunt insa tocmai
nobile. 8,1 milioane e epenenti in 3epublica :eerala 7ermania,
;).))) e morti anual, in care aproape *.1)) eceati in traficul rutier.
Bauturile alcoolice sunt consierate "mi/loace ce ofera placere" !germ.
7enussmittel%. :iecare cetatean german bea anual cel putin *, litri e
alcool pur. :iecare# 0entru ca statistica inclue si copiii si persoanele
aulte care nu consuma alcool. 5aunele materiale provocate anual se
riica la ,) e miliare e marci germane. Asta, fara a atribui valoare in
bani vietilor omenesti pierute.
3eprezentanti in clasa alcoolilor.
Metanol, furfurol, alcool izobutilic, alcool izoamilic, acetale4ia,
formiatul e etil. 'oate aceste substante sunt e&trem e to&ice. Etanolul
este enumirea c4imica pentru alcool !corect. Etanolul, sau alcoolul
etilic, este cel mai cunoscut intre alcooli%. Berea are un continut
alcoolic e oua pana la patru procente. >inul contine e regula opt
pana la zece, vinurile rosii "grele" !e e&. soiul Burguner%
ouasprezece pana la paisprezece procente. >inurilor ulci !vin e
0orto, vin e Feres@S4errC% li se aauga alcool, astfel incat a/ung la un
continut e *6 $ 8)9. G4is-C$ul, romul, ginul si coniacul au, e regula,
un continut e etanol !alcool etilic% e ,1 $ ;1 procente.
Actiune.
Alcoolul actioneaza preominant pe sistemul nervos al omului, mai ales
pe centrii ce cooroneaza functiile cerebrale comple&e cum ar fi
constienta si emotiile, si mai putin pe functiile inferioare, vegetative.
Cat e tare este si cat e mult tine acest efect, epine e concentratia
e alcool in organism, ce se etermina in sange !alcoolemia% si se
masoara in grame e alcool la litrul e sange. Cele mai multe ecese
survenite in urma unei into&icatii etanolice au evientiat o alcoolemie
cuprinsa intre *,6 si 2,( grame@l. Concentratiile letale sunt cuprinse intre
1,) si 6,) g@l< +)9 intre persoanele ce prezinta aceste valori eceeaza.
Unele simptome ale into&icatiei alcoolice acute seamana mult cu cele
in into&icatia cu opiacee. Dalo&ona, un antagonist al opiaceelor care
ani4ileaza efectele morfinei si 4eroinei, poate fi eficienta si in cazul
into&icatiei cu alcool. 5e regula, nu este insa necesar tratamentul
meicamentos< e cele mai multe ori fiin suficienta spalatura gastrica
urmata e perfuzii. Organismul metabolizeaza in fiecare ora o parte a
alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca si la metabolizarea altor
alimente, se elibereaza o anumita cantitate e energie. Un pa4ar e tuica
are valoarea nutritiva a unui ou. Astfel, la consumatorul !potatorul%
cronic apare, mai evreme sau mai tarziu, o stare e avitaminoza,
eoarece alcoolicii isi asigura mare parte in aportul nutritiv sub forma
e alcool, care nu contine vitamine, ar pentru a carui metabolizare sunt
necesare respectivele vitamine.
Ma4mureala
Consecintele unei nopti lungi e petrecere sunt cu siguranta cunoscute
e toata lumea. o ma4mureala puternica. Aceasta se caracterizeaza prin
senzatia e presiune la nivelul creierului, cefalee intensa, nervozitate si
iritabilitate crescuta, sensibilitate la stimuli e&terni, oboseala precoce in
cazul efortului fizic, precum si transpiratia profuza si o stare generala e
epuizare, ca upa o raceala zravana.
Efecte.
Alcoolul are un efect narcotic care se instaleaza $ ca in cazul altor
substante narcotice, precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant !o&i
e azot, D8O $ n. tr.% $ upa un staiu initial e iritatie@e&citatie. Aceasta
stare e e&citatie se efineste insa mai egraba negativ $ prin isparitia
in4ibitiilor $ ecat pozitiv. :orta musculara grosiera creste upa ingestia
e alcool in cantitati mici, fiin reusa senzatia e oboseala in timpul
starii e e&citatie. In acelasi timp, performanta in ceea ce priveste
rezolvarea e sarcini complicate, cum ar fi conucerea unui
autove4icol, este vizibil afectata, c4iar la ingestia e cantitati reuse.
Se reuce nu oar performanta generala, ci si capacitatea e a aprecia
propria performanta.
3eucerea aptituinilor autocritice este oar una intre consecintele
tipice ale consumului e alcool. Cantitati mici pot e/a slabi controlul,
sca in4ibitia, iar "supra$eul", asa cum a enumit Sigmun :reu
regulile sociale pe care fiecare inivi si le insuseste in cursul vietii,
piere in semnificatia sa. 5ezin4ibarea insa este rareori completa. 5in
fericire, concentratiile e alcool care prouc ezin4ibarea totala si care
ar permite trairea necontrolata a unor impulsuri agresive, prouc un
efect narcotic atat e puternic, incat persoana in cauza nu mai este in
stare sa comita gesturile pentru care nimic nu le$ar mai in4iba. 5e
asemenea, se spune ca efectul stimulator al alcoolului asupra starii e
spirit si a emotiilor se e&plica prin aceeasi ezin4ibare, asociata cu
sugestia sociala. Ca multe alte roguri, alcoolul creste si el
sugestibilitatea iniviului. 0entru ca reuce autocritica, consumatorul
se vee satisfacut in asteptarile sale. aca oreste sa se inveseleasca, se
va inveseli, aca asteapta ca alcoolul sa$l linisteasca, el se va calma. La
persoana aflata in stare e ebrietate, se evientiaza mai ales labilitatea
ispozitiei si sugestibilitatea crescuta. poate face galagie vesela intr$un
moment, iar apoi sa izbucneasca in lacrimi si sa$si planga viata
nereusita. In acest sens, alcoolul nu$l inveseleste si nici nu$l intristeaza,
ci oar inlatura mecanismele reglatoare care in mo normal ec4ilibreaza
oscilatiile vietii psi4ice. Intai ispar in4ibitiile< apoi lipseste capacitatea
e a efectua munca e precizie, intelectuala sau fizica< in final, este
influentata si activitatea musculara grosiera, si constienta iniviului
este tot mai tulburata. In oze foarte mari, alcoolul etermina o stare e
narcoza $ ce se eosebeste clar e somnul normal $ in care cel ebriat
abia poate fi trezit. In oze si mai mari, alcoolul evine o to&ina cu efect
letal. 5ecesul intervine prin tulburari ale sistemului nervos central.
Centrul respirator al creierului este paralizat, inima si circulatia
sanguina se prabusesc. Un efect evient al alcoolului se observa la
nivelul vaselor sanguine care se ilata. Concomitent, se prouce o
contractie a vaselor in interiorul organismului, pentru a pastra
constanta tensiunea arteriala. 0entru ca sangele se raceste mai repee la
suprafata corpului, alcoolul accelereaza piererea e calura. In acelasi
timp, el paralizeaza centrul termogenezei in creier care regleaza
temperatura corpului. Multi alcoolici au ing4etat in aer liber, evenin
victime ale acestui mecanism comple&.
Alcoolismul.
:azele alcoolismului, upa Helline-.
*. :aza prealcoolica. obiceiul e a se rela&a cu bautura, cu teninta e a
creste cantitatea ingerata<
8. :aza proromala. consumul, in secret, e alcool, ganire orientetata
mereu spre consum, aparitia sentimentelor e vinovatie, "rupturi ale
filmului"<
,. Consumul prin constrangere. piererea controlului# 5eraierea totala
in relatiile sociale, accese e furie, gelozie, mila fata e propria
persoana, preocupare pentru asigurarea unor cantitati suficiente, bautul
e imineata<
;. :aza cronica. ecaerea personalitatii, tulburari cognitive. Iniviul
bea impreuna cu persoane in meii sociale inferioare. 0iererea
tolerantei la alcool, tremuraturi, stari e an&ietate, stari e colaps.
Consecinte fizice@biologice.
" gastrita, ulcer gastric, tulburari e absorbtie a vitaminei B*8
" ficat e staza !ficat gras%, ciroza 4epatica cu varice esofagiene
" impotenta, polineuropatie !afectarea tuturor nervilor periferici%
" leziuni cerebrale to&ice !moificari e caracter, scaerea
performantelor intelectuale%
0si4oze eterminate e consumul e alcool
*. Betia patologica
Este o stare e e&citatie, respectiv seare eclansata prin consumul e
alcool, cu reunoasterea efectuoasa a realitatii, iluzii si 4alucinatii. :rica
e&cesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea e afect si atituinea
violenta pot aparea, in unele cazuri, e/a la ingerarea e cantitati
minime e alcool !probabil in urma unei preispozitii iniviuale, e
e&. ate e leziuni la nivel cerebral%.
5urata acestor manifestari este limitata in timp !1$*1 min.%. Urmeaza
somnul terminal si amnezia evenimentului. Aceste faze sunt greu e
apreciat in e&pertizele meico$legale.
8. 5elirium tremens
3eprezinta o stare grava in care apar 4alucinatii vizuale ma/ore,
aprecierea gresita a realitatii, agitatie psi4omotorie severa, transpiratii
profuze, tremuraturi, ereglari periculoase ale frecventei cariace si
tensiunii arteriale. In trecut, starea e elirium tremens era aesea letala,
mortalitatea a scazut semnificativ in ultimii ani multumita unor
meicamente noi.
,. ?alucinoza alcoolica
Se au voci vorbin intre ele, precum si voci comentatoare care /ueca
persoana consumatorului. ?alucinatiile comple&e e situatii inclu
scene e urmarire si aseiu si se asociaza cu an&ietate ma&ima#
;. 7elozia obsesiva a alcoolicului
Este obsesia aesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se
manifesta e regula zgomotos si cu un vocabular orinar. Originea se
gaseste in relatia tensionata a cuplului, atorata tocmai consumului e
alcool, precum si in atituinea evienta e refuz in partea partenerei.
Se aauga problema impotentei, sentimentele e vinovatie in cauza
abuzului e alcool, sentimentul e umilire si, nu in ultimul ran, frica e
a$si piere partenerul e viata.
1. Encefalopatia Gernic-e
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata in pericol
!inclue somnolenta, paralizia globilor oculari si ata&iaItulburarea
cooronarii miscarilor%.
2. Sinromul Jorsa-ov
'ulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
:enomene e sevra/.
?ipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, ureri la
nivelul intregului corp !la nivelul trunc4iului%, an&ietate, preelir,
tulburari e somn.
Un sinrom acut e sevra/ reprezinta intoteuana o inicatie pentru
internarea in spital. Aici, se urmeaza un tratament cu meicamente
psi4otrope an&iolitice, 4ipotensoare si perfuzii pentru corectarea
piererii e lic4ie.