Tema 5.

INVENTIILE SI MODELELE DE UTILITATE OBIECTE ALE

PROPRIETATII INDUSTRIALE
1. Defini ia inven iei. Conditiile de !eveta!e a inventiei
". Oie#t$l inven iei
%. Cla&ifi#a!ea inven iilo!
'. S$ie# ii (!ote# iei inven iei. Inven)iile de &e!vi#i$
5. Titl$!ile de (!ote# ie. Si&temele de a#o!da!e a titl$!ilo! de (!ote# ie
*. Te!men$l de (!ote# ie
+. D!e(t$!ile i oli,a iile (!ivind inven iile
-. Defini ia inven iei
Conform uneia dintre defini ii inven ia constituie o rezolvare creatoare a
unei probleme tehnice sau de produc ie, care prezint noutate sau progres n raport
cu nivelul cunoscut al tehnicii pe plan mondial.
Alt defini ie consimte inven ia drept o d escoperire realizat pentru prima
dat, constituind un progres ntr-un anumit domeniu ( tiin , cultur, economie
etc.).
n literatura de specialitate, dup doctrina roman, inven ia este definit ca o
crea ie care ndepline te anumite condi ii de brevetabilitate, fiind prote!at prin
acordarea unui titlu specific de protec ie.
"itlul de protectie al inventiilor n #epublica $oldova este brevetul de
inven ie. Conform Le,ii n!.5./0VI din .+..%."..1 (!ivind (!ote#tia inventiilo!,
inventiile sunt prote!ate prin urmatoarele titluri de protectie%
brevet de inventie,
brevet de inventie de scurta durata.
&u e'ista discriminare in ceea ce priveste acordarea brevetelor in functie de
locul crearii inventiei, domeniul tehnologic, de faptul ca produsele sunt importate
sau sunt de origine autohtona.
(revetul se acord pentru orice inven)ie avnd ca obiect un produs sau un
procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condi)ia ca inven)ia s fie nou, s
implice o activitate inventiv *i s fie susceptibil de aplicare industrial.
Condi iile de !eveta!e a inven iei
+ inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca
aceasta sa corespunda urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate%
inventia trebuie sa fie noua;
inventia trebuie sa implice o activitate inventiva;
inventia trebuie sa fie susceptibila de aplicare industriala.
1
No$tatea. + inven)ie se consider nou dac nu este cuprins n stadiul
tehnicii.
,tadiul tehnicii cuprinde toate cuno*tin)ele care au fost fcute accesibile
publicului printr-o descriere fcut n scris sau oral, prin utilizare sau n orice alt
mod, pn la data depozitului cererii de brevet sau la data priorit)ii recunoscute.
A#tivitatea inventiva. + inventie trebuie sa implice o activitate inventiva,
adica sa nu rezulte in mod evident din stadiul tehnicii. -n cazul brevetelor de
inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o activitate inventiva,
daca ea prezinta un avanta! tehnic sau practic.
A(li#a!ea ind$&t!iala. + inventie este susceptibila de aplicare industriala
daca obiectul ei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt
domeniu de activitate umana.
D!e(t$l de (!io!itate
+rice persoan care a depus n mod regulamentar n orice stat parte la
Conven)ia de la .aris, sau stat membru al +$C, o cerere de brevet de inven)ie,
beneficiaz, pentru a efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de inven)ie
n #$, pentru aceea*i inven)ie, de un drept de prioritate pe o perioad de 1/ luni
calculat de la data de depozit a cererii anterioare.
0e acela*i drept de prioritate se bucur *i solicitan)ii nationali dac au un
depozit regulamentar n #$ put1nd face o depunere ulterioar n oricare dintre
statele membre ale conven)iei *i, respectiv, ale organiza)iei de mai sus. 2i pot
invoca astfel, n interiorul termenului de prioritate de 1/ luni, data de depozit
ob)inut in #$, la A32.-.
". Oie#t$l inven iei
+biect al cererii de brevet pot fi inven)ii din toate domeniile tehnologice
care poart un caracter tehnic *i reprezint o solu)ie a unei probleme tehnice
e'ecutat prin mi!loace tehnice.
Cererea de brevet poate s se refere la un produs, un procedeu, o metod,
precum *i la aplicarea unui produs, unui procedeu sau unei metode.
-nven)iile care au ca obiect un produs pot fi% dispozitive, substan)e, tulpini de
microorganisme, culturi celulare de plante sau animale, produse farmaceutice *i
fitofarmaceutice.
.rocedeele sau metodele sunt activit)i asupra obiectelor materiale efectuate
cu a!utorul obiectelor materiale.
,unt considerate procedee activit)ile care au ca rezultat ob)inerea sau
modificarea unui produs (procese tehnologice, procese computerizate, procedee
biologice sau genetice etc.).
.ot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte%
Produs - masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini,
agregate, instalatii, circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz
casnic, !ucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze de
date electronice etc.4 substante chimice si biologice, cu e'ceptia celor care
/
e'ista in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ4 amestecuri
fizice sau fizico-chimice.
Procedeu - activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui
produs (inclusiv produsele biologice sau genetice) sau programe pentru
calculator ca un mod de transformare si transmitere a semnalului electronic.
Metoda - activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza,
reglare, control, diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar).
Microorganisme - microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte
mutante, tulpini de cultura celulara de plante si animale.
Aplicarea unui produs sau procedeu - aplicarea unui produs, procedeu sau
unei metode conform altei destinatii si in alte conditii. 5tilizarea pentru prima
data a substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.
N$ &$nt #on&ide!ate inven)ii2
a) descoperirile, teoriile *tiin)ifice *i metodele matematice4
b) crea)iile estetice4
c) planurile, principiile *i metodele n e'ercitarea activit)ilor intelectuale, din
domeniul activit)ilor economice, precum *i (!o,!amele de #al#$lato!4
d) prezentrile de informa)ii.
N$ &e a#o!d3 !evete (ent!$2
a) inven)iile a cror publicare sau e'ploatare este contrar ordinii publice sau
bunelor moravuri, inclusiv cele duntoare snt)ii *i vie)ii oamenilor,
animalelor, plantelor, *i care s1nt de natur s aduc atingeri grave mediului,
cu condi)ia ca aceast e'cep)ie s nu fie generat numai de interzicerea, printr-
o dispozi)ie legal, a e'ploatrii inven)iei4
b) soiurile de plante *i rasele de animale4
c) procedeele esen)ial biologice de ob)inere a plantelor sau a animalelor4 aceast
dispozi)ie nu se aplic procedeelor microbiologice *i produselor ob)inute prin
aceste procedee4
d) inven)iile avnd ca obiect corpul uman n diferite stadii ale formrii *i
dezvoltrii acestuia, precum *i simpla descoperire a unuia dintre elementele lui,
inclusiv secven)a ori secven)a par)ial a unei gene.
E4#e( ii de la !evetailitate2
- procedeele de clonare a fiin)elor umane4
- procedeele de modificare a identit)ii genetice a liniei germinale a fiin)elor
umane4
- utilizarea embrionilor umani n scopuri industriale sau comerciale4
- procedeele de modificare a identit)ii genetice a animalelor de natur s le
produc suferin)e fr a aduce un beneficiu medical substan)ial oamenilor sau
animalelor, precum *i pentru animalele rezultate din astfel de procedee.
%. Cla&ifi#a!ea inven iilo!
6
-nven iile pot fi grupate n mai multe categorii, n dependen de diferite criterii.
0up brevetabilitate%
inven ii brevetabile 7 care ntrunesc condi iile speciale stabilite de lege
spre a fi prote!ate !uridic4
inven ii nebrevetabile 7 care sunt e'cluse de la protec ia !uridic.
0up obiect%
inven ii de produse 7 pot fi brevetate doar produsele industriale, nu i
cele naturale. 0e e'emplu% tot felul de obiecte materiale, care au anumite
propriet i determinate, cum ar fi dispozitive, instala ii, echipamente, ma ini,
unelte, aparate, circuite electrice, pneumatice, hidraulice, substan e chimice,
amestecuri fizice sau fizico-chimice.
inven ii de procedee 7 mi!loace prin intermediul crora se ob ine un
produs sau rezultat.
8iteratura !uridic francez face distinc ie ntre produs i rezultat.
#ezultatele inven iei nu se prezint sub o anumit form, avnd caracter abstract.
n doctrin, brevetele de produs sunt criticabile. 0atorit protec iei acordate,
un alt inventator nu poate realiza produsul respectiv folosind noi procedee.
#eie ind din aceste argumente, n unele state, nu se acord brevet pentru produsele
chimice.
8a rndul lor, inven iile de procedee se divizeaz n%
- inven ii de procedee materiale 7 care reprezint produsele n sine, de e'. o
ma in, un instrument, o unealt.
- inven ii de procedee nemateriale 7 care reprezint procedeele n sine sau
opera iunile, de e'. opera iunea de sudare.
.rocedeele sau mi!loacele se mpart n%
- mi!loace absolut noi,
- mi!loace obi nuite ,
- mi!loace combinate.
0up stadiul tehnicii%
inven ii principale 7 au e'isten de sine stttoare, fiind posibil aplicarea
lor n mod independent de alt inven ie.
inven ii complementare 7 aduc mbunt iri altor solu ii. 0eoarece
perfec ioneaz o solu ie anterioar, inven iile complementar nu pot fi
aplicate fr o lat inven ie principal.
8a rndul lor, inven iile principale pot fi%
- inven ii pionier 7 care solu ioneaz pentru prima dat o problem tehnic
ntr-un anumit domeniu.
9
- inven ii obi nuite 7 reprezint solu ii noi pentru anumite probleme tehnice,
fr a prezenta un aport creator deosebit. n practic, ma!oritatea inven iilor
sunt obi nuite i formeaz principala categorie a inven iilor principale.
0up comple'itate%
inven ii simple 7 au ca obiect un singur produs sau procedeu.
inven ii complexe 7 au ca obiect un produs sau procedeu realizat prin
folosirea mai multor mi!loace sau elemente.
9. S$ie# ii (!ote# iei inven iei
0reptul la brevet apartine inventatorului (inventatorilor) sau succesorului
sau in drepturi.
0up acest principiu, subie ii inven iilor pot fi%
originari 7 persoanele care au creat inven ia
deriva i 7 succesorii inventatorului sau persoanele care dobndesc brvetul
printr-un contract de titularul anterior.
n ma!oritatea cazurilor, inven ia este rezulatul unei activit i comune, adic
sunt create n coautorat. Coautoratul poate prezenta dou forme%
voluntar 7 rezult din n elegerea benevol a participan ilor
legal 7 se refer la situa ia cnd se depun mai multe e de brevet pentru
aceea i inven ie, fr s e'iste ntre solicitan i o n elegere sau activitate
comun.
Conform 8egii #$, n cazul n care dou sau mai multe persoane au creat aceea*i
inven)ie independent una de alta, dreptul la brevet apar)ine persoanei a crei cerere
de brevet are cea mai veche dat de depozit.
Inven)iile de &e!vi#i$
0reptul la brevet pentru inventia creata de salariat apartine unitatii, daca
contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.
-nven)iile create de salariat fie n virtutea ndeplinirii unui contract de munc
ce prevede o misiune inventiv care corespunde func)iilor sale, fie n cadrul
efecturii unor studii sau cercetri care i-au fost ncredin)ate n mod e'plicit apar)in
unit)ii. n toate aceste situa)ii, inventatorul beneficiaz de o remunera)ie
suplimentar stabilit prin contract. n cazul unui contract de cercetare ncheiat
ntre dou sau mai multe unit)i, inven)iile apar)in unit)ii care a comandat
cercetarea, n lipsa unei clauze contrare.
n cazul n care inven)ia este creat de salariat fie n e'ercitarea func)iilor sale,
fie n domeniul activit)ilor unit)ii, fie prin cunoa*terea *i utilizarea tehnicii, a
mi!loacelor specifice ale unit)ii sau datelor e'istente n unitate, fie cu asisten)a
material a unit)ii, unitatea are dreptul s-*i atribuie inven)ia sau s beneficieze, n
:
totalitate sau n parte, de drepturile acordate de brevetul ce prote!eaz inven)ia
salariatului su. n acest caz, remunera)ia inventatorului se va stabili prin contract.
0ac unitatea, n termen de ;< de zile de la data la care a fost informat n
scris de ctre salariat despre inven)ia creat, nu va depune o cerere de brevet, nu va
cesiona dreptul la depunerea cererii oricrei alte persoane sau nu-i va da
inventatorului o dispozi)ie n scris privind pstrarea n secret a inven)iei, dreptul la
brevet va apar)ine salariatului.
n cazul n care pr)ile nu au a!uns la un consens asupra cuantumului
remunera)iei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instan)a !udectoreasc, n
func)ie de aportul fiecrei pr)i la inven)ia creat *i de valoarea comercial a
acesteia.

Inven iile !eali5ate la #omand3. .entru inven iile care rezult dintr-un
contract de cercetare, n lipsa unei clauze contrare, dreptul la brevet apar ine
unit ii care a comandat cecetarea.
5. Titl$!ile de (!ote# ie
Conform art.1 din Conven ia de la .aris pentru protec ia propriet ii
industriale, no iunea de titlul de protec ie cuprinde toate formele de brevete
industriale admise de legisla iile rilor 5niunii% brevetele de inven ie, certificatele
de utilitate, certificatele adi ionale, brevetele de import, brevetele europene.
Brevetul de inven ie 7 titlul de protec ie specific, care asigur titularului
dreptul e'clusiv de e'poatare.
Certificatul de utilitate 7 asigur protec ia inven iilor care sunt supuse
procedurii prealabile i se acord pentru inven iile de importan redus. n legea
#$ se utilizeaz no inea de brevet de scurt durat.
Certificatul adi ional 7 se acord pentru inven iile complementare. 2fectele
certificatului adi ional se produc de la data depozitului i e'pir odat cu brvetul
principal.
Conform 8egii #$, titularul unui brevet ce produce efecte n #epublica
$oldova, al crui obiect este un produs medicamentos sau un produs
fitofarmaceutic (brevet de baz), pentru care s-a eliberat o autoriza)ie de lansare pe
pia), poate s ob)in un certificat complementar de protec)ie pentru pr)ile
brevetului de baz care corespund autoriza)iei. n limitele protec)iei acordate de
brevetul de baz, protec)ia acordat de certificat se e'tinde numai asupra
produsului care face obiectul autoriza)iei *i asupra oricrei utilizri a acestui
produs ca produs medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pn la e'pirarea
certificatului.
Brevetul de import 7 se acord pentru o inven ie brevetat ntr-o alt ar.
Cererea de brevet se depune dup e'pirarea termenului de prioritate unionist.
.entru eliberarea titlului, cererea trebuie s aib acela i obiect ca brevtul strin, iar
inven ia s nu fi fost e'ploatat n ara n care se solicit protec ia.
;
(revetul de import este reglementat n legisla iile din Chile, -ran, "unisia,
"urcia.
Brevetul european 7 este consacrat de Conven ia de la $unchen din 1=>6 i
se elibereaz printr-o procedur unic de +ficiul 2uropean de (revete (+2().
(revetul european are un regim !uridic dublu% condi iile de brevetabilitate,
e'tinderea protec iei i dreptul la calitatea de titular sunt stabilite de Conven ie, iar
drepturile i obliga iile titularului, precum i sanc iunile 7 de legisla iile na ionale.
Si&temele de a#o!da!e a titl$!ilo! de (!ote# ie
8egisla iile na ionale consacr mai multe sisteme de acordare a titlurilor de
protc ie. n func ie de reglementrile e'istente, se cunosc mai multe sisteme
legislative%
- sistemul e'aminrii de form4
- sistemul e'aminrii de fond4
- sistemul e'aminrii amnate4
- sistemul e'aminrii mi'te.
Sistemul examinrii de form 7 brevetul se acord fr e'aminarea nout ii,
pe riscul i rspunderea inventatorului, din acest considerent acest fel de brevete
sunt denumite de reclam sau de hrtie. Acest sistem este practicat n Anglia,
(elgia, (olivia, 2gipt, ?ran a, 3recia, -talia, $aroc, .eru, .ortugalia, ,pania,
"urcia, 5rugua@, Aenezuela.
Sistemul examinrii de fond brevetul se elibereaz n baza verficrii
nout ii inven iei. Acest sistem este aplicat n Argentina, Austria, Canada, Chile,
0anemarca, ?ilipine, ?inlanda, -ndia, -srael, &orvegia, ,5A, ,uedia.
Sistemul examinrii amnate procedura de eliberare a brevetului este
format din dou etape.
1) se e'amineaz constituirea depozitului reglementar i se public cererea
de brevet, titlarului fiindu-i asigurat o protec ie provizorie.
/) se verific elementele de e'isten a inven iei i se public descrierea
depus, fiind acordat brevetul definitiv. Aceast etap intervine la cerere sau din
oficiu. 0ac e'aminarea de fond nu este solicitat n termenul stabilit, cererea se
consider retras.
Acest sistem este utilizat n Australia, (razilia, Columbia, 3eramania,
Baponia, +landa.
Sistemul examinrii mixte brevetul se acord n func ie de obiectul
inven iei, pe baza unui e'amen de fond sau de form. ,e folose te n 2lve ia i
-ordania.
*. Te!men$l de (!ote# ie
n legisla iile na ionale, titlurile de protec ie pentru inven ii au o durat
diferit. ?iind limitate n timp, titlurile de protec ie au un caracter temporar.
>
Aceast solu ie a fost determinat de considerente sociale, pentru a permite
progresul economic i tehnico- tiin ific, prin folosirea liber i gratuit a inven iei
dup trecerea ei n domeniul public.
0urata ma'im de valabilitate a unui brevet este de /< ani, acest termen
fiind aplicat n ma!oritatea statelor. n unele state (Argentina, Chile, -ran, "urcia),
totu i, perioada de protec ie se stabile te n func ie de dorin a solicitantului sau de
interesul pentru inven ia sa.
Art.66 al Acordului privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala
legate de comer) ("#-.,) din 1==9 prevede c durata de protec ie oferit nu se va
termina nainte de e'pirarea unei perioade de /< ani.
n #epublica $oldova, brevetul de inventie este un titlul de protectie ce
confera titularului dreptul e'clusiv de e'ploatare a inventiei pe o perioada de /< de
ani. (revetul de inventie de scurta durata este un titlul de protectie ce confera
titularului dreptul e'clusiv de e'ploatare a inventiei pe o perioada de ; de ani cu
posibilitatea prelungirii termenului de valabilitate pentru o perioada de cel mult 9
ani.
0ata de la care ncepe s curg perioada de valabilitate a brevetului este
diferit n func ie de reglementrile e'istente%
de la data depozitului cererii de brevet (Algeria, Brazilia, anemarca,
!gipt, !lve ia, "ran a, #recia, $ran, $srael, $talia, %aponia, Mexic,
&om'nia, Suedia, (unisia, (urcia, )enezuela)4
de la data depozitului descrierii definitive a inven iei ( Australia,
Marea Britanie, *oua +eeland, &epublica Sud,African, -ganda)4
de la data publicrii oficiale a cererii de brevet (Austria)4
de la data ncheierii procesului-verbal care constat depozitul cererii
de brevet (Belgia)4
din ziua urmtoare datei depozitului cererii de brevet (#ermania,
.uxemburg)4
din prima zi a lunii urmtoare datei depozitului cererii de brevet
(/landa)4
de la data acordrii brevetului 0Argentina, 1anada, 12ile, "ilipine,
$slanda, Peru, Portugalia, Spania, S-A3.
n legisla iile na ionale, perioada de valabilitate a brevetului nceteaz la mplinirea
termenului stabilit, renun area titularului, decderea din drepturi, anularea
brevetului.
+. D!e(t$!ile i oli,a iile (!ivind inven iile
Crearea unei inven)ii d na*tere la anumite drepturi. 2le apar)in
inventatorului, titularului de brevet ori unit)ii netitulare titlului de protec)ie.
0repturile inventatorului se mpart n dou categorii% personale nepatrimoniale i
patrimoniale. 0repturile personale nepatrimoniale sunt legate de persoana
C
autorului, constituind o form de e'primare a personalit ii. 0repturile
patrimoniale au un con inut economic i pot fi transmise altor persoane.
D!e(t$!ile (e!&onale ne(at!imoniale
0repturile personale nepatrimoniale recunoscute inventatorului, titular sau
nu al brevetului de inven)ie, au acela*i con)inut *i semnifica)ie. -nventatorul
beneficiaz de urmtoarele drepturi personale nepatrimoniale% dreptul la calitatea
de autor, dreptul la nume, dreptul de a da publicit)ii inven)ia, dreptul la prioritate
*i dreptul la eliberarea unui titlu de protec)ie.
Dreptul la calitatea de autor
0reptul la recunoa*terea calit)ii de autor al inven)iei decurge din aportul
concret la solu)ionarea unei probleme. Acest drept reprezint o confirmare a
activit)ii creatoare a autorului inven)iei.
n literatura de specialitate se face o distinc)ie ntre autorul inven)iei
nebrevetate *i autorul inven)iei brevetate. .n la brevetare, autorul solu)iei poate
avea o singur revendicare. n calitate de autor al unei solu)ii tehnice noi, el va
beneficia doar de o prioritate *tiin)ific. 0up brevetare, autorul solu)iei dobnde*te
calitatea de inventator, iar titularul brevetului de inven)ie va dispune de un drept
e'clusiv de e'ploatare. 0reptul la calitatea de autor al unei inven)ii este personal,
e'clusiv, absolut, inalienabil *i imprescriptibil. ,pre deosebire de drepturile
patrimoniale, dreptul la calitatea de autor nu este limitat teritorial.
Dreptul la nume
0reptul la nume al autorului unei inven)ii are dou acep)iuni. n sens larg,
dreptul la nume reprezint dreptul la calitatea de autor al inven)iei sau dreptul de fi
desemnat ca autor al inven)iei pe titlul de protec)ie *i pe orice alte documente
privind inven)ia. n sens restrns, dreptul la nume este dreptul de a da inven)iei
numele autorului. 2'ercitarea dreptului la nume este guvernat de principiul
disponibilit)ii. Astfel, la solicitarea e'pres a inventatorului, numele *i prenumele
su nu se public. Aceast solicitare este supus pl)ii ta'ei legale.
Dreptul de a da publicitii invenia
-nven)ia fiind rezultatul unei activit)i creatoare, aducerea ei la cuno*tin)a
publicului se hotr*te de ctre autor. Acest drept al autorului implic nregistrarea
inven)iei *i, eventual, comunicarea public a solu)iei preconizate. 0ac autorul
inven)iei decedeaz, dreptul de a da publicit)ii inven)ia revine mo*tenitorilor si.
0reptul de care vor beneficia mo*tenitorii inventatorului apare ca o derogare de la
netransmisibilitatea drepturilor nepatrimoniale.
Dreptul de prioritate
0epozitul reglementar al cererii de brevet asigur autorului inven)iei un
drept de prioritate. .otrivit legii, depozitul cererii confer un drept de prioritate fa)
de orice alt depozit privind aceea*i inven)ie, avnd o dat de depozit sau de
prioritate ulterioar, dac sunt ndeplinite prevederile legale. 0reptul de prioritate
=
const n recunoa*terea faptului c autorul solu)iei propuse a fost primul care a
realizat inven)ia. .rioritatea *tiin)ific nu se identific cu dreptul de prioritate.
Astfel, prioritatea *tiin)ific este dependent de crea)ia autorului inven)iei.
?iind dependent de inventator, prioritatea *tiin)ific este perpetu. .entru a fi
recunoscut, devenind opozabil, prioritatea *tiin)ific trebuie adus la cuno*tin)a
publicului. ?aptul priorit)ii *tiin)ifice se poate stabili prin orice mi!loace de prob.
n func)ie de scopul urmrit, prioritatea poate fi conven)ional sau de e'pozi)ie.
.rioritatea conven)ional *i prioritatea de e'pozi)ie se invoc odat cu depunerea
cererii de brevet de inven)ie. 2le se !ustific prin acte de prioritate. "ermenul de
invocare a priorit)ii conven)ionale este de 1/ luni, calculat de la data de depozit a
primei cereri. .rioritatea de e'pozi)ie poate fi invocat ntr-un termen de ; luni de
la data e'punerii produsului n e'pozi)ie.
Dreptul la eliberarea unui titlu de protecie
.entru ocrotirea drepturilor sale, autorul are dreptul la eliberarea unui titlu
de protec)ie. n materia inven)iilor, titlul propriu de protec)ie este brevetul.
D!e(t$!ile (at!iomoniale
.rin eliberarea brevetului de inven)ie, potrivit art./<, alin.(1) al 8egii nr.:<D /<<C
privind protec ia inven iilor se asigur titularului un drept e'clusiv de e'ploatare a
inven iei pe ntreaga perioad de protec ie a lui. 0atorit trsturilor sale, dreptul
e'clusiv de e'ploatare al inven)iei mai este denumit drept de monopol sau
monopol de e'ploatare. 0reptul e'clusiv confer titularului de brevet posibilitatea
de a e'ploata personal inven)ia *i de a transmite prerogativele sale altor persoane.
0reptul e'clusiv de e'ploatare a inven)iei poate fi nclcat prin fapte ale ter)elor
persoane. n aceast situa)ie, titularul brevetului are posibilitatea de a cere instan)ei
!udectore*ti repararea daunelor suportate prin folosirea fr drept a inven)iei.
+bliga)iile titularului de brevet sunt configurate de raporturile pe care le
stabile*te cu oficiul na ional de proprietate intelectual (n #$ - A32.-), cu
inventatorul *i cu ter)ii ce beneficiaz de dreptul de folosin) a inven)iei. n
raporturile cu A32.-, titularul brevetului de inven)ie are obliga)iile de e'ploatare a
inven)iei *i de plat a ta'elor.
"itularul brevetului de inven)ie poate s fie *i o alt persoan dect
inventatorul independent. Aceste situa)ii sunt determinate de diferite cauze, cum ar
fi ncetarea din via) a inventatorului intervenit nainte de eliberarea brevetului,
cesiunea voluntar a dreptului de a cere eliberarea brevetului de inven)ie sau
cesiunea legal pentru inven)iile de serviciu.
+bliga)iile inventatorului independent sunt prevzute de contractul de
cesiune a dreptului la eliberarea brevetului de inven)ie. +bliga)iile inventatorului
salariat sunt urmtoarele%
- de a informa unitatea n scris asupra cercetrii *i stadiului realizrii
inven)iei4
- de a se ab)ine de la orice divulgare4
- de a formula prima ofert pentru ncheiere a unui contract de licen) sau de
cesiune cu unitatea4
1<
- de a acorda, la cererea titularului de brevet, asisten)a tehnic pe baz de
contract, pentru punerea n aplicare a inven)iei.
Limitele d!e(t$l$i e4#l$&iv de e4(loata!e a inven)iei
0reptul de e'ploatare al titularului de brevet este e'clusiv, fiind opozabil
celorlalte persoane. Cu toate acestea, e'clusivitatea comport unele limitri care
pot fi generale sau speciale.
8imitele generale ale dreptului la e'clusivitatea e'ploatrii inven)iei privesc
durata protec)iei *i ntinderea teritorial a protec)iei. Cu respectarea cerin)elor
prevzute de lege, inven)ia poate fi folosit de ter)i, fr a constitui, n absen)a unei
autoriza)ii prealabile, o nclcare a dreptului e'clusiv de e'ploatare a titularului de
brevet. n timp, dreptul e'clusiv de e'ploatare a inven)iei este limitat la durata de
valabilitate a brevetului de inven)ie. 0urata de protec)ie oferit ncepe de la data
constituirii depozitului na)ional reglementar. n spa)iu, dreptul e'clusiv de
e'ploatare este limitat la teritoriul statului care acord brevetul de inven)ie. .otrivit
art./ din 8egea nr.:<D/<<C, drepturile asupra unei inven)ii sunt recunoscute *i
aparate pe teritoriul #epublicii $oldova prin acordarea unui brevet de inven)ie.
n legisla)ia actual, se admit urmtoarele limite speciale%
- dreptul de folosin) a inven)iei brevetate n construc)ia *i func)ionarea
vehiculelor terestre, aeriene *i navale4
- dreptul de posesiune anterioar *i personal4
- dreptul de a folosi inven)ia n scop personal, fr caracter comercial4
- epuizarea dreptului asupra obiectului inven)iei4
- renun)area titularului la protec)ia inven)iei.
Conform art./< din 8egea nr.:<D/<<C, brevetul i acord titularului dreptul
e'clusiv de e'ploatare a inven)iei pe ntreaga durat de protec)ie a lui. 0e
asemenea, brevetul i acord titularului, dreptul de a interzice ter)ilor care nu au
acordul su efectuarea, pe teritoriul #epublicii $oldova, a urmtoarelor ac)iuni%
a) fabricarea, oferirea spre vnzare, vnzarea, folosirea, importul sau stocarea
n aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului4
b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, n cazul n
care un ter) *tie sau este evident din circumstan)e c folosirea procedeului este
interzis fr acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire4
c) oferirea spre vnzare, vnzarea, folosirea, importul sau stocarea n aceste
scopuri a produsului ob)inut direct prin procedeul care constituie obiectul
brevetului.
n cazul n care e'ist mai mul)i titulari ai unui brevet, raporturile privind
e'ploatarea inven)iei prote!ate prin brevet se stabilesc printr-un acord ncheiat ntre
ace*tia. 0ac un asemenea acord nu e'ist, fiecare titular are dreptul s e'ploateze
inven)ia dup propria voin), s ac)ioneze n instan) orice persoan care
e'ploateaz inven)ia brevetat fr acordul cotitularilor, ns nu are dreptul s
renun)e la brevet fr a-i anun)a pe cotitulari, precum *i s ncheie contracte de
licen) *i s cesioneze brevetul fr acordul acestora.
Astfel, nu constituie o nclcare a dreptul e'clusiv de e'ploatare a inven)iei
folosirea inven)iilor n construc)ia *i func)ionarea vehiculelor terestre, aeriene,
precum *i la bordul navelor sau la dispozitivele pentru func)ionarea acestora,
11
apar)innd statelor membre ale tratatelor *i conven)iilor interna)ionale privind
inven)iile, cnd aceste vehicule sau nave ptrund pe teritoriul unei )ri, temporar
sau accidental, cu condi)ia ca aceast folosire s se fac e'clusiv pentru nevoile
vehiculelor sau navelor.
0reptul de a folosi o inven)ie brevetat n construc)ia *i func)ionarea
mi!loacelor de transport necesit respectarea urmtoarelor condi)ii% vehiculele
terestre, navele *i aeronavele s apar)in statelor membre ale tratatelor *i
conven)iilor interna)ionale privind inven)iile4 ptrunderea mi!loacelor de transport
pe teritoriul unui stat s fie temporar sau accidental4 inven)ia brevetat s fie
folosit e'clusiv pentru nevoile mi!loacelor de transport.
n situa)ia n care doi inventatori au realizat, independent unul de altul,
aceea*i inven)ie, dreptul e'clusiv apar)ine celui care a nregistrat primul o cerere de
brevet. Cu caracter derogator, se recunoa*te totu*i celuilalt inventator un drept
asupra inven)iei. Acest drept poart denumirea de posesiune anterioar *i
personal.
n dreptul german se consider c, prin punerea n circula)ie a produsului
prote!at, dreptul titularului de brevet se epuizeaz. ntruc1t v1nzarea produsului
brevetat presupune cesiunea dreptului e'clusiv de e'ploatare, titularul pierde
prerogativele sale.
n dreptul francez se sus)ine, ntr-o abordare diferit, c v1nzarea unui
produs brevetat este nso)it de un contract de licen) tacit. .rin dublarea
contractului de v1nzare, clauzele limitative privind utilizarea obiectului *i
pstreaz eficacitatea, fiind reglementate de dreptul brevetelor. Av1nd dreptul de a
interzice utilizarea *i comercializarea produsului prote!at, dob1nditorul poate fi
ac)ionat n contrafacere de ctre titularul de brevet.
P!o#ed$!a de !eveta!e a inven iei 6n Re($li#a Moldova
Cererea de brevet trebuie sa se refere numai la o singura inventie sau la un
grup de inventii astfel legate, incat sa formeze un singur concept inventiv general.
2a contine%
formularul de cerere de brevet completat
descrierea inventiei
revendicarile
desene si alte documente e'plicative, daca acestea sunt necesare pentru a
intelege esenta inventiei.
Confiden ialitatea #e!e!ii de !evet
0atele continute in cererea de brevet sunt confidentiale pana la publicarea
acesteia de catre Agentie in (+.-. 0ivulgarea datelor continute in cerere pana la
publicarea acesteia este pasibila de pedeapsa conform legislatiei in vigoare.
0upa depunere, cererea de brevet trece urmatoarele proceduri%
e'aminarea cererii
1/
publicarea
publicarea hotararii de acordare a brevetului
opunerea publica
eliberarea brevetului.
Examinarea cererii
-n procesul e'aminarii cererii de brevet, A32.- efectueaza e'aminarea ei
formala in termen de o luna, dupa care cererea este supusa e'aminarii preliminare
in termen de doua luni. ,olicitarea procedurii ulterioare se desfasoara prin
depunerea cererii de e'aminare de fond intr-un e'emplar pe un formular-tip
aprobat la A32.-, de catre solicitant concomitent cu cererea de brevet sau in
termen de 6< luni de la data de depozit a cererii, fiind achitata ta'a stabilita.
#eferitor la cererea de brevet de inventie de scurta durata A32.-
efectueaza doar e'aminarea formala si preliminara a cererii in terment de ; luni de
la data de depozit a cererii, fara solicitarea procedurii de e'aminare, cu achitarea
unei ta'e unice la depunerea cererii.
Cererea va fi e'aminata, iar ca consecinta va fi adoptata hotararea de
acordare a brevetului sau de respingere a cererii. (revetul de inventie se elibereaza
dupa e'pirarea termenului de ; luni de la data publicarii hotararii de acordare a
brevetului, in cazul in care nu au fost depuse opozitii sau opozitiile depuse au fost
respinse.
Publicarea cererii
0upa e'pirarea termenului de 1C luni de la data depozitului national
reglementar, daca au fost platite ta'ele si nu s-a luat o hotarare de acordare a
brevetului sau de respingere, cererea se publica in (uletinul +ficial de .roprietate
-ndustrial ((+.-).
Publicarea hotrrii de acordare a brevetului
-n termen de 6 luni de la data comunicarii solicitantului despre hotararea
de acordare a brevetului, A32.- publica in (+.- datele despre brevetul acordat,
iar descrierea inventiei se depune in biblioteca A32.-.
!punerea publica
+rice persoana interesata are dreptul sa depuna la Comisia de Contesta ii a
A32.- contestatie motivata in termen de ; luni de la data publicarii acesteia in
(+.- privind hotararea de acordare a brevetului.
Contestatia privind hotararea de acordare a brevetului trebuie formulata in
scris si sa contina motivele pe care se bazeaza.
$otivele contestatiei trebuie sa se refere numai la neindeplinirea a cel
putin uneia din conditiile de brevetare a inventiei% noutate, activitate inventiva,
aplicabilitateindustriala. Contestatia este considerata formulata numai dupa plata
ta'ei corespunzatoare, apoi se e'amineaza la Comisia de Contestatii.
Eotararea Comisiei de Contestatii poate fi atacata cu recurs in instanta
!udecatoreasca.
16
Eliberarea brevetului
0upa e'pirarea termenului de opunere, A32.- elibereaza brevetul de
inventie in temeiul hotararii de acordare, daca aceasta nu a fost revocata de catre
Comisia de Contestatii. -n cazul in care brevetul a fost modificat in urma
procedurii de opunere, acesta se elibereaza in forma modificata.
2liberarea brevetului este conditionata de achitarea ta'elor de eliberare si a
celor de mentinere in vigoare a brevetului. Aceste ta'e se platesc de catre titular
obligatoriu in termen de ; luni de la data publicarii hotararii de acordare.
Concomitent cu depunerea dovezii de plata a ta'ei pentru eliberarea
brevetului, solicitantul depune dovada de plata a ta'ei de mentinere in vigoare a
brevetului pentru termenul de la data depozitului national reglementar pana la
eliberarea brevetului, inclusiv anul eliberarii.
-n cazul neachitarii ta'ei de eliberare a brevetului in termen de ; luni de la
data publicarii hotararii de acordare a brevetului si nerestabilirii timp de ; luni a
termenului omis, A32.- adopta hotararea de decadere din dreptul la eliberarea
brevetului si publica aceasta informatie in (+.-.
-n cazul neachitarii ta'ei de mentinere in vigoare a brevetului in termenul
stabilit si, in termen de ; luni de la data omisa, a ta'ei in cuantumul ma!orat,
A32.- publica in (+.- informatia privind incetarea valabilitatii brevetului.
"entinerea in vi#oare a brevetului de inventie
.entru mentinerea in vigoare a brevetului este necesara achitarea ta'elor
anuale de mentinere in vigoare in conformitate cu "a'ele pentru servicii cu
semnificatie !uridica in domeniul protectiei obiectelor proprietatii intelectuale
aprobate prin Eotararea 3uvernului nr.>>9 din 16.<C.1==>.
$epunerea in termen
"ermenele prevazute de procedurile referitoare la cerere sau brevet pot fi
prelungite sau restabilite, cu plata ta'ei respective, daca se depune la A32.- o
cerere in acest sens inainte de e'pirarea termenului sau nu mai tarziu de ; luni de
la data e'pirarii termenului stabilit.
B!eveta!ea in &t!ainatate a inventiilo!
Ba%a le#ala internationala&
Conven)ia de la Pa!i& (ent!$ (!ote#)ia (!o(!iet3)ii ind$&t!iale (/< martie
1CC6), #$ este parte din /:.1/.1==1 - 1;= state membre.
T!atat$l de #oo(e!a!e 6n domeni$l !evetelo! 7PCT89 (1= iunie 1=><),
#epublica $oldova este parte din /:.1/.1==1 - 1/; state membre4
T!atat$l de la B$da(e&ta privind recunoa*terea interna)ional a depozitului
microorganismelor n scopul protec)iei lor prin brevet de inven)iei (/C aprilie
1=>>), #epublica $oldova este parte din /:.1/.1==1 - ;1 state membre4
19
A!an:ament$l de la St!a&o$!, privind clasificarea interna)ional a
brevetelor de inven)ie (/; martie 1=>1, modificat la /C septembrie 1=>=),
#epublica $oldova este parte din <1.<=.1==C - :: state membre4
Conven)ia E$!oa&iati#3 (!ivind !evetele (1> februarie 1==9), #epublica
$oldova este parte din octombrie 1==: - = state membre4
T!atat$l (!ivind d!e(t$l !evetelo! 7PLT89 (/ iunie /<<<). #atificat de #$
la /C.<9./<<:. 2ste n vigoare din /C.<9./<<: - 1< state membre4
Conventia (!ivind elie!a!ea !evet$l$i e$!o(ean de la M$n#;en din
1=>6, revizuita ulterior, prin Actul de revizuire adoptat la $unchen la /=
noiembrie /<<<4
A#o!d (!ivind a&(e#tele d!e(t$!ilo! de (!o(!ietate intele#t$ala le,ate
de #ome!) 7TRIPS89 #epublica $oldova este parte din /;.<>./<<1.
(revetul de inven)ie confer titularului de brevet drepturi e'clusive de
utilizare a inven)iei n limitele prescrise de legisla)ia )rii n care s-a acordat
brevetul. n scopul aprrii intereselor economice ale titularului de brevet nu doar
pe pia)a intern, dar *i pe pie)ele e'terne, este necesar brevetarea inven)iei n )rile
respective.
.rotec)ia interna)ional a inven)iilor a fost consacrat de Conven)ia de la
.aris din 1CC6, cu modificrile ulterioare. #egulile fundamentale ale Conven)iei de
la .aris privind protec)ia propriet)ii industriale formeaz un drept comun uniform
al 5niunii.
B!eveta!ea in &t!ainatate a inventiilo! #!eate in Re($li#a Moldova
(revetarea in strainatate a inventiilor create in #epublica $oldova se
efectueaza dupa 6 luni de la data depunerii cererii la A32.-. (revetarea inventiilor
in strainatate se poate efectua prin cerere internationala depusa in conformitate cu
procedura altor conventii internationale sau regionale la care #epublica $oldova
este parte. ,unt posibile urmatoarele cai de protectie a inventiilor in strainatate%
1alea nationala
1alea regionala
1alea internationala
n baza principiilor Conven)iei de la .aris nregistrarea cererilor de brevet de
inven)ie n unul sau mai multe state parte la aceast conven)ie se poate face cu, sau
fr revendicarea priorit)ii.
1alea nationala. -n conformitate cu unul din principiile de baza ale
Conventiei de la .aris privind protectia proprietatii industriale, orice solicitant care
a depus o cerere de brevet la A32.- poate inregistra, in termen de 1/ luni, o cerere
de brevet pentru inventia respectiva in oricare din tarile membre ale Conventiei de
la .aris, invocand prioritatea cererii initiale.
1alea regionala. .e aceasta cale, in baza unor Conventii si Acorduri
regionale, prin depunerea unei cereri la un oficiu receptor poate fi obtinut un brevet
regional care este valabil in mai multe tari, de e'emplu% brevetul european (pe baza
conventiei privind eliberarea brevetului european)4 brevetul euroasiatic (pe baza
1:
Conventiei euroasiatice privind brevetele)4 brevetul +A.- (pe baza Acordului
referitor la crearea organizatiei africane de proprietate intelectuala)4 brevetul
A#-.+ (pe baza Acordului referitor la crearea organizatiei regionale africane de
proprietate industriala) etc.
1alea internationala. .e aceasta cale, in baza "ratatului de Cooperare
in domeniul brevetelor (.C"), depunerea la oficiul receptor (de regula, A32.-) a
unei cereri de protectie, numita cerere internationala, cu desemnarea in aceasta
cerere a tuturor statelor in care se doreste protectia, produce efectele unei cereri
nationale in fiecare stat contractant desemnat pentru obtinerea unui brevet in
aceasta tara cu achitarea ta'elor respective.
(revetarea inven)iilor n strintate include%
- selectarea inven)iilor pentru brevetare4
- alegerea )rilor pentru brevetare4
- alegerea cii (procedurii) de brevetare4
- gestiunea procedurilor privind depunerea, e'aminarea cererii *i eliberarea
brevetului4
- realizarea drepturilor conferite de brevet *i urmrirea legitimit)ii
utilizrii acestora de ctre persoane ter)e, solu)ionarea litigiilor.
Alegerea cii pentru brevetarea n strintate se efectueaz n dependen)
de scopul *i obiectul brevetrii, precum *i de posibilit)ile financiare ale
solicitantului.
8a alegerea cii de brevetare n strintate solicitantul trebuie s decid
oportunitatea depunerii cererii pe cale na)ional, adic nemi!locit la oficiile de
brevete a fiecrei )ri dorite, sau prin sistemul de depunere a unei singure cereri
valabile pentru c1teva )ri n conformitate cu acordurile interna)ionale *iDsau
regionale n domeniul brevetelor.
.rincipial solicitantul poate face singur acest demers dar el este foarte
complicat *i ndelungat. -mplic cunoa*terea foarte bun a unei limbi strine,
urmrirea foarte atent a termenelor, achitarea ta'elor *i contactarea mandatarilor
din )rile respective. n aceast situa)ie v sugerm s anga!a)i un mandatar
autorizat, contra unui onorariu. Cererea interna)ional poate fi depus la A32.- ca
oficiu receptor.
Calea na)ional3 este utilizat n cazul n care se dore*te brevetarea n 1
sau /-6 state. n acest caz cererile se depun la fiecare oficiu separat cu respectarea
condi)iilor impuse de legisla)iile na)ionale *i cu ob)inerea protec)iei n statele
respective.
.entru brevetarea n mai mult de 6 state pot fi utilizate urmtoarele sisteme
de brevetare inte!na)ionale <i !e,ionale2
- "ratatul de Cooperare n domeniul (revetelor (.C")4
- Conven)ia (revetului 2uropean (C(2)4
- Conven)ia 2urasiatic de (revete (C2A()4
- +rganiza)ia African pentru proprietatea industrial (+A.-)4
1;
- +rganiza)ia African #egional pentru proprietatea industrial (A#-.+).
,olicitantii din #epublica $oldova pot obtine brevet de inventie in
strainatate si prin depunerea cererii P1( sau prin depunerea cererii de brevet
euroasiatic la +2A(. -n ambele cazuri A32.- actioneaza in calitate de +ficiu
receptor.
-n cazul in care solicitantul doreste sa obtina un brevet european, sunt
posibile / cai de brevetare% calea europeana directa si calea !uro,P1(, adica calea
internationala.
Ce!e!ea PCT
-n cazul brevetarii in strainatate pe calea .C" a inventiilor create in
#epublica $oldova, A32.- actioneaza in calitate de +ficiu receptor.
0epunerea si inregistrarea cererilor internationale in conformitate cu regula
1= din #egulamentul de aplicare a .C" este de competenta A32.- si se efectueaza
in cazul in care unul din solicitanti este cetatean al #epublicii $oldova sau
persoana cu domiciliu in #epublica $oldova, indiferent daca solicita protectia
pentru toate sau numai pentru unele tari. Cererea internationala de brevet de
inventie trebuie sa contina% formular - tip perfectat de cerere, descriere, una sau
mai multe revendicari, unul sau mai multe desene (atunci cand este cazul) si
rezumat.
(revetarea in strainatate a inventiilor create in #epublica $oldova se
efectueaza dupa e'pirarea termenului de 1 luna de la data depunerii la A32.- a
unei cereri nationale de brevet pentru aceeasi inventie. ,olicitantul are dreptul sa
invoce in cererea internationala, conform prevederilor Conventiei de la .aris,
prioritatea unei cereri anterioare pentru aceeasi inventie, intr-un interval de ma'im
1/ luni de la data depozitului acestei cereri anterioare. 0aca in cererea
internationala se invoca prioritatea conventionala in baza cererii nationale, aceasta
se indica in cererea .C".
C$m f$n#)ionea53 &i&tem$l PCT=
.rocedura de brevetare a inven)iilor conform "ratatului include dou faze%
interna)ional *i na)ional.
-. >a5a inte!na)ional3
Cine 'i unde poate depune o cerere internaional(
+rice resortisant dintr-un stat contractant sau orice persoan domiciliat
ntr-un asemenea stat poate depune o cerere interna)ional. Cererile interna)ionale
pot fi depuse la oficiile na)ionale sau regionale, care ac)ioneaz n calitate de oficii
receptoare, sau la (iroul interna)ional.
Care sunt efectele unei cereri internaionale(
+ cerere interna)ional produce, de la data depozitului interna)ional,
efectele mai multor cereri na)ionale n statele contractante pe care solicitantul le-a
desemnat n cererea sa. 2a poate produce efectele unor cereri de brevet regionale n
statele care sunt parte la un tratat regional n materie de brevete, cu condi)ia
1>
desemnrii acestor state (de e'.% cerere de brevet A#-.+, eurasiatic (+2A(),
european (+2() sau +A.-).
)nificarea cerinelor privind cererile internaionale
.C" stabile*te unele norme privind cererile interna)ionale care sunt
acceptabile pentru toate statele contractante. Acest lucru e'clude necesitatea
introducerii ulterioare a modificrilor, )in1nd cont de diferen)ele dintre cerin)ele
na)ionale sau regionale.
Cheltuielile le#ate de depunerea unei cereri internaionale
0epunerea unei cereri interna)ionale este nso)it de achitarea anumitor
ta'e ntr-o singur valut la oficiul receptor%
ta'a de transmitere4
ta'a de documentare4
ta'a interna)ional.
?n #e lim3 &e de($ne #e!e!ea inte!na)ional3=
,olicitantul poate depune o cerere interna)ional n una din limbile
acceptate de ctre (iroul -nterna)ional al +rganiza)iei $ondiale de .roprietate
-ntelectual (+$.-)% arab, chinez, englez, francez, german, !aponez, rus
sau spaniol.
Rol$l ofi#i$l$i !e#e(to!
+ficiul receptor, dup o verificare formal, atribuie cererii data de depozit
interna)ional *i transmite un e'emplar al cererii (numit Frecord cop@G) (iroului
-nterna)ional +$.-, un alt e'emplar (numit Fsearch cop@G) - Administra)iei de
0ocumentare -nterna)ional, pstr1nd un e'emplar (numit GEome cop@G).
Conform cerin)elor #egulamentului .C", oficiul receptor percepe *i furnizeaz
ta'ele privind documentarea interna)ional - Administra)iei de 0ocumentare
-nterna)ional, ta'a interna)ional - (iroului -nterna)ional +$.-. +ficiul receptor
este responsabil de pregtirea certificatului de prioritate cu achitarea ta'elor
respective.
". >a5a na)ional3
Conform modificrilor la "ratatul .C" de la 1 aprilie /<</ deschiderea fazei
na)ionale n fiecare din statele aleseDdesemnate ncepe peste 6< sau 61 de luni de la
data priorit)ii.
+ficiile na)ionale de brevete efectueaz e'aminarea cererilor interna)ionale
n conformitate cu criteriile na)ionale de brevetabilitate a inven)iilor. n legtur cu
aceasta la depunerea cererilor prin sistemul .C" este necesar de a lua n
considerare cerin)ele
legisla)iilor na)ionale, de e'emplu, privind obiectul pentru care se cere
protec)ie sau e'cep)iile de la brevetare.
"otodat "ratatul ofer solicitan)ilor posibilitatea s modifice revendicrile,
descrierea *i desenele n decursul primei luni de la deschiderea fazei na)ionale la
oficiul desemnat sau ales.
1C
,olicitantul unei cereri interna)ionale care dore*te s ob)in un brevet n
#epublica $oldova va depune la Agen)ia de ,tat pentru .roprietatea -ntelectual
(A32.-) n termen de 61 de luni de la data de depozit a cererii interna)ionale sau
dac a fost revendicat o prioritate de la data priorit)ii, o cerere care s con)in
solicitarea e'plicit sau implicit a deschiderii fazei na)ionale, o copie de pe
cererea interna)ional *i traducerea n limba moldoveneasc a cererii
interna)ionale, certificat n modul corespunztor.
Avanta:ele &i&tem$l$i PCT
.rocedura prevzut de "ratat prezint unele avanta!e nu numai pentru
solicitant, dar *i pentru oficiile na)ionale de brevet *i chiar pentru public%
- solicitantul depune un singur set de documente *i certificatul de prioritate,
indiferent de numrul de state contractante desemnate n cererea interna)ional4
- dac cererea interna)ional este ntocmit conform prevederilor .C",
solicitantul poate fi sigur c ea nu va putea fi respins, din motive formale, n
cadrul fazei na)ionale, de ctre nici unul dintre oficiile desemnate4
- solicitantul poate, pe baza informa)iilor ce se con)in n raportul de
documentare interna)ional, s evalueze, dac inven)ia sa are *anse s fie
brevetat4
- pe baza raportului de e'aminare preliminar interna)ional posibilitatea de
evaluare a criteriilor de brevetabilitate este mai mare4
- activit)ile de documentare *i e'aminare n cadrul oficiilor de brevete ale
statelor desemnate sau ale celor alese vor fi mult mai reduse datorit e'isten)ei
raportului de documentare interna)ional *i a raportului de e'aminare preliminar
interna)ional4
- n cazul n care solicitantul cere efectuarea e'aminrii preliminare
interna)ionale, el va dispune de 1C luni pentru a modifica revendicrile, descrierea
*i desenele, a-*i pregti traducerile *i a achita ta'ele na)ionale, pentru a-*i alege
reprezentantul n proprietatea industrial care s-l reprezinte n fiecare din )rile
desemnate. &ici un alt sistem de protec)ie, cu e'cep)ia sistemului .C", nu ofer o
perioad at1t de lung pentru a reflecta *i a evalua posibilit)ile de ob)inere a unui
brevet de inven)ie4
- regimul de reduceri ale ta'elor este de mare importan), fiind foarte
favorabil pentru solicitan)ii care doresc s ob)in protec)ia inven)iilor sale n mai
multe )ri.
B!evet$l #om$nita!. Si&tem$l Conven)iei de la M@n#;en
n sistemul Conven)iei de la $Hnchen, brevetul european se elibereaz de
ctre +ficiul 2uropean de (revete pentru unul sau mai multe state contractante.
+ficiile na)ionale au rolul de oficiu receptor pentru cererile de brevet european.
(revetele europene se elibereaz pentru orice inven)ii, n toate domeniile
tehnologiei. .entru a fi brevetabile, inven)iile trebuie s fie noi, s implice o
activitate inventiv *i s fie susceptibile de aplicabilitate industrial (art.:/-:>) .
Cererea de brevet european trebuie s con)in urmtoarele% o cerere de eliberare a
1=
unui brevet european4 o descriere a inven)iei4 una sau mai multe revendicri4
desenele la care se fac referiri n descriere sau n revendicri4 un rezumat. Cererea
se ntocme*te cu respectarea condi)iilor prevzute de #egulamentul de aplicare.
-n conformitate cu Conventia 2uropeana privind -nventiile, e'ista
posibilitatea de a urma o procedura de inregistrare la nivel european. Cu toate ca in
principiu statele europene sunt semnatare ale Coventiei 2uropene privind
-nventiile, aceasta nu se bazeaza pe regulile 52 si e'ista separat de 5niune si de
institutiile acesteia. Cetatenii unui stat semnatar pot depune inregistrarile obtinute
la nivel national la un birou international localizat in $unchen, in vederea
e'tinderii protectiei pentru inventiile lor prote!ate national si in alte tari semnatare.
Cererile pot fi depuse prin intermediul oficiului national de inventii si marci. 0aca
procedura de inregistrare internationala este indeplinita cu succes, o serie de
inventii nationale obtin protectie in !urisdictiile pentru care s-a facut solicitare in
acest sens in momentul depunerii cererii (astfel, cu toate ca e'ista o procedura
unitara de inregistrare, in cele din urma, va rezulta o protectie nationala a inventiei,
in mai multe state). .erioada de timp pentru care este valabila protectia poate fi
prelungita folosind, de asemenea, o procedura internationala.
,pre deosebire de cazul marcilor, in prezent nu e'ista un brevet unitar care
sa acorde protectie in toate statele 52.
Crearea unui brevet comunitar are ca scop de a oferi inventatorilor
posibilitatea de a obtine un brevet unic si valabil din punct de vedere !uridic in
intreaga 5niune 2uropeana. Crearea unui astfel de brevet ar permite reducerea
semnificativa a costurilor de brevetare, in special, cele legate de traducerea si
depunerea brevetelor, o protectie simplificata a inventiilor pe intreg teritoriul
european in temeiul unei proceduri unice si instituirea unui sistem unic si
centralizat de solutionare a litigiilor.
>$n#)iona!ea ,ene!al3 a no$l$i &i&tem #om$nita!
,istemul propus nu urmre*te s nlocuiasc sistemele na)ionale *i sistemul
european e'istent, ci s #oe4i&te mpreun cu acestea. -nventatorii vor rm1ne
liberi s aleag modalitatea de protec)ie prin brevet care le convine cel mai mult.
-deea principal a propunerii este crearea unei IsimbiozeG ntre dou
sisteme% sistemul #egulamentului privind brevetul comunitar *i sistemul
Conven)iei de la $Hnchen.
#egulamentul va veni n completarea Conven)iei de la $Hnchen. (revetul
comunitar va fi eliberat de +ficiu ca brevet european, specific1ndu-se teritoriul
Comunit)ii, n locul statelor membre individuale. .entru aplicarea regulamentului,
va fi necesar ca Comunitatea s adere la Conven)ia de la $Hnchen *i se va impune
o revizuire a conven)iei pentru a permite +ficiului s elibereze un brevet
comunitar.
0up adoptarea regulamentului, competen)a e'tern privind brevetul
comunitar va fi o atribu)ie e'clusiv a Comunit)ii.
/<
B!evet$l #om$nita! in deveni!e
Astazi, cand doreste sa obtina o protectie prin brevet intr-unul sau in mai
multe state ale 5niunii 2uropene, solicitantul poate alege intre%
- #alea (!o#ed$!ii nationale in fiecare dintre statele membre in care vrea sa
obtina o protectie4
/ #alea e$!o(eana di!e#ta care, printr-o procedura unica pe langa +ficiul
2uropean al (revetelor (+2()9 ii ofera o protectie in fiecare dintre statele
semnatare ale Conventiei asupra (revetului 2uropean (C(2) pe care le-a
mentionat4
- #alea e$!o/PCT care permite obtinerea unui brevet european pe calea
unui depozit de brevet international (depozit .C"). Cererea este e'aminata de
+ficiul $ondial al .roprietatii -ntelectuale (+$.- - faza numita JinternationalaJ),
apoi de catre +2( (faza numita JregionalaJ, aflata sub incidenta Conventiei asupra
(revetului 2uropean).
Calea E$!o/PCT
n cazul n care solicitantul dore*te s breveteze inven)ia sa n c1teva state
membre ale Conven)iei privind (revetul 2uropean, el trebuie s fac alegerea
dintre calea na)ional n fiecare stat n care dore*te s ob)in protec)ie, sau calea
european, care printr-o singur procedur confer protec)ie n toate statele
membre desemnate.
Alegerea cii de brevetare este condi)ionat de mai mul)i factori, printre
care *i factorii legali *i cei economici.
*actorii le#ali. (revetul european este acordat n baza unei singure cereri
dup efectuarea unei e'aminri n vederea aprecierii dac cererea de brevet
european *i inven)ia revendicat satisfac cerin)ele conform C(2. (revetul
european acordat confer o protec)ie similar pentru toate statele membre. n cazul
alegerii cii na)ionale cererile se depun la fiecare oficiu n limba statului respectiv
*i se redacteaz n conformitate cu cerin)ele na)ionale, totodat e'isten)a anumitor
deosebiri n procedura de acordare a brevetelor n diferite oficii poate duce la
acordarea unor drepturi na)ionale care difer n ceea ce prive*te e'tinderea
protec)iei.
*actori economici. n cazul cii na)ionale solicitantul trebuie s achite ta'e
de depunere *i e'aminare, precum *i s achite serviciile mandatarului autorizat n
fiecare stat separat.
Conform procedurii europene de brevetare ta'ele se achit pentru o singur
cerere, iar perceperea ta'elor este etapizat. 8a fiecare etap a procedurii
solicitantul poate decide dac mai este interesat n ob)inerea protec)iei *i achitarea
urmtoarei ta'e. 0e e'emplu, n baza rezultatelor raportului de documentare
solicitantul poate decide solicitarea e'aminrii ulterioare sau abandonarea cererii.
n cazul cii 2uro-.C" prima faz a procedurii de brevetare, numit faza
interna)ional este efectuat conform prevederilor .C" *i include depunerea cererii
interna)ionale, efectuarea documentrii interna)ionale de ctre Administra)ia de
0ocumentare -nterna)ional, publicarea de ctre (iroul -nterna)ional +$.- ((-) a
/1
cererii cu raportul de documentare con)in1nd opinia scris *i, op)ional, efectuarea
e'aminrii preliminare interna)ionale de ctre Administra)ia de 2'aminare
.reliminar -nterna)ional. 0up aceasta urmeaz faza regional care este
e'ercitat n fa)a +2( n calitate de oficiu desemnat sau ales conform prevederilor
C(2.
C(2 a intrat n vigoare din a. 1=>C. $embri ai C(2 sunt actualmente 69
state (/> state membre 52, precum *i Croatia, -slanda, 8iechtenstein, $onaco,
&orva@, ,Kitzerland *i "urLe@) *i plus la aceasta, brevetul european poate fi e'tins
nc n 9 state (Albania, (osnia-Eerzegovina, #epublica e'--ugoslav $acedonia,
,erbia) cu care +2( a ncheiat acorduri de e'tensie. .rin urmare, conform C(2
protec)ia prin brevet a inven)iei poate fi ob)inut n 6C state prin depunerea unei
singure cereri.
"otodat sunt unele state membre C(2 pentru care calea na)ional nu este
posibil. 0ac solicitantul dore*te s ob)in protec)ie n (elgia, Cipru, ?ran)a,
3recia, -rlanda, -talia, $onaco, +landa sau ,lovenia, n baza unei cereri
interna)ionale protec)ia n aceste )ri poate fi ob)inut doar pe calea european prin
ob)inerea brevetului european.
n cazul cererilor interna)ionale, solicitantul trebuie s decid asupra cii
ulterioare de brevetare nainte de e'pirarea fazei interna)ionale. 0ac el dore*te s
ob)in un brevet european, el trebuie s ini)ieze la timpul potrivit procedura 2uro-
.C" (faza european) n fa)a +2(, care ac)ioneaz n calitate de oficiu desemnat
sau ales.
,olicitantul trebuie s decid n faza european n care stat membru C(2
el dore*te s ob)in protec)ie prin intermediul brevetului european. 2l poate alege
toate sau orice stat membru al C2(. 0e asemenea, el trebuie s decid dac dore*te
e'tinderea cererii 2uro-.C" asupra unor state care accept procedura dat.
Si&tem$l A!an:ament$l$i de la St!a&o$!, (!ivind #la&ifi#a!ea
inte!na)ionala a !evetelo! de inven)ii
"arile crora li se aplica prezentul aran!ament sunt constituite intr-o uniune
speciala si adopt o clasificare comuna, numita FClasificarea interna)ionala a
brevetelorG, denumita in cele ce urmeaz clasificare, pentru brevetele de inven)ie,
certificatele de autor de inven)ie, modelele de utilitate si certificatele de utilitate.
Clasificarea nu are dec1t un caracter administrativ.
?iecare dintre tarile 5niunii speciale ape posibilitatea de a aplica clasificarea
ca sistem principal sau ca sistem au'iliar.
Administra)iile competente ale tarilor 5niunii speciale vor indica%
1. in brevetele, certificatele de autor de inven)ie, modelele de utilitate si
certificatele de utilitate pe care le elibereaz, cat si in cererile pentru astfel de titluri
de protec)ie, pe care le publica sau pe care le pun numai la dispozi)ia publicului
pentru consultare.
/. in comunicrile prin care periodicele oficiale fac cunoscuta publicarea sau
punerea la dispozi)ie publicului a documentelor men)ionate la subalin. (i)
simbolurile complete ale clasificrii date inven)iei care face obiectul documentului
men)ionat la subalin.(1).
//
Cla&ifi#a!ea inte!nationala a !evetelo!
Aran!amentul de la ,trasbourg privind Clasificarea -nternationala a
(revetelor (1=>1), intrat in vigoare la > octombrie 1=>:, prevede o Clasificare
comuna pentru brevete, certificate de autor de inventie, modele de utilitate si
certificate de utilitate.
Clasificarea -nternationala a (revetelor (in continuare C-() este conceputa
pentru a permite o clasificare uniforma a documentelor la scara internationala.
.ersoana care clasifica documentul va atribui simbolurile de clasificare, conform
editiei C-( in vigoare la data clasificarii.
+biectivul principal 7 de a constitui un instrument eficace de cercetare a
(0, utilizat de oficiile de brevet *i de al)i utilizatori n vederea determinrii
nout)ii *i activitatii inventive.
P!in#i(ii de #la&ifi#a!e
0ocumentele de brevet pot cuprinde / tipuri de informatii%
informatie de inventie4
informatie aditionala.
.entru ambele categorii de informatie vor fi aplicate aceleasi reguli de
atribuire a simbolurilor de clasificare.
-nformatia de inventie este acea informatie care, din ansamblul de
informatii tehnice dezvaluite in documentul de brevet (de e'emplu, in revendicari,
descriere, si, dupa caz desene), reprezinta aportul adus de inventie stadiului
anterior.
-nformatia aditionala este informatia tehnica la care se refera obiectul
inventiei, cuprins in descriere, dar care nu face obiectul unei revendicari si care, in
sine, nu aduce nici un aport la stadiul anterior, insa poate constitui o informatie
utila pentru cercetator.
Simol$l &e#ti$nii
?iecare sectiune este determinata printr-una din literele ma!uscule de la A la
E.%
-. &ecesitati curente ale vietii
". "ehnici industriale divers4 transporturi
%. Chimie4 metalurgie
'. "e'tile. Eartie
5. Constructie
*. $ecanica% iluminat4 incalzire4 armament4 e'plozibil
+. ?izica
1. 2lectricitate
/6