Prof. univ. dr.

Ilie GAVRILA
Prof. r-rniv. dr'. Dan NIT-ESCU
Prof-. univ. dr.
paul
TInase GHfTA
Prof. univ. dr. Constantin pOPESCU
ECONOME
Manuaf, psmtru
clasa axr-a
Manualul a fost aprobat prin Ordinul mrnistrului trducatiei si Cerceterii N.4742 din 21.07.2006, in urma
evaluirii calitative organizate de cdtre Consiliul llationa! pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor gi este
realizat in conformitate cu programa analitice aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii
n(. 3252 din 1 3.02.2006.
Relurcn [i nretocl ic o-gtiintifi c i.
pro{ univ clr. Coralia ANGELESCU
gclC atcdrl [:.conomic
;i
l)olitici E,conomice.
Acaclcmia dc Stutlii I;corronricc Bucurcsti
prol. srad i Vir;rica Elerra NIOCANti
i nsl-lector spocial i tatca [: conorn i c. I rispectoralul
$ctr
l.rr J ude geart Praho v lr
Redact\)r: tlr Nlihai NIILCA
Copurl i. Alexan d ru ION
Rcr izie text. Daniela i\IARINESCU
'l
ehnoredactarc computerizatla Lum in ita DR,.\GOlVt IR
Copyright O Etliture Economici Preuniversitaria, 2006
lSuN (10) e73-Bil8-71-8; ISBN (13) 978-973-1t318-71-7
Descrierea CIP a Bibliotccii Nationale
Econornie: manual perrtru clasa a XI-a / Ilie Gavrilf,. Paul
-[inase
GhitA,
Dan Nilescu. Constantin Popcscu
-
Iltrcurc;ti: liditura l]conomicf, Preuniversitaria, 2006
Bihliosr.
ISIJN ( I 0) 973-l{3 I 8-7 l-ti: ISBN ( I 3) 978-973-83 t8-7 t-1
[. Gar rila. ilic: II. Ghit[, Paul Tiinarse;
III Ni[escu. Dan: [\r. Popcscu. Constantin
3
j(075.3
5)
.o{}ot
iriE:
,T*
Editura Economici
PREUNIVERSITARIA
tel.: 31 4. 1 0. 12: 319.64.96; 31 9.64.97;
telJfax: 317.67.68;
E-mail: edecon @ edecon.ro;
bff ice @ edeconomica.com ;
http: //w'ww.edecon-ro;
www.edeconomica.com
Tiplrit 2006
Cuvint-inainte
Acest ntanual este destinat elevilor dintnvdtdnthntul liceal
-
clasa a XI-a, a
XII-tt, ruta SAM, dar
;i
altor persoane dornice sa se inilieze in stutlittl economiei.
in elaborarea sa, autorii au avut tn ved.ere cd economict, ca activitate
fitncktmentald
in orice soc'ietote, poate
$
trebuie sd primeasc.ri o explicatie adecvcttcl pentru a
putea.fi tnyeleasa.
Cwprinsul manualului prezintd, tntr-ct stntctur(f logicit, econoruia capitalistd
ca expresie a actiunilor promovate pe criterii de rctlionalitote ec:onomicd.
Conceptele, procesele economice, mecanismele si instntmentele.folosite sunt
prezentate elevilor tn legdtura cu economia i^eald, urmdrind.u-se tntelegerea
tendintelor vietii econornico-socicile
de la noi din yara si din lume, ctsigttrdndu-le
cuno;tinlele necesare pentru un conxportoment economic tn cuno;tinld cle cauzd.
irt procesul de elaborare a mcmuarurui, ant pornit cle la e.uperier{a preddrii
acestei discipline, precum qi de la dificulta;ile pe cure le tntdmpind elevii liceelor
din
lara ruoastrd. De asemenea, au.fost awtte tn veclere observctliile si sttgestiile
altor cadre didactice
;i
ale presei. Le murlumiru luturor
;i
rtitnanem deschi;i
comunicdrii pentru irnbundtdtirea conlinutului aces tui marurul.
Arn mai considerat mil sa asigurdm eremente ajutdtoare
-
scherne, clicrgrame,
texte de comentat, probleme, miniglosare, urmdrind sti credm cad.rtil cctre permite
c:a prin stucliul economiei in liceu sd se contureze nmi bine personalitatea activa qi
motivalia implicdrii practice a elevilor in cunoa;terea lumii afacerilor si apoitn
ac
;
i uni s p e c ific e ac e s te ia.
AvAnd tn vedere diferenyierea numdrului tle ore pentru stucliul economieitn
functrie
de profilurile liceelor si posibilitatile reale exi.stente, rdmdne ca profesoii
sd udapteze gradual gi metodic aspectele consid,erate majore pentrtt tnlelegerea
$i
insu;irea acestei discipline la clasele cu o ord pe sdptdmdnd.
pentrtt
a
facilita
o
e$emenea decizie, au maifost realizate, cu caracter oprional, casete, texte tematice
;i
aplicatrii care pot.fifolosite de toyi elevii.
Bucure.yti,2006
Editura Economica
Distributie
01 0553, Bucuregti, sector 1,
Calea Dorobantilor nr. 33 A;
tel./fax: 21O.73.1 0; 21 0.63.07;
http: i/www. e-economicshop.com
lpog
Autorii
Capitolrll 1" Activitatea economica
/
'
A. l'levoi si bunuri
'r
6
B Re:'r-lrse :;i rationalitate i 9
C Ager:iii scorrcrrticl I 12
D " litiinta economica i 16
Capitoiul. 2.1 Proprietatea.Ei
initiativa
A.
Lpi.oprieiatea si icrrnele sale
B. Lrbera initiativa
I 25
Laoitclul;3.rComportamentul
consumatorului
i 28
A.. 'tltriitatea econornica i 29
B Ategerea consumalorului
i 3i
C. Qei'erea
' 36
Capitolulia.iComportamentul
producatorului
.t
40
--r'
i
-
Stoou.rtorui si factorii cje produclie / 41
B C'lmbinarea factorilor de productie / 43
C.
,.Oferta
i 45
Caoitolu{ 5; Utilizarea factorilor de
'
A.
\'Prodt,clivitatea
factoriior de
ts. Costiii Productiei
i 53
C
,'
, irofitut
; 57
capitolirl oi eia1a. Mecanismul concurential i 63
A.\-'sernnificatiile Pietei
/ 64
B" Pretul I 66
CuPrins
5
economice I 20
i?1
productie i 48
productte i 49
h
{, r'u,!tiiiiii i
'lt G"o
,\C'["T VTiilAT'}tA
ri{_:{}rut}&{ rt-'A
rnLll. pentru a existe, e:;Lc
nevoit sa-si satistaca trcbuinteie
si, pentnr ca natura ii ofera de-ii gatir
numai cAte ccva din cele necesare. eJ
trebuie si qi le asigtrrc pe toate celeizrltc.
Activitltile de toate felurile prin care
oamenii rerrscsc sii-si reali zeze bunurile
necesare formeaza activitatea economica salr cconomia. Acestc'a presupun relalii
din ce in ce mai numeroase qi mai complcrc atit intre rtm si natura, cat si intre
oameni. Activitatea economici. luata in totiiiitlte;r coruponentelor sale realizate de
oameni, formeazd obiectul
Stiintei econorrli!'d.
Pentru a intelege in ce constau actiunilc liulnenilor, ce comportament individual
qi/sau colectiv adoptd ei in economie si cu c; rezultate. in acest capitol vcm analizl:
l'rin studie reu ac csttii capitol, veli
iiutes
in[elege cd:
ne v,oile ii <tltligti pe ouftt(ni sci-;i
C. lvlecanisrnul coi:curenfial I 70
D. Piata cu concurenti pertecta / 73
F Fieie cu conci:renta impeifecta I 75
Capitolirl i. Piala monetari i 80
'
A,L' Banit (moneda) / E1
B. Cererea si oferta de moneda / 85
C. Reglarea masei monetare i 87
D Dobanda i 91
CapitoluliE. lpiata capitalurilor
"
95
i{e
sunt actiunile qi obtigatiunile?
i 96
3. Ftlrmeie pietei capitalurilor / 100
C . Hottrl bursei de t'alori / 105
Capitolui[9.,,'Piut,
muncii
/
1og
-
'
A.
'-Cererea
si cferta de muncd / 110
B Fenonnene noi pe piala muncii i 1 13
C Salariul i 116
D Contractul rJe muncl' I 124
capitorul 10. C;liere si dezvoltare economici. Fluctualii economice' I 123
'
A. L\tilizarea venituluir | 124
B. Crestere si dezvoltare economica* I 132
C Fluctuatiile macroeconomice*
/ 136
Capitolul 11. ictrilibru si dezechili
e* / 141
A. Echiiibre si Cezechtlibre in
B Cererea agregatd si oferta
c. Friicipateie iezecnilibre ma
terne' I 147
Ci lnflatia ! 148
C2. $omaiul
i 152
Capitolut t2. Statul in economia de pia[i. I 157
- r
A,
postaze ale prezentei statului in economie* i 158
B strategii, potitici si instrumente economice' / 161
c
Capitolul 1
168
'
A.
/e'l 169
B Comertu! international' I 170
C . ^P\ata valutara' ! 17 4
CapitJtui t$itnt.grarea
economici si globatizarea I 177
'
A
'[ntegrarea
economica I 178
ri'Bi Uniunea EuroPeana I lBZ
Y, Globalizarea econoniei' i 187
Bibliograf ie i 192
A. NEVOI SI RUNURI
B. RESURSE
$I
RATIONALITATE
C. AGENTII ECONOIVIICI
D. STIINTA ECONOMICA
it i"r..rtiitt:d t.;e le
cott,stitLtie obiectul
si ctprti al
(:ot"tsLunului;
{t
"l'uc'e
activ,itute economicri
!ii rt'tuntt(i it pt'oiuce
.folo,rind
re,sursele
l,iri t i tr-ite;
ttct i t'itutea eL'onotttit'd este opere
tttttit' ttttrori rlenutniti Qgenti.f i uttitdli
{:'i,,':IIiiliiiCe,'
:; tiirttu econonticti ore c{t obiect de
,{;iit;! iLi ttcti'u,ilLttea !coltomic(i
,si
('()tiiforldrrtcttttle celor L:({re () realiZectzd.
-_ aI
lrlceta sa prooucz
t'
t hu ei,oile reprez,it
I
Nevoile reprezintci cerinte sau condilii proprii oamenilor, ca
fiinle
natureile qi
i
; ntembri ai societtilii,
fdrd
satisfacerea cdroru ei ntt pot exista. Stutt percepute ca
i
':
o stare dezagreabild (neplticutd),. ca o netmplinire sau ceva ce trebuie realizat i
ineapdrat
pentrlt a atinge o stare normala. trcnrplt: foamea, setea, frigul,
i
dr."r"r, oboseala, insecuritatea etc. i
Pentru oD, problema satisfacerii se pLlne numai pen.f6
nevoile identificate. Prin identificare, nevoile respective devin
interese economice, iar oarnenii actioneaz/,r conptient pentrlr
tq'ir i ili;/t'ri t'( i)tt {)t?t tc{-t
r._-_
A. Nevoi si bunuri
\ C."u ce-i deterrnind pe oameni sd faci activitarte economicd, adic:i sd produca,
sunt nevoile. Constringerea in acest sens este deosebit de mare, intrucAt daci oan-renii
produci, ar inceta sd mai existe.
7
de implinire pe care oamcnii o percep ca normalitate si de
aceea urmiresc sa o intretina permanent.
Nevoile sLIltt satisfacute prin consurnlrl de bunurri. De aceea
ele se exprima prin ccrerca pentru bunuri. Bunurile sau
utilititile, cum Ii se rnai spune, reprezinta tot ceea ce foloseste
sau satisface nevoile vietii
Si
activitltii oamenilor, ale mediului.
Astfel,apa este o Lrtilitate, pentru ca satisface setea. in
functie de mdrimea
$i intensitatea nevoii, aceea$i cantitate de
apa aduce o satisfactie dif'erita. Pentru un elev care se joaci in
curtea
$colii,
un pahar cu apI va avea o mare utilitate. Pentnr
un aviator supraviefuitor, &l cdrui avion s-a prlbusit in degert,
acelagi pahar cu ap5 va avea o utilitate
Si mai rtare, deoarece
intensitatea nevoii sale este cu mult mai rnare.
Desigttr, intre satisfacerea unei nevoi si bunurile la care se
rectlrge iu acest scop trebuie se existe o anumita concordant[
pentru c'A alttel nu este posibila satisfacerea. Purtitoml nevoii
plege dacd un bun
$i nLr altul i ru nevoia t?"**\
{'
Diversitetii nevoilor ii core diversirare a
bunurilor. in cadrul acesteia d :
o bunuri libere, cele la care oricine are acces in rnod liber,
ta[a de care nu se actione azi dec6t consumflndu-le dupa nevoi.
Sunt un dar al naturii
fi
virtual nelirnitate. Aeru[, lumina,
cildura cosmici sunt astfel de bunuri. Libertatea cle a consuma
bunurile de acest gen trebuie interpretatf, intotdeauna in tirnctie
de loc
;i
de timp. Aerul de munte, de exemplu, este un bun
liber pentru locuitorii zonelor rnontane. iar pentru ceilalti
oameni este accesibil in mod condigionat de cheltuielile cu
deplasarea, cazarea;i altele, pe care le fac in calitate de turisti;
o bunuri economice, denumite astfel pentru ci provin din
activitatea economicd, sunt create de om. Caracteristica lor
dominantd este raritatea, faptul cA, in totalitatea lor, fata de
nevoile ce trebuie satisflcute, sunt insuficiente ca volLlm pi
structuri calitativd, sunt produse in cantitali lirnitate si presupun
Lln anumit efort (resurse umane, bine;ti
p^o"*Ale fi dobdndit fira niciun efort, nu est r
f '*-*-
I
Bunurile economice pot fi bunuri pa
materiale, tangibile (televizor, piine, calculator etc.),
ri
servicii, utilitnfi nepalpabile, nemateriale, netangibile
(transportul, comunicatiile, invatamf,ntul, posta, ocrotirea
sAnatatii. informatiile etc.). tn acelaqi timp, birnurile palpabile
(materiale), ca qi serviciile sau intormafiile, pot fi destinate
direct producerii altor bunuri sau consumului pentru oameni
sub forma bunurilor economice de consum personal.
Produclict cotltinud de bunuri rnateriale, cle servicii
;i
iryformatii, pentru a obtine alte bunuri, asigurd netntrerupt
bunuri economice de co,xsutn personal sau colectiv.
\
'
Ncvoile sultt
clc 0 nlare
crlrnplexitate
si dc
inrltortetnti
diferitii
,
[)entru
existenta si
p rogres u I
omului,
societatii si
pcntru nrediul
n atu ral-
o
Satisfacerea
Ilcvoilor
I)res
tt p Ll Iru
ilrtottleartlla
nri.iloitcc
adecvilte-
.\ce.stea sunt
butruri sau
u tilitirti.
o
llutr urilc
sau lni.iloacelcr
cit rc .ser v {]sc
satisfacerii
tre voil tlr
sc cla.sifictr
in bunuri
libcrt: si bturttri
ecolrolllice.
o
Serviciile
si irtf'orrnatiilc
sunt [r u nu ri
ttcp:rlp:rbile,
cilrc .satisfatc
ncr T,oi lc
drr productie,
pe ccle clircctt:
alc
()arrrcnilor.
sarl lr:g:r te dc'
llt'otcctia
ttrt.rlirrlui rr:rt I I r-:rl -
sptisfacerea lor. i (-.
(
N"roile decurg, sunt
,,dicta
te" dinauntrul si clin afara
fiintei umane. din rnecanismele psrhofrzrologice ale vretii
omulur, dm mediul natural
;i
social cu care ac:esta interactio-
neazd,. Nevoile sunt subiective, prin purtdtorii lor, gi obiective.
prin condigiile care le genereazd, (de viata
$i
muncf,). Purtitorii
nevoii sunt indivizii, familiile, intreprinderile, locuitorii unui
ora$, institutiile publice, administrativ-teritoriale, economia nafionali etc. liscmplt:
nevoia unei familii pentru pAine, carne, legume, casi, ciment, ajutor, lapte. asigurare;
a unei firme pentrr"r lemn, otel, calculatoare, informafii; a unei primirii pentru aparate
telefax, materiale de birou; a unui copil bolnav pentru ingrijire medicali; a unui
ora$ pentru iluminatul public; a unui judef pentru energie electrica; a unei tdri
pentru autostr[zi q.a.m.d.
Faptul ci generatiile coexistii gi se succed, cA foarte mtrlte
dintre nevoile care se satistac nu dispar (pentru totdeauna), ci
se regenereazS, cf, adesea satisfacerea unora antreneazd, aparitia
altora, cd in general nevoile au tendinta si devind mai multe
fi mai diferite, determinf, existenta permanenti a societafii
intr-o stare de fapt caracterizath prin cresterea volumului
,*
si diversificarea nevoilor.
I r
1l
.
|
,.^-_.-.
.tt-aal VCI . Irw Y tLrlltLrl
.i&_-*;.E
I
Dupi importanta pe care o are satisfacerea diferitelor nevoi
pentru exlstenta
ir
progresul omului
$i
societe[ii, acestea se pot clasifica in nevoi
vitale sau de subzistenfi si nevoi elevate sau de vArf.
\
(Daca avem in vedere natura subiectului purtitor, s-pot distinge:
o nevoi individuale
-
hrand, odihni etc.;
o nevoi sociale sau colective
-
educafie, transport etc,
Pentru cd oamenii fiinleazi in cadrul mediului natural cu care interacfioneazi
permanent, protecfia, refacerea si ameliorarea acestuia constittrie o altd categorie
de nevoi, fird satisfacerea cdrora existenfa noasffe ar fi imposibil[. De altfel, mediul
nptural este un bun al intregii omeniri.
I
Rezolvarea stirilor pe care le genereazi nevoile presupune satisfacerea lor.
A satisface nevoile inseamnl atingerea unei stiri de muttumire, agreabile,
t
]
h
d'ugtitt;!ul i'
re..,ffmb-tiilECffic ftiL,r
colfclitii (clurinte.
aspiratii,
teluri,l proprii
i
oarnenilor ca liinte natui-ale
,si
nrembri ai !
societiitii, l'eirii satisfacereu crirora ei n-ur
i
putea existti, il-irr pLltea atin_ge acea starel
agreabilir, cle i*pl ini re, con.s icter-ati I
norrnali. I
. Bunuri sau utilitati
-
tot ceea ce este
i
folositor. mijloae:ele care satisfac nevoile I
vietii, acti'it,itii ozrmcrnilor si protectiei
i
tnedir-riu i.
i
. Runtlri ecottonrice
-
hrrnrrrilr' .r..,.,to I
. Runuri econonrice
-
bunurile creot
!
rctivit:rtezr cc{}ilomicd ce sur-rt of'erite ?n I
in activitatezr cc{}iromicd ce .sun[ of'erite in
I
cantitate insr-rficicntii in rapoft cLr nevoile.
i
.
Bunuri litrere
-
bunuri oferite d.i
naturi in rnoc! gratuit; sLrnt nelirnitate in I
ile
i
palpubile (tangibile)
-l
e clerstinate producerii altor i
r>dtrt'tie) salr satisfacerii I
directe a nei,.ilor' oarne,ilor (bunuri de!
consum)
i
economice, itle eristentei ourului
$ii
protectiei ured iul u i.
I
I
.,C\
ix't'tt!#r,l t{I [)tiN'r']tt
r
('{ \' Ij, Ii i I""tr {-'.\ H I,l,\
r)
{ {' \{}}'l Il=-l't.L,til{
.
Ce sllilt nevoile?
r
care slrrrt caracteristicile
ne'oilor si
cLrm se e.xplica acestea?
.
Cine sunt ptirtatorii nevoilor?
.
Ce sunt lxrnuriler saLr utilitatile:)
,In
ce consta satisfacerea ne\.oilor
de protectie a mecliului'l
.u
Care sunt principalele catesor.ii cie
bunuri',)
n Prin
ec()nomlce
, i, ce
sclc retateit
ill . {t i:q iI {"s*l ra t i* i? itlitlt f {)
Satisf'acerea trebtrinfelor are loc recurgindu-se concomitent
si/sau succesiv [a bunuri libere si economice in diterite proporfii
care se modificd in tirnp. In acest proce.s, natura este implicatti
atAt cLr bunuri libere, cat
Si clr buntrri limitate precum
nrinereurile de diterite t'eluri, pc'trolul, gazele naturale, pf,durile,
primintul, apa etc. Prin ac(iunile oamenilor, bunurile naturale
sunt transformate in bunuri econcmice gi sunt folosite strb
diterite forrne. Satisfacerea trebuintelor cu bulruri economice
!x
ce se deosebesc bunurile
de bu nurile I iber e ?
constzi rolul infornratiilor in
noa-strd']
i o lintisfacerea
i ;tr:r oii poate
i ;i , u:t iilc dircct,
i ;ii'iir ;lrutluccrea,
iilr nri.jloacerle
;ii'i:rH'ii,
a lluttu-
i'iitit' il{iccsare
$i,
irrrlircct, prin
tnedir-ritr i.
'
RaportuI dintre diferirele categorii
de nevoi, t'actorii care le infl*e,teaza si
sens u I in care le in tl uenteaz ri.
.
Rolul raliunii
,Si
vointei Llmaue in
aparitia nevoilor de protectic a rnecliului
natural.
. Impoftanta
Si intensitatea clr care se
manifesti latura subiectivi
li latura
obiectivl in determinarea nevoilor.
*
Reacgia indivizilor fata cle pericolele
rle-satisfacerii
dif'eritelor categorii rJe
tle vol.
a
InteracIiunea
dintre infor-rnatii si
rnteresu l general.
t'tlol,!{,L\ I U
D I-.- It i:'Zi ) L\'..\-t'
.
Datt zece exe mple cle nevoi ale
familiei dnnrneavoastri.
I
Enunrerati cinci nevoi al cdror
purtitor este economia nationalii a
Romaniei in prezerr
. Dati exernple de cinci nevoi
concretruate pe care le considerati elevate
(avansatu-)
din punctul dumneavoastra cle
vedere.
r
Dati trei exemple de bunuri
economlce care se folosesc la prcldlrcerea
altor bunuri.
"
Dati trei exemple de bunuri si seruicii
de consLlm personal
.
Identificati zece nevol pentru
protecfra mediului in localitatea
dumneavoastri.
schimb.
se realizeazf, in doui moduri:
r prin utilizarea de cdtre purtf,torul nevoii a bunurilor produse de el insugi
(autoconsum) dupii dorinta qi posibilitlti, a$a cum. de exemplu, o gospodirie
tdrAneascA produce griul pe care il transforrni in fdind si apoi igi face p6inea;
r prin utilizarea de citre purtdtorul nevoii a bunurilor dorite pe care si le asiguri
prin schirnb, cumpirare, imprumut, inchiriere etc. in acest fel. nevoile sunt mai
bine satisfitcnte, iar bunurile au eficienfd mai mare. Acest mod de acfiune este astdzi
dominant.
De regull, cele doul mochrri de satisfacere a nevoilor sunt complementare in
cliferite proporlii.
Bunurilc materiale sau create de om care servesc sau ar putea servi in
activitatea economici si/sau Ia satisfacerea unor nevoi individualc si colective
rcprezinti resurse. Acestea stau la baza tuturor actjvitdtilor economice si satisfacerii
nevoilor de toate genurile. Existenta lor asigurf, dezvoltarea economiei gi un nivel
de trai inalt numai dacd sunt bine tblosite qi in mod rational. in timp, unele resurse
se fegenereazi in mod natural, iar altele pot fi reproduse, pe cind o alt[ categorie
nu. De asemenea, existi resurse refolosibile, dar si nerefolosibile. Meta1ul, de
exemplu, este o resursi refolosibili{, insd curentul electric nu.
in general. resursele sunt considerate ca fiind limitate. in orice moment, ele
existi in cantititi determinabile;i sub diferite forme. Limita resurselor este
iuterpretativf, in trei sensuri:
. in raport cu nevoile, ceea ce inseamni cf, fali{ de nevoi sunt insuficiente intr-o mdsurd
mai m:ue sau mai mic6, iar in timp nevoile cresc Si se diversifici mai repede decit ele;
r in raport cu poten(ialul planetei, intrucit resursele
1
probabil existente pe alre planere nu ne sunr t#;.Jil;;
i
',1;:i"l';#:.";
numai cele de pe P5mlnt ar putea fi folosite;
I r.rlirtosirea
o in raport cu dezl,oltarea stiintei si tehnicii, deoarece succesele
i ,rttora si
acestora asiguri adesea descoperirea qi crearea de noi resurse prin lgu.llridarirea lor
valorilicarea cf,rora se pot satisface mai rnulte trebuinle.
isunt.
ciri esentialc
Limita resurselor are caracter permanent, dar este I
drr dimirluare a
fluctuantd in timp, ceea ce inseamnd cE
decalajul nevoi-resurse se poate restrAng
Omului ii este dat deci sd existe in con
permanente intre nevoi si resurse. Vi
resurselor gi de cregterea
;i
diversificarea
PROBI;EME
DE REFLtrCTIE
oamenii au gasit solutia intrebuintirii alternative a resurselor, ceea ce inseamna ci
o resursd. luati separat sau in combinatii cu altele, poate servi la satistacerea unor
trebuinfe diferite. De aceea activitatea economicd sau economia se aflf, sub ,dictatul'r
limitarii mijloacelor pentru satisfacerea nevoilor, dar;i sub avantajul intrebuintirii
Ior alternative. Este esen{ial pentru o-
f,i
in general, pentru progresul societifii
ca resursele limitate si fie folosite in cea mai buna alternativi posibild.
intruc6t resursele sunt limitate qi au intrebuinfdri alternative, oamenii sunt pugi
in situafia de a opta (alege) ce nevoi igi vor satisface Si Ia care vor renunta. in l'elul
acesta, resursele vor fi dirijate spre producfia bunurilor care satisfac nevoile
selecfionate. Ei au grij[ intotdeauna si faci alegerea cea mai avantajoasd
-
care le
asigura cea mai mare satisfacfie.
Cea mai bund alternativd dintre cele la care se renuntd atunci cAnd s-a luat
decizia de a
folosi
resurse limitate pentru a se asigttra un anurnit bun ecorutmic se
nume$te cost real al alegerii
fdcute.
Sd presupunem cd o persoand are 100 de lei
;i
dore;te sd cutnpere o pereche de pantofi, sau un parfum care cortcl
rtecare
100 de lei.
Daca va cumpdra perechea de pantofi, costul real al acestei alegeri este renunlarea
la pa(um qi invers- Acest sacriJiciu este interpretat ca un
,,cost
real al alegerilor",
,rcost
alternativt',
,rde
opfiune6' sau
,rde
oportunitate".
DacI resursele ar fi nelimitate, nicio activitate economicir nu s-ar infiptui pe
seama alteia gi toate alternativele dorite de cheltuire a resurselor s-ar putea
realiza, iar costul oportunititii ar fi zero.
Modul de a stabili cea mai bund alternativi de utilizare a
resllrselor prin care se asigurd satisfactia cea mai mare
(maxima) se bazeazd pe rationalitatea economici saLl pe
principiul rationalitltii, al economicitetii. tn functie de
situatie, acesta se poate aplica sub forma:
a) maximului, ceea ce presLlplrne ca la mijloacele date sd
se ob;in[ cele mai bune rezLtltate posibile;
b) minimului, ceea ce implica obtinerea rezlrltatelor dorite,
bine definite cu cele mai pufine resurse (mUloace);
c) unui mix de rnaxirn si minim, ceea ce impune obtinerea
celei mai mari satisfactii cu cele mai pr.rtine resurse.
Iv{AXIMIZAREA
REZULTATELOR UTILE
CU CELE MAI PUTINE
MIJLOACE
P
('ugtirrslul t
Dacd resursele nu sunt folosite in concordanti cu pnncrpiul rationalitatii, in econornie
aparerisipaderesursesau,altfelspus'unconsumpreamarederesursepentru
satisfacerea unei unitSti i" *r""oi"
(,na nevoi). Aceastr survine, in principal. atunci c6nd:
+ se produce ce nLl se cere saLl mai tnult declt se cere;
. se prodttce de
Proastd
calitate;
.seproducecuconslrmurideresursemaimaridecttpermitcelemaiavansate
tetrnotogii in tunctiune sau existente, dar incd neaplicate;
. piodtrclia respectivi
polueazi mediul'
Dacduneleresursefolositeinactivitateaeconomicisepotrecuperamaimultsau
mai pu1in, timpul cheltuit de om pentru producerea de bunuri este o resursI
i."""pi"tile.
De aici aprecierea cf, economisirea
timpului ce poate fi folosit este cea
mai importantl cerinti a progresului'
@generalizate
in economre
!I
! i;
o .\coptrircir
tlr{8si t titilrx"
ntrlinrifllLl uir
{inntirri suir
Ilrrsiunr;-r
lirnit;r-
rii nri.ilcat:rkrr
inlpulrii pri nr:iliill I
I ilt[reunlitritii
rju{}$l{i$rit,i:=
, Resurse regenerabile -
acele re-
produce $i
slrrse pe care omul le poate
reprod Llce contlnuLl .
, f,!esurserefolosibile ceeace
costLl[ altenratlv (sau re4r aI arE5sru\rr,,
-
valoarea sacrificiului alegerilor efective,
in conditiile resurselor
limitate;
sati sfactia pierdtrt[ prin nereal rzarea
celei de-a doua variante, in ordinea
preferintelor.
{D
Rationalitate
economicI saLr
p
in economie
-
p
loacelor limitate,
c
ive, astfel incit
nevoia satisfdcutf, sf, fie maxima'
I Risipi
(de resurse) diferenga
dintre ConsLlmul de resLlrse naturale Sau
create de offi, realizat pe Llnitatea de
produs, cu tehnicile 9i
tehnologiile
iolosite qi consumul mai mic, posibil cu
$i
in societate, la care se adaug[ bunurile
produse gi rf,mase nevindute, deterio-
rate sau utilrzate ineficient, poluarea'
,c,
r iN'l-ltH $.'\R,l I',EU'l'Itt-i
7
\'rl H.I *'' E Lt .tfift, \
') trLlN
()S-t tN'l'El.t)[t
r Cum explicafi existenfa costului
oportunitafii in economie?
. in ce corldilii costul oportunitatii ar
putea^fi egal cu zero?
r in ce situatii credefi cA se poate
impune o latur[ sau alta a principiului
rafionalit[1ii in viata economic[?
. Ce semniflcatii
are risipa de resurse
in economie?
. Cum explicafi existenta a douf, c[i
de acoperire a nevoilor?
. Prin ce se caracterlzeazd, reslrrsele?
'
Care sunt tactorii esentiali pentru dimi-
nuarea tensiunii dintre nevoi qi resurse?
* De ce spllnem c[ activitatea econo-
mica se afla sub ,,dictatul"
limitArii?
r De ce se consider[ Poluarea
ca o
risipa de resurse?
MAXITvIIZAREA
REZULTATELOR UTILE
LA MIJLOACELE DATE
REGULA
MAXIMULUI
FOLOSIREA
LIMITATE
SATISFACE
IJLOACELOR
FEL INCA
EA NEVOII
AXIMA
PRINCIPIUL
RATIONALITA
iN
pcoNoMr
MINIIvIIZAREA
TvIIJLOACELOR FOLOS ITE
PENTRU ORTINEREA
REZULTATELOR DORITE
REGULA
VITNIMULUI
Fig. 1.1. Conlinutul si
formele
principiului ra[ionalitdtii tn economie
tehnicile $i
tehnologiile disponibile, dar
i'rtl'i1i:!t;i r lt
PROBLIINIE \
DE REFLtrCTr#
'.-:-a___
r:
-'1
:r'
Evol,tia in timp :l tensiunii dintre
nevoi
$i
resurse (burnuri).
,
Avantajele ..Si dczavanta.i,:le
acoperirii nevoiIor concret tzare prin
interrlediul schinrbului, tata de situatia
acoperirii lor din propria productie.
'
De ce se considerl ci tirnpul de care
dispun oarnenii este cea rnai importantd
resursii in viata ecclnomica
si socialir?
*
Motivele pentnr ca.e oame,ii trebuie
sri actionezc porri vit principirilui
rationztlitzrtii .
',p
Rolul cunoa.sterii
;tiintifice,Si al
eclucatiei in depi.sirea lirnitelor satisfaccrii
nevoilor.
*
Posibilitatile reale de sropare (dirni_
nuare) a risipei de resurse in tara noastra,
in etapa actuala.
ilj.,"r1,t f'1{I
5 r'rtr r{ii
i_.iil,
-tir,.
iii..i{ii.1
*
Dati cinci excmple de ne.u,r-ri pe care
pnrtdtorul lrlr Ic acoperi ciirect tlin
bunurile produse cle el.
*'
Prezentati cinci argLlmcnte care
demonsrreazd,
avAntajul acoperirii
nevoilor prin intermediul schimhrlui pe
piatir.
*
Enurnerati zece activititi care p.t fi
considerate cconomice.
#
care ar ti costr-rl real pentru sprrirea
producrici de armarnerrt intr-rr
lara?
*
ttati cinci exentple de procluse pe
Care Ie c:ut'tolgtcti
,si
peptru Care
imbundtiitirea productiei ar presupune
aplicarea principiului
minimului.
.
A.gumentati irnportanta pr c-venirii
poluarii mecliuIui.
intr.prinderile snnt cle o rlare diversitate si de aceea ptlt li
cunosc:ute rnai bine dacf, le clasificlm dupa dif'erite c:riterii:
fogna de proprietate, miriffte. natura activitittii sau a lrtuttrrilor
produse ;i
altele. Ele au ins[
li
multe caracteristiui colr]Lt tie,
dintre care cele mai intportante sunt:
. motivatia activitltii lor o formeazi profitul care poate
fi realizat numai daci bunurile produse de ele contribuie cu
adev[rat la satisfacerea trebuintelor. Altt'el, intreprinderile nu
pot obtine protit si igi vor inceta activitatezr (intr[ in faliment);
. creeaz'L valoare care se adauga celei avansate pentru
ctrmpf,rarea de factori de productie necesari pentru a-$i reahztt
activitatea. Plusul de valoare care s-a creat se tturneste valoare
adaugatii. Aceasta formeazf, izvorul profitului, salariilor f
i
altor ven ituri.
Pentru a-.,si realiztr. activitatea, fiecAte irttreprindere iS i
cree azd,
;i
dezvolta un sistem de relatii cu nutnerosi ager:ti
ecsnornici cLr care trebuie s[ fie in contact permanent sall pe-
rioclic spre a-$i ersigura aprovizionarca, vinzarca produsclor.
indeplinirea unor obligatii adrninistrative ;i
de altl nattuf, lt-r-
cale, na[ionale Si
internationale etc. Acest sistetn de relatii
frlnneazf, nrediul econornic al tntreprinderii.
.
lrrtrrgrrirrtlcrilc
l ) r'.,il it i' ft U n r.l r i
tltstilrrrtr:
i'li::zlrrii. Suttt
cr)ilsirlcrate
uni t:1ti
{run I)
(} Ilt i cr,:
lrut'illilnciilrr:
[-Birrltrrr
(:it, desi
ltiltstsc b arri.
olli cctu l
tuctivitirtii lor
rrir il frlrnr e'azit
r)pclratiilc
finartt'iirrc.
o i;: cc{}rtort-ric,
Illcnir,iul
tit:s e ttr Il c ir z ;.i
illlitutcar cilr(l
i.{}Il5unl.{I'
Jr--t *
Ll.,\gt'flltfrt
{jc$il}{}flraii:i
Activitatea economicd este rezultatul participarii simultane
5i/sau succesi'e a
nunterosi actori care acfioneazi individual qi/sau in grup, realizdnd anumire operatii
sau acte economice care se finalizeazi prin bunuri economice. Acesti actori sunt
den'rnifi agenti economici.
cei dintre
"i
.o.. in mod inclividual sau in grup au
autonomia de a decide as,pra ac[iuniror la care participi
se nrrmesc unitdfi
economice satr institutionare.
Dupi specificul activitatilo. pe car. le rearizeazd,
agenfii economici se grupeazi pe sectoare, qi anume: intreprirra"ri,
menaje sau
gospodrrii, administratii (pubrice
;i
private),
banci
si arte institutii financiare.
'r6tLrr (Puurrctr sI prlvater, Dancr sl alte institutii financiare.
Parlicipdnd la activitalile proprii unui sector, agentii economici
realizeazd o diviziune a muncii intre ei
ii
fiecare se va
specializa in executarea acelor operatii sau acte economice,
in care se dovedesc a fl cei mai eficienti.
intreprinclerile
suut unitali care procluc bunuri economice
gl aLI autonomia de a decide ce, cdt, clrm
si pentru cine sf,
produc6, cu ce parteneri s{ intre in afaceri etc.
Btrnurile realizate de intreprinderi ajung la purtitorii pevoilor
prin v dnzare-cumpf,rare.
. i li;; ,r,-til-itnte*
:..r-irltOIIliCii,
Ilicnll.icltr
i'cirlizeiytir
':ur:ittri"i
Carc lc
3;rrnrit
sii-si
sustirra
((){rsuntul"
Fig. 1.2. Iuletliul econotnic al intreprinderii
Menajele, cunoscute qi sub denumirea de gospodzlrii, reprezintA lumea
consumatorilor -
agen(i economici care utilizeazd bunurile pentru satisfacerea
nevoilor individuale ;ilsau
colective (fard a se produce alte bunuri;. EIe sunt forma
de organizare in care se realizeazf, existenla oamenilor. In acest sens distingem:
o menaj individual, format din ocupan[ii unei locuinte, indif'erent de relaliile ce-i
reunesc. l,ixrnrplu: o familie de tip tati, mamd qi copii care locuiesc impreund; o
familie formatd din unul dintre pirinfi
9i
un copil sau copii ce locuiesc impreund;
o persoand care locuiegte singuri;
SocietS[i
financiare
lntreprinderi
subcontractante
]
I
. menaj colectiv, format din persoane care loctriesc impreuni (in camcre
individuale sau colective), precum oamenii dintr-un cdmin de pensionari, muncitorii
dintr-un cdmin de nefamilisti etc. care fac diferite cheltuieli in comun etc.
Nlenajele sLlnt considerate unitatea de bazd in care are loc
corlsumul, dar participl qi la activitatea economica: igi produc
singure anuntite bunuri, mLlncesc in alte forme de unitati
economice, fac investitii din banii cd;tigafi.
Menajele nu sunt omogene. Unele sunt fbrmate din salariafi, iar altele din patroni,
[drani, $omeri,
pensionari etc., diferenliindu-se intre ele qi din alte puncte de vedere
-
mdrimea gi strrsa veniturilor, tradilii, contbrt, grad de pregdtire etc.
o Administratiile (publice
$i private) sunt agenti economici
care produc bunuri sub forma serviciilor necesare
satisfacerii de nevoi colective ce rezlrlta din faptul cf, oamenii
traiesc in grupLrri (in societate), bunurile respective ajun-eind
direct la consumator, far[ a deveni mf,rl'uri. Exista:
a) administratii publice sau administratia publici, precum
statul, ministerele, primariile, prefecturile, armata, politia,
invdt[mdntul public, institu[iile de secLrritate socialf,, sdndtate,
culturd, arti etc. Acestea produc servicii corespunzitoare
profrlului lor
$i
percep taxe, impozite sau alte contributii
blneqti (pentru asigurarile sociale, de
$omaj
etc.) potrivit
reglementf,rilor legale, utilizAnd fondurile astfel constituite
in activitltile respective;
b) adrninistrafii private sau administratia privatar precrrrl
organizatii religioase (de cult), sindicate. partide politice, uniuni,
fundatii, asociatii culturale gi sportive, Crucea Ro;ie, care produc
in principal servicii necomerciale pentru populatie
;i
ili asigura
veniturile necesare funclionarii din contributii voluntare, mai
ales de la menaje sau din proprietitile pe care le au.
Bincile;i alte institutii financiare produc activitn$ (servicii) cu caracter comercial
pentru toate celelalte feluri de unititi si agenfi economici care constau in:
- colectarea (mobilizarea) sumelor ternporar disponibile, economiilor de la cei
care le-au realizat, platindu-le dobinzi gi distribuirea lor cu impmmut (credit) celor
care au nevoie de finangare, incasdnd de la acestia dobdnzi mai maril
- incasdri
$i
plA[ intre agenti atunci cdnd ace$tia reahzeazd
vdnzdri-cumplrari unii de la altii, contracteazd credite etc.;
- faptul ca vegheazd, ca banii sf, circule normal
$i sa fie in
cantitate corespunzAtoare pe piaga.
Sumele incasate pentru serviciile prestate sunt folosite de
b[nci
$i
de celelalte institulii financiare pentru sustinerea
propriilor activitdti
;i
constituirea profiturilor.
intreprinderile, b[ncile $i
alte institutii financiare (societ[fi
de asigurare, fonduri de pensii, fonduri mutuale, casa de
scop lucrativ sau comercial, ceea ce inseamnd cd produc bunuri
Adesea, aceste unitali economice sunt denumite gi firme.
(
,t:utt;:{ iii
Unitilile .Si
agentii economici de toate felrrrile, in activittrgile lor, pot sa
relatii economice cu parteneri din alte tdri, realizind importuri, exportLlri,
implumuturi ;i
activitati care le permit sa se afirrne mai bine-
i N'1. I{ li l},'\ li I ['l'- lr'tr' I i. 'r
\,' i, Ii I 1.' t [-.,\ i{l',, i
t- [:lt( iS i tr\'l'L,1.{
}it
dezvolte
investigii,
o l)l'in
percc-pc rrit dt
inrllri"rite. trtr{r -i
li i ti, cii ti t;"i i: l: i: i
ir;uti'sti ii
rii"itrt[;.rl-{j:1
ta;.nlt lt rr fr,'.-., 1)i-"i-
.
ii;r sllru
ini iitiit:titnt"
Si,iiiirtate-
':iiL'Liri{
il tr:
r(t{iltlir l'1.C..
ricl rtti u i: t r';lt i iir:
r"rrilirtllzr"i {r
rrrlistrili:rii'c il
ri.:ilitrrril*r' tiit t i:
liHL'ntii
t( i-r li iliii i,.. i ,
o }lt lit rit
inr;litutiitt-
['irtanciurc.
crilulti agtnti
ec{)nontici, irt
rn:isttrr itt citrt)
rrcu rg ln
r tr r'1, icii i t: l0 r ,
sirnt clit'nli,
economii etc.) au
pentru a le vinde.
i---
. Valoarea adaugati sart valoareai
I
-^-
-I-..,..1
An.ral^ora rra
"ol
! ,o,r-.reati Plusul
de valoare ce se
!real
rzeazd in unitatile economlce cu
i
caracter comercial.
I
'
i\Iediul economic sistemul de
I
lretatii
economice pe care il dezvolta
lorice unitate ecollomica ctl toate
I - - - rr.r r r A
l celelalte, indiferent de profilgl 1or, in
i
c adrul activ itagii s ale . Are o mare
I
intluenla asupra celor irnplicali'
I
.
Firmi
-
unitate economic[ cLl scop
I
.
Evolr-rtia numArului de unitagi
economice dintr-o tard,
eventual din
Rominia, Ei
semnificatia sa.
I
*
Ce criterii de comparafie se tolosesc
pentru a iclentifica
asemdnarile sl
,JeOsebirile dintre Llnitltile economice?
'
Dup[ ce criterii sunt reunite intr-un
sector (institutional) unitilile economtce
care il compun?
I
Ce au specific adrninistratiile
publice'?
.
Cum sunt imPlicate menajele in
mediile economice ale unitltilor care fac
parte din celelalte sectoare?
*
ce servicii pot presta blncile pentrut
o intreprindere?
t
Relatia rafionalitate
economicd
valoare adlugatf,.
.
utilitatea administraliei
publice din
Romdnia.
lr ItO B [,li ]l [,
Dli ltliz()[-\'.-\1'
a
Identificati mediul economic al unei
intreprinderi cunosCLlte dumneavoastr1
qi precizafi rolul pe care iI are fiecare
dintre unitAtile economice implicate'
.
Clasificafi pe sectoare unitatile eco-
nomice existente pe un segment al strazii
centrale din localitatea dumneavoasftA'
t
Din ce sector face
Parte
liceul Pe
care-l urmali, dispensarul
medical care
v[ asigur[ asistenfd gratuitd, liceul privat
pe care il urme az6' fostul dumneavoastrf,
coleg, oficiul poptal de la care v[ ridicafi
alocatia de elev si unitatea economicf,
de la care cumPf,rati biletul loto?
PROBLEME
DE REFLECTIE
'it I t i- !{ttl L:tt iti-,i,,Jr' tit i i i,ti
SITUATIE DE FAPT
cristian tocmai condusese
a doua sa echipii in tivada de meri, peri si pruni. Er angajeaza
in iunie giiurie,
apoi in septenbrie gi octombie sezonieri pentru
i ,rtig[ iria,
Revenind la sediur firmei, coraboratoarea
sa ir strigi:
,vino repiie!- La tetefon este
lnstitutul Na
la un nou tip
livezilor sia
mAine ar trebui sd meargd de urgentd la Banc
credit important,
si sd vadd cAnd i se va des
u sunat pentru o recalculare!,'
c6n
sa rdspunde,
dar sd se gi intereseze
producdtoare.
l. Identificati
mediul econontic al
.firmei evoc(tte tn text
$i prezerttati_l
tntr-o schemri.
2' Inclicayi trei ccrrqcteristici
esen,iare are
.fi,ttei rui cristiun.
Ec'nomia ca activitate
este de fapt un numdr cre acti,ititi
care se presupun
unele
pe altele, constituind
o anurniti unitate in continud schimbare,
astfer incit in timp
unele se amplificd,
iar artere se restring, unele apar si altele clispar. in tiecare
tard,
economra are aspectele
sale specitice care 0 diferen[iazi
de celelalte ca nivel de
dezvoltare,
structura,
eficienti etc. intrucdt este det rmrnantd pentru existenta
oamenilor, activitatea economici
s-a bucurat dintotdeauna
de aten(ia lor. in ideea de
a observa, de a in[elege qi apoi cre a acfiona in cuno;tin1d o"
"r#.r-rg"n1i
".ono,r,i.i
pentru a obtine rezurtate
mai bune, adici o existenti mai bunii. Apa se face cd, actionf,nd
r i.lrt;r,rrristrii j
pentru a-sl asigura bunurile necesare viegii, oamenii au sesizat
sunt dc irt:ord
I
ce trebule si taci, in ce fel, cfind qi de ce pentnr a miri volumul
irs{rpra lrinrlr.rlui
j Productiei, a o diversifica gi a-i ameliora
calitatea.
preocrrpiirikrr
i
Date.fiind
condiliile foarte dif'erite de realizare a activitatilor
lrr
ur,(-ulrilr-lt{)l'
|
"-*
r.,u LUrurlllle roarte olrente de realizare a activitatilor
r,r. dar ,u
1
economice,
acuitatea diferenliatd
a simfurilor, pregitirea diferitd
pirreri dil'rritc
i
si alte cau7e, oamenii
$i-au explicat, adesea, mai mult sau mai
;:.1'.1-.1 :-"j I
pufin.diferir,
fenomenele qi procesele pr:oprii economiei,
au
l.::]l]11:::,:
.'
i
deosebiri
de idei pi pireri uriuru uno.o'di,i."
;;;;;;;;;;
llr{'t'c'.'{: !rL)
t il'r
i timp, de Ia o epocii la alta, c6t si de Ia o
Bra h alta, sau chiar in
It viitl si lc I i.r^.,^-,,
^^^r^:^^:
.y F
It )'rtr sr rc
I interionrl
aceleiasi
fari. Fondul preocLrpdr-ilor
a fost si este insi intr"rlrrttrazli'
I
acelasi pentru toti. De aceea, fiecare dintre aceste idei si prireri
este. in felul siu, url aport la atingerea aceluia5i scop
-
i
.
i,.r'rinomi5tilor
satisfacerea mai buni a trebLrintelor in contextui resurselor
j lt uste specific
limitate 5i
cu ?ntrebuintdri alternative. Caracteristica esentiala
! rril :':Iii'it general
comunfl a acestor idei pi pirreri este ci ele au un anumit grad
!
'''
"'],';fiff,ii
de concordanta cu realitatea, ceea ce lc face utilizabiie de
i .. ,,,,,,,,:lttti:t:::tj
cltre oameni in activitatea lor economicA. RcalizAnd
I rr,-i rijutu firarte
structurate intr-un sistem logic si a clror concordantl cu realitatea le lace utile
pentru fundamentarea unui comportament al oamenilor in legitura cu modul in
care, cu resurse limitate care au intrebuintdri alternativc, ei i;i asiguri atingerea
obiectivelor concurente ale existentei.
Rel-erindu-se la aceste aspecte,
John Kenneth Galbraith spunea: .,Atita vreme
cit se cousideri ci sistemul economic lunctioneazii. in ultimd instant[, in interesul
individului
-
ci estc subordonat nevoilor
Si
dorintelor sale
-,
se poate presupune cd
rolul
5tiinlei
econornice este sd se explice procesul prin carc individul este servit.
Econornigtilor, aidorna altor oameni de ptiin[[, le place sa dca obiectuiui lor definitii
care au o semniticatie prcfundi si universalir. Cea mai cunoscutri diutre ele afirmd cd
Etiin{a
ecomrmicir este <<stiiuta ctrre studiazf, comportamelrtnl nmau ca o relatie intre
teluri $i
resursele rare care au intrebuingiri altern:rtive>. Cel mai influent prot'esor din
timpurile noastre reda aceea$i idee mai simplu: <Modul in care ne decidern sa tblosim
resursele productive rare, cu intrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop.>>"
Potrivit spiritului general de intelegere a activitatii economice, ideilor qi
cunoqtintelor clin qtiinla economici le sunt comune:
o caracterul qtiintific
-
un anumit grad de concordantd cu reirlitatea care le
conferd utilitate gi credibilitate;
r caracterul istoric
-
s-au fonnat qi s-au pert'ectionat iu tirnp, selectiondndu-se
cele viabile;
o caracterul util, pragmatic sau aplicativ
-
se folosesc in activitatea economicd,
acesta fiind sensul major al oricf,rei gtiinfe.
in acest sens, obiectivele de bazii ale economiei (ca
Stiinld)
presupun:
a) descrierea unor fapte qi evolufii economice, pentru a inlelege ce este, ce a
fost in activitatea economicd gi cum ar trebui si fie;
b) explicarea actelor economice, pentru a in[elege de ce este asa, si nu altfel, de
ce a fost aqa, gi nu altfel, ce schimbari ar trebui ficute qi cum sir se actioneze;
c) prognozarea unor stiri qi evolutii economice, pentru a putea intelege ce va fi
daci...?
d) rationalizarea actiunii economice, pentru a putea explica cu ce mijloace se
pot atinge anurnite obiective. in ctt timp qi cu ce eficicnta.
ffi*
;i
iii;i:,'!1,! :
t7
f-
.\ : - j
I
t9
C;l'cetrttorul
victii cconor.ric* stucliaz;r rin drirn.:uiLr ciirr tior.e
t:l itistipi iacc.
llzrrte, cu nc)voi[c,sr intereseic sede de l,iati, avanil
ca ohtectt rr satisl'acerea
tot rnari b,.urd a acrrstoi-a. I)e acecA,
succc:jlt[
'si
e'secttl econotrlici, cu de altfcl si-tle cclorlaltc:;tiin(e,
iisrna caprcitatii
dc a atinge obiectivele
rniior si horiilor pe L:ale stiinta econornicij
a fi.r511gl;11-,intr_o
lor.md logicii, coerenta.
riri
r, r!r,
' L'onslslcnti
'st
ttti.lir, de-a lun-tul t
ca orntrl este
irrr irlitirt ;r i
oeopotnva
un produs al nattrrii
.
--....- ..
! ma.ent sri riepi;easca
limitelc
.eocupat per-
.
'i tt.i rrrrrrrri,.l
-.; ^-.,.
trrlcLc
re disptrne gi
a evtte sau sir diminucze
risipa resurselor.
mie constituie atlt un elernent de pregfltire
ct de culturi economicl. in sensirl cl-r plrrnite
trcbuic. sl.j insernue colnpol.tarnent
rational, in
i, impus de taptul c:i erconontia este ()
activitatc
nile linritirrii mijloacekrr.
dar gi suir rvantajul
,,, fnterdependenta dintr e pregitirea
econorrlica de specialitate
$i
cLlltura
econollrici.
, Dezvoltarea stiintei ecronomice prin
cunoasterea (cercetarea) Llnor probleme
nou-apiirute si/sau prin aprotundarea
$i
verificarea unor teorii deja existente.
ri Cor-rtribLltia stiintei economice la
rezolvarea unor probleme cll care se
confrtrnta economia Rorniiniei la
rnornentul intriirii in Uniunea Europeana.
,, Protectia mediului, obiect de studiu
al stiintei econornice.
)iil-{r. 1i \
Itl'".7,()t-\
+ Analizali citatul de mai jos
$i
desprindefi conc luziile pe care le
considerati relevantc din puncttrl de
vedere al irconomiei:
,,F;drir un asttel de sistem
-
c are sd
producfl hranlr, s-o prelucre ze , s-o
aurlraleze $i s-o distribuie, care sii tabrice
sttrfc
$i sir confectioneze imbrticiinrinte,
cal'e si croilstrlliasci locuinte si sa le
mobi'Lcl-.e , sli asigLlre servicii rnedicale
$i
de invf,tirrntnt, sir legiterezc $i sA
menfini ordinea, si pregiteascii ilpirarea
colectivitirtii
-
r,riala ar fi srea."
J. K. Gulbraitlt
TEXT TEMATIC
PROI}[,I'N{E
DE, RtrT'LF,CTIE
:. --"
- ^i_-.
i
- Econornia
.sriintx *,r.i;I,i.*l Analizafi textul de mai jos gi interpretafi semnificatia afirmatiilor facute de
autori.
,,Teoria
(economicd
-
s.n.) va trebui fnvd\atd, gi unii vor gdsi teoria captivantd
prin ea insdgi. Ceicare nu o vorgdsi captivantdvor descoperi, surprinzdtor de
repede, cd teoriile pot fi utilizate pentru o maibund inlelegere a problemelor
reale. Bineinleles, lumea este complexd, si inlelegerea deplind a aspectelor
sale economice necesitd mai multd gtiinld economicd decAt poateficuprinsd
intr-un manual elementar."
Richurtl G. Lipsey, K. Alec Chrl'steil
jsttrrlitrzt
cornportame.t*r
uman ca o;
ireii4ie intre
[eluri ..Si resursele li,"i;;;
j
icu intrebuintiiri
altelnative.
i
.
Culturii economica
-
ser cre valori
j
ject )rolr ice, expresie a un,i corlpo.ru- .
irnon
t econornic
ratiorla[,
I'orrnat si
.
j.'onsoliclat
.il urrnar! a cunoa\jr;;;
;r: _
Y^ j
iins.;irii valclrilor
stii.tei econorlice.
r,
l--._ *--.--
rvrr'
t
a ce stLrcliazi ecc),onliil cir stiin[ri.]
+ Care slrnt obiectivele
cle b.rza pe
care le Lrrmzrreste econo,ri. ua ptiinta'i
* or,ul cic stii,ta di, dorrre*iul
econornrel poate sti tle consitlerat i,cle-
pendent i, raport cu propriire
i'teresc-?
* ce cliscipline. pe ca.re re-ati parclrrs
pina in prL.zent considerati
cri se pot
,.infriiti" cLr ecorlr)rnia, in iivantajul
nnui
contportantent
econolnicr rational ai
e levului?
}]
xplordnd participarea
oamenilor
situafiei lor. In aceasti ipclstazd, ca agenti
economrcr, oamenii se implica in mocl
liber din punct de veder:e juriclic,
sunr
independenti
;i
egali in foto le-qii, isi
.
exercitir liber dreptul de proprretate
asupra buntrrilor pe care le delin (fo4i de munci. bani, bunuri marfare, titluri
financiare etc.), se anga.leazd tot in mod riber in actiuui economice (regale) pe care
le consideri oportune qi concordante cu interesul propriu, iqi asuma integral
avantajele si riscurile deciziilor luate.
Participarea
Ia activitalile
economice reflectd interesul agen{ilor economici
izvorit dil proprietatea
lor gi are loc in modalitdgi diferite de la o flrmi de proprietate
la alta' in asemenea impre.iuriri,
intelegerea proprietdlii
ca surs6 generatoare
de
iniEiative in economie devine condigia fnndamentard
pentru adoptarea u,ui
comportament
rafional din punct de vedere economlc.
Proprietatea reprezint[ o relatie intre oameni, un
contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale
si de alti naturl existente in societate sau obtinute prin
activitatea economicfl. Aceasta relatie releva exercitarea
unuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietdtii:
dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de
dispozitie $i
dreptul de uzufruct. Proprietarul se bucurf, de
Lln bun care ii apartine in mod exclusiv
$i
absolnt, insa in
lirnitele previzute de lege.
o dreptul de posesiune releva dreptr-rl de a avea sau detine
bunurile care constituie obiectul proprieEtii sau, altfel spus,
prerogativa proprietarului de a stipAni in fapt direct qi nemijlocit bunul respectiv;
o dreptul de folosintS sau utilizare asiguri proprietarului dreptul de tblosire a
bunului aflat in proprietatea sa, aga cum crede el cd este mai bine pentru a-si realiza
interesul;
o dreptul de dispozitie conferd proprietarului puterea de a instriina bunul ce-i
apa(ine, de a constitui asupra acestuia anumite drepturi in favoarea altei persoane etc.;
r dreptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-qi insugi qi utiliza rodul
unui bun, venitul unei mogteniri, dobdnda unui imprumut etc.).
intotdeauna, proprietatea se prezinti sub forma unititii a doui elemente:
obiectul qi subiectul proprietSfii.
Obiectul proprietitii il constituie bunurile, ceea ce este comlln vielii economico-
sociale. Bunurile pot fi clasificate dupf, mai multe criterii;
o
dupa forma lor rnateriali, bunurile se pot
_erupa
in: obiecte
stabile, servicii qi informalii; '
, i::i-
o dupd profunzimea proceselor economice la care au fbst
supuse, btrnurile pot ti primare (desprinse direct din naturS,),
, i
9i finale (care nu mai sunt supuse niciunei transformiri gi
:
urmeazd si intre in utilizarea lor finali);
o dupd modul de utilizare, bunurile pot fi: pentru consum qi pentru producfie.
Bunurile pentru consum sunt destinate satisfacerii nemijlocite a trebuin(elor umane
;i
se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la oblinerea
celor dintii
9i
se nttmesc prodfactori. Delimitarea intre satisfactori qi prodfactori
nu este absolutd, un bun economic putAnd fi utilizat in ambele sensuri. De exemplu,
t'ructele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca rnaterie prima pentru
obginerea de sncuri, compoturi etc. sunt prodfactori;
r dupii modul in care circuld in cadrul economiei, existd bunuri cu caracter de
mirfuri gi bunuri care circul6 fdri a fi mirfuri.
A. PROPRIETATEA
$I FORMELE SALE
Studiind problematica
acestui
capitol, veti ptttea sd inlelegefi:
esenta proprietdtii
cct ntotiva{ie
pentru actiunile agenlilor economici;
proprtetatea
ca sisteru de relalii
tntre indiviz,i (ctgenti
economici) tn
legdturd cu
folosirea btuturilor;
formele de proprietate
,Ti
irttltortanta
deo,sebirilor clinrre ele
;
libe ra initicttiv(i cct mod cle actitme
ct agentilor econontici.
B. LIBERA INITIATIVA
)
Cr-le dintii circula prirr vlnzare-curnpirare realizatii in difbrite variante, inr celelalte
strb tbrrna de cadouri. donatii, dote, rnosteniri etc.
Dirtoritit dr-z!oltlrii econonriei
$i societltii. slera de cuprinclere a bunurilor se at-lti
in per nranentir schimbare, se imbogaileste necontenit si sc diversitjca.
In economia dc piatd. cea mai mare importanti revine bunurilor care all caracter
rnarfar sau cel putiu imbracd forma baneasca de rnisnrare, intrucflt detin cea mai
mare pondere in siltisfacerea trebuintelor.
Subiectul proprietitii il formeaza agenfii viefii economice. Astfel de subiecti
sunt indivizii ca pcrsoane fizice, lamilia, sociogrupurile gi organizatiile (nationale
si internationale).
Deciziile subiectilor pr:oprietdlii induc opera[ii economice de diferite feluri (vAnzdri,
cumprirf,ri, inchirieri, credite etc.) prin care ei igi concedeaza unii altora anumite
drepturi specifice propriu'tatii. Transmiterea acestor drepturi, din punct de vedere
cconornic. este echivalenti cu un proces de distribuire a costurilor 9i
beneticiilor
intre cei irnpiicali. Suh acest aspecr. dintre tormele de proprietate cel mai incitativ
regim
juridic
il are proprietatea privatir pentru ci aici fiecare proprietar suportl costurile
propriilor lcfiuni si concomitent i;i insuse;te beneficiile. Acesta este de lapt considerat
nrotivul cel mai irnportant ai superiorititii proprieta(ii private asupra celei colective.
lndivizii sunt subiecti ai proprietafii in oricare dintre formele acesteia. Ei actioneazd
intr-un c:rdm dat. istoricelte c,-rnstituit. in care pot fi sau nu producittori. lndivizii care
sunt producf,tori. prin actiunea lor, intnrchipeazd atit posesiunea, dispozilia, uzufiuctul,
cit si trtiiizar-eu directi a obiectLrh.ri proprietalii. Dacd nu sunt si
producatori, indivizii
(suhiectii proprietitii) nu pot utiliza bunurile lor decdt prin stilariali, iar rezultatele
oblinr.rte (uzuthrctul) se irnparte intre proprietarii neproducitori
;i
producatorii direcli.
intmchipintl posesiunea, clispoziqia
5i
insu5indu-qi o parte din uzufittct, proprietarii
neprodLrcitori repi'eziuta rrn gmp iurporlant al agenfilor economici din orice tar[.
Sociogrupurile sunt constituite din indivizi reunili pe baza existentei a cel pufin
trei trisaturi comullc. obicctive, cale genereaza interese gi comportamente similare
pentru rnembrii grupului. Sociogrurpurile dau na$tere
cooperativelor, socie'tf,tilor pe actiLlni, ca
$i
altor forme de
proprietate asociativa.
Organizatiile, constituite pe baza unor criterii prestabilite,
pot fi nationale
$i internalionale. Cele nationale pot sA apara
sLrb forrna Lluiunilt-rr de intreprinderi sau de cooperative
constituite pe criteriul de ramltrA, zonirl, teritorial-administrativ
etc. in ultinrf, instantd, insuSi statul ca subiect al proprietatii
poate fl considerat c[ reprezinta o asttel de organizatie. in ceea
ce priveste organizatiile internalionale, acestea se constituie prin
asocierea agentilor econornici sall (.:i) a or-ganizafiilor din doua
sall mai mLllte tiri.
Surbiectii proprietitii i$i exerciti atr ibutele in forme extreln
de variate.
Dac[ avenr in vedere cine sLrnt subiectii propdetiitii si ce att
ei comun si/sau specitic in exercitarea drepturilor de proprietate
di:st ingem:
-:
-'----"-+i^'rlorir
rt[ipet'so^ne
a) proprietatea
privrrta sau particularir.'
ai citrci proprtc[a.r:t
p'
fizicc si/sati
juridice'
'""u.."L'J^""
n"'"
il']:"1:'"ri:"..:::iiljjl]:]:';il'.:,.,J:[li.
i[':::n':':JxH:::J::1;ffi:;;;;li
t,,o.t' *ui' in i.''Ir'lmite
coi*ritii- specificer
stateiordl:nlocratice-,eSteconrliatibiliicLlDl()pr!ctateaprrbiicl-rsattirlief(}l.mcdC
proprictate;
, -:-^. .--.'^.i.trr oste stittttl satl Junt urrit;lile
tl) ptoprietuiea
publici'
aI cltrer proprietar
este sttrtttl san
adnrinistratiilor
publice r:entrale
qi Iocale
'litr
strltctura sa' [)lriectul
acestei proprietati
il formeaza
buntrrile
care' poirivit legii sar'r prin natura'tit'
::::.:: ::
tu" Ot intet'es
oublic.
Dupd regimut iuriclic
al btrnurilor
carc
() ct)r.ilptlil' aceastil
ptoprietate
ptlate
con-stittti
domeniul
p'Uti" of statului sau domeniul
privat aI statului'
ambele ptrtirrd
fi de interes national
'il'ou
totot' Bunurile
care tbrmeazir
domeniul
public se
curacterizeazir
prrn i^ni-, ca sunt- inalienabi!e
(,'u pi-'t fi i.rtLainate') $i
imprescriptitrile(nuptltiiurrnlritesilitsatrgrevi.ttctlediicriteobligatii_pentrua
l'i sechestrate,
prel'rate spre despirgtrbire
etc')] Apa4in dotnen'rului
public bogatiilc
rle oric-e natnr.i nt" *uUrJtut,,i,
.,poliut aerian,
irpele cti pctential
energetic saLl calre
se pot folosi in inter;s
public. siturile istorice
si arhec,logice.
terenurile
pentru
rezervatiisiparcurtnationale,terentrrilepentrtlttevoileapziriir:ri.fi5iadeprotectlc
afrontiereidestat,i*ot,it"t"dinpunctcledefrlrn,.ierasausecliialcnlinisterelclr,
primfriilor,
arc t,nititiiu.
de inviitiuninr
(ie stat etc. cclelalte
btlnuri
proprictate
publica ce nu apartln tio*tniuf
i public tin <le domeniul
privat si se ret'eri la
l--.u,urile
care a* irr."toira
rnai apailinri,omeniul,i
public, irr'obilele
care ntl sunt
desri.ate
utili{itii ouiii.",
donatiile
prir-rritc erc. B..urile din aceastS categorie
pot
ficoncesionate,irrchiriat,e,instr5tnirteetc.Sicadstrbirrci..lentacetorpatru
corilponente
fr"rndamentale
ale clrcptului cle proptietatt
?"]rrli:T-''in
domeniul
p''rivat
*l statiritri .ou of unioi,o.
odn',inirtrotiv-tcritoiiaic
pot [i trec.te
i' il.,teniul
putrlic
in tunctic de interesul
public pe care il prezintit'
l)esigur.
pot exlsta si
ult" forrrr. de proprietatc.
tlat. dt: ccie nrai rrtttltc ori' :rcestea
r:eprezintf,
de tapt mrlctalitdti
cle combinare
a lbrrnelor anirlizate'
in iumea de azi'
formele ,1" proprr.tute
amintit.t
.oe1i-stit in cuclrtrt aceleilsi tirri'
strnt interdcpendt:nte
si in c'.rin.i
t.rnrrlr-1r".
in diferite ldri 1i
perioade, l.cul si. rol*l formelor
de
proprietatesemodificainftrnclietlecapac.it..lteafiecflrcradea.sidemonstra
viabilitatea
p.in tfiti"nO
si rentabilitate
in folosirel
"b*"'::l'l]^proprietitii'
pluralismul formelor
clo proprietate
genereazt cornpetrlia
dirtire cle pentru
mentinere si afirmare tot mai
futernica,
"""u
." se realizeazir
rnai alos prin: reclucerea
cheltuielilor,
ridicarea calitdtii,
pro*ounr"o-progresului
tehrric si tnirirea volttmului
produc[ieidepeurmacdrorainceleditrtrrmitcsteavantalatconsumatorul.Tocmar
inacestsenssesptrnecSpluralismulforrnelordeproprietateconstitttierlnecesitate
pentru orice economie
mcldei'na'
*.-,1,i- ,, r; .rl
cocxistenta
fornrelor
cle proprietate,
c?r rnod cic a fi al e.onotlllel
expresia tireasca a liberei initiative,
o rJreptului
pe care il &Lt tnembrii
arege, de. prefera orice formi cle pr,rprietate
care cotespLtniic
intereselor
pe care [e are fiecirre. Aceastul
inseantnii ct-t plur alislntil
este lltlnrai necesar, ci si posibil'
cle piati, este
societf,tii de a
cei lnai bitre
t)roprietS!tl
nu
Proprietatea
privata
I
I
I
I
Proprietatea
particulara
individuala
Proprietatea
particulara
asociativi
I
i
I
Societiti pe
acfiuni
I
I
I
I
Cooperativ
L
,ie produc
Proprietatea
cocperatista
a
F
t-
'{.i'i
i; i
'
jii
'i -'
. tn ce constA relertia dintre
proprrietate Si interesele proprietarului?
* Anahzalr evolufia in timp a leglturii
dintre obiectul
ti sribierc tul proprietitii.
Identificaf i costur ile
5i beneficiile
specifice proprietAtii asupra unei fabrici
de cherestea.
Libcra initiativi este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea
propriilor interese, aia cum considera fiecare ci este mai bine. orice actiune
intreprinsd de un agent economic in inten[ia de a-Si realiza interesele trebuie sd
aibd,loc astfel incAt, prin ceea ce face el, si nu afecteze cu nirnic libertatea de
acliune a cel<-rrlalli si nici ace$tia si nu-l jeneze cumva in ceea ce el intreprinde. De
aici decurge cd libertatea de actiune este o caracteristicd generald aplicabili in rnod
egal tuturor agentilor economici si cd orice initiativl este admisi ng6ai cu
respectarea acestei condilii. Acest comportament s-a contrrrat treptat si este sinteza
experienfei acumulate de agentii economici. Este recunoscut ca necesar gi singurul
posibil de acceptat de to1i, intrucdt ii pune in condifii de egalitate sub mr-rltiple
aspecte:
* se aplica tutrrror. f5ri discriminiri pozitive sau negative;
r nu ingricleste pe nimeni in promovarea actiunilor de interes propriu;
n respectarea sa nu implic[ costuri sau alte condilii materiale prealabile pentru
niciun agent economic obtinut pe seama altuia sau altora;
+ din aplicarea si respectarea sa nll decnrge uiciun fel de avantaj pentru niciun
agent economic in acfiune;
c stimuleazi deopotrivi creativitatea tLlturor, intrucAt, asigurAnd libertatea de
acliune, realizarea interesului fieciruia depinde de ingeniozitatea proprie.
$i
pentru ci cei care realizeazd. activitatea economicf, ar putea interpreta aceasu
condilie dupd bunul plac, societatea a stabilit prin legijuridice care sunt coordonatele
maiore ale libertalii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incilcare
a sa, precum
si modalitatile prin care poate fi restabilita. Asemenea legi exprirni
accepfia pe care o dd societatea libertatii de acliune in economie, intrucdt ele sunt
adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese qi ele in
mod liber.
Fundamentul libertdtii de acliune in economie il reprezintd proprietatea, pentru
cA aceasta este sursa determinant6 pentru interesele agenfilor economici
5i
asiguri,
totodatd, rnijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprimi,
in primul rdnd, exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispune
de ele gi de uzufructul lor.
l*-
Fig. 2.1. principalele
fr,.r* de proltrietct.te
i: l'i{t,l; ii{i I,i:,,,.. i i,i i
-1
{;itIl.-lt_
1I{}..\
{ {.; 5{ ir f i 5.1,fl._ l_{ J it
q
Ce reprezinti
proprietatea
din punct
de vedere
economlco_social?
+ in ce consti
irnportanta
cornponen_
tu-lor tlreptului
de pr.oprietate?
,u
Ce operatii
economi
e pot genera
exercl tarea componentelor
fundamentale
ale dreptului
de proprierate?
*
Care sunt principalele
forme
de
propr letate'.)
s
Pe ce se bazeazd.
s uperiori
tatea
atril-r,ita
proprietatii
private
in .upo.t
..-,
celelalte
lorme de proprietate,J
*
Care componente
ale dreptului
cle
prop,etate
sunt relevate
oe p.op.etatea
asupra
uner case
, vA,nzarea
propriului
alltomobil,
inchirierea
Llnei locuin[e,
constituirea
unui clepozit la o banca?
*
Existi
legituri
de proprietate?
Daca
acestei
leg5turi?
intre difer-itele
fonne
erustii,
care este baza
PROBLENIE
DE REFLECTIE
hr viata econornich, lihera initiativi s:ru libertrtea cle
t
,Icfiune are nurneroase fatete. ibnne rle rnanifeslarc pe cet dr'
multe, pe atit clc dit'erite. in acest sens. se remarci mai intdi
<ireptul agenliior economici de a dezvolta, nrentine sau
r-estriirrge ac:tiunile lor, de a se manit'esta ca intrelirinzatori,
consumiindn-si cum consideri ca le este mai iavorubil buntrrile
de cflre dispun sau de a se angaja iu moci liber in acte de
schimb, in asociatii si societati cu cilracter econonric etc. Prin
lihrera initiativd se exprimi dreptul proprietarului de a adopta decizii irr orice pr-oblemi
privirrd actir-rnile scle economice
;i
bunurile care formeazi obic'ctul proprietirfii
lui. Proprietatea este o sulsa protunda de motivatii pentru orice agent econt:nric,
concretizdndu-se in initiativa, stimulare. responsabilitate 5i courpetentii.
Libera initiativi cunoaste cea rnai mare clezvoltare in condiiiile
Froprietartii
particulare
5i
ale rcgimurilor politice bazate pe democratie. Pe fundenrenttrl acesteia
se creeazir acel cornportameilt economic cotidian peutru ntili(iane de agenti
economici, care conduce la realizarea unci activititi economice eficierite, atiit pentni
fiecare proprietar in parte, cit
5i
pentru societate in ansamblul siiu.
in orice activitate gi in orice
larir
in care proprietatea este dcperrsonnlizati
prin formarea $i consolidarea unor monopoluri sati prin urasuri dictatoriale, libera
initiativi este ingraditd sau eliminata. Ea inccteaza a mai Ii sursd de eficienla qi
rentabilitate, de implinire a libertdtii fundamentale a omului Se produce instrdinarea
oamenilor de procesul economic gi de rezultatele acestuia.
I-,ibertatea de actiune creeazi premisele' ca agentii economici sii palticipe aqa
cLlm vor la tranzacfiile economice, asigurdndu-se conditiile tunct.ionarii normale a
economiei, pornind de la interesele
;i
posibilitatile fiecf,ruia. in acest t'el, agentul
economic devine atent la semnalele pielei qi iqi indreapti etruturile spre ceea ce
este cu adevirat necesar gi eficient, orientind resursele de care dispune spre
acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitdtilor utile.
in economiile in care nu exist[ un sector privat puternic. preponderent, liberei
inifiative i se substituie, adesea, decizia ohligatorie a organclor administrative de
stat, rigiditatea gi inflexibilitatea la schimbare
9i
innoire etc.
Libera inigiativd inrplici restructurarea activitdtii economice in interesul
a-qentilor economici, prin intermeditrl proprietSlii private. Acest tip de proprietate ii
determind pe proprietari sd urmdreascd atirmarea propriei eficienfe, si, totodati, pe
a celorlalli. in aceste condilii, veniturile vor fi inegal ctistribuite in societate pentru
ci reflecti inegalitatea eficien[ei activitdlii agentilor economici, la baza cdreia se
afld deosebirile dintre ei. sub aspectul instructiei, disciplinei, potenfialului capacitrigii
intelectuale qi capacitagii de risc, puterii de munci, tenacititii, voinfei, aptitudinilor.
spiritului novator gi de econornie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nernijlocit
al capacitilii valorizatoare a fiecimi individ, precum
$i al modului cum el o foloseste.
De aceea. libera iniliativi va determina afirmarea valorilor corespunzAtor acestor
criterii, inldturdnd incompetenla, inrpostnra si pseudovalorile.
Libera
initiativl -
libertatea
de acttune
se bttcttrf, toli agentii
economici
in mod
ecoltomici,
conditie
egal.
de
-f t
t-'t11i..".;'
I'i"'t'1'ui?'i
:/
..'
i:,trtli ii '
i
,i rt-l'-niil'ix, ";'lllt
*
Ce reprezintl
p ietatea din pttttct
de vedere
economic?
o
in ce constd i rnportanta
obiectului
proprietdtii
pentru activitatea
economicf,?
'Cumartrebtris6ac[ionezestrbiectii
proprietAlii
pentru a putea beneficia
cAt
,ooi mult de obiectttl
proprietalii
1or?
,, Lltafi ca exempltr
ttn intreprinzf,tor
;i
identificafi
ce inseamna
pentrtt
el
libera initiativi'
.' Ce sens dati expresiei
"proprietertea
privataestefundamentullibertf,tiide
acIiune"
?
* Forutulati
trei idei care se pot
desprinde
din acest
text ctl privire
la
libertatea
economicf,'
pogini)
S artre:
liber".
intocmili
uIl eseu
(una-douf,
pe nr argine a aserti unii lui J 'P '
,,Orn.,l
este condamnat
sf, fie
*n
il
1ri
_7
O parte dintre nevoi sunt satisficute pe seama bunurilor
libere, iar alte trebuinte se implinesc corlsumAnd bunurile
econorutice, insuficiente in raport clr nevoile; producerea
;i
obtinerea butturilc',r economice indtic conslrmuri de resurse,
cheltuieli. De aceea, atentia consumatorului se centreazi spre
br-rnurile economice fat[ de care adoptl Lln anumit compofiament.
Prin comportamentul consumatorului desernni.m rationamentele
si reacliile pe care le are in legAturd cu alegerea (cumplrarea) pi
utilizarea bunurilor economice. Unul dintre punctele de referinl5
pentnr comportamentul consurnatorului il constit\te utilitatea
bunurilor ecollornice.
La prima vedere, utilitettea pare o notiune foarte clari. Pentru oricare dintre noi
nofunea util, utilitate desemneazii ceea ce este de folos, trebuincios, necesar, ceea ce
serveste la ceva. Utilitatea in sens general reprezintd capacitatea unui bun (material,
serviciu, informatie) de a satist'ace o nevoie. Baza acesteia o reprezintd proprietalile,
insuqirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categorie de bunuri.
Asemenea proprietiti pot fi naturale silsau create de om. Cele naturale pot fi luate ca
atare sau sunt adaptate de orn in functie de necesititi. tn acest sens, pentru oricare
dintre noi este evident in ce consti utilitatea generali a pdinii, a apei, a irnbrlcaminlii
sau a locuintei etc. Dar, deqi apa este necesare gi utili pentm oricine, in imprejurlri
date. nevoia de a consuma o cantitate determinata de apd (sa presupunem platd) este
mai intensd sau mai pulin intens5. in funclie de situalie, decidem sI o cumpardm sau
nu, s[ platim un pref mal mare sau mai redtrs. Decidem intr-rrn
tel sau alttrl in funcfie de intensitatea nevoii in a cdrei intAmpinare
vine cantitatea determinat5 de apa plat[ la care ne referim. Din
acest rafionament decurge distinctia necesard intre acceptia
generale
$i
cea economici a utilitatii.
' Utilitatea economice reprezintd satislaclia pe care sperd
i
'
cd o vo obtine un consumator dat, tn conditii determinate :
, de loc si de tirnp, prin
folosirea
unei cantitdfr, (unitdti, doze)
',
determinate dintr-un anumit bun economic.
,
aprbcierea utiiitatii econo*i..
-iri
il;*.6ilruiecliv :
depinde de raportul pe care fiecare consumator il stabilegte
intre cantitati determinate din bunul respectiv qi nevoile sale
in conditii date de loc si timp. Hotar0toare in acest sens este
intensitatea nevoii pe care o resimte consumatorul respectiv.
De aceea, bunuri omogene avAnd aceleaqi proprietati pot fi
apreciate in mod diferit ca utilitate economicd de diferi[i
indivizi in functie de volumul si intensitatea nevoilor, de nivelul
de culturd, cle situafia ecorromic[ qi aspirafiile proprii fiecflruia.
Mai mult chiar, pentru Lln anumit individ, fiecare element dintr-o
mllltime de bunuri identice are utilitate economic[ diferita, in
functie de condifiile de loc
$i
de timp. Aprecierea utilititii
atrrrnea
$i finalitatea
ttctit,itcitii
econoffiice
rep rezinta
satis_
l:::::1
- =t"!
u in
ter o'
-;:;;
iil;
. ;:"J;
realizeazi
prin consuma.""-;;-i,;::
:'
'-% '
I ;
rarn, lia ;;,,' i; ;;:i::1}":rfi:rilor'
Asentul
principar
ar consumu
rui este
menaj ur,
Consumul
e.ste o cc
economic,
purtator
u-lmPonenti
a activitirtii
eco
lar consumatomr
ca agent
constienr,
u",", p"
#,+:il,J.n[;,,H,i,.ffi
."T"ili"iil'cornportament
.., f.r,:,.u
urmdri
modut
cum
*d;;;l,r',1,^.,,,
.:,":T].,
si cum igi maximizeaza
satisfacgia,
vorn ,,,.,rr^jlt"otttl,
rlupi ce cdterii
se orienteazii
A. UTILITATEA
ECONOMICA
B. ALEGEREA
CONSUMATORULUI
C. CEREREA
, U,truOrrrrd
acest capitol, qv
efr posibilitatea
irttelegeli
notiutiiie;
tttilitute
(frt sens
gette ral
;i tn sens e cotrotnic),
ttlegere
qi
cotnportcuttent
al constttttcrtottilrti,
cercre
si
elasilcitate
a cererrt,
''vtov' Lt'LLtL'
c'
tttirizctli
ace,ste
noriruti
rrt studierect
realitdtii
; i a p roprittlui
drrrr.,r,,rrrioastrci
comportantent
pentru
a compura
cliferite
ctltentctti,e
;i ct'fbrrnr|rlo
concluzii,
,ar mui
ales decizii
ctclicvctte;
cut"toasteti
irnprejurd,ri
le de care
depinde
cerere,
pent*
L{, orttuttit
burt si
cdnd este tn
mirrcsul
vdnzcirorulr'ur'
ii
mqioreze
sau sd recruccT
ltretur rct bunurire
tranzactiortttte
. i..
l.;"r;'i:iCrcif
,ri llitatli
..i,i,af;l()lttiCC
', .=-''-,iii-titlcI it'ti.
.
-i
irit'itrrea
utilititii
:';'{bttllntiCe
":.
,1iiI-t'ciati
. , : i 1; ;4{ rl il'erit
'. ; iri i'litrlri
'
i t if'criti
: ri:.' irrclasi
i;riliuid,
:,:+ F'u trctic
-:', ;,:i,-iiiiilt:
dg
,t , ., i irt-11r., de
r-iil.ittsit:,-ttcit
.,r i i;ilrlf CtC.
3l
H#;ffiilT
anumit
bun economic.
Satisfactia
suplimentari
resimtita
de consunrator
cu fiecare
unitate dintr'un
bun economic
consumat
se umeste
utilitate
marginali'
cdnd un consumator
utiliz eazd, rnai multe urititi
dintr-un bun in morj snccesiv,
neintrerupt,
comportamentul
siiu
corespunde
legii utititatii
marginale
descrescflnde,
formulata
de Gcissen, potrivit
cdreia
,,mirimea intensitatii
unei praceri
descregte
progresiv
pana Ia saturare,
dacd rcspectrva
placere
este
satisfacutr
in mod iontinuu gi neintrerupt".
Intensrtatea
nevoii
constlmatorulul
se diminu eaza cLr fiecare unitate consumatzi,
utilitatea
marginalr
scade, iar utilitatea
totali creste cu o marime descrescitoale
.n6na
Ia punctur
de saturatie. pentnr
individul
respecttv,
satisfitctia
resimgita
pri, conslrnrarea
prirnei
unitagi din acel bun ecorlomic
este mai ridicati.
De pildi, dacd un bun X este format din n unitigi (exemplare,
,1"r1?dl,;r*r,
x-'"': xn, fiecare
frind apreciati
cu utiriiag,e
d e s c re s . a t Ju,
j',
r,X' d :' ; ;
oT
; ; .lJ,i,T',
;iilj, _ :
",r#H,
;ji I este UT
- u
Desenu,",J'la,lr'lJ;;;i
h, arunci c,nd cresre canrirarea
consum atd" crerste
si utilitatea
totald, clar utilitatea
rnargi,alr,
cea aditionali,
pe care o aduce fiecare noud dozaconsurnatti
este din ce in ce mai micd gi tinde spre zerocand
nevoire
de consum
sunt integral
satisficute
AU,f
in car-e:
Umur
::
- tQ*
-
sporul cantitatii consumate din bunul X.
Nivelul utilitalii marginale devine zero cAnd nevoia de consum este integral
satisticuti, iar o dozl consumatd peste acest nivel nu ii mai aduce nicio satisfactie
consumatorului, ba, din contrd, produce insatisfacfie.
economice
se rearizeaz,-
prin suma de bani (pm
::':ll1:i:i:i:'llf,:
aL roc;;*p,
u, cumpiritor
decicre
i "
titilitate econonrici individualfl
- 1
:
iaportul de sati sfac gie pe care Lln
]
lconst,*ator consiclera (apreciazi, sperd)
i
isa-l
aiba cind tbloseqte- fieca.e r.,,iitate i
i(doz.a) dintr-o rnulti me de bunuri :
iornogene, in conditii detenninate de loc :
I .u
;;t
tutrp.
r
i
. Utilitate totala satisfactia:
t:
\ 1i{[.ii
-i
1 *.:i1;'i+.
'r'+-!:l
i- .', E l.':
i E
* Aprec iaIi comparativ mlrimea
utilitatii economice intlividuale pe cal e
un cc)nsLturator c acord5. [a doura casete
video pe care le poseda .:i pe care a fost
inregistrat ercelagi film.
,6
f-ontp arati sens ul ectrnomic al
utilitatii cu cel general.
resimtitri de u rl consumator prin
consumarea mai mlrltor doze din unul
sall mai multe buntrri economice diferite.
* Utilitate marginala
- satisfacfia
resimtitii dc' nn conslnnator de pe Llrrna
oricirei doze corlsllnrate dintr-un bun eco-
nomic; sporlll de utilitiite total5, cAnd
* De ce utilitatea nralginala este des-
c re sc atoare ?
"
Argumentati de cc aprecierea utilit5tii
economice are url caracter subiectiv.
, Cum er,olu eazd, utilitatea total5 f
i
marginala cind consurnuI creste?
& Este posibitA reducerea utilitAtii
totale la cresterea consllmului?
o t"'illlsttnratorul
aL'gc pc criterii
ilc eficienta
;- r'illtrtnricl.
'i-"
i i ';
,
ti
i-ii r
: i; $. r
t !'Lli -
*.
"]!,., a... a i I ! ! l
i * if,.- \ 7 -iI
I
,{
t-
t,
Utilitatca aditionala
(Au). (urarginali)
U5
tt+
U3
Utilitatea (satisfaclia)
adilionard
resimlitii
de un consumator
dat prin
mirirea cu o
unrtate
a consumului
reprezintd
utititatea
mirgrrrii.iij*g;,
#i#; prin retaria:
Et- AEsg*E *rE c*f,Brulxa??at{}ru*laei
in p,'oc'esut satisfacerii trehuinfelor sale, consumatornl, ca orice
agent economic, trebuie sd aleag[
tin0nd
cont de taptul ca:
. multitr-rdinea trebuintelor pe care le resimte il oblig[ sI
decida pe care si le satisfacf,, in ce ordine gi in ce proportie,
sir stabilearsci o prioritate;
. intrebuin6rile alternative pe care le pot avea bunurile, caracterul complementar
sau nu al acestora qi substituibilitatea lor (in misura in care exista) il determind si
decidd pe cale le preferd gi in ce cantitafi
Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y,2... pe
care consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumiti satisfac[ie scontati
formeazl programul de consum. Urmirind realizarea unui asemenea program,
fiecare consumator i;i va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedi, astfel
incit, in funcfie de prefuri, si achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici din
bunurile x, y, 2... pe care le-a preferat.
U2
U1
Utilitatea
nrarginala
Fis- 3-r. utlirateo
oaiiunatd
rdij obyinwc?prin
X4
X5
c re.;te ree c onstt mului
-t)
J^)
Alegerea consumatorului
rationar este, sau ar trebui sd fie,
ffi; principiul
eficientei.
EI va cornpa.u
o" ti."ur" datd satisfactia pc
care o resimtc ?-
u rr,a ac hiziti on irii s r consumu
tui ca, ti ta
ritoi ;'il.i:':11.:,:ri:.:il:,:
;:iTj: Jl efbrtul (sacrificir.rl;
pe care trebuie sd-l faca, concretizat
irr ve,itul
barnesc cheltuit.
Esentu alegerii
,orru*oiuirltti
rariotnar constci h, gariiiruo nrrrrri progro,n"rrir,
ctchiTiyii
;i consum care ti ctsigurci cect m., ntare satisfacyie (utiritate
economiciit.
totald sau agregata) posibird
nrin c\lrttliyea (sacrificarert)
veniturui stiu rimitut.,,
-.- .-.."..'--..-,j
intrucdt consurnatorul
are un tluget limitat, critcriur
escntiar dupa care i;i va orienta alegerea
ir formeaza
-u*iirir"."u satisfactiei
obtinute pentru
o unitate monetard cheltuiti
in vederea procuririi
bunurilor
de care are nevoie.
Consurrratorul rational decide si aleagd rnai intii o unitate din bunul A. care ii asigurd cea
, mai rnare utilitate marginal2i (10) qr cel mai bun raport utilitate miuginalE/pret unitar.
Cu venitul rimas achizilioneaza o a doua unitate tot din bunul A gi o primi unitate din B,
pentru cd raportul utilitate^matginalalprel (adici efcct/efort) este idenric pentru cea de-a doua
dozl din A li prima din B: ln tinal, achizitiile consumatorului vor fi qn
=
2, ga
=
l, iar satisfacgia
totalf, resimlita va fi 26 (adicd 18 + 8 sau l0 + E + 8). Orice alti decizie de cumplrare nu este
in nrisuri sd-i asigure o -satisfactie egal:i sau mai mare prin cheltuirea celor 30 u.m. in conditiile
amintite de pret
$i
de utilitate marginala.
Situagia va ti diteiita, insi intr-un alt context. De exemplu, c.rrc ar fi ralionamentul
consumatorului in cazul c6nd prelurile unitare ale celor douh bunuri sunt Po
=
20 u.m.,
Ps =
l0 u.m., iar venitul zilnic pentru cheltuieli este de 90 u.m.? Dacd consumatorul
achiziiioneazl o primd unitate din A, respectiv din B, raportul utilitate marginali/pret va fi de
0,5, respectiv de 0,8. In rnod normal, el va opta sd achizi(ioneze mai intAi prima unitate din B.
Cea de-a doua;i a treia achizilie vor fi efectuate tot din bunul B, pentru ci 0,7, respectiv 0,6
sunt mai mari decAt 0,5. Urmiitoarcle achizilii vor ti consacrate pentru priml unitate din A gi a
patra din B, realizdnd raportul utilitate marginali./pre!:
ctceasta se exprimci cil Lul,
sdtt.
rIp}rt fifire i
consumatorul
rationar
opteazi tntotdeauna
pentru
bunur ar carui raport, astfel calculat,
are varoarea
"",
*ui
-o."
lau eficienta cea rnai ridicati.
un asemenea ratrorament
poate fi prezentat
p'ntr-nn
exemplu simprificat,
c6nd consumatorul
are de ales tntre dit'ente cantitdti din douii bunuri. A
5i B. Rationamentul
poate fi generalizat
apoi pentm n bunLrri-
Ultim'ele achizitii vor fi consacrate pentru cea cle-a cincea unitate clin B si cea de-a doua
din A care-i asiguri un raport utilitate marginaiii, pret de 0,4 pentru fiecare dozi. Astfel, prin
cheltuirea intregului venit, achizifioneaza qA
=
2, gs
=
5, obtindnd o utilitate rotald de 48.
Acest progratn de achizitii (2A + 58) ii asigurii cea mai ma:'e utilitate posibili in condifiile
dste de venit, de pret $i de utilitate marginali.
5
10
o:,
Sir presupLlnem
un consunlator
care dispune cle un venit zilnic
de 30 de unitlti monetare (u.m
) pentru satistacerea
nevoilor de
hrand prin btrnurile A
|i B- Prefurile
unitare ale bunurilor A
si B
(P-'Pn)
sunt egale, de 10 u.rn. El are de ales intre aceste bunuri,
care ii asigurd, in functie
'de
cantitatile
consumate. Lrtilitatea totali
$i rrtilitatea margin,rir cuprinse in taberele 3.1 si 3.2.
T
,',i- ',
t ,j
'r,l
i ,i
,..
1i:'..
Tinind seama de cele antcrioare, se desprinde concluzia sA
un consumator rational obline rnaxirnum de satisfactie prin
consumarea bunurilor achizifionate cu venitlll disponibil dat atunci
cdnd raportul utilitate marginal[/pret unitar pentru bunr"rrile
achizitionate este identic sau cAnd raportr-rl dintre LrtilitAtilc
marginale este egal cu cel dintre prefurile Llnitare, cu conditia
incadrdrii in venitLrl disponibil penrnr achizitti (V,"). Adic[:
o
Cea mai
lruna alegere
cfinstrrtratorul ui
(1)
(2)
Qo*Po*Qo'P,
UmgA
Umgtl
:
Vo^
-rur:
Aceasta inseamnf, cd utilitatea marginald obtinutd cu ultima trnitate monetard
cheltuita este aceeasi, indiferent de bunul achizitionat.
Unitatea econolnici pe care o c
a e u
;onferi consumaioffi
I 2 J 4 5 6 __ r __ - l\/
Util itate a mlrsi n a l r:F
r0 t8 2.t 28 30 30
IO
8
6 4 2 0
Tabelul
Utilitatea economice
uanttatea (nr. doze
sau nr. unitd{i qo)
Utilitatea totatE (UTa)
Utilitatea marginald (U,sa)
_lj
*
cr,,,,,,,,,il
'
Consurnator rational
-
cei cere
;aclion eazi pe criterii de eficien[i.
ialegind bunurile achizitionate in tirnctie
iO.
raportul utilitate marginalir/pref.
i * Cea mai buni alegere a consurila-
itorului
-
prrograrnul de achizitii care ii
iasigtrrti maxirnuzarea utilitatii totale prin
lcheltuirea
venitului disponibil.
i
. Program de consum
-
modul de
!conrbinare
iu consum a bunurilor
j
pilJGiate
-(ati
.sIfLiC tlife 6Lr n i-u ikji
-c1Ii'e'
iasigurf, consLrmatorului Lln niveI de:
isatisfactie clezirabi L
i
+ Bunuri complementare
-
bunr-rri a
,cdror utilizar e are loc nurnai r^inprcLtnf,.
iSunt numite si bunnri-perechi. i
,,
....,,
. r.';,
:folosirea autonrobilului presupurle
iconsun)ul de citrburur{i.
i * Bunuri substituibile
-
bunuri care.
1^ r
ii,
procesul utiiiz[rii lor, se pot inlocui
Iunul cu altul. Exernplu: clrburelc'.
lgazui metan, electrir:itatea
;i
lernnul se
i^
iput
inlocui la incil z:rea k-lcuintei.
Itcztili'il1./i
Se porncqte de la
Plentisa
cii
rnaxim
rzeazl trtilitatea totalir este cel
programul cle achizilii si de consum car()
c..are. in conditiile venitului dat, asigura
Prr-rgramul cle achi zrtt| care satisface
conclitia de mai sLIs este 9x + 6y' El poate
fi acltizitionat, chelttriala totah fiind
(9
^2)
+(6
'
1)
-24
Lr'm'
UT =
315
Raspuns:
B =
b + b".
bu-get pentnl ac-hizifii de 3rJ u.m. $i se confruntd cll
programul ,Je achizitii ;i
consllm care ii maxirntzeazzt
Llnur doze diferite, dupa ctlm urrtreaza:
Unrgy'
Py
C ant itatea
(nr. doze)
25 30
II 20 28
ITI
/1 25
IV 15 2l
V 12,5 t1
VI 1t) 7
VII 9 5
VIII J,5 J
IX 1 2
ii"l itl.Ii,\ltj i'l
-'*
i ii:
a,
i: l{i i; {t ,\iii:, \
{.{ \{}sl'llrIIi{ii4
* In ce constf, esenta alegerii consu-
matomlui rational?
* Pe baza crtror clemente se apreciazli
cir un consumator a fticut cear mai huni
alese re de achi zrtti?
= Dupi ce criteriu .se orienteaza corlsr.l-
matoml in alegerea cantitiililor din dil'erite
bu n uri'l
['lii tlil.E:,]{ \
[) L', tt],2(i 1.1'.\'l'
Un cr-rnsttrnlttor dilil-lune de Lln
pre{urile px
=
2 ,si PY =
..[. E'l cttt-tta
utilitattea totalf, prin consulnarea
li,rur:lplrr
Utiiitatca marginala pe care un consumator o atribr.rie dit'eritelor doze din trunurile
x sl y este urmitoarea:
Prefurile unitare sunt P,
=
2 Lr.rn.
Si
v
destinat achiziliilor este de 24 u.m.
Cantititile achizitionate care ii asigurui
consLnnatorului maxinrizarea utilitirti i
totale sunt:
a)x+3y?
b) 9x + 6y?
c) 8x + 8y?
d) 5x + -3y1']
e)3x+y?
Satisfactia (utilitatea) totald pe care consurnatorul dat o resimte prin programul
de achizitii si de consum care ii maximizeazi utilitatea totald este:
a:
=
133; bz= 375;
%=
269; dz
=
39ll eu
=
133.
Raspunsul corcct cumulat, care deFrneqte utilitatea totalA
$i
cantitatea achizilionaLi, este:
Cantitatca
-- nr. tlozei
(bunului)
-
t-rti I itatea marsina lii
Bunul x Runul y
I
II
I II
IV
V
VI
VII
VIII
IX
50
40
35
30
z5
2t\
l8
l-s
t1
30
28
25
2t
t7
a
I
5
-)
",
A-a+a.
B-b+b,
C-c+c.
S[ se determine:
a) cel mai bun program de achizitii
'
cel care ii asigurf, tnaxitnrztrrea
satisfactiei 1t-r r)
;
b) care este rnf,rimea acesteia?
Rispuns:
a=5x+5y;
b - 118.
P=d+d,
[,=e+e"
Cantitatea (nr. dozei) TJ
nr g.\
U
n
T
l
II
ilI
IV
V
VI
VII
VM
Ix
l0
9
8
7
5
4
.l
J
2
I
20
t8
t7
l4
t0
9
1
4
1
_1
t , {
'i.rtr"1"yq't1
Consumatorul
se manifesti pe piald c
culnp'-e-l
e
.Fipga;-e-
1a nevoilor
;i
preferintele consumatorului
pentru
iim cererea. trebuie si avem in veclere
cel:rea detenninatd pentru bunur x sau pentru bunul y q.a.m.d.
Cum ne'oile snnt
nelirnitate, cererea exprimd acea parte-,Jin nevoia'pent*r
bunurile.\ s.ru y sa, z
g.a.m.d. care poare fi satisfdcutd prin intermediul pietei.
Ceii-iicr pentru uit tiiiiiiiiii-blitr"
-i3'
;'i;-;iAi,erru'ii*rii
si er,;t;iz;;t;i
sitb incidenta a nuntero;i
,factori econornici
;i extraecononlici,
cLrtt
i
sltttt" intensitateu nevoilor, niv'elul pretliltti
;i ctl veritnlni, nttmcirul 1e;
cutnP.aylori
;i
prefbrintele cun'tpdrd.torilor,
pretttrile ctltor bunLr.i s.ct.
',
re un rol deoscbit. Daca toate celelalte
ntnl un bun se modifica in sens contrar
em cii, in oraqul A.., cerereu saptirminala
re(ul unitar (p.) ca in tabelul 3.3.
Tabclul 3.3
lJaremul cererii
P. (Ll.m.)
C, (k_g)
5 4 3 2 I
0 2 4 6 8
Se constati relatia n_eqatlva^ dintre evoh.rtia pretului unitar si cea a cantit{fii ce.-rte
(daci cc.lelalte imprejurari rdmin neschimbate;:
cererea ;; ilh;2la c6na p."tui
creste si se extinde c6nd prefur scade. contractia (dimrnu".."l
"*.rii
cdnd pretul
creste se explici prin tendinfa consumatorului
de a-si reduce *t irliiii" din bunul al
cirui pre[ a cltscut si inlocutrea acestuia in consum cu alte bunuri substituibile,
dar
ale cdror prefuri nu au crescLrt ori au crescut mai pufin. Extinderea ceredi cdnd pretul
scade are ca explicafie economrcd
colnportamentLll
consLunatorLrlLri
de a-$i
p*
mad consurnul pentru o mai bunr satisfacere
6
a nevoilor. inclusiv prin restrdngerea
ori
s
renuntarea la consurrur altor bunuri, ale cf,ror
4
pretun au rimas neschimbate ori au scrizut
3
mai putin .
z
Daca reprezentzim
datele din exemplul r
anterior in sisternul carte:z,an consemnAnd 0
pe axa OX cantitatea cerutd
$i pe aKa Oy
preful unitar, obtinem diagrama sau curba
cerenr, asa cullr se prezinti in figura 3.2.
Reactia cererii la modificarea inrpreiurdrilor care o
dererminl se nuilteste elasticitate a cererii. Pentru teoria si
practica economicA are mare irnportantil studierea elasticitzitii
cererii in funcfie de pret
$i
de venit.
Elasticitatea cererii in functie de pret se ntisoarri prin
coeticientul de elasticitate, czlre se calculeazi ca rapoft intre
modificarea procentuald sarr relatir,6 a cererii si modificarea
procentuala sall relativir a pretului, folosind una dintre relatiile:
C,.*
-
Co,
Ke.--p*
= -.,
t"*-
=-f3rltrl
Pt^ Po*
AP., C,t*
Pr,*
900-1000 100
Ke.*rp*
=
coeficientul de elasticitate a cererii in tirnctie de pre(ul bunului X,
LVa C*
=
moditicarea procentuala a cererii pentm bunul X;
LVo P,
=
modificarea procentuali a pretului unitar al bunului X;
C,,
=
cererea modificata;
Cn*
=
cerelea initiali (anterioar6);
P,*
=
pretul moditicat;
Pn*
=
pretul initial (anterior).
Dam fiind relatia negativi dintre cantitatea ceruti si prelul unitar, pentru a preveni
oblinerea unui coeficient permanent negativ. raportul se inmultegte cu
-1
(sau se
considera in modul).
l'lxr-:llr*!rrI
Presupunem cA in orasul A cererea anuali de corllputere a fost de 1.0ff) de unitagi la
preful de 2.000 de lei. in anul urmdtor, pre[ul a devenit 2.100 de lei, iar cererea s-a
cantonat la trproximativ 900 de unitati (celelalte imprejurflri tiind neschimbate).
o
i,;.,"iiu:itatcla
-
i';"i.. t'uil(:tia
,,, ;iirr,iii'icilf ca
.i-1:'," : .i f"if f iltlf'
. i.i ri.1r,I-ntintt
sau: K..*i
px - --lY:
=,
34
2000 2000
Interpretare: la cresterea cu 5Vo a prefului cererea s-a redus ctt 107o. Cu alte
cuvinte, cererea s-a modificat in sens contrar prefului, dar de doud ori mai intens.
Daci:
- LToC > LVoP, K""rr* > 1, cererea este elasticl in funcfie de pre[;
- Lo/oC < Lo/oP, iar 0 < K".*. l, cererea este inelasticfl (rigid5) in funclie de pre[;
- LVoC
=
Lo/oP, iar Ke^,r*= l, cererea este unitari in functie de pre[.
Cererea elastici este specifici bunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (u;or
substituibile) si nu sunt de strictd necesitate pentru consumator. Se caracterizeaz6 prin
aceea cd modificarea pretului unitar (cregterea sau scdderea) determind modificarea
in sens contrar a cantitefi cerute, dar mai intensi (LVo mai mare).
Cererea inelastici (rigidA) este specificd pentru majoritatea bunurilor conside-
rate de strictd necesitate pentru un consumator dat; se caracterizeazd prin faptul
Fig. 3.2. Diagrcrmil c.e re rii
39
1-
{'rrltl!}qt7'{q1 {t1{ it { 1t
I
i:#tt.l itrti{tt{tt'tt ! it i
{'"ii i-::!,:!ti!
i
e ti ruirclif icarea pretuiui unitar (cresterea sau scdderea) deterrnina rnodificarea in
scns c{-)ntrar it cailtitaiii cerute, dar mai lenti.
Cererea de el:rsticitate unitari se caracterizeazd prin faptul ca moclificarea
llre!ului
unitirr (cresterea sall sciderea) deternrina modificarea in sens contrar a
c:intitirtii cerute cu acecasi intc'nsitate (cu acelasi procenti.
rezitttc-L o '
-__-* ,,::::::
Asticl:
- daci cererea este elastici, iar pre{ul se reduce. incasarile vlnzirtonrlui cresc; la
cresterea pretulrri acestea se reduc;
- daca ccrerea este inelastici, iar pre(ul se rcduce. incas.irile vinzf,torglui se
reduc, ele clesc, dac:i pretul creste.
Atentie!
Sii nu se confunde cere-rsa (cantitatel ccrutii) cu incesitile at cirror vclltrm se
deterurini ca pledi * intre pre{ si cantitatea vAndutri.
Re-euia genc'ralli esle: daca cetelalte imprejur:dl i sunt neschimlrate, cererea se moclifici
in sens contrilr nrodiflrcarii pretului: incasdrile au insd o evolutie rnai speciala; ele
depind atat de cerere. cit si de tipul cle elasticitate si sensul rnoditiczirii pretului.
Concluzie. var:zdror:ui care urmiireste mdrirea incasdril<lr, de regulr, procedeazr
la cresterea prelului daci cererea este inelastica si la reducerea prelului, dacd cercrea
estc elasticir (celelalte imprejurirri care determinii cererea sunt neschimbate).
Ceretea pentlLr ttlt burt depinde nu numai. de pret, ci
;i
de venitul consumatorului.
Ker:1,v are cle regulir o valoare pozitivir
9i
cste rJit'erit ca mdrirne pentru diferite burnuri
si
gnrpe de bunuri. Aceasta inseanma cit. attrncicind venitul t5t'".uo"tllill
1l"il".1i.1l
dar n,r in mod identic pentru toate categoriile de bunuri rnar:thre' in tirnclie de nivelul
,eniturilopsi
pret'erir'rteie consnmltorilor pentru clitlrite catr'lorii cie bururi' cererr-:a in
funclie
rle vcnit
Poate
tr:
ai elasticl, alunci cind rnocliticarea venitului arrage dr.rpd sirre rnotlificarea mar
mult decit propor[ionalil a cererii (Kecru> l);
b) unitari, atunci c1n4 mo.lificareaienitului at'age dupS sine modificarea strict
propo(ionalii
a cererii (Kec*,,
=
1);
c) inelastica, atunci c6nd:
'modificarea
venitultti at^ge dupl sine rnodificarea in
acelaqi sens. dar mai lentd, a cererii (l > Kec-,u> 0.)'
Ca regula, cererea se afli in relatie pozitivi cu venitul:
i
In()di.fiLurea venifitlui, variubilci inclepertdentci (pretul,yi ulti
.fuctori
tle il('luentd stmt cotlsiCerati con,ttonti), otrctge dttpri
sine ntarlifit'Lit'e(t ?n a(:e!e.si sens a cerel.ii.
. l'-1ll;iir itatr;.r
ti:r'rt'ii iri l'ullctirr
ruCcrer;--;;;il,"o (hucili.
kilogratte,, litri etc.) dintr-un bun pe
care
gn cLlmparf,tor sau tgli culnpfuitorii
dintr-un spa[iu cconomic dat
intentioneazi sa o achi 7'rlioneze intr-o
perioadii, la diterite nil'elttri ale pre[ului
unlt ar.
*
Elasticitatea la prc[ a cererii
sensibilitatea modilicarii cererii (variabilzl
clependent6) la n-roditlcarea prettrlui trnitar
!
(variabilii indepenclenti).
i "
Elasticitatea cererii in functie de
i venit
-
sensibilitater moditicurii cererii
!
(variabili dcpendeniz-r) la schimbarea
i venittrltri cumparf,torttltri-
i,l 1i..i,{ }ii"
1!
Un bun de larg constlm, consllmat
cotidian de un cerc mare de agenti
econorrlrcl, are o cerere in tunctie de pret:
a. elastic[1
b. inelasticii?
c. unitari?
"
Fie un comerclant care
'r''inde
btrnuri
a c[ror cerere in ftrnctie de pre[ se
caracte rrueazd prin elasticitate ridicat5.
Pentru a-si mriri incasirile (celelalte
irnprejurari tiind neschirnbate)'' se reco-
mandf, ca el si:
a. lllaioreze
Preftrriie;
b. redtrca preir"rrile;
c. lase
Preturile
tlesctlimbate'
'+
De cL-. in mod norulal. c:erereA pentru
rln bun dat este i1 r'elatie negativ[ fal6 de
pretul unitar?
iliii;i;i l .lEl.
li i'"
"i;ii.'f,{. P i . i'. l'
F
Coeficientul de elasticitate a cerenr
Llnui btrn in func[ie de pre[ul sau unitar
este 2. Inilial, ctnd prepl ttllitiu era de 2.000
u.m./buc., cererezr saptimdnala eta de
15.0(n buc. Care va fi cererea slptimenalA,
daca prelLll unitar creste ct 2070?
*
Coeficientul de elasticitate a cerenr
de pdine a unei tamilii in tirnctie de venrt
este 0,4. Se anticip eaz| c5, in perioada
urrn[toare, venittll lunar al familiei cre$te
cle la 700 de lei la 800 cle lei. Care va fi
procentul rnocJificSrii cererii de pline ca
urrnare a moclificlrii
venitului?
.Sctrsibilitatea cererii pentru un bun [a uodificarea venitului consumatorqlui se
masoara prin coeticientul de elasticitate a cererii in functie de venit (Kec./v),
calculat ca un raport intre modificarea relativii sau procentuall a cererii
tC.l
qi
modit'icarea relutivd sau procentuald a venitului (V). tblosind una dintre relatiiie:
Ker-,. v
C,*
-
C,r*
Ct* AC* Vo
V'-Vo
Vo
lll c il[ e:
C,*, C,,*. AC*, LqbC, a* semnificatiite anterioare;
V,,
=
venitlll irritial al consLlmatorului;
V,
=
vcnitul modificat (actual);
J.\j"i iii,,i'! \
' .i it4'.'it'
;-lt1{'-i''
i t"i.{-i,t i
sall Ke.
.'\, _
L'70C*
rx,'V
:
5y*
Q\,
JI
liind direct interesat
si o realizeze
in cele mai bune conditii,
Pentrtt
a irl[elege
comp(,rta..rentul
proclucdtorului,
rnor]ul in care acesta acttoneazi'
ce mijloace
foloseste
rt carc su,t caracteristicile
lor. cum trebuie
sd lle cornbinate
ere pcnrru
ca prori.sele
asrfel obtinut" -;il;;;;;;;"rl'r.
,0u.. protrt, in acest capitol vegi studia urniiroarele
p.ji",n",
w rr s<i
.a
'{ ti1
'g\.
Pentru a se asigura obiectul consumului, trebuie sa existe productie. Aceasta se
realize:azi de catre proclucator. Bunurile econornice (hrana, imbric:iminte. mobili, locuinle,
autornobile etc.) qi serr',iciile (transport, invh{irmdnt, emisiuni TV, radio, servicii sanitare
etc.) oblinute din activitilile organizate de producdtor stut oferite consumatomlui.
ln acest sens spr.lnem ci producitorul este purtatorul ofertei.
Producdtorul isi desfisoard activitatea intr-un cadru organizat, credndu-qi
conditiile necesare, igi proctrri unelte, instalalii, materii prime, materiale etc.
si angajeaza lucratorii. Relevam astt'el cd activitatea de creare a bunurilor economice
are loc intr-o firma sau intreprindere.
Firma (intreprinderea) este o unitate ecclnomicd cu un anumit specific in
activitate, un mod propriu de organizare qi funcgionare a capacitatii de a produce
bunuri econourice,
Scopul producdtorului este maximizarea proflrtului
li de aceea firma are caracter
comercial, care se realizeazi prin actiur-ri purtate concomitent in doud sensuri:
r aprovizionare, adici asigurarea factorilor de produclie sau, mai general spus,
asigurarea resurselor necesare, ceea ce, in raport cu firma insasi. reprezinti intriri;
t vdnzarea bunurilor obtinute din activitatea depusi, prin care trebuie s5-gi
recupereze cheltuielile thcute qi si obtind ciqtig, ceea ce reprezintd de fapt ieqirile.
', T'otulitateu elemerfielor de core
firntele
au nevoic pentru o produce
',
econonice poartd nuruele de
fttctori
de producfie.
Factorii de produclie sunt de fapt resurse atr:ase si utilizate pentnr a produce
bunuri econornice.
Bunurile produse reprezinta; la rindul lor, resurse prin care se satisfac in mod
direct nevoi individuale
;i
colective ale oamenilor sau sltnt utilizate ca factori de
productie pentm a se obline alte bunuri. Factorii de producfie si resursele sunt
aqadar intr-o interactiune permanenti.
Factorii de producfie participa in activitatea economicii atdt cantitativ, cdt qi
calitativ. Cdnd volumul producliei, al bunurilor oblinute din activitatea economicd,
spore$te, in principal prin lolosirea unor cantititi mai mari de factori de produclie,
cresterea economici realizati este de tip extensiv. Dar dacd volumul producgiei
sporeste. in principal prin folosirea unoi factori de produclie de mai bund calitate,
mai etjcient utiliza{i, creqterea economici este de tip intensiv.
In condiliile contemporane, in economia de pia1a, economisirea gi imbunititirea
factorilor de produclie constituic preocupiri majore pentru orice producitor.
DupI con[inutul si natura acfiunii lor, factorii de producfie se clasitjcd in trei
mari categorii: muncd, naturf,
;i
capital.
t'
---rw"iiii-iip;i:iiiitiii
i iLitii:ititi idiiiii
'iiii,{
iii;iiiita-;t ci;fralitaq
Munca il defineqte pe om qi reprezintd pentnr el o acfiune creatoare. In procesul muncii
omul isi folose$te aptitudinile, experienla gi cunoqtinlele pe care Ie posedd.
Muncind, omul depune atAt un efort intelectual, cit qi unul fizic. Munca reprezinti
factorul activ qi determinant al producfiei, al activitdtii economice in general.
Istoria dezvoltirii societdtii este istoria dezvoltArii procesultri de munci, a crqterii
rodniciei sale, a rezultatelor obtinute, atat cantitativ, cdt qi calitativ, ceea ce a
determinat tendin[a obiectivd de reducere a duratei muncii.
1,
{,r.t,Ei,'E
ri;=,: i
h.'.r,fu.-=.,,
;1;
})+f{}.f.}{. !,.
*u,;:??,.*z
f ;
-;
I fn
subiecr al acriviratii
econonrice
\-./ este p,"i)ducatorul
cel care
irr it iaz:i, organ rzeaza,
sllpravegh
eazir
$ i
clec.ide aslrr)ra desfitguririi
activitatii
sare.
A. I}RODUCATORUL
SI FACTORII
DE PRODUCTTE
B. CONTBINAREA
TACTORILOR
DE PRODUCTTP
C. OFERTA
In cele ce untteazd vefi puteo
tnvdya:
cLtnt i{r () rS uttiz.eaZci
p rodltcdtorrtl
ac'tivitatea
economicd
tn mod ruttion(tr
si
eficient;
r:d procltrcdt,t-t(l
esre
rut
rt(itorul
ofe rtei
;
tnodul in c:ure producdtorul
ttiiil.eu_
zd
,fctctorii ce pritdttctie
pentr, (t
obtitte
b ttnu.ril e e L, ltt otrt i c: e.
bunuri
Cind anillizim
factorul
considerare
taptu l cii nu toti (
tr
fl.i;j'ittti:r: 'i
Uznra se prezinti sub doui tbme: r tzurafizicit, ce constf, in <leprecierea treptatA
a caracteristicilor functionale ale capitalului 1ix, ca urmare a folosirii
;i
acliunii
ageufilor naturali; . uzura rnorali, inrroluntara, ce apare sub incidenla progresului
tehnic
qi zr conditiilor pielci care asigurd nra$ini. utilaje etc. noi, mai ieltine decdt
cele i'n functitrne
5ilsau
cu performantc tehnico-economice superioarc, In felul ar:esta,
capitah"rl fix af'lat in tuncliune apare
,,depdr;it" moral in raport cu noile exemplare
care se procurd de pe pia(d.
Capitalul circulant este tbrmat din bunuri (materii prime, materiale, combr.rstibil,
energie, api tehnologica etc.) care participd la un siugur ciclu de productie, sunt
consumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu
fiecare nou ciclu de'producfie.
i1,'i ltt,{i \iit l'il."\ i';ii,
i'i,iii{"{",\i*i,.\
{
. i_''ri t:i"i { ir'i it t _{. t{i
este forma monetara pe care acesta o
De ce producartorul este considerat
imbrac[?
ll,;;'_i;;;r,,',i1::l::i:
ilI,,:;lll l;;
;,nii';,,, i,i;.X::',ii,.,,J.?l
Iilr-.sr gdsesc
lin rclc de mrnci
ir,rnr..ii,
'rL'rusu' titr
!{atura
c:l
.factdr de protcl ru: tie s rtl)sLtitr cuzd prirn [irtti:tl, (tpu'
re'surs'ele
minerule
;i cosnliL'e ( lturtincti,
,ritrt,,,rri
ert,.
) ltr cure ontLtl
J'uce aper petttrtt (t prorrttc'e
{i r)e c,re ie influente
azti p rin nittrtcti
Pdmi,tiirl"..ri
tl, piin* ,t. i,ecreie ;t;";mia
lr.r*cre
si apa' este Lin firctor de produclie
cleosebit de restrictiv,
peilt^r ca este lirnitat si, totocriti,
d_egracrabil,
&t it prin poruare,
cet si prin exploatare
nerationala.
nEiu*..,
sa este posibila
claci se
I::ii:-:J3,,::hnologii
sorisrica;,-o*
acesr proces
esrcr renr .si
pu rt6torul of er tei?
*
Ce raport de milrime trebuie sa
existe intre ,,intrf,ri" $i ,,iesiri" pentnl ca
firrna sd fie considerati eticienta?
d'
Care este procedul esential ce
at-ecteazd, capitalul fix ?n funcfiune si care
+*
Care sllnt efectele uzurii morllle
(involuntare) asupra comportatneutultri
a-gentului economic in calitatea sa de
producator? Aceste efecte sunt identice
pentru toti agentii economici prodr-r-
c f,tori'J
i:ul"i r i ii 1,1,..i, i
i*
i F{l iai' .,f.{}i,\',i ;'
Intocuriti Lrn dosar in care, luind
un exemplu de intreprindere (firrna)
din oralul dumneavoastrf, (sau sector
al Capitalei), si inscrieti pe fise:
.
specilicul de activitate a tirmei;
.
modul de organizare a firmei;
.
care s Llnt re su rsele atrase q i
utilizate de respectiva firm[ pentru 'iL
produce bunuri economice:
de unde iSi procllri forta de
munca neces ara;
-
daca suprafafa de teren pe care
este arnplasatd firma este proprietatea
.sa saLl este ?nchiriatfl;
-
care sunt elementele de capital
tehnic pe care gi le procurd firtna gi la
ce intervale face aprovizion area cLt
alte elemente.
Il. Curnbinarea iarilx'ilul' r!i' pri;{!ttr-ii*-'
Orice activitate economica se bazeazd pe utilizarea factorilor de produclie sau
pe combinarea acestora.
r- -_ "'-- -
I
Combinarea
factorilor
de produclie este operatia tehnico-economicd de unire
I
a
Jactorilor
de produclie tn care cantitatea ;i
calitatea
fiecciruia
sunt in
functie
I
de bunurile ce urmettzii a
fi
produse, de cantitatea acestora Si
de alti parametri,
I
I astfel incdt eficienla lor sd
fie
maximd.
utilajele,
instalati
combustibilul,
enersia
lerrjrica;i;;,.*i
;1,'ll]iiiilliJJ
seminrere.
.
Capitalul
tehniJ
";;
i;;.;;;::^. .::.::',1,1''.r,.e
ii
5i arielc.
,*#*i.*
iffi1,,'J,J+',ifflif,",x".:: Hiff;i;;;;
eracri,,nea
ln actlvltatea
eco
le c_apitalului
tehnic se comportd
in mod
;hil;i
f #:"f it T:;i;j;
#* :; ;, ;;;
icipd la activitatea
.
Capitalul fix est
mstalatii,
masini-une utilaje,
(cicluri)
de producfii lte aite
utlllzare.
In decursul ani de
gi de alte fenomene af'ectat
. ..
_._.
, _ naturale care ii determrnii
uzura.
Uzara repr"zintd-
;-
'
(btinpntrat
i_A..,^x,aeprecierea
capitalului
fix care, ;;.b.f";;;;;_i;;^;:
., r g
, flumrte
cqpital te
' aceasti categorie
industriale.
io,r.
s
utilaiele.
insratati
-
..',,.u
activitarii
economic"
Jt;";;;;^;;;#d,";il
fflJ:i ;,rr::il:i:
lrlt.ili.
-j1rrr lr;r i:;
i
11311r-ttele
care tbrmeazi fart",.,,i ;';;:::,,;"1 . ,
:.r-..,'.,,, i..-. : nUmlte ronit,,l t^
: l]*.
, , i;r;rr...
i
f
..
pentn.t
obyinerea:
i it..:r'f
.li
:i,;'ii
. i- tl eCO
tinAte
V1nZtirii.
,
: l:il,i ,.!r,lj, ,...
; l
,i,,r'.i,,
j,,,i,,i,,"
, a
ricii ra.q:ilitnrr,i"ipr
riipi,H::*ff;
i'(i ii*riri i ;
factori de procluclie,
contriuuinTi,
,llri"JJl"a
rrebuinrelor
:rrrr!ii'i:
r,,r,..,,i,.
:fi,"l,[,fl.:]1,:=lT^"d,,]il
urnr.ito,
p.olur"l p"",",
ci servesc
i ,j :
Incadrulactiv,itritii
. ;
I tle prod.uctie
primari
I econornlce,
oricAt de S
i interactillnea
om-naturI.
i
ztceastd
interactiune
si
I acest context
au caract
i,--...
);
t:: r..= ',
;
h
tluctie rept.eziniiiri
r:,,iii,irri,,,,tiitllt
, r:r;i,, 1.:;.
i : Defltru nl.tti>tzrron 1
(bdneascd),
imbraca
rir*r";;;;;",;l"u(ttutut
ltx care, sub
formd ;;T;;rAi
!Cdnd
rata marginalf,
de substitutie
adoi
factori-
x si Y,
":1" 1: i9:,.1i1
, t) aca un Proclttc
f,tor dec ide s a
inlocuiascf,
u pn't" clin cantitatea
de. *:'":1
Acest pru:es rnai depinde. desigur, de natura activitritii economice respective, conctitiile
de produclie. abilitatea intreprinzitorultri, managementul
5i
marketingul finnci etc.
Abilitatea intreprinzitorului. Aceasta se concretizeaz,a in capacitatea de
utlap;ure rapild
;i
eJ'icientd lct conditiile pietei cu urrtxare a priceperii, pregcitirii,
isi:Lt.sintei ti tlibdciei intreprinzdtonilui, depdsind momentele dificile pe care le inrpune
concurenta.
Aceleaqi bunuri
9i
servicii pot rezulta insd din modalititi dit-erite de combinare a
factorilor de producgie. Agentii economici cautii si gdseasci cele mai eficicnte
modalitdti de cornbinare a factorilor de productie.
in cadrul acestui proces, r.rn rol irnportant il are
9i
substituirea lactorilor de
producfie. Aceasta inseamnd tnlocuirea, parliald sau tn tntegime, a wrtict stttt
mai multor
.factori
tle productie cu unul sau ntai multi dintre cei deja
folositi
stut
noi, tn concliliile obpinerii acektrasi rezultote sau chiar a uilot:u mai brme. Substittrirea
factorilclr de produclie se bazeazd pe compatibilitatea caracteristicilor cle utilitate si
de adaptabilitate a pdrtilor care se combini.
in acest sens, calculele de eficienti se retbra la ploductivitatea marginala
;i
la
rata marginal6 de substitutie.
l) Productivitatea marginali a unui factor de produclie (W,,,) exprimd sporul
de producfie obtinut (AQ) prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv (AX).
ceilalli rdmdrrind nernoditicali.
w
=AQ ,r,
ax
2) Rata marginali de substitufie (R.,) reprezintd cantitatea dintr-un factor de
producfie necesari (Ax) pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor
(-Ay), astfel incit productia sa ramdnd aceeasi. *,,,,
= -#
r*,
fu
Lrtil rzat|)' cu irei Llnitati
'Je
capital'
in
conditiile
cAncl
rala
-
mgginal
S de
substittlire
este tle Z' ce rnarirne
va avea
cantitatea
cie rnllnctl
inlocuitl']
.,Cf,,ndratatnarginalticlestrbstitufrea
doi factort,
x $i
y, este cie 5' iar produc-
tivitatea
rnargi;^i;
a [acrortrtui
substituit
este de I 0lt cat e ste prodtrctiv
itltea
marginall
; factorului
ce il substituie?
nro'JLlcttv
itatea marginalf,
a factorutui
Y'
substittr
tt este de Z0
'
c at este produc-
tivitatea
rnarginall
a factorului
ce il
substituie?
n
ax
=ro,
20
=lo?w,og*=2
Rr.s=-\ -rv'W*g_
TEXT
TEMATIC
,,Fiecareindiv.icsestrdduiestesd-gi-intrebuinlezecapitalutastfetincAt
orodusut
acestu'a
''i
piia-'i"a
cea
ry?;;';?;';ioay'^i2^oinerat'
et nu
,urmdre$te
,a pro*"o[Jii-iitl;"ut
puoiic"ii
iici nu
.sti3
in^ce mdsurd
il
oromoveazEt.
El are in vedere
numat.
'n 7'
'=
si c'aetiro,uu!r{,i!,Jl!r';'
'Lrrmdrindu'$ido" ini"''iiitiCTu'
'.t
1,389. !i-'o'omoveze
Z"' iii iiti,iect
decat atunci
cand in
pe acesta
din urmd."
Actmt
Sntith
(1723'1790),
econontist ;i filosof
scofiurt'
consiclerat
"pdrintele"
economiei
politice
li}:ffi""ii"iffifiT:I; "i
;il";'{;1:tii:;'
numarur
de producntori
etc'
Dintre acestea,
pr";;;;f'lrenteazn
ir,
""i
;;i;r"
nlut-"lu
orerta'
Daci
celelalte imprejurrri
sunt date'
T:qlft":'-:.1'n:',f:::,TLTina
in mod
::'.-:l
Majoritatea
bunurilor
economice
produ;
se regitsesc
pe piatd
ca oferti
de bunuri
;;;t;!-':jl'lgt9*fl
ti''
. . ..., ca ofert[
de bunurl
marrar
E'
l-1.:*-
n ceea ce s-u produs' o pdrte
i
Perisabild'
se stochectz'd
saLt
i
t
I
lii
I este
'.-o siib-incicie'rti
inai multor irnpre';urart
*6r
rueazd in'*1.::::::::::l1i;ili';;ilui
(meaiu
economice
qi extraeconomt
'1'ryr"r
11:I':.H:t:.:; #:"*il."ori
etc'
,
Substituirea factorilor de
poate avea loc intotdeauna
$i
conditii?
Argurnentafi rispunsul.
* Se pot stabili relafii intre slrbstituirea
tactorilor de proclucfie
$i
prodLrctivitatea
marginala a unui factor de prodLlctie'J
Dacf, rf,spunsul este,,do", Stabilili-le.
Daci rf,spunsul este,,nlr", iLrstiflcati-l.
avea loc substituirea capitalului prin
mLlncd?
%*-
15.ooo
-.,
%
-
5.000
-'
producIie
in orice
ril
JWi
Irj\
q
Dacd productivitatea marginala a
mlrncii este de 5.000 de bucdti, iar
productivitatea marginal5 a capitalului
este de 15.000 de bucifi. cu ce ratA va
;:|!liffiJ|il"i::il'
ffil'unii,'tii'f::":'..'^-l*:,:",f.*,;
i'
ri'liirii:'
schimbarea
lll actr4Pr
i
cantitatii
oterite 1
H:uLH:;"".T':"i.iiTlil"IT:uj i:.ll:':ffi;:r'*^il
!
"'
*"'
"i*:l:
bun devine
,r,oi prottli,;;;;;"ducdtorii
existen$
sau i i';lrlrii']t:i.r
iilr"t'i:::
4
.|
-)
2
I
0
Aceasta se calcurleazi
oferite gi modificarea
relatiile:
Q,*
_.
Qo*
Q,,*
Ke ,,xlPx
pentru altii, care i,si reprofileazii
activitatea. Din contrii, cffnd pretul
unitar scade, prclducdtorii, dc re.,uul i,
restrfing procluctia si oferta, iar unii
dintre ei abandoneaz'd, respectiva
activitnte, orientflntlu-se spre alte
domeni i.
Grafic. relatia dintre oferta gi pretul
unitar se exprirna sub forma curbei
(diagrarnei) ofertei, o$il cum se prezinta
in tigura 4.1. S-a presLrplrs ci la pretul cle
I u.m. producltorii ar oteri cloud tone din
marfa x, patru tone la pretul de 2 Ll.ln.
s. a. rn.d.
este determtnati ;i
dc
rlintre accstetr ;i
modr-tl
alte inrprejttritri, nttmrte
clu n reactitltrcaz.'tr
oferta
preItrltri?
iostului
total rnediu?
costttlui
marginal?
c:ostultti
total'l
gi argLtlllcrltati
ritspttn su rile
b.ofertdinelasticai,specificasituatiilor-incargmodificareapreluluiaLtragedupi
sine
motliticarea
in acela;i"t'i''
tto'rnai lentd'..a
cantititii ot-erite
(l < Ke'','-'; 0);
c. ,ferta de elasticitate
unitarl,
propne situafiilor
per]trll ca e modificarea
pretLlltll
atragc
d*1-xi slrre Nodificarea
in acela.li se s si cti atttil'tt inteusrtatc
a cantiEtii of-erite
| 2 3 4 5 6 7 8
Fig. 4.1. Diagrarua ofertei
o1
(tone)
(Kcll-'';i'^= l)'
.,,,r .'.r,- rr,rt
'
bttn
Daca pr-e1u[ este d:tt' ofeita tlnlll
ccrn,Jitii
sau tjictori ai oteftei' [aiu cit'eva
sub inflttcnta
lor':
r r -:^ r^ .,^-.
^^,,"
r,neo:rtivi).
-
nivelul costultti ttnitar si marginal
-
relalie de sens opus
(negativfl)'
-
nivelul
taxelor ;i
i"'ftl'itetor--
relafie de sens opus (negativ2t);
-
niu"tut subventiilor
I
r-elatie de acelasi scns
(rrozitira);
-conditiitenaturale(maialesinagricttlturd'si.constnrcfii)-relaticdeacelaqisens
(pozitiva).
Sensibilitatea clfertei la mcrclificarea imprejurariloi care o
determinf, se aprcciaz[ prin elasticitatea ofertei; o importantir
speciali prezintl elasticitatea ofertei in functie de pret.
ca raporl intre modificarea relativti sau procerltualf, a cantitirtii
relativa sau procentualf, a pretului Llnitar. folosind Llnzr dintre.
aQ-
, De ce obiect
al ofertei sllnt doar
bunurile econollllce?
* Afinnatia ,,o
[e rtit iltlllal lt de l11ere
estelnatmicadecatcalltitltilelecoltate
;i
inrportate"
este aclevf,rata sau falsf,'l
."Cum se explica
faptul cii oferta Llntll
rrnLlmir bun este i rclatic pozitivtl
cll
rnoclifi c area
Prelului?
AP*
Po*
Qo-
(l) satr
L%Q,
Keqr r,.
:
A,Zil
(2),
Pr*
-
Po*
I'o*
unde: Ke,r,,r*
=
coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pre[ la br-rnul x;
O,*
=
ot'erta modificatd;
Oo*
=
oferta iniliala (precedenta);
P,,
=
pre[ul ruodificat;
Prx
=
pretul unitar inilial (precedent);
Do/oO*
=
modificarea procentuald a cantitdtii of'erite;
Do/oP^
=
modificarea procentuali a prefului unitar.
F-r+rrri:lu: Presttpunem ci la preful unitar de 10 lei, producatorii sunt dispuEi sa
produci
si si of'ere saptamAnal pie{ei 300 kg din marta ,,x".
Dacir pretul ar cregte la
12 lei, cantitatea of'erita ar ajunge la 390 kg.
390
-
300
Keo*/p*-
3oo
=
12
-
r0
t0
Interpretare: Keo"/p* indici faptul cd, la modificarea pre[ului, of'erta se rnoditici in
acelaqi sens, dar mai intens, de 1,5 ori sau cu 507o rnai mult.
in practica se intAlnesc trei situafii tipice:
a. ofertl elastica, definitd prin faptul ci modif,rcarea prefului (creqterea sau scaderea),
atrage dupd sine modificarea (creqterea sau sciderea) mai intensd a cantititii ot'erite
(Keorr, > 1);
sau: Keox /p*
l,iil ,;tii i 111
, il}; il3 .,',q )i l'1
q-1'
'
.Cend
prefr-rl tlllilar al bunultri X este
de1.000u.rn./kg,prodLlcf,toriiSLlntdispugi
sf, ofere si s[ vandi lunar 5'0m kg' Care ar
fiotertaltttriirirdacipre[trldevine12.000
Ll.m./kg,ittrcoef.icientuldeelasticitatea
otertei
-in
ttrnctie cle prct este de 1'4'
pecizia intreprinzatorr-rlui
de a pro-
dt cJ qi oferi un bun pietei se funda-
menteaza pe:
a. existerlta cererii?
b. niveltrl
c. nivelul
d. nivelul
e. niveltrl
t. Alegeli
corecte.
2. Sirnr-rlagi activitatea
ilustriri cifrice , Pentru
alegerea tle la
Ptrnctul
1
'
unei firme,
cLl
a cletnoll
stra
t- ilrt; tt',.aly! "i
.1, Prc*turtiritnteii f ai:trlr'iitii' de productie
Expresia sinteticd a eficientei utilizarii factorilor dc proclticgie este productivitatea,
rodnicia sau-randamentul factorilor de productie. Aceasta poatc fi detemrinati Lr
nivel-de firmi, ramurir econcmici gi economie nationald.
Cdt de mare este rodnicia, randarnentul tactorilor de produc[ie, se apreciazi cri
ajutorul nivelului productivitifii.
Nivelul (mf,rimea) productil'ititii se determind ca un raport iratre rcznltatele obtinr"rte
de producdtor (produclia) qi elbrturile depuse pentru a obline aceste rezultate (cantitatczi
de tactori dc producfie utilizati). Relalia prin care sc expriurit nivelul productivitf,tii este:
flii# w=a
Fi
{#r
unde:
W - nir,'elul productivitlitii;
cltrse, exprimat, dupa caz, in unitltti fizicc
naturale (kg, ll, bucziti, t etc.)
li
unitlti
natural-conventionale (kwh, CP etc.) sau
unitAti rnonetare (lei, dolari. eLlro etc.),
ca valoare a prodLlctiei;
F - flactorii (sau fac:torul) de productie
utilizati
lutilizat),
e,{primati .li ei, dup'2, c'dz.
in rrni[arii t'iz:ice rlitturale
$i natural-
conventionale silsau in unititi rnonetar-e (cu
vaioare)i
i
=
1. 2, ...) tl
=
factorii de prodLlctir-
utili zLrtr
pr
nl
cti,
,.ll11l
ific
}C iI
om
nor
pen
ca[
.EZL
)ctl
LIIT
rifi
eci
ton
mo
pe
ica
rez
le
te
fec
NSLI
;di
spe
0nf
nn
ral
rifi(
9ft
)nsl
id
sp(
on
NI
td
ilfi
et
}S
r$
C(
UT
in
m
n(
tii
ZA
e
co
les
.er
ec(
r,u
vir
ftrr
Lln
ntl
liz
a
,L^
)c(
lte
te
lal
rt Vi
eff
bu
ten
eali
rea
tie,
Pr
o(
1e nl
ori
)i la
lter
)se
lib
nt
re
?.[,
cti
p
m(
rto
ei
ini
IC
lai
n
ft
a
c
II
utiliza
produc
Acest
instrur
indical
dintre
s[sei
inteleg
cele m
A. PRODUCTIVTTATEA
FACTORILOR
DE PRODUCTTE
R. COSTUL PRODUCTIEI
C. PROFITUL
fi gestionat nlrrnai recLu giind la anunlite
$i
apreciere, cunoscLlte sLlb denumirea tie
lor, seuslrl in care evolLreaza.!i raporturile
'Je a sernrrala unde, cdnd
;i
clrm trr trebui
ntili tdrii l'actorilor de productie. pentru
a
moclLrl in cai'e pot fi folosigi spre a obtine
Yom r;tudia:
Studiind acest cupitol, veti putea:
fntelegc in cc cotlstd utiliz.ctre(t
.f'uctorilor cle productie
;i care este
trnportnntu stt pentru econontia ntoclernci;
curtoctste importanta
+'i irnplicatiile
deosebite ttle productivitdtii
;i c:ostului
ca indictttori e(:onomici relevanti.
rir
.c(
de
are
da
lrel
[cc'l
). ir
IC
ri
rt
)r
i
(
:a
Ir
CI
a(
e.
ol
si
) (ltt
ma
Ir
tlo
l$,
ce,
:IC
ent
fLI I
lei
tatr
rod
um
va
rtll I
cil
fice
IICI
mer
ntrLr
tiile
tulta
c
f
a
II
rfl
n
ti
u
lol
i
lor
o(l
rl ic
In r-
'in
LIC
ea
in
)es
rril
aci
ac [(
nlc
nt pl
COI]
pri
,au
tere
tor
ilCt
:C
),
I
rt,
$tt
stt'
n
oi
1a
ta
rl
)n
C
I
t,
itt
;tr
;itr
d
rf
'
lr1
CO
de
lre,
dat
)reg
CC'S
,in
tI I(X
rpli
:oIn
:rin
itu
)I'ea
:r ir
ace
)ir
:i
si
fi
-)c
Jc
1t.
rte
-e
eiI
lte
rfe
iI
ol
otl
Io
rtJ
cicn
po al
l rrlr(
rirne
rcita
:ien t
ttrrri
rpitr;
tc Ie
po
Ll rr-l
irin
acit
cie
atr.,
aoi
)r
'ic'
p
;LI I
dri
)ac
ici
'rf
/a.tt
:at
p(
re
()l
fir
tl
sLl
ttit
pa
t'it
tci
ca
r
ar
ril
Icl
cru
crl:
nl
cai
el
tcli
st(
O prodrrctivitate mui mare are o iurportanfi ccouomici dcosebita, pr;:ntru cf, astf'el:
r se rcduce costul total mediu (unitar): r este atenllati tensiunea dintre ne.roi si resurse:
I se mdreste competitivitatea interni
;i
extenrd a prcduselor na[ionale: r se poate
ruiri salariul fara a genera inflalie; r se pot diminua pre{-Lrrilc
Si
se poate rndri salariul real;
r se asigttrt cle$terea bunistirii, a stamdardului de viali ai populaliei etc.
In teoria si practica economicd contemporanii sunt consacrate douii tbrme rlc
determinare qi analiza a acesteia: productivitatea partiali qi productivitatea globala
(figura 5.1,1.
i
p.oductivitatea
partialir este cea a
I
lr
I
l, origineu productiei
;i
ct rtodiJ'icarii
unui factor de productie, consiclerat u
fi t
ocesteio
(r:eiluLri
.factori .fiind
('onstanti).
i
in tunclie de factorul re(inut, proiluctivitatea parliala se prezinta, dupi caz, ca
productivitate a muncii, productivitate a capitalului sau productivitate a pamfintului.
PARTIALA
Medie Margina16
'r--v{--
A PAMANTULUI
a
t
tJ
GLOBALA
Fig. 5.1, Fonnele
fundantentale
si rtive.lurile cleterutinclrii productit,itcitii
L,'ti li:,tt t'{-.t t
.tttt'iot'i
futr de p rothtctitt
Aceitst.l ltltii pc!','1!!'nlantil dc ansanrt.rln t factoril,rr Ce productie din a ctir<,r
conrtrinare u i-,-'zult.rt electr.rl r-rttl.
Nivelul amhcltlr f'orttte ale produr:tivitirtii se exprirna prin praductivitatea medie
5i
prodtrctiritatca marginala.
Ilroductivitatea mcdie e.:\priltxLi e.!ictt<'itctteu trLedie obrintftci prin util,iz.area
fieL'tirui. .!itttor
cle
itrotluttie
iri
lttrte
suu tt ttttiu'or (liruti inprewru).
Astfel. pnoductil'itatea mt'die a muncii aratd eficacitatea rnedie cu care este
ci)nsurlat factortrI munci. Se determind ca raport intre producfia totald (Q) si
canritatea totala d* rnunca utilrzati (L). Se poate exprima, dup[ caz. prin nurndrul
de salari;.iti. dc ore-munca eic.. clupl relatia
'1yg=Y
.
t_
Iixcnrplu:
Dacit prestipunem cii uil produciltor
(o
firrni) utilizeazi zilnic 50 de salariati
5i
obtine o pro.llictie tle 6.{)i}0 de br.rc:i{i din bunul X. rezultir ca
1y,-
=
9199
=
i 20 tjc hu.:irti/.;aliu iat/zi.
i0
Aceirsta inseamnii cri, lrr medie. tiecare salariat lucteizf, cr-r o eficienld (roduicie) de
120 de bur:iti ziirli,: din burrul X. DesigLrl ci intre salariati existh deosebiri snb aspectul
caliticarii. ir:derninarii. ittteresulLri. conlpofturirentului etc. Aceste deosebiri condnc- [l o
eficientr
irotlnicie)
iridividu.lli care se va abate. iu sus sau in jcls, tata de medie.
Produr:tivitatea mcdie a capitalului arata elicacitatea medie cu care este utilizat
factotrrl capital. Se calculcazi ce raporl intre rezultatele ob(inute intr-o anurnitai
perioeda (Q) si capitrrlul tehnic utilizat (Ktt.
dupir
Productivitatca rnedie a pamAntului aratd eficacitatea rnedie cu care este utilizat
tactorul pamiinl Se detennina ca raport intre ef'ectul util ohtinut (Q)
5i suprafata totala
cle teren (P.t tblosita pentm obtinerea productiei respective, dupi rela[ia *,
=
g
.P
Productivitatea mcdie glotrali a tactorilor de productie ne arat.i eficien{a agregata
a factorilor de produc{ie utiliza{i. Se determini ca raport intr-e rezultatul total oblinut
si totalul ftrctorilor de producfie utilizati (evaluati
in expresie valoric:i), dupi relafia
ws=
a
-
L+Kt+P
I'roductivitatea marginali exprima varialia rezultatelor obtinute prin moditicarea
cu o nnitate a unuia. mai multora sau a lutrlror factorilor de productie.
Ea firnclanrenteazi decizia producitorului privind opottrulitatea qi viabilitatea
rnodifiolrii (ctesteru'a sau scdderea) cantititii de tactori cie productie utilizali.
Corespunzitor formelor productivitirtii (vezi figura 5.1), se pot determina qi analiza:
-
productivitatea marginala a muncii ( WLmg)
-
exprima eficienta ultimei unitfti de
muncii in.rplicate irr activitatea economicti. Se detennina c:r un raport intre \ariatia absolutii
a rezttltatclor obtinute (AQ)
ii variatia cantitatii de nrirncd trtilizata (AL), dupd relalia
wlnre
=
AQ
,
"AL
-
productivitatea marginala a capitalului lYKmg
-
exprinia eficienta ultirtei
unititi
din capitalut tehnic atras si utilizat iri-ac-tiv'ilatea ec,-rnomici.
Se dL'terlriinil ca un laport intrer varietia absoluti a rezultatelor (AQ)
Si varialia
absolutri
a eapitaiului tehnic r-rtilizat (AK,), dupi relalia
AQ
WKrnC -
AK,
-
productivitatea marginald a pimintului WPmg
-
expriml randamentul
ultirnei unititi de teren (ha, ar, mp) atras in activitatea er;ononticd.
Se determinti ca rapofl intre variafia absoluta a producliei (AQ), exprimata in urnitati
fizice 5i/sau
monetarLr.
$i
variatia absolutd a sr-rpraf'e1ei de terert
(APl, dupri relatia
wpme
=
AQ;
.AP
-
productivitatea globala marginala WGnrg
-
cxprima eficienta ultimei uniti'rti
din toti tactorii de pr:oduclie utilizati in activitatea econotnici.
Se deterrnina ca raport ir-rire varia{ia absc'rluta a rezultatelor (AQ) si viLriatia absolr-ttir
a tutLlror factorilot de protJuc[ie
(AL
+ AK, + AP), dupd relafia
Ar)
wGmg=
AL + tni AP
Dacir productivitatca cre$tc sau scarle de la o periocdi Ia alta se poate atla prin
determinarea dinamicii acesteia, calcLrlind inclicele prodr.rctivitSlii (lw) ca raport
intre nivelul productivitrifii iu perioada ctrrenti (W,)
li
cel clin perioada de baza
(W,,), dupa tornrula:
Irv
=
JVI-
1 1gg
.
.
w'0
l-actorii care prit intLrenfa prodr.rctivitatea (raurJarnentul) activitiitii econornice a
producirtorului srrnt toute dif'eriti (vezi figura 5.2).
conditiile pedociirna tice ;
concentratia in substanta utila a unui zacamant mineral;
abundenta sau rarilatea resurselor de apa etc
tehnica si tehrrologiile utilizate ;
combinarea factorilor d e prod ucf ie ;
modulde organizare a activitatii de produciie etc
gradulde preEaiire si calificare a lucrattlrilor:
reialiile dintre sindicate si patronat etc
rnotivatia muncii;
climatul la loculde munca;
ciimatul familiai etc
calitatea relatiilor economice cu partenerii externi;
nivelui prcductivitatii in celelaite lari etc
procluct it,itate o ( ron d irme ntul
)
5t
relatia Wt
-
Q
Kt
Factorinaturali
Factoritehnio
Productivitatea
(rardamentul)
Fig. 5.2. F ctrtorii care inJluenlect:,d
L.r cadrul formelor productivitatii, locul central il ocupa productivitatea
muncii (medie si margiuald), pentru cd factorul munci are rolul determinant irr
ansamblul [actorilor de productie.
i
)
i't.i-it;:l t-il.ir i"i;i
'
,/
it.iur
t i.,\
J i_{.hi}s'{'i,r- { {,,1,t}}i
+ Productivitatea este un indicator econo-
uric cantittitiv si/sau calitativ? Argu-
mentati rlspunsul.
* Care trebuie sii fie relatia dintre
dinanrica productivitetii muncii
;i
cliuarnica salariilor'? De ce opttrti peutm
rlspnnsul pc care-l considerati corect?
"
intr-o firmar, 10 salariati rnunceau 6 zile pe saptimAni, 8 ore pe zi, iar rodnicia
metlie a nruncii era cie 4 produse pe orii. in prezent, salarialii lucreazi 5 zile pe
siptdrninri, 7 ore zilnic si obtin aceeasi producgie saptiminala.
Cu cdt a crescut productivitatea medie a muncii?
15" tlr: 1r:1 gl:"*eIrir:tir.i
tn activitatea sa, proclucdtorul consumd factori de producgie. Acegtia sunt
gumparati cle producator de la piati, iar apoi sunt utilizatjffroducitortrl efectueazd
deci o cheltuiald. De asemenea, e[ cheltuie;te sentrn a-s(depozita bunurile produse
si pentru a le oferi curnpiritorilor.
:
ibk,ti;;tr,,7iun,l,irk1o,
friTr-,ti
iii'1,thfii,iEtii-iieiiiit'prof,urerZa, Epffi
{ t;jtii.if i:i
JJ
# Cum interpretati, in primul rand diir
pLlnct de vedere economic, rezultatLli
Lrnei analtze care vA arat[ clr in douii
trlri,
X
$i Y, nivelul
$i dinzrffiici.r
prodLrctivitAtii sunl diferite'l
+ Analizati reiatia prodLictivitate-tirnp
li ber si colrsecintele acesteia.
I |
"-"'--'' "' J--"-'- -- I-'"'""-"-' r-
-" -'
r'"---" -' --_' -'-r-\-''' '
I si vdnzarea bunurilor economice produse de el se nume$te costul productiei.
I
tr" {t { } it fl,lrl l1 [ ir,
l ; ij. ii t.,'f l,l i_ \'.\'1.
"
O societate comerci;rla cu profil agricol, car-e dispune de 100 ha teren arabil
Ei
dotirile necesare in capital tehnic (masini, utilaje, calburanti, in-qrisdminte, pesticirle
etc.), fblose;te in Tu 5lucritori agricoli, fiecare lucrincl in medie l.0f)0 de ore anu1l. si
obline o producfie de 3.000 de chintale de cereale. in anul r,, pe acela$i teren si cp
acelaqi volum de capital tehnic, dar utilizdnd 6 lucritori agricoli (tirlpul lucrat de un
lucrdtor riunine neschimbat), s-au oblinut 3.800 de chintale de cereale. Sd se determinc:
a) nivelul productivitalii medii si marginale a muncii (pe Iucrrtor gi pe or[); b) nivelul
pnrcentual al prodLrctivitdfii medii a muncii (pe lucritor
;i
pe ora) in T, fati de
t,.
Rezolvare:
a) Wru pe lucrdtor
=
,ffift-=600q/lucrdtor
=
600 q/lucrtor
Wr,, pe orir
=
3.000 q
=
0,6 q/h
5.000 ore
3 .800 q
W,_, pe lucritor
=
6 lucratori
=
633,3 q/h-rcrator
L,:^t:;lri,ri{1;
Confectionarea (fabricarea) unlli costum de haine presupLlne
urmAtoarelor cheltuieli:
* rnaterie prima (stof'a)
=1.500,000
lei
# rnateriale auriliare
(c[pttr;eald, a[[, nasturi, fermoare etc.) =
700.000
* arnortizarea utilajelor =
200.000
* salarii qi asirnilate lor (contribufi la asigurlri
sociale Si
la ajutoml de $omaj) - 200.000
n alre chelruieli (chirii, dobanzi etc.)
=
100.000
Total 2.900.000
Producatorul cheltuieste cu desfacerea
(distributia) prodlrsului siu pe pia[[
Total cheltuieli de fabricatie
."-"'-'"*' si de desfacere
I Cheltuielile cu tactorii de productie utili zatr
efectu area
=
300.000 lei
3.200.000 lei
gi consurnati trebuie sf, se regAseascA
lei
lei
lei
lei
lei
lei
w,,r pe ord
=m =
0,633 q/h
\r,I..
89
-
g00q/lucrator.
800q
= 0,gq/h
vvtttg
-
t l,r.rf,tor'uLl/ruLraLot' Trooo..
h )
I*L
=
ffil.100
=
I 05
,5o/o;lw, lh
=0,633.100 = I 05
,5oh
L
0,6
i in pretul de vdnzare al bunurilor economice, pentru a putea fi recuperate qi astfel
i
continuati activitatea economicd.uP
' Includerea acestor cheltuieli in preful de vdnzare se face prin costul de producfie.
, Costul de produclie al unui bun trebuie sd fie mai mic degq1 preful de vdnzare al
i bunului respectiv, pentru ca producitoml sd obtind protit/
\- Aceasta condifie il determini pe producdtor si urmlreascd qi sd, analizeze
structura costului producliei (elementele sale componente).
Elementele de bazi ale costului producSei, potrivit teglementdrilor in vigoare, sunt:
a. cheltuieli materiale de productie (C), care includ cheltuielile cu: r materiile
prime; r materiile auxiliare; r combustibilul; r piesele de schimb; r energia;
r iluminatul unitalii; r arnortizarea capitalului fix; r reparatiile; r depozitarea etc.;
5l {'' t i I i :.t r r,: *,fu t' t * r' i i r i r d e yt r rt d u t' li t
Amortizurea repre:.itttd proce.;ul ecrtnot.ttic de recuperctte treptcttd
cheltuielilor
,facute
cu c:ctpitaLu!
.fir'.
Totctlitateu cortswnurilttr cle t:apital circulant tmpreunir cu amortizorea
".
Anrorrizarea capitalului fix repreiirrti o sumii de hani ce se include in costttl dc
fabricatie al bunului si/sau serviciului prodtrs.
/
r Consumul capitalului (tehnic) circulant pri:supune includc'rea integrali in fbnna
transf estc ionnat in rezultatele
fiecar cleosebire de consumul
se inr ie baneasc/. consumul
pare a valoricd./
Cantitatea cousumata de capita! circulant. in expresic fizica, pentru obtinereu
untri bun econornic este denurrrittr consum specific sau tehnologic./
Ft
i'tiitittiitii 5
Fig. 5.3. Diu.st'tntit c:uiiurilor
r curlla costului totai
(Je
proci
fix (ceea i:e insearnnii ci, la
Q - 0
de dinamica costului variabil.
Dacir 2'','e rlr insa irt I e dc-re natura actiunilor producltorilor care
cht'ltuielilc' respective, costurile se
._grupe
az i in alte doua categorii:
r t-osttlri de fahricatie (fire. \'ariabile
si totale), ocazionate de obtinerea
pe cars firma le comercializeaza;
r costuri de distributie (fixe, variabile si totale), generare de comercializarea
produseior, fard de care fabricalia n-ar avea sens, iar prcducatorul ar trebui si-si
inceteze activituteil.
Indiflerent ci sunt fixe sau variabile. de tabricalie sau de distributie, prtrducltorul, in
efortul si.u de a-si geslitrna activitatea cit mai bine, se foloseste at6t de costurile totaie pe
care le-am relevat mai inainte, cat si de cele pe unitatea de produs, lcrrnirte diu
urmatoarele categori i:
r costul fix mediu sau unitar (CFMt. care se cleterminf, prin raportarea costulni
fix total al productiei ia volurnul productiei: Cf'M
= S ;
a
r costul variabil mediu sau unitar (CVN{),
care se cletermind prin
raportarea costului variabil total al producliei la. volumul productiei obqinute:
svN,r -s-Y.
a
r costul total mediu sau unitar (crM), ce se calculeazd, ca raportintre costul
totai al producgiei (adici
CF + CV) si volumul productiei obtinute:
Citirea diagramei:
r curha costului fix este o linie
paralelI cu ax a productiei pentru cd,
rnii'imca sa rinrAne constantl (pe termen
sr:urt). inclif'erent cle evolutil prtlductiei:
r curba costului variabil porneste din
irr
origine, cll o tendinti de crestere, dupl
care are loc o inflr.xiune a ratei de
cre.stere
$i dirl noLl o tendint[ de cl'e.stere;
ucticr pleac[ din acelasi punct (a) cu ceir a costului
+ CT'
=
CF), cu o ovoiLtt-ie ulterioani conditionatl
genereaza
prodr"rselor
CF+CF
l'e
I
fac
c0l'
.ri (
I
cttltitalului
fi-r, .formeazd
cheltuielile muteriale de producfie.
2, Consurnrrl lactorului munci poare
.!'i
exprimot ftzic, prin timpul de mwtct
clu'ltuit
f(:fitnr
ohtiuereu mtui l.titt (.'t'i,ito!t'tic tou u ttilregii productii, .ri valoric
srrrr monetar,
ltrin
ceeu ce cheltuieste productitorul pentntJuctot'ul muncd angujctt.
3. Consumul factorului naturir
(panrint)
in ticti,,'itutett econondrti este evi-
tlertt si senmificativ, tlar esre
.fbdrte
g.t'eu de relcvctt
-
uneori chiar imposibil
-
sub uspect
.fitic.
De dceea, se Llrtnilreste ruunai
yaloric (monetur), prin ceea ca
se pLdteste pettru a-l cktbfindi si u-l utilk.tt.
Costurile producliei, datl fiind diversitatea klr si din necesitili practice privind
programarea, clerularea
;i
ralionalitatea procluctiei, sunt grupate pe categorii in
lwtcrie fu tliJerite criterii.
Dupi rela(ia existenti intre dinamica volumului producfiei si dinamica
cheltuielilor facute in acest scop. se dtsting urmitoarele categorii de costuri:
1. Costul fix (CF) include cheltuieiile de produclie corespunzf,toare consumului de j
factori care, pe termen scurt, nu depind de volumul producliei
5i
rimAn relativ neschim-
i
bate. Componente: r amortizarea capitalului fi.,<; r chiriile; r incilzirea unitltii; i
r ilurniuatul unitiitii; r salariile personalului adrninistrativ; r dobAnzile etc.
Dacd volumul producliei este egal cll zero, costul tix are o valoare pozitiv5. j
CTN,I
=
CT
=
a
Q
CF CV
t_
f
aa
2. Costul variabil (CV)
inCI
consumului de factori care, pe termcn scurt, evolueazi in acelagi sens cu modificarea
producliei. Cornponente: r nraterii prime: r materiale; r combustibili; r euergie: r
salarii directe ale lucr0torilor din produclie etc. Dacil vlriunrul produc{iei este egal cu
zero, costul variabil este zero.
3. Costttl total (C'I)
este sunlr costului fix gi a costului variabil al productiei
(vezi frgura 5.-1):
CT=61iagY.
.,_-- -_-_"-"- J
=
CFM -F CVN,I:
(1
r costul marginal (Crnr), ce reprezinti sporul costului total (AC'T) deterrninat
de cresierea cu o unitats a volumului producliei (AQl. Se calculeazi ca rapoft intre
sporul costului total (C'f,
-
CT,,) si spoml de produclie (Q,
- Q,):
cr,ro =l9l'-
crr -c'ro
"
AQ
Q,
_QN
inteitcleauna producatorii sunt iuteresati sa oblinl productia cu costuri cdt mai
mici. ln acest scop, ci analizeazd fiecare element din structura costurilor, stabilind
rnisuri dc rt:duccre, iri concordanlir insi cu erigenteie competiliei impuse dc pitrli.
Principalele cii de reducere a costurilor utilizate de producator sunt:
r negocierea urror preturi de curnpirare a factorilor de produclie cit rnai micil
r reclucer:eii stocurilor si dirninuarea cc.,nsumultri de materiale: r reduceiea cheltuielilor
cu salariil,: pe Lrnitatea de produs: r micsorarca cheltuielilor de exploatare a utila.jckrr.
insta!agiilor ctc.; r scdderea cheituieiilor administrative s.a. Reducerea cheltuielilor
trebuic conceputir
si realizata frua rleprecierea calitdtii.
in conclitiile ecrinor;i"r .1. piefa, costul unitar este
si lirnita interioari p6nir la
l
sf, puni in pericol carc poete cobori pretlrl de vinzare al Llnlli bun economic., firir
actrvit utea zlgentul ui ecrrnorllic.
CT
=
25.000.(X)0 u.rn. (amortizarea anuald) + 250.000.000 u'm. (capital circulant)
+ 100.000.000
(salariil");
=CT
=
315.000'000 Lr'tn'
profitul
=
VT (venirgl total)
-
CT (costul total) =
400.000.000 Lr.m.
-
315.000.000 u.m. =
25.000.000 u.m.
, [Jn intreprinzdtor cLltloa$te cir prclul
Llnitar al bunurrilor pe care le vinde este
clc 100 Lt.rrl./buc. Costurile fixe (CF) la
lirnru SzI sLlnt de 60.000 u.rt., iar costurile
variabile pe unitatea de prodlls (CVM)
sLltlt de 30 Ll.m.
Ce cantitate de
produci Si
sA vandf,
pe ntrll a obtine Lln
80.000 u.m.?
bunuri trebuie sa
acest intreprinzdtor
protit total brut de
*'nn'r,{'itlli
. Argrrrnentlti daci $i cie ce proCuc-
lir,,itatca
$i
cor^rtLrl prLltJrrctiei sunt
irrdicatori de ct.icieirta JsonLrinicii.
c Au tr lizat i re iat ir ie rec iproce cti ntre
prodLlctir,'itate si cost (mecliu si mar-ginal),
pl'ecLrin
\si
ii:rplicatiile accstei relatii asLlpra
c,.)nlportlulterttuirri agentui ui cconomic
pr-oducf,tor.
*
Stabilili si explicati corelatizr dintre
costril total mediu al producfiei
$i
costul
total marginal. Stabiliti care estc
semnificalia acestei cc)relatii pentrll
agerltLrl econcmic producltor?
"; Dernonstrati
-
n-latematic si eco-
nornic - egalitatea dintre costul total rnal -
ginnl
$i costul variabil rnarsinal.
I, lir" i i.l i, i., \ i
i,
I{ tu,/-{ } i , \' ,\'i ,\
r
O iirma oarecare utilizeaz[ un capital de 500 de milioane u.m., din care 50Va
reprezinti capital t'ix.
1i
pliteqte salarii de 100 de milioane u.m., oblinind o produc{ie
anualii evaluata Ia 400 de milioane u.m. Dacd amortizarea capitalului fix are loc in
l0 ani, sii se determine costul anuai al productiei (CT)
Si
protitul.
Rezolvare:
Capitalul (K) este tbnnat din capital fix + capital circulant.
Capitalul fix
=
250.000.000 u.m.
Capitalul circulant
=
250.000.000 u.m.
Amortizarea anualfl a capitah.rlui fix este esald cu
250'000'000 u'm'
=
25.000.000 u.rn./ an
l0ani
tn economia cie pial[, ragionalitatea activititilor economice cu caracter comercial
este relevata de proiit. .a*,iu i se mai spune
gi beneficiu. Profitul este excedentul
incasir.or reari
;x**:"'3"$"*lJ":':TllJt.lti.tii;
Lipsa proritului
^
ffi1:'::["';;;i;"2a. unitsrile
care se incheie
sl
economice il urmaresc sistematic, constituind motiva{ia obiectivi a proprietarilor
.upitofrf"i. Maximizarea profitului la nivelul uniti[ilor economice constituie criteriul
cel mai important de apreciere a eticientei lor'
Din punctul rle vedere al firmei, dit'erenta dintre incasdrile totale qi costurile
totale reprezinti
Profitul
brut.
P.
=
L,
.-CT
=
CA
-
CT
=
(P
-
CTM)Q,
in care:
P,
=
nroto
Profitului;
I.
=
incasiri totale;
CA
=
cifra de afaceri;
CT
=
costul total;
P
=
pretul unitar;
CTM
=
costul total mediu;
Q =
cantitatea vindutd.
Legea-contabilit[1ii
qi codul fiscal din fiecare [ar[
reglementeazd modalitatile
specifice de determinare a profitului qi
Dupi ce firma pldtegte impozitul qi
profitul net. Profitul net are ca destina
tehnic, constituirea de rezerve financiare,
capitalului (acIionarilor)'
'tuta
un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea
unei firme care
produce un anttmit bun economic.
PROTTLEN,IE
Dti R[,T. LECTIE
59
{j ri! t:ltrt'ii
.i"ttr'liit"itttt'
tlt
J7i^i
:t, : : !! 1'
1. Cheltuielicu maieriile
prime...............
........... ...45 milioane iei :
2. Cheltuielicu combustibilulgienergia..... .......... 5 milioane lei
3. Cheltuielicu saiariile.,..* ........ .25 milioane lei
4. Antortizari....-.............."....... ..........5 niilicare lei
5. incasdritotale............... ..........100 miiioane lei
6. Profrttil brut
[5 -
(1 + 2 + 3 + 4)]..... ....^..............20 milioane iei
7. lmpozitulpe profit 25%....... .......5 miiioane iei
B, Profitul net (6 - 7)........ ............. 1 5 milioane iei
cin bunul A, a inregistrat
la sfarsitul anului
o
Iiuttctiilc
pretitultri
iu cc{}il{)riliil
tic pintri
o
hlrrtivittil
p rof itului
p{}'.rtc gttltrit
'.il)uz!.triI
r incitd la cresterea eticientei
5i
cultiva. spirit',rl de ecor:urnic:
r este un criteriu in tunctic de care se deeide alocarea resurselor (factorilor
de producfie) pe activititi si firme, orientzindti-le c,.r prioritate spre celr: ruai
protitabile, ruoderne
;
I este o sursa de finan{are directd sau indirectl a oricdrei activititi. irrclirsiv a
celor social-culturale;
. asigura autofinantarea, t<.rtalit sau partialS. respectiv o rnininli inCepc:nclentti
financiari, absolut necesarit oricdrei firrne competitiyg
__
directa (Pozitivi);
.vitezaderotatieacapitaluluifolosit,fatl<lecarcprofitulesteintr.oLelatiedirecti.
Vitezaderotatieacapitalului(V*)seexprirnifieprindurataunetrota[ii,fieprinnumSrul
de rotatii in unitatea at
'i-p
Sp" t*"'pttt'
dacd un capital de lCx) de milioane de lei
aretlnnumairdedoudrouliipearr'inseamnacaduratauneirotatiiestedeSaseluni.
cu cet dllrato ufier rotatii este mai tnicd, cu dt numd'rul de rotafii in unitatea de timp este
mai mare
qi deci viteza de rotalie a capitalului
tblosit cre$te' sporind produclia
si
Profitul indeplineste mai multe functii:
. ii motiveaza pe proprietarii de capital aslli),'a uiiii,:,rr-ii
acestllia in activit[ti cLr r]a.racter cornercial:
. stimuleazl initiativa si acceptarea riscului tli:i p';rtcii cilor
care iI urrniresc drept scr)p in actiunile lor,
I Sislemlll acti\ritItiior motivate de obtinerea protitului poate
,
t-
I
sir genereze $i abuzuri. L,xistenta insa a LrnLri cadru ie gal
l
ipr-rternic descllrajant sllb acest aspect
$i
a Lrnor rnijlt-ace ;
i efjciente la dispozrtta statului, intre care Lrrl sistem de irnpozitc
i ,li
taxe care asigurf, o redistribuire corespllnzdtoare a i
I veniturilor in societate, poate contracara astfel de fenomene. I
Din anatiza ratelor de profit r-ezttltf, factot ii cle
grarlul de profitabilitate
a firmei, si antllne:
o nivelul costului unitar' cLl care prol'itul este
o nivelul
prefului unitar, cLl care profittll este
o volunrul produselor
si scrviciilOr
vindute'
carc depincl
vollrlllLll profitului $i
irrtr-t'r relatie inclirectl (negativa);
intr-o relatie clirectir
(pozitiva);
cu care profittrl este intr-t: rela[ie
Mflrimea profitr"rlui este variabila de la firmi la firmi, in timp si in spalirr.
. Gradul de prolitabilitate a firmei se expriml cu ajutorul ratei protitului
(R,,). Existi tnai multe metode de calcul al acesteia.
'
Ca un raport procentual intre mrua profitului (Pr) si capitalul tehnic folosit (K,).
R*=3
,
loo
Kt
.
Ca un raport procentual intre rnasa profitului (Pr)
;i
totalul incaslrilor
firmei (cifra de afaceri CA).
x
100
.
Ca un raport procentual intre nrasa profitului (Pr) qi costurile totlle de
producfie (Cf;
-
rata rentabilititii.
Rp,:&., roo
Rataprofituiuiestefbarteimportrrrrtdpcntruorientreastnrcturiiproduclieipeproduse,
rzrmuri
qi subramuri,
tii"J.r,,,"il
cele care ottra o ruta cdt mai inaita' in crutarea
acestei
rate, unii agentr econo;t'i,;i;;*ang
sau-chiarabandoneazd
anumite activitati
(cu
orofit mai mic) si
a."tiia
'"'
i'itl"# atele
(ct' profit n'rai mare)' ceea ce imprimi
ilttrror activitililor
o dezvoltare inegald in timp'
R,:&
pr0fitul.
Fig. 5.4. Relulict clintre vitei,o cle rotatie cr caltitalului si Ttrtt'fit
Reltttie ilrclirectii
()
!;a
|-a
t)d
'ai L)
!3
Durata unei rotatii
Relatie dircct
proporlionale
Numarul de rotatii Pe
an
Relatie directu
(1J
t-
d
|l.)
G'l
ol
r$
9-
!
O
td
'9
-'O
I
a produce i .000 de bucdti
economico'
f i iranciara :
(tl
,r-
r?i
,:i.'ii;! j
l'rofltul este tormat cri, profit obisnuit
;i
din p*rfit s*prirnentar
salr protit
de mor
Itrtrnr,rl c',rr
^-Ji.^^-
I ii ,;il : I
rrOrnilrl Sau Ordinar,
ir' ..1!:;, . .:
' eCOnOmiC pentfu
a
;;;;*;;ffi ilTJffi ;THTTffi
,lil:T:"tll,I:##,1;t,*;ffi
*i:i:J::: monopol.
:
fgentul economic
cale obtine profit suplinrentar
il olr[ins si
::ii.r-l:,.,I i
Eiri ! dd:lj- I
' pe cel ttormal; reciproca
nu este neapiirlt valahil;.
rr \-'L'rrrr'
I
Pr';fitul e'ste u]l collcept
dc naturi complexri.
i\ccast.
reiese
i
i
diil insusi firntul c:it rnirir-r-,A.r {\.r iiz\..r-_ ..:
componenre:pontLrr,,i:l,"iT:r:i'I;,ilil"J,::,H::f
":#T.t*1*;;;;
Profitul tegitim
este suma ce revmc."lui.rr,"
detine firma ,rt', i,rt."p,_aerea
pentru serviciul adus prin activitatea
ec nomrci pa .ur. o clesfir5oari.
.
Profitul legitrrn este formar <tin ,enitI.,ri
in,
;i
tehnice,.oiiro,"
J..ii'ma p.i, ir,,..,rr..r1uir"#,"til::H
L|r."r'::;1ffi:#l#I:
ri mai ieftine, imbunrtitirea
pioaur"t,,.rot.
,ri outir.."o
artora noi, organrznrca
s,perioara a activititii economlce
etc., l, care o o;ro.,, inL.*a
eforturilor
depuse.
Acestea sunt de tapt serviciile reare ad.se d: f'rT,, ,,, il;;;i'p,-opriei
sare activitali, ci
5i societiigii
care beneficiazd
de ele' EconomiSti
ae prestigi,
slslin i protitul
astt'el <Job6ndit
ar trcbui scutit de impozit pentru
a stimula progr""*f
-rlhni"o_""oro*r".
venitur ne'meritat
sau profitur
n.rJgiti,n
"rr"
,rrou. insusita de posesomr
capitarurui fiirri si fi avut vreo contrilbuti"
r" ,.iiiir*a
economica.
Acesta ipo." co o sursii de imbogdfire t'iiri cauzi. i, esenld,
"u,
,pu". iruurice
Allais, laureat ar
premiurri
Nobel pe,r* economie pe r9gg. el ,,are caracrerul
unui venir gil;.
;;;r,a,li o,n circu,rstiurfe fav.rabile, independente
de beneficiar,.,
"ai.a
de pJsesorur
t".i".,,rri
de producfie respectiv' El nu este un rezultat a upo.t,tui ri.,nei la activitur"o
".onon,rcii,
ci ar unor economii ne-j,stificate
de cheltuieli
p"nt.,, p.n,."tia
mediului inconjurf,tor.
practicirii unor preturi de vanzare
excesiv de rijicate, .ig,igu.ilo,
strprimentare prirejuite
de inflatie sau de alte fenomene
sociar-economi."
.rc. o.';i"i
,, ,ug.r,r;.u-*lrr"n"u
profituri
si fie preluate in i,tregime
d" ,o.i"tat".
cur.urlip-ti,,rlui
-conauce
ru o'r,,,r, grobarii.
in care cete doud componenre^cu
greu se pot iientific".
;;-;;
i*,., a dezvalui continutul
lor, este necesard
intotldeauna
"
_r"irr, mai profundd.
Eficienta economlc-
rormare u ot",t"i_;;:.l,#[;,':i:J:,i,:::,'['j:.if
,.,",?tlll,,""i:'$lT
i; raportului cererii fatir de.of'ertri pe prali
-.on.r"rrru, r, ,ir"iJii"r.olulia
prelurilor de vanzare qi veniturile
.onri,*'uro.itor."B"ono,rria
de piati cere ca eficienta
:i,H,'#;ilil:J:l-:1",*il:,;1,,I."T,,:i
rirrne, deoarece
inericie,rta",i";;;ffi'';
Falimentur
unei firme apare atunci cand aceasta nu mai are nicro posibilitate reald de continuare
a activitatii.
a."urtuir.r"-uirni
cii incasdrire
din vdnzarea
bunuriror
ecollOililCe Ilu-i illtti
trernlit
CLIlI)pf,r area de noi factor:i
dec:urge din insusi mecanisnlLtl pierlei
Si
se sanctioneuzi
exlstente.
de: produc[ic. Falilnentul
juridic potrivit legislatiei
s Profit
-
venitul citre_ se cuvine
pr oprietarului de capitaI pentrLr
aportllI stiu la activitatea uuei unitAti
ecoltornice cLl caracter comercial.
* Profit brut
-
dennrnir:e care se
atribuie dif'erenlei clintre incasarile si
costurile totale 21le unei firme.
E Profit nct partea ciin profiturl
brut care rimAne dupi ce :ie platesc
impozitul $i alte taxe pe profit:
il Rata profitului rndrime
procentualir cal'e exprimi gradr-rl de
profitabilitate er Llnei firme comerciale
in raport cu o serie de factori
econornici (cifra de afaceri, capitalul
folosit, cosrLrl total etc.).
"
Profit legitim
-
venit meritat, care
se obtine de firrni, ca unnare a
-f"'
I iI'i'ifi':fi.i Eil
g,{..H'!'r{
{,
;'/ 1' lilttt"l{,,\ I{.il,\
:9 i , L,
,1{
it-l' I \.i.i,, L{ } Il
I. Profitul este o form[ de venit. Curn
poate fi motivatir insu$irea acestuia?
2. Explicati ftrnctiile profitlrlLri. Care
dintre acestea conditionezrzA
$i
sLlcceslrl
in confruntlrile concLlren(iale?
3. Argumentati de ce pentm firml pro-
fitul net prezinta cea mai mare importanfS.
4. Pe exernplul unei firme, desprc care
aveti cunostinte, otral izati prof itul din
perspectiva urmiitoarelor elemente:
mdrime; beneficiari; rnotivafie; functii; risc.
Lltilizarii ef ic iente a
p roduc
fie.
facttiritor de I
* Profit nelegitirn
-
venit rlemeritat,
obtinut ca Ltrtnare a Llnor economii
nejustitjcate sau a Llnor situagii care nll
tin
de activitatezr le-uala a finnei.
"
l'aliment
-
situatie determinatl de
mecanismele pietei
$i sanctionata j.r-
ridic, ca urnlare LL l'aptului c[ agentul
economic nu mai rrrL' nicio posibilitate
i realfl de contintrare a activititii respec-
tt t'e.
r) Autofinantilre mlrirea
$i
perfectionarca capitaluh-ri tehnic
folosind o partrt din profit
$i/sau
aporturi suplimentirre alc actionarilor.
5. Cue dintre modalitltile de determi-
nare a profitul ui ii preocrrp[ in mare
mdsura pe actionari'l
6. O imagine asupra capacitAtii con-
curentiale a fjnnei se poate fonna mai ales
in funcfie de nivelul:
a. masei protitului?
b. ratei profitultri in functie de capital?
c. ratei profitului in funclie de costul
total'l
d. ratei protitului in functie de cifra de
af aceri?
{
-
iii !:,*.1'i';i,!:'i:r' i i,t'ii t t t {i rj
iii{);i
lt t, !i t,
PRORLtrN,IE
DT] REITI,E,CTIE
'
Prtlfitul
,si
satisfacerea unor nevoi
cu caractcr social-nrnan erle colectivitatii.
. Culn s-ar ptitea explica orie,tarea ir
nLilriero5i intr:eprinzitori de afaceri in
spccial in domeniul corrlertului?
r Aratati (argurnentati)
Icgirttrrile care
1-lot
cxista ?ntrc:
!rr-ui'it
tegitim;
ltrofit
nc,legitirn; e,conornic subteranrr: profit
net; autofinantare: indeprenclentii
finrtn-
c iarei.
f i.'L"1' .
S,IHCATiISh,t{J [-,
Cifia de al'aceri
-
200 uril, iei; pontlerea
costudlor rntrteriale in CT
=
80Vo.
c.sturi salari.le -- 30 mil. lei; capital
rutilizat
-
400 rlil. ler.
Impozitul pe profit 16%.
SA se deternrinc,:
.
profituI br ut:
.
profiturl net;
'
r.tzr profitului caiculata prin toate
It-lrmele cunoscute.
I' l{t ) li L lr i\I 1..
{)L, t( f:7.{)L\'-,,\'[
cllltosc urnizitoar.ele informatii,
situatia unci firrne Ia finele
r
Rata pr-ofiiulni in fu,ctie de cifi a crc
ai'accri, colnparatr v c r.r rata rentabili taitii.
este:
a. lnal tnare']
b. ntai mica?
c . iclentic li'J
cl. i^rl titrctie de situatic-. poate f i rn.i
rnare, ai mica salu cgald?
Rispuns: b
3. Elabor.tr Lrn esc, de .,a-douri
pagini privind relatia protit legitirn, profit
nelegitim, functiile profitului, econorniir
subterani.
COt{C[1 RF],
lVT',IAL
A. SEN{NII.'ICATIILE PTETEI
R. PRETUL
C. IVIECANTSMLTL
CONCURENTIAL
I). PIA'I.'A CU CONCURENTA
PERFECTA
E. PTE]]E CU CONCURENTA
INII'ERFI'CTA
iata este Lrn tcnomen care iu viata
de
r.oltLe
zilc:le poate ij intzilnitfl sub
nluueloasc l'rtrmc corlcl'etc: targuri, hulc
pubiiue. r'eteie de rnagaziire, supennailuine,
expozilii cu vinzale. case de comenzi. bulse. tranzactii intrc fir-rne s.a.m.d. Practic,
exista atitea piefe cite
.:ategorii
cle hnnuri sunt supuse tranzactiilor. Indif'erent de fbrmele
sub care s.: pru-zintir, piata este epicentrr.rl in
-.1u.n1t
c_41gi1 gra_y1t9azI a9!iv'i1r4ea g_._qgo*igg
c()lltelnporanri. PLodilitji si consunrul
.-
actete ccouornice fundarrrcirtalc -. dar q;i alte
corxi)oncute ele viclii economice gi sociale, sunt intluentate de piirti, de rnecanismul
crrncurential, cle niveluI si evolutilr preturilor. Cind pielele firrrclionr:az5 uormal, grafie
nrediuhri concurenlial, prefudle sunt corectc. iar libertatea
5i
posibilitrilile de alegere ale
dc dezvol tarcer
vont studia:
irgciltilor econon rtci sunt ridicate.
Dczvoliarcu ccouotniei
;i
Llil trai cleccnt i depirri.l $i
pietelor concLtrentiaie si tiritctionareu lor r'n co
Pentru itriclcgerea problcrnaticii pietei
;i
rlcurcnlial,
,q
Studiind acest capitol, veti
fi
tn
-J!
,nasura sa:
cjtte"!vs9-.t:i#:I,Jir.ttlJlv.ai*si.,Ir"9*!I
g
.I::
" "r
o t u t s."!"
*..,
"
:::ttn!: !!l^31 9.1!
g,r"y'
!;
!
c t^y o a
I
t g.{,! i
.,,
"!"::#,
"r: !
i ytfj t
:.
(!rt r r,9_
_
p
f ! L
cere rc
^ti
o!'er!ii.,
.pj'a.(
t:Jt!
;i
inqiq!.ery!ek.
,'
lor usL4pr(1 !( ot't otntct ;
s e-rp'licctti (tv(.ttri$ ete tileccutisrnului
- -d-
coniitrenticil;
t,
tn[cle..qeti cunt
.fwrcfioneuzti
o piga
id e old, (:rt ('ortctn'uttri peqfectg
neaz,ci cele mai relevctnte tipuri de piat!,
care se intAlnesc ht reulitateu economicd.
[,
i-'tliri]iiijrir
. Piata
este cau[ur
e orienteazd
ce $i
cit sf, produca qr s
',,rrfi1"
ii irt functie d":1t-"
"s""1i'-:::1"^Tt::,:i,,..., in hani a unui bun economr
rrarfare
st 1l) tllllctrtr ut
i^w luarea in bani a unui bun economrc
fi;;;".
Pretul
reprezinta
up1"."l:X.:lL
tli].,ur".,rr
sunt tre acord atunci cind
-ilXl?il
;'-li:I#
H:X'#i
JI;;.';'#ffi
;;;*o'ut
s"nt'lr e ac or d atu nci c in d
".,J#ll::ffiJ::'Hii;^1?'1,i"ffi';*il11ffi:f'ilH
'*H1;,:;1:ff'r#xdhi,,u,
rtirecta sau inte,,,
i c" orerta
'lu'luia
sc'lu
"'
i ;#;:ilH".[#;ilffiilffi:;"i"*;;il;
"''i,i*.".J"''i"*'t*'piaraiodepritratd-
-
delr",uranisu!!rv
rrrrti I
in acest context, piata are un cemp demaniiestarc ex!rcm de
$estEafac
purt!:
, ,-
^^^^ -- -d...w^ie
d nr trebui
sa se
FoduciE,
::,1ffi[:T::.:]T: ffiI:i:',ifli::l#:':i::;:;:l,l-
'":T;,1:Jixi*-*u'.r.*'.t:,":,,:s".^":"-Tf,ff[i:l'.T::ill#,:"x,':iT5
,,,
i
""'i.oiil;"i"'iiJ;"ili;i."};:'iffi "ffit;*;ii
0,,1..,;i',.
,,,.*',"*
;i'"-;-;; ;;4."
fiid"
'uu
"::101':::."::?::T:':i'l
*'
'
,"""f;;;
*;H#;f;il;;#'="
!t'*il;;;
de veriricare
qi conrirm,l"
('P".:*:::::l"l
i
. variatiire
.
consurrul se realizeazir prin chelnrirea
'eniturilor
oblinigg
.,rr";;;,;;"n,.rt.ri
qi deciziitor
luate de us"n:11-
":"ji'lit::
1
pictci prin
a"
+;;,rii
"""r;;.i;""tru
tr-si pr.ocura hunurilcr pro'e rirr
n.oriror"o
actului
de vi,ztrre-cumpirare
"tt" ^:ull,l-:: i ,',riitlificarca
.
se asigura reprotlucet'ea hunurilor consurnate prin
,.*p""iir,
cuutliita
marfa av.r'rti
I l:::::-*,::i'i'j::,i# i
lrr calitative
gi
^
r --
--^r..^+l-
ci nnnsrtm Ca I
--
!
specitice gi utilizarea lor: irrfirmarea
orlentarll
care PU4Lw "*-' r- '
I rtl'(ll'lurrrur rrrtas
i:r:
i o
se reatizeazi cresterea elicienlei economice care <lcrermin,r
-
.
funcfia
de co nunic"-:,-ll::.t:":""i:::t::lr:Tt:Ht:i
1
o*tttt]l:
**lilI'i:ffiili,,ffiiilH'iH::'1"Jffiffi:".ff.,Ifili;:
**"1,1'i*"'**.r"
^'"
*:1Y":*:""::T"::ffi
determina
i *i"o-i"i
r , ,--^:
-.,-:
-i.ri,.onulatiei
de
pe
I ...,., a-,- i..
^
,,,,, i :f1ffffi::ffili#}!ffi"ift#'#:liffi'ffiIil1#; ::il:1il:;;;ili'"i
mai mari pacia poPulatieid"
p"
lpu.i"iti""'
a"
"
l^ t* a"'i'ii
!t,tr-i;iri!;;i {;
I
:.-:a1- . i Prodllse
in
Plus;
11'J
il,llll;r l.u.,u,.o procrucliei
;i
consumurui pr:!r
ot':?frilltTli,t,iuui."
t*i""-,:::):":".:T,"]:'#ilt#,9,, I
lit',".t"'
,"rJ"#;'ffi;;i;".J:;ffffi;;;i":1..t-;;';;;;J';;
..o.,I-i"e
+upr
imp rtanta acestora
pentru
exrsrenra
sI
. Ti .=.:: n-: if,,fF er cele mai imoortante
rctivitfr
care satisfac
cele mai
piaFi p'g'"t"i
"af;;tl
tptuitate
au cale mai importante
rIr\4IaIr
cdE
'cq!'l'-
'-'- '--
.
s! constituie modelele de collsum pe cuiesorii socioproresion
iT,IJXiO"n.,
""*,""zata
$r
cunoscutn
in vedercr
unei mai bune
mediir de viara, de venituri etc., in tuoctie de reactii.le pi;lei la con
trT;:;;ilir*
;arirea
atentl
a evolutiei,
variabilelor so'le:
calegorii d!consumatori
!i
de adaptare a acestora la tetrdinlele pie!
tnnza.tiilor:
.{
pretut;
Piatlestc un fenonen economic complex, o sifitezi pentu mul
- curenta.
mcepgiiFiecare acceplie este, desigur, corecta; dft partiAa; Unsut
;
'
conr
poaie ti definil rumoi prin considerarea luturor acceptiilor in unitat
1
.
Iti;rlli
L" fi e i i
i!,.i
i-;l I rl I'1
1i:rrl'f liiti i.
.
Piata este spafiul econornic in care se pozitioneaza to[i
ageflfii economici care in actiunile lor coo pereaz.d $i totodaii
se concureazf,.
tp"l
tazele in care .se pozttio neazl aggllgl
economici decurf- r.]in conditiile specifice fiecAltf-a, interesele
urmarite
$i
comportarnentul lor. Ca spagiu econolnic, piata
*fe
$i o cleterminare fizicd, in sens[rf ca se delimiteazi printr-o
lnumitii suprafat[ sau
frrnct
de pe Glob.
.
Piata este locul de intfllnire a agentilor economigi, grupq
in ciimp[r[tbri
;i
vinziito[,unde fiecare isi exprima cererea,
oferta
$i
conditiile concrete de realizare a, vdnzf,rii-cumpzirar[.
Aceastf, intAlnire poate ii fizicd, ,,,fati in l'a[f,", saLt poate fi
interrnediati de mijloacele moderne de conrLlniczrre: telefotr.
fax, corespondenfri, internet, cataloage, mostre etc.
t.
piutnl termen
ce relevl intalnirea
L*"
.'
ultor
cero;ii ctt oferta Llneia saLl mal rnl
marfuri,stabilireapretl"rlui;iacantit[1ilor
care se schimb[.
-
'*
I\larf[a-
bun economic
apt. sa
saff;faca
o nevoie si care este destinat
schinrbttlui,
prin vinzare-cllmp[rare'
la
Lrn anllmit
pret.
--
". Burs[
de m[rfuri
E
-
forma
67
) \ ": ''i'l:
J
lc!cntii'icutr i'r-t'tnclr: dc rc:alt/.are a
rc]lrtiilrli-
l-,t
otluclitt-cotlSLli r'r
I)l-ut
rnterme-
t!iirl pie lci.
Pe cxenrirltrl rinLli b,-rn rlc ciir-c
cluriur{-'it\'();.I:;tr-a aveti ner,'oie ziirtic,
.lescric[i cr-rrii se rcali z.eazi ftrnctiile pie[ei
(birrrului respectir' ).
Ce accr-:ptii (sernniiicatii) are pentnr
dnmrreavt-tustrir tenlrenul,,priertii"'? Explicati
ficcare accelltie.
Ce lonrre (c<tncrcre) cle piatir cunoa;s-
teti'l
Cunr 5g: cla.sit'icii piete [e dupii bunurile
cilrc l'ac olricctul tr:.rnzuctiili;r in cuclrul lor'l
,Explicati,
pe exernplul unei rni-rrf i datr
rnoilLrl in cilre variabilcle sale vcrificr
dec:iziilc agenfilor economici privirrrl ce
cit
Si
cum s[ produci?
"
Cal'e sunt ce[e mai irnportante t'rurcti
pe c;lre le indepline,ste piala intr-r
economie moderna'l
n Cum va reprezenta[i durnneavoll\tu
rrrodul in care piala realizezrz.'a tuncfia dt
orientare (distribuirc.) a resLlrselor p(
activitlti economice'l
,rt
Pretul
{
\\r
Of-erta
\\
[.,'ig. 1t
t' t' t - t' c t-c r e - o.f'r' t't tl
in {unctie tre niverur pre[urui, cererea si tiferta exp.mate
pia[i concurenfialI
sunt cle regul[ cliferite; cererea li
oferta
int'tdea*na egare gi asa se intampl[ la tiecare nivel al pre[ulL,L
pr:ezrntf, aceste aspecte in tnod ipotetic.
.i.
ar permite vlnzarea rnitrfltrrilor
procluse -
,
.
in conclitii cle concttrentf, ii cle preturi lilrcre' cele trel
v.riabile are pietei se aflir i, i,terclepe'clenti,
A.)a c*tn rezulta
din figura de mai jos:
' ltt tt
TEXT TEMATIC
,,O cregtere a cererii va duce aAt la cregterea prelului de echilibru, cAt gi a
cantitdtii de echilibru; o scddere a cererii le reduce pe amdndoud. O cregtere a
ofertei sporeste cantitatea de echilibru, dar scade pretul de echitibru; o scddere
a ofeftei reduce cantitatea de echilibru, dar cregte prelul de echilibru. Acestea
sunt asa-numitele
"legi"
ale cererii si ofertei."
+
' Richard G. Lipsey, K. Alec Chrl-stttl
S e cere:
l. .rti. ,re reltre;inte grufic ntodificdrile variabilelctr pielei desc.rise tn textul tle
,7t(lr JtIs..
2. sd cortsideroti tut bun ntatfar oarecare, ce se tranzactioneazd tn localitatea
tlurttttt:ttlottsrrd. Pe beq,a r:elor prezentate mai sus de cdtre cei doi autori, puteli
tt;tt'i:t'itL ct'o!rtritt preiltlui
si
(t
cct,ttitdlii de echilibru? Argwnentati-vd rclspunsul.
tru, *"'i'+:ttttr
Tran r.'aclionetrea I'iecf,rui br-rn rnarfar irle loc Ia Lln annrnit
prct d iltrettfiett, in tinrp, spatiu
;i
de la un agent econontic la
altul. irttr-un sistern concurenfial, pregul se formeazd in mod
liber, in lunctie de raportul dintre cerere si ofertl. El apaft
cit l'iind determinat de pia1a, ct rezLt ltanta a confruntarii
rlluneroaselor cereri si oterte individuale.
de purtatorii lor
Pe*o
satisflcute str*ni it't t:
-l'abelul
care urmeaza
Tabelul
6.1
Cererea, oferta qi pretul la morcovi
Exces de
oferta
(kg)
(lc rerea
si otcrta
satisfacute
(kg)
Sitr_ratiar din tabelul 6.1 este reprezenrutf,
grafic in figtrra 6'2'
6t)
e --. -_ .,'f
-&:
;*
s
il
. iirtcr-csrrit) i)r(),JLrciltorilor
Ii
co^rsLnntttc)l'ilor
sLlnt
f ii1.
bi1:
Q.
Q"
Fig. 6.2. Frinnureu pretuitti tle ai:hilibru pe o pictttt L'on(t.u'uttiuli
, Exenrplul cle mai sLrs relevzi c:li pretul de cchiiibru estc tle
ir
i
3 [ei, iar cererea gi oferta. etiit cele exprimate
Fre
piatli, cit si
,iii.i -n,, cele real rzate, sunt egale (q.
= 300). in practic:l este posibil cir
cererea si ofertzt exprinrate la pretril de echilibm slr nLr fie per-
fect egale si una dinfre aceste veriabile sii nu se satisfaci in intregime.
Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeazi cel mai mare volum de
tranzactii pe piati si cdruia ii corespunde cantitatea de echilibru. La preturi dit'erite
de pretul cle echilibru, cererea si ot-erta exprinrate pe piala nu concorda
;i apare, clupir
'i'''::::L1-y:_::9::y.:ii i:T
." ..!,"
'"
t,qI"r
f:_fi
figg.
9
r:-_"
Pe o piali in care concurenta este normald, pre[urile piegei tind spre echilibru. De
exemplu, dacd pe piatd s-ar practica un pret, P, (vezi figura 6.3), superior pretului de
echilibru, cererea ar scddea de la
Q"
la
Q,.
Oferta (Q,) ar fi super-ioard cererii, ceea ce va
accenttla concurenta dintre ofbrtanfi: prefurile vor scddea, unii producdtori se vor retrage
de pe pia{d si oferta se va dirrrinua. Pualel cu reducerea preqului, pe piati vor fl atrasi
treptat noi agenfi ai cererii, ceea ce tinde spre reintoarcerea Ia situatia de echilibru. Un
pret P. mai mic decdt cel de echilibru genereazd comportamente opuse celor descrise
mai iminte. in practica, o asemenea evolutie se inregistreaza, in timp gi ca tendinf[.
saList'Iictrtc
uar:.i ci ae tion
erl.ir pe blza pI ctttltri de cchilibrtt-
Fiecare procltrs ltre la tln nloment dat propritrl pret de
echilibrtr.
prrrtul
de cchilibru se m()dificl in timp_sub i*cidentzr
tr.tori: cle cKelnplll, daci venittrrile c[rnrparltortth:i
I nLlmet'()sl
salr n.me1r,r cLrmprrtitorilor
ar crLlste, va cre$te sl cererea, lt}f
ectrilibrul
ss vlr I'orrna la trrr pre[ $i
(] cantrtLrte sLlpcrioar-e'. D:'tr
situatia
poate evoltta si invers'
Gur,,e-itlele,
aLltoritLtlile
publice intervin
adesea asLlpr.*.
pretLlrilor
atet ctirecj fixi,,tJ an,rnite niveluri saLr plai.ary
a. pLej (c:ec'u ce perturbI piata,
.dr:.
asig.tt' atingerca ttnor
obiective
soci.rre) -,
cet rnai ales indirect- In accst ultirn clz,
ele acloptri ctiferite rn,Isuri cle politici'..,orlonlicii
prin care
actiorre LrzLt, duplrr ciiz, in
,Jirectia stir''lflrii saLl reducerii cercril
szrLl otcrtui. De exerllplrr, Statul poate actiorla asLlpra cerefll
flici.cl achizitii din:rcel bu. sau maJorind'cr)iturile
Llrl,)r-
categorii cle c.usLrnatori
(cre exenrplu, pensionarii
:*i busetafii)
in lelul *cestu, cerclcil va crcste si, probahil. si riivclttl prettlriior
de echilibru.
Dacf, sJ co'tLli-eilzli o ofertir insr"rricic*ti, care ar pLltce gcnera
sitLiatii dc penurie (1ips[) $i
cre$tere exagerata
a preturilor,
gLlvernul proate acorda *nele prilne prodLrcritr-rnlor
pentru sporll ea
procluctiei sau poate reclttce Llnele iaxe cJe inrporl, facilitand'
pentrLl o perioaclf,, crestereet irnporturilor si asigurirea otertei'
. P retr'r i
tlc cchilibru
r:stu ctinanric.
se rnodificlt
in tinrP'
o,\ttl.orititiit:
iutct'vin in
rlrttnenirrl
i;
r'ttrrrilor nrai
:ilcs inciit'cc[.
iir i'lucu ti trrl
ccrcreit $i/sa
tt
ofert:l'
i
I ;
Venituri reale
i
cautitatea t.tal.'
T-,:
id.
buntrri marfare pe care' agellt*r
j,
:ec:onotntci
o pot achrz'rliona cu
Af,.f;
i ven ittr rile b ane*s-tt.
I " , r
-r-:
reflecta realitzrtea
pietei, fiind mai
reduse decit cele normale'
D
Exces de otertl"'- partea de oterJ'a
, c are,lppitg-:1"g.
.grlt
itatea ceryla.-
c'
Subu."tiilL
sume acoid ate de
.
*-'
istat
de la bJget,
cu titlu gratuitTi
, nerambursabil,
unor agenli econorr\ici
(procltrcatori satl consumatori)
pentru
ia-i
stimula sa proclucf, anumite buntrri
P,
P
D
re
_o- Pz
Importanta pretului de echilibru:
o releva conditiiie economice regLl-
nos-i"fre ., normale pentru proclucerea
si consumLrl unui bun Ia un moment dat:
.
minimi zeazd riscul cdnd actiritoilu
producltorilor gi .nisumatorilor se
desfirsoara la nivelul pretului cle echilibru;
.la
acest ni,,'el de pret, cererea
[L
of-erta tind sd se apropie sall chiar si fie
eg al e;
i ven ittt rt Ie tl atre*s-tt
:
i i Pret de ect itiUru
u-
nivel de
P:9J
i- \
^ ^ -t
-: -t^!*^
.',ri.'!i,'rrf A
i U
I l(rL tlv v\-rrtrrv^
- fl. -
I
"*-,,1
i
ito ctare cererea
gi ofelta satisfacutei
iasigurS
cel lnai mare volum de vinzd*-i
icltqrpiirlrt
(tranzaqp:
F::::?
i
! *
Exces cle cererel
-
partea cere-flii
i care dep5;e$te captitatea oferita. Apare !
i
cle regul[ cinil preturile practicate
fit:
Q't Qr Qu Qz Qs \( I \(e \{t \{J
Q,
-'iq.
6.3, ReintottrL'ere(t la pretul tle echilibnt
rl
1 00 200 300 400 500 600
i
sau s[ facat fatlr cresterii prefuritor'
lr{
_..,tg[J$g
cffilii
pentru a-si realiza interesel u clULq.pLISl
ilIl-ae
altii.
* (-t:
este pr-etul cle echilibru,l
r
Cc i,rpt-rftantii
arc pretrrl tre eciriribnr,l
.
r\nalizati
f,trr.trtrii (catrzele,t
cale pot
irri'lr-irlnt.t
Dr-t-rtul cJe echilitrrrr.
' Cur, p.t in|rue,t.
li*trlr-itlirirc-
pru'tur:le
in r:tod irrdrrcct,/
. I,tc'r,e,tia
.,t.r-itiitilor
in dt_rnre,itrl
preturiior
- e.ste ,;iu ,, dezir*tririr,l
Ar-[u mrrlltati -v1 opip ra.
Afir,rafi*
."pretul cle echilib.r
este
ircela Izr carc se etecttrcaz.i
toatc
trantactiiIe"
este corecti
si.rLr fa,li;r.J
AtgLunentaf
i.
a.-ten[ii ecorlonllct sunt intr-o
interese si e dezvotta relatiile
competitie pennanetrtii pentru it-sl
-tdsi
irdecvate real it.irit ior.
Acest tip dc relatii intre agentii care action eazil
propriile interese, astfel incfft libertatea niciunuia
poarti denumirea de concurenti.
pe pinta
dintre ei
pentru a-rsi realiz:r
sit nu lie ,stirbiti.
.!:' a
i::;
i
hnagirrati-r,;i
cr antoritatire
frxeazir
la trnele bu,uri rnarfare
pret,ri
rnai
,iici decfit pretur
de echiribr,.
Arraltz,ttti
Lronsecintcle
urlei asernL)neir
llasLu'r perrtru
r.espcctiva
piaIii
;i
Petrtrtt interesele
rocltrcitorilor
si
cuinpirittorilor.
.
Pe piata b, uului
,,x,, cei,e rea se
e.xprrnrei prin f-r-rnctia
C_-.,
= _10 -_: p.*,
iar
ofertr prin firnctio
e.. - 2p* + 9 (uncre p.
estr: preIu r ra carc .sc cfectuc
azit
tntnzacgiile).
l ' dcterrrri,a[r
prctur
si cur-rtrt:rtea
crc
cchilitrru pcrutru bunu l ,,x,,.
2. ciaci auto'ititrire
ar t'ixa prc{rrr
I*
) u.ln. pe acelstii piatrr so collstati:
-f -1
L_!
Lt) exr)es de
b) exces cle
c) echilibru.
lnclicaIi
rispLulsul
corect
si
functie
de situatia
constatatl
Ia
anterior
se dore;te
stintnlarea
Pentru
acest
obiectiv
se
\rl
itrg u - cumpf,ratori;
cere re
;
ofe rtei
;
recrtrnlanda:
a) rerJucerea
taxelor
suportate
de
c Llrn piiruitori;
b) reclucerea
Llrlor taxe sLrportate
de
producritori;
c) argurnentatr
rnir irea taxelor.
normale
de irnport.
1(7; 23); 2(a); 3(b)
:. X ,1...t *
Pe pia[ai. rclatiil..
cjintre agentii
econornici ernr
^'rr,__ cle
.,o]],u,,1'ri"lj,,.:::tl3'lltn:''
cf,rora sd le convina
calitarea,
;;;;';;,
;lliJ,l; n
-
1r r\r r lF.1 ,r -ar. ---,- : r
-
;;;;.';';;;,.
tr-rrir-f\rr-i 1., *.-.-r-- -r
. t.
;;;;;";,
;;,; frtlrli-o-'n
^L:^ -.' |
-.-
,? .
cupacitatea societiitii de a stirnula initiativa, creativitatea
.) --a =- -&
5i spilitulde competilie al agentilor economici.
Pentru a preveni comportamentul inadecvat si abuzurile unor agenti ccouomici,
in toate tlrile existd un cadru legal, adaptabil la realitagi, in cale sunt prcvazute: regulile
desftigurdrii concuren(ei, organismele abilitate sf, o supraveghez-e, sanctirurile care se aplicl
celor care o incalci etc. Aceasta inseamni cf, o concurenti liberti este lccea in care se
respectl reglementarile legale dar qi unele cutume care s-au fornrat
ii
sunt recunoscLlte
ca atare de agengii econornici.
De aici se desprinde concluzia implicita ca o concurentfl ,.liber["
este aceei.r cilre
r
-+-#.=--+::4:-"
reSpectareglementirilelegale,darsitrneleregu1i@itrisicare
SilAoveait adewate.
n)en tati.
3. i,r
pnnctul
o fer tei.
rt
;t
a-i;
Rr,"ar*,W", .r,
fr* t*
brrrr,
"ir
iiii,r, i,tu
lrurmutive,
deta
iei
nr. 21/1996,
lla
I
febructrie
I ld in tlomeniu es
I
Legislatia rom enta este ctrfilot
lEuropenn,
menitd sd asigure o cortcurenyd liberd qi loiaki pe pialo internit u uE.
l_----------.
apeleazd la asemenea practici iucalci legea qi pot fi acfionali in justilie la sesizarea
celor prejudiciati satr a organismelor abilitate sd supravegheze concurenta.
i,t deplinriti.rtea so, concure:qta existii atunci c0ncl Si 4cQ-[o
';;##:1;:;
-l
'r1
t:
Concuren[a libera, loialei, are rnai rnulte l'unctii:
t
In felul acesta spore5te eficien[a econornicir, iar nevoile sLnr
nrai bine satistacute;
, mergindu-se pani
curenfa salubri zeazi
viata econornicd, eliminAndu-i pe cei lipsiti de eficientir;
'
conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare, h
dife
de
vAnzare, acfiuni care in ultimd instanta il avantaje azir pe
c u rnpdrdtor.
ac
prodtrcitomlui sI fie saFficate De aceea, organismele abilitate pi in primul rlnd cele
menlte si asigure protectia consumatorlllui sunt chemate si vegheze Ia apirarea
concurentei si rnentinerea sa in limite rationale.
Virtutile concurentei li
potenfialuI de progres al tlcestela
surt puse i' evicle.t^ pri, modelul teoretic a!.,cglcule-lt9i
perfectc. Acesta sc bazezrzai p. o .serie de caractenstrcl care'
"irTffirctiunea
lor, constituie mecatlismul
perfect de
tunctiorlare a pietei qi a concurenfei. Caracteristicile sale sLlnt:
6 asentii cererii si of ertei
lrr!!.E!^
S
areO
iata oricf,rur
i .: .
s
!1,
,-!r ilLa i- t +I :i;'E-i ["{].a{[i[
fl]tl9'itl{iit
. Iiutrr'tii
t ltt c{, nc !-I t'il lt t.*i
Iriiirlr.
l'nttur rl,:
i't'gl;i i'i: ;1 pin:i
"
i
agentii pietei in care tjecare are libertatea
sii producii, si vdndir gi sd cumpere ceea
?i convine, Ia pretul qi in condiliile pe
are le considerf, cele mai favorabile
"
Ctun poate concurenfa sd stimuleze
progresul general?
o Pe baza factorilor care influenleazd
concurenta, evalua[i dacl in viitorul
apropiat, in Rom6nia, ar putea avea loc
extinderea sau restrdn,_qerea acesteia.
'T,
As
t
re
r.!-gtgIg;
lor stabilite prin regle
re
$l-I
permlre;
tate in nrod democrat
itali
li
ilcceptate ca :
care
or ci
constlr in capacrtatga ucestora oe a se uepr.sd r, rrr\rLr rruef $1
oricind cle la o tirm[ la alta gi de ler o piat[ la alta, ceea ce
influren leaza
m[rimea ofertei.
Pentru cf,, pe aceastf, piafa, agentii economici implicafi nLl
. Nlrltlelul
!trirttic. itlcal. al
ct)Ilctrrentei
llertcctc
. Caracteris'
ticile
Pictei
cu
t()Itcuretttii
P
cr[ec tit
ptlt asigura
lillertatea
ik: itctittttc 'si
crlntlitii
dc
.
Llgalitate
Pc Piata
agentilor
cconomici.
o l'rctttl
cste
colls i cl era t ca
fiind clrt
i_,r
t
i
t
i
I
I
t pot influenla prin acliuni individuale cererea, oferta 5i t
I
I
I
I pe plata' ceea ce Insealllu4
v4'
-
:--..,-.. -t- 6iqrn onerc drenf C!VE
pentru fiecare dintre er, prelr'rl este .,clat" sau ,,impus"
de pial[' apare drept
ceva
,,obiectiv".
in mod natural sple gc=lilibru'
spre o situafie
in
-"1r"'t-Jioi"-qili
iut" si Cjunge prin oscilafiile
prelului; cdnd acesta cre$te, este stimulatd oferta gi descurajate
cererea' iar cind
scade, este stimulat[ cererea 9i
descurajata ot-erta, asti'el inclt acestea si se apropre
$i
sa tindi spre egalizare.
deauna dinamic'
* Cnm putefi explica diferenfier'ea
agentilor economici
;i
salubrtzarea pietei
prin mecanismul concurenfei?
a f are s unt premisele economice
necesare pentru existenta
Si functionarea
concuren[ei?
ffiajnqa
si de a iesi
{gJti
t, u,i,{pTtfr
p. c r1t eqi
4q--g
fiti glllt
:e-:ilg1"1=1=9=i'
I
t
fCl I
lv :
t3.
iif 75
r':,,],::a r',,1
:':'..',1,,,,.ri
Presupunem ci, pe piata bunului X, dependenta cererii (C-)
li
a ottrtei (O.) tatl
cle prelul unitar (P,) se exprimi prin funcfiile:
C
=40-3P XX
O
=30+2P XI
Detenninafi variabile]e (cererea. oferta, prelul) carc caracterizeazi situatia de
echilibrLr pe piala bunului X.
r.'.i.
Situalia de echilibru se caracterizeazi prin aceea ci, la un anumit pret, de echilibru,
cantitdlile cerute
$i
oferite se egalizeazd.
Dacd
C,= O^
=>
40- 3 P^= 36 + 2 P*'
5 P*
=
10 r"r'nl'
P*
=
2 u'*'
inlocuind preful in tirnc(iile cererii qi ofertei, obtinem:
c*=o"=34
;r!t, r'rl r'\, i
a ir:_,r"\ r_.:J.1
l]l' iLt'
"{i
)i 'i' \ t'
Pe piafa bunului X, dependenta cererii gi ofertei fafa de pretul unitar se exprimi
prin funcliile:
C*=5-3P*
O
=4P
+2.
2. Ilustrati grafic situalia pietei bunului X cAnd:
a) se aflii in echilibru;
b) pretul practicat pe piata devine 8;
c) prelul practicat pe piala devine 6;
d) se produc schinrbiri crre conduc la rnlirirea ot'ertei la 45.
3. Inrirginali-vl piata btrnului X atlatl in echilibru. Presupunem ci are loc mirirea
cerc:rii $
i reducerea ofcrtei, in aceeast proportle.
Pretril si cantitatea de echilibru. in ordine:
x) cresc; b) scacl; c) creste; scade; d) creste; constantd; e) scade; cre$te.
cresc in aceea;i proportie. initialit dc echilibr u. cererea si oferta
cantiiatea de echilibru, in ordine:
c) constant; creste; d) cre$te; constantf,; e) constante.
, In economiile reale. cele care tirnctionetzd, ef'ectiv ?n diferite
tari, Se intAlnesc numai piefe cu concurentl irnperfecta.
Asemenea pie{e intirma una, mai mLllte sau toate caracteristicile
; piefei cu concllrentl perfecti, iar agenlii cererii silsau ofertei,
prin actiuni individuale, determin[ sau influenteaz[ pretul
, $i
cantitatea tranzuctionati.
Pielele cll corlcurenti imperfecti se prezinti intr-o mare diversitate, niciodatl
intr-o formi puri. O prezentare sinteticS, dar simplificati a acestora se prezinti in
figura 6.3.
Tabelul 6.2
'I'ipologia pietelor cu concuren(i imperfecta
I
Conrentariu
i Fiecare tip cle pialci retild, ctt concurenld imperfectri, reztiltd ditt intersectia tnrci tittii $i
al
'
tut a agenlilor cererii ;i
oJbrtei care participdi
;,lo
Loil agenli nl.merosi tinde spre ati,nicitate,l
I
{te I
!
,
Ltpune cci.fiecare are o
forgd
ecotroniccil
--t
iriarcout $t
tmlrltcrt poote tnJtuenlo ptctla. lil cottctu?.te, pe pietele imperfectc, cei pulini cut.fortil
:tndtc(td
$t
tmlrltctt pqote tnltrctll0
lilctla.
lil cottcluzte, pe ptetele unperlectc, cet
Pulut,
cu,
ror[al
,ecottorrtictl riclicatd.yi
ltot
exercita influente intlivitluale asult"a preturilor Si
cantitdsilor.
I
Piata in echilibru
-
siiuafie in care,
la un pref dat, cantitifile cemte
;i
oferite
sc e-qal LZeazA
$i
se tednzeazd cel mai
;mare voltrm posibil de tranzacfii.
,. De ce piala cu concLlrenti perlecta
este consideratfl un model teoretic, ideal'?
o Ce rol are caracteristica de atomi-
citate in functionarea pietei cu
concurenta perfect[?
:ir In ce tmprejuriri scdderea canti-
tltilor cerute
$i
oferite este insogitl de
cre$terea pretului de cchilibrir ?
Risptrns: d,
4. Fata de situatia
Ca rczLlttat, prretul
$i
a) cresc; b) scad;
Rispuns: c.
a
1. Sa se detertnine variabilele care caractertzeaza
bunului X.
Rlspuns: P*= J;
C
=Q =30.
XT
Numerosi Citiva Unul
Nunrerosi piatA monopolisticii piata de oligopol piat[ de monopol
UCtiva prata de oh_gOpson ohgopol brlateral piat[ de nronopol
contrat
Unul piat[ de monopson [lOnOpSOn C0ntrzrt monopol bilateral
situatia de echilibru pe piata
l I'l
ele
o
Dintre nurneroasele tipuri de pie;e reale, cu concurenti impert'ectd, vom prezcntit
continuare citeva: rnonopolistica, oligopol, monopol, monopson
;i
oligopson
*
avdnd sernniflicatii deoscbite.
Piata cu concurenti mo
atomiCitatea cererlr $l a ofertei. In fara
noastrlt, pe pieta
a1
. t )ligollol ul.
i,',, l'rlrllcll (l eIrtlr
'..,
i; l'i.' iitt'iziilc
;ii :tctiultilc
ili':ilclor tlcr
o ligo p0l
De pildiu-daci finna A lanseazi pe piala un nou urodel de autoturism, acest fapt
poate detennina deplasarea spre produsele sale a unui impor.tant segment al cererii,
diminufindu-se clientela gi cererea pentru produsele oferite de lirmele B, C g.a.m.d.
in consecinli, acestea vor reac[iona pentru a-qi pastra poziliile pe piafi: pot reduce
prefurile, pot lansa si ele modele uoi, i;i intensifici publicitatea, acordi bonusuri
spcciale s.a.nr.d. Aceste actiuni pot s[ afecteze atingerea obiectivelor urmdrite de
tirma A atunci cdnd a lansat noul moclel. Rezultatul acestor actiuni interdependente
este cliticil dc anticipat, fiind guvernat de o rnare incertitudine.
. F ornte
ric irrtelegere:
f il t'tcl, trtrst
o {- lirtcu t'etrtfl
ii:tt'c lirnrele de
oligo
Pol
)
sa iTpul4 domilgtilpTgjluc3to$luj qs*pta c,qnsqryqtorului.
De aceea, in legislafia statelor cll economie de pia[ar
$i
regimLlri de.mocratice sLlnt promovate mf,suri legislative
o llolropolul
-
.ituttic 0pus,l
liberei
c0ncurente
antimonopol, pentru limitarea [endintei de monopolizare a
productiei unor bunuri $i reducerea puterii pe care o detin
producator ii allati in situafie de rnonopol.
riclicati in oferta totalai. Fiecar
I
eiaga de' oli-uopol este o piate a interdependentelor, unde
i
I t'i. i
mrnfrpofi.sticri actioneazf, in calital.e de otcrtan[i gospodrtriilc
I
i
I
I
tirane.sti, care tirrnize azd ptetei o parte din produclia de cerelle.
[e..9ume, tnrcte
$i
zarzavaturi, prodttse agrozootehtrice
$.a.,
la
care se adaug[ cele peste
.100.00t)
de intreprinderi mici 5i
rni.jlocii
din sectoarele neagricole (industrie, constructii, comert, prestriri
bunur-ile pe care le prodLrce, conferinclu-le unele caracteristici
-
chiar.si secLrrldare
-
prin care se deosebesc dc ale celorlalti.
Conc
proil6
ffinbLlnca'tevinecitmaibineinintimpinareagLlSttlrilor
;i
preferinfelor anLlmitor categorii de cltmpzirltori.
I
_ ' _-**_'l
i Pretul este fixat in mocl autonom de fiecare prodLrcf,tor,
I
icosturile, Ia care adauga o marJa de cOgtrg c[menslonata in
iansamblr-r a pietei
li
de reacfia cererii la lnodificarea prefului.
Intrarea unor noi producatori pe aceastd pia{i este relativ usoari, pentru cd sunt
inexistente sau rednse restrictiile tehnice, economice $i
institutionale, iar cumparatorii
au largi posibilitili de alegere intre numeroase buuuri substituibile.
Fig. 6,3. Picrlo monopolisticr\
tEffi)"ste
perceputd
nrin3llulisigtr.assrerii,
iar oferta.bunurilor de
nn anumit gen (autoturisme, televizoare, calculatoare, materiale de constrncfii,
concLrrentei prin pret: dar aceasta se desfa
mijloace ca: publicitat!n, acordarea
cumplritorilor (tombole, reduceri de pret, cir
atractive postv0nzare (organizarea unor activitifi de service diversificate
Sil
prompte), cu scopul atragerii unei clientele cdt mai numeroase, stabile qi cu for16
economici ridicati. Asemenea in(elegeri sunt supravegheate de autoritalile publice
qi sunt reglernentate prin acte legislative. in legislagia romffneascd asernenea in(elegeri
sunt interzise daci limiteazd concurenfa, distorsioneazi piala si at'ecteazd bundstarea
consumatorului.
au cu situatie de monopol reprezintf, acel
tip@careofeftaunuibuneSteconCentrat6infortaLlnul.
Cf,nd intervin asernenea intelegeri se
I
rclrrentei prin pret: dar aceasta se desfa
I
jloace ca: publicitat!fl, acordarea
I
nplritorilor (tonrbole, reduceri de pret, ca
I
Iudnd
rap()rt
in considenrre
cLl sitr,rettilt rle
PTATA CU CONCURENTA
hIONOPOLISI'IC.,\
ntrere
r.r rilor
rrrultiple
acela5i tip
ierentiate
Marca [irnrei este
individualizati
prin caracteristici proprii
bunurilor produse, dar usor
substituibile - nronopol
Prin actiunile
individuale, niciun
agent econornlc nu
poate influcnta piata
Opqiunea
consunratorului este
hotiritoare
i----
t
electrocasnice, bunuri alimentare prelucrate industrial etc.) este concentrati Ia un
numlr mic de producltori cu forta economica
_tt4tgati,
fiecare
7)
in practica econornicir, pietele avind carecteristici de monopol sunt lbarte diverse.
tu i'ur.,"ti" de sitr-ra!ie, monopt'rlul poate fixa preful mdrfurilor la u1 nivel superior
cclui cle concLlrentI, rar produclia este cea pe care o cere piafa itr funclie de pre[ul
lcspectiv. Alteori, rlonopolul fixeaz[ volumul producliei qi lasa pielei libertatea de
a lmp.,ne prelul in futtctie de raportul cerere-ot'ertf,'
Alltr-rri cle pietele pe cl re prodr.rctitorii f i xc Lrzd satl
irrfluenteaza preturile, existir $i
pie[e pe care pretul este,fixlt
.
, CAn/ l:ttmttrile marfare de wt cutunxit gen suttt ilcliziliortute
t
,le un silgur cumpdrdtor, iar oJbrta provine cle fu un nutncir
' tnore de'produc(itori, fiecare
avChd o
.foryct
economicti
' recllrsd, piota Se rufine$te mottopsoniCd sLtlt de monopson.
a
in aceasta situaIie., preIul este fixat sittt inflLlc'.tltat de
cumpdrator datoriti poziliei exclusive $i
fortei economice
ridicate cle care rJispune. in Rominia, de exemplu, produc[ia
cle tutr-rn brut provine cle la zeeide rnii de producf,tori agricoli,
clar este achizitionata in cea mai tnare parte de o singurti
societate care ii asigur[ fermentarea. Deci piata acestui produs
are caracteristici de monopson.
Alteori, se intilnesc piefe de tip oligopson, itl care sLlnt
citiva cLlrxpirltori cll fortii economico-finan(:iar[ riclicittat. iar
oferta provine de la nLltnerogi producf,tori tttomrzati.
$i
in acest cLV pretul este fixat sau inflLtentat de ctttrlparitori. De
eKernplu, piata selnintelor de floarea-soarelui pentru ulei sillt a
legumelor gi frucrelor perltru conserve, on a cerealelOr pelltrll ex-
port, pentru care cumparltorii sunt ci[iva, puternici (fabricile de
ulei ori rje consere saLr madi expoftatori), iar of'ertantii
-
zccile de
mii de producatori agricoli, cu fo([ economic[ scflztttf,. Pe aceste
tipuri de pia1i, proclucdtoml este cel dezavantajat, cutnpzirittorul
fiind cel care isi impune condigiite. Este normal ca
$i
aselnetlea
piefe sA fie supravegheate atent de Consiliul Concllrentei.
TEXT TEMATIC
,,Contrar
caracteristicilor presupuse de modelul concurenlei pertede, in
majoritatea domeniilor activitdtii economice firmele su nt inegale...
tstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdr
mare de unitdlide dimensiuni giforle egale... Ea este istoria centrelor succesiv
dominante, a marilor firme succesiv dominante care antreneazdin drumul lor
regiuniintregi ale lumii, populate de unitdli siindivizi relativ pasivi."
F rang o i s P e r roux, L' Ec o nontie du XX'e sid c le, PIJF,
Analizafi scest text
;i
precizufi:
Paris' 196l' pp' 86- 88
.
lu ce
fonne
cle piatd reala se referd autorul?
.
de ce centrele Si
marile
firme
dominante se schimbcl (srott sr,tccesive, cum se
exprimd auorul)?
,
De ce pe piafa cu concurerltA ntono-
polisticd cc)r-rcLlrenta dintre ofertan[i se
destasoari mai ales prin produs?
' Caracterizati piata piinii din locali-
tatea dumneavoastrh. De ce tip de pia;i
imperfecta se apropie?
"
Identificati patru produse industriale
care in Romfinia sunt obtinute
$i
comercializate in condiliile care se apropie
de piata de oligopol.
*
De ce, in rnod necesar, aLltoritalile qi
socrietatea civili trebuie sa actioneze
pentru linritarea tendin[ei de lnonopo-
h:zarc
;i
reclucere a puterii pe care o defin
producitoni aflati in situatie de monopol?
.
Identificati in localitatea dumnea-
voastri doua-trei prodLtse care se comer-
cializeazir in strttcturi de piata apropiate
de cele monopsonice $i oligopsonice.
Caracte rrzati-le.
Carac tertzatt piata principalelor
servicii person ale din localitatea
durnneavoastr6.
a
e Piati cu concurenti imperfecta
-
piata
i
,real[ in care, dupi caz, productrtorii sau i
lcumpiritorii
pot exercita intluente ildivi- i
!duale
asLlpra prefurilor sau cantit[filor. ;
, Cartel -
o intelegere, de cele mai i
rnultr: ori cont-identialf,, intre firme'
iindependente,
puternice, care actioneazii
iin
acelasi domeniu fi
convin asllpra
inivelului
prodtrcliei, pre[urilor $i
modr-rlr-ri
iin care Si
cind s[ se moditlce irnpirlirea
lpieqelor.
Este interzis prin [ege.
,1'H
{ }h'ili.i'^.L.frf
,'.
f
conomia de piali functioneazd ca
l-lun sistem de piefe care se
conditioneazd, reciproc. Una dintre
acestea este piafa monetarl, in cadrul
careia se efectueaza tranzactii cu bani,
se face comert cu bani.
Pentru a surprinde modul de functionare
Ei
rolul pietei monetare, vom studia:
8l
A. Banii
(moneda)
Biuiii aLi aprii'ut cu nrtrlt tirrrp irr Lir'ina. iii: ui:-it l,Juir'-i I
existeniei lor s-ari rnotlifici:t pioft.rird. Purlctlll de plecarc rcnil ri
apelitia banilor ir fo:rt schimbui. h:itial. schirnbul s-a electtral-
s u b i'i .r i'nt ir de t roc.
Pe inasiiru anrpiificririi actelor de sctrirnb., din rrecesitttt,l;r
tacilrtrlrii accstora, din rlrLtllimea bunurilor nlari'are s-aLr
desprins uneier avtnd rolul de intermediar si, totodata, cle
etalon pentru misurarea celorlalte. Acestea au fost prinrcl*
torrne tle bani care s-au lixat, dupi caz, asupra unor obiecte,
(prr:cunr bur:5ti cie rnetal, piei, bldnuri;, animale $.ii. 1'reptiit,
pc ntisr-ua extinderii schimburilor
Si evolutici socir:titii. r'olul
cle hiuii s a restr0ns la rnetalclc pre[ioase ( riur, lrgint), cJri'r,rr-itli
propri etatil or acestorr.
Ulterirrr, din nretalel;' piefiotrse s-a conf-ection;.rt ntoncda,
bucati -,tipiza[e" de o i]nunriti greutate, puritaie,si r-iiarc:tte cLr
scrnrle distinctivr: pentru a t'i recurioscutc. .,Batcrcil" pr-irnelrlr
ttroncdc: o rrvut ioc, dup[ Hcrodot, in set-:. VII-VI i.II. Si prirctic
pina in sec. al Xvll-lea banii aLl eristat iu principai suh fi;rntii
de monede clc aur 5i argint. F,lc au tost dif-erite ?n timp si spatitr
ca denumire, clinrcnsiuni, continut de rrretal prctios ctc. Pcrrtr,-i
tl anzactii micl se l'oloseau in paralel
I
i rnonedc rlin nlcliiic:
orclinare,
Emiterrea, adica ,.bateiea de monedf,", era reglerrentatit strict
ca privilegiu al suverilnului sau al statului.
Din sec. al XVI-lea, monedelor aflate in circulatie li s-ar.r adaugat hancur,rtr:le (biletul
di: banci sau rnoneda-haftie). Primele bancnote au fcist eu:ise iri Llleniliu p(),'riillLltt-se
de la obiceiul cornercianlikrr de u-si pastra pi-'sr.:lc (lc aur;i argir,t il hiinti, l-etttrtt a
continna a(-est lapt, bincile enriieau un inscris. un bilet ia ptrrtdtor, pe care erii
insclisi
valoarea nominali a pieselor depuse. Biletul respectiv confirma depozitui $i ang.ganrentul
bdncii de a restitui [a cerere cantitatea corespunzitoare de piese lnctalicc oricui prezenta
un asemenea bilet. Cu tirnpul, emisiunea de monedd sub formi de piese mctalice Si
bancnote a devenit prerogativa exclusivi a bincii ccrntrale, denumitir ii banca de ernisiune,
iar pini la Primul Rdzboi Mondial ele circulau in paralel. Practic" dupa 1920, emisiunile
monedelor din metale' prelioase au devenit exceplii, ocazior.urtc de evenimente deosebite,
si se efectuau in cantitAti fbarte rnici. Odat[ cLi aceasta. s-a recurs tot nrai rar la
convertibilitatea bancnotelor gi monedelor din dit'erite aliaje in metale pretioase sau
piese din aceste rnetale. intre cele doui rdzboaie moncliale, mrrlte tilri
nu au pr.rtut realiza
aceastf, fbrma cle convertibilitate ori au realizat-o numai pa(ial, a.jtrnginclu-sc ca, dupl
1971 (cind qi SUA au luat o asemenr'a misurd), convertibilitatea bancnotelor in metale
pretioase si fie elirninatd. in lelul acesta s-a pierclut orice relagie intrc bani Si aur.
Desigur, bancnotele se'r'vesc 1;i la curnpdrarea rnctalelor prr-tioase la pre{ul pietei. tiirl ca
aceasta sit insemnc convertibilitatea lor in aur.
t,[ h-fi- \
. Schimbul
-
baza aparitiei
si existentei
banilor
r Banii sub
fornra de bunuri
mArfare
r Aparitia
monedelor de
aur si argint
'
Aparitia
bancnotelor
c0nvertibile
in piese de aur
si argint
A. BANII (MONEDA)
B. CEREREA
$I
OFERTA
DE MONEDA
C. REGLAREA MASEI
MONETARE
D. DOBANDA
Prin studierea scestei teme se ob{in
cutto$tinlele necesare pentru a in[elege
fenomene
de maximd, complexitate
.si
acfualitate pentru otnul modern, precun :
'+ ce sunt banii
^li
ce rol tndeplinesc
ace;tia in eclnzmie;
? cum
funcyioneozci
piata monetorci;
'e care sltnt tmprejurdrile care
fac
sd
crauscd sau sa scucld cantitatea cle bani
tlin econotnie;
"
cine
;i
cunt reglea7d, ntasa monetord;
,: c!este dobdnda si core sunt
fornxele
s ale.
Er olutiar tranilor (mcrnedei) a continuat priir aparilia 5i e'.xtinclercu
nronedei scripturale (banilor de cont). ,,\cezrsta existl sub trlnrrir
uric)r insc-risuri in conturile lltiricruc. zt cirror tnIrirne creste sil-'r'.r
-scadc llrin
inregistriri-r contabile in tunr:tie de,.iensLrl in cue banii
circular
ltrec)
de la un propiietlu la altul sau dintr-o fonnf, in alta.
in prezent, notiunea generica de trani
(moneda)
,l*sen.,n"aza n-n.i,,
metalicii, bancnotele. moneda scripturaid si alte instrumente legale avflnd fbrmc
,
gi denumiri specifice, diferite de la
iard
la tari. care srint general acceptate ca
i:t:::_
t".l.l ::IlIl.5,
prdtj intr-un
:prt,lj.*r*,. 11___
Banii au un rcl covirsitor in economia cle piagA. in acest sens, laureatul Premiului
Ntrbel pentrir econonrie Paul Samr.ielson aprecia ci tluxul sau miscarea banilor
reprczintd
,,singele care irigd sistcrr,.ui economic". Rolul ecorromic al banilor este
pus in evidenlti in special pri:) interrlecliui iuncliilor pe care lc indeplinesc. Astfei.
pnn intermediui banilor este misurati activitatea econonlicu,
adicti clreltuielile, rezllltatele, flirxurile si stocurile din cadrul
econonliei, in gcneral, Si pentru
{ig.ere
agerlt economic.
Unitatea etalon tolosita tn mdsurarea activitirtii economice
este unitatca bdneascf, proprie fiecarci tari salr zone economicc
(leur, dolar. elrro etc.). Banii indeplinesc $i functia de mijloc
de schimb. Prin intermediul lor se real rzeazi orice viinzetrc-
cumpirare, pe toatLr catcgoriile de pie1e. Prin vlinzare-cumpf,rare se realizcazd uu
schimb de proprietate (tntre cel care degine marta qi cel care detine banii), respcctiv
de utilitate economrcir. Banii sunt si mijloc de plati. in sensul cd orice obligatic
econc.nticit este evaluutii in nronedl 5i
se stinge prin ceclarea sumei corespunzdtoare.
in econonriile care f'uncfioneazd normal, banii rnai incleplinesc
$i
functia de formi
a avufiei sub care se constituie rezervele qi patrimoniul agenlilor economici, iar
detinerea lor conferi posesorului forli si
putere economicd.
,9J
pentrua-qiindeplinifuncfiile,baniitrebuiesdexisteinsocietate, ;o )Luittttrtttetarit
adicd sd f,re creati qi puqi in circulalie intr-o anumita cantitate.
: ibartetrsclr)
Suma de bary! uflatd in circtila1ie la wt moment dat intr-o
economie ;i
aparfinAnd diftrilitor agenti economici reprezintd ntasa bdneascci (sau
monetard).
Aceasta este fbrmatd din: cr) nutnerar; b) bani scripturuli. Numerarul se
compune
din bancnote 5i
monedd metalici (confec[ionatl cel mai adesea din aliaje
ae nictret, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele
(inscrisurile) in conturile bancare pe numele agenlilor economici (persoane'
intreprinderi,
institufii etc.).
Numerarul este
centrald s,i de orice
creat de banca centrald, iar moneda scripturold, de banccr
alta institutie
financiar-bancard
tn
functiune.
Cele doud componente ale masei blneqti (monetare) au acelaqi rol, se pot suplini
gi se transformd una in cealalti. De exemplu, daci un agent economic constituie un
depozit prin depunerea unei sume in numerar intr'un cont bancar sau Ia casa de
economii, numerarul se transformd in bani scripturali, $i
invers: ridicind o sumd
din contul deschis la bancd, moneda scripturali se translorme in numerar, scade
masa monedei scripturale gi creqte cea a numerarului. Majoritatea masei blneqti
-
intre 3/4 Si
9/10
-
se prezintd sub fbrma banilor de cont, prin intermediul clrora se
efectueazd cele mai ample operaliuni, in timp mai scurt Si
cr.r cheltuieli mai mici'
Mdrimea masei monetare este determinatd de nevoile de bani pe care le
genereaZd tranzacliile din economie qi tn special de volumul bunurtlor marfare,
preturile lor
;i
viteza cle rota{ie (de circulcrtie) a banilor.
intr-o expresie simplificatf,, maritnea masei monetare se determina prin relafra:
M-
unde:
M
=
masa monetarA; P
=
nivelul preturilor; Y
=
cantitatea bunurilor sLlpuse
tranzacfiilor; V
=
viteza de rotagie a monedei.
Rezultd c6 M se afld in relalie de acelagi sens cu evolu[ia prelurilor $i
a volumului
mdrfurilor 9i
in relatrie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor.
Prin viteZa cle rotalie a banilor se infelege numlrul de operaliuni de vinzare-
cumpdrare qi de pl61i pe care o unitate monetarl le perioada'
De exemplu: agentul X degine o sumd de bani
ona de la
Y o anumitd marfd. Cu suma primiti, Y plategte locale; la
r|ndu-i, administragia folosegte suma pentru plata salaria[ilor bugetari. Cu sumele
primite, aceqtia, la rAndul lor, achizilioneazd mdrfuri de la agentul Z, care folosegte
monecla obginutl pentru a cumpdra de la agentul X anumite materii prime. Rezultd
cA, in intervalul de timp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost:
X -+ Y -+ Administratii --+ Salariagi bugetari -+ Z--s X,
adicd cinci opera(iuni, dintre care trei de vdnzare-cumplrare 5i
doui de plat6.
o
lliulii
[
.i i t1 tt" tt I
l]{,
t'i I 1i ;
o li'urrctiilc
t-luriiltu'
(1)
EXISTENTE
iN
posEsrn
AGENTII-OR
ECONOivltCI
NONFINANCIARI
t}ANCNOTE
fvlON EDA
tvr ETALTCA ($VSAU
DIVIZIONARA
EXPR ESIE
GiINEIt ICA
Br\NIl
IvIONEDA
SCRIPTURAI-A
SIIVTBOL AL
AVUI'IEI
FORVIE $l DENL:IvIIRI
DIFERI] ll
CONl;tiRA
I,LITERE
EC]ONOM IC,.\
I)E,'I'IN,,\TOR I I Lt J I
I..OR
AI-TE tN.STRL]MENTE
RECUNOSCI-ITE (-A
NI ON ED;\
t]URO
Fig. 7 .1. IJunii
- J'o
nna contenlpo rune
( ntiliarde lci)
Decembrie-1990 514,4
Decembrie 1995 18.278,1
Decembrie 2000 185.060,0
Decemb rie 2004 644.617,0
{'iatu ilt()ttgtttt"ti
85
BJ
'I'abelul7.1
Yolunrul m:rsei monetare in Rornf,nia
Sursa: Ilulerilrcle []li R.
In RoutAnia. in clecurs cle 15 atti, din
decembrie 1990 pflna in deceitrbrie 20(i4,
voluinul masei rrtouetare a crescut de pesic
1.2-s0 de ori, in conclitiile in cire produsul
intern brut (PIB) practic volutnul de
bunuri finale supuse ftamzactiilor
-
a crescut
doar cu circa Z0To, ceea ce retlect[ unLrl
dintre cele nreri grave dezechilibre diri
economia noastrit dezechilibrul
inflationist.
lcfi
t'*tr,t, trr-i ;il .rr*rtib,l. i,r
^,,r.
iuronetat', li circuli datoritii increderii ?n
i serioziratea autoritdtii enriteute.
i o Bani scripturali (bani de cont)
-
I
l^
isurne inscrise in conturile bancare sttlr
i ta alte institutii financiare, ca depozite
irou solduri in contr,.ii. la vedere apar[r-
inind
persoanelor l'izice gi juridice.
I r Valoarea (puterea de cumpdrare
lP.o)
a unitritii monetare
-
cantitatea dc
;burruri
econontice care poaie fi
iachizitionata
cu o unitate monetard irr
iconditii
cleterminate de ioc si
timp:
I
I clepinde de starea gerleralii a economici
i li
de eficienta ei. de increclerea pe care
iagenlii economici o aLl in moneda
Ina!ional[.
In sitrteza, valoarea banilor
B" t-.ercrea oferta de monedfi
Piata rnonetard este o picttd cu cotlcurentd irnperfect[t, pe
core se tntAhtesc ccrerert si ofertu de nu.tnecld, de bani tn sens
generic. Agentii ec'ortrtmici partic'ipcmti pe oceastci piulii stutt
purtcitorii cererii, tti otertei Si intentrccliarii, iar trarrttctiile se
efectueaz.(t prin intennetliul unui pre! specific', rotu tlobdnzii.
!
SI
.
Continutul
Si agenfii
pie[ei
nl0netare
('-Z!='
NIINIGT-os:\It lt l
ii -.
I--
. 'rrocltb*"i
o *r,i*rn,ir,i in;t[r
io marfa A se schimbei cu o alta, B., intr-o i
lonr',rnitd propor[ie, in mod dircc-t. in
i
prezent, epare mai ales in comertu I
i
internatitlnal. sub denumirea de barter, i
cind, in lipsa valutei corlvsrtibil.,
i
parteneri ctin t[ri diterite iSi livre azdl
reciproc anumite cantititi tlin rnarfuri i
dif-crite, diir evallrirte in bani. Se practicir
i
li
in tranzactii interne in cazul
I
blocajelor financiare in lan[, al r-,nori
crrr.e economico-financiare grave
si
al
i
inflatiei galopante.
I Bancnoti bilet de bancd, cu
i
inscrisuri si elemente cle securitate I
Cererea de moneda provine de Ia agentii economici care, prin natura activititii lor,
se afli in situa[ia ca in unele perioade sa cheltuiascd mai mult clecdt resursele bXneqti
(lichiditatile) proprii. astt-el inc0t, pentru a-gi realiza interesele, trebuie sd recurgd la
imprumuturi. in situalia de of'ertangi se afla agenlii economici ale ciror resurce monetare
rimdn. intr-o proporfie mai lrare sau mai mica, temporar disponibile, alte institutii
frnanciarbancarc cu atribulii de acest t'el (vezi figura 7.2).
a
^,
.
Intdlnirea cererii cu oferta este asigurati prin acliunea pe pia(a monetari a unor
agen[i economici
-
bnnci de toate genurile, case de econorrii. societirgi de asiguriri
etc.
-
care colecteazii disponibilitdtile binesti din ec:onomie pentru a le fructifica,
acorddndu-le celor care au nevoie de ele sub fonni de credit.
Piata monetarri ttre rolul tle e cotilpenso excedentul r:u tle.fic'itul dc monedd
existcnt la diferili ugetili econonici si de a regla cantitated dc trrcncdci din econonie.
Compensarea excedentului cu deficitul de monedi a[ agen[ilor economici
reprezinti o ;rctivitate cll caracter comercial realizati de bdnci, acestea avind rolul
de interrnediar intte cerere
5i
oi-ertd. Cererea de monedi provine de Ia intreprinderi
-
pentru a-gi asigura finantarea activitdtilor economice, de la trezorerie sau tezaur
-
pentru a tinanta det'icitul bugetar (cheltuieli mai rnari decit incasdrilel, de la binci
gi alte institulii financiale care au nevoie de creclite si de la populagie
-
pentru dif'erite
proiecte. Ofertantii de monedi .;unt bdncile, casele de ecotromii qi de pensii,
societltile de asigurare. alte institutii financiare cu disponibilitdti temporare, trezoreria
sau tezaurul. daci au excedente. populagia qi, in cele din urm:i. Lranca centrald (de
emisiune)
-
pentru refinantarea bincilcrr care au nevc,ie de credit Si
pentru acoperirea
deficittrlui bugetului de stat.
a LsLv i
speciale, ernis dc banci. Initial, bancnota i
exprima angajarnentul bancii emitente de
i
a restitui la cerere o cantitate determinatal
i
(P.o) este i
i\'. ]. CD'
ineral al pretllrilor
si se detennini duplr
in relatie inversii cu indic-ele ge-
cle piese cle aur (argint). in prezent, i
!:l' r:gt_lgj
-"
!:"
$
tt_I
T1i
'fr.;\ i xrnss Anl
pENTRri
(/
\'t,,ltIrICARIi.\
Q)
cuN0sI'INTELOR
o Indicati principalele torme de bani
care s-au derulat si all coexistat de-a
iungul timpului.
iatii nlonetare:
iry -
rrr\rrvvr\s xLrrvrq,r c' y^etttrilor.
. Ce deosebire existf, intre bancnotele
existente pina Ia Primul R[zboi Mondial
$i
cele contemporalle?
. Ce functie indeplinesc banii pe care
ii tolositi pentrLr achizitionarea unui bun
marfar dintr-un supenrlarket?
I Argumentati de ce majoritatea
masei monetare este format[ din monedi
sc ri ptura lA.
NrAsA
girxe,,t.scA
I}ANCI
Dtr T0AI'E
CENURILE
CASE tltl
ECONOtr,lIi
SOCIETA,l't
DE A.';ICURARE
CASE DE PENSII
SOCIETA'I'I
F'INANCIARI:
s
,JI
F
't
z
r
a
=F
s
l-
U1
a
iIJ
I
N
&
-
Ef
z.
I
tr
,.i
J
o
o-
:.:.l
-
z
Z
F
h
C:
Z
DISPTJN IB ILIT,\TI
BANESTI
ACENTI
ECONON,IICI
(POPL[-ATlE.
FIRME. AL'I'E
PERSOANE
JURIDICL.
S'TATUL
etc- )
C tJRERF,
DE CIiIJDiII:
OFERl'A
DE CRtll)lTE
PIATA
IVIONEl-AIIA
DoBANZI
PASIVE
DOBANZI A(:1 IVF- SI GARANTIT
Fig. 7.2. Piata ntoneturci
Piatu ttit)ttetui'ii 8i
86
Cererea gi oferta de credite sunt influentate de nivelul qi evolutia
ratei dobfinzii.La un nivel ridicat
Si
in cre$tere al ratei dobdnzii,
cererea cle credite stagneazd sau se reduce. in schimb, posesorii
de venituri sunt stirnulati sf, economisea.scd gi, pe aceastf, bazd,
cre$te oferta de credite. Daca oferta de credite depf,$este cererea,
irr condigiile unei rate date a dobinzi, apare tendinta de reducere
a ratei dob1nzii, in a$a fel ca gi aceastf, piaga sii tindi spre echilibru.
Acordarea creditelor se face de regul[ pe baza unor garantii
;i a bonitatii clientului, adica a aprecierilor pe care le face
banca la care clientul s-a adresat asupra situatiei lui in func[ie
de diferite criterii, astfel incAt creditorul sd se asigure fa[[ de
eventualele riscuri pe care le comporta restituirea creditului Si
plata dobAnzii in condiliile convenite prin contractul incheiat
intre p[rtile participante. Pe baza creditelor primite, solicitantii
i5i asigurd finantarea proiectelor pe care doresc sd le rtalizeze.
Acordarea de credite reprezintd principalul tip de tranzaclie pe piaga monetard. Ea este
o tranzactie de finanfare prin care cei afla1i in deficit bdnesc temporar obgin resursele
solicitate. Dar pe pia[a monetard pot sI apar6.
Ei
operaliuni de refinanfare. EIe se ivesc
atunci cdnd un creditor a utilizat resursele baneqti pentru acordarea de imprumuturi si
apeleazi ta alte banci qi institulii financiare pentru a obline, Ia rAndul s6u, un credit a cdrui
necesitate a apilrut in mod neprevdzut. Prin operaliunile de rehnanlare agenfii economici
sunt inclugi intr-o ampld retea de interdependente. Eficienta, disciplina gi punctualitatea
fiecarui agent economic participant la operafiuni de refinangare sunt esenliale pentru ca
legaturile dintre ei si nu se transforme intr-o succesiune de dificultdgi sau prdbugiri.
in functie de durata pentru care se acordd, se disting: credite pentru perioade
tbarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, Ia care apeleazd mai ales bancile in
relatiile reciproce; credite pe perioade scurte
-
de la 2la90 de zile
-
care sunt cele
mai frecvente; credite pe termen mediu, de Ia 90 de zile la 2 ani.
ir
t!
i_i
Diferenla dintre dobdnzile incasate $i dobdnzile platite dri
bdnci se nume$te cd1tig bancar. Prin scdderea din cAstiguli
bancar a cheltuielilor (costurilor) ocazionate cle activitcttect'i
agenlilor bancari
-
grupate tn costuri
fr*e ;i costuri variabile
-
|
se obtine profitul bancar. i
L--
t' - Rtglat"d';t t-Tliis{}i tri}{ }tq{'fii t"{'
Prin opera{iunile care au loc pe piafa monetari este reglatl cantitatea de
monedl solicitnti de desflqurarea activitatilor economice qi social-culturale din
cadml unei tlri. Ivlasa monetarl se extinde sau se contracti, in functie de situatiile
concrete din economie, prin mijlocirea pietei monetare. I)trpir cum rezultd din tabeluI
7.1, in ultimii 15 ani in Rominia volumul rrrasei rnonetale a avut o evolutie mereu
ascendentd.
Piata monetari rerrcfioneaza in directia cre$terii vc)irrmrrltri
masei bflneSti irr functie de rnai li]ulte irnprejurdri. celc: lnai
importante fiind:
a. (:re$terea volumului valoric al bunurilor marfare
(produsul P x Y), indiferent ca provill din productia internii
sau din irnport;
b. acoperirea deficitului bugetului dc stat prin interventia bancii centrale la
sesizarea trezoreriei, care este casieria statului. Daci din diierite motive veniturile
bugetului de stat se dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prevdzute.
trebuie completate. iar o asemenea ocazie prilejuie;te cresterea masei monetare;
c. sclderea vitezei de rotatie a banilor. VAnzarca unui anumit volum de bunuri
economice aduse pe piati, in conditiile in care viteza de circulafie a banilor scade,
atrage in mod inevitabil creqterea masei monetare;
d. convertibilitatea monedelor straine in moneda nafionala. Monedele striine,
desi sunt convertibile, nu circuli in interiorul altor tiri, nu se substituie monedelor
nationale ale acestora. Cdnd banca centrald sau alte bdnci achizilioneazd monede
striine de la delinatorii acestora. plitesc cu monedl nationali, ceea ce implica punerea
in circulafie a unor noi cantiteti de moned6. care sporesc nrasa monetari;
.
{
'1'
1'+_r l"{j t-l
si oi'et'tit
rL' crcditii
si raf:r tlul-riri, ii
o
trlottitrtitr
si gilf iltrtit
o Op.riltii
de I'cfilltlllt:l i'c
o
L astigul
si pr{)fittll
i --
-
'-'-
-'
'
r Ilanca unitate economicd ce r
icolecte azd,, transferi
$i
reparti zeazd. i
!disponibilitatile financiare. Acorda i
iimprumuturi solicitantilor care intrunesc i
;conditiile de bonitate financiard, pe baza
icapitalului propriu al bancii
Ei
a soldului
idintre depunerile clientilor si solicitarile
ide restituire din partea acestora.
I
I
.
Trezorerie baacir a Stittt,lui
iavdnd
ca principala functie centrr-
llizarea fondurilor pr-rblice si gestionzrrea '
iacestora
in conforntitate cLl preverlerile ,
I
il.gale.
Aceasta, prin internteCiul
I
lr..ror.riilor locale, asisurf, executia cle ,
iLLlv{-\-flt
l'(ll\rl
ii
lcasa
a bugetului public.
I
r
Ronitate finanr:iara
-
capacitrretr
I
iunui debitor cle a rafilbLlrsa creditul la
iscadenla
convenit[. Obtinsrea de profit
isi lipsa obligafiilor restante sunt criteriile
I
lprincipale irt tuncfic de care biincile aprc-
iciazd
bonitateu linanciard a dcbirorilor.
,_f
r i'. [- xr i_ f t.\ tr i l*I.,NT-ltt I
/
r i'{l{{.-{{'\rt{
{,
J
i'{:\i{)q'1'1\:t;.{()R
*
C-'ar:rcterizati piata tnonetari si roltil
sau.
*
Cine sunt pLlitatorii cererii c1c
monedzi ?ntr-cl econotllie'/
"
Explicati interclependentele dintre
rarta dt;b0nzii, cererea si rlterta de credite.
*
f)ac:ii un solicitant de credite clepunc
garanlii, dar nrr are br-rnitate financiatrit, i
se acorda un credit solicitat?
.
i,, cc constatr operatiunile cie
refrnantare'/
. lnrpre.iura ri
cilre d tl t
la crcstel't:ia
tl! ilsti monctil l'{:l
\II}iI{;[,OS.\R
ll II
cresterea masei
nronetarr)
88 l'irttu iltlnt,tttt'rl
c. retincrca dc cirtre anumiti agenti economici, indcosebi <Ie catr.c perpulatie qi
intreprirder'i, sub forma de
,.r'ezervir.,, a unor sulnc mai nrari sau mai mici iu
irlrnrcriir (bllcte tlc banca si monedi metalici), car.c nu se depun Ia banci sau altr
instittrrii tinanciar-baucare. ri sunt practic retrase dirr circulatia bineasci. Acesti
j-':tni
rdtn;iti io al'irrti cilcullrtiei. pelllru ca nu se chcitiii;'sc decirt raLuttri. poate chiar
'-lLt1-':-t
arti. constifuillr-l tdiivitilie tiepozile irr alira sistentului linalciar-ba5r-ar. Restu;
|lttitt;i'r; citL- Jrunr'rlllisit ilc a-:rentii ecunornici si dt-pus l;l i;iinci, r,levenintl
rrrolecllr
ictiptLrriiili
-qi
plrllicipititl Llstlel la circulatia bf,neasr:i. Pentru c:r activitatrra econornicli
aii nl.i ile (llt]clati. Inasll lllonetard trcbuie si lie corirplEtali cori-spunzlitor miriniii
i'eniturrkir transformaie de un.ii agenfi economici in ,,rszerve...
Dincolo ilt: ir.npl'cjllrarile mai sus arnirrtite se allf, si alte l'enomene si procese
c\)rnplc;(,j. cri[c rru aui"i(]nt-'azir izi}lat. ci in interactiune cu ur.lelalte.
(
rijsiair{ra rr:;.rst:i rnrur,:tare se asi-nura ?n principai prin rrrrnitto;_rrelc opcratiuni:
I
Operatiuni
u I L t-
.-I--: ea.l.rr..
l. ircorditrea rIe credite. siri'sa crciiirelt,r {) formeaz..r
prin care arc loc
I
crtpitutul :rroptiu al irancilor si :;uirri.:le tenlporar clispcrlibilc.
)
CupinlulT 8s
Sursa accstlr creditc nu o reprezintd disponihilitlfile bineqti ale altor agenfi
cconomici, ci ernisiunea de bani:
3. schimbul valutirr
-
al rnoitedelor straine convertibile pe monedi na[ionald,
schimtr et'ectr"rat in priucipal ile binci. in ultirna instnntir, oferta de-mirnediStrdinf,
ccrnvertibiiu eslc achizitionatei Ce banca centraiir. care cedeaz'a mrltlecla nalionala la
un pret (curs) collvellit.
Can zel,e crrre lac necesarlr restringerea ma sei nlonetare
surlt in ntod speciitl:
a) tlinriitttot'eo v()lLunului voloric' (pr odttsul P
r(
Y) ol
buituriIrtr nrorfore tlin e(:ottomie, indiferent ci provin din
activitaterr
Llrr)prie
sa.u din irnport. Aceaslzt l'ace ca o pafte din
in circulritie i;ii clevinri in exces, pe ntru a n Ll pt o voca int'lafie
tive, erl tr ebu ie retl usi din c irculafie;
masa rrlonetara aflatd
selu alte efecte nega-
h'S exL:etlenttil buRetur. Daca din dif-erite urotive bugetul stattrltri se incheie ctt
venituri care depisesc cheltuielile, excedenttrl riirnine neutilizat in contul trezoreriei
piinir cind parlamentul stabile$te prin lege destinatia Sa. tn acest interval, suma
reprezentind excedcntul este in atara circtrlatiei, ceea.ce echivaletrzi cu diminuarea
nt:lser rnonetafe,
c) c're$terea vitezei de rrtttrtie u bunilor, fatii de care masa monetarit necesard
pentrLl tranzactionarea unui voluin valoric dat de mirturi, este invers proportionalE;
cl) t'ont,ertibilitatea monetltti ttutionale
1te
olte nuutede. operatiune prin care banca
centrali si alte bdnci ofera monedc striine convertibile
$i
solicittr in schimb monedd
nationalir. Carrtitatile de monedi nalionaia concentrate in ultimd instanJl la banca
celtretlir echivaleaza ctt restringerea nrasei Inonetare allate in circulalie.
Cauzele mai sus amintite sunt interdependente qi se manif'estd concomitent cu
celL' care pot determinu cresterea masei monetare.
Restringerea masei monetare se reatizeazai prin diferite operatiuni specifice
de tchnici bancari. Dintre acestea, cele mai rasphndite si uSor de urmirit sunt:
la banca centrald, de citre administratia centrali si celelalte
banci;
3. schimbul valutar al monedei nalionale pe alte monede convettibile, operagiune
in care, in ultimi instantd, banca central{ vinde monede strdine convertibile 9i
cr.rmpiri rnonedir nationald, pe care o ,,retrage" din circulafie.
Cresterea, respectiv diminuarea volumului masei monetare atlate in circulaqie
reprezinti o opera[iune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Reglarea
masei monetare se face de catre binci in fr.rnctie de starea economiei fi
trebuie si
stimuleze afacerile, firf, a genera inflalie sau defla(ie.
e\cc'jenteie saLt disponlbiiitatilc- irEcntilgr cconorlici.
nioliilizate plin sistenrul financiar.-trunitilr-.
.li.tortrrl cre-dirtdtti itt cre;lerett ntasei monetare c\ie hottirl.tor, Deiltrlt cd uti
:rctiit ttdo:ii iit'crrlu! poute spori de nrui nulte ori maso ntonetttrri. Benet'icictrii ,le
sunrcle ttriniit ie la hriw:i sub
Jbrmd
de cretlit a.jung tn pose.sia ctltor agcntil
;'r:on!,t'iliL'i si, itt ttr,.l:turu iti ccrre dcestotu le pri.sose.sc., t,or ajwtge tlin ncty la aceeasii
bctrt([1 .11i71 ltt ti!lele. Allute tlin nou la bttncii, clisponibilittiyile btitte.sti
ltot .fi _fiLkt.sitr,
)(itf i'ru tt('oriot ett tlt itoi (.rcdil(.
C-resterca tnasr:i monetare prin acortlarca de cretlite se poate realiza 4e catre
hirnc,ir central.i si de cirtre orice alta tranca.
Acordarea dc credite dc cdtre banca centrala statulur si
(-riiirc
r-'elelalte hlinci firnielor. adn:rinistratiitor
$i rnc!laieior
ualc
ili'lir
r-irfLr SDr)fcr:ite nlasa Inonetarii.
ce i ori al te bdnc i si cle
reprezinta princ ipala
in lcla it(.)l]stri. r'ulumui
creditelor bancare a sporit in perioacla {ecernbrie l9g0
_
dccembric iU04 de ilproape 600 de ori. de ta 610 miliarde de lei. la 365.1[i7 miliarde
tle loi. D': nrajoritatea covArsitoare a acestora bcneliciazir flrntele
5i menajelc-.
Decsebit de ridicat este nivelul creditekrr in vaiutd. care la sthrsitut anului 200-l a
e.iuns la echivalentul a pcsie 365.000 miliarde de lei;
2. emisiunea monctara ef'ectuaii de banca centrala (narlionala)
atLlnci cend
riispor:ibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitarile cle creclite provenite
dc lu celeialte biritci
si de la adntinistrafia centrali
5i se apreciazii cf, acestea trebuic
saLislactrte. Enrisir.rnea monetari efectuati de banca centrald contribuie Ia cresterea
masel tnonetare rot prin intermediul creditelor: banii emisi sunr pusi Ia dispozilia
si-rlicttantilor (alte hanci si administralia centrali a statului) srib tormrr de credite.
tredite lrtlosest bunii ttst.lbl primiti pe,ttn. et-si ttchittt,ohligutiile. in
felut
acest(t,
9I
/
()
{)
---- -----------1
I
a Sistem bancar (financiar-bancar) '
:-
ansambl ul institutiilor dintr-o tarl ,
i(banci, institutii financiare si de credit) ; tl\L)aItut, lilSLttutrr rrrtdllLldttr ur utr uItrult/
icore gestion ee'zi;r instrumente[e nrone-
! tare Si
actio neaz'a in directia influentarii
l.
ieconomiei prin intermediul monedei
i(volumul
masei monetare, rata :
idobdnzrt, exigentele i*puse ?ni
iacordarea creditelor etc.)
i
I r
Reglarea masei monetare
-
modi- I
!ficarea volumului masei monetare in i
rfunctie de nevoile. starea gi perspectivele ;
ic.ri
leconomiei cu scopul de rr influenta i
economia re ad
fri
n inie-rmear ui iiionecic i .
;Rolul hotdrAtor in reglurea masei
i*onetare il are banca centrald, prin
,politica monetma pe cile o pronroveazii.
I
'schimb
valutar comerf cu
,.onede convertibile aparfindnd
;diferitelor fari,
efectuat la Lln anumit
10..,
(curs valutar sau curs de schirnb),
iforrnat din confruntarea cererii cu oferta
ide diferite monede.
'
r Deflatie dimin Llarea general 6.
,relativ durahii[ ;i semnificativa zr
lpre[urilor,
o In decurs de un or, nivelul general
al prefurilor a crescut cLl 8Vo (aceasta este
in esentA rata inflatiei). SA se
dernonstreze cd valoarea (puterea de
cumpdrare a) unitAgir monetare:
a) cre$te cu.. . Vr;
b) scade cu.. .
o/o;
c) rf,mAne neschimbata.
Rezolvare:
D
l- I
- Hcb =i=
**
=0,926
Ptri{ }l}[,I..]Iri
lxa ttEZ{ }l . \'.\'l'
t
In intervalul tn-t,, preturile au
crescu t in medie cll lO7o, cantitatea
bunurilor marfare s-a dublat, iar viteza
de rotatie a banilor a crescut cu 207o. SA
se determine variatia procentual6
necesard a masei monetare in intervalul
tn-t,'
Rispuns: cregte cLl 83,3To.
VariatioP.o
=0,926 -
1-
-0,014
Variatia procentuald a P.o(AVo):
AY.P ,- =
lx100
-
100 =
UUY
tp
=
1
x100-100 --7,4oh
1,08
Raspuns: b, scade cLl 7,4To.
* Pe baza datelor din problema de mar
slls rezult[ cd in intervalul to-t, valoarea
banilor din aceastl [ara:
a) creqte cu ...Vn;
b) scade cu ,..7o;
c) rf,mflne ne,schimbata.
Rispuns: b, scade cu 9,09To.

i\-ilI{i.-Its.\ ttl ['l',H fiti j
l',l,lill.!{,\lt{'. t
{_l[iH {)s1'lN'l- L,l , { }R
I Explicali cauzele care favorizeazd
cregterea masei monetare.
. Cum influenteazd, viteza de rotatie a
banilor masa monetar'a necesurd denrlarii
tranzactiilor care implica moneda?
n C0nd in intervalr.rl t,,-t, banca
central[ si celelalte bdnci vind mai mult[
valuti convertibilA decdt cumpdrd, masa
baneasci.:
Ilrnhlcnrr rcgtlvate
. in intervalul t,,-t,, volumul valoric
al bunurilor marfare supuse tranzacgiilor
spore$te de la 120 de miliarde u.m. la
186 de miliarde u.m., iar viteza de rotatie
a monedei spore$te de la 4 la 6 rotafii.
Sa se determine volumul masei monetare
in tn, respectiv tr qi variatia procentuala
a acesteia.
fut^=
Pn Yu-
t 20 miliarde
=
30 rnrd. u.m.
-t)
v,, 4
a. cregte?
b. scade?
c. rdm0ne neschimbat[?
I Cum se asigurl restrAngereir
monet are?
c Comentafi afirrnafia: ,,Fiecare
are rnoneda pe care o merita."
nlaser
pop()r
D, Dohf,nda
Agentii economici care inregistreazd, surplusuri temporare de
bani (de lichiditati), adicd economisesc, sunt interesa[i sd le
transforrne in depo zite bancare pentru care benefic tazd de dob0nzi,
platite de bdnci, numite dobffnzi pasive. Cei care inregistreazd,
deficite temporare de lichidit[fi se imprumutf, mai ales la banci. Ei
sunt debitori (datomici) care platesc dobAnzi (pentm dreptul de a
folosi lichiditati care nu le apa(in), incasate de creditori (cei care
acordi credite), sub formd de dobdnzi active.
in mecanismele piefei monetare bincil , se af16 in dubli ipostaz[: plitesc dobdnzi
(pasive) pentru sumele atrase gi incaseazd dobanzi (active) de la debitori.
Dobinda reprezinti preful creditului qi este privitd:
a) ca rnf,rime relativl ,
c3 procent perceput la credinrrl de 100 de
unitali monetare pe timp de un an; se numepte rata dobf,nzii (d');
b) ca mdrime absoluti, ca sum[ totalf, care se cuvine pentru
creditul de o anumitd m5.rime, numita masa dobf,nzii (D).
M,
=
RY'
-
186 miliarde=31
nrrd. u.m.
'v,6
variafia procentuala (L,VoMrlM')
=
Mr
-
Mo 3l
-30
=
Mo
x 100
30
* 100
=
3,,37o
Rezulta cI masa monetari a crescut
cu 3,37o.
.
Dob6nda
pasivi si
dobffnda
acti vI
o Rata si masa
dobflnzii
{t )
v:
In practica bancarA se folosesc doua mecanisme de
determinare a dobdnzii. Fiecare se aplica in conformitate cLl
prevederile contractului negociat intre parti.
a) Dobfinda sirnpl[, care consti in aceea ca dobAnda se achita
Itrnar. semestrial, anual etc. in acest caz se aplica tormula:
P=Sxd'X[,
in care: f)
=
masa dobAnzii:
93
)
CapitolulT
Nivelul
ratei cloblnzii depincle de numeroase imprejurari: raportul
dintre cererea $i
oferta cle credit, riscul plasan'rentului, starea conjuncturii economicc'
rata intlaliei ;'a'
Relaliadintreratadobdnzii$iratainflatieiincluceinmodnecesarr]istinctiadintre
dobandanominall(d'n).ceacareesteafisatalasecliLrlgipesite.uldeinternetal
oricSrei banci qi dobanda reati (d'r) care elimind influenfa inflatiei'
astfel cd intr-o
prima aproximatie:
in care: i'
-
rata inflatiei"
De exemplu, claca preturile cresc allual cu
()Va
ii corespunde o ratf, realir a dobdnzii de
forrneazf, up depozit de 10.000 lei cu o ratf, a
6c/o,, clupz1 un an se obline o sumzi de:
S,,+(S,, x d'x n)
=
10'000 + (10'000 x 0'09 x 1) =
10'900lei'
Datoritacresteriipreftrrilor.sumanomrnalsclel0.g00leiareovaloarerealSde
10.283'insensulcaechivaleazacu10.283leidelainceputr-tlperioadei,adic6:
Valoarea reall
=
10.900 : 1,06
=
10'283 lei
Nivelul ratei d.b1nzii intluenleaza economisirea si
investitiile.
Dacf, rata dobdnzii
cr!ste, sunt stimulate economisirea
qi of'erta de c[edite; in schimb'
cererca de credite
se
recluce, ceea ce poate sa conducd la o reclucere in viitor a ratei dobdnzii' Deciziile 5i
acliunile agen[ilor economici, ca debitori
qi creditori, se orienteazd
in special in funcgie
dedobindareald,afacerilefiindcuatAtmaiprosperecucitinflatiaestemairedusd...
ilrtr-oeconomie,nivelulrateidobArrziieste.cleregulf,'pozitiv.deoarecebanii
prezenfi (ca qi bunurile prezente) sunt mai valoro$i decdt banii viitori'
. Dobffnda -
suma de bani
Pl[tit[ i
de debitor creditorului Pentru I
i
J Dobflnda Pasiva
sulna
(sau
{'iukt nt{truet$rti
d'r=d'n-i'
. Dotliindu
sinrllla si
dobffndn
cu rlr p r"i s il
6Vo, unei rate nominale a dobAnzii de
2.,8370. Aceasta inseamn[ cd dacd se
clobinzii cle 970, iar rata inflatiei este
S
=
suma imprumutatd (depusa in depozit);
d'
=
rata dobAnzii; n
=
timpul in ani.
De exemplu, o sumd de 3.000 de lei, depusa (sau imprumutatd) cu l0%o pe timp
de $ase
luni. conduce Ia o dobAnda:
D
=
3000 x lOVo x %
=
150 lei.
b) Dohffnda compusd bazatd. pe capitalizarea dobAnzii. Aceasta inseamnir ci
dobdnda af'erentd perioadei t0
-
tr se capitalizeazd. (se adaugd sumei iniliale) astf'el
ci aduce la rdndu-i dobdndd in intervalul t,
-
t, g.a.m.d.
in acest caz:
D
=
Sr
-
Sn, in care: S,
-
suma final[ (fructificati)
S,,
-
suma iniliald
S,
=
Su (1 + d')", in care: d'
-
rata dobhnzii
n
-
timpul in ani (sau fracliuni de an)
in consecinla, dobAnda reprezintd:
D
=
So (l + d')'- So
=
So
[(l
+ d')"
-
l]
De exemplu:
Se acordA un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe principiul dob6nzii compuse, cu
o ratd a dobdnzii de l0o/o.
D
=
5000
[(1
+ 0,1)'?- l]
=
5000 x O,2l
=
1050 lei care se plategte (achita)
integral la expirarea contractului (doi ani).
ln analiza dob6nzii, o importanfd deosebitl prezintd rata dobAuzii. Ea este mai
intii un pre[: preful plitit pentru a folosi 100 de unitdti monetare pe timp de un an.
folosirea capitalului sdu.
I Rata clobfinzii suma
Platita
de debitor Pentru
100 de unitirfi
monetare luate cu imPrumut Pe
ttmP
de un an.
i pro..nrul) pl[ti6 cle bancd depunf,torilor.
i
'
. Dobflnda activa suma
(sau
i
pto..ntul) incasatf,
de bancd de la
I debitori.
I
-"
Rata reala a dobinzii
rata
I rv / c'- --:X\ ^
l^l^A,r.z;i;irninrrati
! nominal[
(afi$ata) a dobtnzii diminuara
I
I
I
I
i
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
Un venit pentru creditor
Rata dobAnzii d' sa dobanzii D Reprezinti
Un cost pentru debitor
Fig. 7.3. Interpreturea dobdnz.ii
riJ ['i*ts ttt0nttsrd
I N"l' H. illti,,\ RI I',[.N'l'R { I
\' 1'. R.I X" I C,\ IlIi,\
tI l\{}s'l' [N-l'll [
(]R
c Care sunt imprejurf,rile care
favoriz eaza aparitia dobdnzii?
* Ce sernnificatie economicf, are rata
dob6nzii in economie?
I in ce constd principiul dobAnzii
coinpuse?
I Ce raport existf, intre rata reald
li
rata nominal5 a dobdnzii?
'
DobAnda in dubla ipostazd,: venit qi
CO St.
I Relatia dintre cererea si oferta de
credite in RomAnia.
I Semnificatia capitaliz'artr dobAnzii.
. Suma de 5.000 lei depusf, cu lj%o
pe principiul dobAnzii complrse a adus
o sumd finalfl de 6.655 lei. Rezulta cd
termenul pentru care a fost depusa a fost
de:
a) 2 ant;
b) 3 ani;
c) 5 ani;
d) a, b, c false.
Rispuns: b, 3 ani
I
Pentru un credit contractat pe trei
Itrni cu rata dobAnzii de l6Vo s-a pl[tit o
dobdnda de 800 lei. IMlrimea creditului
a fost de: a) 10.000 lei; b) 15.000 lei; c)
20.000 lei; d) 18.000 lei
Raspuns: c, 20.000 lei
TEXT TEMATIC
,,Echilibrul
monetar are loc atuncicAnd cererea de bani egaleazd oferta de
bani. Rata dobAnzii opereazd in aceea1i manierd (ca orice alt pref), in funclie
de cererea gi de oferta de bani... Echilibrul monetar are loc atunci cAnd rata
dobAnzii este stabilid astfel incdt cererea de bani egaleazd ofetta..."
Richard G. Lipsey, K. Alec Chntstctl, Economia pozitivd
PIA-T'A
CAI'IT;\Ltl
,A.
f
n strtnsa iegiturd cu piata btuttrrilor.
Icu piala lrlonetarf, Si cLr procesele
investitionale din econontic, existti Si
funclione azi piata capitalurilor. Pe
aceastl piata se efectueazir tranzactii cLl
titluri de valoare sau activc tinanciare (in special actiuni
$i
obligaliuni). Participanlii
sunt emitenrii qi posesorii de titluri de valoare. pe de o parte,
9i
defindtorir de capital
binesc, pe de altd parte. Prinrii sunt vAnzf,tori, iar ceilalti, agenli ai cererii. In
Rorndnia, tbrmarea gi dezvoltarea pielei capitalurilor au reprezentat componente
esentiale ale procesului de asezare a sistemuhri economic pe principiile economiei
de pia1a. Ciutarea ttnor plasamente bune pentru resursele bineSti 5i
nevoia de a
asigura mobilizarea re**ursclor tinanciare pentnl a finirnta dit-erite proiecte de afaceri
au impus constituirea $i
fuuctionarea pietei capitalurilor in sistemul de piele reale.
fRB;t.drfrl
E'k i L"1.-; i\
A. CE SUNT ACTIUI\iTI,E
SI OBLIGATIUI\iILE?
B. FORNIELE PIETEI
CAPITALURILOR
C. ROI,UL BURSEI
DE VALORI
irt urma studierii acestui capitol vefr
fi
tn rudsurd:
^
sci
faceyi
distinr:tie tntre actiuni
;i
obli-
gatiutti, precun't
;i
iruportLtnla acestora;
,
sti anoliictti rolul, tnecLtnismele fi
rnotlul de a
frtnctiona
ale celor doud
.fctnne
ale pietei capitulurilor
(financiare):
pittta prirnura
;i ltitttct
secundard;
. sri tnyelege;i rolul bursei de valori;
*
sit interpretctti informatii economice
pentru a esttma s ensul de mi;care ct
cLtrsulLd titltu'ilor cle t'aloare, tn
funclie
de
principalii
factori
c(tre il determind.
I'iu ttt t: trgt ituI tt r! i r, :
,1L, {l*: strnt nctiranile oilriiilatiunilc?
,
SI
In econolllia de piat[, principalele societlti ccrnerciarlc, ni;ii
ales cele de clirnensiuni nrari, sunt organizaLe ca socictiiti
1rt'
actiuni. Capitalul Llilor asemenea tirrne se constituie prip ailitrtsi
unor persoane fizice si persoane
iuriclic,e
(societ[ti,
ilsociartii.
organi za[ti etc.
) denumi te geueric actionari. S ub inc it]e r rrtr
concLlrentei, a progresului tehnic si a amplificlrri rolului
cercetdrii
;tiintitice spore$te marirnea caLritalului mipirn nccesar
pentru a fonda o societate comerciala vizibilri. Cr.r greLr un
asemenea capital poate ti asigurat de o singurd persoan{ care sA fondeze o firrni'i
mare. In plus, probabi[ ca nici nu doreste sa-si asume singuri riscul unei asenreneil
afaceri. De aceea apare necesitatea, dar si intercsul atra-terii rnai multor invcstittrri
Ia crearea intreprinderilor moderne.
o
Actiurlca. titlu
pntrintoniul
Cu expre,sie a purticipdrii ta c'apitalul soc'iul al
.firnti:i
t,
cort.stituite c'ct soc'ietate pe actiuni,
.fiecure
proprietar actit)1or
i
tr:!!!
un nlnnar de
1gtu1l1troportiotrcil
ctt c'tipitalttl s'tiltsr.r'is.
te un.
il
..
urupi
v
din valoarea firmei.
Ca document, actiunea a apdrut ca un inscris care continea anLrmite clate cle
iden tificare:
- numele firmei ernitente;
- data erniterii;
- nunliiruI de identificare al titluiui (asociat fieciirei acgiupi):
-
.-valQateanominala ;*"sJrnlainssd.s-a*&e.,ti,fJu*_
liunc clin
s_qS!+l*
Al,Iurrmj ;
4s$ ;':+'*a'e +E'1q
semn5.tura persoanei autorizate din partea filnei ernitente:
capital u I
elementele de securitate, care au rnenirea cle a impiedica falsificarea documentului.
Unele actiuni au inscris pe ele si numele po.sesorului. Ele se
ntlmesc acjiuni nominative. Daca aceste cloreste sa vflpcla
actiunea, tran zac[ia
$i numele noului ctetinator trebtrie
consemnate intr-un registru special al firmei. I\,Iajoritzrtea
acfiunilor su adic[ nu au inscris pe ele numele
posesorului;
le conferd revin cletinatorilor ior,
indiferent de identitatea acestora.
In prezent, rnaj oritatea covfirsitoare a actiunilor supt
virtuale, iar evidenta
si miscarea lor in urma tranzactiilor sc
realize azd. electronic, prin f irme, cle regul[ private, special
yzate
in evidenta
si gestionarea registrului acfionarilor de ia
societatile pe actiuni.
o
Actiuni
ntlnli nativc,
actiuni
,,1A
p u rt li tt) r"
t
97
Actiunea conf'erd defindtorului drcpturi sociale 5i drepturi patrimoniale.
Drepturile sociale sunt:
- dreptul de a fi informat in Iegdtura cu situatia economico-financiari a firmei;
- dreptul de a participa la adunarea generald a actionarilor gi la alegerea consiliului
de administratie:
- dreptul de a participa la administrarea firmei
$i
la controlul gesiiunii acesteia-
Drepturile patrimoniale sunt;
- dreptul de a-si insusi o parte din profitul societi[ii sub tbrmf, de dividend;
- dreptul de a obline o parte din capitalul firmei, in cazul ctnd acearsta este lichidatd;
- in unele cazuri, suportd acoperirea pierderilor atunci cdnd intreprinderea
realizeazd o activitate necorespunzAtoare.
Exercitarea drepturilor sociale de cltre actionar se realizeazi prin participarea la
luarea hotdrflrilor adoptate prin mecanismul votului. numdrul de voturi al fiecdrr.ria
fiind proporlional cu numdrul actiunilor pe care le de(ine. HotdrArile aclionarilor se
adopta in adunarea generald a acgionarilor (ordinard sau extraordinarir), iar convocarea
ei este reglementata de lege.
Presedintele consiliului de administratie al SC OLTCHIM SA RAmnicu. Vdlcea. cu sediul in
RdmnicuV6lcea,str.Uzineinr. l,convoaciadunareageneraldordinarflaactionarilorla<latadeTl
aprilie 2006, ora I l:00, la sediul societilii, pentru to[i acfionarii inscri;i in Registrul actionarilor la
sfirsitul zilei de 20 aprilie 2006.
Ordinea de zi este urmitoarca:
l. Aprobarea situaliilor financiare anuale la 31.12.2005.
2. Aprobarea raportului anual, intocmit in confornritate cu aI.t. 227 , alin.4. din Legea 29712(W+
privind piata de capital;
3. Aprobarea descircirii de gestiune a administratorilor pentru activitatea desthquratd in
exercitiul financiar 2005 ;
4. Aprobarea bugetului de venituri
$i
cheltuieli, precum qi a programului de investitii, pentru
anul 2006;
-5.
Aprobarea cre$terii salariale a directorului general al societalii, incepdnd cu 01.02.20O6;
6. Aprobarea datei de 17.05.2006 ca datd de inregistrare, pentru identif,rcarea aclionarilor
asupra cirora se rlsfrdng hotir6rile adunarii generale ordinare.
in cazul in care la data de 27.&1.2006 adunarea generala ordinard nu indepline5te condifile de
intrunire, se reprcgramezvi la data de 28.O1.2006, ora I l:00, in acelaqi loc cu aceea-si ordine de zi.
Accesul actionarilor indreptdtiti si participe la adunarea generali este permis prin simpla
proba a identitSlii acestora, ficutd in cazul acgionarilor persoane fizice, cu actul de identitate, iar in
cazul persoanelor juridice qi al aclionarilor persoane fizice reprezentate. cu imputemicirea dati
persoanei fizice care le reprezinti. Reprezentarea acgionarilor in adunarea general5 se va putqface
gi prin alte persoane dec6t actionarii, cu exceptia administratorilor, pe bazi de procur[ speciala,
conform art.243, alin. 3, din Legea nr. 29712CfJ/'
Materialele aduse dezbaterii aduntrrii generale ordinare a actionarilor pot fi consultate la sediul
societelii sau pot fi descircate de pe website-ul societatii (www.oltchim.ro - secliunea Aqionariat/
Adundri generale ale actionarilor), incepind cu data de 12 aprilie 2006.
Informatii suplimentare se pot ob{ine la sediul SC OLTCHIM SA Rimnicu Vilcea sau la
numerele de telefon 0250n\.2(n. int. 3150. 3W5, 0741.549.106, intre orele 8:00 9i 16:0O-
f,i
\
99
f
";;y:iiriiiii','
Pentru calitatea de proprictar asupra unei pnrfi din
capitalul societflfii pe actiutri, actionarul obt!l]g. o parte din
profitul net al socie&itii pe actiuni numitfi div:ider,T]fvfarinrc.r
dividendului este hot:irdld de adunarca generalf, ir acfionarilor
fi
depinde de situatia ccorlornico-financiara a firnrei si rle
strategia adoptata in ceea ce priveste utilizarea profitului. tr{irrirnea dividencielor oblinutc
de un actionar este in tunctie de cota sa dr participrre la capitalul social al firmei.
ii: i
Deoarece profiturile realizute de firrna difcrii cle la o pcrrioaclii
I la alta. mdrimea cliviclendului este ,si ea varizrbila. Tocmai ,le
,.
i aceea actiunile sunt titluri cu venit variabil, care in situatii
speciale poate fi gi nul.
Eristi situalii cdnd o societate comerciald sau o administratie publici arc nevoie
de mijloace biinegti care depdgesc posibilitalile saie curente. si pentru o perioadi
relativ iungf, urmdreste oblinerea unei finanldri masivc in altc conditii decdt cele
specitice pie[ei monetare. in aceasti situatie. agentul sau institutia respectivi lanseazti
un imprumut pe pia[a capitalrrrilor prin emisiunea de obligafiuni.
a
Obligaliu n ile (e n g l. b o n tl s) yl:t t i
i !
u r i cl e
.v
u
!o_u
r e c a t'e at e s tti
ttrtsojarce Lotui intprtlll!!_ p..q--kryt-tqry",,7ti9!!!
!_iJ"!l.,ii:;i;;li!!1e
yttt
ob|glndu-se ,sd-l runlbursei.e tntr-tut timp determinat
rri
sri
plciteascci detindtorului, pe torttci durata,.
A.!!^y_gtlit .ferm
(ct,tltonul
Obligaliunea este un inscris-tip care conttne:
- numele emitentului:
- cuponul sau rata cuponului (exprimatd ca o cot[ procentuali din valoarea
nominald ce urmeazi. sd fie pldtiti la anumite inorvale detinr'rtorului obligatiunii):
- scadenta
-
momentul expirdrii imprurnutului
5i
al retragerii obligatiunii (datd la
care ea va fi rf,scumparati de ernitent);
- valoarea nominalI
-
suma inscrisd pe titlu. pe care delindtorul o acordl sub
fbrml de imprumut emitentului
;i
pe care o va incasa la scadenti;
- semndtura persoanei autorizate de emrtent;
- imprimari speciale, pentru a impiedica talsificarea (elernente de securitate).
Obligafiunea poate fi nominativi, daci este inscris pe ea numele defindtorului.
sau ,,la purtAtor", dacf, nu are inscris pe ea numele detinltorului.
Detinatorul unei obligatiuni este numit obligatar. El arc
calitatea de creditor fafa de emitent
$i
dreptul de a primi un
venit numit dobdnd[, dal. nu are drepturi $i responsabilitati
privind activithtea emitentului (debitorului).
De aceea, obligaliunile sunt titluri de credit cu vpUilcert
5i
de reguld
!ix,
Prir,cipalii ernitengi de obligaliuni sunt administragiile publice locale
(administralia centralA gi cele locale), iar scopul emiterii este fie acoperirea deficitului
bugetar, fie finanlarea unor investitii imp<lrtante pentru comunitate.
:;.?:{lr.l!
*..irl.ili- l{
"
l. l-t,': i; t
gi ,"
. t )hiigirl iuari
I;,'.i {li i te:t t i
,,
L' ,
r,ir!1t;i tit: {}.1
, l;r tlijj-titi.ili_,
t.
apilel
_pocia! * _
yg_lylqlll"
J"9
ts]
-.dq
capital de
.g-qlg"_.ailpg"le
o
:"-gglgllJ9:
Quprind-e;. iapitalul.-subscris
cle actio-
nari sau asociati
|u
iqtiintarea Socie@tii'
aporturile pe p.aIcul.q, titlurilp emise
pentru profitulilp,
.
c-epit q\iZ?"r9." $i
re ze rve le"^dsti"nule - de,. s o c i e t a te .
'_
_-#^i\utra-+'r+i'
t
Cupon
- Ys*[tt-fer.m
la care are
dreptul deginf,torul unei obligatiuni
sau al unui inscris financiar; dobdnda
fermf, ob[inuta de obligatat.
,
Dividend -
gqfit (bgnefigiy)" net
ce revine pentru o acfiune .emisa -de "o
societate anonima dp capitalufl. Mari-
mea sa difera substantial de la o
perioadA la alta $i
este principalul
criteriu de apreciere a performantelor
econonrico-financiare
ale firmei sl a
oportunit[tii investitiei de capital.
o Active financiare
.
lnscrtsurl
emise in conditiile legii $i care au
capacitatea poten[iala de a a{qqg venit
pe
.te-r.nlen
lung- Cele mai cunoscute
lsunt: ac[iunile, obligatiunile, titlurile de
I
irentf,.
'
Societate anoniml
(pe actiuni)
-
societate al carei capital este divizat in
actiuni (titluri de proprietate liber
transferabile) $i
in care asociatii
(ac[ionarii) sunt responsabili fatf, de
angaj amentele societ[tii in limita
aportului lor Ia capital. Este cea mai
cunoscutd formzi de societate in
ff,rile
dezvoltate. Ea presupune un numar
minim de acfionari $i un capital minim
stabilit prin lege sall statut.
SintezE
OB[,IGATIUNEA ACTIUNEA
Titlu de credir
Titlu patrirnonial Continut
Creditor, tlll participf, la
-Qestiune Coproprietar; drept de vot
in adunarea generala
Calitatea $i
roltrl
definitorului in
gestiunea cmitentului
Dobin zi fe rme,
P
[ [t ite in mod
obligatoriu cie emite-nt sub forma
cuponul ui
Dividende -
depind de
marimea profitului firmei
gi de cota de participare a
ac[ionarului la capitalul
socitrl al firmei
Veniturile pentru
titularul titlului
Plasarnent cu risc redus sau zero:
- riscul de neranrbursarc nu existl in
cazul unei garantii de stat;
- in cazul lichidiirii firmei, creditorii
au prioritate in fata actionarilor.
Plasament riscant:
- nu primegte dividende in
cazLrl in care firma nu
real tzeazi profit
- pierderi clnd firma e.ste
lichidat[
Riscurile asumate
de detindtorul
titlului
Linritata, pind Ia scadenta
Exi sta cit timp f i rm a
funcfio neaza
! tj{1 {r i,.i itt c tt g: it rt I u r t :', i'
I l* l' ii i'. Ii ,\ Ii I l'l'. \-l' E{ 1 :
YIiIi{i'1{_ \ttir \
t-{
i\{
is I'l N-l'I, {.{ iit
, Ce sunt titlurile de valoare?
r Aseminari si deosebiri intre actiuni
si obliga[iuni.
a Care sunt factorii de care depinde
m[rinlea dividendului']
i'iir 3t;i-i:.'ll.L
il*:, it;:,l{.ii,\'t n'
iD Suntefi posesorul unor economii pe
care dorili sa [e plasafi in titluri pe termerr
lung. Preferafi plasamentul in actiuni sau
in obligaliuni? De ce?
B. fol'ITlelc capitaltrril$r
Piata capitalurilor este spatiul economic in care se intilnesc
Si se contruntii cererea si oferta de itctive financiare
-
ai ciror
purtatori sunt:
- emitenlii si
posesorii de titiuri
-
in calitate de vAnzf,tori:
- definatorii de economii
-
in calitate de curnpdrdtori.
Piafa capitalurilor se constitr-rie deci din ansamblul
operatiilor cu active financiarc pe termen mediu si lung.
Ol'erta provine de la cdteva mari categorii de agenli economici:
- statul si colectivitatile locale
-
care au nevoie de finanldri pe termen mediu $i
lung pentru sustinerea cheltuielilor lor gi acoperirea deficitului bugetar;
- societifite comerciale private;
- firmele de stat
-
care au nevoie de finantarea investitiilor in diferite sectoa!'e
economice (energie, transporturi, servicii comunale. industrie aerospa[iali g.a.);
- bincile
$i
societitile financiare.
Cererea provine de la cei care economisesc: agenlii economici care dispun de
economii
-
pel'soane fizice sau juridice
-
gi doresc s[ le fructifice sub form[ de
plasament (investi;ii) financiare, prin achizitionarea de titluri.
Pe pia[a capitalurilclr, intfllnirea detinatorilor de titluri cu
detin[torii de capital bf,nesc (economii) uu se real rzeaz'A in
mod direct, ci prin intermediul bdncilor. al agenlilor de schimb
$i
al altor institutii financiare.
Degi, la fel ca in cazul oricarei alte piefe, prefurile sunt Si
aici
determinate, in ultim[ instanti, de raportul dintre cerere gi oferta,
formarea lor este sensibil diferita in cazul titlurilor nou-emise.
respectiv al celor care nu se mai afl[ la primul act de vinzare-
cumparare.
Piata capitalurilor are doul forme:
- piata prinrar[;
- piaga secundarii.
Piafa primari a capitalurilor este cea pe care se vind qi se cumpf,ri titluri
nou-emise.
picte'i
o
Pil tit
r:it Iriialul'ilrll'
o
;\ g*ntii
ttc{)n{)n}ifi
1;
u t't:l to ri tl i
('{:'rcrii si tfci'tri
.
lnterunediarii
o
F ortncle pictui
callitill rrrikn"
t
I
i
i
L
l0l
pe
acea-sta piat[, purtitorii ofertei sunt emitenti de titluri
-
in
calitate
de vanzltori
-,
iar purtitorii cererii sunt posesorii de
economii -
in calitate de cumplrltori -q
care clevin practic:
inr.rtitori.
intilnirea ior si derularea operatiunrlor specifice se
rcahzedz[
prin intermediul bancitor
gi a SVM (Societate de valori
. I'}articipa rrti i
: r Cursul
i
r;rlurlkrr iprettrlt
Mobiliare).
Specific acestei
Piete
este
valoarea lor nominal[ (suma
el nu se negociazl Si
tlu se
pietei primare se
Prezinta
in
taptul ci pretul titlurilor -
ilr.imit curs
-
este egal clr
inicrisir pe titlu) si
este un prei lerm. Cu alte cuvinte,
modifica pe clurata emisiunii. Schernatic,
mecanismul
figura 8. 1 .
rt
i
-
I' r r-,:.r-.-: ..
I
,-
_ -l lrl:t!1.:,!c1c_tuturi_c3,1.- - - - -l
p()ses()rtl dc L'collonlll
Fig. 8.1. Pitfia prinnrd a cctpitctlttrilitr
Piata secundara a
emise anterior.
Pepiagasecundari,purt5toriioferteisuntdetinitoriidetitltrri
mobiliare (actiuni, obligatiuni $.a.),
in calitate de vAnzatori' iar
I
definatorii de economii, cumpiratori- opetori#t; ffi;;;;.
i
r Particip,ntii
cumplrare se efectueaza prin agenfii de schimb
(numili qi agenli
. -,
de bursd). Acegtia sunt profesi"onisti care actioneazi ca reprezentanti
ai unor societdti
frnanciare
(SVM) sau ca indepenclenli Ei
executd ordinele clienlilor lor' respectlnd reguli
$i uzante clare, ferrtle, bine-cunoscute'
_EEfr
g.
t*t"*"J!testt
Posesori de
-;;;;;-
Piala
primarf,
TranzacIii
Posesortt
de
economll
de vin
posesorl
de titluri
A
t\
O.\
Dre
'tg
I
TransfEl
En'riten!
de titl ur de titldl'i
Cerere de
de titlu?i
ltlun
V
Transter de resu
rybgesti _?
Transter de tith-rri
capitalurilor este cea pe care se vand Ei
se cumpara titlurr
r-
rr
I
V
-q\
"E
TransferuI dq
le3gr;e-[a3ggi-lI - - -
i emitentii de titluri
I
V
Titlu ri
de valoare
Piata
Oterta PrirnarLt
'franzacqii la
valoare
n(rnlinald
Nevoia de
finan[are a
investiliilor
J
Emisitinea de
titluri
dc valc-:are
Piafa
secLlndari
(bursa gi
tranzac!tt
sub alte
forme)
Specul atori
acoperlre
Fig. 8.2. Meccutismul pielei capitalurilor
o ('ur'.url
lrursirr"
I
prttrrl titlu r"ili,r I
tl*,'r'riltitrr I
1il2
Principala institulie din cadrul acestei pie[e este bursa de valori. Datoriti importan{ci
deosebite pe care o are pentru tuncfionarea economiei, activitatea bursei este controlata
public 5i reglementati strict prin prevederi legale. diferite insl de la
lard
la tara.
In gc-neral. aceste reglemeatdri se referf, la:
- conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca titlurile unui emitent sa aibi acces la
bursd;
- regulile la care se supun operatorii;
- genurile de operafiuni $i mecanismul regularizarii acestora;
- ofganismele de condncere $i atributiile fiecdruia.
Protrlema fundamentala a tranzacfiilor la bursd este formarea
pre(trlui, cursului sau cotafiei titlurilor. Acesta poate fi sensibil
diterit de valoarea lor nominalA, fiind intlLlentat de nllmerosi
facrori economici si extraeconomici.
Dintre ace$tia, un ro1 semnificativ il au:
- situatia economico-financiarf, a firmei emitente (relalie pozitiv{);
- mlrimea veniturilor anterioare aduse de titlu
5i
perspectivele de viitor (reia1ie pozitit'a);
- rata dobdnzii pe piala mouetard (relatie negativa);
- rata intlafiei (relalie pozitivd);
- conjunctura intern[ si interna[ionali (relatie pozitiv[);
- previziunile privind evolu[ia firutei emitente (relalie pozitiva);
- a5teptdrile in ceea ce privegte evolufia de ansamblu a econonriei.
Toti ace5ti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit raport intre
cererea qi oferta pentru un anumit tiflu care, la rdndul lui, duce la fonnarea unui anumit
curs (pre1;.
La bursa, tranzacfiile se pot realiza prin doul genuri de operafiuni:
- operafiuni la vedere;
- operafiuni la termen.
Operafiunile la vedere sLlnt cele in care cedarea titlurilor
de cdtre vinzdtor $i
plata sumei cle cdtre cutnpf,rf,tor se
reallzeaz'|a in momentul incheierii tranzactiei (sau in cel mult
dotrd zlle lucrdtoare) $i
la cursul existent (afigat).
Operatiunile Ia termen sunt cele in care, Ia momentul incheierii
tranzactiei, se convine asupra componentelor ei
-
numar de titluri,
curs
-,
dar executarea propriu-zis5 a contractului urrneazl sf, aittii
loc ulterior, la o data convenit[ de pa4i, nurniE zi de lichidare sau
scadent[; de reguld, termenul este de o lund (nicioCatf, mai mare
de trei luni).
Specific operafiunilor la termen este caracterul lor speculativ:
- vinzitorul (care de reguld nu degine titlurile in momentul incheierii tranzactiei)
mizeazd, pe faptul ca, pdnd la scadenfi, cursul titlurilor va scddea. urmind sd le
achizigioneze de pe piald la cunul existent $i
sd le cedeze cumpdrdtorului la cel convenit
(mai mare): el este un speculator ,,i la baisse" (sau
,,bear", la Bursa din New Yorli);
- cumpiritorul (care de reguld nu dispune de lichidi6ti in momentul incheierii
tranzac[iei) mizeazd, pe faptul c6, pdna la scadenfd. cursul titlurilor va cregte, dar
-
intrucit le va primi de la vdnzator la cursul convenit in momentul incheierii tranzac(iei
. {-}glt'r:rtirrrar
la 1 tdcrt
o {-}1ti:ratiu:ri
la [trmrn
{ carir ctet'
s pcr:t: litti r t
F-
N J; r'. i.*'
,.1
103
(rnai mic)
-
urnleaz[ si reai rz.ez.e un ce$tig ciin aceasE diierenta; el este speculator ,,d
la
hausse"
(sau .,bull", Ia Bttrsir din Nerv Yrirk)'
Cel care intuie$tc evolulia reali a cursului va ci5tiga' celiilalt va pierde' De aceea' se
poate atirma ca obiecttrl tranzactiiior in. cazul
3ogrrrtiunillJ
':
i.:t:T:.,']"t:'.::::,t:-1,:
[ffi;';;;;;ulrir",'.i
u"ticipirrile
privi*d evolulia cursurilor' i' practicl' operaliunile
tdffi;tt*.*
o-,,.,or" ,ln.i"tut. de forme $i tnecanisrne concretc' re'enindu-le o
pondere importantii din totalul tranzactiilor trursiere'
in Rominia funclioneazi 9i
sistemul de tranzactionare RASDAQ,
ca formd a piegei
secundare,
extrabursiere. Este un sistem electrcrnic de tranzacgionare
a actiunilor' creat
in 1996. enrise cle societdti pe actini care nu sunt admise ia Bursa dc valori Bucuresti'
l'1,',;;::1i1,-:!li:!'
:, , lrl' , i';il:lli:iil'.i
I
p*tta
burca, intntelesul acfurai ul lentrcruilul:.
i este r:onsiclerat(i ccttinliit rtcrtd lu Ar*'et-s,'irt I 5l I '
i Bu,.s, se inrpune
(;il o institutie L'onwr('iclci si'
; ... ? t
-,-,
.-^r--lx
^,l,,tn
?t, /.t
ij'innnciard
.ftmclanrentald
oclulci ctt creur(u
"
\"
t urrulr)r de lct htntlrct (Roycil Ercluutge )' itt I 554''
i
Pu la ] 860, bcrnc:herii si ttt'$Lt'\ttsrii din
i,
BrrrurrSti se intAhwttu la Llcrnril cu Tei pentrx o:
:rfuce
tranzctc'yii pe' bctttt Lttlot- infttntrct\ii venite iie .
ilo
Constttrttirtr>pol si clin marile cupitule i,
:
i rtccidentllc.
:,
iu seL.ollil XVII, proprieterii de ptimhrt care'
\ ohtinecut rentd in rtrez clin Jup()ttiu obisruittlt sd'
icleytZ,ite1,e
marfLt tn nwrile centre cotnercictle si'.
, sa o v,Atuld pe beltt Lmor doc'urnente tle ieSto:,it
i nuntite ,,fichete
tle orez". Cei c'are cfittpdrilt
ct'< tsttr: tiitluri ob-linectu d
antunitd cantitute tle orc
iit o dtild precizltd trt c'rt
0L'c'stor ritluri !e
Puteau
oL'tlinert't d( nurf(i, ticlt
htirtii de valoat'e ,,dcoPe
ji ttili:ctte ?n colitate de:
T' i clu tel e:$igltraLr p
tut v-!ilit sigur
-
ei 1bti
c u Ne r{-: ionlilo r, o ofe rttl
ltosibilitcfiet
tle o obtit
ric'hctelor ccitre terli lct tt
Yullureu orelilui cres
,
lsursa:
loan PoPa' ,,
: posesor la altul, dint
mare rapiditate, in
, mente cat mai avantai
riscurilor. in sPecial i
* Indicele Dow J
din Nerv York. calcu
actiunilor emise de
; conlpanii america
Bursa de Valori din
, de t-irrna Dorv Jones
' in anul 1884.
' din Tokio.
,.-; Crah bursier
cLrmulativa a titlurilor cotate la
.!:it"'.-l
* Broker agent de Llursi care
j
tuc reazd, ca angajat al Llnei firme de,
ibrokeraj sau ca inclependent $i execut6i
iorcli.el;
in bursd in contul clientilorl
itO.numirea
englezeasca.
pina la 1989,;
i
ioUf,"r).
Pentnt serviciile efectuate prirneSte,
1
"
Cotare
-
admiterea, inscrietea unui:
;
titlu la cota bursei presupune indeplinirya,
i
de catre furna eniltelt6 a anumitor conditii i
i,f.
performantA economico-financiarf,.,
: Fixarea cursurilor in cadnrl trnei $edinte
a
i bursei.
j
i
,'
,,Hot
money"
-
.,csPitaluri fierbin1i".
icapitaluri
speculative care trec de la un
t01
{' irttri t'tr p ita I uri ! i,, t05
IN'I'ITF.II.I RI PIiNI'IT t.I
VEtttrrlC,tlt[,A
t'I
rNosT'IN'[
Ii [.{) t],,
. Prin ce se deosebesc cele clclui
forme ale pietci capitalurilor?
r Comparati piata secundara
a
capitalurilor cu cea monetarx din
urmitoarel e perspec:l.i ve:
- obiectul tranzactiiior;
- agentii;
- pre tul.
Probleme rezolvatc
o Daci rata dobdnzii cre..ste, in mod
norntal, cursril titlurilor cle pe piata
t'inanciarf, sec undard:
a) cl'e.ste:
b) scade;
c) nu este infl*entat de evolutia ratei
dobAnzii.
Argumentare:
Daca celelalte condigii rlmdn
neschimbate, cresterea ratei clob0 nzri va
gerlera reducerea cererii de titluri,
deoarece depozitele bancare clevin mai
profitabile prin d'binzile pe care le
aduc. ca urmare. unii detinf,tori de
economii vor prefera sd le fructifice prin
depozite bancare in locul plasame'tului
in active financiare.
Deci, poten[ial,
cererea de titluri de valoare va sciclea.
in acelasi timp, este posibil ca o parte
dintre detindtorii cIe titluri sa prefere
transformarea lor in lichiditati, pentru a
le fructifica sub forma de clepozite
bancare. Deci oferta de titluri va cre$re.
in concluzie,
cre$terea
ratei
. Cum evolue azd cursul pe piata
secundard daca rata dobAnzii scade?
il Cum influen
leazd, conjunctura
econonrici
si climatul social-politic
evolufia cursului de pe piata secundara?
. Cdnd castiga cumpdrdtorul
intr_o
tranzaclte bursiera
,,la termen,,? Dar.
vdnzatorul?
de unde provine c6Etigtrl
cum par[torul ui?
dobf,nzii va genera cresterea ofertei de
titluri qi sciderea cererii de titluri, cec.a
ce se va ret-lecta in scdderea cursurilor
(preturilor) acestora.
, Raspuns: b.
. O obligatiune aduce un venit anual
fix (V) de 140 Lr.rn.
Care este in mocl normal cursul ei (C)
pe piata secundari, in conditiile in care
rata dob0nzii (d') esre de IOVo?
Rezolva re:
Teoretic, cursul unui titlu (C) este dat
de venitul pe care il aduce sub formd cre
dividend sau cupon (v) cap italizat la
dob0nda zrlei (d'):
Cursul (C)
=
procentul dobanzii (d)
Deci
C - 140 I 0,10 sau I40 x 100 /
1.400 u.m.
Rispuns: C
=
1.400 u.m.
00
P I{.{ ) tt l. Ii \t li
lll:, ItXi,Zt)l .1',\'l-
r O institutie bancard detine 400 de
obligaliuni publice, care aduc trimestrial un
cupon de l0 lei fiecare. Rata dobdnzii
practicata pe piala este de 2O%. Aceastd
banci intentioneaza sf, negocteze qi sf,
vind[ obligafiunile pentru cI are nevoie
de lichiditati.
Care este pretul minim unitar de ofertd
la care banca lanseazf, aceste titlr,rri pe
pia[a secund ard?
. Ctrponul unei obligatiuni (V) este
egal cu 50 [ei, iar rata anuald a dobdnzii
(d') este de l0o/o.
Determinati pre[ul (cursul) obliga-
[iunii
(C).
. Detineti suma de 10.000 lei
disponibilfl timp de un an. Aveti
urmdtclarele posibilitati de plasarnent:
a) depozit bancar, d'
=
l)Vo,,
b) achiziti a a zece obligaliuni de stat,
curs
=
1.000 lei; cupon semestrial 45 lei;
este posibil[ cre$terea cursului cu 6Vo
peste un an;
c) achizilia a 100 de actiuni emise de
firma X: clividend probabil (pe baza
anticiparilor consiliului de administratie
qi ale analistilor financiari) 12 ler/acfiune.
Care este, dupd criteriile dumnea-
voastrf, de valoare, solutia (solutiile) cea
mai bun[ de plasament? Argunrentafi -
Ce preg va avea obligaliunea dacd rata
dobdnzii creste la ZOVo?
C. Rolul trtrrsei de valori
Bursa este o institulie specificd economiei de pia1i. S-a apreciat cd bursa ar fi
,,sanctuarul" capitalismului.
Ceea ce ii este specific este in primul r0nd faptul ci tranzactiile cu active financiare
se desfdgoard in mod organizat, in conditii de liber[ concurenti 9i
transparenfd.
fiind supravegheate de autoritAtile publice. Toate pie{ele sunt supravegheate de
autoritdli pubtice sub aspectul respectdrii reglementarilor legale, derr bursei i se acordd
o atenfie speciala datoritd fluiditatii operafiunilor qi a impactului economico-social
pe care le are.
Functionarea bursei:
inainte de sedinta bursieri In timpul qedintei Dup[ sedinti
Se form eazd, oferta
din ordinele date de
vdnzdtori de active financiare
admise care au nevoie de
lichiditati
tranzactrt
cotarea titlurilor
o Publicarea cursurilor
zilei
. Operare in registrul
ac[ionarilor
o Achitarea sumelor si
transferul titlurilor
Se torm eazd, cererea
din ordinele date de
curnpf,rltori de titluri
mobiliare definatori
de lichiditati
l0-
!itr,
Bursa de valori joaci un rol important cicoarece constituie unul dintre circuitele de
finimtfl'e a activitatilor economice, alaturi cle bdncile comerciale si de bugetul public. in
ultimi instaniA, trursa este o modalitate de a atrage economiile
-
surph"rsr"rl cle
disponibilitaqi b:inegti
-
qi de a le orienta catre solicitanfii de capitaluri pentru investifii.
; Ro lul primlr(li(tl
'lung a
firmelor ;i in
,permite
o mobilitute
Prin modul de forrnare a cursului
$i
de informare a ceior
care economisesc
$i
detin titluri, prin nlecanisrriul incheierii
tranzactiilor, bursa este torrna de piatfl reala care se apropic
cel nrai mLllt de modelul pietei cu concllrentd pertecta.
Bursa de valori asigur[ transformarea operativa,
intr- un tennen scurt, ? capitalului binesc in capitalul real (si
invers), mobilizarea rapidi a unor irnportante resurse pentru
activitatea de investitii. Din ccntrl, operatiunile speculative
submine az\, investitiile reale; ele sustrag econr)miei reaie
i
importante c'apitaluri bf,ne,sti, care .se constituie ?n .,bani flc-rlrinti"
'
sau .,cApitaluri speculative". Prin impactul psihologic pe care il
I
creeaz/a asupra operatiunilor la vedere, operatiunile speculatir,'e
pot influenta evolutia cursr.rrilor si alte etecte negative asllpra vietii
economice.
Bursa este o piaf5 indispensabili pentru transferarea unor capitaluri individuale
de la o societate pe acfiuni la alta sau dintr-o tari in alta.
De pildd, dacd agentul economic X deline sub
forrud
de actitrtti un capital de
100.000 u.m. la
finna
A si dore;te sd-si plase:e ceryitalul la
finncr
B, poate realizu
acest lucnt prin interruediul bursei: vinde acgiunile pe care lc cleyine, ittr ctt cctpitalul
bdnesc oblinut cumpdrd actiutti la
finna
B, care prezintd pentrlt el intere$ sltorit.
Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii
economice, controlul asupra unor societati pe actiuni
asigurfindu-se prin definerea pachetului actiunilor de con-
trol. Prin pachetul de cotltrol este desemnat numf,rul (sau
procentul) minim de actiuni care ii asigurd detindtorului
posibilitatea de a dispune de maioritatea voturilor in adunareir
generala a actionarilor, deci posibilitatea practic[ de a desemna
consiliul de administrafie. Aceasta se realizeazd, fie prin achizitii
treptate, de cf,tre un agent economic, ale titlurilor unei anLlmite
firrne, care sunt oferite spre vdnzare de diferiti detinitori, fie
rapid, prin operatiunea numiti ,,ofertf, publica de cump6rare".
Bursa este totodati un barometru extrem de sensibil al stirii economiei.
volumul tranzacliilor 9i
evolugia cursurilor reacfionind brusc, uneori cu anticipa[ie.
la modificarea conjuncturii economice si a altor fenomene social-politice. Adeseori.
scdderea bruscd a cursurilor este semnalul unei crize, dupd cum cre$terea lor este
anticiparea unui reviriment.
al pieyei
financiare
este de a osigJffct
J'inantarect
pe te rrnett
specicil a inv,estitiilor pentru ertintlere $i
modernizare si de a
sporitd a capitulurilor.
o
ii,ii:,::iiir; i-t
. '1 :1 1'... .'-'-
t '1,i i.i;.
.-i,,-' :-',, ii:iii;;
',-,.i
;,-; {;i r,' i:i'li
o
i;tir-,:1
,-,.1j.
',
: j
,'
"i
':
li"''
' '1-
! tt
u
Ofertl publica de cumparare
-
proceCura prin care o societate propune
in mod public actionarilor altei societiti
-
pe care ea dore-ste si o control eze
-
sd cumpere actiuni la un pre[ sLlperior
cursului la vedere, astfel incdt sa devina
acfionar majoritar.
*
Randamentul unui titlu
-
criteriu
de apreciere a eficienfei unui plasa-
ment in titluri.
t
Randamentul unei actiuni se
calcule azrd dupa relafia:
Dividend x 100
Cursul actiunii
* 'fitluri
de stat
-
instrutnente de
clatorie emise si garantate de stat. Pot fi:
- pe termen scurt, sLlb un an, nllmite
bonuri de tezaur;
:'.. i 'I l- ':-
- . . ; t. i i.t
r'i:.itii ii
i'i ''. 1?'* l
*
in ce constf, rolul bursei de valori?
*
De ce capitalurile speculative submi-
neazd, procesul investilional?
*
Ce imprejurf,ri pot genera un crah
bursier?
pe termen meditt, intre unu si zece
anl;
- pe termen lung, peste zece ani.
Randamenttrl unei obliga[iuni (R)
,r,Joia
neagri6'5 ziua de 24 oc-
tombrie 1929, cind cursurile s-au prA-
busit la Bursa din New York gi 13 mili-
oane de titluri au fost ,,aruncate" pe piati-
Acesta a fost ,,semnalul"
marii crize
din 1929-1933.
*
,,Lunea
nea gra"
-
ziua de 19 oc-
tombrie 1987. cind Bursa din New
York a suferit o prabuqire asemdnltoare
celei din lg2g (care insa nri a mai fost
urmat[ de o $rzA la fel de amplA),
antrenAnd
$i
celelalte burse din lume,
cu exceptia ielor din Extremul Orient.
s
NYSE abreviere pentru New
York Stock Exchange.
PrinciPala
bursfl din New York.
"
Explicati rolul bursei in concentrarea
atributelor decizionale din cadrul unei
societlti pe actiuni.
*
Piata financiarf,, in special bursa,
poate influenla gradul de ocupare a fortei
de munca? Argumentati-va rf,sptrnsul-
t
-'+J
1. 119 s i.
^ t t-t. l'. t
i - ': 1
'I
1211r
li),ri
i
)
i nitt L: it p it{ t I u ri I it i"
TEXT TEMATIC
,ce este bursa in sensul contemporan al termenului? Este locul unde se
intAlnesc intermediari calificali pentru a negocia intre ei vatori mobitiare, adicd
valorifiduciare reprezentand o fracliune din proprietatea
dintr-o societate sau
drepturile rezultate dintr-o operaliune de credit cu o colectivitate.:,
Alfred Collins
\
t+
tr
ti
,"\
?
1
PI.\TA h,I[j f.% 1,:iu-r
cererii si ofertei numai atunci cdnd este snlariatd. Piata muncii relevd relatiile dintre
purtitorii cererii
;i
ofertei de muncl realizate potrivit reglementarilor existente,
prin care se stabilesc (negociazd) conditiile de angajare gi mirimea salariilor
care se consemneazl intr-un act oficial denumit generic contract de munci.
incheierea unui contract de munci atestd, c:el pulin la momentul respectiv, o anumitd
concordantd de interese intre purtdtorii cererii gi ai ofertei de ntuuci, exprimate in
mod liber de ei
9i
in forme specifice.
Pentru piaga muncii, modul de a func[iona diferi, sub numeroase aspecte, de la
fari
[a tard, in funclie de reglementirile na{ionale sau zonale caue trebuie respectate,
de tradi-tii, de specificul activiutilor realizate cu muncd salariatd etc. De aceea,
piafa muncii nu trebuie considerati nici unica $i nici unitar6, ci trebuie analizatd
gi interpretatd in functie de loc. timp, activttate etc,
Inlelegerea caracteristicilor 5i funcgiondrii pietei muncii presupune si analizlm:
A. CEREREA
$I
OFERTA
DE MUNCA
B. FENOMENE NOI
PE PIATA MUNCII
C. SALARIUL
D. CONTRACTUL DE NIUNCA
Studiind aceastd temd, veli avea
posibilitatea sd.'
e tnyelegetri rnodul tn clre existCi {i
funclioneazd
pict{u nxuncii, pentru a
pLttea acliona tn nruLl concret;
i3;
clmoasteti tendintrele schimbdrilor pe
piola mtfficii de care trebuie sa lineti
seama,
ce este salariul si cctre este evoltttia sa;
;i
cunou$teli senxnificttgia contrac-
tului de muncd .si a relaliilor pe care
acesta le implica pentru purtdtorii
cererii
;i
ai ofertei cle munca tn Romdnia.
.l'r : i I -r'". ,
'1
.
: i 1. r::1 1r
Ceea ce se cere $i
se oferf, pe piata muncii sau, alttel splls.
obiectul acestei piefe il fonneazf, murlca, fapt care implic[ in
mod direct omul. Desigur, omul este mai mLllt decdt o marfa.
Pe piat[ nu omul este acela care se curnpArfl Si se vinde, ci
munca efectivi.
Precizdm cd, cererea de muncd este diferita de nevoia de
muncf, existentfl in economia unei
t[ri
sau intr-o activitate
anume, a$a cum oferta Ce muncd ditera de munca pe care o
poate presta populalia unei
1[ri
sau anumite segmente ale sale.
Muncile din activitlgile casnice, cele realizate de studenti, militari
in termen gi alti nesalariali nu fac obiectul cercrii gi otertei.
De aici rezulti ca ceea ce se cere si se ofera pe aceastei
piaga nu este munca in general, ci, de fiecare datf,, o muncti
anume (croitor. electrician, electronist, chimist etc.). Si
pentru
cd munca nu este toat[ de acela;i fel, nu este omogend, vor
exista atAtea piefe cdte feluri de munci se realize azd, sub forrnf,
salarialf,. Evident. aceste piefe pot evolua intr-o perioada data
foarte diterit una de alta.
Cererea
$i
oferta de munci nu sunt determinate direct
de pia[a muncii. Cererea cleriva din nevoia de bunuri care se
pot obtine r ecurgdnd la munci salariatd. Oterta de rnuncd are
la bazd procese demografice, care condi[ioneazd, dinarnica
populatiei,'generatiile de tineri nu se nasc pentru ci parintii
lor ar avea in vedere taptul cf,, peste un numar destul de rnare
de ani dupfl naqtere, ei ar putea deveni salariati.
Conditia esentiala pentru funcfionarea norrnalf, a pietei
muncii este transparenfa. Desigur, in
fara
noastrd s-au fdcut
progrese mari pentru a face cunoscutf, nevoia (cererea) de
muncS salariatl (locurile de muncd disponibile, modul de
ocupare a acestora. firmele la care acestea existf,, conditiile de
.,r.rri,ii;li:'j
iiir!.i1,:,Ll .\
llt
si ai ofertei de muncd, indeparteazd si diminueazd spontaneitatea
functiondrii libere
a pictei muncii.
"
ird"p.ti"'zd
de obi$nuintele,.concureyl
t"^"]':,:i.",:;"11t:::]i
a
Prelsr
rttLr,lrrr
lt'erta de muncd s-a dezvoltat o amplS
acestei caracteristici
care' altcteazd cererea sr c
;t;;
;1" dereglernentare'
pentru-a reveni la valenlele
concurentiale
benefice ale pielei tnuncii'
r
'\prupierea
piata
muncii poate funcfiona normal clacd urmiitoarele
I liiilrl
niuncii de
conclitii'largrecunoscutecaviabilesuntrespectateinmodlrrrlrnalitate
adecvat:
I
i'rPlici un
- asigurarea neingrdciitf, a dreptului la rnunc6:
I
nrinimum de
- interzicerea
muncii fortate;
I conditii
- asigurarea disciplinei in tnuncf,;
- asigr'rrarea protecfiei in munci;
- resf,ectarea th'eptului la odihni si refacerea capacitagii de munci;
- perlecfionarea
pregitirii $i
reconvers.ia-profesionald;
- respectarea libertaqii cle asociere in sindicate'
potrivit legii;
- respectarea dreptultri la grevd'
CiV;lrn .;iiZi,Sei':fii7;
i;r*i;;;A n";;i;i;i7i;l"i*?,,ii,
CaTttiiciri'
l!:!"^u^:nl:{r':::,
|
,,rl,"tr'ri,"i:,itr"rrrro
i1 i",d'-,yi':::':-li:i,:i.!:::,:X
i;:,'I::r,t"f:';,!t"ii"
r)ii,it+.
t*o
'4--r,.:fi
t-';=*it :;
qztr
l';:,ti;,';,,';;;;i;,";;;;orrii,
sub atte
forme
indirecte' ru'*me tte nnnctt de diferite
l'ron,rri. ne orodttse,
pe titttp, mixte, atipice
\
grnl(ri, pe produse, pe titrtp, t?xi'r'te' attprce'
.-,i"il'it"i ii i'j:1?; ,
riiit ,,'cl-i")f*:i !.u'ntl'i i I
,lii.r: t,uittu"i. ir.,' i
. ; r'. _.' ' . r t
..:- r.i.;1 '. 1:., ti;;l
:;i rj;.1 riii;
i'i:r{r-.-.L
'l :) trrrlr!l
'i,"il;i:Si.;i,i.*:
muncd
$i
de salarizare etc.), precum gi oferta de munci
(identificarea celor in cdutarea unui loc de muncd, aptitudinile, preg[tirea
9i
exigenfele lor etc.). in acest sens, existd Agenlia Nalionala pentru Ocuparea gi
Formarea Fo4ei de Muncd ale cirei filiale au imp0nzit
1ara,
iar publicitatea de toate
felurile are un rol deosebit de important. Transparenta ca preocupare rdmdne ins5,
intrucdt se acordd locuri de muncd pe criterii care nu
lin
de piala muncii, sunt trucate
concursuri pentru ocuparea diferitelor locuri de muncd, diferite clasze ale contractului
de muncd sunt confidentiale.
Multimea reglementArilor legale existente pe piata muncii,
rnai mult sau mai putin contradictorii, multimea condigionarilor
adoptate in diferite activiEti sau de firme privind incadrarea
in munc5, scara de salarizare, desfacerea contractelor de muncd
etc. limiteaz[
$i
altereazd concurenta dintre purt[torii cererii
O particularitate este si
t'aptul c[ atAt cererea' cit $i
ot'erta
de muncl nu au mobilitate
perfecti' Se apreciazii ci
I r Nloclul de
mobilitatea ofertei este evident mai redusd pentru ca oamenii i crprimare Qi
nu-qi schiflrbd cu u$urintd munca, lirma qi localitatea in care , rilt,bilitatea
lucreazi, se ata$eazd de merliul economico-social,
chiar dacd
: i trcrii $i
ofertei
uneori nu beneficiazf, cle avautaje economice, nu dispun de o
i
d" munca
bund informare asupra locurilor de tnuncd disponibile' au sanse
minime de ocupare a posturilor disponibile etc. in general. persoanele in vdrsta
qi
temeile au o mobilitaie mai redusd fala de ceitalti purtdtori ai ofertei de muncS'
Existd ins6 qi tactori care diminueazd mobilitatea cererii de munc6, pentru c5 aceasta
presupunedelocalizareaunitf,liloreconomicesauaactivitdlilorexistentesau
amplasarea celor noi, ceea ce inseamnd investitii apreciabile
care trebuie corelate
cuvolumulpielei,apropiereadefactoriideproduclie.depiatadedesfacere,costurile
de transPort etc.
Cererea $i
oferta de munci mai au qi alte caracterlstrcl:
a)seformeaziintimpindelungat.ofertadenruncf,presupunetimppentru
cre$tereaqipregdtireanoilorgeneraliideoameni.Potrivitdreptuluimunciidin
Romdnia,angajareainmuncdestepermisdnumaicelorinvdrst[depeste15ani.
C6t prive;te cererea de muncd, pentru cd este clerivatl din cererea de alte bunuri'
implicd extinderea unitalilor economice existente
gi aparilia
altora noi' ceea ce
genereazd investitii prin care se creeaza noi locuri de muncd' iar acestea serealizeaz['
cu importante capitaluri 9i
presupun timp;
iti
l'iata ttttrnrii
b) au ca obiect munca, ce s-a dovedit a fi singurul factor de
pe termen scurt- Nlodalitaille prin care, la nivelul firmei, cererea
se adapteazd, pe termen scurt, in sensul cregterii sau sciclerii, sunt:
diminuarea prograrnului
de munE;[, munca temporard, mllnca cu
S0rrrajul tehnic, desfaceroa contractului cle muncd etc.:
orar redus
Si atipic,
c) satisfacerea ror este, in generar, o probremi
de urgenti.
pentru
a-si onora
obligaliile contractate, o firmii trebuie sii-si asigure tbrfa de munci necesari cdt rnai
repede. o persoand i'-situalia de salariat trebuie. ra rdndul s6u, si se angajeze cit
mai repede pentru ci nu are din ce trdi;
d) sunt perisabile.
Munca existii numai in mdsura in care omul realizeazi efecti'
o activitate economicd.
Dacd nu este angajat sau este, dar in timpur programurui
angajatul, din diferite motive, nu rucreaza,-rrun"u
pe care ar ti putut s-o rearizeze
este o pierdere;
atdt cererea, cat si oferta corespunzdtoare
muncii care nu au fost
depuse (realizate)
rdrnAn nesatisfdcute.
Piafa muncii, ca expresie a raporturiror dintre cerere qi ofertd, se destdgoard in
doui trepte sau faze.
prima
si manifestd pe ansamblur unei economii sau pe
segmente mari de cerere
Ei
ofertli determinate de particularitrtile
tehnico-econonliL.e
ale activitaulor. in cadrur acestei faze se formeazii condifiile generale
de angajare a
salariaEilor, se contureazi principiile
care actioneazri la stabilirea salariilor
si o anumita
tendintii de stabirire a salariilor ra nivel inalt sau scazut. A doua fazi reprezintd o
contrnuare a celei dintdi
9i constd in intalnirea cererii cu oferta de nruncf, in termeni
reali, in funcgie de conditiile concrete ale firmei gi ale salarialilor sdi. c.r.."u re
dimensioneazd precis ca vorum qi structuri pebaza""";;;i;;;i"
"r*.
angajamenre
asumate de firme. iar oferta se delimiteaza
9i ea pornind a" u p.ogramur
de muncd.
numirul de ore suplimentare pe care ac< epti sd Ie realizeze sau nu salariatii in
func[ie-de nevoite
9i aspiraliile ror, de sirualia sociari
ii ."ono,,i"i
";..,;ffiil;
respectiv. Din confruntarea cererii cu ot'erta de muncd, la acest nivel, se determind
mf,rimea gi dinamica reale ale salariului fiecdruia.
caracteristicile
cererii si ofertei de muncd actioneazd concomitent
in totalitatea
lor gi au ca rezurtat o dinamicii specific[ piefei muncii, care se resimte in intreaga
dezvolrare economico-sociali
a ur"i gari
utat p" rermen;.il
;,-;i;; termen tung.
productie
variabil
9i
oferta de rrruncri
orele suplimentar-e.
o Piafa unici a muncii _
piatd a
muncii la nivel nagional qi internafional,
considerara in totalitate la fel (omogena)
in continut gi funcEiondnd
dupi aceleagi
reguli, in acelagi fel.
r Piata unitarl a muncii _
piatl a
muncii nafionali gi/sau internationala
care are aceea$i structurd
$i aceleasi
$i
permisive ale acestora. :
Pietele cele mai unitare sunt cele p.
;
meserii, pe structuri ocupationale
i
I
reguli de fr.i
mod deosebit de
tari, zone sau
j
segmente care se diferen[iazd intre ele !
nu prin reguli, ci prin rimitere admisive i
= tn L-e sens trebuie interpretata
torntarea cererii si ofertei cle mllnca?
EvalLlati argumentat transparenta
$i adaptab ilitatea cererii f
i ofertei de
mLrnci intr-un caz pe care il cunoa$teti
', De ce se inrpune o reglementare a
furrctionirrii pietei muncii?
,1
Ce inseamnd cA piafa muncii are
caracter eterogen?
ll_l
u Curn motivali rnobilittrtea cererii Si
ofertei de rnuncf,'l
,-
Identificati .si analizati caracieris-
ticile pietei muncii.
,-
in ce const,t caracterul perisabil al
ofertei de ruuncd?
h Explicagi cLrrl ftrnctioneazi piata
mullcll.
.
Activitatea
iltilll0rnica isi
[]lirlr
amprenta
asu pra
.,r
;1 t"ii rteri stic i Io r
pictei muncii,
dar este si
inUuentatl de
aceasta
i.il,-,. ' .r.'t; i.t::;,;, lr'
o Cererea si oferta de niunci la momentul zilei.
r
Se realizeaza tema cu elevii clasei respective. Se va folosi uu ziar de publicitate
sau nrai multe, se va calcula numarul de cereri qi oterte pe domenii si activitigi, se
vor comenta (interpreta) semnilicagiile acestora $i se vor forrnula concluzii-
Modalitatea de realizare concreti se stabile$te de profesor.
Ei. t't,r {i*a}filr..{lr" lira* 3}*' Epil"atit
Itlf,3 lltlii
Piata muncii, prin natura sil, reflect5. schirnbf,rile din meditrl
economic Si induce, la rAndul siu, anumite influente asupra
acestuia. in conditiile actuale, cdncl relatiile clintre tlri
se
dezvolta tot mai mlllt, interactiunile dintre econornie
$i
piata
muncii se intensifica si se diversific[ in mod eviclc'nt. Sub
inflLlenta acestora, pe piata mLlncii se pot sesiza schimbari
deosebit de importante, dintre care mentionAm:
o cererea de munc[, generatd multe vreme aproape in
exclusivitate de cresterea economicd si cererea de bunuri in-
terne. derivi de acum tot mai mult din cererea externi de bunuri ca urmare a
dezvolErii schimburilor economice internalionale qi globalizdrii economiei. Oferta
de munci are qi ea aceea;i tendint[, dar evolueazd mai lent in aceastd directie;
o structura cererii de muncl se deplaseazi rapid in favoarea creqterii muncii
calificate in mod deosebit in
tdrile
dezvoltate, dar nu numai acolo. Odat6 cu aceasta
a crescut simtitor oferta de munci de acest gen datoritd dezvoltarii invafamdntului
superior in toate
tarile.
in activitatea economic5. munca bine pregdtitl (calificat6)
este mai greu gi mai pulin substituibilS de cltre capital, pe cind munca necalificatd
este mtrlt mai substituibild atat de capital, cdt si de cea calificat[;
. schirnhririle calitative din structura pie;ei mLrnL-r1 aLr
cleternrinat aparitia unei noi clasificlri a acesteia cu c?lracict'
ciual (dou5 sectoare): good
.iobs
(locuri cle muncl bune)
.si
batl
.iobs
(locuri de munca rele.t. Aceasti, cJasificare estc
, aplicalriki atAt la nivel general, cAt si in cadrui firnrelor. Prinu:!
: sectot :ie caractertzeztzd, piin insuflicienta otertei de muncf,. iar
a[ doilea. prin excedent de oterta,
,
. a crescut instabilitatea ocuparii locurilor de muncir.
,
Instabilitatea rlesemneazl fnptul ca o(:uparea unui loc rlr
, rrurca este limitati in tinrp, Acea.sta nu decurge neaparat clin
,Jorin[a proprietarifor de a-i face pe salarriati s[ accepte salarii mai mici, ci qi din
transtormiirile tehnice, tehnoiogice. organizaliorrale gl economice care au loc in
cacirul firnteior. Instabilitatea genereazd insecuritatea locului de muncit numai tlac:ii
persoanele afectare nr.r glsesc aite locuri de nrunca, iar acest fapt survine adesea iii
conditiile unui sornai ridicat. Experir'ntii mai arata cit ocnparea rnultor locuri ric
inunCa tetlpr,:rare este ttn selnllaI negativ' pentrtl an.qajatgi-i.
Instabilitatea afecteaz'a in mod deosebrt tinerii (p0na la 26 de
ani), mai vf,rstnicii (peste 50 de ani)
Si
pe cei cu experienlu
iirsuficientii pentru ocupitrea unor categorii de lclcuri de nruncii.
r flexibilitatea muncii ca factor de productie cre$te foartc
rnrrlt datoritA cliversificarii or;li'clor de rnuncei, c!irninuiirii
s[c)curilor de prodLlsc. fabricate pentru a prr:duce chiar lit
rllonlentul cind apare cererea, adaptirii activitatilor pl'octuctir, r:
la cresterea, diversificarea si modificirea rapid[ a nevoilor, lii
progreseie stilntei
;i
tehnicii etc. Flexibilitatea muncii presupurle
adaptarea acesteia Ia schimb[rile care decurg din rnediul ecq;-
nomic care se remodeleazil continuu. Formele concrete ale
f'lexibilitltii sunt: a) ansajarea cu contracte pe tirnp determinut
cet mai scurt (angajare temporar[); b) angqiarea cu ntunca la
domiciliul angajatorului pentru anumite zile din sirptdmAna $i/
sau ore din diterite ztle; c) angajare la tirme cu timp partial lri
orar modular se;zonier sau siptdmanal; d) angajarea cu orar aleatoriu anunlat de
angajator cu I 0-48 de ore inainte; e) individualizarea muncilor pe salariali in
tunctie de exigentele postului, precum si de interesul 5i
participarea angajatului
etc.:
r constrdngerea comerciali asupra volumului structurii qi realizarii muncii
este in creqtere evidenta. Producgia este din ce in ce mai direct pilotatd de client, iar
cornpetifia dintre producdtori pentru preluarea cererii gi satisfacerea cliengilor in-
duce stres, responsabilitati sporite, extinderea manifestirii creative a salariagilor si
toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii. Confruntat cu cererile
clientelei, salariatul are mai pugine posibilitdti de a-si negocia ritmul de munci,
orarul $i
locul de muncd sau intreruperile in muncd. Constr6ngerea de naturir
comercialf, are tendinta sI se extindd in toate sectoarele qi la tot mai multe funcgiuni.
ConrLrnicatiile moderne il pune din ce in ce mai des pe salariat vizavi de clientul
I l5
firmei
sale sau de potentialul client pentru a-i prelua comanda 1i
a o realiza in
condilii
cAt mai bune;
r stabilitatea ocuparii fortei de munci, deqi doriti, a devenit
practic imposibili
in contextul actual. De aceea se pune din ce in ce mai rnult problema securizirii
far"ursot.ri
profesional al salariafilor. Aceasta nu inseamnd sd se diminueze
ilexibilitatea,
ci sd se asigure in decursul vietii active salariale
protec[ia necesari
contra efectelor negative ale flexibilitdtii'
Piata muncii este in prezent extrem de dinamicd; formele remarcate se vor apropra
de maturitatea lor, se vor nuanla, $i,
alaturi de ele, vor apdrea altele noi care vor
crea, la rdndul lor, noi preocupiri. Pasii fEcuti pinf, acum in direclia unei mai bune
funcliona.ri
a piefei muncii nu sunt, desigur, lipsili de importan[i, dar realitelile ne
obliga sd finem
seama perrnanent cd in sfera acestei pie[e intrd asigurarea condigiilor
p"niu o existentd normal[ a majoritalii covirsitoare a populaliilor lumii.
-^"*-,_,
i
politica guvernului. C)rice schimbare
iinsar stlrneste cotltroverse. Adeptii
linsii
stnrne$te cotltroverse. AdePItt
iacestei masuri aprecr3;zd ci favorrzeazd'
jcregterea economica si este menitf, sa
i
creeze sau sd salv eze de la clesfiintare
I locuri de muncir. Adversarii sdi
i u...u trebuie rea\Lzatd prin compromis'
I
i
. Ocuparea fortei de munce
!
^-:
ftrr,.rr'.6.r /^n.r.n ry.'itentli 2 e.xgrciterii
I
asigurarea concom itentd a exercitdrii
I unei activitafi remunerate li a unui loc
10.
muncd. Modelul ideal in trecut ,,uo
I singur loc de mLtnca' fix. garantat $l
i stabil" in raport cLl realit6file actuale nu
imai
poate fi sus[inut nici practic,, nici
teorettc.
r_'J {_t{
jN{)S:tI}-l'Fll,{)R
r Care sunt cauzele care au determinat
noi fenomene pe piata muncii in ultimele
decenii?
{D Din punct de vedere personal, care
fenomen actual de pe piata muncii il apre-
ciati in mod deosebit? Puteti explica de ce?
* Flexibilitatea muncii ca factor de
producfie este un fenomen pozitiv, negativ
sau neutru? Argumentatl.
'
Exemplificafi
cum acfione azd'
consftangerea comerciala asupra factorului
muncf, pe o situatie realI din mediul
dumneavoastra social.
piefei muncii
-,
apta rapid $i
f[ra i
orfei de munci loi
, osigurAnd dimi-
i
lnoor"o $omajului ;
i
o Insecuritatea pe pia[a muncii
-r
lin.opocitatea
de a asigura celor afectati
I
iO.
inrtabilitate alte locuri de mullca cel
i
itdrziu
pdna la expirarea protecgieii
lasigurate
prin ajutorul de
$omaj
i
i
-
/-^
-:^1^\
-tt-
^!! i
i
(Pe
Piata)
muncii
-i
I
ca factor de
Produc-
!
1..'
I
genfelor de conrpe-
i
i
ti
ale angajatorilor.
!
1.. r.r" l--l--: l^ fl^-:l^:l:fafa
^i
lUoOificarea
gradului de flexibilitate ai
l;rncii este rezultatuI unui anumitl
PROtsI.,Ei\,IE
DI-.] RtrT'LECTTE
.
Ce. atirudine ar trebui si avenr vizavi
iJe flcxibililatea muncii?
. Cu in este bine s;"i caractcrizltm
a ; l- i.,,:'i,..
'i:ii.rii,;1 '
loctrrile de muncri rele (bud
.jobs)?
f-'c
explicatii pLltent aciucc- in sprijinii I
pLurctului cle vec!cre propriu?
ri;t$
Pentru contrillutia la realizarea muncii ca factor dc
productie, posesorul sau primeste o suma de bani, {}
remuneratie, denumita salariu.
Privit clin pLlnctul cle vedere al deslasurirrii activ iti-itir
eUi)Ilotlticc, aciicd irl tnpttrltti ci itctivitaiea cconomici"r presgpLprLl
cortrbirlarca f actorilor clt., productie din carc ntunca nn lipsestt:.
salariul reprezinta un cost, o conrponenti a collsuruului total
dc factori dc producfic pentnr obtinerea unui anumit bun economic. Daci se ar.;
insi in vedere fapttrl cii orice activitate se finalizeazi in bunuri economice. care. pril
pre[uri pe piat5, se transfonni in lrani, in venit, iar acesta se inrparte intre toti cei carr-r
au contribuit la realizarea sa, salariul reprezinti renitul celor care au contribuit.
prin munca depusa, Ia obtinerea rezultatelor respective.
. !:t:
i ::1:
i
Din accasta situatie, in care salariul este, pe de o partc"
r'.ii: ;,i: ,.r.':i ; costriarpedealtipartcrvcnit,sedesprindeconcluziacacl
depindc dc munci, dar
5i de rezurtatere obtinute, iar mirirnr.r
sa concretii pcnl.ru fiecare salariat se poate stabili numai Ia nivelul firmci. pentru t.r
numai aici se po.rte cultoilste concret care este contributia, akituri <Ie ceilalti fact<lr.i
de productie. la rezultatc, la realizarea venitului.
Salariul este o mirime perrrranerrt supusl unor procese contradictgrii tlt:
diferenfiere
;i dc apropiere-egalizare, de la o persoani la alta. Diferentierea are la
bazi mai inmi calititile, aptitudinile fbarte diferite de la inclivicl la individ ale salarialilor.
la care se adaugi caracterul muncii
-
grea sau uEoard., de zi sau de noapte, metJiu
toxic sau nu
-
r'ezultatelc obfinute, cantitatea de munci. rispunderea etc., proprii
llecdruia. Diferenlele de salariu fundamentate pe asemenea aspecte, de regllIt,-n;.r
sunt contestate nici de salariati qi nici cle firnrele la care acegtia iunt angajali.
o i'ircrrrri j Apropierea
-,,egalizareat'salariilor
poate surveni numai
rir rliii'r'i:rtir:-c j in rnasura in care elementele de difcreriliere dispar sau sc
:;i illli,;l:,{i'.'
; restr6ng. Astfel, prin ridicarea calificdrii se pot climinua
;i rliut'iii'r
i
anumite diferente caritative dintre salariali, prin promovarsl
unor mdsuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite condilii de munci
pentru dif'erite grupuri de salariati, dar daci se are in vedere ansamblul elementelor
de diferenfiere, nu se poate ajunge la o situalie care si justifice egalizarea salariilor.
Salariatii nu acceptd to[i inegalitatea dintre salarii atunci cAnd, dupl opinia lor"
au o contributie egah sau sensibil apropiatd la et'ectuarea nruncii. Or, aceasta rrr
117
insemna nerespDctarea principiilor econonriei de piati. nu s-ar
justifica in raport cu
ele $i ar fi de naturi antieconomica.
Treptat, s-a conturat concluzia cii atit mririmea salariului, cfft gi diferenfele
dintre salarii trebuie astfel statrilite irrcAt sii plstreze permanent vii incita{ia la
muncS si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pcntru obfinerea unui
salariu mai mare, ca urmare a cresterii productivititii muncii.
Salarir.rl virriazir pe
liri,
domenii. firme qi persoane. Pe tcrmen lung, mdrimea
salariului nominai are tenclinta generali cle creitere. in aceastir privinla un rol im-
portant revine cresterii cheltuielilor cu instruirca $i calificarea, transportul 9i'hrana,
locuinta, odihna etc. pe care Ie au salariatii. Lhr alt factor care aclioneaza in aceea$i
directie este cresterea produetivitirlii. a rezultatelor obtinute prin munca salariagilor.
Cu cit acestea sunt rnai mari. cu at6t posesorii factorului de producfie muncd se
consideri mai indreptdlili sii primeasci un saiariu utai tnare.
Din punctul dc vedere al salariatului, suma de bani pe care o primcqte atunci
cind lucreaza constituie salariul nominal.
Dupi re(inerea impozitului pe salariu qi a altor taxe legale, cect ce rimflne
este salariul nominal net. Aceasta este de fapt sutna cle bani pe care o primeqte
efectiv lucriitonrl saiariirt pei]tm mulca prest.tti. Salar'iul norninal esie o componente
a cd;tigului nominal
-
alituri de alte elemente cum sunt: veniturile obtinute pentru
timpul lucrat suplimentar', sporurile, premiile etc.
Cistigul nominal este tormat din veniturile blinesti totale
inca.sate de un salariat pentru aportul sar-r la itctivitatea
economic ir.
De o irnportanta deosebita in econornie este salariul
minim garantat legal. Acesta cste salariul fixat pe cale lcgala
pentru a garanta salarialilor din categoriile clefavorizate
un venit norninal care sa corespund.i minimului de
subzistenti, determinat concret-istoric, in cadrul utrui mediu
economico-social dat. Pe rnf,surir ce societatcer evol ueazd,,
minimul de subzistenti creste, deci salariul rninim garantat
legal, care trebuie sir acopere acest minim, spore$te.
j \;lI:i:'iliI it{irrlinal
o \l.rrime:r
-- ;i ! :lyi rrliri nrinim
I lrt l'-.i
r{r}ciiltate
ctste
i;-rr i:,;' iir stallilit:rte
'n,i{tiitl;r. {lr rcspect
f"u t r-r rl c sir lari.lti i
r{ t!'l
-,
r.trizllti, {l il r s i
1tliit'cSlc il
griilrrille zl
ilc{ } no ltli e .
pe Veniturile salariale in Ronrffnia in
abelu
Indicatori u.nr. tg{xl l99l 1995 1996 t$7 l9eB le9 ) lfit0 2IX)I 2002 zfi)3
lndicelc
prclurilor
de
consum
r/c
lu) 707 r.e 9 35-1.-r r2 e83.4 3i.0i(,.9 5?.6?4,2 7-1 721i.0 767 750.21)0,7 2t2.291.O
Irrdicele
cagtigului
vrlarial
real
t (x) 59.-l
(''O.5 i2.7 56 _l 58.2 56.0 58,6 615 618 69,5
Captigul
srlarial
mtrnirial
npdiu net
Iurur
letl
salariu
3.414 l4 r.95l ll 171 321 169 612 086 t.$+2.?14 R7l( ,r39 t38 1()19.424 3 t26.8rs 4. 163.6 l 3
Sursa: Artuarul Statistic al Rorrtittie i, 2004.
Cantitatea de bunuri materiale gi de servicii de consum personal care poate fi
cumparati, la un moment dat, cu salariul nominal net reprezinti salariul real.
Acesta dit'era si
el de la o perioada la alta gi de Ia o piali la alta. Salariul real este
determinat-de mdrimea salariului nominal, cu care este direct proportional, si
de nivclul preturilor bunurilor economice de consum personal, cu care este invers
proporfional.
in dinamici, salariul real este ilustrat de indicele salariului real, care se determinii
arstle[:
I.* =
fR,
*loo
=
lt*
xtoo,
sRo I pc
in care: SR,- salariul real in perioada curenti;
SR,,- salariul real in perioada anterioard;
Isx
=
indicele salaritrltii nominal;
frc
=
indicele prelului bunr.rrilor de consum.
{'-xtltiph,;
in luna septembrie 200-i, un angajat la firma X avea un salariu nominal net tle
noulr rnilioane de lei. Presupttnem cii o pereche de pantofi costa 4,5 milioane de lei.
in luna septembrie 2006, acelagi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13.5
milioane cle lei. in luna septembrie, o pereche de pantoFr costl 6,75 milioane de lei.
Salariul real in septembrie 2005:
9 milioane lei
4.5 milioane leill pereche pantofi
- 2 perechi de pantofi
Salariul real in septernbrie
13.5 miiioane lei
6,7 5 milioane/ I pereche pantofi
- 2 perechi de pantofi
In septembrie 2006 fafi de septembrie.2(X)5, salariul real nu s-a modificat.
Calculul indicelui salariului real se poate realiza astfel:
13,5 mil. lei
.
9 mil. lei
9
6,75 mil. Iei 4,5 mil. lei
9
2006:
100
=
lAoflo,ceea
ce inseamni cd salariul
real nu s-a modificat.
Cctntitatea
care se poctte
tntr-o anumitd
de bunuri materiale si de servicii de consum
cumpdra cu ajutoral cd;tigului nominal net,
perioacld determinatd, se nutneste cd;tig Feal.
Revendicdrile privind cresterea salariultri au ca punct de sprijin nu atht mlrimea
si dinamica salariului nominal, cit pe cele ale salariului real, asupra cdruia
actioneazd si factori care nu tin de fiecare salariat.
i lq
ffia1ilors.rupentrurealizarei9:.i"-"'''o-]l.::.eiauntrivenit
minim.
considerat ..ro.Jit,
pe langa salariul
individual, s-au mai constituit salariul
.,r r.olariatilol
fillli;
;'*#; #;. sarariut colectiv cste atribuit in sumf, globalir tuturor salariatilor
uneifirmecaparticiparelarezultatelesale(Iabeneficiu.lsauprinclit'eritea\facil]l1l
Salariul
social este n ,u*,
Fe
care societatea. in ansamblul s6u, tl acordd
pentru a Spon
veniturile
u,or categorii J" ,,otrrioti sau nurnai ale unor grupuri din cadrul acestora care
se confruntd
cu dificuitirti
nrari, cum sunt accident.l,
.i. ,no,,ci, bolile
prot.esionale,
gomajul etc., cArora nu ie pot face fald cei in cauz'i riaca nu sunt ajuta[i'
Marimea$iclinanricasalariuluisuntinfluentatedenumerosiallifactori,maiales
cu caracter indirect, cLtnl Sunt: gradul de organlzare in sindicate 5i
capacitatea
sindicatelor
tle a obiiire ciqtig de cauzd pentrulevendic'irile=t"]:'i:1lt*t
capacitatea
salirriafilor
rle s se organrza 5i
a dialoga cu ttnitatea econlmicl'.Srganizaliile
patronale
sau(si)cuorganelespecializatealestatuluictrprilejtrldestlsurSriiacorr]uri.lor.ol:":i=":]
migratia
i'temalionalil
tb.t..i cle munca, legislatia cu privire la migcarea
grevistd St
revendicatirrd
din fiecare tard ctc'
l0nstrru.. i
+ QAStiS nominal
venittrrile
i
:
? 1
i"' I"lti - ii.1 ii{ I=1
'\'l'l{{
I
/
{,
I'lriq.-{{
\!il;.r
'
I
",1i5
I i
'1
i':-i'i'
rii
J
r,,
' Ce irnportanta
arc in econolnie salariul
in calitate de venit si
in calitate de cost?
,
Ce este salariul
nominal?
'
Ce este castigul
salarial nominal?
.'
Curn se explicii
cele doua tendinte
contraclictorii
din evolufia salariilor?
n
Cum se explica
existenta salariultri
colectiv li
a saiatritrlui
social?
u
Ce este salariul
real?
*
Care sunt sittratiile
teoretice in care
poate sd creasc[ salariul real'J
n Ce este ciStigLll
real?
= Ce factori inclirec[i
pot influenta
mitrimeasidinarnicasalariuluinominal?
"'Ce
tactori apreciali
c[ au determinat
scdderea salariului
real irt [ara
noastrd
in
r-ritimii zece ani?
''- Cg rePrezintA
salariul minim
societate Si
pe baza cAror elemente
fi stabilit?
*
Ce raport este intre salariul
cistigul real?
" $i;;iu -
veniii;sLtiit
'de
'alatiaii
pentru munca depusa'
-
.,
Salariu nolninal -
sttma de bani
pluttit[salariattrluipentruactivitatea
depusa. Dupa ce se pltitr:sc irnpozittil
pe sulariu $i
lrlte taKe, ceea ce rlmirne
.rt" salariul nominal ilet'
a4
Salariu real cantitatea
de
bunuri mxteriale si cle servicii de
l
constlm
personill care se poate,
clllnpf,ra
cLr salariul notninal net' la '
niveiul existent al pre[ttrilor bu*urilor
de constlm.
bineqti totale incasate de LlIl sttlariat
(salariul tarifar nomina['
sporurl'
premii etc-).
*uCiqtigreal-cantitateadebunuri
materiale si
de servicii de consum care
se poate cumpara ctt caStigul nominal
(net).
'
o
Salariu minim -
salariul nominal
intr-o
poate
real si
, fixat pe cale legal[ pentru a garanta
salariatilordincategoriiledefavor]]|Zate
' un venit bf,nesc corespunzdtor
necesi-
,Jaulqt
d.e-
lgbzlelglt3,
PRORI.,EiVIE
DE REFLECTI
{=t-- ri,:t"l::lt l"{': l ti_,, .i1 .
u
Raporlul dintre ir-nporlanta pe carc o
acordf, intreprinziironrl salar-iului in calitatc:
cie cost Si CL.II pe care O acordii posesorul
trlrtei de munci ?n calitatc cle venit.
,;
f)intre tottte c.izurile teoretice cle
spc-'r-irc a salariului re:ll, carL. credcti cra
este ct:a mai potrivita cale pentru etapa
actuala ?n lara uoastrri'?
+
Atunci cAnd preturile bunurilor cle
c:onslrm scad cll ZO%, iar salariul real
scacle cu lA*,, sal;rriul rlornina[:
a) cresfe cu ...;
b; :;cirde crr ...;
c) nu se rno{ifi.d.
Rezolv are:
ISR -
ISN
, c0 unrlc:
IPC
ISN=ISRxIPC
ISN
=
0,90 .<
0,80
-
0,lZ
ISi.,i
=
727o, ceea ce inseamni cl
salzrriul nominal scacle c' 28o/o fi\\o/r,
72%), adicd revine la un indice de lToh.
' Ntrir,'elul si rlinanrica salariului nonri_
nal trebuie corelate cll evoluIia
productivititii rnarginale a rnuncii, dar.
,Si
cLl inflatia din econornie.
.
Er,'olulia dif'erita a salariului norninal
li a c0.:tigurilor totale in bani intr-o tari.
.
C0nd salariul nominal cre;te mai
incet fatir de o perioadf, anterioard, situatia
salariului real se poate irnbunAtziti'J
*
Ce se intArnpll daca intr-o
[arii
salariul nominal sporeste clr lOOo/o, iar
salariul real scade cu 50To?
" Anali za[r, pe baz.a datelor din tabelul
ref-eritor la evolutia veniturilor salarialc
din Rorn6nia in perioada 1990-2001,
c are sunt c au zele sare aLl determinat
aceasti situatie.
{
},
{
-E
i:eii'ii r"'
j
t,:
qi;: jiaii j
iau.-.*
Pentru orice salariat. ocLlparea unui loc de rnuncd, astfel incat
si beneficieze de avantajele pe care Ie pot asigura existenta
Si
functionarea pielei muncii, este determinata de semnarea
contractului de angajare. Orice alt mod de a depune o muncl
salariati este ilegal, at0t pentru angajat, cdt pi pentru firma care
face asemenea angajiri. odatd ce admit o astfel de angajare.
salariatul
;i
firma respectivi se antrene azd intr-o relafie interzisi
si pedepsita de lege, salariatul ramine la discretia conducerii
firmei, pierde o mtrltime de drepturi cu privire la asigurarea de
;omaj' protectia muncii, asigurarea ingrrjirii medicale. Acest
gen de func[ionare a piefei muncii este denumit
,,mLrncr la
negru" salr
,,piatd neagri a muncii ", care ofera firmelor
posibilitatea de a se sustrage de la plata obligatiilor pe care
le au cu privire la a:;igurarea medicata si socialf, a salariafilor
lor. de a fixa salariile cum cred ca le este mai hine, de a interzice
grevele etc.. iar salariatilor le permite sf, se sustrag[ de la plata
impozitelor pe venit, pierzAnd insa tqatelelglalte avantaje proprii
angajarii le..rale. inclusiv dreptul th pensie, in anumite conditii.
intAllilea cererii $i
ofertei pe piata muncii
;i
tranzactiile care
au loc intre subiectii (purtitorii) acestora, in cazul cAnd reugesc,
se finalizeaza 5i
se consfinfesc prin incheierea unui contract de
angajare. denumit tn practica curentf, contract de munc[-
Acesta reflectf, acorrlul de voinfe exprimate liber (conventia)
clinrre parron (angajator)
Oi
salariat (angajat)
Si convenit cu
prilejul interviului pentru ocllparea locului de munc5.
Pentru a fi valabil, contractul de muncir trebuie s[ respecte
toate prevederile legale i^n vigoare ;i
s[ cuprindd, in plus, condigiile
de munca Si
cle angajare nedeterminate precis prin normele juridice
existente, precum gi alte drepturi pi obliga[ii care il privesc at0t pe
patron, cdt Si
pe salariat. Astt'el, pot fi prevdzute:
.
orele suplimentare ce pot fi etectuate de salariat gi modul
in care vor fi remunerate;
.
moclul in care. este organizat-a munca pe schimburi -
acolo
tunde este cazul;
.
regulile executarii muncii pe timpul noptii sau in anumite
momente speciale ale perioadei de ntuncf,;
o
conclitiile in care se executf, munca iu zilele de sarbitori
Iegale program, remttnerare etc.;
.
moclul de salari zare nivelul salariului minim,
lunar Si/sau
sapt[mAnal, orar, sporuri care Se acordl
situatii, sub ce formd se plateqte, cuantumul salariului in
salariul
qi tn ce
situalie
de gornaj tehnic etc.;
.
condiliile cle promovare in muucf,, de reorientare
profesionalf,, de perfec[ionare a calific[rii;
.
ce anunte constituie conflict de muncd si cum se rezolvl acesta;
o
cum se asigurd protectia muncii Si
rdspunderile angajatului/
angaj aioru 1ui.
Drepturile gi rdspunderile care decurg din contractul de munc6
ii determina pe semnatarii acestuia sd supravegheze indeaproape
respectarea sa. Aspiratiile patronului gi angajatului, atdt la
incheierea contractului, cAt gi pe parcursul reahzdrii sale, sunt
deopotrivf, comllne, pentru a Se real rza munca in mod
corespunzdtor, ca o conditie fara de care niciunul nu gi-ar putea
implini interesele, gi contradictorii (opuse), pentnt cf,, in mf,sura
in care interesele unuia dintre participanfi sunt mai bine
satisf6cute f[rf, o motivafie economicf, relevantd, celllalt va fi
afectat negativ in mod nejustifrcat.
121
o Angajarcir
f.ira contract dc
nruncir il
avatrtajeaza Pe
anga.iator rnai
nrult decit Pe
anga.jat .5i ii
plascazzl
Pe
amiindrli
in sfera
comporta-
mentului ilegal.
sanctionat Prin
le ge.
o Contractul cle
muncl este o
intelegere liberir
intre partici-
pantii care au
purtat un dialog'
au negociat-
o Contractul dc
munca tretruie
s[ respecte totrtc
Preved
eri I c
legale si s[
precizeze, in
plus, drepturi si
obligatii
nedeternrinatc
exact
Prirr
normele juridice
existerlte.
o Intereselc
semnatariltl r
contractului dc
mttnca sunt atfft
comune, cfft si
()puse'
contradictori
i-
In conditriile actuale s-a schimbat profuird qi statutul muncii. Contractul cu durati
nedeterminatfl, sirnbol al stabilitAtii locului de nruncd. si al salariatului cu statut
negociat colectiv tine de trecut. in cdutarea flexibilitatii, angajatorii (firmele,
administratiile etc.) au dezvoltat sistemul coutractelor pe tirnp determinat, angajarea
pe timp partial
$i cu dttrata muncii adaptatei la nevoile lor. De asemenea, au prolnovat
autofolosirea muncii, adicl munca independenti care este in mare marsura explesia
aparitiei t1e noi tirme, in mod deosehit individuate, cu predilectie in sfcra serviciilor.
' De ce este necesard incheierea unr.ri
"
Considerati c[ relagia argajator-angajat
contract de munc5? este o competitie? Argumenta{i rdspunsul.
,,
Care sunt principalele condilii pe -
ce avantaje ccnferd senrnatarilor sn
care un patron le impune celui pe care il contract de munci pert'ect legal?
angajeazi? .
Cine
5i cum este avantajat sau cleza-
'
Ce i$i doreqte cu prioritate un salariat vantajat cu prilejul prr:starii de munc:d in
de la patronul siu atunci c6nd se angajeazi? mod ilegal?
TEXT TEMATIC
,,Piala
munciia fost afectatd de dezechilibre atit la nivelul raportuluidintre
populalia acffve gi populalia inactivd, cilt siin rata de ocupare (...). Degi persistd
dezechilibre intre ofertd gicerere pd anumite segmente ale pielei muncii, precum
gi un nivelincd redus alspecializarii profesionale, capitalul uman are o capaci-
tate ridicatd de adaptare la standardele pieleiforlei de muncd europene."
Sursa: Srraregia nalionald de dezvoltare econotnicd a Romfrniei
Pe baza acestui text analizati:
' influenlele pe care le poate avea asltpia pietei munc'ii
fiecare
contratlictie
mentionatd;
- tn ce credeti cd ar putea consta adaptarea
.foryei
de muncd clin Romania la
standardele europene (in general sau pe anumite seg,nente).
ii
*B
e1 ?
1r
E
enomenele
$i
proce seie care
I
'
formeazf, economia oriclrei tI.ri
au loc continuu, dar nu linear, ci ctt
fluctuagii care pot fi intimplitoare.
sezoniere, dar gi ciclice, repetabile cu o
se poate incadra in termene riguroase.
anumitl regularitate, chiar dac[ aceasta nu
Pentru a cunoa;te Si intelege cum evolue az'a economia unet
intensitatea;i eficien[a transformlrilor care se produc in
ansamblu, ca
;i
modul cum se manifestd evolu(ia principalilor
este necesar si studiem:
A. urrLrzAREA vENrrulu
,r!;,1;;:rrrlur,o,
"uo'ate,
veti avea
B. CRE$TERE $r
DE,ZVOLTARE
ECONOIVIICA
C. FLUCTUATIILE
MACROECONOMICE
tlri
in timp, sensul,
viafa economicd de
parametri economici,
observuti cLtttt se
Pot
releva
rez.ultcttele activitafii la nivel macroeco-
nomtc;
tnyetege1i cum se utilizeazd venitul
national pentru cottsutn fi
investi{ii;
' interpretati semniJicatiile cre$terii Ei
de zvoltarii econonic e ;
cunoa$te[i ce
fctctori
pot susline
cre;terea ;i
dezvoltureu economicd a
unei
lciri;
sesiz.ati ciclicitatea tn evolutia vietii
ec onomice.
Indicatorii
macroeconomici
Prin vAn zarea btttturi lor econorllice, participantii
la
producerea
lor obtin veniturile ce li se cuvin. corespunzrtoare
serviciilor aduse de fiec are. Formarea acestor venituri este
rezLtltatul LInlli proces care incepe pe piara factoril.r cle
productie,
se contintrii in produclia
pi.,piiu-zisi
a bunurilo'
econolnice,
apoi in sfera distribugiei lor,
ii se finalz.eaz.i prin
relatiile ce se creeazd, ctt ocazia pldgii impozitelor si taxel'r lir
buget.
La nivelul economiei natjonale, reztrltatele acestui proces
format din nenumdrate activitati pot fl deterrninltc
'umai
in
expresie valorici sub formi de indicatr>ri cunoscuti sub
denumirea cle agregate economice.
Pentru calculul acestorzl
se
ftne seama numai de bunurile finale, aclica cle bunurile
care sunt destinate productiei
si/sau consumului, care nu nrai
suportd transformrri prin preluctare,
ci intrfl clirect in procesul
real tzd,rii lor finare specil'ic f irnrelor, menajeror
ri
administratiilor.
Pornind de la faptur ci uniragite economice pot acfiona
(produce)
at0t in tara cle origine, cat gi in alte
[ari, nlr,rai in
fara de origine sau numai intr-Lrna sau rnai multc alte
[[ri.
pentru a retlecta asemenea situatii, in calculul rezultatelor
economice
ale unei
tari di.stingem
mai intci:
a. intern, se referi la bunuiit nnutG
(rezidenti).
ate de agentii economici
care isi desfa;oard
activitatea in interiorul
tarii respective
a. brut, indicatorul include consumul de
capital fix (amorti
zarea) in carculur
productiei finale.
b. net, indi.oro
capitalului
fix (arnortizarea)
in calculul
productiei
finale.
lnteracyiunea proclus tt'ttern, produs nu[ional
Bunurile economice finale care sunt inch.rse in calculul acestor indicatori pot tl
evaluate in: r preturile pietei (preturi curente de piatd); r prefurile factorilor de
produc{ie (cheltuielile fdcute cu rernunerarea factorilor implicali in obtinerea lor).
Preturile piefei sunt mai mari decdt preturile tactorilor. Ele includ atAt impozitele
directe (cuprinse in preturile lactorilor de produclie gi pldtite de producdtor), cdt Si
impozitele indirecte (TVA, accize, respectiv obligalii fiscale) pkltite de cumplr[tori.
Produsul intern brut (PIB) reprez.intd expresio valoricd bru.td curentd e
: proclucliei de btuuri cccttunnice
finale
create in tlecursr.tl unei perioade, de regulii
;_un
ett, dy
ry-entii
economici c-are it! d9s-f_.tt-;oard activitatea tn.interiorul ydrii-
-
Bunurile cuprinse in acest indicator sunt destinate:
'consumului
privat (personal);
consumului public (guvernamental): formirii brute a capitalului tehnic (inlocuirii
bunurilor de capital fix scoase din functiune si cresterii volumului acestora, precum
gi sporirii stocurilor de capitai circulant): exportului net (diferenga dintre valoarea
exportului si valoarea importului).
Proclusul national brut (PNB) este e.\presict valoricd brutci,
cui'entc-t, de piatd, a bunurilor econontice
finale
produse cle
agentii econotnici natictncr!i, da regulcl, irt decttrsul unui on.
Se calculeazit: r adiugind [a PIB productia finala brutf, a
agentilor nationali ce iSi desfasoarf, activitatea in strdinatate Si
r scazAnd productia finala brut[ a agentilor strflini ce iSi
dcstAsoarf, activitatea in interiorul garii.
Proclusul intel'n net (PIN) este valoareu addugatd netci tn
pretttrile
Jat:torilor
(c'Ancl nlt cuprincle intpotitele indirecte nete )
.:i tn preturile pietei (ciind cuprinde
,ri
impozitele indirecte
nete). Se calculeaza elinrinind din PIB consumul de capital fix
(CCF): PIN
=
PIB
-
CCF.
Produsul national net (PNN) este valoarea adciugatd netd
realizatci tntr-o
{arci, cu luarea tn considerore o solclului A1+;
rleniturilor
factorilor
de productie nationctli tnc:asate clin
strciincitote si ctl celor plcitite strdincitalii. Se calculeaz[ etiminind
din PNB consumul de capiral fix (CCF):
pNN
=
pNB
-
CCF.
Exprirnut tn preturile
factorilor,
produsul negiona! net se
ntcti nume;te si venit nafional (PNNpr).
Utilizarea venitului pentru consum
Rezultatele activitatii economice sunt, desigur, bunuri
economice care se transformd in bani prin vdnzare - cumpflrare,
iar pentru participantii la producfie, acegti bani reprezintri
venituri. Rezultatele activitltii economice, productiei, in
aceaste optici sunt deci veniturile. in mf,sura in care obtin
venituri si in funcfie de mdrimea acestora, agentii economici
dintr-o tarf,, considerati in ansamblul lor, le pot folosi pentru
a-si asigura cele tlecesare existentei, adic[ pentru consum si
pentru a produce, pentru dezvoltaren activitnfii economice.
Este de refinut cf, aceastf, implr[ire a venitului este posibilA
doar la nivelul unei t[ri.
La nivelul unui agent economic, luat
separat, s-ar putea ca venitul sdu sd acopere numai consumul,
iar uneori sd nLl tie suficient nici pentru acesta. Evident, sunt
si agenfi econornici cu venituri mari si foarte mari pentru care
utilrzarea unei parti din venit pentru prodtrcfie nu este o
problemf,.
Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe care ei o folosesc pentru
satisfacerea trebuintelor reprezintd consumul. in acest sens, consumul se erprimi
prin valoarea bunurilor qi serviciilor achizigionate de menaje
$i
administratii
publice pentru satisfacerea directi a nevoilor umane, atit individuale, cdt gi
colective.
Partea din venitul de care dispun agentii economici ce depiqeqte mlrimea
consumului reprezinta economiile. Acestea sunt de fapt sumele care pot fi folosite
in scopul producgiei gi care existi intotdeauna la nivelul unei ldri
intr-o mdsuri mai
mate sau mai micd, dar nu si Ia nivelul fiecdrui ergent economic.
DeciV=C+S,
unde:
V
=
venitul;
C
=
consumul:
S
=
economiile.
Raportul tlintre consum
;i
venit este cunoscltt sub denumirea de rati medie a
consumului saa inclinatie medie spre consum (c
).
Ea exprimd partea din venit
care se cheltttie;te pentrl. co,tsutn intr-un interyal de tintp
Si
tntr-un anumit spatiu
socioeconomic.
Acest parametru (
C )
se poate exprima in procente (7OVo),
ca numdr zecimal (0,7) sau sub forma de fractie (7110).El este
de regul[ o mlrime pozitivi, dar subunitari.
Tindnd seama de faptul c5, pe misure ce venitul cre$te sau
scade, consumul se extinde sau se contract5, dar intr-o propo(ie
mai micl, atunci, in condiliile sporirii venitului, inclinatia medie
spre consum are tendinfe de reducere, iar cdnd venitul scade,
inclinatia medie spre consum cre$te (vezi figura 10.2).
Deci,
E =9
V
t n-T
!-:
Asa cum rezult[ din figura 10.2'
odatf, cu cre$terea venitllrilor asistdm la
scdderea ratei rnedii a consumului.
Diu relatia incliilatiei medii .spre
consum rezllltil func[ia consllmLrlui:
C- CXV.
Lri un volunt dat al venitului, cu cet
rata medie a consunrului este mai mare,
cu atat este mai micl partea destinatl
economiilor.
o
Venitul disPonibil(V)
Fig. 10.2. Interclepenrlen,ta dintre evolutict
t,enitultti si rctttt meclie o L:otr'sturrului
Rata medie
a consumului
(.)
Mdrimea cheltuielilor pentru consum
depinde de numeroqi factori: mdrimea
saiariilor; modificarea raportului <lintre bunurile prezente 5i
burnurile viitoare
(determinatd de schimbarea puterii de cumpdrare a banilor Si de existenla unor
riscgri. ca cle exemplu riscul de a trai prea pulin pentrtt a beneticia de bunurile
viitoare)l moclificarile politicii fiscale, care pot restringe sau lirgi cererea de consuml
.
rnoditicarea a5teptarilor in ceea ce privegte raportul dintre venitul actual Si nivelul
viitor al venitului; tendinfa oamenilor de a folosi venitui, de reguld, pentrtr mentinerea
nivelului de trai cu care s-au obisnuit; inclinalia spre economisirea diferenlei dintre
venitul si cheltuielile determinate de nivelul de trai obiqnuit; tendin[a de crestere a
diferentei dintre venit $i consum, pe misurd ce oamenii realizeazd venituri mai mari etc.
Economistul engle: J. M. Keynes consiclerd ca existci tt lege
psihologicd
fundamentald,
potrivit ccireio, cemd venitul se
modificri, d.e regula ;i
fu metlie, oamenii tnclina :;ci'si rnodifice
cot"tsumul in acela;i sens, dar cu mai putirt-
De exernplu, la o cre$tere a venitului, AV, are loc o crestere
AC
> AC, astfel inclt raportut
*
este
inclinatie marginali spre consum
(c') sau rat[ marginala a consumului. El ne aratA cu cat va
creste consumul la o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil-
De asemenea, inclinaf ia marginali spre consum
eviclen liaza
cum va trebui impirfit sporul urrnetor al
venitului intre consum $i economii:
t
!,)ii'.i riirlii.'inSii iil
AV=AC+AS,
unde:
AC
=
sporul consumului;
AS
=
sporul economiilor.
CAnd se recluce venitul, de regulA se reduce qi consumul'
dar datoritl comportamentului indivizilor $i altor cauzo,
a consumului, AC, dar AV
pozitiv, dar subunitar.
Raportul
AC
este numit
AV
t
i- tit Iilit!
:r;ili{il'i:,tl}i.r
l -:irliiilt care sr-
tl;l'lllcazLl ilr
1::''ir'*
r'rlll UtiliZif fl;
$'czultittului
1){rlltt'U CQnstll i:
rticl'a ci' ti't
i'r'grilli. cffncl s{:
j"r.iiiiL't vCnitul .ri{-'
rotltrcu
'{i
a..
tt^:.;,i.i ,il ii,. li tlii.lstlI'ii,
i,ii" (:elxl bi'
tll., i',.''..t1: f'trtfitr-f 1
ir illll1'c'{i il
.i trrn\ttlntii
,:,ti'rIl'.li lc::i"
consumul se reduce in mai micai md.suri. in aceastii situatie. scdderea venitului pe
o perioadf, indelungatii poate avea ca rezultat o depSgire a venitului cle catre consurn.
nu
-numai
la nivel cle individ
9i
institulii. ci chiar gi la nivel guvernamental si sociai.
Astful: cfrnd consuntul e.ste superior,enitului, (tp,re
J'enomenul
de
dezeconomisire, cu economii negative.
Pentru a contracaii acest f'enomen, indiviclul
si cclectivitatea recnrg la folosirea
economiilor (fondurilor) acumulate anterior sau fac datorii pentru consum.
Utilizarea venitului pentru investitii
Venitul de care dispun agentii economici clintr-o
lard
necheltuit pentru consum.
adici economiile, se folosegte in cele din urmi in productie (econoinie;
sub form{
de investitii.
Econctmiile se trun.sformd ?n investifii, cotttribuirrcl lrt sporireu si mtxlenti:ureu
capitalului tehnic in
fi.urcliune.
Agadar,
echipament
venitul se transforml
de producgie
li capital
in cheltuieli pentru consunl
circulant
-
pentru investilii
V-C+I
si cheltuieli pentru
(vezt figura 10.3)
Prin INVESTITII se intel
refacerea si dezvoltarea acestora care au ca rezultat marirea capitalului tehnic ?n functiune. i
Daci avem in vedere sursa de finanfare a investifiilor, deosebim.
^/\
a. INVESTITIA NETA (ln) reprezintd partea din
venit cheltuiti pentru formarea capitalului tehnic,
adici pentru cresterea volumului capitalului fix si
cregterea volumului stocurilor de capital circulant.
b. TNVESTITTA DE INLOCU|RE este
reprezentata de cheltuiala fdcutd din amortizare
(CCF) pentru inlocuirea bunurilor de capital fix
scoase din funcfiune ca urmare a deprecierii lor.
Fig. 10.3. Sursele de
finunlare
a investitiilor
La nivelul unei tlri care nu are relafii economice cu strdinatatea, economiile si
investitiile nete sunt considerate in mod necesar mdrimi egale, reprezentancl doar
tatete dil'erite ale aceluiasi proces economic.
{ .' i;;i i r : ;r',ir' i r.,
129
tn aceastd situafie, economiile
9i
investitiile, la nivelul unei economii nafionale,
nu pot t'i decdt egale, ele reprezentAnd un excedent de venit peste cheltuielile de
collsum.
S=I
Pentru a determina cAt reprezinta partea economiilor in totalul venitului, se
calculeazi rata medie a economiilor sau inclinatia medie spre economii.
-S
Acest paramettu se expriml in procente (307o) ori sub formd de fractie (3/10),
fiind de reguld o mdrime pozitivi. dar subunitar[. Din relatia inclinatiei medii spre
economii rezultd lunc[ia economisirii: S
=
s
x
V.
I
inclinafia medie spre economii Si inclinatia medie s I
I
5+E-l(100)
Si inclinafia medie spre consum este egald cu l sau 10O.
Din rela{ia func{iei de economisire rezulta cf, economisirea este crescdtoare in
raport cu nivelul venitului.
Pentru a evidenlia variatia economiilor in funcfie de variatia venitului, se determind
rata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre economii (s'). Aceasta
exprimfl cu cit sporesc economiile (AS) la cre$terea cu o unitate a veninrlui (AV).
Inclinatia marginal[ spre economii, de regula, este o mf,rinre
(rnai rnicd decit inclinatia marginala spre consum).
pozitiv5
;i
subun itard,
1.
Corelafia care se fbrmeazd in procesul derularii activitifilor economice dintr-o
fari
intre venit, consum, investilii, producfie, venit, consum q.a.m.d. este reliefatd de
principiul multiplicatorului. Acesta exprimd interacfir.rnea care se realizeazd intre
cre$terea venitului si cresterea investitiilor, sub forma unui coeficient de amplificare
(k), care ne aratd cn cit sporeste venitul viitor la cre$terea cu o unitate a investitiilor.
k=
Av
AI
Multiplicatorul investiliilor arata ci, atunci cdnd are loc o sporire a investiliilor
fap de situafia iniliald, venitul va creste cu o mdrime de k ori mai mare decit sporul
investiliilor.
Investitia este procesul economic fundamental care provoaci o creEtere a
venitului, de unde decurge o noui crestere a consumului qi a economiilor, un nou
imbold de a injecta in economie noi factori de productie.
Prin implicatiile lor, investiliile au un puternic efect de antrenare in toate
sectoarele economiei, asupra tuturor agengilor economici. Cresterea investitiilor,
itrtr-il structurS corespunzdtoare, poate avea ca rezultat: crearea de noi locuri
de munci: inlocuirea 1i
modernizarea echiparueutului tehnic de productie;
promovarea unor tehnici si tehnologii moderne si cficiente; sporirea ofertei de bunuri
si servicii, cliver":;ificarea si imbunitatirea calitdtiil contlitii mai brrne de mnnci si utr
standard de viatai sLrperior pentnl cetf,teni ctc.
Destisurarea concurerrfei in economia de pi.r1a transformi investitiile intr-un
factor hotardtor de promovare a progresului tehnic $i,
pe aceasta bazi, de crestere si
dcrzvoltare econonricS.
i
J -.,r4,.:
;ir.i,!j
, Produsul intern (bruI s;au net),
exprimit valoarea bruti. sau neta iI:
procluctiei cie bunuri ecenottlice' i'irrale
create in interiorul unei t{ri, tn decursul,
unei perioade. de requla Lln zln, r1e ioti
4
Produsul national (brr.rl sau net),
reprezirttl valt,rlrct brutli salr nct;li a,
produc[iei cle bunuri ecoiloinice finalc,
create cle agentii econolnici nationaii in,
,decursul un'ui on, ?n interionrl tarii saLr
in alara ei.
Consumul este relevert prili
: cheltuielile cu achizitioruu'ea bunurilor
.Si scrviciilor cle ciitre ttrertaje
Si admi-
nistratii in vecLirea satir;facerii directe ii
:rlevoilor de viettd, indivicluatle Si
c o Icc tiv e.
carrl se [ar, pentru Ittrrnarea ti
' cl e'.4_v12ltg_{_eg
btt!1ryilp_f d_*-.
c-irpi_t
4l .
tglr qi c
,h I iiE
i J r''
. Luincl clrc,pt criteriu de ierarhizare
nivelul eficientei activititii econtinrice
intr-o perioadd dutI, care este ordinea in
carc asezati indicatori i tnacroecoilonl ici?
*
Ce conclirzii r;e desprind din analiza
corelatiilor dintre venit, con:iurn
Si
ecclnornii ?
,'
Explicati cnnl sc m{rdificl
cheltuielile pentru consum sub intluenta
factorilor obiectivi si subiectivi.
'!
Cum expticati comportarrlentul
Lirnan r-orlt'orm legii pshihologice funda-
rnenterle formulate de J.M. Keynes'?
''
in tara noastrd, in perioadar tranzitiei,
apreciati clr sc manifest:i un fenomen de
ecoiiomlsrre sau de clezecononrisire'l
Argumentati rdspunstrl.
#
Activitatea economicii a Llnrlr
iirtreprinziitori s;traini care isi orgamzeazir
procluctia intr-o alti larii dec1t cea dc
c.r'igine influen[eazd nive-lul indicatorilor
macroeconomici din tara respectivi'l
Argumentati rdspunsu[.
?
Pe ce criterii s i indicatori se
funclamenteazf, decizia cle a investi?
u
Cum se explicir procesul de
multiplicare a venituliri sub influentzt
modificarii investitiilor?
*
Analizati efectul de antrenare inttlnit
in cazul activitritii investitionale.
1.1 I
Venitul nalional creat de agenfii economici ai unei Eri a ibst in irnul t, de l0.O0O
mld. u.m. gi reprezintd o crestere de 25% fatd cle artul t,,. in anul t(,, rata economiilor
a tbst de l1c/o. iar in t,, inclinalia marginala spre consum a reprezentat 0,8.
Determinali daca cifrele de mai sus confirml aciiunen legii psihologice
fundamentale a inclinatiei marginale spre economii.
Iti-zr.rir :l: , :
100x 10.000 mld. u.rn.
t25
= 8.000 mld. Lr.m.
Ani
PIB
(mld. lei)
Consumul
f inal
(m ld. lei)
Form area
bruti de
capital fix
(mld. lei)
1 995 72.1 35,5 58.662,4 154.24,9
2000 803 7s3,1 692 532,9 151 .947 ,2
2004 2.387,914,3 2.066.381,0 526.55 5,I
S^ =
[5
x8.000=l.200mld.u.rr].
" loo
C,,
=
V,,- S,,= 6'800 mld' u'nl'
AC = 0,8 x 2.000 mld. u.m. - 1.600 mld. u.m.
C,
=
Cu + AC = 6.800 + 1.600 =
8.400
S,=V,
-C,=1.600
AS
=
400
Dinarnica economiiior
=
AS
* t00 =
40(l
x 100
-
3:1,-jgt,
S,, 1.200
Datele confimra legea psihologicfl fundarnentarli a inclinatiei marginale spre economii,
pentru cf, dirlanrica economiilor (33,37o) este superioar:ir dinarricii venitului (257o).
l'Iit i1ll,lih,1,\
i) {i {:i. {:l ;f- { ) i, i' , \
-1"
I
Pe baza datelor statistice ale
tarii
noastre prezentate in tabeltrl aldturat,
determinati Si
analizafi:
a) ponderea consumului final in PIB
$1
b) ponderea formarii brtrte de capital
tix in PIB.
TEXT TEMATIC
,,Volumul
investiliilor este influenlat de doud feluri de riscuri:
"riscul
intreprinzdtorului sau al celuicare ia bani cu imprumut; riscul celuice dd bani
cu imprumut... La acestea se poate adduga gi o a treia sursd de riscuri, !i
anume o posibild modificare nefavorabild a valoriietalonului monetar."
J.M. Keynes
Problemele cre5terii 5i
dezvoltarii economice preocupI tot mai nrttlt lttmea
Stiintifica,
politicile statelor nafionnle ;i
organismele internationale. Astitzi, aceste
preocupail strnt determinatc de o serie de fenomene si procese ecouornice, social-
umane gi ecolo-qice care ingrijoreazA corrunitatea internationald, cnm sunt
subdezvoltzirea, siracia
-si
polnarea.
Aceste probleme s-ari pus inca din prima treime a secolului
al XX-lea, dar concepttrl de cre;tere economici a devenit Lln
instrurnent etectiv operativ in a doua treime a aceluiasi secol.
Cresterea economica desenrneazi dinamica ascendenti a
produsului intern brut real pe locuitor, considerata ca
rezultat al lactorilor ce intluenteaza marimea sA, inclusiv a
mediului economico-social in care are loc.
in teorie Si
in practici, pentrn ar releva crepterea econornici
:
se folosesc indicatori specifici: PIN pe locuitor. PNB pe
'
locLtitor, PNI{pf (venitul national) pe locuitor etc. Folosirea
,
general rzatd, a PIB se explica prin faptul c'a pentrtt orice tarit
este determinanti activitatea economica ce se real rzeaza in
,
spetiul propriu, indiferent cui apartiue proprietatea asLlprlt
factorilcr de producfie. La aceasta se adaugf, contribr-rtia FIVII
Si
a Bancii Moncliale, care alr standardtzat modul cle calcLrl 5i
cle folosire a PIB pentru analize
;i
comparatii internationale.
, Cresterea economic[ reflect[ starea li
dinamica activitatii
,
economice. iar f'actorii care actione a,zd, astlpra acesteia sunt
1
de fapt Si factori ai cresterii economice.
PIB se exprim[ in termeni nominali si reali. PIB in termeni
j
'
norninali sALl PIB nominal este forma de exprimare valorica
in pre[uri curente, practicate in perioada de calcul. PIB in termeni reali sau PIB real
este torma de exprimare valoricl in preluri constante sau comparabile, adicd in
pre[urile existente intr-o perioadi anterioara, luata in calcul ca baz'a de ret'erintd
PIB real dintr-o anumitd perioada (t,) se poate determina prin implrfirea PIB
nominal al perioadei respective la indicele general al preturilor bunurilor ce
intri in calculul acestuia (IGP). Evident, PIB real elirnini influenla modificdrii
preturilor (creqtere sau scddere) asupra valorii PIB pentru perioada de calcul, cttrentd.
Desigur, cre$terea economici implici probleme a ciror rezolvare constituie o
preocupare majord a multor
$tiinte,
qi de fapt in ultima instanld a tutllror $tiintelor.
Experienla acumulatd pini acum in domeniul cregterii economice atestl cd:
r relevanta
ltiintific[
a preocupirilor privind cre$terea economicd este cea mai
ridicati gi utilitatea lor operativ-aplicativa este cea mai mare daci se circumscriu la
nivelul economiei nafionale;
ts
r se poate vorbi de cre$tere economici numei dacd produclia exprimati printr-unul
sati mai multi indicatori semnificativi creste mai repede dec0t populalia, astfel incdt
producfia medie reali pe locuitor (calculatd prin eliminarea influenfei modificaril
prefurilor) se mirqte de Ia o perioada la alta;
r t'enomenul cresterii economice este semnificativ sub aspect economico-social
numai daci este infiptuit in mod deosebit pe termen lung;
. cre$terea economici este un fenomen foarte complex
9i
poate fi realizatir numzri
prin politici adecvate acestui obiectiv.
Pentru a caracteriza in mod adecvat cresterea economicd se folosesc gi alte criterii
de analiza. Dintre acestea, cel mai des folosite sunt:
a. capacitatea de a induce efecte asupra intregii populatii. Astfel, se pot distinge:
r crestere economicd pozitiv6, cind PIB real pe locuitor creste;
r evolutie economici negativi (descregtere economicd), cind PIB real pe locuitor
scade. Aceasta survine, de exemplu, cind PIB real cregte, dar mai incet decAt populatia.
Cea mai gravi situaSe pentru o tari existi atunci cind PIB real scade, iar populatia
crelte;
b. natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real. iir acest sens existf,:
r creitere economici extensivi, c0nd cel rnai mare aport revine sporirii cantitdtii
(volumului) de factori de produc{ie utilizali;
r crestere economicd intensivi, cind cel rnai mare aport din sporul PIB il are
cre$terea eficienlei folosirii factorilor de producgie.
Tabelul 10.1
Evolrrtia produsului intern brut in Rominia in perioada 1995-2004
Nr.
crt.
Ani
lndicatori
1 995 2000 2004
1 Produsul intern brut (mld. lei, preturi
curente)
72.135,5 803.773,1 2,387.914,3
2 Ritm anual % 71 21 8,3
3 PIB/locuitor (mii lei/loc.) 3.1 E0,4 35.826,4 113.675,0
Sursa: Raporful Anual 2004, BNR.
Iii,lr:i:.r in doua perioade to $i tt, PIB nominal (in preturile curente ale fiecf,rei
perioade) a fost de 5.915 mld. u.m., respectiv 18.595 mld. u.m. in t, fafa de to,
indicele general mediu al pregurilor bunurilor gi serviciilor luate in calculul PIB a
fost de 3O7Vo.
r PIB real al perioadei t, are valoarea:
--^minal
prBfot
=Pl,rr -18'595mld'u'm'=6.057m1d.u.m.
',
IGP 3,O7
r in t, fa16 de tu, dinamica nominal5 a PIB a fost de:
r l8.595mld.u.m.xt00=
314.32o.
5.9l5mld.u.m.
t _1-t
r tn t, fafir de t,,, dinamica rcald a PIB a tbst de
!9]l*11'-t
xtoo=t02.4c/o.
5 9[5ruld.u.m.
Datele arati cir cea mai mnre parte din cresteree PIB in t, latii de t, s-a realizat
datoritir crcsterii preturilol buur,rriior si serviciilor luate in calcr-rlul indicatorului a-qregat.
Din cresterea nominali absriiutir a PIB de 12.680 rnld. u.m. (18.59-5
-
5.91-s;.
inlluenra cresterii preturi!or a fost cJe 98,887;
iffix100
rcale a fost cle 1 .120/a
i;*x
loo
J
I
I,
Iar
I
ponderea cre.sterii
Fenomenelc
$i
procesele economice dintr-o tari. adica
economia unei tirri, sllnt intotdeauna specifice in comparatie cu
celelalte economii nationale, ceea ce insearrrni czi intensitatenr si
sensLrl desfzisurIlii. modul in care evollreaza si tormele in care se
realr zetz;a, dinrensiunile
$i
calitatea rezultatelor obtinute.
repartizarea acestora
;i
etectele economico-sociale induse asttel,
conditiile naturatre
$i
econonrico-sociale de care dispun etc.
reprezintai o realitate proprie, ce ar plrteii t'i intAluita in alte tari
nLrmai ?ntimplitor.
f)acl, in decursul unei perioade, o tara, prin f'cnomenele si
procesele care formeaz[ economia sa nationald, realize azd)
in felul sau specific, transforrnari (cantitative, structurale si
calitativc) care, in ansamblul lor, o fac si avanseze economic, sa asigure conditii
mai bune de existenti si si conserve sau sa amelioreze mediul, inseamnl ci s-a
dezvoltat ccononric, a realizat dczvoltarea economica. Nu toate tiirile reusesc
dezvoltarea econonfci intr-un orizont de timp dat, iar cele care reusesc se inscriu in
parametri dit'eriti.
In virtutea interdependentelor economice reale dintre tirri, dezvoltarea. chiar daci
are loc intr-o anumit[ tara, este o dezvoltare deschisa, aflati in relatii economice cle
schimb cu cea realizata in alte tdri.
Dezvoltarea economicd este, desigur, rezultanta transtbrmflrilor realizate, dar nu toate
acestea sunt pozitive sau pozitive in aceeagi mdsuri.
Pentru a caractertza dezvoltarea economlca a unei
tlri
se
tolosesc indicatori economici care exprima nivelul producfiei
nationale reale pe locuitor, modificirrile stnrcturale care alr loc in
profil de rarnura si teritorial, nivelul de trai al poplrlaiiei
li eficienfa
utiliz[rii factorilor de productie etc.
Dezvo[torro eionomicld eite i*u,ntiiei dattT re:,tiltatului
'
de artsantblu al schimbdrilor preponderent poz,itit,e ce survin
'.,tn
econonxia Ltnei
lari
tntr-o perioctdci ctnutffi!, retiltat ce se
'coracterizeaT,d prin indiccttori ogregati superiori ca niy,el
, perictadei anterioare.
in timp ce clezvoltarrea economicf, sLrrprinde transformdrile
cantitative, structurale Si calitative care intervin in economia
Lrnei
tflri, cresterea economicf, evidentraz'a doar aspectele
J.i..
cantitative ale acesteia. exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea, dezvoltaren
economicd presupune crestere economlca.
In ultimele decenii, oameni politici realisti
5i
oameni de stiinta din foarte mglte
[iiri
au lansat imperativul irecerii omenirii la un nou tip de clezvoltare. pe care ilLr
denumit-o dezvoltare umani durahili. O asemenea viziune are caracter global
si
se baz.eazd pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare econrxrici. sarf,cia
mondiala
si mediu, itstfel incit sii se realizeze ploeresul uman nrr numai in citeva
locuri 5i
pentru citiva ani, ci pe intreaga planet[ si pentru un viitor indelungat. in
vederea unui viiior comtlrt mai bun, pentl-u toate generatiile care coexisti si se
succed la viatd, viziunea dezvoltdrii umane durabile rispunde necesititilor
prezentultri, fara a compromite posibilititile
de satisfacere a trebuintclor
generatiiltrr viitoare. Aprecierea acestei clezv,rltdri se realizeazd, prin indicatorul
dezvoltirii umane (IDU).
i + Cresterea econornic[ c:ste Ltn con-
icept macroeconornic ce caritcte rtzeazd
iin
expresie cantiiarrvri dinamica
iascendenta a produsului intern bnri pe
!locuitt-lr
al unci tiiri ?ntr-o anurnita
lperioada de timp.
i
- Dezvoltarea economica estc un
ifenomen milcroeconomic
$i
sociai ce
;surprinde ansarnblul transformdrilor
ipozitive
cantitative, structurale
$i
;calitative care se produc la nivelul Llnei
,economii, inclusiv in conditiile de viati
,ale oamenilor sub influenta conjugatA
',2,
unui ansamblu de factori interni si
ex terni.
. * Indicatorul dezvoltarii umane
i(IDU) un nou indicator sratisiic
.colnpozit, iolosit pentru a mi.sura
,progresul economico-social corespLrn-
tzltor dezl,oltlrii umane durabile. care
ise compune din trei inclicatori partizrli:
lsperanta rnedie de viatii la na5tere, rata
de instruire a popula[iei
$i prodLrsul
intern brut pe locuitor.
Cum se explicl aparitia preocuparilor
pentru studiul cre.sterii economice?
,-
Ce exprima cregterea economici?
-
C ilre este indic atoru I m acroeco-
nomic cel rnai potrivit pentru a mdsura
cre$terea economicA a unei tirri?
,- De ce in misurarea cresterii
economice trebuie sd tinem seama de
evolufia populafiei din
fara
respectiva?
o,
In ce conditii apreciafi cf, se reali zeaz;'d
o crestere economici sandtoasa?
,*
Ce deosebire este intre creste re.a^
economica reala
Si cresterea econonricf,
nominala?
'Ce avantaje considerali cir poate
avea cre$terea economicd intensi vd?
= Ce dezavantaje considerali cd poate
avea cresterea economicd extensi v iL?
.
Cum explicati cd, in anul 2001
, f ata
de 1990, in RomAnia, dinarnica nonri-
nald a PIB era mai mare decat dinamica
realA a aceluiasi indicator?
*
Ce semnif icl un PIB real al unei
perioade mai mari decit PIB nominal al
aceleiasi perioade?
.
9.
exprim d, dezvoltarea econornic[?
',
In ce raport se afla dezvoltarea
econonrica cu cregterea economic[?
r| Ce indicatori putern folosi pentru a
releva cantitativ. structural si calitativ
dezvoltarea economicd a unei tari?
r
Ce rela[ie este intre dezvoltarea
economicd
Si
progresul economic?
.*
Cr.rm explicati preocuparea multor
oarneni de stiint[ $i oarneni politici pentru
problemele dezvoltirii umane durabile?
. C-'e cuprinde indicatorul dezvoltarii
u mane ?
'
Raportul dintre starea actuali
umarle durabile.
a economiei rom0nesti
si exigen[ele dezvoltarii
de reahzarea unei dezvoltari umane
durabile in RomAnia.
n
Pe baza datelor referitoare la variatia
procentuala anualf, a PIB real al
RomAniei in perioada 1995-2004,
prezentatd in tabelul de mai jos, analizati
si explicati cauzele evolutiei favorabile
si nefavorabile:
ilii.{ Ii ; i 1"','ri,1',
trii'' {ti,/{.rl,.r,, 1
I Elaborati, pe baza cunogtinfelor pe
care le aveti, Lln set de criterii si indicatori
economici, social-umani gi ecologici care
apreciati c5. trebuie folositi pentru
caracteri zarea activitagii
si vieIii din
localitatea in care studiati.
"
Nominalizati problemele grave care
apreciati cd, in prezent, ne indepirteazd
Sursa: Anuarul Statistic al Romfiniei,INS, 2005.
{.,. lilurtr.l atiili: lllilctr{}rrcGrurnlice'i,
Analiza de ansamblu a activitifii economice, incepAnd cu deosebire din secolul al
XIX-lea, a demonstrat ci aceasta nu are o evolutie uniformE, lineard, ci fluctuantd,
ondulatorie, ci. pe langd fluctualii sezoniere, intdmpldtoare, accidentale, cunoaqte gi
fluctualii care se repetd cu o anumitd regularitate. chiar daci aceasta nu se poate incadra
in termene riguroase.
Evolufia unor indicatori economici, cum sunt volumul producfiei, cifra de afaceri,
rata profitului, produsul intern bru! rata inflafiei, rata qomajului, volumul investi(iilor
PROBLENIE
DE REFLECTI
Anii PIB real %
Consumul finaliPlB
('/"1
lnvestifii in PIB
(/rl
Ponderea sectorului
privat in PIB (%)
1 995 71 81,3 21,4 45,3
1 996 39 82,6 23,0 54,9
1 997 -6 1 86,4 21,2 60,6
1 998 -48
90,3 182 61,4
1 999 -1 2 88,8 17,7 63,7
2000 21 86,2 18I 65,6
2001 57 85,2 20,7 68,0
2002 51 84,0 21,3 69,4
2003 5,2 84,9 22,2 70,4
2004 83 86,5 221
ts
i.t:;,i':,,ix! lii 137
etc., relevd in mod evident faptul cd activitatea economica la nivel de firmri, ramurd,
economie nafionala sau chiar economie mondiali. cunoaste perioade de expansiune qi
de contractie care se succed cu o anumitd regularitate, denumite stiintific fluctuafii
economice ciclice*
in economie, ciclicitatea caract erizeazd acea forma de
migcare a activititii economice dintr-o tarl in care se succed
alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie
intr-un anumit interval de timp. Aceasta este vizibili prin fluctuafii
ale activit[tii economice in ansamblul sdu, adic[ prin sporirea
concomitenta a produc[iei, veniturilor, ocllpArii forfei de muncd
etc., urmat[ de stagnarea sau descregterea acestora.
i*prejuriirile care genere azd, ciclicitatea economicd sLrnt
numeroase $i,
in timp, &u fost explicate in mod difent, in tuncfie
de curentele de gdndire care le-au abordat. Dincolo de toate
acestea, se poate aprecia insf, cf,, in ultimf, instantd, ciclicitatea
este determinati de modul specific de evolutie a eficienfei
(randamentului) utiliz[rii factorilor de productie. Astfel, factorii
de producfie de o anumitf, calitate Si strtrcturf, cunosc, intr-o
combinare datd, o perioada in care eficienta utilizirii lor are o
evolutie ascendentd, asigurind expansiune si prosperitate
economica. Urrneazf, un timp in care randamentul factorilor
respectivi stagneazi sau chiar scade, iar activitatea economici
inceputul unei contractii a activitetii
urmitoare. Este tormat din rnai multe
e
I iri;;ii'C CiCltr
i
.i
riiiolittic are
ilurata si
-
";. . 1:lcitutile s:rle
,
:i i"t:*! rteosetresc
tiu, i: iiilt ctlel:f lte
f iF i'r-' ilu itvut loc
irr ircccitsi tarl
';:ru irt alte tirri.
'
ii'?,ii'i!c sunt de
,il ,,:t"ittii scurta,
,::i:rlir
si lungir.
iltlintitatea
, i ri : :: i r,i rclcvir un
t-.ti'ietl illare de
; r ll c.::';'i,titfC Chiaf
i , i1r'i.: ricl tr rile
,-;i;* i.lt
;)ltt'ttl
din
t.i; ..'t:;isl L'ilt cgorie.
cunoa$te o anumitd contractie, se confruntd cu dificultdgi,
impundndu-se inlocuirea sau ameliorarea calitativa a factorilor, schitnbarea unor structuri
ale economiei (tehnice, tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin deplgite.
Fazele migcdrii ciclice se condilioneazi reciproc $i, in unitatea lor, pregdtesc premisele
care asigurd activitdlii economice continuitate, schimbari calitative
;i
progres. De aceea,
ciclicitatea reprezinti forma de evolufie fireasci, normali, a activitilii economice,
a dezvoltirii unei economii nationale sau chiar a economiei mondiale in ansamblu.
r Care sunt fazele ciclului economic?
Ciclul economic reprezint[ perioada de la
economice de ansamblu pAni Ia inceputul celei
f aze (cu denumiri
diterite in literatura de
specialitate Si
in vor-
birea curentA), fiecare
definind o anumitA
stare a economiei. Un
ciclu economic ideal
poate fi reprezentat sub
formd grafic[, in care
pe ordonatd este sur-
prins volumul sau
ritmul productiei (sub
forma unlli indicator
sintetic), iar pe abscis5,
timpul (figura 10.3).
ECESIUNE PANSTUNE
PERIOA
D
Fig. 10.3. Ciclul econonic
in cadrul miscarii ciclice este. eviclenta ntui intAi taza cle-
expausiune (intervalr-rl A-ts, respectiv C-D), in care, pe fondul
Lritui proces investi[ionel interis, cresc procluctia, produ.sul in-
tei'n t-rrut. gradul de ocLlpat'c a fortei clc tltttitcii, salariile.
pr-cfiturile
5i
vinziirile etc. l-f-sto o pcrioadI de afaceri prospct'e.
cie credit ieftin. de crestere a cursulni titlurilor de valoare etc.
Expansiunea nu dure- at,a la nesflirsir. pentrti cd in econonrie
se face sirntite actiunea Lrnor fiictori ciire iricep s-o frineze
(?ncetinirca cre$terii sau chiar scaderea procluctivitatii,
reducerea ratei profitulrri, aparilia Llnor tJezechilibre etc.), czr
expresie a epuiz.drri sau a lirnitarii poten[ialului eficientei
factorilor de produc[ie sau a moclalitetilor utilizate pentrr.r
combinarea acestora etc. Aceastir tazd se caracte rtzea'z'a prin
cresterea inccrtitudinii plasanrerrtelor in titluri de valoare.
f-luctuatiile cursuriior aL'cstora, scnrnpirel ..{i restriingerea
creciitului si a invcstitiilor, care atesti epuizarea unrii anumit
potenfial de expal]siune a dezvoltirii.
Pe parcursuI unui ciclu econonric sunt.sesizaLrile in rnod
clar dou[ iilostaze, tlouri stlrr distincte pe care le parcLrr.-qe
econornia: recesiunea (manifestlrile de crrz'a economicd Si
clepresiunea). cLrnoscuta qi suh denumirea Ce contractier si
boomul (reluarea cre$terii econonrice, indicatd dc int-lexiunile
A ii C) si expansiunea. in perioada de boorn, economia are irr
general o evolutie tavorabili, fenomenele pozitive fiincl
preponderente; situatia este opusi in conditiile recesiunii. cdnd
aspectele negative si unele dezechilibre sunt vrzrhiie .,cLr ochiui
liber", iar insatisfacgiile sociale, nemultumirile gi gradul ridicat de incertitudine
afecteazd pe scard largi agen{ii economici, lumea afacerilor. dezvoltarea econonrici
in general.
in realitate, evolufiile sunt rnr,rlt mai nuangate gi complexe, iar un model general,
unic, al ciclului economic nu exist[; nu se intAlnesc doul cicluri economice identice
prin durata sau configuratia fazelor, nici in aceeagi
tarl $i
nici in
tiri diferite.
Dincolo de toate aceste aspecte, este de retinut faptul cii evolulia ciclicir reprezinti
o realitate a oricdrei economii contemporane, iar fiecare fazf, a sa are un rol specific
mult mai bine delimitat decdt in trecut. Asttbl. in taza de expansiune sunt satisfircute
foarte repede unele aspiratii de progres economic, iar recesiunea restabilitir cu utr
pre[ mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurAnd restructurarea qi
reinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltdrii in perioada unnltoare.
+ Existi modalititi de atenuare a
Eocurilor
ciclurilor economice?
De$i evolutia ciclicd are o determinare obiectivi, agentii economici gi guvernele
intreprind mdsuri pentru atenuarea undelor ciclului economic
-
in special ale recesiu-
nii
-
gi ale efectelor negative pe care le genereazd aceasta. Asemenea masuri se
fundamenteazi pe adevirttri formulate de Stiinta economica. pe cunoaqterea
interdependentelor din cadrul economiei si
pe o informare promptir si reald asupra
evolutiei activitdlii. Prima mare realizare in acest sens apar[ine economistului englez
J. M. Keynes gi dateazf, din deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior,
I l ii
1.1 .,
programele de mf,suri anticiclice aLr deve'it tot mai ample $i
rnai coerente, tiincl cLrnoscLlte ca. politici anticiclice alcf,tuite
in principal clin trei componentc:
politica monetar[ si de
credit, politica cheltuielilor
publice $i
politica fiscala'
politica
monetarl $i
de credit are ca instrumente rata
dobfrnzii. creditul si masa monetari. Ele se aplica diferenfiat,
in funclie de fazele ciclului econornic. Astfel, in boomul
prelungit se recomanda majorarea ratei dobanzii $i se impun
restricfii suplimentare
la acordarea cle credite, i ar controlul
asupra nlasei monetare devine mai riguros- Aceste mdsuri au
ca efect frinarea cererii cre bunuri de cons*m ;i
a investitiilor
$i,
pe aceast[ baz'a, a ofertei de bunuri economice' In faza de
recesiune se urnriresc reducerea ratei dobtnzii, sporirea
volumuhri cle credite $i
a masei monetare, stimulind astfel
cererea de bunuri $i
investigiile, fa'orizand majorarea
productiei
gi a graclului de ocllpare a fortei de munca'
politica
cheltuielilor
publice se axeazd, pe admiterea unul
: l: .i l.; ,, r.lii: i_. l- I I r-l
:r:i ii l-"- r. tl i tf fl i
"
"
li -,: ;: ;-l,.ili pttl i-
it:itsl-?t"i,L: i:rtcr-
1'ritlii: *l siilttlltl i
iri L'iltll1{tllli": 1-:l'ilr
i--ii;'i-' .',i :',;',' Lj
t*
iti
'l;ii1 5if SC'
,1:i: lllttltj :lt,'
r i"i r.
,.
;,i i", ii i_,f it { i l'r":
ilir
r ii itia'ilnr 5i
t tli:tr. i riiiiiiiiit{-'ii
,:.,ixij.iitliL. i'
anumit deficit bugetar, bazat pe maJorarea' in faza de
-
recesiune, a ctreltuielilor Lf""tuot" de Ia bugetul de stat
-
chiar printr-o emisiune
monetarf, suplimentarf, -
cu scopul de a se m6ri cererea globald 5i,
prin aceasta' de
a se impulsiona
produclia gi trecerea la faza de expansiune.
cheltuielile
publice
suplimentare
sunt orientate in special spre achizitii de stat, investifii cu caracter
social-cultural si
invcstitii in intreprinderi
publice etc., astfel incdt masa monetarS
suplimentard sa aib[ acoperire in bunuri economice-reale'
. ,^:^:.
politica
fiscall consti in a utiliza pirghia fiscald in scopuri anticiclice' Astfel' in
faza de recesiune, se recomandi reducerea fiscaliti$i
(gradul de impozitare
a
veniturilor $i
de taxare a consumttlui), ldsdnd mai multe venituri agenfilor economici'
ceea ce are rnenirea sd incurajeze cons*mul 5i
investiliile. in faza de boom se
procedeazadereguldIamajorareafiscalit5tii'pentruafrdnacerereadeconsum.Sr
investifiile private. In felul acesta se asigur6, printre altele, 9i
incasari suplimentare
labuget.meniteSaacoperedeficiteleaclmulateinfazaderecesiune.Abordatein
legdturalorreciprocd'politicacheltuielilorpubliceqipolitica.Iiscaliformeazd
potitica bugetara a staiului.
pin[
Ia inceputul anilor '70, politicile monetare si de
c.eolt,prec,mqiceafiscaldaufostpromovateinmodcorelat,cuscopuldeainfluenla
cererea agregatd, in functie de fazele ciclului
-
fie in sensul
creqterii' pentru a
determina relansarea sau expansiunea, fie in sensul stabilizdrii
sau temporizdrii'
pentruafrinaexpansiuneaeconomiei'Eleaufostdenumitepoliticieconomlce
co
cerere, sau politici de tipul
"stop
and go"'
70 s-a recurs Ia programe anticiclice denumite
"mix
policy"'
ca
ovarea diferenliatd de mdsuri monetare $i
bugetare' Primele
vizeazdmenfinereasubcontrolaprefurilor,ainflatiei'iarcelelalte,relansarea
activitdfiieconomiceqiacoperireadeficituluibugetar,prinmisuricares6mentrna
inflatia in economie intr-o formd moderatd, care sd poatd fi Stapanita, controlata.
ln
?
Ce este crclicitatea din economie?
,,
Ce reprezinta ciclrrl cconomic,J
" cnrn se explica aparitia ciclicitatii
vieta economicl'l
;
Ce faze are Lrn cicln economic?
o
Cu ce indicato' economici si sociali
putem caracterrza faz,ele unui ciclu eco-
nomic ?
*
Cum se poate produce,l.pd.sirea
crizet economice?
:i:r? -.t , j ,,. I
o
ia.,. l..ri.j : i 2
*
Pe baza datelor cri, tabelur de mai
jos,
cLr privire la RornAnia, reprezentati
,
Cum se recomancll a fi politica
rnonetarii .si de credit in raport cu fazele
ciclulr-ri econornic?
Cum trebuic
cheltuielilor publice in
a ciclului economic'?
slr fie
faza de
politica
I eceslLlne
*
Cum se recomandi a fi politica
fiscala a unlri stat in raport ci fazere
ciclului economic?
sociali din perioada lgg6_2004
Si
interpretati moclul in care au evoluat.
grafic evolutia indicatorilor
economici si
BNR, 2001.
TEXT TEMATIC
Pe baza textului de mai.jos, relineli elementele definitorii pe,tru conceplia lui Keynes
cu privir-e Ia ciclicitatea din e"oro-i"
.
,,Printr-o migcare ciclicd nu inletegem insd numai cd ten
descendente,
odatd dectansrt", ir-ii iiiir\tta ta nesfargit
sunt rdstumate in cele din^urmd Avem iniiaire gifailut;i'
regularitate a surcesiunii in timp
9i a d'uiaiailig"iriif,
iri-
Existd insd gi o altd caraciertstiaa
i'iiii'"" numim
o r i c e r t u c t u a
!
i e a i n v e st i
!
i i t o r c a re :3 : &: T{;r3{::tr
i7"'l'ir3!;ffi:,"
corespunzdtoare
a inclinaliei
dpre coisim;aArg?,
ii;;e af,\i:t"rfi" a gradutui
de.ocupare. De aceea, rltrydat asuo;;;;;;;i;'iiidl,iiiii"iiJZiJirna
innuente
extrem de comprexe, este. foartg pi;in piooaoi!
d toate fructualiire, fie are insesi
investiliitor, fie ate eficienlei marginate,
fiiiinui, ,oii a"iiiG"i&iu."
J.M. Keynes
Anii
lndicatori
1996 1997 1998 1 999 2000 2001 2002 2003 2004
Produsul intern brut
- variatri
anuale (%)
39 -ol -48 12 21 57 51 52 8,3
Consum final
- total - variatir
anuale (%)
70 -43
11 -25 14 63 49 69 103
Formarea brutd de capitat fix
-
variatii anuale (%)
57 17 57 -48 55 10,1
8,8
8,2
8,4
9,1
7.4
10,1
o,l
Kara gomatutur (%)
Ptlo inflalini /01 \
6A
89 104 118 10s
I \sLu tttrturtul 1/u,
Sursa: n"ffi
388 154 I 521 4s8 457 34s 22s 153 119
E
volu[ia economier uner tflri sutt
l)acfiunea conjugatd a unui ansamblu
de factori favorabili si nefavorabili ce
inflnenteazd, cererea
$i oferta de pe diteritele
piele trece prin situatii de echilibre sAr.r
dezechilibru, de tensiuni normale sau normale intre nevoi si resurse.
Pentru a cunoaste aceste stAri relative care survin in evc'rlutia unei economii $i,
mai ales, pentru a infelege semnificalia managemenl.ului guvernamental in directia
provocdrii transfornririlor de sens, normale si de dorit pentru agentii economici ce
se concureazd pe diferitele piege, este necesar sf, studiem:
A. ECHII-,IBRE
St
DEZECHILIBRE
ix
pcoNovrrE
B. CEREREA AGREGATA
SI
OFERTA AGREGATA
C. PRINCIPALELE
DEZECHILIBRE
MACROECONOMICE
INTERNE
CI. INFLATIA
c2.
$ONTAJUL
Studiul acestor
fenomene
macroeco-
nomice
Si
sociale vd va ajuta la:
,
tnlelegereu raportului dintre echilibrtt
si clei,echil.ibru tn evolutia unei econotnii:
,
cttttoa;terea semniJicatiei trecerii, pe
cliferitele piete de la dezecltilibru de nedorit
la echilibru;i trpoi lu dezi:chilibre de clorit;
identificarea locului si rolului diferi-
telor piege tn
ftmctionarea
unei economii;
.
adaptarea conxportamentelor indivi-
duale pe diferitele pieye tn
functie
cle
crrttic:ipcirile pe cure le
face{i
tn calitate de
t,iitori ctgenli econolnici;
analiza polit ic il o r tnac roecononxic e
core se promoveaz.d din perspectivct
tltdilagementului clezechilibrelor, ctimi-
nudrii
.factorilor
de risc ruajor pe cliferitele
piele
,Ti
ctsigtrrtirii premiselor pentru o
bunci
functionare
a sistemului economic
ttt ansamblul scirt.
,j*, * $',"i:I f,iii h,H"{:' ,sI
in economia de piali toli agenlii ecouomici urmiresc sf,-si realizeze interesele
cAt mai bine: producdtorii si-gi maximizeze profitul, iar consumatorii si-gi satistacir
trebuin[ele. Echilibrul economic apare ca o stare proprie piegei care se creeazd prin
actiunea agenfilor economici potrivit intereselor lor de v6nzatori sau cumpdriitori.
Acesta se caracterizeazd printr-o tensiune normala infe cererea gi of'erta de buntrri.
bani, capitaluri $i muncd. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie de fapt o
piata
Si,
ca urmare, raportul cerere-ofertd si normalitatea tensiunii sale au in mod
inevitabil anumite caracteristici distincte la o pia[{ fagi de celelalte. Cu toate acestea.
echilibrul pe oricare domeniu se formeazd in strdnsd legdtur[ cu celelalte. Consi-
derate in unitatea
Si
interdependenta lor, la nivelul unei
1ari,
activit[1ilor economice
gi pielelor specifice acestora le este propriu echilibrul economic national sau echilibrul
economic (general).
I
I Echilibrul economic este starea spre core tincl piala
i bunurilor, monetarii, a cctpitalului f i a mLtncii, precum
,si ,
i:
i
niaya
nationald tn ansatnblul scitr, atunci chnd cererea este
l, egala cu oferta sau cdnd diferenta dintre ele nu depd;este
l
1
limitele considerate norntale, nesentni.ficative pentru u.
', genera dificulta{i de o anumitd gravitate. i
intrucit deciziile agentilor economici slrnt in funcfie de
evolu[ia raportului cerere-oferta de pe pie[ele pe czrre ei
actioneazii, rezultd ca real Lzatea echilibrului economic se
bazeazd, pe compatibilitatea (concordanta) deciziilor luate de
diferiti agenti ecorlomici
$i
pe necesitatea plrstr[rii valabiliHtii
lor in timp, atata vreme cAt nu intervin factori perturbatori.
Dezechilibrele in econornie sunt stirri de tensiune intre
cererea
$i
oferta de pe diferitele piefe, ca de exemplu: pia[a
bunurilor economice, piafa monetar[, piata rnLlncii etc.
Agregate la nivelul unei economii, ?ceste dezechilibre
parfiale se reflectd in modul de func[ionare a intregii vieti
economice
$i sociale, ret-lectat prin citiva parametri esentiali
ai viabiliEtii sistemului economic, cum sunt: indicele preturilor
de consum (tPC), rata inflatiei, rata
$omajului,
indicele
veniturilor reale ale populafiei etc.
Atunci cAnd cererea de bunuri economice este mult mai
mare decAt oferta, inseamna ca se intregistreazd, un dezechilibru
anormal, nedorit de agentii economici, cu consecinfe nega-
pretllrilor, ca tendintfl fireasca a piefei de a apropia sau echilibra
Cdnd ofertele pe piaga muncii sau pe piafa monetard sunt mult mai mari decdt
cererea, in termeni specifici, se produc dezechilibre
,,negative",
anormale, de
nedorit de agengii economici. prin consecinlele pe care le genereazd asupra cre;terii
gomajului qi a infla$ei.
o ii iir ii .ri.il+:
i-'rli 1i ?i)!llir:f Si
;,:.1"ir-11',tl
:1.r- ii!.t i.
I r, ,l.i;1=,'.it i.i * i'l
ti;.,.';lii r!iir-.J l,,tt"i.
-i *"I;i.i-ii-,.i ;. :
j,ij
iiir l:i
1-:,i:il:;1lli.-;
iir -i-'l;;il.ii: I,
i 1: i=:': i,-r
'::.;.:'
i i,l,
. i. i , r
:-i.l i;.:]i.it';'..;i i- jr
- r:,.t t!ir:.,.*.,! *:1;1.i ai{ii i.irjl
':];u.:i. iitit', 1rt.l'.-i,
-
i ^,. : , .....;l
"
:l.: . i.-i:..'i1- rl;ir-'Iili-
ir,i' i. i.iiiit,;i:it.'i r.I,'
1'1-t i;l i
",'-e-:?{lii
nr I l' "
1i;::1. ilii iIi ilillt'l-' ;i
llntii i-;11:i:i'{
l-ii
jr'-ri.
ii-iI i:;tr-t:
r*r-,i'tl'r,',j
=i
l.:l'i:tt lt
'-)r)'lr;r,rt.' j'i:q \ t\f{ L'. -
trve asupra cre$terlr
cererea cll oferta.
t4_i
Aseneneadezechilibresemaipotiritilnigiintrevenituriie:.lrrillctttttl
Sicheltuielilebugetrrluidcstat.intreincasirilesiptdliiedin:]'jlcstiJull
cadr.ul relaliil<ir comerciale internationale ale urrei t[ri.
oglindite ' ':'-ri'hilibru
pri*a"r..t,ilibrul
bugetar 9i
clezechilitrr'-rl comercial
'
"iro.zitiv"'
Sunt Si
situatii cic dezechilibre care pot ti c,,siderate
pozitivc, in anunrite condilii,
normale 5i
cle tlorit, ca cle exernplu, cind cererea tie muncd tjste lnd mare declt ofefia de
munc5, cel'erea de bani
"r,"
t ui mare de,c-dt ot-efta cle bani. ilcasiuile bugetare sunt mai
mari clecat chelt,.rielile bugetaie, veniturile din exporftlri swlt nlai ntayi decit cheltuielile
pentru importuri etc. Fiecerre cli
prin prisma tunctionalitatii di
politicilor macroecotrclmice
si
Dincolo de toate acestea' apreclere
trebuie consideratf, intotdeauna la nivel
economie, ceea ce este percepllt tlegativ pelltru anumltl ag!li[l
i
nr,r,.i r]ecit
economici este sau poate ti pozitiv pentru allii' st tnvers Prin
irniturile
ce este, cie eremplu, pozitiva la rtn moment dat pentru o perioadf,
i i,,.ru,rn[ un
sau permanent o cel:ere cle bani mai mare deciit oferta? '
.:.
.
^r-.-*,-,r ^rr^x
:;r'l'itit hugetart
ia cei care au bani. Mulfi sau putini. ctti sunt cei cu bant' vor
i
iricasa clobinzi rnai mari, tor ei vor putea face investitii si vor li
,
'"
i:::::l:::l'
hr.neficiarii veniturilor ce se obtin. Bunurile produse cu itceste
..litgativtt.
investitii
,vor
ti mai scumpe insii. pentru ci ,,prepl
banilor". adica dobrinda. este mal
mare. Cu*rpiratorii bunuiilor respecti,e vor transfera in buz*narele celor t' b"l'-:]
rnai mulgi bani. pentru cd aitf'el nu pot ave t acces Ia acete br'rnuri. Cei care au nevole
cle bani, la dobrinzi mari, vor rata numcroase oporlunitati, i$i vor diminua investitiile,
nu vor mai crea sau vor crea foarte puline locuri de muncai' oterta de bunuri va fi
at'ectatd negativ din lips6 de investitii. Pe termen scurt, rneclitt sau lung va avea loc o
r-edistribuiri sensibila a bogdtiei in societate in favoarea celor cu bani, ceea ce genereazd
i;;;i;ri sociale. incasariie 1a. buget mai mari decit p1[1ile ar ptttea_ ti considerate
cumva pozitive pe termen scurt sau mediu pentru cd situatia se. datoreazd unor
rezuhate mai bune in economie, fatd cle cele estimate [a momentul elabordrii bugetului'
titilizat corespunzator. surplusul de incasdri la buget induce efecte pozitive in
economie. Asadar, se impune sd apreciem dezechilibrul
prin dimensiunea,
diversitatea
si sensul consecintelor sale, prin preponderenla efectelor cle un anumit sens (pozitiv/
negativ), de durata lor, cle natura-qi intensitatea acestota, avdnd pennanent in vedere
ciJchiar pozitiv fiind, un dezechilibru are si anumite e[ecte negatlve.
Dezeclrilibrele economice, dincolo de anumite dimensiuni
Consecintele
pozitlve se contureiizit in special la ofertalnti, adicf,
consiclerate ,,controlabile",
atecte'dza grav toate categoriile de
piefe, precLlm $l economia in ansamblu, ele manitestindu-se
sub for ma inflcttiei, ;onrujului $i
tnrduttitirii conditiilor tle victld
(r,ezi
$i
figura I l.l
).
Con4itiile echilibrului economic, tn general, au calacter teorettc
din cloud motive majore: a) egalitatea cererii cu oferta se realize'azd
numai ,,in
mare", ca tendintd. $i
nU in SenS matelnatlc, Cum S-a
presllpLls, pentrlr a face inteleas[ icleea; b) in realitate, economia
i.'; :lii l)l,lgfiLitr t
irtlica un
. 1]i:;i:cltilibrele
:t i.,Iilti}',e sunt
i ; r i I .iiirl, solnzfjul
'
'iirl
autiitirea
, uilllitiiltlr de
r iattr-
Forme ale
echilibrului
Venituri le (irrcasirile)
clin stririniitate
=
=Chelruielile
Excedent sau deticit
al balantei cotnercialc
5i de pliti
Oferta de nlonedd >
> Cererea de monedi
(Intlatie)
lrr donrcniul
relatirlor
intemationale
Fig. 11.1. Echilibrul ;i
dezechilibrul in ecottomie
nu se afli niciodati in starc de echilibru, decit poate din intAmplare. intotdeauna vor
exista surplusuri, de o parte sau de alta. tn conditii normale de flnclionare, piala niciodata
nu este ,,goliti" de bunuri economice, a$a cum ar trebui sf, se intdmple cdnd cererea
este egald cu oferta gi toate bunurile respective s-ar vinde. Piatra ccrre
funclioneazei
bine
este intotdear.ma plind de md$uri! Din produse vor exista intotdeauna stocuri. iar din
resurse vor exista rezerve. care rf,mdn in afara raportului cerere-ofertd, dar ca niste
conditii ale realizdrii corespunzatoare a acestuia.
Conditiile echilibrului economic se realizeazd ca tendinfd, trecind prin situalii de
dezechilibru, determinate de modificarea limitelor resurselor qi tehnologiilor, restricfiilor
bugetare ale consnmatorilor de bunuri Si servicii, greqeli de politica economicd generala
pe termen lung sau mediu, necunoa$terea sau neintelegerea mecanismelor pie[ei etc.
In concluzie, tendinta obiectivi de realizare a conditiilor de echilibru trece, in
via(a economic5, prin stiri de dezechilibru mai restr6nse sau mai ample, a ciror
depigire necesitS, la nivelul agenfilor economici gi al economiei, strategii adecvate
de utilizare a mijloacelor gi de atingere a scopurilor, lisdnd alternativele posibile sa
se concureze in conditii normale pe piatn. Rolul puterii publice este de a dirija qi de
a veghea la inviorarea activititii agentilor economici
Ei
Ia protejarea puterii de
cumpirare a consumatorilor, de a permite ca maximizarea profiturilor si se realizeze
in conditiile imbundtitirii calititii vie(ii consumatorilor.
t 15
i N T TT I],8,\ RI I'tiN T IT U
V EI{IF'ILl.,\ItE,\
(ItiNOS'l'[N'l'11L0R
. Ili cc conditii rin dezechiliLrru
,,negatir"'poate sa coltstituie o prcllri:;i
farvorabili pentru o funcrionalit:-rtc
norntzilii tr cc()nonriei'/
. Arritati c0ncl uit dezechilibrr-r
,,pozitiv" porrtc sii reprezinte o situra[ie
nefavorabild pentrll economie?
o Dati exemple de dezechilibre
,,negt_t-
tivc-" din econot-ilia Romi.niei dc dupi 1990.
B. Cererea agregata si oferta agregati*
Aceste douii rnarimi se determinl si se urmiiresc, cle regula, Ia nivelul econorniei
unei tiri sau al economiei nationale. Atit calculnl, cit si supravegherea evolutiei lor
sau eventLlalele intervenIii cu caracter corectiv sunt actiuni complexe Si trebuie
realizate cu acuratete pentru a evita efectele nedorite.
Intelegerea problemelor echilibmlui dintr-o ecouomie presLlpune studierea
corclatiei dintrc producfia interni reala si cheltuielile totale prcvazute.
In cadrtrl unei economii, cheltuielile totale, globale saLl agregirte (Da) sunt for-
matc din:
r cheltuieli estimate pentru consum
1C);
r cheltuieli estimate pentrLt investitii (I),
r cheltuieli guvernamentale estimate (G):
r export (E).
Suma acestor cheltuieli totale este expresia reitli a cer.crii
agregate (Da), globale, din economie. Dar
=
C + t + G + E
Oferta agregat[ (Ya) de bunuri materiale
$i scrvicii este
fornrati din productia interna ph.rs importul (x).
r Atunci cflnd oferta agregata este egala, in linii generale.
cu cererea agregati, economia este consideratl in echilibru.
Rezultd urmatoarele corelatii: *
AS,+ FBKf
=
Ib;
plB
+ X
=
=f+lb+G+E;
PIt]
- c + Ib + G + EN; EN - E
-
X; EN
=
exporr ner.
m
|
*,,n",rri
i
()ttrta
slobala> Cererea globalar
(Presirrnei
Ol'crta glohalir < Cercrea globaLt
(Absorbrie)
Oterta dc tnuncii >
> Cererea de muncii
(Somq)
!
'
Dezechilibrul economiei stare i
iuno.*alA, ,,negativf," $i
de neclorit de i
!
agenlii economici, care se conc retizeazdi
iin
cre$terea inflatiei $i/sau a $omajului, I
li,
reducerea veniturilor reale ale i
icetlgenilor,
in scdderea competitivitatii I
Iproduselor $i serviciilor p; piat[
$il
!ir.q,.re;
datoriei externe etc
'
!
. De ce echilibru l u nei economii
trehuie interpretat ca tendinta'l
'
Ce echilibre macroectlnomice
trebuie urmlrite de rnanagementlll
gLtvernarltental?
r De ce dezechilibrele in economie
trehuie interpretate ca,,negative" sau
.,pozitive"',)
o
Pentru necesi-
tatile promov[rii
unor politici
economicc
adecvate Ia
nivelul economiei
nationale, este
necesar calculul
cererii qi ofertei
agregate atet
prospecti l'
(pentru perioada
viitoare), cflt
$i
retroactir'
( pentru perioada
trecuti ).
i . Echilibrul economiei este starea i
l--l
I I l. . t !
irelativd, dinamicd spre care tinde
iinteractiunea
dintre diferitele piete
i .^.
ispecifi.., din economia unei [5ri,
prin
i
apropierea-eg alizarea cererii agregate
i.u
oferta agregatd, ca elemente ce
zoltarea gi imbundtitirea
11113.-
Ftlrrrrarea
brutl
r c;.rpitalului
fir (FUKf)
Vuliatia
stocul ilor
(+- AS,)
Expor turi (E)
Consum (C + C)
Fig. L1.2. Lc'hilibrul gloltal
{ 1i;
r,r.!:iiilil'rr{:ri riiriilcl purtirtorii cererii luali inrpreutiii (menajelc. iirrrtele. guvernui
-ti
-iri;':
.i r;ir:r'!.i
I
stririnirtatea) iru venituri 5i
pot cheltui pentru a-si satistacr
;rgrrrxltt. itt
I
trebLrinlele pe bunuri materiirle si servicii mai urult clec:iit pro-
tcot!!i{!tir. r','r'irrL
i
duce in mod curent econurnia. Firmele ot-eltante, observ0nd c:ii
!iir"rtl i i riitj
1:i*u.,l{+t'}.
. ,\tr.rn{ii
( i}ir{l
ii':; rii lrl iltr lrtttctio-
ililrc ii ilcestOrit
llLl nt'c
1l;.11)nf it;rltit rlt ?t
i'l:t{i;iit siisirtt
r I iil; r{iut: u{'ltiliilrirl
cr t'r re *grtf a I tr
oferiit itflrcfllltii
f 5tu nr.tctls:"1{'i}
intcn ttttitt de
! r f)eca oferta agregata este mai ntic:i decfit ce'rere?l
:
agregatii, ceelr ce cor cspLrnde unei stari cle ahsorbtie, titti
I r,ind ttlt cc produc sau cri ai'putea si viuda cantittUi inai rrl;ui
i
decir ccrle produse in niod cLrrent, iSi vor spori prc)ductia.
contribuind astfel la realizarea echilibrului dintr e prociuctia
nationala si cheltuielile totale.
r Dac[ oferta agregatri este mai mare decf,t cererca
agregati, ceeir ce corespunrie Llnei sterri tle presiune, aprr
torte in economie care pot restabiii acest ecltilii;r'tr. l-\-rtfci.
firnrele, observiind cij o parte din prodLrctia lor nu se vLI vinde,
sporinciur-[e -stocurile,
nLl
\,/or
accepta ca aceastf, situatic sii
persiste prea rnLrlt. Ele
./or
reducc nivelul productie i de Lrunuti
nrateriale li de servicii pina cAncl acells[a vir e-gala \/olllnrlii
a
ccrerii. In acest tel sr) \,'a restabili echilibrul dintre prccluctiu
rtqlarr' rlin purtclri reala Si cel'erea respectivd.
stuttrlui. cilrc se
I
nvanA in vedcre cd bunuril economice se schirnhii, st:
rcalize:rzii prin
I
vind
5i se cunrpar[ pe bani, cri oluntul si ntiscarea benilor
ruasurilc pronlo-
I sunt strlins legate de cererea $i oferta de pe pia[a bunurilc,r'
vatt dc guienr.
i
economicc, se ajunge lir concluzia cit echilibrul de pe aceasta
piag are o importanli deosebita pentru realizarea echilibrului de pe piata monetarii.
Echilibrul pietei ntonetare este asigurat atunci cind cererea (Dm)
;i oferta de
bani (Ym) sunt egale gi ambele laturi ale egalitatii sunt in concordantf, cu cererea si
of-erta de bunuri economice: Ym
=
Din.
Dacd se iau in calcul cei mai importan[i tactori care acfioneazd asupra tennenilor
egalitdtii. n:lasa monetard (M), viteza de circulalie (rotatie) a banilor (V), volumul
global al tranzactiilor de pe pia(d (Y) qi nivelul general al pre[urilor (P), aceasti condigie
de echilibru devine:
MV
=
PY. unde: MV
=
oferta reala de bani; PY
=
cererea reald cle bani.
O conditie de echilibru similarf, existir gi pe piuya muncii. sub forma egalitf,lii cererii
(D,_) cu ot'erta de locuri de muncd (Yr): Y,
=
Dr.
i
.
Cererea agregata (Da)
-
sunra
1
icheltuielilor
totale care se estimeazd, a se
o
Oferta agrega
roductia internA
ateriale
$i de serv
utorul importuh.ri.
tti (Ya) reprezin
realf, de bunu
ti
ri
-t
I
pr
m
aj
t-
!n
I
t
ra
l-
I
i
i
L-_
htINIGLT)S,\R
Lc*!r9I$Jli,- - =- **-
icii obtinute si c
'{':;ilii;llul
I I
117
'f' I
?r'l It[',li,\R{ I'liN l't{t
/
i [;.rEI{.'Ii' \ltli,\
'J
r'{;\(}5T1\Tfi,L()R
+
Ce reprezintI cheltuielile totale
(globale, agre-qate) intr-o economie
nationala /
s Ce cuprinde producfia nationalA
real[
(oferta global[, agregata)?
"
Prin ce se caracte rizeaz'a starea de
echilibru la nivelul venitului national?
'
in ce situafii se poate af]a venitul
national real fata de cheltgielile totale es-
tinr ate?
o Care este conclitia de echilibru pe
piata
^monetara?
. in ce constA caracterLll relativ satt
absolut al echilibrului economic'J
PII()BI,Ii}I,\
lil,, Ii [:l Z( ) [. \"\-l'
"
Pe baza datelor din tabelele cle mai
jos, calculafi $i
interPretati:
a) cererea agregata $i evolutia ei;
b) oferta agregatti si evolutia ei;
c) exportul net $i
evolLUia sa;
cI) ponderea datoriei externe in PIB.
Utilizarea PIB
rnld. lei
Preturi
curente
Formarea PIB
lndicatori
Ani PIB
(rnld. lei pre! curent)
lmport
(mil. EUR)
Datoria externi
a Romdniei
(mil. EUR)
Rezervele
interna!ionale
brute ale RomAniei
(total mil. EUR)
1 995 72.135,5 7.327 4,284,0 2,051
2000 803.773,1 13.140 1 1.162,6 5 205
2004 2.463.716,5 24 258 18.119,6 13.144
Sursa: Ruport anual 2004, BNR.
C. PrinciPalele dezechilibre
macroeconomice
interne*
Printre fenomenele de dezechilibru, inflatia 9i
gomajul sunt deosebit de importante'
De aceea, trebuie si le inlelegem gi sd qtim cum pot fi menlinute in limite controlabile
Si contracarate, spre a ne bucura de binefacerile dezvoltdrii economice'
in acest sens, vom studia:
Utilizare
Ani
Consumulfinal lnvesti[ia bruti
Exportul
(mil. EUR)
1 995 58.662,4 17.510,0 6.1 12
2000 692.532,9 156 491,1 11.273
2004 2.137.013.7 549.997,8 18.935
Sursa: Anuarul statistic ui Ronftnei, INS ,2005.
118 f'-r'/t i ii!,: i-tr :;i ifi' :,t:t lti lifu ru i it yr.:r ;t it ) tn i ;;
Cr. Inflatia
Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei,
carc poatc fi sesizat prin doua tendinte majore, qi anume:
crestet'ecl
,(
etwruliz,tttri, setnibild a pretLtrilor si sc'dclerea putcrii
de c'uttlttirtre a buttilrtr.
Intlagia apare cind. indif'erent clin ce cairzir. in raport cu un rnoment sau cu o perioatlil
din trecut, se formeazi o ciifbrenli intre volumul masei monetare si cantitatea de bunuri
supuse vinzdrii" iar in cazul cd exist;i, aceasti dilbr"entir crc$te astf'el incAt pretr.rrile cresc
gi valoarea banilor scade. Efectul poate fi rezultatul unor imprejurdri variate:
r cre$tc cantitatea cle bani, lar cea de bunLlri este constanta:
r :icade cantitatea de brtnuri, iar cea de bani este constanti:
I cresc cuntitatiie celor doi [ermeni, dar banii nlai mult deciit
tnf,rtr.t rile:
. Crestercir
gen e raliz:"ttli
evitlentii a
preturikrr
o Impre.iurfri
gcnerate rt c
inflatie
r creste r:antitatea de bani. scade cea a mirfurilor:
r scad cantitIlile celor doi rernteni, dar banii mai pufin.
o lndicerc
I 'imensiunea
inflatiei
preturilor si *rt.rl
Nivclul inflltiei il putem rcleva recurgind dircct Ia cele
irr,atiei
j dou[ consecintc majore pe care acesta le are sau la elemente
! colaterale, indirecte, numai parlial semnificative.
Prinra fatetl a irrflaliei este cresterea generalizata, substantiali a preturilor, care
mdsoari inflatia prin indicele general mediu al preturilor (din economie)
-
IGp.
Pc'ntru un bun cconotnic, indicele pretului (Ir) se calculeazi ca un raport procentual
intre pretul slu actual (p,)
si cel existent la r.rn airumit moment din trecut (p,).
i,
=#
x too
=
###"
too
=
tz5vo
Despre pretul bunului respectiv spunem cii a crescnt cu 25ck, a crescut la 125c1.
sau a crescut de 1,25 ori.
Pentru economia unei tdri, aprecierea infln{iei se face pe baza ratei infla[iei. Aceasta
reprezintd, de fapt, indicele general mediu al prelurilor, calculat ca raport intre
valoarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in pregurile anului curent (tr)
$i
valoarea acelorasi bunuri la preturile anului anterior (t) minus l, daci se exprimlr
ca numir intreg sau zecimal, sau minus loOo/o, dacd se exprimd in procente.
In teorie
5i
practicl, pentru a exprima inflafia, se consideri c[ mai relevant
este indicele preturilor bunurilor de consum sau indicele prefurilor de consum.
Tabelul ll.1
Indicele preturilor de consum in RomAnia
recedent
=
100
7071 g
33 076,9 I 52.624,2 111 767,'l 237.504.5
Sursa: Artuttrul stutistic ul Romfrniei, 2()0t si 2005, Rrtprtrt ttttual 2004, BNR.
t19
Rata inflatiei este krarte utiiei pentru comparatii pe tan.
perioade
si zone, pentru stabilirea obiectivelor politicii monetare, a miuimii
salariilor: Si
pensiilor sari itrclexarea ilcestora etc.
Scaderea puterii de cumplrare a banilor sau a unitatii
monetare, cealalt[ fatetzi a inllatiei, are loc concomitent cLl cresterea
pre[urilor, ct]nstir, in esenta, in scaderea cantitAfii de bunuri care
pot ti cump[rate cu o unitate rnonetara si se exprim[ sub forma
indicelui puterii de cumparare a hanilor (IPCB).
in cilre: IU
=
ntesa n-Ionetard;
IGP
=
indicele general mediu
al preturitor.
Irlxturtplu:
in anul 2000 (momentul t,), lnasa monetard in circulatie era de 100.00U de
miliarde de unitrili rnonetare, tiincl superioard anr"rlui precedent cu 20.000 de miliarde
u.m.. iar inclicele general al pregurilor era de 1557o tala de anul 1,,.
IPCBint,=w =80'6470
l55Vu
Aceasta inseamni ci puterea de cnutpiirare a unei unitili monetare in tr reprezintd
80,64% rlin cea existentf, ir.r to san ca a scizut in t, lali de tn cu l9,36cic(l00Vo
-
-80'64vc\'
cauzele inflatiei
o
lntlatia are
cauzc nrultiple
det'icitelor bugetare qi ale balan[elor de plali externe, cresterea costltrilor, cresterea salariilor
tdra acoperire in sporirea productivitalii muncii, sc[derea productiei de bunuri materiale
qi scrvicii sau rimflnerea in urmi a acesteia fatii de evolutia masei monetare etc.
Pentru inlelegerea inf'latiei. cea rnai mare impclrtant[ o are curloa$terea modului
sf,u de declansare $i desfd$r"rrare.
Intlatia, ca oriuc f'enomen conrplex, este gelterata de cauze
multiple. cunl sLlnt cresterea excesivi a credituluri, acoperirea
in acest sens. punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul
pe care it march eazil inflatia intre masA monetarl exceden-
tara si volumul bunurilor gi serviciilor.
o
l]uterea de
ct"rnl p:lrare a
banilor scade
atunci cf,nd
i ntlatia creste
'Spirala
i nflationisti
Incliferent de
cauzele care gene-
reazrd acest dezechilibru, excedentul de
masi monetar[ de care dispun agentii
economici reprezinti, de fapt, o cerere
de bunuri $i
servicii nesatisfacut[-
ActivitAtile economice existente pot avea
sau nu capacitatea de a spori volumul bu-
nurilor si serviciilor la nivelul cererii
- o
Excedent de
masil monetare
crcstci'i
a\ t:::].u"
sulurilrlc
---=---- ctll)lprrurc
a salirriilor
Fig. I 1.3. Spirulu inllutie'salurii
t {-lr-'t"L'i'r: tii'
irunu ri
lt{i} tt ti lt r ir,'l'
i I t:5 ll t i s i':i:.: rl t il
o
Inftrati* di
inr prl rt
1sfJ
nesatist'ticute. Cu cit reactia de aclaiptare a ofertei la nivelul
$i
strllctLrra cererii este de mai scurtd duratzi, cu atdt se restabileste
rnai repede echilibrul. Darcd. din diterite motive
-
insut'icierrta
t'actorilr:r de proctuc[ie, imposibilitatea de a rnirri eficrenta k:l',
progresul te'hnico-$tiinlifir: lent etc. volumul bunurrilor si
serviciilor riimine iir nrrur masei monetare, aceastn situiriie determinir o crestere a
prelulilor si scirtlerea proportionali a pr.rterii de cumparare a banilor. concretizinrl
astfel prezenta inflatlei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau sciderea volumului
fizic al hunurilor economice in raport ctr variafia veniturilor, deci cu
disponibilititile blneSti existente in economie (in proprietatea agentilttr
economici), este decisivi pentru instalarea stirii de intlatie.
ln af,ari de mecanismul descris, care este propriLr intlatici
in[erne, generate cle procese care Au loc in economla Llnet tltn.
extsta sl rrecanlsme ale inflatiei importate ce se interfereazii
cll cele clintiti. an)ptificinct tenomenul intlationist. i,r acest sens,
i]tentioniiin ca atit bunuriic economice importate. cA[ gi prcturile
lor intrd irr calculul indicelui prelrrrilor tarii importatoare. Dacf, pretul bunurilor
importate este nrai uiere decdt in trecut sau decit in tara importatoare, consumul
acestor bunuri itr ecrrnomia importatoare va avea ca urmare cresterea costurilor.
Se ctrirsidera cal
()
economie este sdndtoasd Si evolueazi in parametri normali
atunci cinr! ritmul de creste!'c qi structura PIB si/sau PNB pe locuitor evoiueazd in
pas cLr masa ll-ronetn|a din ecclnonrie (aflatir in posesia agenlilor economici).
Politici si rnasuri de protecfie sociala gi antiinflafioniste
Inflalia are consecinte econonrice care afecteazi direct sau indirect intreagii
societate. iar, cum s-a pLltut ren'lerca mai inainte. si relatiile economice externe ale
unei lari. Consecintele sunt recep[ionate in primul rind de agenlii economici atiali in
. I situalia cle curnpiritori, pentru cd ei trebuie sir facd ta15 cregterii
. .:"'.".-"""
"'"
i
preturiior determinate de infla1ie. De9i, in ansarnblu, reactia lor
rntliltlel
i
.rt. negativd. modul in care
,,primegte"
fiecare valul inflationist
este diferit. intrucit pr()pa-sarea cre$terii prefurilor nu este uniformd in timp gi pe
domenii, iar situatia lor economici la momentul impacnrlui este si ea diferita. Adesea
se apreciazii ca cei mai loviti de efectele inflatiei sunt agenfii economici cu venituri
mici gi fixe. pentru ca ace$tia nu pot compensa pe seama altora pierderile lor
provocate de cresterea in timp a prefurilor.
Sub incidenla inflatiei cad, in al doilea rAnd, economiile agenlilor, pentru ca
puterea de cumpiirare a banilor scade qi, odati cu aceasta, resursele lor se diminueazir
in mod relativ.
Dar inflafia nu actioneazi numai intr-un sens, cel al efectelor negative.
Numeroqi agenti economici, in conditii de inflatie, pot obfine avantaje
substanfiale. in aceasta situalic se atlI ilebitorii, care la contractarea creditelor
primesc sume ce reprezintir, in func[ie de pregurile existente atunci, o anumitir
putere de cumpdrare, iar ia restituire sumele respective reprezinE. in conditiilc
prelurilor rnajorate de inflafie. o putere de cumpdrare mai micf,. Agenlii economici
!51
carr: isi convertesc Cisponibilitatile blnesti in monedele mai stabile ale altor [6ri
si le
trausfornt[
6upl-i irn tin:p ia ruoncdi nationala sunt si ei tlantaiati, intlucAt cfutiga
dif'erenta clintre rata iullatiei internc (rnai rnare) 9i
cea a nronedei straine (mai micd)'
Lista et'ectelor intlaiiei este mult rnai 1ung5, iar pentru cii ele ac{ioneazd in sensuri
ctil'erite, se rastidng asupra vielii ecottotnice prin cre;terea rnstabilitdfii ;i
prin cautan febrile
iile a_gentilor trctlrlonlici i,r-' a dirlintta etectele sale negative sau de
a se sllstrage lor'.
Din aceste cautliri s-alr niisclrt politici si mlsuri economice
cle o ,lLrrc c,-)nrple:iittr.e, care sc pot impar[i in d'urd mari grLlpe:
a) de aperare sau protectie a agentilor economici impotriva
sc[clerii puterii cle cLtrnpr=rr'rre a banilorl b) de diminuat'e si
o \litrtll'i clc
ilr'r;i,.lrii;:
fAtl"f dC
L l'cut: ir in{laticri
cre$terii preturilor $i
control al inflatiei
. .\ I lsuri
iir- rii:itiituare
hi c()lltrrll
:ri inllrrtiei
(antiinllationiste).
Dinprirnagruplderrr.isur.i,ceamaiinrportantiiprindimensiunilesaleeste,
flra indoiala, indcxarca. Aceasta constituie o crestcre procentuall sau in sume
absolute a vcniturilor ageulilor economici, indeosebi a salariilor
qi pensiilor'
lunar, trimcstrial sau semcstrial, astfel incfit si acopere partial sautotal cresterea
preturilor
gi scirderea puterii de cumparare a banikrr, generate de inflatie' Din
aceastii grupd mai f,-,. parte si
[t[te mlsuri, ctrm sunt: creqterea dobirnzilor plitite
fentru
icongmiile
pastrate la institutiite financiare, acordarea dc cornperisafii
ie cirtre stat $i
iltreprinderi pentru salariati,
pensionari si alte categorii ale
popula{iei, subventionarca
prefurilor unor produse pentru a le rnentinc constante
sau pentru a creste nrai lent etc.
-
in n doua grupa se cuprind mdsuri care, pril natura lor, contribuie Ia retacerea
echilibrului ecorlomic- deteriorat de inflili", tlctionand
concon'liter,t
atLit asr-tpr: rnasei mortetare, cat si astlpra
volumtrlui bunr-rrilor $i serviciiiol'.
Asupra rnasei monetare se ilctioneaze pentru diminuare prin:
I cresterea ratei dob.tnzii creditelor acorclatc de biinci;
r nrdsuri care contribuie clirect la restringerea masei monetarel
r
,jngheprea''
(men[inereir la acelasi nivel) a salariilor qi preturiklrl
r echilibrarea bugetr'rl'-ri cle stat si a balantei de pldii externe etc'
Dintre masurile care vizeazi sporirea bunurilor economice, cel mai tjecvent
utilizate sunt:
r dezvoltarea activit5tiior productive cu scopul de a mdri oferta de bunuri 9i
servtcll;
t dezvoltarea proclLrctiei cle noi hunuri $i servicii;
r schimbarea $i
aclapterea structurii activitdfilor economice
otertei de volumul si structura cererii de butruri econontice.
Desigur, se mai practicit si alte misuri, dar niciuna nu are o
aCliUne ,,purlr".
aCiC[ nU Se repercu teaz'a nLlmai asupra unuia
cliltre cei cloi termeni ai clezechilibrului ;i
nici nLr are numai efecte
de un zrnumit gen (pclzitive Sal.t negative). De aceea, impotriva
inflatiei se prornoveazir intotdeauna ,,pachete
de masuri", care
trebuie astfel concepute incAt si se completeze cflt mai bine, pe
termen mediu 9i
lung.
in vederea aproPierii
t 52
3'i r!t.tr,r'/l ilihru it! et,ottotiiir,
C,. gomajul
Existii ntai rntrlte nrorlalitdti de a cielini
5ourajul si. ?n functie de ele. rnai rnuitc.
tilrme tlt: colnenstll'tue. TOa'.e aceste deiinitii caracterizeazir insii sonra.iul ca o stare
negativr a econouriei carc. al'ecteaza o parte tlin populatia
activi disponibilr
prin neirsig*rarea locurilor de munci. Someri toni toti cei apti de munci, dar
care nu giisesc de lucru. Ei reirrezintii un surplu:; de fbrfr de muncd in raport cu
nu,rirrirI cekrr angajati i'n cor*li1il cle rentabilitate inrpuse cle economia de piagd.
o
Oferta cle
I
Potrivit acestei definitii, sunt someri toti cei carc au
muncl este
I
tnregistrate cereri tle anga.iare sau toti cei ale ciror cereri
prai
mare I
n-au fost satisficute pSna ta sfhrsitur fiecarei luni, indiferent
clecit ccrereu I
riacl solicitri locuri de muncii permanente
sau temporare. cu
a" *un"A
-
|
timn de munca partial sau deplin si daca au loc de munca,
rrrullcit I -
I
dar cautii altul mai adecyat aspiratiilor proprii.
Foarte cunrtscutii este si definilia somaiului clati cle Biroul Inter.natiotral rl Muncii
tBIvtr
-
organizarie crin sjsternu! Natiuniro;'il1;: 1':"r1.:t:'ffi:;::l
:l"Y:H:
contnaratii. str'rdii si analize du prolil pe baza infbrrnatiilor furnizate cle tarile membre.
ar'6ncl cra scop mai h,.rna cunoaste:'tr atiit a fenornenului, cfrt si a experienlei in
comhaterea sir. Potrivit acestei d.'finitii, estr somer oricinc are rnai rnult de l4 ani si
indr:-pline$te concomitent urmitourelL' c()ilclitii: este flpt de muncd: nu munceste:
este tlisponihil pcntru o lllunc{i saiaiiarti sau nesalariatiu cautii un loc cle ntuncir.
Aplicarca acestor criterii ailu':c nrrrlte clurificilri. clar nu inlirturil total riscul de a
erclude din riinclul sonlerilor irnunlits pr'i:ioane care cle fapt rr-au unde rnunci.
f inin<l seama de linriteie unor a\ernenea del'initii, itevine clar faptul ci rndsurarea
5ttntaiul'i nu este decnr o proLrlem.i de estimare cit mai apr()ape cle realitate.
Potrivit acestei inierpretari,
sunt considerati someri: persoanele concediate si
ftirir alt loc tle mttnc5: persuanelc in ciutarea primului loc de muncd (absolvenli
ai
il:r'atanrtntultrr secundar. profcsional. universital.); persoanele (de re-sula temei)
c;'tre' tiupi o intrerupere volunterar a acti!'itdtii. solicith reluarea acesteia; persoanele
octtpilte cti timp partial. temporar sau sezonier. eilate in cautarea ur-rui loc de munci
ctr tlLrp coutplet; persoanele care si-au pier<lut clri au renuntat la statutul anterior
(lucrirtor
independent. patron. hrcrirtor t'anrilial neremunera:) si cauti pentru prima
datal un loc rle muncfl salaritt.
Sonrajul se caracterizeazd prin:
o Ctrracteristici I
. nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima absolut
ale qomajului
| ;:1
nut:dt.ai
'somerilor
--si
.relativ
-
ca rata a somajului
(Rs),
carcuratii uneori sub rbrma raporturui procentuar
dintre numiirul sonrerilor (S)
si
populatia ocupati (pO), iar alteori ca ranort
intre numarur
e,rmeriror ,r
r;o;,,iiiiffi; ilTrirffiiJil,ii:""
ca raport
Rs=--S rlool Rs.
S
-
PO
'
-' =
po
xlOo'
r intensitatea cu care se manifesta. daca prcsupune pierderea locului de muncd
si incetarea rotala a activitatii (somaj totar) sau numai diminuarea activitilii depuse,
1-{-i
cu sciderea duratei siptlminii de lucru si diminuarea corespunzdtoare a salariului
(qomaj parfial);
r durati
-
perioada de la momentul pierderii locului de muncd sau dirninuarea
adtivitiitii depuse pAnd lir reluarea normali a muncii;
r structura sau conponenta pe categorii de vdrstd, nivei de calificare. sex. rasi etc.
$omajul se formeazf, pebaza a doui mari procese: a) pierderea locurilorde munci
de catre o parte n populatiei ocupate; b) creqterea ofertei de munci prin realizarea, de
cdEe noile generagii, a vdrstei legale pentru a se putea angaja 5i afirmarea nevoii de a lucra
a unor persoane apte de muncd. dar inactive pAna la momentul cdnd decid sd se angajeze.
In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determini, se
distin-e mai multe forme sau genuri de qomaj, dintre care se mentioneazd: a) gomajul
ciclic sau conjunctural, cauzat de crize;i conjuncturi defavorabile, trecitoare, dar
care se repetd la intervale de timp mai lungi sau mai scurte; b) qomajul structural,
determinat de modificarea structurii economiei pe activit[ti, ramuri Si subramuri
sLib incidr:nta evolutiei ncvoilor, crizei energetice sau a altor
factori; c) somajul tehnologic, format ca Llrmare a inlocuirii
vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si a resffangerii locurilor
de munca prin reorganrzmea Lrnor activitati sau firme.
Cel de-al doilea proces genereazf,
$omaj din caLrza stf,rii
economiei, care, prin nivelul dezvoltdrii, dinarnicS, structurf,
$i
alte caracteristici, nLr poate asigura crearea de locuri de muncl
o I-'rtlcL'se
gtncra f1)ii t-c rIc
q{i
rila.i
.
I;rlrnxil dt
:t{ } nt il"i
in pas cu cre$terea of'ertei de muncd.
$omajul
este considerat, in primul rAnrl, o expresie a dezechilibrelor existente. in
prim-plan este situat dezechilibrul de pe piata muncii; gomajul se iveqte cind pe aceastd
piafir oferta este superioard cererii. tn conditii de echitibru, pe piala muncii orice individ
care clorcgte sir se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gdseste un loc de munci
si nu va exista gomaj involuntar, adicl nu vor exista oameni care si nu se poatl
incadra in munci daci urmiresc un astfel de obiectiv. Poate exista insf, qomaj voluntar,
oameni care nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prin
negocieri colective, determini diminuarea cererii de munci, pentru ci apreciazi
nivelul salariilor practicate ca fiind neremuneratoriu sau pentru alte motive.
in al doilea rind este amintit dezechilibrul pietei bunurilor Si serviciilor, qomajul
t-rincl astfel considerat consecinta unei productii de bunuri economice int'erioare cererii.
Ratiunea majord a acestei insuficienle a ofertei tine de inexistenta sau insuficienta
capaciti-rgilor de producgie. tn acest context, gomajul decurge din insuficienta resurselor
destinate capitalului ca factor de produclie, in raport cu mina de lucru disponibilS.
Analiza gornajului, ca expresie a dezechilibrelor economice, conduce la concluzia
cd dezvoltarea economico-socialii echilibrata nu este insogitd neapdrat de lichidarea
somajului, dar creeazd condilii pentru a fi men[inut sub control.
Rata Somajului in Rominia, in perioad a 1994-2004
Ani
lndicatori
1 994 1 995 1 996 1997 1 998 1 999 2000 2001 2002 2003 ! 2004
Rata $omaiului
(%) 109 95 66 89 103 118 84 6,2 84 74 6,3
Sursa: Anuarele stctti.slice ele RontAniei, ;,999, 2002, 2005.
Diminuarea
,sonrajului
si a efectelor sale
$onrajul
pune cloui rnari problcme, foztrtc actuule prin
diinensirinile- rsi inrplicatiile lor: pe termert scurt, garantarea
unui venit nrinirn pentru gomeri, iar pe termen mediu
-si
luirg,
asigurarea locurilor de munci pentru rliminuarea acestui
t'enoingn.
Modalitatea cea mai utilizati de garantare a unui vcnit minim pentru qomeri este
ajutorul sau indemniza{ia dc gomaj. Ponderea acesteia fatii de saleuiu gi perioada penti:rr
care se plSteqte difera pe
tari.
Cine l'lu reu$este si se angajeze in perioada pentru care se
acordd indemnizatia de somaj igi pierde dreptul de a o incasa; acelasi L"rcru este valahil
qi pentru cei care se angajeazd inainte de expirarea perioadei respectivc.
Garantarea r.rnui astfel de venit constituie o preocupare pentru toate guvernele.
organizagiile profesionale
li sindicale, pentru ci realizarea sa intimpind rntu'i diticultdti.
cum sunt: limita fondurilor care pot fi uiilizrte ir: acest scop. necesitatea practicarii unor
sisteme de acordare cdt mai echitabild, nemuitumirile celor carc contribuie la formarea
fondurilor respective qi trebuie sd dea sume tot mai mari. necesitatc'a stabilirii unui
asemenea nivel pentru acest itjutor, incAt si nu genereze suficientl sau multumire in
rdndul gomerilor, ci sa-i incite pennanent la incadrarea in munca.
Ac[iunile care vizeazd solutionarea problemelor qomajului formeirzd obiectul
unor reglenrentiri care, in ansamblul lor. sunt cunoscute sub denumirea de politici
sau misuri pentru dirninuarea ;omajului
(vezi figura il.4).
Dintre acestea se remarca in mod deosebit cele care tintesc
$omajul,
pregatirea, calificarea qi orientarea celor care cauti
un loc de munc[, pentru a putea face fati noilor tehnici $i
tehnologii; facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi
intreprinderi care ot'er[ locuri de rnunc'a: dezvoltarcel activitziqilor
publice, clt toate c[ in acest dorneniu se pLlne conconriteut $i
problenta rationalizarii torlei de mlulcd.
POLITICA
l. lndemnizafii (ajutoare) pentru
a somerilor.
2. Orientarea indemnizatiilor
somerilor in viata activi.
O mare importzmtA au dobindit in ultimii ani misurile pentru
I
trecerea la noi frlrme de angajare: pe timp parfial sau cll orAr
, ,i'r,
nedetermillata),
stagii pentrtr operatii specifice de foarte scurt
timp etc. De reguld, asemenea mf,suri au ca rezultat asiguratea
*nor salarii maimici, determinf, scir,Jerea costttlui salarial al firmelor;i de
acceptate 5i
praoticate de aceste-e.
Diminuarea sensibili a qomajului rdm6ne, desigur, rezultatul realizirii
qomajului carc vizeazl
irii si
calificirii, Ia care se
active sau
Prin
rePatrierea
Pentru toate organizatiile sindicale, este deosebit de
irnportant[ men[inerea locurilor de munca pentru cer care
lucreazf,,, iar aceasta constituie adesea obiectul tlnor negocieri
colective foarte dificile cu patronatul. Statul intervine in aceastA
problemI indirect, prin mf,suri de reglementare
(legi)
'
Obiectivul pastrarii locurilor cle mLl ncf, fi gurea zd, in revelldic[ri le
tuturor sindicatelor.
Masurile pentru diminuarea $omajului si
ameliorarea condiliilor ,
cle viata ale celor afectati de
$omaj,
dar $i
ale celor activi prin
cre$terea indenrnizatiei sau ajutorului de $omaj,
prelungirea perioadei
acesteia
gi asigurarea unor conditii mai bune de asistenfl sanimra $i
de
salariilor, inldturarea rnarilor discrepante clintre salarizarea barbatilor
etc. figr,rreazii si ele printre revendicirile sindicale care se bucura de
larg.
aceea sunt
pentru acordarea
odihn6, cre$terea
gi cea a femeilor
Lrn sprijin toarte
,1
i'-i:'
"--"''"'
,iEili*-it,{.}t\{i : , 1 :'lI':?l"r[1-r't''! -1
'11
!
t
i:
'r:.; --_- --.-
i u
Inflatia este un dezechilibru de
i
i
.ansamblu al economiei, care se;
,i
, manifest[ prin cre$terea generahzati,,
;continuf, a pre[urilor $i
scdderea puterii
i
, de cumpArare a banilor $i
a veniturilor i
.'
:
l'.jt1"9:-4_-ylqglgl____"
_*__-._,_._r
'!-a'|F'i'--.J#_r"l
i;"-To*uJui
;;t; ,n" dezechilibru'
i
macroeconomico- social, caracteri zaL
iprin existenfa unLri excedent de ofertS.'
id.
muncf, ce nu-$i glseSte ocLlp area
iadecvatA, ca urmare a unei cereri de
imuncd scazute.
t,
; --. .,-.,--
1. Reducerea duratei (saptEmanaie) a rnuncii.
2. Repatrierea imigranfilor.
3. Programe de rnunca cu timp redus si atipice.
4. Scdderea vArstei de pensionare.
D EZVOLTAR EA
ECONOMICO-SOC IALA
ADAPTAREA LA MEDIUL
ECONOM IC
1. Adaptarea pregatirii (calificarii) fo(eide munca
2. Cresterea productivitdlii, recucerirea pietelor
interne si externe.
RAT IONAL IZAR EA
MUNCII
A FoRTET
DE MUNCA
Fig. 11.4. Politica de diminuare a somctjului ;i
de utilizare a
foryei
cle muncd
1.{Ir
!',;'J t iiiitt'i i ;i, iu
-.,:,i.
;! ! ii lt ri ! { fi !,!,,{)tt t t iti.! ;
{\; i.1{i_ii
i,
I{{ i,l:\ 1,lt{.
I i,_'ii I 3.
j
i ,ra it. i_ ,t
t'i"art 1". 1i'a.I I'','{ v'tIi : ,. t r i .1 : f i_.r-ii
e Curn se explici aprtritia intlagiei?
u Prin ce indiczrtori apreciem intensi_
tatea inflatiei?
"
Ce semnitica[ie are spirala inflatiei _
sal arii ?
"
Cum poate fi
tinutl sub control inflatia?
'Cum
apreciali politicile din tara noastrf,
de combatere a inflatiei?
. Cum vi raportati dumneavoastra la
actuala inflatie din
[ara noastrf,?
* Cum se explica formarea poma.jului?
E
Care sunt formele
;omajului con_
te rnporan ?
ii
Ce dezechilibre economice exprima
qomajul?
* Care .sunt prinr:ipalele mdsuri pentru
dinrinuarea gomaj ului?
I Cum se pot garanta locurile cle
muncd pentru cei af-lati in activitate?
* in ce constri superioritatea investi-
giilor I'ati cle alte mrsuri pentru climi-
nuarea gonrajului'J
PROBLENIE,
DE REF'LECTIE
s Infla(ia, ca obiect al negocierilor
dintre sindicate, guvern
Si
patronat.
* Consecintele inflatiei pentru bogati
si sdraci.
,!)
i.,) ,{ } i, tr Y,'
'\
Y r-
I ,+..
"rt
jl i.,:?.i:,
e\?.' I: tl rs \ r r.' {
.i'
trt, :.1.{ {,4,ri.,.i i
'
ln leglturl cu economia unei tf,ri se
cunosc urmdtoarele inforrnatii statistice:
+ PIB al anului t,, in preturile respec-
tivului an, este de 100.000 de miliarde u.m.;
u IGP in t, fa[I de ro este de L70Vo:
* IPC in t, fafi de to este cle lgOVo;
* masa monetara folosita pentru tran-
zactionarea bunurilor in t
I
este de
150.000 de miliarde Lr.m.
Se cer:
a) rata inflatiei calculata cu IGp;
b) rata intlagiei calcularf, cu IpC;
. Somaj ul, ocuparea cle inal td
productivitate
si cu salarii adec vate
pentru implinirea bun[starii Llmane.
o
$omajul si perspectivele tinerilor in
fara noastri in etapa actualE.
c) puterea de cumparare a banilor in
functie de IGP;
d) PIB real.
* Monito nzali timp de o saptamdnl
unul dintre coticlienele locale
si notati
toate anunturile de cereri
$i oferte de
mnnc5,. Grupati cererile, respectiv
ofertele dupi:
-
domeniul de activitate;
-
nivelul de calificare cerut/oferit.
Ce concluzii se desprind din anahza
comparativd a cererii
Si ofertei de munc6?
:4'e'.\,'E'{-l E.,
4
lN t{,il#hi {}h,[t
[][{ H= 1.{'il.A':*
n
f
n economiile de pia[a modcrne.
Istatele joaca un rol consiclerabil. ce
decurge din insagi natura lor. Statul reprezinti administratiile
publice qi este format din ansamblul institutiilor politice qi
de guvernare ale unei [iri, autoritnfile centrale qi locale,
precum gi institutiile publice create de acestea, pentru a da
curs doctrinelor din care se inspira qi valorilor ce corespund
majoriteti: clectoratului.
Amplitudinea
Si
intensitatea prezentei statului in econoinie
aLl reflectat in timp alternantele doctrinelor pre[erate,
schimblrile regirnurilor politice
si ciclurile (periodicitatea)
alegerilor generale. Toate acestea ne permit sd observf,m cd
prezenfa statului in economia fiecirei tlri
are caracteristic i
specifice care in esenta lor se asearnirnii adesea cu cele etle
altor state.
Pentru a cunoaste si ingelege in ce constar-t rolul $i semnificatiile prezentei statului
in economiile tdrilor in condiliile actuale. in capitolul acesta vor fi analizate:
t
A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI
STATULUI iN ECONOMIE
B. STRATEGII, POLITICI
$I
TNSTRUMENTE
ECONOT{ICE
C. BUGETUL DE STAT
Studiirtd acest capitol, vefi putea sd:
l. cuttoG$teti
J'urmele
prezentei
stcttul,ui tn econctmie, care smfi scopLtrile
ctce.steiu ;i tn L:e ntdsttrci .se rettli:.eaz.ci;
2. tnyelegeyi ce.eq ce trebuie sd
facci
Si ceea ce poate sd
fctca
.statul clento-
cratic tn econltnia cle piaYa:
3. analiz,ct{i s;i evalua[i strute
I
i ile,
poiiticile
;i
instrurnentele folosite
de stat
tn dorueniul economiei.
l-rI'
l'1"
tfl+.
Ittr
tiri
Modalit[tile sau formele prezengei statului in economie sunt
cle fapt acfiunile pe L:are acesta le reali zeaz.a ca agent'-eco-
nomic sau mai precis ca un grup mare de agenti economici
specialtzali pe diferite domenii de activitate. Asemenea aciiLrni,
desi sunt extrem de conrplexe, din punct de vedere economic.
inseamnd procluc[ie si ocupare cle forta de nturicd. in acest
sens, statul este producitor-anga,iator.
n
La nivel macroeconomic, statrrl realizeazd, servicii a c5.ror
necesitate deriva din ansamblul economiei unei
tlri.
pentru a
asigura cadrul juridico-legislativ necesar si buna tunctionare a
acestuia, ameliorarea Lrnor dezechilibre generale, dezvoltarea
economicd, inlaturarea unc)r diticultili ce afecteazi segmente
majoritare ale populafiei etc. Pentru a crea cadrul normal al
activitlgii economice, statul isi asumf, rolul de titular unic de
emisiune de monedf,, promoveazd in mod democratic legi -Si
alte reglernent5.ri ce trebuie respectate de tofi a,-qentii economici
gi impune aplicarea lor, realtzeaz'a toial sau parfial infrastructurzr
necesari activitatii economice (Sosele, c,f,i ferate, retele de
comunicatii etc.), garanteaz'a si protejeazd proprietatea, asiguri
condiliile pentru exercitarea liberei inigiative, redistribuie
veniturile percepind impozite
;i taxe de la agentii econornici
cu venituri peste un anllrnit nivel, acorddnd ajutoare $i subvenfii
pentru altii indreptatiti de situagia lor, asigurir secLrritatea Si
apdrarea tarii
etc.
"
La nivel microeconomic, statul asigurd servicii nemartare
pe care Ie presteazd pentru indivizr sau gnrpuri locale prin
intermediul administraliilor publice locale (primarii, pret-ecturi
Si
altele), furnizeazd. gratuit bunuri de folosin[[ colectivd locald.
In aceastd ipostazd, nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau
coproprietar al unor firme-intreprinderi, biinci, societali de asigurare etc., intrucdt
acestea sunt unitAli economice autonome, iar activitalile lor au caracter comercial,
sunt realizate chiar de ele
Ei
nu de componentele structurale ale statului.
in timp, prezenta statului in economie ca producdtor-angajator a cunoscut
perioade de extindere qi de recul. in ultimele decenii este evidentd tendinta
restrdngerii acesteia, dar pe misurd ce economia se dezvoltd qi devine mai complexd,
iar autonomia unitdtilor economice pe baza proprieHtii private se consolideazd, se
afirmd prezenta statului ca regulator public in economie. Aga au apirut autoritAti
de reglare independente tot mai numeroase: Consiliul audiovizualului, Consiliul
concurenfei, Autoritatea de reglare a comunicaliilor electronice gi poqtelor etc. Aceste
institufii administrative intervin in mod profund in funcgionarea activi6tilor de a
caror reglare sunt rlspunz[toare gi trebuie adesea sd confirme compatibilitatea
comportamentului diferililor agenfi economici cu normele regldrii activitdtii din
domeniile lor sau sa impuni sancfiuni pentru nerespectarea normelor respective.
r59
lpostazele prezcn(ei statului in economie se bazeazir pe realitatile economice,
sociale qi politice din tiecare tara. Astfel, prin modalitatea de a funcliona li
limitele
lor, pielete obliga statul sa. intervin'i pentru a realiza alocarea resurstlor nemarfare
pe care ele n-o pot tiice ser-r pentru a restabili concurenla alterat[ prin intiactiuni pe
iare ele nu le pot sauctiona. Existenta unor nevoi i:olective obliga de asemenea
statul sii se implice in proclucerea san asigurarea bunurilor corespunzdtoare. in plus,
odatii cr.r dezvoltirrea, sporesc nevoile dc servicii si bunuri trentarfare. in special
penrru educatie, iar cAnd acestea nu sunt rentabils pentru invesfitorii privali, trebuie
iatisfacute cle stat. Urhanizarea atrage, la rdndul situ, cregterea interven$ilor de
reglementare $i
mdte$te costurile administratiilor publice.
Prezenla statului in economie, de;i este necesari, nLl corespunde intotdeauna qi
obiectivelor urmirite. Statul rezoh,i atlesea annmite probleme mai prost decdt agenlii
privali, uueori genereazir iniustilii, etaleazl rigiditati care impiedici arlaptarea la
schimbare $i
greutaiti care
jeneazd
initiativele creatoare de bog{tie Si locuri de munc6-
De aceca. an apirut reacfii advelse la prezer-rfa sa in economie 5i.
oriclnd devine
posibii, se actioneazf, pentru privatizarea cliferitelor segmente sau activitdti realizate de
stat. Uleori, reactiile adverse au lost radicale. Astfel, pornincl de la doctrina potrivit
citreia economia clc piala este incompatibila cu prezenta statului in economie, s-a sustinut
excluderea statului din viata economici, provocind diticultdti evolu(iei ulterioare. Statul
trebuie sa se implice in econornie atdt c0t este nevoie in perioada si in conditiile date.
Limitele impliclrii statr.rlui in economie sunt impuse de:
r raportul de interese dintre cc'i pro si contra acesteia:
r proprietatea privatl care prin natura sa presupune libertatea de actiune;
r {elirnitarea pecisd 5i corecti a st-erei cle acfiune pentru toate verigile organelor
adnrinistratiei publice de stat.
Oricare ar t'i gracllrl de implicare a statuitri in econornie,
trebuie retirlLlt ca ta baza societltii capitaliste se at'li
proprietutea privatar, capabilu sa determitte o func[ionare
eficientir, c-oereotl a ansambtului econcfmiei nationale.
o
{ r: rpXictlrett
,l, :i iir t: c0Il()-
: ,' i:rtl\ insotita
ri,: ntu,junsuri qi
i'r:::{ttii ildverse.
, ,r ,1.. ' ii"i iit [0rme
l"Lldicale.
'
'
Siat
-
"o.nurnir
e g;;;;i;t p..fi
i
lunramblul
institutiilor politice
$i
d.
i
iguvernare
dintr-o Iard,
autoritatea:
icentrald $i local6, precum
$i
institutiile i
ipublice create de acestea, pentru a da
i
icurs doctrinelor din care se inspira si ii
ivalorilor
ce corespund majoritltiil
I
:electorale,. Dlntre acestea tac parte
iintotdeauna pre$edinIia
[lrii,
parla-
'mentul,
guvernul $i ministerele,
Stutttl ?n t{'()n{ttnin de itirfi&
E
F.'+-
*t... l$ i
! {;i}
*-!
cei
eai
:t
icirculafiei
mijloacelor de transport,l
liturrinatul public, apdrarea etc i
if-t ?u'l'It t li.,\t{I P{.1}i'fIq.ii
'/
\' titttF'tc^'\I*tr.{
,ci
c tii\i {)5"1-1N'['[.]L0lt,
'
Considerati ci implicarea statr-rlui irr
econornle constttLlre o necest tate
obiectiva? Justificati riispunsul pe care
il dati.
I Care sunt modalitalile i*plicirii
statului in econourie prin care se asigura
functionarea mai bunf, a acesteia in
localitatea in care aveti domiciliul?
il Cum poate statul restrAnge (limita)
fenomenele negative, aparute pe piafa,
care altereazd concurenta?
r Ce arg-rrmente aveti pentru a sus[ine
ca prezenta statului in economie nll este
intotdeaLrna o solutie iclealu'.) Exempliticati.
n Care trebuie si fie atituciirtea stittului
fata de agentii economici care nLl
respect6 regulile comerciale?
o Enumerati cAte trei abateri ale
unitatilor economice de la regulile
concurenfei si ale cumpdrdtorilor de Ia
compoftarnentui pe care ar trebui sa-l aiba.
i *;'
' i i 4.n i='r""t
-
:,4 iltlllCfl-t"
. intr-o economie m oclerni.
considerati c[ implicarea statului in viata
economica:
a) este nelimitatd, dar bine-venita;
b) trebuie sd permit[ realizarea nor-
mala a intereselor;
c) este lirnitata;
d) presupune respectarea unor reguli
de cdtre agenfii econonrici;
e) trebuie rcahzatd, prin pirghii eco-
nomico-financiare;
f) presupune rezolvarea unor pro-
bleme grave cu care se confrunta
economia respectiva;
g) este inadmisibila, daca presllpune
Si
interdiclii;
h) este posibil[, dar nu este de dorit.
. Necesitatea implicarii statului in
functionarea ecorlomiei are caracter:
a) predominant subiectiv;
b) predominant obiectiv;
c) predominant aleatoriu.
. Limitarea implicarii statului in
economie este determinata de:
a) nivelul cererii I
b) nivelul ofertei;
c) existenfa 9i
ponderea proprietAtii pri-
vate;
d) autonomia organelor administra-
tiei de stat;
e) optiunile rnajoritagii agentilor eco-
nomlcl;
0
existenta bugetului de stat.
Prezenta statului in economie este un fenomen complex, care
se derule azd, in mocl organizat, coeteut, in caclrul unui sisteur
lormat clin strategii, potitici
5i
instrttmente economice.
o
Strategiile econornice reprezinta obiectivele care
urmeaza sa fie indeplinite pe termen mediu si lung conside-
rate determinante pentru realizarea intereselor vitale ale
forfelor politice qi sociale dintr-o tara,
pentru programul lor
potitic. De exemplu, strategia nationalf, de dezvoltare
economica a Rom0niei pe termelt mediu, sustinutf, de toate
fo4ele politice din tari, are ca obiectiv fundametttal ,rcreareA
unei economii de piafn funcfionale, compatibile cu principiile,
normele, mecanismele, institutiile si politicile tiniunii
Europene".
Strategiile sunt necesare ir-r viala ecortomicf, pelttru cit
,,fixeazd"
ceea ce este dtrrabil si de irnportanff, generalf,, iar,
pe o asemeneA bazd., agenfii economici li
fortele politice isi
pot orienta si concepe nrai bine acfiunile lor. Cu toate acestea,
din variate motive, nu toate tiirile dispun de strategii ,,in
ac[iune" seu gata de a fi pllse in practica. Ceie utai dezvoltate
tari
au si cea mai bogata experientf, in elaborarea Si apiicarea
strategiilor ecoltomice, fapt confirmat de rezultatele foar[e bune
pe care le-au obtinut.
Dup[ sfera dc cuprinclere. strategiile econontice pot fi:
a) generale sau nafionale
-
rellr]esc ansanrblul obiectivelor
pentru economia unei tiri
intr-o vrzlune unitara,,
Pe
coirlponentele avute in vedere;
b) pe domenii sau sectoriale
-
prevld obiectivele pentru
runnl sau cdteva domenii sau sectcrAre ale economiei considerate
deosebit de importante pe termen lung.
Dat fiind orizontul de timp al strategiilor economice, in decursul realizdni lor pot
surveni adaptdri, preciziiri, modific6ri potrivit situagiilor noi care apar, progresului
tehnicilor de previziune in economie 9i
in functie de eficienga instrumentelor
economice la care s-a recurs. Obiectivele operalionale in ceea ce au ele cel mai
profund rf,mdn insd valabile pi pot fi aduse la indeplinire de forfe politice diferite,
potrivit modului lor specific de a acliona.
Politicile econornice exprimi in esenfi tintele ce trebuie
atinse in economie, precum qi mijloacele necesare realizarii
Ior. Se baz eazd, pe doctrinele for[elor politice care detin puterea,
adaptate la condigiile existente, Si
pe interesele Si
valorile
comune electoratului, care au sus[inut fortele respective sf,
acceadl la putere. Fornluleazd obiectivele strategiilor
economice si identifica mijloacele necesare realizarilor.
o Ill'ezentll
statulrri i+:
i-,il(iIt{}t"? 1i i
l;, r;;{lt'ltllttirtr ii
qtratcgiilttr qi
r,,,iiticilor pri n
folosi rc ii
i. rIrtrrnnentelot'
t't: o no nt I
('{"
Itdecvatt -
o iitrntcgiil.
tj{- i, ii { r}l1igg ftlCVt-.;
rihiectivcl*
- *r ! t i ruhilt" .\ i
rli: irlrpUrtatti;i
ga rtrt'itlii derlSC -
iii1lt
1ic
terln+.'r3
zi,,:,{iiu
Si ltulr;"
. in tinrp.
strategi i l.'
i;:i'r]tt0ttricg sunt
adaptate lu
situatii lr
existe rr t e.
. Politirril*:
*i*{}rtontice au si
cit carlrc tr r'
istoric evident.
I {t-'l
i ft7
Instrumentele sau nri.jloacele economice sunt resurse de
toate genurile, procedee tehnice, modalitlti de a actiona la
cal'e se recrlrge pentru a aduce la indeplinire tintele stabilite
-
prin p<lliticile ect)I'totttice. Sunt depenclente direct de stai'ea
econorniei
si
dc poteniialul tehnic:o-$tiintit'ic al celor ce le
cvalue'azd,
Si le folosesc. Bugetul de stat (format clin bugetul
central si bugetele localc), creditul, sistemul de impozitc si
taxe, rcstrictiile vamale tarifare si netarifare, programarea
ecorlonrica etc., precllm .!i resursele de toate genurile care sunt
nrobi lizate ui orientate cu aj utorul lor conr;tituie asenlenea
insl.rumente sau mijloace.
Preocuparea statulu i pentru elaborarea Si
real tzarea rle
progrante L'conomice pe ansamblul econorniei sau pe clomenii
du' mare irnportatrtir a clevenit o realitate deterrninata de
iumultireil si
profunzinrea dificulthtilor din econornie, irl
cortditiile cre$terii interdepenclentelor rlintre
t[ri.
A apf,rut din
nevoia acutf, de a asigura cocrcnIa. coirrpatibilitatea ..si
conrpletnentaritatea in actiunile agentilor economici de tolrtt-r
genurile, relevfind prezenta statului ca regtrlator public in
nrod cAt se poate de evident. Prin elaborarea programelor.
constituirea
Si
alocarea resllrselor necesare acestora. apoi prin
urmS.rire a realizarii prevederilor stahilite, statul dezvolta diterite
activitf,ti care solicita forta de muncd adecvat preg[titn.
clovedindu-se a se implica gi ca producator-angajator.
Programarea nu inrplici obligativitatea din partea
agentilor economici de a urma o anumitii cale sau de a renunta
la libertatea lor de actiLlne. Are caracter orientativ-informativ
1i,
de regula, incitativ, contine recornand[ri qi mijloztce
er:onomice care ar fi bine s[ fie utilizate
Ei
la care se recLrr-qe
pentru a stiutula inscrierea agenfilor economici in tendintele
de evolufie a economiei retinute prin programe ca fiind cele
mai indicate.
Progruunared, ca
formd
a prezenlei statului tn economie,
nu este noud. S-a dezvoltat
foarte
mult dupa cel de-al Doilea
Razboi Mondial, mai ales tn Fran[a, Spania, Belgia, Olanda,
i Anglia, Japonia $,a.
in aceste
ldri
au
fost
tnfiinyate organisme
: statale specializate, investite cu atributii tn acest sens.
In prezent, progralnarea economicd se practicf, in toate
lArile
cu economie de
piafd, insd in modalititi diferite pi cu rezulrate diferite,
Programarea econonricir nu reprezint[ o alternativd la mecanismul economiei de
piafd. Ea se constituie intr-un element complementar al pielei pe care se sprijini
9i
pe care incearci si o apropie de o funclionare normald, mai eficienti.
f't
i
-*
: i,.s'Il iili t'i
/
t
i' i.r
t^i"\i,
i
p
1.
"
J
l- 1 ''
j- l:'i l-i ! ,
'r
(- r
:
,
Orizont de timp
-
perioada, duratai
iA.
valabilitate a unei strategii saui
ipolitici
economice, a unui plan sau al
:..'
iunei programdrt econolrlice.
I
,
,.
Obiectiv operational scop ce
j
itrebuie
onomice,
I
iav0nd
d pentru
i
id.rrol si
lung,
i
lintruci vitale ale
i
itortelor politice
si sociale.
n
In ce con sti Lltilitatea strategiilor
pentru economia unei
tarri?
c
Pe ce baze se poate elabora o
politic[ econornica viabiia?
+
Identificati in economia Rominiei
trei obiective posibile pentru elaborarea
unor strategii sectoriale.
n
Care considerati ca pot fi cele mai
mari neajunsuri ale politicilor economice
aplicate in RomAnia dupa 2000?
a
Sub ce formf, considerati ci s-a im-
plicat cel mai activ statul romAn in
economie dupa 2004? Explicati de ce.
. Programarea economicd nu urmi-
reste:
a) ridicarea competitivitatii;
b) combaterea inflatiei;
c) ie$irea din crtz'a;
d) diminuarea liberei initiative;
e) inlaturarea efectelor negative ale
polu[rii.
Alegeti rdspunsul corect. Ar-.eumentati-1.
4
a:
Tinti -
obiectiv. scop prtrv(rzLrL rrr r
politica sau programarea econornicd, ce!
trebuie realizat.
I
Programare economicd - elabo-
|
' rare a u nor p I an uri s au progrante d e
,dezvoltare nationald, zonald sau locald,
ipe
anumite domenii sau sectoare. in
lr"derea
rezolviirii unor probleme
i social-economice foarte importante, cu
'implicatii
arnple.
PROBLENIE
DE REFLECTIE
*
ldentificati, sub aspectul contirlLl-
tului, diterentele existente intre caracterul
orientati\', incitativ si
in[orlltativ al
programdrii.
.E
Cle avantaje ar putea oferi progra-
marea economicd pentru diferite
categorii de agenfi economici?
o Programarea economicf, are:
a) un caracter eminamente obiectiv;
b) un carActer eminamente subiectiv;
c) un caretcter aleatoriu;
d) atat o determinare obiectivi, cAt Si
Llna subiectiv[;
e) o tendin[i de diminr-rare a interven-
tiei statului in economie.
Alegegi raspunsul corect. Argumentati-I.
L.
#d
t'.
E*.
TEXT TEMATIC
,,Din
punctul de vedere al reformei. rolul statului este dubtu. Administralia de
stat constituie una dintre componentele majore ale probtemei;
tot ei insd ii
incumbd un rol centralin remediere. Ea este o cauzd a dezvoltdrii inegale, a
inegalitaliiin distribuirea venitutui, a repartiziirii financiare a resurselor
fubtice,
a degraddrii mediului inconjurdtor
!i a unor reglementdri fictive sau
incompetente. gitotugi,
administra[ia de stat trebuie sd fie pivotut remedierii...,,
John Kentteth Galbraith, ,Stiintra econot?ticci
;i irtteresltl pttblic,,
Editura Politicf,, Bucurcsti, I982, pp. 3 t l- _125
Pe baza acestui text, precizali:
.
ce semntlicagie i se conferd preienlei statuhri in econonie?
.
care sunt neajunsurile preientei statului:?n economie la care se
face
referire?
t
cum se pune ?n qtiinta ecorutmicd si tn p:ractir:d problenru interientriei statultti
tn economie?
_
Este principalul mijloc sau instrument utilizat in politica economicd in toate tdrile.
Prin intermediul sdu. prezenta statului in economie dobdndeste caracter generar.
Bugetul de stat reprezinti un tablou. o baranti cu doui pn4i
-
venituri gi
ch,ertuieri
-.
fiecare dintre acestea fiind detariati pe capitore.
adica pe surse de venituri
5i obiective ae cnirtuieli. se
'
stabiie;te de regurd anticipat pe un an (care poate si c<lincitli
sau nu cu cel calendaristic). Veniturile
si clieltuielile sunt in
funcfie de evolulia care se estrrneaza cd o va avea economia.
Potrivit metodologiei oficiale cle elaborare gi urmirire a
executiei bugetului de stat in Romdnia, veniturile acestuia se
compun din:
a) venituri fiscale:
'
o:#ffi',,"".f,*:::,";j.;#;
Romdniei, al regiilor autonome erc.;
c) venituri din capital
-
diu valorificarea unor bunuri ale
statului;
d) incasdri din ranrbursarea imprumuturilor
acorclate.
Cheltuielile bugetului de stat au urnrirtoarele destinatii:
a) servicii publ ice geflct&lu-,
b) irparare. ordine publica Si
c) acfiuni social-culturale;
slguranta:
dt servic ii de dezvoltare puhlicii,
e) actiuni econonrice;
D
alte actiuni;
g) impntmllturi acordate Si alte plati.
Atit in etaborarea, cat :si in execritia bugetului, se rrrmareste
o
echilibrarea celor dou[ p[rti
-
a veniturilor ctr cheltuieliie. In
general. in teoria
$i
practica econornicit sc consider[ cd un
buget echilibrat exercite un efect neutru asupra economiei.
Daca insa totalul cheltuielilor depirgeste verritr"rrile, bugetul este
deficitar. Pentru a sustine totusi cheltuielile fArI acopenrc in
venituri, sfatul recurge fie la imprumLlturi (internr: si externe).
fie la emisiune de bani fara acoperire in bunuri Si
servicii (inflatre). fie la amdndoui
solutiile. imprumuturilc ficute pentru acoperirea deticitutui bugetar reprezinti
datoria public5.
Efectele deficitelor bugetare asupra econonriei difera in functie de mirimea
si durata lor. Cincl deficitul se manit'esti pe termen scurt si nu are dimensiuni prea
rnari, poate avea anumite efecte stimulativc, dar dacd se perpetueazd timp indelungat
sau daci este rnare, are efecte negative sigure.
in cazul in care veniturile depdqesc cheltuielile. bugetul este excedentar. Peste
un anumit nivel, considerat minirn, excedentul bugetar are efecte negative asupra
economiei, intrucat lasi nefolosite sau amdnii folc.rsirea pentrlr mai tArziu a unor
resurse financiare care ar putea contribui la sporirea producliei de bunuri si servicii.
Ceringele economice qi sociale tot mai numeroase qi mai mari cdrora statul trebuie
sd le t'ac[ fa@ au determinat o tendinti de cregtere a resurselor financiare mobilizate gi
folosite prin buget. Calea de asigurare a acestor resurse o constituie cresterea frscalitirtii
(impozitelor). Impozitele mai mari diminueazd insi resursele pe care agentii economici
le-ar folosi pentru consunul perst'rnal, pentru a-si largi investiliile qi a crea noi locuri
de muncf,. Invers, diminuatea impozitelor ar face irnposibili realizarea unor programe
econonrice si sociale guvernamentale sau locale, ceea ce ar atrage numeroase
nemullumiri.
Incidenfele impozitelor qi taxelor asupra economiei
''
'
:' l''r
conduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceput
:::':
.'
::t
:'
incit si asigure un anumit echilibru intre veniturile care Ie
rimf,n agenfilor economici dupi impozitare
;i
cele preluate
de stat, si-i stimuleze pe cei care ac[ioneazii in economie
pentru a realiza venituri tot mai mari gi si aduca la bugetul de stat sumele de care
acesta are nevoie. in
fara
noastni, in ultimii ani, bugetul a tbst permanent defrcitar. ca
urmare a mai multor cauze, dintre care re[inem: evolu(ia economiei nalionale sub
nivelul estimErilor luate in calculul veniturilor bugetului. utilizarea veniturilor bugetare
pentru realizarea unor obiective cu eficienfi sc6zu6, cresterea exacerbatd a costurilor
I {t7
i ':
r.r
. : : -
,!i, tli a,.
I
I
sociale ale reformei inadecvat concepute
;i aplicate, evaziunea fiscald si economia
subterani. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentul
tdrii
la propunerea
guvernului
$i devine lege. iar execu[ia sa este obligatorie.
Realizarea urrui buget excedc-ntar este un t'enornen pozitiv, determinat de faptul
cir economia
{irrii
a evoluat in anul respectiv cu rezultate mai bune decit se prevdzuse.
i
, Yenit fiscal
-
sunra incaszrtii la bugetLrl
iA.
stat sub turmi de irnp ozlt sau taxf, ce
ir.
aplic[ direct asupra venitului agentilor
leconornici li rie irngrzit indirect ce se aplica
iasupra conslrmului 1or.
i
"
Venit nefiscal
-
surnii incasatzi la
ibusetul
cle stat nlr ca irnpozit, ci ca
iobligalie
srabilirar pe alte baze.
I
. Accize
-
taxl ptartitii cle consumatori.
'
Llcle in preturile Llnor
ci-lrora este depusir
' 4 Evaziune fiscal[
-
sLlstragerea de la
:plata irnpozitelor gi taxelor cdtre stat.
, .., Economie subterani
-
activitatile
economice clandestine
$i
ilicite care se
,sustrag de ia plata impozitelor gi cele ale
:cdror dimensiuni $i efecte sLrnt
.-qreu
de
evaluat.
rtiilor b[nesti pe care $i le asumA statul
cAnd contrac teaz'd inrprumuttrrile interne
,gi/sau extenre.
o Sc[clerea impozitelor percepute de la
agen[ii economici determina:
a) cre$terea salariilor;
b) cre$terea posibilitatilor: de realizare
a Ltnor programe sociale guvernamentale;
c) positrilitatea cresterii investitiilor
facute de agentii econolllici;
d) reducerea numflrului locuril'or de
munca:
e) crearea posibilitatilor de realizare a
unui buget excedentar.
o in care dintre situatiile de mai jos
poate sa aPu[ datoria
Publica?
a) cirnd veniturile sLlnt mai lllari dec6t
cheituielile bugetuiui de stat;
b) clnd statul recurge Ia inlprunttttiln
pentrtl acoperirea deficitului brrgetar;
c) cand cheltuielile tnai mari decAt ve-
niturile sunt sus[ipute prin emisiune de bani
fara acoperire in buuuri economice;
d) carrd ntl se itrcaseaz[ impozitele de
la populatie:
e)cAndsefacinvestitiiprivateinalte
tdrt.
+ Existn dou[ modele generale cle
inrpozitare. r.rnul progresiv (odata cu
cresterea veniturilor contribuatril ilor
cre$te Si impozitul), iar altul cll impozit
unic (pentru tofi contribuabilii, incliferent
de venitul reali zat).
- Care considerati ci este cel mai bun
model ?
q
Cum pot influenfa impozitele eco-
nomia nationala?
4 Influenta cheltuielilor bugetului de
stat asupra economlel.
& Multitudinea impozitelor si taxelor
practicate in Romdnra.
, Functiile datoriei publice in econo-
mia modernd.
u Cu ce rezultate, cum ar fi bine sd se
incheie executia busetului de stat intr-o
tari?
* Semnificatia evolufiei ponderii (Vo)
deficitului bugetului general in produsul
intern brut al Romdniei in perioada 1995-
2A04, care a evoluat astfel:
- Care credeti cd este
des tolosit in Europa'?
- Care credeti cir ar fl
pentru RomAnia?
- Ce este bine daca
model ?
modelul cel nrai
modelul potrivit
se aplica primul
PROITLEVIE
DE REFLECTIE
1 995 1 996 1 997 1 998 1 999 2000 2001 2002 2003 2004
2,9 41 39 41 40 35 34 34 15 59
Sursa: Calculat dupa Anuarele statistice al Ronrdniei, 1991 ,2002,2005.
- Ce ar putea ti rdu daca se aplica al
doilr:a model?
cLl cxterionrl. Sr-rb:;tanta &cei.irfi- i-*latii o
1'orrnL'irZi irr rnod cieosebii rchiurtrui.
Schinrhurilc dc bnnrrri, servicii
Ii cel)itahiri
form eaz.i pia&r nrondiala.
Pentn-r a intclege importar:fa
si rroc[ii in cure ac:earstA functioneazii. vom stuclia:
Schimburi economice intre persoane sau grupuri de persoane din dif'erite giri au
avut loc din cele mai vechi timpuri, dar se consideri cd piafa mondiali a inceput sd se
tbrmeze in secolul al XVI-lea. De existenta sa propriu-zisd se vorbegte de-abia de la
sff,rqitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XX-lea, cdnd schimburile au cuprins
toate [drile si au atins dimensiunile, regularitatea gi diversitatea care le-au impus ca atare.
Existenfa pielei mondiale se datoreazd. mai multor cauze, dintre care mentiondm:
a) diferentierea inzestririi naturale a
firilor
cu factori de producfie. Aceasta
permite
larilor
si facd schimb atfft cu factori de produclie, cit $i cu bunuri oblinute din
transformarea lor; b) nici o
fari
nu poate s5-qi asigure toati gama bunurilor, in
permanentd crestere. de care are nevoie. astfel incdt, in acest scop, trebuie si recurgd
la schimburi cu alte
tdri;
c) diviziunea internafionali a muncii - specializarea
diferitelor economii nafionale in producerea anumitor bunuri cu eficienti ridicati
-
obliga
ldrile
si facd schimb pentru a-qi satisface mai bine trebuinfele.
Existenfa
$i dezvoltarea rapidi a piefei mondiale decurg din avantajele gi
posibi[tn(ile pe care aceasta le oferi fiecirei
firi
participante.
Fig. 13.1. Necesitatea participdrii la piaya mondiald
Schimburile de pe piala mondiald se realizeazi in conditii de concurenfi, prin
confruntarea cererii cu oferta agentilor economici din tari diferite. Acestea sunt
de asemenea afectate de discriminlri qi restricfii pe care Ie practici anumiti agenli
economici intre ei sau le promoveazd. oficial
tdrile
din care ei provin, din motive
politice, economice, militare, sociale etc.
Piaga mondiali nu este unitarf, gi nici omogena. tn functie de caracteristicile bunurilor
care formeazi obiectul schimbului, distingem: a) comerful internatio-nal
-
schimburile
de bunuri gi servicii care au loc intre agengii economici din toate tirile; b) piafa
internationali' a capitalurilor
-
ansamblul plasamentelor de capital realizate de agengii
economici in alte
liri
decdt cea proprie, sub forma investiliilor directe, imprumuturilor
gi cumpdrdrilor de titluri de valoare etc.; c) piafa mondiali a muncii
- migragia
intemafionali, temporard sau definitivd, a fortei de munci, cu scopul de a se angaja ca
salariati; d) piata interna-tionali a schimburilor valutare
-
totalitatea schimburilor
de monede nationale sau ale altor
1i{ri
pe care le fac agengii economici din toate
ldrile
intre ei; e) piafa produselor gi tehnologiilor de virf
-
schimbul de bunuri de
inaltd tehnicitate dintre agengii economici din toate
larile;
f) piala mondiali a
schimburilor clandestine qi ilicite (sau piala mondiali neagrl), practicate cu bunuri
A. I'ORNIELE PIETEI
N,IONDIALE
lt. C0MERTUT
INTERNATIONAL
toate tlrile
Studiirtd ucest capitol, veli putea:
.td inrele geti si .rd
,iolositi
notiitnile
L'tt L'(.lr( ,11' Opere,LZd pe pritttCt ftlon(liLld
.si pe czntpoilentele sule;
s(t ttci tttsusiti princiytolele c,riterii de
o.prc t' ie re u e.t'i c'ientei cot nertului e.yt(,- rior
,Ii u rrtctdului tn cui'c
fimc.tirsnto;d picttcr
vdlttltu't\ in luro no0.\tr(t.
dintrc agentii econornici din
De ce este necesari participarea
la piata mondiald?
Pentru o
aprovrzronare
mai ieftini
Pentru a accede la
ceea ce nu produce
Pentru a ob[ine
produse
9i
tehnologii noi
Pentru a extinde
pie[ele
de desfacere
Pentru a ob[ine
valuta necesara
importului
C. PIATA VAI-UTARA
interzise vinzirii-cumpdriirii libere saLi cu bunnri sustrase regimului vamal, taxaiii
si impozitdrii prcvizute de acesta.
Pentru agentii ecoi-romici, ca si pentru tiriler din care acegtia provin. este foarte
irnportantA cunoa$terea tuturor tbrrnelor pietei mondiale, dar mai ales a celor in carc-
s-au irnplicat ciirect. ir. acest sens, sunt fbane serrrnificative: capacitatea cle absorblie
(cumpdrare) a plclei, el'aluarea influengei dit-eritelor t'enomene economico-sociale si
politice, cunoasterea concurenfilor si produselor lor etc.
'
Care sunt cauzele care au
.
Care sunt caracteristicile cele mai
detenninat constituirea pietei mondiale? importante ale mediuiui economic pe
,
in ce constau motivitiile participdrii .u.i il ."pr.rinti piala mondiala'?
agenfilor economici din dilerite tari lir Care sunt prioritf,tile cunoasterii
piata mondiali? pielei mondiale pentru cei care
I
Care sunt formele pietei mondiale? actioneazi in cadrul sdu'l
schimhul sau comertul cu bunuri gi servicii dintre toate
frrile
formeaza
comerful interuational. Nlirimea acestuia este relevati, de regLrld, prin cxporturile
(importurile) mondiale. in cadrul comertului internafional, sumi valoricd a bunurilor
gi serviciilor exportate de toate t[rile este aceeaqi cu a importurilor lor.
Exportul reprezinta vdnzarea de bunuri gi servicii produse intr-o
{ari citre
agenfi economici din alte tari. Importul este cumpdrarea de citre agentii
economici dintr-o tari de bunuri si servicii produse in alte tari.
Exportul, ca gi importul, poate fi: r vizibil, ceea ce inseamnd cI obiectul
tranzacfiilor il formeazd bunurile tangibile; r invizibil, cAnd obiectui tranzacliilor il
formeazd serviciile.
fn prezent, se extind mult mai rcpede schimburile de servicii, brevete si
licenfe, turismui, transportul qi consignatia internationald, asistenta econornicf,
si tehnico-stiintific5, adicf, schimbul de bunuri invizibile.
Interesele
tdrilor Si ale agenlilor economici nafionali care participd la comerlul
international s-au concretizat intotdeauna in adoptarea unor reglementilri nalionale
specifice pi realizarea unor asorduri cu alte tiri, al cdror continut poate fi:
1. protecfionist, prin care piaga interna este apdrati sau protejata de concurenta
intemafionali. folosindu-se taxe vamale ridicate, plafonarea importurilor si alte obstacole.
Taxele sau tarifele vamale sunt sume pldtite de consumatorii nalionali gi incasate de
stat, calculate procentual la valoarea fiecdrui bun importat
Ei
adrugate pre[ului de
vinzare al acestuia, mirindu-I, astf'el incat frdneazi importurile. Plafonarea consta in
stabilirea cantitdtilor maxime admise pentru importul unor bunuri sau categorii de bunuri.
Multe tdri mai recurg adesea la exigenfe de calitate, de protec{ie a mediului ambiant
sau de asigurare a stirii de sinitate a consumatorilor, care sunt greu de indeplinit de
cdtre exportatori si limiteazd, de fapt, importurile;
ti
2. stimulativ pentru exporturi, urmdrindu-se rnajorarea
9i
diversificarea acestora
prin subvenfii directe gi indirecte (prime de export), scutiri de impozite pe veniturile
din export. credite de export cu facilitdti etc.:
3. litrer-schimbist, prin care se are in vedere asigurarea liberei circulatii a
marfurilor in cotnertul international, ceea ce presupune inldturarea taxelor existente
$i a altor restricfii.
Evolulia comertului international in ultimele decenii este marcatd de citeva
caracteristici: a) cresterea sa mai rapida decAt a producfiei gi produsului intern brut;
b) concentrarea sa in
firile
dezvoltate, si in special in SUA, Germania. Japonia,
Fran[a si N1area Britanie; c) inmultirea reglementlrilor care obstrucfioneazi
exporturile qi/sau importurile, precum si a reglementirilor privind stimularea
deschisd sau mascatd a exporturilor; d) accentuarea concurenfei intre participanti;
e) cregterea firi precedent a numirului intilnirilor si negocierilor bilaterale,
zonale gi internationale consacrate inllturdrii barierelor care afecteazi comer[ul
international; f) ierarhizarea
tlrilor dupa performantele economice Qi miiestria
tehnologicl pe care le-au atins.
Toate acestea explici de ce. in ultimele decenii, s-au depus eforturi foarte mari
pentru constituirea unor organisme si promovarea unor rnisuri cu vocatie mondiald
qi gegionatd care sd faciliteze comertul internafional. in acest sens se remarcd
constitr.rirea Organizagiei Mondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech (in Maroc) la
15 aprilie 1994, organizatie care are 117
[5ri
membre
Ei
oferi cadrul permanent
pentru negocierea diferendelor dintre tiri cu privire la libertatea come(ului qi pentru
arbitraj, prin constituirea unui organ de apel ale cdrui recomanddri sunt irevocabile.
Participarea ldrilor la come(ul internalional se realizeazd prin exporturi 9i impor-turi.
Balanfa comerciali este tabloul ce redi, pe de o parte, exportul, iar de cealalti
parte, importul in valori totale si pe grupe de mirfuri, cu scopul de a cunoagte
situagia tdrii
in acest domeniu. in imaginea de ansamblu a unei economii, importurile
se integreazi in resurse al{turi de produsul intern brut, iar exporturile, in necesitSli,
trebuinge sau destinatii.
Balan[a comerciald externa poate fi: r echilibrati
-
cind exportul este egal cu
importul; r deficitari
-
cdnd exportul este mai mic decAt importul, generdnd datorii
externe care se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau contractarea unor
credite. Deficitul apare in special din cauza competitivitdfii scdzute a produselor;
r excedentard
-
c6nd exportul depdqeqte importul, ceea ce inseamni cd
fara respectivd
a vdndut mai mult decdt a cumpf,rat qi a obginut un surplus de venit in valutd. Excedentul
este determinat in principal de nivelul inalt al productivitatii, costurile mici qi calitatea
buni a mdrfurilor sau, mai succint spus, de competitivitatea ridicata a produselor.
Balanla comerciald externi poate fi echilibrati, excedentard sau deficitard nu
numai pe ansamblu, ci gi pe
firi
partenere. Este rafional ca aceastd balang s5 fie
echilibratd, daci nu in fiecare an, cel pulin pe o perioadi de cdtiva ani.
Relatiile economice dintre agentii nafionali gi cei din alte
tfi
presupun transferuri de
sume bdnegti care se reflectd in balanla de pHli (exteme) gi sunt snrdiate cu ajutorul acesteia.
Balanfa de plAfi reprezin&i ansamblul sumelor (creanfelor) pe care le primeqte o
fari
qi al pla$lor sale in relafiile cu exteriorul, in cursul unui an, ca unnare a opera$unilor
comerciale, financiare
;i
monetare dintre agenfii rezidenti qi restul lumii.
-
:, ; :isri{- i.iiil iA}ir-i.ig,,{A}iiAi.i;
Balanta comelciali-r este cea mai importantd componentii a balantei de pliti. care
mai cuprinde incasdri
Si
pliti din transferuri de capitai, investitii si alte operatii.
Fiecare componentI- (clenurnita capitol, post sau pozilie) a balanlei de pllti poate fi:
r activir, cflnd incusiirile din exterior depisesc pla$je; r pasiv[, cind incasdrile sunt
nrai rnici decit platiie; r echilibrttir, cdnd incasirile sunt egale cu pldtile.
Cornerlr.rl exterior este evaluat in mod rational pe baza ef icientei sale, a raportului
dintrc et'ectele obginute gi eforturile depuse. Efecteie imediate ale courertulr.ri exterior
sUnt veniturile realizate din export gi bunurile sau serviciile obtinute prin import.
Eforturile sunt, cheltuielile in monedd nalionald ff,cute pentru realizarea exportului
9i
in valut[ pentru realizarea importului.
Pentru determinarea eficienlei comerfului exterior se apeleazir la un numdr mare
de indicatori. Renrarcdm mai intii cursul de revenire ia export (C,")
si cursul de
revenire la import (C,.).
. _P,+C.
lrc _
p.
in care: P
=
pretul produsului pe pia{a interni (in lei);
C.
=
cheltuielile de circulafie pAnir la frontieri (in Iei);
P"
=
pretul in valuti, la frontierd, al rnarfii vindute sau exportate.
Acest indicator exprirnd in esenti cheltuiala interna cu care se obline cl r.rnitate valut;ud.
Dacd C," este egal sau mai mic decAt cursul de schimb al monedei nationale, operatiunea
este eficientd. Este unul dintre criteriiie de inlocuire a marfurililr nerentabile la export cu
altele rentabile pi de luare a deciziilor privind irnbunltatirea sh'ucturii come(ului exterior.
Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).
c., -
P' *T'
,
"
Pi,,
in care: P,
=
preful produsului pe piata interni (in lei);
Ti
=
taxele de import percepute pe rnarfa respectiva (in lei);
P,"
=
pretul de import, in valutd, al m[rfii respective la frontiera.
Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incasdrile in lei din valoriticarea
produsului importat in economia nafionald ce revin la o unitate valutarir) este mai
mare, cu atat este mai avantajos importul. CAnd C, este mai male sau egal cu cursul
monedei nationale, operafiunea este eficientd.
Ehcienla comertului exterior are o arie mai larga de cuprindere, intrucdt se exprimd si
prin efectul exportului qi importului (insumate) asupra cresterii economice, prin
contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a economiei na{ionale. Come4r.rl exterior are un
aport major la modificarea structurii materiale a produsului intern brut, pe care o
adapteazd trebuinfelor exportind bunuri produse peste necesitdlile inteme si importAnd
altele pe care nu le produce in cantitdlile cerute sau deloc. Agadar, eficienta comertului
exterior trebuie abordata atdt prin prisma ef'ectelor directe. c6t gi prin prisma celor indirecte,
mediate sau agregate. Ca urmare a acesfui fapt, se poate considera ca un criteriu totaliza-
tor al eficientei comerfului exterior aportul sau la cregterea produsului national net.
Elaborati un eseu (l-2 pagini) pe tema:
,,Efectul
come(ului exterior asupra dezvoltf,rii economiei nafionale, o provocare
pentru Romlnia Ia momentul integririi in Uniunea Europeand."
Avantaje si dezaviltttaje ale sistc-
nrelor pr()tec'rir-lnist, stirnulativ pLllltrlt
exporturi si liber-schirnbist.
(l6rnsecintele balarrtei conterciale
JO
-y"ffu-,
l,-*F:
Finla ,,Cotttinent"
erporti o marflf,
pe cllre a c:Lltnparat-o cu 2U0 de rnilioane
de lei Si
mai cheltuiegte
Pentrtt
transportuI acesteia irtcf, 8 rnilioane de
lei. Din vfln
'zaLrea
sa incaseazli 5.000 cle
eLrrr). Cu aceastd sttml irnpclrtd o tttarfa
pe care o vinde, lal iutern, cu Ztjt) cle
tnilioane cle lei, din care. se acopera taxele
TEXT DE COMENTAT
deficitar"e asLrpra independentei unei eco-
nonrii rtatioiiale.
Corelatitt dinti'e eficienta cornertului
exterior si proccsul cle crestere economicd.
cle irnport de l0 rnilioane der lei; cursul
de schirlb oficial al tlonedei nzrfionale
este cle 39.500 de lei per eLrro. Se cer:
cursul de reveni re la export; cLirsLll de
rev'enire [a irnport; sd se aprecieze daca
sunt eficiente operatiunea de eKport si
operatiunca de import.
,,Numaigradulproductivitd
dacdaceasta
ffebuie sdiie produsd in
lard [...]"
.Tendinfa
concentrdiiasupra anumitor mdrfui
unciiconduce
mai degrabd cdire sistemulunei produclli specializatg gi, ca atare,.incomplete
in rapoh cu ansamblul nevoilor uheildi. in acest mod se creeazd
qi se menline
le atAt de variate, la a cdror producere
renunld din cauza prea miciiproductivitdli a muncii.
Conceplia noaitd condice la o dependenld reciprocd gi la o spiiinire a
popoarelor
[...]."
' '
Noi recom'anddm protecfra numai pentru articolele de mare productivitate a
muncii (a cdror prodictivitaie aferenti depdse1te
prductivitatea medie aldii),
cu exciuderea de la proteclie a tuturor celorlalte.'
Mihail Manoilescu, ,,Fo4ele
ttctyionale productive si comerlul erterior'
Teoia proteclionismului ;i
a schimbului internayionctl"
I'ROtsLE,N,IT-.]
DE I(ET'LECTIE
l. Pe ce criteriu trebuie sd se decida duca o marfd trebuie produsd ?n tarri salt
importatci?
2. In ce activitdli (productii) este bine sd se specializeze o tarci pentru a
participa c'u bune rezultete lu comeryul internayional?
-
3. Care octivitcili economice trebuie protejate impotriva concurentei externe
;i de ce?
{ . l'i::lir \:tiiti;ti;r'
Relatii de toate genurile care au loc intre ageufii economici din ldri
cu monede diferite
fac necesard convertibilitatea intre aceste monede. Astfel, cererile si ofertele pentru
fiecare moneda convertibild sunt consecin[a normald a schimburilor de bunuri qi servicii.
a miqcdrii capitalurilor in cdutare de plasamente profitabile, a deplasarii turiqtilor si a
transferf,rii averilor intre tari etc. Cererile $i olertele de diferite monede se intdlnesc pe
piafa valutari.
Piata schimburilor valutare consti in esenta in vffnzarea-cumpirarea banilor
care apartin diferitelor
tiri.
Operaliunile de pe piala schimburilor valutare se fac aproape in exclusivitate prin
intermediul bincilor. Banii in nunlerar delin un rol nesemnificativ pe aceasta pia6.
Bdncile opereazii pe aceastA piap fie pe cont propriu, fie in contul cliengilor. Cererea gi
oferta isi au sursa nu numai in activitdlile bdncilor si ale clienflor ior, ci 9i
in intenliile
speculative sau de apdrare ale agenlilor economici impotriva consecinfelor negative pe
care le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilor diferitelor monede. Institufiile
financiare care cump6rd
5i
vdnd valuta oblin profit din diferentele existente intre cursurile
de schimb de pe diferite piege (1ari sau centre) silsau din dit'erenlele dintre ratele dobdnzilor
practicate pe piegele respective.
Prin confruntarea cererii cu oferta diferitelor monede se formeazi cursul valutar
sau rata de schimb valutar, care este pretul unei monede exprimat in alti monedi.
Variabilitatea cursului de schimb in ftinctie de cerere
9i
ofertd chiar in decursul unei zile
induce pentru agenfii economici incertitudinea cu privire la sumele pe care le au de
incasat si datoriile lor in monede strdine, mdrind riscul schimburilor valutare. Oscilagiile
foarte mari ale cursurilor sunt percepute ca o frdna in calea schimburilor valutare. Pe
piafa valutari se realizeazd, doud mari genuri de operafii: la vedere si la termen.
Piata la vedere consta in vdnzlri qi cumpdrdri ale diferitelor monede care trebuie
livrate efectiv in cel mult doud zile lucrdtoare de la data realizdrii tranzactiei sau
contractului.
Piata la termen reprezintf, vinzlri pi cump6rlri de diferite monede care au loc la
cursul existent in momentul contractirii, dar care se finalizeazi prin livrare qi plata
efective la o dati ulterioard, fixatd atunci cdnd partenerii qi-au asumat angajamentele.
De exemplu, cazul unui importator englez care cumpdrd bere de la Stuttgart
9i
trebuie
s-o pldteascd peste 90 de zile in euro. Pentru a pldti in euro, importatoml englez trebuie
mai intdi sd cumpere suma corespunzdtoare. El ar putea a$tepta pdnd cu doud zile inainte
de expirarea celor 90 de zile si atunci, in a
gg-a
zi, sd curnpere pe plata la verlere surna
in ertro nscesatii. intre tirnp insi. cursul euro poate si creascir, si el va trebui sil pldteascd
mai mult:i tnonedi l-littional5 pentru a infra in posesia ei. Itnportatorr.rl, dorind sa evite o
asemenea situalie. va cumpira irnediat pe piala la ternren suma necesari in enro, la
cursul existent si cu termen de predare peste 90 t1e zile, c6nd o va lolosi tlirect pentm
plata datoriei.
in general. cursul la tennen este mai ridicat decdt cursul la veclere. Diferenga riscului
este mai mare pe piala la terrnen.
In Rornania, piafa schimburilor valutare se prezinti in ipostaza dc piati liberi,
unde se efectueaza direct operatiuni de vf,nzare-cumpdrare
de valute, la cursuri
liber negociate pe tot timpul zilei.
Prin intermediul pietei libere actuale. monecla na[ionald se af]d in regim de
convertibilitate interni, limitata in principiu la operatiuni de conr curent. Limitarea
se refer[ si la caracterul intent al convertibiliutii, ceea ce inseamnrr cd moneda nationald
se poate schimba numai in inteiorul grii
pe valuta care a ajuns aici pe dit'erite c5i. iar
schimbul de monedd nriionala pe aite valute se et'ectueazd in princijd pentru agenfi
economici rezidenti, il timp ce pcntru nerezidenti persoane fizice nu este permis decat
in anumite conditii. Odatii cr.r intrarea in UE insi, monecla noastrir sc va negocia si pe
pielele din alte
lari devenind astfel pe deplin convertibili (si in afara
t6rii).
Pirrta vah"rtara din
lara noastrii se compune din: l. piafa varrrtari interbancari pe
care opereazi bincile comerciale pe cont propriu sau in nume propriu qi in contul
clientilor. intrucit clientii acestor banci sunt fiinre de dit'erite genuri, se apreciazd cd
piata interbancard este rezervati persoanelor juridice.
B,incile conrerciale actioneaza
pe piala interbancarir cAnd ordinele de vinzare-cumpdrare primite cle la clicnti clepi;esc
sub aspect valoric posibilitdtile lor sau indicd cursuri neconcorclante cu ale lor, astfel
incfrt trebuie si se adreseze altor binci pentru a le realiza. Pe piata valutarii interbancard
se pot face vinzdri
5i cumpariri de valutd la veilere
5i la termen. Bincile participante igi
anunte un curs propriu la vdnzare gi la cumpdrare. Acest curs se tbrmeazii in funcgie de
cererea gi ot'erta proprii fiecrirei banci, dar nu este rupt nici de cursul oficial
si nici de
cursurile celorlalte bdnci care acfioneazi pe piala interbancard, intruc6t clientii isi pot
alege orice bancd la care cursul le este cel mai convenabil gi, in plus. bancile vdnd si
cumpft'.{ unele de la altele.
in condiliile acestei pie(e, agen[ii economici pot retine integral incasarile in valutd
din operagiuni de export, vanzdtorii qi cumpdrrtorii de valutd pot depune oricdnd in
decursul zilei de lucru ordine ciue vor fi executate, iar Banca Na[ionald are rolul de
reglementare gi supraveghere. fiind totodata obligati sI stabileascl si sa publice cursul
oficial. Acesta este un curs mediu ponderat, calculat pebazatranzactiilor care au loc
zilnic pe piala interbancarf,. Cursul oficial nu este obligatoriu pentru agengii economici,
ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervati vAnzirii-cumplririi de
valuti pentru persoane fizice rezidente gi nerezidente
-
dacd vdnd valuti caselor <Ie
schimb
-
gi numai rezidente
-
dacd cumpdrd valut[ de la casele de schimb.
Piata valutari acttrald a tbst conceputd ca un pas spre realizarea convertibilitrlii
monedei nafionale in conditii mai bune.
' Pe bttztt schemei care urm eazd',
identificati :
pe ce cii politica economicf, a altor
tari
poate infltrenta cursul monedei
nafionale;
cum influen teaz/a stabilitatea puterii
de cLtmpf,rare a banilor cursltl de
schinrb al mottedei nationale;
-
ce relatie existf, intre cursul monedei
nafionale gi int1a1ie.
't,4
'u
,* i{
q
''-*i { ig,t
...}Hi"a
& -Arfl.hf,.!'+,
"q
Econorniile tirrilor sunt implicate ciin
ce in ce rnai rtrult ?ntr-rin
[]rr-]ces;
dc
intensificare a relatiilor intcrnationale
pcntru '.1
rispunde ntai bine necesit[tiior
care alr deve nit nrai n Lrille roilse si rnlii
mari. in fclul acesta. nenLlri-riiratrI-l
a.ctivitziti econonticc. procluctia
li iliatl,
aItiidatir lclcale saLr zonal-natiillrale,
depitsesc tot rnai rnult spallile nationale
si
unititilor crconornice ttin tari dit'erite.
participirii
Aceastii tendin[a, existentd totusi de mr.Litd vreme, este releyata de faptul cii,
dupir 1950, cotnertul internalional a crescut de 2,5 rrrai rapiC rlecit PNB al planetei,
iar in ultinrii treizeci de ani, investitiile stt'iiine clirectc. cleditele internationale
$i
plasanrentele pc' pielele financilre externe au crescut si nLai muir-
Pentru inielegerea acestui proccs. a t'orrnelor si importantei r,ale. r,<lm studia:
A.
B.
INTEGRAREA
ECONOMICA
UNIUNEA EUROPEANA
GLOB ALTZAREA
ECONOMIEI
Purcurgfind flL'as't capitol, ve{i avea
posibilitcttea sci:
.,stutliuti t;orttittutttI re:!utiilor proprii
ct(tivitulii ec()n()t'ttice f n stutliul integrdrii
,ri
irt c'rulrul
.l'onnelor
proprii acesteia;
u r,(i ittsu:;iti
ltrirtciTtale:lc
tn(rnente ole
istctriei,fonndrii
(Jnir uti i E.uropena,si :ic7
t'cfil i:,rLt i s'einni.fit'rtt iu r: ri.stc tttei uceste ict
pe nt ru Ronitititt:
* trttr:legefi si.f'r, ltt.;iti rttttiunile
.rpec'iJ'ice ittegrririi curop(rle, c1t,si ule
globu I iz,d rii ccononti e i
Puterea de cumPdrare
a banilor stabila
Paritatea puteriide
cumparare a banilor
Balanla de plali
echilibrati sau
excedentard
Curs de schimb favorabil,
moneda este apreciata
Fig. 13.2. Determinarea externci ,si internd a r:ursului valutar
C.
Ie;irea actir,'itatii economice dincolo de caCrul iccal
Si
de
frontierele nationale a inceput prin contactele dintre unitzrtile
econoniice apartinfrncl .li t'eritelor t.iri. Nrv'elul dezvoltflrii, starea
trarnsporturilor Si ct)ntLrriicafiilor aLl fiicut ca tenonrenul acestir
si se manifeste mai intii intre
tari
vecine, din aceeasi zon5.
Ulterior, aceasta s-a extins pe o arie geografic[ din ccr in ce
mai mare, astfel incfit, in prezent, S-B glohalizat. Procesul nu a
cuprins insf, toate
tlrile si zcinele lunrii in aceeagi mdsurd. Dacl
aveln in veclere rnoclul de manilestare si intensitatea participirrii.
actiunile firmelor, dar li ele economiilor t[rilor
in procesu]
internertion aliziirii, se pot strllcttrra pe dor-rIt tendinte
t u ndarnentale.
a) de integrare economici
-
ansamblul proceselor prin care doui sau mai
multe tiiri realizeazii un spa[iu economrc comun mai eficient s'.tb anumite aspccte
sau in ansamblul sau;
b) de globalizare a economiei
-
procesul prin care actele ecottomice, economia
devin expresia participarii la un sistem cle relatii care au ioc la scard mondiali
(globali).
:::i :":: :: :
i:
: actiune promovatA intr-un anumit context reprezintd integrare,
..:.
:! ,. ,, ., . r iar in altul, globalizare'
Vecinatatea statelor tacrliteazi integrarea economiei;
granitele comune si apropierea reprezlntd, factori importanfi in
acest sens. Dar, pe l0ngd acegtia. mai trebuie sa existe
$i
interese
sconomice;i politice comune sau convergente pentru ca
internationalizarea sa ajun.-tf, la parametrii de astdzi.
Canct dezvoltarea economiilor unor tiiri din aceeasi zon5
geografica
Si
a relatiilor dintre ele a atins un nivel ridicat si un
anumit grad de complexitate, au apdmt
5i
interese economice Si
politice comune sau
convergente, Iegate de addncirea colaborarii
;i
cooperarii dintre ele pe plan economic,
social, cultural, politic. intr-un asemenea context istoric favorabil s-au creat numeroase
torme de integrare, difcrentiate dup{ intensitatea pe care o au. Astfel, integrarea
poate implica intreaga economie sau numai anumite segmente ale acesteia;i doar
suh uuele aspecte. in primul caz, se spune ca integrarea este globali, iar in cel de
al doilea, ci este sectoriali sau pe anumite produse. Asemenea exemple sunt Uniunea
Belgiano-Lr.rxemburgheza, Asociafia Europeand a Liberului Schimb, Pia[a Comunii
devenita astazi Uniunea Europeani, North American Trade Agreement, Asociapia
Latino-Americand de Dezvoltare pi Integrare etc.
din 1932, s-a realizat Uniunea vamald Belgia-olanda-Luxemburg,
care avea ca
obiectiv addncirea integrarii, astfel inc6t sd se constituie o uniune economica. Aceasta
acester
si finan
asigura
acestor
sd functioneze at6t timp cAt a fost necesarf,.
Cu cat numdrul statelor participante la integrare se m[reste
$i cu cat intensitatea integrarir creste, cLr atet se contLlre*zil
mai mult necesitatea unor structuri orga nizatorice si.juritlice
permanente, inzestrate de statele respective cu autoritatea
corespunzAtoare ducerii Ia indeplinire a colabordrii si c6opertirii
specif ice procesrrlui de integrarc. Uneori, in formele ioarte
avansate de integrare, structurilor cle acest gen li se confera
un caracter supranational; ca urntare, eie devin autonorne
in raport cu statele participante. acestea din urnte renuntancl
in rnod deliberat [a exercitarea unor atribufii ce le reverlearl ca
state independente. spre e realiza perfornllnte eccnomice
superioal'e celor de pana atunci. tn aceastd forma iltegrareil
este interstatali.
Integrarea
$i structttrile sale s-au format intr-un context
general complex, insotit de controverse
$i dispgte pentru cir:
- prin continutui lor, afecteazd, raportul cle interese existent
in momentul integrlrii intre agentii economici rezidenti.
modifica perspectivele lor in rnod diferit, plaseazd competitorii
din tiecare tara pe o noue grili de start tata cle aceste perspec-
tive, aduc cu ele problema renun[arii la anLlmite atribute ale
iar in cele din urmd, aproape la toate;
independentei
tlril or,
- sunt insotite de renunfiri, costuri
9i avantaje aproape imposibil de distribuit in
nrod echitabil pentru toate
tdrile participanre la integrare;
- orientiirile
5i practicile generatoare de eficienfi in spatiul td,rilor integrate aLr
reflexe discriminatorii in relafiile cu celelalte tari, genereazi avantaje unilaterale.
rntegrarea, in general, si cea interstatali, in speciar, au un efeci murtiplicator
asupra eficientei in spatiul tarilor membre qi asigurI totodatl cele mai bune
' Asociatia Europeana a Liberului Schirrrb (AELS) a fost creatd prin acordul
i
de la St.ickirolm la I9 noiembrie [959, seninat apoi in c'apitalele ti.rilor participante I
,
-
Marea .tsritanic, Norvegia, Suedia, Elve{ia, f)anemarca, Austria si Portugalia. A i
rintrat in vigoare Ia l5 aprilie 1960. in nrartie 196t. la AELS se asociazi Finlanda, I
care devine membrf, deplind in 1963, iar in 1969 aderii gi lslanda. Dupa intrarea
r\,[arii Britalii si a Danemarcei, in
1973. in Comr.rnitatea Econornici Europeanf,
se drrninrreazd num:irul
lirrilor
rnentbre ale AELS; in 1986 intra in CEE si
Portugaliit. iar in 1995 au mai intrat Austria. F'iulanda
Si Suedia, in AEI-S ram6nind
5i
nrti pritiiri nrembri. intre tinrp insir, in 1990. a aderat Liechtenstein. Este apreciatir
ca o zonA cle comert liber, care nu a ajuns la stadiul cle uniune vamald pentru ci
nir a adoptlrt tarifirl exterior comun (unic) falir de
lirile
tct'tc. Este condusd cie
Consiliul statelor membre. care poate lua decizii numai cu unaninritate de voturi.
Printr-un acord incheiat de AELS cu Comunitatea Economic{ Europeand in
mai 1987 sLr creL'azd o zond de cornert liber de dimensiuni rnult mai mari. denumitai
Spatiul Economic Europcan (SEE). Dupa ce in t994 s-a semnat la IVlaastricht
irc:ordul cle constituire a Unir"rnii Europene, SEE iqi ldrgeste obiectivele in directia
constituirii unci pie.te comune in stare sI asigure libera circulagie a mdrftrrilor, a
fortei rle rnuncd;i u capitalului.
lnteglarea econoniiclr rlintrc state
1'loate
luzr dilerite torrne.
Dirpa gritdul dtr inte grarc, se drsti rrg:
a) zonele de cotncrt liber, in ctue taxcle vainale;i restrictiiic
cantititt.ive in caelrul sctrimburilor dintro tarile
nrenrbre ale zonei
sLlnt stipriruatD, clar poiitieilc externe ale fiec:zilui stat fata de
cclr:iaite tari riiniin libere. r\Sociatia Eurclpo:.rnlr u Lit'lemlr,ri
Schirnb a lost ntr-rlt timp o asctncnea zonii:
b) unitrnilc vamale, care sunt z-orle rlc corncrt [ibcr ce,si-au
anltonizitt legislatiile vanrirle nationale si aLt arloptat Ltn tarif
t,anral cotnLtn t'ati cle tririlc ter[u'. Cotnun itatea Economic:ir
Eurttpcanii a t'ost o uniunc vamaia;
c) pietelt contunei care sunt. cle fapt, uniuni vamale care
arsiqurii in irttrrrior libera cire ulatie a mirrfurilor,, a fortei cle
tlr.tucd
li a capitalurilor. Comunitatea H,r:ononric[ Europeanir
nLl;.r fost cc.,nsiderati a li o piaga comunti deplini pentrLl cd ntr
asigura in totalitate libcrtatea de circula[ie a capitalurilor.
Itr.:estea fiind sLlpLrsc controlului aut,lritiitilor uati<lnale;
d) uniunile ccottottrice, ciu'e surlt piete colrrun.: ce rciilizclzii iir plu, artttonizttrelr
politiciltr c:crlttot.tticc itatitirtt[e atit
i.g
austnrhlLt cil si:,r'ctoriui iericrgtti,;. nlortetar,
egrar. inilttstrii:1, sr:c:i:rl ctcJ. Politica Ag;'ir-rrizi {1,;nrurrii (Pi\{l) si Ncur.t Politicir
,A.gr-iccrlii a UE sunt c()risidcratc e\cnrf,lc <le pirliLicri ricctoi'irla al'moniz-atu. Uniunea
utoncterJt, adicir arrnoniz-arcir politicrlor rntlnetlrr.' si riili:zui'err rint:i nrrlncde cornture
(l,niue), Ll[)urc ci:i i] ctlrtciitic LI unci ttnirrni ceoirrirrtri-:c:
r) integrilI'eil ecouiitnirii totalu, ciu u q;ste t" on:;i,lui iltri ri
cai'acterrntL pritt urtificlircli pr>litiu:ilrlr t':ctllloiiriuc tle lilrsrrnrhlrr.
sr-ib conc[itt-'et'ca un()r uuLor'i Iijti supranatir.'irlric,
f) integrarea politica si sociala, clrr.- r:onr1:icteez-ii inte'.grlr"eir et'orrornicii toteilir
priir crearea de irrr;titutii (strucluri) coiltunL', carc preilLu din eotnp.rt;ntelc statelrlr
Darticipante, avirrd atrihutii tot mai aurpic in clomeniil,. soeiir.lc;.i politicc.
Etcctul crc:sterii el'it:ientt'i ccouol.uice irr
i;rocestil
illcgririi r t
'
ii:sotit $i do nlte
t-etrirutcue, prr:cLun: intensiiicarea c()njul'enhli iir intcrioml lr);l()r piirtc nrr.it'iiJ, crcsterea
puterii cie neg,-rcie re a grirpiirilor interllirlir'lnistc. ir ansliri rnirrilc stluctunllc pelltnr a.
atctrtta dif-erentelc clintrr'z-r-,nclc sp.itirrlui intcgrai, cii,t!: rlc\,i11 itctttn tniti vizibile etc.
con(litii pcntru stabilitatea si integritatea lor,
cir iiccstea sii
?rezintc
interes petitl'Ll tot tnai
Perf'cctionirren pe
[)ftrcurs,
rcntedierr--.1 Lu]or
concilicre a Llr)or iutcrcse
$ i efortliri, in nt irsura in
pclt spori atrtr:tivitatea intugrarii ca rnod clc
e(lc) notrt le,l colrtcmptu'iine.
ceea ce lacc
rn u Ite tiri .
dificurltati.
cal c illr loc.
rea I tzLLte a
Intcrnatiottatizarca ccunornici
-
trttnslbr-t't r.[rca intr-o rr lLisr.rr-ii t,tf rnai rr.]l,l'u-
: a ccorlonriei clirrtr-urt tnsaur:blu dc acte
trrrcule sau nrltionirle in acte care c:;prirriii
participarea unit;rtilor' geonornicr
din
nt;li m'.llte tttri.
'+ Globaliztrca ecooorrici
-
proces
clc intensitatc sporiti prin ccil'c
eLrc)nomia ca activitate clevirle erpresia
participirrii fuctorilor' (le productie si de
piatl lu scura nrondiala.
a
Integrarc ecotrornica glohala sau I
totala integrare cai'c intplicii:
' econorniile tirrilor perrticipante iir'
ansrlrnbltrl lor. cu scctoarele, rrurlurile
si sLlhramurile pc cure le aLl.
#
lntegrare economica scctorial:i
-
,
proces de' integrare in r-:irre estc arltl'enat
rlLrmLli Lrnul sau cirteva sectuare ale
economiilor, ilr uneor-i numari activitiitilc
clirr care sc obtin anun'rite prrclduse.
+
Tona de cornert libcr sau de liber'
schinrll fr:rnrf, d: integrare
caracterizatii prin suprinrare;r taxelor,
'
varnale si a restrictiilor cL.rltitattive in,
schinrburi le dintre tirile rnembre,'
inirlt grnd
strucf r-ti'i.rle
ooliticiic c-eu;"rt)r'.1 ice irriii cli: ecl,:Iaite te-rri
r".iitu.irriirrll o pr-(rtliciLiii {.t liuc,rtri stat.
p
Uniuni) vrllrlalii
-
z:unli dc t'otnet-t
iiht:r ir, cflrc rllrii,: ittelllbrc si-att
itrntunizirt legisilitii le r,iiitutlu ntriiotrale
si aLt ti(l{)l)tat Lrii i;ii'if i atititl cotltLtn t'l-ttii
dc tliriie torir:.
,, Piittlt coITt un,l tltti'.tt':c vittltal it
care asigru'li i;-i ittt,-:r'lor lit;t:r.t cii'cttlatic
1 hrir-riirilgr si serviCiillr. ir lr)rtci clc
rrti incli si ;t crrliitu!r-triior.
Uniurre ecollonricl
-
piirtti conrtttrr--t
' cc real tr,eaz'..t in pltrs Lil'lll0ttizelre zt
: politicilor ccononr ice ttaiic;ti;ilc atat pe
a.nsanlhlrrl ecorl()ruir:i. cet si scctorial,
ar end o moneclll coltlullit (tinir:li).
I
+ Intcgrare ecolrornica deplinzl
'integrarcl cle cel Iltai inalr gracl.
' cirritctenzatii
llntr
trnit icltr.:it politic ilor-
ecorlorrlice dt'. ;lnsillnbltr. sectorialc si
..,trttctLlrale. sub conclucerea Lli'lor ttLttc)-
ri triti sLrprunaIiotralc.
, Integrrlre politicir si sociallr
t'rlrrrir. cat-rr r. olllpleteitzit i ntt'qrtlreil
econontiuit deplirt:.i pi'in crcirrca de
structuri (in:titrrtii ) colt ltit)e, crztrc prelZLLI
dirr crtntpctentclc statelt:r paiticipltrite,
L*,f,nd atribLtiii tot i.rilil amnle in
dorneniile sociaie ri
politice"
l8-1
.Care
sunt ceic nt;'ti relcvattte feno-
mr-'ne penii Lr iirterrtrlionalizarca econo-
mtci'.)
,,
Ce forme concrcte
nal i zarea economiei
':-
* Dupf, ce criterii sc pot distinge intre
ele formele integririi econ(rrnics?
,
Ce procese ini;otesc in rnocl inevi-
tabil integrarea economicra a diferitelor
tirri']
", Ce controvcrse si disputc ali ztpitrut
in decursul integrlrii econom iilor
diteritelor tlri?
*
Care sunt electele pozitive cele mai
importante pentru tiirilc participante la
integrare Ui
clespre care se spune ca sunt
rt-'zu ltat u I acestc.ia'l
Pc excrnplul unci tiui, identitrcati efec-
tele econornice poz.itive induse de intc-urarea
sa.
Ce forme imbracd inregrarea errono-
micil'l
Ce efecte colaterale foarte impor-
tante determina integrareu econonrica?
Ce semniflcatie considerati cd au ef'ec-
tele coiaterale ale integretrii econornice in-
dicate ca riispllns la intrebarea de mai
inainte'/
o ef-ectcrle pozitive iittrerraizute
de initiatqrri arr fost peruepute
*si aprcciztte bine de rnajclritatua
popLrlariei
tariior rntei-esats de
realrzarea rttte-triirii,
iar ap;i conlirr,.te
in decursul
func(iona.i i;
^
ar urru u Lr
'
crxtstenta Llnei vOittte politicc, foztrte priternice
tlerdicate
integrar ii;
'
experlenla
li collt'irntarea
posilriiitirii
upei inregriri
i
ciirbunelui
''si otelului (cECo).
ce urmarelr crearea uuei picrte corlufle
rloua produse.
_____o.srvs
l.,\/rrLrv(r ptIlI Laltg l
natiune
si si se pror,oveze
o ,,constitutie a,_irop"and,,
Sursa: Adaptare rlu
are i n te rn atro-
pentru cele
La constituire, principalul
obiectiv prevdzut
in Tratatul
de lzr Ronra a fost crearea,
trlind
la sfirqitul anLrlui 1992, a unei piete
"n*ur.
in cadrul careia sfl se realizeze
libera circulatie
a bunuriror.si
sen,iciilor-
capitarurilor gi persoaneror. Tratatur de la
Rorna a tbst actuarizat in r9g6 printr-un
u.li',.,I .unor.ut
sub denumirea de
,,Actur ttnic"' ce deschidea
noi perspectrve
pentftl piata
comLrni
care se crease deja. in acest
sens, obiectivur devenea t]niunea
tconomica
si N{onetari . in rgg2,comunitatea
Economicd Europeani
d:yir: uniunea ru.of"rna.
pri,rr-un trarat care-r inrocuieste
pe cel de la Roma' iar obiectivur
".o,ro-i".principal
trevine crearea -rlr.i,,"rr"'r*"
prin a<loptarea *nei monede unice si o.,n'.i.-.rrruri
fixe in interior. ca urmare, in
1998 s-au nominarizat
cere,nsprezrce
{iiri care participii ra uniunea economici si
monerard. ele indeprinind
rrei criterii
fundanrentile
cu privire ,, o.i,.urio**"i:
datoria publicri qi infla1ie, care trebuie.i
,,".rit.,,ere
in lnumite rimite, s_a adoptat
moned. unic. denumitd eu'o, care a de'enit efectivi drn 200r,
5i s_a creat Banca
Erropeanir, menirf, sii .ealizeze poritica
*;;r";;;;;#";;
iecizilor luate.
Tot in 2001' consiriLrr Europea,
o a."ir p.egitirea
unei noi etape a reformei
institugionale a uE' r'izand integrarea poiiticii p'.in .u." si se clcpd5eascri tbrma statului-
Estc ccil mai avansata forma de integrare. ISi ilre originea
?ntr-o itlce lansat[ clupi Prinrul Rlztroi Mondial, in l9?1.
potrivit c:5reia o E,trropi divizata genereaza conflicte, idee
carel s-a revigorat dupa al Doilea R[zboi Nlondial $i a cf,pAtat
cotltur real.
Constituirea sa a avut loc prin Tratatul tle la Roma, setnnat
Ia 25 rrrartre l95l
ui intrat in vigoare la I ianuarie 1958. Stettele
sernnatare au fost: ISelgia, Frarrta, Germania, Italia, Luxem-
burg, Cllanda. Ulterior, au mai aderat: Marea Britanie,
Danemarca si Irlanda (la I ianuarie 19731, Grecia (la I ianuarie
198 1), Spania si Portugalia (la I ianuarie 1986), Austria,
Finlanda Si
Suedia (la I ianuarie 1995). Ulterior, au mai devenit
membre ale UE (2004) Ungaria, Polonia, Republica Ceh6,
Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru
si Malta,
iar Romflnia qi Bulgaria iSi preg[tesc primirea pentru 2007.
Are caracter interstatal. De asemenea, are caracter deschis;
unele tlri
sunt in curs de aderare, altelese preg[tesc pentru
inceperea tratativelor in acest sens, in timp ce un alt grup de
tari au ca obiectiv asocierea gi/sau depLrnerea optiunii de
ade r are .
Forrnarea Uniunii Europene a fost favortzata de:
o
existen[a unui moci de viatii relativ asemf,nitor, avAnd la
bazl, acelasi tip cie civilizatie in majoritatea f[rilor europene;
lntegrarea piefelor
Liberalizarea
schimburilor
de bunuri
(nefin.)
I
Mobilitatea
politici
I
factorilor gi
comerciati I
firmelor.
.o*r*- |
Reguli de
lnstitufii de
coordonare
a politicilor
eccnomice
Monedi
I
politicilor
9i I conjuncturate,
politici
I
Rscate
9i
monetari
I sociale.
unicd
I futoritate
Uniunea
economtca gt
monetara
Fig. 14.1. Fozele tjE rte lrt ttl.trtritie pAnd tn prezettr
'4.-
.'{1.=:.
I ,\-l
Etapele integrririi ccononrice in Uniunea Europeanir
Llniuuea E,urtpcanii estc iu prczent in
,;tupa integrirrii politice. care asigurd curstittlirea
lnci unituri corrrplet': sau dcplinc perrtrr.r tiriie rttctnbre. S-au lacut de.i+ antrnrili pagi in
clirec[ia integriirii socialc si s-err eluborat proicctr- de unificare h l'isctlitaiii. dar punctele
rle iedere ale t;irilor pe acr:'ste problerne suut toarte clilerite. intrucit inseqi situaliile lor
strnt tbarle dit'crite. In lcest sen), irnn()lliziilte punctelor de vedere si obtinerea consensultti
rimin preocnpiiri ale :itl'nctrrril(.,r integrationisite proprii Uniunii Europene ltctuale.
Pe parcurs. stnrcturilc organizirtoricc si juriclice au eloluat spre o retea institutionalf,
adccvatii procesulr.ri iriLegrririi. Uuiulrea Europeana arc stn.lcturi organizatorice, econonrice
si p<llitice proprii. cu anumite caracteristici supranationale. Institutiile care fonneazd
nucleul mccani.srnului de func[ionare a tiniurrii ll,uropene suut:
.
Consiliul Europcan
-
cea nrai inalta atitoritate, in care [irile
membre sunt
rcprezentatc la ccl rnai inait uivel (sctj dc
-ctatc $i
gr.rverne). Stabileste obiectivele politice
cele niai inrpclrtante;
.
Consiliul liuropcan dc N'Iinistri
-
principala institutie cu prrtcre cle dccizie. Aclopti
decizii cu unanimiiate cle voturi sau, in frrnclic clc sitrratie, c:u mirjoritate calificatd sau
ma.joritate simplii. Fiectrc tftrtr arc un nunrirr de voturi propot'donal
cLl potentialul rlc(itionlic $i dcnto-urat'ic. Reuneste rnini5trii tlrilor
lnen-rbt'c lte ct()incnii cle Ctlnrpetcniri. A:.,tiel, Consiliul ,,cconorlie-
t'in:.rntc" r'cL(ncstc mrniltrii pentrll econoinie. Consiliul agricol
reuneste nrinistrii
I--cntru
ftgricultura etc.:
o
C--omisia Iiuropcani este institutia exec:utivl, care are
ohligatia de a reprczcntil erclusiv interescle contunitare. Pune
in alllicar-e ctcciziilc. col'ltrolcAzii rL-spectarea legislafiei c:otuunitare.
.
Purlamcntul Fluropeiln este forrnat din menlbri alesi prin
vot dircci cle
(-"ctlit'irlii
statelor LTniunii. Are conlpetente laugi, printre
carc: aprohii acordLirile internationale ale Uniunii Europene.,
controleazi bugc'tiil c:omunitar. unnareste apiicarea politicilor
corllLlnltarc:
.
Curtca de Conturi este n,"rnrit5 dc Consrliul European $i
controleii;,-lr I inulizarca corrturilor Uniutlii;
.
Curtea dc .trustitie, care vegheaz.i la re.spectut'ea legislatiei
contunitare $i
regleazn litigiile intre statele membre. institutiile
conlurlitare. asocii.rtii $i intreprinderi, persoane particulare
$i
jurisclictiile nationalc.
UniLlnea [-'uropeilnd este o formulf, de integrure profund
originalii. dcosebit[ f at[ de toate celelalte aflate in curs de realizare.
Curtea de JLtstitie cle la l,nxernburg o apreciazd, ca o
,rorganizatie'
interstatala autonomri", ceea ce inseamnl c[ ordinea juridiclt
comunitarri. aclica ansarnblul cle regr.rli si componente care-i sllnt
proprii se deosebeste de ordinea juridicri internationalir si de cea
nationall, ca este o ordine iuridicil
noLlf, pe baza clreia
functioneazir institutiile conrLrnitare.
Inte-{rarea europeana corespunde caracteristicilor specifice
dreptului comunitar cilre prirneaza asupra dreptului national
al tarilor tnentbre. Statcle care fac prute clin Uniunea EuropeanA
nu au pLlterea autononra rle decizie asupra unor domenii cedate,
care formeaz;d, obiectul sLtveranititii cclmune $i substanfa
identitltii europene, ciu'e se cleosebe$te de cea a
ferilor
membre.
Drumul parcLirs pAna acum este marcat de numeroase
impliniri, care demonstreazd cd modelul de integrare ales este
viabi[, iitr c-onsccvcl)ta
$i creativitatea celor care l-au pus in aplicare
i-au asi-eurat succesul. Revelatoare sutlf sLlperioritatea modelului
conlunitetr fata de rnodelul AEI-S (ceea ce l-a fircLlt acceptat de
lnai rlrulte state foste mernbre ale AELS), progresele evidente
realizate de economiile
f[rilor
comunitare, concretizate in dimi-
nuarea costltrilor
$i cre$terea nivelului general al eficienfei,
supletea rnijloacelor folosite pentnr atingerea obiectivelor.
In perspectivir, Uniunea Europeanf, vizeaz.6, nu numai
realizarea obiectivelor decise in ultimii arli, ci $i extinderea sa
potrivit unei strategii aclaptate conditiilor actuale. tn acest con-
text se inscrie Si
acclrdul cll RoffrAnia, intrat in vigoare la 1 ianuarie
1995 $i ctre prevede eliminareir restrictiilor cantitative
$i tarifare
la fluxurile de mtitfuri dintre
[ara noastrd si Uniunea EuropeanA
(in arnbele sensuri) potrivit trnui calendar convenit, Iiberalizarea
graduala a circulatiei serviciilor. capitalului Si
persoanelor,
zumoniz.area legislatiei romineSti cu cea comunitare etc. La acesta
se adaugd acordul de inc-heiere a negocierilor pe domenii
(capitole) pentru intrarea in Uniurrea Europeana prin care se
stabilesc obligatiile
$i
avantajele Romdniei specifice perioadei
tranzitirrii care, potrivit prevederilor, ar putea sd inceapA la
I iernuarie 2001 .
Intrarea Romdniei in Uniunea Europeand la aceastA dat['devine
posibila prin ?ndeplinirea principalelor conditii prevlznte in acest
SCN S:
.
asigtrrarea stabili tetii institutiilor care garan teazd, buna
functionare a democratiei. asi-slurarea suprema[iei legii, drepturilor
omului $i
respectului tata de minoritati;
.
incorporarea in propria legislatie
Si aplicarea sistemului de
norrne conlunitare
-
decrzrt, directive
$i
regulamente
-
adoptate
pind in momentul aderf,rii;
.
recunoa$terea obiectivelor stabiiite pentru realtzarea uniunii
economice
$i
monetare
Si
promovarea actiunilor necesare in
directia indeplinirii lor;
.
existenta unei economii de piali func[ionale, capabile sa
facd fatd presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne unice,
fapt ce implica apropierea de nivelul dezvoltirii tarilor mernbre
ale UE.
Consensul de acfiLrne a forfelor politice in directia atingerii
acestui obiectiv $i asllmarea de cltre populafie a aceleiagi opfiuni
au fost
;i
rf,rndn, desigur, determinante.
\c li.:r"
iiit. (-
..t.-+ .
illJrr ir
L; tt,l,:
Iiuropc:.1n. j
tloredii ri.ii .
.
Petttrtt {,-,r'
tarile ca r":
devenit nr r.i:
i .
ale tllr. f f".', I '
u rlil ii
j
avanl.il,iclril- ,'
Cll I. { :';'
bcnci'iutr:,
'
Rtl:l: il :
a fbSt il],ilL ;,;
,.
la L;niti:;i
Eurtlpc.l.{. i , -
Si a prclj;,ri i'
aderart, ir
prin nego(: i{-,r ; ,, .
incc[]ti i,
irt anul ){):1t:
'
Intt'iat"i-
'ji
ef ectivri in 1. ' i
P0il
i""
"
.r
asigurata uLtii:., ,
prin indellli r:;r
Un0f C{}El ii l '
allsT;i:i'.-,
ollligii!i,.
o
11,:
I f .
tE7
Organi zalii economice inter-
statale structtrri org antzatorice
Si
juridice,
institutii care se constituie prin
acorduri intre doua sau mai multe state
cu interese economice;i politice
comune sau convergente, in vederea
protejlrii qi reabzdrii acestora.
''Armonizarea
politicilor economi-
ce proces de apropiere qi apoi de
uniformizare a politicilor economice din
,'
In raport cu celelalte forrne de
grupari integrationiste, ce caracteristici
consideragi c,a ii su,t proprii Uniunii
Europene?
" Cdnd
;i in ce conditii putem consi-
dera ci s-a format gruparea integra-
tionistd, denumitf, la propriu Uniunea
Europeanf,?
Care sunt principalele componente
ale structurilor organizatorice si juridice
diterite
fari in vederea real rzdrlt unor
rnterese economice
;i
politice comune
sau con vergente.
,Interese
economice
Si
politice
convergente
-
interese care conduc
cdtre aceea$i finalitate prin recurg erea
la cai
Si mijloace mai mult sau mai
putin diferite de cdtre cei care au
asemenea interese. Sunt interese adesea
compatibile gi complementare.
propnl mecanismului de functronare
a
Uniunii Europene?
", Ce argumente ave[r pentru a sustrne
viabilit atea Uniunii Europene ca grupare
integrationi st[?
" Care sunt pnncipalele conditii ce
trebuie satisfdcute de o tard pentru a fi
adrnisd in Uniunea Europeana?
" ln ce situatie se ina in pre zent
Romdnia tafa de Uniunea Europeand^
.{vantaje asociate monedei unice:
.
canzate de disparilia ratei de schimb
a monedei nation ale prin acloptarea
monedei unice;
.
cat.rzate de apropierea egalizarea
ratelor dobinzii din
tarile
memtrre ale LIE;
.
disparitia costurilor de tranzactie
pentru operatiuni de schimb valutar;
o
determinate de diminuarea segmen-
tirii piegei financiare qi liberalizarea deplin[
a nriscarii capitalurilor pe piaga intraeu-
ropeana:
.
eliminarea riscurilor ca o
[ar[ sir adopte
o politic I nnonetarf, necooperantd c u
partenerii
Si
tavorabil[ ei in mod exclusiv;
.
redistribuirea rolurilor intre monedele
convertibile
;i
in special intre dolar, euro,
yen gi lira sterlind.
Alcatuiti un dosar
,,Moneda
unici
european["
;i
retineIi informatii cu
privire la:
.
aparilia euro Si
adoptarea acestei
monede de noile
![ri
membre ale UE;
.
inc:rederea de care se bucurf, aceastf,
moned[ si de ce;
.
rolul acestei monede pe piafa
mondiala;
.
ce avantaje generale poate aduce
euro pentru
t[rile
membre ale UE;
.
cum este vdzutd, aceastd monedf, de
rom0ni.
" Folosind tablouI costurilor si
avantajelor asociate monedei unice (euro),
alegeti pe acelea pe care le consideragi cele
mai importante pentru Romdnia
$i
argumentati de ce.
Costuri asociate monedei unice:
.
pentru contrac ararea tendinfelor
speculative cu moneda nafionali pdna
Ia adoptarea euro;
.
pentru acoperirea efectelor deva_
lorizlrii sau supraaprecierii monedei
nationale pentru competitivitatea
produselor interne pe piafa europeand;
.
pentru a anihila efectele negative
generate de pierde rea autonomiei
politicii monetare nafionale;
.
pentru susfinerea cheltuielilor
de
inlocuire a monedei nafionale cu euro;
.
pentru a suplini veniturile realizate
din baterea monedei nationale:
.
pentru a susfine cheltuielile emisiunii
monedei euro.
Procesul prin care economia ca activitate devine expresia
r i,r;r,i,lizare'
participdrii la un sistem de relalii intre unitdtiie economice s-a
globalizat, cuprinzdnd in prezent toate economiile nationale.
i'1i'llollllcl
in mod deosebit dup{ 1985, odati cu pribuqirea
ir: uitimul
comunismului, gi este adesea perceput ca expresie a
rlccenitt.
modernizlrii
;i
viitorului bazat pe tehnologii de virf,
:' : r ltrcepttt
capitaluri qi locuri de munci bine calificate. Multe guverne
: su lie
sunt acum preocupate sd adopte strategii prin care economiile :i
puterttit
lor sd se inscrie in procesul modernizdrii prin intennediul , :.: iitr:stat6.
globalizdrii. Aceastf, percepere are uneori un caracter radical. dar a inceput sI fie qi
puternic contesta6 din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru
15rile
mai pulin dezvoltate.
Globalizarea, sau mondializarea cum i se mai spune in anumite
t6ri,
este pentru
anumili anali;ti procesul prin care produclia qi schimbul se elibereazd de
constrdngerile impuse de frontiere gi de distanfe, piefete se globalizeazd
(mondializeazd), iar reglarea se realizeazd prin func[ionarea piefelor qi de cltre
instanfe mondiale. Globalizarea pune capdt interna[ionalizf,rii, care este un proces
similar sub aspect tehnico-economic, dar care are loc in contextul recunoaqterii
pertinenfei frontierelor nafionale gi a controlului asupra circulatiei mdrfurilor,
oamenilor qi capitalurilor.
Factorii cei mai importan$ care au acfionat in favoarea globalizirii sunt:
- liberalizarea circulaliei bunurilor qi serviciilor intre
tdri:
- diminuarea evidentl a costului transporturilor
$i
telecomunicagiilor, dezvoltarea
si modernizarea acestora;
- liberalizarea mai ampli a piefelor de capital nafionale pi internafionale.
1,Sq
Asemenea deschiclcri ai.r simplifi,:a', inr,,esfitiile soc:ietati loi-
comerciale iicoitl rrilcle..le rloreair s;i guserru ccle Inili mici
costtrri
;i
riscuri, tlar aLl contribuit i'ri rtI,.)d csential
Si
lu
generaiizarea sau glollalizarea concrrrentei.
Globnlizarea Dcononriei este uu termcn care releva o
renlitate complexir:
.
intcnsificarea si diversificarea schimburilor economice dintre f6ri.
grupur:i
de tiri si unitlti economice din toate tirrile lumii;
.
dezvoltarea fira precedcnt a investitiilor straine directe;
.
globalizarea pietelor de bunuri si de factori cle productir.l
.
apari[ia
;i
inmultirea firmelor, indeosebi industriale, carc isi desf'iqoara
activitatea simultan Ia scari mondialii. etaleazii strategii giobale de produclie pe
haza diviziunii interrrurtionale a muncii. comercialit.eaz,ir la standalclc si cu rnirci
mondiale, isi lanseazir produscle simnltan pe rnai rnultc pie1e, plin integrarea aportuir.ri
firmelor specializate in rnarketinq, creatie, puhlicitate, expertize ccntabile 5i
financiare etc.
Din punct de veclerc eLroll()mlc. scopul glrrhalizarii il constituie profitul
5i
mentinerea in activitatc a lirmelor, precum si dezvoltareir lor. in contlitiile in care
cresc tbarte tnult cheltr.rielile cr.r cercetarea-dezvoltarea, durata de viatir a produselor
se diminueaza simgitor, a devenit necesarfl o fetca tlelisi cle parteneli, cxigentcle de
calitate sunt tbarte mari si viteza de reactie la seinnalele pie[r:i se tnareste.
Prin globalizare se capteazi numeroasele avanta.ie ce rlccnrg din diferentcle
carc existi intre economiilc tarilor lumii, acestea constituind de l'apt sursa
profiturilor.
in cdutarea si plstrarea acestor avar.rta.ie s-u rJezr,oitat nxrbilitatca gcogrulica a
intreprinderilor
-
delocalizarea (mutarea) krr siru a tjliirlelor lor qi pregdtirea posihilit5lii
de a fi prezente in orice punct geografic sau ecolomir; al planctei in functie de'
avantaiele care apar (calilicarea sau lipsa de calificare a forfci de rnuncS. clistan[a satr
apropierea, salariile scizute sau mai dit'erenfiate, lacilit[tile de co-.nunicare etc.). Forla
de munci este si ea asociatl intreprinderii ncrn:ade si, ca urmare, isi pierde in rnare
mdsurd stabilitatea domiciliului
ii
apafienerlta la un mediu so-
: ,
r
.:.
,,i ::
cial, la un univers de relatii delinritat prin apropierea geograficir.
,:: : r
,, ii, Se considerl ca globalizarea economiei va fi lirrmal incheiata
; :.:t:'"
atunci cAnd bunurile $i serviciile, capitalul
5i
munca vor circula
pe deplin liber, iar guvernelc si autoritatile locale din orice tari
. vor trata in mrxl egal toate finnele, fhra dcoschire de nafiona-
diferentele dintre ei:onomiile turilor lunrii vclr lrjrrrlge ia o asernenea
situatie incflt nLl vor mai ti generatoarc de avantaie sutlciente pentm
raftsnat,CIn
F ig. 1.1.2. L.-lctsi,fIt.ui-cLr ttttt^ept'itrclerilor
dupii grtttlttl ,lc ;rtrtrttlittli:'ure
a prodltttir':i ,si ttreiei lo''
a intretiue procesul in eautarea de profit pe meleaguri srrriine' o o
"ciiunile
asemeuea situalie elste inca [oarte in<lepdrtata.
iar globaliz.arcir
va
.
..;.
.:i:rt" llrulti
contitrua 5i,
probabil, se va intensifica'
siltl
Un lol deosehit iu procesul glohaliz[i'ii il au firmel"
'.,,':
ltli;
nrultinltionale $i
trattsnationale,
al caror capital iqi are
' : ,r:. ,t fi
originea iu nrai mutte tari
si care actioneaza
concontitent
in
.. tii," rrii.
diferite tiri.
Cca rttai tl-llie parte a acestor filrnc provin din
'i l
'"lirc
lc-u
tirrile dt:zloltiite
(SLIA, Unitrnea Europeanl 5i 'laptlnia;'
Ele atr-irs'
pot contritrui la tlezvoltarca
tconomiilor
in care actioneazir' "'r'"rttrritent'
in special prin apurtui dc. ct,itll. cl'c$tereil producliei 5i
distribuirea
r' :i
':'
ierea si
unl,i: venituri
(salut'ii. impozite si tare). Iixist[ iusa si aspecte
''1ltcstilreil'
ncg:rtive: investitiile si
oiiectul activiutii l'r nu corespu.cl ne'apf,rat nevoilor tarilor
in
care actionelizi,
aprtrtui in tehnologii avatlszttL'
este tbarte lirnitat pentru c6 cele mat
il)t.ilpiexc sunt rezenrate [Lriier
tle prcrvcnienla,
pot si nu m[reasca producfia' dar ii
inl,rcriicsc
pc pioduci,toiii locali. pot constitui
tthstacolc *cononrice
qi politice pentru
tirrile in care actl0neaza'
Asemene:r irrgurnente
pro si contra sultt i'etinute 5i
in strrcina globalizdrii
ecc,flonrioi,
iar in ultimii ani se observit cresterea
evirlenti a opoziliei fati de actiunile
promoviite de Orgarrizatia
pentru Ctroperare
si Dczvoltare Economicd Si
de
OrganizalialvlonclilUraCotnerlultti'careprinnlttu'akrrpotaveaefectenegative'
Firme multinationale -
intre- Transuationat -
culiiicaii!-q
pnnderi mari care acltotreaza c:u trliale t'enomerlelor 5i
proceselor ecollomrce
a
I
sau sucurs.le implantate
in clit'erite 1ziri.
cdror existenfd-
'.scapd"
determindrii
I
Unii autori apreciazd,
in pi,,r, .i originea naiionale $i care au aclesea efecte nesative I
capitalului lor. este clin turi
diferitc, .r,.pro uno, liri
qi pozitive asupa dig*'
l
mondiali
internationala
m u ltinationala
l9t
,'
Cum este perceputl
economiei in diferite tari
grupllri sau forfe sociale?
Care sunt argumentele pro qi contra
actitrnilor realizate de firmele mtiitina-
fionale
gi transnationale?
,
Anali zalr cei mai importanfi f'actori
care f avoriz eazi globali zarea economiei"
,
Ce confinut are tenomenul nornadis-
nrului economic specific globalizdrn?
bld, care ii
Permite
sd se
co
Prgduclie"'sau
integrarea
ve
faintreguttanlatProcesului
d- Larousse/HER
2oo0' P'
338
l. Exemptificafi firme
cu integrare orizontald ldsau
verticald;
^'
2. Descrieyi, iclenti.ficati
tn ce constd *iiit a" integrare
tn
ftecare
exemplu
TEXT
TEMATIC
*t'!."8"
avannje credeli cd aduce
fiecare
dintre
formele
de integrare
lmte ca etccmplu?
glob altzarea
$i de diferite
'
in anul 2000, Organizafia pentru
Cooperare
si Dezvoltare Economic5, din
care fac parte cele mai dezvoltate tf,ri, a
elaborat
$i
negociat proiectul pentru
,,Acordul multilateral asupra investigiilor",
care a fost aprobat, dar nu se aplica inca.
Referitor la acesta, prezentdm un extras
din articolul profesorului John McMurtry
de la Universitatea din Guelph, Ontario,
Canada:,,Corporafiile transnationale mo-
bile sunt eliberate, prin prevederile
acordului, de orice obligafie de a se
apleca in fata vreunui alt interes, organ-
ism guvernamental sau cetf,fenesc. Ele
obtin astfel acces nelimitat la toate
piefele, resursele, subvenfiile
Si
bunurile
celor 29 de t[ri
implicate. Ceea ce face
acest acces neingradit unor corporatii
(firme, n.n.) axate pe profit este expresia
absolutizat[ a programului de globali,
zare a piefei, larg acceptat cir fiind
modelul ideal cle existentd a tuturor
societf,tilor de azi."
(Sursa: Aclevrirul econornic, nr.27 /1998)
a) identificafi fonnele de realizare a
global rz.'irti economiei la care se fac
referiri in citat;
b)
linind
cont de continutul capito-
lului, preci zati ce obstacole ar putea
apdrea in calea giobaliz'arn;
c) indicafi ce rol se atribuie globalizdrh
economiei in societatea viitoare;
d) identificati unit[tile economice
purtltoare ale globali zil..ri si nrodul in care
acestea ar putea acflona.
s
Utili zdnd informatii din presa
economicd ;i
literatura de specialitate,
elaborafi dosarul unei firme multina-
tionale care acfione az'a Si in RomAnia.