APARAT RESPIRATOR-PARACLINIC

In completarea examenului clinic ( care isi pastreaza valoarea fundamentala pentru

elaborarea unui diagnostic)sint necesare diferite explorari paraclinice.
Explorarea imagistica- in primul rind radiologica metoda esentiala in elaborarea dg.
bolilor pulmonare.
CT (tomografia computerizata)+- substanta de contrast! care evidentiaza leziuni invizibile la
examenul "x standard#este utila mai ales pentru evidentierea extensiei tumorilor ! boli
mediastinale! bronsiectazii!fibroze interstitiale.
$ltrasonografia-pentru pleura - deceleaza mici cantitati de lic%id.
&cintigrafie pulmonara ( de ventilatie si de perfuzie)
'ngiografia
Investigatia functionala ! de la spirometrie la teste mai sofisticate!masurarea gazelor sanguine
Examenul citobacteriologic al sputei eliminate sau obtinute prin aspiratie bronsica.
(ron%oscopia si metode accesorii
)ava*ul bron%oalveolar.
(iopsia endobronsica
(ron%ografia vizualizarea prin umplere cu substanta de contrast a bronsiilor (bronsiectazii).
+unctia pleurala si examenul lic%idului pleural # punctia- biopsie pleurala.
+unctia biopsie pulmonara in nodulii pulmonari! cu ace fine! atraumatice! sub control tomografic
(iopsie ganglionara
Toracotomie exploratorie ,a minime-
') Teste serologice diverse.
imunofluorescenta indirecta
reactia de fixare a complementului (in afectarile virale)
() /eterminarea de .
Imunoglobuline
Eozinofilie ( in astmul bronsic)
'ngiotensinconvertaza( enzima crescuta in sarcoidoza )
C) Explorare alergologica pentru diagnosticul de astm bronsic si identificarea alergenului implicat
teste cutanate. ( s0in pric0 test) la diferiti alergeni
"'&T ( radio allergo sorbent testing) pentru nivelele de Ig E specifice
/) testul 12eim in sarcoidoza ( mai putin utilizat in prezent)
E) testul tuberculinic- I/" la tuberculina
( solutie ++/-amestec standardizat de antigene micobacteriene obtinut prin precipitarea proteinelor
din filtratul mediului de cultura)#
-se in*ecteaza intradermic 3 $# citirea se face dupa 43 ore.
-testul +. zona eritematoasa ( uneori c%iar papula) cu diametrul 5 67 mm.
/intre aceste investigatii ! unele sint limitate de gradul de invazivitate sau de pretul mare!
dar decizia efectuarii lor se ia avind in considerare raportul cost- eficienta.
8ulte din explorarile mentionate se executa de catre specialisti! in laboratoare specializate!
dar rezultatele lor trebuie interpretate ! , prelucrate , de catre clinician! in contextul datelor
clinice ! pentru a strabate corect algoritmul probelor in vederea diagnosticului final si a
deciziei terapeutice.
EXAMENUL DE LABORATOR AL SPUTEI
"ecoltarea corecta a probei de sputa ( examenul salivei sau al secretiei nazofaringiene nu are
valoare)
In recipient steril! inainte de administrarea medicatiei.
Examenul citologic poate confirma recoltarea corecta . daca sint 5 39 celule epiteliale
scuamoase ( din orofaringe)- saliva # daca sint 5 67-39 neutrofile pe cimp si nu exista celule
scuamoase! -proba este corespunzatoare
Examenul bacteriologic direct
&e face dupa colorare sau preparare speciala coloratia :ram.
&e pot recunoaste diferiti germeni. +neumococ! ;emop%illus! 1lebsiela! stafilococ etc! dupa
caracterele morfologice si tinctoriale.
In pneumoniile atipice! nu se evidentiaza nici germeni! nici polinucleare.
+entru (1. coloratia <ie%l =ielsen( colorare cu fuxina fenolata! apoi decolorare cu amestec
acid-alcool si apoi recolorare cu albastru de metilen)
se identifica , bacili acid-alcoolo rezistenti-- (''" ( amestecul acid alcool extrage colorantul
din toate elementele aflate in frotiu! cu exceptia celor ,acid-alcool rezistent-.
> alta metoda este colorarea la rece cu 'uramina > colorant fluorescent.
"ezultatul pozitiv se exprima semicantitativ.
6-? (''" frotiu- se repeta
?-@ (''" frotiu se comunica cifra exacta
67-@@ (''"677 cimpuri. ( + )
6-@ (''" cimp . ( ++ )
5 67 (''" cimp. ( +++ )
Examenul microscopic este pozitiv numai la cel putin 67.777 (''" ml sputa! dar este simplu!
ieftin si furnizeaza rapid rezultatul.
Culturile de sputa
&e determina agentul patogen responsabil de afectiunea respiratorie si se testeaza
sensibilitatea lui la antibiotice ( antibiograma) - util in conducerea tratamentului .
+entru germenii anaerobi ! recoltarea si transportul probelor la laborator se face in conditii
speciale de anaerobioza.
+osibilitatea contaminarii probei de sputa cu germeni ce colonizeaza in mod obisnuit caile
respiratorii superioare- prudenta in interpretarea rezultatelor .
In pneumonii severe! in 67-?7A din cazuri cultura germenilor din singe ( %emocultura ) poate
fi pozitiva.
+entru (1. cultivarea pe mediu )o2enstein Bensen# sensibilitatea este mai mare! proba fiind pozitiva
la 67-677 baciliml.
Citirea se face pina la C7 de zile( rezultatul negativ se elibereaza dupa C7 de zile).
"ezultatele pozitive se exprima semicantitativ.
D 37 colonii tub. cifra exacta
37-677 colonii tub ( + )
677 colonii izolate! numarabile. ( ++ )
colonii confluente# ( +++)
Examenul sputei mai poate evidentia.
eozinofile
cristale C%arcot- )eEden ( proteine eozinofilice cristalizate)
spirale Curs%mann
corpi Creola ( toate acestea in astmul bronsic)
%ife de 'spergilus fumigatus sau alte micoze pulmonare (candidoza! actinomicoza)
fibre elastice in supuratiile pulmonare ( coloratie in violet cu orceina)
c%isturi %idatice rupte cu drenare bronsica si aparitia de scolecsi in sputa
celule atipice! neoplazice in tumori bron%opulmonare! in raport cu gradul de descuamare al
tumorii
macrofage incarcate cu %emosiderina in sindromul :oodpasture.
BRONOSCOPIA
+ermite vizualizarea directa a cailor respiratorii superioare si a arborelui bronsic( pina la nivelul
bronsiilor de a C-4-a generatie)! prelevarea de secretii! biopsie bronsica.
&e efectueaza in scop diagnostic si terapeutic .
&e utilizeaza bron%oscoape flexibile! mai sigure! mai usor de manipulat si care nu necesita
anestezie! ci eventual sedarea bolnavului si anestezie locala cu xilina.

Scopul !ro"#oscopiei
-diagnosticul si stadializarea neoplasmului pulmonar
-precizarea diagnosticului in caz de 2%eezing sau stridor de cauza necunoscuta
-lava* bron%oalveolar
-%emoptizii de cauza neprecizata
-biopsii bronsice sau biopsii pulmonare transbronsice.
+roceduri complementare.
-spalatura bronsica si peria*
-lava* bron%oalveolar. , biopsie lic%ida-- la nivelul cailor distale se perfuzeaza ser fiziologic si se aspira
apoi! putindu-se evidentia . germeni! celule neoplazice! procent crescut de limfocite cu determinarea
raportului C/FC/G ( in sarcoidoza)! neutrofile( in pneumonii interstitiale difuze fibrozante).
Testele $e"tilatorii pul%o"are
Evaluarea ventilatiei pulmonare presupune .
-determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice
-determinarea debitelor ventilatorii fortate
-determinarea proprietatilor mecanice ale plaminilor
/eterminarea volumelor si capacitatilor pulmonare statice - prin spirometrie ( metoda cel mai des
folosita)
CHI vol de gaz care patrunde in plamin in cursul unei inspiratii maxime ce urmeaza
dupa o expiratie maxima.
&ubdiviziuni.
HCIvol de gaz inspiratexpirat in cursul unui ciclu ventilator
HE"I vol max ce poate fi expirat plecind de la sfirsitul unui expir de repaus
HI"I vol max ce poate fi inspirat plecind de la sfirsitul unui inspir de repaus
C"JIvol de gaz ce se gaseste in plamini la sfirsitul unei expiratii normale
H"I vol de gaz ce ramine in plamin la sfirsitul unei expiratii fortate
C+TI vol de gaz continut in plamin la sfirsitul unei inspiratii complete
Nor%al spirogra% a"d lu"g $olu%es& E"H I J"C - "H# HC I T)C - "H# "H KI 39A of T)C# J"C
KI F7A of T)C# JEH6 5I 49A of JHC.
/eterminarea debitelor ventilatorii fortate
+acientul este instruit ca dupa o inspiratie maxima sa-si expire cit poate de rapid toata
CH. &e insista sa se execute o inspiratie completa ! apoi dupa o scurta pauza sa se expire
cit mai repede posibil! evitind pierderile de aer pe la colturile gurii.
&e inregistreaza curba flux-volum
'EMSI vol expirator max. pe secunda I vol de gaz maxim expulzat din plamini in prima
secunda a unei expiratii fortate
"aportul 'EMS( C')*++ , I"dice Ti--e"eau)-indice de prima importanta pentru
evidentierea tulburarilor obstructive ale ventilatiei.
De!itul e)pirator %a) de $ir- , PE./ I cea mai mare valoare a fluxului de aer ce
poate fi generat in cursul unei expiratii maxime si fortate care incepe din pozitia
inspiratorie maxima.
De!itul e)pirator %a)i% i"sta"ta"eu la 97 (39) ACH ( ME. 0+1 ME. 20)I debitul
expirator maxim atins in mom. in care 97(39)A din CH a fost expulzata din plamini
/ebitele expiratorii maxime instantanee sint indici mai sensibili decit HE8&# ei sint indicatori
precoce ai unor tulburari obstructive ce survin in segmentele periferice ale cailor aerifere.
&e pot executa si probe farmacodinamice ( permit aprecierea variabilitatii HE8&) .cu substante
bron%odilatatoare in%alatorii # se repeta testul la 37 min. dupa in%alare ! rezultatul fiind pozitiv
cind are loc o crestere a HE8& cu 5 37A.
In ultimii ani s-a impus monitorizarea +EJ masurata cu debitmetre ( pea0 flo2 meter)! pentru
aprecierea dinamica a starii functionale respiratorii)- util pentru determinarea variabilitatii obstructiei
bronsice caracteristice astmului bronsic).
Cele 3 aspecte ale functiei ventilatorii anormale determinate sunt.
&indromul obstructiv
&indromul restrictiv
Co%%o" Restricti$e a"d O!structi$e Lu"g Diseases
Co%%o" O!structi$e Lu"g Diseases Co%%o" Restricti$e Lu"g Diseases
'st%ma
'st%matic bronc%itis
C%ronic obstructive bronc%itis
C>+/
(C>+/ includes ast%matic bronc%itis! c%ronic bronc%itis! emp%Esema and t%e overlap
bet2een t%em).
CEstic fibrosis
Emp%Esema
Idiopat%ic pulmonarE fibrosis
Interstitial pneumonitis
Infectious inflammation (eg! %istoplasmosis! mEcobacterium
infection)
&arcoidosisberEllium disease
T%oracic deformities
Congestive %eart failure
=euromuscular diseases
SINDROMUL OBSTRUCTI'
caracterizat prin scaderea debitelor expiratorii
(HE8&! IT! +EJ)! in conditiile in care C"J5! iar C+T si CHI=
apare in .
-astm bronsic
-(+>C
-fibroza c%istica
-bronsiectazii
SINDROMUL RESTRICTI'
+oate fi determinat de .
boli extrapulmonare( tinind de peretele toracic. cifoza! scolioza! spondilita
an0ilopoetica!obezitate masiva! boli neuromusculare)
boli pulmonare . sarcoidoza! fibroza pulmonara idiopatica !pneumoconioze!fibroze induse
de radiatii sau de medicamente
&e caracterizeaza prin scaderea C+T si a CH cu mai mult de 37A din val. normala
Dis-u"ctie $e"tilatorie %i)ta
I obstructie si restrictie care combina caracterele celor 3 tipuri descrise anterior.
Explorarea functionala respiratorie este utila pentru.
formularea diagnosticului
aprecierea severitatii si progresiunii bolii
eficienta tratamentului
MASURAREA 3A4ELOR SAN3UINE
+ermite evaluarea globala a sc%imburilor gazoase.
"ecoltarea singelui se face prin punctionarea a. radialea. femurale! sau se recolteaza singe
capilar .+entru singele arterial se foloseste o seringa umectata cu %eparina .
In esantionul de singe recoltat se determina.
+resiunea partiala a >3 in sg.arterial (pa>3) ( =I @9-@C mm;g)
+resiunea partiala a C>3 ( paC>3) ( =I F7-F9 mm;g)
&aturatia in >3 a singelui arterial sistemic (&a>3) ( =I @CA)
p; ( =I 4!F3)
;C>?- ( =I36-39mELl)
INSU.ICIENTA RESPIRATORIE
&caderea pa>3D C7 mm;g +- cresterea
pa C>3 5 FC mm;g reprezinta componenta umorala definitorie a sd. de insuficienta respiratorie! cu
cele 3 tipuri.
-tipul I . %ipoxemie fara %ipercapnie
-tipul II . %ipoxemie + %ipercapnie
Tulburarile ec%ilibrului acido-bazic. acidoza respiratorie si alcaloza respiratorie si starile lor de
compensare. alcaloza metabolica si acidoza metabolica.
'cidoza respiratorie acuta
p; I 4!3C +aC>3IC7 ;C>?I3C
'cidoza respiratorie cronica
p;I 4!?9 +aC>3IC7 ;C>?I?3
'lcaloza respiratorie acuta
p;I 4!C3 +C>3I37 ;C>?I37
'lcaloza respiratorie cronica
p;I4!FC +aC>3I37 ;C>?I6F