Mimica faciala la care ne-am referit cu diferite ocazii, reprezinta, alaturi de gestica si

postura, un complex de semnalizare emotionala eficienta mai ales in comunicarea de la

mica distanta. Mimica sau expresia faciala rezulta din contractia statica sau dinamica a
unor grupe musculare ale fetei. Putem mima, cu grade diferite de succes, diverse stari
emotionale dar adevarata noastra stare emotionala este exprimata prin mimica
involuntara, inascuta, greu de controlat fara ca acest control voluntar sa nu fie sesizat de
cei din jur. De aici vine, in parte si diferenta pe care o facem intre un actor valoros,
capabil sa intre in pielea personajului si unul de duzina.
Doua zone faciale au o importanta deosebita ocii si gura ambele avand legatura
evidenta cu agresivitatea. !elelalte zone ale fetei se modeleaza in jurul acestor doua
focare, in functie de starea emotionala a emitatorului, avand rolul de a accentua si a
nuanta expresia faciala. Pentru confirmare priviti desene facute de prescolari sau
emoticoanele atat de prezente in comunicarea noastra moderna si a caror semnificatie
emotionala este usor descifrabila ciar si pentru copiii mici.
Despre rolul fixarii vizuale am prezentat deja o serie de informatii si exemple.
"ura, este adapostul unor arme de temut care trebuiesc etalate ostentativ sau dimpotriva
ascunse cu grija. #-ati intrebat vreodata de ce avem tendinta de a ne acoperi gura cu mana
atunci cand radem, sau radem pe muteste strangandu-ne cat putem de tare buzele in asa
fel incat sa nu ne dezvelim dintii si de ce rasul este perceput de cei din jur, care nu fac
parte din grupul nostru, drept un act de agresiune, sau macar unul necivilizat$ !at de
tare ne deranjeaza rasul fortat, mimat, ranjetul si cat de repede il deosebim de unul
natural venit din inima$
%n imaginile de mai jos sunt reprezentate expresii faciale ale cimpanzeilor, animale cu
care impartasim &&' din genom si care au o musculatura faciala aproape identica cu cea
a omului. De regula aceaste imagini ne amuza sunt caragiosi si ne maimutaresc.
(imic mai putin adevarat, cimpanzeii si celelalte primate dispun doar de aceleasi
sistemede comunicare prin expresie faciala ca si noi.
.
Preocuparile pentru descifrarea modului in care functioneaza comunicarea prin mimica
sunt veci. %n )*+, doctorul Ducenne evidentiaza controlul musculaturii faciale prin
stimularea electrica punctuala a cate unui musci facial.

-lbumul sau de fotografii .-lbum de potograpies patologi/ues, compl0mentaire du
livre intitul0 1De l20lectrisation localis0e1 3 par le Dr ".-4. Ducenne5 a fost consultat cu
mare atentie de Dar6in care utilizeaza cateva din aceste fotografii pentru a ilustra cartea
7 The Expression of the Emotions in Man and Animals (1871)
%n realizarea unei expresii faciale rareori este antrenat un singur musci, de regula
muscii faciali se contracta in grupuri, .in mod involuntar dar in stransa legatura cu starea
emotionala a individului5 unitati de actiune.
8-!9 .8acial -ction !oding 9:stem5 este un instrument de cercetare stiintifica pus la
punct de Paul ;<man si =allace #. 8riesen in )&>* care analizeaza combinatiile dintre
diferitii unitati de actiune codificate numeric si rezultatul contractiei lor simultane, in
termenii expresiei emotionale .ttp?33face-and-emotion.com3dataface3facs3description.jsp5
%n diagrama alaturata sunt portretizate combinatiile expresive rezultate prin actionarea
simultana a unitatilor ), , si @. De retinut ca exista un foarte redus control voluntar care
sa permita contractia unei singure unitati de actiune, activarea grupata a acestor unitati
aflandu-se sub control nervos emotional, instinctiv.
3.4 COMUNICAREA ACUSTICA
Comunicarea acustica este esentiala pentru numeroase activitati animale .si umane5?
localizarea partenerilor sociali si sexuali, avertizarea, semnalizarea locatiei ranei,
comunicarea mama3pui, etc. -sa dupa cum am mentionat anterior, comunicarea acustica
are dezavantajul de a permite localizarea emitentului nu numai de catre receptorii carora
le este destinata ci si de catre potentialii pradatori. -vantajul comunicarii acustice fata de
alte forme de comunicare consta in simultaneitatea informarii unui numar incomparabil
mai mare de receptori decat s-ar putea realiza prin semnale tactile, vizuale sau ciar
olfactive.
Putem distinge doua tipuri de comunicare acustica comunicarea la distanta sau in
conditii de izolare vizuala .vegetatie abundenta, lumina redusa, etc.5 si comunicarea in
proximitatea receptorului. ;xista diferente atat de intensitate cat si de structura a
mesajului acustic intre aceste doua tipuri de comunicare. %n plus, de multe ori
comunicarea proximala este mai ales de natura vizuala, olfactiva si3sau tactila.
;misiile sonore ale animalelor au fost mult timp catalogate drept tipete, urlete, citaituri,
groaituri, scartaituri, ciripituri, etc. cu tipare fixe, inascute si cu continut informational
redus. Desigur toate aceste catalogari aveau drept punct de referinta comunicarea
vocal3verbala umana. %n ultimele decenii bioacustica a avansat foarte mult, cercetatori din
diferite centre stiintifice renumite aducand noi si noi informatii si dovezi referitoare la
complexitatea mesajelor acustice emise de diferite vietuitoare. -m dat deja exemplul
celor A tipuride semnale de alarma care anunta nu numai prezenta pericolului ci si natura
sa la Cercopithecus aethiops .vezi sonogramele celor A semnale5.

-larma leopard -larma vultur -larma sarpe
Blterior s-a evidentiat ca pana si gainile au doua tipuri de semnale de alarma, diferite in
functie de tipul aerial sau terestru de pradator aparut in proximitate.
9emnificatia unor astfel de semnale se descifreaza prin analiza lor spectrala pe de o parte
si prin experiente de pla: bac< pe de alta parte? semnalele naturale se inregistreaza si apoi
se transmit prin intermediul unor sisteme de amplificare fie acelorasi receptori fie unor
animale izolate sau grupate apartinand aceleiasi specii dar nu aceluiasi grup social. Daca
reactia individuala sau colectiva a animalelor receptor este uniforma si identica cu reactia
observata in situatii reale este evident ca mesajul respectiv are o semnificatie general
valabila.
Daca la inceputurile studiilor de bioacustica se vorbea de A tipuri de cantec la pasari?
- cantecul integral inascut
- cantecul invatat, grefat pe un scelet melodic inascut
- cantecul invatat integral prin imitatie
astazi apar informatii foarte interesante referitoare la existenta dialectelor care
diferentiaza cantecul inascut al diferitelor populatii ale aceleiasi specii ceea ce subliniaza
plasticitatea si complexitatea fenomenului.
Mai multe detalii referitoare la comunicarea acustica a diferitelor specii animale vor fi
prezentate in cadrul cursului necesitand exemplificari sonore.
C problema inca foarte disputata este aceea a originii limbajului uman si a posibilitatii
sau imposibilitatii stabilirii unei legaturi filetice cu vocalizarea infraumana.
%n )*++ Dinguistic 9ociet: of Paris, societate cu un deosebit prestigiu stiintific pe plan
european decidea cu deosebita fermitate ca nu sunt acceptate nici un fel de lucrari
referitoare la originea limbaului sau la in!entarea unei limbi uni!ersale. -ceasta
interdictie apare la scurt timp dupa Criginea 9peciilor .)&E&5 a lui Dar6in si cu putin
inainte de publicarea celei de a doua carti monumentale, Criginea omului .)&>)5. %n
aceasta lucrare Dar6in analizeaza intr-un mod elegant si onest datele si observatiile de
care dispunea sustinand printre altele ca "#imbaul$ aceasta abilitate tocmai a fost
considerata drept una dintre diferentele fundamentale dintre om si animalele
inferioare%%%dar (omul) nu este singurul animal care poate utili&e limbaul pentru a
comunica ce se intampla$ ce ii trece prin minte si care poate intelege mai mult sau mai
putin ce exprima (limbaul) altui animal%'
Cricum Dar6in nu era singurul preocupat de aceste probleme. %n vremea sa erau intens
dezbatute diferite ipoteze referitoare la originea limbajului uman?
DingDong ! sunete3cuvinte onomatopeice .nu explica crearea cuvintelor ce definesc
obiecte inanimate5
"o#$o# ! sunete ce imita vocalizari ale diferitelor fiinte animale din ambianta .prea
mare variabilitate culturala5
%oo&'oo& ! primele cuvinte s-au dezvoltat din vocalizari nearticulate exprimand
placerea, durerea, frica .sunt vocalizari preverbale, neinserate in lexic, cu variabilitate
culturala mare5
Tata (Dar#in) ! gestica mainilor, mimica faciala, expresie vocala
U&o& ! vocalizari de avertizare a prezentei pradatorilor
*o&e+o ! ,ocali-ari.cantece /in tim'ul acti,itatii fi-ice in comunitate
Mama ! constructia cuvintelor de la silabele cel mai usor de pronuntat atribuite
obiectelor3persoanelor3 fenomenelor semnificative
%n timp mai toate aceste ipoteze au fost abandonate si ciar luate in deradere desi unele
idei puse cap la cap intr-un nou context pot contribui la completarea puzzle-lui.
Dupa )EF de ani, cercetatori de renume au inca mari probleme in a traversa bariera
cladita in jurul acestei ultimei redute.
!apacitatea de a vorbi, acest dar exclusiv al omului este pozitionata in centrul
definirilor fiintei umane. %n consecinta, (explorarea aparitiei limbaului uman ar trebui
sa se afle in centrul de&baterilor referitoare la originea omului%' .!ristine Genneall:
"The )irst *ord+ The ,earch for the -rigins of #anguage'. ,FF>5
#om prezenta pe scurt cateva universale ale comunicari vocale3verbale la om incercand
sa sugeram si unele raspunsuri?
Uni,ersala I. Prozodia Dinia melodicacomuna transcultural a mesajului vocal3verbal
- ritmul, accentuarea, intonatia, intensitatea, inaltimea, in vorbire .dar si in muzica5
Heflecta? starea emotionala, tipul mesajului? .afirmativ, interogativ, imperativ5, etc.
("E!en mon.e/s express strong feelings in different tones 0 anger and impatience b/
lo1$ 0 fear and pain b/ high notes%" Ch% 2ar1in 0 The 2escent of Man 1871)
Uni,ersala II. 9emnificatie transculturala comuna a caracteristicilor melodice capabile
sa sugereze 3 sa declanseze stari emotionale specifice. 4ucuria, triumful, tristetea,
melancolia, furia, spaima, etc. sunt exprimate in muzica nu numai prin text, ritm, sau
intensitate ci mai ales prin efectele in plan emotional ale tonalitatilor si intervalelor
muzicale. -ceasta capacitate nu este conditionata de apartenenta la o anumita cultura sau
de nivelul de educatie.
Pe baza acestor doua Bniversale se poate formula o prima ipoteza?
3osibilitatea existentei unor structuri melodice primordiale$ comune trans4specific si
a!and !aloare informationala similara%
Uni,ersala III. !aracteristici structurale .musculatura oro-faciala5 si functionale .unitati
de actiune care asigura miscarile buzelor si mimica5 comune la primatele umane si infra-
umane
%n comunicare orala sunt antrenate simultan comportamente verbale si non-verbale,
gestica si mimica contribuind la analiza si interpretarea corecta a continutului verbal.
;xista motive intemeiate pentru a considera comunicarea vocala umana ca avandu-si
originea atat in comunicarea vocala cat si in cea gesturala comuna tuturor primatelor. Din
punct de vedere biologic pare foarte ne-economica si azardata abandonarea unui
sistem de comunicare a carui eficienta este probata filogenetic .expresia oro-faciala5
pentru promovarea unui sistem complet nou de semnalizare vorbirea, cu atat mai mult
cu cat ambele sisteme utilizeaza aceleasi mijloace anatomo-functionale .unitati
musculare5. Mama (atura nu da semne de neglijenta sau risipa, incercand
intotdeauna sa obtina maximum de beneficii pentru eforturile sale
Uni,ersala I0. Irasaturi transculturale comune ale sistemului de comunicare adult 3 nou-
nascut, copil mic .MCIJ;H;9;5
%nteractiunea naturala si universala parinte3copil este extrem de complexa utilizand toate
capacitatile si canalele de comunicare?tactil, olfactiv, vizual, acustic.
%n comunicarea tip moterese elemente esentiale sunt? intonatia, inaltimea vocii,
repetitia, lentoarea si pronuntare explicita ciar daca nu e )FF' corecta fonetic 3
gramatical, precum si intensul contact vizual, adesea si corporal, cu copilul.
;ste foarte posibila asocierea caracteristicilor acustice ale vocii parintelui cu repere
vizuale mai usor de identificat, discriminat si imitat.
;forturile printelui de a obtine primele cuvinte antreneaza sarcini cu grade diferite de
dificultate pentru copil?( !ad si pot sa imit ceea ce !ad$ aud si chiar inteleg unele lucruri
pe care le aud dar nu pot (inca) sa rostesc la fel5 ,i atunci$ fac ceea ce pot si ma
straduiesc sa pot din ce in ce mai mult'
Uni,ersala 0. Irasaturi comune trans-cultural ale ganguritului .1canonical babbling5 la
copiii preverbali. "anguritul contine o multitudine de combinatii acustice ce pot sau nu sa
fie transcrise fonetic dar marea majoritate a timpului se pot identifica silabe repetitive de
tipul mamamamama, tatatatata, mimimimi, etc. De regula reactia parintelui este una de
incurajare. !e face copilul recompensat prin mangaieri, sarutari, stimulari vizuale si
acustice$ Hepeta respectivele vocalize care devin cu timpul parte a unui lexic non-aleator.
Pe baza acestor fenomene se formuleaza a doua ipoteza? ;ste foarte posibil ca unele
emisii vocale .foneme, lexeme, cuvinte5 sa nu se fi constituit randomial ci in concordanta
cu gestica si expresia oro-faciala adecvata .!. 9trungaru )&&E5.
%n urma unei analize transculturale relativ ample .AF) limbi diferite provenite din toate
ariile geo-lingvistice5 se poate afirma ca aceste silabe repetitive?
- apar spontan in ganguritul preverbal
- sunt utile in stabilirea si incurajarea comunicarii vocale cu adultii
- denumesc necesitati biologice esentiale .papa, pipi, caca5, relationeaza cu adultii
apropiati .mama, tata, baba, nana5, permit raportarea la sine prin diminutive .Mimi, Dili,
!ici, etc5.
- dau informatii despre valoarea emotionala a consoanelor .cuvintele constituite din
silabe repetitive continand consoanele m, n, <, desemnand cu precadere parintele matern
mama, bunica, precum si lapte, san in timp ce pentru parintele patern cuvintele
constituite din silabe repetitive contin cu precadere consoanele t, b, p, d5.
- reprezinta un esantion de proto-limbaj uman constituit pe abilitati biologice.
%n ciuda opozitiei care se manifesta inca in mediul academic, o cantitate din ce in ce mai
mare de date provenite din domenii stiintifice diverse sugereaza ca limbajul uman nu a
aparut de novo, nu este un dar exclusiv al omului ci ca pe langa radacini culturale
incontestabile poseda si radacini biologice importante.
%n inceierea capitolului despre comunicare sa adaugam cateva cuvinte referitoare la un
mod aparte prin care putem cunoaste mai multe lucruri despre determinismul biologic al
unor comportamente umane. #a sugerez sa analizati cu mai multa atentie diferite
sintagme, expresii populare, proverbe si incercati sa vedeti dincolo de intelesul lor
imediat. #eti putea constata ca foarte multe dintre ele in mod poate surprinzator se refera
la fundamentul nostru biologic ca si cum, ingrijorati de acapararea culturala, oamenii s-ar
fi straduit sa nu lase sa se piarda prea mult din acest fundament. -stfel exista raspandita
pretutindeni sintagma a vorbi intre patru ochi (fata in fata) desi vorbirea se adreseaza
altui sistem perceptiv si ar fi mai adecvat sa spunem a vorbi intre patru ureci. 9punem
de asemenea nu cred pana nu !ad iar proverbul !orbele sunt femei$ faptele sunt
barbati are variante cu aceeasi semnificatie in foarte multe culturi. -ceste exemple
subliniaza fragilitatea comunicarii verbale, foarte noua filogenetic comparativ cu
comunicarea vizuala si comunicarea vocala non-verbala. Cmul acorda mult mai multa
credibilitate unui mesaj verbal transmis in contextul complex al comunicarii non-verbale
in care urmareste cu foarte mare atentie si abilitate atat elementele de gestica, mimica,
postura cat si elementele non-verbale de ordin acustic .prozodie, ritm, tonalitate,
intensitate, etc.5.