OMUL ANTIC

( Antigona, de Sofocle)
Antichitatea este epoca care se intinde pe aproximati !""" de
ani si care este delimitata pe de o parte de aparitia primelor doc#mente
scrise (scrierea c#neiforma apar#ta in S#mer, Mesopotania in perioada
$!"" i%&r%) si pe de alta parte caderea Imperi#l#i 'oman de Ap#s( ()*
d%&r%), data ce marchea+a incep#t#l ,#l#i Medi#%
In perioada Antichitatii, motor#l de+oltarii c#lt#rale a fost
ciili+atia antica-greceasca, a carei nastere poate fi plasata la incep#t#l
mileni#l#i ll i%&r%, literat#ra echilor greci care a dat capodopere ce a#
intrat in patrimoni#l literat#rii #niersale, aparand si de+oltand#-se in
legat#ra c# conditiile economice, istorice,sociale si politice ale
antichitatii elene%
Secol#l al .ll-lea i%&r% este considerat a fi incep#t#l celei mai echi
epoci c#lt#rale a l#mii grecesti, n#mita /homerica/ si care se a intinde
pana catre secol#l al 0lll-lea i%&r% In acesta perioada se trece de la
orand#irea primitia la cea sclaacista, apare oras#l-stat si
stratificarea sociala, iar in plan literar se de+olta gen#l epic prin
epopeele homerice Iliada si Odisea si prin poemele l#i &esiod%
In secol#l al 0-lea c#nosc#t si s#1 den#mirea de /epoca l#i 2ericle/, s-a
intensificat comert#l si practicarea mestes#g#rilor, a a#t loc ictoria
grecilor as#pra persilor, se caracteri+ea+a prin hegemonia Atenei si
consolidarea democratiei de tip sclaagist% In plan c#lt#ral se
caracteri+ea+a prin inflorirea artei, literat#rii si a filo+ofiei% Intre
secolele l0- i%&r% se desfasoara perioada elenistica n#mita si /perioada
alexandriana/, cand Alexandr# Macedons3i #neste grecii intr-#n
imperi#%
4e+oltarea c#lt#rala contin#a si d#pa c#cerirea 5reciei de catre
romani, iar in ceea ce prieste literat#ra, aceasta c#noaste declin#l, dar
se de+olta critica filo+ofica a textelor%
Cadr#l prielnic pentr# de+oltare fara precedent a literat#rii il
constit#ie deci /secol#l de a#r/ a l#i 2ericle in care isi desfasoara
actiitatea marii filo+ofi ai Antichitatii, 2laton si Aristotel, care a#, in
ceea ce prieste arta si l#mea, do#a i+i#ni diferite% 4e exempl#,
pentr# 2laton esenta adearata a l#cr#rilor n# este data de realitatea
materiala, ci de l#mea /ideilor/, el considerand ca tot ceea ce exista in
realitate s#nt copii ale ideilor sa# prototip#rilor eterne% In i+i#nea sa,
arta este o actiitate irationala care da#nea+a, iar stat#l ideal ar
tre1#i sa se disperse+e de artisti si scriitori% Arta (copie a copiei) n#
are aloare cognitia, ea il impiedica pe om sa c#noasca esenta c#lt#rala,
iar inspiratia poetica are #n caracter mistic%
In schim1, Aristotel (2oetica) crede ca fr#mos#l este o ins#sire
o1iectia si exista ca o proprietate a l#mii reale% 2entr# el arta este o
imitatie a realitatii, iar poet#l tre1#ie sa or1easca despre realitate,
s#rsa de inspiratie tre1#ie sa ramana iata #mana% ,l crede ca poe+ia
tre1#ie sa fie imitatie de fapte si n# de sentimente, si ca actiitatea
poetica n# pres#p#ne har diin% 2entr# Aristotel arta este o forma de
c#nostere, iar opera literara tre1#ie sa ai1a o finalitate ed#catia%
Tot in aceasta perioada, literat#ra antichitatii c#noaste apoge#l,
mai ales prin de+oltarea speciei tragediei care c#noaste ac#m epoca sa
de maxima stral#cire si care isi are originea in 6666 , poem liric ce se
canta la sar1atorile l#i 4ion7sos spre la#da acest#i +e# al egetatiei, al
recoltei 1ogate si a in#l#i% 4e la mastile p#rtate de coristi si de la
tap#l care era 8ertfit l#i 4ion7sos in cadr#l acest#i rit#al, proine
n#mele tragediei, intr#cat c#ant#l /tragos/ din greaca eche inseamna
/tap/ (/tragedia/ - /cantec al tap#l#i/)%
Apoge#l gen#l#i dramatic se datorea+a actiitatii celor trei
dramat#rgi ai Antichitatii9 ,schil, Sofocle si ,#ripide%
Sofocle este cel de-al doilea mare poet tragic al epoccii clasice
care la :; de ani castiga, pentr# prima data premi#l I la conc#rs#l
dramatic din Atena, premi#l pe care il a mai o1tine inca de :$ de ori,
depasind#-l astfel pe ,schil, maestr#l sa#%
C#nosc#t in istorie si pentr# importanta sa actiitatea p#1lica,
Sofocle a scris <:$ de piese, alti cercetatori atri1#ind#-i <$$, 1a chiar
<(", din care s-a# pastrat doar sapte9 Aices, Antigona, Oedip rege,
,lectra, Trahiemienile si Oedip in Colonos.
Sofocle repre+inta c# sig#ranta #n mare pas inainte pentr# c#lt#ra
antica%,l a a8#tat la de+oltarea tragediei, ada#gand fata de ,schil
elemente de no#tate% =ata de predecesor#l sa#, Sofocle introd#ce si #n
al treilea actor, tragediile din tragedii n# mai s#nt totdea#na legate
prin s#1iect, iar +eii apar mai p#tin, om#l fiind p#s in contact direct c#
destin#l sa#%In tragediile sale, Sofocle tratea+a material#l traditional
(mitologic) c# mai m#lta li1ertate, pre+inta conflicte intre caractere
constante si p#ne in l#mina caracterele persona8elor%In opera sa
predomina contin#t#l moral, iar cel mai important element de no#tate
este introd#cerea pasa8elor lirice (lirism#l patr#nde si prin intermedi#l
#nor persona8e sa# al cor#l#i)%
Antigona scrisa de Sofocle in ((: i%e%n% si considerata de #nii
cercetatori drept cea mai eche tragedie pastrata, face parte din cicl#l
te1an care pre+inta nenorocirile familiei domnitoare din Te1a, alat#ri
de Oedip rege si Cei Sapte impotria Te1ei de ,schil%Aceasta tragedie
pre+inta ciocnirea dintre do#a caractere p#ternice9 Antigona si Creon%
Aceste persona8e sim1oli+ea+a confr#ntarea dintre credintele
traditionale si rati#nea de stat% Acti#nea tragediei se desfasoara in
cetatea Te1ei in timp#l domniei l#i Creon, fratele Iocastei 666, #rcat pe
tron in #rma loit#rilor destin#l#i a1at#te as#pra l#i Oedip%=iii l#i Oedip
s-a# #cis s#1 +id#rile cetatii parintesti9 ,tiocles aparand-o, iar
2ol7ni3os asediind-o%'egele Creon si te1anii hotarasc ca ,tiocles si
ceilalti eroi ca+#ti sa fie inmormanatati c# m#lta pompa% S#flet#l l#i
2ol7ni3os este lasat insa langa +id#rile oras#l#i, pe camp pentr# a fi
sfasiat de fiare si de pasarile de prada ca #n#l care ad#sese oaste
straina impotria Te1ei%Astfel, tr#p#l acest#ia era osandit sa
pri1egeasca esnic, el n#-si p#tea gasi linistea in imparatia #m1relor
celor morti%
Antigona, sora celor doi, n# poate s#porta ca fratele ei sa fie
pangarit si se hotaraste sa inmormante+e tr#p#l acest#ia, fiind astfel
disp#sa sa incalce por#nca regel#i Creon care amenintase c# moartea pe
oricine ar fi indra+nit acest l#cr#% Antigona cere a8#tor s#rorii sale,
Ismena, care temand#-se de mania l#i Creon e+ita in a o a8#ta si ca#ta
sa o ind#plece, amintind#-i soarta pe care o a#sese mama si fratii
lor%Aceasta insa n#-i asc#lta sfat#l si isi ingroapa fratele% ,ste +arita
insa de #n#l dintre stra8eri care este amenintat c# chin#ri groa+nice de
regele Te1ei daca n# or descoperi pe cel ce-i incalcase por#nca%
Stra8er#l descopera tr#p#l l#i 2ol7ni3os de tarana si astfel re#seste sa
descopere fapta Antigonei enita sa-si 8eleasca fratele% Ad#sa in fata
#nchi#l#i sa#, Creon, Antigona isi rec#noaste fapta si considera ca desi
ii nesocotise por#nca, implinise legile si ointa +eilor% N# o ingro+este
moartea, 1a chiar si-o doreste pentr# ca iata ei e plina de amaraci#ne%
Maniat, Creon ameninta ca o a omora si pe Ismena considerand ca
aceasta isi a8#tase sora% Ind#rerata de soarta ce o a astepta pe sora
ei, Ismena are c#ra8#l sa imparteseasca soarta Antigonei, sp#nand ca si
ea a fost partasa la fapta acesteia% Creon n# este ind#plecat de or1ele
Ismenei care ii aminteste ca Antigona este logodnica fi#l#i sa# si le
p#ne s#1 pa+a in palat% 4esi cetatenii Te1ei era# de partea Antigonei,
considerand ca fac#se o fapta 1#na, teama de regele tiran ii facea sa n#
scoata o or1a%
Afland de hotararea tatal#i sa#, &emon are c#ra8#l sa-l infr#nte
si ii sp#ne ca moartea Antigonei a ad#ce d#pa ea o alta, dar Creon
or1it de manie si cre+and ca &emon o apara pe cea orandita doar
pentr# ca este indragostit de ea, ramane neclintit in hotararea sa si
por#nceste ca Antigona sa fie +idita de ie in mormant#l La1da3i+ilor%
4#pa ce Antigona este l#ata, in scena apare proroc#l or1, Tiresias,
ad#s de mana de #n copil care ii or1este l#i Creon despre mania +eilor
pentr# ca tr#p#l l#i 2ol7ni3os n# f#sese ingropat, iar Antigona a fost
inchisa de ie% Creon il ac#+a pe proroc ca f#sese c#mparat, iar acesta
inmaniat il ininoateste de mania +eilor si ca acestia il or pedepsi
cr#nt, ca toata casa sa a fi #rnita66 si 1lestem#l a cadea as#pra
acel#ia care ii este l#i cel mai drag%
Inspaimantat, Creon alearga el ins#si si-i ingroapa tr#p#l l#i
2ol7ni3os si merge la mormant pentr# a o eli1era pe Antigona% A8#nge
insa prea tar+i# pentr# ca aceasta se span+#ra, iar &emon aflat la
mormant isi ia iata c# sa1ia in fata tatal#i sa# care plange amarnic%
0estita de #n sl#8itor de moartea fi#l#i ei, ,#ridice f#ge in palat
si isi c#rma iata la fel ca fi#l sa#% In acest timp ine si Creon p#rtand#-
si pe 1rate fi#l mort si isi gaseste si sotia sin#cisa% La acest moment
tr#fia si setea de p#tere ii s#nt infrante si de+nada8d#it isi chema la
rand#l sa# moartea%
In aceasta tragedie, in care destin#l, ca forta implaca1ila, n# mai
apare, in care +eii n# mai prod#c pra1#sirea persona8#l#i, eroism#l se
naste din fel#l in care persona8#l principal, Antigona, isi adaptea+a
cond#ita la o sit#atie extreme % ,ste #n persona8 marcat, care
actionea+a in sit#atii anormale% ,motii deose1it de intense preced
hotararea, de aceea no1letea #mana si maretia Antigonei s#nt c# atat
mai eidente% ,a are de ales intre legile firii, legi esnice si legea #n#i
om, legea con8#ct#rala, din aceasta sit#atie nascand#-se tragic#l% Act#l
firesc al Antigonei este percep#t insa de Creon mascat de /or1irea
tr#fasa ce +eii o pedepsesc/ drept pre8#dici# a stat#t#l#i sa#
aristocrat%66
,pisod#l confr#ntarii dintre Creon si fi#l sa# &emon este
str#ct#rat antitetic, pe de o parte iners#narea l#i Creon, de cealalta
parte echili1r#l l#i &emon% Laitmoti#l monolog#l#i l#i &emon este
intelepci#nea care apare in trei iposta+e9 intelepci#nea t#t#ror (cea mai
de pret#it dintre comori), apoi intelepci#nea de care Creon n# da
doada, fiind incapatanat si intelepci#nea care se adeste pe sine
acceptand sfat#l 1#n al #n#i nea+ator9 / 4e-i drept ce-ti sp#n, asc#lta-
ma,> T# n# cata> La arsta mea,> La faptele-mi sa mi te #iti/% Or1#l
sacr# Tiresias este #n persona8 sim1olic% Acesta, desi 1ad8ocorit il
preine pe rege, intarind adertisment#l l#i &emon%
Tacerea ,#ridicei marchea+a s#ferinta d#sa la pasoxism% ,a se
retrage tac#ta in palat, loc al destin#l#i, /langa altor strap#ns#-s-a c-#n
fier taios/% 0alet#l l#i Creon este eco#l acestei taceri, iar lipsa de
mas#ra in or1e , in gand si in fapte, care t#l1#ra armonia si echili1r#l
este ad#catoare de nenorociri , este #n#l din resort#rile tragediei%
Antigona, ca si celelalte tragedii ale l#i Sofocle, are o adearata
aloare c#lt#rala si merita sa fie st#diata pentr# ca / la fel ca si stiinta
si filo+ofia, tragedia se pre+inta ca #n mod de explicatie si de
c#noastere a l#mii/ ( A% ?onnord)%
Idea confr#ntarii dintre om si destin, fara ca destin#l sa se
manifeste prin interentia +eilor, apare si in alta tragedie a l#i Sofocle,
/Oedip rege/, doar ca aici destin#l este a+#t ca o forta s#prema careia
indiid#l n# se paote s#strage% In aceasta tragedie a c#nosterii, ero#l
este stapanit de patos#l66 adear#l#i pe care il a afla c# pret#l
propriei sale pra1#siri% Oedip, regele Te1ei, rand sa-si sale+e cetatea
de ci#ma enita ca pedeapsa pentr# fapt#l ca moartea regel#i Laios n#
a fost ra+1#nata, ar#nca #n 1lestem as#pra criminal#l#i nec#nosc#t,
8#rand sa-l descopere si sa-l pedepseasca% 4estin#l il a loi insa gre#,
deoarece afla ce el este #cigas#l tatal#i sa# si sot#l mamei sale% Acest
l#cr# o a face pe aceasta sa se sin#cida, iar Oedip isi ia l#mina ochilor
spre a se pedepsi si a n#-si edea faradelegile, acest l#cr# fiind
sim1olic pentr# c#noasterea prof#nda% In acest sim1ol gasim si sens#l
inaltator al tragediei, destin#l l-a inins pe Oedip, dar acesta s-a ridicat
as#pra sortii prin demnitatea c# care a infr#ntat-o si prin patos#l c#
care s-a p#s in sl#81a adear#l#i% S#perioritatea om#l#i as#pra
destin#l#i potrinic sta in c#noastere - acesta este sens#l mere# act#l
pe care ni-l transmite peste milenii tragedia l#i Sofocle%
Idea destin#l#i apare in literat#ra inca de la incep#t#rile ei,
s#gestia in acest sens fiind cea mai eche scriere literara a #manitatii,
relatand din mileni#l al III-lea i%&%, ,popea l#i 5hilgames, care apartine
c#lt#rii s#mero-1a1iloniene% Aceasta epopee constr#ita in 8#r#l
prieteniei dintre 5hilgames, regele Ur#3#l#i, si ,n3id#, animal#l c# chip
omenesc trimis de +ei pentr# ai domoli firea neastamparata, pre+inta
aent#rile celor doi prieteni care #cid Ta#r#l Ceresc, trimis impotria
lor de +eita Istar, moartea l#i ,n3id# si calatoria l#i 5hilgames c#
scop#l de a ca#ta nem#rirea sperand sa-si poata read#ce prieten#l la
iata% 0a afla secret#l nem#ririi de la intelept#l Uta-napistim, dar a
pierde dar#l si se a intoarce in Ur#3 #nde a im1atrini si a m#ri la fel
ca semenii sai% 4eci, epopeea n# pre+inta n#mai forta prieteniei, ci si
imposi1ilitatea fiintei de a se s#strage destin#l#i sa# de m#ritor,
o1serand#-se si fapt#l ca +eii interin in iata oamenilor%
In concl#+ie, intreaga literat#ra a Antichitatii, perioada care a
infl#enta in mod constant de+oltarea ciili+atiei e#ropene si care a fi
considerata model in an#mite perioade('enastere, Neoclasicism) este
constr#ita in 8#r#l confr#ntarii dintre fiinta si destin care este o
constanta in iata om#l#i antic, chiar daca acesta l#pta sa-si ininga
soarta%