1. Microbiologia. Obiectul de studiu. Disciplinile microbiologice si obiectele de studiu.

Etapele istorice de dezvoltare a microbiologiei. Rolul savantilor A. Leeuwenhoek L.

!asteur R. "och #.Mecinicov in dezvoltarea microbiologiei.
Obiectul de studiu:
1. mi/o si activitatea lor vitala (forma, structura, metabolism, crestere si multiplicare) identifcare
2. relatiile mi/o cu mediul ambiant si cu organismul-gazda
copurile studierii mi/o:
1) patogene, oportuniste ! prevenire maladii infectioase
2) utile, inofensive ! productie "#, medicamente prin "$%rec (strepto&inaza, insulina), alimente
(unt, brinza)
') insecticide (biologice)
*) fabricare plastic biodegradabil +++
,) decompunere deseuri, metan
$isciplini microbiologice:
particularitati biologice mi/o
bacteriologie
virologie
protozoologie
micologie, etc
-abitat mi/o
microbiologia solului
... marina
... cosmica
implicatii in activitatea umana
microbiologia medicala
... veterinara
... alimentara, etc
.enetica microbiana
/cologia microbiana
0icrobiologia medicala studiaza:
a) relatia mi/o-gazda umana
b) capacitatile patogene mi/o
c) capacitatile antiinfectioase organism uman
d) metode de diagnostic etiologic al bolilor infectioase
e) metode de terapie/profla1ie antimicrobiana
/tape istorice in dezvoltarea microbiologiei:
2. empirica (pina in sec. 1,)
22. morfologica (sec. 13-14)
". von 5ee6en-oe&: 137' 8 prima observare si descriere a mi/o
222.fziologica (sec. 19)
5. :asteur: prepararea vaccinurilor contra antra1ului, turbarii, -olerei; sustine necesitatea sterilizarii
instrumentelor, banda<elor
=. >oc-: introducerea mediilor de cultura solide; izolare agent antra1, tbc; elaborare teorie despre
rolul etiologic al mi/o in bolile infectioase (postulatele lui >oc-)
2. 0ecinicov: argumentare rolul ?orei intestinale (antagonism); descoperire fagocitoza si rolul
antimicrobian al in?amatiei
$. %ipurile de laboratoare microbiologice si sarcinile lor. Regimul si regulile de lucru in
laboratorul microbiologic. &lasi'carea laboratoarelor in (unctie de e)igenta sigurantei
antiin(ectioase.
*. +otiune de microorganisme. &ategoriile ta)onomice tipuri acelulare si celulare.
Deosebirile dintre microorganismele procariote si eucariote.
0i/o ! organisme microscopice (micro-nano- metri) @ alge, protozoare, virusuri, agenti subvirali
(prioni), cipuerci microscopice (fungi, micete)
Alasifcari mi/o:
fenotipica (prima tentativa 8 Aarl von 5inne)
genotipica
flogenetica (bazata pe studiul fosilelor sau al B5")
.rupe ta1onomice: domeniu regn increngatura clasa ordin familie gen specie
Ca1oni infraspecifci din cadrul speciei, care prezinta anumite diferente:
biovar (activitate bioc-imica/fziologica)
serovar (structura "g)
patovar (grad de patogenitate)
lizovar (sensibilitate la bacteriofagi)
antibiovar (sensibilitate la "#)
=olul ta1onilor infraspecifci: mar&eri epidemiologiciD
Clasifcare mi/o:
forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)
forme celulare:
bacteria ! procariote, eubct
1) .-
2) .@
') micoplasme (lipsite de :A)
arc-aea ! procariote, :A fara peptidoglican, -abitat in conditii e1tremale
eucarEa ! eucariote (fungi, protozoare)
,. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in
diagnosticul bolilor in(ectioase. %ipurile de microscoape utilizarea practica
particularitatile si rolul uleiului de emersie.
0etode microbiologice de diagnostic:
diagnostic direct (detectare agent patogen sau a produselor lui)
1. microscopic (orientativ) prezenta bct, nr, forma, structura
2. bacteriologic izolare culturi pure de bct, identifcare si testare la "#
'. biologic (e1perimental) inoculare produs patologic la animale de laborator, provocare maladie
tipica
*. depistare "g mi/o in lic-ide biologice
,. identifcare "% mi/o prin te-nici de biologie moleculara
diagnostic indirect (imunologic)
1. serodiagnostic detectare si titrare "c specifci in serul bolnavului
2. intradermoreactie introducere alergen microbian epidermal/intradermal; reactie pozitiva !
aparitie eritem -ipersensibilitate specifca (intilnire repetata cu "g)
-. Mor(ologia bacteriilor. .rupurile mor(ologice de bacterii. De desenat. &aracterele
tinctoriale ale bacteriilor. &olorantii de baza utilizati in microbiologie. Metodele de
colorare. Aplicarea practica.
#ct ! mi/o, unicelular, procariot, autonom
.rupe morfologice de bct:
coci:
1. micro
2. diplo (neisseria!bob de cafea, pneumococi!lanceolati)
'. tetra
*. strepto (lant) @ enterococcus, lactococcus
,. staflo (gramezi)
3. sarcine (pac-ete 4-13-'2 coci)
bastonase
1. bacterium 8 capete rotun<ite, nu formeaza spori (e1. /. coli)
2. bacillus 8 capete retezate, formeaza spori ce nu depasesc diametrul celulei (e1. #. ant-racis);
posibilitate formare lanturi ! streptobacili
'. clostridium 8 capete rotun<ite, formeaza spori ce depasesc diametrul celulei (e1. A. perfringens)
spiralate/incurbate
1. vibrio (e1. F. c-olarae)
2. campElo-/-elico- bacter ! 2 apire. aspect de pasare in zbor (e1. A. <e<uni)
'. spirillum ! cel. spiralate rigide
*. spiroc-aeta ! cel. spiralate ?e1ibile, ,-2, spire (e1. Creponema, 5eptospira, #orrelia)
polimorfe ("ctinomEces, =ic&ettsia, A-lamEdia, 0Ecoplasma)
/. Etapele si tehnica de pregatire a (rotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii
lichide. %ehnica de pregatire a (rotiurilor din biosubstrate0 sputa si (rotiuri amprente.
Metodele de ')are.
:regatirea frotiurilor e1amen microscopic
/tape in pregatirea frotiului:
1) etalare material microbian
2) uscare
') f1are oamoara bct, mareste afnitatea pt colorant
*) colorare asigura contrast intre mi/o si fundal
,) e1aminare (microscop optic cu imersie)
Aaracter tinctorial ! capacitatea mi/o de a f1a colorantul
1. Etapele si tehnica de pregatire a (rotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii
solide. %ehnica de pregatire a (rotiurilor din biosubstrate0 singe puroi. Metodele de
')are.
2. 3tructura celulei bacteriene. Enumerati elementele permanente 4obligatorii5 si
nepermanente 4neobligatorii5 de structura. Membrana citoplasmatica si citoplasma.
3tructura compozitia chimica si (unctiile biologice. Metodele de evidentiere.
/lemente permanente: :A, 0At, At, nucleoid, ribosomi, mezosomi .@ (/, citocromi)
/lemente nepermanente: capsula, spor, ?ageli, fmbrii, plasmide, incluziuni celulare
0At:
mozeic ?uid inger
lipsa colesterol, contin sterol-li&e molecules -opanoizi
mai bogata in prot. decit eucariotele fctii multiple (la eucariote indeplinite de organite)
:#: 8 catalizare transpeptidare si sinteza :A
permeaze 8 transport
prot. sist. de secretie
receptori
/ lant respirator
=ol 0At:
1. #ariera semipermeabila, selectiva difuziune simpla, facilitata
2. :ermeaze transport activ
'. / activitate metabolica
*. 0etabolism energetic
,. :articipa la diviziunea celulara
3. inteza :. si fosfolipidelor
7. A-emota1is (= specifci)
0ezozomi: cresc 0At cresc activitatea metabolica, energetica
At:
5ipsesc organitele
:rezenta: ribozomi, nucleoid, inclusiuni, plasmide
pB acid
=ol At: sediul proceselor metabolice
6. !eretele celular bacterian (unctiile. !articularitatile de structura ale peretelui celular
al bacteriilor gram pozitive. &oloratia .ram. %ehnica si mecanismul de colorare.
#mportanta practica. E)emple de bacterii gram pozitive.
:A ! invelis rigid ceincon<oara protoplastul; e constituit din :..
:. ! mureina ! -eteropolimer macromolecular, format din 2 parti:
:artea glicanica (:G) ! catene liniare paralele: %". @ %"0
:artea peptidica ! peptide *Haa (izoforme $ si 5) legate de %"0 protectie de proteaze
.-: tetrapeptidele unite direct (bidimensional)
.@: tetrapeptidele unite prin punti interpeptidice ,H.lE (tridimensional)
tructuri prezente doar la procariote:
1. ac. diaminopimelic (tetrapeptid, la .@)
2. izoforma $ aa
'. %"0
Iragmente solubile de mureina (:.) interactiune cu toll-li&e=/A$1*= de pe macrofage secretie
cito&ine soc septicD
=ol :A:
1. :rotectie de liza osmotica
2. Iorma
'. Iactor de patogenitate (soc septic)
*. :rotectie contra subst. to1ice ("gO, / din spatiul periplasmatic)
,. Cinta de atac a unor substante:
5izozim 8 scindare legaturi din catena glicanica (intre %". si %"0)
"# 8 in-ibitie proces de transpeptidare
PC G+:
Aomponente:
:. (tridimensional) *J-4JK
ac. teic-oici (f1ati de %".), ac. lipoteic-oici (f1ati de 0At) ! polimeri de ribitol, glicerol-fosfat;
o sarcina electrica negativa
o transfer de ioni
o fctie "g
o activare complement pe cale alternativa
o stimulare secretie cito&ine
o adeziune intercelulara
prot. asociate :A
o treptococcus pEogenes ! prot. 0
o tap-Elococcus aureus ! prot. " (clumping factor), prot. f1atoare de fbronectina
Lniform
.rosime 4J nm
17. !eretele celular bacterian (unctiile. !articularitatile de structura ale peretelui
celular al bacteriilor gram negative. &oloratia .ram. %ehnica si mecanismul de colorare.
#mportanta practica. E)emple de bacterii gram negative.
PC G-:
Aomponente:
:. (bidimensional) 1-1JK
0/1: e1istenta situsuri de comuniune intre 0/1 si 0At rol in transport
o :rot. ma<ore: porine, receptori (pili, fagi)
o :rot. minore: / de captare si transport a subst.
5: #raun ! uneste 0e1 si :. stabilizare 0/1
5:G (cel mai neobisnuit component) stabilizare 0/1
o 5ipid " 8 localizat in 0/1; endotoxina (stimuleaza secretia cito&inelor)
o 0ie1 :G 8 transport unele subst.; AgR specifcitate de gen
o 5ant O (OG) 8 sarcina negativa, impiedica fagocitoza; AgO specifcitate de specie
%.#. #ct au capacitatea de a modifca structura "gO capacitate de a amagi apararea imuna
%eomogen
.rosime 12 nm
patiul periplasmatic: / si prot. f1ate de 0At
=ol e: -idroliza, sinteza :A, deto1ifere (e1. #eta-lactamaze)
Coloratia GRAM
1. Fiolet de gentiana At violeta
2. palare cu apa, tratare cu sol. 5ugol (iodin) formare comple1 insolubil violet-iodin f1are
colorant in celule
'. Cratare cu alcool 9,K
o eliminare colorant din bct .- pori mai mari in :., continut mai mare de lipide (solubile in
alcool), pB slab acid
o mentinere colorant in bct .@ pori mai mici, continut scazut de lipide alcoolul de-israteaza
peretele si reduce diametrul porilor
*. =ecolorare cu fu1ina apoasa
=ezultat: .-: rosu, .@: violet
Ltilizarea coloratiei .ram: $iagnostic, ensibilitate la "#
Iorme particulare, osmotic sensibile:
:rotoplast ! .@, fara :.
feroplast ! .-, 0At@0/1, partial fara :.
Iorme 5 ! bct lipside de :A, din cauza "#, (i)reversibile
0Ecoplasma 8 lipsite de :A, osmotic rezistente rezistenta marita 0At; forma pleiomorfa
11. !articularitatile de structura si compozitia chimica a peretelui celular al
bacteriilor acidorezistente. &oloratia 8iehl9+eelsen. &omponentele tehnica si
mecanismul de colorare. E)emple de bacterii acidorezistente.
Aoloratia Gie-l-%eelsen:
1. Aolorare cu fu1ina fenicata @ incalzire lama pina la aparitia vaporilor
2. palare cu apa, tratare cu sol. ac. sulfuric ,K
'. palare cu apa, recolorare cu albastru de metilen
=ezultat: "cidorezistente: rosu; "cidonerezistente: albastru
1$. Aparatul nuclear al bacteriilor. &ompozitia chimica si (unctiile biologice.
Metodele de evidentiere. !lasmidele bacteriene tipurile si (unctiile lor.
"paratul nuclear ! nucleoid, "$% bicatenar circular 8 1 crs "$% bicatenar circular 8 1 crs
%.#. date recente ca F. c-olerae contine M 1 crs %.#. date recente ca F. c-olerae contine M 1 crs
"$%: pliat Nn bucle, stabilizat prin "=% Oi proteine (diferite de -istone). Iiecare buclP 8 "$%: pliat Nn bucle, stabilizat prin "=% Oi proteine (diferite de -istone). Iiecare buclP 8
-iperspiralizatP sub acQiunea "$%-girazei Oi topoizomerazei 2F (se NntRlnesc doar la bacterii). :e -iperspiralizatP sub acQiunea "$%-girazei Oi topoizomerazei 2F (se NntRlnesc doar la bacterii). :e
"$% sunt f1ate enzime de sintezP ("$% - , "=% 8 polimeraze). "$% sunt f1ate enzime de sintezP ("$% - , "=% 8 polimeraze).
0etode speciale de colorare (Ieulgen): 0etode speciale de colorare (Ieulgen): BAlS.alde-idaS.react. -iTS.culoare rosie +++ BAlS.alde-idaS.react. -iTS.culoare rosie +++
:lasmide: elemente genetice ("$%) e1tracromozomiale, capabile de replicare autonomP. AonferP elemente genetice ("$%) e1tracromozomiale, capabile de replicare autonomP. AonferP
bacteri bacterie ei caractere suplimentare. e transmit celulelor-fice la diviziunea bacteriei. :lasmidele i caractere suplimentare. e transmit celulelor-fice la diviziunea bacteriei. :lasmidele
con<ugative con<ugative I I se transmit prin con<ugare. se transmit prin con<ugare.
Episom Episom - plasmida integrat - plasmida integratP P N Nn cromosom n cromosom
%ipuri de plasmide0 %ipuri de plasmide0
I 8 factor de fertilitate, con<ugative I 8 factor de fertilitate, con<ugative (sinteza pililor I) (sinteza pililor I)
= 8 rezistenQP la antibiotice = 8 rezistenQP la antibiotice
/nt 8 producerea enteroto1inei /nt 8 producerea enteroto1inei
BlE 8 producerea -emolizinei BlE 8 producerea -emolizinei
Aol 8 producerea de bacteriocine Aol 8 producerea de bacteriocine
Ltilizarea practicP: Nn te-nologii de "$%-recombinant Ltilizarea practicP: Nn te-nologii de "$%-recombinant
1*. 3porii bacterieni. &ompozitia chimica si (unctiile biologice. Etapele
sporogenezei. Amplasarea sporului in celula. E)emple de specii patogene sporulate de
desenat. Metodele de evidentiere a sporilor.
#acterii sporogene, .@: #acillus, Alostridium. #acterii sporogene, .@: #acillus, Alostridium.
I. vegetativa ! activa metabolic I. vegetativa ! activa metabolic
por: por:
2nactiv metabolic 2nactiv metabolic
AonQinut scPzut de apP liberP AonQinut scPzut de apP liberP
AonQinut mare (pRnP la 1JK) Nn dipicolinat de calciu AonQinut mare (pRnP la 1JK) Nn dipicolinat de calciu
=ezistent la temperaturi Oi pB e1treme, desicare, radiaQii, agenQi c-imici Oi fzici =ezistent la temperaturi Oi pB e1treme, desicare, radiaQii, agenQi c-imici Oi fzici
Un condiQii favorabile sporul germineazP, dezvoltRndu-se forma vegetativP. Un condiQii favorabile sporul germineazP, dezvoltRndu-se forma vegetativP.
Iorma sporului (sfericP, ovalP) Oi poziQia Nn celulP (centralP, subterminalP, terminalP) sunt Iorma sporului (sfericP, ovalP) Oi poziQia Nn celulP (centralP, subterminalP, terminalP) sunt
caractere utile Nn identifcarea bacteriilor. caractere utile Nn identifcarea bacteriilor.
:ozitia sporului in celula: central; subterminal; terminal; terminal, cu deformarea celulei :ozitia sporului in celula: central; subterminal; terminal; terminal, cu deformarea celulei
tructura sporului: tructura sporului:
e1ospor e1ospor
tunica e1terna ! straturi proteice tunica e1terna ! straturi proteice rezistenta la subst. c-imice (e1. apa o1igenata) rezistenta la subst. c-imice (e1. apa o1igenata)
tunica interna +++ tunica interna +++
corte1 ! :. corte1 ! :. inlaturare osmotica a apei inlaturare osmotica a apei de-idratare de-idratare
:A sporal :A sporal
protoplast ! nucleoid @ ribosomi @ / de reparare "$% protoplast ! nucleoid @ ribosomi @ / de reparare "$%
1,K masa uscata spor ! dipicolinat de Aa, localizat in protoplast 1,K masa uscata spor ! dipicolinat de Aa, localizat in protoplast stabilizare "$% stabilizare "$%
"$% asociat la $%" binding proteins "$% asociat la $%" binding proteins protectie contra temperaturii inalte, radiatiilor, desicatiei protectie contra temperaturii inalte, radiatiilor, desicatiei
3tadiile sporogenezei 3tadiile sporogenezei (durata '3-72 ore); stimul 8 carenta alimetara (durata '3-72 ore); stimul 8 carenta alimetara
tadiul 2 8 se formeazP flamentul a1ial, compus din "$% tadiul 2 8 se formeazP flamentul a1ial, compus din "$%
tadiul 22 8 divizarea asimetricP a citoplasmei printr-un sept, formarea tadiul 22 8 divizarea asimetricP a citoplasmei printr-un sept, formarea presporului presporului, care conQi , care conQin ne un e un
flament de "$%. 0At NnglobeazP presporul. flament de "$%. 0At NnglobeazP presporul.
tadiul 222 8 Nnglobarea completP a presporului, care este limitat de 2 membrane tadiul 222 8 Nnglobarea completP a presporului, care este limitat de 2 membrane
tadiul 2F 8 formarea tadiul 2F 8 formarea cortexului cortexului de :. Nntre cele 2 membrane de :. Nntre cele 2 membrane
tadiile F-F2 8 formarea tadiile F-F2 8 formarea tunicii proteice tunicii proteice la e1terior Oi maturarea sporului. Lneori se formeazP un la e1terior Oi maturarea sporului. Lneori se formeazP un
NnveliO e1tern suplimentar - e1osporiu NnveliO e1tern suplimentar - e1osporiu
tadiul F22 8 sporul tadiul F22 8 sporul matur matur este eliberat iar celula-mamP se dezintegreazP este eliberat iar celula-mamP se dezintegreazP
.erminarea sporului0 activare (reversibil); germinatie; crestere
Eviden:ierea Eviden:ierea sporilor sporilor: colorarea dupP "LV/G>W : colorarea dupP "LV/G>W
1,. &apsula bacteriilor. &ompozitita chimica si (unctiile biologice. Metodele pozitive
si negative de colorare a capsulei. E)emple de bacterii capsulate de desenat.
Aapsula formata din polimeri organici sintetizati in mediul natural de e1istenta al bct.
e disting: e disting:
Capsula adevrat Capsula adevrat (peste J,2 (peste J,2X Xm), vizibilP la microscopul optic m), vizibilP la microscopul optic
Microcapsula Microcapsula, detectatP la microscopul electronic , detectatP la microscopul electronic
Capsula fexibil Capsula fexibil (slime, glicocali1), o reQea la1P de fbre poli (slime, glicocali1), o reQea la1P de fbre poliz za-aridice, care difuzeazP Nn mediu. a-aridice, care difuzeazP Nn mediu.
%u se evidenQiazP microscopic %u se evidenQiazP microscopic. " . "sigurP formarea bioflmelor bacteriene 8 ansamblu structurat de sigurP formarea bioflmelor bacteriene 8 ansamblu structurat de
celule bacteriene Nnglobate Nntro matrice de polimeri de origine bacterianP, care poate adera la celule bacteriene Nnglobate Nntro matrice de polimeri de origine bacterianP, care poate adera la
suprafeQe inerte (e1.: cateter, stimulator cardiac, endoproteze, sonde de intubare, etc) sau Qesuturi suprafeQe inerte (e1.: cateter, stimulator cardiac, endoproteze, sonde de intubare, etc) sau Qesuturi
vii. vii.
&ompozi:ia chimic; &ompozi:ia chimic;: apP Oi substanQe organice (poli : apP Oi substanQe organice (poliz za-aride, mucopoliza-aride, peptide) a-aride, mucopoliza-aride, peptide)
Bacillus anthracis Bacillus anthracis acid glutamic acid glutamic
Neisseria meningitidis !treptococcus pneumoniae Neisseria meningitidis !treptococcus pneumoniae :G :G
!treptococcus p"ogenes !treptococcus p"ogenes acid -ialuronic acid -ialuronic
<unc:iile capsulei <unc:iile capsulei: :
1. 1. 2mpiedicP desicarea bacteriei (YapaZ marita) 2mpiedicP desicarea bacteriei (YapaZ marita)
2. 2. #arierP de permeabilitate pentru substanQe to1ice ( #arierP de permeabilitate pentru substanQe to1ice (antibiotice antibiotice, ioni metalici) , ioni metalici)
'. '. #arierP protectoare faQa de factori antiinfecQioOi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare #arierP protectoare faQa de factori antiinfecQioOi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare
*. *. =ezervP nutritivP =ezervP nutritivP
,. ,. "derarea bacteriei la substrat 8 Qesuturi sau suporturi inerte "derarea bacteriei la substrat 8 Qesuturi sau suporturi inerte
3. 3. pecifcitate "g de specie sau tip ( pecifcitate "g de specie sau tip (Ag K Ag K) )
. pneumonia: patogenitate marita in prezenta capsulei . pneumonia: patogenitate marita in prezenta capsulei
Eviden:ierea capsulei Eviden:ierea capsulei
AoloraQia #urri-Binss 8 AoloraQia #urri-Binss 8 coloratie negativ coloratie negativ
:e lamP se amestecP suspensia bacterianP cu tuO de A-ina, se etaleazP, se usucP :e lamP se amestecP suspensia bacterianP cu tuO de A-ina, se etaleazP, se usucP
Irotiul se f1eazP cu alcool Irotiul se f1eazP cu alcool
e coloreazP frotiul cu fucsinP e coloreazP frotiul cu fucsinP apoas apoasP P
Rezultatul Rezultatul: capsula apare ca un -alou incolor pe fondul negru. Aitoplasma : capsula apare ca un -alou incolor pe fondul negru. Aitoplasma bacteriilor bacteriilor se coloreazP se coloreazP
Nn roOu. Nn roOu.
AoloraQia =omanovs&i 8 .iemsa (capsula se coloreazP Nn roz) 8 AoloraQia =omanovs&i 8 .iemsa (capsula se coloreazP Nn roz) 8 colora#ie po$itiv colora#ie po$itiv
1-. <lagelii. 3tructura si compozitia chimica. &lasi'carea bacteriilor dupa
amplasarea si numarul =agelilor. Metodele directe de studiere si evidentiere a =agelilor.
&oloratia Loe>er. !ilii bacterieni tipurile.
Ilageli ! structuri flamentoase proteice. Ilageli ! structuri flamentoase proteice.
=ol: mobilitate; =ol: mobilitate; Ag H Ag H
%ipurile de bacterii dup; dispozi:ia =agelilor %ipurile de bacterii dup; dispozi:ia =agelilor
monotriche monotriche (:seudomonas) (:seudomonas)
lo%otriche lo%otriche ! un mPnunc-i de ?ageli la o e1tremitate (pirillum) ! un mPnunc-i de ?ageli la o e1tremitate (pirillum)
amftriche amftriche ! cRte ! cRte un ?agel sau un ?agel sau un mPnunc-i un mPnunc-i de ?ageli de ?ageli la fecare e1tremitate la fecare e1tremitate
peritriche peritriche ! ?ageli pe toatP suprafaQa celulei (:roteus vulgaris) ! ?ageli pe toatP suprafaQa celulei (:roteus vulgaris)
5a spiroc-ete ?agelii se plaseazP Nn spaQiul periplasmic 8 ?ageli interni, periplasmatici. 5a spiroc-ete ?agelii se plaseazP Nn spaQiul periplasmic 8 ?ageli interni, periplasmatici.
3tructura =agel 3tructura =agel
1. flament ! -elicoidal, alcatuit din ?agelina
2. cirlig de articulatie
'. corp bazal
.@
inel intern (0At)
inel e1tern (:.)
.-
disc 0 (0ct)
disc (spatiu periplasmatic)
disc : (:.)
disc 5
:G
(0/1)
inteza ?agel ! proprietate de autoasamblare
=otire ?agel /. coli ! 27J/s
0otilitatea e determinate de c-emota1is. #ct nu allege directia de miscare, cid oar determina daca
trebuie sau nu sa continuie miscarea in aceeasi directie.
Evidentierea =agelilor0
microscopie electronic
coloratie 5oe[er (mordansarea cu taninP, sPruri de aluminiu, fer, apoi colorarea cu fucsinP sau (mordansarea cu taninP, sPruri de aluminiu, fer, apoi colorarea cu fucsinP sau
albastru de metilen) albastru de metilen)
!ilii comuni 4'mbriile5 ? !ilii comuni 4'mbriile5 ? elemente proteice fne, rigide, scurte, pe bct .-. elemente proteice fne, rigide, scurte, pe bct .-.
tructura: prot. pilina, f1ate de 0/1. %umPrul fmbriilor per celulP tructura: prot. pilina, f1ate de 0/1. %umPrul fmbriilor per celulP: : sute. sute.
=ol pili: =ol pili:
1. 1. adeziunea bacteriilor la suprafeQe inerte, la celule sau alte bacterii adeziunea bacteriilor la suprafeQe inerte, la celule sau alte bacterii
2. 2. Ag F Ag F
&ili con'ugativi &ili con'ugativi 8 structuri capiliforme de naturP proteicP, prezenQi Nn numPr de 1-1J per celulP 8 structuri capiliforme de naturP proteicP, prezenQi Nn numPr de 1-1J per celulP
(codifcati de plasmide con<ugative I). (codifcati de plasmide con<ugative I).
=ol pili con<ugativi: =ol pili con<ugativi:
1. 1. transferul de "$% prin con<ugare transferul de "$% prin con<ugare
2. 2. = pentru unii bacteriofagi = pentru unii bacteriofagi
Eviden:ierea pililor Eviden:ierea pililor: microscopia electronicP : microscopia electronicP
1/. Metodele indirecte de studiere a mobilitatii bacteriilor. !regatirea preparatelor
native. Metodele de e)aminare. !rincipiul microscopiei cu (ond negru si contrast de
(aza.
tudierea preparatelor native \picPturP suspendatP) sau \Nntre lamP Oi lamelP) (microscopia cu tudierea preparatelor native \picPturP suspendatP) sau \Nntre lamP Oi lamelP) (microscopia cu
contrast de fazP sau pe fond negru). contrast de fazP sau pe fond negru).
UnsPmRnQarea UnsPmRnQarea culturii bacteriene culturii bacteriene Nn Nn medii semisolide ( medii semisolide (se observ se observP P turbiditate) . turbiditate) .
AreOterea AreOterea culturii culturii \Nn vPl) pe suprafaQa mediului solid. \Nn vPl) pe suprafaQa mediului solid.
11. .ranulatiile de volutina. &ompozitia chimica si (unctiile biologice. Metodele de
evidentiere. &oloratia Loe>er si +eisser. Mecanismul si tehnica de colorare. E)emple de
bacterii cu granulatii de volutina. #mportanta practica.
Cipuri de incluziuni At:
glicogen sau :B# (poli-beta--idro1ibutirat)
vacuole de gaz plutire (e1. cianobacterii)
magnetosomi ! incluziuni de Ie sub forma de magnetit --. orientare in cimpul magnetic al
pamintului
granule de volutina (polimetafosfat) ! granule metacromatice
5a tratarea cu unii coloranQi bazici granulele de volutinP se coloreazP Nn altP culoare, de e1. Nn roOu- 5a tratarea cu unii coloranQi bazici granulele de volutinP se coloreazP Nn altP culoare, de e1. Nn roOu-
violet violet la colorarea la colorarea cu albastru de metilen 8 fenomenul metacromaziei. cu albastru de metilen 8 fenomenul metacromaziei.
=ol granule de volutina:
1. rezerva energetic
2. sursa de fosfati sinteza "%
'. scadere presiune osmotic
(nteresul medical (nteresul medical: la agen : la agentul tul difteriei, difteriei, Cor"nebacterium diphtheriae Cor"nebacterium diphtheriae granulele de volutinP se granulele de volutinP se
localizeazP la e1tremitPQile celulei, iar la corEnebacterii nepatogene sunt repartizate localizeazP la e1tremitPQile celulei, iar la corEnebacterii nepatogene sunt repartizate neuniform neuniform Nn Nn
citoplasmP. citoplasmP.
Eviden:ierea Eviden:ierea: metoda 5oe[er, metoda %eisser : metoda 5oe[er, metoda %eisser
12. Mor(ologia si ultrastructura spirochetelor. &lasi'carea. Metodele de studiere.
3peciile patogene si di(eren:ierea lor.
Sunt germeni helicoidali,mobili.au corpul compus din mai multe spire. Miscarile sunt datorate unui aparat locomotor,care
consta din fibrile dispuse pe toata lungimea corpului intre perete si membrana. Peretele este elastic, format din glucide,
lipide, polipeptide. Nu sunt rezistente in mediul extern. (Nu rezista la variatii de temperatura,sunt sensibile la peniciline si
cefalosporine)
Familia Spirochaetaceae, cuprinde genuri, toate avind importanta in patologia umana.
!. "enul #reponema(se subdivid in specii patogene,si saprofite.)$ele patogene...
#reponema pertenue
#reponema carateum
#reponema pallidum
%. "enul &eptospira
'in specii saprofite.&eptospira biflexa
'in specii patogene(&.)cterohaemorrhagiae(rezervorul soarecele)
(&.grippot*phosa(rezervorul soarecele)
(&.pomona(rezervorul porcul)
(&.canicola(rezervorul cainele)
. "enul +orrelia
Patogenitatea.
#reponema este patogena prin multiplicarea intracelulara si prin invazivitate.+oala se numeste Sifilis.
&eptospirele sunt patogene prin multiplicare.Produc boala numita &eptospiroza,care este o antropozoonoza.
+orrelia sunt patogene prin multiplicare si invazivitate.Produc borrelioze,care sunt boli generalizate.
Caractere morfologice
#reponema. ,re !-(!. spire regulate, rigide cu capetele drepte. )ntre perete si membrana are fibrile, care ii confera
mobilitate,prezinta miscari de rotatie si flexie. Se coloreaza "iemsa slab,dar se coloreaza prin impregnare argentica, coloratia
Fontana(#ribondeau, germenii apar bruni pe fond be/.
&eptospira. $orpul are !-(!% sppire,nedeformabile,mici,regulate,cu capete rasucite. ,paratul locomotor este alcatuit dintr(
o singura fibrila dispusa intre membrana si perete,care este foarte elastic. Se coloreaza "iemsa,dar foarte greu. Nu se
coloreaza cu "ram
+orrelia. $orpul alcatuit din .(0 spire neregulate sideformabile in cursul miscarilor,avind capete drepte.
,paratul locomotor este alcatuit dintr(un manunchi de - de fibrile dispuse intre membrana si perete
Se coloreaza "ram,fiind "ram(negative
16. Mor(ologia si ultrastructura micoplasmelor si chlamidiilor. Metodele de studiere.
3peciile patogene.
Micoplasmele sunt bacterii1
'elimitate numai de o membrana trilaminata si lipsite de perete celular rigid ca si de informatia genetica necesara sintezei
precursorilor specifici peretelui.
Forme mici si polimorfe
Se cultiva pe medii acelulare ,iar cultura este inhibata de anticorpii specifici.
Se inmulteste intr.un ciclu care include alternativ,elongarea si fragmentarea unor forme filamentoase in forme cocoide si
diviziunea acestora.
Se examineaza in functie de localizarea infectiei,sputa sau exudatul nazofaringian,urina,prelevate prin laparoscopia pelvina.
Microscopia directa este fara valori,coloratiile uzuale nu pot depista micoplasmele din cauza dimensiunilor reduse...iar
coloratia imunofluorescenta nu a dat rezultate satisfacatoare.
Izolarea si identificarea. $oloratia 'ienes,coloniile de micoplasme se coloreaza in violet si acoperite cu o lamele pot fie
examinate cu imersie.
Specii patogene. 'in cele 2- de specii de Mzcoplasme,gazduite de cele mai diverse vertebrate,omul gazduieste numai !-,din
care doar sunt patogene. 'in cele specii3 M. "enitalum (tractul urogenital inferior) M. hominis, M. Pneumoniae (cai
respiratorii).
Chlamidiile sunt minuscule bacterii cocoide, parazite energetic, total dependente de ,#P(ul oferit de celula gazd4, dar
capabile de biosinteze proprii. Nu cultiv4 pe medii artificiale. Se reproduc lntr(un ciclu complex )n care identific4m1 forma
infectiva extracelular4, corpul elementar cu diametrul de %--5-- nm 6i perete gros, endocitat4 de
celula gazd4, unde se transform4 in forma vegetativ4, corpul reticulat. ,cesta cre6te p7n4 la 0--5!--- nm in diametru 6i se
divide repetat, form7nd microcolonii (incluziuni citoplasmice) in care corpii reticula8i se matureaz4 in noi corpi elementari
elibera8i prin liza celulei gazd4.
Microscopia este cea mai uzual4 metoda de diagnostic direct al infec8iilor cu C.trackomatiSy biovarul trahomului. Se
urm4re6te prezen8a incluziunilor citoplasmice prin colora8ia "iemsa, colora8ia cu iod sau colora8ia imunofluorescent4.
Coloraia Giemsa are sensibilitate bun4 pentru diagnosticul trahomului in faza acut4 6i al con/unctivitelor neonatale. 9ste mai
pu8in satisf4c4toare pentru diagnosticul trahomului )n faza cronic4, a con/unctivitei, uretritei 6i cervicitei cu incluziuni. Nu
are valoare pentru diagnosticul limfogranulomatozei veneriene 6i a infec8iilor cu C. pneumoniae sau C. psittaci.
Coloraia cu soluie Lugol este cel mai pu8in sensibil4, pentru c4 glicogenul apare in matricea incluziunilor numai lntr(o
anumit4 faz4 a ciclului evolutiv. Poate da rezultate fals pozitive din cauza prezen8ei glicogenului :n celulele scuamoase. ,re
indica8ii pentru tria/ul suspec8ilor in zonele cu trahom endemic.
Coloraia imunofluorescent cu anticorpi monoclonali specifici de specie este cea mai sensibil4 6i specific4 metod4.
'episteaz4 nu numai incluziunile citoplasmice, ci 6i corpii elementari prezen8i in exsudate sau epicelular.
$7. +otiuni de sterilizare obiect steril si nesteril. 3terilizarea cu vapori =uizi si sub
presiune. Obiectele si regimurile sterilizarii. &ontrolul e'cien:ei steriliz;rii.
Sterilizarea este distrugerea sau indepartare tuturor microorganismelor,inclusiv a sporilor.
Sterilizarea prin caldura umeda,se face cu a/utorul autoclavului prin vapori sub presiune,care realizeaza !!.$,la
-,.atmosfere,!%!$ la o atmosfera si !;c la % atmosfere.
,utoclavul este un cazan cu pereti rezistenti in care dupa inchiderea cu un capac masiv,presat cu buloane sau sistem
cabestan,vaporii de apa se comprima la presiunea necesara sterilizarii.
,utoclavele cu peretele simplu pot fi verticale si orizontale.Se sterilizeaza sticlaria pentru culturi de celule si aparatele de
filtrare.
Procedura
Se toarne apa in cazan,pina la %( cm,prin incinta de sterilizare
Se aseaza pe suport obiectele de sterilizat in ambala/ul lor.(flacoane,eprubete,cosuri din sirma,cutii,casolete...)cu capacele
semideschise
Se inchide etans capacul autoclavului
Se conecteaza sursa de caldura
Se deschide robinetul pentru evacuarea aerului.dupa ce aerul este complet evacuat din incinta de sterilizare...
Se inchide robinetul de evacuare a aerului
$ind presiunea a/unge la valoarea aleasa se regleaza sursa de caldura,pentru a mentine o presiune constanta,pe toata
durata timpului de sterilizare.
Se intrerupe sursa de caldura,pentru a se raci aparatul,se deschid lent robinetul de vapori,apoi capacul.
Se lasa materialele pentru uscare in autoclava deschisa
$1. +otiuni de sterilizare obiect steril si nesteril. 3terilizarea cu aer 'erbinte.
Obiectele si regimurile sterilizarii. &ontrolul e'cien:ei steriliz;rii.
Sterilitate este distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor, inclusiv al sporilor.
Obiect steril( obiect care a fost prelucrat special si au fost distruse sau indepartate toate microorganismele(inclusiv sporii) de
pe el si la insamantare prezinta lipsa cresterii.
Obiect nesteril( obiect care a intrat in contact cu mediul incon/urator sau cu bolnavul si care la insamantare prezita prezenta
crestii
Sterilizarea cu aer fierbinte(cald):
Indicatii1 <biecte din sticla (eprubete, flacoane, pipete) sau din portelan (mo/are, pistile), seringi &uer din sticla, instrument
chirurgical, substante grase, pulberi termostabile.
Se realizeaza in etuva la temperature de !0-(!2- grade $elsius timp de o ora. Suplimentar inca o ora in cazul ambala/elor
voluminoase sau obiectelor care se incalzesc greu. 9tuva e o incinta cilindrica cu pereti dubli din table termoizolati.=n
thermostat care mentine temperature. =n sistem de ventilare care uniformizeaza temperature.
Procedura: <biectele sterilizarii se pun pe rafturi cu spatii intre ele pentru libera circulatie al aerului cald. Se inchide etuva.
Se deschid orificiile de ventilare si se conecteaza la retea. Se marcheaza timpul de sterilizare. <biectele se scot numai dupa
racirea aparatului.
Controlul eficientei sterilizarii: tipuri de indicatori> fizici (manometru, termometru), chimici (floare de sulf (autoclave) se
topeste la !!. grade $, acid benzoic(autoclava) se topeste la !%!(!%% grade $, tiouree (etuva) se topeste la !2- grade) si
biologici1 tuburi cu fire de bumbac cu spori, dupa sterilizare se insemanteaza.
$$. +otiuni de sterilizare aseptica si antiseptica. Metoda mecanic; de sterilizare.
Aplicarea practica. %ipurile de 'ltre. &onservantii.
Asepsia inseamna manipularea la adapost de microorganism. Antisepsia inseamna distrugerea microorganismelor de pe
instrumentele de manipulare.
Filtrarea este trecerea unui fluid printr(un corp poros ? filtru.Filtrele cu porozitati convenabilepot debarasa de microorganism
fluidul filtrate, acestea fiind retinute mechanic si electrostatic in porii filtrului.
Se aplica pentru sterilizarea aerului, a unor medii de cultura pentru microbe, a medicamentelor care nu suporta incalzirea.
#ipuri de filtre1 $lasice 'in portelan, sau pamant de infuzorii cu forma unor lumanari goale pe dinauntru si inchise la un
capat (bu/ii filtrante) placi filtrante din azbest impregnate cu caolin (filter Seitz sau sticla poroasa (filter Schott). Sau
membrane filtrante din acetat de celuloza cu porozitati intre 2 si -,-%. @m. Filtrarea se face prin aspiratie sau presiune
pozitiva(adaptata la o seringa). Pentru a evita colmatarea porilor suspensiile cu densitate mare a particulelor sunt prefiltrate
printr(un material fibros sau granular.
Conseranti (agenti chimici) Substante utilizate la pastrarea preparatelor
Substanta 'omeniu de utilizare $oncentratiaA
Fenol Seruri immune, Baccinuri -.(-,. A
Mertiolat de Sodiu Seruri immune, preparate in/ectabile -,--;(-,-%
Feniol Cmertiolat Seruri immune, $olire -,%C-,--. > -,--%C-,-!
+enzoat de sodium =nguente, 9mulsii, ,limente -,%(!
$onservarea prin agenti fizici1 Pasteurizarea ( )ncalzirea la 0%(2.D distruge formele vegetative si nu sporii. Eefrigerarea
imediata la ;D$ prin soc termic completeaza efectul microbicid. Eefrigerarea la ;Dc se foloseste pe larg.
Congelarea ( 9fect antimicrobian minim la racirea sub punctual eutectic ((%!,D$) seevita formarea cristalelor de ghiata. Sau
in azot lichid ((!F0D$). !iofilizarea ( 'esicarea se foloseste in microbiologie pentru conservarea indefinite al tulpinilor unor
bacteria sporulate. &iofilizarea se foloseste pentru conservarea microorganismelor, serurilor immune si al unor reactivi
biologici. )n esenta e o criodesicare.
$*. Metabolismul microbian. !articularit;:ile. Enzimele bacteriene. &lasi'carea
rolul in 'ziologia microbian;. Aplicarea practic; in microbiologie.
0etabolismul bacterian ! ansamblu de reacQii bioc-imice care au loc Nn celula vie, format din cata-
si ana- bolism.
:articularitPQile metabolismului bacterian:
)* metabolism unicelular, necompartimentat (toate procesele metabolice intr-o singurP celulP)
+* foarte ?e1ibil, diverse cPi metabolice (adaptare rapida la condiQiile mediului)
,* foarte intens (viteza reacQiilor este mare)
-* produsele intermediare din procesele catabolice pot f utilizate direct Nn calitate de precursori
pentru reacQiile anabolice (amfbolism)
.* prezenta catalizatori proteici specifci 8 en$ime
Aaracter special al / bct: active Nn limite largi de temperaturi (J-3,]A) Oi de pB (2-9)
Alasifcare /:
Aonstitutive, permanente
2nductive, adaptive, se sintetizeazP Nn prezenQa substratului (e1.: lactaza)
=epresive, sinteza lor este in-ibatP de acumularea Nn e1ces a produsului reacQiei catalizate
$upP locul de acQiune (exoen$ime endoen$ime)
$upP tipul reacQiei catalizate (oxido/reducta$e hidrola$e trans%era$e lia$e i$omera$e liga$e)
$upP impactul asupra ma/o
/nzime metabolice
/nzime de patogenitate (hialuronida$a colagena$a plasmocoagula$a hemoli$ina fbrinoli$ina
lecitina$a0
2mportanQa practicP a studierii enzimelor
1. 2dentifcarea Oi clasifcarea bacteriilor (enzimele determinP activitatea bioc-imicP specifcP a
bacteriilor)
2. ubstrat pt unele "#
'. $eterminarea mecanismelor patogenezei infecQiilor (unele enzime sunt responsabile de
producerea leziunilor Nn Qesutul gazdei)
*. "plicarea industrialP a enzimelor
$,. +utri:ia bacteriilor. %ipul nutri:iei si mecanismele transportului nutrien:ilor in
celula bacterian;. &lasi'carea m@o dupa sursele de carbon. +otiune de m@o sapro'te si
parazite.
%utriQia 8 modalitPQile prin care bacteriile asimileazP din mediu substanQele necesare pentru
metabolism.
0odul (tipul) de nutriQie ! absorbtiv.
%utritii se obtin prin solvire (sPruri minerale, AO
2
, O
2
) sau dupP o digestie prealabilP (proteine,
poliza-aride, lipide).
$igestia: .@ e1tracelularP; .- Nn spaQiul periplasmic
Cransportul transmembranar:
1. $ifuzie simplP: O
2
, AO
2
, "., nutrienQi liposolubili
2. $ifuzie facilitatP (permeaze): molecule mari
'. Cransport activ (proteine de transport specifce ! "#Atransportori)
*. CranslocaQie 8 substratul este modifcat (e1.: fosforilat) Nn timpul transportului membranar;
necesitP energie.
,. transport Ie ! secretie siderofori
/1creQia metaboliQilor 8 difuzie, proteine de transport, liza bacteriei
%ecesitPQile nutritive ale bacteriilor
%ecesitPQi elementare, de bazP: A, B, O, % Nn cantitPQi importante, , :, Ie, Aa, 0g, > Nn cantitPQi
mici Oi urme de Ao, Au, Gn, 0o
%ecesitPQi specifce:
bct prototrofe ! capabile a-Oi realiza integral sinteza metaboliQilor esenQiali
bct au1otrofe - solicitP suplimentar compuOi organici preformaQi (%actori de cre1tere0, care nu pot
f sintetizaQi de bacterie (e1.: "", baze purinice, pirimidinice, vitamine). :rezenQa lor Nn mediul de
culturP este indispensabilP creOterii acestor bacterii.
Alasifcarea bacteriilor dupP sursa de carbon
#acterii autotrofe 8 utilizeazP AO
2
ca unicP sursP de carbon (nepatogene)
#acterii -eterotrofe 8 utilizeazP carbonul din compuOii organici (glucide, acizi graOi, alcooli, etc)
#acteriile care utilizeazP materia organicP moartP sunt saprofte (reciclarea materiei organice)
#acteriile para$ite (obligate, facultative) trPiesc pe contul organismelor vii, aducRndu-le pre<udicii
#acteriile patogene reprezintP parazite care afecteazP grav gazda, provocRnd maladie sau moarte.
$-. &lasi'carea m@o dupa sursele de energie. Mecanismele de obtinere a energiei la
bacteriile chemoorganotro(e. &lasi'carea m@o dupa tipul de respiratie. E)emple.
Alasifcarea bacteriilor dupP sursa de energie
fototrofe 8 utilizeazP energia solarP (fotosint)
c-emotrofe 8 folosesc energia dega<atP din reacQiile c-imice de o1ido-reducere. /le necesitP un
substrat donor de hidrogen (e
-
Oi B
@
) Oi un substrat acceptor de hidrogen.
chemolitotro%e 8 donorul de B ! substanQP anorganicP
chemoorganotro%e 8 donorul de B ! substanQP organicP (glucoza, lipide...)
#acteriile patogene sunt c-emoorganotrofe
0ecanismele de obQinere a energiei la c-emoorganotrofe Nn funcQie de acceptorul fnal de B :
=espiraQie aerobP. "cceptorul fnal este o1igenul gazos. 2mplicP lanQul respirator de transport al
electronilor asociat 0At. :rodus fnal 8 B
2
O sau B
2
O
2
.
=espiraQie anaerobP. "cceptori fnali 8 compuOi anorganici (nitrat, sulfat, ). Cransportul de
electroni prin lanQul respirator. :roduse fnale 8 nitritul, amoniacul, sulfura (Nn prezenQa O 8 B
2
O
2
).
IermentaQie. ubstratul organic este metabolizat fPrP intervenQia unui agent o1idant e1tern.
AonstP Nn procese de o1-red care realizeazP numai o o1idare parQialP a substratului, donorul Oi
acceptorul de B
@
find substanQe organice. "stfel se a<unge de la un substrat mai redus la o
moleculP mai o1idatP (e1.: fermentare lacticP, fermentare alcoolicP, acidP mi1tP, acetoinicP, etc).
IermentaQia se poate desfPOura Nn prezenQa O2, dar fPrP intervenQia acestuia.
Alasifcarea bacteriilor dupP sursele de energie Oi carbon: fotoautotrofe (energie solarP, AO
2
);
foto-eterotrofe (en. sol., subst.org); c-emoautotrofe; c-emo-eterotrofe (c-emolito-eterotrofe,
c-emoorgano-eterotrofe).
$/. &resterea si multiplicarea bacteriilor. <azele multiplicarii culturilor periodice
4discontinue5 de bacterii. &ultivarea bacteriilor si conditiile 4principiile5 necesare pentru
cultivare.
AreOterea 8 mPrirea coordonatP a masei Oi volumului structurilor bacteriene ca rezultat al
proceselor de sintezP.
0ultiplicarea 8 creOterea numPrului de celule pe o unitate de suprafaQP sau de volum.
$iviziune binarP; Unmugurire (levuri, ciuperci levuriforme); "utoreproducere (virusuri); pori
(micete); Iragmentare (actinomicete)
&iclul celular 8 procesele care au loc de la formarea celulei pRna la urmPtoarea diviziune.
Iaza A 8 replicarea "$%
Iaza . 8 de latenQP, segregarea cromozomilor
Iaza $ 8 de diviziune, formarea septului
=eplicarea "$% depinde de masa criticP a celulei, iar separarea cromozomilor Oi diviziunea intervin
Nn momentul cRnd celula atinge o lungime 8 limitP.
:erioada dintre 2 diviziuni reprezintP timpul 2perioada0 de genera#ie (C
.
). $urata C
.
depinde de
specie Oi de condiQiile de creOtere (condiQii optime vitezP ma1imP).
AreOterea bacteriilor Nn laborator 8 cultivare izolare
Rolul izolarii bct0
1. 2dentifcarea mi/o (scop de diagnostic)
2. Cestatea sensibilitPQii lor faQP de "#
'. ObQinere produOi de biosintezP ("#, aa), bioconversie (-ormoni steroizi), fermentare (alcooli, acizi
organici, etc), producerea vaccinurilor, probioticelor...
:entru creOtere bacteriile au nevoie de nutrienQi Oi condiQii fzico-c-imice adecvate.
AondiQiile (principiile) de cultivare: ursP nutritivP adecvatP; ursP de energie; "pP; Cemperatura
potrivitP; pB adecvat; AoncentraQie optimP a o1igenului Oi a AO2; :resiune osmoticP adecvatP
%emperatura de creAtere
/1istP temperaturi minime, ma1ime Oi optime de dezvoltare a bacteriilor. Un raport cu temperatura
optimP deosebim:
psic-rofle 8 t^ optimP 1J-2J^ A. Aresc Oi la J^ A.
mezofle 8 optimum 'J-'7^ A (limite 1,-*,^ A)
termofle 8 optimum ,J-3J^ A (pRnP la 9,^ A)
-ipertermofle (cresc la 7J811J^ A)
pB
neutrofle (ma<oritatea, inclusiv cele patogene) 8 pB 3-7,,
acidofle 8 pB 2-3 (5actobacillus)
alcalofle 8 pB M4 (:seudomonas, Fibrio)
!resiunea osmotic;
-alotolerante (osmotolerante) 8 cresc Nn concentraQii reduse de %aAl (mediu izotonic cu mediul
intern al gazdei) 8 mi/o patogene
-alofle 8 preferP concentraQii mari de %aAl (1-'JK) 8 staflococi, vibrioni (3ibrio
parahaemol"ticus)
O)igenul
strict aerobe 8 cresc doar Nn prezenQa O
2
. ObQin energia prin respiraQie aerobP
microaerofle 8 necesitP concentraQii reduse de O
2
Oi 2-1JK AO2. ObQin energia prin respiraQie
sau fermentaQie. Neisseria Brucella Camp"lobacter
strict anaerobe 8 cresc doar Nn absenQa O
2
. ObQin energia prin fermentaQie sau uneori respiraQie
anaerobP. "bsenQa catalazei, supero1id dismutazei, pero1idazei. Clostridium Bacteroides
anaerobe aerotolerante 8 pot creOte Nn prezenQa O
2
, obQin energia prin fermentaQie, posedP
pero1idazP 4actobacillus streptococi
facultativ anaerobe 8 cresc Nn orice condiQii, obQin energia prin respiraQie sau fermentaQie

$1. Mediile de cultura. !rincipiile de clasi'care. Mediile uzuale. &omponenta.
Destinatia lor. Mani(estarea cresterii bacteriilor in medii lichide si solide.
0A ! soluQii/substrate solide, asigurP nutrienQii Oi condiQiile fzico-c-imice pt cultivarea bct.
:ot f utilizate pt: cultivarea (izolarea) bacteriilor; testarea sensibilitPQii la "#; stocarea sau
transportul culturilor bacreiene.
&erin:ele (a:; de M&0
a. necesitPQile nutritive Oi energetice bct
b. umiditate optimalP
c. pB optimal (7,2-7,*) Oi constant (caracter de tampon)
d. potenQial de o1ido-reducere optimal (anaerobi - rB
2
_,, aerobi 8 rB
2
M1J)
e. izotonic (J,,K %aAl)
f. steril Oi transparent
&lasi'carea M&0
$upP provenienQP
Empirice naturale. "u la bazP produse de origine animalP sau vegetalP (sRnge, ser, lapte, ouP,
cartof, e1tracte din carne, cord, creier, fcat, peOte, levuri, etc). AompoziQia c-imicP precisP nu
poate f controlatP.
!intetice 8 includ ingrediente c-imice pure, compoziQia c-imicP este cunoscutP cu e1actitate
!emisintetice
$upP consistenQP
4ichide (bulion)8 utilizate pentru obQinerea biomasei bacteriene Oi a produselor lor ("#, /, to1ine)
!olide 8 conQin 1J-1,K gelatinP sau 2-'K agar-agar (poliza-arid e1tras din alge roOii, t] topire 8
4J-1JJ]A, solidifcare 8 *2]A). :laca de gelozP Nn cutii :etri izolarea culturilor pure; geloza
NnclinatP (Nn pantP) acumularea culturilor pure.
!emisolide 8 J,2 8 J,, K agar-agar. e utilizeazP pentru studierea activitPQii bioc-imice sau a
mobilitPQii bacteriilor.
$upP compoziQia c-imicP (comple1itate) Oi destinaQie
0edii uzuale (universale, simple)
5p peptonat (apP@1K peptonP@J,,K %aAl)
Bulion peptonat 8 #: (e1tract apos din carne @ 1K peptonP@J,,K %aAl)
6elo$a nutritiv (#: @ 2-'K agar-agar)
6elatina nutritiv (#: @ 1J-1,K gelatinP)
unt utilizate pentru creOterea bacteriilor nepretenQioase la cultivare
terilizarea prin autoclavare: 12J]A, 2J min
0edii comple1e:
elective
selective:
pe mediu solid
pe mediu lic-id ! mediu de imbogatire
diferential-diagnostice ($$)
izolare cultura pura
multitest, pt acumulare cultura pura si identifcare preliminara
identifcare fnala
speciale
de transport
Medii elective 8 formate din medii simple cu adaos de componente care permit creOterea mi/o
e1igente nutritiv (bulion-ser, bulion glucozat, gelozP-sRnge 8 streptococi neisserii; ser coagulat 8
corinebacterii, etc)
Medii selective 8 medii solide cu adaos de componente sau cu condiQii fzico-c-imice particulare
care stimuleazP creOterea unor specii Oi in-ibP creOterea altor specii (geloza salinP - staflococi,
geloza alcalinP - vibrioni, mediul :los&irev - !almonella !higella etc0
Mediile de 7mbog#ire reprezintP medii selective lic-ide, utilizate pentru NmbogPQirea ?orei patogene
Oi in-ibarea ?orei de asociaQie dintr-un prelevat plurimicrobian (e1: materii fecale)
a* 0ediul 0uller (#:@5ugol@AaAO
'
@-iposulft)
b* 0ediul >auTmann (mediul 0uller@bilP@verde de briliant) 8 !almonella
c* #ulion cu selenit 8 !higella !almonella
d* "pP peptonatP alcalinP (pB!4) 83ibrio cholerae
e* >itt-Carrozzi (#:@J,,K glucozP@bucPQi de fcat) 8 pentru anaerobi
Medii dieren!ial-diagnostice "##$ 8 permit diferenQierea speciilor bacteriene Nn baza activitPQii
lor bioc-imice (za-arolitice, proteolitice, lipolitice, de o1ido-reducereS)
unt construite dupP urmPtoarea sc-emP: #azP nutritivP@substrat@indicator (la necesitate)
Medii 88 pentru i$olarea culturii pure
tudierea proprietPQilor za-arolitice
/ndo (gelozP@lactozP@fucsinP@-iposulft de %a)
5evin (gelozP@lactozP@eozinP@albastru metilen)
:los&irev (gelozP@lactozP@roOu neutru@sPruri de acizi biliari@verde de briliant)
Aoloniile lactozo-pozitive vor f colorate (ro1ii pe /ndo, :los&irev, albastru/violete pe 5evin)
tudierea proprietPQilor de o1ido-reducere
0ediul cu sulft de #i 8 pentru almonella (colonii negre 8 reducerea sulftului Nn sulfura de #i)
0ediul >lauberg (gelozP-sRnge cu telurit de >) 8pentru Cor"nebacterium diphtheriae
tudierea proprietPQilor lipolitice
.eloza cu gPlbenuO de ou 8 bacteriile cu lecitinazP formeazP un -alou opac Nn <urul coloniei
tudierea proprietPQilor -emolitice
.eloza-sRnge (geloza@,-1,K sRnge defbrinat) 8 in cazul -emolizei Nn <urul coloniilor apare o zonP
clarP
Medii 88 multitest pentru acumularea culturii pure 1i identifcare preliminar
=ussel 8gelozP@1K lactozP, J,1K glucozP, indicator
>ligler 8 identic =ussel@sulfat de Ie (detectarea B
2
)
Ol&eniQ&i 8 identic >ligler@1K za-arozP@uree
2ndicatorul "ndrede 8 fucsinP@%aOB
cindarea glucidelor (acid - ", acid Oi gaz - ".) duce la modifcarea pB Oi vira<ul culorii mediului
din roOu Nn galben. Un pantP se apreciazP lactoza/za-aroza (o1idare), Nn coloanP-glucoza
(fermentare).
:roducerea B
2
8 Nnnegrirea mediului
Medii 88 pentru identifcarea fnal
`irul pestriQ Biss (lic-id sau semisolid): tuburi ce conQin soluQii J,,K de diferite glucide Oi indicator.
"precierea 8 dupP modifcarea culorii (acid - ") Oi apariQia bulelor de gaz (acid Oi gaz - ".)
0edii cu "" (lizinP, argininP, ornitinP) Oi indicatori
Medii speciale 8 pentru izolarea unor anumite bacterii (Iinn, :opescu, 5o6enstein-Vensen 8pentru
agen#ii tuberculo$ei, abouraud 8 %ungi)
Medii de transport 8 transportare/stocare material (prelevat). 0enQine Nn viaQP bacteriile, fPrP a
favoriza multiplicarea lor. 0ediul cu glicerinP 'JK; oluQie tampon-fosfat; oluQie %aAl 'K; 0ediul
AarE-#lair; 0ediul tuart (%aAl, J,,K agar, tioglicolat de %a, albastru de metilen) 8 pentru anaerobi,
neisserii, etc
:entru cultivarea bacteriilor o cantitate micP de material ce conQine bacterii (inoculum) se Nntroduce
Nntr-un mediu de culturP (NnsPmRnQare, inoculare), care ulterior va f incubat Nn termostat (pentru
asigurarea temperaturii optime).
Un timpul incubPrii (14-2*-*4 oreS..) bacteriile cresc Oi se divid, formRnd o culturP bacterianP
2totalitatea bacteriilor acumulate prin multiplicare intr/un mediu0.
M*tuberculosis 8 '-, sPptPmRni
3*cholerae 8 3-12 ore
AulturP purP 8 formatP din bacterii de aceeaOi specie (indispensabilP identifcPrii)
AulturP mi1tP 8 compusP din bacterii de specii diferite
CulpinP 8 populaQie microbianP constituitP din descendenQii unei singure izolPri Nn culturP purP, care
va f studiatP ulterior.
AlonP 8 populaQie care rezultP din multiplicarea unei singure celule
0anifestarea creOterii Oi multiplicPrii bacteriilor
Un mediu lic-id
9urbiditate uni%orm
:ormarea unei pelicule la suprafaQa mediului (vibrioni, Eersinia - agentul pestei)
:ormarea unui sediment la fundul tubului sau pe pereQi (streptococi, Bacillus anthracis)
Un mediu solid 8 formarea coloniilor
Colonie 8 o aglomerare de bacterii care se dezvoltP dintr-o singurP celulP sau un grup de celule
(LIA - unitate formatoare de colonii) pe suprafaQa unui mediu solid. Iiecare specie bacterianP
formeazP colonii specifce (caracter util Nn identifcare).
Aaracteristica coloniilor
a. $imensiuni 8 colonii mici (J,1-1mm), medii (1-2mm), mari (2-'mm)
b. Aontur (margini) 8 neted, ondulat, zimQat, lobat, etc
c. uprafaQP 8 platP, bombatP, conve1P, ombilicatP, etc
d. IormP 8 punctiformP, circularP, flamentoasP, neregulatP
e. Auloare (pigmentaQie) 8 albP, galbenP, aurie, etc
f. $ensitate 8 opacP, transparentP, etc
g. AonsistenQP 8 cremoasP, untoasP, uscatP, mucoidP
Cipurile de colonii: Aolonii (smout-) 8 rotunde, netede, umede, lucioase; Aolonii = (roug-) 8
margini neregulate, suprafaQa uscatP, rugoasP
Aaracterele de culturP ale bacteriilor ! e1igenQele nutritive (medii, temperaturP, pB, aerare, etc),
viteza Oi manifestarea creOterii pe medii lic-ide Oi solide
$inamica multiplicPrii bacteriilor Nn culturi
Un funcQie de modul de dezvoltare a culturilor bacteriene se disting:
Aulturi discontinue
Aulturi continue
Aulturi sincrone
Culturile discontinue se obQin la cultivarea bacteriilor Nn volum limitat de mediu. "stfel de culturi
sunt obQinute Oi utilizate Nn laboratorul microbiologic
Iazele dezvoltPrii unei culturi discontinue
2. Iaza de lag 8 faza de adaptare la condiQiile mediului, bacteriile sunt active metabolic, cresc Nn
dimensiuni, dar nu se divid. $urata este variabilP (2-* ore); depinde de starea bacteriei, condiQiile
mediului, etc
22. Iaza logaritmicP 8 bacteriile cresc Oi se divid cu vitezP ma1imalP constantP, curba evolueazP
e1ponenQial. #acteriile sunt foarte sensibile la agenQi antimicrobieni (culturi utile pentru testarea
sensibilit#ii la antibiotice). $urata 8 4-1J ore.
222. Iaza staQionarP 8 rata celulelor care se multiplicP scade treptat, numPrul celulelor vii rPmRne
constant mai multe ore. Aauza 8 consumarea nutrienQilor, acumularea metaboliQilor to1ici.
0orfologia bacteriilor este tipicP speciei, apar incluziuni, spori (culturi utile pentru identifcare).
ensibilitatea la agenQii antimicrobieni scade. $urata 8 1J-12 ore.
2F. Iaza de declin (letalitate) 8 bacteriile mor progresiv.

Cultura continu 8 se realizeazP cRnd mediul de culturP este continuu reNnnoit Oi NmbogPQit cu
o1igen cu evacuarea unei cantitPQi de culturP. e realizeazP Nn chemostate sau turbidostate, cultura
a?Rndu-se permanent Nn faza e1ponenQialP. e utilizeazP Nn microbiologia industrialP. Un intestin 8
culturi continue.
Culturi sincrone 8 culturi Nn care bacteriile se divid Nn acelaOi timp. +++
$2. Metoda bacteriologic; in diagnosticul bolilor in(ec:ioase. 3copul. !relevate de la
pacien:i si din mediul ambiant. !rincipiile de recoltare ambalare si transportare in
laborator. !regatirea probelor pentru investigatiile de laborator.
"xamenul bacteriologic const4 :n inocularea prelevatelor pe medii de cultur4 pentru izolarea culturilor pure de bacterii
(tulpinilor) care vor fi ulterior identificate, testate vis(a(vis de antibiotice, eventual conservate.
9xamenul bacteriologic const4 din c7teva etape succesive, de la prelevarea (recoltarea) probelor biologice p7n4 la remiterea
rezultatelor
#aza pre$analitic% (responsabilitatea medicului)
Prescrierea investiga8iei (:n func8ie de datele examenului clinic 6i paraclinic). Gn ordonan84 se fixeaz4 identitatea
medicului, a pacientului, scopul analizei, manifest4rile patologice, locul, data apari8iei, alte date1 imunosupresie, tratament cu
antibiotice, graviditate, etc.
Prelevarea probelor
( ,legerea prelevatului (de la poarta de intrare, locul multiplic4rii sauH6i din c4ile de eliminare a agentului patogen)
Materiale de examinat (preleate) de la pacien&i1 Secre8ii rino(faringiene, Sput4, Puroi, 9xudate, S7nge, &$E, =rin4, Mase
fecale, +ioptate, Material cadaveric
Materiale de examinat din mediul extern1 ,p4, ,limente, Sol, ,er, &ava/e, Bectori
Modul de prelevare (recoltare)
( Gn recipiente sterile
( Eespect7nd regulile de autoprotec8ie
( &a debutul bolii
( P7n4 la administrarea antibioticelor
#ransportarea
( )mediat4 sau utiliz7nd medii de transport, cu respectarea condi8iilor speciale dup4 necesitate
( Gn ambala/ special (cutii metalice, pungi din plastic...)
Gn fi6a de :nso8ire s4 fie indicat4 identitatea pacientului, v7rsta, sexul, natura prelevatului, data, ora prelev4rii, scopul
investiga8iei.
$6. E)amenul bacteriologic. Etapele de izolare a culturilor pure de bacterii aerobe.
Columul de lucru la 'ecare etapa. !rincipiile de identi'care a culturii pure.
/1amenul bacteriologic ! inocularea prelevatel pe 0A izolare cultura pura identifcare, testare
sensibilitate la "#, eventual conservare.
/tape e1amen bacteriologic:
1. Iaza pre-analiticP (responsabilitatea medicului)
:rescrierea investigaQiei (Nn funcQie de datele e1amenului clinic Oi paraclinic). Un ordonanQP se
f1eazP identitatea medicului, a pacientului, scopul analizei, manifestPrile patologice, locul, data
apariQiei, alte date: imunosupresie, tratament cu antibiotice, graviditate, etc.
2. :relevarea probelor
"legerea prelevatului (de la poarta de intrare, locul multiplicPrii sau/Oi din cPile de eliminare a
agentului patogen)
0odul de prelevare (recoltare) :
Un recipiente sterile
=espectRnd regulile de autoprotecQie
5a debutul bolii
:RnP la administrarea antibioticelor
'. Cransportarea
2mediatP sau utilizRnd medii de transport, cu respectarea condiQiilor speciale dupP necesitate
Un ambala< special (cutii metalice, pungi din plastic...)
Un fOa de NnsoQire sP fe indicatP identitatea pacientului, vRrsta, se1ul, natura prelevatului, data, ora
prelevPrii, scopul investigaQiei)
0ateriale de e1aminat (prelevate) de la pacienQi: ecreQii rino-faringiene; putP; :uroi; /1udate;
Rnge; 5A=; LrinP; 0ase fecale; #ioptate; 0aterial cadaveric
0ateriale de e1aminat din mediul e1tern: "pP; "limente; ol; "er; 5ava<e; Fectori, etc
EDAME+EL FA&%ER#OLO.#& !E+%RE &EL%ER#LE AEROFE
:relevatul este supus examenului macroscopic 2modifcarea aspectului, a mirosului, etc) - orientare
Nn diagnostic
$upP necesitate, probele sunt supuse pregPtirii pentru investigaQie (diluare, omogenizare,
centrifugare, etc)
Examinarea microscopic (preparate native, .ram, Gie-l-%eelsen, #urri-Binss...) 8 prezenQa mi/o,
forma, cantitatea, .@/-.
% etap& 8 2GO5"=/" AL5CL=25O= :L=/
copul izolPrii - de a obQine o culturP purP dintr-un melan< de celule bacteriene sau dintr-un produs
patologic.
Ce-nici utilizate:
o :rin epuizarea inoculului pe suprafaQa gelozei din cutia :etri (NnsPmRnQare Nn striuri paralele,
NnsPmRnQare Nn cadrane, etalarea consecutivP pe trei cutii).
o 0etoda diluQiilor logaritmice a inoculului Nn gelozP topitP Oi rPcitP la ,J^ A (1J
-1
, 1J
-2
,...), apoi
turnate Nn cutii :etri sau eprubete.
2ncubare Nn termostat la '7^ A, 14-2* - (Nn funcQie de C
.
).
0etode speciale de izolare Nn culturi pure: bct sporulate: NncPlzirea prealabilP a prelevatului 4J^ A 8
2J min; bct acido-rezistente: tratarea prealabilP cu acid a prelevatului Oi neutralizarea ulterioarP cu
o bazP; bct din asociaQii cu numPr minim de mi/o patogene: NmbogPQirea prealabilP a ?orei
patogene utilizRnd medii de NmbogPQire; bct cu virulenQP NnaltP Oi pretenQioase la cultivare:
inocularea la animalele de laborator sensibile
%% etap& 8 "AL0L5"=/" AL5CL=22 :L=/
/1aminarea macroscopicP a coloniilor crescute (formP, culoare, dimensiuni, etc)
/1aminarea microscopicP (frotiu .ram) a coloniilor suspecte confrmarea puritPQii culturii
=epicarea coloniilor suspecte pe gelozP Nn pantP acumularea culturii pure
Cermostat, '7^ A, 14-2* ore
%%% etap& 8 2$/%C2I2A"=/" AL5CL=22 :L=/
Ferifcarea puritPQii culturii (frotiu .ram)
(dentifcarea culturii pure constP Nn evidenQierea unor caractere specifce ale acestei culturi pentru a
o include Nntr-o familie, gen, specie, variantP
e studiazP caracterele: 0orfologice; Cinctoriale; $e culturP; Biochimice; "ntigenice
(seroidentifcarea); $e patogenitate; ensibilitatea la bacteriofagi (fago-identifcarea); ensibilitatea
la "#
%' etap& 8 /F"5L"=/" =/GL5C"C/5O=, IO=0L5"=/" 2 /52#/="=/" =a:L%L5L2
Aompararea rezultatelor obQinute cu caracterele speciilor bacteriene cunoscute pentru a gPsi
asemPnPri.
/1emplu de rPspuns: $in proba e1aminatP a fost izolatP tulpina de Cor"nebacterium diphtheriae,
biovar gravis, to1@, sensibilP la ...., rezistentP la .....
3%ED#EREA A&%#C#%GH## F#O&B#M#&E A FA&%ER##LOR
"ctivitatea za-aroliticP (Oirul Biss, coagularea laptelui, etc)
"ctivitatea proteoliticP
$egradarea proteinelor native (lic-eferea gelatinei sau a serului coagulat, peptonizarea laptelui,
etc)
/videnQierea enzimelor specifce (ureazP, decarbo1ilaze, dezaminaze, etc) prin detectarea
produsele fnale ale reacQiilor: B
2
, %B
'
, indolS
o $epistarea producerii B
2
: formarea sulfurii de fer de culoare neagrP Nn mediile multitest 8
>ligler, Ol&eniQ&i, etc; plasarea unei benzi de -Rrtie de fltru NmbibatP cu acetat de :b deasupra #:
Nn care creOte cultura studiatP (formarea sulfurii de :b NnnegreOte -Rrtia)
o $epistarea indolului (produs al metabolizPrii triptofanului) 8 benzi de -Rrtie Nmbibate cu acid
o1alic. Un prezenQa indolului indicatorul vireazP Nn roz.
o $epistarea amoniacului (ureaza) 8 -Rrtia de turnesol se coloreazP Nn albastru.
o $epistarea catalazei (B
2
O
2
.... B
2
O @ O
2
): cultura se amestecP cu o picPturP de apP o1igenatP 8
apariQia bulelor de gaz
o $epistarea o1idazei (detectarea prezenQei citocromo1idazei din lanQul respirator)
=eactiv 8 di 2tetra0metil/para%enilen/diamin (benzi sau rondele de -Rrtie Nmbibate cu reactiv,
creioane, etc)
O1idarea reactivului 8 culoare violetP-neagrP
O1idazo@ : %eisseria, Fibrio, :seudomonas
O1idazo- : /nterobacteriaceae
o $epistarea lecitinazei 8 mediu cu gPlbenuO de ou 1JK - formarea unui -alou opac Nn <urul
coloniilor
o $epistarea lipazei 8 mediu cu C6in 4J 1K8 -alou opac Nn <urul coloniilor (precipitarea acizilor
graOi)
o $epistarea -emolizinei 8 gelozP-sRnge ,-1JK - zonP clarP Nn <urul coloniei
o $epistarea "$%azei, fosfatazei, etc
:robele sunt incubate la '7^ A, 14-2* -
#denti'carea rapid;
Ltilizarea galeriilor miniaturizate standarde (economie de timp, spaQiu, material)
istemul ":2 8 o galerie din plastic formatP din numeroase alveole care conQin fecare un mediu
des-idratat diferit (glucide, "", etc). "lveolele sunt inoculate cu o suspensie bacterianP testatP Oi
incubate. Llterior la necesitate se adaugP reactive pentru detectarea metaboliQilor particulari.
5ectura 8 conform unui cod de cifre sau computerizat
*7. Metodele de creare a condi:iilor de anaerobioz; pentru cultivarea anaerobilor.
#zolarea culturilor pure prin metoda 8eissler. Columul de lucru la 'ecare etapa.
!articularitatile de identi'care a culturilor pure.
/b"0/%L5 #"AC/=2O5O.2A :/%C=L AL5CL=2 "%"/=O#/ (clostridiene, neclostridiene)
AondiQia principalP 8 cultivare Nn absenQa o1igenului
Ltilizarea mediilor anaerobe (>itt-Carrozzi regenerat - 1JJ^ A, 2J min, rPcit, acoperit cu vazelinP;
NnsPmRnQarea Nn gelozP Nn coloanP)
Arearea condiQiilor de anaerobiozP
Metoda f$ic 8 utilizarea anaerostatului
Metoda chimic 8 Nn e1icator se Nntroduc substanQe ce f1eazP o1igenul (pirogalol@bazP); utilizarea
gas-pac-etelor
Metoda biologic Iortner 8 cultivarea concomitentP a aerobilor Oi anaerobilor
=ecoltarea 8 cu precauQie, evitRnd contactul cu aerul (Nn seringi, utilizRnd medii speciale)
% etap& 8 U0#O.ac2=/" "%"/=O#25O=
UnsPmRnQarea prelevatului Nn 2 eprubete cu mediul >itt-Carrozzi regenerat
UncPlzirea unui tub la 4J^ A, 2J min 8 distrugerea ?orei nesporogene
2ncubarea la '7^ A, 2*-*4 - (va avea loc NnmulQirea anaerobilor)
%% etap& - 2GO5"=/" AL5CL=22 :L=/ $/ "%"/=O#2
tudierea caracterelor de culturP 8 tulburarea mediului, descompunerea bucPQilor de fcat, etc
2zolarea culturii pure de anaerobi prin metoda Geissler (NnsPmRnQarea a J,1 ml din mediul >-C pe '
cutii cu gelozP-sRnge glucozatP consecutiv). 2ncubarea Nn anaerostat/e1icator/gas-pac&, 2*-*4 -
0etoda deinberg 8 diluQii succesive a culturii Nn gelozP glucozatP lic-efatP Oi aspirarea Nn tuburi
lungi Oi Nnguste, Nnc-ise ermetic. 2ncubarea Nn termostat, 2* -
%%% etap& - "AL0L5"=/" AL5CL=22 :L=/
tudierea macroscopicP a coloniilor
/1aminarea microscopicP (frotiu .ram) a coloniilor suspecte
=epicarea Nn mediul >-C regenerat pentru acumularea culturii pure
2ncubarea Nn termostat, 2* -
%' etap& - 2$/%C2I2A"=/" AL5CL=22 :L=/ $/ "%"/=O#2
Ferifcarea puritPQii culturii pure (frotiu .ram)
tudierea caracterelor culturii pure izolate (cu respectarea condiQiilor de anaerobiozP)
' etap& - /F"5L"=/" =/GL5C"C/5O=, IO=0L5"=/" `2 /52#/="=/" =a:L%L5L2
*1. Antagonismul microbian. %ipurile. Mecanismele. Metodele de studiere. Aplicarea
practica. Eubioticele. E)emple.
#2OCO: 8 spaQiu cu condiQii de viaQP particulare (con<unctiva, mucoasa intestinalP, orofaringe, vagin,
tegument, etc), populat Oi transformat de asociaQii de finQe vii.
02A=O#2OA/%OGa (comunitate microbianP) 8 asociaQii microbiene ce populeazP un biotop.
0icroorganismele prezente Nntr-un biotop particular constituie microfora acestui -abitat (m/f
cutanatP, intestinalP, etc). "ceasta <oacP un rol important Nn prote<area gazdei faQP de o invazie
microbianP ulterioarP, actionRnd prin urmPtoarele mecanisme:
1. competiQia pentru aceiaOi nutrienQi;
2. competiQia pentru aceiaOi = de pe celulele gazdei;
'. producQia de bacteriocine; vitamine;
*. producerea de acizi graOi volatili sau alQi metaboliQi;
,. stimularea continuP a sistemului imun;
3. stimularea producerii unor factori imuni de protecQie (anticorpii naturali).
Untre microorganismele unui biotop se pot stabili relaQii:
2ndiferente (neutralism)
Iavorabile (comensalism/satelitism, simbiozP/mutualism, sinergism)
$efavorabile (parazitism, antagonism)
"ntagonism 8 o specie in-ibP sau omoarP altP specie prin mecanisme specifce sau nespecifce
0i/o care manifestP activitate in-ibitoare 8 antagonist ("), mi/o care suferP 8 concurent (A).
Antagonism nespeci'c:
"ntagonistul este mai activ, utilizRnd nutrienQii, o1igenul.
"ntagonistul produce metaboliQi to1ici (acizi, indol, B
2
, amoniac, pero1id, etc).
Antagonism speci'c 8 antagonistul produce substanQe cu acQiune specifcP asupra unui sau mai
multor concurenQi ("#, bacteriocine).
/fectul acQiunii unui antagonist asupra concurentului poate f bacteriostatic sau bactericid (uneori
bacteriolitic).
Ltilizarea practicP a antagonismului microbian:
1. depistarea mi/o 8 producenQi de antibiotice (micete, actinomicete, bacterii)
2. obQinerea produselor biologice curative de origine microbianP (probiotice, eubiotice/sinbiotice):
5actobacterina, Aolibacterina, #ifdumbacterina, #ifcol, etc
'. crearea biocenozelor favorabile organismului
0/CO$/5/ $/ CL$2L "5 "%C".O%20L5L2
<n mediu solid (metoda tranOeei) 8 antagonistul se NnsPmRnQeazP Nn centrul cutiei, concurenQii 8
perpendicular. Cermostat 2*-. "precierea 8 dupP dimensiunea zonei de in-ibiQie a creOterii culturii
concurentului.
<n mediu semisolid 8 2 strat 8 antagonistul, 22 strat 8 concurentul. Cermostat 2*-. "precierea 8
zonP clarP Nntre straturi.
<nsm=n#area 7n mediu lichid (#:) a unui numPr egal de " Oi A. $upP 2* - de incubaQie se
reNnsPmRnQeazP J,1 ml pe placa cu gelozP. e comparP numPrul coloniilor de " Oi A.
*$. Antibioticele. +otiune. &lasi'carea dupa producent spectrul si e(ectul de
actiune asupra celulei bacteriene. Mecanismele de actiune a antibioticelor. E)emple.
"%C2#2OC2A/ "%C2#2OC2A/ ("#) ("#)8 produse de origine naturalP (microbianP, animalP sau vegetalP), derivaQi semi- 8 produse de origine naturalP (microbianP, animalP sau vegetalP), derivaQi semi-
sintetici sau produse sintetice care in-ibP sau omoarP sintetici sau produse sintetice care in-ibP sau omoarP selectiv selectiv unele mi/o sau/Oi celule tumorale unele mi/o sau/Oi celule tumorale, ,
f fPrP a e1ercita ca regulP efecte to1ice asupra macroorganismului. PrP a e1ercita ca regulP efecte to1ice asupra macroorganismului.
&lasi'carea AF &lasi'carea AF
$upP efectul asupra celulei $upP efectul asupra celulei
#acteriostatic (tetraciclina, cloramfenicol #acteriostatic (tetraciclina, cloramfenicolS S) )
#actericid (streptomicina, polimi1ina) #actericid (streptomicina, polimi1ina)
#acteriolitic (peniciline, cefalosporine) #acteriolitic (peniciline, cefalosporine)
$upP spectrul de activitate $upP spectrul de activitate
spectru restrRns (Nngust) de acQiune ("# anti-.@, anti-.-, anti-tuberculoase, anti-micotice, anti- spectru restrRns (Nngust) de acQiune ("# anti-.@, anti-.-, anti-tuberculoase, anti-micotice, anti-
tumorale) tumorale)
spectru larg de acQiune (.@ Oi .-) spectru larg de acQiune (.@ Oi .-)
$upP producent (origine) $upP producent (origine)
fungicP (peniciline, cefalosporine,...) fungicP (peniciline, cefalosporine,...)
actinomiceta (aminoglicozide, macrolide, cloramfenicol, etc) actinomiceta (aminoglicozide, macrolide, cloramfenicol, etc)
microbianP (bacitracina din microbianP (bacitracina din Bacillus subtilis Bacillus subtilis, gramicidina din , gramicidina din Bacillus brevis Bacillus brevis, polimi1ina din , polimi1ina din
Bacillus polim"xa Bacillus polim"xa) )
vegetalP 8 ftoncidele (alicina, rafaninP, imaninP) vegetalP 8 ftoncidele (alicina, rafaninP, imaninP)
animalP (lizozimul 8 din albuO de ou, ecmolina 8 din oase de peOte, eritrina 8 din masP animalP (lizozimul 8 din albuO de ou, ecmolina 8 din oase de peOte, eritrina 8 din masP
eritrocitarP, splenocitina 8 din splinP) eritrocitarP, splenocitina 8 din splinP)
$upP $upP compo compoziQia c-imicP (beta-lactamice, macrolide, aminoglicozide, fenicoli, polipeptide, ziQia c-imicP (beta-lactamice, macrolide, aminoglicozide, fenicoli, polipeptide,
poliene, sulfamide, c-inolone Oi ?uoroc-inolone, nitrofurani, etc) poliene, sulfamide, c-inolone Oi ?uoroc-inolone, nitrofurani, etc)
Mecanismul de ac:iune al AF Mecanismul de ac:iune al AF
o o "# cu "# cu ac#iune asupra sinte$ei peretelui celular ac#iune asupra sinte$ei peretelui celular (dereglarea sintezei peptidoglicanului) (dereglarea sintezei peptidoglicanului)
#eta-lactamice (peniciline, cefalosporine). $eregleazP procesul de sintezP a :., in-ibRnd #eta-lactamice (peniciline, cefalosporine). $eregleazP procesul de sintezP a :., in-ibRnd
transpeptidazele (Qinta - :I:) transpeptidazele (Qinta - :I:)
Fancomicina, teicoplanina (bloc-eazP transferul pentapeptidului din 0A: spre peretele celular) Fancomicina, teicoplanina (bloc-eazP transferul pentapeptidului din 0A: spre peretele celular)
#acitracina (bloc-eazP reciclarea moleculelor de transport transmembranar - bactoprenol) #acitracina (bloc-eazP reciclarea moleculelor de transport transmembranar - bactoprenol)
Iosfomicina (bloc-eazP piruviltransferaza, implicatP Nn sinteza acidului %-acetil muramic) Iosfomicina (bloc-eazP piruviltransferaza, implicatP Nn sinteza acidului %-acetil muramic)
/fectul acestor "# este bactericid/litic, doar celulele metabolic active sunt omorRte. /fectul acestor "# este bactericid/litic, doar celulele metabolic active sunt omorRte. %u afectea %u afecteazP zP
celulele eucariote (lipsa :.). celulele eucariote (lipsa :.).
o o "# cu "# cu ac#iune asupra MEx 1i a MCt ac#iune asupra MEx 1i a MCt
5B polipeptidice 5B polipeptidice (polimi1ina, colistina). e f1eazP pe membrane bacteriene (Nn special pe lipidul " (polimi1ina, colistina). e f1eazP pe membrane bacteriene (Nn special pe lipidul "
(0/ la bacterii .-), provocRnd dezorganizarea lor. /fect bactericid. (0/ la bacterii .-), provocRnd dezorganizarea lor. /fect bactericid.
5B polienice 5B polienice (nistatina, levorina, amfotericina #, etc). e f1eazP pe sterolii 0A: ale micetelor, (nistatina, levorina, amfotericina #, etc). e f1eazP pe sterolii 0A: ale micetelor,
perturbRnd respiraQia Oi dezorganizRnd 0A: (permeabilitate e1cesivP Oi moartea celulei). perturbRnd respiraQia Oi dezorganizRnd 0A: (permeabilitate e1cesivP Oi moartea celulei).
"ceste "# acQioneazP Oi asupra celulelor Nn repaos. =elativ to1ice, Nn special nefro. "ceste "# acQioneazP Oi asupra celulelor Nn repaos. =elativ to1ice, Nn special nefro.
o o "# cu "# cu ac#iune asupra ribo$omilor ac#iune asupra ribo$omilor
'J (aminoside: streptomicina, &anamicina, 'J (aminoside: streptomicina, &anamicina, gentamicina, gentamicina, tobramicina, ami&acina; tetracicline) tobramicina, ami&acina; tetracicline)
,J (cloramfenicol, triamfenicol; macrolide: eritromicina, oleandomicina; lincosamide: clindamicina, ,J (cloramfenicol, triamfenicol; macrolide: eritromicina, oleandomicina; lincosamide: clindamicina,
lincomicina). lincomicina).
e leagP pe receptori specifci de pe subunitPQile 'J sau ,J, perturbRnd sinteza proteicP (in-ibiQia e leagP pe receptori specifci de pe subunitPQile 'J sau ,J, perturbRnd sinteza proteicP (in-ibiQia
transpeptidazei, a translocaQiei peptidelor, etc). =ezultP in-ibiQia sintezei proteice sau sinteza transpeptidazei, a translocaQiei peptidelor, etc). =ezultP in-ibiQia sintezei proteice sau sinteza
proteinelor nefuncQionale. /fectul este bacteriostatic (aminosidele 8 bactericid), doar asupra proteinelor nefuncQionale. /fectul este bacteriostatic (aminosidele 8 bactericid), doar asupra
celulelor active metabolic. celulelor active metabolic.
o o "# cu "# cu ac#iune asupra aci$ilor nucleici ac#iune asupra aci$ilor nucleici
>i%ampicina >i%ampicina 8 in-ibP "=%-polimeraza "$%-dependentP. =ezultP stoparea sintezei "=%m 8 in-ibP "=%-polimeraza "$%-dependentP. =ezultP stoparea sintezei "=%m
Novobiocina Novobiocina , , Chinolonele Chinolonele (acidul nalidi1ic, cipro?o1acina, o?o1acina) 8 bloc-eazP activitatea topo- (acidul nalidi1ic, cipro?o1acina, o?o1acina) 8 bloc-eazP activitatea topo-
izomerazelor, intervenind Nn conformaQia "$%-ului. /fect bactericid. izomerazelor, intervenind Nn conformaQia "$%-ului. /fect bactericid.
!ul%amidele 1i trimetoprimul !ul%amidele 1i trimetoprimul perturbP sinteza acidului folic Oi folaQilor (cofactori Nn sinteza "%). perturbP sinteza acidului folic Oi folaQilor (cofactori Nn sinteza "%).
"ctivitate bacteriostaticP. "ctivitate bacteriostaticP.
!roducerea AF0 !roducerea AF0 0etoda biologicP; 0etoda sinteticP; 0etoda semi-sinteticP 0etoda biologicP; 0etoda sinteticP; 0etoda semi-sinteticP
Etapele metodei biologice0 Etapele metodei biologice0
1. 1. Aultivarea tulpinilor-producente (e1.: Aultivarea tulpinilor-producente (e1.: &enicillium notatum 5ctinom"ces griseum etc &enicillium notatum 5ctinom"ces griseum etc) Nn mediu ) Nn mediu
lic-id adecvat lic-id adecvat
2. 2. /1tragerea "# /1tragerea "#
'. '. :urifcarea Oi concentrarea "# :urifcarea Oi concentrarea "#
*. *. Aontrolul to1icitPQii Aontrolul to1icitPQii
,. ,. $eterminarea activitPQii "# $eterminarea activitPQii "#
"ctivitatea "# se mPsoarP Nn unitPQi de masP (g, mg, "ctivitatea "# se mPsoarP Nn unitPQi de masP (g, mg, X Xg) sau de acQiune (L"). 1 L" 8 cantitatea g) sau de acQiune (L"). 1 L" 8 cantitatea
minimalP de "# care in-ibP creOterea unei tulpini de referinQP Nn condiQii standarde. :enicilina 8 1L" minimalP de "# care in-ibP creOterea unei tulpini de referinQP Nn condiQii standarde. :enicilina 8 1L"
! J,3 Xg de substanQP purP ! J,3 Xg de substanQP purP
&erin:ele (a:; de AF0 &erin:ele (a:; de AF0 Co1icitate selectivP; /fect terapeutic cu doze minime; "ctivitate de lungP Co1icitate selectivP; /fect terapeutic cu doze minime; "ctivitate de lungP
duratP; pectru restrRns de acQiune; P fe solubile Oi absorbite uOor; P nu provoace efecte duratP; pectru restrRns de acQiune; P fe solubile Oi absorbite uOor; P nu provoace efecte
secundare; P nu se dezvolte rezistenQa contra "#; P fe ieftine secundare; P nu se dezvolte rezistenQa contra "#; P fe ieftine
**. Rezisten:a microbilor la antibiotice tipurile. Mecanismele rezisten:ei dobindite
si mani(estatea ei. &ombaterea rezisten:ei.
Aauzele: Iactori genetici, proprii bacteriilor; Iactori ce favorizeazP selecQia Oi difuzarea tulpinilor Aauzele: Iactori genetici, proprii bacteriilor; Iactori ce favorizeazP selecQia Oi difuzarea tulpinilor
bacteriene rezistente bacteriene rezistente
%ipurile de rezisten:;0 %ipurile de rezisten:;0
o o %aturalP, ereditarP, de specie, prezentP la toQi membrii unei specii sau gen %aturalP, ereditarP, de specie, prezentP la toQi membrii unei specii sau gen
lipsa #intei lipsa #intei 8 e1.: micoplasme, micete; 8 e1.: micoplasme, micete;
imposibilitatea de a atinge #inta imposibilitatea de a atinge #inta 8 e1.: 0Ecobacterium (cerurile, lipidele NmpiedicP pPtrunderea 8 e1.: 0Ecobacterium (cerurile, lipidele NmpiedicP pPtrunderea
"# Nn citoplasmP); "# Nn citoplasmP);
bacteriile nu e%ectuea$ procesul inhibat de 5B bacteriile nu e%ectuea$ procesul inhibat de 5B 8 e1.: acidul folic este preluat din mediu 8 8 e1.: acidul folic este preluat din mediu 8
rezistenQP la sulfamide rezistenQP la sulfamide
o o "c-iziQionatP, dobRnditP, afecteazP tulpinile unei specii sensibile. $epinde de acQiunea de "c-iziQionatP, dobRnditP, afecteazP tulpinile unei specii sensibile. $epinde de acQiunea de
selecQie e1ercitatP de "# utilizate Nn tratament, urmatP de rPspRndirea ei (Nntre bacterii, selecQie e1ercitatP de "# utilizate Nn tratament, urmatP de rPspRndirea ei (Nntre bacterii, inter interuman, uman,
transmisie de origine animalP). transmisie de origine animalP).
$iminuarea permeabilitPQii membranare $iminuarea permeabilitPQii membranare
0odifcarea Qintei moleculare 0odifcarea Qintei moleculare
/liminarea e1cesivP a "# /liminarea e1cesivP a "#
2nactivarea enzimaticP a "#, care poate f -idrolizat (penicilinazP, cefalosporinazP) sau modifcat 2nactivarea enzimaticP a "#, care poate f -idrolizat (penicilinazP, cefalosporinazP) sau modifcat
structural (acetilaze, adenilaze, fosforilaze), etc. structural (acetilaze, adenilaze, fosforilaze), etc.
=ezistenQa dobRnditP se poate manifesta fenotipic (bacteriile Nn faza de repaos, formele \5) de =ezistenQa dobRnditP se poate manifesta fenotipic (bacteriile Nn faza de repaos, formele \5) de
bacterii) sau genetic (genotipic) bacterii) sau genetic (genotipic)
Rezisten:a genetic; Rezisten:a genetic; poate f: poate f:
Cromo$omial Cromo$omial, determinatP de mutaQii (1JK) , determinatP de mutaQii (1JK)
0ecanisme 0ecanisme: modifcarea Qintei moleculare, diminuarea permeabilitPQii membranare : modifcarea Qintei moleculare, diminuarea permeabilitPQii membranare
&lasmidic &lasmidic, epidemicP, realizatP prin transfer de gene prin intermediul plasmidelor = (poate f , epidemicP, realizatP prin transfer de gene prin intermediul plasmidelor = (poate f
rezistenQP multiplP). rezistenQP multiplP).
0ecanisme: 0ecanisme: inactivarea enzimaticP, modifcarea Qintei, substituQia/supraproducQia Qintei, e1creQie inactivarea enzimaticP, modifcarea Qintei, substituQia/supraproducQia Qintei, e1creQie
e1cesivP a "#. e1cesivP a "#.
!revenirea rezisten:ei !revenirea rezisten:ei
1. 1. upraveg-erea epidemiologicP a tulpinilor rezistente upraveg-erea epidemiologicP a tulpinilor rezistente
2. 2. :oliticP strictP de prescriere a "# :oliticP strictP de prescriere a "#
'. '. =espectarea dozelor terapeutice corecte Oi a timpului de tratament necesar =espectarea dozelor terapeutice corecte Oi a timpului de tratament necesar
*. *. "socierea "# cu mecanisme de acQiune diferite "socierea "# cu mecanisme de acQiune diferite
,. ,. :rescrierea "# care nu sunt sensibile la beta-lactamaze, utilizRnd in-ibitori (acidul clavulanic, :rescrierea "# care nu sunt sensibile la beta-lactamaze, utilizRnd in-ibitori (acidul clavulanic,
sulbactamul, tazobactamul). /1.: augmentina 8 amo1icilina@acid clavulanic sulbactamul, tazobactamul). /1.: augmentina 8 amo1icilina@acid clavulanic
3. 3. =eciclarea "# =eciclarea "#
7. 7. :roducerea "# noi :roducerea "# noi
E(ectele negative ale antibioticoterapiei E(ectele negative ale antibioticoterapiei
1. 1. /fect to1ic (streptomicina 8 surditate, cloramfenicolul 8 to1icP pentru mPduva osoasP, /fect to1ic (streptomicina 8 surditate, cloramfenicolul 8 to1icP pentru mPduva osoasP,
polipeptidele 8 nefroto1ice, etc) polipeptidele 8 nefroto1ice, etc)
2. 2. /fect teratogen /fect teratogen
'. '. "cQiune sensibilizantP (penicilina, etc) "cQiune sensibilizantP (penicilina, etc)
*. *. $isbacteriozP $isbacteriozP
,. ,. $ereglarea imunogenezei $ereglarea imunogenezei
3. 3. elecQia suOelor rezistente elecQia suOelor rezistente
Facteriocinele Facteriocinele 8 substanQe proteice bactericide produse de numeroase specii bacteriene Oi active 8 substanQe proteice bactericide produse de numeroase specii bacteriene Oi active
asupra altor tulpini ale aceeaOi specii sau asupra speciilor Nnrudite. :roducerea bacteriocinelor este asupra altor tulpini ale aceeaOi specii sau asupra speciilor Nnrudite. :roducerea bacteriocinelor este
determinatP plasmidic (plasmide Aol). determinatP plasmidic (plasmide Aol).
Cipuri de bacteriocine: colicine (secretate de Cipuri de bacteriocine: colicine (secretate de Escherichia coli Escherichia coli), corinecine (AorEnebacterium), ), corinecine (AorEnebacterium),
vibriocine (Fibrio), piocine (:seudomonas), etc. vibriocine (Fibrio), piocine (:seudomonas), etc.
tudiul sensibilitPQii unei tulpini la bacteriocine ( tudiul sensibilitPQii unei tulpini la bacteriocine (bacteriocinotipia bacteriocinotipia) se utilizeazP Nn scopuri ) se utilizeazP Nn scopuri
epidemiologice. epidemiologice.
*,. +otiuni de tulpini bacteriene sensibile intermediare si rezistente la antibiotice.
Metodele de determinare a sensibilit;tii microbilor la antibiotice0 di(uzimetrica
4rondelelor5 dilu:iilor succesive. +o:iune de concentra:ie minim; de inhibi:ie 4&M#5 si
concentra:ie minim; bactericid; 4&MF5.
3ensibilitatea microbilor la AF 3ensibilitatea microbilor la AF
Un funcQie de rezultatele clinice, bacteriile se divizeazP Nn ' clase: Un funcQie de rezultatele clinice, bacteriile se divizeazP Nn ' clase: sensibile la 5B 2!0 re$istente 2>0 sensibile la 5B 2!0 re$istente 2>0
1i intermediare 2( moderat sensibile0* 1i intermediare 2( moderat sensibile0*
Culpinile 8 efectul terapeutic este obQinut cu doze terapeutice uzuale Culpinile 8 efectul terapeutic este obQinut cu doze terapeutice uzuale
Culpinile = 8 efectul terapeutic nu poate f obQinut cu doze terapeutice Culpinile = 8 efectul terapeutic nu poate f obQinut cu doze terapeutice
Culpinile 2 8 succesul terapeutic este imprevizibil. "r f posibil cu doze mari sau la administarea Culpinile 2 8 succesul terapeutic este imprevizibil. "r f posibil cu doze mari sau la administarea
localP a "#. localP a "#.
Iiecare tulpinP izolatP manifestP sensibilitate particularP. /a poate f studiatP Nn laborator pentru Iiecare tulpinP izolatP manifestP sensibilitate particularP. /a poate f studiatP Nn laborator pentru
determinarea proflului de sensibilitPQi al acestei tulpini, ceea ce constituie o determinarea proflului de sensibilitPQi al acestei tulpini, ceea ce constituie o antibiogram; antibiogram;. .
%estarea sensibilit;:ii bacteriilor la AF %estarea sensibilit;:ii bacteriilor la AF
o o 0etoda difuzimetricP (rondelelor). 0etoda difuzimetricP (rondelelor).
LtilizatP uzual Nn infecQii banale. LtilizatP uzual Nn infecQii banale.
AondiQii: mediu standard, concentraQie standardP de mi/o (1J AondiQii: mediu standard, concentraQie standardP de mi/o (1J
, ,
/ml), rondele/discuri (comprimate) cu /ml), rondele/discuri (comprimate) cu
K standarde de "#, condiQii standarde. K standarde de "#, condiQii standarde.
0ediul este inoculat cu suspensia bacterianP. $upP uscare Nn termostat se aplicP rondelele 8 2*-, 0ediul este inoculat cu suspensia bacterianP. $upP uscare Nn termostat se aplicP rondelele 8 2*-,
'7 '7] ]A. A.
4ectura 4ectura 8 diametrul zonei de in-ibiQie a creOterii culturii bacteriene este comparat cu diametrele 8 diametrul zonei de in-ibiQie a creOterii culturii bacteriene este comparat cu diametrele
standarde pentru fecare "#. Falori sub acest diametru 8 tulpina este =, dacP este depPOit 8 . standarde pentru fecare "#. Falori sub acest diametru 8 tulpina este =, dacP este depPOit 8 .
o o 0etoda diluQiilor 0etoda diluQiilor
Untr-un Oir de tuburi cu 1 ml #: se efectueazP diluQia "# (2,3 L", 124, 3*, '2, 13, 4, *, 2, 1, J,,, Untr-un Oir de tuburi cu 1 ml #: se efectueazP diluQia "# (2,3 L", 124, 3*, '2, 13, 4, *, 2, 1, J,,,
etc). e adaugP Nn fecare tub (cu e1cepQia celui martor) J,1 ml de suspensie bacterianP 1J etc). e adaugP Nn fecare tub (cu e1cepQia celui martor) J,1 ml de suspensie bacterianP 1J
, ,
/ml. /ml.
Cermostat - 2*-. Cermostat - 2*-.
4ectura 4ectura 8 cea mai micP dozP de "# care in-ibP creOterea culturii dupP 2*- de incubare (mediu clar) 8 cea mai micP dozP de "# care in-ibP creOterea culturii dupP 2*- de incubare (mediu clar)
constituie AoncentraQia 0inimP de 2n-ibiQie (A02) a "# pentru tulpina testatP. constituie AoncentraQia 0inimP de 2n-ibiQie (A02) a "# pentru tulpina testatP. CM( msoar e%ectul CM( msoar e%ectul
bacteriostatic* bacteriostatic*
AoncentraQia 0inimP #actericidP (A0#) 8 cantitatea minimP de "# care omoarP 99,9K din inoculum AoncentraQia 0inimP #actericidP (A0#) 8 cantitatea minimP de "# care omoarP 99,9K din inoculum
dupP 14- de incubare. $eterminarea A0# 8 din ultimele tuburi fPrP creOtere se repicP J,1 ml de dupP 14- de incubare. $eterminarea A0# 8 din ultimele tuburi fPrP creOtere se repicP J,1 ml de
mediu pe placa cu gelozP. $upP 2*- se comparP numPrul celulelor ce au supravieQuit cu nr iniQial mediu pe placa cu gelozP. $upP 2*- se comparP numPrul celulelor ce au supravieQuit cu nr iniQial
de bacterii (1J de bacterii (1J
, ,
/ml). /ml).
&orela:ia dintre studii &orela:ia dintre studii in vitro in vitro Ai rezultate Ai rezultate in vivo in vivo
Un studii Un studii in vitro in vitro parametrii (densitatea suspensiei bacteriene, concentraQia "#, etc) nu se modifcP parametrii (densitatea suspensiei bacteriene, concentraQia "#, etc) nu se modifcP
Nn timp. Nn timp. (n vivo (n vivo, la pacienQi, concentraQia "# variazP Nn timp Oi Nn funcQie de Qesut. , la pacienQi, concentraQia "# variazP Nn timp Oi Nn funcQie de Qesut.
:entru a stabili dacP tulpina izolatP este sensibilP sau rezistentP la un "# se cere cunoaOterea :entru a stabili dacP tulpina izolatP este sensibilP sau rezistentP la un "# se cere cunoaOterea
AoncentraQiei Cerapeutice AoncentraQiei Cerapeutice ( (AC AC) (cantitatea de "# prezent Nn focarul infecQios Nn cursul tratamentului ) (cantitatea de "# prezent Nn focarul infecQios Nn cursul tratamentului
cu doze terapeutice) a fecPrui "# testat. cu doze terapeutice) a fecPrui "# testat.
Culpini ensibile 8 A02/AC Culpini ensibile 8 A02/AC _ _1, e1.: 2/4, 2/13 - efect terapeutic posibil cu doze uzuale 1, e1.: 2/4, 2/13 - efect terapeutic posibil cu doze uzuale
Culpini =ezistente 8 A02/AC Culpini =ezistente 8 A02/ACM M1, e1.: 4/2, efect terapeutic imposibil 1, e1.: 4/2, efect terapeutic imposibil
Culpini 2ntermediare 8 A02/AC!1, efect terapeutic imprevizibil. :ot f utilizate doze ma1ime de "# Culpini 2ntermediare 8 A02/AC!1, efect terapeutic imprevizibil. :ot f utilizate doze ma1ime de "#
sau administrarea lor localP sau administrarea lor localP
Cestarea A02 / A0# este indicatP Nn tratamentul infecQiilor grave : meningite, septicemii, Cestarea A02 / A0# este indicatP Nn tratamentul infecQiilor grave : meningite, septicemii,
endocardite, infecQii cronice sau la persoane cu imunosupresie. endocardite, infecQii cronice sau la persoane cu imunosupresie.
Monitorizatea 4supravegherea5 tratamentului cu AF. Ceri'carea e'cacit;:ii Monitorizatea 4supravegherea5 tratamentului cu AF. Ceri'carea e'cacit;:ii
antibioterapiei. antibioterapiei.
1. 1. $eterminarea concentraQiilor umorale sau tisulare ale "# $eterminarea concentraQiilor umorale sau tisulare ale "#
(ndica#ii: (ndica#ii: Ltilizarea unui "# to1ic; Un caz cRnd bolnavul suferP de defcienQe metabolice sau Ltilizarea unui "# to1ic; Un caz cRnd bolnavul suferP de defcienQe metabolice sau
e1cretoare (renale, -epatice) e1cretoare (renale, -epatice)
e comparP concentraQiile obQinute cu A02 a antibioticului testat (sau cu AC). e comparP concentraQiile obQinute cu A02 a antibioticului testat (sau cu AC).
2. 2. tudiul activitPQii in-ibitorii a lic-idelor biologice (%/2) tudiul activitPQii in-ibitorii a lic-idelor biologice (%/2)
2ndicaQii: infecQii grave care nu rPspund rapid la tratament. 2ndicaQii: infecQii grave care nu rPspund rapid la tratament.
/fectuarea: la diluQii duble (1/2, e...) a /fectuarea: la diluQii duble (1/2, e...) ale le lic-idului e1aminat (ser, 5A=, urinP) se adaugP suspensia lic-idului e1aminat (ser, 5A=, urinP) se adaugP suspensia
bacterianP (din tulpina izolatP de la bolnav). bacterianP (din tulpina izolatP de la bolnav).
5ectura: dupP 2*- de incubaQie la '7 5ectura: dupP 2*- de incubaQie la '7] ] A se apreciazP diluQia ma1imP cu efect bacteriostatic/cid. A se apreciazP diluQia ma1imP cu efect bacteriostatic/cid.
+E# I102 +E# I102 re?ectP efcienQa re?ectP efcienQa antibioticoterapiei antibioticoterapiei
*-. Facterio(agul. +atura. &aracterele mor(obiologice. !ro(agul. Lizogenia. Aplicarea
practica a bacterio(agului.
B Bacterio acterio% %ag agi i ! ! virus virusuri uri ce ce infect infecteaz eazP bacteri P bacteriile ile. :ara . :araz ziQ iQi i intracelular intracelulari i obligator obligatorii ii ai ai bct bct. .
C Co oa ate bacteri te bacteriil ile p e po ot t f f infect infectat ate de e de c cP Ptre tre bacterio bacteriof fag agi i. .
2n ma<oritatea cazurilor 2n ma<oritatea cazurilor, un , un f fag ag anume anume infecte infecteaz azP P doar doar celule celulele le un unui ui s singur ingur gen, gen, u une nei anumite i anumite spec specii ii
sau sau a a une unei i tulpini - tulpini - specifcit specifcitat ate ea a f fag agului ului pre prez zenQ enQa a = pt = pt a ace cest st f fag la su ag la sup pr ra afaQ faQa a bct bct-gazd -gazdP. P.
3tructur 3tructura a bacterio(agului bacterio(agului
tructur tructura a fagilor corespunde fagilor corespunde reg regulilor ulilor generale generale ce se refer ce se referP P la la structur structura a virus virusurilor urilor. .
1. 1. 5 5cid nuclei cid nucleic c ( ("$% "$% sau sau "=% "=%, , mai frecvent dubl mai frecvent dublu uc catenar atenar). ).
2. 2. 2nveli 2nveliO protei O proteic c ! ! capsid capsid prote protec cQ Qie a ie a materi materia al lului ului geneti genetic c. :oseda = la suprafaQP . :oseda = la suprafaQP infecQi infecQia a
gazdei gazdei. . Aapsida Aapsida est este e constitu constituit itP d P din in su sub bunitPQ unitPQi i protei proteice ce, , capsomere capsomere, aran , aran<ate <ate simetric simetric N Nntr-o ntr-o ordine ordine
distinct distinctP P, conferind forma fagului , conferind forma fagului. .
'. '. Lnii Lnii f fag agi i pot pot conQine conQine O Oi i en$ en$i ime me ( (e1.: e1.: lizozim, neuraminidaza) lizozim, neuraminidaza). .
/ /1istP ' forme mor 1istP ' forme morf fologi ologic ce e principale principale de de f fag agi i: :
:ag i :ag icosaedri cosaedric c: : formP s formP sf feri eric cP, 2J feQ P, 2J feQe e tri triu ung ngi iulare ulare, 'J muc-ii , 'J muc-ii O Oi 12 v i 12 vR Rrfuri (simetrie cubic rfuri (simetrie cubicP a P a
capsidei). capsidei).
:ag ci :ag cilindri lindric: c: bastona bastonaO Oe e protei proteic ce form e formate ate din din caps capsomer omere, as e, asa ambl mblate ate N Nntr-o ntr-o structurP tubularP structurP tubularP
(simetrie -elicoidalP a capsidei). (simetrie -elicoidalP a capsidei).
:ag c :ag complex: omplex: constitu constituit it d din in cap cap icosaedri icosaedric c ataO ataOat at l la a o o coad coad helicoidal helicoidal. . Aoada Aoada est este e format formatP P din din
d doua oua tub tuburi uri concentri concentric ce, un tub intern rigid - e, un tub intern rigid - canal canalul ul axial axial, , care care est este e incon<urat de incon<urat de teaca co$ii teaca co$ii, un , un
man manO Oon on contractil. contractil. 6ulerul 6ulerul cozii cozii (colul) (colul) se a? se a?P P la <onc la <oncQ Qiunea capului cu coada. 5 iunea capului cu coada. 5a parte a partea a distalP distalP a a
cozii se a? cozii se a?P P o o pla plac cP -e1agonalP, P -e1agonalP, pla placa ca ba ba$ $al al, , la fecare ape1 find ancorate la fecare ape1 find ancorate c cR Rte un te un cro1et cro1et O Oi i o o
fbr fbr. . /le /le repre reprez zentP s entP si istem stemul ul de f1a de f1are re a a f fag agului ului pe pe bacteri bacteria a recept receptoa oare O re Oi i contribu contribui ie e l la in<ecQi a in<ecQia a
materi materia al lului ului geneti genetic c N Nn n celulP. celulP.
%u to %u toQ Qi fagii au o astfel de i fagii au o astfel de mor morf fologie. ologie. Lnii au Lnii au coad coadP l P lu ung nga a O Oi i non non- -contractil contractila a, , al alQ Qii ii - - coada s coada scurtP, curtP,
sa sau u farP farP coad coadP. P. / /1istP O 1istP Oi i f fag agi i flament flamento oO Oi i. .
#nterac:iunea dintre bacterio #nterac:iunea dintre bacterio( (ag Ai celula9gazd; ag Ai celula9gazd;
#acteriof #acteriofag agii ii e1istP N e1istP Nn stare n stare de de virion virioni i e1tracelular e1tracelulari i, i , iar la ar la infect infectarea area une unei i bacteri bacterii i ei ei pot pot duce duce l la a
d doua oua t ti ip puri uri d de e infecQi infecQii i: :
f f ( (n%ec#i n%ec#ie e l li iti tic c ( (ag agii ii virulen: virulen:i i. . 5 5a fn a fnele ele c ci icl clului ului de multiplica de multiplicare re bacteri bacteria a infect infectat atP este lizatP P este lizatP
e eliberRn liberRnd d f fag agii nou-formati ii nou-formati. .
f f 2 2nfecti nfectie e nelitica sau nelitica sau l li$ i$ogen ogen ( (ag agii ii temper tempera a: :i 4modera i 4modera: :i5 i5. . /i /i infecte infecteaz azP bacteri P bacteriil ile e f fP Pr rP P a le a le
d dis istru trug ge. e.
#+<E&%# #+<E&%#A A L L# #%# %#& &G G (c (ci icl clul ul biologi biologic c al al f fag agului ului virulent) virulent)
Adsorb Adsorb: :ia ia. . ciocnire int ciocnire intR Rmpl mplP Ptoare toare f fag agul ul se f1e se f1eaz azP P prin prin intermedi intermediul ul plP plPcii cii ba baz zale ( ale (la inceput prin la inceput prin
fbre fbrele sale le sale, ap , apoi oi prin cro prin croO Oete ete) d ) de e un = specif un = specifc c de pe :A de pe :A bacteri bacteria an n (uneori ?ageli sau pili) (uneori ?ageli sau pili). .
!enetrarea. !enetrarea. f1are ireversibilP a fagului pe :A f1are ireversibilP a fagului pe :A acQiune / (e1. lizozim) acQiune / (e1. lizozim) perforare :A perforare :A
contracQie manOon contracQie manOon apropiere cap de placa bazalP apropiere cap de placa bazalP canalul a1ial penetreazP 0At canalul a1ial penetreazP 0At "$% fagic "$% fagic
este in<ectat in bacterie. este in<ectat in bacterie.
E)pres E)presia ia genom genomului ului viral 4biosinteza componentelor (agice maturizarea5 viral 4biosinteza componentelor (agice maturizarea5. penetra . penetrare re " "$% $%
viral N viral Nn n bacterie bacterie ( ((ag vegetativ (ag vegetativ) ) timp de apro1imativ timp de apro1imativ 12 minute virion 12 minute virionul ul nu este depistat nu este depistat N Nn n
bacteri bacteria a infect infectat atP ! P ! f fa a$a $a d de e eclips eclips. . /a /a coincid coincide e cu cu s si inte nteza za enz enzi ime melor lor virale virale care care vor asigura vor asigura
ulterior ulterior: :
replica replicarea rea " "$% $% f fagi agic c; ;
s si inte nteza za proteine proteinelor lor f fagi agice ce; ;
a as sa ambla mblar re ea a acestor acestor element elemente e. .
As Asa ambla mblar re ea a ( (ag agilor ilor. . sinteza compu sinteza compuO Oi capsida i capsida O Oi "% i "% N Nn cantit n cantitPQ PQi sufciente i sufciente asamblarea spontan asamblarea spontanP P
a particulelor noi de fagi, prin incorporarea acidului a particulelor noi de fagi, prin incorporarea acidului nuclei nucleic c N Nn capsid n capsidP. P.
El Elibera iberarea rea. . 0 0a<oritatea a<oritatea f fag agi ilor, lor, dup dupP maturi P maturizare zare, s , su unt nt e eliber libera aQ Qi i N Nn urma n urma l liz ize ei i p pe er retelui etelui bacteri bacteria an cu n cu
enzime ale bacteriofagului enzime ale bacteriofagului
Ci Cimp mpul ul di dintre infecti ntre infectie e O Oi i e elibera liberare re 2ciclul de reproducere0 2ciclul de reproducere0 est este e d de e 2J-3J minute 2J-3J minute l la '7]A, a '7]A, f fag agii ii s su unt nt
e eliber libera aQ Qi i N Nn n va val lu uri ri de ,J-1JJJ de ,J-1JJJ f fag agi i p pe er celulP. r celulP.
#+<E&%# #+<E&%#A A +O+ L +O+ L# #%# %#& &G G 3AE 3AE L L#8 #8O.E+G 0 O.E+G 0 < <A. A.## ## %EM!ER %EM!ERA AH H# #
< <ag agii ii temper tempera a: :i i 4modera:i5 4modera:i5 atunci cand atunci cand infecte infecteaz azP P o o bacterie p bacterie po ot t: :
1. 1. sau induce sau induce un c un ci icl clu u complet de multiplica complet de multiplicare, ce duce re, ce duce la la l li$a i$a bacterie bacteriei i, ,
2. 2. sau, sau, mai frecvent, mai frecvent, dup dupP in<ect P in<ectarea area " "$% $%-ului -ului, , s sP P integre integreze a ze ace cest st " "$% N $% Nn n cromo cromoz zom omul ul bacteri bacteria an n
prin recombinare specifcP prin recombinare specifcP, , formR formRnd nd un un pro pro ag ag (lizogenizare) (lizogenizare)
'. '. sau sau sa ram sa ramR Rn nP P N Nn n At su At sub b formP de formP de plasmid plasmid. .
2n ultimele dou 2n ultimele douP P cazuri cazuri bacteri bacteria a n nu u m moa oar re e O Oi i, , multipli multiplic cRn Rndu-se du-se, repli , replic cP genom P genomul ul viral viral concomitent concomitent
cu cu propr propriul s iul sP Pu u genom: bacteri genom: bacteria a (cultura) (cultura) est este e numit numitP P l li$ i$ogen ogen. . /a /a posedP O posedP Oi i transm transmi it te e
descend descende enQ nQilor ilor capacitatea capacitatea de de a a produ produc ce e fa fag gi i Nn absenQ Nn absenQa a infecQi infecQiei ei. .
!ropriet;: !ropriet;:ile ile culturilor culturilor l liz izogene ogene
%nd(c %nd(c! !ia cicl(l(i litic ia cicl(l(i litic. :rofagul p . :rofagul pP Pstreaz streazP P virulen virulenQ Qa poten a potenQ Qial ialP P. 0e . 0enQi nQin ne erea rea st stP Prii de rii de l liz izogen ogenie ie
impli implic cP P s s i inte nte za za un un ui ui repres repres o o r protei r protei c c , cod , cod ifcat d ifcat d e e f fag ag. . $ $ispariQi ispariQia a lui duce la lui duce la induc#i induc#ia a ci cicl clului ului l li iti tic* c*
2 2nducQi nducQia a se se p poa oat te e declan declanO Oa a spontan spontan la un numar limitat de celule sau la un numar limitat de celule sau p poa oat te e f f provo provocat catP P la la
ma<orit ma<oritatea atea celule celulelor lor, , de de e1 e1. ., , la ac la acQ Qiunea iunea unor mutageni unor mutageni, c , ca a ra razele zele ultraviolet ultraviolete e sau sau mitom mitomi icin cina a A. A.
i istem stemul ul O activ O activat at prot. prot. RecA RecA scindeaza scindeaza repres represo or rul ul protei proteic c al al f fag agului ului e1presi e1presia a c ci icl clului ului l li iti tic c. .
:entru a :entru acea ceasta sta pro prof fag agul trebuie sa fe ul trebuie sa fe exci exci$at $at - operaQi - operaQie e inversP integrP inversP integrPrii rii. . / /1ci 1ciz zi ia a est este e efectu efectuat atP P de de
c cP Ptre tre protein proteina a )is )is, cod , codifcat ifcatP P d de e f fag. ag. Lrmeaz LrmeazP P replicarea g replicarea genom enomului ului, , sinteza sinteza compon componen ent telor elor f fag agului ului
O Oi i f fag agii ii as asa ambl mbla aQ Qi i s su unt nt e eliber libera aQ Qi i pr prin in l liza iza celule celulei ( i (pr pr o o f fag ag ul ul - - genP potenQi genP potenQi a a l l letal letal PD PD) ). .
Un timpul replicPrii fagului moderat fragmente de "$% bacterian pot f Nntroduse din eroare Nn Un timpul replicPrii fagului moderat fragmente de "$% bacterian pot f Nntroduse din eroare Nn
particulele virale. "ceOti fagi pot Nn continuare Nntroduce Nn cromosomul altor bacterii "$% bacterian particulele virale. "ceOti fagi pot Nn continuare Nntroduce Nn cromosomul altor bacterii "$% bacterian
capturat ! proces de transfer genetic ! capturat ! proces de transfer genetic ! transduc#ie transduc#ie. %atura genelor bacteriene transferate poate f . %atura genelor bacteriene transferate poate f
diferitP: gene din apropierea locului de inserQie a fagului diferitP: gene din apropierea locului de inserQie a fagului 2transduc#ie specifc0 2transduc#ie specifc0 sau fragmente de sau fragmente de
"$% bacterian Nntroduse din NntRmplare Nn capsida fagului "$% bacterian Nntroduse din NntRmplare Nn capsida fagului 2transduc#ie generali$at0 2transduc#ie generali$at0
% %)(nit )(nitate ate contr contra a s( s(pra prainecti inectiei ei. # . #acteri acteriile ile l liz izogene s ogene su unt nt imune imune la la % %ag agul ul virulent omolog virulent omolog
pro%agului g pro%agului g $duit $duit. . "c "ce est st f fag s ag se e a ad dso soa arbe, in<ecte rbe, in<ecteaza aza " "$% $%ul ul, , dar dar f fP Pr rP P a se replica sau provoca liza a se replica sau provoca liza. .
Conversie agic Conversie agic& & (modifcarea fenotipului celulei cauzatP de genele profagului) (modifcarea fenotipului celulei cauzatP de genele profagului). .
# #acteri acteriile ile infect infectate ate cu cu un un f fag p ag po ot pre t prez zent enta a unele unele caractere absente caractere absente la la celule celulele le n ne einfect infectat ate. e.
C Conversi onversie e % %ag agic ic cau cauzat zatP P de: de:
1. 1. e1presi e1presia a unor unor gene gene ale ale f fag agului ului de c de cP Ptre tre celule celule
2. 2. inactiva inactivarea rea unor unor gene cromo gene cromoz zom omale ale la la integra integrarea rea pr pro of fag agului ului. .
$e $e e1 e1. ., , tulpinile tulpinile de de Cor"nebacterium diphtheriae Cor"nebacterium diphtheriae care care provo provoac acP di P dif fteri teria a s su unt l nt liz izogeni ogenizate zate de de un un
anumit anumit t ti ip de p de f fag agi i care care code codeaza aza O Oi i e1primP e1primP o o to1inP pute to1inP puternic rnicP; to1ina eritrogenP a P; to1ina eritrogenP a !treptococcus !treptococcus
p"ogenes p"ogenes, etc , etc
& &ultur ultura a A Ai i titra titrarea rea bacterio( bacterio(ag agilor ilor. . E E(e (ec ct tul ul ( (ag agilor ilor virulen: virulen:i i a asu sup pr ra a cultur culturilor ilor bacteriene bacteriene
#acteriofagii sunt cultiva #acteriofagii sunt cultivaQ Qi i N Nn laborator n laborator N Nn mediu de cultur n mediu de culturP P lic-id sau solid lic-id sau solid Nn prezenQa bacteriilor Nn prezenQa bacteriilor
omologe omologe. .
Cultivarea 7n mediu lichid: Cultivarea 7n mediu lichid:
#acteriile sensibile #acteriile sensibile O Oi fagii se i fagii se N Nntroduc ntroduc N Nntr-un bulion nutritiv ( ntr-un bulion nutritiv (nr fagi _ nr bct nr fagi _ nr bct). "mestecul este ). "mestecul este
incubat pentru a permite bacteriilor s incubat pentru a permite bacteriilor sP P se multiplice se multiplice O Oi de a f infectate de c i de a f infectate de cP Ptre fagi tre fagi num numP Prul rul
fagilor cre fagilor creO Ote mai rapid dec te mai rapid decR Rt cel al bacteriilor p t cel al bacteriilor pR Rn nP P la un punct critic c la un punct critic cR Rnd num nd numP Prul fagilor prezen rul fagilor prezenQ Qi i
este sufcient pentru a infecta toate bacteriile culturii. este sufcient pentru a infecta toate bacteriile culturii. 9oate celulele bacteriene sunt li$ate 9oate celulele bacteriene sunt li$ate 7 7n n
acela acela1 1i timp ce duce la di i timp ce duce la dispari#i spari#ia complet a complet a turbidit a turbidit# #ii culturii 2clarifcarea mediului0* ii culturii 2clarifcarea mediului0*
Cultivarea %agilor 7n mediu solid: Cultivarea %agilor 7n mediu solid: " "mestecul bacterii-fagi poate f ad mestecul bacterii-fagi poate f adP Pugat ugat la geloza topitP Oi rPcitP la geloza topitP Oi rPcitP
la *, la *,] ] A A O Oi apoi turnat i apoi turnat N Nn cutia :etri. #acteriile cresc n cutia :etri. #acteriile cresc, se multiplicP, formRnd o peliculP fnP, iar , se multiplicP, formRnd o peliculP fnP, iar fagii fagii
continu continuP P s sP P infecteze provoc infecteze provocR Rnd liza con?uent nd liza con?uentP P a culturii bacteriene. a culturii bacteriene. "ceste \colonii) de fagi se "ceste \colonii) de fagi se
manifestP sub forma unor pete sterile (pla<e). %umPrul pla<elor indicP numPrul fagilor infecQioOi Nn manifestP sub forma unor pete sterile (pla<e). %umPrul pla<elor indicP numPrul fagilor infecQioOi Nn
prelevat (fecare colonie se formeazP pe contul multiplicPrii unui virion fagic). prelevat (fecare colonie se formeazP pe contul multiplicPrii unui virion fagic).
#acte #acteriofagii pot f intRlniQi Nn diferite prelevate umane sau din mediul e1tern. riofagii pot f intRlniQi Nn diferite prelevate umane sau din mediul e1tern. <agii indic; <agii indic;
prezen:a bacteriilor sensibile. prezen:a bacteriilor sensibile.
2GO5"=/" #"AC/=2OI".25O= 2GO5"=/" #"AC/=2OI".25O=
:relevate: apP, sol, materii fecale, puroi, etc :relevate: apP, sol, materii fecale, puroi, etc
#zolarea direct; #zolarea direct; 8 fltrarea prelevatelor prin fltre bacteriene, ultracentrifugare. 8 fltrarea prelevatelor prin fltre bacteriene, ultracentrifugare.
#zolare prin metoda de Jmbog;:ire (;r; Jns;mKn:are #zolare prin metoda de Jmbog;:ire (;r; Jns;mKn:are 8 materialul de e1aminat se inoculeazP 8 materialul de e1aminat se inoculeazP
Nntr-un mediu nutritiv lic-id (pentru multiplicare bacteriile omologe fagului cPutat). :este 1J ore de Nntr-un mediu nutritiv lic-id (pentru multiplicare bacteriile omologe fagului cPutat). :este 1J ore de
incubare la '7 incubare la '7] ] A bulionul este supus fltrPrii. 2n fltrat s-au acumulat fagii care s-au inmulQit pe A bulionul este supus fltrPrii. 2n fltrat s-au acumulat fagii care s-au inmulQit pe
contul bacteriilor omologe din prelevat. contul bacteriilor omologe din prelevat.
#zolare prin metoda de Jmbog;:ire cu Jns;mKn:are #zolare prin metoda de Jmbog;:ire cu Jns;mKn:are 8 inocularea prelevatului Nntr-o suspensie 8 inocularea prelevatului Nntr-o suspensie
bacterianP omologP fagului cPutat. Aultura bacterianP asigurP NmbogPQirea fagilor. :este 1J ore de bacterianP omologP fagului cPutat. Aultura bacterianP asigurP NmbogPQirea fagilor. :este 1J ore de
incubare la '7 incubare la '7] ] A bulionul este supus fltrPrii. A bulionul este supus fltrPrii.
2%$2A"=/" #"AC/=2OI".25O= 2%$2A"=/" #"AC/=2OI".25O=
Metoda O%%O Metoda O%%O. :e placa de gelozP din cutia :etri se NnsPmRnQeazP Nn gazon suspensia de bacterii . :e placa de gelozP din cutia :etri se NnsPmRnQeazP Nn gazon suspensia de bacterii
omologe fagului. Un continuare se aplicP o picPturP de fltrat care conQine fag (cutia poate f omologe fagului. Un continuare se aplicP o picPturP de fltrat care conQine fag (cutia poate f
NnclinatP ca picPtura sP se prelingP). Autia se incubeazP la '7 NnclinatP ca picPtura sP se prelingP). Autia se incubeazP la '7] ] A timp de 2* ore. A timp de 2* ore.
5precierea 5precierea: dacP Nn fltrat se a?au fagi omologi culturii bacteriene, Nn locul aplicPrii fltratului se : dacP Nn fltrat se a?au fagi omologi culturii bacteriene, Nn locul aplicPrii fltratului se
observP o zonP de lizP (colonie negativP de fag). observP o zonP de lizP (colonie negativP de fag).
Metoda <ER%. Metoda <ER%. Iiltratul ce conQine fagi se amestecP cu gelozP topitP Oi se toarnP Nn cutia :etri. Iiltratul ce conQine fagi se amestecP cu gelozP topitP Oi se toarnP Nn cutia :etri.
uprafaQa cutiei se Nmparte Nn * sectoare. Un fecare sector se NnsPmRnQeazP Nn striuri culturi uprafaQa cutiei se Nmparte Nn * sectoare. Un fecare sector se NnsPmRnQeazP Nn striuri culturi
cunoscute de diferite bacterii. 2ncubare la '7 cunoscute de diferite bacterii. 2ncubare la '7] ]A 2* ore. A 2* ore.
5precierea 5precierea: lipsa creOterii bacteriilor Nntr-un sector indicP prezenQa fagului omolog. : lipsa creOterii bacteriilor Nntr-un sector indicP prezenQa fagului omolog.
Metoda <#3BER Metoda <#3BER
imilarP cu metoda Iurt, doar cP suprafaQa cutiei se Nmparte Nn 1J cadrane, astfel pot f imilarP cu metoda Iurt, doar cP suprafaQa cutiei se Nmparte Nn 1J cadrane, astfel pot f
NnsPmRnQate 1J culturi bacteriene Oi pot f indicaQi concomitent mai mulQi fagi. NnsPmRnQate 1J culturi bacteriene Oi pot f indicaQi concomitent mai mulQi fagi.
C2C="=/" #"AC/=2OI".25O= C2C="=/" #"AC/=2OI".25O=
/ste utilizatP pentru determinarea numPrului de fagi virulenQi Nn prelevat sau culturP. /ste utilizatP pentru determinarea numPrului de fagi virulenQi Nn prelevat sau culturP.
Metodele de titrare a bacterio(agului Metodele de titrare a bacterio(agului
Citrarea bacteriofagului Nn mediu lic-id (metoda "ppelman) Citrarea bacteriofagului Nn mediu lic-id (metoda "ppelman)
Citrarea bacteriofagului Nn mediu solid (metoda .ratia) Citrarea bacteriofagului Nn mediu solid (metoda .ratia)
"::/50"% 8 la diluQii logaritmice a culturii de fag (1J "::/50"% 8 la diluQii logaritmice a culturii de fag (1J
-1 -1
.....1J .....1J
-1J -1J
) Nn bulion peptonat se adaugP ) Nn bulion peptonat se adaugP
suspensie bacterianP omologP fagului e1aminat. $upP 2* ore de incubare la '7 suspensie bacterianP omologP fagului e1aminat. $upP 2* ore de incubare la '7] ] A se apreciazP A se apreciazP
titrul (agului titrul (agului: : dil dilu u#ia maxim a %agului care 7nc mai provoac li$a bacteriilor 2mediu clar0* #ia maxim a %agului care 7nc mai provoac li$a bacteriilor 2mediu clar0*
.="C2". .="C2". $upP diluQia logaritmicP a fagului Oi adPugarea culturii bacteriene $upP diluQia logaritmicP a fagului Oi adPugarea culturii bacteriene, , conQinutul fecPrui tub conQinutul fecPrui tub
se amestecP cu gelozP topitP Oi amestecul se toarnP Nn cutii :etri se amestecP cu gelozP topitP Oi amestecul se toarnP Nn cutii :etri . . $upP 2* ore de incubare la '7 $upP 2* ore de incubare la '7] ]A A
se numPrP pla<ele formate (coloniile negative de fagi). se numPrP pla<ele formate (coloniile negative de fagi). %umPrul pla<elor corespunde cu nr de fagi %umPrul pla<elor corespunde cu nr de fagi
virulenQi din materialul de e1aminat. virulenQi din materialul de e1aminat.
":52A"=/" :="AC2Aa " I".25O= ":52A"=/" :="AC2Aa " I".25O=
Ln domeniul Ln domeniul terape(tic terape(tic
Cratamentul Oi profla1ia maladiilor infecQioase Cratamentul Oi profla1ia maladiilor infecQioase
Ln domeniul Ln domeniul diagnostic diagnostic
:ago/identifcarea :ago/identifcarea 8 identifcarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu a<utorul fagilor omologi 8 identifcarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu a<utorul fagilor omologi
(metoda Otto, Iurt, etc) (metoda Otto, Iurt, etc)
4i$otipi$area 4i$otipi$area (fagotipa<ul). :ermite diferenQierea unor tulpini din cadrul aceleeaOi specii (fagotipa<ul). :ermite diferenQierea unor tulpini din cadrul aceleeaOi specii
(subdivizarea speciei Nn lizotipuri/fagovaruri). /ste utilizat pentru tulpini de (subdivizarea speciei Nn lizotipuri/fagovaruri). /ste utilizat pentru tulpini de !taph"lococcus aureus !taph"lococcus aureus
!almonella !almonella CEp-i, O.a. CEp-i, O.a.
5izotipul reprezintP un mar&er epidemiologic. 5izotipul reprezintP un mar&er epidemiologic.
<agii reprezint; un model de studiu pentru geneticieni (agii tempera:i se utilizeaz; Jn <agii reprezint; un model de studiu pentru geneticieni (agii tempera:i se utilizeaz; Jn
ingineria genetic; 4ei pot asigura trans(erul de material genetic prin transduc:ie5. ingineria genetic; 4ei pot asigura trans(erul de material genetic prin transduc:ie5.
*/. Cirusurile. +atura. !articularit;:ile biologice. !rincipiile de clasi'care. <orma si
dimensiunile virusurilor. Metodele de studiu.
Firusuri ! gene vagabonde ! particule infectioase autonome, caracterizate prin :
1. =eprezintP structuri acelulare cu potenQial infecQios
2. $imensiuni de rangul nm (2J-*JJ nm)
'. .enomul viral este constituit dintr-un singur tip de "% ("$% sau "=%)
*. unt lipsite de metabolism propriu, find paraziQi obligaQi intracelulari
,. %u cresc Oi nu se divid, se reproduc Nn celule vii
3. %u cultivP pe medii artifciale, numai pe celule vii
7. =ezistenQP naturalP la antibiotice
mE1ovirusuri : "% @ capsida ! nucleocapsida; reovirusuri : "=% dublu catenar
Rol capsida: protecQia "%, rol antigenic, adeziune
Firusurile cu supercapsida realizeaza absorbtia prin intermediul ei utilizarea detergentilor pt
inlaturararea supercapsidei inlaturare virulenta.
&LA3#<#&AREA C#RE3ER#LOR
$upP tipul "% (cu genom "=%/"$%)
$upP dimensiuni (mici 8 2J-,J nm, medii 8 ,J-1,J nm, mari 8 peste 1,J nm)
$upP tipul de simetrie a capsidei (-elicoidalP, cubicP, mi1tP)
$upP gazdP (om, animal, insectP, bacterie)
$upP sensibilitatea Nn mediul e1tern, etc
Firusuri "$% : :arvoviridae, Bepadnaviridae, "denoviridae, Berpesviridae, :o1viridae
Firusuri "=%@: :icornaviridae, Aaliciviridae, Cogaviridae, Ilaviviridae, Aoronaviridae, =etroviridae
Firusuri "=%- : =-abdoviridae, :aramE1oviridae, Ort-omE1oviridae, #unEaviridae, "renaviridae,
Iiloviridae
Firusuri "=%d.c. : =eoviridae
Firion 8 unitate structuralP infecQioasP a virusului
Firoid 8 "=%m.c., circular, asociat cu boli la plante
:rion 8 proteinP termostabilP infecQioasP, cauzeazP la om boala >uru, Areutzfeldt-Vacob, sindromul
.erstmann-traussler, scrapie la oi
&OM!O8#H#A &B#M#&G M# 3%RE&%ERA C#R#O+ELE#
Firusurile simple 8 "% Oi NnveliO proteic 8 capsida (nucleocapsidP)
Firusurile comple1e 8 nucleocapsidP Oi un NnveliO e1tern, lipoglicoproteic (supercapsidP, peplos)
"% 8 "$% sau "=%, mono- sau bicatenar, linear, circular sau fragmentat.
"=% monocatenar : "=%@ (catenP cu sens, "=%m) sau "=%- (catenP fPrP sens)
IuncQia "% 8 asigurarea replicPrii Oi e1presia genomului pentru sinteza proteicP
Aapsida 8 formatP din unitPQi proteice, capsomere, aran<ate simetric.
imetrie -elicoidalP 8 capsomerele se f1eazP pe catena de "%, formP de bastonaO
imetrie cubicP (icosaedricP) 8 capsomerele se aran<eazP Nn <urul "%, formRnd un icosaedru
(poliedru regulat cu 2J feQe triungiulare Oi 12 vRrfuri), ei?os@+A
imetrie mi1tP (bacteriofagii, po1virusurile)
IuncQia 8 protecQia "%, rol antigenic, adeziune
upercapsida 8 structurP glucido-lipido-proteicP, derivatP din membrana celulei gazdP
(lipidele din membrana celularP, glicoproteinele proprii)
IuncQie 8 protecQie, antigene de suprafaQP, adeziune
Lnele virusuri conQin enzime 8 polimeraze, transcriptaze, etc.
"cQiunea factorilor fzici, c-imici. Firusurile sunt foarte sensibile la cPldurP, desicare, LF. $etergenQii
Oi solvenQii inactiveazP virusurile cu supercapsidP. :ot f conservate prin lioflizare sau la -4J A
RE!RODE&EREA C#RE3ER#LOR
2 "$O=#c2" virusului la celula-gazdP prin intermediul receptorilor specifci (tropism)
22 :/%/C="=/" Nn celulP: :inocitozP (virope1is); Iuziunea membranelor; Cranslocare; 2n<ectarea "%
Nn citoplasmP
222 $/A":2$"=/" (enzime celulare)
2F #2O2%C/G" (sinteza proteinelor Oi replicarea "%)
"re loc Nn citoplasmP (virusuri cu "=%) sau nucleul celulei (virusuri cu "$%)
#iosinteza virusurilor "$%: "$%dc transcrierea "=%m, translaQia (precoce, tardivP), replicarea,
sinteza proteicP
#iosinteza virusurilor "=%: "=%@ translaQie, replicare, sinteza proteicP; "=%- transcriere, "=%m,
translaQie, replicare, sinteza proteicP; =etrovirusuri ("=%@) transcriere, "$%-, "$%dc, transcriere,
"=%m, replicare, translaQie, sinteza pr. (sau integrare Nn cromosom)
F. 0O=IO./%/G" (asamblarea) virionilor
:roteinele capsidale participP la formarea nucleocapsidei (nucleu,citoplasmP), glicoproteinele sunt
inserate Nn 0A:, substituind proteinele celulare. Aontribuie la apariQia incluziunilor sau a
corpusculilor elementari.
F2. /52#/="=/" virionilor (liza celulei, Nnmugurire, e1ocitozP)
2nterferenQa viralP 8 fenomen Nn care, consecutiv infecQiei unei celule cu 2 virusuri, multiplicarea
unuia este in-ibatP (virus interferat / virus interferent)
*1. Cirusurile simple si comple)e. 3tructura virionului. Etapele de interactiune a
virionului cu celula gazda.
RELAH## C#RE39&ELELA .A8DG
#n(ec:ie viral; productiv; citocid;
Firusul este infecQios iar celula permisivP. 5a nivelul ma/o corespunde infecQiilor acute, aparente
sau inaparente (gripP, ru<eolP)
#n(ec:ii virale persistente
Aelulele infectate supravieQuiesc cu producerea permanentP sau intermitentP a virusului.
#n(ec:ii abortive cu virioni de(ectivi 8 infecQia nu se e1primP, are loc transformarea celulelor
prin proteine virale. /le devin QintP pentru efectorii imunitPQii (macrofage, C-limfocite) Nn cursul unor
infecQii cronice (:/ post-ru<eolicP)
#n(ec:ii integrate (virusuri "$% sau copii "$% ale =etrovirusurilor)
Cransformarea malignP a celulei gazdP
0anifestarea infecQiei dupP o perioadP de incubaQie NndelungatP cu e1presia integralP a genomului
viral (B2F-2$") 8 infecQii lente
=eactivPri ocazionale, repetate ale infecQiei cu e1primarea integralP a informaQiei genetice virale
(infecQia -erpeticP) 8 infecQii latente
#n(ec:ii cronice 8 perioade de remisie Oi acutizare, virusul este prezent permanent, c-iar Nn
absenQa simptomelor (-epatita viralP #)
*2. &ulturile celulare. %ipurile. #zolarea virusurilor pe culturi de celule. Metodele de
indicare si identi'care a virusului izolat.
Firusurile sunt cultivate pentru: tabilirea diagnosticului etiologic; Cestarea infecQiozitPQii virusurilor;
Cestarea preparatelor antivirale; :roducerea vaccinurilor
2C/0/ $/ AL5C2F"=/: Aulturi de celule; Ou embrionat de gPinP; "nimale de laborator
"nimalele de laborator se utilizeazP limitat (receptivitate selectivP, pree1istenQa infecQiilor, cost
avansat). e recurge numai cRnd nu e1istP alte posibilitPQi (FB#, B2F, Ao1sac&ie, etc). Aonstituie
modele de cercetare sau de control al vaccinurilor. "nimalele utilizate curent 8 Ooriceii albi nou-
nPscuQi, dar pot f utilizaQi Oobolani, cobai, maimuQe, etc.
=egulile de lucru cu animalele de laborator (selectare, inoculare, e1aminare) sunt identice cu cele
din infecQiile bacteriene.
Oul embrionat de gPinP (,-1' zile) reprezintP un mediu de celule nediferenQiate, cu multiplicare
activP, steril Oi lipsit de mi<loace de apPrare antiinfecQioasP. e utilizeazP Nn prepararea unor
vaccinuri virale (e1.: gripal)
2niQial se verifcP viabilitatea embrionului la ovoscop Nn camera obscurP.
:relevatul se inoculeazP steril cu seringa Nn cavitatea amnioticP sau alantoideanP, sau pe
membrana c-orioalantoideanP (utilizRnd metoda desc-isP sau Nnc-isP). Orifciul se parafneazP Oi se
incubeazP la ',-'7 A timp de *4-72 ore
Aulturile de celule. Aelulele provenite din Qesuturi adulte sau embrionare, normale sau tumorale,
plasate Nntr-un mediu adecvat (nutrienQi, pB, t) rPmRn viabile Oi se multiplicP. :entru cultivarea
virusurilor se utilizeazP culturile Nn monostrat celular.
Cipurile de culturi de celule:
Aulturi primare (primar tripsinizate). unt obQinute din Qesuturi adulte sau embrionare de origine
animalP sau umanP. uportP *-3 pasa<e (subcultivPri)
Aulturi diploide. ObQinute din Qesut embrionar (0=,, fbroblaste umane). :ot f subcultivate *J-,J
generaQii
5inii continui de celule. ObQinute din Qesut tumoral. :ot f subcultivate nelimitat.
Ob:inera culturilor de celule primar tripsinizate0
:relevarea Qesutului (e1.: rinic-i de maimuQP)
Iragmentarea Oi spPlarea cu sol fziologicP
$ezagregarea tisularP cu enzime proteolitice
epararea celulelor prin centrifugare
$ozarea suspensiei 1J
,
8 1J
3
celule/ml
Untroducerea celulelor Nn mediu nutritiv Oi repartizarea Nn recipiente sterile
2ncubarea pRnP la formarea monostratului celular (in-ibiQie de contact)
0onostratul poate f infectat cu virus sau serveOte drept sursP de celule pentru o nouP cultivare
(pasa<)
0ediile de culturP pentru culturi de celule conQin "", Fit, factori de creOtere, sPruri minerale (/agle,
Ban&s, 199, -idrolizat de lactalbuminP, etc), roOu fenol pentru monitorizarea pB (vireazP Nn galben
Nn mediu acid)
0ediile de creOtere sunt NmbogPQite cu ser sangvin (uman, animal) 8 pentru cultivarea AA
0ediile de NntreQinere se utilizeazP pentru menQinerea monostratului Nn procesul reproducerii virale.
%u conQin ser.
AA reprezintP sistemul virus-gazdP predilect Nn virologia clinicP Oi cercetare.
2nocularea AA; e aleg tuburi cu monostrat bine format; e NnlPturP mediul de creOtere, se spalP cu
sol. Ban&s
e inoculeazP J,1 8 J,2 ml de prelevat; :este 'J-3J min Nn tuburi se toarnP cRte ; 1 ml mediu de
NntreQinere
e Nntroduc Nn termostat la t adecvatP '-* zile
*6. #zolarea virusurilor in ou embrionar de gaina. Metodele de in(ectare. #ndicarea si
identi'carea virusului izolat.
Oul embrionat de g;in; (,-1' zile) reprezintP un mediu de celule nediferenQiate, cu multiplicare
activP, steril Oi lipsit de mi<loace de apPrare antiinfecQioasP. e utilizeazP Nn prepararea unor
vaccinuri virale (e1.: gripal)
- 2niQial se verifcP viabilitatea embrionului la ovoscop Nn camera obscurP.
( :relevatul se inoculeazP steril cu seringa Nn cavitatea amnioticP sau alantoideanP, sau pe
membrana c-orioalantoideanP (utilizRnd metoda desc-isP sau Nnc-isP).
( Orifciul se parafneazP Oi se incubeazP la ',-'7]A timp de *4-72 ore
#ndicarea virusului Jn oul embrionat de g;in;
OuPle se rPcesc 14 ore la @* grade A pentru o vazoconstricQie ma1imP, apoi aseptic se taie coa<a,
se recolteazP lic-idul alantoic sau amniotic, iar 0A" Oi embrionul se Nntroduc Nn cutii :etri sterile. e
observP:
1. 0oartea embrionului
2. "pariQia modifcPrilor (-emoragii, pustule) pe 0A"
'. "cumularea de B" Nn lic-ide
,7. Metoda virusologica in diagnosticul virozelor. Materiale de e)aminat 4prelevate5
de la bolnav. Regulile de recoltare ambalare si conditiile de transportare in laborator.
!regatirea pobelor pentru e)aminare in metoda virusologica. Etapele si esenta lor.
$2".%OC2AL5 $/ 5"#O="CO= "5 F2=OG/5O=
#ndica:ii0
#oli cu mPsuri terapeutice sau proflactice speciale (2$", -epatite, rubeola, etc)
/lucidarea etiologiei virale a unor izbucniri epidemice (meningite, gastro-enterite, pneumonii, etc)
upraveg-erea epidemiologicP
:relevate: 5A=, sRnge, e1sudate, secreQii nazale, rino-faringiene, mase fecale, urinP, vezicule Oi
ulceraQii cutaneo-mucoase, bioptate, etc.
E'cacitatea diagnosticului este condi:ionat; de0
"legerea corectP a prelevatelor, calitatea lor Oi transportarea Nn laborator
/1aminarea precoce (la debutul bolii)
Cransportarea rapidP a probelor sau utilizarea mediului de transport
=espectarea regulilor de autoprotecQie Oi de protecQie a antura<ului la recoltare, transportare Oi
e1aminarea probelor
ME%ODELE DE D#A.+O3%#& AL C#RO8ELOR
0/CO$/ $2=/AC/
/1amenul virusoscopic (evidenQierea directP a virionului sau a componentelor lui Nn prelevate)
/1amenul virusologic (izolarea Oi identifcarea virusului)
$etectarea "g virale Nn prelevat
2dentifcarea genomului viral (-ibridizarea "%, amplifcarea genicP 8 :A=)
0/CO$/ 2%$2=/AC/
erodiagnosticul (creOterea de cel puQin * ori a titrului "c Nn dinamicP)
/b"0/%L5 F2=LOAO:2A
0icroscopia opticP 8 depistarea Nn prelevat a incluziunilor virale specifce (corpusculii .uarnieri Nn
variolP, #abeO-%egri Nn rabie) sau nespecifce, citoplasmatice sau nucleare. e preparP frotiuri sau
frotiuri-amprente colorate =omanovsc-i-.iemsa sau cu ?uorocrom
0icroscopia electronicP
2munoelectronomicroscopia 8 mai sensibilP, mai specifcP. e e1amineazP comple1ele imune virus 8
"c
2muno?uorescenQa (directP Oi indirectP) 8 utilizatP Nn diagnosticul rapid al virozelor
/b"0/%L5 F2=LO5O.2A
:relucrarea prealabilP a prelevatelor:
Omogenizarea (dupP necesitate)
UnlPturarea elementelor celulare, inclusiv bacteriene (centrifugare, ultrafltrare)
Cratarea cu antibiotice pentru prevenirea creOterii bacteriilor Oi fungilor contaminanQi (penicilinP -
,JJ L"/ml, streptomicinP 8 ,JJ L"/ml, nistatinP - 2J L"/ml)
/tapele diagnosticului virusologic: 2zolarea virusului; /videnQierea (indicarea) reproducerii virale;
2dentifcarea virusului
2zolarea virusului se realizeazP prin inocularea cu material de e1aminat a animalelor de laborator,
embrionilor de gPinP sau a culturilor de celule. "legerea sistemului de cultivare se efectueazP Nn
funcQie de particularitPQile biologice ale agentului etiologic probabil Oi posibilitPQile laboratorului.
2%$2A"=/" F2=LL5L2
Ln culturi de celule
/A: 8 modifcPri degenerative Oi distrugere celularP, rezultat al multiplicPrii virale (rotun<ire sau
retracQie celularP, citolizP, apariQia vacuolelor sau granulelor Nn citoplasmP, picnoza nucleului,
fuziunea membranelor, etc). /A: poate f studiat la microscopul optic pe celule necolorate sau
colorate cu -emato1ilin-eozinP, .iemsa, ?uorocrom.
#ncluziuni virale
=eprezintP acumulPri paracristaline de virioni sau de componente virale Nn aria de replicare Oi
asamblare a virusurilor (citoplasmP, nucleu). AoloraQia .iemsa, -em-eozinP, ?uorocrom.
5ocalizarea, forma Oi afnitatea tinctorialP (bazofle, acidofle) sunt particularitPQi diagnostice pentru
unele viroze.
#nter(eren:a
/1.: F.rubeolic nu produce /A:, dar determinP fenomenul de interferenQP. :entru detectarea
F.rubeolei se infecteazP AA cu virus citopatogen. 5ipsa multiplicPrii acestui virus confrmP prezenQa
F.rubeolei.
Bemadsorb:ia 4RBAd5 8 pentru virusuri cu B". Lnele virusuri posedP Nn componenQa capsidei, Nn
special supercapsidei, glicoproteine care pot adera la suprafaQa -ematiilor 8 B". Un timpul eliberPrii
din celulP prin Nnmugurire a acestor virusuri, B" lor se a?P de<a Nnserate Nn 0A: la nivelul
mugurelui. $acP la aceasta etapP Nn recipientul cu monostrat celular se adaugP suspensie de
-ematii Oi se menQine 1,-2J min la t caracteristicP fecPrui virus, la microscop pot f urmPrite
-ematiile f1ate la suprafaQa celulelor infectate (=B"d).
Bemaglutinarea 4RBA5 :entru virusurile cu B" acumulate Nn mediul de NntreQinere. Un acest caz
mediul de NntreQinere aglutineazP eritrocitele unor specii de mamifere sau pPsPri.
<ormarea plaNelor =eprezintP focare de celule alterate Nn monostratul celular acoperit cu agar.
%umPrarea pla<elor permite cuantifcarea virusului infectant.
!roba culorii 0etabolismul celular neafectat 8 vira<ul culorii mediului din roOu Nn galben (pB acid).
0etabolismul celular in-ibat 8 culoarea mediului nu se modifcP
#ndicarea virusului Jn oul embrionat de g;in;
OuPle se rPcesc 14 ore la @* grade A pentru o vazoconstricQie ma1imP, apoi aseptic se taie coa<a,
se recolteazP lic-idul alantoic sau amniotic, iar 0A" Oi embrionul se Nntroduc Nn cutii :etri sterile. e
observP: 0oartea embrionului; "pariQia modifcPrilor (-emoragii, pustule) pe 0A"; "cumularea de
B" Nn lic-ide; 2ndicarea virusului pe animale de laborator; #oala manifestP a animalului, deces
LrmPrirea virusului Nn organele-QintP: Bemaglutinare; 2nfecQiozitatea omogenatelor; /1amene
-istopatologice (leziuni in?amatorii, degenerare, incluzii virale specifce: corp. #abeO-%egri Nn
neuronii infectaQi cu F.rabic, etc) 2dentifcarea virusurilor; $eterminarea genului, speciei Oi
serotipului de virus prin stabilirea structurii antigenice.
e efectueazP cu a<utorul serurilor imune specifce antivirale Nn diferite reacQii serologice: =%;
=2B"/=2B"d; =IA; =2I; =2/ (/52") ; "=2, etc
DE%E&%AREA A. C#RALE L+ !RELECA%E
"vanta<e: simplitatea Oi rapiditatea e1amenului, nu necesitP menQinerea infecQiozitPQii virusului
$ezavanta<e: sensibilitate direct proporQionalP cu cantitatea virusului din prelevat
e utilizeazP "c policlonali de origine umanP (seruri imune) sau "c monoclonali (de origine murinP)
=eacQii: =B"2, =5", =2I, =2/, destern-blot, "=2, etc.
#DE+%#<#&AREA .E+OMELE# C#RAL (punerea Nn evidenQP a "% virali din prelevate Nn cursul
infecQiilor virale acute sau cronice Oi monitorizarea tratamentului). :ot f e1aminate toate Qesuturile
Oi lic-idele biologice. Bibridizarea acizilor nucleici fPrP amplifcare. Bibridizarea dupP amplifcare
(:A= Oi variantele ei)
D#A.+O3%#&EL 3EROLO.#&
/senQa: depistarea "c sintetizaQi de gazdP Nn rPspuns la o infecQie viralP.
$upP o primo-infecQie are loc inducerea formPrii "c, iar dupP o reinfecQie sau reactivare titrul "c
creOte Nn dinamicP. Un serodiagnosticul virozelor este obligator de a e1amina 2 probe de ser de la
bolnav : prima prelevatP la debutul bolii, al doilea prelevat peste 1, zile. "c sunt depistaQi Nn ser,
uneori Nn 5A=, e1sudate, lic-id articular, etc. :entru depistarea "c se utilizeazP "g virale de
referinQP (suspensie viralP inactivatP, proteine virale native sau recombinante, oligopeptide
sintetice).
Ce-nici utilizate: =IA, =2B", =B"2, =%, =2I2, "=2, "2/ (/52"), etc.
emnifcaQie diagnosticP prezintP trecerea titrului de 5c de la A la po$itiv (seroconversie, primo-
infecQie) sau cre1terea titrului 5c de cel pu#in - ori Nn cursul infecQiei. "mbele seruri vor f testate Nn
aceeaOi zi, prin te-nici identice Oi Nn acelaOi laborator.
,1. Rolul microorganismului in procesul in(ectios. +otiune de mi@o patogene.
!atogenitatea si virulenta mi@o. Enitatile de virulenta. Etilizarea practica a atenuarii
diriNate a virulentei.
2%I/Ac2" 8 totalitatea proceselor biologice care se produc Nn ma/o Nn urma penetrPrii mi/o patogene 2%I/Ac2" 8 totalitatea proceselor biologice care se produc Nn ma/o Nn urma penetrPrii mi/o patogene
sau p sau poten otenQ Qial ial p patogene (::) atogene (::). .
:=OA/L5 2%I/Ac2O 8 interacQiunea dintre mi/o Oi ma/o Nn diverse condiQii ale mediului ambiant. :=OA/L5 2%I/Ac2O 8 interacQiunea dintre mi/o Oi ma/o Nn diverse condiQii ale mediului ambiant.
0anifestarea lui poate f 0anifestarea lui poate f inaparent inaparent / / asimptomatic asimptomatic (stare de porta< sPnPtos, eliminarea rapidP a (stare de porta< sPnPtos, eliminarea rapidP a
mi/o) sau mi/o) sau simptomatic simptomatic. .
0"5"$2" 2%I/Ac2O"a 8 manifestarea supremP a procesului infecQios 0"5"$2" 2%I/Ac2O"a 8 manifestarea supremP a procesului infecQios diferite simptome diferite simptome
efectele metaboliQilor microbieni (to1ine, enzime efectele metaboliQilor microbieni (to1ine, enzime, etc , etc) sau de reacQia imunP a gazdei la prezenQa ) sau de reacQia imunP a gazdei la prezenQa
bacteriei. bacteriei.
!articularit;:ile bolii in(ec:ioase !articularit;:ile bolii in(ec:ioase
1. 1. provocata de agenQi patogeni provocata de agenQi patogeni
2. 2. Aontagiozitate (capacitatea de a se transmite de la o sursP la Aontagiozitate (capacitatea de a se transmite de la o sursP la o o persoanP receptivP) persoanP receptivP)
'. '. pecifcitate (un agent provoacP o infecQie, e1.: pecifcitate (un agent provoacP o infecQie, e1.: Clostridium tetani Clostridium tetani este agentul tetanosului, etc.) este agentul tetanosului, etc.)
*. *. /voluQie clinicP /voluQie clinicP stadial; stadial; 2munitate la reinfecQie 2munitate la reinfecQie (duratP variabilP) (duratP variabilP)
,. ,. "pariQia maladiei depinde de multipli factori, Nn special de "pariQia maladiei depinde de multipli factori, Nn special de capacitatea agentului cau$al de a capacitatea agentului cau$al de a
provoca maladia provoca maladia Oi de Oi de gradul de re$isten# a gradul de re$isten# al l ga$dei ga$dei la aceastP invazie la aceastP invazie
ROLEL M#&ROOR.A+#3MELE# L+ !RO&E3EL #+<E&H#O3. !A%O.E+#%A%EA M# C#RELE+HA ROLEL M#&ROOR.A+#3MELE# L+ !RO&E3EL #+<E&H#O3. !A%O.E+#%A%EA M# C#RELE+HA
=elaQiile dintre mi/o Oi ma/o gazdP: =elaQiile dintre mi/o Oi ma/o gazdP: &omensalism &omensalism (?ora bucalP, intestinalP, etc); (?ora bucalP, intestinalP, etc); !arazitism !arazitism
(prezenQa mi/o este nocivP pentru ma/o). Orice mi/o \parazit) capabil sP provoace o infecQie (prezenQa mi/o este nocivP pentru ma/o). Orice mi/o \parazit) capabil sP provoace o infecQie
(condiQii adecvate) este considerat (condiQii adecvate) este considerat patogen. patogen.
/1istP 2 tipuri de mi/o patogene: /1istP 2 tipuri de mi/o patogene:
Obligat 4cert5 patogene Obligat 4cert5 patogene, care infecteazP persoane imunocompetente cu doze mici , care infecteazP persoane imunocompetente cu doze mici
!oten:ial patogene !oten:ial patogene (oportuniste), care pot cauza infecQie numai cu doze mari sau la persoane (oportuniste), care pot cauza infecQie numai cu doze mari sau la persoane
imunocompromise (deseori fac parte din ?ora normalP a organismului) imunocompromise (deseori fac parte din ?ora normalP a organismului)
0i/o patogene pot f gPzduite uneori fPrP a provoca maladia, astfel de persoane sunt numite 0i/o patogene pot f gPzduite uneori fPrP a provoca maladia, astfel de persoane sunt numite
purt;tori purt;tori sPnPtoOi de germeni. sPnPtoOi de germeni.
0icroorganismele patogene se caracterizeazP prin: 0icroorganismele patogene se caracterizeazP prin:
&atogenitate &atogenitate 8 capacitatea unei bacterii de a declanOa infecQia. /ste 8 capacitatea unei bacterii de a declanOa infecQia. /ste un un caracter de specie caracter de specie
determinat genetic (cromozom, plasmide, bacteriofagi). Un cadrul unei specii patogene pot e1ista determinat genetic (cromozom, plasmide, bacteriofagi). Un cadrul unei specii patogene pot e1ista
tulpini cu manifestare variatP a patogenitPQii 8 de la absenQa totalP pRnP la foarte NnaltP. tulpini cu manifestare variatP a patogenitPQii 8 de la absenQa totalP pRnP la foarte NnaltP.
3irulen# 3irulen# 8 gradul de patogenitate a 8 gradul de patogenitate al l unei unei tulpini tulpini (mPsurP cantitativP a patogenitPQii). e (mPsurP cantitativP a patogenitPQii). e
apreciazP prin infectarea animalelor de laborator cu cantitPQi diferite de mi/o. apreciazP prin infectarea animalelor de laborator cu cantitPQi diferite de mi/o.
Enit;:ile de virulen:;0 Enit;:ile de virulen:;0
$50 8 numPrul de bacterii necesar pentru a ucide 4JK $50 8 numPrul de bacterii necesar pentru a ucide 4JK din din animale animalele le infectate infectate
$5 $5
,J ,J 8 ,JK letalitate 8 ,JK letalitate
$A5 8 1JJK letalitate $A5 8 1JJK letalitate
$2 $2
,J ,J/$2 /$2 8 provoacP boala la ,JK 8 provoacP boala la ,JK / 4JK / 4JK animale animale
0odifcarea virulenQei: 0odifcarea virulenQei:
5mplifcarea 5mplifcarea prin transfer prin transfer Oi recombinare geneticP, condiQii optime pentru creOtere Oi recombinare geneticP, condiQii optime pentru creOtere
>educerea >educerea (atenuarea) prin menQinerea bacteriilor Nn condiQii nefavorabile (t, factori c-imici, etc) (atenuarea) prin menQinerea bacteriilor Nn condiQii nefavorabile (t, factori c-imici, etc), ,
muta mutaQii Qii
,$. &aracteristica mi@o patogene. <actorii de patogenitate. &lasi'carea. Rolul
(actorilor de patogenitate de structura si al enzimelor de patogenitate in evolutia
in(ectiei.
Facteria patogen; trebuie0 Facteria patogen; trebuie0
1. 1. P fe capabilP de a se P fe capabilP de a se transmite transmite Nntre gazde Nntre gazde
2. 2. P P penetre$e penetre$e Nn organismul-gazdP Nn organismul-gazdP
'. '. P se P se rsp=ndeasc rsp=ndeasc prin organism prin organism
*. *. P se P se multiplice 1i s persiste multiplice 1i s persiste (evitRnd sau distrugRnd sistemul imun al gazdei) (evitRnd sau distrugRnd sistemul imun al gazdei)
,. ,. P P produc le$iuni produc le$iuni
"ceste capacitPQi sunt as "ceste capacitPQi sunt asi igurate de gurate de (actorii de patogenitate. (actorii de patogenitate.
<actorii de patogenitate ai bacteriilor <actorii de patogenitate ai bacteriilor
<actori structurali 4somatici5 <actori structurali 4somatici5
5de$ine 5de$ine - fmbriile, glicocali1ul, proteine de adeziune ale peretelui celular. "sigurP aderarea - fmbriile, glicocali1ul, proteine de adeziune ale peretelui celular. "sigurP aderarea
bacteriilor la receptorii de pe suprafaQa celulelor-QintP sau la proteine matriciale e1tracelulare bacteriilor la receptorii de pe suprafaQa celulelor-QintP sau la proteine matriciale e1tracelulare
(colagen, fbronectinP, lamininP, elastinP, etc) (colagen, fbronectinP, lamininP, elastinP, etc)
&roteine ale sistemelor de secre#ie &roteine ale sistemelor de secre#ie (tipuri 2-2F) (tipuri 2-2F)
Capsula Capsula 8 antifagocitar, anti-complement 8 antifagocitar, anti-complement 5g B 5g B
5ntigenul C 5ntigenul C - antifagocitar - antifagocitar
&eptidoglicanul &eptidoglicanul (adeziune, agresie tisularP) (adeziune, agresie tisularP)
5ci$ii teichoici/lipoteichoici 5ci$ii teichoici/lipoteichoici (adeziune, to1icitate) (adeziune, to1icitate)
&roteina 5 &roteina 5 la staflococi la staflococi (acQiune antifagocitarP prin f1area Ic a 2g.) (acQiune antifagocitarP prin f1area Ic a 2g.)
&roteina M &roteina M la streptococi la streptococi (adeziune, antifagocitar) (adeziune, antifagocitar)
Enzime de patogenitate Enzime de patogenitate (responsabile de persistenQP, diseminare Oi producerea leziunilor) (responsabile de persistenQP, diseminare Oi producerea leziunilor)
:lasmocoagulaza :lasmocoagulaza ( (formarea trombilor septici- formarea trombilor septici-efect antifagocitar, efect antifagocitar, propagare propagare N Nn organism) n organism)
Iibrinolizina Iibrinolizina (eliberarea bacteriilor din trombi) (eliberarea bacteriilor din trombi)
Bialuronidaza Bialuronidaza (di (diseminar seminare, e, leziuni leziuni tisular tisulare e) )
Aolagenaza Aolagenaza (identic) (identic)
%euraminidaza (lic-eferea mucusului) %euraminidaza (lic-eferea mucusului)
:roteaze (e1.: distrugerea 2g " secretorii) :roteaze (e1.: distrugerea 2g " secretorii)
$ezaminaze $ezaminaze
$ecarbo1ilaze $ecarbo1ilaze
Iosfataze, etc Iosfataze, etc
%o)ine bacteriene %o)ine bacteriene (responsabile de leziuni): (responsabile de leziuni): Exotoxine Exotoxine (proteice, secretate Nn mediul (proteice, secretate Nn mediul
e1tracelular); e1tracelular); Endotoxine Endotoxine (5:G, legate de celula bacterianP) (5:G, legate de celula bacterianP)
Moduline Ai invazine0 Moduline Ai invazine0 2n<ectate la suprafaQa sau direct Nn interiorul celulei-QintP; 2nduc penetrarea 2n<ectate la suprafaQa sau direct Nn interiorul celulei-QintP; 2nduc penetrarea
(internalizarea) Oi propagarea bacterianP. e NntRlnesc la Wersinia, -igella, almonella, /sc-eric-ia (internalizarea) Oi propagarea bacterianP. e NntRlnesc la Wersinia, -igella, almonella, /sc-eric-ia
"lQi factori ce asigurP persistenQa mi/o: FariaQii antigenice; 0imicria antigenicP "lQi factori ce asigurP persistenQa mi/o: FariaQii antigenice; 0imicria antigenicP
,*. %o)inele microbiene. %ipurile de to)ine si caracteristica lor. Rolul in patogeneza
in(ectiei.
&aracteristica e)oto)inelor &aracteristica e)oto)inelor: :
:roteine produse de bacterii .@/.- :roteine produse de bacterii .@/.-
:ot f secretate Nn mediul e1tern, eliberate Nn spaQiul periplasmic sau f1ate pe suprafaQa celulei :ot f secretate Nn mediul e1tern, eliberate Nn spaQiul periplasmic sau f1ate pe suprafaQa celulei
Cermolabile (e1cepQie 8 enteroto1ina staflococicP Oi C Cermolabile (e1cepQie 8 enteroto1ina staflococicP Oi C (to1ina termostabilP) a (to1ina termostabilP) a E* coli E* coli) )
Bidrosolubile Oi acQioneazP la distanQP Bidrosolubile Oi acQioneazP la distanQP
/fectul se instaleazP dupP o perioadP de incubaQie /fectul se instaleazP dupP o perioadP de incubaQie
0anifestP tropism (specifcitate de acQiune) 0anifestP tropism (specifcitate de acQiune)
Co1icitate NnaltP ($50 de ordinul ng/&g) Co1icitate NnaltP ($50 de ordinul ng/&g)
/1oto1inele sunt imunogene (induc sinteza /1oto1inele sunt imunogene (induc sinteza anti antic corpilor orpilor - antito1ine) - antito1ine)
"ntito1inele neutralizeazP activitatea e1oto1inei (faza de f1are pe receptorii celulari) "ntito1inele neutralizeazP activitatea e1oto1inei (faza de f1are pe receptorii celulari)
Exotoxinele tratate cu %ormol A-D 1i men#inute la ,E/-A Exotoxinele tratate cu %ormol A-D 1i men#inute la ,E/-A F F C timp de ,/- sptm=ni se trans%orm 7n C timp de ,/- sptm=ni se trans%orm 7n
anatoxine* Ele sunt lipsite de toxicitate dar pstrea$ imunogenitatea 2utili$ate 7n calitate de anatoxine* Ele sunt lipsite de toxicitate dar pstrea$ imunogenitatea 2utili$ate 7n calitate de
vaccin0* vaccin0*
uportul genetic al e1oto1inelor: uportul genetic al e1oto1inelor: cromozom cromozom (dizentericP), (dizentericP), plasmide plasmide (to1ina antra1ului, to1ina (to1ina antra1ului, to1ina
tetanicP), tetanicP), pro(agi pro(agi (to1ina diftericP, botulinicP). (to1ina diftericP, botulinicP).
Cipurile de e1oto1ine: Cipurile de e1oto1ine:
%o)ine citolitice. %o)ine citolitice. $eregleazP membranele celulare prin acQiune enzimaticP (fosfolipaza /lecitinaza, $eregleazP membranele celulare prin acQiune enzimaticP (fosfolipaza /lecitinaza,
sfngomielinaza) sau prin formarea porilor (streptolizina O, sfngomielinaza) sau prin formarea porilor (streptolizina O, g g-to1ina/-emolizina -to1ina/-emolizina !*aureus !*aureus, ,
leucocidina) leucocidina)
%o)ine citoto)ice %o)ine citoto)ice, de tip "-# (acQioneazP Nn interiorul celulei). /1.: to1ina diftericP, botulinicP, , de tip "-# (acQioneazP Nn interiorul celulei). /1.: to1ina diftericP, botulinicP,
tetanicP, -olericP, etc tetanicP, -olericP, etc
"u structurP bipartitP: fracQia polipeptidicP "u structurP bipartitP: fracQia polipeptidicP F F ( (cell binding cell binding) este responsabilP de legarea de ) este responsabilP de legarea de
receptorii specifci din membrana celulei-QintP, fracQia polipeptidicP receptorii specifci din membrana celulei-QintP, fracQia polipeptidicP A A ( (active active) pPtrunde Nn celulP ) pPtrunde Nn celulP
(prin endocitozP sau translocare) Oi determinP activitatea to1icP. (prin endocitozP sau translocare) Oi determinP activitatea to1icP.
Iiecare citoto1inP acQioneazP strict Iiecare citoto1inP acQioneazP strict specifc specifc: to1ina diftericP 8 in-ibP sinteza proteinelor, to1ina : to1ina diftericP 8 in-ibP sinteza proteinelor, to1ina
botulinicP Oi tetanicP 8 neuroto1ine, in-ibP eliberarea neurotransmiQPtorilor, to1ina -olericP Oi botulinicP Oi tetanicP 8 neuroto1ine, in-ibP eliberarea neurotransmiQPtorilor, to1ina -olericP Oi
pertusicP 8 activeazP adenilat-ciclaza membranarP, etc pertusicP 8 activeazP adenilat-ciclaza membranarP, etc
Ob:inerea e)oto)inelor bacteriene Ob:inerea e)oto)inelor bacteriene
Aultivarea tulpinii to1igene Nn mediu lic-id Aultivarea tulpinii to1igene Nn mediu lic-id
Iiltrarea culturii pentru separarea to1inei Iiltrarea culturii pentru separarea to1inei
:urifcarea to1inei :urifcarea to1inei
Aoncentrarea to1inei Aoncentrarea to1inei
$eterminarea activitPQii $eterminarea activitPQii to1inei (se m to1inei (se mP Psoar soarP P in unit in unitPQ PQi de ?oculare 8 i de ?oculare 8 L( L( ) )
&aracteristica endoto)inelor0 &aracteristica endoto)inelor0
Aomple1e 5:G din peretele celular .- (cel mai to1ic component este lipidul "). Aomple1e 5:G din peretele celular .- (cel mai to1ic component este lipidul ").
/ste eliberatP Nn urma lizei bacteriilor (sub in?uenQa sistemului imun al gazdei sau a unor "#). /ste eliberatP Nn urma lizei bacteriilor (sub in?uenQa sistemului imun al gazdei sau a unor "#).
CermostabilP CermostabilP
%e-imunogenP %e-imunogenP
%u poate f transformatP Nn anato1inP %u poate f transformatP Nn anato1inP
$50 de ordinul mg/&g $50 de ordinul mg/&g
/fectul se manifestP imediat /fectul se manifestP imediat
$eterminP efecte generale, indiferent de provenienQP $eterminP efecte generale, indiferent de provenienQP
Mecanismul de ac#iune al endotoxinei Mecanismul de ac#iune al endotoxinei : 5:G induce secreQia unor substanQe biologic active (cito&ine : 5:G induce secreQia unor substanQe biologic active (cito&ine
pro-in?amatoare: 25-1, 25-3, 25-4, 25-12, C%I-a) de cPtre macrofage Oi alte celule. 2niQial 5:G se leagP pro-in?amatoare: 25-1, 25-3, 25-4, 25-12, C%I-a) de cPtre macrofage Oi alte celule. 2niQial 5:G se leagP
de o proteinP sericP de o proteinP sericP 24&!/binding protein0 24&!/binding protein0 acest comple1 interacQioneazP cu A$ 1* de pe acest comple1 interacQioneazP cu A$ 1* de pe
membrana macrofagului. /1istP Oi molecule solubile de A$ 1*, astfel endoto1ina poate sP acQioneze membrana macrofagului. /1istP Oi molecule solubile de A$ 1*, astfel endoto1ina poate sP acQioneze
asupra altor celule, de e1.: celulele epiteliale. Ln alt receptor macrofagic poate interacQiona cu 5:G asupra altor celule, de e1.: celulele epiteliale. Ln alt receptor macrofagic poate interacQiona cu 5:G
8 receptorul 8 receptorul toll/li?e toll/li?e (C5=*). (C5=*).
Un doze mari Un doze mari citokinele citokinele pot provoca pot provoca Aocul endoto)inic 4septic5 Aocul endoto)inic 4septic5 comun pentru toate bacteriile comun pentru toate bacteriile
.-: .-:
IebrP (eliberarea pirogenilor 25-1, C%I de cPtre celulele care au captat endoto1ina) IebrP (eliberarea pirogenilor 25-1, C%I de cPtre celulele care au captat endoto1ina)
5eucopenie, urmatP de leucocitozP 5eucopenie, urmatP de leucocitozP
CulburPri de coagulare (activarea factorului b22 8 formarea fbrinei Oi obstrucQia capilarelor CulburPri de coagulare (activarea factorului b22 8 formarea fbrinei Oi obstrucQia capilarelor
sanguine 8 coagulare intravenoasP diseminatP) sanguine 8 coagulare intravenoasP diseminatP)
Bemoragii (consumarea factorilor de coagulare) Nn diverse organe (rinic-i, suprarenale, plPmRni, Bemoragii (consumarea factorilor de coagulare) Nn diverse organe (rinic-i, suprarenale, plPmRni,
creier) creier)
Fazodilatare, urmatP de colaps vascular (sec-estrarea perifericP a sRngelui, -ipovolemie, acidozP Fazodilatare, urmatP de colaps vascular (sec-estrarea perifericP a sRngelui, -ipovolemie, acidozP
metabolicP, scPderea bruscP a presiunii sanguine) metabolicP, scPderea bruscP a presiunii sanguine)
Un consecinQP au loc leziuni -emoragice Oi necrozP Nn diverse organe (rinic-i, suprarenale, Un consecinQP au loc leziuni -emoragice Oi necrozP Nn diverse organe (rinic-i, suprarenale,
plPmRni, creier...). plPmRni, creier...).
:ronosticul este foarte sever. :ronosticul este foarte sever.
,,. Rezistenta nespeci'ca a macroorganismului. +otiune. <actorii care asigura
rezistenta nespeci'ca. Rolul (actorilor tisulari 4de bariera5 si umorali in prevenirea
in(ectiei.
3ursa de in(ec:ie 3ursa de in(ec:ie: : o)(l o)(l bolnav, reconvalescent, purtPtor sPnPtos (infecQii antroponoze) sau bolnav, reconvalescent, purtPtor sPnPtos (infecQii antroponoze) sau
ani)alele ani)alele (infecQii zooantroponoze). (infecQii zooantroponoze).
Mecanismele de transmitere Mecanismele de transmitere
:rin contact (direct, indirect) :rin contact (direct, indirect)
Iecal-oral (alimentar, -idric, etc) Iecal-oral (alimentar, -idric, etc)
"erogen (aer-praf, aer-picPturi) "erogen (aer-praf, aer-picPturi)
Cransmisi Cransmisiv v ( (prin intermediul prin intermediul vectori vectorilor lor) )
Fertical (transplacentar) Fertical (transplacentar)
0icrobii penetreazP prin tegument, mucoase sau direct Nn sRnge (porQi de intrare). Ln microb poate 0icrobii penetreazP prin tegument, mucoase sau direct Nn sRnge (porQi de intrare). Ln microb poate
avea una sau mai multe porQi de intrare. avea una sau mai multe porQi de intrare.
$oza criticP 8 e1.: dizenterie 8 1J $oza criticP 8 e1.: dizenterie 8 1J
2 2
mi/o, febrP tifoidP 8 1J mi/o, febrP tifoidP 8 1J
, ,
, -olerP 8 1J , -olerP 8 1J
9 9
. .

5a poarta de intrare bacteria aderP la celule ( 5a poarta de intrare bacteria aderP la celule (ade$iunea ade$iunea) Oi se multiplicP local ( ) Oi se multiplicP local (coloni$area coloni$area), ),
formRnd formRnd %ocarul primar de in%ec#ie %ocarul primar de in%ec#ie. 2nfecQia poate rPmRne localizatP sau poate sP se rPspRndeascP . 2nfecQia poate rPmRne localizatP sau poate sP se rPspRndeascP
2inva$ia0 2inva$ia0 pe cale pe cale lim%atic sanguin lim%atic sanguin, , pe calea nervilor pe calea nervilor sau prin sau prin continuitate continuitate (din aproape Nn (din aproape Nn
aproape). Un Qesutul afectat mi/o se multiplicP Oi provoacP leziuni direct prin intermediul enzimelor aproape). Un Qesutul afectat mi/o se multiplicP Oi provoacP leziuni direct prin intermediul enzimelor
sau to1inelor sau indirect, via mecanisme imune. sau to1inelor sau indirect, via mecanisme imune.
0i/o se eliminP cu diferite secrete sau e1crete ale ma/o, prin care are loc contaminarea altor gazde 0i/o se eliminP cu diferite secrete sau e1crete ale ma/o, prin care are loc contaminarea altor gazde
sau obiecte. sau obiecte.
Dinamica evolu:iei bolii in(ec:ioase Dinamica evolu:iei bolii in(ec:ioase
1. 1. :erioada de :erioada de incuba#ie incuba#ie (de la penetrarea mi/o pRnP la apariQia primelor simptome). $urata 8 (de la penetrarea mi/o pRnP la apariQia primelor simptome). $urata 8
variabilP (ore 8 ani). 0icrobul se adapteazP, se multiplicP, produce to1ine, enzime, etc. variabilP (ore 8 ani). 0icrobul se adapteazP, se multiplicP, produce to1ine, enzime, etc.
2. 2. :erioada de :erioada de inva$ie inva$ie (prodromalP, de debut). "par primele semne clinice, nespecifce (febrP, (prodromalP, de debut). "par primele semne clinice, nespecifce (febrP,
frison, inapetenQP, astenie, etc). $urata 8 2-' zile. frison, inapetenQP, astenie, etc). $urata 8 2-' zile.
'. '. :erioada de :erioada de stare stare (a manifestPrilor clinice specifce). $urata variabilP. (a manifestPrilor clinice specifce). $urata variabilP.
*. *. :erioada :erioada terminal terminal (convalescenQP Oi vindecare, sau cronicizare, sau stare de porta<, sau deces) (convalescenQP Oi vindecare, sau cronicizare, sau stare de porta<, sau deces)
&riteriile de apreciere a rolului etiologic al agentului cauzal Jn survenirea in(ec:iilor &riteriile de apreciere a rolului etiologic al agentului cauzal Jn survenirea in(ec:iilor
speci'ce 4postulatele lui "och5 speci'ce 4postulatele lui "och5
#acteria trebuie sP fe prezentP la toate persoanele bolnave. #acteria trebuie sP fe prezentP la toate persoanele bolnave.
#acteria trebuie sP fe izolatP de la bolnav Oi menQinutP Nn culturP purP. #acteria trebuie sP fe izolatP de la bolnav Oi menQinutP Nn culturP purP.
Aultura purP inoculatP la un voluntar sau la un animal e1perimental trebuie sP reproducP Aultura purP inoculatP la un voluntar sau la un animal e1perimental trebuie sP reproducP
simptomele bolii. simptomele bolii.
"ceeaOi bacterie trebuie sP fe reizolatP de la voluntar "ceeaOi bacterie trebuie sP fe reizolatP de la voluntarul ul sau animalul infectat. sau animalul infectat.
"ctualmente se insistP pe genomul bacterian "ctualmente se insistP pe genomul bacterian 2pre$en#a genelor de patogenitate0* 2pre$en#a genelor de patogenitate0*
=olul mediului ambiant Oi social Nn infecQie (condiQiile economice, condiQiile de viaQP, catastrofe =olul mediului ambiant Oi social Nn infecQie (condiQiile economice, condiQiile de viaQP, catastrofe
ecologice sau naturale, progresul Nn igiena publicP, etc). ecologice sau naturale, progresul Nn igiena publicP, etc). 0aladii 0aladii sociale: tuberculoza, pediculoza sociale: tuberculoza, pediculoza
(tifosul e1antematic), siflisul, etc. (tifosul e1antematic), siflisul, etc.
Rolul macroorganismului Jn procesul in(ec:ios. Rezisten:a nespeci'c; a ma@o. Rolul macroorganismului Jn procesul in(ec:ios. Rezisten:a nespeci'c; a ma@o.
:entru menQinerea coerenQei celulelor Oi Qesuturilor Oi pPstrarea integritPQii sale ma/o pune Nn <oc 2 :entru menQinerea coerenQei celulelor Oi Qesuturilor Oi pPstrarea integritPQii sale ma/o pune Nn <oc 2
categorii de procese apPrute succesiv Nn cursul evoluQiei: categorii de procese apPrute succesiv Nn cursul evoluQiei:
=ezistenQa nespecifcP, NnnPscutP 8 dezvoltatP flogenetic, asiguratP de factori constituQionali. =ezistenQa nespecifcP, NnnPscutP 8 dezvoltatP flogenetic, asiguratP de factori constituQionali.
=Pspuns ma1im imediat, nespecifc, antigen-independent. =Pspuns ma1im imediat, nespecifc, antigen-independent.
2munitatea (rezistenQa specifcP) 8 s-a dezvoltat ontogenetic, "g-dependentP Oi "g-specifcP, 2munitatea (rezistenQa specifcP) 8 s-a dezvoltat ontogenetic, "g-dependentP Oi "g-specifcP,
rPspuns ma1im peste cRteva zile de la agresie, se caracterizeazP prin memorie imunologicP. rPspuns ma1im peste cRteva zile de la agresie, se caracterizeazP prin memorie imunologicP.
Rezisten:a nespeci'c;0 Rezisten:a nespeci'c;0 =ezistenQa nespecifcP este asiguratP de factori tisulari (de barierP), =ezistenQa nespecifcP este asiguratP de factori tisulari (de barierP),
factori celulari Oi umorali. factori celulari Oi umorali.
<actori tisulari 4de barier;5 <actori tisulari 4de barier;5
1. 1. %egumentul %egumentul ( (barier mecanic barier mecanic - integritatea, descuamarea stratului cornos; - integritatea, descuamarea stratului cornos; barier biologic barier biologic
-?ora normalP, -?ora normalP, chimic chimic - pB acid al tegumentului) - pB acid al tegumentului)
2. 2. Mucoasele Mucoasele ( (barier mecanic barier mecanic - integritatea, miOcarea cililor, scurgerea secretelor; - integritatea, miOcarea cililor, scurgerea secretelor; chimic chimic
-secreQiile digestive, pB acid al urinei; -secreQiile digestive, pB acid al urinei; biologic biologic -?ora normalP; -?ora normalP; barier en$imatic barier en$imatic 8 enzimele din 8 enzimele din
secreQiile mucoaselor, e1.: lizozimul, lactoferina) secreQiile mucoaselor, e1.: lizozimul, lactoferina)
$acP barierele au fost depPOite, atunci organismul dispune de alQi factori de rezistenQP nespecifcP: $acP barierele au fost depPOite, atunci organismul dispune de alQi factori de rezistenQP nespecifcP:
factori celulari Oi umorali. factori celulari Oi umorali.
<actori umorali de rezisten:; nespeci'c; <actori umorali de rezisten:; nespeci'c;
Reactivi de (az; acut; Reactivi de (az; acut; 8 organismul supus unei agresiuni reacQioneazP prin sinteza Oi secreQia 8 organismul supus unei agresiuni reacQioneazP prin sinteza Oi secreQia
crescutP a unor proteine plasmatice: crescutP a unor proteine plasmatice:
in-ibitori de proteaze in-ibitori de proteaze
proteine ale sistemului complement Oi ale coagulPrii proteine ale sistemului complement Oi ale coagulPrii
proteina A reactivP proteina A reactivP
protrombina, fbrinogenul, etc. protrombina, fbrinogenul, etc.
"cestea mPresc rezistenQa gazdei, limiteazP leziunile tisulare si favorizeazP vindecarea. "cestea mPresc rezistenQa gazdei, limiteazP leziunile tisulare si favorizeazP vindecarea.
1. 1. Complementul Complementul 8 reprezintP un sistem comple1 de proteine termolabile solubile Oi membranare. 8 reprezintP un sistem comple1 de proteine termolabile solubile Oi membranare.
e NntRlnesc Nn plasma sangvinP, limfP Oi e1sudate. %u se detecteazP Nn salivP, lacrimi, urinP, e NntRlnesc Nn plasma sangvinP, limfP Oi e1sudate. %u se detecteazP Nn salivP, lacrimi, urinP,
transsudate. transsudate.
/1istP peste 'J de fracQii ale A. A1-A9 sunt solubile, celelalte au rol de receptori membranari. /1istP peste 'J de fracQii ale A. A1-A9 sunt solubile, celelalte au rol de receptori membranari.
IracQiile A1-A9 circulP Nn ser sub formP inactivP, care Nn procesul activPrii capPtP proprietPQi IracQiile A1-A9 circulP Nn ser sub formP inactivP, care Nn procesul activPrii capPtP proprietPQi
enzimatice. enzimatice.
"ctivitatea biologicP a complementului: "ctivitatea biologicP a complementului:
Opsonizarea bacteriilor Opsonizarea bacteriilor
"cQiune citoliticP "cQiune citoliticP
"ctivitate anaflacticP 8 stimulare c-imiota1is "ctivitate anaflacticP 8 stimulare c-imiota1is activare neutroflele, degranularea activare neutroflele, degranularea
mastocitelor,bazoflelor mastocitelor,bazoflelor
"ctivarea limfocitelor # "ctivarea limfocitelor #
2. 2. &roperdina &roperdina 8 proteine serice care participP la activarea complementului pe cale alternativP. 8 proteine serice care participP la activarea complementului pe cale alternativP.
'. '. G G/li$inele /li$inele 8 proteine serice termostabile (3' grade) cu activitate antimicrobianP asupra bacteriilor 8 proteine serice termostabile (3' grade) cu activitate antimicrobianP asupra bacteriilor
.@ Nn special .@ Nn special
*. *. H li$ina H li$ina, proteinP sericP termostabilP (7J-1JJ grade), produce liza bacteriilor . 8 , proteinP sericP termostabilP (7J-1JJ grade), produce liza bacteriilor . 8
,. ,. 4i$o$imul 4i$o$imul 8 prezent Nn lacrimi, salivP, ser sanguin, favorizeazP liza bacteriilor 8 prezent Nn lacrimi, salivP, ser sanguin, favorizeazP liza bacteriilor
I* I* 5nticorpii normali 5nticorpii normali
7. 7. (nter%eronii (nter%eronii (glicoproteine cu acQiune antiviralP, antiproliferativP Oi imunomodulatoare) (glicoproteine cu acQiune antiviralP, antiproliferativP Oi imunomodulatoare)
,-. Rezistenta nespeci'ca a macroorganismului. +otiune. <actorii celulari de
rezistenta nespeci'ca. <agocitoza0 celulele (agocitare etapele (agocitozei. +otiune de
opsonine si opsonizare. Rolul (agocitozei in initierea raspunsului imun.
<actori celulari de rezisten:; nespeci'c;0 <actori celulari de rezisten:; nespeci'c;0
Reac:ia in=amatoare Reac:ia in=amatoare. UmpiedicP multiplicarea Oi rPspRndirea microbilor Oi asigurP distrugerea lor. . UmpiedicP multiplicarea Oi rPspRndirea microbilor Oi asigurP distrugerea lor.
<agocitoza <agocitoza (component al reacQiei in?amatoare). "sigurP captarea Oi distrugerea substanQelor (component al reacQiei in?amatoare). "sigurP captarea Oi distrugerea substanQelor
strPine, inclusiv a mi/o, celulelor infectate, celulelor tumorale. strPine, inclusiv a mi/o, celulelor infectate, celulelor tumorale.
&elulele (agocitare 4(agocitele5 &elulele (agocitare 4(agocitele5
1. 1. 5eucocitele :0% 5eucocitele :0%
2. 2. 0acrofagele ( 0acrofagele (monocite monocite 8 Nn sRnge, 8 Nn sRnge, macro%age fxe macro%age fxe 8 cel. >upTer, macrofage alveolare, 8 cel. >upTer, macrofage alveolare,
osteoclaste, microglia, macrofage din splinP Oi ganglioni limfatici). osteoclaste, microglia, macrofage din splinP Oi ganglioni limfatici).
:entru a interveni, fagocitele trebuie sP recunoascP bacteriile ca particule strPine. :entru a interveni, fagocitele trebuie sP recunoascP bacteriile ca particule strPine.
/1istP molecule solubile Oi membranare care pot recunoaOte componente bacteriene: /1istP molecule solubile Oi membranare care pot recunoaOte componente bacteriene:
!olubile !olubile 8 lectinele care se pot lega de manoza din :A; proteine plasmatice ce leagP 5:G 8 lectinele care se pot lega de manoza din :A; proteine plasmatice ce leagP 5:G
bacterian bacterian
Membranare Membranare 8 pe macrofage e1istP receptori de manozP, receptorul A$ 1* pentru 5:G, receptori 8 pe macrofage e1istP receptori de manozP, receptorul A$ 1* pentru 5:G, receptori
9oll/li?e 9oll/li?e (C5=). C5= pot recunoaOte diferite molecule bacteriene: 5:G, :., lipoproteine, acizi (C5=). C5= pot recunoaOte diferite molecule bacteriene: 5:G, :., lipoproteine, acizi
lipoteic-oici, ?agelina. lipoteic-oici, ?agelina.
5l#i receptori 5l#i receptori: receptori pentru Ic al 2g., pentru complement (A=1, A=', A=*), pentru interferon, : receptori pentru Ic al 2g., pentru complement (A=1, A=', A=*), pentru interferon,
limfo&ine, lectine, fbronectinP, O.a. limfo&ine, lectine, fbronectinP, O.a.
<A8ELE <A.O&#%O8E# <A8ELE <A.O&#%O8E#
1. 1. A-emota1isul (atractanQi 8 proteine bacteriene, fragmente de :A, capsule, 5:G, c-emo&ine, etc) A-emota1isul (atractanQi 8 proteine bacteriene, fragmente de :A, capsule, 5:G, c-emo&ine, etc)
2. 2. "deziunea mi/o la fagocit "deziunea mi/o la fagocit (fagocitul recunoa (fagocitul recunoaOte molecule strPine de pe suprafaQa bacteriilor 8 Ote molecule strPine de pe suprafaQa bacteriilor 8
monomeri de :., acizi teic-oici, 5:G, acid micolic monomeri de :., acizi teic-oici, 5:G, acid micolic, "$ , "$% bacterian % bacterian, "=%d.c. , "=%d.c. viral viral, manoza, , manoza, glicani din glicani din
fungi, etc fungi, etc ) )
(nhibitori (nhibitori 8 capsula, "g O, prot. 0, prot. ", plasmo-coagulaza 8 capsula, "g O, prot. 0, prot. ", plasmo-coagulaza, etc , etc. #acteriile patogene care nu pot f . #acteriile patogene care nu pot f
fagocitate se numesc fagocitate se numesc e)tracelulare. e)tracelulare.
!timulatori !timulatori 8 cationi de Aa 8 cationi de Aa
2@ 2@
, prot. A - , prot. A - reactivP, reactivP, opsonine opsonine (fracQii de complement (A'b), (fracQii de complement (A'b),
fbronectina, unii "c). $atoritP receptorilor opsoninele acoperP suprafaQa bacteriilor (opsonizare). fbronectina, unii "c). $atoritP receptorilor opsoninele acoperP suprafaQa bacteriilor (opsonizare).
Iagocitele de asemenea posedP receptori pentru opsonine Oi astfel faciliteazP adeziunea Oi ingestia Iagocitele de asemenea posedP receptori pentru opsonine Oi astfel faciliteazP adeziunea Oi ingestia
mi/o. mi/o.
'. '. 2ngestia (Nnglobarea) Oi formarea fagosomei. 2ngestia (Nnglobarea) Oi formarea fagosomei.
*. *. $istrugerea (digestia) intracitoplasmaticP. Iagosoma fuzioneazP cu 5z $istrugerea (digestia) intracitoplasmaticP. Iagosoma fuzioneazP cu 5z fagolizosom fagolizosom mi/o va mi/o va
f omorRt sub acQiunea /, anionilor supero1izi, B f omorRt sub acQiunea /, anionilor supero1izi, B
2 2O O
2 2, pB acid, apoi digerat de / -idrolitice. , pB acid, apoi digerat de / -idrolitice.
,. ,. :rodusele degradate pot f :rodusele degradate pot f eliminate eliminate din celulP (:0%, macrofagele) sau dupP o selecQie Oi din celulP (:0%, macrofagele) sau dupP o selecQie Oi
pregPtire prealabilP pregPtire prealabilP 2processing0 2processing0 unele peptide vor f unele peptide vor f expuse pe membrana macro%agelor 7n expuse pe membrana macro%agelor 7n
asocia#ie cu molecule ale CMJ* asocia#ie cu molecule ale CMJ* /le vor contribui la stimularea imunitPQii prin interacQiunea cu /le vor contribui la stimularea imunitPQii prin interacQiunea cu
receptorul pentru "g de pe limfocitele C. "ceasta este receptorul pentru "g de pe limfocitele C. "ceasta este (agocitoza complet; (agocitoza complet;. .
<agocitoza incomplet; <agocitoza incomplet; 8 agentul persistP Oi se multiplicP Nn fagocit (micobacterii, gonococi). 8 agentul persistP Oi se multiplicP Nn fagocit (micobacterii, gonococi).
Cau$e: Cau$e: in-ibiQia formPrii fagolizosomei, eliminarea bacteriei din fagosomP Nnainte de fuziunea cu in-ibiQia formPrii fagolizosomei, eliminarea bacteriei din fagosomP Nnainte de fuziunea cu
lizosoma, etc). "ceOtia sunt patogeni lizosoma, etc). "ceOtia sunt patogeni (acultativ intracelulari. (acultativ intracelulari.
Aprecierea st;rii (unc:ionale a (agocitelor0 Aprecierea st;rii (unc:ionale a (agocitelor0 :rocentul fagoci :rocentul fagocite telor activ lor active e (% - 'J-3JK) 8 (% - 'J-3JK) 8
ponderea fagocitelor care au Nnglobat cel puQin un mi/o. %umPrul fagocitar (% - * - 2*) 8 nr de mi/o ponderea fagocitelor care au Nnglobat cel puQin un mi/o. %umPrul fagocitar (% - * - 2*) 8 nr de mi/o
Nnglobate Nn mediu de un fagocit Nnglobate Nn mediu de un fagocit
"lte celule cu activitate nespecifcP: celulele > Oi %> "lte celule cu activitate nespecifcP: celulele > Oi %>
,/. +otiune de antigen. !roprietatile de baza ale antigenelor 4imunogenitatea si
antigenitatea5. Antigenele complete si incomplete 4haptenele5 caracteristica lor.
Antigenele %9dependente si %9independente. Determinantele antigenice 4epitopii5
tipurile. Calenta antigenului.
A+%#.E+ELE A+%#.E+ELE 8 substanQe strPine 8 substanQe strPine 2non/sel%0 2non/sel%0 de naturP endo-/e1o-genP capabile sP declanOeze un de naturP endo-/e1o-genP capabile sP declanOeze un
rPspuns imun (umoral, celular, toleranQP imunologicP, memorie imunologicP, paralizie imunologicP). rPspuns imun (umoral, celular, toleranQP imunologicP, memorie imunologicP, paralizie imunologicP).
:roprietPQile de bazP ale "g: :roprietPQile de bazP ale "g:
2munogenitatea 8 capacitatea "g de a 2munogenitatea 8 capacitatea "g de a f recunoscut ca str f recunoscut ca strP Pin in O Oi de a i de a induce rPspuns imun specifc induce rPspuns imun specifc
"ntigenitatea (specifcitatea) 8 capacitatea "g de a interacQiona specifc cu "c sau cu receptorul "ntigenitatea (specifcitatea) 8 capacitatea "g de a interacQiona specifc cu "c sau cu receptorul
pentru "g complementar al limfocitelor sensibilizate pentru "g complementar al limfocitelor sensibilizate
"ntigenele care posedP ambele caractere sunt "ntigenele care posedP ambele caractere sunt Ag complete Ag complete. .
&erin:ele (a:; de Ag complete0 &erin:ele (a:; de Ag complete0
P fe substanQe strPine P fe substanQe strPine
P fe formate din gruparea P fe formate din gruparea carrier carrier (purtPtor) Oi (purtPtor) Oi epitopi 2determinante antigenice0 epitopi 2determinante antigenice0
P aibP o greutate molecularP P aibP o greutate molecularP de de peste 1J &$a peste 1J &$a
P aibP structurP c-imicP comple1P ( P aibP structurP c-imicP comple1P (proteine !8 proteine !8, 5:G, etc) , 5:G, etc)
P aibP o conformaQie spaQialP stabilP P aibP o conformaQie spaQialP stabilP
Antigenele incomplete 4haptenele5 Antigenele incomplete 4haptenele5 posedP antigenitate dar sunt lipsite de imunogenitate. posedP antigenitate dar sunt lipsite de imunogenitate.
&erinte (ata de Ag incomplete 4haptenele50 &erinte (ata de Ag incomplete 4haptenele50
"u masP molecularP micP "u masP molecularP micP
:ot deveni imunogene combinRndu-se cu macromolecule purtPtoare (proteine sau poliza-aride) :ot deveni imunogene combinRndu-se cu macromolecule purtPtoare (proteine sau poliza-aride)
Exemple de haptene Exemple de haptene: sPruri ale metalelor grele (Ar, %i), substanQe de origine vegetalP, : sPruri ale metalelor grele (Ar, %i), substanQe de origine vegetalP,
medicamente, coloranQi, oligonucleotide. medicamente, coloranQi, oligonucleotide.
3uperAg 3uperAg 8 molecule proteice particulare (enteroto1inele staflococice, to1ina Oocului to1ic 8 molecule proteice particulare (enteroto1inele staflococice, to1ina Oocului to1ic
staflococic staflococic, to1ina e1foliativP a staflococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile sP stimuleze , to1ina e1foliativP a staflococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile sP stimuleze
un numPr mare de limfocite C (1J-*JK). % 8 J.J1K. uper"g provoacP reacQii imunopatologice. un numPr mare de limfocite C (1J-*JK). % 8 J.J1K. uper"g provoacP reacQii imunopatologice.
3e disting arbitrar0 3e disting arbitrar0
5g solubile 5g solubile: proteine plasmatice, : proteine plasmatice, to1ine, to1ine, enzime, -ormoni, etc enzime, -ormoni, etc
5g fgurate 5g fgurate (celulare, corpusculare): celule, bacterii, paraziQi, etc. (celulare, corpusculare): celule, bacterii, paraziQi, etc.
Un funcQie de provenienQP se deosebesc: Un funcQie de provenienQP se deosebesc:
5g heterofle 5g heterofle 8 "g comune mai multor specii animale. /1.: 8 "g comune mai multor specii animale. /1.: Ag polizaharidice <orssman Ag polizaharidice <orssman, ,
prezent prezente e Nn -ematiile de cal, cRine, oaie, cobai; Nn -ematiile de cal, cRine, oaie, cobai; sistemul Rh sistemul Rh al eritrocitelor se NntRlneOte la om Oi al eritrocitelor se NntRlneOte la om Oi
maimuQele 0acaccus maimuQele 0acaccus r r-esus, etc -esus, etc
"g "g heterologe heterologe (1eno-"g, -etero-"g) 8 "g provenite din organismul altei specii (1eno-"g, -etero-"g) 8 "g provenite din organismul altei specii
($o/5g ($o/5g (alo-"g) 8 "g de grup Nn cadrul unei specii (sistemul "#O Oi =- (alo-"g) 8 "g de grup Nn cadrul unei specii (sistemul "#O Oi =-, clasele de , clasele de 2g) 2g)
(dioantigene (dioantigene 8 antigenele specifce unui individ. Aorespund moleculelor A0B 8 antigenele specifce unui individ. Aorespund moleculelor A0B
5utoantigene 5utoantigene 8 "g proprii unui organism, devenite imunogene Nn anumite condiQii 8 "g proprii unui organism, devenite imunogene Nn anumite condiQii
(spermatozoizii, tiroglobulina, insulina, cristalinul, Qesutul nervos, etc) (spermatozoizii, tiroglobulina, insulina, cristalinul, Qesutul nervos, etc)
Exoantigene Exoantigene ( (provenite din compartimentul e1tracelular - provenite din compartimentul e1tracelular - bacterii, fungi, protozoare bacterii, fungi, protozoare fagocitate fagocitate) )
Endoantigene Endoantigene ( (provenite din citoplasma celulelor, provenite din citoplasma celulelor, reprezintP proteine proprii reprezintP proteine proprii modifcate modifcate sau sau
proteine virale sintetizate de celulele macroorganismului) proteine virale sintetizate de celulele macroorganismului)
3tructura antigenic; a celulei bacteriene 3tructura antigenic; a celulei bacteriene
5g structurale 5g structurale ("g O/= 8 somatice, 5:G, termostabile; "g B 8 ?agelar, proteic, ("g O/= 8 somatice, 5:G, termostabile; "g B 8 ?agelar, proteic, termolabil termolabil; "g > 8 ; "g > 8
capsular, capsular, termovariabil termovariabil; ; "g I 8 fmbrial) "g I 8 fmbrial)
5g solubile 5g solubile (enzime de patogenitate, e1oto1ine) (enzime de patogenitate, e1oto1ine)
Antigene virale0 Antigene virale0 proteine/.: proteine/.: de invelis de invelis, , nucleoproteine, nucleoproteine, enzime enzime
Determinan Determinantele tele antigenic antigenice e 4epitopii5. 4epitopii5. 2munogenitatea este o caracteristicP a Nntregii 2munogenitatea este o caracteristicP a Nntregii
macromolecule "g. "ntigenitatea (specifcitatea) este determinatP de anumite secvenQe ale "g. macromolecule "g. "ntigenitatea (specifcitatea) este determinatP de anumite secvenQe ale "g.
!upra%e#e limitate din macromolecula 5g apte s se combine cu 5c specifci sau cu receptorii de !upra%e#e limitate din macromolecula 5g apte s se combine cu 5c specifci sau cu receptorii de
pe lim%ocitele sensibili$ate se numesc pe lim%ocitele sensibili$ate se numesc determinan determinante te antigenic antigenice e sau sau epitopi. epitopi.
La glucide La glucide epitopul este format din *-3 monoza-aride. :oliza-aridele sunt formate dintr-un epitop epitopul este format din *-3 monoza-aride. :oliza-aridele sunt formate dintr-un epitop
repetat sau dintr-un numPr redus de epitopi repetat sau dintr-un numPr redus de epitopi diferi diferiQ Qi i. . &oli$aharidele sunt 5g 9/independente pot &oli$aharidele sunt 5g 9/independente pot
induce sinte$a 5c %r interven#ia 94* induce sinte$a 5c %r interven#ia 94*
Epitopul proteic Epitopul proteic este constituit din cRQiva este constituit din cRQiva aminoacizi ( aminoacizi ("" "") ). .
/pitopii /pitopii lin lini iari ari (secvenQiali) sunt determinaQi de structura primarP a "" (4 (secvenQiali) sunt determinaQi de structura primarP a "" (4-'J -'J "") "")
/pitopii /pitopii con%orma#ionali con%orma#ionali sunt determinaQi de structura secundarP sau terQiarP a moleculei sunt determinaQi de structura secundarP sau terQiarP a moleculei
proteice (<u1tapoziQia Nn spaQiu a "" situaQi la distanQP). e modifcP la denaturarea proteinei. proteice (<u1tapoziQia Nn spaQiu a "" situaQi la distanQP). e modifcP la denaturarea proteinei.
Iiecare moleculP proteicP reprezintP un mozaic de epitopi, fe diferiQi, fe identici. Iiecare moleculP proteicP reprezintP un mozaic de epitopi, fe diferiQi, fe identici.
&roteinele sunt 5g 9/dependente deoarece ele induc sinte$a 5c &roteinele sunt 5g 9/dependente deoarece ele induc sinte$a 5c doar doar prin cooperarea dintre 9 1i B prin cooperarea dintre 9 1i B
lim%ocite* lim%ocite*
%umPrul de epitopi de pe o moleculP imunogenP reprezintP %umPrul de epitopi de pe o moleculP imunogenP reprezintP valen:a Ag. valen:a Ag.
,1. 3istemul imun (unctiile. Organele sistemului imun. Rolul organelor centrale si
peri(erice ale sistemului imun. &elulele sistemului imun si (unctiile lor.
#ME+#%A%E #ME+#%A%E 8 nereceptivitatea organismului la orice agenQi strPini din punct de vedere genetic, 8 nereceptivitatea organismului la orice agenQi strPini din punct de vedere genetic,
inclusiv la mi/o Oi to1inele lor. inclusiv la mi/o Oi to1inele lor.
#ME+#%A%E #ME+#%A%E 8 capacitatea de apPrare specifcP a organismului faQP de agresori e1terni (virusuri, 8 capacitatea de apPrare specifcP a organismului faQP de agresori e1terni (virusuri,
bacterii, fungi, protozoare bacterii, fungi, protozoare, to1ine , to1ine) cRt Oi faQP de propriile molecule Oi unele celule degradate sau ) cRt Oi faQP de propriile molecule Oi unele celule degradate sau
modifcate. modifcate.
arcina fundamentalP a imunitPQii 8 distincQia dintre moleculele Oi celulele proprii ( arcina fundamentalP a imunitPQii 8 distincQia dintre moleculele Oi celulele proprii (sel% sel%) Oi cele ) Oi cele
strPine ( strPine (non/sel% non/sel%) )
%#!ER#LE DE #ME+#%A%E %#!ER#LE DE #ME+#%A%E
Ereditar; Ereditar; (naturalP, de specie). :oate f absolutP (lipsa Qintei) sau relativP. (naturalP, de specie). :oate f absolutP (lipsa Qintei) sau relativP.
DobKndit; DobKndit; 4achizitionata adaptativa5 4achizitionata adaptativa5
5ctiv 5ctiv / / %atural %aturalP (postinfecQioasP); P (postinfecQioasP); "rtifcial "rtifcialP (Nn urma P (Nn urma vaccin vaccinPrii) Prii)
&asiv &asiv / / %atural %aturalP (transplacentarP, prin lapte P (transplacentarP, prin laptele matern le matern); ); "rtifcial "rtifcialP (administrarea "c P (administrarea "c/ /seruri imune seruri imune
sau a limfocitelor) sau a limfocitelor)
#munitatea dobKndit; #munitatea dobKndit; se caracterizeazP prin: se caracterizeazP prin:
1. 1. $ezvoltare lenta si manifestare tardiva $ezvoltare lenta si manifestare tardiva (cRteva zile, sPptPmRni (cRteva zile, sPptPmRni dupa contactul cu un "g) dupa contactul cu un "g)
2. 2. pecifcitate faQP de pecifcitate faQP de "g "g (capacitatea de a recunoaste si raspunde specifc la numeroase (capacitatea de a recunoaste si raspunde specifc la numeroase
substante straine, inclusiv agenti infectiosi) substante straine, inclusiv agenti infectiosi)
'. '. 0emorie imunologicP 0emorie imunologicP (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si efcace la (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si efcace la
intalniri repetate cu un "g) intalniri repetate cu un "g)
#munitatea dobKndit; poate '0 #munitatea dobKndit; poate '0
2munitate antibacterianP, antiviralP, antimicoticP, antito1icP, antitumoralP, etc. 2munitate antibacterianP, antiviralP, antimicoticP, antito1icP, antitumoralP, etc.
Un funcQie de mecanismele reacQiilor imune: Un funcQie de mecanismele reacQiilor imune:
(munitate umoral (munitate umoral, , e1ercitat e1ercitatP P prin intermediul unor proteine numite prin intermediul unor proteine numite anticorpi ("c, 2g) anticorpi ("c, 2g) limf. # limf. #. .
Iiind secretate in sange si lic-ide biologice neutralizeaza si elimina microbii e1tracelulari si to1inele Iiind secretate in sange si lic-ide biologice neutralizeaza si elimina microbii e1tracelulari si to1inele
lor. lor.
(munitate celular (munitate celular, , efcienta in eliminarea parazitilor intracelulari sau a celulelor tumorale. /ste efcienta in eliminarea parazitilor intracelulari sau a celulelor tumorale. /ste
e1ercitat e1ercitatP P prin intermediul limf. C (citoto1icitate directa, activarea macrofagelor, celulelor %>, prin intermediul limf. C (citoto1icitate directa, activarea macrofagelor, celulelor %>,
secre secreQ Qia cito&inelor). ia cito&inelor).
Un dependenQP de persistenQa mi/o: Un dependenQP de persistenQa mi/o:
(munitate steril (munitate steril 8 se manifestP dupP 8 se manifestP dupP eliminare eliminarea agenQilor patogeni din organism (e1.: ru<eolP) a agenQilor patogeni din organism (e1.: ru<eolP)
(munitate nesteril (munitate nesteril 8 nereceptivitatea se pPstreazP doar Nn perioada a?Prii mi/o Nn organism (tbc, 8 nereceptivitatea se pPstreazP doar Nn perioada a?Prii mi/o Nn organism (tbc,
siflis). siflis).
3istemul #mun 3istemul #mun reprezinta un ansamblu reprezinta un ansamblu de celule de celule, molecule , molecule Oi Oi tesuturi ( tesuturi (organe organe) ) distribuite Nn tot distribuite Nn tot
organismul organismul, care participa la instaurarea imunitatii , care participa la instaurarea imunitatii. .
<unctiile 3istemului #mun0 <unctiile 3istemului #mun0 "parare contra infectiilor; =ecunoasterea tesuturilor si proteinelor "parare contra infectiilor; =ecunoasterea tesuturilor si proteinelor
straine si raspunsul la ele; :rotectie contra tumorilor straine si raspunsul la ele; :rotectie contra tumorilor
Organele centrale 4primare5 ale 3# Organele centrale 4primare5 ale 3# 8 mPduva osoasP Oi timusul la vertebrate (fcatul Nn 8 mPduva osoasP Oi timusul la vertebrate (fcatul Nn
perioada embrionarP), bursa Iabricius la pPsPri. "par primele Nn timpul vieQii embrionare. perioada embrionarP), bursa Iabricius la pPsPri. "par primele Nn timpul vieQii embrionare.
>olul >olul 8 sursa celulelor-stem, 8 sursa celulelor-stem, \instruirea), \instruirea), maturizarea maturizarea Oi Oi selectia selectia celulelor imunocompetente celulelor imunocompetente
(limfocitele C Oi #). (limfocitele C Oi #).
Un mPduva osoasP se a?P celulele-stem, precursori ai C Oi #-limfocitelor. :re-C limfocitele migreazP Un mPduva osoasP se a?P celulele-stem, precursori ai C Oi #-limfocitelor. :re-C limfocitele migreazP
ulterior Nn timus, unde va avea loc ulterior Nn timus, unde va avea loc instruirea 1i maturi$area instruirea 1i maturi$area lor, devenind celule imunocompetente, lor, devenind celule imunocompetente,
capabile sP recunoascP specifc un singur "g (prin ac-iziQionarea unor receptori specifci). 2nstruirea capabile sP recunoascP specifc un singur "g (prin ac-iziQionarea unor receptori specifci). 2nstruirea
si maturizarea si maturizarea #-limfocitelor are loc Nn mPduva osoasP. #-limfocitelor are loc Nn mPduva osoasP. 5ceste procese sunt independente de orice 5ceste procese sunt independente de orice
stimulare antigenic a organismului* stimulare antigenic a organismului*
$upP pPrPsirea organelor centrale limfocitele nu mai revin aici, ele se $upP pPrPsirea organelor centrale limfocitele nu mai revin aici, ele se stabilesc Nn organele limfoide stabilesc Nn organele limfoide
secundare, secundare, re recirculR circulRnd nd prin sRnge, limfP. prin sRnge, limfP.
Organele peri(erice 4secundare5 ale 3#. Organele peri(erice 4secundare5 ale 3#. <n ele se reali$ea$ contactul dintre <n ele se reali$ea$ contactul dintre 5g 5g celulele celulele
pre$entatoare de antigen pre$entatoare de antigen 2 C&50 2 C&50 1i celulele imuno/competente c 1i celulele imuno/competente cu inducerea unui raspuns imun u inducerea unui raspuns imun* *
.anglionii limfatici .anglionii limfatici (raspuns imun contra "g transportate cu limfa). (raspuns imun contra "g transportate cu limfa). plina plina (raspuns imun contra "g (raspuns imun contra "g
transportate cu sangele). transportate cu sangele). IormaQiunile limfoide ale mucoaselor digestive Oi respiratorii (amigdale, IormaQiunile limfoide ale mucoaselor digestive Oi respiratorii (amigdale,
plPci :eEer, apendice), Qesutul limfoid asociat tegumentului plPci :eEer, apendice), Qesutul limfoid asociat tegumentului (raspuns imun contra "g ce penetreaza (raspuns imun contra "g ce penetreaza
prin epitelii) prin epitelii)
"riile "riile timo/dependente timo/dependente (populate de limfocite C) sunt: (populate de limfocite C) sunt: $ona paracorticala a ganglionilor $ona paracorticala a ganglionilor lim%atici lim%atici
(paracorte1), (paracorte1), man1onul lim%oid periarteriolar al pulpei albe a splinei 1i $onele inter%oliculare ale man1onul lim%oid periarteriolar al pulpei albe a splinei 1i $onele inter%oliculare ale
plKcilor &e"er* plKcilor &e"er*
,2. &elulele imunocompetente. Dezvoltarea lim(ocitelor % si F receptorii de
supra(ata. Di(erentierea lim(ocitelor % si F naive la un stimul antigenic. <unctiile
celulelor e(ectoare.
Lim(ocitele Lim(ocitele (celule imunocompetente, recunoasterea "g) (celule imunocompetente, recunoasterea "g)
&elulele e(ectoare &elulele e(ectoare (eliminarea microbilor) (eliminarea microbilor)
&elulele prezentatoare de Ag 4&!A5 &elulele prezentatoare de Ag 4&!A5 (captarea si prezentarea "g microbiene ) (captarea si prezentarea "g microbiene )
L#M<O&#%ELE L#M<O&#%ELE
Coate limfocitele provin din celule-stem ale maduvei osoase, cu o etapa ulterioara de maturizare si Coate limfocitele provin din celule-stem ale maduvei osoase, cu o etapa ulterioara de maturizare si
selectie. selectie.
5imfocitele C si # sunt unicele celule ce poarta receptori specifci de "g 5imfocitele C si # sunt unicele celule ce poarta receptori specifci de "g 4 4celule imuno9 celule imuno9
competente competente5 5, find mediatorii principali ai imunitatii adaptative , find mediatorii principali ai imunitatii adaptative
0aturizarea 0aturizarea lim(. F lim(. F are loc Nn mPduva osoasP prin intermediul interacQiunii directe cu celulele are loc Nn mPduva osoasP prin intermediul interacQiunii directe cu celulele
stromei, iar Nn stadiile tardive sub acQiunea cito&inelor secretate de celulele stromale (Nn special 25- stromei, iar Nn stadiile tardive sub acQiunea cito&inelor secretate de celulele stromale (Nn special 25-
7). 7). 5imf. # sunt supuse unei 5imf. # sunt supuse unei selectii po$itive selectii po$itive in favoarea e1presiei de receptori intacti si unei in favoarea e1presiei de receptori intacti si unei selectii selectii
negative negative contra recunoasterii puternice a antigenelor proprii. contra recunoasterii puternice a antigenelor proprii.
2n organelor limfoide secundare limf. # se localizeaza in 2n organelor limfoide secundare limf. # se localizeaza in %oliculii cortexului extern %oliculii cortexului extern din ganglionii din ganglionii
lim%atici %oliculii din plKcile &e"er 1i %oliculii $onei peri%erice din pulpa albK a splinei lim%atici %oliculii din plKcile &e"er 1i %oliculii $onei peri%erice din pulpa albK a splinei (arii timo- (arii timo-
independente). independente).
5imf. # mature se caracterizeazP prin prezenQa urmPtorilor receptori de suprafaQP: 5imf. # mature se caracterizeazP prin prezenQa urmPtorilor receptori de suprafaQP:
1. 1. =eceptorul pentru "g (#A=). =eceptorul pentru "g (#A=). /ste reprezentat de molecule de /ste reprezentat de molecule de 2g 8 2g 8 monomeri de 2g 0 Oi 2g $. monomeri de 2g 0 Oi 2g $.
2nteracQioneazP cu 2nteracQioneazP cu molecule antigenice din molecule antigenice din soluQii sau f1ate pe soluQii sau f1ate pe membrane celulare membrane celulare (macromolecule (macromolecule
native 8 proteine, glucide, "%, etc) native 8 proteine, glucide, "%, etc)
2. 2. =eceptorul pentru =eceptorul pentru fragmentul fragmentul Ic al 2g. Ic al 2g.
'. '. =eceptor pentru fracQiunea A'b a complementului =eceptor pentru fracQiunea A'b a complementului
*. *. =eceptori pentru interleu&ine =eceptori pentru interleu&ine (25) (25)
,. ,. :roteine ale Aomple1ului 0a<or de Bistocompatibilitate - A0B :roteine ale Aomple1ului 0a<or de Bistocompatibilitate - A0B
3. 3. "lte proteine specifce 8 A$79, A$19 8 asociate #A= "lte proteine specifce 8 A$79, A$19 8 asociate #A=
Organismul contine 1J Organismul contine 1J
7 7
-1J -1J
9 9
clone diferite de limf.#, fecare cu #A= unic. clone diferite de limf.#, fecare cu #A= unic. BC> recunoa1te antigenele BC> recunoa1te antigenele
dup confgura#ia lor* dup confgura#ia lor* 5imf. # stimulate de "g se multiplicP Oi se diferenQiazP Nn 5imf. # stimulate de "g se multiplicP Oi se diferenQiazP Nn celule efectoare - celule efectoare -
plasmocite secretoare de 2g ("c) Oi Nn celule #-memorie. plasmocite secretoare de 2g ("c) Oi Nn celule #-memorie.
:recursorii :recursorii lim(. % lim(. % migreazP Nn timus, unde sub in?uenQa celulelor stromale Oi a corpusculilor Bassal migreazP Nn timus, unde sub in?uenQa celulelor stromale Oi a corpusculilor Bassal
se diferenQiazP Nn limf. C mature. 0igraQia limf. C din corte1 spre medulara timicP este NnsoQitP de se diferenQiazP Nn limf. C mature. 0igraQia limf. C din corte1 spre medulara timicP este NnsoQitP de
ac-iziQia unor proteine de suprafaQP specifce (receptori ac-iziQia unor proteine de suprafaQP specifce (receptori : CA=, A$', A$*, A$4, etc : CA=, A$', A$*, A$4, etc). ). 5a o etapa 5a o etapa
precoce de selectie doar precoce de selectie doar limfocitele cu CA= functional vor supravietui. limfocitele cu CA= functional vor supravietui. $ezvoltarea $ezvoltarea ulterioara a ulterioara a limf. limf.
C este caracterizatP C este caracterizatP printr-o selecQie pozitivP (supravieQuiesc C5 care recunosc printr-o selecQie pozitivP (supravieQuiesc C5 care recunosc moleculele moleculele A0B A0B
propriu). propriu). "ceste molecule sunt prezente pe suprafata celulelor dendritice si a macrofagelor din "ceste molecule sunt prezente pe suprafata celulelor dendritice si a macrofagelor din
timus. timus. 5 5imfocitele C imfocitele C care care au trecut selec au trecut selecQ Qia pozitiv ia pozitivP P, dar care sunt capabile s , dar care sunt capabile sP P recunoasc recunoascP P cu cu
afnitate inalta peptide proprii asociate cu A0B afnitate inalta peptide proprii asociate cu A0B suportP o selecQie negativP (moarte programatP suportP o selecQie negativP (moarte programatP
prin apoptozP). prin apoptozP). 3elec:ia constO Jn eliminarea clonelor de lim(ocite poten:ial autoreactive 3elec:ia constO Jn eliminarea clonelor de lim(ocite poten:ial autoreactive
4poten:ial reactive (a:O de moleculele proprii5. 4poten:ial reactive (a:O de moleculele proprii5. L9imusul selec#ionea$ utilul ignor inutilul 1i L9imusul selec#ionea$ utilul ignor inutilul 1i
distruge nocivul*M distruge nocivul*M ( Fon #oe-mer ) ( Fon #oe-mer ). .
5a etapa fnala limf. C care sunt capabile sa recunoasca peptide in asociatie cu moleculele A0B 2 5a etapa fnala limf. C care sunt capabile sa recunoasca peptide in asociatie cu moleculele A0B 2
pierd receptorul A$* (devenind celule CA$4), iar cele ce recunosc comple1e peptid-A0B 22 pierd pierd receptorul A$* (devenind celule CA$4), iar cele ce recunosc comple1e peptid-A0B 22 pierd
receptorul A$4 (devenind celule CA$*) receptorul A$4 (devenind celule CA$*)
Receptorii %L0 Receptorii %L0
1. 1. %&R %&R, , r receptorul pentru "g - eceptorul pentru "g - format din 2 catene polipeptidice format din 2 catene polipeptidice g g Oi Oi h h (9JK) sau (9JK) sau i i Oi Oi j j. . CA= poate CA= poate
recunoaOte recunoaOte doar doar peptide antigenice asociate cu molecule ale A0B, localizate pe suprafaQa unei A:". peptide antigenice asociate cu molecule ale A0B, localizate pe suprafaQa unei A:".
%u interacQioneazP cu "g solubile %u interacQioneazP cu "g solubile. .
2. 2. A$' A$' (Aluster $iTerentiation ') (Aluster $iTerentiation ') 8 asociat CA 8 asociat CA= =, a<utP la transmiterea Nn celulP a semnalului de , a<utP la transmiterea Nn celulP a semnalului de
recunoaOtere a "g recunoaOtere a "g si de activare a limfocitului si de activare a limfocitului. .
'. '. A$28 prezent la toate limf. C, f1eazP -ematii, poate f de A$28 prezent la toate limf. C, f1eazP -ematii, poate f dep pi ist stat prin testul de formare a rozetelor. at prin testul de formare a rozetelor.
Lnii Lnii mar&eri (rec mar&eri (rece eptori) de suprafaQP defnesc 2 ptori) de suprafaQP defnesc 2 variet varietPQi principale de 5 PQi principale de 5C C: limf. : limf. C C &D,P &D,P Oi Oi C C&D2P &D2P
&D, &D, 8 e1primat pe 3JK din C5 8 e1primat pe 3JK din C5. . =ecunosc "g peptidice legate cu moleculele A0B 22 (e1primate pe =ecunosc "g peptidice legate cu moleculele A0B 22 (e1primate pe
celulele dendritice, macrofage Oi limf. celulele dendritice, macrofage Oi limf. # #). 5imfocitele CA$* ). 5imfocitele CA$* (C*) (C*) au funcQia de coordonator central al au funcQia de coordonator central al
rPspunsului imun Oi rPspunsului imun Oi la activare se diferen la activare se diferenQiazP Nn subpopulaQia de C-elper ( QiazP Nn subpopulaQia de C-elper (%h %h). ). C- a C- acQioneazP prin cQioneazP prin
producerea cito&inelor. Un funcQie de proflul de cito&ine elaborate se disting 2 grupe de C-: C-1 Oi producerea cito&inelor. Un funcQie de proflul de cito&ine elaborate se disting 2 grupe de C-: C-1 Oi
C-2. C-2.
$iferenQierea Nn $iferenQierea Nn %h1 %h1 este favorizatP de este favorizatP de 25-12 produsP 25-12 produsP de macrofage de macrofage. . Aito&inele secretate de C-1 Aito&inele secretate de C-1
(25-2, (25-2, C%I Oi 2I%- C%I Oi 2I%-i i) ) f favorizeazP rPspunsul imun celular avorizeazP rPspunsul imun celular Oi -ipersensibilitatea tardivP Oi -ipersensibilitatea tardivP (activarea (activarea
macrofagelor macrofagelor pentru distrugerea mi/o intracelulare, pentru distrugerea mi/o intracelulare, proliferarea Oi diferenQierea limf. C citoto1ice proliferarea Oi diferenQierea limf. C citoto1ice
( (Cc Cc) )). ).
%h$ %h$ recunosc "g prezentate recunosc "g prezentate Nn special de Nn special de limf. # limf. #. . ecretP 25-*, 25-,, 25-1J Oi 25-1', responsabile de ecretP 25-*, 25-,, 25-1J Oi 25-1', responsabile de
imunitatea umoralP. IavorizeazP imunitatea umoralP. IavorizeazP proliferarea si diferentierea proliferarea si diferentierea limf. # Oi producerea limf. # Oi producerea anticorpilor ( anticorpilor ("c, "c,
2g 2g) ). .
/1istP o competiQie Nntre cele douP tipuri de C-: 2I%- /1istP o competiQie Nntre cele douP tipuri de C-: 2I%-i i in-ibP diferenQierea Oi proliferarea C-2, iar 25- in-ibP diferenQierea Oi proliferarea C-2, iar 25-
* in-ibP activitatea C-1. * in-ibP activitatea C-1.
&D2 &D2 8 e1primat pe *JK 5C 8 e1primat pe *JK 5C. . =ecunosc "g peptidice asociate cu moleculele A0B 2 (e1primate pe =ecunosc "g peptidice asociate cu moleculele A0B 2 (e1primate pe
toate celulele nucleate). :ot produce cito&ine, dar Nn special manifestP toate celulele nucleate). :ot produce cito&ine, dar Nn special manifestP activitate activitate citoto1ic citoto1ica a. 5a . 5a
activare se diferenQiazP Nn limf. C activare se diferenQiazP Nn limf. C citoto1ice ( citoto1ice (%c %c) Oi C ) Oi C- - supresoare ( supresoare (%s %s). ). %c %c distrug celulele infectate distrug celulele infectate
cu virus, cu virus, cu cu bacterii intracelulare sau celulele canceroase, intervin Nn respingerea grefelor bacterii intracelulare sau celulele canceroase, intervin Nn respingerea grefelor
(imunitatea celularP). (imunitatea celularP). %s %s suprimP rPspunsul imun suprimP rPspunsul imun find find responsabile de toleranQa imunologicP. responsabile de toleranQa imunologicP. %9 %9
memorie memorie asigurP memoria imunologicP. =aportul limfocitelor A$*/A$4 este de 1,, asigurP memoria imunologicP. =aportul limfocitelor A$*/A$4 este de 1,,
Lim(ocitele F Ai % naive Lim(ocitele F Ai % naive sunt celulele care sunt celulele care inca nu s-au inca nu s-au NntRln NntRlnit it cu un "g. $upP interacQiunea cu cu un "g. $upP interacQiunea cu
"g urmeaza activarea lor, proliferarea Oi diferenQierea Nn "g urmeaza activarea lor, proliferarea Oi diferenQierea Nn celule e(ectoare celule e(ectoare (5# 8 Nn plasmocite, 5C Nn (5# 8 Nn plasmocite, 5C Nn
C-, Cc) C-, Cc) care vor elimina microbii sau neutraliza to1inele lor prin diferite mecanisme. care vor elimina microbii sau neutraliza to1inele lor prin diferite mecanisme.
5#reprezintP 1J-1,K din populaQia limfocitarP, cu o duratP de viaQP scurtP, de '-, zile, iar 5#reprezintP 1J-1,K din populaQia limfocitarP, cu o duratP de viaQP scurtP, de '-, zile, iar 5C 5C
constituie 7JK cu o duratP de viaQP lungP (luni, ani). constituie 7JK cu o duratP de viaQP lungP (luni, ani).
Alte celule lim(ocitare 4nule neimuno9competente5 ? Alte celule lim(ocitare 4nule neimuno9competente5 ? 1,K 1,K
Celule NB Celule NB, capabile sP distrugP spontan celule canceroase Oi celule infectate cu virus. , capabile sP distrugP spontan celule canceroase Oi celule infectate cu virus.
Celule B Celule B, posedP pe membrana lor receptori pentru fragmentul Ic al 2g. $istrug celulele-QintP , posedP pe membrana lor receptori pentru fragmentul Ic al 2g. $istrug celulele-QintP
acoperite cu "c (2g) 8 fenomen de citoto1icitate "c-dependentP. acoperite cu "c (2g) 8 fenomen de citoto1icitate "c-dependentP.
,6. Recunoasterea antigenului de catre % si F lim(ocite. &elulele prezentatoare de
antigen (unctiile lor. &omple)ul maNor de histocompatibilitate. &lasele moleculelor &MB
si implicarea lor in raspunsul imun umoral si celular.
&ELELE &ELELELE LE !RE8E+%A%OARE DE A+%#.E+ 4&!A5 !RE8E+%A%OARE DE A+%#.E+ 4&!A5
#5 recunosc direct prin intermediul #A= epitopi antigenici conformaQionali solubili sau f1aQi pe #5 recunosc direct prin intermediul #A= epitopi antigenici conformaQionali solubili sau f1aQi pe
membrane celulare. membrane celulare.
94 pot recunoa1te numai epitopi proteici lin 94 pot recunoa1te numai epitopi proteici lini iari asocia#i cu molecule ale CMJ expu1i pe supra%a#a ari asocia#i cu molecule ale CMJ expu1i pe supra%a#a
unor celule speciali$ate unor celule speciali$ate CPA CPA (restricQie A0B). (restricQie A0B).
&!A &!A \profesioniste) \profesioniste) includ includ celulele dendritice celulele dendritice (oliculare Ai tisulare (oliculare Ai tisulare monocitele monocitele @ @
macro(ag macro(agele ele Ai Ai lim(ocite lim(ocitele le F F
<unc <unc: :iile iile &!A &!A
1. 1. Aapta Aaptarea, rea, fragmenta fragmentarea rea ( (processing processing-ul -ul) ) "g proteice, selectia "g proteice, selectia Oi e1pune Oi e1punerea rea pe suprafaQa sa pe suprafaQa sa a a
peptide peptidelor lor antigenice antigenice (epitopi liniari) (epitopi liniari) asociate cu moleculele A0B. asociate cu moleculele A0B.
2. 2. Cransportarea acestor Cransportarea acestor comple1 comple1e spre tesutul limfoid periferic, unde e spre tesutul limfoid periferic, unde comple1ul comple1ul A0B-peptid A0B-peptid va f va f
prezentat prezentat L% naiv L% naiv cu CA= specifc, cu CA= specifc, declanOa declanOand nd activarea activarea lui lui. .
'. '. A:" care e1prima peptide asociate cu A0B 2 vor interactiona cu limfocite CA$4, iar A:" care A:" care e1prima peptide asociate cu A0B 2 vor interactiona cu limfocite CA$4, iar A:" care
e1prima peptide in asocoatie cu A0B 22 8 cu CA$*. e1prima peptide in asocoatie cu A0B 22 8 cu CA$*.
*. *. :roducerea semnalelor secundare de activare a 5C ( :roducerea semnalelor secundare de activare a 5C (secreQia unor cito&ine secreQia unor cito&ine). ).
&OM!LEDEL MAQOR DE B#3%O&OM!A%#F#L#%A%E &OM!LEDEL MAQOR DE B#3%O&OM!A%#F#L#%A%E
0oleculele A0B reprezintP un ansamblu unic de glicoproteine e1primate pe suprafaQa celulelor 0oleculele A0B reprezintP un ansamblu unic de glicoproteine e1primate pe suprafaQa celulelor
organismului, care sunt veritabili mar&eri organismului, care sunt veritabili mar&eri/"g /"g de identitate a de identitate ai i fecPrui individ. fecPrui individ.
Rolul moleculelor &MB0 Rolul moleculelor &MB0
1. 1. :articipP la prezentarea "g peptidice C5. :articipP la prezentarea "g peptidice C5.
2. 2. =esponsabilitate Nn respingerea grefelor. =esponsabilitate Nn respingerea grefelor.
A0B este transmis genetic. .enele A0B sunt situate pe cromozomul 3 la om, locus numit B5" A0B este transmis genetic. .enele A0B sunt situate pe cromozomul 3 la om, locus numit B5"
( (Juman 4eu?oc"te 5ntigen Juman 4eu?oc"te 5ntigen). 0oleculele A0B sunt formate din 2 catene polipeptidice, constituite ). 0oleculele A0B sunt formate din 2 catene polipeptidice, constituite
din domenii e1tracelulare, un fragment transmembranar Oi o regiune intracitoplasmaticP. tructura din domenii e1tracelulare, un fragment transmembranar Oi o regiune intracitoplasmaticP. tructura
tridimensionalP a moleculei duce la formarea une tridimensionalP a moleculei duce la formarea unei i cavitPQi, la fundul cPreia se cavitPQi, la fundul cPreia se a? a?P = care vor P = care vor
interacQiona cu peptide antigenice proprii sau strPine. interacQiona cu peptide antigenice proprii sau strPine. "l "lQi receptori Qi receptori ai A0B ai A0B interacQioneazP cu interacQioneazP cu
moleculele A$* sau A$4 de pe C5. moleculele A$* sau A$4 de pe C5.
e disting molecule (antigene) A0B de clasa 2 Oi de clasa 22. e disting molecule (antigene) A0B de clasa 2 Oi de clasa 22.
0oleculele 0oleculele &MB # &MB # sunt e1primate pe toate celulele nucleate ale organismului. sunt e1primate pe toate celulele nucleate ale organismului. &MB # &MB # recunoaste si recunoaste si
interacQioneazP cu receptorul interacQioneazP cu receptorul &D2 &D2 de pe C5. de pe C5.
A0B 2 p A0B 2 participP la prezentarea peptidelor articipP la prezentarea peptidelor antigenice antigenice scurte (9 "") obQinute Nn cursul degradPrii in scurte (9 "") obQinute Nn cursul degradPrii in
citoplasma citoplasma (de cPtre proteasome) a (de cPtre proteasome) a 5g endogene 5g endogene ( (molecule proprii sau proteine virale sintetizate molecule proprii sau proteine virale sintetizate
de A:" de A:") ). .
Aomple1ul Aomple1ul peptid/CMJ ( peptid/CMJ ( de pe supra%a#a C&5 de pe supra%a#a C&5 (macrofage, celule dendritice) poate f recunoscut de (macrofage, celule dendritice) poate f recunoscut de
comple1ul comple1ul 9C>/C8N 9C>/C8N complementar de pe CA$4 naive complementar de pe CA$4 naive activarea limfocitelor, diferenQierea lor Nn activarea limfocitelor, diferenQierea lor Nn
limf. Cc - limf. Cc - ini!ierea r&sp(ns(l(i i)(n cel(lar ini!ierea r&sp(ns(l(i i)(n cel(lar) )
Aomple1ul Aomple1ul peptid peptid /CMJ ( /CMJ ( de de pe supra%a#a celulelor in%ectate sau pe supra%a#a celulelor in%ectate sau a a celulelor tumorale celulelor tumorale poate f poate f
recunoscut de comple1ul recunoscut de comple1ul 9C>/C8N 9C>/C8N complementar de pe limfocitele efectoare Cc complementar de pe limfocitele efectoare Cc distr(ger distr(gerea ea
cel(lelor ce con!in Ag endogen cel(lelor ce con!in Ag endogen. .
0oleculele 0oleculele &MB de clasa ## &MB de clasa ## sunt e1primate pe celulele specializate Nn prezentarea "g pt sunt e1primate pe celulele specializate Nn prezentarea "g pt % %&D &D, ,: :
limf. #, celule dendritice, monocite, macrofage. /le pot prezenta peptide din 12-' limf. #, celule dendritice, monocite, macrofage. /le pot prezenta peptide din 12-'J J "" derivate din "" derivate din
degradarea N degradarea Nn fagolizosome n fagolizosome a a 5g 5g exogene exogene ( (bacterii, protozoare, fungi bacterii, protozoare, fungi, virioni liberi). , virioni liberi).
Aomple1ul Aomple1ul peptid/CMJ (( peptid/CMJ (( de pe celulele prezentatoare de "g interacQioneazP cu comple1ul de pe celulele prezentatoare de "g interacQioneazP cu comple1ul 9C>/C8- 9C>/C8-
de pe limfocitele de pe limfocitele A$ A$* naive sau efectoare (C-1, C-2). * naive sau efectoare (C-1, C-2).
"stfel moleculele A0B 22 sunt implicate Nn ambele tipuri de imunitate: umoralP Oi celularP. "stfel moleculele A0B 22 sunt implicate Nn ambele tipuri de imunitate: umoralP Oi celularP.
!rezentarea Ag lim(ocitelor %. !rezentarea Ag lim(ocitelor %. "g este prezentat receptorului CA= sub formP de peptide asociate "g este prezentat receptorului CA= sub formP de peptide asociate
moleculelor A0B de clasa 2 sau 22 moleculelor A0B de clasa 2 sau 22 de pe A:" de pe A:". .
Lim(. %&D2 Lim(. %&D2 recunosc Nn special recunosc Nn special Ag endogene Ag endogene, provenite din proteine citoplasmatice (molecule , provenite din proteine citoplasmatice (molecule
proprii modifcate sau proteine virale) degradate de cPtre proteasome. "ceste proprii modifcate sau proteine virale) degradate de cPtre proteasome. "ceste peptide din 6 AA peptide din 6 AA
sunt prezentate Nn asociaQie cu sunt prezentate Nn asociaQie cu moleculele &MB de clasa # moleculele &MB de clasa # de pe de pe macro(age celule macro(age celule
dendritice dendritice, dar Oi de pe suprafaQa , dar Oi de pe suprafaQa tuturor celulelor nucleate tuturor celulelor nucleate ale organismului. ale organismului.
Lim(. %&D, Lim(. %&D, recunosc recunosc Ag Ag e*ogene e*ogene ( (provenite din provenite din bacterii, protozoare bacterii, protozoare, virusuri libere , virusuri libere) ). :rezentarea . :rezentarea
este asiguratP de cPtre este asiguratP de cPtre celule dendritice tisulare celule Langerhans din epiderm; lim(. F celule dendritice tisulare celule Langerhans din epiderm; lim(. F
monocite@macro(age monocite@macro(age (celule fagocitare) (celule fagocitare). .
$up $upP P captarea "g Oi fragmentarea captarea "g Oi fragmentarea lor lor (Nn fagolizosome) (Nn fagolizosome) peptidele antigenice peptidele antigenice selectate selectate 41-9*7 41-9*7
AA5 AA5 sunt ata sunt ataO Oate de ate de moleculele &MB ## moleculele &MB ## O Oi e1puse pe suprafa i e1puse pe suprafaQ Qa A:" pentru a f prezentate a A:" pentru a f prezentate limf. limf.
%&D, naive %&D, naive activarea Oi diferenQierea lor Nn celule efectori C-1 sau C-2 activarea Oi diferenQierea lor Nn celule efectori C-1 sau C-2
!rezentarea Ag lim(ocitelor F !rezentarea Ag lim(ocitelor F poate f realizata prin intermediul poate f realizata prin intermediul celulel celulelor or dendritice dendritice
(oliculare (oliculare din splinP Oi ganglioni limfatici. "ceste celule nefagocitare f1eazP prin intermediul din splinP Oi ganglioni limfatici. "ceste celule nefagocitare f1eazP prin intermediul
receptorilor membranari "g poliza-aridice sau proteice prezentRndu-le ulterior limfocitelor #. receptorilor membranari "g poliza-aridice sau proteice prezentRndu-le ulterior limfocitelor #.
-7. #munoglobulinele 4#g5 si anticorpii. 3tructura monomerului de #g. Calenta #g
anticorpii completi si necompleti. &lasele de #g si proprietatile lor.
20L%O.5O#L52%/5/ ("%C2AO=:22) 20L%O.5O#L52%/5/ ("%C2AO=:22) ! ! glicoproteine din fracQia glicoproteine din fracQia i i -globulinelor. e disting 2g -globulinelor. e disting 2g
membranare (#A=) Oi 2g membranare (#A=) Oi 2g solubile ( solubile (secretate secretate) ) 8 "c ca atare. 8 "c ca atare.
"c ! molecule glicoproteice produse de plasmocitele derivate din limf. "c ! molecule glicoproteice produse de plasmocitele derivate din limf. # # activate de "g. "c circulP activate de "g. "c circulP
Nn sRnge Oi pPtrund Nn Qesuturi. unt efcienQi contra bacteriilor, to1inelor microbiene Oi virusurilor Nn Nn sRnge Oi pPtrund Nn Qesuturi. unt efcienQi contra bacteriilor, to1inelor microbiene Oi virusurilor Nn
poziQie e1tracelularP. poziQie e1tracelularP.
C=LACL=" `2 :=O:=2/Cac25/ 2g C=LACL=" `2 :=O:=2/Cac25/ 2g
L%2C"C/" $/ C=LACL=a a 2g (monomerul) este constituitP din L%2C"C/" $/ C=LACL=a a 2g (monomerul) este constituitP din $ lan:uri $ lan:uri glicoproteice (catene) glicoproteice (catene)
identice identice uAoare L uAoare L ( (4ight 4ight) Oi ) Oi $ $ catene catene grele B grele B ( (Jeav" Jeav"), legate Nntre ele prin punQi disulfdice. ), legate Nntre ele prin punQi disulfdice.
/1istP 2 tipuri de catene 5 8 /1istP 2 tipuri de catene 5 8 k k Oi Oi l l, identice Nntr-o moleculP de 2g. , identice Nntr-o moleculP de 2g.
e disting , clase de lanQuri B: e disting , clase de lanQuri B: i i, , g g, , X X, , j j, , m m, ce corespund celor , clase , ce corespund celor , clase (izotipuri) (izotipuri) de 2g: de 2g: #g . #g A #g . #g A
#g M #g D #g E. #g M #g D #g E.
Un componenQa lanQurilor se disting Un componenQa lanQurilor se disting regiuni variabile regiuni variabile (aminoterminale) Oi (aminoterminale) Oi regiuni constante regiuni constante
(carbo1ilterminale). (carbo1ilterminale).
Regiunile variabile Regiunile variabile ale catenelor 5 Oi B formeazP o cavitate tridimensionalP - centrul activ ale catenelor 5 Oi B formeazP o cavitate tridimensionalP - centrul activ
(paratopul) al moleculei de 2g, care va reacQiona specifc cu determinanta antigenicP (epitopul) "g (paratopul) al moleculei de 2g, care va reacQiona specifc cu determinanta antigenicP (epitopul) "g
corespunzPtor corespunzPtor, , constituit din ,-7 "" sau '-* reziduuri glucidice. =egiunea constituit din ,-7 "" sau '-* reziduuri glucidice. =egiunea variabil variabilP constituie P constituie
(ragmentul <ab (ragmentul <ab ( (a antigen ntigen + +inding inding) al moleculei de 2g. ) al moleculei de 2g.
Regiunea Regiunea constant constant; corespunde ; corespunde (ragmentului <c (ragmentului <c (constant, cristalizabil). /ste (constant, cristalizabil). /ste purtPtor de purtPtor de
receptori receptori Oi responsabil de activitatea biologicP a 2g: Oi responsabil de activitatea biologicP a 2g:
1. 1. Cransportul transplacentar al unor 2g (2g .) Cransportul transplacentar al unor 2g (2g .)
2. 2. I Ii1a i1area rea pe diferite celule (mastocite, pe diferite celule (mastocite, bazofle, bazofle, fagocite, limfocite, fagocite, limfocite, etc. etc.) )
'. '. Aapacitatea de a f1a complementul Aapacitatea de a f1a complementul
*. *. Aapacitatea de f1are a prot. " a staflococilor Aapacitatea de f1are a prot. " a staflococilor
,. ,. $efneOte clasele Oi subclasele de 2g (specifcitatea antigenicP a catenei B) $efneOte clasele Oi subclasele de 2g (specifcitatea antigenicP a catenei B)
0onomerul de 2g este constituit din 2 fragmente Iab Oi unul Ic. Untre ele se a?P 0onomerul de 2g este constituit din 2 fragmente Iab Oi unul Ic. Untre ele se a?P $ona balama $ona balama, ,
responsabilP de ?e1ibilitatea moleculei de 2g. responsabilP de ?e1ibilitatea moleculei de 2g.
%umPrul paratopilor determinP %umPrul paratopilor determinP valen:a valen:a 2g. 2g. 5c cu + sau mai mul#i paratopi se numesc 5c comple#i 5c cu + sau mai mul#i paratopi se numesc 5c comple#i
cei cu un singur paratop 5c incomple#i* cei cu un singur paratop 5c incomple#i*
2g ., 2g 2g ., 2g $ $ Oi 2g / sunt monomeri, 2g " din ser 8 monomeri, din secretele mucoaselor 8 dimeri, 2g 0 Oi 2g / sunt monomeri, 2g " din ser 8 monomeri, din secretele mucoaselor 8 dimeri, 2g 0
sunt pentameri. sunt pentameri.
!ropriet;:ile claselor de #g !ropriet;:ile claselor de #g
#g . #g . (* subclase 2g.1, 2g.2, 2g.', 2g.*) 8 7,K din ansamblul 2g serice. A ! 7, .0 ! 1,J&$a. (* subclase 2g.1, 2g.2, 2g.', 2g.*) 8 7,K din ansamblul 2g serice. A ! 7, .0 ! 1,J&$a.
!unt unicele (g capabile s traverse$e bariera placentar* !unt unicele (g capabile s traverse$e bariera placentar* Ic a Ic al l 2g. a 2g. are re centre de f1are a centre de f1are a
complementului (activarea A pe cale clasicP), a complementului (activarea A pe cale clasicP), a m macrofagelor Oi neutroflelor (rol Nn opsonizare), a acrofagelor Oi neutroflelor (rol Nn opsonizare), a
prot. " a staflococilor. :erioada de semi-viaQP 21 zile. prot. " a staflococilor. :erioada de semi-viaQP 21 zile.
Mani%est activitate opsoni$ant antibacterian antitoxic antiviral Mani%est activitate opsoni$ant antibacterian antitoxic antiviral. .
#g M #g M 8 ,-3K din totalul 2g. :entamer. A ! 19, .0 ! 9JJ&$a. e distrug sub acQiunea mercapto- 8 ,-3K din totalul 2g. :entamer. A ! 19, .0 ! 9JJ&$a. e distrug sub acQiunea mercapto-
etanolului sau cisteinei. emi-viaQa 8 , zile. Ii1eazP si activeazP complementul pe cale clasicP. %u etanolului sau cisteinei. emi-viaQa 8 , zile. Ii1eazP si activeazP complementul pe cale clasicP. %u
traverseazP placenta, traverseazP placenta, pre$en#a (g M la nou/nscut denot in%ec#ie intrauterin* pre$en#a (g M la nou/nscut denot in%ec#ie intrauterin* !unt primele care !unt primele care
apar dup un stimul antigenic primar 1i indic un proces in%ec#ios acut* apar dup un stimul antigenic primar 1i indic un proces in%ec#ios acut* 0onomeri de 2g0 constituie 0onomeri de 2g0 constituie
#A= pe #-limfocite. #A= pe #-limfocite.
#g A #g A 8 1,K din totalul 2g. A ! 7, .0 ! 13J &$a. #ogate Nn glucide. e disting 2 subclase: 2g"1 8 1,K din totalul 2g. A ! 7, .0 ! 13J &$a. #ogate Nn glucide. e disting 2 subclase: 2g"1
(9'K) Oi 2g"2 (7K). emiviaQa 8 3 zile, nu traverseazP placenta, (9'K) Oi 2g"2 (7K). emiviaQa 8 3 zile, nu traverseazP placenta, nu activea$ complementul pe cale nu activea$ complementul pe cale
clasic clasic. .
2g " serice (monomeri) 8 3K din totalul 2g serice. "gregate de 2g" pot activa complementul pe cale 2g " serice (monomeri) 8 3K din totalul 2g serice. "gregate de 2g" pot activa complementul pe cale
alternativP. alternativP.
2g " secretoare (s2g ") 8 salivP, lacrimi, colostrum, lapte, secreQii gastro-intestinale, nazale, 2g " secretoare (s2g ") 8 salivP, lacrimi, colostrum, lapte, secreQii gastro-intestinale, nazale,
bron-ice. $imer. "sigurP protecQia mucoaselor, blocRnd ataOarea bacteriilor Oi virusurilor de bron-ice. $imer. "sigurP protecQia mucoaselor, blocRnd ataOarea bacteriilor Oi virusurilor de
receptorii mucoaselor. receptorii mucoaselor.
#g D #g D 8 J,2K din totalul 2g. A 8 3,,, .0 8 17J &$a. emi-viaQa 8 ' zile. 8 J,2K din totalul 2g. A 8 3,,, .0 8 17J &$a. emi-viaQa 8 ' zile. >olul receptor pentru 5g >olul receptor pentru 5g
2BC>0 pe 4B; posibil particip 2BC>0 pe 4B; posibil particip la la eliminarea lim%ocitelor B care produc auto5c 25c autoreactivi0* eliminarea lim%ocitelor B care produc auto5c 25c autoreactivi0*
#g E #g E 8 J,JJ2 - J,J1K, A 8 7,9, .0 8 14, &$a. emiviaQa 8 2-' zile. %u traverseazP placenta, nu 8 J,JJ2 - J,J1K, A 8 7,9, .0 8 14, &$a. emiviaQa 8 2-' zile. %u traverseazP placenta, nu
f1eazP complementul. Cermolabile (inactivate la ,3 f1eazP complementul. Cermolabile (inactivate la ,3] ]A Nn 'J min). A Nn 'J min). !e pot fxa pe supra%a#a !e pot fxa pe supra%a#a
mastocitelor 1i ba$oflelor determin=nd degranularea lor cu eliberarea unor amine va$o/active 21oc mastocitelor 1i ba$oflelor determin=nd degranularea lor cu eliberarea unor amine va$o/active 21oc
anaflactic dereglri alergice0* anaflactic dereglri alergice0* /fciente Nn afecQiuni parazitare (opsonizarea -elminQilor Oi /fciente Nn afecQiuni parazitare (opsonizarea -elminQilor Oi
artropodelor) . artropodelor) .
-1. Raspunsul imun consecintele. Etapele raspunsului imun. +otiuni de imunitate
umorala si celulara. <unctiile si e(ectorii.
=2 ! proces comple1, indus de pPtrunderea unui "g. "re loc Nn organele limfoide secundare Oi =2 ! proces comple1, indus de pPtrunderea unui "g. "re loc Nn organele limfoide secundare Oi
prevede implicarea mai multor celule (A:", limfocite C, #, O.a.) Oi substanQe solubile (cito&ine). prevede implicarea mai multor celule (A:", limfocite C, #, O.a.) Oi substanQe solubile (cito&ine).
&onsecin:ele unui r;spuns imun0 &onsecin:ele unui r;spuns imun0 2munitate (umoralP, celularP); Bipersensibilitate (imediatP, 2munitate (umoralP, celularP); Bipersensibilitate (imediatP,
tardivP); 0emorie imunologicP; ColeranQP imunologicP; :aralizie imunologicP tardivP); 0emorie imunologicP; ColeranQP imunologicP; :aralizie imunologicP
Ac Ac sunt efectorii principali ai sunt efectorii principali ai imunit;:ii umorale imunit;:ii umorale, iar , iar lim(ocitele %c Ai macro(agele activate lim(ocitele %c Ai macro(agele activate 8 8
ale ale imunit;:ii celulare imunit;:ii celulare. .
2munitatea umoralP este efcace contra bacteriilor non-invazive (e1tracelulare) 2munitatea umoralP este efcace contra bacteriilor non-invazive (e1tracelulare), virusurilor libere , virusurilor libere Oi Oi
contra to1inelor. contra to1inelor.
2munitatea celularP intervine Nn special contra paraziQilor intracelulari (bacterii, virusuri) Oi celulelor 2munitatea celularP intervine Nn special contra paraziQilor intracelulari (bacterii, virusuri) Oi celulelor
proprii modifcate (tumorale) proprii modifcate (tumorale)
Etapele unui r;spuns imun Etapele unui r;spuns imun
1. 1. <nt=lnirea 5g cu C&5 9/ B/lim%ocite* <nt=lnirea 5g cu C&5 9/ B/lim%ocite* "re loc Nn organele limfoide "re loc Nn organele limfoide secund secundare. are.
2. 2. >ecunoa1terea >ecunoa1terea specifcP a "g, asiguratP de limfocitele # Oi C specifcP a "g, asiguratP de limfocitele # Oi C nanve nanve prin receptorii pentru "g (#A=, prin receptorii pentru "g (#A=,
CA=). #5 pot recunoaOte epitopi superfciali CA=). #5 pot recunoaOte epitopi superfciali conformationali conformationali ale moleculelor de "g native. C5 ale moleculelor de "g native. C5
recunosc doar recunosc doar epitopi lineari din "g proteice epitopi lineari din "g proteice prezentate de A:" prezentate de A:" in in asocia asociatie cu tie cu moleculel moleculele e A0B. A0B.
'. '. 5ctivarea proli%erarea 1i di%eren#ierea 9 sau B lim%ocitelor 5ctivarea proli%erarea 1i di%eren#ierea 9 sau B lim%ocitelor 7n celule e%ectoare 1i 7n celule e%ectoare 1i celule B sau 9/ celule B sau 9/
memorie memorie* * Aoordonarea acestor procese este asiguratP de contacte celulare directe Oi de cito&ine, Aoordonarea acestor procese este asiguratP de contacte celulare directe Oi de cito&ine,
eliberate de diverse celule. eliberate de diverse celule.
-* -* >eali$area e%ectului 2neutrali$are opsoni$are li$ etc0* >eali$area e%ectului 2neutrali$are opsoni$are li$ etc0*
-$. Raspunsul imun umoral 4R#E5. Destinatia. <actorii implicati in declansarea si
dezvoltarea R#E. <azele R#E. R#E primar si secundar.
R#E R R#E R formP a imunitPQii ac-iziQionate asiguratP de "c. "re funcQia de a neutraliza Oi elimina formP a imunitPQii ac-iziQionate asiguratP de "c. "re funcQia de a neutraliza Oi elimina
microbii e1tracelulari Oi to1inele microbiene. microbii e1tracelulari Oi to1inele microbiene. 2n acest proces particip 2n acest proces participP P "g, A:", limf C*, limf #. "g, A:", limf C*, limf #.
Iazele rPspunsului imun umoral Iazele rPspunsului imun umoral: :
1. 1. #ntalnirea Ag cu lim(ocitele F. #ntalnirea Ag cu lim(ocitele F. "re loc in organele limfoide secundare. "re loc in organele limfoide secundare.
"g patrunde "g patrunde direct N direct Nn s n sR Rnge nge int intR Rlnirea are loc lnirea are loc N Nn splin n splinP. P.
"g penetreaz "g penetreazP P prin tractul respirator prin tractul respirator amigdale amigdale O Oi i Q Qesutul limfoid asociat bron-ilor esutul limfoid asociat bron-ilor O Oi i
mucoaselor mucoaselor
"g penetreaz "g penetreazP P N Nn tractul intestinal n tractul intestinal pl plP Pcile :eEer, foliculii solitari cile :eEer, foliculii solitari
"g patrund "g patrunde e prin tegument prin tegument Q Qesutul limfoid asociat tegumentului. esutul limfoid asociat tegumentului.
2. 2. Recunoa RecunoaA Aterea epitopilor terea epitopilor unui "g de c unui "g de cP Ptre receptor tre receptorul ul specifc ( specifc (# #A=) de pe suprafa A=) de pe suprafaQ Qa # a #
limfocitelor naive (selec limfocitelor naive (selecQ Qia clonala) ia clonala) A Ai activarea lor. i activarea lor.
Lim( F naSve Lim( F naSve recunosc epitopii prin intermediul moleculelor de 2g recunosc epitopii prin intermediul moleculelor de 2g 0 Oi 2g $ 0 Oi 2g $ (#A=) de pe suprafata (#A=) de pe suprafata
lor, capabile s lor, capabile sP P lege epitopi omologi cu forma complementara. lege epitopi omologi cu forma complementara.
"ntigenele C-independente (poliza-aride, 5:G) la f1area lor pe #A= activeaza direct limf #. "ntigenele C-independente (poliza-aride, 5:G) la f1area lor pe #A= activeaza direct limf #.
5a interactiunea #A=/"g C-dependent (proteine), limf # naiv se comporta ca o A:" (inglobarea "g, 5a interactiunea #A=/"g C-dependent (proteine), limf # naiv se comporta ca o A:" (inglobarea "g,
degradarea lui, selectarea peptidelor antigenice si prezentarea pe suprafata celulara a comple1ului degradarea lui, selectarea peptidelor antigenice si prezentarea pe suprafata celulara a comple1ului
peptid/A0B 22 peptid/A0B 22 pentru a f recunoscute de limf CA$*). pentru a f recunoscute de limf CA$*).
:rimul semnal activator reprezinta interactiunea #A= cu epitopul "g corespunzator. emnale :rimul semnal activator reprezinta interactiunea #A= cu epitopul "g corespunzator. emnale
secundare intervin ulterior (e1.:f1area pe limf # a frac secundare intervin ulterior (e1.:f1area pe limf # a fracQ Qiei A'd a complementului). "stfel limf # naiv iei A'd a complementului). "stfel limf # naiv
este activat, find capabil sa produc este activat, find capabil sa producP P cantitati mari de molecule A0B 22, molecule co-stimulatoare cantitati mari de molecule A0B 22, molecule co-stimulatoare O Oi i
receptori pentru cito&inele produse de limf C-. receptori pentru cito&inele produse de limf C-.
'. '. !roli(erarea lim(ocitelor F !roli(erarea lim(ocitelor F activate activate si di(erentierea lor si di(erentierea lor
$up $upP activarea 5 P activarea 5# # de un de un 5g 5g 9/independent 9/independent urmeaza urmeaza proli(erarea proli(erarea lui intr-o clona de celule identice lui intr-o clona de celule identice
2expansiunea clonala0 2expansiunea clonala0 Oi Oi di(eren:ierea di(eren:ierea Nn plasmocite, care vor sintetiza si secreta "c din clasa Nn plasmocite, care vor sintetiza si secreta "c din clasa
(izotipul) 2g 0, memoria imunologica lipseste. (izotipul) 2g 0, memoria imunologica lipseste.
$acP 5# a fost activat de un $acP 5# a fost activat de un 5g 9/dependent 5g 9/dependent, stimularea proliferPrii se va produce numai prin , stimularea proliferPrii se va produce numai prin
interacQiunea dintre interacQiunea dintre 5# activat si limf 5# activat si limfocitul ocitul C- C- activat de acelaOi "g activat de acelaOi "g. 5# Oi 5C au aceeaOi specifcitate . 5# Oi 5C au aceeaOi specifcitate
antigenicP, doar ca 5# recunoaOte epitopi nativi (conformationali), iar 5 C- recunoaOte fragmente antigenicP, doar ca 5# recunoaOte epitopi nativi (conformationali), iar 5 C- recunoaOte fragmente
peptidice ale acestui "g. peptidice ale acestui "g.
:roducerea limf C- are loc :roducerea limf C- are loc de asemenea de asemenea Nn organele limfoide secundare Nn organele limfoide secundare (zonele timo-dependente) (zonele timo-dependente), ,
unde limfocitele CA$* naive interacQioneazP cu peptidul antigenic de pe A:", urmRnd proliferarea Oi unde limfocitele CA$* naive interacQioneazP cu peptidul antigenic de pe A:", urmRnd proliferarea Oi
diferenQierea lor Nn limf efectoare (C-1, C-2), producPtoare de cito&ine. diferenQierea lor Nn limf efectoare (C-1, C-2), producPtoare de cito&ine. C-2 migreazP spre foliculii C-2 migreazP spre foliculii
limfoizi, unde are loc NntRlnirea lor cu limf # activat. limfoizi, unde are loc NntRlnirea lor cu limf # activat.
Aomple1ul CA=/A$* de pe limf C- recunoaOte comple1ul peptid/A0B 22 de pe limf # activat. Aomple1ul CA=/A$* de pe limf C- recunoaOte comple1ul peptid/A0B 22 de pe limf # activat.
Llterior se formeaza alte legaturi co-stimulatoare. "stfel limf C- devin capabile sa secrete cito&ine: Llterior se formeaza alte legaturi co-stimulatoare. "stfel limf C- devin capabile sa secrete cito&ine:
25- *, ,, 1J, 1', care vor actiona asupra 5# activat . "ceste cito&ine induc 25- *, ,, 1J, 1', care vor actiona asupra 5# activat . "ceste cito&ine induc proli(erarea proli(erarea 5# activate, 5# activate,
stimuleaza stimuleaza di(erentierea di(erentierea lor in lor in plasmocite secretoare de Ac plasmocite secretoare de Ac 2g 0 cu paratopul (centrul activ) 2g 0 cu paratopul (centrul activ)
identic cu #A= de pe 5# (2JJJ "c/sec sintetizate de un plasmocit) identic cu #A= de pe 5# (2JJJ "c/sec sintetizate de un plasmocit). ub in?uenQa cito&inelor produse . ub in?uenQa cito&inelor produse
de limf C- unele 5# pot sP se diferenQieze Nn plasmocite secretoare de 2g din alte clase (2I% 82g. de limf C- unele 5# pot sP se diferenQieze Nn plasmocite secretoare de 2g din alte clase (2I% 82g.2; 2;
25-* 8 25-* 82g .*, 2g .*, 2g/ 2g/; ; C.I beta- 2g"). C.I beta- 2g").
:lasmocitele rPmRn Nn organele limfoide periferice, iar "c secretaQi pPtrund Nn circulaQia sangvinP. :lasmocitele rPmRn Nn organele limfoide periferice, iar "c secretaQi pPtrund Nn circulaQia sangvinP.
Lnele plasmocite migreazP spre mPduva osoasP, continuRnd sP producP "c mult timp (luni, ani), Lnele plasmocite migreazP spre mPduva osoasP, continuRnd sP producP "c mult timp (luni, ani),
c-iar dupP eliminarea "g. 2n caz de infectie a mucoaselor, plasmocitele se vor a?a la nivelul c-iar dupP eliminarea "g. 2n caz de infectie a mucoaselor, plasmocitele se vor a?a la nivelul
mucoaselor (Nn mucoaselor (Nn 4amina propria0 4amina propria0, producand "c (s2g ") care vor f transportati la suprafata , producand "c (s2g ") care vor f transportati la suprafata
mucoaselor. mucoaselor.
O parte din 5# activate se transformP Nn celule memorie. 5imf # memorie nu secretP "c, ele circulP O parte din 5# activate se transformP Nn celule memorie. 5imf # memorie nu secretP "c, ele circulP
prin sRnge Oi supravieQuiesc mai multe luni sau ani find gata sa reacQioneze la o pPtrundere prin sRnge Oi supravieQuiesc mai multe luni sau ani find gata sa reacQioneze la o pPtrundere
repetatP a "g. repetatP a "g.
*. *. E(ectul i E(ectul interac:iun nterac:iunii ii dintre Ag Ai Ac dintre Ag Ai Ac in vivo in vivo depinde de natura "g Oi de tipul de "c Oi se depinde de natura "g Oi de tipul de "c Oi se
poate manifesta prin: poate manifesta prin:
Opsonizarea Opsonizarea bacteriilor bacteriilor Oi intensifcarea fagocitozei Oi intensifcarea fagocitozei
"ctivarea complementului pe cale clasicP "ctivarea complementului pe cale clasicP citolizP (inclusiv bacteriolizP) citolizP (inclusiv bacteriolizP)
%eutralizarea to1inelor, enzimelor %eutralizarea to1inelor, enzimelor
2n-ibiQia adeziunii bacteriilor, virusurilor (2g") 2n-ibiQia adeziunii bacteriilor, virusurilor (2g")
%eutralizarea virusurilor e1tracelulare %eutralizarea virusurilor e1tracelulare
2mobilizarea bacteriilor si protozoarelor 2mobilizarea bacteriilor si protozoarelor
Aitoto1icitatea mediatP celular "c-dependentP (celulele acoperite de "c sunt distruse de celulele Aitoto1icitatea mediatP celular "c-dependentP (celulele acoperite de "c sunt distruse de celulele
>) >)
R;spunsul umoral primar ? la primul contact cu Ag R;spunsul umoral primar ? la primul contact cu Ag
2 fazP 8 2 fazP 8 de laten!& de laten!& 8 dureazP *-7 zile, pRnP la apariQia primilor "c. 8 dureazP *-7 zile, pRnP la apariQia primilor "c. 2n acest timp a 2n acest timp are loc re loc
recunoaOterea, degradarea "g, diferenQierea C,# limfocitelor. recunoaOterea, degradarea "g, diferenQierea C,# limfocitelor.
22 fazP 8 22 fazP 8 logarit)ic& logarit)ic& 8 Citrul "c creOte, atingRnd ma1 Nn a 1J-1, zi. 2niQial 8 Citrul "c creOte, atingRnd ma1 Nn a 1J-1, zi. 2niQial are loc producerea are loc producerea 2g 0, 2g 0,
peste *-, zile peste *-, zile - - 2g. 2g. sau alte izotipuri de 2g (prin comutatie de clasa sub in?uenta cito&inelor sau alte izotipuri de 2g (prin comutatie de clasa sub in?uenta cito&inelor
produse de C-) produse de C-). .
222 fazP 8 222 fazP 8 de prod(cere )a*i)& a Ac de prod(cere )a*i)& a Ac 8 $urata variazP Nn funcQie de "g. 8 $urata variazP Nn funcQie de "g.
2F fazP 8 2F fazP 8 de d de di)in(a i)in(are a titr(l(i de Ac re a titr(l(i de Ac 4declin5 4declin58 Un cazul "g proteice 8 Un cazul "g proteice dureaza dureaza sPptPmRni, "g sPptPmRni, "g
poliza-aridice 8 luni, "g virale 8 ani). poliza-aridice 8 luni, "g virale 8 ani).
R;spunsul umoral secundar R;spunsul umoral secundar (la un contact repetat cu acelaOi "g). (la un contact repetat cu acelaOi "g).
/ste asigurat de 5#-memorie /ste asigurat de 5#-memorie
:erioadP de latenQP scurtP (ore) :erioadP de latenQP scurtP (ore)
"scensiune rapidP a titrului "c "scensiune rapidP a titrului "c
Citru ma1im de "c menQinut o duratP mai mare Citru ma1im de "c menQinut o duratP mai mare
"fnitate crescutP a "c faQP de "g "fnitate crescutP a "c faQP de "g
:roducerea anticorpilor 2g . :roducerea anticorpilor 2g .
erul sangvin obQinut de la un organism imunizat cu un "g conQine o mare varietate de molecule de erul sangvin obQinut de la un organism imunizat cu un "g conQine o mare varietate de molecule de
"c, produOi de "c, produOi de diferit diferite clone de 5#. "ceOt e clone de 5#. "ceOti ia sunt a sunt Ac policlonali Ac policlonali. . Ac )onoclonali Ac )onoclonali sunt absolut sunt absolut
identici. e obQin prin fuzionarea 5# cu o celulP tumoralP. Bibridomul obQinut se multiplicP ca o identici. e obQin prin fuzionarea 5# cu o celulP tumoralP. Bibridomul obQinut se multiplicP ca o
celulP tumoralP Oi secretP "c omogeni, id celulP tumoralP Oi secretP "c omogeni, ide entici ntici cu cu #A=. ervesc la detectarea receptorilor de pe #A=. ervesc la detectarea receptorilor de pe
suprafaQa celulelor suprafaQa celulelor, tratament etc , tratament etc. .
-*. Raspunsul imun celular 4R#&5. Destinatia. <actorii implicati in declansarea si
dezvoltarea R#&. <azele R#&.
=olul =2A ! a elimina microbii care pot supravieQui Nn vacuole fagocitare sau Nn citoplasma celulelor =olul =2A ! a elimina microbii care pot supravieQui Nn vacuole fagocitare sau Nn citoplasma celulelor
infectate. "c infectate. "cest tip de imunitate est tip de imunitate este asigurat de este asigurat de lim(ocitele % lim(ocitele %. .
:rincipalii :rincipalii e(ectori e(ectori ai =2A ai =2A sunt limfocitele sunt limfocitele % %citoto)ice 4%c5 derivate din lim( %&D2 4%25 citoto)ice 4%c5 derivate din lim( %&D2 4%25 care au care au
capacitatea de a distruge celulele infectate cu virus sau tumorale Oi capacitatea de a distruge celulele infectate cu virus sau tumorale Oi de a de a li liz za macrofag a macrofagele ele infecta infectate te
cu bacterii cu bacterii facultativ facultativ intracelulare. intracelulare. "mbele tipuri de limfocite (CA$4 "mbele tipuri de limfocite (CA$4 naive naive si Cc) poseda CA= si si Cc) poseda CA= si
molecule A$4. molecule A$4.
Macro(ag Macro(agele ele activa activate te reprezintP alQi efectori ai =2A. / reprezintP alQi efectori ai =2A. /le le sunt atra sunt atrase se Nn focarul infecQios, apoi Nn focarul infecQios, apoi
activa activate te, devenind capabil , devenind capabile e sP distrugP bacteriile intracelulare. sP distrugP bacteriile intracelulare.
&elulele " Ai +" &elulele " Ai +" participP de a participP de as semenea la realizarea citoto1icitPQii emenea la realizarea citoto1icitPQii (nu sunt anga<ate imun) (nu sunt anga<ate imun). .
5 5imfocitele CA$*@ imfocitele CA$*@ participa indirect la dezvoltarea raspunsului imun celular participa indirect la dezvoltarea raspunsului imun celular, , deoarece deoarece Nn urma Nn urma
recunoaOterii "g recunoaOterii "g vor produce un numPr mare de cito&ine care vor acQiona asupra diferitor vor produce un numPr mare de cito&ine care vor acQiona asupra diferitor celule celule: :
monocite, limfocite CA$4, CA$*, celule %>, etc. monocite, limfocite CA$4, CA$*, celule %>, etc.
Dezvoltarea r;spunsului imun celular0 Dezvoltarea r;spunsului imun celular0
# etapa ?!rezentarea Ag L% naSve # etapa ?!rezentarea Ag L% naSve. :rocesul are loc Nn organele limfoide periferice (O5:). . :rocesul are loc Nn organele limfoide periferice (O5:).
A:" profesioniste (macrofage, celule dendritice A:" profesioniste (macrofage, celule dendritice) ) capteaza "g (e1.: celule infectate cu virus sau capteaza "g (e1.: celule infectate cu virus sau
celule tumorale) celule tumorale) fagocitoza fagocitoza unele proteine virale pot f transferate din fagosome in At unele proteine virale pot f transferate din fagosome in At ele ele
vor f fragmentate de catre proteasome vor f fragmentate de catre proteasome asamblarea cu moleculele A0B 2 asamblarea cu moleculele A0B 2 comple1ul comple1ul
peptid/A0B 2 este scos la suprafata A:" (peste 2,J.JJJ comple1e per celula) peptid/A0B 2 este scos la suprafata A:" (peste 2,J.JJJ comple1e per celula) A:" cu limfa sunt A:" cu limfa sunt
transportate in ganglionii limfatici, unde ele vor f capabile sa prezinte "g limfocitelor CA$4 nanve. transportate in ganglionii limfatici, unde ele vor f capabile sa prezinte "g limfocitelor CA$4 nanve.
## etapa ? Recunoasterea epitopilor Ag ## etapa ? Recunoasterea epitopilor Ag de catre CA= unui 5C A$4 naiv si activarea lui. de catre CA= unui 5C A$4 naiv si activarea lui. Lim( %2 Lim( %2
naSve naSve vor recunoaste peptide asociate cu A0B 2 de pe suprafata A:" care au captat celule vor recunoaste peptide asociate cu A0B 2 de pe suprafata A:" care au captat celule
infectate cu virus. /pitopul trebuie sa corespunda cu CA= de pe limfocitul C4, iar A0B 2 va infectate cu virus. /pitopul trebuie sa corespunda cu CA= de pe limfocitul C4, iar A0B 2 va
recunoaste situsuri de pe A$4. "ceaste interactiuni, precum si alte legaturi moleculare intre A:" si recunoaste situsuri de pe A$4. "ceaste interactiuni, precum si alte legaturi moleculare intre A:" si
limf C4, participa la activarea limf C4 nanve (costimulare). Aito&inele eliberate de A:" se implica de limf C4, participa la activarea limf C4 nanve (costimulare). Aito&inele eliberate de A:" se implica de
asemenea. asemenea.
### etapa ? !roli(erarea lim(ocitelor %2 ### etapa ? !roli(erarea lim(ocitelor %2 (e1pansiune (e1pansiunea a clonala) clonala) si di(erentierea lor si di(erentierea lor. . $upa $upa
activare, sub in?uenta unor cito&ine eliberate de limf C-1 (in special 25-2), are loc proliferarea limf activare, sub in?uenta unor cito&ine eliberate de limf C-1 (in special 25-2), are loc proliferarea limf
C4 si diferentierea lor in C4 si diferentierea lor in celule e(ectoare %c celule e(ectoare %c, capabile sa lupte cu infectia intracelulara sau , capabile sa lupte cu infectia intracelulara sau
celulele tumorale. :roliferarea incepe la 2 zile de la activarea limfocitelor Oi se produce rapid (peste celulele tumorale. :roliferarea incepe la 2 zile de la activarea limfocitelor Oi se produce rapid (peste
o sPptPmRnP dupP infectare pRnP la 1J-2JK din toate limf din O5: pot f specifce pentru un "g. % 8 o sPptPmRnP dupP infectare pRnP la 1J-2JK din toate limf din O5: pot f specifce pentru un "g. % 8
1:1J 1:1J
3 3
). $iferentierea in celule Cc are loc in paralel cu proliferarea. ). $iferentierea in celule Cc are loc in paralel cu proliferarea.
Aelulele efectoare Aelulele efectoare Cc Cc pPrPsesc O5: Oi migreazP spre pPrPsesc O5: Oi migreazP spre tesutul tesutul infec infectat tat, unde, recunoscRnd "g, vor , unde, recunoscRnd "g, vor
elimina infecQia. Lnele limfocite C se diferenQiazP Nn limfocite elimina infecQia. Lnele limfocite C se diferenQiazP Nn limfocite % memorie % memorie, duratP de viaQP lungP, , duratP de viaQP lungP,
inactive funcQional, dar sunt gata sP reacQioneze rapid la o nouP e1poziQie la acelasi microb inactive funcQional, dar sunt gata sP reacQioneze rapid la o nouP e1poziQie la acelasi microb
2rspuns celular secundar0* 2rspuns celular secundar0*
#C #C etapa ? Realizarea e(ectului etapa ? Realizarea e(ectului #&. #&.
&itoto)icitatea &itoto)icitatea este rezultatul contactului specifc este rezultatul contactului specifc direct direct dintre clona de Cc Oi Qinta lor (celule dintre clona de Cc Oi Qinta lor (celule
infectate cu virus sau bacterii intracelulare, celule tumorale). Aelulele infectate prezintP pe infectate cu virus sau bacterii intracelulare, celule tumorale). Aelulele infectate prezintP pe
suprafaQa sa peptide antigenice asociate cu moleculele A0B 2, find recunoscute de cPtre CA= Oi suprafaQa sa peptide antigenice asociate cu moleculele A0B 2, find recunoscute de cPtre CA= Oi
A$ A$4 4 de pe limf Cc. de pe limf Cc.
=eacQia citoto1icP: contact membranar dintre Cc Oi celula-QintP =eacQia citoto1icP: contact membranar dintre Cc Oi celula-QintP limfocitele Cc elibereazP perforine limfocitele Cc elibereazP perforine
care se insereazP Nn membrana celulei-QintP care se insereazP Nn membrana celulei-QintP formare pori. :aralel, limf Cc secretP enzime formare pori. :aralel, limf Cc secretP enzime
(granzime) care penetreazP Nn At celulei (granzime) care penetreazP Nn At celulei prin pori prin pori apoptoza ei. apoptoza ei.
2I% produs si secretat de C-1 este un activator puternic al macrofagelor, stimuland capacitatea lor 2I% produs si secretat de C-1 este un activator puternic al macrofagelor, stimuland capacitatea lor
de a distruge patogeni intracelulari. $e asemenea, cito&inele mentionate activeaza limf Cc si de a distruge patogeni intracelulari. $e asemenea, cito&inele mentionate activeaza limf Cc si
celulele %>, promoveaza celulele %>, promoveaza proliferarea proliferarea limf C*, stimuleaza producerea opsoninelor (intensifcarea limf C*, stimuleaza producerea opsoninelor (intensifcarea
fagocitozei), activeaza neutroflele, stimuleaza cresterea productiei de monocite in maduva osoasa, fagocitozei), activeaza neutroflele, stimuleaza cresterea productiei de monocite in maduva osoasa,
etc. etc.
Memorie imunologica Memorie imunologica 8 Aapacitatea sistemului imun de a elabora raspuns mai rapid, mai intens 8 Aapacitatea sistemului imun de a elabora raspuns mai rapid, mai intens
si mai efcace la intalniri repetate cu acelasi "g. si mai efcace la intalniri repetate cu acelasi "g.
%oleranta %oleranta 8 absenta raspunsului imun la antigene proprii (self). /ste determinata de inactivarea si 8 absenta raspunsului imun la antigene proprii (self). /ste determinata de inactivarea si
eliminarea limfocitelor autoreactive in procesul de maturizare a limfocitelor C si #. eliminarea limfocitelor autoreactive in procesul de maturizare a limfocitelor C si #.
&itokinele &itokinele sunt molecule care permit diferitor celule sP comunice Nntre ele Nn producerea unei sunt molecule care permit diferitor celule sP comunice Nntre ele Nn producerea unei
reacQii. reacQii.
Aito&inele reunesc un grup -eterogen de molecule: interleu&ine (25), limfo&ine, mono&ine, Aito&inele reunesc un grup -eterogen de molecule: interleu&ine (25), limfo&ine, mono&ine,
interferoni (2I%), factori de stimulare a coloniilor (AI), factori de necrozP a tumorilor (C%I), etc. interferoni (2I%), factori de stimulare a coloniilor (AI), factori de necrozP a tumorilor (C%I), etc.
Aito&inele permit celulelor istemului 2mun sP se multiplice Oi sP se diferenQieze (e1.: 25-2 este un Aito&inele permit celulelor istemului 2mun sP se multiplice Oi sP se diferenQieze (e1.: 25-2 este un
factor de creOtere al C5, iar 25-* stimuleazP #5 Oi diferenQierea lor Nn plasmocite producPtoare de 2g factor de creOtere al C5, iar 25-* stimuleazP #5 Oi diferenQierea lor Nn plasmocite producPtoare de 2g
/) /)
Aito&inele sunt glicoproteine care acQioneazP asupra celulelor prin intermediul receptorilor Aito&inele sunt glicoproteine care acQioneazP asupra celulelor prin intermediul receptorilor
membranari, care nu sunt Nntotdeauna activi. /1presia lor poate f indusP de o altP cito&inP (e1.: 25- membranari, care nu sunt Nntotdeauna activi. /1presia lor poate f indusP de o altP cito&inP (e1.: 25-
1 induce receptorul pentru 25-2 pe C Oi #5) . =eceptorii cito&inelor sunt prezente Oi pe alte celule ale 1 induce receptorul pentru 25-2 pe C Oi #5) . =eceptorii cito&inelor sunt prezente Oi pe alte celule ale
organismului. "stfel ele ar putea servi la comunicarea Nntre istemul 2mun Oi alte sisteme ale organismului. "stfel ele ar putea servi la comunicarea Nntre istemul 2mun Oi alte sisteme ale
organismului, ca %A Oi sistemul endocrin. organismului, ca %A Oi sistemul endocrin.
-,. Reactiile de hipersensibilitate 4RB35. De'nitie. !articularitatile RB3. &lasi'carea
RB3 in (unctie de mecanismele imunologice e(ectuate.
Bipersensibilitate 8 raspunsuri imune e1cesive sau anormale, capabile sa provoace leziuni tisulare Bipersensibilitate 8 raspunsuri imune e1cesive sau anormale, capabile sa provoace leziuni tisulare
si maladii. si maladii. "ceste reacQii se pot dezvolta Nn cadrul mecanismelor de apPrare faQP de un microb "ceste reacQii se pot dezvolta Nn cadrul mecanismelor de apPrare faQP de un microb
patogen. Un acelaOi timp, reacQii similare pot f diri<ate contra substanQelor patogen. Un acelaOi timp, reacQii similare pot f diri<ate contra substanQelor de origine ne-infectioasa de origine ne-infectioasa* *
:articularitPQile =B: :articularitPQile =B:
=B sunt specifce de "g/alergen. =B sunt specifce de "g/alergen.
=B sunt induse de un contact primar cu "g/alergenul care provoacP rPspunsul imun specifc =B sunt induse de un contact primar cu "g/alergenul care provoacP rPspunsul imun specifc
(umoral, celular). (umoral, celular).
=B sunt declanOate la contacte ulterioare repetate cu acelaOi "g/alergen. =B sunt declanOate la contacte ulterioare repetate cu acelaOi "g/alergen.
Alasifcarea =B dupP mecanismele imunologice efectuate (.ell, Aoombs) Alasifcarea =B dupP mecanismele imunologice efectuate (.ell, Aoombs)
Bipersensibilitatea de tipul 2 (reacQii imediate, anaflactice) Bipersensibilitatea de tipul 2 (reacQii imediate, anaflactice)
Bipersensibilitatea de tipul 22 (citolitic-citoto1icP) Bipersensibilitatea de tipul 22 (citolitic-citoto1icP)
Bipersensibilitatea de tipul 222 (prin comple1e imune) Bipersensibilitatea de tipul 222 (prin comple1e imune)
Bipersensibilitatea de tipul 2F (tardivP) Bipersensibilitatea de tipul 2F (tardivP)
Bipersensibilitatea de tipul F (prin auto"c) Bipersensibilitatea de tipul F (prin auto"c)
--. Reactiile de hipersensibilitate de tip # 4imediate ana'lactice5. <actorii implicati
alergenii. Ana'la)ia locala si generala mecanismul reactiilor. Depistarea RB3 de tipul #.
&ombaterea reactiilor ana'lactice.
=B imediate mai sunt numite \alergie) sau \atopie). :ersoanele predispuse la astfel de reactii =B imediate mai sunt numite \alergie) sau \atopie). :ersoanele predispuse la astfel de reactii
sunt numite \atopice). "ntigenele care declanseaza o -ipersensibilitate imediata sunt califcate ca sunt numite \atopice). "ntigenele care declanseaza o -ipersensibilitate imediata sunt califcate ca
\alergeni). \alergeni).
0anifestPrile patologice survin timp de 1,-'J min dupP reNntroducerea 0anifestPrile patologice survin timp de 1,-'J min dupP reNntroducerea alergenului alergenului Nn organismul Nn organismul
sensibilizat. sensibilizat.
Un reacQiile anaflactice participP 2g /. Un reacQiile anaflactice participP 2g /. la persoanele predispuse la alergii intalnirea cu unele "g la persoanele predispuse la alergii intalnirea cu unele "g
determina activarea limf C-2 si producerea "c 2g /. determina activarea limf C-2 si producerea "c 2g /. Iiind sintetizate Nn timpul primului contact cu Iiind sintetizate Nn timpul primului contact cu
alergenul, 2g/ se f1eazP pe receptori ai mastocitelor (Nn special din Qesutul con<unctiv sau din alergenul, 2g/ se f1eazP pe receptori ai mastocitelor (Nn special din Qesutul con<unctiv sau din
mucoase), persistRnd mai multe luni. mucoase), persistRnd mai multe luni.
5a pPtrunderea repetatP (percutan, prin mucoase, intravenos) antigenul omolog leagP NncruciOat 5a pPtrunderea repetatP (percutan, prin mucoase, intravenos) antigenul omolog leagP NncruciOat
fragmentele Iab ale 2g / vecine fragmentele Iab ale 2g / vecine de pe mastocite de pe mastocite. "ceasta duce la eliberarea din celule a unor . "ceasta duce la eliberarea din celule a unor
mediatori, substanQe biologic active (-istaminP, serotoninP, Iactorul de %ecrozP al Cumorilor, mediatori, substanQe biologic active (-istaminP, serotoninP, Iactorul de %ecrozP al Cumorilor,
prostaglandine, leucotriene). /le se f1eazP pe receptorii terminaQiilor nervoase inducRnd contracQia prostaglandine, leucotriene). /le se f1eazP pe receptorii terminaQiilor nervoase inducRnd contracQia
musculaturii musculaturii netede ( netede (bronOice, intestinale, uterine bronOice, intestinale, uterine) ), vasodilataQie, creOterea permeabilitPQii , vasodilataQie, creOterea permeabilitPQii
vasculare cu edem, reacQie urticarianP Nn tegument Oi -ipersecreQie de mucus la nivelul bronOic. vasculare cu edem, reacQie urticarianP Nn tegument Oi -ipersecreQie de mucus la nivelul bronOic.
"ceste reactii survin la cateva minute de la reintroducerea "g. "ceste reactii survin la cateva minute de la reintroducerea "g.
"lti mediatori ai mastocitelor 8 cito&inele 8 recruteaza, pe parcursul al catorva ore, neutrofle si "lti mediatori ai mastocitelor 8 cito&inele 8 recruteaza, pe parcursul al catorva ore, neutrofle si
eozinofle la nivelul localizarii reactiei. "cest proces in?amator al =B imediate reprezinta faza eozinofle la nivelul localizarii reactiei. "cest proces in?amator al =B imediate reprezinta faza
tardiva a reactiei. /ste responsabila de leziunile tisulare provocate de catre atacurile repetate de tardiva a reactiei. /ste responsabila de leziunile tisulare provocate de catre atacurile repetate de
-ipersensibilitate imediata. -ipersensibilitate imediata.
"nafla1ia generalP (Oocul anaflactic) "nafla1ia generalP (Oocul anaflactic)
/ste cea mai brutalP Oi gravP reacQie declanOatP de un "g/alergen. e manifestP Nn cRteva secunde /ste cea mai brutalP Oi gravP reacQie declanOatP de un "g/alergen. e manifestP Nn cRteva secunde
dupP administrarea parenteralP a dozelor mari de "g/alergen cu semne clinice sistemice: urticarie, dupP administrarea parenteralP a dozelor mari de "g/alergen cu semne clinice sistemice: urticarie,
asf1ie, colaps circulator Oi Ooc. :oate duce la deces subit. asf1ie, colaps circulator Oi Ooc. :oate duce la deces subit.
Ag responsabile de Aocul ana'lactic0 Ag responsabile de Aocul ana'lactic0 medicamente (analgezice, anestetice, "#, seruri medicamente (analgezice, anestetice, "#, seruri sangvine sangvine
de animale, enzime), venin de viespi, de albine, alimente. de animale, enzime), venin de viespi, de albine, alimente.
"nafla1ia localP (alergenul administrat Nn dozP foarte micP sau depus pe o mucoasP) "nafla1ia localP (alergenul administrat Nn dozP foarte micP sau depus pe o mucoasP)
4a nivelul mucoaselor: 4a nivelul mucoaselor: con<unctivita alergicP, rinita, astmul Oi tra-eita spasmodicP (alergeni: con<unctivita alergicP, rinita, astmul Oi tra-eita spasmodicP (alergeni:
polenuri, de<ecte de acarieni din praful de casP) polenuri, de<ecte de acarieni din praful de casP)
:orme cutanate :orme cutanate: dermatita atopicP Oi urticaria : dermatita atopicP Oi urticaria
5lergia alimentar 5lergia alimentar: manifestPri e1tradigestive (urticarie, edem ouinc&e, astm, anafla1ie) Oi : manifestPri e1tradigestive (urticarie, edem ouinc&e, astm, anafla1ie) Oi
digestive (diaree, vome) digestive (diaree, vome)
$epistarea =B tipul 2: $epistarea =B tipul 2:
9este cutanate 9este cutanate prin aplicarea cutanatP sau administrarea intradermicP a alergenilor. =eacQie prin aplicarea cutanatP sau administrarea intradermicP a alergenilor. =eacQie
pozitivP 8 peste 1, min local apare o reacQie eritemo-papuloasP. pozitivP 8 peste 1, min local apare o reacQie eritemo-papuloasP.
9este de provocare 9este de provocare 8 se efectueazP la astmatici, prin administrarea alergenului Nn aerozol (pe cale 8 se efectueazP la astmatici, prin administrarea alergenului Nn aerozol (pe cale
nazalP, ocularP, oralP) Oi mPsurRnd modifcPrile imediate Oi tardive a volumului e1pirat ma1im. nazalP, ocularP, oralP) Oi mPsurRnd modifcPrile imediate Oi tardive a volumului e1pirat ma1im.
8o$area imunoen$imatic sau radioimun a (g E 8o$area imunoen$imatic sau radioimun a (g E
&rincipii de tratament &rincipii de tratament: /vitarea alergenului; $esensibilizarea prin administrarea : /vitarea alergenului; $esensibilizarea prin administrarea repetata a dozelor repetata a dozelor
mici de mici de "g "g, , care induce sinteza "c 2g .; Cratament simptomatic (in-ibitori ai degranulPrii care induce sinteza "c 2g .; Cratament simptomatic (in-ibitori ai degranulPrii
mastocitelor, anti--istaminice, etc) mastocitelor, anti--istaminice, etc)
-/. Reactiile de hipersensibilitate de tip ## 4citolitic9citoto)ice5. <actorii implicati
consecintele. Diagnosticul si combaterea RB3 de tipul ##.
2mplicP "c (2g . sau 2g 0) diri<aQi contra unui "g natural sau e1ogen f1at pe suprafaQa unei celule 2mplicP "c (2g . sau 2g 0) diri<aQi contra unui "g natural sau e1ogen f1at pe suprafaQa unei celule
sau a unui Qesut. e dezvoltP Nn cRteva minute sau ore. "fecteazP Nn special celulele sRngelui, sau a unui Qesut. e dezvoltP Nn cRteva minute sau ore. "fecteazP Nn special celulele sRngelui,
provocRnd citoliza prin activarea complementului sau prin opsonizare Oi fagocitozP de cPtre provocRnd citoliza prin activarea complementului sau prin opsonizare Oi fagocitozP de cPtre
macrofage. Aelulele > de asemenea pot distruge celulele opsonizate. "ceste mecanisme cauzeazP macrofage. Aelulele > de asemenea pot distruge celulele opsonizate. "ceste mecanisme cauzeazP
citopenie. citopenie.
=eacQii transfuzionale (prezenQa "c anti--ematii Nn timpul unei transfuzii sanguine poate induce =eacQii transfuzionale (prezenQa "c anti--ematii Nn timpul unei transfuzii sanguine poate induce
-emolizP intravascularP prin activarea A pe cale clasicP). -emolizP intravascularP prin activarea A pe cale clasicP).
0aladia -emoliticP perinatalP prin incompatibilitate =-esus. 0ama =-- se imunizeazP Nn cursul 0aladia -emoliticP perinatalP prin incompatibilitate =-esus. 0ama =-- se imunizeazP Nn cursul
primei graviditPQi contra fPtului =-@ la trecerea -ematiilor fetale Nn sRngele matern (la naOtere, Nn primei graviditPQi contra fPtului =-@ la trecerea -ematiilor fetale Nn sRngele matern (la naOtere, Nn
timpul unui avort). 5a o graviditate ulterioarP, mama pre-imunizatP contra factorului =-@ poate timpul unui avort). 5a o graviditate ulterioarP, mama pre-imunizatP contra factorului =-@ poate
sintetiza 2g . anti-=-@, dacP fPtul este iarPOi =-@. "ceOti "c pot traversa bariera placentarP Oi liza sintetiza 2g . anti-=-@, dacP fPtul este iarPOi =-@. "ceOti "c pot traversa bariera placentarP Oi liza
-ematiile fPtului la fnele graviditPQii, provocRnd o -emolizP gravP. -ematiile fPtului la fnele graviditPQii, provocRnd o -emolizP gravP.
&revenirea &revenirea: administrarea "c anti-=-@ tuturor femeilor =-- Nn primele *4 ore de la naOterea unui : administrarea "c anti-=-@ tuturor femeilor =-- Nn primele *4 ore de la naOterea unui
copil =-@ sau a unui avort. "ceOti "c opsonizeazP -ematiile fetale din sRngele matern Oi provoacP copil =-@ sau a unui avort. "ceOti "c opsonizeazP -ematiile fetale din sRngele matern Oi provoacP
eliminarea lor rapidP. Bemoliza imunP de origine medicamentoasP (medicamentul se depune pe eliminarea lor rapidP. Bemoliza imunP de origine medicamentoasP (medicamentul se depune pe
membrana eritrocitarP Oi "c anti-medicament distrug eritrocitele acoperite de acest medicament). membrana eritrocitarP Oi "c anti-medicament distrug eritrocitele acoperite de acest medicament).
*. Crombocitopenii Oi granulocitopenii. *. Crombocitopenii Oi granulocitopenii.
$iagnostic $iagnostic: $epistarea "c contra celulelor (Qesuturilor) implicare; :rezenQa "c Oi A Nn leziuni, : $epistarea "c contra celulelor (Qesuturilor) implicare; :rezenQa "c Oi A Nn leziuni,
depistaQi prin =2I depistaQi prin =2I
-1. Reactiile de hipersensibilitate de tip ### 4mediate de comple)e imune solubile5.
<actorii implicati. Mecanismul mani(estarile patologice. Depistarea RB3 de tipul ###.
=B de tipul 222 (mediate de comple1e imune "g-"c solubile) =B de tipul 222 (mediate de comple1e imune "g-"c solubile)
Un mod normal A2 sunt eliminate repede din organism. Un unele circumstanQe A2 persistP perioade Un mod normal A2 sunt eliminate repede din organism. Un unele circumstanQe A2 persistP perioade
Nndelungate. Aauze: Nndelungate. Aauze: 2 2nfecQii cronice: angine streptococice, endocardite bacteriene, -epatite virale, nfecQii cronice: angine streptococice, endocardite bacteriene, -epatite virale,
parazitoze, etc parazitoze, etc
cesuturi proprii devenite auto-reactive Nn urma unor procese distructive (e1.: colagenoze) cesuturi proprii devenite auto-reactive Nn urma unor procese distructive (e1.: colagenoze)
2ntroducerea albuminei serice Nn cantitPQi mari (tratament cu seruri imune) 2ntroducerea albuminei serice Nn cantitPQi mari (tratament cu seruri imune)
Mecanis)(l: Mecanis)(l: Aomple1ele "g-"c solubile activeazP A Oi determinP leziuni Nn locul formPrii sau Aomple1ele "g-"c solubile activeazP A Oi determinP leziuni Nn locul formPrii sau
depunerii lor Nn Qesuturi sau pe endoteliul vascular. depunerii lor Nn Qesuturi sau pe endoteliul vascular.
:enomene patologice locale :enomene patologice locale: reacQia "rt-us, glomerulonefrita, artritP, poliatrerite. e produc Nn : reacQia "rt-us, glomerulonefrita, artritP, poliatrerite. e produc Nn
e1ces de "c dupP '-1J ore de la contactul cu "g. e1ces de "c dupP '-1J ore de la contactul cu "g.
:enomene patologice :enomene patologice generale generale: boala serului (Nn e1ces de "g). : boala serului (Nn e1ces de "g).
Depistarea RB3 de tipul ###0 Depistarea RB3 de tipul ###0 /videnQierea A2 Nn biopsii tisulare. e efectueazP utilizRnd =2I, =2/ /videnQierea A2 Nn biopsii tisulare. e efectueazP utilizRnd =2I, =2/
sau "=2; Citrarea Aomplementului seric (diminuarea titrului) sau "=2; Citrarea Aomplementului seric (diminuarea titrului)
-2. Reactiile de hipersensibilitate de tip #C 4mediate celular tardive5. %ipurile.
<actorii implicati alergenii. Depistarea RB3 de tipul #C.
=B de tipul 2F (mediate celular, tardive, NntRrziate) =B de tipul 2F (mediate celular, tardive, NntRrziate)
unt determinate de limfocite C A$4 (Cc) sau CA$* (C-1) activate la contactul secundar cu "g unt determinate de limfocite C A$4 (Cc) sau CA$* (C-1) activate la contactul secundar cu "g
sensibilizant. sensibilizant.
unt cunoscute ' modele de -ipersensibilitate tardivP: Bipersensibilitatea tuberculinicP; =eacQia unt cunoscute ' modele de -ipersensibilitate tardivP: Bipersensibilitatea tuberculinicP; =eacQia
granulomatoasP; $ermatitele de contact granulomatoasP; $ermatitele de contact
Jipersensibilitatea tuberculinic Jipersensibilitatea tuberculinic este indusP de infecQii bacteriene, virale, fungice sau parazitare, este indusP de infecQii bacteriene, virale, fungice sau parazitare,
prin vaccinare cu vaccinuri vii atenuate sau cu proteine f1ate pe un ad<uvant complet. prin vaccinare cu vaccinuri vii atenuate sau cu proteine f1ate pe un ad<uvant complet.
:Ptrunderea repetatP a "g activeazP limdocitele C-1 specifce de acest "g, ducRnd la activarea Cc Oi :Ptrunderea repetatP a "g activeazP limdocitele C-1 specifce de acest "g, ducRnd la activarea Cc Oi
eliberarea unor cito&ine, responsabile de acumularea localP a celulelor mononucleate cu apariQia eliberarea unor cito&ine, responsabile de acumularea localP a celulelor mononucleate cu apariQia
eritemului Oi formarea unui infltrat, Nn unele cazuri c-iar Oi necrozP. 5eziunea apare peste *4 ore Oi eritemului Oi formarea unui infltrat, Nn unele cazuri c-iar Oi necrozP. 5eziunea apare peste *4 ore Oi
dispare Nn '-, zile. dispare Nn '-, zile.
Jipersensibilitatea granulomatoas Jipersensibilitatea granulomatoas apare Nn cursul sensibilizPrii cu substanQe insolubile sau greu apare Nn cursul sensibilizPrii cu substanQe insolubile sau greu
digerabile (constituienQii unor paraziQi, compuOi lipoidici ai micobacteriilor, brucelelor, etc). Un aceste digerabile (constituienQii unor paraziQi, compuOi lipoidici ai micobacteriilor, brucelelor, etc). Un aceste
cazuri =B se prelungeOte Oi se manifestP prin formarea, Nn cRteva sPptPmRni sau luni, a unui cazuri =B se prelungeOte Oi se manifestP prin formarea, Nn cRteva sPptPmRni sau luni, a unui
granulom. granulom.
Un componenQa granulomului se disting ' zone: centralP, din celule epitelioide, intermediarP 8 din Un componenQa granulomului se disting ' zone: centralP, din celule epitelioide, intermediarP 8 din
limfocite Oi fbroblaste Oi perifericP 8 din leucocite :0%, limfocite # Oi plasmocite. .ranulomul poate limfocite Oi fbroblaste Oi perifericP 8 din leucocite :0%, limfocite # Oi plasmocite. .ranulomul poate
f supus fbrozei Oi calciferii, persistRnd mai mulQi ani. f supus fbrozei Oi calciferii, persistRnd mai mulQi ani.
Jipersensibilitatea de contact Jipersensibilitatea de contact este determinatP de -aptene (metale grele - %i, Ar, substanQe este determinatP de -aptene (metale grele - %i, Ar, substanQe
c-imice 8 cauciuc, clei, pesticide, vopsele, produse cosmetice, medicamente). c-imice 8 cauciuc, clei, pesticide, vopsele, produse cosmetice, medicamente).
"plicate percutan "plicate percutan se combinP cu proteinele membranare, Nn special ale celulelor 5anger-ans din se combinP cu proteinele membranare, Nn special ale celulelor 5anger-ans din
epidermP. "ceasta duce la e1pansiunea clonalP a limfocitelor CA$4@. 5a contacte repetate cu epidermP. "ceasta duce la e1pansiunea clonalP a limfocitelor CA$4@. 5a contacte repetate cu
aceeaOi -aptenP, cito&inele eliberate de limfocitele activate determinP infltrarea celularP a aceeaOi -aptenP, cito&inele eliberate de limfocitele activate determinP infltrarea celularP a
glandelor sudoripare, sebacee, a foliculilor piloOi, a epidermei. :este *4-72 ore local se observP glandelor sudoripare, sebacee, a foliculilor piloOi, a epidermei. :este *4-72 ore local se observP
eritem, edem Oi formarea veziculelor. eritem, edem Oi formarea veziculelor.
E)plorarea hipersensibilit;:ii tardive0 E)plorarea hipersensibilit;:ii tardive0
% e s t e c u t a n a t e 4in vivo5 % e s t e c u t a n a t e 4in vivo5
8ermatitele de contact 8ermatitele de contact se depisteazP prin aplicarea cutanatP a -aptenelor Oi e1aminarea se depisteazP prin aplicarea cutanatP a -aptenelor Oi e1aminarea
eritemului, infltratului cutanat Oi a veziculelor apPrute peste *4 ore. eritemului, infltratului cutanat Oi a veziculelor apPrute peste *4 ore.
Jipersensibilitatea tuberculinic Jipersensibilitatea tuberculinic se e1ploreazP prin introducerea intradermicP a se e1ploreazP prin introducerea intradermicP a alergenilor alergenilor
microbieni: microbieni: tuberculina (derivat proteic al unei culturi de tuberculina (derivat proteic al unei culturi de M"cobacterium tuberculosis M"cobacterium tuberculosis), brucelina, ), brucelina,
tularina, antra1ina, dizenterina, etc. :este *4 ore se mPsoarP diametrul eritemului Oi induraQiei. tularina, antra1ina, dizenterina, etc. :este *4 ore se mPsoarP diametrul eritemului Oi induraQiei.
=eacQia pozitivP denotP cP organismul a fost Nn contact cu alergenul (infecQie anterioarP sau =eacQia pozitivP denotP cP organismul a fost Nn contact cu alergenul (infecQie anterioarP sau
actualP, vaccinare) Oi cP acesta persistP Nn macrofagele organismului. :entru confrmarea maladiei actualP, vaccinare) Oi cP acesta persistP Nn macrofagele organismului. :entru confrmarea maladiei
sunt necesare investigaQii suplimentare. sunt necesare investigaQii suplimentare.
% e s t e i n v i t r o % e s t e i n v i t r o
9estul de trans%ormare lim%oblastic 9estul de trans%ormare lim%oblastic (limfocitele unei persoane cu -ipersensibilitate tardivP (limfocitele unei persoane cu -ipersensibilitate tardivP
cultivate in vitro Nn prezenQa "g /alergenului suportP o transformare blasticP cu proliferare cultivate in vitro Nn prezenQa "g /alergenului suportP o transformare blasticP cu proliferare
ulterioarP). ulterioarP).
9estul de inhibi#ie a migrrii leucocitelor 9estul de inhibi#ie a migrrii leucocitelor (activarea limfocitelor C de cPtre "g specifce duce la (activarea limfocitelor C de cPtre "g specifce duce la
secreQia cito&inelor care in-ibP migrarea leucocitelor) secreQia cito&inelor care in-ibP migrarea leucocitelor)
-6. #munizarea arti'ciala activa. Caccinurile. &aracteristica imunitatii postvaccinale.
Caccinarea primara si de rapel. &erintele (ata de vaccinuri. +otiuni de vaccinoterapie si
vaccinopro'la)ie.
:revenirea maladiilor infecQioase depinde de controlul (sau eliminarea) sursei de infecQie (aceasta
prevede Nntreruperea lanQului de transmitere) Oi ridicarea rezistenQei individuale (utilizarea apei
potabile, alimentaQie sPnPtoasP, respectarea igienei personale, etc.). Aea mai efcace strategie 8
imunizarea arti'cial;.
<ormele imuniz;rii arti'ciale0
( 2munizare activP 8 prin administrarea Nn organism a unor "g microbiene (vaccinuri)
( 2munizare pasivP 8 bazatP pe Nntroducerea Nn organism a unor preparate ce conQin "c
specifci
%)(noprofla*ia 8 o metodP specifcP de prevenire colectivP sau individualP a maladiilor
infecQioase, ce are la bazP crearea imunitPQii artifciale specifce.
%)(noterapia 8 metode specifce de tratament prin intermediul vaccinurilor, serurilor
imune, etc.
Caccinurile sunt produse biologice cu proprietPQi de imunogen, constituite din microorganisme vii
sau omorRte, din componentele lor sau din to1ine modifcate. Iiind administrate la om sau animale
induc o imunitate artifcialP activP 8 2"" - (umoralP, celularP, mi1tP) fPrP sP provoace efecte nocive.
2munitatea postvaccinalP (2"") se instaureazP relativ lent, la 1,-2J zile de la ultima inoculare, Oi
dureazP timp variabil (luni-ani-toatP viaQa).
3accinarea primar (de bazP) conferP organismului memorie imunologicP. 3accinrile de rapel
2revaccinarea0 se utilizeazP pentru stimularea unui rPspuns imun secundar, mai rapid si mai intens
&alit;:ile unui vaccin ideal0 2munogenitate NnaltP; 5ipsit de efecte secundare; LOor disponibil;
tabil ; 2eftin; implu la administrare Oi efcace (sP creeze imunitate stabilP de lungP duratP)
E'cien:a vaccin;rii depinde de0 AalitPQile imunogene ale vaccinului; $urata persistenQei
vaccinului Nn organism; Aapacitatea organismului vaccinat de a elabora rPspuns imun efcient.
&lasi'carea vaccinurilor0 C = " $ 2 c 2 O % " 5 / (clasice) - Aorpusculare (vii atenuate,
inactivate), ubunitare (vaccinuri c-imice, anato1inele). $ / : / = : / A C 2 F a 8 intetice,
=ibosomale, "nti-adezive, =ecombinante, Faccinuri -ibride, Faccinuri nucleotidice.
/7. Caccinurile vii atenuate. Obtinerea avantaNele si dezavantaNele vaccinurilor vii.
E)emple.
Caccinurile vii atenuate reprezintP tulpini de bacterii sau virusuri vii cu virulenQa redusP, dar cu
capacitate imunogenP pPstratP.
&;ile de ob:inere0 5* !elec#ia tulpinilor naturale cu virulen#a redus / Faccinul / (contra tifosului
e1antematic); Faccinul /F (antipestos); Faccinul #rucella %19 (antibrucelos). B* Otili$area mi/o
7nrudite genetic avirulente pentru specia uman - (e1.: virusul vacciniei utilizat Nn profla1ia
variolei)
C* 5tenuarea diri'at a virulen#ei prin:
( Iactori fzici (cultivarea la t] neadecvate 8 vaccinul anti-antra1 (*2] A), vaccinul anti-
pestos (13] A))
( Aultivarea Nn prezenQa unor compuOi c-imici nefavorabili (e1.: #A. 8 obQinut de Aalmette Oi
.uerin prin cultivarea tulpinii de M"cobacterium bovis timp de 1' ani pe medii cu bilP)
( :rin factori biologici 8 pasa<e multiple pe animale sau pe culturi celulare (:asteur a
efectuat 1'' pasa<e a suspensiei de creier de la cRine turbat intracerebral iepurilor, obQinRnd un
virus atenuat)
- :rin inginerie genetica (inactivarea genelor de patogenitate - mutaQii la nivelul genelor de
patogenitate)
"lte vaccinuri vii atenuate: anti/tularemic anti/poliomielitic anti/gripal anti/ru'eolos anti/rubeolic
anti/parotidit epidemic etc*
AvantaNele vaccinurilor vii: 2munogenitate NnaltP, o inoculare unicP induce imunitate solidP Oi de
lungP duratP; e administreazP pe cale naturalP (intranazal, per os, percutan, etc); 2nduce
imunitate localP Oi generalP
DezavantaNe0 :ot provoca complicaQii postvaccinale (accidente alergice, efect teratogen);
=evenirea la forma virulentP cu riscul bolii infecQioase induse (e1.: poliomielitP paraliticP, etc);
:ericol de inducere a maladiei la persoane cu imunodefcienQe (#A.-ita, etc); 0ultiple
contraindicaQii; $uratP de pPstrare limitatP.
/1. Caccinurile inactivate 4omorate5. Obtinerea avantaNele si dezavantaNele
vaccinurilor inactivate. E)emple. Autovaccinul utilizarea practica.
Caccinurile inactivate (omorRte) constau din culturi bacteriene sau virale Nnalt virulente
inactivate prin cPldurP (3J] A 8 1 orP), prin agenQi c-imici (formalde-idP, fenol, acetonP), radiaQii,
ultrasunet, etc. Exemple de vaccinuri inactivate: anti/ti%oidic anti/di$enteric anti/choleric anti/
pertusic anti/staflococic anti/gripal anti/poliomielitic etc*
Autovaccinul este un vaccin inactivat preparat din tulpina microbianP izolatP de la un bolnav Oi
inoculat aceluiaOi bolnav pentru stimularea imunitPQii specifce. "utovaccinul este indicat pacienQilor
care suferP de procese cronice: staflodermii, streptodermii, candidoze, dizenterie cronica, etc.
AvantaNele vaccinurilor inactivate: /1clud riscul infecQiei post-vaccinale; tabile la pPstrare.
DezavantaNe0 2munogenitate redusP (sunt necesare inoculPri repetate); $uratP limitatP a
imunitPQii 3 8 12 luni; /fcacitate variabilP; %ecesitatea unei concentraQii mari de "g; "dministrarea
prin in<ecQii (stimuleazP slab sau deloc imunitatea localP).
Obtinere0 1. e izoleaza din prelevatul d ela bolnav bacteria cu semnifcatie clinica
2. e obtine cultura pura si se identifca bacteria izolata
'. e replica abundant cultura pe geloza nutritive si geloza sange si peste noapte la '7 grade.
*. e e1trage cu pipeta :asteur in solutie salina izotona fara a include impuritatile, e a<usteaza
densitate.
,. e inactiveaza suspensia in baie de apa 3J grade o ora.
3. e controleaza sterilitatea prin replicare in bulion * zile '7 grade, apoi se insamanteaza pe
placa.
7. e adauga fenol pt conservative. i se elibereaza strict aseptic cu numele pacientului varsta etc.
/$. Caccinurile subunitare 4(ragmentate chimice5 si anato)inele. Obtinerea
avantaNele si dezavantaNele vaccinurilor subunitare. +otiune de adNuvant. Caccinurile
adsorbite.
Caccinurile subunitare 4acelulare chimice5 constau din componente antigenice ma<ore,
capabile sP inducP un rPspuns imun protector, e1trase prin diferite metode din celulele bacteriene
(digestie enzimaticP, -idrolizP cu acidul tricloracetic, etc). Ex*: vaccinul anti/pneumococic anti/
meningococic anti/hemoflus 2con#in poli$aharide capsulare0 etc*
"nato1inele sunt vaccinuri subunitare obQinute din e1oto1ine bacteriene.
Etapele de ob:inere a anato)inelor0
1. Aultivarea tulpinii to1igene Nn mediu lic-id
2. epararea e1oto1inei prin fltrare
'. Cratarea cu formol J,'-J,* K timp de '-* sPptPmRni la '9-*J] A. Co1inele pierd to1icitatea,
dar NOi pPstreazP capacitatea imunogenP
*. :urifcarea anato1inei (salinizare cu sPruri de amoniu, precipitare cu alcool...)
,. Aoncentrarea
3. $eterminarea puterii anato1inei Nn =% (?oculare) cu seruri antito1ice specifce
7. "nato1inele se utilizeazP Nn profla1ia specifcP a infecQiilor cauzate de mi/o to1igene
stimulRnd producerea antito1inelor.
Exemple de anatoxine: di%teric tetanic gangrenoas botulinic holeric staflococic etc*
AvantaNele vaccinurilor subunitare0 sunt lipsite de efecte secundare; stabilitate la pPstrare
DezavantaNe0 imunogenitate redusP, necesitatea inoculPrilor repetate
:entru sporirea imunogenitPQii vaccinurilor inactivate Oi subunitare se utilizeazP substanQe speciale
- adNuvan:i.
2. "d<uvanQii minerali (-idro1idul de "l, fosfatul de Aa, emulsii uleioase) genereazP o reacQie
in?amatoare care reQine eliminarea "g Oi favorizeazP prezentarea lui limfocitelor C
22. "d<uvanQii biologici (unele bacterii: Bordetella pertussis Cor"nebacterium parvum
M"cobacterium tuberculosis sau componente bacteriene ex* ribosomi bacterieni ) induc e1presia
moleculelor de co-stimulare pe suprafata A:", stimuland aceste celule sa secrete cito&ine care vor
activa limfocitele C.
Caccinuri adsorbite (deponente, con<ugate) 8 au "g f1ate pe ad<uvanQi ("$, "$C, "$C:, etc)
/*. #munizarea arti'ciala pasiva caracteristica. !reparatele biologice cu anticorpi
tipurile cerintele (ata de ele.
#munizarea arti'cial; pasiv; se realizeazP cu preparate biologice ce conQin "c (seruri imune, 2g,
gamma-globuline, etc), utilizate cu scop de seroterapie sau seroprofla1ie. 2munitatea artifcialP
pasivP se instaleazP imediat dupP administrarea preparatului, find limitatP Nn timp (ma1. '
sPptPmRni). $in momentul Nn care "c e1ogeni sunt eliminaQi, organismul redevine receptiv la
infecQie.
3erurile imune sunt preparate biologice ce conQin "c specifci faQP de diferiQi agenQi patogeni Oi
produse ale acestora.
$upP provenienQP e1istP:
1. 3eruri imune omologe 9 $e la convalescenQi; $e la voluntari imunizaQi activ (seruri -iperimune,
specifce); $in sRngele donatorilor Oi sRnge placentar (seruri standarde, normale)
$. 3eruri imune heterologe, obQinute prin -iperimunizarea animalelor (cai, cPmile, lame)
- Dup; modul de ac:iune se disting0
1. eruri antibacteriene (anti-meningococic, anti-antra1), ridicP sensibilitatea bacteriilor la acQiunea
fagocitelor Oi complementului. e dozeazP Nn ml (seruri netitrate)
2. eruri antivirale (e1.: ser anti-rabic). %eutralizeazP infecQiozitatea virusurilor.
'.eruri antito1ice (anti-difteric, anti-tetanic, anti-botulinic, etc). %eutralizeazP e1oto1inele
bacteriene (bloc-eazP f1area de receptorii celulari). "ctivitatea lor este apreciatP prin titrare Oi
mPsuratP Nn L" (L2).
*. eruri mi1te (e1.: antigangrenos)
,er(rile i)(ne native conQin pe lRngP 2g Oi alte proteine ale sRngelui (albumine) responsabile de
reacQii alergice. ,er(rile i)(ne p(rifcate -i concentrate sunt lipsite de albumine, care sunt
eliminate prin procedee speciale (precipitare cu sulfat de amoniu, prin digestie enzimaticP,
electroforezP)
%)(noglo+(linele 2gamma/globulinele0* e obQin din seruri omologe rafnate prin procedee care
e1trag numai gamma-globulinele Oi realizeazP o concentraQie a 2g de 1,-2J ori faQP de serul nativ.
%g nor)ale sunt e1trase din amestecuri de plasmP de la sute-mii de donatori sau sRnge placentar.
e utilizeazP Nn seroprofla1ia ru<eolei, -epatitei " Oi Nn terapia pacienQilor cu defcit umoral primar.
#g .iperi)(ne 2specifce0 se obQin din seruri de convalescenQi sau ale persoanelor imunizate (2g
anti-antra1, 2g anti-leptospirozicP)
&erin:ele (a:; de preparatele biologice ce con:in Ac0 terilitate; 2nofensivitate;
"pirogenitate ; "viditate NnaltP; "ctivitate de lungP duratP.
/,. &lasi'carea serurilor imune curative dupa provenienta si modul de actiune.
&aracteristica lor avantaNele si dezavantaNele serurilor omoloage si heteroloage.
/-. Etilizarea practica a preparatelor biologice cu anticorpi. Modul de administrare
reactiile adverse si prevenirea lor.
erurile antibacteriene Oi antivirale se aplicP contra unei serii de boli sub formP de globuline Oi
imunoglobuline (gama-globuline): contra antra1ului, pestei, variolei, rabiei, ru<eolei, poliomielitei,
-epatitei ", scarlatinei etc. erurile antito1ice sunt utilizate contra difteriei, botulismului,
tetanusului, contra infecQiei anaerobe, antidotul catre veninul de Oarpe.
2munoglobulinele din sNngele uman se folosesc Nn scopuri proflactice contra ru<eolei, poliomielitei,
tusei convulsive, -epatitei ", parotiditei epidemice, varicelei, scarlatinei, variolei Oi altor infecQii.
Modul de administrare
- erurile imune omologe, 2g se administreazP Nn dozP unicP fPrP precauQii
- erurile -eterologe, administrate parenteral, pot provoca reacQii adverse (reacQii
anaflactice, boala serului, febrP).
Cau$a: albuminele se comportP ca un alergen
Aombaterea reacQiilor serice:
)* Otili$area serurilor imune purifcate 1i concentrate
+* Otili$area (g 2gamma/globulinelor0
,* 5namne$a pentru recunoaOterea unei eventuale stPri de sensibilizare
E%ectuarea testrii pentru depistarea sensibilitPQii la serul -eterolog. Un acest scop se utilizeazP
testul intradermic cu J,1 ml din diluQia 1:1JJ a serului prescris.
$acP testul este negativ (peste 2J-'J minute reacQie localP pRnP la 9 mm) se Nntroduce subcutan a
doua dozP de J,1-J,, ml de ser nediluat. :este 'J-3J minute Nn lipsa reacQiei se recurge la
Nntroducerea Nntregii doze curative.
$acP testul este pozitiv (reacQie localP peste 1J mm) e1istP pericolul reacQiilor alergice. Un acest caz
se recurge la metoda de desensibilizare acutP, propusP de Fesredca. /a constP Nn administrarea
repetatP, la interval de 2J min., a dozelor crescRnde din serul respectiv, la Nnceput diluat 1:1JJ
subcutan, trecRndu-se treptat la ser nediluat intramuscular.
0ecanismul: la Nntroducerea dozelor mici de ser se evitP acumularea cantitPQilor mari de substanQe
biologic-active (-istaminP, serotoninP, bradi&ininP, etc), responsabile de declanOarea anafla1iei.
Un caz de necesitate administrarea serului va f NnsoQitP de administrarea preparatelor anti-
-istaminice sau serul va f administrat sub narcozP (scoaterea din funcQie a scoarQei cerebrale).
//. Rectiile antigen 4Ag5 ? anticorp 4Ac5 in vitro. &aracteristica legaturii Ag9Ac.
<azele interactiunii Ag9Ac. Aplicarea practica a reactiilor serologice. 3erurile imune
diagnostice diagnosticurile0 obtinerea aplicarea practica.
tudiul Oi aprecierea imunitPQii poate f efectuatP prin intermediul diferitor teste realizate tudiul Oi aprecierea imunitPQii poate f efectuatP prin intermediul diferitor teste realizate in vitro in vitro
sau sau in vivo in vivo (reacQii imunologice). (reacQii imunologice).
:entru aprecierea rPspunsului imun umoral se studiazP interacQiunea dintre "g Oi "c, iar pentru :entru aprecierea rPspunsului imun umoral se studiazP interacQiunea dintre "g Oi "c, iar pentru
aprecierea imunitPQii celulare se determinP numPrul total de limfocite, subclasele limfocitelor C, se aprecierea imunitPQii celulare se determinP numPrul total de limfocite, subclasele limfocitelor C, se
evalueazP cito&inele, etc. evalueazP cito&inele, etc.
R/AC R/AC0 0% %%1/ %1/ A23%G/2-A23%CORP in vitro "R/AC A23%G/2-A23%CORP in vitro "R/AC0 0% %%1/ %1/ ,/RO1OG% ,/RO1OG%C C/$ /$
= =eac eacQ Qi ia a "g-"c est "g-"c este e d determinatP de eterminatP de interac interacQ Qi iu un nea ea specif specifcP cP dintre epitop dintre epitopii ii " "nti ntig genului enului Oi Oi paratop paratopii ii
" "nti ntic corpilor orpilor. . Un acest proces intervin patru Un acest proces intervin patru t ti ip puri uri de l de legPturi egPturi: l : legPturi de egPturi de - -i idrogen, l drogen, legPturi egPturi
electrostati electrostatic ce, for e, forQ Qe ele le Fan der daals Fan der daals Oi Oi l legPturi egPturi - -i idro drof fobe. obe.
5egPtura 5egPtura 5g/5c a 5g/5c are re tr tre ei caracteristi i caracteristici ci: est : este e exotermi exotermic c specif specifc c 1i 1i reversib reversibi il l * *
5 5fnit fnitat ate ea a un unui ui "c p "c pentru entru un un "g specif "g specifc c caracteri caracteriz ze eazP azP intensit intensitat ate ea a %or %or# #e elor lor de l de legtur egtur a a
complex complexului ului 5g/5c* 5g/5c* / /a a depinde de c depinde de complementarit omplementaritat ate ea a steri stericP cP di dintre paratop ntre paratop Oi Oi epitop epitop. .
5 5vidit viditat ate ea a u un nui ui "c p "c pentru un entru un "g specif "g specifc c reprezint reprezintP P rapidit rapiditat ate ea a apari apari# #i iei ei mani%estrii mani%estrii reac reac# #i iei ei 5g/5c 5g/5c
( (precipita precipitare re, aglutina , aglutinare, etc.) re, etc.). / . /a a dep depi ind nde e de constant de constanta a d de e asoci asociere ere, de , de v valen alenQa Qa "c, d "c, de e n nu um mP Pr rul ul d de e
epitop epitopi i, de temperatur , de temperaturP P, d , de e pB, de for pB, de forQa Qa ioni ionicP cP a a m mediului ediului. .
Ln paratop se Ln paratop se poate poate combina combina cu cu un un singur singur epitop, epitop, numit numit \specif \specifc c). ). "stfel "stfel, , dacP este dacP este c cu un noscut oscut
un unul ul d din in element elementele ele reac reacQ Qi iei ei - "g - "g sau sau "c, p "c, poa oat te f e f identif identifcat cat celPlalt. celPlalt.
=eacQiile "c-"c (reacQiile serologice) au douP direcQii de aplicare practicP: =eacQiile "c-"c (reacQiile serologice) au douP direcQii de aplicare practicP:
3 3eroidentifca eroidentifcare: re: 8 8etect etectarea area 1i 1i do do$ $a ar re ea a 5g 5g 2 2element element necunoscut necunoscut / / tulpin tulpini i microbiene microbiene i$olate din i$olate din
di%erite prelevate0 di%erite prelevate0 cu a'utorul cu a'utorul 5c specif 5c specifci cunoscu#i ci cunoscu#i* *
:o :ot t f f utili utilizate zate d douP ouP sur surs se e d de e "c: "c: 5c monoclon 5c monoclonali ali, , absolut absolut omogen omogeni, dar care i, dar care rec recu un no os sc c doar un singur doar un singur
epitop epitop Oi Oi 5c pol 5c poli iclon clonali ali, , ce se ce se con conQin Qin Nn Nn seruri imune ( seruri imune (antiseruri antiseruri) ), , care care perm permi it l t legPturi egPturi de avidit de aviditat ate e
NnaltP NnaltP cu cu "g. "g.
erurile imune se obQin erurile imune se obQin prin prin in<ecta in<ectarea rea l la un animal de laborator a un animal de laborator a a antigene antigenelor lor c cun uno osc scu ute te. . $upP o $upP o
perioadP de perioadP de t ti imp, seru mp, serul l animalu animalului lui va va con conQ Qi in ne anticorp e anticorpi i contr contra a ace aces stor tor antigene. antigene. $ar natura e1actP $ar natura e1actP
a "c din acest ser nu poate f cunoscutP cu e1actitate ("c policlonali) a "c din acest ser nu poate f cunoscutP cu e1actitate ("c policlonali). . pecifcit pecifcitat ate ea a seru serului lui trebuie trebuie
sP fe permanent controlatP Oi sP fe permanent controlatP Oi "c "c nedoriQi trebuie sP fe nedoriQi trebuie sP fe elimin eliminaQi aQi pr prin in adsor adsorbQ bQi ie e. .
, ,erodiagnostic erodiagnostic: : 8 8etect etectarea area 1i 1i titra titrar re ea a 5c 5c din serul bolnavilor din serul bolnavilor 2component necunoscut0 %a# de u 2component necunoscut0 %a# de un n
5g specif 5g specifc c c cun uno oscut scut 2 2con#inut 7n diagnosticuri con#inut 7n diagnosticuri0 0* *
Lnele Lnele reac reacQ Qi ii i "g-"c se manifest "g-"c se manifestP P direct direct Oi pot f Oi pot f observat observate e de e1perimentat de e1perimentato or: r: de de e1empl e1emplu u
precipita precipitarea rea sa sau u aglutina aglutinarea rea comple1e comple1elor lor "g-"c "g-"c, , l li$a i$a unor celule purtPtoare de "g pe membrana lor unor celule purtPtoare de "g pe membrana lor
(-emol (-emolizP izP, bacteriol , bacteriolizP izP, etc). , etc).
"lte "lte reac reacQ Qi ii i "g-"c n "g-"c nu u se vi se viz zuali ualiz ze eazP azP \spontan) in vitro. \spontan) in vitro. Un acest caz se va Un acest caz se va recur recurge la ge la niOte niOte artifc artifcii ii
e1perimenta e1perimentale, cum ar f utilizarea le, cum ar f utilizarea "c \mar "c \marcaQi caQi): ):
"c mar "c marcaQi caQi cu cu un ?uorocrom: un ?uorocrom: imunofuorescen imunofuorescen#a #a* *
"c mar "c marcaQi caQi cu cu un i un iz zotop radioactiv: otop radioactiv: anali$a radio/imun anali$a radio/imun . .
"c mar "c marcaQi caQi cu o cu o enz enzi im mP P: : anali$a imunoen$ anali$a imunoen$i imati matic c. .
2%C/="Ac2 2%C/="Ac2L% L%/" /" "%C2./%-"%C2AO=: "%C2./%-"%C2AO=:
<aza speci'c; <aza speci'c;: are loc interacQiunea dintre "g Oi "c specifc coresp : are loc interacQiunea dintre "g Oi "c specifc corespu unzPtor nzPtor. . /ste /ste un un f fenomen rapid, enomen rapid,
invi inviz zib ibi il, comun l, comun pentru pentru to toate ate reac reacQ Qi iile ile "g-"c. "g-"c. $ecurge la temperatura de '7 A, Nn prezenQa unui $ecurge la temperatura de '7 A, Nn prezenQa unui
electrolit (sol. fziologicP). electrolit (sol. fziologicP).
<aza nespeci'c; <aza nespeci'c; vi viz zib ibi il lP P a uniunii "g-"c, se manifestP prin a uniunii "g-"c, se manifestP prin precipit precipitar are e, , aglutina aglutinare re, , lizP, etc lizP, etc - -
fenomene determinate de anumite condiQii (valenQa "c, dimensiunile "g, etc). fenomene determinate de anumite condiQii (valenQa "c, dimensiunile "g, etc).
/1. Reactia de aglutinare 4RA5. &omponentele mecanismul. Reactiile de aglutinare
directa 4pe lama in tuburi5. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea
practica.
=/"Ac2" $/ ".5LC2%"=/ =/"Ac2" $/ ".5LC2%"=/
$in latinP $in latinP agglutinatio / 7ncleiere agglutinatio / 7ncleiere
=eacQia "g-"c se poate manifesta prin =eacQia "g-"c se poate manifesta prin aglutinare aglutinare atunci cRnd determinantele antigenice sunt atunci cRnd determinantele antigenice sunt
purtate de purtate de particule 'gurate particule 'gurate ("g insolubile, corpusculare), iar ("g insolubile, corpusculare), iar Ac Ac specifci sunt specifci sunt comple:i comple:i (cel (cel
puQin bivalenQi). puQin bivalenQi).
"glutinarea este determinatP de formarea unei reQele Nntre "g Oi "c, ce permite apropierea unui "glutinarea este determinatP de formarea unei reQele Nntre "g Oi "c, ce permite apropierea unui
numPr sufcient de particule fgurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc-iul liber. "c 2g0 cu numPr sufcient de particule fgurate pentru a constitui aglutinate vizibile cu oc-iul liber. "c 2g0 cu
1J epitopi potenQiali aglutineazP mai activ decRt "c 2g.. 1J epitopi potenQiali aglutineazP mai activ decRt "c 2g..
&lasi'carea reac:iilor de aglutinare &lasi'carea reac:iilor de aglutinare
"glutinare \ "glutinare \activ; activ;) sau \ ) sau \direct; direct;), Nn care particula fguratP ("g corpuscular) este el NnsuOi ), Nn care particula fguratP ("g corpuscular) este el NnsuOi
purtPtor de determinante antigenice specifce (-ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi, purtPtor de determinante antigenice specifce (-ematii, leucocite, trombocite, spermatozoizi,
bacterii) bacterii)
"glutinare \ "glutinare \pasiv; pasiv;) sau \ ) sau \indirect; indirect;), Nn care particula serveOte doar de suport pentru un ), Nn care particula serveOte doar de suport pentru un
determinant antigenic solubil f1at artifcial determinant antigenic solubil f1at artifcial pe pe suprafaQa sa. Irecvent sunt utilizate suprafaQa sa. Irecvent sunt utilizate ca suport ca suport
-ematii formolate, particule de late1 sau microcristale de colesterol. -ematii formolate, particule de late1 sau microcristale de colesterol.
Reacti Reactii i d de e aglutina aglutinare re activ activa a 4direct 4directa a5 5
5spect 5spect c calitati alitativ* v* = =eacti eactia a p poate oate f f efectu efectuata ata pe pe lam lama a de de sticla sticla sau i sau in tub n tuburi uri. .
Reac:ia de aglutinare pe lamel;: pe lamela degresatP se aplicP cu pipeta :asteur cNteva picPturi
de ser Nn diluQii mici (1:1J 8 1:2J) Oi o pic de sol izotonicP de clorid de natriu pentru control. Un
fecare picPturP de ser, Nnclusiv Nn cea de control se introduce o ansP de culturP vie de
microorganisme de 2* ore de pe suprafaQa mediului solid sau se adaugP cu pipeta :asteur cNte o pic
de suspensie de microorganisme omorNte (diagnosticum). Aultura aplicatP se amestecP minuQios
pentru a obQine o suspensie tulbure omogenP. =eacQia decurge la temperatura camerei. =ezultatul
ei se citeOte cu oc-iul liber peste ,-1J min, uneori este folositP lupa. $acP lamele se introduc Nn
camera umedP Nnc-isP, pentru a evita uscarea picPturilor rezultatul reacQiei se citeOte Oi peste 'J-
*J min.
5a reacQia pozitivP Nn picPtura de ser apar ?ocoane (mari sau mici), uOor vizibile la clPtinarea lamei.
5a reacQia negativP lic-idul rPmNne tulbure omogen. $acP cantitatea de microorganisme este micP
Oi citirea rezultatului reacQiei este difcilP, picPtura de ser cu amestecul de culturP se usucP,
preparatul se f1eazPse coloreazP cu fu1inP :faiTer si se e1amineazP la microscop. 5a reacQia
pozitivP toate cNmpurile de vedere sunt libere. "ceasta este reacQia de microaglutinare.
Reac:ia de aglutinare Jn tuburi se foloseOte pentru determinarea serogrupului Oi serovarului
microorganismelor. Coate ingredientele se repartizeazP succesiv Nn eprubete. erul este diluat Nn
proporQiile 1:1JJ, 1:2JJ, 1:*JJ etc. Un fecare tub cu serul diluat se adaugP 1-2 picPturi de antigen
(suspensie de 1-2mlrd de microorganisme la 1ml), se agitP energic Oi se incubeazP Nn termostat la
'7]A-2 ore, apoi se citesc rezultatele prealabile ale reacQiei, NncepNnd cu cele de control(al serului Oi
antigenului). "bsenQa aglutinPrii Nn tuburile de control Oi prezenQa de ?ocoane suspendate Nn
tuburile de e1perienQP se apreciazP ca reacQie pozitivP. Cuburile se menQin la temperatura camerei
14-2J de ore Oi dupP aceea se constatP rezultatul defnitiv al reacQiei. 2ntensitatea reacQiei se
e1primP prin semne de plus. 5a aglutinarea completP (@@@@) lic-idul este absolut transparent, iar
la fundul tubului se depune sediment din ?ocoane de microorganisme aglutinate. Au cNt mai puQine
microorganisme sNnt aglutinate, cu atNt este mai tulbure lic-idul Oi cu atNt mai puQin sediment
?oconos se NnregistreazP la fundul eprubetei (@@@, @@, @). 5a reacQia negativP (-) sedimentul
lipseOte, suspensia rPmNne uniform tulbure Oi dupP aspect nu diferP de conQinutul de control al
antigenului. RA se utilizeaz; pentru diagnosticul serologic al bolilor infecQioase 8 febrelor tifo-
paratifoide (reacQia didal), brucelozei (reacQia drig-t, Buddleson), tularemiei Oi altor boli.
Aprecierea Aprecierea: cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin : cea mai mare dilutie a serului in care se manifesta aglutinare de cel putin ' \@) (@@ ' \@) (@@
@) @) se numeste se numeste titr(l titr(l a anticorpilor agl(tinanti nticorpilor agl(tinanti "titr(l ser(l(i agl(tinant$ "titr(l ser(l(i agl(tinant$. .
" "glutina glutinarea rea direct directa a est este e utili utilizata zata p pent entr ru u determin determina ar rea ea grupe grupelor lor sang sangv vin ine e sa sau u in in diagnostic diagnosticul ul unor unor
maladi maladii i infecti infectioa oase (seroidentifcarea "g sau depistarea Oi titrarea "c din serul bolnavilor) . se (seroidentifcarea "g sau depistarea Oi titrarea "c din serul bolnavilor) .
Reacti Reactile le d de e aglutina aglutinare re pasiv pasiva a 4indirect 4indirecta a5 5
" "glutina glutinarea rea pasiv pasiva a const consta a in in f1 f1a ar rea ea un unui ui "g solub "g solubi il ( l (sa sau u al al unui unui "c) "c) pe pe un suport un suport corpuscular corpuscular inert inert, ,
care nu care nu interv intervi in ne e in in reacti reactia a "g-"c. "g-"c. 2n calitate de suport inert pot servi -ematiile, particule 2n calitate de suport inert pot servi -ematiile, particule de late1, de late1,
c crista ristale le de colesterol. de colesterol. uspensi uspensia a de particule de particule sensibilizate cu "g sau "c sensibilizate cu "g sau "c est este e pusa in pusa in contact contact c cu u
seru serul l imun ( imun (respectiv respectiv cu cu "g), "g), ca si in cazul aglutinarii directe. ca si in cazul aglutinarii directe.
"vanta<ele "vanta<ele reacti reactiilor ilor indirecte indirecte: : facilit facilitat ate ea a lectur lecturii ii si si sensibilit sensibilitat ate ea inalta a inalta. .
R Reacti eactia a d de e .e)agl(tina .e)agl(tinare re indirect indirecta a ( (pasiv pasiva a) 8 =B"2 / =B":. Lnele ) 8 =B"2 / =B":. Lnele antigene antigene de origine de origine
poliza-aridica poliza-aridica se f1e se f1eaza aza pra prac cti tic c spontan spontan, , dupa dupa o o s scurt curta a incubati incubatie e, , pe suprafata pe suprafata -emati -ematiilor. ilor.
" "ntigene ntigenele le protei proteice ce se f1e se f1eaza aza doar dupa doar dupa o o pre preg gati atire re prealab prealabi il la a a a -emati -ematiilor ilor ( (de e1.: tratarea cu de e1.: tratarea cu
tani tanina na, formol). , formol). =B"2 =B"2 se efectueazP se efectueazP in godeurile in godeurile une unei i pla placi din polistiren ci din polistiren. . = =eacti eactia a po poz zitiv itiva a se se
manifesta manifesta pr prin in aglutina aglutinarea rea eritrocitelor eritrocitelor sensibilizate sensibilizate (umbrela inversata de culoare bruna (umbrela inversata de culoare bruna la fundul la fundul
godeurilor godeurilor) ). .
Un reacQia de late1-aglutinare "c sau "g sunt f1aQi pe particule de late1. =eacQia se efectueazP pe Un reacQia de late1-aglutinare "c sau "g sunt f1aQi pe particule de late1. =eacQia se efectueazP pe
lama de sticlP. lama de sticlP.
Reac:ia de late)9aglutinare Reac:ia de late)9aglutinare este utili este utilizata zata i in identifcarea fact n identifcarea facto or rul ului r ui re eumatoid umatoid la la bolnavi bolnavi suspect suspecti i
de pol de poli iartrit artrita a r re eumatoid umatoida a, , i in bacteriologie p n bacteriologie pentru entru identifcarea rapidP a mi/o sau "g lor Nn prelevate, identifcarea rapidP a mi/o sau "g lor Nn prelevate,
sau identifcarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecQii. sau identifcarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecQii.
Reac:ia de &o9aglutinare Reac:ia de &o9aglutinare. 5a baza acestei reacQii se a?P proprietatea unei bacterii 8 . 5a baza acestei reacQii se a?P proprietatea unei bacterii 8
!taph"lococcus aureus !taph"lococcus aureus (tulpina (tulpina CoPan CoPan) - ce are Nn componenQa peretelui celular proteina " ) - ce are Nn componenQa peretelui celular proteina " - - sP sP
f1eze 2g . prin intermediul fragmentului Ic. "stfel se formeazP diagnosticuri cu "c, cu a<utorul f1eze 2g . prin intermediul fragmentului Ic. "stfel se formeazP diagnosticuri cu "c, cu a<utorul
carora pot f identifcare "g respective necunoscute. =eacQia se efectueazP pe lamP. carora pot f identifcare "g respective necunoscute. =eacQia se efectueazP pe lamP.
REA&H#A &OOMF3. REA&H#A &OOMF3. Lnii "c (monovalenQi) nu sunt aglutinanQi Nn condiQii normale Lnii "c (monovalenQi) nu sunt aglutinanQi Nn condiQii normale, find , find
monovalenti monovalenti (e1.: anticorpii anti-=-, responsabili de incompatibilitatea materno-fetalP Nn sistemul (e1.: anticorpii anti-=-, responsabili de incompatibilitatea materno-fetalP Nn sistemul
=-). /i pot f depistaQi graQie testelor Aoombs. unt posibile 2 te-nici, Nn funcQie de prelevat: sRnge =-). /i pot f depistaQi graQie testelor Aoombs. unt posibile 2 te-nici, Nn funcQie de prelevat: sRnge
de la nou-nPscut sau de la femeia gravidP. de la nou-nPscut sau de la femeia gravidP.
%ehnica &oombs direct;. %ehnica &oombs direct;. 5a un nou-nPscut se cautP prezenQa "c materni anti-=- f1aQi pe 5a un nou-nPscut se cautP prezenQa "c materni anti-=- f1aQi pe
-ematii, dacP mama este =--. 5a aceste -ematii suspecte se ada -ematii, dacP mama este =--. 5a aceste -ematii suspecte se adau ugP un ser anti-2g umanP. "cest gP un ser anti-2g umanP. "cest
ser nu aglutineazP -ematiile normale, din contra, el provoacP aglutinarea -ematiilor pe care sunt ser nu aglutineazP -ematiile normale, din contra, el provoacP aglutinarea -ematiilor pe care sunt
f1aQi "c anti-=-. f1aQi "c anti-=-.
%ehnica &oombs indirect;. %ehnica &oombs indirect;. 5a o femeie gravidP =-- "c anti-=- sunt prezenQi Nn ser. 2niQial la acest 5a o femeie gravidP =-- "c anti-=- sunt prezenQi Nn ser. 2niQial la acest
ser se aga ser se agau ugP -ematii =-@ (pentru formarea comple1ului "g-"c), apoi se aplicP serul anti-2g. gP -ematii =-@ (pentru formarea comple1ului "g-"c), apoi se aplicP serul anti-2g.
/2. Reactia de hemaglutinare indirecta 4RBA#5 cu scop de seroidenti'care.
&omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor RBA#. Aplicarea practica.
Lneori "g folosite Nn reacQia de aglutinare sunt atNt de microdispersate cP comple1ul aglutinogen-
aglutininP nu se observP cu oc-iul liber. :entru ca aceastP reacQie sP poatP f vPzutP s-au propus
diferite cPi de absorbire a acestor "g pe particule mai mari cu aglutinarea lor ulterioarP cu "c
specifci. Aa adsorbanQi se folosesc diferite specii de bacterii, corpuscule de talc, dermatol, colodii,
coalinP, carminP, late1 O.a. "ceastP reacQie a cPpPtat denumirea de reacQie de aglutinare indirectP
sau pozitivP. O capacitate mai pronunQatP de adsorbQie au eritrocitele. =eacQia Nn care se folosesc
eritrocitele se numeOte -emaglutinare indirectP sau pasivP (=B"2 sau =B":). :entru efectuarea
=B"2 se folosesc eritrocite de berbec, cal, iepure, gPinP, Ooarece, om O.a. care Nn prealabil sunt
prelucrate cu formalinP sau glutaralde-idP. Aapacitatea de adsorbQie a eritrocitelor creOte la
prelucrarea lor cu soluQie de taninP sau clorid de crom.
Un =B"2 ca antigene pot servi "g poliza-aridice, e1tractele vaccinurilor bacteriene, "g virusurilor Oi
ric&ettsiilor Oi alte substanQe de naturP proteicP.
/ritrocitele sensibilizate cu antigene se numesc diagnosticumuri eritrocitare. :entru prepararea
diagnosticumurilor eritrocitare se folosesc frecvent eritrocite de berbec, care au o capacitate mare
de adsorbQie.
=B"2 se efectueazP mai uOor Nn micropanourile aparatului Cacaci, folosind pentru diluQia materialului
microtitratorul. erurile de e1aminat se NncPlzesc 'Jmin la temperatura de ,3]A, pentru a NnlPtura
-emaglutininele nespecifce, se preparP diluQii duble Nn serie Nn soluQie stabilizantP Oi cNte o picPturP
de suspensie de 1K de eritrocite sensibilizate, Nn rNndul 2 8 aceeaOi cantitate de eritrocite de
control. :lPcile se agitP minuQios Oi se introduc Nn termostat pentru 'J-*J min la temperatura '7]A.
=ezultatele reacQiei se citesc dupP prezenQa -emaglutinPrii. /a este pozitivP (umbrelP inversatP de
culoare brunP la fundul godeurilor) Nn cazul, cP titrul de -emaglutinare cu eritrocite de e1perienQP
predominP cel puQin de * ori faQP de titrul cu eritrocitele de control. / obligatoriu controlul cu
eritrocitele sensibilizate pentru e1cluderea aglutinPrii spontane.(conform compendiului)
Aonform la cartea micP neagrP(Aer&es):
( 0etodica: serul cercetat se NncPlzeOte 'J min la t ,3]A, se dilueazP consecutiv Nn coraport de 1:1J
8 1:124J Oi se toarnP cNte J,2,ml Nn eprubete sau alveole, unde apoi se adaugP cNte 2 picPturi de
diagnosticum eritrocitar. Un calitate de control servesc: suspensia de diagnosticum eritrocitar cu ser
imun; suspensia de diagnosticum cu ser normal; suspensia de eritrocite normale cu serul cercetat.
Un primul control urmeazP sP aibP loc aglutinarea, iar Nn controalele doi Oi trei aglutinarea va lipsi.
Au a<utorul la =B"2 poate f determinat "g necunoscut, dacP pe suprafaQa eritrocitelor vom adsorbi
anticorpii de<a cunoscuQi.
=eacQia de -emaglutinare poate f efectuatP Oi Nn volume mai mici 8 J.J2,ml 8 (micrometoda),
folosind microtitratorul Ccaci.)
/6. Reactia de hemaglutinare indirecta 4RBA#5 cu scop de seroidiagnostic.
&omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor RBA#. Aplicarea practica.
"celaO principiu ca Oi mai sus doar cP se determinP "c necunoscut, iar pe suprafaQa eritrocitelor se
adsorb "g de<a cunoscuQi.
17. Reactiile de aglutinare pasiva 4indirecta5. Reactiile de late)aglutinare si de co9
aglutinare. &omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor.
Aplicarea practica.
=eacQia Nn care se folosesc eritrocitele se numeOte -emaglutinare indirectP sau pasivP (=B"2 sau
=B":).
=eacQia de late1-aglutinare este utilizata in identifcarea factorului reumatoid la bolnavi suspecti de
poliartrita reumatoida, in bacteriologie pentru identifcarea rapidP a mi/o sau "g lor Nn prelevate,
sau identifcarea tulpinilor izolate, de asemenea pentru serodiagnosticul unor infecQii.
=eacQia de Ao-aglutinare. 5a baza acestei reacQii se a?P proprietatea unei bacterii 8 !taph"lococcus
aureus (tulpina CoPan) - ce are Nn componenQa peretelui celular proteina " - sP f1eze 2g . prin
intermediul fragmentului Ic. "stfel se formeazP diagnosticuri cu "c, cu a<utorul carora pot f
identifcare "g respective necunoscute. =eacQia se efectueazP pe lamP.
11. Reactia &oombs. &omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor
reactiilor. Aplicarea practica.
Lnii "c (monovalenQi) nu sunt aglutinaQi Nn condiQii normale, find monovalenQi (e1. "c anti-=-,
responsabili de incompatibilitatea materno@fetalP Nn sistemul =-). /i pot f depistaQi graQie testelor
Aoombs. sunt posibile 2 te-nici, Nn funcQie de prelevat: sNnge de la nou-nPscut sau de la femeia
gravidP.
%ehnica &oombs direct;0 la un nou-nPscut se cautP prezenQa "c materni anti-=- f1aQi pe
-ematii, dacP mama este =-- . 5a aceste -ematii suspecte se adaugP un ser anti-2g umanP. "cest
ser nu aglutineazP -ematiile normale, din contra, el provoacP aglutinarea -ematiilor pe care sunt
f1aQi "c anti-=-.
%ehnica &oombs indirect;0 la o femeie gravidP =-- "c anti-=- sunt prezenQi Nn ser. 2niQial la acest
ser se adaugP -ematii =-@ (ptr formarea comple1ului "g-"c), apoi se aplicP serul anti-2g.
$emonstrarea prezentei de imunoglobuline sau a complementului pe suprafata -ematiilor sustine
diagnosticul de distructie eritrocitara mediata imun.
/1ista doua clase ma<ore de anticorpi care reactioneaza cu eritrocitele. "nticorpii completi sau
salini aglutineaza eritrocitele suspendate in solutie salina; acestia sunt de obicei de tip 2g0 (cel mai
bun e1emplu de aglutinare salina la temperatura camerei este cea utilizata in grupa<ul "#O). (n
vivo anticorpii 2g0 f1eaza complementul si produc -emoliza imediata intravasculara. "nticorpii
care nu reactioneaza vizibil in mediu salin si produc reactii de aglutinare numai prin utilizarea de
te-nici speciale sunt numiti aglutinine incomplete si sunt de obicei de tip 2g. (cel mai bun e1emplu
sunt anticorpii anti-=-, care, daca sunt prezenti in serul primitorului de sange incompatibil, produc
o reactie -emolitica transfuzionala intarziata, e1travasculara).
:entru a certifca faptul ca -ematiile unui pacient sunt invelite (sensibilizate) cu imunoglobuline,
complement sau ambele, se adauga la o suspensie de eritrocite provenite de la pacient antiser cu
reactivitate fata de moleculele de 2g si/sau complement umane, care va determina aglutinarea
acestora. 2nitial testarea se face cu antiseruri polispecifce, care contin anti-2g., anti-A'd si
ocazional si activitate anti-lant usor. =eactivii monospecifci diferentiaza in continuare intre 2g.,
A'd, e1istand si seruri monospecifce pentru A'b, A*b, A*d si lantul greu al 2g.. "ntiseruri specifce
pentru 2g0 sau 2g" sunt rar utilizate, deoarece 2g0 nu mai sunt gasite de obicei inca atasate pe
suprafata celulara, iar 2g" sunt foarte rar intalnite pe suprafata eritrocitelor.
Ltilizand sange recoltat pe /$C" sau pe citrat activarea in vitro a complementului de catre
autoanticorpii la rece benigni este in-ibata. palarea eritrocitelor indeparteaza globulinele solubile
sau atasate nespecifc, ceea ce permite detectia imunoglobulinelor si factorilor complementului
specifc legate de eritrocite in vivo. e foloseste metoda de -emaglutinare pe lama. 3pecimen
recoltat - sange venos. 3tabilitate proba - testul se efectueaza imediat, daca acest lucru nu este
posibil, proba se pastreaza *4 ore la 2-4
o
A. !relucrare necesara dupa recoltare - o parte din
eritrocite se spala de trei-patru ori cu solutie salina normala, urmata de prepararea unei suspensii
eritrocitare in ser fziologic steril , K.
1$. Reactiile de precipitare. Mecanismul. &onditiile (ormarii retelei de precipitare.
Reactia de precipitere inelara. &omponentele. Lectura si aprecierea rezultatelor
reactiilor. Aplicarea practica.
'eac&ie de precipitare (E.P.) se nume6te sedimentarea antigenului (pretipitinogenului) din solu8ie la ac8iunea serului imun
(precipitinei) 6i a electrolitului asupra lui. $u a/utorul reac8iei de precipitare antigenul poate fi eviden8iat :n a6a cantit48i
minime, care nu se determin4 pe cale chimic4.
In reac&ia de precipitare se folosesc antigene lichide 6i transparente, care prezint4 corpuscule ultramicroscopice ale solu8iei
coloidale de protein4, polizaharide etc.Gn calitate de antigene se folosesc extracte din celulele microbiene, organe 6i 8esuturi,
produsele dezintegr4rii celulelor rnicrobiene ( lizate, filtrate 6. a. Eezisten8a precipitinogenelor la temperaturi :nalte se
folose6te la ob8inerea antigenelor din agen8ii cauzali ai antraxului, pestei 6. a. (metoda de fierbere). Serurile precipitante se
preg4tesc centralizat prin hiperimunizarea animalelor (iepurilor) cu suspensie de bacterii, filtrat al culturilor bulionice,
autolizate, extracte saline ale microorganismelor, proteine serice etc.
(itrul serului precipitant, spre deosebire de titrul altor seruri diagnostice, se determin4 prin dilu8ia maxim4 a antigenului
care se precipit4 cu serul dat. ,ceasta se explic4 prin faptul, c4 antigenul care particip4 :n E.P. are dimensiune
ultramicroscopic4 6i se con8ine :ntr(o unitate de volum :n cantit48i mai mari dec:t anticorpi :n acela6i volum de ser. Serurile
precipitante se elaboreaz4 cu titru nu mai mic de !1!-----.
Metodica. )ntr(o eprubet4 :ngust4 (d. -,. cm) se toarn4 -,(-,. ml de ser precipitant nediluat. $u pipeta Pasteur antigenul lent
se prelinge pe peretele eprubetei (:n pozi8ie :nclinat4) :n acela6i volum. ,poi evitind amestecul lichidelor, eprubeta se
aran/eaz4 vertical. &a suprapunerea corect4 a antigenului pe ser se observ4 clar hotarul dintre cele dou4 straturi de lichide.
E.P. este :nso8it4 obligatoriu de controlurile serului 6i ale antigenului. Eezultatele reac8iei se citesc, :n dependen8a de tipul
antigenului 6i anticorpilor, peste .(!- min, !(% ore sau %-(%; ore. :n cazul reac8iei poiti!e "n tubul de experien84 la hotarul
serului 6i al extractului de examinat apare un precipitat sub form4 de inel de culoare alb4.
'eac&ia de precipitate se folose6te pe larg :n practica de laborator pentru diagnosticul bolilor infec8ioase bacteriene (antrax,
pest4, tularmie 6. a.) 6i de natur4 virotic4 (variol4, infec8ia respiratorie acut4 6. a.),
)n medicina /udiciar4 E.P. se folose6te pentru determinarea apartenen8ei de specie a proteinei (pete de s:nge, sperm4 etc.).
$u a/utorul E.P. se va determina at:t specificitatea de specie, c:t 6i de grup a proteinei. Prin intermediul ei s(a determinat, de
exemplu, gradul de :nrudire a diverselor specii de animale 6i plante.
Aplicarea '.#. :n controlul sanitaro(igienic al produselor alimentare permite de a depista falsificarea fabricatelor de carne,
pe6te, f4inoase, adaosurile :a lapte 6. a.
)ezaanta*e ale E.P. s:nt instabilitatea precipitatului (inelar), care dispare ia o agitare u6oar4, precum 6i imposibilitatea de a
eviden8ia cantitatea diferitor antigene ce iau parte la formarea precipitatului. ,ceste nea/unsuri nu le are reac8ia de precipitare
:n gel.
'eac&ia de precipitare inelar%. )n eprubeta de precipitare, cu a/utorul pipetei Pasteur, se toarn4 -,%5-, ml (.5 0 pic4turi)
de ser (serul nu trebuie s4 nimereasc4 pe peretele eprubetei). Pe peretele eprubetei, :n ser, foarte atent, cu a/utorul pipetei
sub8iri Pasteur, se adaug4 acela6i volum de antigen. )n acest timp eprubeta se 8ine :n pozi8ie :nclinat4. &a stratificarea corect4
:ntre ser 6i antigen se distinge o limit4 clar4. ,tent, pentru a evita amestecarea straturilor, eprubeta se trece :n stativ, :n caz de
reac8ie pozitiv4, la hotarul dintre antigen 6i anticorp se formeaz4 un inel tulbure, care reprezint4 precipitatul Eeac8ia este
:nso8it4 de un 6ir de controale.=n rol deosebit de important apar8ine consecutivit48ii introducerii ingredien8ilor reac8iei :n
eprubeta. Nu se admite stratificarea serului pe suprafa8a antigenului (:n control 5 pe solu8ia izotonic4), deoarece densitatea
serului este mai mare dec:t cea a antigenului 6i el se va a6eza la fundul eprubetei, iar hotarul dintre antigen 6i anticorp nu se
for(eaz4.
Evidena rezultatelor se efectueaz4 peste .5- min, iar :n unele cazuri peste o or4, :ntotdeauna :ncep:nd cu controlul.
I)nelulJ din eprubeta a doua inidic4 capacitatea serului imun de a intra :n reac8ia specific4 cu antigenul corespunz4tor, :n
eprubetele nr. 5. nu trebuie s4 apar4 IineleJ de precipitare, deoarece lipsesc anticorpii 6i antigenii omologi. Prezen8a
IineluluiJ :n eprubeta nr. l indic4 rezultatul pozitiv al reac8iei 6i faptul c4 antigenul cercetat corespunde serului imun folosit
:n reac8ie. &ipsa IineluluiJ (IinelulJ e prezent doar :n eprubeta nr. %) indic4 necorespunderea antigenului cu anticorpul,
deci a fost ob8inut rezultatul negativ al reac8iei.
1*. Reactiile de precipitare in gel. &lasi'carea. Reactia de imunodi(uzie dubla
4tehnicile Elek OuchterlonT5. &omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea
rezultatelor reactiilor. Aplicarea practica.
"g Oi "c difuzeazP unul spre altul prin gelozP Qi Nn zona de concentraQie optimP a acestora douP
reactive se produce precipitarea sub formP de linii albe-cenuOii. $acP e1istP mai multe sisteme "g-
"c, se vor forma linii de precipitare distincte. :oate f utilizat Nn analiza calitativP a unui amestec de
"g Nntr-o soluQie.
componentele: gelul agaros, "g, "c. ptr control se folosesc test-sistemul compus din "c Oi "g
cunoscute omoloage.
Alasifcare: imunodifuzia radialP simplP (te-nica 0ancini); imunodifuzia dublP radialP (te-nica
Ouc-terlonE); test /lec&; imunoelectroforeza; contraimunoelectroforeza
imunodifuzia dublP radialP (Ce-nica Ouc-terlonE ). "g Oi "c difuzazP radial di godeuri practicate la
distanQP convenabilP Nn statul de gel.$upP cca 2* ore de incubare, Nn zona dintre godeuri, unde
reactivii corespondenQi Nn difuziune au realizat proporQii ec-ivalente, apare o linie de precipitare.
Ce-nica Ouc-terlonE este utilizate ptr caracterizarea "g Nn amestec.
testul /lec&: se poate demonstra to1igeneza bacilului difteric. Untr-o placP :etri cu mediu de culturP
adecvat se aplicP Nn lungul diametrului o bandP din -Nrtie de fltru cu antito1ina diftericP.
:erpendicular pe direcQia benzii de -Nrtie se NnsPmRnQeazP, Nn striu, tulpina de cercetat Oi cNte o
tulpinP to1igenP Oi neto1igenP de bacilul difteric (respectiv martorul pozitiv Oi cel negativ). :lPcile
se NncurbeazP la '7A. $upP 2* Oi *4 ore se urmPreOte apariQia Nn ung-iul dintre striul de culturP Oi
depozitul de antito1inP a unei linii de precipitare, care continuP de precipitare to1inP-antito1inP a
martorului pozitiv.
"plicare practicP: 1)ptr diagnosticul bolilor, cauzate de virusuri, ric&ettsi Oi bacterii ce eliminP
e1oto1ine. 2)ptr determinarea to1igenezei corinebacteriilor difterice.
!RE&#!#%AREA L+ MED#E 3OL#D 4L+ .EL5 !RE&#!#%AREA L+ MED#E 3OL#D 4L+ .EL5
Un aceste reacQii "g Oi "c difuzeazP unul spre altul prin gelozP Oi Nn zona de concentraQie optimP a Un aceste reacQii "g Oi "c difuzeazP unul spre altul prin gelozP Oi Nn zona de concentraQie optimP a
acestor douP reactive se produce precipitarea sub formP de linii albe-cenuOii. $acP e1istP mai multe acestor douP reactive se produce precipitarea sub formP de linii albe-cenuOii. $acP e1istP mai multe
sisteme "g-"c sisteme "g-"c, , se vor forma linii de precipitare distincte. :oate f utilizatP Nn analiza calitativP a unui se vor forma linii de precipitare distincte. :oate f utilizatP Nn analiza calitativP a unui
amestec amestec de "g Nntr-o soluQie. de "g Nntr-o soluQie.
#munodi(uzia simpl; radial; 4tehnica Mancini5 #munodi(uzia simpl; radial; 4tehnica Mancini5
e efectueazP pe o placP acoperitP cu gelozP, Nn care sunt NncorporaQi "c specifci. "g este depus Nn e efectueazP pe o placP acoperitP cu gelozP, Nn care sunt NncorporaQi "c specifci. "g este depus Nn
godeurile din stratul de gelozP. "g difuzeazP radial Nn gelozP pe parcursul a *4 ore. $acP "g godeurile din stratul de gelozP. "g difuzeazP radial Nn gelozP pe parcursul a *4 ore. $acP "g
corespunde "c, atunci are loc formarea de discuri de precipitare, cu suprafaQa proporQionalP corespunde "c, atunci are loc formarea de discuri de precipitare, cu suprafaQa proporQionalP
concentraQiei "g din godeu. e utilizezP pentru depistarea Oi cuantifcarea 2g, -ormonilor, enzimelor, concentraQiei "g din godeu. e utilizezP pentru depistarea Oi cuantifcarea 2g, -ormonilor, enzimelor,
etc. etc.
#munodi(uzie dubl; 4tehnicile OuchterlonT Ai Elek5 #munodi(uzie dubl; 4tehnicile OuchterlonT Ai Elek5
e acoperP cu gelozP o placP de sticlP sau se toarnP geloza Nn cutia :etri. e acoperP cu gelozP o placP de sticlP sau se toarnP geloza Nn cutia :etri.
Un te-nica Ouc-terlonE "g Oi "c difuzeazP din godeurile situate la o distanQP de 1, mm unul de Un te-nica Ouc-terlonE "g Oi "c difuzeazP din godeurile situate la o distanQP de 1, mm unul de
altul. altul.
Un te-nica /le& cele 2 reactive difuzeazP din benzile de -Rrtie plasate pe suprafaQa gelozei. Un te-nica /le& cele 2 reactive difuzeazP din benzile de -Rrtie plasate pe suprafaQa gelozei.
0oleculele difuzeazP Nn gel Nn funcQie de greutatea lor Oi formeazP 0oleculele difuzeazP Nn gel Nn funcQie de greutatea lor Oi formeazP linii de precipitare linii de precipitare pentru fecare pentru fecare
sistem "g-"c ce corespund Nn zona lor de ec-ivalenQP. $acP douP "g sunt identice, liniile lor se sistem "g-"c ce corespund Nn zona lor de ec-ivalenQP. $acP douP "g sunt identice, liniile lor se
unesc, dacP sunt diferite 8 se intersecteazP. unesc, dacP sunt diferite 8 se intersecteazP. 4tili5area 4tili5area 8 determinarea to1inelor (to1igeneza), 8 determinarea to1inelor (to1igeneza),
antito1inelor, "g proteice antito1inelor, "g proteice
&ontraimunoelectro(oreza 4&#E<5 &ontraimunoelectro(oreza 4&#E<5
/ste utilP la e1aminarea amestecurilor antigenice comple1e. /ste utilP la e1aminarea amestecurilor antigenice comple1e. 5ectura este posibila peste 9J minute. 5ectura este posibila peste 9J minute.
.eloza este turnatP pe o placP de sticlP, "g Oi "c sunt dispuOi Nn rezervoare circulare de 2 mm .eloza este turnatP pe o placP de sticlP, "g Oi "c sunt dispuOi Nn rezervoare circulare de 2 mm
diametru, la o distanQP de 1J mm. Un timpul diametru, la o distanQP de 1J mm. Un timpul electroforezei electroforezei "g, NncPrcat negativ, migreazP spre polul "g, NncPrcat negativ, migreazP spre polul
pozitiv, NntRlnind "c care migreazP spre catod. pozitiv, NntRlnind "c care migreazP spre catod. 5 5a interacQiunea "g Oi "c omologi are loc formarea a interacQiunea "g Oi "c omologi are loc formarea
liniei de precipitare. A2/I serveOte la e1aminarea componentelor "g din lic-ide biologice: 5A=, liniei de precipitare. A2/I serveOte la e1aminarea componentelor "g din lic-ide biologice: 5A=,
urinP, lic-id pleural, ascitP, etc. urinP, lic-id pleural, ascitP, etc.
1,. Reactia de ')are a complementului 4R<&5 cu scop de seroidiagnostic.
&omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea
practica.
'#C se bazeaz4 pe fenomenul , conform c4ruia complexul specific dintre ,g 6i ,c :ntotdeauna leag4 complementul.
EF$ cu scop de serodiagnostic prevede identificarea ,c cu a/utorul ,g.
componentele1 ptr sistemul de baz41 antigen (de regul4 lizat), extract, hapten4, mai rar suspensia de microorganisme,
anticorp1 serul bolnavului, complement1 serul cobaiului. ptr sistemul hemolitic1 antigen1 eritrocite de berbec> anticorp1
hemolizina fa84 de eritrocitele berbecului> solu8ie izotonic4.
Preg%tirea ingredien&elor:
!. Serul (bolnavului sau diagnostic) :n a/unul efectu4rii reac8iei se :nc4lze6te :n baie de ap4 ia temperatura de #$%C (- min)
pentru inactivarea propriului complement.
=nele seruri, mai ales de ia animalele imunizate, posed4 capacitatea anticomplementar4, adic4 suit capabile de a fixa
complementul :n lipsa antigenului omolog. ,ctivitatea anticomplementar4 a serurilor se lichideaz4 prin prelucrare cu bioxid
de carbon, prin :nc4lzire la .K(.2L$, congelare la (%-D$ sau (K-D$ 6i :nl4turarea sedimentului prin centrifugare, prin adaos :n
ser a complementului :n raport !1!- 6i :nc4lzirea acestuia dup4 !2(%- ore de p4strare la rece. Pentru a preveni activitatea
anticomplementar4 a serurilor, ele se p4streaz4 :n stare liofilizat4 sau congelat4 la temperaturi /oase.
%. $a antigen pentru E.F.$. pot fi diferite culturi Mie microorganisme omor:te, lizatele lor, componentele bacteriene, ale
organelor modificate patologic 6i normale, lipidelor tisulare, virusurile 6i materialul ce con8ine virusuri. Multe antigene
microbiene se ob8in centralizat,
,c8iunea anticomplementar4 a antigenelor este atenuat4 prin a6a metode ca1 termoliza (congelare 6i decongelare multipl4),
tratarea cu substan8e care dizolv4 gr4simile (eter, cloroform, aceton4), alcooli (metanol, etanol 6. a.).
. )n calitate de complement se utilizeaz4 serul cobailor, proasp4t recoltat, precum 6i complementul liofilizat. Pentru
c4p4tarea solu8iei de baz4 6i titrarea ulterioara complementul se dilueaz4 !1!- cu solu8ie izotonic4 de Na$l.
;. 9ritrocitele de berbec se folosesc :n suspensie da A :n solu8ie izotonic4 de Na$l. S:ngele (!--(!.- ml) recoltat din vena
/ugular4 se introduce :n borcan steril cu perle de sticl4, se defibrineaz4 prin agitare timp de !-(!. min 6i se filtreaz4 prin (;
straturi de tifon steril pentru a :nl4tura fibrina. 9ritrotitele se spal4 de ori cu solu8ie izotonic4 de Na$l, ad4ug7nd(o la
sedimentul eritrocitelor p:n4 la volumul ini8ial de strige. 9ritocitele pot fi p4strate ;(0 zile la temperatura de .(0D$, #impul de
p4strare se m4re6te la conservarea lor cu formalin4 (-,! rol de form4lin4 nediluat4 la 2- ml de s:nge defibrinat) sau prin alte
metode.
.. Serul hemolitic se ob8ine1 )epurii se imunizeaz4 prin vena auricular4 cu suspensie (prealabil sp4late) de eritrocite de berbec
(c:te ! ml ;(0 ori peste o zi). Peste K zile de la ultima in/ectare se ob8ine ser de prob4. 'ac4 titrul este nu mai mic de !1!%--,
se recurge la s:ngerare. Serul se :nc4lze6te - min la temperatura de .0D$. Pentru a preveni contaminarea bacterian4 :n serul
hemolitic se include conserv4rii (mertiolat !1!---- sau !A de acid boric).
0. Sistemul hemolitic const4 din amestec de volume egale ale serului nemobilic (:n titru :ntreit) 6i A de eritrocite de berbec.
Sensibilizarea eritrocitelor cu hemolizine are loc la incubarea amestecului :n termostat la temperatura de KD$, - min.
'e asemenea se efectueaz4 titrarea componentelor1
&itrarea serului 'emolitic. Serul este titrat prin amestec -,. ml (:n dilu8iile !10--, !1!%--, !1!0--, !1%-- () a.) cu -,. ml de
A suspensie de eritrocite 6i -,. ml de complement proasp4t :n dilu8ia !1!-. Bolumul amestecului pentru reac8ie :n tuburile de
control se aduce la !,. ml, ad4ugind -,. ml de solu8ie izotonic4 de Na$l. Eezultatele reac8iei se citesc peste l or4 de incubare
la. temperatura de KD$. #itrul serului hemolitic este apreciat prin dilu8ia maxim4 a lui, care manifest4 o hemoliz4 deplin4.
Serul se p4streaz4 :n stare liofilizat4.
&itrarea complementului. ,nterior de efectuarea experien8ei de baz4 solu8ia ini8ial4 a complementului (!1!-) este repartizat4
:n tuburi de la -,-. ml p:n4 la -,. ml 6i :n fiecare tub volumul se completeaz4 cu solu8ie izotonic4 Na$l p:n4 la !,. ml.
9prubetele se includ :n termostat la temperatura KD$ pentru ;. min, apoi :n tuburi se adaug4 sistemul hemolitic 6i din nou se
men8ine :n termostat - min, dup4 ce se apreciaz4 titrul complementului.
#itrul complementului reprezint4 cea mai mic4 cantitate a acestuia, la ad4ugarea c4reia :n sistemul hemolititc, se
:nregistreaz4 hemoliza complet4 :n decurs de ! or4, la K$. )n reac8ie se folose6te doza de lucru a complementului, care se ia
urm4toarea mai mare dup4 titru deoarece :n experien84 activitatea complementului poate s4s cad4 pe contul adsorb8iei
nespecifice a acestuia de c4tre al8i componen8i ai reac8iei.
&itrarea antigenului. Pentru determinarea titrului antigenului se repartizeaz4 :n tuburi :n cantit48i descresc:nde de la -,. la
-,-. ml aduc:nd volumul :n ele la ! ml prin adaosul solu8iei izotonice de Na$l. ,poi, :n fiecare tub se adaug4 -,. ml
complement :n doz4 de lucru 6i se men8ine :n termostat l or4 la temperatura de KD$. =lterior :n toate tuburile se adaug4 c:te l
ml de sistem hemolitic, din nou se :ncubeaz4 ! or4 :n termostat 6i se citesc rezultatele reac8iei #itrul antigenului se
determin4 prin cantitatea lui minim4, :n prezen8a c4reia are loc hemoliza deplin4, :n E.F.$. antigenul se folose6te :n doz4 de
lucru, ce constituie !H% ( !H din titrul lui.
*fectuarea e+perienei de ba a ,.-.C. Bolumul total al ingredientelor reac8iei este de %,. ml, iar volumul dozei de lucru a
fiec4rui din ele ( -,. ml. Gn tubul l se introduce serul :n dilu8ia respectiv4, antigenul si complementul, :n tubul % ( serul :n
dilu8ia respectiv4, complementul si solu8ie izotonic4 de Na$l (controlul serului), :n tubul ( antigen, complement 6i solu8ie
izotonic4 de clorid de natriu (controlul antigenu:ui). $oncomitent se prepar4 sistemul hemolitic, amestec7nd % ml de ser
hemolitic :n titru :ntreit (:n compara8ie cu cel indicat pe etichet4) si A suspensie eritrocite de berbec (referitor la volumul
ini8ial al s:ngelui). #uburile se p4streaz4 :n terrnostat la temperatura KD$ (l or4), apoi :n primele tuburi (sistemul :nt:i), se
adaug4 c:te l ml de sistem hemolitic (sistemul doi). 'up4 o agitare minu8ioas4 a ingredientelor tuburile din nou s:nt incubate
:n termostat (l or4) la temperatura de KD$. Eezultatele reac8iei se citesc :n prealabil dup4 scoaterea tuburilor din termostat 6i
definitiv ( dup4 o men8inere timp de !.(!2 ore :n frigider sau la temperatura camerei.
&ectura1 intensitatea reac8iei se exprim4 :n plusuri1 (CCCC) ( reac8ie evident pozitiv4, se caracterizeaz4 prin re8inerea
complet4 a hemolizei (lichidul :n tub e incolor, toate eritrocitele se depun la fund)> (CCC, CC) ( reac8ie pozitiv4,L se manifest4
prin colora8ia accentuat4 a lichidului :n urma hemolizei si reducerii cantitative a eritrocitelor :n sediment, (C) ( reac8ie slab
pozitiv4 (lichidul e intens colorat, :n sediment se observ4 o cantitate ne:nsemnat4 de eritrocite). )n reac8ia negativ4 (() se
observ4 hemoliza complet4, lichidul :n tub are aspect intens roz (s:nge lac4t).
,plicarea practic41 Prin intermediul E.F.$. se determin4 anticorpii fixatori de complement :n serul sanguin al bolnavilor de
sifilis (reac8ia Nassermann), morv4, gonoree cronic4, ricOettsioze, viroze 6. a.
REA&H## DE &#%OL#8G #ME+G REA&H## DE &#%OL#8G #ME+G (cu participarea complementului) (cu participarea complementului)
"ctivarea fracQiilor complementului (A) duce la liza particulei purtPtoare de "g (-ematii, bacterii, "ctivarea fracQiilor complementului (A) duce la liza particulei purtPtoare de "g (-ematii, bacterii,
diverse celule...) diverse celule...)
Activarea complementului0 Activarea complementului0 Calea clasic; Calea alternativ; Calea lectinic Calea clasic; Calea alternativ; Calea lectinic
Activarea C pe cale clasic& Activarea C pe cale clasic&
5ctivatorul 5ctivatorul N Nl l constituie constituie complexe 5g/5c complexe 5g/5c (2g., 2g0) (2g., 2g0)
Aonsecutivitatea activPrii A: "g-"c f1eazP fracQia A1prs, care c Aonsecutivitatea activPrii A: "g-"c f1eazP fracQia A1prs, care ca apPtP ulterior activitate esterazicP pPtP ulterior activitate esterazicP
(Nn prezenQa obligatorie a Aa (Nn prezenQa obligatorie a Aa
@@ @@
). A1 activeazP A*, cu formarea comple1ului "g"cA1A*b. /ste apoi ). A1 activeazP A*, cu formarea comple1ului "g"cA1A*b. /ste apoi
activat A2 ("g"cA1A*bA2a), comple1ul A*bA2a devenind convertazP ce acQioneazP asupra A'. activat A2 ("g"cA1A*bA2a), comple1ul A*bA2a devenind convertazP ce acQioneazP asupra A'.
LrmeazP clivarea A' Nn A'a (anafloto1inP) Oi A'b, care se uneOte de comple1 ("g"cA1A*bA2aA'b) LrmeazP clivarea A' Nn A'a (anafloto1inP) Oi A'b, care se uneOte de comple1 ("g"cA1A*bA2aA'b), ,
formRnd A,-convertaza, care cliveazP A, Nn A,a Oi A,b. A,b se leagP de membrana celulei-QintP. formRnd A,-convertaza, care cliveazP A, Nn A,a Oi A,b. A,b se leagP de membrana celulei-QintP.
LrmeazP f1area simultanP a A,3,7. 5a fnal se f1eazP A4, apoi A9, formRnd \comple1ul de atac LrmeazP f1area simultanP a A,3,7. 5a fnal se f1eazP A4, apoi A9, formRnd \comple1ul de atac
membranar). Ii1area lor produce leziuni ireversibile 8 liza celulei. membranar). Ii1area lor produce leziuni ireversibile 8 liza celulei.
Calea alternativ& de activare a C Calea alternativ& de activare a C
5ctivatori: 5ctivatori: endotoxine celule in%ectate cu virus levuri para$i#i venin de cobr agreg endotoxine celule in%ectate cu virus levuri para$i#i venin de cobr agrega ate de (g5 te de (g5
sau (gE sau (gE. A1,* Oi 2 nu intervin Oi reacQia Nncepe cu A'. :roperdina, factorul # Oi ionii de 0g . A1,* Oi 2 nu intervin Oi reacQia Nncepe cu A'. :roperdina, factorul # Oi ionii de 0g
@@ @@
sunt sunt
obligatorii Nn procesul de activare pe cale alternativP. obligatorii Nn procesul de activare pe cale alternativP.
&alea lectinic; &alea lectinic; de activare a A este determinatP de legarea unor lectine pe unele grupPri de de activare a A este determinatP de legarea unor lectine pe unele grupPri de
manozP, carbo-idrat prezent Nn componenQa multor mi/o Oi absentP la ma/o. 5ectina este manozP, carbo-idrat prezent Nn componenQa multor mi/o Oi absentP la ma/o. 5ectina este
ec-ivalentP fracQiei A1p. "lte 2 molecule se asociazP, formRnd o enzimP similarP A1, ceea ce duce ec-ivalentP fracQiei A1p. "lte 2 molecule se asociazP, formRnd o enzimP similarP A1, ceea ce duce
la formarea comple1ului A*bA2a (A'-convertaza) la formarea comple1ului A*bA2a (A'-convertaza) &omponentele reac:iilor de liz;0 &omponentele reac:iilor de liz;0 "g (celule "g (celule
bacteriene, -ematii, etc). "c (lizine - 2g. Oi 2g0); Aomplement8 ser proaspPt de cobai sau ser de bacteriene, -ematii, etc). "c (lizine - 2g. Oi 2g0); Aomplement8 ser proaspPt de cobai sau ser de
cobai lioflizat cobai lioflizat
Reac:ia de bacterioliz; 4RFL5. Reac:ia de bacterioliz; 4RFL5. "g 8 suspensie de bacterii vii (vibrioni, leptospire...); "c 8 serul "g 8 suspensie de bacterii vii (vibrioni, leptospire...); "c 8 serul
imun sau serul bolnavului; Aomplement imun sau serul bolnavului; Aomplement
RFL in vitro0 RFL in vitro0 e efectueazP diluQia succesivP a serului; e adaogP suspensie microbianP vie; e e efectueazP diluQia succesivP a serului; e adaogP suspensie microbianP vie; e
adaogP complement (martor: "g@ser fziologic@A); 2ncubare 2 - la '7 adaogP complement (martor: "g@ser fziologic@A); 2ncubare 2 - la '7] ]A; =eNnsPmRnQare pe cutii cu A; =eNnsPmRnQare pe cutii cu
gelozP cRte J,1 ml din fecare diluQie (2*- 8 '7 gelozP cRte J,1 ml din fecare diluQie (2*- 8 '7] ] A). A). 4ectura 4ectura 8 se comparP nr coloniilor crescute din 8 se comparP nr coloniilor crescute din
martor Oi probele studiate. martor Oi probele studiate. 9itrul 9itrul 8 cea mai mare diluQie a serului Nn care au fost lizate cel puQin ,JK 8 cea mai mare diluQie a serului Nn care au fost lizate cel puQin ,JK
din celule din celule
RFL in vivo0 RFL in vivo0 "mestecul dintre "g Oi "c se inoculeazP intra-peritoneal la animale de laborator (e1.: "mestecul dintre "g Oi "c se inoculeazP intra-peritoneal la animale de laborator (e1.:
Ooareci albi); :este fecare 1J min, timp de o orP, se e1trage lic-idul peritoneal, se pregPteOte un Ooareci albi); :este fecare 1J min, timp de o orP, se e1trage lic-idul peritoneal, se pregPteOte un
preparat nativ Oi se e1amineazP pe fond negru sau cu contrast de fazP. =ezultat pozitiv 8 numPrul preparat nativ Oi se e1amineazP pe fond negru sau cu contrast de fazP. =ezultat pozitiv 8 numPrul
bacteriilor scade treptat pRnP la dispariQie. bacteriilor scade treptat pRnP la dispariQie. Otili$area >B4 Otili$area >B4 8 diagnosticul -olerei (=F5), 8 diagnosticul -olerei (=F5),
leptospirozelor (="55) leptospirozelor (="55)
Reac:ia de hemoliz; 4RBL50 Ag Reac:ia de hemoliz; 4RBL50 Ag 8 -ematii de berbec, suspensie de 'K; 8 -ematii de berbec, suspensie de 'K; Ac Ac 8 ser imun de iepure 8 ser imun de iepure
anti--ematii de berbec (serul -emolitic) anti--ematii de berbec (serul -emolitic)
&omplement0 &omplement0 &rincipiul reac#iei &rincipiul reac#iei: comple1ele "g-"c formate f1eazP A Oi-l activeazP pe cale clasicP, : comple1ele "g-"c formate f1eazP A Oi-l activeazP pe cale clasicP,
provocRnd -emoliza. 2ntensitatea -emolizei se apreciazP vizual (@@@@) sau prin mPsurarea provocRnd -emoliza. 2ntensitatea -emolizei se apreciazP vizual (@@@@) sau prin mPsurarea
densitPQii optice a -emoglobinei eliberate. densitPQii optice a -emoglobinei eliberate. Otili$area practic a >J4 Otili$area practic a >J4: pentru dozarea A, precum Oi Nn : pentru dozarea A, precum Oi Nn
montarea reacQiei de f1are a complementului. montarea reacQiei de f1are a complementului.
REA&H#A DE <#DARE A &OM!LEME+%ELE# 4R<&5. REA&H#A DE <#DARE A &OM!LEME+%ELE# 4R<&5. /ste o reacQie comple1P, constituitP din 2 /ste o reacQie comple1P, constituitP din 2
sisteme "g-"c Oi cu participarea A. Un =IA participP 2g capabile sP f1eze A 8 2g0 Oi 2g.. =IA se sisteme "g-"c Oi cu participarea A. Un =IA participP 2g capabile sP f1eze A 8 2g0 Oi 2g.. =IA se
utilizeazP Nn diagnosticul virozelor, infecQiilor bacteriene, etc Coate componentele =IA sunt utilizate utilizeazP Nn diagnosticul virozelor, infecQiilor bacteriene, etc Coate componentele =IA sunt utilizate
Nn acelaOi volum find titrate Nn prealabil pentru aprecierea dozelor de lucru. =eacQia este NnsoQitP de Nn acelaOi volum find titrate Nn prealabil pentru aprecierea dozelor de lucru. =eacQia este NnsoQitP de
martori ai tuturor componenQilor martori ai tuturor componenQilor
=eacQia se efectueazP Nn 2 etape utilizRnd 2 sisteme. =eacQia se efectueazP Nn 2 etape utilizRnd 2 sisteme.
# etap; # etap; 8 8 !istemul de ba$ !istemul de ba$ este constituit din "g1 (diagnosticuri sau "g necunoscute), "c1 (serul este constituit din "g1 (diagnosticuri sau "g necunoscute), "c1 (serul
bolnavului sau serul imun) Oi complement Nn doza de lucru. "mestecul este incubat 1- la '7 bolnavului sau serul imun) Oi complement Nn doza de lucru. "mestecul este incubat 1- la '7] ] A sau A sau
menQinut 13-14 ore la * menQinut 13-14 ore la *] ] A. $acP "c se combinP cu "g omolog va avea loc Oi f1area A (efect A. $acP "c se combinP cu "g omolog va avea loc Oi f1area A (efect
frecvent invizibil). frecvent invizibil).
## etap; ## etap; 8 la sistemul de bazP se adaogP 8 la sistemul de bazP se adaogP sistemul indicator 2hemolitic0 sistemul indicator 2hemolitic0 constituit din -ematii de constituit din -ematii de
berbec ("g2) combinate cu "c specifci ("c2). :este 1- incubare la '7 berbec ("g2) combinate cu "c specifci ("c2). :este 1- incubare la '7] ] A reacQia este terminatP. A reacQia este terminatP.
Evaluarea re$ultatelor Evaluarea re$ultatelor 8 dacP complementul a fost f1at de primul sistem "g-"c -emoliza nu se 8 dacP complementul a fost f1at de primul sistem "g-"c -emoliza nu se
observP (rezultat pozitiv). $acP "g1 nu corespunde cu "c1, complementul rPmRne disponibil pentru observP (rezultat pozitiv). $acP "g1 nu corespunde cu "c1, complementul rPmRne disponibil pentru
f1are pe sistemul indicator "g2-"c2, provocRnd -emoliza (rezultat negativ) f1are pe sistemul indicator "g2-"c2, provocRnd -emoliza (rezultat negativ)
Aomplement Ii1ation Aomplement Ii1ation
1-. Reactia de ')are a complementului 4R<&5 cu scop de seroidenti'care.
&omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea
practica.
1/. Reactia de imuno=uorescenta 4R#< reactia &oons5 directa. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
0arcanQii utilizaQi uzual: ?uorocromi(rodamina, ?uoresceina), care emit respectiv o luminP roOu-
oran< sau verde-galbenP la tratarea lor cu raze LF.
Reac:ia de imuno=uorescenta direct; este folositP numai Nn scop de seroidentifcare. $in
materialul ce conQine "g (material nativ, cultura purP, biopsie tisularP) se preparP un frotiu, peste
care se aplicP serul imun specifc cu "c marcaQi cu ?uorocrom. :este 2J min de incubare Nntr-o
camerP umedP, preparatul este studiat la microscopul luminescent. Un caz de reacQie pozitivP se
observP luminiscenQP localP. 2nconvinient:necesitatea de a avea seruri imune marcate specifce ptr
fecare "g.
"re la bazP folosirea ?uorocromilor, c-imic con<ugaQi cu anticorpii. "nticorpii marcaQi NOi pPstreazP
specifcitatea imunologicP si reacQioneazP strict cu anumite antigene. Aomple1ele antigenelor cu
anticorpii marcaQi se evidenQiazP uOor dupP intensitatea de luminiscenQP galben-verzuie la studierea
frotiului Nn microscopul luminiscent.
R.#.<. direct; prevede folosirea serurilor imuno?uorescente faQP de fecare antigen e1aminat.
R.#.<. poate f aplicatP pentru e1aminarea diferitor antigene: culturi de bacterii, ciuperci,
protozoare; frotiuri din materialul bolnavului; celulelor infectate, secQiuni de Qesut 1* a. 0aterialul de
e1aminat se aplicP pe lamP Oi se f1eazP (deseori Nn acetonP (1J min) la temperatura camerei), apoi
ss usucP 2J min la temperatura de '7]A. :relucrarea preparatelor Nn continuare depinde de
varianta =.2.I. folosite.
!reparatul 7n >*i*:* direct se coloreazP cu antiser specifc marcat Nn camerP umedP 'J min la
temperatura 2,]A, apoi se spalP cu soluQie tampon (pB 7,2) 1J min Na temperatura de 2,]A.
:entru a evita rezultate fals-pozitive reacQia este NnsoQitP de un Oir de controluri, printre care un rol
deosebit Ni revine controlului cu antigen eterogen (de e1emplu, cu cultura bacterianP ce nu
corespunde anti-genic antiserului folosit). 5a studierea culturilor celulare infectate se foloseOte
obligatoriu controlul cu cultura normalP neinfectatP (pentru e1cluderea auto?uorescenQei Oi f1area
nespecifcP a anticorpilor marcaQi de suprafaQa celulelor). :entru a frNna auto?uorescenQa pre-
paratelor poate f folositP albumina bovinP, marcatP cu sulfarodaminP.
=eacQia de imuno?uorescenQa, pPstrNnd specifcitatea reacQiilor imunologice, se caracterizeazP prin
simplitatea Oi rapiditatea e1ecutPrii. CotodatP =.2.I. nu poate f califcatP ca reacQie e1trem de
sensibilP. $easemenea, nu se e1clude posibilitatea de adsorbQie nespecifcP a anticorpilor marcaQi
pe preparat cu apariQia rezultatelor pseudopozitive.
%ehnici serologice cu utilizarea Ac marca:i %ehnici serologice cu utilizarea Ac marca:i
Un unele cazuri este imposibil de a detecta o reacQie "g-"c: unii "c nu precipiteazP, alQii nici nu Un unele cazuri este imposibil de a detecta o reacQie "g-"c: unii "c nu precipiteazP, alQii nici nu
precipiteazP, nici nu aglutineazP, e1istP comple1e "g-"c care nu f1eazP A. Un aceste cazuri pot f precipiteazP, nici nu aglutineazP, e1istP comple1e "g-"c care nu f1eazP A. Un aceste cazuri pot f
utilizaQi "c marcaQi pentru a vizualiza "g respectiv. Aon<ugarea "c cu marcanQi nu afecteazP utilizaQi "c marcaQi pentru a vizualiza "g respectiv. Aon<ugarea "c cu marcanQi nu afecteazP
proprietPQile lor imunologice. proprietPQile lor imunologice.
"ceste reacQii se monteazP pe suport solid (lamP, plPci din plastic) "ceste reacQii se monteazP pe suport solid (lamP, plPci din plastic)
Marcan#ii utili$a#i u$ual: Marcan#ii utili$a#i u$ual:
Iluorocromi (rodamina, ?uoresceina), care emit respectiv o luminP roOu-oran< sau verde-galbenP Iluorocromi (rodamina, ?uoresceina), care emit respectiv o luminP roOu-oran< sau verde-galbenP la la
tratarea lor tratarea lor cu raze LF (=eacQia de 2muno-IluorescenQP) cu raze LF (=eacQia de 2muno-IluorescenQP)
/nzime (fosfataza alcalinP, pero1idaza), capabile sP modifce culoarea unui substrat (=eacQia /nzime (fosfataza alcalinP, pero1idaza), capabile sP modifce culoarea unui substrat (=eacQia
2muno-enzimaticP) 2muno-enzimaticP)
=adio-izotopi ( =adio-izotopi (
12, 12,
V sau V sau
' '
B), care emit respectiv raze gamma Oi beta ("naliza =adio-2munP) B), care emit respectiv raze gamma Oi beta ("naliza =adio-2munP)
Reac:ia de imuno=uorescen:; 4R#< reac:ia &OO+35 Reac:ia de imuno=uorescen:; 4R#< reac:ia &OO+35
Metoda direct; Metoda direct; (numai Nn scop de seroidentifcare). $in materialul ce conQine "g (material nativ, (numai Nn scop de seroidentifcare). $in materialul ce conQine "g (material nativ,
culturP purP, biopsie tisularP) se preparP un frotiu, peste care se aplicP serul imun specifc cu "c culturP purP, biopsie tisularP) se preparP un frotiu, peste care se aplicP serul imun specifc cu "c
marcaQi cu ?uorocrom. :este 2J min de incubare Nntr-o camerP umedP preparatul este studiat la marcaQi cu ?uorocrom. :este 2J min de incubare Nntr-o camerP umedP preparatul este studiat la
microscopul luminiscent. Un caz de reacQie pozitivP se observP luminiscenQP localP. microscopul luminiscent. Un caz de reacQie pozitivP se observP luminiscenQP localP. (nconvenient (nconvenient 8 8
necesitatea de a avea seruri imune marcate specifce pentru fecare "g. necesitatea de a avea seruri imune marcate specifce pentru fecare "g.
Metoda indirect; Metoda indirect;. :oate f utilizatP pentru sero-identifcare Oi sero-diagnostic. . :oate f utilizatP pentru sero-identifcare Oi sero-diagnostic.
:e frotiul ce conQine "g se aplicP "c corespunzPtori nemarcaQi. :este 2J min se spalP minuQios :e frotiul ce conQine "g se aplicP "c corespunzPtori nemarcaQi. :este 2J min se spalP minuQios
preparatul, apoi se adaogP anti-2g ?uorescentP, care se va combina cu "c din comple1. "cest preparatul, apoi se adaogP anti-2g ?uorescentP, care se va combina cu "c din comple1. "cest
reactiv poate f utilizat Nn numeroase reacQii. reactiv poate f utilizat Nn numeroase reacQii.
"nti-2g se obQine prin imunizarea iepurilor (sau altor animale) cu 2g. "nti-2g se obQine prin imunizarea iepurilor (sau altor animale) cu 2g.
%ehnica (ondat; pe ')area &0 %ehnica (ondat; pe ')area &0 0ar&erul ?uorescent este un ser anti-complement care se va lega 0ar&erul ?uorescent este un ser anti-complement care se va lega
de complementul f1at pe comple1ul "g-"c. de complementul f1at pe comple1ul "g-"c.
=2I se utilizeazP pentru identifcarea rapidP a "g din biosubstrate sau pentru serodiagnostic. =2I se utilizeazP pentru identifcarea rapidP a "g din biosubstrate sau pentru serodiagnostic.
Reac:ia #muno9Enzimatic; 4R#E EL#3A Reac:ia #muno9Enzimatic; 4R#E EL#3A - -En$"me 4in?ed (mmunosorbent En$"me 4in?ed (mmunosorbent 5 5ssa"s ssa"s0* 0*
R#E direct; 4metoda sandwich5. R#E direct; 4metoda sandwich5. Otili$at doar 7n sero/identifcarea 5g* Otili$at doar 7n sero/identifcarea 5g* Un godeurile din placa de Un godeurile din placa de
polistiren Nn care sunt f1aQi "c cunoscuQi se toarnP soluQia de "g necunoscut. e incubeazP 1-. polistiren Nn care sunt f1aQi "c cunoscuQi se toarnP soluQia de "g necunoscut. e incubeazP 1-.
$upP o spPlare minuQioasP a godeurilor se adaogP "c marcaQi cu enzime, care se f1eazP pe epitopii $upP o spPlare minuQioasP a godeurilor se adaogP "c marcaQi cu enzime, care se f1eazP pe epitopii
liberi ai "g polivalent. $upP incubare de 'J min-1- se spalP iarPOi godeurile. :rezenQa comple1ului liberi ai "g polivalent. $upP incubare de 'J min-1- se spalP iarPOi godeurile. :rezenQa comple1ului
"c-"g-"c-marcat se depisteazP cu a<utorul substratului cromogen (substanQP iniQial incolorP, dar "c-"g-"c-marcat se depisteazP cu a<utorul substratului cromogen (substanQP iniQial incolorP, dar
care se coloreazP sub acQiunea enzimei, e1. apa o1igenata si ort-ofenilendiamina). care se coloreazP sub acQiunea enzimei, e1. apa o1igenata si ort-ofenilendiamina).
R#E indirect;. R#E indirect;. Otili$at 7n serodiagnostic Otili$at 7n serodiagnostic. "g cunoscut este f1at la fundul godeurilor. "c (serul . "g cunoscut este f1at la fundul godeurilor. "c (serul
testat) se Nntroduce Nn godeu, dupP 1- se spalP totul Oi se adaogP ligandul marcat cu enzimP (anti- testat) se Nntroduce Nn godeu, dupP 1- se spalP totul Oi se adaogP ligandul marcat cu enzimP (anti-
2g sau proteina " cuplate cu enzimP). "cest ligand se f1eazP pe "c testaQi. e adaogP apoi 2g sau proteina " cuplate cu enzimP). "cest ligand se f1eazP pe "c testaQi. e adaogP apoi
substratul cromogen. Aantitatea de "c se mPsoarP dupP densitatea opticP a lic-idului din godeuri. substratul cromogen. Aantitatea de "c se mPsoarP dupP densitatea opticP a lic-idului din godeuri.
%ehnica imunoblot 4western blot5 %ehnica imunoblot 4western blot5 permite identifcarea 5g dintr/un amestec permite identifcarea 5g dintr/un amestec. .
2 etapP 8 electroforeza Nn gel a probei de "g 2 etapP 8 electroforeza Nn gel a probei de "g
22 etapP 8 transferul electric al "g pe membrana de nitrocelulozP 22 etapP 8 transferul electric al "g pe membrana de nitrocelulozP
222 etapP 8 pe membranP sunt aplicaQi succesiv "c diri<aQi contra "g, apoi con<ugatul marcat cu 222 etapP 8 pe membranP sunt aplicaQi succesiv "c diri<aQi contra "g, apoi con<ugatul marcat cu
enzimP, care permite depistarea "c f1aQi. $upP o spPlare se adaogP substratul cromogen. Iiecare enzimP, care permite depistarea "c f1aQi. $upP o spPlare se adaogP substratul cromogen. Iiecare
comple1 "g-"c formeazP zone colorate distincte. comple1 "g-"c formeazP zone colorate distincte. Otili$are Otili$are: depistarea "c anti-B2F, caracterizarea "c : depistarea "c anti-B2F, caracterizarea "c
monoclonali... monoclonali...
:roteinele sunt separate electroforetic Nn gel poliacrilamid. ub acQiunea cRmpului electric are loc :roteinele sunt separate electroforetic Nn gel poliacrilamid. ub acQiunea cRmpului electric are loc
difuzia proteinelor conform greutPQii moleculare, aran<Rndu-se Nn zone liniare subQiri diferite: mai difuzia proteinelor conform greutPQii moleculare, aran<Rndu-se Nn zone liniare subQiri diferite: mai
aproape de start se aran<eazP proteinele cu masP molecularP mare (12J-1,J &$a), la fnal se aproape de start se aran<eazP proteinele cu masP molecularP mare (12J-1,J &$a), la fnal se
aran<eazP proteinele cu masP molecularP micP (,-1J&$a). "poi lamela de gel este transferatP pe o aran<eazP proteinele cu masP molecularP micP (,-1J&$a). "poi lamela de gel este transferatP pe o
foaie de nitrocelulozP amplasatP Nntre electrozii unei surse de curent continuu. ub acQiunea foaie de nitrocelulozP amplasatP Nntre electrozii unei surse de curent continuu. ub acQiunea
cRmpului electric are loc trecerea proteinelor din gel pe nitrocelulozP, unde se f1eazP foarte bine cRmpului electric are loc trecerea proteinelor din gel pe nitrocelulozP, unde se f1eazP foarte bine
pe -Rrtie. :roteinele f1ate sunt marcate cu o enzimP (e.g. al&aline p-osp-atase sau pero1idase) pe -Rrtie. :roteinele f1ate sunt marcate cu o enzimP (e.g. al&aline p-osp-atase sau pero1idase)
incolorP. :rocedura ulterioarP de montare a reacQiei este similarP te-nicii /52". incolorP. :rocedura ulterioarP de montare a reacQiei este similarP te-nicii /52".
Analiza radioimun; 4AR#5. Analiza radioimun; 4AR#5. :rincipiul este identic cu cel al =2/. "g se f1eazP la fundul godeurilor :rincipiul este identic cu cel al =2/. "g se f1eazP la fundul godeurilor
din placa de plastic. e adaogP "c testaQi care se vor combina cu "g omolog. $upP spPlarea din placa de plastic. e adaogP "c testaQi care se vor combina cu "g omolog. $upP spPlarea
godeurilor, se ada godeurilor, se adau ugP un ligand radiomarcat (anti-2g). $upP eliminarea e1cesului de izotopi prin gP un ligand radiomarcat (anti-2g). $upP eliminarea e1cesului de izotopi prin
spPlare, se mPsoarP radio-activitatea: ea este proporQionalP cu concentraQia "c dozaQi. spPlare, se mPsoarP radio-activitatea: ea este proporQionalP cu concentraQia "c dozaQi.

11. Reactia de imuno=uorescenta 4R#< reactia &oons5 indirecta. &omponentele
mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
R#< indirect; poate f utilizatP ptr seroidentifcare Oi serodiagnostic. pe frotiul ce conQine "g se
aplicP "c corespunzPtori nemarcaQi. :este 2J min se spalP minuOios preparatul, apoi se adaugP
anti- 2g ?uorescentP, care se va combina cu "c din comple1. "cest reactiv poate f utilizat Nn
numeroase reacQii. "nti-2g se obQine prin imunizarea iepurilor(sau altor animale) cu 2g umoane.
R.#.<. indirect; are la bazP folosirea a douP antiseruri diferite. 5a Nnceput se aplicP anticorpii
nemarcaQi faQP de antigenul studiat, iar Nn etapa a doua a reacQiei comple1ul format antigen-
anticorp este prelucrat cu antiser marcat cu I.2.C.A (?uresceinizotiocianatP., ce conQine anticorpi
contra gama-globulinelor acelui animal, de la care s-au obQinut antiserurile folosite Nn prima etapP a
reacQiei (ser antigen de specie).
$e e1emplu, Nn caz cP antiserul folosit Nn prima etapP a fost obQinut prin imunizarea iepurilor, Nn
etapa a doua se foloseOte serul antispecie faQP de iepure obQinut prin imunizarea mPgarilor sau a
altor animale cu gama-globulinP de iepure, Nn acest caz anticorpii antiglobuliniti marcaQi acoperP cu
un al doilea strat antigenul e1aminat (primul strat, datoritP anticopilor nemarcaQi, care la rNndul lor
servesc ca antigene pentru serul antiglobulinP (antispecie). :rin urmare, antigenul devine vizibil Nn
microscopul luminiscent, Faloarea =.2.I. indirecte Oi anticomplementare constP Nn folosirea unui
singur ser luminiscent (de antispecie Oi corespunzPtor anticomplementar) pentru studierea diferitor
antigene, ceea ce evident simplifcP reacQia. 0aterialul de e1aminat se aplicP pe lamP Oi se f1eazP
(deseori Nn acetonP (1J min) la temperatura camerei), apoi ss usucP 2J min la temperatura de
'7]A. :relucrarea preparatelor Nn continuare depinde de varianta =.2.I. folosite.
#n R.%.F. indirect& preparatul Na Nnceput se prelucreazP cu antiser specifc nemarcat Nn camerP
umedP ('J min), la temperatura 2,]A, ulterior se spalP cu soluQie tampon (ca Oi 2a =.2.I. directP). 2n
continuare preparatul se coloreazP cu ser antispecie marcat Nn camera umedP ('J min). la
temperatura 2,]A Oi se spalP cu soluQie tampon.
:entru a evita rezultate fals-pozitive reacQia este NnsoQitP de un Oir de controluri, printre care un rol
deosebit Ni revine controlului cu antigen eterogen (de e1emplu, cu cultura bacterianP ce nu
corespunde anti-genic antiserului folosit). 5a studierea culturilor celulare infectate se foloseOte
obligatoriu controlul cu cultura normalP neinfectatP (pentru e1cluderea auto?uorescenQei Oi f1area
nespecifcP a anticorpilor marcaQi de suprafaQa celulelor). :entru a frNna auto?uorescenQa pre-
paratelor poate f folositP albumina bovinP, marcatP cu sulfarodaminP.
=eacQia de imuno?uorescenQa, pPstrNnd specifcitatea reacQiilor imunologice, se caracterizeazP prin
simplitatea Oi rapiditatea e1ecutPrii. Farianta =.2.I. indirectP poate f folositP nu numai pentru
studierea antigenelor, cRt Oi la determinarea cantitPQii de anticorpi Nn serul imun. CotodatP =.2.I. nu
poate f califcatP ca reacQie e1trem de sensibilP. $easemenea, nu se e1clude posibilitatea de
adsorbQie nespecifcP a anticorpilor marcaQi pe preparat cu apariQia rezultatelor pseudopozitive.
12. Reactia imunoenzimatica 4R#E EL#3A5 directa 4tehnica UsandwichV5.
&omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea
practica.
=2/ reprezintP o interacQiune a "g cu "c care este asociat cu o enzimP. Aomple1ul format capPtP o
activitate enzimaticP Oi scindeazP substratul respectiv, e1teriorizNnd efectul de coloraQie pregnantP.
=2/ directP aprecizeazP prezenQa "g prin intermediul "c. cantitatea de enzimP f1atP de substrat
corespunde cantitPQii de "g.
componentele: "g, "c, enzima (pero1idaza de -rean sau fosfataza bazicP)
R#E directP (metoda sand6ic-) este utilizatP doar Nn sero-identifcarea "g. Un godeurile din placa de
polistiren Nn care sunt f1aQi "c cunoscuQi se toarnP soluQia de "g necunoscuQi. se incurbeaza pe 1
orP. dupP spPlare minuQioasP a godeurilor se adaugP "c marcaQi cu enzime, care se f1eazP pe
epitopii liberi ai "g polivalent. $upP incurbare de 'J min.-1 orP se spalP iarPOi godeurile. :rezenQa
comple1ului "c-"g-"c-marcat se depisteazP cu a<utorul substratului cromogen (substanQP iniQial
incolorp,dar care se coloreazP sub acQiunea enzimei,e1. apa o1igenatP Oi ort-ofenilendiamina).
rezultatele reacQiei se aPreciazP vizual sau instrumental. la citirea vizualP se determinP diluQia
ma1imP a materialului de e1aminat, Nn care intensitatea coloraQiei este mai pronunQatP faQP de cea
de control (albumina sericP bovinP).la citirea rezultatelor cu spectrofotometrul ca pozitivP se
considerP diluQia ma1imP a materialului e1aminat, unde nivelul e1tincQiei prevaleazP cel puQin de 2
ori nivelul e1tincQiei din diluQia respectivP a componentului eterolog al reacQiei. "plicarea practicP:
pot f detectaQi "g Nn diferite afecQiuni umane.
16. Reactia imunoenzimatica 4R#E EL#3A5 indirecta. &omponentele mecanismul.
Lectura si aprecierea rezultatelor reactiei. Aplicarea practica.
R#E indirectP este utilizatP Nn serodiagnostic.
"g cunoscut este f1at la fundul godeurilor. "c(serul testat) se introduce Nn godeu, dupP 1- se spalP
totul Oi se adaugP ligandul marcat cu enzimP(anti-2g sau proteina " cuplate cu enzimP). "cest
ligand se f1eazP pe "c testaQi. se adaugP apoi substanQa cromogen. Aantitatea de "c se mPsoarP
dupP densitatea opticP a lic-idului din godeuri.
Metoda indirect detecteazP anticorpul. "ntigenul de referinQP, f1at pe suprafaQa de polistiren, este
incubat cu serul testat, apoi cu anticorpi antiimunoglobulinP marcaQi cu enzimP. $upP fecare
etapP, reactivii necuplaQi sunt NndepPrtaQi prin spPlarea suportului, Nn fnal se adaugP substratul
cromogen, iar culoarea dezvoltatP in interval de 'J minute este mPsuratP (fgura 1J.12, a).
f Metoda competitiv detecteazP de asemenea anticorpi. "nticorpul din serul testat Oi anticorpul
omolog monoclonal marcat cu pero1idaza din -rean, pipetaQi Nn ordinea enunQatP, intrP Nn
competiQie pentru antigenul f1at pe suprafaQa de polistiren. "nticorpii necuplaQi sunt NndepPrtaQi
prin spPlare, apoi este adPugat substratul cromogen pentru testarea enzimei restante pe suprafaQa
de reacQie. 2ntensitatea culorii, mPsuratP dupP stoparea reacQiei la 'J minute, deci activitatea
enzimei de marca< este invers proporQionalP cu concentraQia anticorpului din serul pacientului
testat.
27. Reactiile de hemaglutinare 4RBA5 si de inhibare a hemaglutinarii 4R#BA5.
&omponentele mecanismul. Lectura si aprecierea rezultatelor reactiilor. Aplicarea
practica.
2n practica de laborator se NntrebuinQeazP douP tipuri de reacQii de -emaglutinare (=B"), care se
deosebesc dupP mecanismul de acQiune.
:rima =B" face parte din reacQiile serologice. 2n aceastP reacQie eritrocitele se aglutineazP la
interacQiunea cu anticorpi corespunzPtori (-emaglutinine). "ceastP reacQie se aplicP pe larg pentru
determinarea grupelor de sNnge.
" doua =B" nu este serologicP. 2n aceastP reacQie aglutinarea eritrocitelor e condiQionatP nu de
anticorpi, ci de substanQe deosebite, formate Nn cazul infecQiei virotice. $e e1emplu, virusul gripei
aglutineazP eritrocitele de gPinP Oi cobai, iar virusul poliomielitei q eritrocitele de berbec. "ceastP
reacQie permite de a constata prezenQa unui sau altui virus Nn materialul de cercetat.
Metodica* =eacQia se efectueazP Nn eprubete sau pe plPci speciale cu adNncituri. 0aterialul de
cercetat se dilueazP Nn soluQie izotonicP de la 1:1J pNnP la 1:124J; J,, ml din fecare diluQie se
amestecP cu volum egal de suspensie de lq2K de eritrocite. 2n control, J,, ml suspensie de
eritrocite se amestecP cu J,, ml de soluQie izotonicP /prubetele se amplaseazP Nn termostat pe 'J
min, iar plPcile se Qin la temperatura camerei timp de *, min.
Eviden#a re$ultatelor* 2n cazul rezultatului pozitiv al reacQiei, pe fundul eprubetei sau al adNnciturii
din placP se formeazP sediment de eritrocite Nn formP de rumbrelPs, care astupP tot fundul. 2n
cazul rezultatului negativ, eritrocitele formeazP un sediment compact cu margini netede, care se
aseamPnP cu un nasture. ediment asemPnPtor se formeazP Oi Nn control. 2ntensitatea reacQiei se
indicP cu a<utorul semnului rpluss. Citrul virusului indicP diluQia ma1imP a materialului, Nn care mai
are loc aglutinarea.
Reac:ia de inhibare a hemaglutin;rii. "ceasta reprezintP o reacQie serologicP, Nn care anticorpii
antivirotici specifci, interacQionNnd cu virusul (antigenul), asigurP neutralizarea acestuia Oi e1clud
capacitatea de a aglutina eritrocite, adicP in-ibP reacQia de -emaglutinare. pecifcitatea NnaltP a
reacQiei de in-ibare a -em aglutinPrii (=2B") permite de a determina, cu a<utorul ei specia Oi c-iar
tipul de virusuri Nnregistrate Nn timpul =B"
Metodica* J,2, ml de ser antiviral se dilueazP consecutiv de -; 1:1J pNnP la 1:2,3J Oi se amestecP
cu volume egale de material ci conQine virus Oi este diluat de * ori Nn comparaQie cu titrul determina
prin =B". "mestecul se agitP Oi se termostateazP 'J min, dupP cars se adaugP cile J,, ml
suspensie de lq2K de eritrocite. =eacQia e NnsoQitP de ' controale. Eviden#a re$ultatelor se
efectueazP dupP incubarea repetata Ni termostat, Nn decurs de 'J min, sau menQinerea timp de *,
min 1; temperatura camerei. 5a pregPtirea corectP a e1perienQei, Nn controlu serului Oi eritrocitelor
trebuie sP se formeze rnastureles, deci lipseOti factorul ce condiQioneazP aglutinarea eritrocitelor,
iar Nn controlul anti genului se formeazP rumbrelas, deci virusul a dus la aglutinare; eritrocitelor. 2n
e1perienQP, dacP serul este omolog cu virusul cercetat. s_ formeazP rnastureles, deci serul a
neutralizat virusul, Nn acest ca$ titrul serului reprezintP diluQia ma1imP, Nn care se mai NnregistreazP
in-ibarea -emaglutinPrii.
21. #n(ectiile sta'lococice. &lasi'carea sta'lococilor 4(amilie gen sp.5 . <actorii de
patogenitate. Babitatul in(ectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele.
Metoda microscopica izolarea si identi'carea culturii pure. Markerii epidemiologici.
!ro'la)ia si tratamentul speci'c al in(ectiilor sta'lococice.
A"="AC/=2C2A" ./%/="5a " .=L:L5L2 AOA25O= :2O./%2
<amilia 3taphTlococcaceae
.enuri: tap-Elococcus; .amella; 0acrococcus; alinicoccus
<amilia 3treptococcaceae
.enuri: treptococcus; 5actococcus
<amilia +eisseriaceae
.enul: %eisseria
Caracter comun capacitatea de a condi#iona procese supurative/distructive*
0orfologic reprezintP coci (sferici, lanceolaQi, riniformi), imobili, nesporogeni, unele specii formeazP
capsule.
Un funcQie de caracterele tinctoriale se disting: Aoci .@ (tap-Elococcaceae, treptococcaceae);
Aoci .- (%eisseriaceae)
Aocii piogeni se deosebesc prin: Aaractere de culturP (e1igenQe nutritive, tipul de respiraQie, etc);
Aaractere bioc-imice; Iactori de patogenitate
=olul Nn patologia umanP: 2nfecQii nespecifce ; 2nfecQii specifce (gonoreea, scarlatina, etc)
.E+EL 3%A!BWLO&O&&E3
e disting 2 grupuri (varietPQi):
taflococi coagulazo-pozitivi - A: 8 foarte virulenQi (!*aureus !*intermedius)
taflococi coagulazo-negativi 8 A% 8 potenQial-patogeni (apro1imativ 'J specii: !*epidermidis !*
saproph"ticus !* capitis !*haemol"ticus !*hominis etc)
Babitat: 2J-7JK din populaQie sunt purtPtori: !*aureus - cavitatea nazalP, intestin, !*epidermidis 8
narine, tegument !*saproph"ticus / tegument*
,tap.6lococc(s a(re(s
&aracterele mor(obiologice0 Aaractere morfo-tinctoriale: coci gram@, Nn frotiu se aran<eazP Nn
grPmezi neregulate (greacP: staph"los/ciorc-ine, ?o??os 8 grPunte), Nn perec-i sau izolat . 2mobili,
nesporogeni, necapsulaQi (uneori microcapsule)
Aaractere de culturP: facultativ anaerobi, nepretenQioOi la cultivare, cresc pe medii uzuale.
Cemperatura optima '7]A, pB-7,J87,,.
Un #: 8 turbiditate uniformP
.eloza salinP cu gPlbenuO de ou-..O (' K %aAl)
0ediul A-apman (7,, K %aAl, manitol)
.elozP-sRnge
Aolonii , opace, pigmentate (auriu, citric, alb), pe gelozP-sRnge cauzeazP -emolizP. :e ..O
coloniile sunt Nncon<urate cu un -alou opac (acQiunea lecitinazei).
Aaractere bioc-imice: catalazo-pozitivi, fermenteazP manitolul
Iactori de patogenitate
#. Factori str(ct(rali:
peptidoglicanul (induce secreQia cito&inelor de cPtre celulele limfocitare, responsabile de starea
de Ooc)
acizii lipoteichoici (induc o -ipersensibilitate tardivP)
proteina A (asigurP f1area Ic al 2g., NmpiedicP opsonizarea Oi fagocitoza)
adezine, care permit f1area !*aureus pe diverse molecule plasmatice ale gazdei:
:ibronectin 1i laminin. Iibronectina este prezentP pe suprafeQe epiteliale Oi endoteliale, precum
Oi Nn c-iaguri sanguine.
:ibrinogen. Ii1area de fbrinogen asigurP aderarea la c-iaguri Oi Qesuturi lezate.
Colagen. Culpinile ce posedP astfel de adezine cauzeazP osteomielite Oi artrite septice
Microcapsula rol antifagocitar
%%.3o*ine
1. " lfa-to1ina (alfa--emolizina). /fect citolitic faQP de trombocite, monocite, -ematii, cu eliminarea
cito&inelor, care pot f cauza Oocului septic staflococic.
2. #eta-to1ina (sfngomielinaza). :rezentP la tulpinile izolate de la bovine cu mastitP.
'. .amma Oi delta-to1ine. /fect leuco- Oi -emolitic.
*. 5eucocidina, efect litic faQP de leucocite Oi macrofage, factor important Nn procese
dermonecrotice
,. /1foliatine (epidermolizine) " Oi #. 0anifestP tropism cutanat.
3. Mecanism: se f1eazP de unele proteine cutanate (proflagrinP Oi flagrinP), inducRnd
desprinderea intra-epidermicP dintre stratum granulosum Oi stratum spinosum, cu formarea
leziunilor buloase (impetigo bulos sindromul pielii oprite).
7. /nteroto1ine: ", #, A1, A2, A', $, /, .. Cermostabile, rezistente la acQiunea enzimelor proteolitice
ale tubului digestiv. $eterminP into1icaQii alimentare (enteroto1ina # poate cauza Ooc to1ic).
4. Co1ina sindromului to1ic staflococic (CC-1). $eterminP stare de Ooc staflococic.
Coate to1inele sunt imunogene.
/nteroto1inele, CC-1 reprezintP superantigene, activRnd 2JK de limfocite C (participP la
declanOarea stPrii de Ooc)
%%%. Coag(la5ele
Aoagulaza liberP - proteinP e1tracelularP care se leagP de protrombina gazdei cu formarea unui
comple1. "stfel activatP, trombina determinP conversia fbrinogenului Nn fbrinP cu coagularea
plasmei. =eprezintP cauza trombo?ebitelor septice Oi prote<eazP cocii de fagocitozP.
Aoagulaza legatP (clumping %actor) este un determinant superfcial al !*aureus f1ator de
fbrinogen. "ntifagocitar. :rovoacP fenomenul de aglutinare a staflococilor Nn prezenQa
fbrinogenului.
#C. ,taflo7ina5a 4'brinolizina5 8 activator al plasminogenului (asociat cu bacteriofagi
lizogeni). Aomple1ul staflo&inazP-plasminogen manifestP activitate proteoliticP, cauzRnd
dizolvarea trombilor (responsabilP de localizPri septice secundare).
C. /n5i)e de patogenitate0
Bialuronidaza 8 faciliteazP diseminarea bacteriilor
"lte enzime: proteaze, lipaze (inclusiv lecitinaza), "$%-aze, fosfataze, etc.
=ol Nn diseminarea infecQiei Oi producerea leziunilor.
e disting multiple serotipuri de !*aureus, iar receptorii pentru bacteriofagi permit clasifcarea Nn
lizotipuri (fago-variante).
Epidemiologia in(ec:iilor sta'lococice
ursa de infecQie: omul bolnav sau purtPtori sPnPtoOi de germeni.
=areori 8 bovinele bolnave de mastitP.
0ecanismele Oi cPile de transmitere:
Aontact direct sau diseminare manuportatP
Aontact indirect (alimente, praf, NmbrPcPminte, etc)
:actori %avori$an#i: diabet, tratament imunosupresiv, arsuri, plPgi, etc
<ormele clinice ale in(ec:iilor cu ,.a(re(s
#n(ec:ii supurative
2nfecQii cutanate: foliculite, furuncule, carbuncule, abcese, panariQiu, infecQie de plagP (frecvent de
origine nosocomialP). /1foliatina determinP sindromul pielii oprite 2sindromul 4"el0 la copii,
pemfgus epidemic la nou-nPscuQi (boala =itter) Oi impetigo bulos la maturi.
2nfecQii ale mucoaselor: mastoidite, sinusite, otite, angine...
2nfecQii ale seroaselor: artrite, pleurezie, peritonitP, meningitP...
2nfecQii osoase: osteomielitP, spondilodiscitP, infecQie de protezP
2nfecQii viscerale: abces pulmonar, cerebral, ?egmon perirenal, pielonefrite, etc
3epticemii Ai endocardite. Aauzate Oi NntreQinute de un focar infecQios primar complicat de
trombo?ebitP. Un mediu spitalicesc au caracter nosocomial (catetere intravasculare, proteze
valvulare cardiace, articulare, stimulatoare cardiace...)
Mani(est;ri digestive
2nto1icaQii alimentare (doza to1icP - 1Xg la 1JJ g aliment). Fome, diaree, des-idratare, absenQa
febrei
/nterocolite consecutive unei antibioterapii
3indromul Aocului to)ic sta'lococic: febrP, -ipotensiune arterialP, erupQie cutanatP
scarlatiniformP, stare de Ooc, leziuni viscerale (cerebrale, renale, -epatice, musculare). $escris Nn
1974 Nn L" la femei care utilizau tampoane periodice Oi sufereau de vaginitP cu !* aureus. Culpini
responsabile de acest sindrom pot f izolate din diverse leziuni staflococice.
#n(ec:ii cauzate de 3&+
!*epidermidis determinP infecQii asociate cu proteze Oi catetere, frecvent de origine nosocomialP
(endocardite, endoftalmii, peritonite la pacienQi cu dializP peritonealP, bacteriemii). !*epidermidis
produce un poliza-arid de adeziune, care-l f1eazP pe implante din plastic.
!*saproph"ticus Oi !*haemol"ticus pot cauza infecQii ale tractului urinar
!*lugdunensis 8 infecQii de plagP, endocardite
#munitatea antista'lococic; este mi1tP: celularP Oi umoralP
Diagnostic de laborator
0ateriale de e1aminat 8 Nn funcQie de forma clinicP
Diagnostic direct0
/1amen microscopic direct (.ram, =2I)
/1amen bacteriologic. 5a interpretare se Qine cont de datele clinice. Un caz de infecQii nosocomiale
sau otrPvire alimentarP se identifcP mar&erii epidemiologici (lizotip, serotip, antibiotip).
$eterminarea antibiogramei este obligatorie (tulpini multirezistente).
2dentifcarea acizilor nucleici prin te-nici de biologie molecularP
Un cazuri particulare se cautP prezenQa to1inelor (reacQia de late1-aglutinare, /52")
Diagnostic indirect 4serologic50 e e1amineazP seruri sanguine pentru depistarea anticorpilor
anti-staflolizine-alfa (titruM 2 L2/ml) 8 Nn caz de infecQii profunde sau cronice, sau anti-acizi
teic-oici (titruM 1:13) 8 Nn caz de endocardite sau focare inaccesibile.
%ratamentul speci'c al infecQiilor staflococice: autovaccinuri, vaccinuri inactivate, seruri imune
(Nn infecQii cronice)
"ntibiotice: peniciline semi-sintetice (o1acilinP), augmentinP, imipenem, aminoside, macrolide,
?uoroc-inolone, glicopeptide (vancomicinP, teicoplaninP) cotrimo1azol, fosfomicinP, rifampicinP,
acidul fuzidic, etc
!ro'la)ia speci'c;: plasmP antistaflococicP, 2g anti-staflococicP, ser -iperimun, anato1inP
staflococicP
2$. #n(ectiile streptococice. &lasi'carea streptococilor 4(amilie gen sp.5.
&lasi'carea dupa aspectul hemolizei si structurii antigenice. <actorii de patogenitate
4structuralie)oto)inele enzimele de patogenitate5. #n(ectiile cauzate de 3.pTogenes.
Diagnosticul microbiologic. !relevate patologice. Metoda microscopica izolarea culturii
pure identi'carea. 3erodiagnosticul scarlatinei si reumatismului.
I"0252" C=/:COAOAA"A/"/: .enul 3treptococcus (fragili Oi e1igenQi la cultivare); .enul
Lactococcus (anterior streptococi din grupul %)
.enul 3treptococcus. =euneOte specii facultativ anaerobe caracterizate prin morfologie tipicP
(coci gram@ Nn lanQuri, imobili, nesporogeni, capsulaQi), metabolism fermentativ Oi lipsa catalazei.
&lasi'carea streptococilor
8up aspectul hemoli$ei pe gelo$/s=nge
treptococi beta--emolitici (-emolizP completP, zonP clarP Nn <urul coloniilor)
treptococi alfa--emolitici (-emolizP incompletP, zonP verzuie Nn <urul coloniilor)
treptococi ne-emolitici (gamma--emolizP)
Clasifcarea imunologic 4ancefeld
$upP antigenul poliza-aridic A din peretele celular se disting 2J grupe serologice (" 8 B, > 8 d).
treptococii care nu posedP acest "g nu se NncadreazP Nn clasifcarea 5ancefeld (e1.:
!*pneumoniae). /i se identifcP dupP caractere de culturP Oi bioc-imice.
8up habitat 1i patogenitate
!treptococi piogeni, virulenQi, beta--emolitici (aparQin grupurilor ",#,A,.)
!treptococi orali, comensali, ne-emolitici sau alfa--emolitici, negrupabili dupP 5ancefeld
!treptococi %ecali, specii comensale sau condiQionat patogene ale tractului digestiv uman Oi animal
!treptococi lactici, reprezintP ?ora laptelui Oi produselor lactate
$iferenQierea streptococilor patogeni de cei saprofQi se efectueazP de asemenea Nn baza criteriilor
&herman:
AreOterea la 1J Oi *,] A
AreOterea Nn bulion cu 3,,K %aAl
AreOterea Nn mediu cu pB 9,3
Bidroliza esculinei pe mediu cu *JK bilP
5iza culturii Nn bulion biliat
ensibilitatea la bacitracinP Oi optoc-inP
Bidroliza -ipuratului de sodiu
,treptococc(s p6ogenes "gr. A$. #acterie strict umanP, posibil porta< oro- Oi nasofaringean
(2JK).
&aractere mor(ologice: lanQuri scurte sau perec-i de coci sferici gram@, imobili, capsulaQi,
nesporogeni.
&aractere de cultur;: facultativ-anaerobi, cultivP pe medii elective. :e gelozP-sRnge, dupP 14-2*
ore incubare la '7] A 8 colonii mici, cu zonP de h--emolizP. Un bulion glucozat, bulion-ser
formeazP depozit la fundul Oi pe pereQii tubului. !*p"ogenes este sensibil la bacitracinP.
<actori de patogenitate. <actori de structur;0 Aapsula din acid -ialuronic, neimunogenP. /fect
antifagocitar
:roteina 0, adeziune, antifagocitar. "cizii lipoteic-oici, adeziune la celule epiteliale. :roteina I,
receptor de fbronectinP
%o)ine0 treptolizinele O (o1igen-labilP) Oi (o1igen-stabilP). unt to1ine citolitice. 5O manifestP
efect cardioto1ic, -emolitic. 2n-ibP c-imiotactismul :0% Oi reduce activitatea celulelor
imunocompetente. 2nduce formarea "c neutralizanQi 8 antistreptolizine ("5O). 5 nu este
imunogenP. 0anifestP activitate citoliticP Oi leucoto1icP.
Co1inele eritrogene (pirogene) ", # Oi A sunt determinate de fagi moderaQi. "u activitate de
superantigen, producRnd in?amaQie asociatP cu stare de Ooc. 0itogene Oi imunosupresive. Culpinile
lizogene determinP scarlatina.
Enzime de patogenitate: -ialuronidaza, streptodornaza # ("$%aza), lipoproteinaza, strepto&inaza
(fbrinolizina)
/pidemiologia infecQiilor provocate de !*p"ogenes
!ursa de in%ec#ie: bolnavii Oi purtPtorii sPnPtoOi (faringe Oi amigdale, mai rar 8 anus, vagin,
tegument).
Mecanismele 1i cile de transmitere: "erogen (picPturi :?ugge); Aontact direct (leziuni cutanate)
:atogenia Oi formele clinice ale infecQiilor provocate de !*p"ogenes
#n(ec:ii ale mucoaselor. fera O=5: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism
articular acut), abcese periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite.
3carlatina (anginP streptococicP NnsoQitP de erupQie cutanatP).
#n(ec:ii cutanate Ai subcutanate: erizipel, impetigo, celulitP, fasciitP necrozantP, mionecrozP
(sindromul 0eleneE), eritemul nodos, infecQii ale plPgilor Oi arsurilor
3epticemii. 3indromul Aocului to)ic streptococic, secundar unei infecQii locale, Nn special
subcutanatP
Alte in(ec:ii: endometrite, pneumonii
#n(ec:ii post9streptococice. >55 2reumatismul articular acut0 mai frecvent la copii de vRrstP
OcolarP. "pare dupP infecQii faringiene Oi este determinatP de acQiunea directP a streptolizinei,
depozite de comple1e imune (=B 222), precum Oi prin interacQiunea auto"c Oi al "c anti-streptococici
cu autoantigene din miofbrile, valvule cardice Oi sinoviale (=B 22). 6lomerulone%rita acut 26N50/
0aladie a copilului de vRrstP preOcolarP. urvine dupP 1J-2J zile de la o infecQie cutanatP, mai rar
faringeanP. e caracterizeazP prin perturbarea funcQiei renale, edem Oi -ipertensiune arterialP.
&atogenie: efect to1ic direct, reacQii autoimune, bazate pe asemPnarea unor "g streptococice din
0A: Oi membrana bazalP glomerularP (=B 22 Oi 222), persistenQa formelor 5.
2munitatea antistreptococicP este specifcP de tip, asiguratP de "c anti-proteina 0. "c anti-
eritroto1inP prote<eazP de eritemul scarlatinos.
2*. #n(ectiile pneumococice. &lasi'carea agentului 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate. #n(ectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele. Microscopia
directa izolarea si identi'carea culturii pure di(erentierea de 3.pTogenes. !ro'la)ia
speci'ca a in(ectiilor pneumococice.
treptococii negrupabili (lipsiQi de antigene de perete)
!treptococcus pneumoniae (prezent pe mucoasele omului Oi ale unor mamifere, Nn special Nn
nasofaringe)
"lQi streptococi negrupabili (!*mitis !*mutans !*oralis !*sanguis). :rezenQi Nn cavitatea bucalP,
<oacP rol Nn geneza cariei dentare, Nn infecQii materno-fetale, bacteriemii Oi endocardite
,treptococc(s pne()oniae
&aractere mor(o9tinctoriale: diplococi ovoizi sau lanceolaQi, gram@, imobili, nesporogeni,
capsulaQi.
&aractere de cultur;: cultivP pe medii elective (gelozP-sRnge, gelozP-ser, bulion-ser), pB optimal
7,4. :e gelozP-sRnge, peste 14-2* ore de incubare la ',-'7] A Nn atmosferP cu ,-1JK AO
2
,
formeazP colonii mici, cu o zonP de -emolizP alfa (verzuie). $in cauza autolizei pneumococilor
centrul coloniilor se deprimP. Culpinile necapsulate formeazP colonii =.
3tructura antigenic;0 "ntigene capsulare, de origine poliza-aridicP. :ermit clasifcarea
pneumococilor Nn 9J serotipuri. "ntigenul proteic =, mascat de "g capsulare. "ntigenul proteic 0,
specifc de tip.
<actori de patogenitate0 Aapsula (rol antifagocitar); "dezine; s2g" 8 proteazP; "cidul lipoteic-oic
(implicat Nn reacQii in?amatoare cu semne generale Oi leziuni tisulare, posibil Ooc); "utolizinele
(eliberarea unor factori bacterieni cu rol Nn virulenQP); :neumolizina (-emolizina). /fect citoto1ic
asupra celulelor epiteliale Oi endoteliale. =educe activitatea bactericidP a :0%; Bialuronidaza;
%euraminidaza
!*pneumoniae se diferenQiazP de alQi streptococi prin: ensibilitatea la optoc-inP; 5iza culturii de
pneumococi Nn prezenQa sPrurilor biliare (activarea autolizinelor) 8 testul de solubilitate Nn bilP;
:atogenitatea pneumococilor pentru Ooarece; :rezenQa capsulei; Bidroliza inulinei
Epidemiologia in(ec:iilor cu pneumococi
!ursa de in%ec#ie 8 purtPtorii sPnPtoOi (naso-faringe) sau bolnavii
Calea de transmitere 8 aerogenP
(n%ec#iile cau$ate de !*pneumoniae
2nfecQii respiratorii: pneumonia francP lobarP acutP, bronc-o-pneumonii, bronOite, otite, sinusite,
mastoidite. 0eningite (Nn special la copii). #acteriemii cu artrite, peritonitP, pericarditP,
endocarditP.
2munitatea antipneumococicP este specifcP de tip, prin "c anti-capsulari.
Diagnosticul de laborator al in(ec:iilor streptococice
:relevate 8 Nn funcQie de forma clinicP (tampon faringean sau cutanat, puncQie a Qesutului sub-
cutanat, 5A=, puroi, sRnge, etc)
Diagnosticul direct
/1amenul microscopic (frotiu .ram 8 orientativ, =2I)
/1amenul bacteriologic (de bazP)
$etectarea serologicP a "g specifce
2dentifcarea "$% prin te-nici de biologie molecularP
Diagnosticul indirect (util Nn infecQii post-streptococice)
/videnQierea "c "5O Nn cazul ="" (titru diagnostic M 2JJ L"/ml)
"c antistreptodornazP # (titru diagnostic M 2*J L"/ml) @ "5O Nn cazul .%"
$ozarea "c anti--ialuronidazP (titru diagnostic M ',J L"/ml) Oi anti-strepto&inazP (titru diagnostic
M 13J L"/ml)
Diagnosticul scarlatinei
:entru identifcarea eritemului scarlatinos se utilizeazP reacQia c-ultz-A-arlton (anti-eritroto1ina
inoculatP Nn erupQie determinP dispariQia e1antemului). =eacQia $ic& pentru depistarea "c anti-
eritroto1inP (determinarea receptivitPQii la scarlatinP). 2/dermic se inoculeazP J,1 ml eritroto1inP.
=ezultat pozitiv: peste 2* ore eritem local peste 1J mm (lipsa anti-eritroto1inei, receptivitate).
=ezultat negativ: absenQa eritemului (anticorpi prezenQi, persoanP imunP la scarlatinP)
!ro'la)ia speci'c; a in(ec:iilor streptococice
Faccin contra !*p"ogenes nu e1istP (variabilitatea proteinei 0, "g comune cu Qesuturile umane)
Iemeile purtPtoare de !*agalactiae sunt imunizate cu vaccin din poliza-aride capsulare
/1istP un vaccin anti-pneumococic, constituit din antigene capsulare mai frecvent NntRlnite Nn
regiune
%ratamentul in(ec:iilor streptococice
!*p"ogenes este sensibil la penicilina . Oi macrolide. Cratamentul anginelor previne complicaQiile
post-streptococice.
!*pneumoniae este sensibil la peniciline Oi cefalosporine. /1istP tulpini rezistente la tetraciclinP,
eritromicinP, macrolide.
2,. #n(ectiile meningococice. &lasi'carea meningococilor 4(amilie gen sp.5. <actorii
de patogenitate. #n(ectiile cauzate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele. Metoda
microscopica. #zolarea si identi'carea culturii pure. Depistarea antigenelor
meningococice in L&R. !ro'la)ia speci'ca.
&lasi'carea 4FergeTXs $7715 0
<amilia 8 %eisseriaceae
.enurile - Neisseria Bingella Chromobacterium 5Quaspirillum
.enul Neisseria include douP specii patogene umane importante N* gonorrhoeae Oi
N*meningitidis (neisserii \pretenQioase)).
3pecii comensale gPzduite pe mucoasele tractului respirator Oi digestiv, con<unctivP, vagin,
uretra distalP (neisserii \nepretenQioase)): Neisseria fava; Neisseria favescens; Neisseria subfava;
Neisseria perfava; Neisseria lactamica; Neisseria mucosa; Neisseria phar"ngis; Neisseria
pol"saccharea; Neisseria sicca; Neisseria sp. 2n unele condiQii se pot comporta ca patogeni
oportuniOti.
&aractere generale ale genului +eisseria. Aoci gramnegativi, asociaQi Nn diplococi, uneori
tetrade, imobili. #acterii carbo1ifle, cu metabolism respirator. Aatalazo- Oi o1idazo-pozitive. unt
gPzduite pe mucoasele omului Oi animalelor. peciile patogene sunt e1igente la cultivare
N*meningitidis se prezintP sub formP de coci imobili, gram-, in frotiu se aran<eazP in diplococi cu
suprafeQele adiacente aplatizate sau puQin concave (aspect riniform, de \boabe de cafea)). :osedP
capsulP Oi fmbrii.
3tructura antigenic; a N*meningitidis: "g poliza-aridice capsulare permit caracterizarea a 1'
serogrupe: ", #, A, $, b, W, G, 29/, d1',, B, 2, > et 5. 0ai frecvent intRlnite sunt serogrupele ", #, A,
W Oi d1',. "g proteice din membrana e1ternP (cinci proteine ma<ore) permit distincQia tipurilor
serologice. "g lipo-oligoza-aridice (serotipuri). "ceste antigene servesc Nn calitate de mar&eri
epidemiologici.
&aractere de cultur;. N*meningitidis este un mi/o carbo1ifl, foarte e1igent la cultivare. e cultivP
doar pe medii NmbogPQite cu sRnge sau ser: gelozP-ser, gelozP-sRnge, gelozP-ciocolatP, mediul
0ueller-Binton Oi preNncPlzite Nn termostat. Aoloniile , mici (1-2 mm), cu marginile netede,
bombate, translucide apar peste 2*-*4 ore de incubare la '7 A Nn atmosferP umedP NmbogPQitP cu
,-1JK AO2.
Activitate biochimic;. N*meningitidis posedP catalazP Oi o1idazP, scindeaza glucoza Oi maltoza
fPrP a produce gaz.
Rezisten:a Jn mediul e)tern: N*meningitidis este o bacterie deosebit de fragilP, sensibilP Nn
special la desicare, radiaQii solare, variaQii de pB Oi refrigerare; temperaturi sub '7 A determinP
autoliza bacteriilor.
<actorii de patogenitate0 "dezine (fmbriile Oi proteine ale 0/); Aapsula 8 rol antifagocitar; s2g "-
proteaza 8 descompune s2g " de pe mucoase; /ndoto1ina 8 declanOeaza secreQia diferitor cEto&ine;
=eceptori Oi captatori de Ie (receptori membranari pentru transferinP Oi lactoferinP, care permit
captarea directa a Ie din aceste substanQe, precum Oi e1tragerea lui directP din -emoglobinP)
Epidemiologia in(ectiilor meningococice
,(rsa de inec!ie 8 bolnavii cu meningitP sau rinofaringitP meningococicP sau purtPtorii de
germeni
3rans)iterea 8 aerogen, prin picPturi :?ugge, prin obiecte contaminate (<ucPriiS) - e1ceptional
!atogeneza in(ectiilor meningococice
0eningococul aderP la epiteliul rinofaringelui, provocRnd sau o infecQie localP (rinofaringita), sau o
infectie inaparentP. 2n caz de diminuare a rezistenQei organismului, bacteria trece Nn submucoasP Oi
apoi Nn circulaQia sanguinP generalP (meningococcemia). "ceastP translocaQie este favorizatP de
in?amaQii rinofaringiene, Nn special virale. 2n circulaQia generalP, graQie capsulei, bacteria este
prote<atP de mi<loacele de rezistenQP a organismului. :rin tropism pentru celulele ple1ului c-oroid,
meningococul aderP la acest nivel Oi, prin translocaQie, trece Nn spaQiul meningean, inducRnd
meningita cerebrospinalP. OdatP cu dispariQia anticorpilor materni, N* meningitidis devine
principala bacterie responsabilP de meningite la nou-nPscuQi. Llterior, imunitatea
antimeningococicP se instaleazP progresiv Oi frecvenQa meningitelor meningococice diminueazP.
<ormele clinice de in(ectii meningococice
Rino(aringita (forma clinicP cea mai frecventP, deseori asimptomaticP)
3epticemia (meningococcemia). =eprezintP etapa a doua a maladiei. Complica#ii:
meningococcemie fulminantP (sindromul dater-ouse-Irideric-sen) Nn 1J - 2J K de cazuri (Ooc
endoto1inic, purpurP e1tensivP indusP de coagulopatie de consumare (coagulare intra-vascularP
diseminatP)).
Meningita cerebrospinal; epidemic;. /ste precedatP de o faringitP Oi NnsoQitP de bacteriemie.
/ste caracterizatP prin febrP NnaltP, cefalee, vomP, fotofobie, -iperestezie cutanatP. :oate f
prezentP poziQia caracteristicP Nn tcocoO de puOcPt datP de sindromul de contracturP. Irecvent se
NntRlneOte -erpesul labial, peteOii cutanate sau artralgii. "fectarea sistemului nervos se face Nn
grade variabile, cu delir, agitaQie psi-omotorie, somnolenQP, uneori comP, pareze Oi paralizii,
convulsii. Evolu:ia Nn absenQa tratamentului se face spre deces Nn 4J-9JK din cazuri, restul
prezentRnd sec-ele grave.
Alte (orme0 infecQii bron-opulmonare, endocardite, pericardite, osteomielite, artrite (determinate
de formarea de comple1e imune), con<unctivite, angine.
Diagnosticul de laborator al in(ectiilor meningococice
!relevate0 in funcQie de forma clinicP se prelevP e1sudatul nasofaringean, sRnge pentru
-emoculturP, 5A=, lic-idul articular, etc. :robele se prelevP Nnainte de a se administra antibiotice Oi
se transportP rapid la laborator, ferite de variaQii de temperaturP Oi luminP. 5a necesitate se
utilizeazP mediul de transport tuart
Diagnosticul direct
E)amenul L&R este primordial pentru diagnosticul meningitei. :relevat Nn condiQii aseptice prin
puncQie lombarP, Nn volum de *-3 ml Nn 2 eprubete de centrifugP. 5A= este tulbure, conQine mii sau
zeci de mii de elemente celulare, cu predominanQa de 9,-1JJK a neutroflelor. "ceastP reacQie
celularP este insoQitP de -ipoglicora-ie, de -iperalbuminora-ie Oi pB acid prin acumularea de acid
piruvic Oi lactic.
/*a)en(l )icroscopic al sedimentului 4C>*:rotiuri colorate cu albastru de metilen sau 6ram:
diplococi 6ram/negativi rini%ormi 7n po$itie intra 1i extracelular dar densitatea bacterian este
sc$ut 1i examenul este negativ 7n )/, ca$uri* &re$en#a leucocitelor 7n numr mare pledea$
pentru un prognostic %avorabil* b0 >(:
/*a)en(l +acteriologic
3edimentul din L&R se NnsemRnQeazP pe medii de culturP NmbogPQite, cum sunt geloza-sRnge,
geloza-ciocolatP, mediul 0ueller-Binton preNncPlzite la '7 A.
E)sudatul nazo(aringean se NnsemRnQeazP imediat dupP recoltare pe medii cu adaos de
antibiotice (lincomicinP, vancomicinP, ristomicinP) pentru in-ibarea altor specii microbiene
e1istente Nn e1sudat.
3Kngele pentru -emoculturP se NnsemRnQeazP direct pe medii de culturP lic-ide (bulion glucozat
2K respectRnd proporQia de , K sRnge). /1aminPrile se fac zilnic timp de ,-7 zile prin subculturi.
#denti'carea Oi diferenQierea de neisseriile comensale se bazeazP pe aspectul morfologic pe
frotiuri colorate .ram, prin testul o1idazei care este pozitiv, scindarea numai a glucozei Oi maltozei,
identifcarea serologicP prin =" cu seruri imune specifce de grup.
#ecelarea direct& 7n s=nge 1i 4C> a antigenelor poli5a.aridice caps(lare utilizRnd reacQiile
de contraimunoelectroforezP, /52", late1 Oi coaglutinare cu antiseruri specifce de grup.
#etectarea aci5ilor n(cleici
Diagnosticul indirect
#iagnostic(l serologic. :ot f titraQi "c antimeningococici utilizRnd =" sau =B"2. "re valoare
diagnosticP redusP
%ratamentul trebuie instituit e1trem de urgent, imediat dupP internare Oi efectuarea puncQiei
lombare.
9ratamentul etiotrop constP Nn administrarea de antibiotice timp de 7-1J zile: :enicilinP, "mpicilinP,
Aloramfenicol, Aefalosporine.
!ro'la)ia speci'c;0 imunizare activ; cu vaccin poliza-aridic antimeningococic monovalent sau
polivalent (", A, W, d), care se poate administra intradermic sau subcutanat, dupP vRrsta de ' luni
(pentru grupul "), oferind protecQie de 9,-1JJK pentru o duratP de 2-' ani; poliza-aridul capsular
de grup # este un -omopolimer al acidului sialic Oi nu este imunogen pentru oameni.
&ontac:ii vor f supraveg-eaQi clinic timp de 1J zile. A-imioprofla1ia cu :enicilinP F, timp de 7 zile,
sau cu =ifampicinP, ' zile, se aplicP Nn familii sau Nn colectivitPQi de preOcolari
!urt;torii depistaQi Nn focar, vor f trataQi timp de 7-1J zile cu :enicilinP F.
Aazurile de meningitP sau meningococcemie vor f declarate Nn 2* de ore de la depistare
2-. #n(ectia gonococic;. &lasi'carea gonococilor 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate. #n(ectiile gonococice acute si cronice. Diagnosticul microbiologic.
!relevate. Microscopia directa izolarea si identi'carea culturii pure. !articularitatile de
recoltare a prelevatelor si de diagnostic a gonoreei cronice.
M#&ROF#OLO.#A M# D#A.+O3%#&EL DE LAFORA%OR AL .O+OREE#
.onoreea este o uretritP specifcP, cu eliminare masivP de puroi, mai aparent la barbati decRt la
femei.
Cermenul RgonoreeaR a fost utilizat prima data de .alen Nn secolul 22 Oi NnseamnP Lscurgerea
semin#eit. 0ulte secole gonoreea Oi siflisul erau confundate. :aracelsus (1,'J) credea ca gonoreea
este un simptom precoce al siflisului. "ceasta confuzie a fost NntPritP de medicul englez Vo-n
Bunter, Nn 1737. Bunter intenQionat Oi-a inoculat puroi de la un bolnav cu simptome de gonoree,
Nmbolnavindu-se de siflisD
"gentul cauzal al gonoreei, Neisseria gonorrhoeae, a fost descris pentru prima oarP de ". %eisser Nn
1479 Nn puroi de la un bolnav de gonoree.
2eisseria gonorr.oeae
&aractere mor(obiologice
Neisseria gonorrhoeae este un coc gram-negativ, cu diametrul de J.3 - 1.J Xm, uzual observat Nn
perec-i cu suprafeQele concave alPturate. 2n prelevate patologice (puroi, e1sudate) se localizeazP
frecvent intracelular Nn leucocite polimorfonucleare (neutrofle). 2mobil, posedP fmbrii cu lungimea
de cRQiva micrometri. Un funcQie de prezenQa fmbriilor se cunosc patru tipuri de N* gonorrhoeae : C1,
C2, C', C*
&aractere de cultura
.onococul este e1igent la cultivare. :entru izolarea lui se utilizeazP medii NmbogPQite cu ser
sangvin, e1tract de dro<dii, lic-id ascitic, etc (mediul BW5, C-aEer-0artin, gelozP-ciocolatP). Aulturile
cresc la ',-'3 A Nn atmosferP umedP cu ,-1J K AO2. :este 2*-*4 ore apar colonii mici (J,,-1mm),
netede, translucide.
$upP aspectul coloniilor pot f descrise * tipuri: Aolonii de tipul 2 Oi 22 apar la izolare, corespund
tulpinilor virulente, purtPtoare de pili (fmbrii), Aolonii de tipul 222 Oi 2F, apar la repicare, mai mari,
corespund tulpinilor fPrP pili
3tructura antigenic;0 ' proteine ma<ore din 0/ (:or / :2, Opa/:22, :222) defnesc multiple serotipuri
(variante). Opa prezintP o mare variabilitate antigenicP, c-iar Nn interiorul unei tulpini.
5ipopoliza-aridul din 0/. :roteina fmbriilor, cu o mare diversitate antigenicP.
&aractere biochimice: gonococii sunt o1idazo-pozitivi, scindeaza doar glucoza pRna la acid, nu
atacP maltoza
<actorii de patogenitate0 "dezinele (fmbriile, unele proteine din membrana e1ternP 8 Opa).
s2g"-proteaze, cu rol in colonizarea mucoaselor. :roteine ale 0/ (:or), care in-ibP formarea
fagolizosomei (supravieQuirea Oi multiplicarea gonococilor Nn fagocite). /ndoto1ina (rezistenQP la
complement, secreQia cito&inelor). isteme de captare a Ie (receptori membranari pentru
transferinP Oi lactoferinP). FariaQia antigenicP rapidP a fmbriilor de adeziune Oi a proteinei Opa
(conversie, -ipermutaQie, transformare)
.onococul este in-ibat de bumbacul din tampoane (-ipoclorit...). :entru prelevPri sunt indicate
tampoane cu alginat de Aa sau din dacron.
Epidemiologia in(ec:iei gonococice
,(rsa de inec!ie 8 unica sursP este bolnavul cu gonoree, Nn special cu infecQie inaparentP
3rans)iterea - la maturi e1clusiv prin contact se1ual; la nou-nPscut 8 la trecerea prin canalul de
naOtere al mamei bolnave
!atogeneza in(ec:iilor cauzate de 2.gonorr.oeae
2nfecQia gonococicP este Nn general limitatP la mucoasele cu epiteliu columnar. 0ai frecvent
implicatP este uretra, cervi1ul, rectul, faringele Oi con<unctiva. /piteliul scuamos al vaginului nu
este sensibil la infecQia cu N* gonorrhoeae* CotuOi, la fetiQe gonococul poate provoca vulvovaginite.
2nfecQiile mucoaselor sunt caracterizate uzual prin secreQii purulente.
!atogeneza gonoreei 9 :rin intermediul fmbriilor Oi a unor proteine din 0/ (Opa) gonococii aderP
la vilozitPQile celulelor epiteliale columnare neciliate. LrmeazP penetrarea lor Nn celulP (prin
endocitozP), apoi vacuola este transportatP la baza celulei, unde bacteria este eliberatP prin
e1ocitozP Nn Qesutul subepitelial. :e parcursul infecQiei, lipopoliza-aridul bacterian (5:G/5OG) Oi
peptidoglicanul sunt eliberate prin autoliza celulelor. "mbele substanQe activeazP complementul pe
calea alternativP, 5:G de asemenea stimuleazP producQia factorului de necrozP a tumorilor (C%I),
care provoacP distugerea celulelor. %eutroflele sunt imediat atrase Nn focar Oi inglobeaza bacteriile.
0ulQi gonococi sunt capabili sP supravieQuieasca Nn interiorul fagocitelor pRnP la moartea lor, cu
eliberarea bacteriilor ingerate.
!articularita:ile gonoreei la b;rba:i0 2n ma<oritatea cazurilor decurge acut (4,-9,K), find
manifestatP clinic: Oretrita (secreQie uretralP alb 8 galbuie, durere Oi usturime la mictiune, dizurie) ;
&rostatita; Crhita; Epididimita
!articularit;:ile gonoreei la (emei0 2n ma<oritatea cazurilor infecQia decurge asimptomatic (4JK
de cazuri), cu evoluQie spre cronicizare. <ormele clinice0 Cervicita, Oretrita Bartolinita !alpingita,
Cvarita Endometrita &eritonita
Alte (orme clinice: :aringita 1i proctita gonococic* $iseminarea infecQiei gonococice (1-'K)
determinP artrite le$iuni cutanate septicemii endocardite meningite* Culpinile de N* gonorrhoeae
care cauzeaza infecQii diseminate sunt uzual rezistente la complement Oi la reacQia bactericidP a
serului. 5a nou-nPscut con'unctivita purulentP cu e1tinderea rapidP a infecQiei la globul ocular
(ophtalmia neonatorum) poate f urmare a contaminPrii la trecerea prin canalul de naOtere
Diagnosticul de laborator al gonoreei
!relevate0
5a bPrbaQi - secreQiile uretrale
5a femei - secreQiile uretrale, vaginale, din endocol sau orifciile glandelor vulvare
:ot f e1aminate conQinutul leziunilor cutanate, e1sudat articular, nasofaringean, sRnge, puroi din
con<unctivP, 5A=, tampon rectal. :entru recoltarea acestor secreQii se foloseste un tampon de
alginat de Aa (sau ansa bacteriologicP), care este apoi trimis imediat Nn laborator pentru testare
(dupa necesitate se foloseste mediul de transport tuart cu tioglicolat Oi cPrbune activat).
$aca eliminPrile sunt sPrace, se procede la stimularea secreQiei (reactivare, provocare): "limentarP
(cu bauturi alcoolice 8 bere); A-imicP (instilaQii cu nitrat de "g 8 sol. 1K in uretrP, 1JK Nn colul
uterin); #iologicP (inocularea gonovaccinului, recoltarea secreQiilor imediat dupa menstre la femei);
0ecanicP (masa< al prostatei); CermicP (diatermie sau inductotermie)
E)amenul microscopic (elocvent doar Nn cazul uretritelor acute la bPrbaQi).
2n frotiuri din puroiul uretral colorate .ram sau cu albastru de metilen se observP diplococi gram-
situaQi intra- sau e1tracelular. =2I
E)amenul bacteriologic (este obligator Nn forme asimptomatice sau cronice)
.onococul find o bacterie foarte fragilP, este obligator de a NnsPmRnQa imediat prelevatele sau de a
utiliza un mediu de transport adaptat. :entru izolare se folosesc medii Nmbogatite (e1.: mediul
C-aEer-0artin, care este bogat Nn factori de creOtere Oi conQine antibiotice (vancomicina, colistina,
amfotericina) care in-ibP alte bacterii din prelevat, geloza-ciocolata). Aoloniile apar peste 14 - 2* -
de incubare in atmosferP cu AO2.
2dentifcarea N*gonorrhoeae se efectueazP Nn baza caracterelor morfotinctoriale, aspectul coloniilor
crescute pe medii selective, o1idaza @, scindarea doar a glucozei pRnP la acid. eroidentifcarea cu
"c monoclonali Nn reacQia de Ao-aglutinare
$epistarea directP a N* gonorrhoeae Nn prelevate poate f realizatP prin te-nici /52" sau =2I
$etectarea acizilor nucleici prin -ibridare sau amplifcare genicP
E)amenul serologic 4serodiagnosticul5 =IA
%ratamentul gonoreei0 :eniciline, Aefalosporine de generaQia 222, Iluoroc-inolone, Aotrimo1azol
!ro'la)ia gonoreei0 %especifca (individualP sau generalP), :revenirea oftalmiei gonococice se
efectueaza prin instilarea intracon<unctivalP la nou-nPscuQi a soluQiei 1K de nitrat de "g
2/. Fruceloza. &lasi'carea agentilor 4(amilie gen sp.5 . !atogeneza brucelozei.
Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metoda microscopica izolarea si identi'carea
speciilor de brucele. Diagnosticul imunologic 4reactiile Buddelson Yright5
intradermoreactia Furnet. !ro'la)ia speci'ca a brucelozei.
21. %ularemia. &lasi'carea agentului patogen 4(amilie gen sp.5 . !atogeneza
(ormele clinice ale in(ectiei. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metoda microscopica
metoda biologica izolarea si identi'carea agentului. Metodele alergica si serologica.
!ro'la)ia speci'ca a tularemiei.
8ooantroponozele ! maladii ale animalelor care pot f transmise oamenilor Nn rezultatul unui
contact direct sau indirect cu populaQii animale infectate. Lnele dintre aceste infecQii - antra1ul,
tularemia, pesta, bruceloza 8 fac parte din categoria infecQiilor e1trem de periculoase. unt foarte
contagioase (transmitere aerogenP, alimentarP, prin contact direct, receptivitate generalP). e
manifestP nu doar ca epidemii, ci Oi ca pandemii. =eprezintP infecQii cu evoluQie foarte gravP.
"genQii cauzali sunt rezistenQi Nn mediul e1tern.
&lasi'carea
Iamilia Irancisellaceae
.enul Irancisella
pecii: :*tularensis (agentul cauzal al tularemiei)
:*philomiragia (infectii sistemice)
e cunosc * biovaruri (subspecii) de :*tularensis, care diferP dupa activitatea bioc-imicP, virulenQP
Oi rPspRndire geografcP:
)* :*tularensis tularensis 2nearctica0 (tip "; foarte virulentP, raspRnditP Nn "merica de %ord)
+* :* tularensis holarctica 2palearctica0 (tip #; mai puQin virulentP, cu raspRndire Nn /uropa)
,* :* tularensis mediasiatica: virulenQP similarP cu :* tularensis holarctica
-* :* tularensis novicida: virulenQP redusP, cauzeaza infecQie numai la gazde imunocompromise.
2zolatP Nn L".
&aracterele mor(obiologice ale F.t(larensis
Mor(ologia0 :*tularensis reprezintP o cocobacterie foarte micP (J.2-J., Xm 1 J.7-1.J Xm), gram-
negativP, uneori se coloreazP mai intens la poli, pleomorfP, imobilP, asporogenP, tulpinile virulente
posedP capsulP.
&aractere de cultur;: bacteria nu poate f cultivatP pe medii uzuale. :entru izolare se utilizeazP
medii NmbogPQite: mediul Irancis (gelozP @ sRnge de iepure @ cisteinP @ glucozP); mediul 0cAoE
(cu gPlbenuO de ou); gelozP-ciocolatP
AultivP la ', - '7 grade, Nn aerobiozP. :este 2-* zile apar colonii , mici (1 - 2 mm Nn diametru),
albe-cenuOii, mucoide, cu marginile regulate Oi suprafaQa lucioasP.
&aractere biochimice: :*tularensis este catalazo@ Oi o1idazo-, nu descompune ureea, produce
B2, unele biovaruri fermenteazP glicerolul.
Rezisten:a Nn mediul e1tern:
0i/organismele pot supravieQui perioade Nndelungate de timp Nn apP, nPmol, cadavre de animale
(mediu umed).
:*tularensis este distrusP la ,3 grade Nn 1J minute, dar congelarea permite conservarea bacteriei.
<actorii de patogenitate : Aapacitatea de a penetra Nn macrofage, supravieQuind Oi
multiplicRndu-se Nn interiorul celulelor pRnP la moartea lor (parazitism facultativ intracelular);
Aapsula (rol protector); /ndoto1ina (5:G)
3ursa de in(ec:ie 8 animale bolnave sau cadavre de animale, transmiterea de la om la om nu are
loc.
=ezervorul principal 8 mamifere mici Oi medii (iepuri, veveriQe, Oobolani, Ooareci, rozPtoare acvatice,
lemingi). Omul, pisicile, cRinii, anumite specii de pPsPri, peOti Oi amfbii pot f gazde accidentale
Fectori 8 insecte (tPuni, QRnQari, cPpuOe )
!or:i de intrare 8 tegumentul (c-iar intact), mucoasele, con<unctiva
%ransmiterea0 Aontact cu animale infectate, cadavre sau cu apa contaminatP (lacuri, bazine, etc);
"erogen prin in-alare (vRnPtori...); "limentar, prin consum de apP sau alimente infectate;
UnQepPtura artropodelor -ematofage
:rancisella tularensis este una dintre cele mai virulente bacterii. ARteva zeci de mi/o (1J-,J) pot
provoca suferinQe grave.
!atogeneza Ai (ormele clinice de tularemie0 :rancisella tularensis este o bacterie facultativ
intracelularP. 2niQial infecteazP macro fage le, cu diseminarea mi/o Oi afectarea diferitor organe,
inclusiv plPmRnii, fcatul, splina, ganglionii limfatici. Ln rol important Nn patogeneza leziunilor Nl
<oacP -ipersensibilitatea tardivP.
<ormele clinice de tularemie sunt Nn relaQie cu calea de pPtrundere:
1. <orma ulceroganglionar; (7J-4,K de cazuri), penetrarea agentului patogen prin tegument
sau mucoase. 0i/o se multiplicP local Oi determinP apariQia, peste '-, zile de la e1poziQie, a unei
papule la locul de inoculare. :este cNteva zile se transformP Nn pustulP, care se ulcereazP rapid.
Llcerul are 2 - * cm Nn diametru Oi marginile neregulate. Lneori ulcerul poate f acoperit cu o crustP
neagrP (asemPnPtoare cu escara Nn antra1). #acteriile se rPspRndesc spre ganglionii limfatici
regionali, unde cauzeazP limfadenite necrotice, Nncon<urate de infltrate granulomatoase 2bubonul
tularemic0. .anglionii limfatici afectaQi devin ?uctuanQi, uneori creRnd canale de drenare Nn
tegument. 0i/o pot disemina -ematogen infectRnd multiple organe, cu dezvoltarea septicemiei.
2. <orma ganglionar; se manifestP prin afectarea ganglionilor limfatici regionali, leziunea de la
poarta de intrare lipseOte.
'. <orma oculoganglionar; apare la pPtrunderea agentului cauzal prin con<unctivP. e dezvoltP
necroza Oi ulceraQia con<unctivei, cu infltraQie limfocitarP. $in con<unctivP bacteriile trec Nn
ganglionii limfatici preauriculari, submandibulari sau cervicali, provocRnd leziuni similare cu cele din
tularemia ulceroganglionarP.
*. <orma oro(aringean; 4angino9ganglionar;5. 0i/o intrP prin mucoasa orofaringelui Nn urma
ingestiei sau in-alPrii lor. Lzual se dezvoltP faringite sau tonzilite e1sudative, cu ulceraQie
ulterioarP. :Ptrunderea Nn ganglionii limfatici cervicali determinP necrozP Oi supuraQie.
,. <orma ti(oidic; 4abdominal;5, cu afecQiuni generalizate. 0i/o pPtrund Nn sRnge prin tegument
sau mucoase Oi afecteazP plPmRnii Oi organele reticulo-endoteliale. $eterminP frecvent septicemie
Oi Ooc
3. <orma pneumonic;, foarte gravP. 0i/o pPtrund Nn plPmRni aerogen sau -ematogen.
:relevate: Nn funcQie de forma clinicP: serozitate din leziunea cutanatP sau con<unctivP, e1sudat
faringean, punctat din ganglionul limfatic afectat, sputP, sRnge.
#iagnostic(l direct
E)amenul microscopic direct este foarte difcil, aproape imposibil. =2I are o sensibilitate mai
mare
E)amenul bacteriologic. 2zolarea :*tularensis direct din prelevate este practic imposibilP. Lzual
se utilizeazP inocularea prelevatelor la animale e1perimentale sensibile (Ooareci, cobai). 5a
necropsii se studiazP frotiuri-amprente din organele afectate (.iemsa, =2I), se fac NnsPmRnQPri pe
medii speciale (Irancis, 0c AoE). Culpinile izolate sunt identifcate morfologic, cultural, bioc-imic,
antigenic (=" cu seruri anti-:*tularensis).
#iagnostic(l indirect
3erodiagnosticul. $etectarea "c este un element esenQial Nn diagnosticul tularemiei. "c apar dupP
ziua a 7 de boalP, ating titrul ma1im peste 1-2 luni (1:1JJJ sau mai mult) Oi persistP mai mulQi ani.
=" cu suspensie de bacterii omorRte este cea mai utilizatP. Citrul diagnostic 8 1:4J, cu creOterea lui
Nn dinamicP de cel puQin * ori.
/52" este posibilP.
#ntradermoreac:ia cu tularin;. Bipersensibilitatea poate f testatP peste , zile de la debutul
bolii.
%ratamentul tularemiei0 "ntibiotice: aminozide (streptomicinP, gentamicinP), tetracicline,
cloramfenicol, ?uoroc-inolone, eritromicinP (e1istP Oi tulpini rezistente).
!ro'la)ia tularemiei0 2nformarea persoanelor e1puse contaminPrii; upraveg-ere sanitarP;
Faccinarea contingentelor de risc cu vaccin viu atenuat asigurP imunitatea pe o duratP de ,-7 ani.
22. Antra)ul. &lasi'carea agentului patogen 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate. <ormele clinice de antra). Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metoda
microscopica. #zolarea si di(erentierea de antracoizi. Metoda biologica metodele rapide
4reactia Ascoli5 proba alergica. !ro'la)ia si tratamentul speci'c al antra)ului.
&lasi'carea0
Fa)ilia 8acillaceae
Gen(l: 8acill(s
,pecii: 8acill(s ant.racis (patogen, agentul antra1ului)
8acill(s cere(s (into1icaQii alimentare),
8acill(s pol6)6*a (genul :aenibacillus), Bacillus brevis (genul #revibacillus), Bacillus subtilis 8
bacili antracoizi, producenQi de "#
Bacillus anthracis a fost prima bacterie la care a fost demonstrat rolul ei Nn patogenia unei infecQii.
Un 1477, =obert >oc- a izolat microorganismul Nn culturP purP, demonstrRnd capacitatea lui de a
forma endospori Oi a produs antra1ul e1perimental inoculRndu-l la animale.
&aracterele mor(obiologice ale 8.ant.racis
#acil mare (,-3 Xm 1 1 Xm), cu e1tremitPQile drepte (tPiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt
mobili), Nn produse patologice se prezintP sub formP de lanQuri scurte, iar Nn culturP 8 lanQuri lungi
(\tulpinP de bambus)).
Culpinile virulente formeazP capsulP polipeptidicP (acidul $-glutamic).
porul este ovoid, Nn poziQie centralP, nu deformeazP celula. porogeneza are loc Nn culturP, Nn sol Oi
Nn Qesuturi Oi e1sudate din animale moarte (Nn prezenQa o1igenului), dar nu Nn sRnge sau Qesuturi de
animale vii.
&aractere de cultur;
B*anthracis nu este e1igent nutritiv, cultivP pe medii uzuale. Iacultativ-anaerob, t optimP 8 ',-'7
grade, pB 7-7,*.
:este 2* ore de incubare formeazP colonii =, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate,
rugoase (\coamP de leu), \cap de meduzP)). %e-emolitice pe gelozP-sRnge (antracoizii sunt
-emolitici). :e gelozP-ser, Nn e1ces de AO2, formeazP colonii (producerea capsulei). :e mediu cu
J,,-1 L2 de penicilinP B*anthracis formeazP lanQuri din forme globulare - \colier de perle)
(proprietate absentP la antracoizi).
Un bulion peptonat formeazP ?ocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
B*anthracis este sensibil la fagul gamma.
&aractere biochimice0 "ctivitate proteolitic 8 lic-efazP gelatina Nn formP de \brad inversat),
peptonizeazP laptele, digerP serul coagulat, nu produce B2. "ctivitate $aharolitic 8 fermenteazP
unele glucide: glucoza, maltoza, za-aroza, tregaloza, etc. %u fermenteazP lactoza Oi arabinoza.
Rezisten:a Nn mediul e1tern: formele vegetative sunt slab rezistente, sporii rPmRn viabili Nn sol
decenii, se distrug la ferbere Nn 'J-*J min.
<actori de patogenitate
Capsula polipeptidicP, codifcPtP de plasmida pbJ2. 2n-ibP fagocitoza Oi puterea bactericidP a
sRngelui. Aapsula <oacP un rol important Nn etapele iniQiale ale infecQiei. Iormarea capsulei are loc in
vivo Oi in vitro, pe medii cu ser Oi Nn atmosferP cu , K AO2.
Exotoxina antra1ului, codifcatP plasmidic (pbJ1). /ste constituitP din ' componente: <actorul #,
edematogen 4E<5 care este o adenilat9ciclaz;. "cumularea de c"0: duce la modifcarea
permeabilitPQii membranare cu producerea edemului. uinta 8 celulele endoteliale (efect - voc
-ipovolemic, voc septic). <actorul ###, letal 4L<5 responsabil de e(ectele letale ale to)inei
ant-ra1. /ste o proteazP Gn
@@
dependentP care induce producerea cito&inelor de cPtre macrofage Oi
limfocite (efect 8 recwie in?amatoare, voc septic). <actorul ##, antigen protector 4!A5, induce
sinteza "c antito1ici protectori. :" este responsabil de f1area to1inei pe receptorii celulelor
sensibile.
"parte, aceOti factori e1ercitP activitate biologicP nesemnifcativP la animal. $in contra, combinaQii
din doi sau trei factori to1ici determinP urmPtoarele consecinQe la animale e1perimentale: :"@5I !
activitate letalP; :"@/I ! produce edem ; :"@5I@/I ! edem Oi necrozP cu efect letal; /I@5I !
inactiv
"cest e1periment sugereazP cP to1ina antra1ului are structurP clasicP de citoto1inP bacterianP de
tip "-# cu :" Nn calitate de #-fragment (de f1are pe receptori celulari) Oi cu factorii /I Oi 5I cu
funcQie de fragment " (activ), care acQioneazP Nn interiorul celulei.
3tructura antigenic; a 8.ant.racis: "g polipeptidic capsular (induce "c neprotectori); "g
poliza-aridice somatice termostabile (depistate Nn reacQia de precipitare "scoli); Co1ina
(componentul :"), induce formarea "c protectori, neutralizanQi
3ursa de in(ec:ie 8 animalele erbivore bolnave de antra1 (ovine, caprine, bovine, suine). olul
contaminat cu spori este un rezervor de germeni important Oi permanent (decenii).
%ransmiterea0 prin contact direct cu animalele bolnave sau produse contaminate (carne, piei,
lRnP, blanP, etc), pPOuni Oi nutreQuri contaminate, cu pPtrunderea agentului prin tegumentul lezat.
aerogen, prin in-alarea sporilor de B*anthracis* pe cale alimentar (consum de carne de la animale
bolnave de antra1 insufcient prelucrate termic)
Un ma<oritatea cazurilor antra1ul se manifestP ca boalP profesionalP a Nngri<itorilor de animale,
personalului de la abatoare, Nntreprinderi de prelucrare a produselor animaliere, veterinarilor,
zoote-nicienilor, mPcelarilor, tPbPcarilor, etc.
<ormele clinice de antra)
Antra)ul cutanat , \pustula malignP) (forma cea mai frecventP). porii intrP printr-o leziune a
tegumentului, germineazP Oi prolifereazP la poarta de intrare, cu dezvoltarea unui edem gelatinos
local caracteristic.
5a poarta de intrare, peste 12-'3 ore de la penetrare, apare o papulP, care evolueazP rapid Nntr-o
veziculP, apoi Nn pustulP cu conQinut sanguinolent. 5a spargerea pustulei se formeazP o leziune
necroticP, prezentRnd Nn centru o escarP neagrP Nncon<uratP de vezicule satelite. 5eziunea se
localizeazP mai frecvent pe mRini, faQP, ceafP, etc.
:Ptrunderea Nn sRnge determinP diseminarea sistemicP a bacteriei.
Antra)ul pulmonar apare la in-alarea sporilor de B* anthracis , care sunt NnglobaQi de
macrofagele alveolare unde ei germineazP Oi se multiplicP, determinRnd o pneumonie foarte gravP
cu edem.
LrmeazP infectarea ganglionilor limfatici mediastinali cu dezvoltarea unei necroze -emoragice.
:acientul manifestP febrP, stare de rPu, mialgie, tuse ne-productivP. $in ganglionii limfatici infecQia
poate trece Nn sRnge.
$ecesul poate surveni Nn 2* -.
Antra)ul digestiv apare Nn urma consumului de carne infectatP. Un mucoasa intestinalP se
dezvoltP procese identice cu cele din antra1ul cutanat (enterocolitP ulceroasP). Alinic: vomP Oi
diaree, cu sRnge Nn masele fecale.
:oate urma invazia ganglionilor limfatici mezenterici Oi a sRngelui, asociatP cu prostraQie profundP,
Ooc Oi moarte.
0eningita poate apare (foarte rar) ca urmare a oricPrei forme de antra1.
!relevate (Nn funcQie de forma clinicP): e1sudat din leziunea cutanatP, sputP, sRnge, 5A=, materii
fecale, bioptate din ganglioni limfatici, probe necroptice, probe de la animalul suspect Oi elemente
din mediul e1tern
E)amenul microscopic0 direct, =2I. Un frotiuri pregPtite din prelevate Oi colorate .ram sau cu
albastru de metilen se observP bacili mari cu morfologia caracteristicP, izolaQi sau Nn lanQuri scurte.
porii sunt rareori prezenQi.
E)amenul bacteriologic :relevatele monomicrobiene se NnsPmRnQeazP pe gelozP Oi gelozP-sRnge,
iar cele polimicrobiene se NncPlzesc Nn prealabil 1J min la 7, grade A. 2ncubarea la '7 A timp de 2*
ore. Rngele 8 Nn bulion glucozat, repicPri zilnice timp de 7 zile pe gelozP-sRnge. /1aminarea
coloniilor crescute, selecQia celor suspecte Oi acumularea lor. 2dentifcarea culturii pure acumulate Oi
diferenQierea de antracoizi.
E)amenul biologic 9 e inoculeazP prelevatele la cobai sau Ooareci, care sunt foarte sensibili la
infecQie. $upP moartea lor ('3-*4-) bacilii sunt depistaQi Nn frotiuri din sRnge Oi organe. $epistarea
"g poliza-aridice termostabile Nn prelevate (reacQia de precipitare inelarP "scoli)
Diagnosticul serologic. "c anti-antra1 pot f depistaQi la convalescenQi Nn =: sau =IA
Diagnosticul imunologic (proba cutanatP alergicP). e pune Nn evidenQP starea de
-ipersensibilizare prin inocularea intradermicP a J,1 ml de antra1inP (e1tract din tulpina vaccinantP
de B*anthracis0* =eacQie pozitivP 8 edem Oi -iperemie cu diametrul de peste 4 mm.
%ratamentul antra)ului0 "ntibiotice (peniciline, cefalosporine, ?uoroc-inolone); 2munoglobulina
antiantra1
!ro'la)ia speci'c; a antra)ului $epistarea Oi izolarea animalelor bolnave, incinerarea
animalelor moarte sau Nngroparea adRncP a cadavrelor Oi acoperirea cu var nestins. Faccinarea
animalelor. 2munizarea personalului e1pus cu vaccin viu atenuat , vaccin acelular (elaborat din
tulpini acapsulate avirulente, conwinRnd proteina :"). Un curs de elaborare 8 vaccin cu :" vi antigen
capsular.
26. !esta. &lasi'carea agentului patogen 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate. <ormele clinice de pesta. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Regulile
de recoltare transportare si e)aminare a prelevatelor. Metodele microscopica
bacteriologica si serologica. !ro'la)ia speci'ca a pestei.
!esta (din latinP pestis, maladie contagioasP) este o maladie cu multiple fawete mortale pentru om.
/a este cauzatP de Sersinia pestis, descoperitP de "le1andre Wersin de la 2nstitutul :asteur Nn 149*.
&lasi'care Iamilia /nterobacteriaceae, .enul Wersinia, pecia Sersinia pestis* e disting ' varietPwi
de tulpini - orientalP, medievalP vi anticP.
&aractere mor(otinctoriale 8 Eersiniile reprezintP bastonave drepte, uneori coco-bacterii .ram
negative, uneori colorate bipolar, acapsulate, asporulate, imobile la '7 A.
&aractere de cultur; 8 Eersiniile sunt mi/o anaerobe facultative, cultivP pe medii uzuale la 2,-24
A.
Un #: cultura se manifestP printr-un voal la suprafawP vi un aspect ?oconos Nn interior. :e gelozP
peste *4- apar colonii = mari, cu margini neregulate
"ctivitate bioc-imicP 8 catalaza@, o1idaza-, fermenteazP glucoza, reduce nitrawii Nn nitriwi.
Rezistenta0 Wersiniile sunt rezistente Nn mediul e1tern Oi Nn cadavre de animale.
$upP NnQepPtura unui purice infectat, germenul se multiplicP la locul de inoculare cu formarea unei
vezicule-pustule apoi pPtrund Nn sistemul limfatic vi colonizeazP ganglionii regionali Nn care se
multiplicP. :este 2-, zile apar semne de limfadenitP -emoragicP (bubonul pestos). !esta
bubonic; 8 9JK din cazurile de pestP.
$iseminarea -ematogenP permite bacteriilor sP atingP ansamblul organelor cu apariwia semnelor
clinice de septicemie. "fectarea plPmRnilor duce la pesta pulmonar; secundar;, cu
e1pectorawii sanguinolente bogate Nn germeni, foarte contagioase. Aontactul cu acevti pacienwi
duce, prin contact direct, la apariwia pestei pulmonare primare care prezintP o mortalitate de 9J-
1JJK Nn lipsP de tratament.
!relevate0 punctat din bubon, sputP, sRnge. Coate prelevatele de la o persoanP infectatP sunt
foarte contagioase vi manipularea lor cere mPsuri special de precauwie.
E)amenul direct Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat .ram sau .iemsa poate
f evocator (bacterii .ram-, ovoide, cu colorawie bipolarP). =2I nu este destul de semnifcativ,
deoarece e1istP recwii Nncrucivate cu alte Eesinii. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu
identifcarea ei ulterioarP) este o investigawie de bazP.
Un pesta pulmonarP, diagnosticul este confrmat prin izolarea culturii din sputP sau din aspirat
bronvic. Bemocultura (izolarea culturii din sRnge) reprezintP examenul/cheie 7n %orma septicemic.
:ot f e1aminate vi probe necroptice, deoarece germenul este foarte rezistent Nn cadavre Nn curs de
putrefacwie. $epistarea rapidP a antigenelor I1.
%ratamentul pestei0 "ntibiotice (streptomicinP, gentamicinP, do1iciclinP, cloramfenicol)
!ro'la)ia pestei0 2zolarea bolnavilor; :ersoanele de contact 8 carantinP 3 zile
67. .angrena gazoasa. &lasi'carea agentilor etiologici 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate 4e)oto)ine enzime5. Mani(estarile clinice in dependenta de specia
microbiana. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metoda microscopica izolarea si
identi'carea culturii pure. Diagnosticul rapid. !ro'la)ia si tratamentul speci'c al
gangrenei gazoase.
:articularitPQi ale bacteriilor anaerobe: O1igenul este to1ic (lipsa supero1id dismutazei/catalazei,
pero1idazei); Aresc Nn lipsa o1igenului/potenQial redo1 scPzut; /nergia este obQinutP prin fermentare
AircumstanQe ce favorizeazP infecQiile cu anaerobi: Bipo1ii tisulare (aterosclerozP, necrozP, tumoare
malignP, corp strPin...); Cratament prelungit cu aminozide; tPri de imunosupresie sau
imunodepresie
&LA3#<#&AREA A+AEROF#LOR
Facterii telurice 4sporogene5. :rezente Nn sol, supravieQuesc graQie sporilor termorezistenQi.
Iamilia Bacillaceae .enul Clostridium C* per%ringens C*septicum C*nov"i 2oedematiens0
C*histol"ticum agenQii gangrenei gazoase; C*tetani agentul tetanosului; C*botulinum agentul
botulismului; C*diTcile 8 agentul colitei pseudomembranoase. :atogene, provoacP infecQii specifce
necontagioase
A5OC=2$225/ ."%.=/%/2 ."GO"/
Agen:ii cauzali0 C.perringens 2serotipuri A B C 8 E0; C*nov"i 2oedematiens0; C*septicum;
C*histol"ticum
&aractere mor(otinctoriale0 C* per%ringens - bastonaO gram@ imobil, capsulat, sporogen (sporul
oval sau rotund, central sau subterminal, deformeazP celula bacterianP). 5lte clostridii 8 mobile,
necapsulate
Medii de cultur;: >itt-Carrozzi regenerat, gelozP-sRnge glucozatP, gelozP cu gPlbenuO de ou Oi
lactozP, dilson-#lair
&olonii 8 C*per%ringens 8 lenticulare, -emolitice, clostridiile mobile 8 colonii =, pufoase. 0anifestP
activitate proteoliticP (digestia cazeinei, producerea B2, gelatinaza) Oi za-aroliticP cu producere
abundentP de gaz.
%OD#+E0 Co1ina alfa (lecitinaza) 8 mionecrozP, -emolizP, trombocitolizP, dereglPri de coagulare,
creOterea permeabilitPQii vasculare, inactivarea "C:azei musculare, -ipotensiune, bradicardie, Ooc;
Co1ina teta 8 necrozantP, -emoliticP; Co1ina beta 8 necroza epiteliului intestinal; /nteroto1ina 8
perturbP transportul apei, ionilor Oi a glucozei prin membrana enterocitelor
E+8#ME DE !A%O.E+#%A%E0 colagenaza (to1ina &appa), proteinaza (to1ina lambda), elastaza,
-ialuronidaza (to1ina 0u), "$%-aza (to1ina %u), etc. &A!3ELA 8 rol antifagocitar
BAF#%A% 8 sol, apP, aer, praf; 2ntestin, vagin, tract respirator superior (om Oi animale)
<orme clinice0 .angrena gazoasP (post-traumaticP, post-operatorie); 0ionecroze ; Aelulite,
fasciite; epticemii; Co1iinfecQii alimentare; /nterita necrozantP
!atogenia gangrenei gazoase 9 :orQi de intrare 8 tegumentul sau mucoasele lezate.
Omul se contamineazP: E)ogen - bacteria sau sporul pPtrunde Nn plaga contaminatP cu sol, apP,
praf (accidente rutiere, de muncP, etc.) 8 gangrena gazoas; post9traumatic;Z gangrena
gazoas; uterin; (urmare a avortului septic).
Endogen 8 ?ora internP a bolnavului contamineazP plaga (c-irurgie septicP visceralP, c-irurgia
ortopedicP, etc) - gangrena gazoas; post9operatorie. .angrena spontan; ? in cancer
intestinal.
&ondi:ii suplimentare pentru apari:ia in(ec:iei0
1. Craumatisme cu necrozP tisularP, -ematom, corpuri strPine
2. :enetrare profundP a germenului
'. :otenQial rB2 scPzut (- J,, F)
*. 0ultiplicarea bacteriilor aerobe asociate (enterobacterii, enterococi, staflococi)
,. 2munitate defcitarP (radioterapie, imunosupresori, antibioticoterapie neadecvatP, etc)
3. 2n<ecQia substanQelor vasoconstrictive
0ultiplicRndu-se bacteriile degradeazP Qesuturile, distrugRndu-le din aproape Nn aproape, find
responsabile de e1tensia infecQiei Oi de to1emie. :rodusele gazoase formate produc disecQia
Qesuturilor.
Alinic: durere localP, edem, mionecrozP, crepitaQie la palpare, scurgeri sero--emoragice, stare
generalP gravP (febrP, -ipotensiune, bradicardie, perturbPri de coagulare, Ooc, posibil deces)
Alte (orme clinice cauzate de C. perringens ? celulite, fasciite, enteritP necrozantP, to1iinfecQii
alimentare
D#A.+O3%#&EL .A+.RE+E# .A8OA3E
&linic 8 crepitaQie, miros fetid, scurgeri -emoragice din plagP. Aonfrmare prin diagnostic
microbiologic
!relevate: puroi, sRnge, lic-id seros, bioptate. :recauQii la prelevare: e1cluderea contactului cu
aerul, transportare imediatP sau utilizarea mediilor de transport lipsite de o1igen.
E)amenul microscopic 8 bastonaOe gram@, Nn cantitPQi mari, asociate cu reacQie leucocitarP slabP
8 2ntervenQie c-irurgicalP imediatP DDDDD
E)amenul bacteriologic 8 condiQii anaerobe (anaerostat, gaz-pac-ete, medii anaerobe), metode
clasice (Geissler, deinberg). 2mportant: bacterii aerobe sau facultative asociate
%ehnici de ampli'care genic;
Diagnostic rapid 8 0ediul >itt-Carrozzi, mediul cu lapte, mediul dilson-#lair
%ratament0 A-irurgical (debridarea plPgilor, eliminarea maselor necrotizate Oi a corpurilor strPine,
drenarea); "dministrarea serului antito1ic polivalent (anti/C*per%ringens C*nov"i C*septicum);
"ntibioterapia cu asociaQii de antibiotice (beta-lactamine, aminozide, metronidazol); O1igenoterapia
-iperbarP 8 incizii cutanate
!ro'la)ia0 prelucrarea minuQioasP a plPgilor, eliminarea corpurilor strPine Oi a Qesuturilor
necrotice, seroterapie preventivP, anato1ina, antibioterapie, supraveg-erea bolnavilor
61. %etanosul. &lasi'carea agentului 4(amilie gen sp.5 (actorii de patogenitate.
!atogeneza tetanosului evolutia simptomelor clinice. Diagnosticul microbiologic.
!relevate. Metoda microscopica izolarea si identi'carea culturii pure. !ro'la)ia si
tratamentul speci'c al tetanosului.
Agentul cauzal 8 C*tetani
&aractere mor(otinctoriale 8 bastonaO mobil, cu ?ageli peritric-i, sporogen. porul rotund este
plasat terminal (bastonaO de tobP). .ram@. 2nert bioc-imic.
Rezisten:a 8 forma vegetativP este sensibilP, sporul supravieQuieOte Nn sol decenii.
%o)ina tetanic;0 Cetanolizina 8 -emolizP; Cetanospasmina 8 contracturi ai muOc-ilor striaQi.
AompusP din 2 fragmente proteice: fragmentul A (to1ic, neimunogen) Oi fragmentul F (ato1ic,
imunogen).
Babitat 8 sol, intestinul omului, animalelor
!or:i de intrare 8 tegumentul mucoasele lezate (plPgi, arsuri, mucoasa uterinP post-partum,
intervenQii c-irurgicale, ulcere varicoase, focare dentare, droguri intravenoase, etc.), cordonul
ombilical la nou-nPscuQi.
C* tetani este o bacterie ne-invazivP, multiplicRndu-se la poarta de intrare Oi elaborRnd to1ina, care
difuzeazP Nn organism.
Mecanismul de ac:iune al to)inei: la nivelul plPcii motrice neuro-musculare to1ina completP
penetreazP Nntr-o veziculP de endocitozP, find transportatP pe calea retro-a1onalP pRnP la prima
sinapsP a mPduvei spinPrii. "ici to1ina traverseazP spaQiul intersinaptic Oi urmeazP calea spre %A.
5ocul de atac al to1inei Nl constituie sinapsa dintre motoneuron Oi neuronii cPilor de in-ibiQie.
Cetanospasmina blocheaz; eliberarea glicinei 4inhibitor al motoneuronului5 de c;tre
interneuron Ai permite contrac:ia simultan; a perechilor de muAchi protagonist9
antagonist producKnd paralizie spastic; 4rigid;5
&linica tetanosului0 2ncubaQia 8 3-1, zile (' zile-' sPptPmRni). emne clinice 8 trismus
(contracturP dureroasP a muOc-ilor masticatori), facies sardonicus (contracQii ale muOc-ilor feQei),
an1ietate, contracturi generalizate cu paro1isme spontane sau declanOate de stimuli e1terni
(zgomot, luminP, etc), poziQia corpului Nn formP de arc (opistotonus), dereglPri de vorbire. Iebra
lipseOte. 0oarte prin asf1ie (spasm laringean) sau stop cardiac.
Diagnostic de laborator. :relevate: secreQii din plagP, material de pansament, medicamente, etc.
/1amenul microscopic (de orientare). /1amenul bacteriologic (tardiv, de confrmare). /1amenul
biologic (depistarea to1inei prin infectarea Ooriceilor cu apariQia semnelor clinice ale maladiei peste
2*-*4 ore), identifcarea to1inei prin =% cu anti-seruri. /1amenul serologic 8 dozarea antito1inelor
pentru studierea imunitPQii populaQiei (=:, =5", =B"2, /52")
%ratament0 er imun antitetanic (gama-globulinP specifcP) intramuscular, intravenos; "nato1inP
tetanicP; Cratament simptomatic (sedative, miorela1ante, antibioterapie, respiraQie asistatP, etc)
!ro'la)ie0 2munizarea activP cu anato1inP tetanicP (conform calendarului vaccinPrii 8 "$C:, "$C,
"C); Un caz de plagP: prelucrarea corectP, anato1inP, ser imun antito1ic
6$. Fotulismul. &lasi'carea agentului cauzal 4(amilie gen sp.5 (actorii de
patogenitate. !atogeneza botulismului principalele simptome clinice ale into)icatiei
botulinice. Diagnosticul microbiologic. Materiale de e)aminat. Depistarea si
identi'carea to)inelor botulinice. #zolarea si identi'carea &.botulinum. !ro'la)ia si
tratamentul speci'c al botulismului.
Agentul cauzal 8 C*botulinum
&aractere mor(otinctoriale 8 bastonaO mobil, sporogen, gram@. porul este ovoid, subterminal
(aspect de rac-etP de tenis), termorezistent, distrus la 12J grade 8 1, minute (autoclavare).
cindeazP proteinele Oi glucidele cu formare de gaze Oi acizi (acetic, butiric, lactic, etc).
<actori de patogenitate 8 to)ina botulinicP serotipuri AFA,$,E,I,.. /ste de naturP proteicP,
antigenicP, specifcP de tip, transformabilP Nn anato1inP. $oza letalP pentru om 8 1-2 xg. tabilP Nn
mediu acid Oi la acQiunea enzimelor digestive. :oate f distrusP prin NncPlzire 1, min la 4J grade sau
1J min la 1JJ grade.
Babitat mi)t 8 sol, ape Oi ?ora comensalP a omului Oi animalelor
%ransmiterea0 "limentar (alimente conservate Nn casP: cRrnaQi, OuncP, <ambon, peOte sPrat sau
afumat, conserve de fructe Oi legume)
&ondi:ii (avorabile to)igenezei: alinitate insufcientP (mai micP de 1J K); -Cemperatura peste
13 grade; "naerobiozP (alimente compacte sau ambala<e ermetice); -:rezenQa glucidelor (conserve
de fructe, legume); Cimp sufcient pentru producerea to1inei (cel puQin 4 zile)
#otulismul infantil apare la sugari sub 3 luni (germinarea Nn intestin a sporilor ve-iculaQi prin
alimente)
:erioada de incubaQie 8 14-93 ore
Co1ina ingeratP este absorbitP Nn sistemul limfatic intestinal, apoi Nn sRnge. "cQioneazP la nivelul
periferic asupra sinapselor cu acetilcolina ca mediator (<oncQiunile neuro-musculare).
0ecanismul acQiunii botuloto1inei: in-ibP eliberarea acetilcolinei din veziculele sinaptice rezultRnd
blocarea stimulPrii nervoase a muOc-iului (paralizii ?asce).
3emne clinice 0 :aralizii Nn sfera nervilor cranieni: diplopie, ptozP palpebralP, midriaz, disfagie,
disartrie, senzaQie de sete; :aralizii descendente; $ereglPri digestive: nausee, vomP, constipaQie;
5ipsa febrei Oi a dereglPrilor cardiace
Aauza decesului: paralizie ?ascP a muOc-ilor respiratori sau stop cardiac
Diagnostic microbiologic
:relevate: ser sangvin, e1tract din alimente, mase vomitive, mase fecale
$epistarea to1inei (=% pe Ooareci, =:, =B"2, =Ao", =5", /52")
%ehnici de biologie molecular;
/1amenul bacteriologic este suplimentarD
C="C"0/%CL5 `2 :=OI25"b2" #OCL520L5L2
%ratament speci'c: seroterapie precoce (ser polivalent, apoi monovalent) asociatP cu
anato1inoterapie
!ro'la)ie: nespecifcP
6*. Di(teria. &lasi'carea agentului patogen 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate. !atogeneza di(teriei si (ormele clinice. Diagnosticul microbiologic.
!relevate patologice. Microscopia directa izolarea si identi'carea culturii pure 4proba
!izu 8acs determinarea to)igenezei di(erentierea biovariantelor5. !ro'la)ia si
tratamentul speci'c al di(teriei.
$2IC/=2" 8 to1iinfecQie acutP, caracterizatP printr-o anginP pseudo-membranoasP cu efecte to1ice $2IC/=2" 8 to1iinfecQie acutP, caracterizatP printr-o anginP pseudo-membranoasP cu efecte to1ice
la distanQP (miocardul, %A Oi rinic-ii). la distanQP (miocardul, %A Oi rinic-ii).
/ste provocatP de mi/o din genul AorEnebacterium. /ste provocatP de mi/o din genul AorEnebacterium.
.enul AorEnebacterium se caracterizeazP prin prezenQa in componenQa peretelui celular: .enul AorEnebacterium se caracterizeazP prin prezenQa in componenQa peretelui celular:
o o "cidului mezo-diaminopimelic "cidului mezo-diaminopimelic
o o "cizilor micolici cu catenP scurtP (22-'4 atomi de A) "cizilor micolici cu catenP scurtP (22-'4 atomi de A)
o o AonQinutul .A Nntre *3-7* K. AonQinutul .A Nntre *3-7* K.
:rezintP asemPnPri cu mi/o din genurile 0Ecobacterium Oi %ocardia. :rezintP asemPnPri cu mi/o din genurile 0Ecobacterium Oi %ocardia.
&lasi'carea &lasi'carea genului AorEnebacterium genului AorEnebacterium
Aorinebacterii ftopatogene Aorinebacterii ftopatogene
Aorinebacterii patogene pentru animale, care afecteazP accidental omul: Aorinebacterii patogene pentru animale, care afecteazP accidental omul: C*pseudotuberculosis C*pseudotuberculosis
C*ulcerans C*ulcerans
Aorinebacterii cu tropism uman: Aorinebacterii cu tropism uman:
pecie patogenP: pecie patogenP: C*diphtheriae C*diphtheriae (biovaruri (biovaruri gravis mitis intermedius gravis mitis intermedius) )
pecii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): pecii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C*xerosis C*pseudodiphthericum C*'ei?eium C*xerosis C*pseudodiphthericum C*'ei?eium, ,
etc etc
&aractere mor(otinctoriale &aractere mor(otinctoriale ale ale C*diphtheriae C*diphtheriae
#acterii (bastonaOe) drepte sau puQin Nncurbate, cu e1tremitPQile rotun<ite sau NngroOate (aspect de #acterii (bastonaOe) drepte sau puQin Nncurbate, cu e1tremitPQile rotun<ite sau NngroOate (aspect de
-alterP sau de mPciucP). Un frotiuri se aran<eazP ungiular, Nn palisade sau sub forma caracterelor -alterP sau de mPciucP). Un frotiuri se aran<eazP ungiular, Nn palisade sau sub forma caracterelor
c-inezeOti, cifre romane sau litere ma<uscule: W, 0, %, F... 2mobile, c-inezeOti, cifre romane sau litere ma<uscule: W, 0, %, F... 2mobile, a asporogene, sporogene, ne necapsulate. capsulate.
e coloreazP e coloreazP .P .P, pentru evidenQierea granulaQiilor de volutinP - 5oe[er, %eisser. , pentru evidenQierea granulaQiilor de volutinP - 5oe[er, %eisser.
&aractere de cultur; Ai biochimice &aractere de cultur; Ai biochimice
C*diphtheriae C*diphtheriae este o specie facultativ anaerobP, posedP catalazP, citocromi a,b,c, o1idazo-. este o specie facultativ anaerobP, posedP catalazP, citocromi a,b,c, o1idazo-.
Cemperatura optimP de cultivare '7 Cemperatura optimP de cultivare '7] ]A, pB 7,*. A, pB 7,*.
Medii de cultur; elective0 Medii de cultur; elective0 0ediul 5oe[er (ser bovin coagulat): colonii , mici, netede, opace, 0ediul 5oe[er (ser bovin coagulat): colonii , mici, netede, opace,
albe-cenuOii, albe-cenuOii, apar apar peste 13-2* ore de cultivare; .elozP-sRnge peste 13-2* ore de cultivare; .elozP-sRnge
Medii de cultur; selective di(eren:iale0 Medii de cultur; selective di(eren:iale0 0ediul Alauberg (gelozP-sRnge cu telurit de potasiu). 0ediul Alauberg (gelozP-sRnge cu telurit de potasiu).
C*diphtheriae gravis: C*diphtheriae gravis: colonii =, mari, negre, crenelate, aspect de \?oare de margaretP), colonii =, mari, negre, crenelate, aspect de \?oare de margaretP),
ne-emolitice; ne-emolitice; mitis mitis: colonii , mi<locii, negre, bombate, cu zonP de -emolizP; 0ediul Cinsdale : colonii , mi<locii, negre, bombate, cu zonP de -emolizP; 0ediul Cinsdale
(gelozP-ser-cistinP-telurit de potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu -alou brun ; 0ediul #ucin (gelozP- (gelozP-ser-cistinP-telurit de potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu -alou brun ; 0ediul #ucin (gelozP-
sRnge cu -inozol) 8 colonii albastre sRnge cu -inozol) 8 colonii albastre
Medii de transport0 Medii de transport0 gelozP-ser semilic-idP cu telurit de >; 0ediul OAC (ou-cistinP-ser-telurit) gelozP-ser semilic-idP cu telurit de >; 0ediul OAC (ou-cistinP-ser-telurit)
5ctivitatea biochimic a C*diphtheriae: 5ctivitatea biochimic a C*diphtheriae:
:roteoliticP: :roteoliticP: L Lreaza- (testul Ga&s), cistinaza@ (testul :izu), indol-. Ga-aroliticP: reaza- (testul Ga&s), cistinaza@ (testul :izu), indol-. Ga-aroliticP: 6ravis 6ravis: glucoza@, : glucoza@,
amidon@, za-aroza-; amidon@, za-aroza-; Mitis Mitis: glucoza@, amidon-, za-aroza-. e disting 22 lizotipuri de : glucoza@, amidon-, za-aroza-. e disting 22 lizotipuri de C*diphtheriae C*diphtheriae Oi Oi
multiple serogrupuri (antigen O poliza-aridic) Oi serovaruri (antigen > proteic). multiple serogrupuri (antigen O poliza-aridic) Oi serovaruri (antigen > proteic).
<actori de patogenitate <actori de patogenitate
1. 1. Co1ina diftericP - origine proteicP, secretatP de tulpinile lizogene (profagi Co1@), Co1ina diftericP - origine proteicP, secretatP de tulpinile lizogene (profagi Co1@), 7n pre$en#a unor 7n pre$en#a unor
cantit#i reduse de :e* cantit#i reduse de :e* /1oto1inP tipicP (fragmente polipeptidice " Oi #). /1oto1inP tipicP (fragmente polipeptidice " Oi #). Mecanismul de ac#iune Mecanismul de ac#iune - -
stoparea sintezei proteice prin inactivarea factorului de elongare /I-2 (activitate de "$:- stoparea sintezei proteice prin inactivarea factorului de elongare /I-2 (activitate de "$:-
riboziltransferazP). Aonduce la moartea celulei afectate. riboziltransferazP). Aonduce la moartea celulei afectate. Co1ina difuzeazP Nn organism perturbRnd Co1ina difuzeazP Nn organism perturbRnd
funcQionarea diferitor organe (%A, cord, rinic-i). :oate f transformatP Nn anato1inP, utilizatP Nn funcQionarea diferitor organe (%A, cord, rinic-i). :oate f transformatP Nn anato1inP, utilizatP Nn
vaccinare. vaccinare.
2. 2. /nzime de patogenitate: -ialuronidaza, neuraminidaza /nzime de patogenitate: -ialuronidaza, neuraminidaza
!ursa de in%ec#ie !ursa de in%ec#ie: bolnavul cu difterie Oi purtPtorii sPnPtoOi de germeni (colonizeazP rinofaringele, : bolnavul cu difterie Oi purtPtorii sPnPtoOi de germeni (colonizeazP rinofaringele,
rareori tegumentul sau con<unctiva). rareori tegumentul sau con<unctiva).
Mecanismele 1i cile de transmitere Mecanismele 1i cile de transmitere: $irect pe cale aerogenP (picPturi) sau contact cu plPgi : $irect pe cale aerogenP (picPturi) sau contact cu plPgi
contaminate. 2ndirect prin obiecte (<ucPrii, cPrQi), praf sau alimente contaminate (lactate). contaminate. 2ndirect prin obiecte (<ucPrii, cPrQi), praf sau alimente contaminate (lactate).
5a poarta de intrare bacteriile se multiplicP Oi provoacP un focar in?amator local, determinat de 5a poarta de intrare bacteriile se multiplicP Oi provoacP un focar in?amator local, determinat de
acQiunea to1inei, care find ulterior difuzatP pe cale limfo- Oi -ematogenP provoacP starea de acQiunea to1inei, care find ulterior difuzatP pe cale limfo- Oi -ematogenP provoacP starea de
into1icaQie generalP. Iocarul in?amator se localizeazP Nn faringe (angina diftericP), mai rar Nn laringe into1icaQie generalP. Iocarul in?amator se localizeazP Nn faringe (angina diftericP), mai rar Nn laringe
(crupul difteric), nas, urec-i, con<unctivP, mucoasa organelor genitale, plPgi cutanate. 5eziunile (crupul difteric), nas, urec-i, con<unctivP, mucoasa organelor genitale, plPgi cutanate. 5eziunile
locale se caracterizeazP prin in?amaQie fbrinoasP. /1oto1ina cauzeazP necrozP, dilatarea vaselor Oi locale se caracterizeazP prin in?amaQie fbrinoasP. /1oto1ina cauzeazP necrozP, dilatarea vaselor Oi
creOterea permeabilitPQii, eliminarea fbrinogenului, care coaguleazP cu formarea unei creOterea permeabilitPQii, eliminarea fbrinogenului, care coaguleazP cu formarea unei
pseudomembrane fbrinoase. /a conQine bacterii, -ematii, :0% Oi celule necrozate. e detaOeazP pseudomembrane fbrinoase. /a conQine bacterii, -ematii, :0% Oi celule necrozate. e detaOeazP
difcil, nu se dizolvP Nn apP, este reproductibilP difcil, nu se dizolvP Nn apP, este reproductibilP in situ in situ Nn cRteva ore. 0embrana are tendinQP sP se Nn cRteva ore. 0embrana are tendinQP sP se
e1tindP. Un forma malignP difteria este NnsoQitP de edem al gRtului, semne to1ice Oi paralizia vPlului e1tindP. Un forma malignP difteria este NnsoQitP de edem al gRtului, semne to1ice Oi paralizia vPlului
palatin. 2nto1icaQia generalP afecteazP % (disfagie, paralizii), sistemul cardio-vascular (miocardite), palatin. 2nto1icaQia generalP afecteazP % (disfagie, paralizii), sistemul cardio-vascular (miocardite),
suprarenalele (insufcienQP a suprarenalelor), rinic-ii (nefrozP). Culpini de suprarenalele (insufcienQP a suprarenalelor), rinic-ii (nefrozP). Culpini de C*ulcerans C*ulcerans pot produce pot produce
to1inP identicP cu cea diftericP. to1inP identicP cu cea diftericP.
Metode de diagnostic Metode de diagnostic
1. 1. /1amenul microscopic (.ram, 5oe[er, %eisser) /1amenul microscopic (.ram, 5oe[er, %eisser), m , microscopia icroscopia i imuno?uorescentP muno?uorescentP
2. 2. /1amenul bacteriologic (izolarea, identifcarea culturii pure). tudierea to1igenezei 8 obligator. e /1amenul bacteriologic (izolarea, identifcarea culturii pure). tudierea to1igenezei 8 obligator. e
efectueazP prin =% cu ser antito1ic efectueazP prin =% cu ser antito1ic in vivo in vivo (cobai), (cobai), in vitro in vitro (=: /le&), sau depistarea genei (=: /le&), sau depistarea genei %o) %o) Nn Nn
prelevat sau Nn cultura purP prin :A=. prelevat sau Nn cultura purP prin :A=.
'. '. /1amenul serologic 8 retrospectiv, /1amenul serologic 8 retrospectiv,
=" cu seruri perec-i (2 sPptPmRnP Oi a 222a) Oi culturP de =" cu seruri perec-i (2 sPptPmRnP Oi a 222a) Oi culturP de C*diphtheriae C*diphtheriae. . Citru s Citru semnifcativ 8 emnifcativ 8 1:1JJ sau 1:1JJ sau
creOterea titrului de "c. creOterea titrului de "c.
/valuarea titrului de antito1ine Nn serul bolnavului. 5a debutul bolii el este absent sau nu depPOeOte /valuarea titrului de antito1ine Nn serul bolnavului. 5a debutul bolii el este absent sau nu depPOeOte
J,, L2/ml J,, L2/ml
>eceptivitatea la di%terie >eceptivitatea la di%terie poate f determinatP prin: Cestul c-ic& ( poate f determinatP prin: Cestul c-ic& (in vivo in vivo); =% ); =% in vitro; in vitro; =B"2; /52"; =B"2; /52";
Citru antito1inelor Citru antito1inelor M M J,1 L2/ml 8 protector J,1 L2/ml 8 protector
Citru inferior J,J1 L2/m Citru inferior J,J1 L2/ml l 8 lipsa protecQiei 8 lipsa protecQiei
%ratamentul di(teriei0 %ratamentul di(teriei0 eroterapie precoce (ser antito1ic antidifteric, 2g). %eutralizeazP activitatea eroterapie precoce (ser antito1ic antidifteric, 2g). %eutralizeazP activitatea
to1inei, blocRnd f1area ei pe receptorii celulari. "ntibioticoterapie (macrolide, tetracicline, to1inei, blocRnd f1area ei pe receptorii celulari. "ntibioticoterapie (macrolide, tetracicline,
cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine). "sigurP eradicarea germenilor. Cratament simptomatic cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine). "sigurP eradicarea germenilor. Cratament simptomatic
!ro'la)ia speci'c; a di(teriei0 !ro'la)ia speci'c; a di(teriei0 Faccinarea obligatorie a copiilor conform calendarului de Faccinarea obligatorie a copiilor conform calendarului de
vaccinPri cu anato1inP diftericP. /1istP vaccinuri asociate: "$C, "$C:. vaccinPri cu anato1inP diftericP. /1istP vaccinuri asociate: "$C, "$C:. Faccinarea primara cu "$C: Faccinarea primara cu "$C:
la *-,-3 luni, revaccinarea la 22-2* luni cu "$C:, la 3-7, apoi la 1*-1, ani cu "$C. la *-,-3 luni, revaccinarea la 22-2* luni cu "$C:, la 3-7, apoi la 1*-1, ani cu "$C. =ecent a fost =ecent a fost
obQinut un vaccin sintetic antidifteric. =eprezintP un polipeptid situat la <oncQiunea fragmentelor " Oi obQinut un vaccin sintetic antidifteric. =eprezintP un polipeptid situat la <oncQiunea fragmentelor " Oi
# a to1inei difterice, o moleculP peptidicP \purtPtoare) Oi un ad<uvant sintetic. # a to1inei difterice, o moleculP peptidicP \purtPtoare) Oi un ad<uvant sintetic.
6,. %usea convulsiva. &lasi'carea agentului cauzal 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate. !atogeneza tusei convulsive stadiile bolii. Diagnosticul microbiologic.
!relevate. #zolarea 4metode de insamintare5 si identi'carea culturii pure metoda
serologica. !ro'la)ia si tratamentul speci'c al tusei convulsive.
<amilia <amilia Balobacteriaceae Balobacteriaceae
.enul .enul #ordetella #ordetella
3pecii0 3pecii0
Bordetella pertussis Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive) (agentul tusei convulsive)
Bordetella parapertussis Bordetella parapertussis (agentul parapertusei) (agentul parapertusei)
Bordetella bronhiseptica Bordetella bronhiseptica (pneumonii, bacteriemii) (pneumonii, bacteriemii)
Bordetella avium Bordetella avium
Bordetella holmensii Bordetella holmensii (izolatP din -emoculturi) (izolatP din -emoculturi)
Bordetella hin$ii Bordetella hin$ii (izolatP din prelevate respiratorii) (izolatP din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum Bordetella trematum (infecQii cutanate Oi auriculare) (infecQii cutanate Oi auriculare)
&aractere mor(obiologice F. pertussis &aractere mor(obiologice F. pertussis
Aocobacterii Aocobacterii .9 .9, asporogene, imobile, formeazP microcapsulP, Nn frotiu se dispun separat, Nn perec-i , asporogene, imobile, formeazP microcapsulP, Nn frotiu se dispun separat, Nn perec-i
sau lanQuri scurte. =eprezintP mi/o strict aerobe, foarte pretenQioase la cultivare. sau lanQuri scurte. =eprezintP mi/o strict aerobe, foarte pretenQioase la cultivare.
Medii speciale de izolare0 Medii speciale de izolare0 mediul #ordet-.engou (gelozP-sRnge cu amidon Oi glicerinP); gelozP- mediul #ordet-.engou (gelozP-sRnge cu amidon Oi glicerinP); gelozP-
cazeinP-sRnge-cPrbune activat cazeinP-sRnge-cPrbune activat
Mediul de transport "uzne:ov Mediul de transport "uzne:ov (soluQie tampon fosfat, J,,K agar-agar, J,2K cPrbune activat) (soluQie tampon fosfat, J,,K agar-agar, J,2K cPrbune activat)
:este '-, zile de incubare Nn atmosferP umedP la '7 :este '-, zile de incubare Nn atmosferP umedP la '7] ] A apar colonii mici, bombate, lucioase, cu A apar colonii mici, bombate, lucioase, cu
aspect de picPturi de mercur, -emolitice (corespund bacteriilor virulente 8 faza 2), forme = 8 aspect de picPturi de mercur, -emolitice (corespund bacteriilor virulente 8 faza 2), forme = 8
avirulente, faza 2F. avirulente, faza 2F.
B*pertussis B*pertussis manifestP activitate bioc-imicP redusP: o1idaza@, nu fermenteazP glucidele, ureaza-, manifestP activitate bioc-imicP redusP: o1idaza@, nu fermenteazP glucidele, ureaza-,
nitrat-reductaza- . nitrat-reductaza- .
3tructura antigenic; 3tructura antigenic; a a B*pertussis B*pertussis este comple1P: "g capsulare poliza-aridice; "g proteice; "g este comple1P: "g capsulare poliza-aridice; "g proteice; "g
fmbrial ; (-emaglutinina); "g lipopoliza-aridic. fmbrial ; (-emaglutinina); "g lipopoliza-aridic.
<actorii de patogenitate. <actorii de patogenitate. 5de$ine: 5de$ine: Bemaglutinina 'lamentoas; Bemaglutinina 'lamentoas; (purtatP de pili). :ermite (purtatP de pili). :ermite
ataOarea bacteriei la mucoasa tractului respirator, de asemenea se f1eazP pe macrofagi Oi ataOarea bacteriei la mucoasa tractului respirator, de asemenea se f1eazP pe macrofagi Oi
limfocite. limfocite. Aglutinogene Aglutinogene. :roteine de suprafaQP situate pe fmbrii. :articipP la ataOarea . :roteine de suprafaQP situate pe fmbrii. :articipP la ataOarea B*pertussis B*pertussis
la celulele epiteliale. la celulele epiteliale. !ertactina !ertactina. :roteinP a membranei e1terne, permite f1area pe membrana . :roteinP a membranei e1terne, permite f1area pe membrana
celulelor eucariote celulelor eucariote 3ubunitatea F a to)inei pertusice 3ubunitatea F a to)inei pertusice. e f1eazP pe leucocite Oi NmpiedicP . e f1eazP pe leucocite Oi NmpiedicP
migrarea lor spre focarul in?amator. migrarea lor spre focarul in?amator. 9oxine: 9oxine: %o)ina pertussis %o)ina pertussis (citoto1inP de tip "-#). "cQioneazP (citoto1inP de tip "-#). "cQioneazP
asupra diferitor celule eucariote, mPrind concentraQia intracelularP de "0: ciclic (Nn special Nn asupra diferitor celule eucariote, mPrind concentraQia intracelularP de "0: ciclic (Nn special Nn
celulele epiteliale ale C=). :rovoacP -iperlimfocitozP, sensibilizare la -istaminP, -ipersecreQie de celulele epiteliale ale C=). :rovoacP -iperlimfocitozP, sensibilizare la -istaminP, -ipersecreQie de
insulinP. insulinP. Adenilat9ciclaza9hemolizin; Adenilat9ciclaza9hemolizin;. Bemolizina provoacP moartea macrofagelor Oi . Bemolizina provoacP moartea macrofagelor Oi
monocitelor, adenilat-ciclaza perturbP activitatea bactericidP a :0%, monocitelor Oi macrofagelor Oi monocitelor, adenilat-ciclaza perturbP activitatea bactericidP a :0%, monocitelor Oi macrofagelor Oi
stimuleazP secreQia sero-mucoasP a cPilor respiratorii. stimuleazP secreQia sero-mucoasP a cPilor respiratorii. %o)ina dermonecrotic; %o)ina dermonecrotic;. e elibereazP Nn . e elibereazP Nn
urma lizei bacteriene. urma lizei bacteriene. %o)ina citotraheal; %o)ina citotraheal;. .licopeptid care in-ibP sinteza "$%, provocRnd . .licopeptid care in-ibP sinteza "$%, provocRnd
distrugerea celulelor ciliate distrugerea celulelor ciliate Endoto)ina Endoto)ina
!ursa de in%ec#ie !ursa de in%ec#ie 8 omul bolnav, Nn special Nn perioada de debut al bolii. 8 omul bolnav, Nn special Nn perioada de debut al bolii.
Mecanismul de transmitere Mecanismul de transmitere 8 aerogen, prin picPturi 8 aerogen, prin picPturi
B*pertussis B*pertussis manifestP tropism pentru mucoasa cPilor respiratorii: faringe, tra-ee, bronOii, bron-iole, manifestP tropism pentru mucoasa cPilor respiratorii: faringe, tra-ee, bronOii, bron-iole,
c-iar alveole. "lterarea epitelilului ciliat NmpiedicP eliminarea mucusului, el find eliminat doar prin c-iar alveole. "lterarea epitelilului ciliat NmpiedicP eliminarea mucusului, el find eliminat doar prin
tuse. Cusea survine din cauza iritaQiei mucoasei de cPtre endoto1ina bacterianP. /1citaQia de lungP tuse. Cusea survine din cauza iritaQiei mucoasei de cPtre endoto1ina bacterianP. /1citaQia de lungP
duratP a receptorilor terminali ai nervului pneumogastric determinP un ?u1 continuu de impulsuri Nn duratP a receptorilor terminali ai nervului pneumogastric determinP un ?u1 continuu de impulsuri Nn
bulbul ra-idian, ce duce la formarea unui focat de e1citaQie dominant. /l atrage e1citaQii nespecifce bulbul ra-idian, ce duce la formarea unui focat de e1citaQie dominant. /l atrage e1citaQii nespecifce
de la alQi receptori, fapt ce determinP accesele de tuse, care devin tot mai grave Oi mai frecvente. de la alQi receptori, fapt ce determinP accesele de tuse, care devin tot mai grave Oi mai frecvente.
Ln stimul puternic poate stinge dominanta, cu atenuarea tusei. Iocarul este foarte stabil, persistP Ln stimul puternic poate stinge dominanta, cu atenuarea tusei. Iocarul este foarte stabil, persistP
Oi dupP dispariQia bacteriei din organism. Un evoluQia tusei convulsive se disting * stadii (perioade): Oi dupP dispariQia bacteriei din organism. Un evoluQia tusei convulsive se disting * stadii (perioade):
:erioada de :erioada de incuba#ie incuba#ie ('-1, zile) ('-1, zile)
:erioada :erioada cataral cataral, foarte contagioasP. AaracterizatP prin tuse seacP, rinoree ('-1* zile) , foarte contagioasP. AaracterizatP prin tuse seacP, rinoree ('-1* zile)
:erioada :erioada convulsiv convulsiv (paro1isticP). "ccese de tuse spasmodicP, epuizantP, asociatP cu cianozP, (paro1isticP). "ccese de tuse spasmodicP, epuizantP, asociatP cu cianozP,
vomP, convulsii. (2-* sPptPmRni) vomP, convulsii. (2-* sPptPmRni)
:erioada de :erioada de convalescen# convalescen# (2-* sPptPmRni) (2-* sPptPmRni)
AomplicaQii grave sunt posibile la copiii sugari: bron-o-pneumonii, encefalite. 2munitatea este AomplicaQii grave sunt posibile la copiii sugari: bron-o-pneumonii, encefalite. 2munitatea este
durabilP, umoralP. =ol protector au "c anti-to1inP pertussis Oi anti--emaglutininP flamentoasP. durabilP, umoralP. =ol protector au "c anti-to1inP pertussis Oi anti--emaglutininP flamentoasP.
&relevate &relevate: mucozitPQi nasofaringiene sau bronOice, recoltate cRt mai precoce. : mucozitPQi nasofaringiene sau bronOice, recoltate cRt mai precoce.
Metode de diagnostic0 Metode de diagnostic0 =2I; /1amenul bacteriologic (NnsPmRnQare cu tamponul sau prin te-nicP =2I; /1amenul bacteriologic (NnsPmRnQare cu tamponul sau prin te-nicP
\plPcilor tuOite)); Ce-nnici de biologie molecularP (:A=); /1amenul serologic (=", =IA, /52"). \plPcilor tuOite)); Ce-nnici de biologie molecularP (:A=); /1amenul serologic (=", =IA, /52").
=eacQiile se pozitiveazP din sPptPmRna a 22 a perioadei convulsive. e e1amineazP seruri perec-i =eacQiile se pozitiveazP din sPptPmRna a 22 a perioadei convulsive. e e1amineazP seruri perec-i
prelevate la interval de 1*-21 zile. emnifcativP este o creOtere de cel puQin * ori a titrului "c. prelevate la interval de 1*-21 zile. emnifcativP este o creOtere de cel puQin * ori a titrului "c.
%ratamentul0 %ratamentul0 /ritromicinP sau cloramfenicol8 cel puQin 1J zile (pRnP la apariQia "c); /ritromicinP sau cloramfenicol8 cel puQin 1J zile (pRnP la apariQia "c);
2munoglobulinP umanP antipertussis 2munoglobulinP umanP antipertussis
!ro'la)ia speci'c;0 !ro'la)ia speci'c;0 2munizarea artifcialP obligatorie cu vaccin "$C:. Aomponentul antipertusic 2munizarea artifcialP obligatorie cu vaccin "$C:. Aomponentul antipertusic
este reprezentat de o suspensie de bordetele de faza 2, adsorbite pe ad<uvant. Faccinul acelular este reprezentat de o suspensie de bordetele de faza 2, adsorbite pe ad<uvant. Faccinul acelular
conQine unele componente bacteriene (anato1ina pertussis, -emaglutinina flamentoasP). /ste mai conQine unele componente bacteriene (anato1ina pertussis, -emaglutinina flamentoasP). /ste mai
bine tolerat, dar mai puQin efcace. 2munoglobulinP umanP antipertussis bine tolerat, dar mai puQin efcace. 2munoglobulinP umanP antipertussis
6-. %uberculoza. &lasi'carea agentilor cauzali 4(amilie gen sp.5. <actorii de
patogenitate. !rimoin(ectia tuberculoasa 9 granulomul tuberculos Vcomple)ul primarV.
Evolutia procesului in(ectios la indivizii cu rezistenta necompromisa. Diagnosticul
microbiologic. Metoda alergica 4proprietatile tuberculinei5 metodele rapide. !ro'la)ia
speci'ca a tuberculozei.
<amilia <amilia 0Ecobacteriaceae 0Ecobacteriaceae
.enul .enul 0Ecobacterium 0Ecobacterium
3pecii0 3pecii0
o o =esponsabile de tuberculoza umanP: =esponsabile de tuberculoza umanP: M*tuberculosis M*bovis M*a%ricanum M*tuberculosis M*bovis M*a%ricanum (\comple1 (\comple1
tuberculosis)) tuberculosis))
o o "gentul leprei: "gentul leprei: M*leprae M*leprae (strict umanP) (strict umanP)
o o 0icobacterii \atipice), condiQionat patogene: 0icobacterii \atipice), condiQionat patogene: M*avium M*ulcerans M*%ortuitum M*avium M*ulcerans M*%ortuitum, , M*?ansasii M*?ansasii
M*marinum M*marinum etc. AauzeazP micobacterioze la persoane imunocompromise. etc. AauzeazP micobacterioze la persoane imunocompromise.
o o 0icobacterii nepatogene: 0icobacterii nepatogene: M*smegmatis M*gastri M*phle" M*smegmatis M*gastri M*phle"
Aaracteristica generalP a micobacteriilor Aaracteristica generalP a micobacteriilor: bastonaOe : bastonaOe .P .P drepte sau uOor Nncurbate, necapsulate, drepte sau uOor Nncurbate, necapsulate,
asporogene, imobile, acido-alcoolorezistente prin te-nica de colorare Gie-l-%eelsen. asporogene, imobile, acido-alcoolorezistente prin te-nica de colorare Gie-l-%eelsen.
M*tuberculosis M*tuberculosis este o bacterie patogenP strict umanP, responsabilP de tuberculozP. /ste sensibilP la este o bacterie patogenP strict umanP, responsabilP de tuberculozP. /ste sensibilP la
cPldurP, luminP solarP directP, raze LF sau b. =ezistentP la frig sau desicare. /ste puQin sensibilP la cPldurP, luminP solarP directP, raze LF sau b. =ezistentP la frig sau desicare. /ste puQin sensibilP la
acizi, baze (se utilizeazP Nn decontaminarea prelevatelor) sau detergenQi Oi foarte sensibilP la soluQia acizi, baze (se utilizeazP Nn decontaminarea prelevatelor) sau detergenQi Oi foarte sensibilP la soluQia
de alcool de 7J de alcool de 7J] ]. .
&aractere mor(otinctoriale0 &aractere mor(otinctoriale0 M*tbc M*tbc este un bastonaO fn sau uOor Nncurbat, Nn frotiu se observP este un bastonaO fn sau uOor Nncurbat, Nn frotiu se observP
izolat, Nn grPmezi sau corzi. e coloreazP izolat, Nn grPmezi sau corzi. e coloreazP i in roOu prin te-nica Gie-l-%eelsen. n roOu prin te-nica Gie-l-%eelsen.
&aractere de cultur;0 &aractere de cultur;0 M*tbc M*tbc este o bacterie strict aerobP, foarte e1igentP la cultivare. Coate este o bacterie strict aerobP, foarte e1igentP la cultivare. Coate
mediile de izolare au la bazP ou coagulat. 0ediul de referinQP 8 mediile de izolare au la bazP ou coagulat. 0ediul de referinQP 8 1o9enstein-:ensen 1o9enstein-:ensen (ou, glicerinP, (ou, glicerinP,
asparaginP). "lte medii solide 8 :opescu (acid glutamic asparaginP). "lte medii solide 8 :opescu (acid glutamic in locul asparaginei in locul asparaginei), Iinn (glutamat de %a). ), Iinn (glutamat de %a).
0ediul lic-id 0ediul lic-id ,a(ton ,a(ton. Aontine saruri minerale, asparagina, glicerina. 0.tbc creste in 4-1J zile sub . Aontine saruri minerale, asparagina, glicerina. 0.tbc creste in 4-1J zile sub
forma de voal. forma de voal. 0icobacteriile patogene cresc lent (perioada de generaQie 8 2J ore), la '7 0icobacteriile patogene cresc lent (perioada de generaQie 8 2J ore), la '7] ]A, pB 3,4- A, pB 3,4-
7,J. Aoloniile de 7,J. Aoloniile de M*tbc M*tbc apar peste 2-* sPptPmRni, sunt colonii =, rugoase, friabile, conopidiforme, apar peste 2-* sPptPmRni, sunt colonii =, rugoase, friabile, conopidiforme,
opace, de culoare crem-be<. opace, de culoare crem-be<. M*bovis M*bovis Oi Oi M*a%ricanum M*a%ricanum formeazP colonii , mici, netede, nepigmentate, formeazP colonii , mici, netede, nepigmentate,
vizibile peste *-4 sPptPmRni. vizibile peste *-4 sPptPmRni.
Activitatea biochimic; Activitatea biochimic; a micobacteriilor patogene: Coate micobacteriile patogene produc o a micobacteriilor patogene: Coate micobacteriile patogene produc o
catalazP termolabilP, distrusP la 34 catalazP termolabilP, distrusP la 34] ]A timp de 2J min. Aelelalte micobacterii posedP catalazP A timp de 2J min. Aelelalte micobacterii posedP catalazP
termostabilP. termostabilP. M*tbs M*tbs Oi Oi M*bovis M*bovis -idrolizeazP ureea. -idrolizeazP ureea. M*tbc M*tbc produce acid nicotinic (niacinP), reduce produce acid nicotinic (niacinP), reduce
nitraQii Nn nitriQi. nitraQii Nn nitriQi. M*bovis M*bovis nu manifestP astfel de activitate. nu manifestP astfel de activitate.
&ompozi:ia chimic; Ai (actorii de patogenitate ai micobacteriilor &ompozi:ia chimic; Ai (actorii de patogenitate ai micobacteriilor
Lipidele Lipidele constituie 2J-*,K din masa celulei. unt reprezentate de acizi micolici Oi ceruri constituie 2J-*,K din masa celulei. unt reprezentate de acizi micolici Oi ceruri
(condiQioneazP transformarea macrofagelor Nn celule epitelioide Oi celule gigante 5ang-ans). Aord- (condiQioneazP transformarea macrofagelor Nn celule epitelioide Oi celule gigante 5ang-ans). Aord-
factorul (sulfo-lipid) perturba respiraQia Nn mitocondrii, induce cultivarea Nn corzi (cosiQe) a factorul (sulfo-lipid) perturba respiraQia Nn mitocondrii, induce cultivarea Nn corzi (cosiQe) a M*tbc M*tbc. .
!olizaharidele !olizaharidele <oacP un rol important Nn formarea "c serici, conferind specifcitatea imunologicP. <oacP un rol important Nn formarea "c serici, conferind specifcitatea imunologicP.
!roteinele !roteinele reprezintP suportul imunitPQii celulare Oi a -ipersensibilitPQii tardive. reprezintP suportul imunitPQii celulare Oi a -ipersensibilitPQii tardive.
ursa de infecQie 8 omul bolnav cu C#A cu leziuni pulmonare cavitare desc-ise Nn bronsii ( ursa de infecQie 8 omul bolnav cu C#A cu leziuni pulmonare cavitare desc-ise Nn bronsii (M*tbc M*tbc
M*a%ricanum M*a%ricanum) sau bovinele bolnave ( ) sau bovinele bolnave (M*bovis M*bovis). Cransmiterea se efectueazP pe cale aerianP (picPturi, ). Cransmiterea se efectueazP pe cale aerianP (picPturi,
praf). =areori este posibilP contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mRini praf). =areori este posibilP contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mRini
contaminate. =eceptivitatea este in?uenQatP de vRrstP Oi factorii de mediu: carenQe nutritive, contaminate. =eceptivitatea este in?uenQatP de vRrstP Oi factorii de mediu: carenQe nutritive,
alcoolism, tratament imunosupresiv, etc alcoolism, tratament imunosupresiv, etc
!rimoin(ec:ia tuberculoas;. !rimoin(ec:ia tuberculoas;. =eprezinta un ansamblu de manifestari clinice, umorale si =eprezinta un ansamblu de manifestari clinice, umorale si
anatomice care se desfasoara in organism in urma primului contact cu agentul C#A. anatomice care se desfasoara in organism in urma primului contact cu agentul C#A. $upP $upP
contaminare contaminare (mai frecvent in copilarie) (mai frecvent in copilarie), la poarta de intrare (9JK - tractul respirator), bacteriile , la poarta de intrare (9JK - tractul respirator), bacteriile
sunt captate de macrofage Nn care se multiplicP (bacterii facultativ intracelulare, NmpiedicP sunt captate de macrofage Nn care se multiplicP (bacterii facultativ intracelulare, NmpiedicP
formarea fagolizosomei). "pare o leziune in?amatoare nespecifcP. :este cRteva sPptPmRni (*-12) formarea fagolizosomei). "pare o leziune in?amatoare nespecifcP. :este cRteva sPptPmRni (*-12)
se dezvoltP o imunitate celularP Oi leziunea e1sudativP evolueazP Nn leziune granulomatoasP. ub se dezvoltP o imunitate celularP Oi leziunea e1sudativP evolueazP Nn leziune granulomatoasP. ub
acQiunea unor cito&ine macrofagii activaQi se diferenQiazP Nn celule epitelioide Oi celule multinucleate acQiunea unor cito&ine macrofagii activaQi se diferenQiazP Nn celule epitelioide Oi celule multinucleate
gigante. /le sunt Nncon<urate de limfocite Oi fbroblaste. "cesta este granulomul tuberculos, semn gigante. /le sunt Nncon<urate de limfocite Oi fbroblaste. "cesta este granulomul tuberculos, semn
caracteristic primo-infecQiei. 2nfecQia se e1tinde pe cale limfaticP, cu afectarea ganglionilor caracteristic primo-infecQiei. 2nfecQia se e1tinde pe cale limfaticP, cu afectarea ganglionilor
regionali. regionali.
&rimoin%ec#ia inaparent &rimoin%ec#ia inaparent. 5a cca 4,K leziunile se vindecP Oi se pot autosteriliza. %ici o e1presie . 5a cca 4,K leziunile se vindecP Oi se pot autosteriliza. %ici o e1presie
clinicP sau radiologicP. clinicP sau radiologicP.
9uberculo$a primar subclinic 9uberculo$a primar subclinic. $acP multiplicarea bacteriilor este masivP, Nn leziunile tuberculoase . $acP multiplicarea bacteriilor este masivP, Nn leziunile tuberculoase
se realizeazP o necrozP cazeoasP (tuberculom). Irecvent are loc calciferea tuberculomului se realizeazP o necrozP cazeoasP (tuberculom). Irecvent are loc calciferea tuberculomului
(leziunea este vizibilP radiologic), cu autosterilizarea spontanP sau cu persistenQa unor bacterii Nn (leziunea este vizibilP radiologic), cu autosterilizarea spontanP sau cu persistenQa unor bacterii Nn
leziune. leziune.
Consecin!ele pri)oinec!iei inaparente sa( s(+clinice Consecin!ele pri)oinec!iei inaparente sa( s(+clinice: : dezvoltarea imunitPQii dezvoltarea imunitPQii
antituberculoase Oi a sensibilizPrii tuberculinice. antituberculoase Oi a sensibilizPrii tuberculinice.
9uberculo$a primar mani%est 9uberculo$a primar mani%est necomplicat* necomplicat* :acienQii au febrP, astenie, pierdere Nn greutate, etc. :acienQii au febrP, astenie, pierdere Nn greutate, etc.
/tapa ganglionarP poate f depPOitP cu diseminPri -ematogene Oi afectarea pleurei, meningelui, /tapa ganglionarP poate f depPOitP cu diseminPri -ematogene Oi afectarea pleurei, meningelui,
mPduvei osoase, paren-imei organelor. 5eziunile pot evolua fe spre agravare, fe spre cicatrizare. mPduvei osoase, paren-imei organelor. 5eziunile pot evolua fe spre agravare, fe spre cicatrizare.
&rimoin%ec#ia cu complica#ii &rimoin%ec#ia cu complica#ii. =areori (1JK cazuri), evoluQia este defavorabilP: masele necrotice sunt . =areori (1JK cazuri), evoluQia este defavorabilP: masele necrotice sunt
evacuate Nn bronOii, vase sanguine, pleurP sau pericard cu formarea unei caverne, unde bacteriile evacuate Nn bronOii, vase sanguine, pleurP sau pericard cu formarea unei caverne, unde bacteriile
se multiplicP intens. Iistulizarea Nntr-un vas sangvin disemineazP infecQia sistemic (tuberculoza se multiplicP intens. Iistulizarea Nntr-un vas sangvin disemineazP infecQia sistemic (tuberculoza
miliarP). tarea generalP este alteratP, apare febrP, tuse, uneori -emoptizie. miliarP). tarea generalP este alteratP, apare febrP, tuse, uneori -emoptizie. Bolnavul este Bolnavul este
contagios elimin=nd bacterii cu sputa* contagios elimin=nd bacterii cu sputa*
%uberculoza secundar; %uberculoza secundar;. e manifestP Nn condiQii de scPdere a reactivitPQii imune, reinfecQii . e manifestP Nn condiQii de scPdere a reactivitPQii imune, reinfecQii
masive sau reactivarea unor focare latente. Iocarele noi apar Nn ritm lent Oi evolueazP cronic fPrP masive sau reactivarea unor focare latente. Iocarele noi apar Nn ritm lent Oi evolueazP cronic fPrP
tendinQP de vindecare spontanP. tendinQP de vindecare spontanP.
Alte (orme clinice de tuberculoz; Alte (orme clinice de tuberculoz;: ganglionarP, meningeanP, osteo-articularP, uro-genitalP. : ganglionarP, meningeanP, osteo-articularP, uro-genitalP.
#munitatea antituberculoas; #munitatea antituberculoas; este celularP, nesterilP. Bipersensibilitatea tardivP NnsoQeOte este celularP, nesterilP. Bipersensibilitatea tardivP NnsoQeOte
imunitatea celularP. "c circulanQi nu au rol protector. imunitatea celularP. "c circulanQi nu au rol protector.
6/. %uberculoza. &lasi'carea agentilor patogeni (actorii de patogenitate. Evolutia
procesului in(ectios in tuberculoza pulmonara la gazda inalt receptiva. Diagnosticul
microbiologic. !relevatele0 recoltarea omogenizarea decontaminarea. &oncentrarea
micobacteriilor din sputa. Microscopia directa izolarea si identi'carea micobacteriilor.
Determinarea spectrului de sensibilitate la antibiotice si chimioterapice. %ratamentul
speci'c al tuberculozei. 3trategia DO%3.
Diagnosticul de laborator al tuberculozei Diagnosticul de laborator al tuberculozei
&relevate &relevate: Nn funcQie de forma clinicP : Nn funcQie de forma clinicP
Un caz de necesitate se efectueazP omogenizarea (decontaminarea) Oi concentrarea prelevatelor. Un caz de necesitate se efectueazP omogenizarea (decontaminarea) Oi concentrarea prelevatelor.
Metode de diagnostic Metode de diagnostic
Examenul microscopic Examenul microscopic 8 frotiuri colorate Gie-l-%eelsen (bastonaOe purpurii izolate) sau cu auraminP 8 frotiuri colorate Gie-l-%eelsen (bastonaOe purpurii izolate) sau cu auraminP
(bastonase galbene pe fondul negru) (bastonase galbene pe fondul negru). .
Examenul bacteriologic Examenul bacteriologic 8 izolarea culturii pure pe mediile speciale, identifcarea ei, testarea 8 izolarea culturii pure pe mediile speciale, identifcarea ei, testarea
sensibilitPQii la c-imioterapice (prin metoda diluQiilor Nn mediu solid) sensibilitPQii la c-imioterapice (prin metoda diluQiilor Nn mediu solid)
&C> &C> pentru detectarea rapidP a micobacteriilor direct Nn prelevate pentru detectarea rapidP a micobacteriilor direct Nn prelevate
(ntradermoreac#ia la tuberculin (ntradermoreac#ia la tuberculin (reacQia 0antou1). e cerceteazP starea de -ipersensibilitate (reacQia 0antou1). e cerceteazP starea de -ipersensibilitate
cutanatP la tuberculinP. Cuberculina reprezintP un fltrat dintr-o culturP bulionicP autoclavatP de cutanatP la tuberculinP. Cuberculina reprezintP un fltrat dintr-o culturP bulionicP autoclavatP de
M*tuberculosis* M*tuberculosis*
:e faQa anterioarP a antebraQului se in<ecteazP i/dermic 2, , sau 1J L2 de tuberculinP Nn volum de :e faQa anterioarP a antebraQului se in<ecteazP i/dermic 2, , sau 1J L2 de tuberculinP Nn volum de
J,1 ml. 5ectura peste 72 ore. =eacQia pozitivP se manifestP printr-o induraQie Oi congestie cu J,1 ml. 5ectura peste 72 ore. =eacQia pozitivP se manifestP printr-o induraQie Oi congestie cu
diametrul superior sau egal cu , mm. 2nterpretarea se efectueazP Nn funcQie de conte1tul clinic diametrul superior sau egal cu , mm. 2nterpretarea se efectueazP Nn funcQie de conte1tul clinic
=eacQia @ indicP cP subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecQie), a fost vaccinat cu #A. =eacQia @ indicP cP subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecQie), a fost vaccinat cu #A.
sau este bolnav de tuberculozP (Nn acest caz diametrul depPOeOte 1J mm). sau este bolnav de tuberculozP (Nn acest caz diametrul depPOeOte 1J mm).
=eacQia negativP e1clude diagnosticul de tuberculozP. =eacQia negativP e1clude diagnosticul de tuberculozP.
%ratamentul tuberculozei0 %ratamentul tuberculozei0 "ntibiotice cu spectru larg: rifampicinP, streptomicinP, &anamicinP; "ntibiotice cu spectru larg: rifampicinP, streptomicinP, &anamicinP;
Iluoroc-inolone; A-imioterapice care in-ibP sinteza acizilor micolici (2zoniazida, :irazinamida, Iluoroc-inolone; A-imioterapice care in-ibP sinteza acizilor micolici (2zoniazida, :irazinamida,
/tambutolul, /tionamida) /tambutolul, /tionamida)
Exigen#ele terapiei antituberculoase: a 7mpiedica selec#ia mutan#ilor re$isten#i 1i a sterili$a defnitiv Exigen#ele terapiei antituberculoase: a 7mpiedica selec#ia mutan#ilor re$isten#i 1i a sterili$a defnitiv
%ocarul* %ocarul*
Un acest scop se utilizeazP asocierea a '-* droguri pe o perioadP de 3-12 luni. Un acest scop se utilizeazP asocierea a '-* droguri pe o perioadP de 3-12 luni.
!ro'la)ia speci'c;0 !ro'la)ia speci'c;0 Faccinarea obligatorie cu vaccinul #A.. /l reprezintP o tulpinP vie avirulentP Faccinarea obligatorie cu vaccinul #A.. /l reprezintP o tulpinP vie avirulentP
de de M*bovis M*bovis. " fost obQinutP de Aalmette Oi .uerin Nn 1921 dupP multiple repicPri (2'J pasa<e) pe . " fost obQinutP de Aalmette Oi .uerin Nn 1921 dupP multiple repicPri (2'J pasa<e) pe
mediu cu cartof, bilP Oi glicerinP. mediu cu cartof, bilP Oi glicerinP.
Faccinul se administreazP i/dermic la vRrsta de Faccinul se administreazP i/dermic la vRrsta de *-, *-, zile de la naOtere. zile de la naOtere. =evaccinarea 8 la 7 ani, apoi =evaccinarea 8 la 7 ani, apoi
peste fecare , ani (persoanele cu reactia 0antou1 negativa). peste fecare , ani (persoanele cu reactia 0antou1 negativa). =evaccinarea se efectueazP la 7 ani =evaccinarea se efectueazP la 7 ani
persoanelor cu proba 0antou1 negativP. persoanelor cu proba 0antou1 negativP.
61. 3i'lisul. &lasi'carea agentului cauzal 4(amilie gen sp.5 (actorii de
patogenitate. !atogeneza si stadiile in(ectiei. 3i'lisul congenital. Diagnosticul
microbiologic al si'lisului. !relevatele in dependenta de stadiile bolii. Metoda
microscopica. Metoda serologica.
A5"2I2A"=/" :2=OAB/C/5O=
3pirochetele 8 bacterii -elicoidale, ?e1ibile Oi mobile (fbrile interne), rPspRndite Nn naturP, unele
comensale ale mucoaselor umane.
<amilia: !pirochaetaceae
.enuri: 9reponema Borrelia !pirochaeta
Cristispira
<amilia: 4eptospiraceae
.enul: 4eptospira
02A=O#2O5O.2" `2 $2".%OC2AL5 $/ 5"#O="CO= "5 2I252L5L2
.enul 9reponema
3pecii : 9*pallidum (patogenP)
subspecii (variante):
o 9*pallidum pallidum (agentul siflisului)
o 9*pallidum endemicum (agentul be<elului, siflis endemic nevenerian 8 leziuni cutanate)
o 9* palidum pertenue (agentul pianului, maladie cutanatP, nevenerianP, zone tropicale Oi
subtropicale)
o 9* carateum (agentul pintei/carate, nevenerianP, "merica AentralP Oi de ud)
Creponeme comensale:
Orale (9*denticola 9*orale, etc)
.enitale (9*phagedenis 9*re%ringens etc)
9*pallidum 8 bacterie fnP, -elicoidalP, cu 4-1* spire regulate Oi capetele ascuQite, mobilP cu miOcPri
de ?e1ie, NnOurubare Oi translaQie. . 9
Eviden:ierea: preparate native (microscopul cu fond negru, contrast de fazP); nu se coloreazP
dupP .ram; =omanovs&E-.iemsa 8 roz-pal; impregnaQie cu sPruri de argint (flamente negre-brune
pe fondul galben); frotiuri #urri 8 necolorate pe fondul negru
Aultivarea 9*pallidum in vitro 8 imposibilP. :asa<e succesive Nn testicule de iepure (tulpina %ic-ols de
9*pallidum). uspensii de astfel de treponeme supravieQuiesc 72 ore Nn mediul 0aEer-%elson (la 2,
grade Nn anaerobiozP).
<actori de patogenitate0 Iactori de adeziune; Iactori de invazie (-ialuronidaza); Iactori de
sensibilizare; /ndoto1ina
upresia rPspunsului imun celular Nn stadiile iniQiale ale bolii
3ursa de in(ec:ie 8 omul bolnav
&;ile de transmitere: e1ual; Aontact indirect (sPrut, obiecte, instrumente c-irurgicale recent
contaminate, transfuzii de sRnge, etc.); Cransplacentar (vertical)
:oarta de intrare 8 tegumentul lezat, mucoasa genitalP, analP, bucalP
:erioada de incubaQie 8 2-3 sPptPmRni (')
Evolu:ia si'lisului
!iflisul primar (*-3 sPptPmRni): 5a poarta de intrare apare Oancrul siflitic: ulceraQie cu baza
induratP, nedureros, bogat Nn treponeme (99K localizare genitalP Oi analP, 1K - bucalP). "denopatie
satelitP. Findecare spontanP a Oancrului este posibila (imunitatea localP).
!iflisul secundar (urmare a diseminPrii sangvine) 8 dupP 3-4 sPpt. de evoluQie: 0anifestPri cutanate
(rozeole, siflide erozive,etc), foarte contagioase; 0anifestPri la nivelul mucoaselor (plPci mucoase);
:oliadenopatie; 5eziuni ale organelor interne (-epatite, nefrite, periostite, meningite, etc);
=Pspunsul imun poate duce la dispariQia leziunilor Nn 1-' luni
!iflisul latent (persoanele la care treponemele persistP Nn ganglioni limfatici Oi splinP): 5ipsa
semnelor clinice; %econtagios ; $urata nedeterminata
!iflisul ter#iar (dupP *-'J ani de la contaminare): "fecQiuni cardio-vasculare (aortite, anevrisme);
"fecQiuni neurologice (tabes, paralizie generalP); "fecQiuni osoase Oi cutanate (gome); $eces posibil
!iflisul congenital: Un timpul graviditPQii 8 moartea fPtului prin afecQiuni poliviscerale. 5a fnele
graviditPQii sau la naOtere 8 leziuni tardive (dentare, osoase, oculare)
2munitatea (nesterilP): LmoralP ; AelularP (protectoare, deprimatP Nn siflisul primar Oi secundar)
!relevate: serozitatea din leziunile primare sau secundare, puncQii din ganglioni limfatici, serul
sangvin, 5A=
Metode de diagnostic0 /1amenul microscopic (siflis primar, secundar); 0icroscopia pe fond
negru, contrast fazP; =2I; 2mpregnare argenticP, coloraQia .iemsa
E)amenul serologic (siflis secundar, terQiar)
(* Reac:ii nespeci'ce (cu "g cardiolipidice): =eacQia F$=5 23eneral 8isease >esearch 4aborator"0
>& 2>:0
2eftinP, facilP, specifcitate redusP; =eacQii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze,
reumatism, graviditate, etc. =IA (dassermann)
((* Reac:ii speci'ce (cu "g treponemice): =IA dassermann sau >olmer; =B"2 ("g 8 lizat din tulpina
%ic-ols f1at pe -ematii); =2I2 ("g 8 suspensie de 9*pallidum f1atP pe lamP); =2C (testul %elson) ("g
8 tulpina %ic-ols a 9*pallidum); =2/ (/52"); :A= (detectarea "$%) Nn 5A=, lic-idul amniotic, Qesut
ECOLEH#A %#%RER#LOR DE A&
=2I2 se pozitiveazP la apariQia Oancrului (o lunP dupP infectare)
F$=5 8 dupP 3 sPptPmRni
=B"2
=2C 8 Nn stadiul secundar, 2 luni dupP infectare
Dup; tratamentul si'lisului: F$=5 se negativeazP prima. "lte reacQii rPmRn pozitive.
%ratamentul0 beta-lactamine, tetracicline, macrolide (rezistenQP la aminoside); =eacQia Ber1-eimer
este posibilP (efectul endoto1inei). :=OI25"b2" 8 depistarea sistematicP activP Oi tratarea
bolnavilor.
62. Forreliozele. &lasi'carea agentilor cauzali ai (ebrei 4ti(osului5 recurente
epidemice si endemice 4(amilie gen sp.5. <actorii de patogenitate. !atogeneza (ebrei
recurente mani(estarile clinice. Diagnosticul microbiologic al (ebrei recurente.
!relevate. E)amenul microscopic. Metoda biologica.
A5"2I2A"=/: Iamilia !pirochaetaceae .enul Borrelia* pecii: B*recurrentis (transmisP prin
pPduc-i); B*duttoni B*hispanica B*persica B*burgdor%eri, etc (transmise prin cPpuOe)
&aractere mor(obiologice0 flamente spiralate cu ,-4 spire neregulate, ?e1ibile Oi mobile, cu
miOcPri de ?e1ie Oi NnOurubare. .9, colorate Nn albastru-violet dupP .iemsa.
&aractere de cultur;: bacterii anaerobe, cultivP in vitro pe medii comple1e Oi in vivo (ou
embrionat, artropode, animale de laborator).
3tructura antigenic;0 variabilitate pronunQatPD
Babitat0 Omul bolnav 8 Nn sRnge Oi Qesuturi infectate; =ozPtoare; Fectori (pPduc-i, cPpuOe) 8 Nn
-emolimfP, salivP, intestin
<ebra recurent; epidemic; 9 "gentul cauzal - B*recurrentis ursa de infecQie 8 omul bolnav,
Fector - &ediculus humanus Aontaminare 8 prin -emolimfa eliberatP la zdrobirea pPduc-ilor, :oarta
de intrare 8 tegumentul lezat, con<unctiva
<ebra recurent; endemic; 9 "genQii cauzali - B*hispanica B*persica B*duttoni, etc, ursa de
infecQie 8 rozPtoarele sPlbatice sau peridomestice, Fectori8cPpuOe din genul Crnithodoros
Aontaminare 8 prin NnQepPturP, prin intermediul lic-idului co1al, prin de<ecQii anale
!atogeneza (ebrei recurente0
:erioada de incuba#ie 8 '-1* zile (borreliile se multiplicP Nn viscere 8 fcat, splinP, creier, etc.)
:erioada %ebril 8 debut brutal, cu febrP *J-*1 grade Oi frison (endoto1ina eliberatP Nn sRnge la
distrugerea borreliilor). "lgii difuze, stare de tifos, semne meningeale, -epato-splenomegalie, icter.
Ariza febrilP dureazP 7 zile.
LrmeazP o perioadP a%ebril de o sPptPmRnP, succedatP de altP crizP termicP cu duratP mai scurtP.
"ccesele se repetP (2-*-1J recurenQe).
Mecanismul recuren:elor0 #orreliile care pPtrund Nn organism prezintP variaQii antigenice
succesive. ub acQiunea anticorpilor bactericizi formaQi la sfRrOitul acceselor febrile se selecteazP
varianta antigenicP responsabilP de urmPtorul acces. Iebra recurentP endemicP are o evoluQie mai
benignP, cu recurenQe mai frecvente.
:relevate: sRnge, 5A=
Metode de diagnostic:
/1amenul microscopic (Nn perioada febrilP): preparate native (fond negru, contrast de fazP); frotiuri
colorate .iemsa; =2I. /1amenul biologic (infectarea cobailor, Oobolanilor)
%ratament0 peniciline, tetracicline, cloramfenicol
!ro'la)ie: lupta contra vectorilor Oi protecQia individualP
66. Forreliozele. &lasi'carea agentului cauzal al bolii LTme 4(amilie gen sp.5.
!atogeneza bolii LTme mani(estarile clinice. Diagnosticul microbiologic al bolii LTme.
!relevate. E)amenul microscopic. #zolarea si identi'carea F.burgdor(eri. Diagnosticul
serologic.
"gentul cauzal 8 Borrelia burgdor%eri 2B*burgdor%eri sensu stricto B*a%$elii B*garinii0
Aaractere morfoculturale 8 bacterie -elicoidalP, mobilP, efectueazP miOcPri de ?e1ie Oi rotaQie. %u
se coloreazP prin metoda .ram. e cultivP lent (cRteva sPptPmRni) numai pe medii speciale.
Babitat Ai contaminare0 =ezervor de infecQie: rozPtoare, animale domestice (cRini, cai, etc),
pPsPri. Fectori: cPpuOe din genurile (xodes Oi 5mbl"omma, QRnQari, tPuni. Aontaminare: prin
NnQepPtura vectorului infectat
2ncubaQie 8 2-* sPptPmRni
<aza primar; (leziune cutanatP 8 eritemul cronic migrator, febrP, cefalee, astenie). $urata 8 '-
* sPpt.
<aza secundar; 8 durata 2-3 sPptPmRni 8 manifestPri neurologice, cardiace, cutanate, osteo-
articulare.
<aza ter:iar; 8 dureazP luni, ani 8 afecQiuni cronice cutanate (acrodermatitP cronicP atrofantP),
articulare (artrite cronice), neurologice (encefalomielite).
:relevate: biopsii cutanate, sRnge, 5A=, lic-id articular
Metode de diagnostic: /1amenul microscopic (preparate native, coloraQia specialP a biopsiilor,
impregnare argenticP), /1amenul bacteriologic, $iagnosticul serologic (=2I2, /52", destern-blot),
:A=
%ratament 8 peniciline, tetracicline
!ro'la)ie 8 informarea populaQiei, e1tragerea cPpuOelor
177. Leptospirozele. &lasi'carea agentilor patogeni 4(amilie gen sp. s@v5. <actorii de
patogenitate ai leptospirelor. !atogeneza in(ectiei. Diagnosticul microbiologic.
!relevate e)amenul microscopic izolarea si identi'carea culturii pure. Metoda
biologica diagnosticul serologic 4 RBA# R<& RAL5. !ro'la)ia si tratamentul speci'c al
leptospirozelor.
Leptospirele sunt bacterii care pot infecta numeroase specii de animale (Nn special vertebrate) Oi
accidental omul.
&lasi'care
Iamilia 4eptospiraceae
.enul 4eptospira
pp. 4*interrogans (patogenP pentru om Oi animale)
4*bifexa (saproftP, ape de suprafaQP)
4*parva (saproftP, apa de conductP)
&aractere mor(ologice 8 bacterii fne Oi spiralate, cu 1J-'J spire strRnse Oi regulate, cu capetele
Nndoite Nn cNrlig (aspect de , A, +). =ealizeazP miOcPri de NnOurubare, ?e1ie Oi translaQie. :ot f
e1aminate la microscopul cu fond negru sau cu contrast de fazP. AoloraQia .iemsa 8 roz-pal
&aractere de cultur;. Medii lichide cu s;ruri anorganice tamponate cu fosfaQi Oi NmbogPQite
cu ser de iepure (mediile >ort-of, tuart, dervort-Folf), medii semisintetice. Aerobioz;. $29*7
grade &. 5eptospirele se multiplicP Nn '-1J zile (pRnP la o lunP) (;r; a tulbura mediul
3tructura antigenic; a 1.interrogans: "ntigene cu specifcitate de gen, 5:G, "ntigene ma<ore
de grup (peste 2J serogrupuri), Ex*: 4*icterohaemorrhagia grippot"phosa hebdomadis canicola
pomona autumnalis etc* "ntigene proteice minore de tip (peste 2JJ serotipuri/variante) - proteice
ursa de infecQie: rozPtoarele sPlbatice, accidental-rozPtoarele peridomestice sau animalele
domestice (porci, cRini, cai, bovine) 8 leptospirele sunt gazduite in tubii contor#i proximali renali*
:oarta de intrare: tegument Oi mucoase
APile de transmitere: "limentar (alimente Oi apa contaminatP), Aontact direct cu animalele
infectate , Aontact indirect (cu apa contaminatP). 5eptospirele sunt antrenate Nn circulaQia sangvinP
fPrP leziuni la poarta de intrare. 2ncubaQia 8 1-2 sPptPmRni (1J zile)
Evolu:ia leptospirozelor0 Iaza septicemicP (generalizatP) 8 7 zile: febrP, frison, sindrom
meningeal. Iaza afebrilP (1-' zile). Iaza organicP (febrP, sindrom meningeal, sindrom -epato-renal,
sindrom cardio-vascular--emoragic, icter)
#munitatea0 umoralP, specifcP de tip, durabilP
:relevate: sRnge, 5A= (prima sPptPmRnP), urinP (din sPptPmRna 22 de boalP), probe necroptice
(secQiuni -istologice renale, -epatice)
Metode de diagnostic
/1amenul microscopic (fond negru, contrast de fazP, coloraQia .iemsa sau impregnaQia argenticP a
secQiunilor -istologice), =2I
/1amenul bacteriologic
:robele sunt NnsPmRnQate Nn cRte '-, tuburi cu mediu de culturP, incubate Nn aerobiozP la 24 grade
pRnP la 1-' luni.
2dentifcarea Nn baza caracterelor: 0icroscopice; $e culturP; $e patogenitate; erologice (=IA, ="5)
/1amenul biologic (inocularea intraperitonealP a cobailor). :este 1-' zile leptospirele pot f
depistate Nn e1sudatul din cavitatea abdominalP.
Ce-nici :A= (detectarea "$%)
$iagnocticul serologic (din sPpt. 22)
=eacQii cu specifcitate de gen (=IA, =B"2, =2I2, /52")
=eacQii cu specifcitate de tip (de referinQP)-="5 (=eacQia de "glutinare-5izP)
Citrul diagnostic - 1/*JJ sau creOterea Nn dinamicP de * ori
%ratament0 penicilinP, tetraciclinP, gama-globulina antileptospiroasP !ro'la)ie0 deratizarea,
igiena Oi protecQia muncii, supraveg-erea bazinelor de apP, vaccinarea selectivP (vaccin inactivat,
durata imunitPQii-1 an)
171. Escherichiozele. &lasi'carea E.coli dupa structura antigenica. Babitatul rolul in
'ziologia omului. <actorii de patogenitate. <enotipurile diareigene bacteriemice
uropatogene. #n(ectiile intestinale cauzate de categoriile (enotipurilor diareigene.
#n(ectiile e)traintestinale cauzate de E.coli. Diagnosticul microbiologic al colienteritelor
la copii. !relevate. #zolarea acumularea identi'carea culturii pure 4biochimica
serologica5 diagnosticul serologic.
I"0252" /%C/=O#"AC/=2"A/"/. :este 'J genuri cu 1'J specii. Babitat: intestinul omului,
animalelor . 0artor al contaminPrii fecale a mediului. 0a<oritatea constituie ?ora normalP
(comensalP) intestinalP
Enterobacterii patogene: genurile !higella !almonella Sersinia, unele variante ale speciei
Escherichia coli;
Enterobacterii condi:ionat patogene: genurile Citrobacter Enterobacter Ja%nia Blebsiella
Morganella &roteus &rovidencia !erratia EdPardsiella, etc.
%este9cheie ale (amiliei0 #acterii (bastonaOe) gramnegative; %esporogene; 0obile-
peritric-e/imobile; Iacultativ-anaerobe; IermenteazP glucoza (", ".); Aatalaza-pozitive; O1idaza-
negative; =educ nitraQii Nn nitriQi
%este primare (identifcarea genurilor): Ltilizarea citratului de %a (mediul immons); Ltilizarea
malonatului de %a; Bidroliza ureei (testul :reus); $ecarbo1ilarea lizinei (5$A); $ezaminarea
fenilalaninei (I"$); :roducere de B2 Nn mediul multitest (e1.: >ligler); Iermentarea glucozei pRnP
la acizi (testul 0=); Iermentarea glucozei pRnP la acetoinP (testul F:); 0obilitatea (Nn gelozP
semilic-idP)
%este secundare (identifcarea speciilor/variantelor): Ceste bioc-imice (fermentarea glucidelor,
decarbo1ilarea aminoacizilor (argininP, ornitinP), producerea indolului, etc); Iagoidentifcarea Oi
lizotipia; Aolicinogenotipia; eroidentifcarea ; "ntibiograma
&aractere mor(ologice: bastonaOe .-, 1 - 3 Xm 1 J,' - 1 Xm, mobile peritric-e (Blebsiella Sersinia
pestis !higella 8 imobile), nesporogene, formeazP microcapsule (Blebsiella 8 capsulatP), posedP
fmbrii.
&aractere de cultur;: "naerobe facultativ; Cemperatura optimP '7 grade A (limite 8 14 8 *,
grade) ; %epretenQioase nutritiv; Aolonii , apar dupP 14-2* - de incubare, 2 - ' mm (dupP repicPri
pot apare colonii =), Blebsiella 8 mucoide, &roteus 8 invadeazP suprafaQa mediului
0/$22 $/ AL5CL=a
De transport: glicerinP 'JK, soluQie salinP 'K, soluQie tampon-fosfat
De Jmbog;:ire a bacteriilor patogene: >auffmann, 0uller, bulion selenit, etc
Di(eren:ial9diagnostice:
(* 8e i$olare
/%$O, 5/F2%, :5O>2=/F
AomponenQa: bazP nutritivP, lactozP, indicator
Aoloniile 5@ : colorate Aoloniile 5- : incolore (frecvent ?ora patogenP)
0ediul dilson-#lair cu sulft de #i (!almonella reduce sulftul Nn sulfurP de #i 8 colonii negre pe
mediul verde)
((* 8e acumulare 1i identifcare preliminar (medii multitest)
=ussel, >ligler (glucozP, lactozP, sPruri de Ie)
Ol&eniQ&i (glucozP, lactozP, za-arozP, uree, sPruri de Ie)
(((*8e identifcare fnal 2medii cu citrat malonat 1irul Jiss medii cu aminoaci$i gelatina etc0
A"="AC/=/ "%C2./%2A/
Ag O 4R5 de perete, 5:G, termostabil Oi rezistent la alcool, sensibil la formol, specifcitate de gen,
specie, grup
Ag B ?agelar, proteic, termolabil Oi inactivat de alcool, rezistent la formol, specifcitate de tip
(variantP)
Ag ", superfcial, capsular, termovariabil, specifcitate de specie, tip (masc-eazP "g O,
inaglutinabilitate cu seruri anti-O). Fariante 8 4 5 B la E*coli, 3i 8 la almonella Oi Aitrobacter
Ag <, fmbrial, termolabil, nespecifc
E&A 8 antigen comun fam. /nterobacteriaceae (interes ta1onomic) 8 Ag "unin
.E+EL E3&BER#&B#A
.enul Escherichia
3pp.0 /.coli E*blattae E*%ergusonii E*vulneris E*hermanii
Babitat: intestinul omului Oi animalelor (4JK din ?ora aerobP intestinalP), 1J
7
-1J
9
bacterii/gram
fecale.
AontamineazP solul Oi apele de suprafaQP. :rezenQa E*coli - indicator de contaminare fecalP.
Rolul /.coli Jn 'ziologia uman;
1. 0anifestP activitate antagonistP faQP de alte bacterii, inclusiv cele patogene.
2. timuleazP dezvoltarea Qesutului limfoid prin intermediul "g sale
'. :articipP la procesele de digestie, inclusiv Nn metabolismul colesterolului Oi acizilor biliari
*. "sigurP organismul cu vitamine, sintetizRnd vitamine #, >, acid nicotinic, acid folic, etc.
A"="AC/=/ 0O=IO#2O5O.2A/
E*coli 8 enterobacterie tipicP, mobilP, lactoza@, fermenteazP glucidele cu formare de ". (teste
primare: 0= @, mobilitate @, celelalte sunt negative)
3tructura antigenic;0 "g O 8 14J tipuri (O1, O2, O'......O14J); "g B 8 3J tipuri (B1, B2, etc); "g >
8 1JJ tipuri
$in combinaQii rezultP serovariante: e1. O,,:B2:>1
<actori de patogenitate
1. Aapsula (antifagocitar, "g >1 8 camu?a< imunologic datoritP epitopilor comuni cu polisialozil-
glicopeptide cerebrale la nou-nPscuQi)
2. :roteine din 0/ Oi 5:G (anti-complement, protecQie de factorii bactericizi ai sRngelui, adeziune,
invazie)
'. Iimbrii (adeziune)
*. Co1ine (endoto1ina, enteroto1ine termostabile - C Oi termolabile - 5C, citoto1ine 8 \!higa/li?eM
toxine (5C-1, 5C-2)
,. Bemolizina
3. iderofori (sisteme de captare a Ie)
ROLEL E. &OL# L+ !A%OLO.#A EMA+G
<E+O%#!ER# D#ARE#.E+E
%ulpini enteropatogene0 E!E& (O23, O,,, O111, O12,, O1*2, etc). =esponsabile de gastro-
enterite infantile (infecQii salmoneliforme). "derP la mucoasa intestinului subQire printr-o proteinP
din membrana e1ternP fPrP a penetra intracelular.
%ulpini enteroinvazive0 E#E& (O24, O12*, O1*', etc). =esponsabile de sindrom dizenteric cu
invazia mucoasei colonului, penetrare intracelularP, ulceraQii. Iactori de patogenitate: adezine,
citoto1ine.
%ulpini enteroto)igene: E%E& (O3, O4, O2J, O2,, O11,, etc). =esponsabile de \diareea
cPlPtorului), sindrom -oleriform. "deziunea la enterocitele intestinului subQire este asiguratP de pili
(AI" Lcoloni$ation %actor antigenM sau A Lcoli sur%ace %actors)). /laboreazP to1ine 8 enteroto1ine
C Oi/sau 5C. "ctiveazP adenilat- respectiv guanilat ciclaza enterocitelor, provocRnd o secreQie
sporitP a ionilor de Al
-
Oi in-ibiQia absorbQiei ionilor de %a
@
, antrenRnd o pierdere -idricP importantP.
%ulpini enterohemoragice0 EBE& (O1,7:B7; O23, O111). =esponsabile de colite -emoragice cu
sindrom uremic--emolitic (anemie -emoliticP@trombocitopenie@insufcienQP renalP). :osedP factori
de adeziune Oi produc citoto1ine capabile de difuzie Nn organism 2L!higa/li?eM to1ine 8 5C 1 Oi 5C
2). :roduc frecvent -emolizinP.
%ulpini enteroagregative0 EAggE& (O111:B12). :osedP adezine, -emolizine Oi 5C. :rovoacP
diaree persistentP (peste 1* zile) la copii. "derP agregativ la suprafaQa culturilor de celule.
%ulpini enteroadezive0 EAE&. "derP difuz la celulele intestinale Oi culturile de celule. :rovoacP
sindroame diareice.
<E+O%#!ER# ERO!A%O.E+E (O1, O2,O*,O3). :osedP afnitate pentru mucoasa uro-genitalP
(fmbrii tipul : sau 1, "g O Oi > specifce, -emolizine, etc).
<E+O%#!ER# FA&%ER#EM#&E
Alte (orme clinice provocate de /.coli: `oc endoto1inic; 0eningite la nou-nPscuQi (preponderent
tulpini cu "g >1); 2nfecQii ale plPgilor (frecvent de origine nozocomialP); Aolecistite, peritonite,
salpingite, etc.; Co1iinfecQii alimentare
D#A.+O3%#& DE LAFORA%OR
!relevate Nn funcQie de forma clinicP: materii fecale, urinP, sRnge, 5A=, puroi, etc
Metode de diagnostic. /1amenul microscopic de orientare (frotiu .ram Nn infecQii e1tra-
intestinale, =2I); /1amenul bacteriologic (de bazP, cantitativ); /1amenul serologic (retrospectiv, de
confrmare); =" cu autotulpini (titru diagnostic 8 1:2JJ)
%ratamentul: "ntibiotice (conform antibiogramei); /ubiotice (colibacterinP, lactobacterinP,
bifdumbacterinP, bifcol, etc). !ro'la)ia esc-eric-iozelor - nespecifcP
17$. Dizenteria. &lasi'carea agentilor patogeni 4(amilie gen spp.5. <actorii de
patogenitate ai shigelelor. !atogeneza dizenteriei simptomele clinice. Diagnosticul
microbiologic. !relevatele. Microscopia 4R#<5 izolarea acumularea identi'carea culturii
pure 4biochimica serologica5 serodiagnosticul. !ro'la)ia si tratamentul speci'c al
dizenteriei.
-igelele 8 strict umane. AauzeazP infecQii intestinale - Oigeloze, cea mai gravP formP8dizenteria
bacterianP.
Alasifcarea genului 3higella (bioc-imic Oi antigenic):
" 8 !higella d"senteriae (12 s/v, 12 b/v) Manitol 9
# 8 !higella fexneri (3 s/v, 1* ss/v, 2' b/v)
A 8 !higella bo"dii (14 s/v)
$ 8 !higella sonnei (1 s/v, 7 b/v)
ubgrupele #, A, $ 8 manitol @
/nterobacteriaceea tipice, imobile, lactozo-negative, scindeazP glucoza pana la acizi (testul 0=@),
celelalte teste primare sunt negative.
<actori de patogenitate0
1. Iactori de adeziune la mucoasa colonului (fmbrii, 5:G)
2. 0icrocapsula (antifagocitar)
'. Iactori de penetrare Oi multiplicare intracelularP
*. Co1ine:
-igato1ina - neuroto1icP, enteroto1icP, citoto1icP 8 elaboratP de !*d"senteriae )
/nteroto1ine (-iga-li&e to1ine (5C), veroto1ine)
/ndoto1ina
3tructura antigenic;: "g O Oi > cu specifcitate de gen, specie, subspecie, variantP
Rezisten:a Jn mediul e)tern: !*d"senteriae - foarte sensibilP (1-2 ore); !*fexneri 8 persistP 1-'
sPptPmRni Nn apP, 2 luni Nn lactate; !*sonnei 8 persistP Oi se multiplicP Nn lactate
3ursa de in(ec:ie: bolnav, reconvalescent, purtPtor
%ransmiterea fecal-oralP: Aontact direct (mRini murdare); "limentar (alimente, apP); $oza
infectantP: 1J-1J
2
bacterii; #acteriile se multiplicP Nn intestin, colonizeazP epiteliul colonului Oi
macrofagele din foliculii limfoizi, penetreazP intracelular (prin macropinocitozP diri<atP). #acteriile
se propagP intra- Oi entercelular graQie polimerizPrii actinei la un pol al celulei (caracter determinat
plasmidic). LrmeazP multiplicarea localP intracelularP cu invazia celulelor vecine provocRnd
moartea lor. "ceasta duce la in?amaQie fbrinoasP intensP a colonului, micro-abcese Oi ulceraQii, cu
apariQia mucusului, puroiului Oi sRngelui Nn materiile fecale.
!erioada de incuba:ie 8 2 - * zile
3emne clinice 8 febrP, dureri abdominale, tenesme (spasme rectale), scaune lic-ide muco-
sanguinolente frecvente.
Findecarea Nn 2-, zile (clinicP, apoi microbiologicP).
Iorme cronice sau porta< sunt posibile.
!relevate: probe de scaun (elementele muco-sanguinolente), apa, alimente, lava<e de pe
suprafeQe
Metode de diagnostic. /1amenul microscopic 8 =2I. /1amenul bacteriologic:
#zolarea culturii pure pe medii $$ (/ndo, 5evin, :los&irev) sau UmbogPQirea Oig-elelor Nn bulion
selenit
Aoloniile 5- sunt repicate pe mediile Ol&eniQ&i, >ligler pentru acumularea culturii pure Ai
identi'care preliminar;
(lactoza/za-aroza -, glucoza ", ureea -, B
2
-)
#denti'carea de'nitiv; a culturii pure: Aaractere morfotinctoriale; Aaractere de culturP ;
Aaractere bioc-imice (teste primare, secundare); Aaractere antigenice (seroidentifcarea prin =" pe
lamP cu seruri imune anti-!higella poli- Oi monovalente); Iagoidentifcarea; FirulenQa (testul erenE
la cobai); "ntibiograma
$iagnosticul serologic (din a ,-7 zi de boalP) : =", =B"2 (adulQi 1:*JJ (!*fexneri); 1:2JJ (!*sonnei);
copii 1:1JJ; coproanticorpi (2g " 8 1:4J); /52"; =2I2
#munitate: specifcP de tip, 1-2 ani, umoralP (2g")
!ro'la)ie: vaccinuri ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtP duratP)
%ratament0 antibiotice (trimetoprim, sulfamide, tetraciclinP, ampicilina, etc), eubiotice,
bacteriofagi, vaccin inactivat (dizenteria cronicP)
17*. 3almonelozele. &lasi'carea salmonelelor 4(amilie gen specii subspecii5.
&lasi'carea "au[mann9Yhite dupa structura antigenica. 3amonelele ti(oparati(oidice.
Dinamica titrului de anticorpi in (ebrele ti(oparati(oidice la purtatori sanatosi si ai
anticorpilor anamnestici. Diagnosticul serologic. Reactia de aglutinare Yidal. %ehnica
e(ectuarii citirea si interpretarea rezultatelor. Aplicarea practica a reactiilor RBA# Ci9
RBA#.
.enul: !almonella 28aniel Elmer !almon veterinar american care a descoperit bacteria 7n )NN.0
3pecii: !almonella enterica !almonella bongori
3ubspecii ale speciei ,.enterica: enterica salamae ari$onae diari$onae houtenae indica
e cunosc peste $-77 3erovariante ma<oritatea tulpinilor izolate din patologii umane (99,,K)
aparQin ss. !*enterica enterica: !. 5ondon, !. /nteritidis, !. CEp-i, . :aratEp-i ", . :aratEp-i #,
.A-oleraesuis, etc
,al)onella enterica subspecia enterica serovar %Tphi R ,al)onella %Tphi
A5"2I2A"=/" >"LII0"%%-dB2C/ (conform structurii antigenice)
Ag O 8 37 varietPQi antigenice (O1, O2, O', ... O3,, etc), permite repartizarea salmonelelor in
serogrupe (", #, A, $, /,...G, O,1,...)
IracQii antigenice ma<ore desemneazP grupa: O2 8 "; O* 8 #, O3 8 A, O9 8 $, etc
IracQii antigenice minore 8 comune O1, O12,S
Ag B 8defneOte serovariante Nn cadrul grupei. tructura ?agelinei este determinatP de 2 gene
cromozomiale diferite, care se e1primP alternativ (variaQie de fazP, frecvenQa 1J
-*
).
"g B faza 1 (specifcP) 8 Ba; Bb; Bc; Bd; Bg,mS
"g B faza 2 (nespecifcP) 8 B1,2; B1,,; B1,7;S
erovar monofazic: O1,2,12:Ba (.:aratEp-i ")
erovar difazic: O1,*,12:BbB1,2 (.:aratEp-i #)
Ag Ci 4"5, termolabil, prezent la .CEp-i, .:aratEp-i A, .$ublin. /ste concentrat la polii bacteriei.
. CEp-i 8 O9,12:BdFi@ / O9,12:BdFi-
Aonform patogenitPQii pentru gazdP se disting: almonele monopatogene (umane) (.CEp-i,
.:aratEp-i "); almonele bipatogene (patogene pentru om Oi animale, ubicvitare) 8 ma<oritatea
17,. 3almonelozele. 3almonelele ti(oparati(oide clasi'carea 4(amilie gen specie
subspecii5 structura antigenica (actorii de patogenitate. !atogeneza (ebrelor
ti(oparati(oide. !relevatele si metodele de diagnostic in dependenta de perioada de
boala. #zolarea acumularea identi'carea hemoculturii si coproculturii 4biochimica
serologica (agoidenti'carea5. !ro'la)ia si tratamentul speci'c.
&aractere de cultur;
0edii de NmbogPQire : 0uller, >auTmann (medii cu bilP, tetrationat), bulion cu selenit de %a
0edii $$ de i$olare a culturii pure: /ndo, 5evin , :los&irev (colonii , lactozo-); mediul cu sulft de
bismut dilson-#lair (colonii negre)
0edii $$ de acumulare 1i di%eren#iere: Ol&eniQ&i, >ligler (glucoza "., lactoza-, B
2
@, ureaza-)
Ceste primare: utilizeazP citratul de %a, produc B
2
, 0=@, 5$A@, mobilitate@, celelalte teste 8
negative.
Ceste secundare: scindeazP glucidele "., indol-, ornitindecarbo1ilaza@, etc
/bA/:c2/: .CEp-i 8 citrat-, B
2
-, scindeazP glucoza pRnP la acid; .:aratEp-i " 8 B
2
@/-, 5$A-
<actori de patogenitate0 Iimbrii (adeziune); Aapacitatea de a penetra Nn celule Oi de multiplicare
intracelularP (0acrofage, celule epitel); /ndoto1ina ; Aitoto1ine (5C) 8 in-ibP sinteza proteicP
(necrozP); /nteroto1ine (5C, C) 8 activeazP adenilat/guanilatciclazele membranare (diaree);
iderofori (captarea Ie); "g Fi (antifagocitar, in-ibP activarea A, rezistenQP la activitatea bactericidP
a serului). 0a<oritatea salmonelelor (94K) sunt sensibile la bacteriofagul O1. /1istP bacteriofagi cu
specifcitate de specie Oi variantP.
Babitat: intestinul omului, animalelor, pPsPrilor.
Rezisten:a Jn mediul e)tern: salmonelele rezistP la 7J]A 'J min., rezistente la concentraQii mari
de sare. e NnmulQesc Nn produse alimentare la temperatura camerei.
=O5L5 "50O%/5/5O= U% :"CO5O.2" L0"%a
"50O%/5OG/:
Iebre tifo-paratifoide (.CEp-i, .:aratEp-i ", #, A)
almoneloze digestive (to1i-infecQii alimentare, gastro-enterite)
0anifestPri e1tra-digestive: bacteriemii nontifoidice; infecQii pleuro-pulmonare; afecQiuni osteo-
articulare (osteite, osteomielite, artrite septice, etc); infecQii cardio-vasculare (pericardite, arterite);
infecQii urinare; infecQii abdominale (colecistite, abces al fcatului, splinei); infecQii ale %A
(meningite, abces al creierului, abces epidural, etc)
I/#=/5/ C2IO-:"="C2IO2$/
"genQii cauzali 8 .CEp-i, .:aratEp-i ", #, (A)
ursa de infecQie 8 omul bolnav, purtPtorul
Aontaminarea fecal-oralP (apP, alimente), contact direct
$oza infectantP 8 1J
,
bacterii
:"CO./%/G"
a. Craversarea epiteliului intestinal intact
b. 2nvazia Oi multiplicarea intracelularP la nivelul plPcilor :eEer Oi Qesutului limfoid al tubului digestiv
(perioada de incubaQie)
c. :Ptrunderea Nn ganglionii limfatici mezenterici cu multiplicarea salmonelelor (perioada
prodromalP)
( sptm=n de boal 2bacteriemie0.
2nvadarea ?u1ului sangvin, via sistemul limfatic (diseminarea germenilor cu eliberarea endoto1inei).
/ndoto1ina pe cale sangvinP parvine la centrii neurovegetativi ai ventriculului ', determinRnd
febrP, stare de tifos, colaps cardio-vascular, leziuni intestinale.
(( sptm=n de boal 2di%u$ie parenchimatoas0
#acteriile sunt f1ate Nn organele =/ Oi se multiplicP Nn fcat, splinP, mPduvP osoasP, Qesut limfoid,
etc
(((/(3 sptm=n de boal 2%a$a alergic0*
$in fcat salmonelele pPtrund Nn cPile biliare, apoi iarPOi Nn intestin. 5a nivelul plPcilor :eEer se
dezvoltP o reacQie de -ipersensibilitate tip * - necrozP, ulceraQii. 8in aceast perioad 7ncepe
eliminarea salmonelelor cu saliva materiile %ecale urina bila etc*
Mani(est;ri clinice
:erioada de incuba#ie - 1-' sPptPmRni
:erioada prodromal (de invazie) 8 1-' zile
:erioada de stare. $ebut brutal, cu frison, febrP '9-*1 grade, cefalee, stupoare, somnolenQP, delir,
comP. /rupQii cutanate (rozeole) apar pe abdomen, torace, spate Nn ziua a 4-9 de boalP (embolii
limfatice cu bacterii). $iaree, constipaQie, tulburPri cardiovasculare. $urata 7-1J zile Complica#ii:
-emoragii intestinale, perforarea intestinului, peritonitP, miocarditP, meningitP, psi-ozP etc.
:erioada de reconvalescen# (1-'-3 luni)
#munitatea 8 celularP, umoralP. ,-1JK convalescenQi 8 purtPtori pRnP la ' luni (cu depistarea
salmonelelor Nn bilP sau/Oi urinP). '-,K convalescenQi (cu litiazP biliarP) 8 purtPtori cronici8 (1-1J ani
8 toatP viaQa)
Recidive sunt posibile (descPrcPri bacteriemice din focare profunde, forme 5), se caracterizeazP
prin simptome atenuate Oi evoluQie de scurtP duratP
!RELECA%E0 sRnge (perioada febrilP, Nn special 2 sPptPmRnP de boalP), urinP (NncepRnd cu a 22
sPptPmRnP), materii fecale (22-222 sPptPmRnP de boalP), e1udat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-
ea), bilP, mPduvP osoasP
0/CO$/ $/ $2".%OC2A
E)amenul microscopic ? R#<
(dentifcarea fnal Nn baza studiului caracterelor morfotinctoriale, de culturP, bioc-imice, antigenice
(=" pe lamP cu seruri imune polivalente "#A$/, seruri monovalente anti-O de grup (O2, O*, O3,
O9, etc) , seruri monospecifce anti-B (de variantP), seruri anti-Fi, sensibilitatea la bacteriofagi).
=ezultatul defnitiv negativ 8 Nn ziua a 11.
=ozeolocultura (e1udatul din rozeole se Nntroduce Nn '-, ml bulion biliat).
0ielocultura (J,, ml mPduva osoasP din stern Nn '-, ml bulion biliat).
#ilicultura (dupP '-3 luni de la vindecare, ,-1J ml bilP se Nntroduc Nn #:).
e e1amineazP ca Oi -emocultura.
Aoprocultura (din sPpt. 2) 8 '-, g materii fecale se NnsPmRnQeazP direct pe medii $$ Oi pe medii
de NmbogPQire.
Lrocultura (1J ml urinP se centrifug-eazP, sedimentul se e1amineazP ulterior ca Oi coprocultura).
3erodiagnostic (din 22 sPptPmRnP)
RA ;idal (la diluQii ale serului bolnavului se adaogP diagnosticuri OB din .CEp-i, :aratEp-i" Oi #).
Citrul diagnostic 1/2JJ sau creOterea Nn dinamicP a titrului
RA )odifcarea Feli* (utilizarea separatP a diagnosticurilor O Oi B).
"nticorpii anti-O (2g 0) apar primii (NncepRnd cu ziua 7-4) Oi dispar dupP 2-' luni (ma1imum sPpt. 22-
222).
"nticorpii anti-B (2g 0, apoi 2g .) apar mai tRrziu (1J-12 zi) Oi persistP o duratP mai lungP. Un debut
de reconvalescenQP (sPptPmRna a 2F) titrul "c anti-O Oi anti-B se egaleazP.
RHA% (cu diagnosticuri eritrocitare O).
#nvestigarea purt;torilor0 &oproculturi repetate; Lrocultura; #ilicultura ; erodiagnostic; =eacQia
de Fi-aglutinare (eritrocite sensibilizate cu "g Fi). Citrul diagnostic - 1/*J; =eacQia de late1-
aglutinare; $eterminarea claselor de imunoglobuline 2g 0 sau 2g .
%ratament0 Iluoroc-inolone; Aefalosporine de generaQia 222; Aloramfenicol; "mpicilinP ;
Aotrimo1azol
!ro'la)ia specifcP: vaccinarea selectivP (zone endemice, militari, personal medical, etc) Faccinul
chimic C"#Ce; Faccinul atenuat CE2 (administrare oralP, imunitate localP s2g "), contraindicat
gravidelor, copiilor, imunodeprimaQilor; vaccinul subunitar din "g Fi (areactogen, imunitate '-, ani)
17-. 3almonelozele. 3almonelele nonti(oidice 4bipatogene5. &lasi'carea 4(amilie gen
specii subspecii5. 3tructura antigenica clasi'carea "au[mann9Yhite. 3erovariante mai
(recvent izolate. <actorii de patogenitate. !atogeneza salmonelozelor (ormele clinice.
Diagnosticul microbiologic. !relevate izolarea acumularea identi'carea culturii pure
4biochimica serologica5. Diagnosticul serologic.
"50O%/5OG/ $2./C2F/ (gastro-enterite, to1i-infecQii alimentare)
Aonsecutive consumului de alimente contaminate cu salmonele (ouP, maionezP, patiserie cu
cremP, carne, etc).
"genQii cauzali: salmonele bipatogene
.r. # (. CEp-imurium, . :aratEp-i #, . Beidelberg, . $erbi)
.r. A (. A-oleraesuis, . %e6port, . :aratEp-i A)
.r. $ (. /nteritidis, . $ublin)
.r. / (. "natum)
!A%O.E+E8A .A3%ROE+%ER#%ELOR
3ursa de in(ec:ie: animalele domestice Oi pPsPrile (bolnave sau purtPtori cronici)
%ransmiterea pe cale alimentarP (alimente contaminate direct de la sursP sau pe parcursul
procesului te-nologic), prin apP sau contact direct.
Doza in(ectant; 8 1J
3
-1J
4
salmonele
almonelele colonizeazP mucoasa intestinului subQire, find entero-invazive provoacP distrugerea
epiteliului (5C) Oi o reacQie in?amatoare intensP (gastroenteritP, gastroenterocolitP acutP).
/nteroto1ina provoacP diaree (activeazP adenilatciclaza sau guanilatciclaza enterocitelor),
endoto1ina absorbitP acQioneazP asupra %A 8 semne de into1icaQie.
.astroenteritele pot f urmate de bacteriemii.
Mani(est;ri clinice0
:erioada de incubaQie 8 4 - *4 ore
$ebut brusc Oi evoluQie acutP (1-' zile) cu diaree, vomP, febrP, cefalee, stare de rPu.
/voluQie severP 8 la sugari, bPtrRni, imunodeprimaQi (Nn special cu 2$").
COb22%I/Ac22 "520/%C"=/
urvin ca urmare a ingestiei unui aliment Nn care s-au acumulat cantitPQi mari de mi/o (1J
,
8 1J
7
).
%imerind Nn intestin, bacteriile pPtrund Nn sRnge, se distrug, iar endoto1ina eliberatP provoacP
semnele clinice de into1icare.
Alte (orme de salmoneloze (septicemii, meningite, infecQii urinare, etc) se dezvoltP la persoane
cu rezistenQa scPzutP.
Diagnosticul de laborator al salmonelozelor
!relevate0 mase fecale, mase vomitive, sRnge, spPlPturi gastrice, urinP, resturi de alimente
suspecte.
Metode de diagnostic0 /1amenul bacteriologic 8 de bazP (coproculturP, -emoculturP,
uroculturP...); =2I 8 pentru diagnostic rapid; erodiagnostic - =B"2
!ro'la)ia salmonelozelor 8 nespecifcP. %ratamentul8 simptomatic, antibioterapie la necesitate
17/. Bolera. &lasi'carea vibrionilor 4(amilie gen sp.5. &riteriile de clasi'care a
C.cholerae Jn serogrupe biovariante serovariante. <actorii de patogenitate ai
C.cholerae. !atogeneza holerei. Diagnosticul microbiologic. !relevate. !rincipiile
metodelor rapide citirea interpretarea rezultatelor. #mportanta metodei serologice de
diagnostic a holerei.
<amilia0 3ibrionaceae
.enuri: 3ibrio
5eromonas 2inf de plagP, diaree, septicemii)
&lesiomonas (gastroenterite, septicemii, meningite)
:-otobacterium (saproft)
/n-Edrobacter (saproft)
&aractere generale 4cheie5: bastonaOe .9, drepte sau Nncurbate, mobile (mono sau lop-otric-i),
reduc nitraQii Nn nitriQi, fermenteazP glucidele, o1idaza@, catalaza@
.E+EL C#FR#O
#astonaOe .-, Nncurbate, nesporogene, necapsulate, mobile monotric-e
&lasi'carea0
-
Cibrioni halotoleranti - 3ibrio cholerae (agenQii -olerei Oi diareelor -oleriforme)
-
Cibrioni halo'li 8 3*parahaemol"ticus 3*alginol"ticus 3*anguillarum 3*vulnifcus
3*metschni?ovii (oportunisti, cauzeazP to1iinfecQii alimentare, septicemii, meningite, supuraQii)
-
Cibrioni ree lie (saprofQi)
C#FR#O &BOLERAE
&lasi'care :
3erogrupuri0
3ibrio cholerae O1, O2, ... O1,,
- 3*cholerae C) Oi 3*cholerae C),E #engal (descris in 1992, mutant al "g O, biovarul /l Cor)8
agenQii cauzali ai -olerei
Fiovariante ale 3*cholerae C) :
3*cholerae cholerae 2clasic0 descoperit in )N)U de catre >* Boch I pandemii
3*cholerae El 9or i$olat in )EA. in 4a$aret din El 9or in )EI) determina pandemia a 3((
3erovariante ale 3*cholerae C) - Oga6a, 2naba, Bi&o<ima
3*cholerae non O1/non O1'9 (O2, O',... etc, vibrioni %".) 8 responsabili de sindrom -oleriform,
diaree, to1iinfecQii alimentare
BOLERA
Agen:ii cauzali:
3*cholerae C) 2b/v Clasic 1i El 9or; s/v CgaPa (naba Ji?o'ima0 3*cholerae C),E Bengal
&aractere de cultur;0 "naerobi facultativi, temperatura optimP de cultivare -- '7 grade. Aresc pe
medii simple, dar preferP pB alcalin (4-9) Oi concentraQii de 'K %aAl. ensibili la pB acid
Mediu de Jmbog;:ire 8 "pa peptonatP alcalinP 1K (":)
Medii de izolare a culturii pure 8 .eloza alcalinP (mediu electiv-selectiv) - ."
0ediul CA# (tiosulfat-citrat-bilP-za-arozP) 8 $$ Oi selectiv
Mani(estarea creAterii
A! 8 peste 3 ore de incubare 8 vPl fn la suprafaQa mediului
.A 8 peste 12 ore 8 colonii (= atipice), transparente, cu nuanQP albPstruie
%&F3 8 peste 12 ore 8 colonii , opace, galbene (fermentarea za-arozei)
&aractere biochimice: 3*cholerae este catalaza@ Oi o1idaza@, reduce nitraQii Nn nitriQi, produce
indol, posedP gelatinazP Oi 5A$, fermenteazP glucoza pRnP la acid.
Aonform activitPQii glicolitice 3*cholerae aparQine grupului # Beiberg (fermenteazP za-aroza Oi
manoza, nu fermenteazP arabinoza)
e disting 2 biotipuri (variante) de 3*cholerae: clasic (3*cholerae cholerae) Oi El %or (3*cholerae El
9or), identice morfologic Oi antigenic.
$iferenQierea biovariantelor
C=LACL=" "%C2./%2Aa " 3(B>(C CJC4E>5E
Ag O somatic, 5:G, termostabil (peste 1,, serogrupe - O1, O2....O1,,S)
"g O1 este constituit din ' fracQii - ",#,A ' serovariante 3*cholerae: Oga6a (",#), 2naba (", A),
Bi&o<ima ("; #; A)
Ag H< proteic, termolabil, comun pentru 3*cholerae
I"ACO=2 $/ :"CO./%2C"C/
Iactori de adeziune (pili, "g O1, glicocali1ul)
/nzime de patogenitate (mucinaza, neuraminidaza, 5$A, lecitinaza)
/nteroto1ina (to1ina -olericP, -oleragen), constituitP dintr-o subunitate " ("1, "2) Oi , subunitPQi
#.
Mecanismul de ac:iune: ubunitPQile # servesc la f1area de receptorul gangliozidic .01 de pe
membrana enterocitului, "2 asigurP pPtrunderea intracelularP a fragmentului "1. "cesta activeazP
adenilatciclaza membranarP, ce duce la creOterea concentraQiei de "0:c intracelular cu in-ibitia
absorbtiei bicarbonatului Oi secreQia e1ageratP a cloridului. "pa Oi electroliQii (%a
@
Oi >
@
) se
acumuleazP Nn lumenul intestinal. =ezultP des-idratare e1tracelularP intensP cu -emoconcentraQie,
Ooc -ipovolemic Oi acidozP metabolicP.
:"CO./%/G" BO5/=/2 `2 0"%2I/Ca=25/ A52%2A/
BO5/=" 8 to1iinfecQie intestinalP acutP, strict umanP.
"gentul cauzal 8 3*cholerae C)/C),E
ursa de infecQie 8 bolnav, convalescent, purtPtor sPnPtos (crustacee acvatice+)
0ecanismul de transmitere: fecal-oral; contact direct (manual); alimentar (apa, alimente)
$oza infectantP 8 1J
9
LIA (1J
*
pentru persoane cu -ipoaciditate gastricP)
Fibrionii care au supravieQuit nimeresc Nn intestinul subQire. 5ocal mucinaza descompune mucusul,
ce permite adeziunea la enterocit Oi multiplicarea vibrionilor (colonizarea) cu secreQia to1inei.
/voluQia clinicP a -olerei:
2 - perioada de incuba:ie (2-, zile)
22 8 enterita -olericP (scaune frecvente, abundente, apoase, aspect \zeamP de orez))
222 8 gastro9enterita (scaune frecvente 8 2J ori pe zi 8 vome abundente. Consecin#e 8
des-idratare, carenQe de sPruri, acidozP, -ipo1ie tisularP, -ipotensiune, contracQii (crampe)
musculare.
2F - Algida holeric; (stare e1trem de gravP, -ipotermie, asf1ie, colaps, comP, deces)
2munitatea 8 umoralP (s#gA, 2g.), antibacterianP Oi antito1icP, de scurtP duratP (2 ani), reinfecQii
sunt posibile
171. Bolera. &riteriile de clasi'care a C.cholerae 4serogrupe biovariante
serovariante5 (actorii de patogenitate. Diagnosticul microbiologic. !relevatele
recoltarea conservarea. Metoda microscopica. Metoda bacteriologica0 Jmboga:irea
izolarea acumularea identi'carea culturii pure 4teste biochimice biologice serologice5.
Etapele durata e)amenului bacteriologic. !ro'la)ia speci'ca a holerei.
$2".%OC2AL5 $/ 5"#O="CO= "5 BO5/=/2
!relevate: mase vomitive, materii fecale, bilP (purtPtori), de la cadavru 8 ' fragmente din
intestinul subQire Oi vezica biliarP, prelevate din mediul e1tern (apa, alimente)
Metode de diagnostic
1. Diagnosticul rapid0 tudierea mobilitPQii (preparate native 8 bacterii mobile, Nncurbate, grupate
Nn \bancuri de peOti) sau \pescPruOi Nn zbor); Irotiu .ram (bacterii .-, Nncurbate); 2mobilizarea
vibrionilor cu serul anti-O1; 2mobilizarea vibrionilor cu bacteriofagi \A) Oi \/C); =2I
$. E)amenul bacteriologic (de bazP)
:relevatele se NnsPmRnQeazP Nn ": 2 (NmbogPQire) Oi ." 2 (CA#) (izolarea culturii pure) 8 termostat
:este 3 ore se e1amineazP cultura din ": (vPl la suprafaQP), utilizatP pentru diagnosticul rapid, apoi
se reNnsPmRnQeazP pe ": 22 Oi ." 22.
:este 12 ore se e1amineazP coloniile de pe ." 2 sau CA#. Aoloniile suspecte (plate Oi transparente
cu nuanQP albPstrie pe .", galbene pe CA#) sunt e1puse diagnosticului rapid (, teste), apoi
repicate pe mediul cu lactozP Oi za-arozP pentru acumularea culturii pure Oi diferenQiere primarP.
": 22 poate f utilizatP pentru efectuarea testelor rapide si NnsPmRnQare pe ." 222.
Aulturile lactoza-/za-aroza@ sunt identifcate morfologic, cultural, bioc-imic, serologic (cu ser O1
polivalent, apoi cu seruri monospecifce Oga6a Oi 2naba), diferenQierea biovariantelor.
*. Depistarea to)inei
(n vivo (ansa ligaturata la iepure, culturi de celule)
(n vitro (/52", cu utilizarea gangliozidului .01)
Ce-nici de biologie moleculara (:A=, etc)
,. 3erodiagnostic (retrospectiv)
"nticorpii (aglutinine, vibriocine) apar dupP 1J-1, zile de boalP.
-
=" (serul bolnavului @ diagnostic din 3*cholerae O1 (titrul diagnostic 1/4J)
-
=B"2 (serul bolnavului @ diagnostic eritrocitar)
-
$ozarea antito1inelor (/52", =B"2)
-
=eacQia de vibriolizP (serul bolnavului @ culturP de vibrioni @ complement).
-
Citrul diagnostic 8 1J
-*
%ratament0 "ntibiotice (tetraciclinP, sulfanilamide, do1iciclina); =e-idratare; Cratament
simptomatic
!ro'la)ie0 2giena individualP Oi colectivP; Faccinarea (vaccin inactivat, vaccin subunitar,
-oleragen-anato1inP);
2munitatea 8pRnP la 3 luni; Faccinul viu este in proces de studiu.
172. Rickettsiozele. %i(osul e)antematic. Agentii cauzali 4(amilie gen sp.5.
!atogeneza in(ectiei. Diagnosticul microbiologic. !relevate. Metodele microscopica
biologica. Diagnosticul serologic si di(erentierea ti(osului e)antematic epidemic
endemic bolii Frill98insser. !ro'la)ia speci'ca.
A"="AC/=2C2A" ./%/="5a " =2A>/CC225O=
=ic&ettsiile ! bacterii intracelulare obligatorii. Aiclul lor de dezvoltare necesitP o gazdP vertebratP
(om, cRine, Oobolan) Oi un vector (pPduc-e, purice, cPpuOP, acarian).
=eprezintP mi/o .9 de dimensiuni mici, comparabile cu virusurile mari (,JJ nm). CotuOi, reprezintP
bacterii, deoarece se multiplicP prin diviziune binarP, posedP "$% Oi "=%, sunt sensibile la
antibiotice.
A5"2I2A"=/
Iamilia =ic&ettsiaceae
.enuri: =ic&ettsia (care include 2 grupuri)
.rupul ti(os, constituit din >*proPa$e?ii (responsabilP de tifosul e1antematic epidemic, vector
pPduc-ele) Oi >* t"phi (responsabilP de tifosul e1antematic endemic, murin, vector puricele)
.rupul (ebrelor p;tate, transmise prin cPpuOe (>*ric?ettsii >*conorii >*australis >*a?ari
>*sibirica, etc)
.enul Orientia, cu unica specie C*tsutsugamushi, agentul febrei de lPstPriO
.enul Ao1iella, unica specie C*burnetii, responsabilP de febra o
%.#. .enurile /-rlic-ia Oi #artonella nu mai aparQin familiei =ic&ettsiaceae.
R#&"E%%3#A
Caractere mor%otinctoriale: bacterii .-, polimorfe (coco-bacterii, bastonaOe, forme flamentoase,
etc), imobile, asporogene, posedP microcapsulP. :rin te-nica de colorare 0acc-iavello-.imenez
(fucsinP@verde de mala-it) ric&ettsiile apar colorate Nn roOu pe fondul verde palid al citoplasmei.
AoloraQia .iemsa 8 roOii Nn citoplasma albastrP.
Caractere de cultur: find paraziQi intracelulari (nu pot fosforila glucoza Oi folosesc metaboliQi
intermediari din gazdP), ric&ettsiile nu cresc pe medii artifciale. /le pot f cultivate doar pe animale
de laborator, vectori, ou embrionat de gPinP sau culturi de celule.
=ic&ettsiile se multiplicP prin diviziune binarP Nn interiorul celulei-gazdP. 2mediat dupP diviziune, Nn
condiQii nutritive bune, ric&ettsiile sunt antrenate Nn miOcPri rapide Oi parcurg citoplasma celulei-
gazdP Nn toate direcQiile. "ceste deplasPri sunt determinate de polimerizarea flamentelor de actinP.
"tunci cRnd mediul este sPrac diviziunea se opreOte, bacteriile se alungesc, cu apariQia formelor
flamentoase.
3trategii de multiplicare intracelular;0
=eprezentanQii genului Rickettsia vieQuiesc liber Nn citoplasmP, graQie capacitPQii de a pPrPsi rapid
vacuola de fagocitozP. Co*iella +(rnetii se multiplica Nn fagolizosomi cu pB acid.
!tructura antigenic a ric?ettsiilor:
"g corpuscular cu specifcitate de specie
"g solubil cu specifcitate de grup
IracQii "g comune cu tulpina :roteus Ob
o Ob 19 pentru grupul tifos e1antematic
o Ob 2 Oi Ob 19 pentru grupul febrelor pPtate
o Ob > pentru grupul tifos de lPstPriO
:actori de patogenitate: /1oto1ina; Bialuronidaza; Bemolizina
"genQii cauzali ai tifosului e1antematic:
>*proPa$e?ii 8 provoacP tifosul e1antematic epidemic.
>*t"phi 8 provoacP tifosul endemic, murin.
!atogeneza ti(osului e)antematic epidemic:
3ursa de in(ec:ie 8 omul bolnav de tifos e1antematic sau de boala #rill-Ginsser
Cectorul 8 pPduc-ele uman. :Pduc-ele se infecteazP de la bolnav Nn ultimele 2 zile de incubaQie,
pe parcursul perioadei febrile Oi 2-' zile dupP normalizarea temperaturi. =ic&ettsiile se multiplicP Nn
celulele epiteliale intestinale ale pPduc-elui find eliminate cu de<ectele. "stfel, omul se
contamineazP nu prin NnQepPtura pPduc-elui, ci prin leziunile cutanate sau mucoase Nn care au
nimerit de<ectele insectei. 2nfectarea este posibilP Oi prin in-alarea prafului Nn care se conQin
ric&ettsii uscate sau la nimerirea acestui praf pe con<unctiva oc-iului. Un L" 8 de la veveriQe
zburPtoare prin intermediul ectoparaziQilor acestora.
$upP inoculare ric&ettsiile trec Nn sRnge, penetreazP Nn celulele endoteliale ale vaselor sangvine
mici, se NnmulQesc Oi le distrug. =ic&ettsiile secretP factori procoagulanQi care determinP trombozP
cu in?amaQie periadventiQialP a vaselor mici (nodulii :opov-Iran&el). 5eziunile sunt mai numeroase
Nn tegument, %A, miocard.
:erioada de incubaQie 8 3-2' zile (1J-12 zile)
$ebutul este brusc, cu febrP *J-*1 grade A, cefalee, insomnie, slPbiciuni, e1citaQie, -iperactivitate
nervoasP Oi psi-icP.
e observP -iperemia feQei Oi faringelui, sclerele sunt in<ectate.
Un ziua a *-3 a maladiei apare o erupQie cutanatP rozeolo-peteOialP (pe trunc-i, apoi pe membre),
NnsoQitP de splenomegalie. Iebra dispare peste 2 sPptPmRni. AonvalescenQa este lungP Oi astenia
durabilP. $upP vindecare nu rPmRn sec-ele.
#munitatea anti-ric&ettsianP este mediatP celular, anticorpii neutralizeazP efectul to1ic al
ric&ettsiilor.
UnsP imunitatea nu eliminP obligatoriu toate ric&ettsiile prezente Nn organismul convalescentului.
"ceste bacterii latente se manifestP la persoane Nn vRrstP Nn absenQa pediculozei, atunci cRnd
imunitatea scade (boala Frill98insser, tifosul de recPdere, tifosul fPrP pPduc-e). :rocesul infecQios
poate f reactivat sub in?uenQa unor maladii intercurente, a stresului, etc. Un timpul maladiei F98
ric&ettsiemia este de 1J ori mai rarP decRt Nn forma epidemicP a tifosului e1antematic Oi dureazP
cel mult ,-4 zile. /voluQia este benignP, erupQia este mai abundentP, rozP, into1icaQia este redusP.
5a bPtrRni pot surveni complicaQii vasculare.
%i(osul e)antematic endemic: agentul cauzal este >*t"phi, sursa de infecQie 8 Oobolanul, iar
vectorul 8 puricele. Alinica se aseamPnP cu cea a tifosului epidemic, dar gravitatea este redusP -
simptome mai puQin severe, erupQia mai sPracP.
Diagnosticul direct (e1amenul microscopic, bacteriologic) se efectueazP Nn laboratoare
specializate.
!relevate: sRnge, bioptate din Qesuturile infectate, vectori
E)amenul microscopic: se e1amineazP celulele endoteliale circulante Nn sRnge sau frotiuri-
amprente din Qesutul infectat. Irotiurile se coloreazP .iemsa sau 0acc-iavello. =ic&ettsiile apar roOii
pe fondul albastru (respectiv verde) al citoplasmei celulei-gazdP. :oate f montatP =2I.
E)amenul bacteriologic: prelevatele sunt inoculate la cobai sau Ooarece, Nn cavitatea vitelinP a
oului embrionat de gPinP sau pe culturi celulare. Culpina izolatP astfel va f identifcatP prin =2I,
=IA, ="=.
E)amenul serologic: este bazat pe depistarea "c din serul bolnavului cu a<utorul "g din :roteus
Ob Oi "g ric&ettsiene (de grup sau de specie).
Reac:ii nespeci'ce: =eacQia de aglutinare deil-Ieli1, foloseOte ca "g suspensii de :roteus Ob 19.
e pozitiveazP la sfRrOitul primei sPptPmRni de boalP. Citrul aglutininelor atinge valoarea ma1imP la
Nnceputul convalescenQei Oi scade la valori nesemnifcative peste cRteva luni dupP boalP. Faloare
diagnosticP are creOterea titrurilor de cel puQin * ori pe parcursul bolii.
Reac:ii cu antigene rickettsiene 4speci'ce50 R<&, cu "g ric&ettsian total. $evine pozitivP la
fnele primei sPptPmRni de boalP, ma1im Nn sPptPmRna ' sau * Oi persistP mai mulQi ani dupP
vindecare. unt semnifcative titruri peste 1:13, cu creOterea de cel puQin * ori Nn evoluQia bolii. RAR
(reacQia de aglutinare a ric&ettsiilor). /ste foarte sensibilP Oi specifcP, cu utilizarea "g corpusculare
purifcate. Aurba aglutininelor evolueazP paralel cu cea a "c f1atori de complement. Citrul
diagnostic - 1:13J Oi mai mult. RBA#. Bemaglutininele pot f detectate din ziua a * de boalP Nn
titruri 1:2J 8 1:*J care cresc Nn sPptPmRna a 2 atingRnd cifrele 1:13J-1:'2J. Citrul diagnostic este
de 1:13J. :este ' luni de la debutul bolii titrul acestor "c scade pRnP la valori nesemnifcative.
R#<#. R+ a to1inei ric&ettsiene. e efectueazP pe Ooricei. 2n calitate de to1inP se utilizeazP o
suspensie de ric&ettsii vii, care va f neutralizatP cu ser imun Nn diferite diluQii. #denti'carea
AD+ului ric&ettsian prin :A=
Di(eren:ierea dintre ti(osul e)antematic Ai boala Frill98insser
:entru boala #rill-Ginsser este caracteristic: Cifos e1antematic Nn anamnezP. "bsenQa pediculozei.
/voluQie benignP. =eacQia deil-Ieli1 negativP. Citrul "c Nn =IA nu creOte Nn dinamicP. "c din clasa 2g
.
Di(eren:ierea ti(osului e)antematic epidemic de cel endemic0 /voluQie benignP Nn tifos
endemic; $upP titrul "c Nn reacQiile cu "g specifce; 2nocularea intraperitonealP la cobai masculi:
>*proPa$e?ii provoacP febrP, iar >*t"phi 8 in?amaQie scrotalP
%ratamentul ti(osului e)antematic0 "ntibiotice care penetreazP intracelular: Cetracicline
(do1iciclina, minociclina); Aloramfenicol; =ifampicina, eritromicina, cipro?o1acina
!ro'la)ia ti(osului e)antematic0 0Psuri antiparazitare: despPduc-ere, deratizare, respectarea
igienei
!ro'la)ia speci'c;: e1istP vaccinuri inactivate (corpusculare Oi subunitare) preparate din culturP
ric&ettsianP izolatP Nn oul embrionat, Nn pPduc-i sau Nn plPmRnii Ooriceilor albi. "ceste vaccinuri
conferP imunitate de scurtP duratP.
3accinul viu, preparat din tulpina / de >*proPa$e?ii este mai imunogen, dar are proprietPQi
alergizante.
.enul &o)iella reuneOte bacterii intracelulare .- (coco-bacterii), care se disting de reprezentanQii
genului =ic&ettsia prin rezistenQa la agenQi fzici (formeazP spori) Oi prin structura lor antigenicP
diferitP. e caracterizeazP prin variaQie antigenicP (de fazP). Iaza 2 este virulentP, faza 22 este
atenuatP.
pecia-tip este C*burnetii, cu repartiQie mondialP. :rovoacP (ebra \ (ouerE fever).
=ezervorul de germeni Oi sursa de infecQie Nl constituie animalele (rozPtoare, ovine, caprine,
bovine).
&;ile de transmitere la om: "erogen (picPturi, praf); "limentar (lapte contaminat); :rin vectori-
artropode 8 foarte rar
:rofesiile e1puse riscului: agricultori, veterinari, muncitori la abatoare, mPcelari
$upP o incubaQie de 2-' sPptPmRni boala debuteazP brutal cu febrP iniQial Nn platou, apoi ondulantP,
cefalee, transpiraQii, astenie, semne de bron-o-pneumonie, pneumopatie atipicP Oi/sau -epatitP.
AomplicaQii 8 endocardita subacutP sau cronicP cu -emoculturi negative.
Diagnosticul de laborator al (ebrei \
2zolarea bacteriilor din bioptate (fcat, tegument, valve) sau din sRnge. e efectueazP inocularea
cobailor, a oului embrionat de gPinP sau a culturilor de celule. Culpina izolatP se identifcP Nn =2I
$epistarea rapidP a C*burnetti Nn prelevate prin =2I
$etectarea genomului cu a<utorul :A=
$iagnosticul serologic: =IA cu "g de faza 2 Oi 22 (e1istenQa "c anti-faza 2 este utillP Nn diagnosticul
endocarditelor); =2I2 (permite separarea 2g., 2g0 Oi 2g"); creOterea titrului "c 2g" este specifc Nn
endocardite; /52".
176. &aracterele mor(obiologice ale virusurilor gripale 4clasi'carea in serogrupuri si
serotipuri mor(ologia structura virionului structura antigenica variabilitatea
genetica5. !atogeneza gripei. Diagnosticul de laborator al gripei. !relevatele metodele
de diagnostic 4virusoscopica virusologica serologica5. !ro'la)ia si terapia speci'ca a
gripei.
I"025225/ O=CBO- `2 :"="0WbOF2=2$"/
0i1ovirusurile reunesc virusuri "=%- cu afnitate pentru mucoproteine (m"xo 8 mucus) repartizate
Nn 2 familii: Ort-omE1oviridae; :aramE1oviridae
<AM#L#A OR%BOMWDOC#R#DAE
.enuri: 2n?uenzavirus " (virusul gripal "); 2n?uenzavirus # (virusul gripal #); 2n?uenzavirus A
(virusul gripal A); C-ogotovirus (virusurile $-ori Oi C-ogoto)
"genQii cauzali ai gripei 8 infecQie respiratorie acutP cu simptome sistemice importante.
Cipul " provoacP pandemii periodice (1914 8 2J mln decesuri, 19,7, 1934, 1977)
Cipurile " Oi # 8 epidemii regionale Oi locale. "nual 8 '-, mln cazuri grave, 'JJ 8 ,JJ mii decesuri
19'' 8 prima culturP de virus gripal uman (mit-, "ndre6es Oi 5aidla6).
0O=IO5O.2", AO0:OG2c2" AB202Aa " F2=LL5L2 .=2:"5 tipul "
:articule rotunde, 4J-12J nm, sau flamentoase, constituite din:
1. .enom ! 4 segmente de "=%
2. Aapsida (%A) 8 tubularP, de simetrie -elicoidalP, separatP pentru fecare segment
'. upercapsida:
$ublu strat lipidic e1tern (origine celularP)
trat intern proteic (matrice, prot. virale 01, 02) 8 asigurP legPtura dintre .: de suprafaQP Oi %A;
02-canal ionic
2 tipuri de .: Nnserate Nn membranP: -emaglutinina - B" (B) Oi neuraminidaza -%" (%), distincte
morfologic Oi biologic (virusul gripal A 8 doar B")
Jemaglutinina (B", B) B1 8 B13
Crimer compus din 2 polipeptide B"1 Oi B"2
B"1 8 f1area specifcP a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe -ematii),
ce conQin acid %-acetilneuraminic/acid sialic
B"2 8 fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdP
"nticorpii anti-B": 2n-ibP f1area virusului de celula-QintP; 2n-ibP -emaglutinarea
Neuraminida$a (%") %1 8 %9. Cetramer, polipeptid unic. IuncQii : AliveazP legPtura dintre acidul
sialic Oi glucidul alPturat (tratarea celulelor cu neuraminidazP impiedicP infecQia celulei cu virus).
"sigurP detaOarea virionilor NnmuguriQi prin eliminarea acidului neuraminic/sialic din receptorii
celulari
"nticorpii anti-%" limiteazP diseminarea virionilor
3%RE&%ERA A+%#.E+#&G0 "g interne %: Oi 0, specifce de tip ",#,A; "g e1terne B" Oi %",
specifce de subtip Oi de variantP. 13 variante de B" (B1-B13) Oi 9 de %" (%1-%9), asociaQiile lor
formeazP subtipuri de virus ". 5a om 8 %1, %2 Oi B1, B2, B' (B1%1; B2%2; B'%2)
Caria:ii antigenice ale ha Ai na0
3aria#ii 5g minore 8 dri(t (mutaQii punctiforme, modifcP cRQiva "" din B" sau/Oi %" cu aparitia unor
varietPQi de serotipuri, caracteristic pentru tipurile " Oi #) 8 provoacP epidemii fecare '-* ani.
3aria#ii 5g ma'ore 8 shi(t (recombinaQii genetice, sc-imbarea completP a unui sau cRtorva
segmente genomice 8B", %", :, 0, etc. $etermina mutaQii importante, aparitia serotipurilor noi) -
provoacP pandemii.
&ultivarea virusului gripal0 Ou embrionat de gPinP (cavitatea amnioticP Oi alantoicP); Aulturi de
celule (fbroblaOti de pui, culturi primare de rinic-i de maimuQP, etc); =eproducerea infecQiei la
maimuQe, di-ori
Multiplicarea virusului. "taOarea (adsorbQia) 8 B"1@acid neuraminic. :enetrarea 8 endocitozP.
$ecapsidarea 8 fuziunea supercapsidei Oi membranei vacuolei de endocitozP, %A penetreazP Nn
nucleu prin porii membranei nucleare. #iosinteza (eclipsa): Cranscrierea "=%m (transcriptaze :1,
:2, :'), CranslaQia "=%m Oi sinteza proteinelor virale (At), =eplicarea genomului
("=%v...."=%c...."=%v). "samblarea: Un citoplasmP: B" Oi %" se inserP Nn 0At, iar 01 Oi 02 o
cPptuOesc din interior, Un nucleu: %: se asociazP cu "=%-, formRnd %A, apoi migreazP spre zonele
modifcate ale 0At (via ".). /liberare" 8 Nnmugurire. %" a<utP la desprinderea virionilor de 0At Oi
evitP formarea agregatelor. Aelula rPmRne aparent viabilP, dar epuizatP Oi moare. Aitoliza este
determinatP de rPspunsul imun citoto1ic (%>, 5CA).
Firusul gripal " se NntRlneOte la om Oi animale: porc, cal, pPsPri, foci, balene, etc. Firusul gripal # 8
om (foci)
Firusul gripal A 8 om (cRine, porc). ursa de infecQie 8 omul bolnav (animale+ Aazuri sporadice de
gripP aviarP la om (B7%1, B9%2, B,%1) 8 2JJ'/J* Nn Fietnam, 1997 8 Bong >ong).
Firusul este prezent Nn rinofaringe Nn primele 2 zile de la debutul bolii. 0ecanismul de transmitere 8
aerogen, prin picPturi Ilugge (tuse, strPnut). Firusul se propagP Nn cPile respiratorii superioare Oi
inferioare, inducRnd o in?amaQie a mucoasei Oi edem al laringelui, tra-eii Oi bron-ilor. Aelulele
epiteliale ciliate sunt distruse (fPrP a afecta celulele bazale). :rocesul regenerativ Nncepe cu ziua a
, Oi repararea completP a epiteliului are loc Nn 1 lunP. Contingent de risc - persoane Nn vRrstP, copii,
imunodeprimaQi, bolnavi cu maladii cronice cardiovasculare, respiratorii, insufcienQP renalP, diabet.
<orme clinice0
o .ripa inaparent, asimptomaticP
o .ripa comun (benignP, durata *-7 zile). 2ncubaQia cRteva ore - 2 zile. $ebut brutal, cu frison,
febrP, cefalee, rinoree, tuse, mialgii, artralgii, anore1ie, astenie (2I%+). AomplicaQii (infecQii
secundare bacteriene): otite, sinusite, bronOite, bron-opneumonii, etc. AomplicaQii rare: sindromul
=eEe (encefalitP acutP cu degenerescenQa fcatului); sindromul .uillain-#arre (poliradiculonevritP).
o .ripa malign (pneumonie viralP primitivP cu edem pulmonar Oi 2=")
:relevate: lava<e/aspiraQii nazale, tra-eale, e1pectoraQii bronOice (Nn primele *4 ore)
E)amenul virusoscopic 8microscopia electronica, =2I
E)amenul virusologic
1. 2zolarea Nn oul embrionat de gPinP de 1J-11 zile sau culturi de celule (0$A>).
2. 2ndicarea virusului 8 activitate -emaglutinantP faQP de eritrocite de cobai, gPinP, curcan a
lic-idului amniotic Oi alantoic, -emadsorbQia lor pe cultura de celule.
'. 2dentifcarea 8 =2I, =2B", =2B"ds, =%
Detectarea Ag virale Nn sedimentul celular (=2I, /52")
Detectarea genomului viral
3erodiagnosticul gripei0 =etrospectiv, de confrmare. e e1amineazP seruri perec-i. e
determinP creOterea titrului de "c de * ori, sau prezenQa "c 2g 0. =eacQii: =IA cu "g %:
(determinarea tipului), =2B" cu suOa viralP circulantP, /52", =%
2munitatea: celularP (5CA, %>), umoralP (2g ., 2g "), specifcP de subtip.
%ratamentul gripei0 5mantadin rimantadin* UmpiedicP pPtrunderea %A Nn citoplasma celulei
infectate cu virus ". :osibilitate rezistenta tulpini. Vanamivir oseltamivir* "u structura similarP
acidului neuraminic. 2n-ibP activitatea %", NmpiedicRnd eliberarea virusurilor " Oi # Oi diseminarea
lor prin mucus, determinP agregarea virionilor. (nter%eron unguent oxolinic*Cratament simptomatic
(antipiretice, antibiotice, etc)
!ro'la)ia speci'c; a gripei0 3accinuri inactivate: conQin 2 tulpini de virus " (B1%1 Oi B'%2) Oi o
tulpinP #, cultivate in ovo Oi inactivate cu beta-propiolacton. 2noculare i/m, s/c; 2g . persistP ,-3
luni. 3accinuri vii atenuate: tulpinile sunt cultivate in ovo la 2, A, atenuate prin pasa<e multiple.
"dministrare intranazalP prin aerozol, imunitate localP (2g "). 3accinuri subunitare: constituite din
B" Oi %"
117. <amilia !icornaviridae. .enul Enterovirus. &aracterele mor(obiologice ale
virusurilor poliomielitice 4mor(ologia structura virionului structura antigenica5.
!atogeneza poliomielitei. Diagnosticul de laborator. !relevatele 4recoltarea prelucrarea
prealabila5 metodele de diagnostic 4virusologica serologica5. !ro'la)ia speci'ca a
poliomielitei.
<AM. !#&OR+AC#R#DAE. agenti patogeni ai unor imbolnaviri digestive, respiratorii, uneori
nervoase, @/- e1antem la om si animale (bovine, porcine, simiene)
Clasifcare: .enul /nterovirus - boli la om, .enul =-inovirus - boli la om, .enul Aardiovirus, .enul
"p-tovirus
.enul Enterovirus
Clasifcare: 34 serotipuri (antigenicitate, imbolnaviri): v. :oliomielitice 1, 2, '; v. Ao1sac&ie: grup "
(2' serotipuri), grup # (3 serotipuri); v. /c-o: '2 serotipuri ; /nterov. (/v): 34- 71; v. Bepatitei " (/v
72)
Caractere co)(ne
Mor(ologie
virioni sferic , 27-'Jnm, neinveliti
capsid : cubica (icosaedric, 3J subunitati (organizate in 12 pentamere); subunitatea are *
proteine capsidale (F:1, F:2, F:' in e1terior si F:* in interior)
genom: "=% m.c., sens @, are atasat o F:g cu rol de initiere replicare
3tructura antigenica depinde de epitopii e1teriori F:1, F:2 si F:' induc "c %, v.polio F:1 rol in
%. $iferente "g prin: =%, imunodifuzie - in gel, =IA. =eactii incrucisate : v.polio 1 si 2
Actiunea agentilor 'zici si chimici0 rezista zile la @22
J
A si n sapt. la @*
J
A. distruse la @,J
J
A;
ionii 0g@@ rol protector (0g Al2 stabilizator vaccin ); conservare indelungata : - 7J
J
A ; LF,
des-idratarea: inactivare rapida; 2ncorporarea de coloranti (rosu neutru, acridin orange) le
sensibilizeaza la lumina. lipsa invelis: rezistenta la solventi lipidici (eter, cloroform) detergenti.
rezistente la: lizol, fenol, derivati de amoniu cuaternar. sensibile la: formol (J,'K), clor, guanidina
M(ltiplicare:
1. adsorbtia pe receptori dep. de: pB si electroliti; la om: gena de pe cromozom 19 codifca
receptor pentru v. polio
2. patrundere: virope1ie
'. decapsidare, pierdere F:* :
*. eliberare "=%v care devine "=%m, tradus la ribozomi
,. sinteza poliproteina gigant, scindare in :1 apoi clivare in F:O, F:', F:1 si :1 si :' (clivare in
replicaze si proteaze ! F:g care initiaza sint. "=% si "=% polimeraza)
3. prod. de "=% progen sens @ se face cu "=% polimeraza care sintetiz. catene complementare
sens- apoi de sens @ , concomitent cu sint. proteine virale
7. asamblarea in reticulul endoplasmatic
ciclu infectant: ,-1J ore (particule/celula ! 1J ,)
C. !OL#OM#EL#%#&
Poliovir(s
Clasifcare = serotip(ri: tip 1: #run-ilde; tip 2: 5ansing ; tip ': 5eon
cultivare: culturi primare rinic-i maimuta, amnios uman, linii continue: >#, Be5a, Bep2
efect citopatic: rotun<ire, crestere refringentei, picnoza, degenerare, desprindere
det. pla<e circulare, clare, margini nete 8 folosite la clonarea tulpini atenuate
animale: cimpanzei, maimute =-esus, Ainomoglus: inoculare i. medulara, i. cerebrala sau orala:
viremie, eliminare v. fecale, paralizii ?asce si r.i. umoral
mani(estare in(ectie0 asimptomatica/imbolnavire minora 8 ma<oritara. afectare sistem nervos,
meningita aseptica si/sau poliomielita paralitica severa
evolutie0 patrundere: orofaringe, transport tesut limfoid (rinof., placi :eEer), multiplicare,
diseminare limfatica, viremie tranzitorie cu manifestari clinice minore (respiratorii, digestive).
Lneori multiplicare masiva tesut r.e. cu viremie persistenta si invazia sistemului nervos; virus
prezent sange inainte debut clinic (@/- paralizii); infectare sanguina a sistemului nervos, diseminare
pe a1oni, clinic: febra, cefalee, redoarea cefei, paralizii ?asce (leziuni neuroni motori coarne ant.
maduva ! poliomielita paralitica acuta). :osibila invazie a creier, talamus, -ipotalamus, nuclei
cerebelosi, trunc-i cerebral, corte1 motor ! poliomielita bulbara/encefalita poliomielitica cu evolutii
e1trem de grave. 5ezare nervi cranieni: paralizia faringe, paralizia corzi vocale (perec-ea b),
paralizii oculare (perec-ea F)
le$iuni neuronale/e1traneuronale: cromatoliza, distructie masiva, neuronofagie; edem, proliferare
cel., infltrat perivacular limfocitar (ggl ., placi :eEer, miocard). %actori predispo$anti: traume, efort
fzic, sarcina, in<ectii, amigdalectomie. incubatie 7-1* zile
%)(nitate :
dupa boala sau vaccinare: rezistenta indelungata de tip
=2L:
"c neutralizanti fata de F:1 si F:2 apar inainte debut (multiplicare intestinala si tesut limfoid)
"c circulanti previn diseminarea, nivel ma1im 2-3 sapt., persista toata viata
"c IA apar mai tirziu si dureaza mai putin
"c % si IA trec pasiv la copil ! rezistenta J-3 luni
imunodefcienti: fac boala atipica cu afectare s.n.
imunitatea locala:
2g" impiedica reinfectia la intestin
amigdalectomia scade rezistenta locala
/pide)iologie: raspindire globala; fosta endemica zone calde si epidemica zone remperate;
eradicare: 2JJJ; sursa de v.: om cu infectie inaparenta; transmisie: fecal-orala (direct/indirect: apa,
alimente infectate, secretii faringiene);
v. prezent in orofaringe n. zile inainte debut; eliminare fecale: '-3 sapt dupa imbolnavire;
susceptibilitate: generala
Profla*ie:
vaccin inactivat (al&): preparat culturi rinic-i maimuta, inactivat formol
1. confera imunitate umorala (bloc-eaza v. la orof)
2. elimina posib de mutante si revertanti
'. utilizabil in zone tropicale
*. utilizare imunodepresati
,. necesita rapeluri numeroase
vaccin viu atenuat (abin): preparat pe diploide umane sau culturi simiene
1. induce i. locala si umorala persistenta (toata viata)
2. bloc-eaza multiplicarea intestinala
'. administrare orala
*. posiblie reversii si mutante virulente
,. transmitere v. vaccinale la neimunizati
3. paralizii post vaccinale (1 caz/1milion vaccinari)
vaccin "$% recombinant (de viitor din polipeptide virale F:1 sau genom viral
111. <amilia !icornaviridae. .enul Enterovirus. &aracterele mor(obiologice ale
virusurilor &o)sackie 4mor(ologia structura virionului5. &lasi'carea dupa structura
antigenica. Rolul in patologia umana. Diagnosticul de laborator al in(ectiilor cauzate de
virusurile &o)sackie. !relevatele 4recoltarea prelucrarea prealabila5 metodele de
diagnostic.
Co*sac7ie vir(s
Relatii vir(s = cel(la ga5da
cultivare: culturi de celule:
F. Ao1sac&ie #: culturi primare rinic-i maimuta, rinic-i embrionar, amnios uman
F. gr. ": linie continua =$ /A:: rotun<ire, desprindere
animale: F.A grup " inoc. soarece n.n. (i. cerebral, subcutanat, i. peritoneal) polimiozita,
edem/necroza musculaturii striate, paralizii ?asce; FA grup #: meningoencefalita (encefalomalacie),
pancreatita, miocardita, -epatita si necroza tesut adipos
Patogene5a = clinica
patrundere: respiratorie si digestiva, diseminare sanguina cu localizari diverse:
-erpangina: debut brusc, febra, disfagie (vezicule, papule, zone rosii pe pilieri, palat, amigdale).
/volutie benigna (*-3 zile). "fectare copii.
#oala 8 gurii, mainilor si picioarelor: -erpangina, e1antem maculopapular si veziculos bulos (maini,
picioare, fese). Findecare 7-1* zile
:leurodinia, mialgia epidemica (boala #orn-olm): febra, stare generala alterata, durere
retrosternala (diafragm), @/- pericardita
0iocardita: la nou-nascut (transmitere perinatala), frecvent fatala; adult benigna
0enigite aseptice, pancreatite, nefrite, malformatii congenitale (gravide)
%)(nitate:
specifca de serotip: evid. prin =%, 2I, /52"
"c % apar la 7 zile, ma1. ' saptamini, persista indelungat.
/pide)iologie: raspindire globala. endemo- epidemic (vara 8 toamna); focare epidemice
colectivitati (scoli,crese)
sursa: om. transmisie: fecal 8 orala; aerosoli. susceptibilitate: generala
D#A.+O3%#& LAFORA%OR
produse patologice: materii fecale, e1sudat faringian, l.c.r., c-eag sanguin, lic-ide veziculare,
e1sudat con<unctival, probe necroptice (maduva spinarii, perete 8 continut intestinal, musc-i
toracici, formatiuni nervoase)
izolare
culturi celulare
v Ao1sac&ie #, F.polio, F./c-o : culturi primare rinic-i maimuta, diploide umane
F.Ao1sac&ie ": lina celulara =$
animale:
F.Ao1sac&ie " si #: soarece nou-nascut
identifcare :
culturi celulare : % cu seruri specifce de tip (:olio, Ao1sac&ie # si /c-o)
animale : % la v Ao1sac&ie "
diagnostic serologic0
$et. "c pe probe duble (J-2/' sapt) prin: %, =IA, B"2, /52", precipitare in gel, reducerea pla<elor
diagnostic de certitudine0
virus izolat si r.i. serc (crestere de * ori a "c)
tablou clinic caracteristic (paralizii)
conte1t epidemiologic pentru enteroviroze
11$. <amilia !icornaviridae. .enul Enterovirus. &aracterele mor(obiologice ale
virusurilor E&BO 4mor(ologia structura virionului structura antigenica5. Rolul in
patologia umana. Diagnosticul de laborator al in(ectiilor cauzate de virusurile E&BO.
!relevatele 4recoltarea prelucrarea prealabila5 metodele de diagnostic.
"choirus. +rupa: +rupa I, ((-) ss'.A). #amilie: Picornairidae. +enul: "nteroirus. Specia: /uman enteroirus
0. Subtipul: "choirus

=n echovirus este un tip de virus ,EN care apar8ine 9nterovirus gen de familie Picornaviridae. P!Q 9choviruses se g4sesc :n
tractul gastro(intestinal (prin urmare, ea fiind parte din genul enterovirus), precum 6i expunerea la virusul cauzeaza infec8ii
oportuniste 6i alte boli. 9chovirus este foarte infec8ioas, iar obiectul s4u principal este de copii. 9chovirus se num4r4 printre
principalele cauze de boli acute febrile la sugari 6i copii mici, si este cea mai frecventa cauza de meningit4 aseptic4. PQ)n
cazul unui sugar infectare cu acest virus dup4 na6tere poate provoca boli sistemice grave, 6i se asociaza cu o mare rata a
mortalit48ii infantile. 9chovirus poate imita simptomele provocate de alte infec8ii bacteriene comune 6i virale.
Structura 1i infec&ii irale: echovirus are %;(- nanometri (nm), 6i este similar cu alte virusuri, deoarece are o capsid4
goala de proteine, care reprezint4 K.A din particule de virus care :ncon/oar4 un nucleu dens central al ,EN(unicatenar.
,cest ,EN(ul are o lungime de aproximativ K,. Oilobase (R+), con8ine o replicaza ,EN, codificarea de proteinevirale, 6i un
singur pol*protein care este responsabil de formarea de proteine structurale 6i alte proteine necesare pentru replicarea
celular4. Proteinele structurale determina domeniul gazd4 6i /oac4 un rol foarte important :n realizarea genomului ,EN(ul :n
citoplasma celulelor gazd4 noi.
=nele replicari virale a unui echovirus are loc :n nazofaringe dup4 infec8are 6i apoi se extinde la ganglionii limfatici
regionali. $u toate acestea, cele mai multe particule virale sunt :nghi8ite 6i a/unge la nivelul tractului intestinal mai putin, :n
cazul :n care virusul se presupune c4 se leag4 de receptori specifici. Birusul se r4sp7nde6te apoi la inferior tractului intestinal,
replicinduse dar care nu provoac4 nici un efect ma/or celular de(a lungul drumului. ,poi, virusul se r4sp7nde6te la multe
siste(uri secundare :n organism, cum ar fi sistemul nervos central, ficatul, splina, maduva osoasa, inima 6i, :n final la pl4m7ni.
,di8ional replicarea virusului va avea loc, provoc7nd simptome ; ( 0 zile de la infectare
Simptome si diagnostic: )mbolnavirea cu 9chovirus apare :n mod dispropor8ionat la b4rba8i. )nfec8ia :n primele dou4
s4pt4m7ni de la na6tere poate provoca efecte devastatoare 6i poten8ial boli letale . &a aceast4 popula8ie, decesul de obicei
rezulta de la insuficien84 hepatic4 cople6itoare sau miocardit4, mai degrab4 dec7t infec8iile sistemului nervos central. $opiii
mai mari 6i adul8ii au un prognostic mai bun. Miocardit4 este cea mai frecvent4 complica8ie la adul8i.
)nfec8ii 9chovirus pot ap4rea la oameni de toate grupele de v7rst4. $u toate acestea, mai :n v7rst4, scade producerea de
anticorpi specifici pentru a echovirus. Mai multe studii efectuate :n timpul epidemiilor arat4 c4 sugarii devin infectati cu rate
mai mari dec7t copiii mai mari 6i adul8i.
Preleate: Spalatura nazofaringiana,singe materii fecale &$E
)iagnostic1 Birusoscopia. Se izoleaza in culturi de celule are efect citopatic. )dentificarea Enpe culturi de celule ES,), E)F,
Serologic1ENME)FMEF$
(ratament: Nici un tratament specific pentru infec8ia cu echovirus nu este :n prezent disponibila. ,ceasta este direc8ionata
la ameliorarea simptomelor.
11*. Cirusurile hepatitice. Cirusurile hepatitelor A si E. &lasi'carea 4(amilie gen sp.5.
&aracterele mor(obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitelor A si E.
Diagnosticul de laborator al hepatitelor A si E. !relevatele metodele de diagnostic.
!ro'la)ia speci'ca.
B/:"C2C/ 8 leziuni in?amatoare ale fcatului
O=2.2%/ 8 infecQioasP, medicamentoasP, to1icP, autoimunP, etc
Bepatitele virale 8 leziuni determinate de acQiunea citopaticP directP a virusului Nn cauzP, sau, mai
frecvent, de reacQia imunP contra celulelor -epatice infectate.
F2=LL=25/ B/:"C2C2A/
Firusuri dominant -epatotrope
1. Firusul -epatitei " 8 B"F- (fam. :icornaviridae)
2. Firusul -epatitei # 8 B#F- (fam. Bepadnaviridae)
'. Firusul -epatitei A 8 BAF- (fam. Ilaviviridae)
*. Firusul -epatitei $ 8 B$F - (neclasifcat)
,. Firusul -epatitei / 8 B/F - (fam. Bepeviridae)
3. Firusul -epatitei . 8 B.F+
7. Firusurile CC (Aircovirus +)
4. Firusuri ce afecteazP fcatul ocazional: Ao1sac&ie, virusul citomegalic (A0F), virusul /pstein-#arr
(/#F), virusul -erpes simple1 (BF), O.a.
0"%2I/Ca=2 A52%2AO-#2O5O.2A/ "5/ B/:"C2C/5O=
2ncubaQia 8 variabilP (1, zile 8 3 luni)
.ravitatea 8 -epatitele " Oi / au evoluQie benignP, -epatitele #, A, $ 8 acute Oi cronice, complicaQii
grave
<orma clinic; clasic; 8 febrP, artralgii, astenie, erupQii, dereglPri digestive, urmate de icter ('
sPptPmRni), asociat cu anore1ie, oligurie, decolorarea maselor fecale, bilirubinurie.
<orme anicterice asimptomatice (4J-9JK cazuri)
Bepatita (ulminant; 8 foarte gravP
Bepatita cronic; persistent Oi cronic activ (cu citolizP)
AomplicaQii 8 cirozP, cancer primitiv al fcatului
0anifestPri e1tra-epatice, determinate de comple1e imune circulante 8 periarteritP nodoasP,
poliartritP, glomerulonefritP, poliradiculonevrite, etc.
=0 - QarP endemicP prin -epatitele # Oi A. 2ndicele de prevalenQP a B#F este de peste 4K, iar al
BAF de ,K.
C#RE3EL BE!A%#%E# A
<amilia :icornaviridae
.enul Bepatovirus
3pecie Firusul -epatitei " (B"F)
$imensiuni 8 24-'J nm
.enom 8 "=%@, liniar
&apsid; 8 icosaedricP, 3J capsomeri, compuOi fecare din * polipeptide F:1, F:2, F:', F:*
Rezisten:;: totalP la 3J
J
A 8 1 orP, parQialP - 12 ore, rezistP la K de clor uzuale. 2nactivat de formol,
beta-propiolacton, LF, -ipoclorit de sodiu.
e cunosc 7 genotipuri (om, maimuQe)
Aultivarea : 0armozete, cimpanzei, Aelule de -epatocarcinom uman; Aelule diploide umane; Aelule
din rinic-i de maimuQP
=eceptorul celular 8 mucina (.: membranar). /A: nu provoacP
3urs; Ai rezervor de in(ec:ie 8 omul bolnav
Mecanismul de transmitere 8 fecal-oral (mRini murdare, alimentele, apa contaminate); cazuistic
8 transfuzional
B"F se multiplicP Nn Qesutul limfoid intestinal Oi citoplasma -epatocitelor. e eliminP cu masele
fecale dupP 2 sPptPmRni de la infectare, diminueazP odatP cu apariQia semnelor clinice. Firemia 8 1-
2 sPptPmRni.
Bepatocitoliza este determinatP de 5C A$4, %>.
#ncuba:ia 8 'J zile (1, 8 ,J zile)
<orme clinice 8 forme asimptomatice (9JK), forme benigne (1-2 sPpt.), rareori 8 forme grave,
fulminante. Lipsa croniciz;rii]
Markerii virali Jn cursul maladiei0
BAC ("g viral) (mase fecale, sRnge) Nn ultimele 2 sPptPmRni de incubaQie Oi cRteva zile de la
apariQia icterului
#gM anti9BAC 8 depistate de la debutul fazei icterice, titru ma1im peste o sPptPmRnP Oi dispar
dupP 4-12 sPptPmRni.
#g. anti9BAC 8 persistP toatP viaQa.
AR+ viral (Nn mase fecale, sRnge, -epatocite).
C#RE3EL BE!A%#%E# C#RALE E 4BEC5
B/F 8 depistat Nn 194' prin 0/
<amilia8 Bepeviridae
.enul - Bepevirus
tructura B/F
$imensiuni 8 27 8 'J nm
.enom 8 "=%@ (descris Nn 199J)
&apsid; 8 icosaedricP (proteinP unicP glicozilatP)
B/F se repartizeazP Nn ' grupe genomice: 2 8 asiaticP, 22 8 me1icanP, 222 8 nord-americanP (include Oi
tulpini porcine)
3ursa de in(ec:ie 8 omul bolnav
Mecanismul de transmitere 8 fecal-oral (apP, alimente), posibil parenteral (la -emofli, persoane
cu transfuzii, -emodializP)
!erioada de incuba:ie 8 'J zile
&linica 8 -epatitP acutP, asemPnPtoare cu -epatita ". :orme grave la %emei gravide 7n special 7n
trimestrul ((( al sarcinii 2+A/-AD mortal0* >isc de avort 1i na1tere prematur 2)+ ,AD ca$uri0
Markerii BEC0
Cirusul 4Ag viral5 prezent Nn mase fecale Nn faza acutP (0/)
#gM (' luni de la debut) Oi #g. anti9BEC
.enomul viral Nn mase fecale, -epatocite
11,. Cirusurile hepatitice. Cirusul hepatitei F. &lasi'carea 4(amilie gen sp.5.
&aracterele mor(obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitei F consecintele.
Diagnosticul de laborator al hepatitei F. !relevatele metodele de diagnostic. !ro'la)ia
speci'ca.
"g \"ustralia) a fost detectat Nn 193* de #lumberg, actualmente numit "g B#s
BFC 8 virus "$%, ciclul de replicare comportP o etapP de transcripQie inversP
/1trem de contagios Oi prezent Nn titruri mari Nn lic-ide biologice. :rovoacP -epatite acute, c-iar
fulminante, -epatite cronice, cirozP, -epatocarcinom.
:este ',J mln persoane infectate Nn lume.
:este 1,, mln decesuri anual.
&lasi'care0 Iamilia 8 Bepadnaviridae; .enul 8 Ort-o-epadnavirus; pecia 8 Firusul -epatitei #
(B#F)
Mor(ologia0 :articule sferice de *2 nm (particulele $ane), infecQioase 8 virionul complet (1J
9
part/ml). :articule sferice, lipsite de acid nucleic, de 22 nm, neinfectioase; tructuri tubulare, 2JJ-
7JJ nm lungime, neinfectioase
3tructura BFC 4particula Dane5
.enomul: "$% circular bicatenar parQial (2/'). :osedP catena lungP 5(-) Oi catena scurtP (@). e
disting 4 genotipuri (" 8 B).
+ucleocapsida (%A, core) 8 icosaedricP, comportP "g B#c, asociat cu "g B#e (solubil). Un %A se
a?P Oi "$%-polimeraza Oi timidin &inaza.
3upercapsida 8 dublu strat lipidic asociat cu proteine virale ("g B#s). Ln receptor pentru
albuminP din supercapsidP intervine la etapa de penetrare a virusului.
Rezisten:a : B#F este rezistent la acQiunea eterului, la desicare Oi cPldurP.
B#F NOi pPstreazP infecQiozitatea mai mulQi ani la -2J grade, cRteva luni la @'J grade, cRteva ore la
@3J grade. /ste distrus la ferbere Oi cu -ipoclorit de sodiu. "nimale e1perimentale 8 maimuQe
cimpanzei.
3tructura antigenic; a BFC 4markeri epidemiologici5
"g B#s, de suprafaQP. :osedP determinanQi de grup (a) Oi de tip (d/" Oi P/r). erotipuri ale "g B#s
: a"P a"r adP adr, etc. "nticorpii anti-B#s au rol protector.
"g B#c, din %A, nu este detectabil Nn ser, doar Nn nucleul -epatocitelor infectate.
"g B#e, solubil, component al %A. :rezent Nn ser Oi martor de infecQiozitate (replicare viralP).
"$% polimeraza
Cimidin &inaza
"g suscitP sinteza "c anti-B#s, anti-B#c, anti-B#e, anti-"$% polimerazP.
Multiplicarea BFC
Firusul penetreazP Nn -epatocit debarasat de supercapsidP datoritP receptorului sPu pentru
albuminP. $upP decapsidare "$% este completat de polimeraza viralP, devenind bicatenar. "$%-ul
viral pPtrunde Nn nucleul celulei.
"=% polimeraza gazdei transcrie catena "$% 5(-) Nn "=%-pregenomic (@) Oi "=%m. Un citoplasmP
are loc translarea "=%m Oi sinteza proteinelor virale. "=%-pregenomic (@) este Nncorporat Nn
capsidP Oi "$% polimeraza viralP sintetizeazP catena 5 (-) 8 activitate de reverstranscripta$* :e
matricea catenei 5 (-) este sintetizatP catena (@). :olimeraza manifestP activitate de =%azP B Oi
degradeazP "=%-pregenomic. %A capPtP supercapsida la nivelul 0At Oi virionul nou format este
eliberat prin Nnmugurire (particulele $ane, infecQioase). :roteinele e1terne (B#s) sunt produse Nn
e1ces Oi se asambleazP Nn ser Nn particule sferice sau tubulare, neinfecQioase. B#F nu este citolitic.
Bepatocitoliza este determinatP de rPspunsul imun al gazdei. Bepatocitele infectate prezintP pe
suprafaQa lor antigene virale, ce stimuleazP un rPspuns imun. 5imfocitele C A$4 Oi celulele %> atacP
Oi distrug celulele bolnave, iar anticorpii specifci neutralizeazP virusul circulant.
$/ =/c2%LC DDD
1. "$% viral dublu catenar este e1trem de stabil, poate persista sub formP de plasmidP Nn
-epatocit, find la originea porta<ului cronic Oi fenomenelor de reactivare.
2. "$% viral se poate integra Nn cromozomul -epatocitelor (acQiune oncogenP posibilP).
'. 2mplicarea transcriptazei inverse se a?P la originea unei rate de mutaQii crescute (rezistenQP la
c-imioterapice, eOec Nn cursul seroterapiei sau vaccinare, mutante fPrP "g B#e).
!atogeneza hepatitei virale F
3ursa de in(ec:ie 8 omul. B#F este prezent Nn sRngele bolnavului, secreQii genitale Oi spermP,
salivP, lapte, urinP, lacrimi.
&;ile de transmitere a BFC:
1. :arenteral prin sRnge Oi derivate (transfuzii, tratament cu produse sangvine, activitate
profesionalP, in<ecQii cu seringi contaminate -to1icomani, tatua<, piercing, acupuncturP).
2. e1ual (-omo-/-etero-).
'. Fertical 8 de la mamP la copil (la naOtere sau Nn perioada neonatalP).
*. Cransmiterea directP (contact, sPrut) nu este e1clusP.
,. =iscul infecQiei prin in<ecQie 8 2J-'JK
3. Aontagiozitate sangvinP e1tremP 8 de 1J ori superioarP infecQiei cu BAF Oi de 1JJ ori 8 B2F.
!erioada de incuba:ie 9 'J814J zile (1J sPptPm)
!erioada de stare 8 simptomaticP la 2J-'JK pacienQi (forme anicterice 7J-4JK)
Cindecare 8 9JK
Bepatita viralP # poate evolua spre cronicizare (1JK la persoane imunocompetente).
Bepatita fulminantP 8 J,1 - 1K
Airoza -epaticP sau cancer 8 2JK
A2%/C2A" 0"=>/=25O=
Bepatita acut;
o Ag BFs este primul mar&er depistat Nn ser dupP 1-' luni de la contagiu, persistP 1-2 luni Oi
dispare peste cRteva sPptPmRni dupP normalizarea transaminazelor. :ersistP la purtPtorii cronici.
o Ag BFe apare imediat dupP B#s, mar&er de replicare viralP, dispare Nnaintea "g B#s.
o Ac anti9BFc 4#gM5 apar peste 2-* sPpt dupP "g B#s.
o Ac anti9BFe apar dupP Nncetarea replicPrii virale, odata cu dispariQia "g B#e. 0ar&er de
pronostic favorabil.
o Ac anti9BFs apar peste 2-' sPptPmRni dupP dispariQia "g B#s (%ereastr imunologic).
%eutralizanQi. 0ar&eri ai vindecPrii. 5ipsesc la purtPtorii cronici.
Evolu:ie (avorabil;: dispariQia "g B#s Oi "g B#e, apariQia succesivP a "c anti-B#c, anti-B#e Oi
anti-B#s.
Bepatita (ulminant; 8 prezenQa constantP a 2g0 anti-B#c Nn titru Nnalt.
Bepatite cronice (evoluQie peste 3 luni).
Bepatit; cronic; activ; (persistenQa "g B#s, "g B#e Oi "c anti-B#c - 2g.).
Bepatit; cronic; persistent; ("g B#s, Ac anti9BFe, anti-B#c) - purtPtor cronic de "g B#s.
(=eactivPri sunt posibile, supraveg-ere necesarP).
11-. Cirusurile hepatitice. Cirusul hepatitei &. &lasi'carea 4(amilie gen sp.5.
&aracterele mor(obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitei & consecintele.
Diagnosticul de laborator al hepatitei &. !relevatele metodele de diagnostic. !ro'la)ia
speci'ca.
<amilia Ilaviviridae, .enul Bepacivirus,
Dimensiuni 8 ,,-3, nm. .enom 8 "=%@, liniar. Beterogenitate geneticP - se disting 3 (11 +)
genotipuri Oi numeroase subgenotipuri. BAF circulP sub forma de un amestec comple1 Oi instabil de
populaQii virale genetic distincte. Un /uropa predominP genotipul 1, care este mai puQin sensibil la
tratamentul cu 2I%. &apsida 8 icosaedricP, proteinP unicP. 3upercapsida 8 derivatP din
membrana reticulului endoplasmatic, cu 2 glicoproteine virale /1 Oi /2.
Replicarea BAF are loc in citoplasma -epatocitelor Oi a celulelor mononucleate din sRnge
Markeri epidemiologici ? "g BAF, "c anti-BAF, "=% viral
%ransmitere0 :rin transfuzii, transplant de Qesut Oi organe, $roguri administrate i/v, %ozocomial (Nn
mediu medico-c-irurgical, stomatologie, piercing, tatua<, acupuncturP), Fertical , e1ual,
2ntrafamilial (foarfece, peptene, aparat de ras, etc)
#ncuba:ia 8 * 8 12 sPptPmRni
Bepatita & acut;: 7J-9JK - asimptomaticP, activitatea sericP a transaminazelor (Nn special "5"C)
este moderat crescutP Oi tranzitorie, uneori oscilantP. e poate vindeca spontan Nn 2J K cazuri, fPrP
a conferi imunitate completP.
Bepatita & (ulminant; 8 co-infecQie cu B#F sau B"F.
Bepatita & cronic; (4JK cazuri) 8 persistenQa BAF peste 3 luni de la infecQia acutP. AreOtere
cronicP a activitPQii "5"C, care este moderatP Oi ?uctuantP. Ao-infecQia cu B2F 8 factor stimulator.
&omplica:ii 8 cirozP (2JK cazuri), cancer.
11/. Cirusurile hepatitice. Cirusul hepatitei D. &lasi'carea 4(amilie gen sp.5.
&aracterele mor(obiologice. Markerii serologici. !atogeneza hepatitei D superin(ectie si
coin(ectie. Diagnosticul de laborator al hepatitei D. !relevatele metodele de
diagnostic. !ro'la)ia speci'ca.
"gent viral defectiv, satelit al B#F, '3-'7 nm. $escoperit Nn 1977.
.enul $eltavirus
.enom 8 "=%-, circular (' genotipuri). &apsida 8 sfericP, 2 proteine, "g $elta. 3upercapsid; 8
derivatP din B#F, cu ' forme de "g B#s
e replicP Nn nucleu, independent de B#F, dar care Ni asigurP supercapsida cu "g B#s. 0anifestP
efect citopatic direct sau via rPspunsul imun celular.
Markerii BDC ? Ag BDC Ac anti9BDC AR+ viral 4asocia:i cu markeri ai BFC5.
Mecanismele Ai c;ile de transmitere 8 identice cu B#F.
2nfecQia $elta se poate manifesta Nn acelaOi timp cu -epatita # (co-infecQie, evoluQie acutP, risc de
forme fulminante) sau survine la un purtPtor cronic (suprainfecQie, risc de -epatitP cronicP activP cu
evoluQie rapidP Nn cirozP, forme fulminante sunt posibile).
D#A.+O3%#&EL DE LAFORA%OR AL BE!A%#%ELOR C#RALE
Diagnostic paraclinic: dozarea transaminazelor, bilirubinei, raportul albumine/globuline.
Crombopenie, leucocitozP, diminuarea protrombinei 8 factori de \alertP).
Diagnostic etiologic
$etectarea virionilor (0/, 20/) sau "g virale (/52", =2I) Nn bioptate -epatice sau sRnge.
$etectarea "% virali Nntra-epatic sau Nn sRnge (-ibridare, :A=).
/videnQierea anticorpilor antivirali Nn serul sangvin prin te-nici /52", "=2, imunoblot, =2I2
Diagnosticul hepatitei A
/videnQierea 2g 0 anti-B"F (2g . 8 imunitate)
Diagnosticul hepatitei F
$epistarea "g B#s, "g B#e, "c anti-B#c, anti-B#s, anti-B#e, anti-polimerazP Nn ser; "g B#c 8 Nn
-epatocit)
Diagnosticul hepatitei &
$epistarea "c anti-BAF (4JK peste 1, sPpt de la e1poziQie, 9,K - , luni, 97K - 3 luni )
Diagnosticul hepatitei D
/videnQierea "c anti-B$F
!RO<#LAD#A BE!A%#%ELOR C#RALE
1. Aontrol efcace al donatorilor de sRnge, Qesuturi, organe, spermP, prevenirea 0C Oi nozocomiale,
utilizarea materialelor de uza< unic, ameliorarea condiQiilor sanitare, etc.
2. #munizarea activ;
"nti--epatita " 8 vaccin inactivat (1J-2J ani).
"nti--epatita # (vaccin recombinant "g B#s).
Faccin anti--epatita $ Oi /8 Nn curs de studiu.
'. #munizarea pasiv;
2munoglobuline specifce anti- B"F, anti-B#F, anti-B/F.
%ratament speci'c al hepatitelor A Ai E nu e1istP.
%ratamentul speci'c al hepatitei F0 2nterferon alfa; Fidarabin, lamivudin, entecavir, telbivudin,
adefovir (DDD elecQia tulpinilor rezistente); 2munoterapie
%ratamentul speci'c al hepatitei &0 2nterferon alfa; =ibavirin; 2munoterapie
111. #n(ectia B#C93#DA. Cirusul B#C. &lasi'carea 4(amilie gen variante5. 3tructura
virionului. Markerii serologici. &elulele tinta si rezervorul celular. !atogeneza in(ectiei
B#C. 3#DA. Diagnosticul de laborator al in(ectiei B#C93#DA 4reste directe si indirecte de
depistare teste de con'rmare diagnosticul serologic5. %erapia speci'ca.
Retroviridae 8 familie numeroasP de virusuri "=% dotate cu o enzimP numitP reverstranscriptazP:
"=% "$%d.c
A5"2I2A"=/" I"0. =/C=OF2=2$"/
3ub(amilia Ort-oretrovirinae
.enurile0 5lpharetrovirus Betaretrovirus 6ammaretrovirus 8eltaretrovirus Epsilonretrovirus
2induc tumori 1i leucemii0 4entivirus 2virusul J(30
3ub(amilia pumaretrovirinae
.enul: !pumavirus (nepatogeni)
A"="AC/=/ 0O=IOC=LACL="5/ ./%/="5/ "5/ I"0252/2 =/C=OF2=2$"/
$imensiuni 8 4J-1'J nm
IormP 8 sfericP
.enom 8 douP molecule de "=%@, capacitate de integrare Nn nucleu sub formP de "$% proviral
/nzima 8 reverstranscriptaza
AapsidP 8 icosaedricP
upercapsidP 8 derivatP din 0A:, lipidicP cu .: virale Nnserate
Aiclul replicativ este identic.
F2=LL5 B2F. C=LACL=" `2 O=."%2G"=/" ./%O0L5L2
B2F-1 Oi B2F-2 8 responsabili de indromului 2muno-$efcienQei "c-iziQionate (2$")
B2F-1 8 repartiQie mondialP
B2F-2 8 limitat la "frica de Fest
3tructura virusului B#C91 @ B#C9$
6enomul: diploid 8 2 molecule de "=%@ identice, nu sunt utilizate Nn calitate de "=%m
En$ime: reverstranscriptaza (=C), integraza, proteaza
Aapsida: Nn formP de trunc-i de con, constituitP din 2 proteine p2*/23 A" (internP, ma<orP) Oi p7,9
%A (a nucleocapsidei, asociatP "=%)
upercapsida: dublu strat lipidic de origine celularP Nn care sunt Nnserate 2 .: virale
.p12J/12,, de suprafaQP, asigurP f1area virusului la receptorul celular A$*. =egiunea F' este
responsabilP de ataOare Oi induce anticorpi neutralizanQi specifci
.p*1/'3, transmembranarP, legatP de gp12J, responsabilP de fuziunea supercapsidei cu
membrana celularP
:roteina p17/13, matrice, cPptuOeOte stratul intern al A, asociatP cu proteaza
.enomul, proteinele interne (p2*, p7, p17) Oi enzimele constituie nucleoidul (core) viral.
3tructura genomului (apr. 1J mii nucleotide)
.ena gag (group antisens) prot. structurale interne (p2* Oi p17)
.ena pol (polimerase) ' enzime: =C (p33), integraza (p'1), proteaza (p9)
.ena env (enveloppe) o prot. precursor gp13J, clivatP ulterior Nn gp*1 Oi gp12J
.ene regulatoare tat rev ne% vi% vpr Oi vpu (B2F-1) sau vpx (B2F-2)
Omologia dintre B2F-1 Oi B2F-2 este de *2K, mai NnaltP la nivelul genelor gag Oi pol (peste ,JK) Oi
redusP la nivelul genelor env ('9K).
e disting ' grupe genomice ale B2F-1: 0, O Oi %. .rupul 0 (ma<or) comportP 1J subtipuri ("-B, V Oi
>), repartizate geografc neuniform (ma<oritatea 8 Nn "frica, # 8 /uropa occidentalP si "merica de
%ord, I 8 =omRnia, . 8 =usia, etc).
3tructura antigenic; 8 toate proteinele Oi glicoproteinele virale sunt imunogene.
Rezisten:a B#C0 B2F este sensibil la solvenQi lipidici Oi detergenQi, la ,3 grade A este inactivat Nn 'J
min, Nn , minute - J,2 K -ipoclorit de %a, 7JK etanol, J,2K glutaralde-idP. 5abil la pB-uri e1treme,
radiaQii LF Oi =b
&ultivarea0 Aelule mononucleate de la persoane sPnPtoase; 5inii celulare din 5C 8 0C2; "nimale
sensibile 8 maimuQele cimpanzei (B2F-1), =-esus (B2F-2)
&iclul de replicare. AtaAarea B2F la celula-gazdP prin legarea gp12J la receptorul celular A$*.
=ezultP o modifcare conformaQionalP a gp12J, ce permite buclei F' a acestei gp sP se f1eze de
coreceptori de pe suprafaQa celulei: AA=, Oi AbA=*, AA=', AA=2b O.a. !enetrarea %A prin
fuziunea supercapsidei (gp*1) cu 0At. Decapsidarea Oi eliberarea "=% viral asociat cu =C.
Retrotranscrierea AR+P Jn AD+9 (=C). =C degradeazP "=%@, apoi transcrie "$%- Nn "$%d.c.,
care va f circularizat, apoi integrat (integraza) Nn cromozomul celular, constituind provirusul.
%ranscrierea AD+v Jn AR+m prin intermediul "=%-polimerazei 22 celulare. 3inteza proteinelor
virale sub controlul factorilor celulari Oi proteinelor reglatoare. :oliproteina gag/pol 13J &d (p17
0", p2* A", p7 %A, p1J (proteaza), p33 (=C), p'1 (integraza). :oliproteina env 13J &d (gp*1 Oi
gp12J); %ranscrierea AR+ viral 4AR+P5Z Asamblarea +&Z Eliberarea prin Nnmugurire la nivelul
0At modifcatP prin inserarea gp virale0 1J mlrd de virioni/zi/o persoanP infectatP.
Fariabilitatea B2F este determinatP de erorile comise de =C (o eroare la fecare 1J mii baze).
0utaQiile survin Nn special la nivelul genei env (bucla F' din gp12J, care intervine Nn f1area B2F de
coreceptori, reprezintP epitopul ma<or de neutralizare). %u e1istP 2 suOe virale identice. 5a bolnav
este prezentP o populaQie viralP polimorfP, cu genomuri diferite.
&onsecin:e0 difcultatea de a obQine vaccin efcient; selecQia mutantelor rezistente la
antiretrovirale
&elulele9:int; Ai rezervorul celular0 5imfocite CA$*@ (C-) (99K de replicare, /A:-sinciQii); A:":
monocite/macrofage tisulare (replicare slabP, /A: minim), celulele dendritice (prezente Nn timus,
tegument, mucoase, organe limfoide, %A Oi sRnge perif.). /le au rol de vector Oi rezervor de virus
(adsorb B2F la suprafaQa lor Oi il transportP Nn organele limfoide, unde el se replicP Nn celulele
A$*@). e disting suOe cu tropism macrofagic (0, sau =,), utilizeazP coreceptorul &&R- Oi suOe cu
tropism limfocitar (C, sau b*), coreceptorul &D&R,. 5imfocitele C pot f infectate cu ambele suOe
(prezintP ambii receptori).
Ln primo9in(ec:ie 8 suOe =,, Nn stadiu de 2$" 8 suOe b*.
Mecanismele de distrugere a lim(ocitelor % &D,:
1. 5iza directP a celulelor infectate (/A:).
2. 5imfocitele C A$4 pot distruge limfocitele C A$* infectate.
'. "poptozP Nn urma stimulPrii antigenice a celulelor care au fost Nn contact cu "g B2F.
*. 5imfocitele infectate, acoperite cu gp12J pot provoca f1area, fuziunea Oi moartea limfocitelor
neinfectate.
,. Biperstimulare celularP cu dezvoltarea anergiei celulare.
:"CO./%/G" `2 A52%2A" 2%I/Ac2/2 AL B2F
%ransmiterea0
Aale se1ualP (-etero-/-omo-).
Aale sangvinP (to1icomani, -emofli, transfuzii de sRnge sau transplante de organe, manopere
medicale penetrante-in<ecQii, acupuncturP, tatua<, pearcing).
Aale verticalP (in utero Nn ultimele sPptPmRni de sarcinP, Nn timpul naOterii sau Nn timpul
alPptPrii).
Evolu:ia maladiei
:rimo-infecQia (peste 2J zile dupP contaminare). $urata 2-* sPptPmRni. "re loc:
1. multiplicarea intensP Oi diseminarea virusului,
2. scPderea numPrului de limfocite C A$*,
'. creOterea numPrului limfocitelor A$4.
$iminuarea Oar<ei virale este determinatP de rPspunsul imun specifc celular Oi umoral ("c anti-
gp12J, gp*1, p2*). /voluQia poate f asimptomaticP sau simptomaticP (,JK): adenopatie cervicalP,
febrP, faringitP, obosealP, mialgii, erupQii cutanate.
Iaza asimptomaticP, de latenQP clinicP (durata apro1imativ 1J ani).
Cirusul se replic; Jn organele lim(oide, numPrul 5C A$* diminueazP lent sau rPmRne stabil.
"par variante noi de virus care se multiplicP, 2 le recunoaOte Oi reacQioneazP specifc, ciclul se
repetP de multiple ori. "ceasta duce la diminuarea progresivP a 5C A$* Oi epuizarea 2, urmatP de
multiplicarea necontrolatP a B2F Oi dispariQia completP a limf. C A$*.
<aza clinic; 43#DA5 8 incubaQia 4-1J ani %umPrul 5C A$* ,JJ-2JJ celule/ml.
e manifestP clinic prin febrP cronicP, pierdere Nn greutate, diaree, afecQiuni ale tuturor organelor Oi
sistemelor, infecQii oportuniste, tumori (sarcomul >aposi, limfome).
:araziQi: 9oxoplasma Jistoplasma 4eishmania
#acterii: M"cobacterium !almonella, etc
Iungi: &neumoc"stis carinii Cr"ptococcus neo%ormans Cr"ptosporidium Candida, etc
Firusuri: J!3 JV3 CM3*
,-1JK de infectaQi sunt \asimptomatici de lungP duratP).
`ar<P viralP redusP.
%umPrul 5C A$* stabil (peste ,JJ/ml).
=Pspuns imun celular Oi umoral constant.
"bsenQa semnelor clinice.
R;spunsul imun:
Lmoral 8 "c anti-gp12J NmpiedicP f1area B2F.
Aelular 8 5C A$4 recunosc Oi distrug celulele infectate (Nn special 5C A$*, C-).
%este indirecte de depistare
Ceste /52" de depistare a "c (dupP 22 zile de la contagiu)
Ceste combinate "g - "c (detectarea "g p2* Oi "c anti-p2* prin te-nici /52")
Ceste rapide (=" cu particule de gelatinP sensibilizate)
%este de con'rmare (Nn caz de reacQie pozitivP). Ce-nica de referinQP 8 destern-blot (separarea el-
for. a proteinelor virale, transferarea lor pe o bandP de nitrocelulozP, tratarea cu serul cercetat, apoi
efectuarea =2/). :ot f detectaQi "c contra tuturor "g.
&riterii de apreciere: un ser este considerat pozitiv dacP sunt prezenQi "c contra cel puQin 2 "g de
suprafaQP (gp13J, gp12J, gp*1), asociaQi cu "c contra cel puQin o proteinP internP (p2*, p17 sau a
enzimelor)
%este directe
$etectarea "g p2* (mar&er direct al infecQiei B2F) prin te-nici /52". :oate f detectat Nn primo-
infecQie pRnP la seroconversie, apoi dispare Oi reapare Nn momentul evoluQiei spre 2$".
$etectarea "=%-lui plasmatic sau "$%v prin teste de amplifcare genicP.
:rezenQa "=%v Nn ser denotP replicarea constantP a virusului. $eterminarea Oar<ei virale este
utilizatP pentru monitorizarea unui pacient infectat.
2zolarea B2F Nn culturP
e realizeazP prin inocularea cu plasmP sau celule mononucleate de la bolnav a unei culturi de
celule mononucleate de la donatori sPnPtoOi.
=eplicarea este detectatP prin evidenQierea "g p2*, =C sau a "=%v.
Diagnosticul primo9in(ec:iei (mar&erii virali)
1. "=%v plasmatic (apare dupP 4-17 zile de la contagiu)
2. "g p2* Nn ser (pPnP la apariQia "c anti-p2*)
'. "c anti-B2F (dupP ' sPptPmRni de la contagiu)
*. 0onitorizarea virologicP a seropozitivilor
,. :arametrii imuno--ematologici (formula sangvinP, determinarea subpopulaQiilor de 5C (valori
absolute, raport C A$*/C A$4), dozarea 2g, microglobulinei beta2)
3. 0ar&erii virali (Oar<a viralP plasmaticP ("=%v), "g p2*, "c anti-p2*)
&B#M#O%ERA!#A A+%#RE%ROC#RALG
Dup; mecanismul de ac:iune:
2n-ibitori nucleozidici Oi nucleotidici ai =C ("bacavir, $idanosin, 5amivudin, tavudin, Galcitabin,
Gidovudin, Cenofovir)
#nhibitori nenucleozidici ai R% ($elavirdin, /favirenz, %evirapin)
#nhibitori ai proteazelor ("mprenavir, 2ndinavir, 5opinavir, %elfnavir, =itonavir, anpuinavir
#nhibitorii adeziunii Ai penetr;rii 8 Nn curs de evaluare (A$*, C2J)
#nhibitor al asambl;rii Ai eliber;rii - 2nterferonul alfa
Cratamentul este indicat tuturor bolnavilor de 2$" Oi persoanelor cu numPrul 5C A$*@ mai mic de
',J/ml.
/ste indicatP asocierea a ' c-imioterapice: 2 2%=C @ 1 2:; 2 2%=C @ 1 2%%=C, ' 2%=C, 1 2%=C@1
2%%=C@2:
8ifcult#i: $urata Oi costul tratamentului; Co1icitatea preparatelor; $ezvoltarea rezistenQei
0onitorizarea terapiei antiretrovirale: 0Psurarea Oar<ei virale (copii "=%v Nn plasmP); $eterminarea
numericP a 5C A$*@
!RO<#LAD#A0 0Psuri nespecifce: prevenirea transmiterii B2F. :rofla1ia specifcP 8 difcilP:
/1istenQa a 2 virusuri B2F-1 Oi B2F-2 cu numeroase subtipuri genetice Oi antigenice.
2nfecQia naturalP nu este stopatP de rPspunsul imun, iar memoria imunologicP este mediocrP.
%u este defnitiv clar rolul 5C A$4@ (Cc).
5ipsa unui model animal satisfPcPtor.
112. <amilia Berpesviridae. &lasi'carea 4sub(amilii genuri spp.5. &aracterele
mor(obiologice ale virusurilor herpetice. Cirusurile B3C 1 si B3C $. !atogeneza
in(ectiilor cauzate 4in(ectia primara latenta reactivarile5. !articularitatile de evolutie
la persoane imunocompromise. Diagnosticul de laborator al in(ectiilor cauzate de B3C.
!relevatele. Metodele de diagnostic. !ro'la)ia si terapia speci'ca.
<AM#L#A BER!E3C#R#DAE
Firusurile -erpetice - agenQi patogeni ai omului, primatelor Oi altor mamifere (porci, cai, vite), ai
pPsPrilor (gPini, curcani, etc), peOtilor Oi broaOtelor, reunind peste 1JJ de virusuri.
&lasi'carea virusurilor herpetice de interes medical0
ubfamilia "lp-a-erpesvirinae: genul imple1virus (BF-1, BF-2); genul Faricellovirus (FGF)
ubfamilia #eta-erpesvirinae: genul AEtomegalovirus (A0F ); genul =oseolovirus (BBF-3/7)
ubfamilia .amma-erpesvirinae: genul 5Emp-ocrEptovirus (/#F); genul =-adinovirus (BBF-4)
Firion sferic, 1,J-2JJ nm diametru, constituit din:
centru dens, de forma unui mosor (bobinP), de naturP proteicP, pe care este NnfPOurat acidul
nucleic;
genomul viral ? AD+d.c. constituit din 4J-1JJ gene
capsida de simetrie icosaedricP, formatP din 132 capsomere;
tegument 8 structurP proteicP fbrilarP, situatP Nntre capsidP Oi supercapsidP;
peplos 4supercapsida), dublu strat lipidic, pe suprafaQa cPreia proieminP spiculi scurQi, constituQi
din ,-4 glicoproteine, responsabile de adeziune Oi fuziune.
/nzime ("$%-polimeraza "$%-dependentP, timidin-&inaza, ribonucleotid-reductaza, serin-proteaza).
&aractere biologice
virusuri dermo, limfo Oi neurotrope
determinP in%ec#ii latente recurente
ma<oritatea prezintP potenQial oncogen
posedP numeroase enzime ce intervin Nn multiplicarea viralP
prezintP un spectru foarte larg de gazde Oi o gamP diversP de forme clinice
sunt virusuri fragile Oi se transmit numai prin contact direct
Rezisten:a la agen:i 'zici Ai chimici
Un stare lioflizatP, la * grade, virusurile -erpetice se menQin ani de zile.
=elativ instabile la temperaturi ambientale (@ 22 grade A), inactivate de solvenQi lipidici, detergenQi,
dezinfectanQi uzuali, pB e1treme. :rezintP sensibilitate la acQiunea in-ibitorilor sintezei "$%
(acEclovir, etc).
Multiplicarea viral;
5dsorb#ia virionului la suprafaQa celulei-QintP.
&enetrarea NC prin fuziunea supercapsidei virale cu membrana celularP.
8egradarea partiala a capsidei de enzime celulare Oi ptrunderea 58N viral 7n nucleul celulei.
inteza proteinelor celulare se opreOte.
Biosinte$a: Nn ' runde consecutive are loc transcrierea "=%m viral cu sinteza ulterioarP a ' tipuri
de proteine: foarte precoce (alpha immediate earl"), precoce (beta earl"), care sunt Nn ma<oritate
enzime Oi proteine tardive (gamma late), care sunt proteine de structurP.
>eplicarea 58N
5samblarea NC are loc Nn nucleu. :PrPsindu-l prin inmugurire, %A se Nnvelesc cu membrana
nuclearP internP, Nn care sunt Nnserate .: virale imature, pe care o (dezbracP) Nn procesul de
Nnmugurire prin membrana nuclearP e1ternP. Un citoplasmP %A capPtP proteinele tegumentului Oi
sunt ulterior re-Nnvelite Nn supercapsidP Nntr-o veziculP de e1ocitozP, Nn membrana cPreia se conQin
.: virale mature.
Firionii sunt elibera#i prin e1ocitozP .
Aelula infectatP este alteratP ireversibil prin:
2n-ibarea rapidP a metabolismului celular.
Iragmentarea cromozomului Oi apariQia incluziilor intranucleare 8 corpusculii Ao6drE.
"pariQia de sinciQii Oi celule gigante.
3EF<AM#L#A AL!BABER!E3C#R#+AE
.E+EL 3imple)virus
pecii: Jerpes simplex virus tip ) 2J!3/)0; Jerpes simplex virus tip + 2J!3/+)
&ultivare0
Aulturi celulare primare umane sau din rinic-i de iepure, fbroblaste de embrion de gPinP, linii
celulare Be5a
OuP embrionate de gPinP (pe membrana c-orioalantoicP produc pustule 8 poc?s-uri)
"nimale de laborator
`oarece nou-nPscut (letal)
2epure (&eratocon<unctivitP dupP scarifcarea corneei)
Aobai infectat intraplantar (erupQie vezicularP localP)
!atogeneza in(ec:iilor cu B3C
ursa de virus 8 omul (9JK au "c anti-BF1 Oi 2JK anti-BF2)
Cransmiterea virusului:
1. Aontact direct: prin salivP sau lic-idul vezicular, mai rar prin obiecte contaminate recent cu salivP
(preponderent BF-1)
2. Aontact se1ual (preponderent BF 2)
'. Un timpul naOterii (-erpes neonatal, BF 2)
*. Cransplacentar (-erpes congenital, BF 2))
,. :rin intermediul transplantelor de organe infectate
3. "utoinocularea
!rimo9in(ec:ia este precoce, la 1-' ani, Nn 9JK cazuri 8 asimptomaticP.
Maniest&ri clinice:
herpesul labial
gingivostomatit; (erupQie vezicularP Oi ulceroasP, adenopatie cervicalP, febrP)
kerato9conNunctivit; (prezintP riscul ulceraQiei corneei Oi orbirii)
eczema herpeticum (survine la pacienQi cu eczeme cronice, se manifestP ca o dermatitP
vezicularP generalizatP)
panari:iu herpetic (la personalul medical, la copii 8 autoinoculare)
meningite menindo9ence(alite, consecutiv infecQiei pe calea nervilor trigemen sau olfactiv
(letalitate 7JK).
8up in%ec#ie 2clinic sau asimptomatic0 virusul se locali$ea$ 7n ganglionul trigemen
determin=nd o in%ec#ie latent* 6enomul viral persist sub %orm de episom* >eplicarea 58N nu are
loc exprim=ndu/se doar c=teva gene Lde laten#M*
Reactivarea infecQiei (-erpesul recurent) are loc consecutiv scPderii rezistenQei organismului:
stress, radiaQii, frig, infecQii, perturbPri -ormonale, etc. Firusul se propagP centrifug pe cale
nervoasP, determinRnd o infecQie localP (frecvent la <oncQiunea cutaneo-mucoasP): herpes labial,
nazal, &eratita -erpeticP (buc-et de vezicule, se acoperP cu cruste Nn cRteva zile, vindecarea
survine Nn 1J zile).
#n(ec:ia cu B3C 9$ $eterminP preponderent infecQii genitale.
!rimo9in(ec:ia are loc la persoane de 1,-2, ani (primele contacte se1uale) sau la nou-nPscuQi
(-erpes congenital, neonatal). 7,K cazuri primo-infecQia este inaparentP.
Maniest&ri clinice:
herpesul genital (leziuni veziculo-ulcerative ale penisului, vulvei, vaginului, colului uterin,
perineului, feselor, proctita -erpeticP. $upP infecQia primarP virusul rPmRne latent Nn ganglionii
lombari Oi sacrali, determinRnd recurenQe, cu aceeaOi localizare, care sunt mai puQin severe.
herpesul neonatal. Aontractat de nou-nPscut la naOtere sau de la personalul medical cu -erpes
oral sau panariQiu -erpetic. e manifestP prin septicemie sau conNunctivit;. %etratat progreseazP
cu diseminare visceralP Oi deces (3,K). 2nfecQia poate f asimptomaticP.
in(ec:ie congenital;. Cransmiterea transplacentarP determinP malformaQii congenitale, vicii.
cancer de col uterin Oi vulvar.
4a ga$de imunocompromise in%ec#ia cu J!3 evoluea$ grav cu diseminare masiv 1i a%ectarea
organelor interne* >ecuren#ele sunt mai %recvente cu ulcerare necro$ extindere*
R;spuns imun: umoral Oi celular, se instaleazP dupP 1-' sPptPmRni de la infecQie. 2g 0 apar Oi Nn
reactivPri Oi sunt martor de multiplicare viralP. 2g nu sunt protectoare, reactivPrile au loc Nn
prezenQa "c. 2munitatea celularP <oacP rolul principal Nn controlul infectiei cu BF.
Diagnosticul de laborator al in(ec:iei cu B3C
&relevate: lic-id din vezicule, ulceraQii, cruste, fragmente bioptice sau necroptice.
Examenul microscopic: 0/; 0icroscopia opticP 8 pe frotiuri colorate cu -em-eozinP se observP
celule mari, cu incluzii intranucleare eozinofle (Ao6drE); 8etectarea 5g virale: =2I cu "c
monoclonali
Examenul virusologic: 2zolarea virusului pe animale sensibile, ou embrionat de gPinP sau culturi
celulare; 2ndicarea virusului : manifestPri clinice la animal, apariQia veziculelor pe membrana c-orio-
alantoica a oului embrionat, /A: specifc pe culturile de celule (celule gigante sincitiale cu incluzii
intranucleare); 2dentifcarea virusului cu a<utorul serurilor imune specifce (=%, =2I, /52");
8etectarea genomului viral prin te-nici de biologie molecularP (-ibridare in situ, :A=)
Diagnosticul indirect. !erodiagnostic. /1aminarea serurilor perec-i (precoce Oi tardiv) cu
evidenQierea creOterii titrului de "c de cel puQin * ori. =eacQii utilizate: =IA, =%, =2I2, /52".
%ratamentul speci'c al in(ec:iei cu B3C0 Fidarabin (adenin-arabinosid). "nalog nucleozidic al
guaninei. 2n-ibitor competitiv al "$% polimerazei virale; "cEclovir, FalacEclovir, Govira1
(acEcloguanosid), :enciclovir, famciclovir. "nalogi nucleozidici ai guaninei. 2n-ibitori ai "$%
polimerazei virale, manifestP activitate numai asupra virusului Nn curs de replicare. Ioscarnet
(p-osp-onoformat). $ezec-ilibreazP reacQia de polimerizare a "$%.
116. <amilia Berpesviridae. .enul Caricellovirus. &aracterele mor(obiologice ale C8C.
!atogeneza varicelei si zonei9zoster. !articularitatile de evolutie la persoane
imunocompromise. Diagnosticul de laborator al in(ectiilor cauzate de B8C. !relevatele.
Metodele de diagnostic. !ro'la)ia speci'ca.
.E+EL Caricellovirus
pecia 8 virusul Caricella98oster 4C8C5, agentul etiologic al varicelei Nn primo-infecQie Oi al
zonei9zoster prin reactivare.
&ultivarea 8 numai pe culturi celulare (celule primare de origine umanP, simianP, din rinic-i de
iepure, linii celulare)
#n(ec:ia primar; ? varicela
ursa de virus 8 omul
Cransmiterea 8 aerogenP, prin secreQii rinofaringiene sau prin contact cu lic-idul vezicular sau
obiecte recent contaminate cu lic-id vezicular.
Faricela se manifestP Nn special la copii de 2-3 ani, evoluRnd epidemic iarna Oi primPvara.
Aontagiozitate ma1imP cu 1-2 zile Nnaintea erupQiei Oi o sPptPmRnP dupP ultimul puseu eruptiv.
:erioada de incubaQie 8 1* zile
$upP pPtrundere virusul se multiplicP local Nn cPile respiratorii (mai rar con<unctivP) Oi ganglionii
limfatici locali. LrmeazP faza de viremie primarP, cu durata de 1J-11 zile Oi cu afectarea sistemului
reticulo-endotelial.
:este , zile urmeazP viremia secundarP cu rPspRndirea Oi multiplicarea virusului Nn tegument,
con<unctivP, tractul respirator (Qesuturilor de origine ectodermicP). "pare febra Oi succesiunea unor
valuri de erupQie pruriginoasP care evolueazP independent 2macul papul ve$icule cu lichid
clar apoi cruste0 Oi ating tot corpul. $ispar fPrP cicatrice.
OdatP cu apariQia "c (2-' sPptPmRni) simptomele dispar. /voluQia este benignP.
5a persoane cu defcienQe imunitare 8 leziuni -emoragice, suprainfecQie bacterianP, encefalite,
pneumonii, varicela diseminatP, letalP.
5a gravide Nn primele 2J sPptPmRni de sarcinP varicela poate determina o embriofetopatie.
Reactivarea 48ona98oster50 Un cursul primoinfecQiei, prin nervii senzitivi sau -ematogen, FGF
disemineazP spre ganglionii spinali sau ai nervilor cranieni, unde persistP latent. Un caz de
reactivare virusul se multiplicP Oi se deplaseazP pe cale nervoasP centrifugP spre sectorul cutanat
corespunzPtor, determinRnd Gona-Goster. 2nfecQia debuteazP cu neuralgie severP, -iperestezie Oi
erupQie vezicularP localizatP unilateral Nn dermatomul nervului afectat. :oate f asociatP cu
meningitP sau paralizii. Iorme clinice: zoster oftalmic, zoster motor, encefalomielita.
/rupQiile persistP pRnP la apariQia rPspunsului imun (umoral, celular).
%ratament 8 acEclovir, valacEclovir, famciclovir. Cratament simptomatic (analgezice,
antipruriginoase).
!ro'la)ie 8 vaccin viu atenuat, tulpina O&a (Nn special la imunodeprimaQi). :entru prevenirea
evoluQiei grave la contacQi (nou-nPscuQi, copii pRnP la 1, ani, gravide neimunizate, persoane cu
imunodefcienQe) se administreazP 2g umanP -iperimunP specifcP sau gammaglobuline de
convalescenQi de zona.
1$7. <amilia Berpesviridae. .enul &Ttomegalovirus. &aracterele mor(obiologice ale
virusului citomegalic. !atogeneza in(ectiilor cauzate de &MC mani(estarile clinice
4in(ectie primare reactivarile5. Diagnosticul de laborator al in(ectiilor cauzate de &MC.
!relevatele. Metodele de diagnostic. !ro'la)ia speci'ca.
3EF<AM#L#A FE%ABER!E3C#R#+AE
./%L5 AEtomegalovirus
pecia 3irusul c"tomegalic 2CM30
&ultivarea 8 numai pe culturi de celule primare din fbroblaste umane sau culturi de miometru.
Aelulele 8 QintP: macrofagele, celulele endoteliale, limfocitele C Oi #, celulele-suOP din mPduva
osoasP, celulele epiteliale ale canalelor glandulare.
!atogeneza in(ec:iei cu &MC
ursa de infec Qie 8 omul
Cransmiterea:
1. :rin contact direct cu secrete Oi e1crete ale bolnavilor (salivP, lacrimi, lapte, urinP, secreQii ale
colului uterin, vaginale, spermP, mase fecale, sRnge).
2. Aongenital (vertical).
'. %eonatal (Nn timpul naOterii, prin lapte).
*. Cransfuzii de sRnge sau transplante de organe.
!rimoin(ec:ia este Nn general asimptomaticP (4J-9JK). Un caz de viremie este urmatP de
persistenQa latentP a virusului Nn glandele salivare Oi limfocite #.
Maniest&ri clinice:
#n(ec:ia congenital;
moarte in utero cu avort;
naOtere prematurP, cu dezvoltarea bolii cu incluzii citomegalice (microcefalie,
-epatosplenomegalie, purpurP trombocitopenicP, pneumonie interstiQialP, defecte neurologice).
:atomorfologic - celulele infectate devin gigante (citomegalie), cu inclu$ii intranucleare specifce 7n
Wochi de bu%ni#M*
#n(ec:ia postnatal; (infectarea Nn timpul naOterii sau cu laptele matern). Aopiii eliminP virusul prin
urinP Oi salivP. $ecurge inaparent Nn ma<oritatea cazurilor. 5a prematuri 8 pneumonie interstiQialP,
sec-ele neurologice Oi retardare psi-omotorie.
#n(ec:ia primar; a copilului sau a adolescentului. $upP o incubaQie de 'J de zile diseminarea
viralP se manifestP prin febrP, -epatosplenomegalie, adenopatii asociate cu sindrom
mononucleozic (neutropenie, limfocitozP, bazoflie). /voluQie benignP.
#n(ec:ia adultului (doar la imunodeprimaQi, persoane cu transfuzii sau transplante). e aseamPnP
cu mononucleoza infecQioasP 2cu %ebr 1i splenomegalie dar %r angin %r adenit 1i %r 5c
heterofli )
8up primoin%ec#ie virusul persist latent 7n lim%ocite*
Reactiv;rile se traduc prin apariQia unei viremii tranzitorii Oi e1creQia virusului. 5a imunodeprimaQi
8 pneumonie, -epatitP, infecQie generalizatP.
#munitate 8 umoralP ("c neutralizanQi, f1atori de complement) Oi celularP prin intermediul
limfocitelor Cc Oi celulelor %>. A0F are efect imunosupresor, ducRnd la creOterea nr limfocitelor Cs Oi
diminuarea limfocitelor C-.
Diagnosticul de laborator al in(ec:iilor citomegalice
&relevate: fracQia leucocitarP a sRngelui, urinP, spPlPturP rinofaringeanP, secreQii cervicale, probe
bioptice sau necroptice.
$iagnosticul microscopic. :rezenQa celulelor mari, cu incluzii intranucleare Nn (oc-i de bufniQP) pe
frotiuri din leucocite, plasmP, sediment urinar sau secQiuni tisulare
$etectarea "g virale cu "c monoclonali (=2I, /52")
/1amenul virusologic 8 difcil. Aultivarea pe culturi de celule este lentP (2-4 sPptPmRni). /A:- celule
mari, incluziuni eozinofle intranucleare Oi bazofle intracitoplasmatice
$etectarea genomului viral (:A=)
erodiagnostic. Aercetarea serurilor perec-i Nn =IA, =B"2, =2I2, /52"
2nfecQie congenitalP 8 izolarea virusului Nn primele 2 sPptPmRni de viaQP, depistarea 2g 0.
2nfecQie recurentP: reapariQia e1creQiei virale la pacienQi seropozitivi.
%ratament: gancEclovir, valgancEclovir, foscarnet, cidofovir
!ro'la)ie: vaccin viu atenuat sau/Oi plasmP sau globulinP -iperimunP se administreazP gravidelor
seronegative, recipienQilor de transplant
BBF 3 8 NntRlnit la adulQi Nn 9JK. "gent implicat Nn etiologia unei afecQiuni cutanate - exanthum
subitum* 5a persoane cu imunosupresie pneumonii ence%alite retinite etc*
BBF 7 8 izolat de la adulQi sPnPtoOi (apro1. 7,K), care e1cretP virusul prin salivP. ediul latenQei 8
epiteliul glandelor salivare, limfocite C A$*. Omologie de ,JK cu A0F.
BBF 4 8 asociat cu sarcomul >aposi.