ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE
~SOMAJUL IN ROMANIA INAINTE
SI IN
TIMPUL CRIZEI SI SOLUTIILE DE
IESIRE~
MEMBRII ECHIPEI:
MARES
ANDREEA
MARIN
MARIANA
MEREACRE
ANABELA
1
MEHEDINT
LAURA
PALADA
DANIELA
BUCURESTI , 2010
CUPRINS
ARGUMENT.........................................................................
....................pag.
CAP I: SOMAJUL!NO"IUNI
TEORETICE...............................................pag.#
Definirea somajului
Curba posibilitatilor de productie si aparitia somajului
Tipologia si cauzele somajului
Nivelul si durata somajului
Somajul ciclic si somajul neciclic
Somajul natural si factorii care il determina
Ce sunt somerii?
Evaluarea si costurile somajului
Histereza somajului
Indicatori statistici ai somajului
Definirea indicatorilor statistici ai somajului
2
Modalitati statistice de determinare a indicatorilor somajului
egea lui !"un
Consecintele microeconomice ale somajului
Consecintele macroeconomice ale somajului
Costurile sociale ale somajului
CAP II : $OMAJUL %N ROM&NIA
F'()*'(+, -)*a.+,+/ /( R)*a(/a
Ca0a12'0/-2/1/ -20+12+0a,' a,' -)*a.+,+/
A(a,/3a g,)4a,a a -)*a.+,+/
E5),+2/a -)*a.+,+/ /( p'0/)a6a 200#!2010
CAP III!SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA
#olitici si masuri de combatere a somajului$
CAP I7! CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Obiectivul lucrarii este acela de a realiza o analiza a fenomenului somajului in
Romania, in perioada 1991-2010.
Necesitatea lucrarii este data de evolutia complexa a fenomenului somajului in functie
de o multitudine de factori economici si sociali.
tructura lucrarii include patru capitole in care se abordeaza problematica somajului.
!apitolul intitulat "Notiuni teoretice# realizeaza o descriere a fenomenului somajului,
clasificari in functie de mai multe criterii, prezinta cauzele fenomenului si alte aspecte
teoretice ale fenomenului somajului.
!apitolul intitulat "omajul in Romania# prezinta evolutia fenomenului de somaj in
Romania in intervalul anilor 1991-2010 utilizand date statistice relevante si prezinta
3
politica de combatere a fenomenului.
!apitolul intitulat "olutii de iesire din criza# prezinta masurile si politicile de reducere
a fenomenului.
$ucrarea se inc%eie cu concluzii in care se dezvolta comparatia dintre somajul din
Romania si cel din &niunea 'uropeana.
CAP I : SOMAJUL !NOTIUNI
TEORETICE
M)22):8D0'p2+, ,a *+(1a '-2' 1)(6/2/a -/
0'3+,2a2+, -,)4)3'(/'/,
'9'01/2/+,+/ *+(1// '-2' -:/(2/0'a -/
p0a12/1a 'ga,/2a2//8;<)ga,(/1'a(+=
1.1 DEFINIREA SOMAJULUI
omajul este un dezec%ilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un excedent al ofertei fata de
cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un
caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.
4
(roblematica ocuparii si a somajului a fost tan)ential abordata in analiza tranzactiilor de pe piata
muncii, unde se manifesta ca o discrepantza dintre cererea si oferta de munca. *n fond, ea constituie un
aspect major al ec%ilibrului macroeconomic si este strans le)ata de realizarea cresterii economice actuale
si potentiale si din acest considerent reprezinta o componenta importanta a politicii macroeconomice
avand implicatii atat economice, cat si sociale.
Ocuparea resurselor de munca reprezinta o actiune rationala complexa, specifica mana)ementului
resurselor umane, prin care se stabilesc si se realizeaza proportii optime privind structura, repartizarea,
distribuirea si incadrarea la diferite locuri de munca a oamenilor, in functie de calificare, de cerintele
locurilor de munca respective, de retribuire, de scopul final al an)ajatorului, tinandu-se seama de le)ile
pietei muncii concurentiale, de normele juridice, etnice si cele ale ec%itatii sau justitiei sociale statuate
pe plan intern si international. Ocuparea tine de mecanismul de functionare a pietei muncii care poate fi
caracterizata prin starea de ec%ilibru sau dezec%ilibru, reflectand subocupare sau c%iar supraocupare.
Ocuparea deplina reflecta nivelul, structura si calitatea utilizarii resurselor de munca in mod optim,
adica favorizeaza maximizarea efectului util, concretizat in bunuri economice pentru satisfacerea
nevoilor oamenilor si comunitatilor umane. +stfel, ocuparea deplina implica si ocuparea eficienta a
resurselor de munca, fiind compatibila cu rata naturala a somajului, cu somajul normal.
Ocuparea este un proces multidimensional, adica presupune imbinarea or)anica a unor elemente de
natura economica, demo)rafica, educativ-formativa, social-comportamentala si juridic-institutionala. *n
acelasi timp, ocuparea este mai cuprinzatoare decat aria muncii salariale propriu-zise, deoarece include
toate )enurile de activitati si structuri ocupationale care definesc un loc de munca, un venit retribuit,
stimulativ pentru om si pentru evolutia mediului de afaceri in care el actioneaza. ,e asemenea, in
procesul )lobalizarii economiei se poate ajun)e la "externalizarea# sau -internationalizarea# ocuparii, cu
efecte favorabile pentru unele persoane si mai putin favorabile pentru altele. *n functie de sensul fluxului
ocuparii, in contextul )lobalizarii, ocuparea devine purtatoare de dumpin) social.
+tin)erea tintelor ocuparii depline trebuie sa se obtina concomitent cu accentuarea competitivitatii
si cu inaintarea ferma pe traseele unei noi societati, adica societatea intemeiata pe cunoastere si
creativitate informationala.
Ocuparea, ca finalitate complexa, nu inseamna insa ca se evalueaza doar la inc%eierea ciclului
economic, ci, ea se determina ex-ante, avandu-se in vedere rezultatele ce trebuie sa se intre)istreze ex-
post. e intele)e de aici ca pentru predeterminarea ocuparii se iau in calcul noile exi)ente de calificare si
de structurare profesionala )enerate de tipul avansat de pro)res te%nic si te%nolo)ic, concomitent cu
aplicarea masurilor privind. atenuarea imbatranirii demo)rafice a ofertei de munca/ prevenirea
somajului juvenil si a celui de lun)a durata/ sporirea ratei de ocupare de catre femeile apte de munca/
mentinerea pe piata muncii a persoanelor varsnice in relatie cu marirea varstei de pensionare etc
1.2 CURBA POSIBILITATILOR DE PRODUCTIE SI APARITIA
SOMAJULUI
,iferenta dintre fosrta de munca si populatia totala poate fi ilustrata de curbele posibilitatilor de
productie.'xista o limita a cantitatii de bunuri si servicii ce pot fi produse intr-o economie in orice
perioada de timp .*n )eneral, posibilitatile noastre de productie sunt limitate de doi factori.
Resursele
5
0e%nolo)ia
,esi resursele disponibile si te%nolo)ia 1no2-%o2 evident limiteaza (N3 potential, productia are
alte constran)eri bune.*n particular marimea fosrtei de munca este mult mai mica decat numarul total al
populatiei dintr-o tara.!onstran)erile sunt impuse de utilizarea resurselor materiale si a te%nolo)iei
4uvernul limiteaza fiecare recolta anuala de lemn pe terenurile publice, restran)e utilizarea
te%nolo)iei.*nteresul pentru productia mediului si pentru conservarea mediului constrin)e utilizarea
resurselor si te%nolo)iei si limiteaza annual output-ul.
(osibilitatile productiei fizice ale societatii sunt acelea care vor exista in absenta constran)erilor
institutionale,sunt acelea care incorporeaza constran)erile sociale in utilizarea resurselor.
(e termen scurt te%nolo)iile si constran)erile sociale,problema noastra imediata nu este extinderea
posibilitatilor de productie, ci atin)erea lor.Noi nu putem atin)e punctele din exteriorul curbelor
posibilitatilor institutionale de productie, dar putem cu usurinta san e apropiem undeva in interiorul
acelei curbe.
'senta problemei noastre este aceea ca noi nu utilizam din plin forta de munca disponibila.&nii
componenti ai fortei de munca nu pot )asi slujbe si atunci raman someri,deci apare somajul
1.TIPOLOGIA SI CAUZELE SOMAJULUI
'xista mai multe cai prin care o persoana poate deveni somer, adica rezerva de munca a
societatii.
O persoana poate deveni somer atunci cand intra in randul fortei de munca si cauta
pentru prima data un loc de munca
,evine somer o persoana care se reintoarce la forta de munca dup ace nu a cautat de
lucru o perioada maxima prevazuta de le)islatia muncii5 timp de 6 saptamani cum prevede le)ea7
O persoana poate fi concediata definitive sau pentru o anumita perioada de timp atunci
cand spera ca cererea din bunurile sau serviciile respective va reveni la normal
$ucratorii pot pierde definitive slujba prin inc%iderea firmei , adica este vorba de o
parasire involuntara5fortata7a slujbei.

omajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industriala, respectiv incepand cu cea de a
doua jumatate a secolului al 89***-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi
micsorau productiile si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori ce deveneau someri.
$a inceput, somajul era considerat un fenomen trecator, conjunctual. Realitatea din toate tarile a
demonstarat ca somajul are un caracter permanent, astfel incat economistii si-au indreptat atentia asupra
lui inca din zorii economiei, ca stiinta. !onceptul de somaj este, dupa cum am constatat, oarecum
ambi)uu, din moment ce oricine ar dori sa lucreze in sc%imbul unei sume )eneroase de bani.
'conomistii tind sa rezolve aceasta dilema coreland dorinta indivizilor de a munci cu salariul
mediu pe respectiva piata a muncii.
O prima delimitare a somajului este aceea in somaj voluntar si somaj involuntar. omajul voluntar
exista atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de a se an)aja in anumite slujbe, la salariile existente
pe piata. omajul involuntar exista atunci cand in economie sunt insuficiente locuri de munca, la
6
salariile existente. (rocentul somerilor care sunt nean)ajati voluntar este cunoscut, potrivit unor definitii,
ca fiind rata naturala a somajului.
epararea somajului in voluntar si involuntar este una din controversele majore din teoria
economica. 'conomistii 1e:nesieni au afirmat ca cea mai mare parte a somajului din timpul crizelor
economice din anii ;<0 si ;=0 s-au datorat deficitului cererii, fiind, deci, de natura involuntara. (e de alta
parte, economistii clasici ai teoriei asteptarilor rationale pleaca de la premisa ca piata muncii ajusteaza
imediat cresterile somajului, prin scaderea salariilor. ,in punctul lor de vedere, in anii ;<0 erau locuri de
munca suficiente, dar muncitorii au refuzat sa le ia. 0ot somajul din timpul crizelor economice era
voluntar, mentinandu-se la rata sa naturala.
!el mai frecvent sistem de clasificare are la baza impartirea somajului pe cauze in urmatoarele
mari tipuri. somaj frictional, structural, in timp ce dupa raportul cerere-oferta, se identifica somajul
sezonier si ciclic. -a incercat si o )rupare a acestor tipuri de somaj in functie de caracterul lor voluntar
si involuntar. somajul ciclic este considerat involuntar in timp ce toate celelalte tipuri sunt considerate
somaj voluntar.
*n cele ce urmeaza, se va face o abordare a acestor tipuri de somaj din punct de vedere al
functionarii si locului lor pe piata muncii.
1.# NI7ELUL SI DURATA SOMAJULUI
Rata somajului poate varia foarte mult pe diferite cate)orii de forta de munca.pe sexe , pe varste, p
erase, pe meserii, pe zone+ceasta variatie a somajului pe cate)orii de forta de munca o putem analiza cu
ajutorul relatiei dintre rata somajului pe aceste cate)orii si rata )lobala a somajului
,urata somajului poate fi definita ca fiind perioada scursa din momentul pierderii locului de munca
sau a reducerii saptamanii de lucru5in cazul somajului partial7 pana la momentul reluarii normale a
lucrului sau iesirii din randurile fortei de munca.
,urata somajului influenteaza rata somajului , deoarece cu cat este mai scurta durata medie a
somajului, cu atat mai mari vor fi fluxurile de intrare si iesire din somaj
>ulte din perioadele de somaj se termina prin retra)erea somerilor din randul fortei de munca in
special a celor inaintati in varsta care nu mai au capacitatea de a se recalifica
(iata muncii este intr-o permanenta miscare ,iar cu cat fluxurile de intrare in somaj sunt mai mari
ca fluxurile de iesire din somaj, cu atat nivelul somajului va creste
!resterea numarului de concedieri si de abandonari ale locurilor de munca duc la cresterea fluxurilor
de intrare in piata muncii, eoarece noilor intrati le este necesara o perioada de timp pana sa )aseasca o
slujba.
Reintrarea in forta de munca o fac persoanele ce au o varsta la acre ar trebui sa traiasca linistiti din
pensii, rente,dobanzi
,aca analizam motivele somajului in oricare tara o sa constatam ca principalul motiv este pierderea
locurilor de munca, din diferite motive.0oate acestea fac ca fluxurile de intrare in somaj si cele de iesire
din somaj sa fie destul de intense
7
(utem acum sa sustinem ca exista o serie de factori de care depinde durata somajului%
tructura demo)rafica a fortei de munca
Numarul si tipul slujbelor disponibile
,orinta si abilitatea somerilor de a continua cautarile pentru o slujba mai buna
Or)anizarea pietei munci, in sensul existentei unor a)entii de plasare si a unor birouri
speciale de plasare a tinerilor

In functie de natura si cauzele somajului%
17Somaj conjunctual, )enerat de reducerea volumului activitatii economice a intreprinderilor ca urmare
a deteriorarii conjuncturii economice interne si?sau internationale, a variatiilor conjunctuale ale cererii si
ofertei de bunuri si servicii, care provoaca o reducere a necesarului de forta de munca.
27Somajul frictional se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a )asi un alt loc de
munca. 'ste probabil cea mai raspandita raspandita forma de somaj care poate apare c%iar si in conditia
ocuparii depline a fortei de munca.
<7Somajul structural5 somaj de neadaptare7 este consecinta unui dezec%ilibru intre structurile
ocupational-profesionale, teritoriale, demo)rafice ale ofertei fortei de munca si ale cererii. +ceste
neconcordante pot apare datorita. structurii sectoriale si teritoriale a economiei, pro)resul te%nolo)ic,
structurii sistemului edcational etc
In functie de raportul cerere&oferta pe diverse piete si de impactul acestora asupra pietei
muncii' teoria economica a pus in evidenta doua forme de somaj%
17Somajul clasic, ca urmare a retinerii intreprinzatorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri si
servicii. !%iar daca exista cerere efectiva, intreprinzatorii nu sunt interesati in lar)irea capacitatilor de
productie si in an)ajarea de forta de munca suplimentara de productie deoarece firmele fie sunt in
pierdere de competivitate- ca urmare a costurilor de productie mai mari- fie ca nu-si asuma noi riscuri/
numit si somaj prin eficienta a productiei.
27Somaj ciclic sau somaj prin insuficineta cererii, apare atunci cand cererea de bunuri si servicii din
toate sectoarele economiei5 economia reala, sectorul menaje sau restul lumii7 este mai mica decat oferta.
!onsecinta este o oferta de forta de munca mai mare decat cererea.
<7Somajul sezonier este similar celui ciclic, in sensul ca este determinat de fluctuatiile cererii de forta
de munca. *n acest caz, fluctuatiile cererii de munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-
a lun)ul anului. ,e exemplu, cererea de munca in a)ricultura sau constructii scade in lunile de iarna.
In functie de tipul decidentului%
17Somaj voluntar, de sor)inte clasica, apare atunci cand o parte a fortei de munca nu accepta sa mai
lucreze la nivelul salariului propus de intreprinzator. ,ecizia de a intra in somaj apartine salariatului.
27Somajul involuntar apare in situatia in care decizia de trimitere in somaj apartine intreprinzatorului,
fiind determinata de cauze care-si au ori)inea, mai ales pe piata bunurilor si serviciilor. lipsa pietelor de
desfacere, insuficienta cererii etc.
1.> SOMAJ CICLIC SI SOMAJ NECICLIC
8
omaj natural si deci o rata naturala a somajului ,somaj ce se dovedeste a fi un - rau necesar#
economiei de piata.
+cest somaj corespunzator ratei naturale a somajului, il definim ca fiind somajul
neciclic5structural7. omajul neciclic este deci somajul care rezulta din structura pietei muncii, adica din
natura locurilor de munca din economie.
Nivelul productiei nu se afla insa intotdeuna la nivelul ocuparii inte)rale a fortei de munca datorita
fluctuatiilor ciclice din economie.omajul care este peste nivelul celui natural si care apare atunci cand
productia este sub nivelul de ocupare deplina a fortei de munca se numeste somaj ciclic.
omajul ciclic apare cand nu sunt destule slujbe intr-o anumita zona, cand cererea de lucratori intr-o
anumita perioada inre)istreaza o cadere.+cesta nu este un caz al mobilitatii dintre slujbe 5somaj
frictional7sau c%iar al indemanarilor cautatorilor de slujbe5somaj structural7.'ste un simplu nivel de
cerere de bunuri si servicii, de munca.
omajul ciclic este somajul in care numarul locurilor de munca este intotdeauna mai mic decat
numarul cautatorilor de locuri de munca.
@iecare din acesti < factori , care devin cauze ce situaza salariul practicat deasupra celui de ec%ilibru,
determina un anumit tip de somaj, in cadrul cate)oriei somajului de dezec%ilibru.
1.? SOMAJUL NATURAL SI FACTORII CE IL DETERMINA
@unctionarea normala a pietei muncii are loc atunci cand exista un somaj natural a carui rata
corespunde folosirii inte)rale5depline7 a fortei de munca.
Rata naturala a somajului este deci o rata care asi)ura ec%ilibrul macroeconomic
Rata naturala a somajului mai este denumita ca fiin acea rata a somajului care nu accelereaza inflatia
*n modelul curbei (%illips, inflatia tinde sa creasca atunci cand rata somajului actual este mai mica
decat rata somajului natural sis a creasca atunci cand somajul actual este mai mare decat somajul
natural.
*n )eneral diferenta dintre rata somajului actual si rata somajului natral este denumita somaj ciclic,
adica somajul care poate fi redus printr-o politica macroeconomica expansionista fara a determina o
crestere nesfarsita in rata inflatiei.
,esi)ur ca un mod simplu de determinare a ratei naturale a somajului este sa calculam media ratei
actuale a somajului pe o perioada mai lun)a de timp, medie care netezeste deviatiile ciclice ale
somajului sub si peste rata naturala.
O alta posibilitate ar fi sa se alea)a un anumit an in care se considera ca a existat o folosire deplina a
fortei de munca si inflatia asteptata a fost aproximativ e)ala cu nivelul sau actual.
O metoda mai sistematica poate fi acea a extimarii unei curbe (%illips sis a determinam rata
somajului ce corespunde unei rate a inflatiei neaccelerate.
(actorii ce determina rata naturala a somajului%
9
tructura si mi)ratia populatiei din tara respectiva
Rata naturala a somajului este determinate de existenta salariului minim pe economie ,
salriul ce are drept scop asi)urarea unui nivel decent de renumerare pentru toti cei acre muncesc si care
este re)lementat in le)islatia fiecarei tari
omajul natural poate fi influenatat de nivelul ratelor de crestere a diferitelor sectoare
de activitate
+jutorul de somaj poate fi considerat factor ce influenteaza rata naturala a somajului
5lucratorii iau in considerare rata de inlocuire a venitului, adica raportul dintre venitul disponibil pe
timpui perioadei de somaj si venitul disponibil in timpui perioeadei de an)ajare 7
(uterea sindicatelor care difera de la o tara la alta poate influenta rata naturala a
somajului prin puterea lor de ne)ociere cu fluctuatii in timp
*mpozitele sunt un alt element de influentare a pietei muncii5pentru determinarea cererii
de munca a patronilor conteaza salariul brut pe il platesc lucratorilor, nu ceea ce primesc efectiv
lucratorii, diferenta este tocmai impozitul pe venit care in ultimi ani a crescut semnificativ in toate tarile7
@enomenul %isteresis pe piata munci poate fi considerat element ce influenateaza rata
naturala a somajului 5poate fi influentata de modificari temporale in rata actuala a somajului 7
Rata naturala a somajului se determina ca o medie ponderata a ratelor naturale ale somajului
diferitelor )rupuri demo)rafice.
'xistenta salariului minim, imreuna cu anumite caracteristici demo)rafice , cum ar fi varsta tanara,
pot impreuna sa duca la cresterea somajului natural,deoarece nivelul ridicat al salariului minim poate
avea efecte ne)ative asupra oportunitatilor de munca pentru tineri,cu toate ca va avea loc un efect mai
mic sau c%iar nici un efect asupra celorlalte )rupari de forta de munca.
*n )eneral , c%iar daca intr-o economie rata de crestere economica este constanta , sectoarele curate
de crestere mai mari vor absorbi mai multa forta de munca iar cele ce-si diminueaza ritmul de crestre vor
respin)e forta de munca.
,urata acordarii ajutorului de somaj, care difera de la o tara la alta poate influenta marimea ratei
somajului pe termen lun) dintr-o economie.
*mpozitele ridicate determina cresterea modesta a sectorului privat si reducerea performantelor
sale.*mpozitele ridicate mai pot incuraja economia subterana5clandestina7 si nedeclararea veniturilor
pentru a scapa de impozite, lucru ce conduce la o rata efectiva a somajului mai mare decat rata reala
0eoria economica distin)e doua cate)orii de somaj cu forme de manifestare caracteristice, fiecare fiind
determinata de cauze diferite. somaj de dezec)ilibru si de ec)ilibru.
!auzele somajului de dezec%ilibru sunt strans le)ate de ceea ce determina situarea salariului ne)ociat
deasupra celui de ec%ilibru. ,e re)ula situarea salariului peste cel de ec%ilibru este determinata de <
factori.
,e presiunile externe care prin ne)ocieri duc la cresterea salariului minim/
,e scaderea cererii de munca fara sa aiba loc si o reducere a salariilor/
,e cresterea ofertei de munca neinsotita de o crestere a salariului/
10
*n )eneral, somajul de ec%ilbru5N+*R&7 se explica prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea si
oferta de munca, definit ca fiind somajul corespunzator (*3-ului potential.
#oate fi de mai multe feluri%
- Somajul frictional A rezulta din fluctuatia normala a fortei de munca/ se manifesta
cand unele persoane isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin concediere, deci pentru o
perioada sunt someri/
- Somajul structural - reprezinta consecinta adancirii diviziunii muncii, a specialitatii
activitatii economice si a structurii pietei muncii/
- Somajul sezonier A este specific in activitatile economice care sunt influentate de
factori naturali5a)ricultura, constructii7, ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca.
omajul structural poate creste datorita accelerarii ritmului sc%imbarii sau incetinirii ritmului ajustarii l
sc%imbare.,e exemplu, o sporire a ratei de crestere, de re)ula, mareste viteza ratei cu care se sc%imba
structura cererii de munca.+daptarea fortei de munca la sc%imbarea structurii cererii poate fi incetinita
de diversi factori, cum ar fi o reducere a rezultatelor educationale si re)elementari care fac mai putin
dificil pentru muncitorii dintr-o anumita ocupatie sa obtina slujbe in alte domenii sau ocupatii.Oricare
din aceste sc%imbari va determina cresterea N+*R&.c%imbarile contrare vor determina scaderea
N+*R&.
9ariatiile sezoniere in conditiile an)ajarii sunt o sursa continua de somaj.$a sfarsitul fiecarui sezon,
mii de muncitori trebuie sa ceara slujbe noi, trecand prin acest process de somaj sezonier.
@luctuarile sezoniere ridica nivelul ofertei pe piata muncii.,e exemplu, ratele somajului la tineri se
ridica brusc vara pentru studentii care cauta temporal slujbe.
omajul asociat cu toate aceste feluri de cautare de slujbe se refera la somajul frictional
Trei lucruri disting somajul frictional de alte tipuri de somaj%
+dmitem ca exista destule slujbe pentru aceia care sunt in somaj frictional-exista o
adevarata cerere de munca
+dmitem ca aceia care sunt in somaj frictional pot executa slujbele disponibile
+dmitem ca perioada de cautare a unei slujbe va fi relative scurta
omajul structural incalca conditia a doua a somajului frictional-ca nean)ajatii pot executa slujbele
disponibile.
omajul structural este analo) cu jocul scaunelor musicale in care exista destule scaune pentru fiecare,
dar unele dintre ele sunt prea mici sa stai in ele.
11
omajul structural este mult mai )rav decat somajul frictional si este incompatibil cu notiunea de -full
emplo:ment#
*n anii 90 in Romania barierele structurale impuse fortei de munca s-au intensificat.
1.@ CE SUNT SOMERIIA
omerii inre)istrati reprezinta persoane care potrivit $e)ii nr. BC?2002 indeplinesc urmatoarele
conditii.
a7 unt in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 1C ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare/
b7 tarea de sanatate si capacitatile fizice si psi%ice ii fac apti pentru prestarea unei munci/
c7 Nu au loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate
potrivit le)ii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce * s-ar cuveni potrivit prezentei le)i/
d7 unt disponibili sa inceapa sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar
)asi un loc de munca/
e7 unt inre)istrati la +)entia Nationala pentru Ocuparea @ortei de >unca sau la alt
furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de le)e.
+similati somerilor sunt absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 1= ani, care
intr-o perioada de C0 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in muncapotrivit pre)atirii
profesionale. absolventii ai scolilor special pentru personae cu %andicap sau absolventii institutiilor de
invatamant, in varsta de 1C ani lipsiti de sustinatori le)ali sau ai caror sustinatori le)ali dovedesc ca sunt
in imposibilitatea de a presta obli)atia le)ala de intretinere datorata minorilor/ personae care, inainte de
efectuarea sta)iului militar, nu au fost incadrate in munca si care, intr-o perioada de <0 de zile de la data
lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.
1.B E7ALUAREA SI COSTUL SOMAJULUI
(roportiile somajului se estimeaza in doua feluri. in mod absolut, prin numarul populatiei neocupate
si relativ, prin rata somajului. Rata somajului este raportul exprimat procentual dintre numarul somerilor
si populatia activa disponibila, care reprezinta totalul ofertei de munca.
(entru un observator neutru, deci obiectiv, este util sa se cunoasca care sunt modalitatile de
subestimare si cele de supraestimare a somajului.
Subestimarea recur)e la inre)istrarea numai a celor ce primesc ajutor de somaj si exclude, de
re)ula, pe tinerii care termina diferite forme de invatamant si nu isi )asesc plasament, pe cei care
temporar nu au de lucru, pe cei subocupati5somaj de)%izat7.
12
Supraevaluarea se face prin includerea in cate)oria de someri si pe cei care desi primesc ajutor de
somaj, nu au intentia sa se an)ajeze, pe cei care au un serviciu dar pretend ca sunt someri, pe cei care
refuza locurile de munca ce li se ofera pe motivul ca spera sa )aseasca un serviciu mai bun. ,urata
medie a somajului este in functie de doi termini. de numarul de someri si de ritmul in care se desfasoara
intrarea si iesirea din somaj.
!ostul somajului cuprinde consecintele nefaste pe care le suporta indivizii, economia si societatea,
de pilda.
omajul inseamna subutilizarea factorului de productie munca, ceea ce se repercuteaza ne)ative
asupra volumului productiei cu toate urmarile sale le)atede consumul propriu-zis si de investitii.
caderea )enerala a veniturilor reduce incasarile, respectiv intrarile la capitolul venituri din bu)etul
statului5reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adau)ata, a taxelor si accizelor7 ceea ce
diminueaza volumul c%eltuielilor publice.
1.C HISTEREZA SOMAJULUI
>odele recente ale somajului arata ca marimea N+*R& poate fi influentata de dimensiunea ratei
actuale a somajului. &n mecanism care poate conduce la %istereza pe pietele muncii a fost deja remarcat
si apare din importanta experientei si instruirii la locul de munca. &n alt factor care poate cauza astfel de
efecte este diferentierea dintre insider si outsider in cazul unei forte de munca puternic sindicalizate, cu
ne)ocieri salariale descentralizate. *n perioadele cu somaj ridicat, cei care sunt deja an)ajati5insiderii7 isi
pot utiliza puterea de ne)ociere pentru a se asi)ura ca isi mentin statutul si pentru a prevenii ca noii
intrati in randurile fortei de munca5outsiderii7 sa ii concureze efectiv. *ntr-un astfel de model insider-
outsider, o perioada prelun)ita cu somaj inalt-indiferent care ar fi cauza sa initiala-va tinde sa fie
persistent.
olutia macroeconomica traditional pentru diminuarea somajului este stimularea indusa politic a
cererii a)re)ate. tim ca aceasta va rezolva problema, numai daca somajul este recent si ciclic.+cest
lucru se produce, indifferent de marimea N+*R&. +ceasta su)ereaza ca autoritatile ar trebui sa
actioneze rapid pentru a acomoda efectele unui soc ne)ative al ofertei a)re)ate.*nsa, o sporire a cererii
a)re)ate cu scopul de a reduce somajul de ec%ilibru, ar conduce rapid la cresterea inflatiei.(rin definitie,
inflatia se va accelera odata ce somajul scade sub N+*R&.
1.10 INDICATORII STATISTICI AI SOMAJULUI
0ranzitia la economia de piata inceput in urma transformarilor politice ce au avut loc in decembrie
19=9 confrunta societatea romaneasca cu una dintre cele mai acute si mai dureroase probleme specifice
economiilor capitaliste. somajul.
'conomia Romaniei socialiste era una dintre cele mai centralizate si controlate politic, astfel incat era
promovata o politica de ocupare totala a fortei de munca. +ceasta politica era sustinuta in primul rand de
rata inalta de industrializare5una dintre cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale7 si, in al
doilea rand, de finantarea intreprinderilor de la bu)etul de stat, ceea ce permitea o an)ajare suplimentara
de peronal. !u toate acestea, ultimii ani de dinainte de revolutie au fost caracterizati de un somaj
ascendent, nerecunoscut de fostul re)im. (otrivit unui studiu efectuat de specialistii *nstitutului de
13
!ercetare a !alitatii 9ietii din cadrul +cademiei Romane, dimensiunea somajului la momentul respectiv
poate fi aproximata prin necesitatea noului )uvern de a crea artificial in primele luni din 1990, a circa
D00.000 de locuri de munca. omajul in anul 19=9 poate fi ec%ivalat la cca. DE din forta de munca.
+cest somaj, nerecunoscut de vec%iul re)im, a explodat pur si simplu in conditiile sc%imbarilor
esentiale din economia romaneasca, odata cu demararea tranzitiei la economia de piata, astfel incat in
1992 rata somajului era de aproape 9E. omajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai )rave
care afecteaza in e)ala masura economia si societatea. ,upa cum afirma i)mund @reud, -munca este
le)atura cea mai puternica intre individ si realitate#. (ornind de la aceasta afirmatie, deducem ca
somajul nu inseamna numai pierdere de venit, ci si pierderea increderii de sine, erodarea le)aturilor cu
comunitatea si aparitia sentimentului de excludere din viata normala. (e termen lun), un somaj cronic
poate sa constituie o amenintare pentru democratie.
,in aceste motive am considerat ca fiind oportuna o analiza a somajului din tara noastra, folosind in
acest scop metodele si te%nicile ri)uroase oferite de statistica.
*nainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literatura de specialitate, trebuie precizat ca,
la ori)ine, notiunea de somaj era sinonima cu cea de -inactivitate#. !uvantul -somaj# din limba romana
provine din cuvantul francez -c%oma)e#. $a randul sau, acesta deriva din latinescul -caumare#, fiind
provenit de la cuvantul )rec -cauma#, care inseamna -caldura mare#, din cauza careia inceta orice
activitate.

1.11 DEFINIREA INDICATORILOR STATISTICI AI
SOMAJULUI
,in punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua feluri.
-indicatori absoluti/
-indicatori relativi/
Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. 'i se exprima
in -persoane# si se determina ptr. anumite peioade de referinta. lunar, semestrial, anual. Numarul
somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demo)rafice, ca. varsta, sex, stare civila, dar
si tinand cont de pre)atirea profesionala, de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala.
14
O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata ecestuia. ,in acest
punct de vedere, se identifica un somaj de scurta durata5 sub un an7 si un somaj de lun)a durata5 pe o
perioada mai mare de un an7.
omerii, a doua componenta a populatiei active, reprezinta o cate)orie economica a carei definire a
suscindat numeroase abordari.
a retinem din definitiile enumerate in para)raful <.1 ca efectivul somerilor se determina in statistica
romaneasca in doua variante.
omerii inre)istrati sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau
inscrise la Oficiile fortei de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu alocatie de sprijin,
ajutor de somaj, sau alte forme de protectie sociala.
omerii in sens 3.*.>. sunt persoanele de 1D ani si peste care in decursul perioadei de
referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii
-nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri/
-sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 6 saptamani diferite metode
pentru a-l )asi. inscrieri la Oficiul de forta de munca si somaj sau la a)entii particulare de plasare,
demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi, apel la rude, prieteni,
sindicate etc./
-sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 1D zile, daca s-ar )asi imediat un loc de
munca/
Sunt incluse' de asemenea%
-persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rec%emate la lucru sau care
au )asit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta/
-persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva 5elevi, studenti, pensionari7, dar care
au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.
*ndicatorul relativ prin care se apreciaza intensitatea somajului este unul din cei mai importanti
indicatori macroeconomici. rata somajului. +ceasta se determina prin raportarea numarului total de
someri la populatia activa si se exprima in procente. Nivelul ratei somajului si evolutia acesteia
reprezinta unul din barometrii in functie de care se iau anumite masuri de protectie sociala sau decizii de
politica economica.
!oncret, acest indicator se poate determina in modalitati variate. Relatiile de calcul pot sa fie diferite in
practica, in functie de le)islatia nationala sau de informatiile disponibile. ,iferentele care apar sunt
determinate de elemente cum sunt.
-termenii de raportare si se refera la numitorul raportului care poate fi populatia activa sau, de exemplu,
populatia in limitele varstei de munca/
15
-continutul indicatorilor primari luati in calcul/
-sursele de colectare a informatiilor /
-metodolo)ia de calcul /
*nformatiile cele mai precise privind rata somajului sunt obtinute cu prilejul recensamintelor, care au
meritul de a asi)ura o sursa comuna datelor pentru cei doi indicatori ce determina rata. >ai mult, rata
somajului calculata prin aceste recensamante este una foarte apropiata de standardele internationale.
Recensamintele si anc%etele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul tarii
noastre nu pot fi realizate cu o priodicitate corespunzatoare5 lunara7 pentru a asi)ura informatiile
necesare. e recur)e, prin urmare la surse de date administrative, afectate insa de le)islatia in vi)uare.
In statistica internatioanala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj%
- Rata )lobala standardizata 3*>
- Rata )lobala standardizata !''
- Rata )lobala standardizata O'!,
- Rata )lobala nationala/
- Rate partiale pentru diferite cate)orii de populatie activa
- Rata inte)rala5compusa7 de somaj si subocupare
*ata globala standardizata +IM se calculeaza ca raport intre numarul somerilor in sens 3*> si
populatia activa totala/ are cea mai mare sfera de cuprindere, fiind cea mai utilizata in comparatiile
internationale/
*ata globala standardizata CEE este raportul dintre numarul de someri si populatia activa civila/
*ata globala standardizata !ECD este raportul dintre numarul de someri si populatia activa totala/
*ata partiala de somaj se refera la o anumita cate)orie de forta de munca sau la o anumita re)iune
)eo)rafica sau administrativa, se determina ca raport intre numarul de someri proveniti din cate)oria
respectiva si populatia activa din cate)oria respectiva.
*ata integrala ,compusa- de somaj si subocupare vizibila se calculeaza ca raport intre timpul de
munca disponibil neutilizat corespunzator al persoanelor in somaj si a celor aflate in stare de subocupare
vizibila5 persoane care au un loc de munca dar care lucreaza involuntar in timp partial7 si timpul de
munca total disponibil sau timpul de munca utilizat.
'a masoara de fapt somajul potential, calculul acesteia impunanduse in special in cazul tarilor in
care subocuparea vizibila are dimensiuni apreciabile. Romania face parte din cate)oria acestor tari.
*n cazul implicatiilor economice majore pe care le are somajul, a le)aturilor acestuia ce un alt
fenomen macroeconomic, inflatia, se vorbeste despre o rata naturala a somajului. +ceasta nu este un
indicator statistic, nu se poate determina plecand de la indicatorii fortei de munca, ci este un indicator
teoretic, a carui apreciere a suscitat numeroase controverse.
1.12 MODALITATI STATISTICE DE DETERMINARE A
INDICATORILOR SOMAJULUI
*ndicatorii statistici prin care se apreciaza somajul se determina in practica prin anumite metode
statistice, folosind surse de date specifice.
16
*n )eneral, in statistica Natiunilor &nite, se identifica patru surse mari de informatii, care au la baza
metode si procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau cule)erea datelor de la diferite institutii
publice. +ceste surse de date au anumite coduri specificade pentru fiecare tara.
#rima sursa ,ce are codul +.- o constitue anc%etele prin sondarea fortei de munca. +cestea ofera
date statistice destul de complete, in sensul ca includ )rupuri de persoane care adesea sunt neincluse in
statisticile obtinute prin alte metode5de exemplu, persoanele care cauta de lucru pentru prima data7. *n
)eneral, definirea somajului data in acste statistici se apropie cel mai mult da definitia standard data de
3iroul *nternational al >uncii.Ratele somajului sunt mai -de incredere# din moment ce ele sunt
calculate prin raportarea numarului estimat de someri la forta de munca estimata in cadrul aceleiasi
anc%ete.
. doua sursa ,E- o constituie estimarile oficiale. +ceste date statistice sunt estimari oficiale oferite
de diverse institutii nationale si, de re)ula, se bazeaza pe informatii combinate, rezultate din una sau mai
multe surse. (redominarea acestei surse in statistica O.N.&. este in continua scadere datorita raspandirii
anc%etelor fortei de munca in tarile lumii.
. treia sursa ,(.- este reprezentata de statisticile asi)urarilor sociale. +ceste statistici sunt derivate
din inre)istrarile, acolo unde exista, a celor inscrisi in sistemul asi)urarilor sociale. Ratele somajului se
calculeaza prin raportarea numarului total de persoane care primesc beneficii din sistemul asi)urarilor
sociale la numarul total de persoane din cadrul fortei de munca. +firmatia ca nivelul si ratele somajului
astfel raportate sunt reprezentative pentru nivelul )eneral al somajului este delicata, dar nu c%iar
imposibil de facut.
. patra sursa ,N.- o reprezinta statisticile oficiilor fortei de munca. +cestea se refera in )eneral, la
numarul persoanelor care cauta de lucru, inre)istrate la oficiile fortei de munca. (ersoanelor fara loc de
munca se pot adau)a cele aflate in )reva, temporar bolnave sau incapabile de munca. &nii din cei
inre)istrati sunt deja an)ajati si cauta un loc de munca suplimentar sau sc%imbarea locului de munca.
*n tarile dezvoltate, ca Faponia, uedia, @ranta sau tatele &nite, procedeul principal de obtinere al
datelor statistice privind somajul il constitue anc%etele prin sondaj.
*n Romania, numarul de someri se determina prin mai multe metode. recensamant, anc%eta prin
sondaj, prelucrarea datelor oferite de institutii )uvernamentale, ca >inisterul >uncii si (rotectiei
ociale.
Recensamantul populatiei este o metoda de observare totala a populatiei, periodica, prin care se
determina si indicatorii fortei de munca si numarul somerilor. $a recensamantul populatiei si locuintelor
din B ianuarie 1992 in c%estionarele adresate fiecarei )ospodarii s-a urmarit, printre alte caracteristici, si
-starea economica a persoanei#. *n cadrul acestei caracteristici se precizeaza daca fiecare persoana este
ocupata sau neocupata. *n acest ultim caz se care precizarea daca persoana -se afla in cautarea unui loc
de munca#, sau -in cautarea primului loc de munca#. e identifica prin intermediul acestei caracteristici
statutul -elev-student#, -pensionar#, -casnica#, -intretinut de o alta persoana#5fiind vorba de copii,
prescolari, batrani etc7 sau -alte situatii#5 venituri din dobanzi, c%irii, alte surse7.
(aralel, se inre)istreaza si caracteristicile -ocupatia#, folosind nomenclatorul ocupatiilor, -profesia# si
-statutul profesional#.
17
*n afara recensamintelor, efectivul somerilor si rata somajului se determina si prin alte metode
statistice aplicate de catre *nstitutul National de tatistica si >inisterul >uncii si olidaritatii ociale.
*.N.. realizeaza incepand cu anul 199C +nc%eta asupra fortei de munca in )ospodarii 5+>*4O7.
+cesta este o metoda moderna pentru cercetarea statistica a fortei de munca, avand ca obiect principal
masurarea populatiei active-ocupate si in somaj-si a populatiei inactive. !onceputa ca o sursa importanta
de informatii intercensitare asupra fortei de munca, anc%eta furnizeaza date esentiale asupra acestor
se)mente de populatie, in conditii de comparabilitate internationala. !onceptia metodolo)ica si
or)anizatorica a anc%etei a fost realizata cu asistenta te%nica a specialistilor francezi de la *nstitutul
National de tatistca si tudii 'conomice5@ranta7.
Obiectul anc%etei l.au facut persoanele cu domiciliul permanent in Romania, membre ale )ospodariilor
din locuintele selectate. &nitatea de observare o constitue, deci, )ospodaria.
(erioada de referinta este saptamana, de luni pana duminica inclusiv, dinaintea inre)istrarii.
Observarea se face pentru un trimestru, iar interviurile sunt repartizate uniform de-a lun)ul trimestrului,
realizandu-se o cercetare continua.
e utilizeaza planul de sondaj in doua trepte. *n prima treapta s-a constituit esantionul multifunctional
de zone teritoriale, pornind de la rezultatele Recensamantului populatiei si locuintelor din B ianuarie
1992. +cest esantion Gmaster; este constituit din D01 centre de cercetare repartizate in toate judetele si
sectoarele municipiului 3ucuresti. *n a doua treapta s-au selectat 1=0<C locuinte, cu toate )ospodariile ce
le compun.
'santionul este constituit pe baza unui procedeu de rotire al locuintelor5 sc%ema rationala 2-2-27 care
are ca principiu de baza urmatoarea te%nica . o locuinta este cercetata doua trimestre consecutiv, este
scoasa temporar din cercetare urmatoarele 2 trimestre, este reintrodusa urmatoarele dpua trimestre, dupa
care este scoasa definitiv din cercetare. +stfel, o locuinta este )estionata C trimestre.
!onform sc%emei aplicate, in fiecare trimestru se pastreaza in esantion D0E din locuintele trimenstrului
anterior, 2DE din cele cercetate cu doua trimestre in urma, iar 2DE sunt absolut noi.
#rin implementarea acestei sc)eme s&a urmarit%
-micsorarea ratei non-raspunsurilor si a erorilor ce pot rezulta din anc%etarile repetate/
-evitarea impovararii acelorasi )rupuri de locuinte prin pastrarea in cercetare de perioade lun)i de timp/
-reducerea discontinuitatilor seriilor de timp/
,efinitiile date somajului si populatiei ocupate respecta criteriile din definitiile standard date de
3iroul *nternational al >uncii.
>inisterul >uncii si olidaritatii ociale este, de asemenea, o institutie publica care determina si
publica lunar ratele somajului si efectivul de someri. Numarul de someri se refera in acest caz la somerii
inre)istrati, definiti ca persoane in varsta de 1= ani si peste, apte de munca, ce nu pot fi incadrate din
lipsa de locuri de munca disponibile conform pre)atirii lor si care s-au inscris la oficiile fortelor de
munca si somaj.
18
Rata somajului se determina prin raportarea numarului total de someri inre)istrati la populatia activa
civila.
(entru calculul acestor indicatori, a caror publicare se face prin massmedia, in buletinele statistice
lunare sau anuare, se a)re)a datele culese la nivelul Oficiilor judetene ale frtei de munca si somajului.
1.1 LEGEA LUI O<UN
Hn anii ;C0, economistul +rt%ur O1un a Incercat sJ determine dacJ Intre fenomenul Komaj Ki produsul
naLional brut existJ vreo relaLie de interdependenLJ. RJspunsul la aceastJ dilemJ este cunoscut In
economie sub denumirea de le)ea O1un.
,eoarece persoanele ocupate participJ la producerea bunurilor materiale Ki serviciilor, iar Komerii nu
produc bunuri economice, se poate presupune cJ ridicarea nivelului Komajului trebuie sJ fie InsoLitJ de
reducerea volumului real al (N3. 'xistenLa interrelaLiei ne)ative Intre aceste variabile se exprimJ prin
tendinLa conform cJreia sporirea Komajului este concomitentJ cu scJderea volumului real al (.N.3.
c%imbarea (N3 M <E - 2 x sc%imbarea nivelului Komajului 5rata Komajului7
Hn formularea iniLialJ a le)ii, O1un stabilea cJ o reducere cu un punct procentual a ratei Komajului,
determinJ de re)ulJ o creKtere a (N3 cu aproximativ trei puncte procentuale. (ractica contemporanJ a
stabilit cJ o scJdere cu 1E a ratei Komajului este asociatJ unei creKteri de doar 2E a (N3.
9enitul naLional al unei economii nu depinde In mod direct de rata Komajului. 0otuKi, piaLa muncii este
le)atJ de rata Komajului Ki astfel participa Ki la crearea (rodusului NaLional 3rut. (e termen scurt,
modificarea procentualJ a venitului poate fi exprimatJ ca sumJ a modificJrii procentuale a
productivitJLii plus o constantJ, InmulLit cu munca depusJ. $a rNndul sJu, munca depusJ poate fi
exprimatJ In funcLie de ore lucrate, creKterea populaLiei, participarea forLei de muncJ sau alLi factori
relevanLi, minus modificarea absolutJ a ratei Komajului.
,in aceastJ perspectivJ este surprinzJtoare asocierea Intre modificarea ratei Komajului Ki (N3.
>odificarea ratei Komajului este doar unul dintre multiplii factori care influenLeazJ (N3-ul. ,e
asemenea surprinzJtor este faptul cJ o reducere cu 1E a ratei Komajului poate determina o creKtere atNt
de substanLialJ cum ar fi 2E. *ntuiLia unui contabil ar su)era ca o scJdere a ratei Komajului cu 1E ar
Insemna o creKtere a ocupJrii cu circa 1E, ceea ce ar determina o creKtere a (N3 cu mai puLin de un
punct procentual. >otivul pentru care asocierea dintre rata Komajului Ki (N3 este atNt de puternicJ este
faptul cJ modificarea ratei Komajului afecteazJ Ki ceilalLi factori importanLi ce influenLeazJ volumul
(N3. ,e exemplu, o rata crescJtoare a Komajului determinJ reducerea orelor lucrate de fiecare lucrJtor
Ki participarea forLei de muncJ. ,in moment ce toLi aceKti factori contribuie la scJderea (N3 este clar de
ce mici modificJri ale ratei Komajului pot determina sc%imbJri esenLiale ale (N3.
RelaLia dintre creKterea economicJ realJ Ki modificJrile ratei Komajului este datJ tot de le)ea lui O1un.
+ceasta afirmJ faptul cJ rata Komajului scade cu 0,DE pentru fiecare procent de creKtere a (*3 peste o
ratJ a trendului de 2,2,DE.
uM -0,D 5r: - 2,2D7
&nde. u A fluctuaLiile ratei Komajului/
R: A rata creKterii economice.
pre deosebire de alte relaLii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, le)ea lui O1un a arJtat o
remarcabilJ stabilitate In timp.
1.1# CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI
19
+ doua dimensiune a preocuparii societatii pentru -full emplo:ment# are le)atura cu efectele
somajului asupra indivizilor.0ermenul -munca# nu se refera la alt factor de productie ,ci la oameni
.Neutilizarea in toatalitate a fortei de munca disponibile inseamana ca cineva este fara slujba.*mpactul
imediat al soamjului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca.(entru muncitorii care ar fi
someri pe perioade lun)i de timp , astfel de pierderi pot duce la dezastrul finaciaR.
(ierderile macro si micro rezultate din somaj cu si)uranta sunt o serioasa problema de politica
@ormele somajului arata nu numai suma toatala a somerilor in economie , dar de asemenea , care
)rupuri sufera cel ami mult de somaj.*n mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari
dificultati in )asirea slujbelor si sunt cei mai probabil de a fi someri .
,upa repetarea respin)erilor , cautatorilor de slujba deseori sunt descurajati , asa ca renunta sa mai
caute
>uncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului, dearece din punct de
vedere te%nic ei fac parte din forta de munca ocupata.
e estimeaza ca in 199B in Romania mai mult de 1 milion de indivizi faceau parte din acesta clasa
nesocotita a muncitorilor descurajati.
1.1> CONSECINTELE MACROECONOMICE ALE SOMAJULUI
&tilizarea resurselor este o c%estiune vitala societatii din doua motive.*nainte de toate, nevoile
particulare si publice raman intr-o oarecare masura nesatisfacute, desi avem o utilizare sociala pentru
toate resursele.(oate ca avem deja destule masini pe strazi, dar ce putem spune despre alte bunuri si
serviciiO+vem noi destule parcuri , scoli si rauri curateO,aca nu , putem utiliza unele dintre resursele
noastre neocupate pentru a realize aceste lucruri.Neutilizand toate resursele noastre nu utilizam in
totalitate posibilitatile noastre institutionale de productie si parasim venit potential.,aca utilizam de fapt
resursele noastre pentru aceste scopuri este o problema de alocare a resurselor si ea depinde de deciziile
private si publice pe care le luam pe piata .+cele decizii ar fi insuficiente sa utilizele toate resursele de
care dispunem.
1.1? COSTURILE SOCIALE ALE SOMAJULUI
omajul, ca dezec%ilibru macrosocial, are multiple cause, care pornesc de la statutul economico-
social, atat al celor care an)ajeaza forta de munca, cat si al celor care ofera forta de munca, in conditiile
pietei.
*n conditiile actuale, specialistii apreciaza ca fiind formele predominante urmatoarele. somajul de
conversiune, acela care afecteaza indeosebi salariatii ce aveau locul de munca stabil pana la concediere,
fara vec%ime mare in munca, insa sunt posesori ai unei calificari ce le poate favoriza o stabilitate mai
20
mare si dreptul la un ajutor de somaj mai avantajos/ somajul repetitiv, acela care include persoanele ce
cunosc o alternanta de perioade de activitate si de somaj, afectand mai ales tinerii si persoanele cu o
calificare slaba/ somajul de excluziune, acela care cuprinde populatia activa formata din persoanele in
etate, cele mai putin calificate, cele aflate in somaj o perioada lun)a, indiferent daca primesc sau nu
ajutorul de somaj.
!ostul social al somajului reprezinta efortul total pe care il suporta persoanele, )rupele de persoane,
economia si societatea afectate de acest fenomen complex.
!ostul somajului la nivelul persoanelor si )rupelor de persoane afectate de nesi)uranta muncii
include atat aspecte de natura economica, cat si aspecte morale, social-culturale si c%iar politico-militare.
+specte de natura economica privesc indeosebi reducerea veniturilor si, evident, a posibilitatilor de
consum pentru intrea)a familie unde exista someri. *ndemnizatia 5ajutorul7 de somaj reprezinta
modalitatea cea mai folosita de )arantare a unui venit minim pentru someri.
!ostul somajului la nivelul economiei si societatii este deosebit de complex si cuprinzator. +ici se au
in vedere aspecte cum sunt.
-irosirea unei importante cantitati de resurse de munca, deoarece somajul reduce rolul daterminant al
muncii ca factor de productie si eduteaza caracteristicile de neconservabilitate a muncii/
-diminuarea intensitatii dezvoltarii economice, deoarece somajul intretine o stare de nesi)uranta in
randul persoanelor an)ajate/
-scaderea veniturilor si c%eltuielilor bu)etului de stat datorita efectului propa)at al somajului/
-cresterea c%eltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul
inre)istrarii si urmaririi somajului, pentru plata indemnizatiilor de somaj si a altor c%eltuieli sociale
privind reconversia fortei de munca, in)rijirea sanatatii somerilor etc
-alienarea unei parti insemnate a populatiei ajunse in conditii de somaj etc.
!ostrile pe care la implica somajul pot fi apreciate si prin )ruparea lor in costuri directe si costuri
indirecte.
!osturile directe sunt reliefate indeosebi sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat
protectiei sociale a somerilor.
!osturile indirecte sunt cele )enerate de diminuarea )lobala a productiei si a veniturilor de care ar
putea sa beneficieze intrea)a populatie.
+precierea complexa a costului somajului impune surprinderea si a unor efecte pozitive pe care le
poate )enera acest fenomen. +semenea efecte pot fi sesizate in domenii ce tin mai ales de
comportamentul profesional al salariatilor, astfel. incitarea an)ajatilor la perfectiune profesionala, pe
baza careia sa caute locuri de munca mai si)ure si mai bine salarizate/ pre)atirea fortei de munca pe
coordonatele unei mai mari mobilitati si adaptabilitati, pentru a corespunde mai bine atat mutatiilor ce
intervin in activitatea economica, cat si exi)entelor de sporire a eficientei acesteia.
21
!orelarea pe termen lun) a costurilor somajului cu efectele sale permite formularea concluziei
incontestabile potrivit careia somajul este un fenomen ne)ativ, costurile fiind mai mari atat pentru
persoanele lezate direct, cat si pentru economia si societatea in ansamblu.
(entru aprecierea cat mai buna a efectelor costurilor somajului este util sa avem in vedere si le)ea lui
O1un.
(roblema costurilor sociale ale somajului este aparent o problema simpla pe care o poate intui oricine
si care nu ar merita o tratare aparte si mai in detaliu.
!osturile sociale ale somajului reprezinta contributia societatii, renuntarile pe care trebuie sa le
accepte populatia, ca urmare a existentei somajului.
omajul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii.
omajul devine o problema si mai serioasa daca ne )andim ca afecteaza in primul rand populatia
nevoiasa, populatia care de obicei alimenteaza multitudinea actelor antisociale atunci cand nu are lucru.
*n conditiile in care forta de munca nu este an)ajata deplin , ne aflam in fata unui somaj ciclic ,
determinat de o depresiune sau criza economica, somaj ce depaseste rata sa naturala..
O persoana care lucreaza casti)a un slariu si creeaza o parte de venit pentru sociatate sub forma
impozitelor pe venit.!and persoana este an)ajata, va pierde numai partea din venit pe care o
primea,restul fiind pierderea societatii.
alariul mar)inal net este deci mai mic decat produsul mar)inal al unei persoane an)ajate, deoarece
societatea isi insuseste o parte din produsul mar)inal.
+tunci cand analizam costul somajului pe baza le)ii lui O1un, includem in acest cost pierderile
totale5individuale si sociale7 de productie pe economie, ca un rezultat al reducerii an)ajarilor.
(entru a putea elabora o politica economica corecta de ajustare , )uvernantii trebuie sa intelea)a atat
costurile inflatiei cat si costurile somajului.
O caracteristica fundamentala a somajului este distributia sa foarte ine)ala in sociatate, lucru ce face ca
si costurile sale sa fie distribuite ine)al in comparative cu costurile inflatiei care se distribuie mai
uniform asupra tuturor cate)oriilor de populatie.
$a nivelul fiecarui somer costul somajului este destul de mare.omerul nu sudera nuami o pierdere a
venitului si ca atare o deteriorare a standardului sau de viata , ci sufera si un efect psi%olo)ic, deoarece
atunci cand se vede somer are un sentiment de inutilitate care il afecteaza profund.
0oate costurile somajului sunt mai usor sau mai )reu de suportat in functie de marimea minima a
ajutorului de somaj, re)lementeaza diferit de la o tara la alta.
0inand cont de faptul ca populatia Romania inca nu s-a obijnuit cu riscurile somajului, masurarea cu
precizie a costurilor sociale ale somajului devine un lucru aproape imposibil, mai ales atunci cand este
vorba de personae cu un psi%ic mai putin robust.
!osturile social economice ale somajului difera de la tara la tara, dar se determina la fel .
22
C!ST/ EC!N!MIC . S!M.0//I M9enit pierdut de somerP9aloarea ajutorului de somaj
platit de )uvern P(ierderea fiscala cauzata de reducerea taxelor incasate

CAP II!SOMAJUL IN ROMANIA
M)22): :E1)()*/a '-2' ) *)0a,D E/ (+ )
E2//(FD (a2+0a,DG;<'H('-=.
2.1 FENOMENUL SOMAJULUI IN ROMANIA
23
omerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a populatiei active.
!unoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor
economice si sociale necesare ec%ilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii.
omajul )enereaza efecte economice si sociale ne)ative.
'fectele sociale ne)ative sunt determinate de faptul ca persoana afectata de somaj pierde sursa
de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie, adancirea saraciei sau aparitia si
dezvoltarea fenomenelor antisocial.
ub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor de
productie A factorul munca.
omajul contribuie la adancirea ine)alitatilor economice si sociale dintre personae, )rupuri
sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui fenomen.
omajul are un cost direct si unul indirect.
!ostul direct al somajului consta in varsamintele financiare catre someri. !ostul indirect al
somajului se manifesta sub forma productiei nerealizate, a contributiilor fiscal si sociale neincasate, a
pierderii de venit si de bunastare colectiva.
Nivelul somajului reflecta puterea de ocupare a fortei de munca de catre economie.
2.2 CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE SOMAJULUI
Somajul in randul femeilor
0endinta de feminizare a fortei de munca s-a manifestat in intrea)a lume incepand cu anii ;=0.
*ntrarea pe piata muncii a femeilor a contribuit la modificarea curbei de activitate a acestora, care s-a
apropiat tot mai mult de curba de activitate a barbatilor.
*n fostele tari socialiste fenomenul feminizarii fortei de munca este rezultatul politicii
comuniste a fortei de munca pe o perioada lun)a de timp 56D de ani7. Rata de activitate si de ocupare a
femeii a fost mai ridicata in fostele tari socialiste, in comparative cu tarile dezvoltate.
*n majoritatea tarilor lumii, nivelul de educatie si formare profesionala a femeilor este in
continua crestere. +tunci cand nivelul )lobal de ocupare scade, se constata ca forta de munca feminine
este mai afectata decat cea masculine. @actorii care stau la baza acestei evolutii rezulta din
particularitatile fortei de munca feminine 5 populatia feminine fiind implicate in procesul de reproducere
demo)rafica7 dar si din mentalitatile si comportamentele unor an)ajatori cu privire la forta de munca
feminine. *n majoritatea tarilor, fenomenul somajului afecteaza mai mult forta de munca feminine, decat
cea masculina.
0endinta de diminuare a ponderii somajului feminine a contribuit la ec%ilibrarea pe sexe a
somajului, spre sfarsitul anului 199C, dupa care are loc o inversare a structurii somajului pe o perioada
scurta de timp. (ana la finele anului 199B nivelul somajului a fost mereu mai mare in randul fortei de
munca feminine fata de forta de munca masculine. (entru anii 199C si 199B, populatia feminine
inre)istreaza o rata mai mare decat rata somajului la barbate, iar in 199= devine si se mentine mai mica
decat la barbate, pana in zilele noastre.
!auzele care stau la baza inversarii nivelului ratei somajului pe sexe sunt de ordin
demo)rap%ic, economic si psi%o-social.
Reducerea semnificativa a ofertei de forta de munca feminine, in 199= fata de
anul 199B/
Ocuparea femeilor in economia subterana 5sau )ri7, fenomen care a determinat
trecerea femeilor pe o piata a muncii paralela cu cea oficiala, re)lementata,
24
contribuindu-se la neincluderea acestora in sistemul informational official 5fenomenul
ocuparii pe piata subterana a muncii este real si are dimensiuni mari in cadrul
economiei subterane, deoarece o mare parte din persoanele fara loc de munca neavand
o alta alternative de a-si casti)a existent apeleaza si la formele nele)ale de ocupare a
fortei de munca7.
Somajul in randul tinerilor
omajul inre)istrat in Romania a afectat in mod deosebit forta de munca tanara, in special
tinerii intrati pentru prima data pe piata muncii.
0inerii din Romania reprezinta cate)oria de populatie cea mai vulnerabila in raport cu
fenomenul somajului. $ipsa locurilor de munca pentru tineret a fost si continua sa ramana o )rava
problema socioeconomica si dificil de rezolvat in conditiile tranzitiei la economia de piata.
,aca pana in 199B in Romania populatia tanara, sub 2D de ani, reprezenta cea mai mare
pondere in cate)oria somerilor 5D0,9E7, aceasta se reduce treptat, fiind in anul 2000 aproape e)ala
529,6E7 cu ponderea persoanelor din )rupa 60 A 69 ani, urmata de )rupa <0 A <9 ani. Repartizarea
somerilor pe )rupe de varsta in 199B pune in evident faptul ca tinerii cu varste intre 1D A 26 de ani detin
ponderea cea mai mare in totalul somerilor.
(onderea ridicata a femeilor ocupate in sistemul de invatamant, precum si sarcinile
demo)rafice ale acestei )rupe de femei pot reprezenta o cauza a scaderii somajului feminie in raport cu
cel masculin.
Somerii pe categorii de indemnizatii
!adrul le)al privind protectia sociala a somerilor si reinte)rarea lor profesionala a fost creat
inca din anul 1991 5$e)ea nr. 1?1991 cu modificarile ulterioare7, astfel ca trei sferturi din somerii
inre)istrai au beneficiat de diferite forme de prestatii banesti specific. (onderea lor insa este in scadere
in ultimii ani.
+proximativ un sfert din numarul somerilor au fost neindemnizati, in perioada analizata,
deoarece nu intruneau conditiile prevazute de le)e, ponderea lor fiind in crestere in ultimii ani.
*ndemnizatia de somaj acordata absolventilor sau persoanelor revenite din armata dupa
satisfacerea sta)iului militar: pe o perioada de C luni este o suma fixa, neimpozabila, lunara, al carei
cuantum reprezinta D0E din salariul de baza minim brut pe tara, in vi)oare la data stabilirii acesteia.
+ceasta indemnizatie se acorda absolventilor o sin)ura data, pentru fiecare forma de invatamant
absolvita.
*ndemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de sta)iul
de cotizare, dupa cum urmeaza.
a7 C luni, pentru persoanele cu un sta)iu de cotizare de pana la D ani, dar nu mai putin de 1
an/
b7 9 luni, pentru persoanele cu un sta)iu de cotizare curpins intre D si 10 ani/
c7 12 luni, pentru persoanele cu un sta)iu de cotizare mai mare de 10 ani.
25
Somajul de lunga durata
O analiza mai detaliata a duratei somajului in Romania scoate in evident acutizarea somajului
de lun)a durata, peste noua luni. +stfel durata medie a somajului la sfarsitul anului 199C a fost relative
ridicata, de circa 1= luni, aproximativ jumatate dintre someri 5D1.BE7 fiind in somaj de cel putin un an.
*n 199= durata medie a somajului a fost de 1B,9 luni, in scadere fata de anii anteriori,
diminuarile cele mai importante ale duratei somajului inre)istrandu-se la somerii din )rupa de varsta <D
A 69 de ani.
!ea mai mica durata a somajului 51<,C luni7 s-a inre)istrat la )rupa de varsta 1D A 26 de ani iar
cea mai mare durata a somajului 522,C luni7 s-a manifestat la femeile din )rupa de varsta <D A 69 de ani.
(onderea persoanelor aflate in somaj de peste 12 luni s-a diminuat in 199B fata de anii
anteriori.
*n anul 2000 mai mult de jumatate dintre someri 5C0E7 se aflau in somaj de lun)a durata, iar
durata medie a somajului a crescut fata de anii precedent, fiind de circa 19 luni. (onderea somerilor
aflati in inactivitate de peste un an a fost de D0,CE in anul 2000, fata de numai 6<,2E in 1999. !ea mai
lun)a durata a somajului se inre)istreaza la barbatii de peste D0 de ani.
Somajul pe categorii profesionale
,aca analizam somerii dupa nivelul de pre)atire profesionala se constata ca in Romania
ponderea cea mai mare, pentru toti anii, o detin muncitorii, respective =BE in 1992, fiind in scadere
continua, ajun)and la B2,1E in anul 2000 si BC,=E in anul 2002. !oncomitant creste ponderea somerilor
cu studii medii de la 11,1 E in 1992 la la 26,BE in anul 2000 si 20E in anul 2002.
(onderea somerilor cu studii superioare a fost destul de sc%imbatoare in aceasta perioada,
osciland intre 1,DE si <,2E. ,in cadrul acestei cate)orii de someri, cea mai mare pondere o detin
persoanele din )rupa de varsta de 2D A <6 de ani. ,in aceasta )rupa fac parte si persoanele nascute in
anii exploziei demo)rafice 519CB A 19B07, care reprezinta aproape un sfert din totalul somerilor la toate
nivelele de instruire, mai putin la cel )imnazial.
!omparative cu barbatii, femeile cu studii universitare si liceale aflate in somaj detin
majoritatea in totalul somerilor 3*>.
2. ANALIZA GLOBALA A SOMAJULUI PE PERIOADA
1CC1 I 1CC@
,upa 1990, in Romania somajul a devenit un fenomen permanent si recunoscut oficial.
@enomenul somajului in Romania a fost determinat de factori demo)rafici cat si de cei
economici, deoarece economia nationala dupa decembrie 19=9 s-a aflat in declin continuu, un rol
26
important avandu-l erorile de politica economica si optiunile adoptate pentru aplicarea reformei
economice.
*n )eneral, fenomenul somajului este determinat de doua procese . scaderea cererii de forta de
munca si cresterea ofertei de forta de munca.
*n Romania, aceste procese s-au manifestat astfel.
a7 ,isponibilizarea la nivel ridicat a fortei de munca ocupate, process care a determinat
peste C0E din numarul somerilor/
b7 *ntrarea pe piata muncii a unor noi contin)ente de forta de munca provenite din
absolventi ai invatamantului secundar si superior dar si din alte cate)orii de populatie neocupata.
@enomenul cresterii natalitatii de la sfarsitul anilor ;C0 si inceputul anilor ;B0 cunoscut sub
denumirea de -bab:-boom# a determinat cresterea ofertei de forta de munca incepand cu mijlocul anilor
19=0 si continuand cu perioada 1992 A 1996 cand s-a inre)istrat cel mai mare nivel al somajului.
(entru aceasta perioada, persoanele cu varste intre 22 si 2B de ani au contribuit la explozia
somajului, dupa decembrie 19=9.
caderea somajului, incepand cu 199D a continuat si in 199C, cand s-a inre)istrat cea mai mica
rata a somajului, in conditiile perioadei celei mai dificile a tranzactiei, exceptand anul 1991. *n anul
199B, numarul somerilor inscrisi la Oficiile de @orta de >unca si omaj a crescut. +ceasta evolutie
ascendenta a somajului a fost determinate atat de procesul restructurarii din minerit, c%imie si
petroc%imie dar si de le)islatie instituita privind platile compensatorii in caz de disponibilizare.
2.# E7OLUTIA SOMAJULUI IN PERIOADA 200#!2010
27
1223 & Evolutii si tendinte
*n perioada de tranzitie, somajul este un fenomen care nu poate fi stopat , dar care prin
masurile economice ce se intreprind, trebuie controlat.
*n anul 200< , acest fenomen a cunoscut o evolutie contradictorie, iar in unele perioade ale
anului trecut se poate vorbi despre o crestere 5 perioada ianuarie- aprilie 200<75fi).17
,in totalul populatiei active, inre)istrata in decembrie 200<, CD=.=91 de persoane se aflau
inscrise la directiile de protectie a muncii si ocrotire sociala ca someri.
*n anul 200<, putem vorbi despre un proces temperat al cresterii numarului de someri in
primele trei luni, dupa care aceasta a scazut in mod simtitor pana in luna septembrie. ,in luna
septembrie, rata somajului inre)istreaza un curs ascendent, dar cu un ritm redus.
Numarul somerilor inre)istrati, rata somajului si ponderea somerilor inre)istrati in
populatia stabile in varsta de 1=-C2 ani sunt prezentate in tabelul urmator.
@i).1
Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 200< era <C1,<0C de persoane. ,in
acest numar de someri neindemnizati, BD,2E erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori
necalificati.
!ifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la Oficiile de forta
de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra,
cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si
superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care
nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au
fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte
a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus.
+nul 200< a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. $a <1
decembrie 200<, rata somajului a fost de B,2 E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte
ce pot fi usor evaluate.5fi).27
28
@i).2
*n conditiile in care s-a pus problema inc%iderii sau limitarii activitatii unui numar de
societati comerciale, este de presupus ca numarul salariatilor se va reduce, va in)rosa randurile
somerilor sau ale celor care tranziteaza catre somaj prin intermediul unor eventuale ordonante de
disponibilizare. 'ste de asteptat ca la )rupa ,,alte cate)orii de persoane# sa apara un numar insemnat de
fosti salariati.
0rebuie sa se analizeze si perspectiva situatiei putinilor salariati din a)ricultura, care inca
mai lucreaza in societatile comerciale a)ricole A fostele *+. *n situatia in care se va proceda la
privatizarea?desfiintarea acestora prin impartirea terenului la fostii proprietari, o parte dintre aceste
persoane vor deveni someri.
29
&n alt element de analiza il reprezinta numarul salariatilor din domeniile industriale si al
serviciilor, comparative cu numarul somerilor si al pensionarilor.
*n decembrie 200< exista un numar prea mare de persoane incadrate in cate)oria
,,pensionarilor#. +vand in vedere acest numar, corelat si cu cel al somerilor inre)istrati, rezulta ca
populatia incadrata este mai mica decat totalul celor doua cate)orii mai sus mentionate. +ceasta situatie
creeaza mari dificultati in stabilirea bu)etului asi)urarilor sociale, pe fondul diminuarii veniturilor
realizate ale salariatilor si poate sa accentueze diminuarea nivelului de existenta al cate)oriei
pensionarilor.
0rebuie sa se puna in continuare problema corelarii salariilor si a contributiilor asupra
salariilor ce vor trebui platite, astfel incat sa se creeze acele venituri la bu)etul asi)urarilor sociale care
sa permita majorarea pensiilor.
.specte structurale ale somajului
Romania se confrunta si cu fenomenul ne)ativ care consta in aceea ca o parte a populatiei
apte de a munci nu este inre)istrata la cate)oria someri si lucreaza in conditii asa-zise ,,la ne)ru#.
(robabil noul !od al muncii, introdus in 200<, ar putea face lumina in acest domeniu, insa
raman de analizat, dupa o perioada rezonabila, efectele noului cadrul le)islative in domeniul muncii.
$uand in considerare structura populatiei ocupate la <1 decembrie 200<, pe masura ce
procesul de restructurare si privatizare prin, inca posibile, metode de ,,inc%idere# si ,,lic%idare# va
continua, putem constata ca in perioada urmatoare este posibil sa asistam la cresterea usoara a randurilor
somerilor,atat prin accelerarea procesului de privatizare in industrie, constructii , transporturi , cat si prin
posibila reconsiderare a punctului de vedere cu fostele *+.
!onditiile in care s-a desfasurat activitatea in anul 200< conduc la concluzia ca se poate
inre)istra , in continuare un numar de someri in cazul in care nu se vor lua masuri de control al acestui
fenomen.
+nalizand datele privind populatia ocupata, numarul somerilor, al pensionarilor si al
populatiei neocupate , constatam ca in prezent la un salariat revin mai mult de 2 persoane care nu
desfasoara o activitate pe baza de contract de munca.
,e aceea, somajului trebuie sa i se acorde o atentie sporita prin elaborarea si punerea in
practica a unor pro)rame de reconversie profesionala, asa incat sa se realizeze un transfer al fortei de
munca ce va fi disponibilizata in procesul de restructurare in unele unitati comerciale, in loc de trecere
imediata la somaj.
tudiind fenomenul somajului si din punctul de vedere al structurii, pe sexe, se constata sa
este mai redus la nivelul )rupei feminine.+stfel, la <1 decembrie 200< , numarul somerilor in randul
femeilor a fost de C.CE din totalul populatiei active a Romaniei.
e poate constata ca in randul somerilor predomina unele cate)orii, cum ar fi. tineretul,
femeile si c%iar o parte din forta de munca cu calificare superioara.
+ceasta spune multe, deoarece, in perioada de tranzitie, macinata de multe framantari, nu
se creeaza locuri pentru persoane care au lucrat in industrie sau in cercetare, cu inalta specializare,
carora le dispare obiectul muncii.
*n cele mai multe cazuri, specialistii care au fost disponibilizati sau care au devenit
nemultumiti de activitatea si veniturile obtinute au in)rosat randurile celor care au plecat si isi
desfasoara activitatea in strainatate.
30
>ulti dintre medici, in)ineri , cercetatori, specialisto in domeniul lin)visticii etc. lucreaza
acum in tari occidentale, creand mari dificultati economiei romanesti, care , in scurt timp, va resimti
lipsa unor specialisti dintre cei mentionati mai sus.
!redem ca masurile de reforma a economiei nationale, de restructurare, trebuie sa aiba in
vedere crearea acelor locuri si pentru specialisti de inalta calificare.
*n caz contrar, urmand exemplul unora care si-au )asit o mai buna realizare, tot mai
multi vor pleca in strainatate, iar dupa scurt timp, economia va trebui sa )aseasca inlocuitori care vor
costa mai mult, comparativ cu eforturile de moment pentru aAi mentine pe cei existenti la locurile lor de
munca.
*n alta ordine de idei, trebuie subliniat si faptul ca bu)etul asi)urarilor sociale de stat nu
va putea colecta veniturile necesare pentru plata pensiilor si ajutoarelor de somaj pentru un numar mare
de persoane, ceea ce impune cu necessitate )asirea surselor necesare prin masuri care sa poata deveni
efective.
Somajul in profil teritorial
*n profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. +stfel in
Qunedoara, rata somajului este de 12,< E fata de totalul populatiei active, in 9aslui A 11,9E/ in (ra%ova
A 10,1E/ in 4alati A 10,6E/ in 3rasov A 10E/ in Olt A 10,CE/ in *alomita A 10,=E.5fi).<7
>ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele 3i%or, *lfov si atu >are, unde nivelul a
fost cuprins intre 2,DE si 6,BE.
*n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200< de 2,BE dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca.

31
@i).<
,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
)imnaziale, primare sau professionale 5 696.=C2 persoane7. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau
postliceale 51<C.20< persoane7.*n randul somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 200<, 2B.=2C
persoane absolvente de studii superioare.5fi).6,D7
@i).6
32
@i).D
Concluzii in perspective anului 1223
,in datele mai sus prezentate putem concluziona ca, in perioada urmatoate, procesul de
restructurare si privatizare in domeniul industriei si al unor servicii, precum si continuarea punerii in
aplicare a $e)ii de modificare si $e)ii @ondului @unciar ar putea avea ca efect sporirea rapida a
numarului acelora care vor fi inre)istrati ca someri sau vor deveni someri in plata.
@ara intreprinderea unor masuri adecvate, anul 2006 ar putea sa insemne o crestere a
numarului de someri, prin punerea in aplicare a masurilor privind.
- 0erminarea privatizarii fostelor unitati *+
33
- Reducerea activitatii sau renuntarea la activitatea unor combinate, conform strate)iei
anuntate de primul ministru.
'ste dificil de presupus ca in bu)etul pentru asi)urarile sociale pentru anul 2006 exista
surse de venituri care sa poata asi)ura plata ajutorului de somaj si a altor sume de ajutor, alocatii de
sprijin etc. pentru persoanele care vor intra in somaj.
ituatia poate deveni delicata in contextul in care, in 2006, un numar insemnat de salariati,
care erau an)ajati in sectorul privat, a trecut in cate)oria somerilor, sau din cei ce lucrau fara contract de
munca nu vor fi an)ajati si vor trece, cel putin, in cate)oria persoanelor neocupate.
,ate fiind dificultatile cu care ce confrunta economia pe ansamblul sau, este de presupus
ca acele societati private care cu )reu au putut sa faca fata ri)orilor fiscale in anul 200<, in 2006 sa-si
reduca activitatea si , pe aceasta cale, sa treca un numar de an)ajati in cate)oria somerilor.
*ata deci ca evolutia somajului in ultima perioada de timp trebuie sa fie tratata totusi cu
raspundere.
4uvernul trebuie sa isi puna problema )asirii acelor par)%ii prin intermediul carora sa fie
simulata activitatea intreprinderilor mici si mijlocii care, in conditiile trecerii depline la economia de
piata, pot crea si asi)ura noi locuri de munca.
,e asemenea, este important ca in societatile comerciale, re)iile autonome si alte activitati
de interes national sau utile pentru societate, statul sa isi faca simtita influenta si prezenta, pana cand se
vor crea conditii optime, reale, de trecere la activitatea privata.

.nul 1224
@i).C @i).B
34
Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2006 era <<0.B<= de persoane. ,in
acest numar de someri neindemnizati, B6,2E erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori
necalificati.5fi)C,B7
!ifra de mai sus reprezinta numai acele
persoane care sunt inre)istrate la oficiile de forta de
munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma
sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, cate)oria
celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea
incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare,
neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din
perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau
care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este
cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in
cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati
libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara
activitati part-time, cu pro)ram redus.
+nul 2006 a evidentiat o situatie mai
realista a numarului de someri, prin includerea in randul
acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de
apreciere a acestui statut social. $a <1 decembrie 2006,
rata somajului a fost de C,2 E ceea ce reprezinta un ritm
acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.
Somajul in profil teritorial
*n profil teritorial, anumite judete au o
cifra foarte ridicata a somajului. +stfel in Qunedoara, rata somajului este de 10,9 E fata de totalul
populatiei active, in 9aslui A 10,<E/ in 4alati A 9,DE/ in 3rasov A 10,CE/ in *alomita A 10,1E.5fi).=,97
>ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele 3i%or, 0imis si atu >are, unde nivelul
a fost cuprins intre 2E si 2,CE.
*n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2,BE dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la oficiul fortei de munca.

35

(ig $5 (ig$6
,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
)imnaziale, primare sau professionale 5 620.19B persoane7. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau
postliceale 5109.0D6 persoane7.*n randul somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 2006, 2=.C61
persoane absolvente de studii superioare.5fi).10,117
(ig$72'77
36
.nul 1228
(ig $71
+cest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la oficiile de forta de
munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra,
cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si
superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care
nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au
fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte
a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus5fi).127
+nul 200D a evidentiat o situatie mai
realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile
de apreciere a acestui statut social. $a <1 decembrie
200D, rata somajului a fost de D,9 E ceea ce reprezinta
un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor
evaluate5fi) .1<7
(ig$79
37
Somajul in profil teritorial

*n profil teritorial, anumite judete 5 Qunedoara, 9aslui, 4alati ,3rasov, *alomita7au o
cifra foarte ridicata a somajului.
>ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele 3i%or, 0imis si atu >are, unde nivelul
a fost cuprins intre 2E si 2,6E.
*n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200D de 2,CE dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca.
,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
)imnaziale, primare sau professionale. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale. *n randul
somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 2006, 2B.9D< persoane absolvente de studii superioare.
.nul 122:
(ig$73
+cest numar reprezinta
numai acele persoane
care sunt inre)istrate la
oficiile de forta de
munca si protectie
sociala si care primesc,
sub o forma sau alta, ajutor
de somaj, dar , in tara
noastra, cate)oria celor
fara loc de munca este mult
mai mare, in ea incluzandu-
se absolventii cu studii
medii si superioare,
neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au
incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au fost
incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a
populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus5fi).167
38
+nul 200C a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. $a <1
decembrie 200C, rata somajului a fost de D,2 E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte
ce pot fi usor evaluate5fi).1D7
@i).1D
Somajul in profil teritorial

*n profil teritorial, anumite judete 5 4orj, +lba, 3uzau, 0eleorman, *alomita7au o cifra
foarte ridicata a somajului.
39
>ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele +rad, 0imis si 3istrita Nasaud, unde
nivelul a fost cuprins intre 2,1E si <,DE.
*n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200C de 2,6E dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca.
,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
)imnaziale, primare sau professionale. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale.*n randul
somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 200C, 2C.000 persoane absolvente de studii superioare.
.nul 1225
(ig$78
+cest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inre)istrate la oficiile de forta
de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra,
cate)oria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si
superioare, neinre)istrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care
nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta )rupa este cea a persoanelor care nu au
fost incadrate niciodata in cate)oria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte
a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu pro)ram redus.
+nul 200C a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in
randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. Rata
somajului a fost de D,2E ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor
evaluate5fi).1C,1B7
40
@i).1B
Somajul in profil teritorial

*n profil teritorial, anumite judete 5 4orj, +lba, 3uzau, 0eleorman, *alomita7au o cifra
foarte ridicata a somajului.
>ai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde
prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asi)ure
temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu
intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inre)istrat in judetele +rad, 0imis si 3istrita Nasaud, unde
nivelul a fost cuprins intre 2,1E si <,DE.
41
*n municipiul 3ucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 200C de 2,6E dar
aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in !apitala, exista o cate)orie importanta de persoane
care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inre)istrate la Oficiul fortei de munca.
,upa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii
)imnaziale, primare sau professionale. &rmeaza absolventii cu studii liceale si?sau postliceale.*n randul
somerilor erau inre)istrate, la <1 decembrie 200C, 2C.000 persoane absolvente de studii superioare.
#erspective pentru perioada urmatoare
'volutia somajului in perioada incepand cu noiembrie 200= va fi cu certitudine
influentata de criza financiara mondiala, care nu va ocoli Romania.!riza financiara, cu reflectare si in
sistemul bancar din tara noastra, va conduce la cresterea costului 5 pretului7 creditelor.*n felul acesta,
produsele bancare se vor scumpi si a)entii economici, inclusive persoanele fizice, se vor tempera in
politica de a ,,apela la imprumuturi#.
+cest cerc vicios va avea ca efect indirect reducerea activitatii )enerale, ceea ce va
determina treceri, sa speram ,, nu masive# , in somaj, ca urmare a disponibilizarilor. 0abloul ocuparii
fortei de munca dupa ianuarie 2009 va putea fi dezolant, cu un somaj in crestere.
.nul 1226
Rata somajului in Romania a urcat la D,<E in februarie
Rata somajului a urcat la D,<E in februarie 2009, fiind cu 0,6 puncte procentuale mai
mare decat cea din luna anterioara, iar numarul total al somerilor inre)istrati a crescut cu <2.9D< de
persoane, a anuntat, +)entia Nationala pentru Ocuparea @ortei de >unca 5+NO@>7, scrie Ne2s*n.
Rata somajului din a doua luna a acestui an a fost mai mare cu 1 punct procentual decat
cea din luna februarie 200=.
(otrivit +NO@>, la sfarsitul lunii februarie 2009, in evidentele a)entiilor judetene de
ocupare a fortei de munca fi)urau 6BB.=C0 de someri, din care <6B.B0B proveneau din sectorul privat.
>ai putin de jumatate 56<,6E, respectiv 20B.DB67 dintre acestia erau femei.
!el mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins in judetul 9aslui, de 11E, urmat de
>e%edinti 510,<E7, 0eleorman si ,olj 59E7, +lba 5=,<E7, 4orj si !ovasna 5=E7. *n sc%imb, nivelul
minim al ratei somajului in luna februarie, de 1,DE, se inre)istreaza in judetul *lfov.
,in totalul somerilor inre)istrati la nivel national, 202.6B0 au fost someri indemnizati si
2BD.<90 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 2B.C1B persoane, iar numarul
somerilor neindemnizati cu D.<<C persoane fata de luna precedenta, mai arata datele +NO@>.
(onderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor a ramas ridicata 5DB,CE7,
dar a scazut cu <,1 pp fata de luna precedenta.
!onform datelor publicate de +NO@>, rata somajului feminin 56,9E7 a crescut cu 0,2 pp
in februarie 2009 fata de luna precedenta.
42
$a sfNrKitul lunii iulie, rata Komajului a ajuns la C,<E, faLJ de CE In luna precedentJ,
potrivit +)enLiei NaLionale pentru Ocuparea @orLei de >uncJ. &ltima datJ cNnd s-a Inre)istrat aceastJ
ratJ de Komaj a fost In februarie 200D
ituaLia statisticJ a Komajului, Inre)istrat la <1 iulie 2009, prezentatJ de +NO>@,
aratJ cJ la sfNrKitul lunii iulie 2009 rata Komajului Inre)istratJ la nivel naLional a fost de C,<E.
NumJrul total de Komeri la finele lunii iulie, de DB2.DC2 persoane, a crescut cu 2<.C<2
persoane faLJ de cel de la finele lunii anterioare.
,in totalul Komerilor Inre)istraLi, <0=.2=D au fost Komeri indemnizaLi Ki 2C6.2=B
neindemnizaLi. NumJrul Komerilor indemnizaLi a crescut cu 1=.006 persoane, iar numJrul Komerilor
neindemnizaLi a crescut cu D.C2= persoane faLJ de luna precedentJ.
3JrbaLii au fost trecuLi In Komaj In numJr mai mare decNt femeile, astfel In luna iulie 2009,
comparativ cu luna precedentJ, rata Komajului masculin a crescut de la C,6E la C,CE, iar rata Komajului
feminin a crescut de la D,B E la D,9E.
R$a nivel teritorial, numJrul de Komeri a crescut In <9 de judeLe, creKterile cele mai
importante Inre)istrNndu-se In judeLele (ra%ova 51BCD persoane7, ,olj 51662 persoane7, *aKi 51<6<
persoane7, 3raKov 51261 persoane7, ibiu 511D0 persoane7, +r)eK 51110 persoane7, 0imiK 510C0
persoane7, >ureK 510D0 persoane7, ,NmboviLa 5100B persoane7. cJderi ale numJrului de Komeri se
Inre)istreazJ In >unicipiul 3ucureKti510D persoane7 Ki In judeLele 9aslui 51<1B persoane7 Ki 3acJu 59D2
persoane7.
FudeLele cu cea mai mare pondere a Komerilor neindemnizaLi In numJrul total al Komerilor
sunt. >e%edinLi 5C9,C6E7, ,olj 5C6,B9E7, 0eleorman 5C6,B<E7, 9rancea 5C<,D=E7, *aKi 5C2,<2E7,
4alaLi 5C1,=9 E7 Ki !JlJraKi 5C1,=1E7R, se mai aratJ In 3ilanLul +NO>@.
(otrivit +NO@>, In sJptJmNna B- 16 au)ust sunt disponibile =.606 locuri de muncJ,
dintre care 620 pentru persoanele cu studii superioare. !ele mai multe slujbe sunt pentru in)ineri Ki
subin)ineri, 1D<, In timp ce In cate)oria persoanelor cu studii medii Ki profesionale cele mai multe locuri
disponibile sunt pentru confecLioneri, B26.

Somajul va ajun)e In RomNnia la 10E, potrivit unui raport al @>*, cu o creKtere de
circa trei procente faLJ de anul acesta. +cest lucru InseamnJ cJ o jumJtate de milion de oameni sunt
Komeri sau vor rJmNne fJrJ un loc de muncJ.
Somajul In RomNnia a depJKit 10E In anumite zone defavorizate, cum ar fi unele
judeLe din >oldova sau din Oltenia, precum 9aslui sau ,olj.
@>* spune cJ In 2010 vom ajun)e la o medie naLionalJ de 10E, de la C,9E In luna septembrie.
NumJrul Komerilor va ajun)e la 900.000. !riza a produs deja 2BB.000 de Komeri In nouJ luni de zile.
!ei care vor fi cel mai mult afectaLi sunt an)ajaLii din sectorul bu)etar. +proximativ
160.000 de an)ajaLi de la stat riscJ sJ rJmNnJ fJrJ loc de muncJ anul viitor. +fectaLi vor fi Ki tinerii
absolvenLi, care nu vor reuKi sJ se an)ajeze.
;
43
.nul 1272
(ig$75
RomNnia nu a ieKit din recesiune. Somajul este Intr-o continuJ creKtere. Hn prima lunJ
din 2010, rata Komajului a ajuns la limita record de =,1E. (entru a InLele)e mai bine dinamica pieLei de
muncJ, >ON'T.ro a alcJtuit o %artJ a Komajului In RomNnia In 2009. !el mai afectat judeL este 3istriLa,
unde, Intr-un sin)ur an, numJrul de Komeri a crescut cu peste 16=E. &rmeazJ judeLele 0imiK cu o
diferenLJ de 162E, ibiu A 1<BE Ki *alomiLa unde s-a dublat numJrul de Komeri5fi).1=7
+proape un milion de romNni vor fi Komeri In luna mai
>aximul din ultimele Kapte luni a fost atins in luna februarie, numJrul celor care erau fJrJ
un loc de muncJ fiind peste BC0.000. +sta deKi pe 2< februarie, 4uvernul ne anunLa cJ Komajul a
sta)nat.
+proape un milion de romNni vor fi Komeri In luna mai. (ro)noza e datJ de sindicate, care
criticJ 4uvernul cJ nu ia mJsuri ur)ente pentru oamenii ce-Ki pierd locurile de muncJ. Hn februarie,
numJrul Komerilor a crescut In cinci zile cu aproximativ 20.000, deKi reprezentanLii 'xecutivului s-au
)rJbit sJ anunLe cJ Komajul va sta)na. Numai cJ s-au Incurcat In cifre. >ai bine zis, In jumJtJLi de lunJ.
Oficialii spun cJ disponibilizJrile nu se fac nici la Inceputul lunii Ki nici la mijlocul ei, ci la
sfNrKitul acesteia de obicei. +sta InseamnJ cJ de pe 2< februarie cNnd au fost facute declaraLiile despre
sta)narea Komajului pNnJ pe 2= februarie, adicJ In cinci zile - rata somajului a crescut de la =,1 la =,<.
+sta InseamnJ cJ In fiecare zi au fost concediaLi aproape 6.000 de oameni.
RHn ultimele cinci zile din februarie, rata somajului a crescut de la =,1 la =,<E. ,isponibilizarile
de obicei nu se fac la mijlocul lunii, se fac spre sfNrKit de lunJR, a precizat purtJtorul de cuvNnt al
4uvernului, *oana >untean.
,in cei peste BC0.000 de Komeri, <00.000 nu primesc niciun ajutor de la stat.
44
CAP III! SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA
.1 POLITICI SI MASURI DE COMBATERE A
SOMAJULUI
(oliticile economice care sa impulsioneze investitiile interne, sa mareasca productia
si cresterea economica in )eneral au ca implicatii imediate in utilizarea mai deplina a fortei de
munca.
>asurile concrete in acest sens sunt.
!resterea c%eltuielilor )uvernamentale
!resterea venitului net al )ospodariilor
+ctiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii pe piata
interna
,evalorizarea monedei nationale
(olitici protectioniste5taxe vamale sporite pentru unele importuri7
Somajul determinat de conjuncturJ economicJ, cNnd cererea se reduce pe piaLa
economicJ, se poate printr-o politicJ fiscalJ flexibilJ de a ec%ilibra pierderile provocate prin reducea
vNnzJrilor.
mJsurJ pentru combaterea Komajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de
salarizare, prin colaborare mai bunJ dintre sindicate Ki conducerea firmelor, ca tarifele sJ fie re)late
In funcLie de )radul ratei de inflaLie.
>etoda prelun)irii KcolarizJrii elevilor Ki pensionarea timpurie a an)ajaLilor s-a dovedit
pe o perioadJ mai lun)J de timp ca o mJsurJ costisitoare Ki neeficace. O altJ mJsurJ de reducere a
Komajului a fost crearea serviciilor mai scurte de = ore cu scopul ca un post sJ fie ocupat de doi
an)ajaLi
>Jsuri politice active pentru reducerea Komajului sunt.
la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic,
flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de
salarizare flexibile dup conjunctura economic
instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de
munc
integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin
ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor
45
Hn multe situaLii, mJsurile active au ca efect sporirea numarului Ki a intensitJLii
barierelor de pe piaLa muncii, accentuNnd Komajul.
'liminarea tuturor barierelor de pe piaLa muncii 5normele specifice le)islaLiei muncii7, ar
avea drept consecinLJ eliminarea oricarei forme de Komaj involuntar, sporirea competiLiei dintre
salariaLi pentru cele mai bune locuri de muncJ 5salarii Ki condiLii de muncJ superioare7, sporirea
competiLiei dintre an)ajatori pentru cei mai buni salariaLi, efectele fiind creKterea productivitJLii
muncii, reducerea birocraLiei, creKterea )eneralizatJ a veniturilor reale ale populaLiei Ki va fi
stimulatJ dorinLa oamenilor de a se instrui
46
CAP I7!CONCLUZII
,aca cresc c%eltuielile )uvernamentale, atunci cresc si investitiile paralel cu cresterea
cererii de consum, ceea ce duce la scaderea ratei somajului
,aca scade rata dobanzii, acesta duce la cresterea investitiilor si deci la o scadere a ratei
somajului
,aca se realizeaza o serie de facilitate privind investitiile, aceasta presupune cresterea
investitiilor si deci scaderea ratei somajului
,aca se aplica politici protectioniste, aceasta duce la cresterea pretului importului, ceea
ce inseamna o scadere a ratei somajului
,evalorizarea monedei nationale duce la o crestere a exportului, ceea ce presupune o
crestere a investitiilor in productia de marfuri substituibile si deci la scaderea ratei somajului
omajul ca fenomen rezulta din doua mari procese.pierderea locurilor de munca de catre
o parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de munca
!osturile somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind conceperea politicilor
economice in domeniul fortei de munca si domeniul monetar
+bordarea lui O1un reprezinta interrelatia ne)ativa somaj
'conomistul @.>an1i2 apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face cu pretul unei
inflatii ridicate
47
BIBLIOGRAFIE
1. Angelace !onstantin, "omania #$$% &'tarea economica in an electoral(,
)ditura )conomica #$$% ,cap.1%- pag.*+,
#. Angelace !onstantin,"omania #$$-&.a a cata scimbare/(,
)ditura )conomica #$$-,cap.1%-pag.%1+
*. Angelace !onstantin , "omania #$$0 &'tarea economica inaintea aderarii(,
)ditura )conomica #$$0 ,cap.1%-pag.%$$ si cap.1--pag %11
%. Angelace !onstantin , "omania #$$+ &1estrea social 2economica la aderare(,
)ditura )conomica #$$+ , cap.1--pag %#+
-. Angelace !onstantin , "omania #$$3&'tarea economica in procesul integrarii(,
)ditura )conomica #$$3 , cap.1--pag %%+
0. 4adea 'orin 5abriel,"esursele de munca,)ditura 4iblioteca,6argoviste #$$0,
cap.-.*-pag ,,
+. 4aluta Aurelian 7irgil8 !onstantinescu 9icolae ,'omajul in conditiile perioadei de
tranzitie la economia de piata pe exemplul "omaniei,)ditura A') 4ucuresti 1,,,
3. 4use 5eorgeta &coordonator(84arsan 'ilvia , :ictionar complet al economiei de piata
)ditura 4usiness 4oo;s, , pag.*#+
,. 4acescu-!arbunaru Angelica,Analiza macroeconomica,)ditura )conomica #$$#,
cap.1*-pag *%+
1$. !iucur :umitru8 5avrila <lie8 =opescu !onstantin,)conomie ,)ditura )conomica
#$$1,cap.1,-pag-31
11. :obrescu )milian 8 Albu .ucian-.iviu,:ezvoltarea durabila in "omania&modele si scenarii pe
termen mediu si lung( ,)ditura )xpert #$$- .cap.1#.--pag.*+-
1#. :ornbusc "idiger8 >iscer 'tanle?8 'tartz "icard, @acroeconomie ,)ditura )conomica
#$$+cap.#.0-pag-+
1*. 5..ipse? "icard8 !r?stal A.Alec,=rincipiile economiei ,)ditura )conomica #$$#,
cap.*1-pag 030
48
1%. 5..ipse? "icard8 !r?stal A.Alec,)conomie =ozitiva,)ditura )conomica 1,,,,
cap.%1-pag3++
1-. @arian <onel 8 @anolescu !onstantin,Bcuparea si somajul in perioada tranzitiei la
economia de piata in "omania,)ditura A') 4ucuresti #$$-
10. @oldovanu :umitru,!urs de teorie economica,)ditura A"! #$$0,cap.13-pag*#3
1+. =enciu 7eronica8 )nace !onstantin, Bcuparea resurselor de munca in economia
"omaniei ,)ditura A') 4ucuresti #$$+
13. =opescu !onstantin , 5avrila <lie, !iucur :umitru, C. =opescu 5eorge,
6eoria economica generala volumul <<,)ditura A') 4ucuresti #$$3,cap.1,-pag 0$0
1,. =raoveanu )ugen,)conomie si politici economice ,)ditura economica #$$$,
cap.*-pag 13-
#$. "oman @onica ,"esursele umane in "omania&)valuare si eficienta(,)ditura A')
4ucuresti #$$* ,cap.%-pag.,-
#1. "istea !ristace8 "aboaca 5eorge, )ficienta pietei muncii si somajul,
)ditura A') 4ucuresti #$$1 ,pag.1+%
##. 'ecareanu !onstantin,'tarea economiei nationale.)ditura )conomica #$$$ ,
cap.*.#-pag.%3
#*. 6iganescu <oan )ugen 8 "oman @iai :aniel,@acroeconomie #$$-,cap.+.*-pag.#%+
#%. 7asloban )va,"esursele de munca si dezvoltarea durabila ,)ditura "isoprint
!luj 29apoca #$$,,cap.--pag.13-
#-. 7arjan :aniela,)conomie ,)ditura A') 4ucuresti #$$,
49
*eviste si surse <eb%
#0. 4istriceanu 5eorge,<ndemnizatia de somaj,"aporturi de munca#$$0,u.1$,nr3,pag 10-#$
#+. 4ocean !laudiu,=olitici active pe piata fortei de munca,6ribuna
)conomica#$$0,u.1+,nr*-,pag #,-*18*-
#3. 4ocean !laudiu,=olitici active pe piata fortei de munca,"aporturi de munca#$$0
#,. u.1$,nr13,pag 13-##
*$. !onstantin 'tefan,Acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj,6ribuna
)conomica #$$-,u.10,nr1$,pag ##-#-
*1. :orneanu 7aler, :obrescu 'maranda8,5radul de ocupare in munca,6ribuna
)conomica#$$+,u.1,,nr#%,pag*%-*+
*#. =alagean :an !ristian,DAmortizarea somajuluiD,=iata financiara #$$+,nr +-3, pag 10-1+
33. %ttp.??222.anofm.ro?
34.ttpEFFGGG.baniinostri.roF4anii-si-statulF<9'-'omajul-a-fost---%-inainte-de-criza--
s+%+.tml
35.ttpEFFGGG.cotidianul.roFnH#$1$HfmiHvedeHrataHsomajuluiHdinHromaniaHlaH1$-
1$$-0-.tml
36. ttpEFFGGG.cotidianul.roFsomajulHinHromaniaHcresteHdeH*HoriHmaiHrepedeHcaHinHue-
1$3,0%.tml
37. ttpEFFGGG.dail?business.roFstiri-despreFsomaj
38.ttpEFFeconomie.otneGs.roFstiri-cariere---+*3*$-somajul-romania-sta-mai-prost-decat-
sua.tm
39.ttpEFFGGG.edituraromaniademaine.roFspecializariFeconomieFcupHmecuHvol#.pdf
40.ttpEFFfacultate.regielive.roFreferateFeconomieFsomajulHinHromania-+*%3#.tml/
inIallJsIsomaj
41. ttpEFFGGG.gandul.infoFeuropaFrata-somajului-romania-cea-rapida-crestere-ue-*$0%-+
42.ttpEFFGGG.monitorulsv.roF)conomic-nationalF#$1$-$*-1,F'eitan-estimeaza-somajul-la-
+--la-sfarsitul-anului-dupa-o-usoara-crestere-in-urmatoarele-#-luni
43.ttpEFFstandard.mone?.roFmacroFrata-somajului-in-romania-a-depasit-deja-1$-cine-si-
cum-mistifica-statisticile-*1$$.tml
44.GGG.mone?.ro
%-. ttpEFFGGG.presaonline.comFstiriFafaceri-economieF
46. GGG.realitatea.net
47. %ttp.??222.romaniapress.com?
48.ttpEFFro.Gi;ipedia.orgFGi;iFK!-K,)omaj
49. GGG.Gall-street.ro
50. GGG.zf.ro
ttpEFFGGG.ziare.comFarticoleFsomajLromania
50