1 Conf. Dr.

Ioan Buraga - Curs Neurologie

CURS
DE
NEUROLOGIE
UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
CAROL DAVILA
BUCURESTI
2 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
BOLILE CEREBRO-VASCULARE
3 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Stable angina
Thrombosis
UA=unstable angina; MI=myocardial infarction;
ACS=acute coronary syndrome; TIA=transient ischemic attack
UA
MI

Ischemic
stroke/TIA

Vascular death
ACS
AVC APARE PE O LEZIUNE PREEXISTENTA;
REPREZINTA O COMPLICATIE

4 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
AVC
1 CAUZA DE MORTALITATE IN ROMANIA INCIDENTA SCADE PRIN
PROFILAXIE SI EDUCATIE
Principala cauza
de deces in anii de
maxima
productivitate
A 3-a cauza de
deces; 1-CV; 2-T
Cea mai
frecventa cauza
de dizabilitate
fizica
5 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
VASCULARIZATIA SNC
2 SURSE MAJORE
- SISTEM CAROTIDIAN - 2/3 DEBIT
SANGUIN CEREBRAL
- SISTEM VERTEBRO-BAZILAR
(ARTERELE SUBCLAVII
ARTERELE VERTEBRALE LA
NIVELUL TRUNCHIULUI
CEREBRAL => Artera bazilara, ce
se ramifica ) - 1/3 debit sanguin
cerebral
PRIMESTE 20% DIN DEBITUL
CARDIAC, NECESAR ACTIVITATII
METABOLICE EXTREM DE
INTENSA (1/5 DIN TOTALUL SOD )
- ARE NEVOIE DE O2 + GLUCOZA

6 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ARTERA CAROTIDA INTERNA

TRAIECT ASCENDENT EXTRACRANIAN, PATRUNDE IN CANALUL
CAROTIDIAN, AJUNGE LA NIVELUL ENDOBAZEI TRAIECT
ASCENDENT INCONJURA CLINOIDELE SFENOIDULUI => SIFON
CAROTIDIAN, UN SCURT TRASEU SE IMPARTE IN RAMURILE TERMINALE
SI

A. OFTALMICA = RAM
COLATERAL IMPORTANT
ANASTOMOZE CU
RAMURI DIN SISTEM
CAROTIDIAN EXTERN
SUPUSA EXAMEN
DOPPLER
7 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
RAMURILE TERMINALE
CAROTIDA INT
( ACA, ACM, COROIDIANA
ANT) + CELE ALE
BAZILAREI (ACP) = >
POLIGON WILLIS
8 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ARTERA VERTEBRALA
PORNESTE IN UNGHI
DREPT ASCENDENT
PRIN GAURILE APOFIZE
TRANSVERSE
INCONJOARA MASE LAT
ATLAS, ASCENDENT
MAREA GAURA
OCCIPITALA, FATA ANT
BULB, LA JONCTIUNEA
BULBO-PONTINA SE
UNESTE CU CEA OPUSA
=> ARTERA BAZILARA
LA NIVELUL PUNTII SI
PEDUNCULI CEREBRALI,
SE IMPARTE IN RAMURILE
TERMINALE : A C P
9 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ARTERELE CEREBRALE ANTERIOARE
TRAIECT ORIZONTAL ASCENDENT
SPRE LINIA MEDIANA; UNITE PRIN
ART COMUNICANTE ANTERIOARE
ARTERA CEREBRALA MEDIE CONTINUA
ASCENDENT SI LATERAL TRAIECTUL
CAROTIDEI INTERNE
INTRE ACPs SI CAROTIDE EXISTA
ARTERE COMUNICANTE POST, CE
APARTIN DE SISTEMUL VERTEBRO-
BAZILAR.
10 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
MADUVA SPINARII
VASCULARIZATIE DE
-TIP LONGITUDINAL (VERTICAL)
= ARTERELE SPINALE
-TIP SEGMENTAR (ORIZONTAL) =
ARTERELE RADICULARE

11 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ARTERE SPINALE
-DOUA ANT SI DOUA POST
PORNESC DIN ART.
VERTEBRALA DIN
PORTIUNEA
INTRACRANIANA,
CANALUL SPINAL.
ART. ANT SE UNESC => ART
SPINALA ANT.
ART POST NU => DOUA ART
SPINALE POST.
NU AU CALIBRU CONSTANT:
MAI MARE CERVICAL SI
LOMBAR ( PLEX BRAHIAL SI
LOMBOSACRAT) MAI MIC
TORACAL ( LEZIUNI
TORACALE SPONTANE/
CHIRURGICALE SUNT MAI
GRAVE)

ASIGURA < DEBIT
SANGVIN MEDULAR
12 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ARTERE RADICULARE
REGIUNEA CERVICALA DIN ART
VERTEBRALA
REGIUNEA TORACALA DIN ART
INTERCOSTALA
REGIUNEA LOMBARA DIN ART
LOMBARE
A SPINALA ANT SANT
MEDULAR ANTERIOR
A SPINALE POST POSTERO-
LATERAL FATA DE MADUVA
A RADICULARE PRIN GAURILE
INTERSPINALE SI SE IMPART IN
RAMURI ANT SI POST CE MERG
SPRE SPINALE => SISTEM
INELAR; DE AICI PLEACA RAMURI
PENTRU PARENCHIMUL
MEDULAR
13 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
RAMURI NUTRITIVE
2/3 ANT ALE MADUVEI SPINARII SUNT IRIGATE DIN SISTEMUL SPINAL ANT
PROIECTIA CAILOR PIRAMIDALE E LA LIMITA DINTRE SISTEMUL SPINAL ANT
SI POST. RAMURILE DIN ART SPINALE SUNT DE TIP TERMINAL = > NU
EXISTA ANASTOMOZE ANTERO-POSTERIOR
ART RADICULARE:
- NU IRIGA TOTI
NERVII SPINALI,
- LA NIVEL TORACAL
MAI PUTINE =>
SEGMENT
VULNERABIL

14 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ENCEFALUL E IRIGAT DE
DOUA TIPURI DE RAMURI TERMINALE :

RAMURI CORTICALE AU
TRAIECT CURB = ART
CIRCUMFERENTIALE -
INCONJOARA CORTEXUL =>
RAMURI PENTRU CORTEX SI
SUBCORTICAL
15 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
RAMURI SCURTE, PENETRANTE CE PLEACA IN UNGHI DREPT DIN
POLIGON SI VASELE MARI, INTRA IN EMISFERA CEREBRALA
IRIGA SUBSTANTA ALBA, GANGLIONII BAZALI, DIENCEFAL
PRESIUNEA IN ARTERE IN
UNGHI DREPT = ART
CENTRALE (PERFORANTE) E
MAI MARE !
ARTERELE PERFORANTE AU
CORESPONDENT IN
TERITORIU POSTERIOR ART
PARAMEDIANE
16 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ARTERA CEREBRALA ANTERIOARA ocolete rostrul corpului
calos, apoi ptrunde in santul interemisferic
ramuri corticale -> fata mediala + pol lob frontal
-> 1/3 sup a convexitatii lob frontal si parietal

17 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
*ramuri perforante
formeaz pediculul antero-medial al a. perforante -> iriga partea
anterioara a hipotalamusului
ce participa la pediculul antero-lateral si iriga:
- capul nc caudat + putamen
- braul anterior capsula int
(1/2 inf) = a recurenta Heubner
18 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
In ARIA MOTORIE PRIMARA iriga proiectia
poriunea proximal membre superioare
- trunchiul
- membrele inferioare
19 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PATOLOGIC:



- LEZIUNI OBSTRUCTIVE ALE ART CORTICALE => DEFICIT
MOTOR (SINDROM PIRAMIDAL) PREDOMINANT CRURAL SI
PROXIMAL BRAHIAL
- LEZIUNI LA ORIGINEA ART CEREBRALE ANTERIOARE
(CUPRINDE SI RAMURILE HEUBNER) => DEFICIT MOTOR
TOTAL (SI FATA)


IN PUTAMEN SE INCHID TOATE CIRCUITELE CE INITIAZA
MISCAREA!


! ! ARTERA CEREBRALA CU PEDICUL UNIC SAU OCLUZIA
BILATERALA => PARAPAREZA + INCONTINENTA + AFAZIE
MOTORIE, ABULIE + SINDROM FRONTAL
20 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ARTERA CEREBRALA MEDIE
VASCULARIZEAZA CEA MAI MARE PARTE A EMISFEREI
RAMURI ASCENDENTE PARIETALE SI FRONTALE IRIGA 2/3 INF
ALE CONVEXITATILOR, PARTEA LAT A LOBULUI FRONTAL,
RAMURI DESCENDENTE CONVEXITATEA LOB TEMPORAL
21 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
RAMURI PERFORANTE CE FORMEAZA PEDICULUL ANT-LAT SI
IRIGA : - PUTAMENUL
- NC LENTICULAR => ARTERA HEMORAGICA CHARCOT
- GENUNCHI + BRAT POSTERIOR CAPSULA INTERNA
( ! FASCICULUL PIRAMIDAL)
22 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PATOLOGIC:
Obstrucie la origine a ACM =>
- deficit motor brahial predominant distal
- facial (paralizie centrala)
- tulburri de sensibilitate termo-algezica si mioartrokinetica
- tulburri de cmp vizual (hemianopsie omonima contraterala)
- tulburri limbaj / vorbire disartrie
Leziunea pe emisfera
dominanta => afazia,
pe cea minora
hemiasomatognozie,
anozognozie si uneori
anozodiaforie = Sindrom
Anton - Babinsky
Leziune pe perforanta ACM
stngi => hemiplegie
completa (facio-brahio-
crurala), afazie daca e
contient
23 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA:
24 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ramurile corticale, iriga lobul occipital si fata bazala si mediala
a temporalului

25 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ramurile profunde, formeaz pediculul postero-lateral si postero-
medial ce iriga: - diencefalul
- nc amigdalian
- hipocamp
- partial talamus
-epifiza, nc geniculati mediali, menzencefalul etc
26 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
PATOLOGIC:
- leziune de ram cortical
Hemianopsie contralateral (agnozie
vizuala, reflex fotomotor pstrat )
- aspect de sindrom confuzional
(Tulburrile de cmp vizual /
sensibilitate izolate trebuiesc cutate)
- ramuri profunde => hemianopsie si
tulburri de sensibilitate profunda
(superficiala e compensata) => ataxie
- la origine => deficit motor
contralateral prin afectarea
mezencefalului
27 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Din poriunea proximal a arterelor cerebrale posterioare
ramuri penetrane = paramediane pentru trunchiul cerebral
(mezencefal) si cerebel
ramuri circumferentiale pentru:
poriunea ant-lat si post a trunchi cerebral
cerebel = art cerebeloase pentru zona ant-sup (se mpart in ramuri
profunde si corticale), parial
zona rostrala

leziune la acest nivel =>
afectarea homolaterala a
nervilor cranieni si deficit
motor de tip piramidal
contralateral

Ex: Sindrom Weber = paralizie
de oculomotor homolateral si
deficit motor contralateral
(sindrom altern)
28 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Pentru bulb si punte
vascularizaia e asigurata de arterele bazilare si vertebrale de unde
pornesc ramuri: paramediane (penetrane)

circumferentiale: - scurte partea lat in 2/3
ant trunchiului cerebral
lungi pentru:
cerebel in poriunea ant-
inf si post-inf (ce iriga
zona caudala si
floculonodulara)
- fata posterioara a
trunchiului cerebral

30 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
A
A
S
i
g
u
r
a
n

d
o
v
e
d
i
t

A
A
E
f
i
c
a
c
i
t
a
t
e

n
B
A
P
A
A
E
f
i
c
a
c
i
t
a
t
e

n
A
V
C
A
A
E
f
i
c
a
c
i
t
a
t
e

n
S
C
A
e
v
e
n
i
m
e
n
t
e
l
o
r
ate
r
o
t
r
o
m
b
o
t
i
c
e

n

t
r
a
t
am
e
n
t
u
l
AVC
ischemic
AIT=> scderea debitului sangvin trector si nu produce necroze
infarct se produce moarte celulara

- Hemoragic 13% (9% ICH; 4% SAH)
AIT
Normal nu se produce ischemie
deoarece creierul are un sistem
complex de adaptare la modificrile
presionale = autoreglare
ex: in intervalul TAM 70 - 140-150 mm
Hg debitul sangvin se menine
constant la 54-55 ml/min/100g de
esut cerebral
Debitul scade/creste in anumite zone
ale creierului, funcie de necesitai
factor de risc major pentru infarct cerebral
31 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Autoreglarea
presupune
- mentinerea debitului constant
- receptori pentru a determina unde e nevoie de snge
- efectori pentru a asigura aport ridicat de snge

- se face prin doua mecanisme:
neurogen dominant la nivelul vaselor mari
- umoral la nivel capilar (CO2, pH local, ADP)
prin care se produce vaso-constricia sau vasodilataia

! Trebuie asigurata o circulaie capilara cvasiconstanta pentru a
asigura schimburile indiferent de variaiile din circulaia
sistemica/ vasele cerebrale mari

Pe lng aceste doua mecanisme endoteliul participa la
autoreglare prin factori proprii (NO + endoteline)
32 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
HTA
cel mai important factor de risc pentru AVC

HTA cronica determina mecanisme adaptative la stresul
vasomotor (a. renale, coronare, cerebrale sunt cele mai
afectate):
- hipertrofia tunicii medii ischemie distrugere
fibroza necroza hialina si degenerescenta hialina
- remodelarea vaselor rigide uneori nguste
arterioscleroza ateroscleroz si modificri
endoteliale

! Cele mai supuse stresului hemodinamic sunt arterele
perforante, cerebeloase si terminaiile lor !
In HTA cronica limitele de autoreglare se deplaseaz spre
dreapta (100-170)
33 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Ischemia cerebral
Tulburari secundare
traumei cerebrale
Demena


Excitotoxicitate

Stres oxidativ

Disfunctie metabolica

Inflamatie

Apoptotic- like

Defecte de pliere proteica

Defecte genetice



Ageni etiologici diferii sau procese biologice
diferite declanseaz aceleai cascade moleculare
fiziopatogenice
34 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Ischemia cerebrala focal acut

Infarctarea cerebral are la baz doua procese
fiziopatologice:

1. Modificrile la nivelul metabolismului celular si
dezintegrarea membranelor, secundare
prbuirii proceselor producatoare de energie.
2. Aportul insuficient de oxigen si glucoz
secundar ocluziei.
35 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Fiziopatologie

scderea debitului sangvin afecteaz diferite teritorii in
funcie de distribuia arteriala

ex.: in arterele proximale apariia unei obstrucii are consecine
diferite in teritoriu terminal in funcie de
- starea arterelor terminale
- existenta circulaiei colaterale si calitatea ei

- din esutul necrozat se elibereaz K, ADP, glutamat, si
ali metabolii, solubili care produc in zona perilezionala
vasodilataie reactiva

! ! Glutamatul in cantitati mari produce neuroexcitotoxicitate
37 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
A REPARATORIE
Cascadele fiziopatogenice in ischemia cerebral focal
Ischemia
Prabusire energetica
Eliberare glutamat
Receptori glutamat
Influx Ca
2+/
Na
+
Distructie
mitocondriala
Moarte
apoptotic-
like
Proteoliza
iNOS
Formare
radicali
liberi
Tromboliza Reperfuzie
Raspuns
inflamator
Adeziune leucocite
Formare acid
arahidonic
Lipoliza
Leziuni membranare si
citoscheletale
Fosfolipaze
Moarte neuronala
(apoptotic-like si
necrotica)
Wade S Smith, J Vasc Interv Radiol 2004. Pathophysiology of focal cerebral ischemia: a therapeutic perspective
38 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Ischemia cerebral focal acut
necroz acut

moartea celular programat
(apoptotic-like)

Moartea neuronala indusa de ischemie se
poate realiza prin:
39 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Miezul
ischemic
Penumbra
ischemica
Ocluzia arteriala
(tromb/embol)
1. Lipton P. Physiological Reviews 1999; 79: 1431-1568
2. Lo EH et al. Nat Rev Neurosci 2003; 4: 399-415

Miezul ischemic, in centrul ariei
ischemice, in care prin depletia
rezervelor energetice (DS<12
ml/100g/ tesut/min) se produce
moartea neuronala (necroza)

penumbra ischemic, la marginea
focarului ischemic, conine esut
cerebral alterat funcional dar nc
viabil, irigat cu snge prin vasele
colaterale (perfuzia de lux). debitul
scade, apar modificri reactive dar
insuficiente, modificri metabolice
ce pun in pericol celulele cerebrale.
Daca se reperfuzeaza imediat
esut salvat, daca nu zona de
infarct se extinde

Ischemia cerebrala focala acuta
! Leziuni de reperfuzie
Terapia AVC vizeaz mai ales
zona de penumbra ischemica !

40 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Contraindicaie majora
vasodilatatoarele cerebrale
pentru ca produc vasodilataie in
zona sntoasa => furt cerebral
=> se accentueaz ischemia

In jurul infarctului apare o zona
de edem (prin tulburri de
permeabilitate celulara cu
redistributie H
2
O) ce depinde
direct proporional de mrimea
infarctului. Edemul are efect
pseudotumoral prin creterea
presiunii intracraniene
41 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Concentratiile excesive de
glutamat sunt neurotoxice si
eliberarea acestuia in cantitati
crescute dupa ischemie este
implicata in fiziopatogenia
ischemiei cerebrale

Cresterea Ca intracelular
secundara ischemiei produce
perturbari ale cailor de
semnalizare intracelulara
(semnalizare apoptotica) ce
duc in final la moarte celulara

Reducere oxigenului si a
glucozei
Depolarizare
membranara
Cresterea
Ca
intracelular
Eliberare glutamat
si influx de Ca
NMDA/AMPA
receptori
Cascadele fiziopatogenice n ischemia
cerebral focal
42 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Radicalii liberi se formeaza atat in
miezul ischemic cat si in penumbra

Trei clase mari de enzime pro-
oxidante:
Nitric oxide sintetaze
Ciclo-oxigenaza, xanthine
dehidrogenaza, xanthine
oxidaze, si NADPH oxidaze

Mieloperoxidaze and monoamin-
oxidaze
Ischemia si reperfuzia-induc stres
oxidativ cu distructie mitocondriala


Formare
radicali liberi
Distructia
Mitocondriala

Influx de
Ca
Activare
fosfolipaze
Activare
proteaze
Oxid nitric
Radicali liberi
Calciu
Citochrom C
Cresterea Ca intracelular determina formarea
radicalilor liberi
43 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Distrucia mitocondrial
Alterarea potenialului
transmembranar mitocondrial

Determin oxidarea proteinelor
mitocondriale ce mediaz
transportul electrolitilor,
efluxul de H+ si producia de
ATP

Eliberarea citocromului C in
citosol determin n final
fragmentarea ADN

Radicali liberi
Calciu
Citocrom C
44 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Reperfuzia creste productia de radicali liberi
Neuronii din penumbra pot
beneficia de pe urma neuroproteciei

Reperfuzia induce stres oxidativ cu
distructie mitocondriala

Mediatorii inflammatiei, citokinele,
precum factorul de activare
plachetara, interleukina-1
(IL-1), si factorul de necroza tumorala
, sunt eliberati de catre celulele
afectate

Oxidul nitric i stresul oxidativ
determin distrucia ADN i activarea
poly (ADP-ribose) polymerazei, o
enzima nuclear ce faciliteaz
reparatia ADN si regleaza transcriptia

Reperfuzie
Distructie oxidativa
a ADN
Radicali liberi
Activare celule
inflmatorii
Citokine
(TNF, IL-1)
Radicali liberi
Calciu
45 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Debutul i desfaurarea n timp a proceselor
biochimice/celulare
From Dirnagl, Iadecola, Moskowitz Trends Neurosci, 1999
Ore Zile
Timp
Minute
Excitotoxicitatea
Depolarizarea
periinfarct
Inflamatia
Apoptotic-like
46 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Aggregation
of platelets into
a thrombus
Platelets
Endothelial cells
Platelets adhering to
subendothelial space
Platelet
thrombus
Normal platelets
in flowing blood
Platelets adhering to
damaged endothelium
and undergoing activation
Subendothelial space
Etiologie AVC ischemic
obstrucie vasculara: tromb, embol.
- hemodinamic exista mai multe leziuni stenozante, asimptomatice
ce in condiii de scdere a TA sistolice duc la scderea debitului
sangvin sub pragul ischemic => AIT (infarct cerebral).
Majoritatea AVC au mecanism tromboembolic -> tromb dezvoltat pe
placa de aterom pe vas mare => embolie arterio-arteriala prin
fragmentarea trombului

47 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
Normal
Fatty
streak
Fibrous
plaque
Athero-
sclerotic
plaque
Plaque
rupture/
fissure &
thrombosis MI
Ischemic
stroke/TIA
Critical leg
ischemia
Clinically silent
Cardiovascular
death
Increasing age
Stable angina
Intermittent claudication
Unstable
angina
}ACS
ACS, acute coronary syndrome; TIA, transient ischemic attack
Cea mai frecventa cauza de AIT embolul plachetar (e rapid distrus) sau
un tromb mic intracardiac
> nu prin spasm arterial (apare in TCC, arteriografie, encefalopatie
hipertensiva, HSA)
48 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
AVC apare printr-o leziune preexistenta ce afecteaz:
-
CONTINATORUL:

1. aterotromboza (ATS cu toi factorii ei de risc)
2. disecii vase cervico-cerebrale ! Patognomonic disecia de
carotida => sindrom Horner homolateral
3. vasculite: LES, PAN, arterita granulomatoasa (Takayashu,
Horton), arterita luetica
4. musculofibrodistrofie
5. trombangeita obliteranta
6. BCI -> IMA + AVC ! AVC poate masca simptomatologia
dureroasa a IMA
7. valvulopatii cardiace
8. mixom atrial
9. endocard infectioasa / noninfectioasa
10. fibrilaia atriala paroxistica/cronica
11. persistenta foramen ovale (DSA)
49 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
AVC apare printr-o leziune preexistenta ce afecteaz:

CONTINUTUL

1. poliglobulii I/II
2. anemia ! factor agravant nu cauza !
3. trombocitoze cu hiper-agregabilitate trombocitara
4. leucemii, limfoame prin modificri inflamatorii secundare pe vas
5. sindrom de Ac antifosfolipidici
6. carenta de proteina C, S, AT III
7. gamapatii mielom multiplu
8. boala Waldenstrom
50 Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
ATAT PENTRU ASTAZI!
LA REVEDERE