1.

ISTORICUL JOCULUI DE VOLEI

Din multitudinea de informaii referitoare la istoricul jocului de volei vom
ncerca s facem o sintez a celor mai importante i mai relevante
datereferitoare la apariia i evoluia acestuia pe plan mondial ct i aspecte
cevizeaz jocul de volei n ara noastr.De asemenea, n acest context vom
aborda separat aspectele referitoarela jocul de volei pe nisip care a nregistrat o
evoluie exploziv i s-a desprinsde jocul clasic devenind un joc sportiv extrem
de spectaculos i de apreciat.
Evoluia jocului de volei pe plan internaional
pariia jocului de volei este legatnumele lui !illiam "organ, director
pentrueducaie fizic la #olegiul $ol%o&e"assac'usetts. (entru recreere,
acestuia i-avenit ideea de a crea un joc sportiv care sangreneze mai multe
persoane i care s nunecesite ec'ipamente speciale precumrac'etele de tenis,
un sport n vog n aceea perioad dar care angrena un numr redus
de juctori.stfel se gndete la o form de joc n care s includ elemente
din basc'et, 'andbal, basseball care s se desfoare pe o suprafa folosit
deja.)n acest scop folosete terenul de tenis i ridic fileul la o nlime de *,+,
m,nlimea juctorilor de basc'et mai nali care activau la acest
colegiu, basc'etul fiind inventat deja cu - ani naintea acestui moment.
.uctorii, frun numr precizat, ocupau cele dou terenuri delimitate de fileu
i transmiteau mingea de basc'et de la unu la altul i apoi peste fileu la
ec'ipaadvers./oat aceast ntmplare s-a derulat n *,+0, considerat a fi anul
n care jocul de volei a fost inventat, la nceput fiind denumit
1"23/435//56,denumire derivat din 7D"23/43.)n acest demers,
mingea de basc'et s-a dovedit a fi prea grea i ridica probleme n jucarea ei. )n
aceste condiii "organ, ncearc s deruleze joculfolosind o camer a unei
mingi de basc'et care s-a dovedit a fi ns preauoar. 8reutatea redus a
condus la sc'imbri n modul de transmitere almingii aceasta ncepnd s fie
respins prin lovire. .ocul a nceput s devinmai dinamic i plcut, astfel nct
s-a 'otrt crearea unei mingi speciale, maimici i mai uoare dect cea de
basc'et.Datorit modului de jucare a mingii, prin respingere, se
sc'imbdenumirea jocului n 94::5;7::. (ornind de la termenul
694::5;6care nseamn a relua din zbor , noua denumire exprim mai bine
ce sentmpl n teren, anume a relua mingea din zbor.
Volei

Voeu pastreaza ce ma bne sprtu sportv,deoarece contnua sa
ramana un |oc,spre deosebre de ate sportur,care dntr-un motv sau
atu se transforma ncet ncet n adevarate razboe purtate pe un gazon
sau pe parchet.
Voeu este un sport (a doea n ume ca popuartate) n care doua
echpe,separate de un eu nat,trebue sa treaca mngea deasupra
acestua,foosn doar mane,cu scopu de a face ca mngea sa atnga
terenu advers.Fecare echpe este permsa doar tre ovtur pentru a
trmte mngea catre terenu ceeate echpe.
|ocu de voe a fost codcat n 1893 de catre profesoru W. Morgan de a
coegu dn Massachusetts (S.U.A.), avand a baza un foarte vech |oc
taan s asa-numtu Faustba german. Datorta usurnte n practcare,
se raspandeste rapd s n Europa.
La no este mentonat prn 1920 spunandu--se Mngea bomba. In
1922, a Bucurest, 8 echpe scoare s dsputa ntaetatea, ar n 1926
apar echpe de cubur s n provnce.
Federata Romana de Baschet s Voe este consttuta n 1930,
organzandu-se medat s un camponat regona. In anu 1946 sunt
mentonate camponate scoare, unverstare, sndcae s regonae;
echpee reprezentatve ae Romane partcpaa |ocure Bacance pe
care e castga s a mascun s a femnn.
In 1948 a nta Federata Romana de Voe s se organzeaza
Camponatee natonae de voe. In 1956 ne casam pe ocu II a
Camponatee Mondae de a Pars, atat a fete cat s a baet; n 1961
echpa mascuna Rapd Bucurest cucereste Cupa Camponor Europen,
performanta pe care o va ma reedta de 2 or, ca s echpa Dnamo
Bucurest care, n 1981, a ntrat dentv n posesa Cupe Camponor
Europen castgata de tre or.
Camponatee Europene de a Bucurest, dn 1963, ne aduc marea bucure
a ocupar ocuu I a baet, ar n 1966 ne casam pe ocu II a
Camponatee mondae. Dupa mute ncercar nezbutte, n 1980 a
|ocure Ompce de a Moscova, reprezentatva mascuna a tar noastre
ocupa un onorab oc III.

NUME IMPORTANTE DIN VOLEI:
Ade Marcovc, Sergu Stancu, Mrea Cor|euteanu, Bogdan Oteanu,
Eena Butnaru, Faban Brau, Nneka Onyeykwe.
DESCRIEREA TEHNICA-TACTICA-FIZICA
Tehnca s tactca n cadru |ocuror sportve nu pot separate decat dn
punct de vedere ddactc,deoarece ecare eement sau procedeu tehnc
este executat n scop tactc,n vederea rezovar stuator probematce
de pe teren,create de catre adversar sau coechper
In aceste condt,putem vorb despre actun sau structur tehnco-
tactce.
Prncpaee eemente tehnce care sunt fooste n |ocu de voe sunt:
- Servcu - care poate efectuat de sus sau de |os, dn fata s dn atera
(n functe de pozta |ucatoruu fata de eu).
- Preuarea (manseta) cu doua man de sus sau de |os, dn servcu sau
dn atac
- Rdcarea pentru ovtura de atac sau pasarea mng.
- Lovtura de atac - procedeu drept, ntors sau prn rotarea bratuu
- Boca|u - ndvdua, n 2 s 3 |ucator
- Dubarea pase ovtur de atac sau boca|uu.

Servcu este actu ansar mng n |oc de catre |ucatoru dn spate-
dreapta (poz[a 1), pasat n zona de servcu.
PRIMUL SERVICIU AL UNUI SET
Prmu servcu a prmuu set, ca prmu servcu a setuu decsv (a 5-
ea), este executat de echpa desemnata prn tragere a sor[.
Ceeate setur vor ncepute cu servcu echpe care nu a servt prma
n setu anteror.
ORDINE LA SERVICIU
|ucator trebue sa urmeze ordnea a servcu ndcata n a cu poz[a
ntaa.
Dupa prmu servcu a setuu, |ucatoru a servcu este determnat dupa
cum urmeaza:
cnd echpa a servcu ctga faza de |oc, |ucatoru care a efectuat
servcu precedent (sau |ucatoru care -a nocut) servete dn nou;
cnd echpa a prmre ctga faza de |oc, ea ob[ne dreptu sa serveasca
efectueaza o rota[e nante de a serv. Servcu va efectuat de
|ucatoru care trece dn poz[a 2 (fa[a-dreapta) n poz[a 1 (spate-
dreapta).
AUTORIZAREA SERVICIULUI
Prmu arbtru autorzeaza execu[a servcuu dupa ce a vercat daca
cee doua echpe sunt pregatte sa |oace daca |ucatoru a servcu este
n posesa mnge.
EXECU|IA SERVICIULUI
Mngea trebue sa e ovta cu pama sau orcare ata parte a bra[uu
dupa ce a fost ansata pentru a servta (dec aruncata n aer sau asata
sa cada dn mna).
O sngura ansare a mnge pentru a servta este permsa. Trecerea
mnge dntr-o mna n ata ovrea e de so ca a baschet este permsa.
n momentu ovtur servcuu sau a desprnder de a so pentru un
servcu dn sartura, |ucatoru a servcu nu trebue sa atnga terenu de
|oc (ncusv na de fund) sau sou dn afara zone de servcu.
Dupa ce a ovt mngea, e poate sa paeasca sau sa revna pe so n
afara zone de servcu sau n nteroru terenuu de |oc.
|ucatoru a servcu trebue sa oveasca mngea n decursu a 8 secunde
care urmeaza ueruu arbtruu prncpa pentru autorzarea servcuu.
Servcu executat nante de ueru arbtruu trebue sa e anuat
repetat.
PARAVAN
|ucator echpe a servcu nu trebue sa-s mpedce adversar, prntr-un
paravan ndvdua sau coectv, sa vada |ucatoru a servcu sau
traectora mnge servte.
Un |ucator sau un grup de |ucator a echpe a servcu fac paravan daca
mca bra[ee, sar sau se baanseaza atera n tmpu executar
servcuu sau stau grupa[ pentru a acoper traectora mnge.
GREELI N TIMPUL AC|IUNII DE EXECUTARE A SERVICIULUI
Gree ae servcuu
Greee urmatoare au drept consecn[a o schmbare de servcu, char
daca adversaru este n poz[e greta. |ucatoru a servcu:
ncaca ordnea a servcu; nu executa servcu corect.
Gree ae servcuu dupa ovrea mnge
Dupa ce mngea a fost ovta corect, servcu devne gret (cu excep[a
cazuu n care un |ucator este n poz[e greta) daca mngea:
atnge un |ucator a echpe a servcu sau nu depaete compet prn
spatu de trecere panu vertca a euu;aterzeaza "afara;
mngea trece pe deasupra unu paravan a echpe a servcu.

GREELILE DUPA EXECUTAREA SERVICIULUI I GREELILE DE POZI|E
Daca |ucatoru a servcu comte o greeaa n tmpu executar acestua
(execu[e ncorecta, ordnea a rota[e eronata etc.) adversaru se aa
n poz[e greta, greeaa servcuu este cea penazata.
Dmpotrva, cnd execu[a servcuu a fost corecta, dar servcu devne
uteror gret (a|unge afara, paravan etc.), greeaa de poz[e a fost
comsa prma este, dec, penazata.
LOVITURA DE ATAC
Orce ac[une care drec[oneaza mngea nspre spa[u de |oc advers, cu
excep[a servcuu boca|uu, este consderata o ovtura de atac.

In tmpu ovtur de atac este permsa "pasarea mnge numa daca
executa este cara s mngea nu este prnsa sau aruncata
O ovtura de atac este efectva n momentu cnd mngea a depast n
ntregme panu vertca a euu sau a fost atnsa de un adversar
RESTRIC|II ALE LOVITURII DE ATAC
Un |ucator dn na nt poate efectua o ovtura de atac a orce na[me,
cu cond[a ca ace contact cu mngea sa avut oc n nteroru propruu
sau spa[u de |oc.
Un |ucator dn na a doua, aat n spatee ne de atac, poate efectua o
ovtura de atac de a orce na[me:
n momentu sartur sae, tapa pcoruu (pcoareor) |ucatoruu nu
trebue nc sa atnga nc sa depaeasca na de atac;
dupa ce a ovt mngea, e poate sa revna pe so n nteroru zone de
atac.
Un |ucator dn na a doua, aat n zona de atac, poate de asemenea
reaza un atac efectv daca, n momentu contactuu, mngea nu se aa
n totatate deasupra margn superoare a euu.
Nc unu |ucator nu se permte sa reazeze un atac efectv asupra
servcuu advers, atunc cnd mngea este n zona de atac n
ntregme deasupra margn superoare a euu.
GREELI ALE LOVITURII DE ATAC
Un |ucator ovete mngea n spa[u de |oc a echpe adverse.
Un |ucator trmte mngea "afara.
Un |ucator dn na a doua, aat n zona de atac, executa un atac efectv
atunc cnd mngea este stuata n ntregme deasupra margn
superoare a euu.
Un |ucator executa un atac efectv asupra servcuu advers, cnd
mngea este n zona de atac n ntregme deasupra margn superoare
a euu.
Un Lbero executa un atac efectv asupra une mng care se aa n
ntregme deasupra margn superoare a euu.
Un |ucator executa un atac efectv asupra une mng aata n totatate
deasupra margn superoare a euu ar ea este proventa dntr-un pas
n degete a Lbero-uu aat n zona de atac.
BLOCA|UL
AC|IUNEA DE A BLOCA
Boca|u este ac[unea de nterceptare a mnge care vne de a adversar
efectuata de |ucator pasa[ aproape de eu, depand margnea
superoara a euu. Numa |ucatoror dn na nt e este perms sa
reazeze un boca| efectv.

Tentatva de boca|
Tentatva de boca| este ac[unea de boca| fara sa e atnsa mngea.
Boca| efectv
Un boca| este efectv or de cte or mngea este atnsa de un |ucator
aat a boca|.
Boca| coectv
Un boca| coectv este reazat de do sau tre coechper aa[ unu
aproape de ceaat devne efectv cnd unu dntre e atnge mngea.
CONTACTE ALE BLOCA|ULUI
Contactee consecutve (rapde contnue) reazate de unu sau ma
mu[ |ucator aa[ a boca| sunt permse, cu cond[a ca aceste contacte
sa avut oc n cursu aceea ac[un .
BLOCA| N SPA|IUL ADVERS
n cursu boca|uu, |ucatoru poate sa treaca mne bra[ee pe
deasupra euu, cu cond[a ca aceasta ac[une sa nu mpedce |ocu
adversaruu. Dec, nu este permsa atngerea mnge pe deasupra
euu atta tmp ct adversaru nu a executat o ovtura de atac.
BLOCA|UL I LOVITURILE ECHIPEI
Contactu mnge cu boca|u nu este consderat ca o ovtura a echpe. n
consecn[a, dupa o atngere a boca|, echpa are dreptu a tre ovtur
pentru a retrmte mngea. Prma ovtura dupa boca| poate executata
de orcare |ucator, ncusv de ce care a atns mngea n cursu boca|uu.
BLOCA|UL SERVICIULUI
Boca|u servcuu advers este nterzs.
GREELI ALE BLOCA|ULUI
|ucatoru a boca| atnge mngea n spa[u de |oc advers nantea sau n
momentu ovtur de atac a adversaruu.
Un |ucator dn na a doua sau un Lbero executa sau partcpa a un
boca| efectv.
Boca|u servcuu advers.
Mngea este trmsa "afara de boca|.
Boca|u mnge n spa[u de |oc advers prn afara anteneor.
Un Lbero partcpa, sngur sau cu at coechper, a o tentatva de boca|.
REGULAMENT,MATERIALE,ECHIPAMENT
Terenu de |oc este un dreptungh de 18 m pe 9 m, mpartt n doua
patrate egae prntr-o ne de m|oc. Lne de marcare ae terenuu sunt
ate de 5 cm s fac parte dn terenu de |oc. Se poate |uca pe pamnt, pe
arba, pe btum, zgura sau n sa de sport.

Feu care separa cee doua terenur de |oc are natmea (a margnea sa
superoara), de 2,43 m pentru barbat, 2,24 m pentru feme.
Mngea este confectonata dn benz de pee avand o camera de caucuc
n nteror, o crcumfernta de 65-68 cm s o greutate de 250 g.

Echpa este formata dn 6 |ucator ttuar (care sunt pe teren) s nca 6
|ucator de rezerva, care pot ntrodus orcand n tmpu |ocuu (dar nu
ma mut de 6 schmbar ntr-un set). |ucator une echpe stau pe teren
astfe ncat sa acopere ntreaga suprafata de 81 mp. In tmpu efectuar
servcuu, |ucator sunt obgat sa stea pe teren n ordnea numereor
anuntate de catre antrenor a arbtru scorer.
Pentru a usura nteegerea unu |oc, cee 6 zone de pe teren au fost
numerotate de a 1-6 n sensu nvers de mscare a aceor ceasorncuu.
Or de cate or o echpa castga servcu de a adversar, |ucator s
schmba ocure pe teren, efectuand o rotate n sensu aceor
ceasorncuu. Echpee aate fata n fata, ncearca sa-s trmta astfe
mngea de |oc, ncat adversaru sa nu o poata returna n condt
reguamentare.
Mngea se pune n |oc prntr-un servc care este executat dn afara
terenuu (dn spatu speca destnat) de catre |ucatoru aat n dreapta,
pe na de fund a terenuu. Echpa care este n posesa mng este
obgata ca, prn maxmum tre ovtur, sa o trmta n terenu advers. Se
obtne un punct de catre echpa care a servt n cazu cand echpa
adversa nu reuseste sa- retransmta mngea reguamentar. Un set se
nchee atunc cand o echpa a totazat 15 puncte (cu conda
departa|ar cu 2 puncte a scoru de 14:14, 15:15 etc.). Vctora este
obtnuta de catre echpa care castga prma doua setur (dn tre) sau tre
dn cnc.
Tme_out-ecare ecgpa are dreptu sa ceara un tmp de odhna de un
mnut pe reprza(fara preungr)
Tme_out tehnc se acorda atunc cand una dn cee 2 echpe a|ung sa 8
respectv 16 puncte.
Echpament
Echpamentu |ucatoruu se compune dntr-un trcou, un ort, osete
panto de sport. Cuoarea desgnu trcouror, orturor oseteor
ntreg echpe trebue sa e unforme (cu excepta Lbero-uu).
Echpamentu trebue sa e curat.

Panto trebue sa e fara tocur, uor exb, cu tap dn caucuc sau
dn pee.
Pentru compet[e de senor mondae ocae ae FIVB, este nterzsa
utzarea pantoor de sport cu tap care asa urme negre pe podea.
Trcoure orture vor conform standardeor omoogate ae FIVB.
Trcoure |ucatoror trebue sa e numerotate de a 1 pna a 18.
Numeree trebue pasate pe trcou n centru peptuu a spateu.
Cuoarea straucrea numereor trebue sa e n contrast net cu cee ae
trcouror .
Numeree trebue sa masoare ce pu[n 15 cm n na[me pe pept 20
cm pe spate. La[mea benz care formeaza cfra trebue sa e de ce
pu[n 2 cm.
Pentru compet[e mondae ocae ae FIVB, numeree |ucatoror
trebue sa e nscrse pe pcoru drept a ortuu. Numeree trebue sa
aba o na[me cuprnsa ntre 4 6 cm ar a[mea benz care formeaza
cfra trebue sa e de mnmum 1 cm.
Captanu echpe este dentcat gra[e une barete de 8 x 2 cm, pasata
pe trcou sub numaru de pe pept.
Este nterzsa purtarea de echpament care nu are numere reguamentare
sau de cuoare dferta de cea a ator |ucator, (cu excep[a Lbero-uu).
Schmbar de echpament
Prmu arbtru poate sa autorzeze unu sau ma mu[ |ucator:sa |oace
descu[() (a compet[e mondae ocae ae FIVB este nterzs ca
sportv sa |oace descut); sa- schmbe ntre setur sau dupa nocure
trcoure umezte sau deterorate cu cond[a ca noe trcour sa aba
aceea cuor, mode numere; sa |oace n trenngur pe tmp rece, cu
cond[a ca acestea sa aba aceea cuoare acea mode pentru toata
echpa, (cu excep[a Lbero-uu) sa e numerotate conform Regu
Obecte nterzse
Este nterzs sa e purtate obecte care pot sa provoace accdentar sau
sa ofere un avanta| artca |ucatoruu.
|ucator pot sa poarte ochear sau ente de contact pe propra
raspundere.
Lder echpeor
Captanu echpe antrenoru poarta mpreuna raspunderea pentru
conduta dscpna tuturor membror echpe or.
Lberou-u nu poate exercta func[a de captan a echpe.
Captanu
NAINTEA MECIULUI, captanu echpe semneaza foaa de arbtra|
repreznta echpa a tragerea a sor[.
N TIMPUL MECIULUI, captanu echpe ac[oneaza n catate de captan
n |oc att tmp ct e se aa pe teren. Cnd captanu echpe nu se aa
pe teren, antrenoru sau captanu nsu trebue sa desemneze un at
|ucator dn teren (cu excepta Lbero-uu) care va preua func[a de
captan n |oc. Acest captan n |oc pastreaza responsabtate pna
cnd este nocut, captanu echpe revne pe teren sau setu se nchee.
Captanu n |oc este snguru autorzat sa se adreseze arbtror. Poate
face acest ucru numa cnd mngea este afara dn |oc, pentru:a cere o
expca[e prvnd apcarea sau nterpretarea reguor de asemenea,
pentru a face cunoscute cerere sau ntrebare coechperor. n cazu n
care expca[a arbtruu prncpa nu satsface, captanu n |oc trebue
medat sa-s exprme dezacordu. Astfe, captanu poate rezerva
dreptu sa nregstreze a sfrtu mecuu o recama[e ocaa pe foaa
de arbta|; a cere: autorzarea schmbar unor par[ sau a ntreguu
echpament, permsunea sa se verce poz[a echpeor;
controu suprafe[e de |oc, euu, mngor etc.; a cere tmp de odhna
nocur de |ucator.
LA SFARITUL MECIULUI, captanu de echpa:mu[umete arbtror
semneaza foaa de arbtra| pentru a conrma rezutatu;
daca e (sau captanu n |oc care -a nocut) -a exprmat n preaab un
dezacord fa[a de decza prmuu arbtru, ace dezacord poate
reconrmat nregstrat a sfrtu mecuu pe foaa de arbtra| ca o
recama[e ocaa cu prvre a apcarea sau nterpretarea de catre arbtr
a reguor de |oc.
Antrenorul
Pe toata durata mecuu, antrenoru conduce |ocu echpe sae dn afara
terenuu de |oc. E decde forma[e de start, socta nocure tmp
de odhna pentru a da nstruc[un. n tmpu exerctar acestor atrbu[,
nterocutoru sau oca este a doea arbtru. NAINTEA MECIULUI,
antrenoru nscre sau verca numee |ucatoror sa numeree acestora
nregstrate pe foaa de arbtra| apo o semneaza.
N TIMPUL MECIULUI, antrenoru:nantea ecaru set, remte scoreruu
sau ceu de-a doea arbtru a cu poz[a ntaa competata corect
semnata;
sta pe banca pentru rezerve, ce ma aproape de scorer, dar s poate
paras pentru un tmp poz[a; cere tmp de odhna nocure;
antrenoru, ca deatfe to[ cea[ membr a echpe, poate da ndca[
|ucatoror dn teren. Antrenoruu se permte sa stea n pcoare sau sa
se depaseze n nteroru zone bere dn fa[a banc pentru rezerve a
echpe sae, de a preungrea ne de atac pna n zona de ncazre,
fara a deran|a sau ntrza |ocu.
Antrenoru secund
Antrenoru secund sta pe banca pentru rezerve a echpe, dar nu are
drept de nterven[e n mec.
n cazu cnd antrenoru trebue sa- paraseasca echpa, antrenoru
secund poate, a cererea captanuu n |oc cu autorzarea prmuu
arbtru, sa asume atrbu[e antrenoruu.
ARBITRI
CORP DE ARBITRA| I PROCEDURI
COMPONENTA
Corpu de arbtra| pentru un mec este compus dn urmator oca:
prmu arbtru;
a doea arbtru;
scorer
patru (do) assten[ de ne.
Pasamentu or este ndcat n Dagrama 10.
Pentru compet[e mondae ocae ae FIVB este obgatoru sa se
recurga a servce unu a doea scorer.
PROCEDURI
Numa prmu arbtru ce de-a doea arbtru pot sa uere n tmpu
mecuu:prmu arbtru uera pentru a semnaza autorzarea servcuu
care ncepe o faza de |oc; * prmu ce de-a doea arbtru uera pentru
a semnaza sfrtu faze de |oc, cu cond[a ca e sa e sgur ca a fost
comsa o greeaa cunosc natura acestea.
Prmu arbtru ce de-a doea arbtru pot sa uere n tmp ce mngea
este moarta pentru a face cunoscut ca e autorzeaza sau respng o
cerere a une echpe.
Imedat dupa ce au uerat pentru a semnaa sfrtu faze de |oc arbtr
trebue, utznd semnazarea ocaa, sa procedeze astfe:
daca greeaa este uerata de prmu arbtru , e/ea va ndca:
echpa care va serv; natura gree; |ucatoru care a gret (daca este
necesar).
Ce de-a doea arbtru repeta semnazare prmuu arbtru.
daca greeaa este uerata de ce de-a doea arbtru, e/ea va ndca:
natura gree; |ucatoru care a gret (daca este necesar); apo va
atepta pna cnd prmu arbtru va ndca echpa care va serv, dupa
care va repeta semnazarea acestua.
n acest caz prmu arbtru nu trebue sa ma arate natura gree
|ucatoru care a gret, c numa echpa care va serv.
n cazu une dube gree, amndo arbtr vor ndca:natura gree;
|ucator care au gret (daca este necesar);
echpa care va serv conform decze prmuu arbtru.
PRIMUL ARBITRU-PLASAMENT
Prmu arbtru ndepnete atrbu[e func[e stnd n pcoare sau
aezat pe un scaun - patforma de arbtra|, stuat a unu dn capetee
euu. Prvrea arbtruu trebue sa e a o na[me de aproxmatv 50
cm deasupra euu.
AUTORITATE
Prmu arbtru conduce mecu de a nceput pna a sfrt. E are
autortate asupra tuturor ceora[ arbtr oca membr a echpeor.
n tmpu mecuu, decze prmuu arbtru sunt nae. Prmu arbtru
este autorzat sa anueze decze ator arbtr oca, daca e consdera
ca acee decz au fost eronate.
Prmu arbtru poate char sa nocuasca un oca care nu- ndepnete
corect raspundere sae.
Prmu arbtru controeaza, de asemenea, actvtatea cuegatoror de
mng, a a|utoareor pentru uscarea tergerea rapda a podee.
Prmu arbtru este mputernct sa decda asupra tuturor probemeor n
egatura cu |ocu, ncusv asupra ceor care nu sunt prevazute n acest
Reguament.
Prmu arbtru nu trebue sa permta nc o dscu[e prvnd decze sae.
Totu, a cererea captanuu n |oc, prmu arbtru va da o expca[e
prvnd apcarea sau nterpretarea Reguor pe baza carora e -a
ntemeat decza.
n cazu cnd captanu n |oc, dupa ce -a exprmat medat dezacordu
asupra expca[e prmte, rezerva dreptu sa depuna a sfrtu
mecuu o recama[e ocaa cu prvre a acest ncdent, atunc prmu
arbtru trebue sa autorzeze nscrerea acee recama[ n foaa de
arbtra|.
Prmuu arbtru revne raspunderea de a decde nantea n tmpu
mecuu daca suprafa[a de |oc, nstaa[e echpamentee precum
cond[e ndepnesc cern[ee reguamentare de |oc.
RESPONSABILITATI
NAINTEA MECIULUI, prmu arbtru:nspecteaza cond[e suprafe[e de
|oc, mnge ceeate echpamente nstaa[;
efectueaza tragerea a sor[ mpreuna cu captan echpeor;
controeaza ncazrea ocaa a echpeor.
N TIMPUL MECIULUI, numa prmu arbtru este autorzat:
sa avertzeze membr echpeor; sa sanc[oneze condutee ncorecte
ntrzere de |oc;sa decda n prvn[a: greeor |ucatoruu a servcu
greeor de poz[e ae echpe a servcu, ncusv paravanu; greeor
n |ocu cu mngea; greeor comse deasupra euu n partea sa
superoara; ovtur de atac a |ucatoror dn na a II-a a Lbero-uu;
une ovtur de atac asupra une mng aate n totatate deasupra
margn superoare a euu provente dn pasu dn degete a unu Lbero
aat n zona de atac; mnge care traverseaza compet spa[u nferor.
LA SFARITUL MECIULUI e controeaza semneaza foaa de arbtra|.
AL DOILEA ARBITRU
PLASAMENT
Ce de-a doea arbtru ndepnete atrbu[e func[e stnd n
pcoare, n afara terenuu de |oc, nga stpu euu stuat pe partea
opusa scaunuu de arbtra| cu fa[a a prmu arbtru.
AUTORITATE
Ce de-a doea arbtru este asstentu prmuu arbtru, dar e are, de
asemenea, propra sfera de competen[a.
Daca prmu arbtru devne napt sa asgure ndepnrea atrbu[or sae,
ce de-a doea arbtru poate sa nocuasca pe prmu arbtru.
Ce de-a doea arbtru poate, de asemenea, dar fara sa uere, sa
semnazeze gree care nu ntra n competen[a sa, dar e nu trebue sa
nsste asupra or pe nga prmu arbtru. Ce de-a doea arbtru
controeaza actvtatea scoreruu.
Ce de-a doea arbtru controeaza membr echpeor de pe bance
pentru rezerve raporteaza prmuu arbtru orce conduta ncorecta a
acestora.
Ce de-a doea arbtru controeaza |ucator aa[ n zona de ncazre.
Ce de-a doea arbtru autorzeaza ntrerupere de |oc reguamentare,
controeaza durata or respnge cerere nefondate.
Ce de-a doea arbtru controeaza numaru tmpor de odhna
nocuror de care s-a foost ecare echpa semnaeaza a 2-ea tmp
de odhna a 5-a a 6-a nocure de |ucator prmuu arbtru
antrenoruu echpe care e-a cerut.
n cazu accdentar unu |ucator, ce de-a doea arbtru autorzeaza o
nocure excep[onaa sau acorda un tmp de recuperare de 3 mnute .
Ce de-a doea arbtru verca starea podee, ma aes n zona de atac.
E de asemenea verca, n tmpu mecuu, daca mnge ndepnesc
permanent cond[e reguamentare. Ce de-a doea arbtru
supravegheaza controeaza conduta ncorecta a membror echpeor
aa[ n zona de pedeapsa o aduce a cunotn[a prmuu arbtru.