Facultatea de ACIEE specializarea Electromecanica anul IV
PROIECT Centrale termice electrice
Student: Lungeanu Vasile Coordonator: .L. M. Oanc
Galai, 2013
2
Cuprins
Introducere .......................................................................................3-4 Tipuri de centrale. Alegerea corecta a centralei ..................................4-11 Necesarul termic ...............................................................................11-14 Producerea de apa calda menajera ....................................................... 14-15 Principiul de funcionare al centralei termice electrice .........................15-16 Prile componente i functionarea pe partea electric a centralei termice electrice .....................................................................................................16-40 Bibliografie .........................................................................................41
3
Introducere
O central termic este o instalaie pentru producerea cldurii, care apoi se distribuie printr-un agent termic fluid (ap, abur, aer cald). O central termic este prevzut cu una sau mai multe instalaii de cazan, n focarul crora se arde un combustibil. Cresterea semnificativ al interesului beneficiarilor fat de centralele termice care utilizeaz curent electric drept combustibil pentru realizarea energiei termice utilizate la incalzirea cldirilor, precum i numrul mare de beneficiari de pe tot teritoriul rii al unor astfel de sisteme de inclzire este remarcabil. Dei n preznt este mai eficient din punct de vedere financiar s utilizezi o central pe un alt tip de combustibil din motivul preului mai ridicat pe kw, este evident ca in viitor acestea vor avea prioritate. Randamentul ridicat i confortul termic pe care l ofera es in eviden atunci cind le comparm cu alte tipuri de centrale. De altfel, toate directivele UE sunt in favoarea utilizarii energiei electrice fata de orice alta sursa de energie, deoarece orice centrala termica ce asigura incalzirea unui spatiu utilizeaza un material primar al carui consum duce la diminuarea resurselor energetice pe plan mondial (derivati din petrol, gaze, lemne, carbune, etc.). Pe de alta parte, materialul primar este ars in procesul de producere al energiei termice, astfel o cantitate de gaze arse este evacuata in mediul inconjurator, ducand la poluarea acestuia. Pe langa cele doua avantaje mentionate anterior, este important de amintit ca, de regula, montarea unei centrale electrice nu necesita infrastructura de transport (ex.: conducta), nu prezinta pericol de explozie, precum si multe alte avantaje, care nu necesita detaliere, deoarece sunt bine cunoscute. Multe persoane opteaza sa-si instaleze centrale termice datorita faptului ca aceste sisteme le asigura independenta fata de sistemul de termoficare edilitar. Cu ajutorul unei centrale termice poti beneficia de apa calda si caldura oricand si in
4
orice cantitate doresti. Pe de alta parte, poti sa reduci cheltuielile avand in vedere ca nu esti nevoit sa platesti pierderile inregistrate pe coloana sau la subsoluri, in cazul in care locuiesti la bloc. Tipuri de centrale termice O central termic poate fi: Un ansamblu de cldiri care conin instalaii de cazan, destinate s alimenteze cu cldur o platform industrial sau un ora. Dac simultan se produce i curent electric, ns alimentarea cu cldur are o pondere mare, este vorba de o central electric de termoficare. O cldire care conine instalaii de cazan, destinate s alimenteze cu cldur un obiectiv. O camer amenajat care conine instalaii de cazan, destinate s alimenteze cu cldur o cldire sau o parte a ei (nivel sau scar). O instalaie de cazan care alimenteaz cu cldur o cldire sau o parte a ei, caz n care de obicei este vorba de o central de pardoseal. O instalaie de cazan care alimenteaz cu cldur o locuin individual, caz n care de obicei este vorba de o central termic de perete.
n termocentrale se transform energie termic, rezultat prin arderea combustibililor. n Romnia, energie termic este produs n proporie de cca. 77% de termocentrale, care folosesc licnit, petrol i gaz. Termocentrala de la Turceni este una din cele mai mari termocentrale din Europa, ca putere instalat (mai exist una asemntoare n China). Funcioneaza pe baz de combustibil solid (crbune extras din bazinul carbonifer al Olteniei) i are 7 grupuri de cate 330 MW putere instalata. ( )
Dup anul 1990, uzinele electrice Turceni i Rovinari au fost retehnologizate, o importan deosebit fiind acordat proteciei mediului nconjurtor.
Hidrocentrale
Cea mai mare hidrocentral din Romnia este Porile de Fier I, cu o putere instalat de 1080 MW , Porile de Fier II avnd o puterea instalat de 250 MW.
5
Ambele hidrocentrale sunt exploatate in parteneriat cu partea yugoslava, centralele romne i yugoslave de la Porile de Fier I i Porile de Fier II cumuleaz 2160 MW, respectiv 500 MW. Centralele Porile de Fier I i II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s. ( )
Atomocentrale
Centrala nuclearoelectric este un ansamblu de instalaii i construcii reunite n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.
Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune (descompunere) nuclear n lan. Instalaia care asigur condiiile de obinere i meninere a reaciei n lan este reactorul nuclear. n principiu, reactorul se compune dintr-o parte central numit zon activ, n care are loc reacia de fisiune i se dezvolt cldura de reacie. ( )
n Romnia, a intrat n funciune, pe 2 decembrie 1996, centrala nuclear de la Cernavod, care funcioneaz cu ap grea ca moderator, folosete uraniu mbogit i produce cu un singur reactor, aproximativ 10% din totalul energiei electrice produse n ar. ( )
Centrala de la Cernavod se bazeaz pe sistemul canadian CANDU i are o putere instalat de 706 MW n prezent. Structura unui reactor CANDU const ntr- un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil i pentru lichidul de rcire ( ap grea ) plasate orizontal. ( )
n jurul acestor tuburi se afl ap grea, care acioneaz ca moderator. Apa grea conine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) i un atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficient ca moderator dect apa obinuit i permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Ea se obine n ntreprinderi specializate, prin separarea sa din apa natural (exist o astfel de ntreprindere la Drobeta Turnu-Severin).
6
Alegerea corecta a centralei Pentru a alege centrala electrica de care avem nevoie trebuie sa tinem cont de citeva aspecte importante, cum ar fi: Tipul de compustibil utilizat In functie de combustibilul utilizat ai de ales intre centralele pe gaz metan, cele pe GPL, centrale pe combustibil solid (lemn, carbune, brichete de rumegus, peleti), centrale pe combustibil lichid (pacura, combustibil tip M, motorina), pompele de caldura sau centralele electrice. Teoretic, in prima faza se alege in functie de combustibilul pe care il ai la dispozitie. Insa trebuie sa stim c fiecare tip de combustibili ofera avantaje si dezavantaje in utilizarea pentru incalzire. Aceste avantaje sau dezavantaje deriva din: Costul racordarii la reteaua respectiva de energie (gaz, electricitate, instalatie de GPL , etc.); Costul combustibilului respectiv; Randamentul fiecarui tip de centrala; Costul instalatiei de incalzire specific fiecarui tip de centrala; Spatiul destinat amplasarii centralei (mai mare in cazul centralelor pe combustibil solid); In cazul centralelor electrice, tipul si puterea maxima instalata permisa de instalatia electrica existenta in imobil Centralele pe gaz natural (gaz metan): Avantaje: Pretul gazului este relativ scazut (cel putin pana in prezent);
7
Randamentul centralelor cu functionare pe gaz este de cele mai multe ori unul superior randamentului centralelor ce folosesc alt tip de combustibil; -Dimensiuni compacte comparativ cu centralele pe combustibil solid; -Permit folosirea de automatizari ce conduc la realizarea de economii de combustibil si ofera usurinta si confort ridicat in exploatare. -De cele mai multe ori instalatia de incalzire este una simpla, fara elemente speciale. -Se preteaza pentru toate tipurile de instalatii de incalzire (cu panouri radiante, incalzire in pardoseala, cu ventiloconvectoare, etc Dezavantaje: - Ca toate echipamentele cu functionare pe gaz, montajul acestora se face numai de catre firme specializate si agrementate in acest sens. -Necesita conditii speciale de montaj (loc de montaj, spatiu, prize de aer, etc); -Uneori costurile de conectare (racordare) la reteaua de gaz pot fi foarte mari. -Ca la orice consumator de gaz, sunt necesare elemente suplimentare de siguranta (detectoare de gaz). Centralele pe GPL Avantaje: Sunt practic centrale cu functionare pe gaz metan adaptate pentru functionarea pe GPL (arzator sau duze schimbate); Randament destul de ridicat, dar inferior celui al centralelor pe gaz; Dimensiuni compacte;
8
-Instalatia de incalzire este una simpla, la fel ca in cazul centralelor pe gaz metan; -Permit folosirea de automatizari ce duc la economisirea de combustibil si cresterea confortului. Dezavantaje: -Necesita o retea de alimentare cu combustibil speciala, cu un cost de realizare destul de ridicat; -Reteaua de alimentare cu GPL necesita anumite conditii legate de amplasare, spatiu, masuri de siguranta, etc. ceea ce face ca acest tip de instalatie sa nu poata fi montata in orice situatie; -Costul combustibilului GPL este unul ridicat comparativ cu cel al gazului metan; Centralele pe combustibil lichid (motorina, combustibil tip M sau pacura): Avantaje: -In anumite situatii, cost redus al combustibilului; Dezavantaje: -Necesita sistem special de alimentare si stocare a combustibilului; -Sunt centrale mari, de padoseala deci ocupa un spatiu mare; -Necesita cos de fum dimensionat corespunzator; -Necesita revizii mai dese decat centralele pe gaz sau GPL; Centralele pe combustibil solid (lemn, peleti, carbuni, brichete):
9
Avantaje: -In anumite situatii folosesc combustibili ecologici (lemn, brichete, peleti); -Costuri de exploatare relativ scazute; -Combustibil frecvent intalnit in toate zonele tarii (lemn); -In cazul centralelor pe peleti confortul legat de exploatare se ridica aproape de cel al centralelor pe gaz; frecventa alimentarii depinde de marimea buncarului de alimentare: cu cat acesta este mai mare, cu atat se alimenteaza mai rar. Dezavantaje: -Necesita alimentari dese cu combustibil (in cazul centralelor pe lemn, carbuni, brichete); -Necesita operatiuni de intretinere frecvente (inlaturare cenusa, curatare camera de ardere, etc.). -Instalatia aferenta este una speciala, care presupune elemente specifice de dimensiuni mari (vase de expansiune, stocatoare, pompe, elemente de siguranta si control). Necesita existenta unui cos de fum dimensionat corespunzator; Pompele de caldura: Avantaje: Sunt echipamente ecologice ce folosesc energia latent din sol, apa sau aer; -Costuri de functionare foarte mici; -Folosesc tehnologii de ultima generatie;
10
-Permit folosirea de automatizari performante; -Nu degaja noxe, nu necesita cos de fum Dezavantaje: -Cost ridicat; -In anumite cazuri necesita foraje de mare adancime, cu costuri ridicate, sau lucrari speciale de instalare a captatorilor de energie; -De multe ori este necesar si un alt sistem de incalzire auxiliar. Centralele electrice: Avantaje: Randament ridicat; -Cost initial redus comparativ cu alte tipuri de centrale; -Plaja de puteri mare (incepand cu 4 kw); -Se preteaza fosrte bine pentru spatiile cu suprafata mica, unde necesarul termic este redus (garsoniere, mici spatii comerciale, etc.) - Reteaua de electricitate are o raspandire foarte buna la nivelul tarii; -Instalatia de incalzire aferenta este una simpla, fara elemente speciale; -Dimensiuni reduse; -Sunt centrale silentioase -Nu degaja noxe;
11
-Revizii mai rare comparativ cu alte tipuri de centrale. Dezavantaje: -In cea mai mare parte a cazurilor necesita retea electrica de 380V, exceptie facand centralele de pana in 12 kW. -Instalatia electrica din imobil ttrebuie dimensionata corespunzator. Puterea tuturor consumatorilor electrici din imobil (inclusiv a centralei) nu trebuie sa depaseasca puterea pentru care a fost conceputa instalatia electrica. In cazul unei centrale depeste 12 kW nu este de ajuns faptul ca exista retea trifazica (380V) in imobil, ci este necesar si ca instalatia sa poata face fata puterii electrice instalate in imobil. Puterea insumata a tuturor consumatorilor electrici din casa nu trebuie sa depaseasca puterea maxima pentru care a fost proiectata instalatia electrica (Exemplu: 24 kW centrala termica + 1 kW frigiderul + 2 kW masina de spalat + 1,5 kW fierul de calcat +.etc.). Pentru a afla care este puterea maxima la care poate face fata instalatia Dumneavoastra electrica, consultati contractul cu furnizorul de energie electrica. -Cost ridicat al energiei electrice; -In anumite situatii, costul de racordare la reteaua de furnizare a energiei electrice este unul ridicat. Necesarul termic Este foarte important s alegi centrala in funcie de necesarul termic al locuintei. Asta e mai complicat, deoarece necesarul termic se obtine in baza unui calcul complex ce tine cont de tipul de cladire, grosimea peretilor, amplasare geografica, grad de izolare, etc. E treaba proiectantului de instalatii termice. Insa, iti poti face o ideie cam ce necesar termic ai nevoie, folosind un calcul simplu:
12
Puterea termica a centrale termice este data de necesarul de incalzire. Acesta se calculeaza conform cu STAS 1907 si este un calcul laborios. Pentru studii de fezabilitatea necesarul de incalzire al unei cladiri se pooate aproxima prin metoda pe baza de indici. Aceasta presupune estimarea necesarului de caldura folosind indici rezultati in urma unor calcule anterioare conforme cu STAS 1907 pentru cladiri, de unde rezulta ca un calcul aproximativ al necesarului de caldura se poate obtine mai usor si mai repede. Drept exemplu vom lua o cladire cu cu parametrii din fig ce urmeaz
nainte de a calcula puterea centralei necesar pentru termoficarea acestei cladiri trebuie determinata zona climatica, pe care o prezentm in fig ce urmeaz.
13
Din aceasta hart climatica pentru o cladire izolata putem considera 50 W/m 3
indicele pentru calculul necesarului de incalzire. Asta inseamna ca necesarul de incalzire este volumul cladirii inmultit cu 50 W/m 3 . S total =Suma suprafeelor incperilor S total =8,35+2,50+16,30+6,10+4,15+15,20+4,50+5,50+3,10=65,7 m 2 naltimea camerilor este de 2,6m astfel cubajul de aer care trebuie incalzit va fi urmtorul: V= 65,7*2,6=170,82 m 3
nmultim indicele necesar de caldura cu volumul pentru a determina putere necesar: P=170,82 * 50 = 8541 W/m 3 = 8,541 kW/m 3
14
Astfel centrala electrica care se va folosi va avea o putere de 9 kW. Producerea de apa calda menajera Un alt aspect de care trebuie sa tii cont este producerea de apa calda menajera. In functie de numarul de persoane din casa sau in functie de consumul de apa calda, trebuie de asigurat c centrala va reui s fac fa solicitrilor de apa cald. Avem de ales intre urmatoarele variante: 1. Central fr preparare de ap cald menajer dac nu dorim ca centrala s produc apa calda menajer, ci doar sa incalzeasc un spaiu; 2. Centrala cu producere de ap cald in regim instant sunt cele mai raspandite modele. Fac fata solicitrilor mici si medii de apa cald menajer. Ce trebuie sa avem n vedere este faptul c la aceste centrale pe masur ce debitul de ap cald solicitat atinge valoarea maxim furnizat de central, temperatura apei scade. Cu alte cuvinte, daca esti sub dus si se deschid mai multi consumatori (robineti de apa calda) simultan, este posibil sa faci "dusuri scotiene". n principiu se consider ca o chiuveta are un debit de 4 litri/min iar un du aprox. 7 litri/min. Cumulat inseamn 11 litri/min cam ct poate furniza o central termic de 24 kw in regim instant. In general, acest tip de centrale face fa solicitrilor de apa cald de la o baie si o buctrie folosite simultan. 3. Centrala cu boiler incorporat dac doreti s evii duurile scoiene, sau daca necesarul tu de ap cald este crescut (mai multi consumatori de apa cald) aceste centrale sunt ceea ce ii trebuie. In general aceste centrale au boilere de 30-60 litri si ofer un confort marit din punct de vedere al apei calde menajere. Debitele furnizate sunt superioare centralelor
15
cu producere de apa calda in regim instant. Singurul dezavantaj este faptul ca sunt mai mari, deci ocupa mai mult spatiu. 4. Centrala cu boiler extern daca centrala va deservi un numar mare de persoane, daca esti genul de persoana care petrece foarte mult timp sub dus sau daca necesarul tau de apa calda menajera este unul ridicat, aceasta este varianta ce poate fi personalizata pentru fiecare caz in parte. Practic se alege o centrala conform necesarului termic al imobilului si un boiler dimensionat conform consumului de apa calda. Se considera un consum acoperitor in jur de 50 litri apa calda de persoana pe zi. Deci, daca in casa locuiesc 6 persoane care consuma apa calda din abundenta, boilerul va trebui sa aibe o capacitate de 300 litri. Dezavantajul consta in faptul ca acest sistem ocupa un spatiu destul de mare. In schimb, ofera un debit impresionant de apa calda. Inainte de a lua o decizie cu privire la tipul de centrala pe care il dorim nu trebuie s uitm un lucru important, valabil pentru orice tip de centrala: cu cat casa este mai bine izolata termic, cu atat costurile cu incalzirea vor fi mai mici. De cele mai multe ori este mai rentabil investirea mai mult in izolarea casei decat folosirea unei centrale de putere mai mare cu instalatia de incalzire aferenta si care va avea un consum pe masura. casa bine izolata - o centrala de putere mai mica; - radiatoare cu puteri mai mici; - costuri de incalzire mai mici. Principiul de funcionare al centralei termice electrice Central termica electric are un coninut de ap de n litri, in care agentul termic este inclzit de ctre elementele incalzitoare: in funcie de model, de catre un dou sau trei elemente functie de necesarul de caldura. Circulatia apei este
16
asigurata cu o pompa. Siguranta centralei electrice este monitorizata de senzori individuali. Procesul de incalzire i funcionarea pompei sunt controlate de ctre unitatea de comanda prevazut cu afisaj si butoane de comanda. Produsul este conceput pentru a fi montat pe perete in locuinte acesta se va regla automat la conditiile sistemului de incalzire. Pentru un mai bun confort termic al locuintei, este necesar de efectuat izolatia termic locuintei. Pentru a reduce consumul de energie electrica, se utilizeaz termostatul de camera.
Prile componente i schema electric i hidraulic a centralei termice electrice. Pentru exemplificare am ales o central de la compania PROTHERM tip : RAY v.13 Proprieti Modulare continu a puterii Regulare ecvitermic (la conectarea senzorului exterior) Autodiagnostic (abilitate sporit de identificare a strilor nestandard / memorie pentru mesajele de eroare) Control simplu i facil Protecie impotriva ingheului Pomp cu 2 viteze, ce permite comutarea automat a vitezelor Regim CMD Ajustat pentru inclzirea prin pardoseal Posibilitatea legrii mai multor cazane in cascad Posibilitatea legrii cu ajutorul releului de decompresie Posibilitatea conectrii la distribuie monofazat Posibilitatea conectrii alimentatorului ACM extern
17
Dimensiunile recomandate ale ntreruptoarelor i seciunile conductorilor:
Puterea cazanului (kW) Numrul i puterea elementelor de inclzire Intensitate a max. pe o faz (A) Intensitate a nominal a intrerupt orului (A) Seciunea conductor ului de alimentar e - Cu (mm2) 6 2x3kW 9,5(28 * ) 10(32 * ) 1,5(6 * ) 9 3kW+6kW 14(39 * ) 16(50 * ) 1,5(10 * ) 12 2x6kW 18,5 20 2,5 14 2x7kW 23 25 2,5 18 3x6kW 27,5 32 4 21 3x7kW 32 40 4 24 4x6kW 36,5 40 6 28 4x7kW 43 50 10
Modularea continu a puterii Cazanul electric este echipat cu funcia modulrii continue a puterii (comutarea treptat a puterii), astfel c la pornirea cazanului electric nu se ajunge la impacte nedorite in reeaua de distribuie electric. Modularea continu a puterii cazanului const in comutarea treptat sau deconectarea individual a elementelor de inclzire i a prilor acestora. Scopul acestui sistem este utilizarea eficient a puterii cazanului pentru a obine confortul termic maxim. Cu aceast funcie este asociat i setarea puterii imediate a cazanului. Puterea poate fi setat (majorat sau redus) in funcie de necesitate conform tabelului menionat mai jos, pe display este afiat puterea inainte de virgula decimal (de
18
ex. in cazul in care cazanul de 14kW inclzete la puterea imediat de 11,7 kW, pe display este afiat valoarea 11).
Funciile de protecie ale cazanului: Protecia cazanului impotriva ingheului Cazanul are incorporat funcia de protecie impotriva ingheului, care protejeaz cazanul (nu ins sistemul de inclzire i conductele de distribuie ACM) impotriva ingheului. La scderea temperaturii apei de inclzire sub 8 C pompa va porni indiferent de solicitarea regulatorului de camer sau fr a ine cont de setarea regimului de var. Dac temperatura apei de inclzire din cazan crete i ajunge la 10 C, pompa se oprete automat. In cazul in care temperatura apei de inclzire scade in continuare, la atingerea temperaturii de 5 C, cazanul pornete i inclzete apa la 25 C. Dac temperatura apei de inclzire scade din nou, la atingerea temperaturii sub valoarea de 3 C cazanul va fi blocat.
19
Protecia alimentatorului ACM impotriva ingheului Dac temperatura in alimentatorul ACM scade la valoarea de 5 C, cazanul va inclzi apa in alimentator la valoarea de 8 C. In cazul in care temperatura apei din alimentator continu s scad, la atingerea temperaturii sub valoarea de 3 C cazanul va fi blocat. Not: Aceast funcie este activ doar la conectarea alimentatorului extern, care este echipat cu senzorul NTC.
Protecia pompei apei de inclzire Prin scurta pornire a pompei (aprox. 1 min) la viteza cea mai mic, dac pompa a fost 23 de ore incontinuu in stare de repaus, se asigur protecia ei impotriva blocrii sau infundrii in cazul unei pauze operaionale mai lungi. Not: Aceast funcie a cazanului nu poate fi blocat.
Durata de funcionare a pompei dup decuplare La inclzirea ACM in alimentatorul extern durata de funcionare a pompei dup decuplare este setat la 1 minut. La inclzirea apei de inclzire durata de funcionare a pompei dup decuplare este setat la 10 min. Durata de funcionare a pompei dup decuplare poate fi schimbat, in caz de nevoie, de ctre tehnicianul de service autorizat. Not: Aceast funcie este activ doar la conectarea cazanului la reeaua electric i la pornirea intreruptorului principal.
Protecia supapei motorice 3direcionale (doar in cazul in care alimentatorul ACM extern este conectat cu senzorul NTC) In cazul in care la cazan este conectat alimentatorul ACM extern prin intermediul supapei motorice 3direcionale, aceast supap este protejat impotriva blocrii in felul urmtor: dac in ultimele 23 de ore nu a fost solicitat inclzirea
20
ACM in alimentator (supapa este inc in aceeai poziie), supapa comut in poziia opus.
Intreruperea alimentrii cu energie electric Intreruperea alimentrii cu energie electric are ca efect oprirea cazanului. La reluarea alimentrii cu energie electric cazanul pornete automat fr a se pierde setarea deja efectuat a parametrilor de operare. In cazul in care reinnoirea alimentrii cu energie electric nu are ca efect pornirea cazanului, atunci e nevoie de service autorizat.
Supapa de siguran Cazanul este echipat cu supapa de siguran cu presiunea de deschidere 3 bari. Ori de cate ori, supapa elimin apa de inclzire, se opreste cazanul i deconecteaz de la tensiunea electric. Descrierea general a cazanului
21
Schema funcionrii cazanului 1 elemente de inclzire 2 schimbtorul cazanului 3 izolaia 4 supapa de aerisire 5 pompa 6 vas de expansiune 7 supapa de siguran a apei de inclzire 8 senzorul de presiune a apei de inclzire 9 bloc hidraulic integrat 10 supapa de aerisire a schimbtorului A intrarea apei de inclzire B ieirea apei de inclzire
22
Dimensiunile de montaj ale cazanului 1. Orificiu cablu Pg 13 2. Orificiu cablu Pg 21 3. Intrare apa de inclzire - G 3/4 4. Ieire din supapa de siguran 5. Ieire apa de inclzire - G 3/4 6. Orificiu cablu Pg 13
Panoul de control descriere
1. Butonul MODE/OK servete la selectarea i salvarea parametrilor setai. 2. Butonul (-) reducerea valorii parametrului setat, selectarea parametrului afiat. 3. Display afiarea parametrilor setai i operaionali ai cazanului.
23
4. Dioda apei de inclzire indicaia regimului de afiare sau setarea temperaturii apei de inclzire. 5. Dioda ACM indicaia regimului de afiare sau setarea temperaturii apei calde. 6. Dioda kW indicaia regimului de afiare sau setarea puterii imediate a cazanului. 7. Dioda presiunii apei de inclzire indicaia afirii presiunii apei de inclzire in sistem. 8. Dioda CMD indicaia strii active a CMD (indicaia defectrii releului de comutare). 9. Butonul (+) mrirea valorii parametrului setat, selectarea parametrului afiat.
Setarea parametrilor regimul service Funcia operrii cazanului in regimul simetric. La activarea acestui regim cazanul va comuta deodat la trei spirale parametrul d.66. Aceasta inseamn, c la fi ecarea faz va fi conectat intotdeauna acelai numr de spirale, cu excepia cazului activrii intrrii releului de decompresie cu funcia 1 ,2, 3 (rezervarea puterii in fazele individuale). Dup dezactivare, sarcina se echilibreaz. In cazul in care este necesar meninerea sarcinii simetrice i dup activarea intrrii releului de decompresie, funcia acestuia trebuie setat la 4 (rezervarea puterii pe toate fazele). Funciile i setarea intrrii releului de decompresie. Intrarea releului de decompresie este proiectat pentru o limitare temporar a puterii cazanului; rezervarea puterii pentru alte echipamente conectate in aceeai reea de distribuie ca i cazanul electric. Setarea este imprit in doi parametri. Parametrul d.68 activeaz i totodat seteaz, in ce faze puterea va fi rezervat. In cazul in care parametrul este setat la 0, funcia rezervrii puterii este inactiv. La setarea 1, 2, 3 puterea este rezervat doar pentru o faz. La setarea 4, puterea va fi rezervat pentru toate fazele. Parametrul d.69 seteaz apoi valoarea puterii rezervate, setarea este dependent de setarea parametrului d.68. Puterea va fi rezervat in funcie de puterea maxim a cazanului. Not: Fiecare element de inclzire este compus din trei spirale de inclzire. De exemplu cazanul 9K are dou elemente: un element de 3kW cu spirale de 1kW
24
(1 kW 3 = 3 kW) i al doilea element de 6kW cu spirale de 2kW (2 kW 3 = 6 kW). La fi ecare faz este apoi conectat o spiral de 1kW i o spiral de 2kW. Cazanul 18K are trei elemente de 6kW, fi ecare cu cate trei spirale de 2kW; adic 2kW 3 = 6 kW 3 = 18 kW. Dezaerisirea sistemului Inainte de prima pornire a cazanului dezaerisii schimbtorul cazanului cu ajutorul supapei de dezaerisire manuale. La supapa de dezaerisire este conectat un furtun, pentru a impiedica ptrunderea nedorit a apei in electroinstalaia cazanului. La dezaerisire ataai la capatul furtului un vas, pentru a impiedica ptrunderea apei in electroinstalaia cazanului. Hidroblocul
25
Pompa Descriere: Productor: Wilo Alimentare: 230V/50Hz Numrul nivelelor de vitez: 2 1. nivel rot./min.: 2500 al 2.-lea nivel. rot./min.: 2600
Supapa de siguran Caracteristic In cazul in care valoarea presiunii trece de limita maxim admis in cazan, apa se elimin prin intermediul supapei de siguran. Specifi caie Presiunea de evacuare (P): 3 bari Demontarea In cazul demontrii supapei de siguran: Lsai cazanul s rceasc la aprox. 40 C. Deconectai cazanul de la reeaua electric.
26
Inchidei toate inchiderile sub cazan. Deconectai supapa de siguran. Evacuai apa din cazan cu ajutorul supapei de evacuare. Indeprtai clema de siguran a supapei de siguran (1) Senzorii de temperatur ai apei de inclzire
Descriere Senzorul de temperatur al apei de inclzire (S1). In caz de inlocuire scoatei intregul senzor cu clem i eliminai ambii conectori. Termostatul de urgen (S2). 110 C = scoaterea cazanului din stare de funcionare defectul F20 (deblocai manual). Termostatul de urgen al apei de inclzire este situat la ieirea din schimbtorul cazanului. In caz de inlocuire, deurubai dou uruburi de pe montura termostatului, scoatei intregul termostat cu montura i eliminai ambii conectori. Senzorul de presiune descriere Proprieti Senzorul de tensiune msoar starea de presiune a apei din cazan (sistemul de inclzire). In cazul in care constat o
27
insufi cien a apei de inclzire in cazan, senzorul de presiune transmite informaia plcii de control a cazanului, iar aceasta oprete cazanul din funciune. Descrierea funciei Presiunea apei crete volumul membranei, care transport magnetul. In partea opus a magneilor este amplasat sonda lui Hall, care in baza schimbrii campului magnetic modifi c tensiunea de ieire pentru placa de control a cazanului. Modifi carea campului magnetic este determinat de distana sondei lui Hall fa de poziia magnetului. Puncte de msurare Alimentarea senzorului: Punctele de msurare 1 i 2 = 5 V DC Valorile de control: Punctele de msurare 1 i 3 = la 0,5 bari / 1,5 V DC la 1 bar / 1,7 V DC la 1,5 bari / 2 V DC la 2 bari / 2,3 V DC. Vasul de expansiune Descriere Vasul de expansiune servete la echilibrarea tensiunii apei de inclzire, care sub infl uena inclzirii se extinde. Vasul de expansiune al cazanului este de ajuns pentru un maxim de 90 l al apei de inclzire in sistem (la temperatura de 75 C). Vasul de expansiune este situat in partea din spate a cazanului. Umplerea vasului de expansiune Inainte de umplerea sistemului de inclzire verifi cai presiunea din vasul de expansiune. Presiunea iniial a gazului Pn in vasul de expansiune trebuie s fi e cu 0,2 bari mai mare decat inlimea static a
28
coloanei de ap (Pst) din sistemul de inclzire. Prin urmare, permitei umplerea fr probleme a sistemului de inclzire. Presiunea de umplere a apei Pf trebuie s fi e cu 0,2 0,3 bari mai mare decat presiunea gazului (Pn) din vasul de expansiune. Presiunea de umplere se verifi c inainte de inclzire cu manometrul, pe partea apei dup dezaerisire. Supapa pentru umplerea vasului de expansiune este situat in partea de sus a vasului de expansiune. In cazul in care din supapa de umplere se scurge apa, membrana vasului de expansiune este defect. In acest caz se schimb vasul de expansiune.
Distanele de instalare recomandate ale cazanului Pentru instalarea cazanului electric este necesar alegerea unui asemenea loc, care s permit accesul necesar in cazul operrii sau a reviziunilor de service. Distanele minime dintre cazan i un obstacol fix sunt afiate in imagine.
Zonele de instalare Nu este permis instalarea cazanului in spaiile cu van, in bi, spaiile de splat i
29
duuri in zonele 0, 1 i 2 conform STN 33 2135-1. Nu este ins permis nici instalarea in zona 3, in cazul in care exist posibilitatea apariiei unui jet de ap menit pentru curare (de ex. in bile publice, vanele i duurile folosite in coli, fabrici, cluburile de sport, construciile menite pentru uy public etc.). In cazul in care, cazanul a fost instalat in zonele permise, este necesar asigurarea proteciei impotriva electrocutrii, in conformitate cu aceeai norm. Condiii de instalare Conectarea cazanului la conductele de distribuie ale apei de inclzire Terminalele de conectare ale cazanului nu pot fi solicitate de tuburile sistemului de inclzire. Aceasta presupune respectarea exact a dimensiunilor tuturor tuburilor terminale, atat in ceea ce privete inlimea, cat i din punct de vedere al distanei de la perete i a distanei dintre intrrile i ieirile individuale. Racordarea cazanului la sistemul de inclzire se recomand a fi realizat in aa fel incat, in cazul reparaiilor cazanului, s fie posibil evacuarea apei de inclzire doar din cazan. In cazul renovrilor, dispoziiilor de construcie nefavorabile .a.m.d. este posibil conectarea cazanului la sistemul de inclzire prin elemente flexibile (furtunuri), ins intotdeauna doar prin cele menite acestui scop. In cazul utilizrii elementelor flexibile acestea trebuie s fie cat mai scurte, trebuie s aibe protecie impotriva posibilelor defeciuni mecanice sau chimice, trebuie s prezinte fiabilitate (conform datelor productorului) i s fie inlocuite cu unele noi la sfaritul perioadei lor de garanie. Inclzirea prin pardoseal Cazanul RAJA este ajustat la inclzirea apei in sistemele de inclzire prin pardoseal. In acest caz, este necesar conectarea la cazan a termostatului de urgen pentru inclzirea prin pardoseal (nu este parte a livrrii). Termostatul de urgen pentru inclzirea prin pardoseal se conecteaz la terminalul de conectare al cazanului.
30
Presiune de operare in cazan i sistemul de inclzire Presiunea hidraulic (msurat la cazan) a sistemului de inclzire trebuie fie de cel puin 1 bar (corespunde inlimii hidrostatice a apei 10 m). Se recomand meninerea presiunii in intervalul 1 2 bari. Vasul de expansiune al cazanului este de ajuns pentru maxim 90 l de ap de inclzire in sistem (la temperatura de 75 C). Supape termostatice de calorifer In cazul instalrii regulatorului de camer in incperea de referin, in incpere ar trebui s fie cel puin un calorifer fr cap termostatic. Pentru sporirea confortului termic recomandm ca, in incperea unde este amplasat regulatorul de camer, s nu fie pe calorifer capuri termostatice. Curarea sistemului de inclzire Inainte de instalarea unui cazan nou este necesar o curare adecvat a sistemului. In cazul unui sistem mai vechi, este necesar curarea impuritilor de pe fundul caloriferelor, i nu doar a sistemului. In cazul noilor sisteme este necesar eliminarea substanelor conservante, care sunt utilizate de ctre majoritatea productorilor de corpuri de calorifere i evi. In faa cazanului (adic pe eava cu apa de inclzire.care se intoarce) se recomand montarea unui dispozitiv pentru impuriti. Acesta ar trebui situat in aa fel, incat s fie permis golirea lui regulat, fr a fi nevoie de evacuarea unei mari cantiti de ap de inclzire. Acest dispozitiv poate fi combinat cu un filtru, ins filtrul cu sit in sine nu furnizeaz o protecie corespunztoare. Atat fitrul cat i acest dispozitiv trebuie s fie controlate i verificate. Utilizarea antigelului Utilizarea antigelului pentru a menine cazanul in stare de funciune este necesar a fi consultat cu centrul de servicii al firmei Protherm, datorit caracteristicilor acestuia. Este vorba in principal de reducerea transferului de cldur, un volum mare de expansiune, invechirea i mai ales deteriorarea schimbtorilor de cldur ai apei de inclzire.
31
Evacuarea din cazan a apei de inclzire La evacuarea apei din cazan se folosete supapa de evacuare, situat pe eava de intrare a apei de inclzire in cazan. Evacuarea complet a apei din cazan sau din intregul sistem i reumplerea trebuie soluionat prin amplasarea conductelor de completare (evacuare) in locurile potrivite ale sistemului de inclzire. Evacuarea i umplerea apei in sistemul de inclzire iar apoi operaiile urmtoare (dezaerisirea, setarea vasului de expansiune) nu sunt parte a obiectului garaniei cazanului. In cazul in care, exist posibilitatea ingheului ACM in cazan i in conductele de distribuie, este necesar aplicarea msurilor, care vor garanta scurgerea complet a apei.
Condiii de electroinstalare Conectarea la inclzirea electric este condiionat de o aprobare din partea distribuitorului de energie electric local. Solicitantul trebuie s obin o aprobare prealabil cu posibilitatea mririi consumului de energie electric i s solicite un tarif pentru apartamentul cu inclzire electric. La constituirea unei noi inclziri centrale sau la reconstrucia celei vechi, recomandm, ca proiectul s fie executat de ctre un specialist. Conectarea la reeaua i instalaia electric
32
poate fi efectuat doar de ctre lucrtorul specializat cu calificare electrotehnic conform legii nr. 124/2006. Cazanele electrice sunt destinate conectrii permanente la reeaua de distribuie a energiei electrice. In terminalul fix al cazanului electric trebuie fixat echipamentul pentru oprire intreruptorul principal, la care distana dintre contactele deconectate este de cel puin 3 mm la toi polii, in cazul respectrii normelor de funcionare.. Inainte de montare utilizatorul este obligat s ii asigure alimentarea cu energie electric, intreruptorul principal i celelalte ajustri ale propriei instalaii electrice inclusiv revizia lor tehnic i cererea de aprobare a consumului de electricitate Racordarea la o faz Cazanele din seria de putere 6 i 9 kW pot fi eventual racordate i la reeaua electric cu 1 faz, in cazul in care nu este disponibil distribuia la 3 faze. In acest caz este necesar folosirea unei puni de legtur, care este parte a livrrii cazanului. Prin puntea de legtur se conecteaz conductorii la cazan. Inclzirea prin pardoseal Cazanul este ajustat pentru inclzirea apei in sistemele de inclzire prin pardoseal. In acest caz, la cazan este necesar conectarea termostatului de urgen pentru inclzirea prin pardoseal (nu este parte a livrrii). Termostatul de urgen pentru inclzirea prin pardoseal se conecteaz la terminalul de conectarea al cazanului Cazanul este din fabric echipat in mod standard cu clem pe
33
terminalele de conectare pentru termostatul de urgen menit inclzirii prin pardoseal. Inainte de conectare, clema trebuie eliminat. Placa de control a cazanului
34
Descriere Placa de control include elemente de control i display segmentat. Servete la transmiterea informaiilor in placa de control principal a cazanului. Este aplasat sub carcasa panoului de control.
35
Schema el. de racordare a dispozitivelor externe
1 sursa principal de alimentare cu energie el. 2 cazan 3 regulator de camer 4 terminalele pentru legarea in cascad (doar pentru 24 i 28 kW) 5 terminalele senzorului NTC al alimentatorului ACM extern 6 releu de decompresie 7 terminalele senzorului de temperatur exterior 8 terminalele regulatorului de camer
Legenda schemelor electrice 1 terminalele pentru legarea cazanelor in cascad 2 terminalele pentru conectarea senzorului NTC al alimentatorului ACM 3 releu de decompresie 4 terminalele pentru conectarea senzorului de temperatur exterior 5 terminalele pentru conectarea regulatorului de camer 6 placa de control 7 senzorul de temperatur al apei de inclzire 8 senzorul de presiune al apei de inclzire
36
9 panoul de control 10 contactorul 2 11 cleme de conectare ajuttoare N 12 elemente de inclzire 13 blocarea, conectarea termostatului de urgen pentru inclzirea prin pardoseal 14 terminal de conectare 3 230/400 V~, N, PE, 50 Hz 15 s contactorul 1 16 pompa 17 conector pentru legarea supapei motorice 3direcionale 18 termostat de urgen 19 conectarea CMD
37
Schema electric a cazanului 6 (9, 12, 14) K 13
CMD Cazanul este echipat cu un bloc de comutare cu contactor controlat de semnalul CMD (control multiplu de la distan). Dioda CMD semnaleaz comutarea contactorului controlat de semnalul CMD iar prin aceasta i, dac este sau nu cazul aplicrii unui tarif mai mic pentru inclzirea electric. In cazul tarifului redus dioda lumineaz.
38
Legarea cazanelor in cascad In cazul in care puterea cazanului nu acoper pierderile de cldur ale obiectului, este posibil conectarea unei surse adiionale la seria cazanelor 24 i 28 kW. La legarea cazanelor in cascad, aceasta este controlat de ctre un regulator de camer conectat la primul aa numitul cazan de control. Pentru a fi posibil funcionarea aa numitului control al cazanelor in cascad, este necesar conectarea terminalelor 9 i 10 ale cazanului de control cu terminalele 1 i 2 ale unui alt cazan controlat, pe conectorul K8 situat pe placa de control a cazanului. Contactele regulatorului de camer le conectm la terminalele 1 i 2 ale cazanului de control. Atunci cand opereaz dou sau mai multe cazane electrice in cascad, cel de-al doilea cazan electric comut intotdeauna cu o anumit intarziere fa de comutarea cazanului electric precedent.
Releul de decompresie Cu ajutorul releului de decompresie puterea cazanului poate fi controlat, in funcie de starea reelei de distribuie a energiei electrice din obiectul in care este instalat cazanul. La acest tip de control poate fi utilizat de ex. un decompresor trifazat al sarcinii electrice. In practic, cazanul echipat cu un astfel de dispozitiv ii reduce automat puterea la creterea excesiv a consumului de energie (maina de splat, cuptorul, cana electric etc.). La scderea consumului de energie electric, puterea cazanului revine la valoarea necesar. Acest tip de control este
39
utilizat acolo, unde nu este posibil creterea valorii intreruptorului principal al obiectului. Releul de decompresie extern se conecteaz la conectorul K8 situat pe placa de control a cazanului electric la terminalele 5 i 6. O evaluare final a combinaiei cazanului cu dispozitivul extern in scopul reducerii automate a puterii cazanului trebuie efectuat de ctre proiectantul i tehnicianul de service. Intotdeauna trebuie analizat funcia cazanului i a dispozitivului extern luand in considerare funcionarea gospodriei i operarea. Productorul nu este responsabil pentru neajunsurile cauzate de proiectarea necorespunztoare a instalaiei. 1 releul intensitii maxime (releu de decompresie) 2 ieire contact fr tensiune 3 intreruptorul alimentatorului principal 4 alimentarea pentru releu 5 conectarea la conectorul K8 (terminalele 5 i 6) al cazanului electric 6 cazanul electric 7 conectarea la terminalele U, V, W, N, PE cazanului electric 8 comutatorul cazanului electric 9 intreruptorul cazanului electric.
Transformarea cazanului pentru funcia de inclzire a apei calde Cazanele electrice RAJA v.13 pot fi conectate cu alimentatoarele ACM cu inclzire indirect PROTHERM seria B60Z, B100 MS, B100Z, B200S, B200Z i B120S. Comunicarea dintre cazan i alimentator trebuie s fie realizat cu ajutorul senzorului NTC, care se va conecta la conectorul K8 situat pe placa de control a cazanului (vezi schema el. a cazanului, obs. 2). In scopul asigurrii unei funcionri corecte a cazanului i a alimentatorului, este necesar utilizarea setului de
40
conectare 0020015570 livrat de firma PROTHERM. Terminalele supapei motorice 3direcionale se conecteaz la conectorul K2 situat pe placa de control a cazanului.
1 alimentatorul ACM 2 schimbtorul alimentatorului 3 supapa de inchidere 4 ieirea ACM 5 element de separare 6 supapa de inchidere 7 cazanul electric 8 supapa motoric 3direcional 9 motorul supapei 3direcionale 10 intrarea apei reci 11 supapa de siguran a ACM cu clapet de reinere 12 clapeta de reinere (trebuie s fie montat in sensul fluxului ACM) Procedura de instalare: Instalai senzorul de temperatur in alimentatorul apei calde, in cazul in care nu este deja echipat cu el. La inserarea senzorului in cadrul alimentatorului avei grij la respectarea adancimii inserrii, care este menionat in documentaia alimentatorului. Conectai conductorii senzorului NTC la terminalul cazanului K8 situat pe placa de control a cazanului . Conectai conductorii supapei motorice 3direcionale la conectorul K2 situat pe placa de control a cazanului vezi placa de control.
41
Bibliografie
Bazil Popa i colab. Manualul inginerului termotehnician (MIT), vol. 3, Editura Tehnic, 1986 Karl Schrder Centrale termice de mare putere (traducere din limba german), vol. 3, Editura Tehnic, Bucureti, 1971 C. Mooiu Centrale termo i hidroelectrice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1974 Cornel Ungureanu Generatoare de abur pentru instalaii energtice, clasice i nucleare, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978 Ioan Laza .a. Echipamente i instalaii termoenergetice, Editura Orizonturi Universitare, Timioara, 2004, ISBN 973-638-175-7