ficiune; Liviu Rebreanu, autorul din spatele cortinei; Ficiune sau nu Papirus.Pergament.Hrtie !dev"r si adev"r artistic
Papirusul este un material asemntor cu hrtia, produs din planta Cyperus papyrus, pe care se scria n antichitate, n special n Egipt. 2 Pergamentul este o piele de animal prelucrat special pentru a se putea scrie pe ea. A fost folosit odinioar, n loc de hrtie. Hrtia este un material plan i sub ire, avnd ca element esen ial suprafa a sa pe care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult mai mari dect grosimea sa. Fic iune lat. fictio, !nscocire"# este pre$entarea a ceva imaginar, care nu are numai o rela ie ndeprtat, vag cu realitatea, este ceva nesigur care s%ar fi putut ntmpla aievea.
arele romane ale literaturii romne, de e&emplu' ,,(on), ,,*adurea span$uratilor) , ,,Adam si Eva) , opere ale lui +iviu ,ebreanu, gravitea$ n -urul unui smbure de adevr, iar noi, cititorii savurm fructul si n momentul n care a-ungem la smbure l aruncm fr a%i oferi nici cea mai scurt privire ,care s tre$easc in noi interes.Cea mai plau$ibila definitie pe care as putea sa o afirm in legatura cu literatura este aceea ca autorii prefera sa ofere o straie de sarbatoare unei persoane sau unei intamplari pe care a va$ut%o intr%o $i o obisnuita si care povestita cu o sinceritate profunda risca sa nu atraga curio$itate si interes din partea citittorului. (n alta ordine de idei, lucrurile fac parte din realitate, dar sunt pre$entate diferit in functie de imaginatia bogata a autorului.Cu toate acestea, as dori sa pun accentul asupra intrebarii' Literatura e sau nu o minciuna frumos conturata . Ei bine, ca i o masc, literatura ascunde i arat n acela i timp. /isimulea$ i deopotriv etalea$ adevruri despre fiin a uman ntr% un mod specific. E gre it s cutm numai idei ntr%o oper literar, dar cred c nici scriitura singur nu d valoare unei cr i. 0tilul, construc ia, persona-ele, plus mi$a pe anumite valori estetice i umane dau msura unei adevrate literaturi. Literarul este ambiguu, inefabil, imposibil de locali$at i fi&at, ca i electronii care gravitea$ n -urul protonilor ' sunt, n acela i timp, pretutindeni n cuprinsul unei crea ii literare. /aca e sa privim literatura din punct de vedere al definitiilor, am constata ca literatura este este arta compo$i iilor scrise. 1ermenul de 2literatur2 are diverse sensuri, n func ie de u$ul acestuia. 3n linii mari, poate desemna orice nregistrare simbolic, cuprin$nd totul de la imagini i sculpturi la scrisori. 4n n eles mai concentrat ar fi doar te&tul compus din litere sau simboluri precum hieroglife egiptene. 4n sens chiar mai condensat este acela a unui te&t cu form fi$ic, precum hrtia sau alt form portabil, e&clu$nd inscrip iile sau mi-loacele media digitale. 0avantul i 5 filosoful musulman (mam 6a7far al%0adi8 9:2%9;< d.=r# define te 2literatura2 astfel' 2+iteratura este ve tmntul pe care cineva mbrac pe ceea ce scrie sau spune astfel ncat s par mult mai atractiv2, adugnd c literatura este o bucat din via , creia i%a fost dat o direc ie i n eles, o interpretare artistic a lumii n func ie de observatorul acesteia. >recvent, te&tele fac literatura s traverse$e aceste grani e. >ormalistul rus ,oman 6a?obson define te literatura ca fiind 2violen organi$at pentru un discurs banal2, eviden ind ndeprtarea literaturii de vorbirea de $i cu $i. *ove tile ilustrate, te&tele mari, picturile rupestre i implicit monumentele, toate n acela i timp sau pe rnd au lrgit grani ele 2literaturii2.@ihai >loarea, profesor romn, define te astfel' 2art al crei mi-loc este cuvntul scris. 3n sens curent, repre$int totalitatea operelor scrise ntr o limb sau n toate limbile# cu valoare estetic. 3n sens restrns, mai ales n formularea !literatur de specialitate), repre$int totalitatea lucrrilor publicate ntr%un domeniu, bibliografia necesar aprofundrii unei probleme2.Aamenii pot percepe o diferen ntre 2literatur2 i cteva forme cunoscute de proiecte scrise. 1ermenii 2fic iune literar2 i 2merit literar2 au a-utat mereu la diferen ierea celor dou proiecte individuale. /e e&emplu, aproape to i litera ii percep lucrrile lui Charles /ic?ens ca fiind 2literatur2, iar unii critici sunt de prere c lucrrile lui 6effrey Archer sunt nedemne de apartenen a la 2literatura engle$2. Criticii pot e&clude lucrri din 2literatur2, pe motive de nivel slab sintactico%gramatical, povestii necursiv, necredibil sau fr sens, sau persona-e nepotrivite sau neconvingtoare. i unele categorii de fic iune precum romanele tiin ifico%fantastice sau de dragoste pot fi e&cluse din 2literatur2. Adat cu apari ia unor forme de modernism mai mult sau mai pu in radical, unii autori au scris n mod inten ionat lucrri uneori total mpotriva ideii de 2literatur2# care s contravin standardelor impuse de critici. Ceea ce mult lume nu Btie e c de la realitate la ficCiune mai e doar un pas.(ntre biografia unui autor si opera literara creat de acesta se pot face multiple cone&iuni. Aceste legturi le putem face cu uBurinC Bi ntre biografia lui +iviu ,ebreanu si operele sale. D iviu ,ebreanu s%a nscut la 29 noiembrie 1EE< fiind primul din cei 1D copii ai nv torului Fasile ,ebreanu i ai +udovici. 3n tinere e, mama era pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant" pe scena Gecleanului de ba tin. Ambii prin i constituie modelele familiei =erdelea care apare n "Ion", "Rscoala", "Gorila",etc.3n anul 1EEH familia ,ebreanu s%a mutat n comuna @aieru, pe valea 0ome ului. *otrivit afirma iei scriitorului' ) n Maieru am trit cele mai frumoase i mai fericite zile ale vie ii mele. Pn ce, cnd s mplinesc zece ani, a trebuit s mer la !sud, la liceu."3n scrierile sale de sertar, la nceput n limba maghiar, i apoi n limba romn, multe amintiri din copilrie aduc pe oamenii acestor locuri n prim%plan. /e i locali$ate n imaginarul *ripas identificat de cercettori cu *rislopul n care ,ebreanu a locuit mai tr$iu#, unele episoade din romanul "Ion" au < pstrat cadrul toponimic i onomastic al @aierului #uibul visurilor, cum mai este intitulat ntr%una din povestirile publicate de scriitor#.A urmat n anul 1EH< dou clase la Iimna$iul grniceresc din Jsud. 3n 1EH9 s%a transferat la coala de bie i din Gistri a $"Pol%ri fiu is&ola"', unde a urmat nc trei clase.3n anul 1EHE, ndrgostit fiind, liceanul de clasa a (F%a, scrie "ntia i ultima poezie" . >ascinat de o tnr actri dintr%o trup ambulant ungureasc ingenua trupei, de care m%am ndrgostit nebune te#, scrie un vodevil dup modelul celui v$ut. @ai tr$iu, aflat n Gudapesta, cultivat, fr succes, acela i gen dramatic.3n 1H:: a nceput s urme$e coala ,eal 0uperioar de =onve$i din 0opron Kdenburg, n nord%vestul 4ngariei, lng grani a cu Austria#. +a sfr itului anului (, a ob inut calificativul "eminent". Ca i la Gistri a, a manifestat o nclina ie deosebit pentru studiul limbilor strine. +a Gra ov, a aprut povestea Armeanul negu tor i fiul su Iherghel, folclor prelucrat de Fasile ,ebreanu ntr%o colec ie pentru copii#. 3n 1H:2, dup abateri de la regulamentul colii, a fost retrogradat din func ia de chestor. +a sfr itul celui de%al doilea an de coal real, a primit doar distinc ia simpl. 3n cel de%al treilea an a pierdut i distinc ia simpl, din cau$a mediei sc$ute la "purtare". /in 1H:5 pn n 1H:; a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Gudapesta de i s%a sim it atras de medicin, ale crei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui ,ebreanu#. /in nou, n primul an, a primit distinc ia de eminent.+a 1 septembrie 1H:; a fost reparti$at ca sublocotenent la regimentul al doilea de honve$i regali din Iyula, n sud%estul 4ngariei. Aici, pe lng ndeletniciri ca$one, ,ebreanu a avut numeroase preocupri literare' lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. 3ntre scriitorii e&cerpta i au fost clasici france$i, ru i, germani, italieni, engle$i, unguri. +a Gudapesta i Iyula a scris i transcris cinci povestiri, n limba maghiar, din ciclul (zam%rl)tra $(cara marilor', satire cu caracter antica$on volum nepublicat#. 0ub presiunea unor ncurcturi bne ti, a fost for at s demisione$e din armatL n prealabil, scriind n "arest la domiciliu", s%a hotrt s se dedice literaturii 6ournal%ul surprinde acest moment#.+a 1 noiembrie 1H:H a debutat n presa romneasc' la 0ibiu, n revista Luceafrul, condus de A. Ioga i A. 1sluanu, a aprut povestirea #odrea $Glasul inimii'. 3n aceea i revist, ,ebreanu a mai publicat nuvelele *filire 1< decembrie 1H:E#,Rfuial 2E ianuarie 1H:H# i !evasta 1; iunie 1H11#.A nceput un nou -urnal de lector $(picuiri', aplecndu%se n mod deosebit asupra paginilor de critic i istorie literar din Fia a romneasc, apar innd, mai ales, lui Iarabet (brileanu. A revenit asupra amintirilor din copilrie, scrise la Iyula, de data aceasta sub influen a lui Creang. A ncearcat s traduc dup o versiune german, ; romanul Rzboi i pace de 1olstoi.3n traducerea lui, revista ara noastr a publicat poemul Moartea oimanului de @. Ior?i. /in *rislop i%a trimis o scrisoare lui @ihail /ragomirescu, propunndu%i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela Mna prima variant a nuvelei Acrotitorul#, sub influen a lecturilor din Anton *avlovici Cehov.+a D aprilie 1HDD fiind grav bolnav, s%a retras la Falea @are, fr s mai revad vreodat Gucure tiul un control radiologic a semnalat, nc din ianuarie, opacitate suspect la plmnul drept#. +a 9 iulie ,ebreanu scria n 6urnal' "Perspective pu ine de salvare, dat fiind vrsta mea, c+istul din plmnul drept, emfizemul vec+i i bron ita cronic."+a 1 septembrie 1HDD la Falea @are, a ncetat din via la vrsta de <H de ani. *este cteva luni a fost deshumat i renhumat la Cimitirul Gellu din Gucure ti.
9 e 1D august 1H19, autorul termin prima versiune a romanului Ion. 3n noiembrie 1H1H ncepe s transcrie romanul Ion. *e data 2: noiembrie 1H2:, M Apare romanul Ion, prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian n timpul vie ii scriitorului, va fi retiprit n 1H21, 1H25, 1H2<, 1H29, 1H5:, 1H5H, 1HD1, 1HD5. ,omanul poart subtitlul ,lestemul pm-ntului, blestemul iubirii. Academia ,omn i acord pentru romanul Ion prestigiosul *remiul Jsturel%=erescu. In centrul actiunii sta persona-ul (on #$on %&i trage originea dintr'o scen" pe care am v"(ut'o acum vreo trei decenii. )ra o (i de %nceput de prim"var". P"mntul *ilav, lipicios. $e&isem cu o pu&c" la porumbei s"lbatici. Hoin"rind pe coastele dimpre*urul satului, am v"(ut un "ran, %mbr"cat %n straie de s"rb"toare. )l nu m" vedeaDeodat" s'a aplecat &i a s"rutat p"mntul. L'a s"rutat ca pe o ibovnic"+ Liviu Rebreanu,. , taran sarac care vrea sa aiba repede mult pamant. =otararea lui (on , biatul IlanetaBului, -.asile Rebreanu era bine atras de b"utur" si, %n /0/1, a murit, l"s%nd'o v"duv" pe Ludovica, care, mai trebuia s" aib" gri*" de ultimii trei copii minori, pe care voia s"'i aduc" la profesiuni sigure si onorabile , de a o lua la -oc pe Ana, la hora de duminic din satul *ripas - De i locali(ate %n imaginarul Pripas -identificat de cercet"tori cu Prislopul %n care Rebreanu a locuit mai tr(iu,, unele episoade din$on au p"strat cadrul toponimic i onomastic al 2aierului - 3uibul visurilor, cum mai este intitulat %ntr'una din povestirile publicate de scriitor). cea bogata, desi o place pe >lorica cea saraca, marchea$a inceputul conflictului. Fenirea lui Fasile Gaciu, tatal Anei, si confruntarea verbala cu (on, pentru ca sarantocul umbla sa%i ia fata promisa altui taran bogat Ieorge Gulbuc, constituie intriga romanului. ,usinea pe care Fasile i%o face la hora, in fata satului, va starni dorinta de ra$bunare a flacaului, care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului, lasand%o pe Ana insarcinata pentru a obtine pamantul ca $estre.(on il fortea$a astfel pe Fasile Gaciu sa accepte casatoria. +a nunta cu Ana, (on isi da seama ca tot pe >lorica o iubeste. (n plus, el nu%i cere acte socrului pentru pamantul % $estre, si simtindu%se inselat, incep bataile si drumurile Anei de la (on la Fasile. *reotul Gelciug E media$a conflictul dintre (on si Fasile, in care !biata Ana nu este decat o victima tragica2. 0inuciderea sotiei nu%i tre$este regrete sau constiinta vinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in *etrisor, fiul lor, nu vede decat garantia proprietatii pamanturilor. Jici moartea copilului nu%l opreste din drumurile lui dupa >lorica, maritata acum cu Ieorge, astfel ca de$nodamantul este previ$ibil. Ieorge il omoara pe (on si este arestat, >lorica ramane singura, iar averea lui (on revine bisericii.(n celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator-.asile Rebreanu -n. /456 d. /0/1,, este tat"l pro(atorului Liviu Rebreanu.)ste numit inv""tor %n Prislop.7n romanele lui Rebreanu a fost prototipul %nv" "torului Herdelea., .pentru autoritate in sat este defavorabila celui din urma. El are familie' sotie, un baiat, poetul visator 1itu, si doua fete de maritat, dar fara $estre, +aura si Ihighi. (n plus, casa si%o $idise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. Cum relatiile dintre ei se degradea$a, pornind de la atitudinea lor fata de faptele lui (on, invatatorul se simte amenintat. @arturisirea lui (on ca invatatorul i%a scris -alba determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro%ungare si problemele sale de constiinta nationala. Accepta inutil compromisul, votandu%l pe candidatul maghiar la alegeri.*reotul Gelciug este un caracter tare. ,amas vaduv inca de tanar, se dedica total comunitatii. Fisul sau de a construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu petrecerea poporului prile-uita de sfintirea bisericii. ncepe prima versiune integral a romanului Pdurea sp-nzura ilor pe care o va termina la 29 iunie 1H22. 3ntre < iulie 19 noiembrie 1H22 va ranscrie romanul Pdurea sp-nzura ilor . Apare Pdurea sp-nzura ilor . Cartea va primi 2@arele premiu al romanului2. 2are parte din operele lui Liviu Rebreanu sunt inspirate de diverse persona*e sau locuri de care s'a b"tut scriitorul de'a lungul vieii. )ste &i ca(ul romanului 8P"durea 9pn(urailor+, la care a lucrat %ntrerupt timp de patru ani, &i care a fost inspirat tocmai de e:ecuia fratelui s"u )mil, aflat pe front. !0pn$urarea fratelui meu, ofiCer n armata austro%ungar, la IhimeB, ca !de$ertor), de ctre unguri mi%a sugerat ideea *durii 0pn$uraCilor. Fi$iunea tragic a !pdurii) mi%a fost inoculat de o serie de fotografii trimise de Cehoslovacia la +iga JaCiunilor, fotografii ce repre$entau pdurile !trdtorilor de patrie), cehoslovaci spn$uraCi de armata austro%ungar pentru !trdare) M pentru iubirea patriei lor adevrate,) /rama lui Emil ,ebreanu ncepe n 1H19, cnd regimentul su este trimis s lupte pe frontul romnesc. 3n 12%15 mai 1H19, Emil este acu$at de crim, de de$ertare Bi H spiona-, fiind condamnat la moarte. Cu o sear nainte s fie acu$at a prsit infirmeria brig$ii, unde, se pare i se stabilise domiciliu obligatoriu, cu intenCia s treac linia frontului. 0entinCa este comunicat printr%un ordin al generalului Narg, nume pe care l Bi foloseBte +iviu ,ebreanu n romanul *durea 0pn$uraCilor.Emil este e&ecutat prin spn$urtoare la IhimeB% *alanca n data de 1D mai. +iviu ,ebreanu afl de moartea fratelui su abia doi ani mai tr$iu, n 1H1H, chiar n anul n care ncepe o prim redactare a romanului *durea 0pn$uraCilor, roman pe care%l avea n minte nc de cnd fratele su i trimitea scrisori n care i descria atmosfera de pe front. /e asemnea, la fel ca cele doua romane pre$entate, romanul ,,Adam si Eva) repre$inta o intamplare , o trire, o amintire a autorului care este transpus in planul ficCional.,omanul tratea$a mitul reincarnarii, conform caruia sufletului omului isi alege un trup de 9 ori pana va a-unge la purificare. 1oata aceasta purificare consta, in romanul lui ,ebreanu, in gasirea sufletului pereche, adica implinirea pe parte sentimentala #Prete:tul romanului Adam si Eva e scena traita prin septembrie /0/4, la $asi. Pe strada Lapusneanu, pe o rapaiala de ploaie, am intalnit o femeie cu umbrela. Din departare m'au uimit oc;ii ei ver(i, mari, parca speriati, care ma priveau cu o mirare ce simteam ca trebuie sa fie in oc;ii mei. Femeia mi se parea cunoscuta, desi imi dadeam perfect seama ca n'am mai va(ut' < niciodata. Din toata infatisarea ei intelegeam ca si ea avea aceeasi impresie. !m trecut privindu'ne cu bucurie si curio(itate, ca si cand ne'am fi reva(ut dupa o vremem indelungata. =u ne'am oprit insa, desi am fi dorit amandoi. >mbrela ii alunecase intr'o parte. Din figura ei totusi n'am retinut decat oc;ii si mai mult privirea. Dupa ce am facut cativa pasi, mi'a parut rau ca nu m'am oprit si am intors capul. Facuse si ea aceiasi miscare, indemnata, desigur, de acelasi imbold. Pe urma a disparut pentru totdeauna!ceasta este scena. )ra primul ca( pentru mine de acel de*a vu, despre care vorbesc teosofii si toti adeptii mistici ai reincarnarii. 2a simteam fericit si miscat.-,9e (ice ca omul numai cand imbatraneste incepe sa'si puna intrebari asupra inceputului si sfarsitului. Daca e asa, eu am inceputr sa imbatranesc foarte de timpuriu$n orice ca(, mie, mie din tot ce'am scris pana acum, Adam si Eva mi'e cartea cea mai draga. Poate pentru ca intr'insa e mai multa speranta, daca nu c;iar mangaiere, pentru ca intr'insa viata omului e deasupra inceputului si sfarsitului pamantesc, in sfarsit, pentru ca Adam si Eva e cartea ilu(iilor eterne+ 1: Am ales , aBadar, un autor cunoscut Bi ndrgit de foarte mulCi cititori, pentru a putea ilustra pe ba$a celor mai cunoscute opere ale acestuia trecerea de la realitate la ficCiune, de la profan la sacru si pentru a putea face cone&iuni intre biografia autorului Bi creaCia centrat pe fundalul adevrului.Ca s conclu$ione$,in spatele definiCiilor BtiinCifice ale literaturii, ale realitCii si ale ficCiunii, st vi$iunea autorului asupra lumii n care cuvntea$./in punctul meu de vedere, literature este o minciuna verosimil , plcut conturat, care ,,ascunde) adevruri , accesibile de altfel tuturor. 3ntocmit de' =aidu @ihaela% Jorina Clasa a%Oa ( , CJ0 11
P /(C1(AJA, /E 1E,@EJ( +(1E,A,( de Mihaela Marin, Carmen Nedelcu *Rmanul rmnesc !n interviuri, Aurel 0asu, @ariana Fartic @inerva, 1HEE *"criitri rmni din seclul ##$ 1udor Fianu, editura @inerva 1H9H *Istria literaturii rmne, (. JegoiCescu, editura @inerva 1HH2 * Papirus$ pergament$hartie$ (oana Costa, editura =umanitas *%iviu Re&reanu$ '(urnal' * ))).)i*ipedia.rg 12 15