Tema de proiect

Sa se proiecteze un complex zootehnic ce va cuprinde cel putin patru pavilioane

( zone). Zona de productie, care da si specificul complexului va avea dimensiunile :
30.30x 11.60 m.
Piese scrise
1. emoriu tehnic care va cuprinde pe lan!a descrierea situatiei existente si a
situatiei proiectate si datele de prezentare din teren "
#. $re%terea %i exploatarea caprinelor :
#.1. &ate !enerale "
#.#. 'lemente constructive ale adapostului "
#.3. (luxul tehnolo!ic "
#.).*roduc+ia de lapte %i carne.
3. $alculul termotehnic pentru evitarea pierderilor de caldura pentru pavilionul de
productie.
Piese desenate
1. *lanul de zonificare al complexului "
#. Sectiune transversala si lon!itudinala pentru zona de productie.
1
1.MEMORIU TEHNIC
Situaia existent i situaia proiectat
*rin tema de proiectare s,a solicitat proiectarea unei !erme de caprine.
-erenul pe care se va amplasa crescatoria de caprine este situat in intravilanul
comunei -opraisar,municipiul $onstan+a si are urmatoarele vecinatati :nord,parcela
./301, sud, pa1i%te, est, parcela . /201,vest, drum comunal..ccesul la teren se fece din
drumul comunal proiectat la partea de vest a fermei.
-erenul se afl3 vecin3tate culturilor pentru fura1e %i a pa1i%tilor.
$onform planurilor cadastrale terenul este aproximativ plat,f3r3 denivel3ri
ma1ore %i 4un pentru fundare.
*e terenul de amplasament exista retele de ap3 pota4il3,canalizare, telecomu,
nica+ii si electrice.
5n conformitate cu normativul *1000#00), o4iectivul se va realiza pentru zona
seismica 6 ' 7 cu perioada de colt - c 8 0.9 s %i accelera+ia terenului a g 8 0.16 cm0s
#
cu prevederile antiseismice specifice pentru structuri de 4eton armat si structuri mixte "
construc+ia este de cate!oria 6 & 7, construc+ie de importan+3 redus3 si are clasa de
importan+3 5:,construc+ie de importan+3 redus3.
;a intocmirea proiectului s,au respectat cerintele de prevenire si stin!ere a
incendiilor conform normelor *.S.5., <.=.>.69?01//? " ordin .5.@>.9/101//?.
'xecu+ia lucr3rilor se va Ancepe numai dup3 eli4erarea autoriza+iei de construire
eli4erat3 de *rim3ria unicipiului $onstan+a , comform le!isla+iei An vi!oare. Bn timpul
execu+iei construc+iei propuse nu vor fi afectate de nici un fel domeniul pu4lic sau alta
propriet3+i particulare.
"ate i indici rea#i$ai %
Suprafata terenului : S t 8 #200 mp"
Suprafa+3 construit3 existent3 S c 8 0 mp "
Suprafa+3 construit3 propus3 : S c 8 1#/0 mp "
Suprafa+3 construit3 desf3%urat3 : S d 8 1#/0 mp "
*rocent de ocupare al terenului *C- existent 8 0.00D
$oeficient de utilizare al terenului $E- existent 8 0
*rocent de ocupare al terenului *C- propus 8 21.6 D
$oeficient de utilizare al terenului $E- propus 8 0.216
&in punct de vedere !unctiona# ferma de caprine este compusa din :
,zona de productie , S 8 321.)? mp "
,padoc F S8 )2).20 mp "
,l3pt3rie F S 8 16 mp"
, camer3 de fri!, S 8 16 mp"
#
, minia4ator F S 8 16 mp"
, piel3rie F S 8 1# mp"
, vestiare F S8 1# mp"
, serviciu administrativ F S 8 3# mp"
, punct de efectuare a tratamentelor F S 8 16 mp,
, locuin+e F S 8 20 mp"
, filtru sanitar F S 8 #0 mp"
, parcare F S 8 9# mp"
, parc fura1er F S 8 1)).#0 mp"
, camer3 de Antre+inere utila1e F S 8 20 mp"
, alimentare cu ener!ie electric3 F S 8 / mp"
, 4aie pentru dezinfec+ia caprinelor F S 8 1? mp"
, platforma de de1ec+ii F S 8 )2 mp.
Valoarea estimativ a lucrrilor este de #66.9?),00 >C@, echivalent a 96.##)
'uro( calculat pentru un curs de 1'ur 83.2 >oni ), adica cca.3/9'uro 0mp .

3
&.CRE'TERE( 'I E)P*O(TERE( C(PRINE*OR
&.1."(TE +ENER(*E
5n >omGnia se cresc dou3 rase de caprine, rasa Carpatin r3spGndit3 An toat3 +ara
%i rasa (#, de -anat, AntGlnit3 mai frecvent in zona de vest a +3rii.
>.S. $.>*.-5@H, care este cea mai veche %i mai r3spGndit3 ras3 de capre din
>omGnia,de+inGnd o pondere de cca. ?0D din efectivul total de caprine, provine din rasa
*risca %i este primitiv3, rustic3, dar cu o rezisten+3 deose4it3. >asa este foarte hetero!en3
din punct de vedere al culorii ( ro%cat3, al43, nea!r3,precum %i multe 43l+3turi).
>asa $arpatin3 are exteriorul caracteristic animalelor tardive,are talie mi1locie, corp
alun!it, mase musculare sla4 dezvoltate.$oarnele sunt prezente la ma1oritatea indivizilor
din am4ele sexe, fiind mai dezvoltate Ans3 la masculi. Bnveli%ul pilos este alc3tuit din p3r
(60

fine+e, 10,30 cm lun!ime) %i puf ( 10,1/

fine+e %i #.2,3.2 cm lun!ime).

=reutatea corporal3 la na%tere este #.2,).0 I!, An func+ie de num3rul de iezi o4+inu+i, iar
!reutatea adul+ilor este de 20,60 I! la mascul %i 32,)3 I! la femele.
$aprele sunt foarte mo4ile, cu un pronun+at instinct matern %i de ap3rare. &e%i se
caracterizeaz3 printr,o mare vioiciune ele sunt An !eneral animale 4lGnde %i u%or de
st3pGnit. $aprele pot convie+ui forte 4ine cu oile, atGt An timpul p3%unatului cGt %i An
timpul sta4ula+iei.
$re%terea caprinelor necesit3 investi+ii reduse %i asi!ur3 realizarea unei
producti.iti mari/ cu o renta,i#itate ridicat i imediat.
$re%terea caprinelor reprezint3 multiple avanta1e, datorit3 diversit3+ii produselor
care se o4+in, a valorii nutritive %i economice superioare a acestor produse, precum %i a
unei deose4ite capacit3+i de adapta4ilitate la condi+ii mai aspre de clim3,relief, An cazul
unei ve!eta+ii s3r3c3cioase %i a a capacit3+ii de Anmul+ire rapid3, datorit3 fecundit3+ii +i
prolificit3+ii ridicate.
Producia de #apte reprezint3 cea mai important3 produc+ie ce se o4+ine de la
capre datorit3 capacit3+ii mari lacto!ene %i a compozi+iei chimice, care Al situeaz3 Antre
laptele de vac3 %i cel de oaie.Spre deose4ire de laptele de vac3, laptele de capr3 este mult
mai 4o!at An calciu, fosfor, co4alt %i o serie de vitamine (J1,J6,J1#,$), avGnd propriet3+i
antianemice %i antihemora!ice.
;aptele de capr3 este apreciat ca un aliment s3n3tos care nu se infecteaz3 cu
4acilul tu4erculozei, motiv pentru care este indicat pentru hr3nirea 4olnavilor cu
afec+iuni pulmonare %i a copiilor afla+i An diferite stadii de rahitism.
Producia de carne, de%i de+ine o pondere mei redus3,totu%i, An condi+iile actuale
de cre%tere rapid3 a popula+iei pe !lo4, a prelun!irii duratei vie+ii omului, a ridic3rii
nivelului de trai, a cre%terii necesarului de protein3 animal3, ea reprezint3 un interes
deose4it. .cest produs se poate o4+ine de la toate rasele de caprine, fiind consumat atGt An
+3rile dezvoltate economic, cGt %i An +3rile An curs de dezvoltare.'ste preferat3 carnea de
ied, care este considerat3 superioar3 or!anoleptic fa+3 de carnea de miel.
$re%terea caprinelor este o activitate economic3 important3 %i datorit3 celorlante
produse realizate, cum sunt pielea %i p3rul.
)
Pie#ea o4+inut3 de la aceast3 specie este de foarte 4un3 calitate, avGnd o dura4ilitate
sporit3 comparativ cu cea de la ovine, din ea o4+inGndu,se valoroase produse de
marochin3rie.
.lte produse ca p3rul, puful sau lGna, de%i au o valoare de Antre4uin+are deose4it3,
actualmente au contri4u+ie economic3 mai redus3.
*entru cre%terea %i exploatarea caprinelor sunt necesare ad3posturi An +ara noastr3,
datorit3 temperaturilor prea mari vara %i prea mici iarna, precipita+iilor a4undente din
unele re!iuni, precum %i pentru cre%terea iezilor pGn3 la vGrsta An+3rc3rii.
En ad3post tre4uie s3 confere An primul rGnd condi+ii optime atGt de microclimat,
cGt %i ca suprafa+3 de cazare, astfel AncGt s3 dea posi4ilitatea exprim3rii Antre!ului
poten+ial productiv al caprinelor.
0actorii de microc#imat :
1. :olumul de aer necesar : capre cu iezi %i +api, 3,2m
3
0cap " tineret caprin, 1,#m
3
0cap "
#. $oeficient de luminozitate : iluminare natural3, 10#0 (raportul Antre suprafa+a
ferestrelor %i suprafa+a pardoselii) " iluminare artificial3, 1.# K0m
#
"
3. :iteza curen+ilor de aer la nivelul animalelor : maxim3,0.3 m0s "optim3, 0.1,0.3
m0s "
). Emiditatea relativ3 : minim3,60D " maxim3,92D "
2. -emperatura interioar3 :
, compartiment pentru f3t3ri : min.?
0
$ " max.19
0
$ " optim3,10,12
0
$ "
, compartiment pentru tineret : min.9
0
$ " max.19
0
$ " optim3,?,1#
0
$ "
6. (actorii nocivi admi%i An compozi+ia aerului An ad3post :
, gaze nocive : 4ioxid de car4on,max .3D " amoniac,max.0.0#6D " hidro!en
sulfurat,max 0.01D "
, pulberi sedimentate, su4 30!0m
#
030 zile "
, microorganisme, su4 #200000m
3
.
.ce%ti factori nocivi au influen+e ne!ative asupre st3rii de s3n3tate %i implicit asupra
produc+iilor %i pot fi men+inu+i An limitele admise prin asi!urarea unui a%ternut curat %i
uscat, printr,o ventilatie corespunz3toare %i prin realizarea unor ad3posturi adecvate ca
m3rime exploata+iilor mici %i mi1locii.
Supra!aa optim de ca$are An ad3posturi se sta4ile%te dup3 cate!oria de caprine: pentru
capre adulte,1.2 m
#
0cap " capre !estante,1.2 m
#
0cap "pentru iezi la An!r3%at, 1 m
#
0cap " tineret caprin, 1.# m
#
0cap " +api pentru reproduc+ie, 4oxe individuale de # m
#
.
En alt factor deose4it de important An construc+ia ad3posturilor Al reprezint3
orientarea i amp#asarea acestora.
*entru asi!urarea factorilor normali de microclimat ad3postul tre4uie s3 se amp#asa$e cu
latura lon!itudinal3 contra direc+iei vGnturilor dominante, de re!ul3 cu padocul An partea
sudic3 %i ap3rate pe cGt posi4il Ampotriva vGnturilor din zon3 de c3tre formele de relief.
(orma adecvat3 a ad3posturilor pentru caprine este cea dreptun!hiular3, Anchise (specia
caprin3 este mai sensi4il3 la fri! spre deose4ire de ovine) %i se vor orienta cu axul
lon!itudinal pe direc+ia @@',SS:.
2
&.&. E*EMENTE CONSTRUCTI1E (*E ("2POSTU*UI
.d3postul va avea form3 dreptun!hiular3 cu dimensiunile 30.30x 11.60m, re!im
de An3l+ime parter, An3l+imea peretelui #.20m %i An3l+imea la coam3 ).#0m.
0undatia3 continu3 din 4eton armat , avGnd talpa situat3 la o adGncime de ?0 cm " de
asemenea funda+ia se va ridica de la nivelul solului pe o Anal+ime de #0 cm pentru a ap3ra
pere+ii exteriori Ampotriva infiltr3rii apei An sol, a apei interioare %i a lichidelor ce se
formeaz3 An ad3post "
Pardosea#a, deoarece prin pardoseal3 se pierde cca. 12D din c3ldura din ad3post, aceasta
se va ridica cu cel pu+in #2 cm deasupra solului %i tre4uie s3 fie izolat3 cu materiale
carespunz3toare.
5zolarea se execut3 eliminGndu,se mai AntGi stratul ve!etal dup3 care se niveleaz3 %i se
teseaz3 terenul peste care se a%eaz3 An straturi su4+iri de cca 2 cm materiale izolante
(4alast , pietri%, nisip) , dup3 care se acoper3 cu paie, care se Amprosp3teaz3 periodic ca
a%ternutul s3 fie uscat, cald, elastic %i nealunecos.
Structura de re$isten se va realiza din zid3rie portant3 din J$. %i stGlpi%ori din 4eton
armat a%ezati la distan+a de 2 m, inchiderea perimetral3, iar la interior vor fi utiliza+i popi
din lemn cu diametrul de 12 cm a%eza+i tot la 2 m distan+3.
Suprafa+a pere+ilor se va nivela prin tencuire cu mortar de var, peste care se va aplica un
finisa1.
(coperiu# va avea urm3toarele p3r+i componente: %arpant3 din lemn, folie anticondens,
termoizolatie si Anvelitoare din pl3ci ondulate de az4ociment. Strea%ina se prevede cu
1!hea4uri %i 4urlane de scur!ere.
:entilarea Anc3perii, precum %i iluminatul natural se vor realiza prin intermediul
ferestrelor aplicate pe cele dou3 laturi lun!i ale ad3postului. Bn3l+imea de la pardoseal3 la
mar!inea inferioar3 a ferestrelor este de 1.30 m.
E%ile vor fi suficient de Analte %i lar!i pentru a permite aprovizionarea cu fura1e,
evacuarea !unoiului %i accesul animalelor An padoc.
=olurile pentru ferestre %i u%i prev3zute An pere+ii de Anchidere vor fi m3r!inite la partea
superioar3 cu 4uiandru!i din 4eton.
Insta#atii, instala+ii de ap3 pota4il3, instala+ii de iluminat
$onstructia va fi dotata %i cu un stin!ator cu spuma chimica $S si un stin!ator cu dioxid
de car4on.
Bn acest ad3post sistemul de Antre+inere al caprinelor este li4er , ad3postul se poate
compartimenta An scopul Amp3r+irii animalelor pe loturi, cu a1utorul panourilor
confec+ionate din rame metalice %i plas3 de sGrm3.
.d3postul va avea capacitatea de &44 capete +i va fi compartimentat astfel:
sai.an pentru capre#e adu#te3 156.7mp8
6
sai.an pentru tineretu# caprin3 97mp8
maternitate cu ,oxe pentru capre :estante/ ,oxe pentru !tare de
1.9mp i c;te.a ,oxe pentru iedui de 1mp8
,oxe pentru apii de reproducie/ !iecare de &mp.
(erma este prev3zut3 cu padocuri lar!i, unde animalele A%i petrec o 4un3 parte
din timp, atunci cGnd sunt Antre+inute An sta4ula+ie %i vremea permite acest lucru (An zilele
c3lduroase).
0ura<area caprinelor se poate face manual sau mecanic, folosindu,se 1!hea4uri
de hr3nire confec+ionate din lemn.
(ura1are se realizeaz3 An func+ie de direc+ia de exploatare, de vGrsta caprinelor, de
perioada de sta4ula+ie sau de p3%unat %i de starea fiziolo!ic3 a animalelor.
>a+iile fura1ere se alc3tuiesc astfel AncGt s3 asi!ure necesarul de su4stan+3 uscat3,
unit3+ile nutritive, proteina di!esti4il3 %i se compun An !eneral din fura1ere
fi4roase,!rosiere, suculente %i concentrate.
(dparea se face mecanic, cu 1!hea4uri metalice prev3zute cu ro4inete de la
conducta de ap3 pota4il3. *entru consumul zilnic de ap3 sunt necesare urm3toarele
cantit3+i: +api de reproduc+ie, 6l, caprele mame, 2l, tineret pr3sil3, )l %i pentru iezi 0.2l.
0*U)U* TEHNO*O+IC
*erfec+ionarea tehnolo!iilor de cre%tere %i exploatare a caprinelor are drept scop
sporirea produc+iilor de lapte %i carne pentru cre%terea eficien+ei exploata+iilor %i
urm3rindu,se totodat3 o4+inerea unor produse ecolo!ice.
0#uxu# te=no#o:ic pe cate!orii de vGrst3 %i stare fiziolo!ic3 a caprinelor se
desf3%oar3 pe parcursul unui an calendaristic An func+ie de Antre+inerea animalelor An
sta4ula+ie %i la p3%une, dependent de evolu+ia factorilor climatici: sta4ula+ia dureaz3 An
medie 122 zile, iar p3%unatul #10 zile.
E!ecti.e tota#e #a >nceputu# anu#ui% 9 api/ 194 capre/ 79 tineret prsi#.
-'<@C;C=5. $>'L-'>55 L5 'M*;C.-H55 N.*5;C> &' >'*>C&E$N5'
Napii de reproduc+ie se Antre+in An 4oxe individuale sau la un cap3t al ad3postului,
dar 4ine izola+i de restul turmei de caprine. Bntre+inerea %i An!ri1irea +apilor de reproduc+ie
tre4uie diri1at3 de a%a manier3 AncGt ace%tia s3 se afle An tot timpul anului Antr,o condi+ie
4un3 de reproduc+ie.
.d3posturile tre4uie prev3zute cu padocuri unde +apii s3 ai43 acces, s3 poat3
efectua mi%carea necesar3 p3str3rii condi+iei de reproduc+ie, existGnd %i posi4ilitatea
hr3nirii acestora An padoc, asi!urGndu,se un spaiu util de cazare de 2m
#
/cap, iar An
padoc de 3.2,)m
#
0cap.*e timpul verii se recomand3 %i scoaterea +apilor la p3%une, cGteva
ore pe zi, avGnd !ri13 ca ace%tia s3 nu se 4at3 Antre ei.
9
Napii de reproduc+ie pe parcursul unui an calendaristic sunt Antre+inu+i diferen+iat
An trei perioade distincte:
Pregtirea pentru mont de o4icei se face cu 3,) s3pt3mGni Anaintea sezonului de
mont3 %i Ancepe cu teste sanitare,veterinare pentru 4oli infec+ioase" se or!anizeaz3
hr3nirea stimulativ3 cu fura1e proteice, %roturi, ov3z %i morcovi, de asemenea se
Antocme%te planul de potrivire a perechilor.
Perioada de mont, Anc3rc3tura maxim3 pe +apul pepinier este de 30,)0 capre, An
cazul efectu3rii montei naturale %i de 120,#00 capre atunci cGnd se efectueaz3
Ans3mGn+area natural3" atGt +apii pepinieri cGt %i cei Ancerc3tori se folosesc prin
rota+ie, asi!urGndu,se dup3 ) zile de activitate #,3 zile de repaus"
Perioada de repaus, reprezint3 perioada cea mai mare An cursul anului de cca.
#90,#?0 zile, urm3rindu,se Antre+inerea +apilor An condi+ii de reproduc+ie pe tot
parcusul anului ( astfel pot fi folosi+i An cazul or!aniz3rii montei An extrasezon de
reproduc+ie) .
.limenta+ia +apilor constituie factorul hot3rGtor pentru men+inerea masculilor An
condi+ie 4un3 de reproduc+ie. Bn perioada de pre!3tire pentru mont3 %i de mont3 +apii se
pot Antre+ine pe p3%une, primind %i un supliment de concentrate de 0.9,0.? O! (orz, ov3z,
%rot de floarea soarelui sau de soia), morcovi, 1,# ou3.
-'<@C;C=5. $>'L-'>55 L5 'M*;C.-H55 $.*>';C> .&E;-'
$aprele adulte sunt Antre+inute An perioada de sta4ula+ie ( 122 zile) An ad3posturi
prev3zute cu padocuri, pentru zilele cu vreme favora4il3. Bntre+inerea la p3%une se
efectueaz3 evitGndu,se drumurile lun!i, o4ositoare. .nimalele p3%uneaz3 pe p3%uni
cultivate, sem3nate cu un amestec de 92D !raminee %i #2,30D le!uminoase perene sau
pe p3%uni naturale.
$aprele adulte, pe timpul unui an calendaristic, sunt Antre+inute diferen+iat An mai
multe perioade distincte:
Pregtirea pentru mont, o4iectivul principal al acestei perioade este aducerea
caprelor An stare 4un3 de Antre+inere, apte pentru reproduc+ie" se efectueaz3
clasarea %i reformarea caprelor" perioada de pre!3tire pentru mont3 Ancepe cu 3,)
s3pt3mGni Anainte de sezonul de mont3 prin Antreruperea mulsului caprelor sau
poate s3 se continue mulsul An timpul montei %i primele dou3 luni de !esta+ie An
condi+iile unei alimenta+ii corespunz3toare"
Perioada de mont, se sta4ile%te An lunile octom4rie,noiem4rie, pentru o4+inerea
de f3t3ri An lunile martie,aprilie" monta caprelor %i iedu+elor se face la dou3 cicluri
de c3lduri (32,)# zile), urmat3 de monta de completare la un ciclu de c3lduri (19,
#1 zile), astfel AncGt durata total3 a campaniei de mont3 s3 fie de 2#,62 zile"
Perioada de gestaie,dureaz3 6 luni, An aceast3 perioad3 se acord3 o An!ri1ire
deose4it3 %i se asi!ur3 suprave!herea permanent3 a caprelor" An luna a patra %i a
cincea de !esta+ie, datorit3 cre%terii intense a f3tului, nivelul de fura1are va fi mai
mare cu 10,12D fa+3 de perioada de mont3, se va m3ri spa+iul util de cazare %i
frontul de fura1are, evitGndu,se pe cGt posi4il An!hesuirea caprelor An ad3posturi
sau padocuri" pentru hr3nirea corespunz3toare a caprelor !estante ra+iile zilnice
?
tre4uie s3 fie stimulative, ele condi+ioneaz3 sporirea produc+iei de lapte cu #0,#2 l
An prima lun3 de lacta+ie, influen+Gnd favora4il dezvoltarea iedului su!ar"
Pregtirea pentru ftare, cu #,3 s3pt3mGni Anainte de f3tare An ad3posturi se vor
pre!3ti materniti care se vor compune din compartimente pentru capre An stare
de !esta+ie avansat3, 4oxe individuale de f3tare %i compartimente pentru caprele
cu iezi, unde se asi!ur3 1.2 m
#
spa+iu util de cazare, 0.3 m front de fura1are
pentru caprele mame %i un refu!iu prev3zut cu hr3nitori speciale pentru iezi"
Perioada de ftare, An aceast3 perioad3 se or!anizeaz3 suprave!herea zi %i noapte
a f3t3rilor, cu toate c3 An !eneral acestea decur! normal"
Perioada de alptare i de muls, An perioada de al3ptare iezii stau An permanen+3
cu mamele lor An compartimentele maternit3+ii, avGnd posi4ilitatea s3 su!3 la
discre+ie.
&up3 vGrsta de 30 zile iezii sunt stimula+i s3 consume fura1e fi4roase %i concentrate.
Bn+3rcarea iezilor se face la vGrsta de 60,?0 zile An serii, An func+ie de dezvoltarea
corporal3. *rincipala activitate An aceast3 perioad3 este asi!urarea unei hr3niri
corespunz3toare pentru cre%terea %i dezvoltarea tineretului caprin.
Principalii indici de reproducie nregistrai la caprele de ras Carpatin sunt:
fecunditatea 9!"##$ i prolificitatea de "%#!"&#$'
&.7.PRO"UC?I( "E C(RNE 'I *(PTE "E C(PRINE
(actorii care afecteaz3 produc+ia animal3 sund dependen+i atGt de pa1i%te, cGt %i de
animalele care p3%uneaz3, .ce%tia sunt reprezenta+i de: speciile folosite An amestec,
produc+ia total3 de iar43, cantitatea %i calitatea masei ve!etative ce poate fi consumat3,
rasa de animale, cate!oria de vGrst3 %i poten+ialul productiv al animalelor.
*entru perioada de un an calendaristic, timp An care fura1area caprinelor s,a
realizat dup3 re!ulile p3%unatului ra+ional prin rota+ie, pe parcele, perioada medie de
p3%unat 1/0 zile, An care animalele au p3%unat An medie 10,1# ore pe zi s,au semnalat
urmatoarele efective:
producia de #apte (capre adulte), aproximativ #20,300 litri0capr3 Antr,o
perioad3 de lacta+ie de 6,9 luni"
producia de carne la caprine este o4+inut3 An mod deose4it de la iezi, carnea de
ied crud de 10,11 O! %i carnea de ied An!r3%at de 3#,33 O! %i de asemenea de la
caprinele adulte reformate %i An!r3%ate. Bn!r3%area tineretului caprin se efectueaz3
An sistem intensiv (100 zile) %i semiintensiv (120 zile)"
, sporul mediu zilnic la iezi: peste "(#g/cap/zi
, randament de sacrificare (#$
6.C(*CU*U* TERMOTEHNIC
/
Pentru asi:urarea con!ortu#ui termic este necesara #imitarea pierderi#or de
ca#dura prin e#emente#e exterioare @ pereti/ usi/ !erestreA.
(si:urarea con!ortu#ui termic presupune%
1. mentinere temperaturii aeru#ui #a o anumita .a#oare%
&. distri,utia uni!orma a temperaturii.
Perete#e exterior a# c#adirii se .a .eri!ica din punct de .edere termote=nic
con!orm pre.ederi#or din ST(S 57B&C63DE.
Peretii sunt rea#i$ati din ,eton ce#u#ar autoc#a.i$at -C(@ 514x644x&74A.
Pentru ca#cu#u# re$istentei speci!ice #a trans!er termic se considera un panou de
$idarie care se .a imparti in $one distincte%
3$ona de ner.uri @punti termiceA din ,eton armat @1A8
3$ona de camp/ a#catuita din -C(/ po#istiren si tencuia#a exterioara @&A8
3$ona de im,inare/ a#catuita din ,eton armat/ po#istiren si tencuia#a @6A.
(. Re$istenta speci!ica #a permea,i#itate termica a e#emente#or a#catuite din mai
mu#te straturi omo:ene perpendicu#are pe !#uxu# termic/ corespun$atoare
!iecarei $one %
10
) 0 (
#
) * m
b
d
+
s

=
, pentru un strat omo!en
) 0 (
#
1
) * m
d b
d
+
n
i i i
i
s
=

=
, pentru elementele alcatuite din mai multe straturi omo!ene

d 8 !rosimea de calcul a materialelor, m"
8 conductivitatea termica a materialului, in K0mO"
4 8 coeficient de corectie care are in vedere tehnolo!ia de executie a elementelor,natura
si forma materialului termoizolant.
Fona de ner.uri
@r.
crt
&enumire
strat

(I!0m
3
) d(m) (K0mO) 4 > s (m
#
O0K)
1 Jeton armat #200 0.3 1.9) 1.0 0.19#
R 1 , G 4.1B&
Fona de camp
@r.
crt
&enumire
strat

(I!0m
3
) d(m) (K0mO) 4
> s (m
#
O0K)
1 J$. 220 0.3 0.#1 1.02 1.360
# *olistiren #0 0.02 0.0) 1.1 1.136
3 -encuiala 1?00 0.0# 1.#0 1.0 0.016
R # , G&.91&
Fona de im,inare
@r.
crt
&enumire
strat

(I!0m
3
) d(m) (K0mO) 4 >
s
(m
#
O0K)
1 Jeton armat #200 0.3 1.9) 1.0 0.19#
# *olistiren #0 0.02 0.0) 1.1 1.136
3 -encuiala 1?00 0.0# 1.#0 1.0 0.016
R
3 ,
G 1.6&7
Suprafefele corespunzatoare fiecarei zone:
Zona de nervuri : S
1
8 3 x # x 0.02 P 0.6 x # x 0.02 8 4.65 m
#
Zona de camp: S
#
G ).) x 1.)2 H ).) x 0.#) P # x 0.62 x 0.6 8 D.15 m
#
Zona de im4inare: S 3 8 #.2 x 0.3 x # P ).) x 0.122 8 &.1D m
#
Suprafata totala a panoului: S t 8 2.0 x #.20 8 1#.2 m
#
Suprafata !olului de fereastra: S f 8 3.0 x 0.6 8 1.? m
#
Suprafata opaca a panoului: S G 14.B m
#
S
1
H S
#
H S 3 8 S
11
-. Re$istenta speci!ica #a permea,i#itate termica a e#emente#or a#catuite din mai
mu#te straturi omo:ene dispuse para#e# cu !#uxu# termic%
R
3
3
#
#
1
1
3 # 1
, , ,
,t
+
,
+
,
+
,
, , ,
e
+ +
+ +
=
e 8 coeficient de corectie care tine seama de influenta asupra zonelor adiacente
e 8
100
100 p
p 8 procentul de punti termice, raportat la suprafata totala opaca a elementului de
constructie"
p 8 D 100
1

,
,
8 D 100
9 . 10
36 . 0
8 0.0336 Q100D8 3.36 D
e 8
100
36 . 3 100
8 0.//6
>
3#) . 1
1? . #
21# . #
16 . ?
19# . 0
36 . 0
9 . 10
+ +
=
,t
Q 0.//6 8 1.2# m
#
O0K
C. Re$istenta speci!ica e!ecti.a #a trans!er termic a panou#ui%
>os8> st P> si P> se m
#
O0K
>
si
, >
se
,rezistente termice specifice la propa!area caldurii prin suprafata
i
si
+

1
=
1#2 . 0 = R0m
#
O
0)# . 0
1
= =
e
se
+

R0m
#
O

i ,
e

,coeficienti de transfer termic prin suprafata

>os8>
st
P>
si
P>
se
8 1.2#P0.1#2P0.0)# 8 1.6?9 m
#
O0K
max
) (
i i
e i
onec
-
- - m
+

m
#
O0K
-i,temperatura aerului interior
( ) C 1?
-e,temperatura aerului exterior
( ) C 12
1#
-imax,diferenta maxima de temperatura admisa intre temperatura aerului interior
si exterior
m, coeficientul de masivitate termica a elementului
. m = 02 . 0 ##2 . 1
&,indicele inertiei termice
5n calcule curente de dimensionare termica se adopta pentru pereti exteriori
( pentru zona climatica 55, - e 8 ,12
0
$ ), > nec 0 8 1.#0 m
#
O0K
1.6?9 m
#
O0K S 1.#0 m
#
O0K
>os

>onec
-i,#io:ra!ie
1.$utova @., *ivoda $armen .na F T'la4orarea tehnolo!iilor de crestere si exploatare in
13
conditii ecolo!ice a caprinelor in &o4ro!eaU
'd. 'uropolis, $onstanta #00)"
#. arusciuc $. F T$onstructii a!ricole.U 'd. &idactica si *eda!o!ica"
3. &efour . FT .daptarea adaposturilor la tehnolo!ii noi de crestere a animalelor.U
'd. $eres"
).oise St., TCptimizarea proceselor tehnolo!ice in cresterea ovinelor.U'd. $eres"
2. .nastase >. F T$onstructii si amena1ari a!rozootehnice.U 'd. $eres.

1)