Curs de acordare a primului ajutor

Acordarea primului ajutor reprezinta atat un act de solidaritatea sociala cat si o obligatie a
fiecarui participant la trafic. Pentru a oferi un ajutor eficient este nevoie de o pregatire temeinica,
o atitudine prompta si eficienta. Trebuie avut in vedere faptul ca de acordarea primului ajutor si
de modul corect de aplicare depind multe vieti omenesti. O intarziere de cateva minute poate sa
se soldeze cu pierderea de vieti omenesti, iar o interventie neadecvata poate sa inrautateasca
starea victimelor.


1. Aspecte generale

1.1 Preluarea controlului
Dac sositi primul la locul unui accident si aici nu este nimeni nsrcinat cu organizarea
asistentei, trebuie s preluati controlul asupra situatei. Pentru ca munca s se desfsoare eficient,
este necesar s actionati cu calm, hotrat, sa organizati munca si s dati ordine directe si
clare. Ajunsi la locul unui accident, veti acorda prioritate urmtoarelor trei aspecte:

1.2 Marcarea locului accidentului.
Pentru a preveni implicarea altor persoane n accident, este necesar s se marcheze in mod
corespunzator locul accidentului. In accidentele rutiere, acest lucru se face prin instalarea
semnelor de avertizare sau prin semnale luminoase de avertizare. De asemenea sa se opreasca
motoarele masinilor implicate n accident si sa se deconecteze daca este posibil alimentarea de la
baterie.
In caz de pericol de foc, explozie sau avalanse, persoanele accidentate trebuie puse la adpost,
departandu-le de locul accidentului acolo unde este posibil.

1.3 Realizarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei.
In timp ce evaluati gravitatea accidentului si numrul persoanelor accidentate, asezati toate
persoanele care si-au pierdut cunostinta, n pozitie lateral, stabil.





Evaluati ct mai rapid cu putint nevoia de ajutor. Repartizati pe cei care v ajut pe lng
persoanele afectate.


1.4 Masuri de siguranta

Este foarte important sa va creati conditii sigure n care sa acordati primul ajutor. Pentru aceasta
trebuie sa procedati dupa cum urmeaza:

a) sa va protejati:
neintrand n contact direct cu fluidele pacientului (snge, saliva) deoarece se pot transmite
boli;
folosind echipament de protectie: masti, manusi;
n anumite situatii nec, intoxicatie cu monoxid de carbon daca exista persoane mai
pregatite care pot sa rezolve situatia, atunci trebuie sa-i lasati sa intervina primii, apoi
acordati ajutorul de care este nevoie.
b) sa va asigurati ca victima este ntr-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol electric,
termic, de prabusire, etc.);
c) daca victima este ntr-o situatie potential periculoasa, cel mai bine este sa fie mutata ntr-o
zona sigura;

ATENTIE - mutarea victimei se va face astfel nct sa nu i fie agravate leziunile existente.



1.5 Raportarea accidentului

Raportarea accidentului se face sunand la numarul de telefon - 112

Etapele raportarii accidentului la 112 sunt:
apelantul formeaza 112
dispecerul de serviciu primeste apelul, moment n care i sunt afisate numarul de telefon al
apelantului si adresa apelantului, locatia de unde suna acesta.
dispecerul raspunde: 112. Ce urgenta aveti?
n functie de natura urgentei apelul va fi redirectionat spre Ambulanta, Politie sau
Pompieri
Daca sunati la 112 trebuie sa transmiteti urmatoarele informatii:
Ce urgenta aveti;
Adresa locului accidentului;
De la ce numar de telefon sunati;
Cum va numiti.
Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramneti la telefon pentru a primi eventuale recomandari
legate de modul n care se poate acorda primul ajutor la fata locului.


2. Examinarea si evaluarea strii persoanei accidentate sau bolnave
Nu este posibil s se acorde o asistent corespunztoare fr o corect perceperea strii persoanei
accidentate. Evaluarea traumatismelor corporale trebuie finalizat nainte ca cineva s treac la
actiune. Dac aceast evaluare nu este fcut, traumatismele corporale se pot agrava.
Toate examinrile trebuie s se efectueze n pozitia n care este gsit accidentatul de ctre
personalul de prim ajutor. Imediat ce este posibil sau recomandabil, accidentatul trebuie s fie
asezat n pozitia culcat pe spate, pentru o examinare suplimentar. Printr-o examinare rapid a
tuturor accidentatilor, se poate obtine o imagine aproximativ a traumatismelor. Evaluarea trebuie
s se efectueze rapid. Dac mai multe persoane au avut de suferit, cele mai serios afectate vor fi
separate, pentru a li se acorda de urgent primul ajutor, n scopul salvrii vietii.
In felul acesta, prima evaluare trebuie s se concentreze asupra selectrii persoanelor cel mai grav
accidentate si ale cror traumatisme le pun viata n pericol.
Concluziile rezultate din evaluarea rapida trebuie s rspund, n primul rnd, la urmtoarea
ntrebare: se afl n pericol functii vitale cum ar fi: starea de constient, respiratia si
circulatia sanguin?

2.1 Evaluarea starii de constienta

Pacientul se poate afla in una din urmatoarele stari:
1. pacient alert - pacient constient, cooperant
2. pacient care raspunde la stimuli verbali - pacientul va fi scuturat usor de umeri, adresndu-i-se
intrebari simple: cum te numesti?; cti ani ai?; unde locuiesti?
3. pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona (mamelon,
regiune supraclaviculara) pentru a observa reactia la durere.
4. pacient care nu raspunde la nici un stimul - neresponsiv (unresponsive)

2.2 Evaluarea si eliberarea cailor aeriene

O persoan fr cunostint se afl ntotdeauna n fata pericolului ntreruperii respiratiei. De
retinut ca urmtoarele semne pot indica posibile probleme respiratorii:
-respiratie imperceptibil;
-respiratie greoaie, gemete si bolboroseli;
-culoarea albastr a fetei;
-dureri n zona toracelui;
- traumatisme localizate in zona pieptului.



Pentru eliberarea caii aeriene, se procedeaza in modul urmator :
hiperextensia capului si ridicarea barbiei.
controlul vizual al cavitatii bucale.

n caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si maduvei spinarii, nu
se va efectua hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Singura manevra permisa este
subluxatia mandibulei: cu palmele de o parte si de alta a capului victimei, se tractioneza
mandibula spre anterior cu ajutorul degetelor 2 5 sprijinite de ramurile mandibulare, n acelasi
timp se deschide gura cu cele doua police aflate la nivelul barbiei.


2.3 Evaluarea respiratiei

Tinnd caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale dar nu mai
mult de 10 secunde.













Asa cum rezulta din figura de mai sus se privetemicarea toracelui si anume dac# se ridic# sau se
coboar# pieptul, se ascult# zgomotele respiratorii ale victimei prin aplicarea urechii deasupra gurii
victimei si se simterespira&ia victimei pe obraz.


2.4 Evaluarea circulatiei

Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se prefera
palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an cel brahial, deoarece are gtul scurt si gros
si este dificil de gasit pulsul carotidian.

Atentie! Nu se palpeaza pulsul la ambele carotide simultan!
Urmtoarele semne si simptome pot indica o posibil problem circulatorie:
-piele palid, rece si umed;
-puls absent, rapid sau slab;
-pulsul normal al unui copil este de 120 bti/minut, iar al unui adult de 70 bti/minut.

Urmnd acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde: evaluarea starii de
constienta 10 secunde, evaluarea respiratiei 10 secunde, evaluarea circulatiei 10 secunde, se
va putea aprecia gradul deteriorarii functiilor vitale ale pacientului.

Pacientul se poate afla n una din urmatoarele situatii:
constient, situatie in care se poate obtine anumite informatii de la persoana accidentata;
stare de constienta alterarata mergnd pna la coma profunda.
stop respirator. Dupa eliberarea caiilor aeriene, pacientul are puls dar NU respira.
Stop cardio-respirator. Dupa eliberarea caiilor aeriene, pacientul NU are puls si NU
respira.



3. Primul ajutor pentru salvarea vietii

3.1 Primul ajutor in cazul opririi respiratiei

In situatia in care accidentatul este inconstient si nu respira normal, atunci se procedeaza in
modul urmator. Se deschid cile de acces ale aerului, aplecandu-se capul spre spate si ridicandu-
se gtul. Se indeprteaza din gur corpii strini vizibili. Dac pacientul continu s nu respire se
incepe respiratia artificial care consta in:
respiratia gur la gur;
respiratia gura la nas;

3.1.1 Respira&ia gur# la gur#

Cea mai folosit# metod# de ventila&ie artificial# este metoda gur# la gur#. Aceasta se va face
cu victima in pozi&ie de decubit dorsal (victima aezat# pe spate) dup# ce i s-au indepartat
eventualii corpi str#ini din cavitatea bucal#. Aeazati-va lng# victim# pe partea lateral# a
capului.'inetii capul in hiperextensie i pansatii nasul in vedrea opturarii cailor de accea ale
acestuia. Cu cealalt# mn# ridicatii b#rbia, dar in acelasi timp trebuie sa-i permiteti gurii s # se
deschid#.Trageti aer adnc in piept, pozi&ionativa gura peste gura victimei asigurnd etaneitate i
suflati cu for&# de dou# ori .










Pentru a fi siguri n realizarea acestei manevre trebuie avuta in vedere urm#toarea schem# memotehnic#
avand urmatoarele initiale H.E.L.P. care provin de la : Hiperextensia capului ; Evacuarea cavit#&ii bucale
Luxarea mandibulei (ridicarea b#rbiei i deschiderea gurii) ; Pansarea n#rilor (astuparea n#rilor)








Fiecare respira&ie trebuie s# fie att de puternic# inct s# produc# ridicarea toracelui. Dup# fiecare
insufla&ie se men&ine capul victimei in hiperextensie i b#rbia ridicat#, se ndeparteaz# gura de la gura
victimei i se privete revenirea toracelui in pozi&ia ini&ial# , pe m#sur# ce aerul iese afar#.









3.1.2 Respira&ia gur# la nas

Aceasta se practic# atunci cnd nu se poate efectua respira&ia gur# la gur#: r#niri ale gurii, ncletarea
gurii(nec, electrocutare, epilepsie). Ca i n cazul respira&iei gur# la gur# se elibereaza c#ile respiratorii
prin extensia capului i ridicarea b#rbiei &innd gura victimei nchis# (peste care se poate aplica o
compres# de tifon). Apoi se inspir# adnc, se realizeaz# o cuplare intre gura persoanei care acorda primul
ajutor i nasul victimei i se sufl# puternic pe n#ri, dup# ce in prealbil sa verificat permeabilitatea n#rilor
i evacuarea eventualelor cheaguri de snge sau corpi str#ini.

Observatie: Respira&iile artificiale gur# la gur# i gur# la nas prezint# un risc minim de
transmitere de infec&ii i de aceea nu ar trebui s# ezi&i niciodat# s# le execu&i in cazuri de urgen&#.
Din motive igienice se poate folosi un tifon sau batist # aezat# pe gura victimei. Ar fi de preferat
utilizarea batistei persoanei care acorda primul ajutor, din trusa standardizat # auto de prim ajutor
a acestuia.



3.2 Primul ajutor in cazul stopului cardiac

Compresiile toracice externe se executa cu victim# n decubit dorsal (culcat# pe spate), pe o suprafa&#
plan# i dur#, ap#snd ritmic pe stern (osul lat al pieptului) . Persoana care acorda primul ajutor se aeaz#
in genunchi lng# victim# si aplica podul palmei dominante n zona central # a toracelui i cealalt# mn#
deasupra. Frecventa compresiunilor toracice este de 100 / minut. Se men&in bra&ele ntinse (cu coatele n
extensie) i n contact cu osul stern se pozi&ioneaz# umerii astfel nct s# fie deasupra pieptului victimei i
se efectueaz# 30 ap#s#ri.






































In timpul compresiilor toracice externe se realizeaza o deplasare a sternului cu 4-5 cm, dar f#r# a pierde
contactul cu peretele toracic si permitandu-i acestuia revenirea in pozitia normala. Se continua cu
aceast manevr pn cnd inima pacientului incepe sa functioneze. Reluarea functionarii inimii
se poate constata dupa aparitia pulsului, recolorarea pielii si miscarea pupilei.

In multe situatii stopul cardiac coincide si cu cel respirator (stop cardio-respirator). In acest caz
vor alterna compresiile toracice externe (30 compresii) cu respiratia artificiala (2 insuflari).


3.3 Primul ajutor in cazul hemoragiilor

Hemoragiile reprezint# pierderea de snge n afara sistemului vascular. n func&ie de tipul
vasului din care curge sngel hemoragiile pot fi:
arteriale - sngele este rou deschis i curge ritmic n plag#;
venoase - sngele este rou nchis i curge n valuri;
capilare - sngele mustete n plag#.

Dup# locul unde se scurge sngele, hemoragiile se mpart n:
interne - sngele se scurge ntr-o cavitate nchis#;
externe - sngele apare la suprafa&a corpului n mod direct;

Pentru o localizare corecta a eventualelor hemoragii se prezinta in figura urmatoare sistemul
vascular fomat din inim# i vase de snge (artere,vene, capilare).
























Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi:
mica: se pierde o cantitate de snge de pna la 500 ml; tensiunea arteriala si frecventa
cardiaca se mentin n limite normale.
medie: se pierd 500 - 1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n
ortostatism, tegumente palide, reci.
mare: cantitea de snge pierduta - 1000 - 1500 ml, iar semnele clinice sunt urmatoarele:
paloare, transpiratii reci, tahicardie si hipotensiune arteriala.
foarte grava: pierderi de snge de peste 1500 - 2000 ml, puls slab, greu perceptibil,
pacient inconstient.

Semnele de recunoatere ale unei hemoragii interne sunt: ame&eli; transpira&ii reci; tensiune
arterial# sc#zut#; respira&ie accelerat#; puls rapid; frisoane; agita&ie; convulsii; lipotimie;
dilatarea pupilelor.

Primul ajutor n cazul hemoragiilor presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1) scoaterea victimei din vehicul;
2) pozi&ionarea victimei pe spate, iar daca hemoragia nu este localizata in apropierea capului,
capul victimei se pozitioneaza mai jos dect nivelul trunchiului i cu picioarele ridicate cu 20-30
cm, pentru a uura irigarea cu snge a creierului;
3) stabilirea tipului de hemoragie;
4) efectuarea hemostazei prin:
compresiune manual# la distan&#, mai sus de plag#. Aceasta compresiune este corect
efectuat# atunci cnd face s# dispar# pulsul arterial de pe artera pe care o comprim#;
pansament compresiv, care se realizeaz# prin aezarea unor comprese groase direct pe
plaga sngernd#, aplicndu-se apoi, direct peste comprese, un bandaj de presiune, care
nu trebuie strns prea tare, pentru a nu opri circula&ia arterial#;
aplicarea unui garou, numai atunci cnd gravitatea hemoragiei pune n pericol via &a
victimei i cnd sngerarea nu poate fi oprit# prin alte mijloace. Garoul trebuie s# fie
suficient de lung pentru a nconjura membrul respectiv de dou# ori. El se aeaz#
ntotdeauna deasupra r#nii (ntre ran# i corp), dar f#r# a atinge rana. Garoul se strnge,
eventual cu ajutorul unui b#&, pn# cnd sngerarea se oprete. Odat# aplicat, garoul nu se
mai l#rgete i nu se mai mic#. Se ataeaz# un bilet n care se men&ioneaz# ora i minutul
n care a fost aplicat garoul, care nu se acoper# cu alte pansamente.

n vederea transport#rii victimei la spital, aceasta va fi aezat# cu capul mai jos dect nivelul
corpului (daca hemoragia nu este localizata in apropierea capului), lateral dreapta sau stnga
pentru incontien&i, iar membrele inferioare vor fi ridicate la 30-45 grade. Pe timpul transportului,
victima va fi nvelit #, pentru evitarea frisoanelor i, dac# este contient#, va fi hidratat#.


3.4 Primul ajutor in cazul fracturilor, entorselor i luxa&iilor

De regula accidentele rutiere afecteaz# de cele mai multe ori sistemul osos i articular. Persoanele
accidentate sunt afectate de urmatoarele leziuni, fracturi care presupune ruperea osului, entorse si lucsatii
care presupune alterarea integrit#&ii articula&iei. n cazul entorselor avem rupturi, mai mari sau mai mici,
ale &esutului care ncojoar# articula&ia, iar in cazul luxa&iei, aceste rupturi sunt mult mai mai mari, astfel
incat nct oasele care se ntlnesc n interiorul articula&iilor accidentate ies din locul lor, pierznd par &ial
sau total contactul dintre ele.

Identificarea leziunilor mentionate se face usor, deoarece fiecare leziune are caracteristici distincte.In
practica medicala fracturile sunt de doua feluri: fractura complet # si fractura incomplet#.
Fractura complet# se caracterizeaza prin:
deformarea zonei;
mobilitatea anormal# a osului lezat unde n mod normal este fix;
prezen&a sau perceperea crepita&iilor
durere vie.
Fractura poate fi nchis# sau deschis#. Trebuie avuta aten&ie mare la imobilizare, pentru a nu fi
transformata din fractura nchis# n fractura deschis#.

Fractura incomplet# se caracterizeaza prin:
inexistenta deplasarii;
tumefierea sau deformarea leziunilor;
durerea este n punct fix asemenea cu leziunile prin lovire i contuzii f#r# leziuni osoase;

Dac# pacientul acuz# dureri violente, chiar dac# nu suntem siguri c# are o fractur#, ca masura de prim
ajutor se poate proceda ca in cazul unei fracturi.

Luxaiile se caracterizeaza prin:
deformarea regiunii i durere violent#;
scurtarea membrului;
dispari&ia rontunjimii normale a suprafe&ii articulare;
pozi&ia anormal# a membrului afectat (rota&ie interioar# sau exterioar#).

Obiectivele in cazil primului ajutor sunt prevenirea complica &iilor leziunilor ini&iale i dimunarea
suferin&ei.
Principalele complicaii n cazul fracturilor !i luxaiilor sunt:
perforarea pielii de c#tre os;
transformarea fracturii sau luxa&iei din nchis# n deschis#;
comprimarea i lezarea &esutului, vaselor i organelor din vecin#tate (dac# e vas provoc#m
hemoragie, dac# e nerv provoc#m paralizie);



3.5 Acordarea primului ajutor in cazul fracturilor si luxatiilor

n cazul unei fracturi de clavicul$ se aduce antebra&ul ndoit la 90 , lipit de toracele victimei apoi fie
cu pansament triunghiular sau cordon de halat de baie i se noad# napoi n jurul gtului. vezi foto
n cazul fracturarii um$rului, indiferent de natura leziunii se poate apela la pansamentul triunghiular
sau batista salvatorului sau o simpl# fa#. Se execut# la fel ca la clavicul# .













n cazul fracturarii braului se imobilizeaz# cu metoda sandwich ntre 2 scnduri. Aten&ie! Scndura
trebuie s# fie nvelit# cu un material moale, pentru a nu veni n contact cu osul sau cu membrul lezat i a
nu accentua durerea. Dup# ce am fixat cu fa#, cele 2 puncte se leag# ntre ele, una n interior i una n
exterior i se fixeaz# cu cele 2 scnduri. Se aduce bra&ul n pozi&ia de 90 i se aplic# pansament exact ca la
fractura de clavicul# sau um#r.









Dac# nu avem scndur# la ndemn#, putem folosi carton sau alt material uor. Dac# nu avem nimic la
ndemn# aplic#m pansament triunghiular (batist#).








\
n cazul lezarii cotului, acesta se imobilizeaz# n pozi&ie de flexie i ndoit la 90 cu ajutorul
pansamentului triunghiular. Pansamentul va cuprinde bra&ul i antebra&ul.
n cazul fracturarii antebraului se foloseste metoda sandwich. Cu o scndur# se prinde fa&a palmar#
de la vrful degetelor pn# la cot, se leag# cele dou# scnduri n 2 puncte i se aplic# pansamentul
triunghiular . Aten&ie! o atel# trebuie s# cuprind# dou# articula&ii: una deasupra i una dedesupt.










In cazul unei fracturi de bazin, singurul ajutor pe care il putem acorda este aezarea victimei pe un plan
dur n decubit dorsal.
In cazul unei fracturi de !old se imobilizeaz# cu ajutorul a dou# scnduri lungi, una se fixeaz# pe exterior
ce va cuprinde 5 10 cm deasupra taliei pn# la c#lci. Cea din interior mai scurt# va cuprinde r#d#cina
piciorului (la coaps#) pn# la c#lci. Cele 2 atele se fixeaz# ntre ele n patru puncte cu ajutorul feelor sau
a benzilor textile. Partea liber# a atelei din exterior va fi fixat# de bazin i de talie cu ajutorul unei curele
sau pnze textile.








In cazul unei fracturi de genunchi se imobilizeaz# cu ajutorul unei atele aplicate pe fa&a posterioar# a
membrului. Lungimea atelei va fi de la glezna pana deasupra genunchiului cu 10-15 cm asa cum este
ilustrat in figura urmatoare.












3.6 Acordarea primului ajutor in cazul leziunilor la nivelul coloanei
vertebrale


Daca victima a suferit o fractur# la nivelul coloanei vertebrale, aceasta nu trebuie mi cata.
Orice mutarea a victimei de la locul accidentului poate agrava ireversibil starea victimei.
In cazul in care victima se plnge de durere la nivelul cefei sau simte amor &eala sau chiar
paralizia membrelor superioare sau inferioare, acesteia i se imobilizeaza corect gtul cu un guler
cervical sau cu dou# p#turi rulate ca ntr-o menghin#. Victima este transportat# obligatoriu pe un
plan dur sau targ# de lemn. Capul i gtul se men&in n ax.











3.7 Acordarea primului ajutor in cazul plagilor


Plaga este o lips# a continuit#&ii pielii. Traumatismul este un eveniment frecvent ntlnit n cazul
accidentelor rutiere. Plaga trebuie considerat# o urgen&# medical# care trebuie ngrijit# din primele
momente, deoarece aceasta devine n primul rnd poarta de intrare a microbilor n organism care poate
infecta i complica starea general# a pacientului.

Acordarea primului ajutor in cazul plagilor consta in sp#larea cu ap# i s#pun a mainilor celui care acorda
primul ajutor i se dezinfectarea m#rginilor pl#gii cu alcool i iod. Se toarna apa oxigenata pe rana si apoi
solutie de rivanol. Se acoper# rana deja dezinfectata cu comprese sterile. Nu trebuie sa se foloseasca vat #
n contact direct cu rana. Apoi se aplic# o fa# rulata in jurul zonei sanatoase apropiata plagii si se fixeaza
compresa sterila cu fasa.


4. Trusa de prim ajutor
In conformitate cu ordinului ministerului sanatatii nr.427 din 14 iunie 2002, trusa de prim ajutor
trebuie sa contina urmatoarele:
cutie din material plastic, etansa, cu colturi rotunjite 1 buc.;
foarfece cu varfuri boante 1 buc.;
garou 50cm 1 buc.;
deschizator de gura din material plastic 1 buc.;
dispozitiv de respiratie gura la gura 1 buc.;
pipa Guedel marimea 4 1 buc.;
pipa Guedel marimea 10 1 buc.;
manusi de examinare, pereche 4 buc.;
pahare de unica folosinta 5 buc.;
batiste de hartie cu solutie dezinfectanta 10 buc.;
atele din material plastic 2 buc.;
fese din tifon mici 5cm/4m 5 buc.;
fese din tifon mari 10cm/5 m 3 buc.;
bandaj triunghiular l = 80mm 2 buc.;
vata hidrofila sterila, pachet A 50 g 2 buc.;
ace de siguranta 12 buc.;
leucoplast 5cm/3m 1 buc;
leucoplast 2,5cm/2,5m 1buc.;
alcool sanitar 200ml 1 buc.;
comprese sterile 10cm/8cm 10 buc.;
pansament individual 2cm/6cm 10 buc.;
pansament cu rivanol 6cm/10cm 5 buc.;
plasture 6cm/50cm 1 buc.;
creion 1 buc.;
caiet 50 pagini 1 buc.;
brosura cu instructiuni de prim-ajutor 1 buc.;
rivanol solutie 10/0. 200ml 1 buc.;
apa oxigenata sau perogen 1 buc.;
alcool iodat 1 buc.