CURS 12

CURS 12
ELEMENTE DE FIZICA NUCLEARA, RADIATII
ELEMENTE DE FIZICA NUCLEARA, RADIATII
NUCLEARE
NUCLEARE
I. I. Fisiunea Fisiunea si si fuziunea fuziunea nucleara nucleara
I.1.1 I.1.1 Fisiunea Fisiunea nucleara nucleara
Nucleele Nucleele grele grele au au tendinta tendinta de a de a elimina elimina o parte din o parte din nucleoni nucleoni, , transformandu transformandu- -
se in se in nuclee nuclee mai mai stabile cu stabile cu energie energie de de legatura legatura pe pe nucleon nucleon mai mai mica. mica.
Procesele Procesele prin prin care care nucleele nucleele grele grele isi isi maresc maresc energia energia de de legatura legatura pe pe nucleon nucleon
sunt sunt dezintegrarea dezintegrarea si si fisiunea fisiunea nucleara nucleara. .
In In procesul procesul de de dezintegrare dezintegrare nucleele nucleele grele grele expulzeaza expulzeaza un un nucleu nucleu de de iar iar
nucleele nucleele care emit care emit particule particule formeaza formeaza lanturi lanturi de de nuclee nuclee a a caror caror masa masa scade scade
cu cu cate cate 4 4 u.a.m u.a.m ( (unitati unitati atomice atomice de de masa masa) ) pana pana cand cand se se ajunge ajunge la un la un nucleu nucleu
stabil stabil de de masa masa mult mult mai mai mica. mica.
He
4
2
Pb He Po
206
82
4
2
210
84
+
Po
210
84
Pb
206
82
Fig.1 Fig.1 Dezintegrarea Dezintegrarea a a nucleului nucleului de de
Po
210
84
Bilantul Bilantul energetic al energetic al procesului procesului
de de dezintegrare dezintegrare a in a in cazul cazul
nucleului nucleului de : de :
2
) (
210
84
206
82
4
2
c M M M W
Po Pb He
+ =
(1) (1)
Po
210
84
W=(205.97446+4.002604 W=(205.97446+4.002604- -209.98287)*931 209.98287)*931 eV eV
= = - -5.4 5.4 eV eV
Bilantul Bilantul fiind fiind negativ negativ=> => nucleul nucleul de Po de Po este este
instabil instabil in in raport raport cu cu dezintegrarea dezintegrarea . .
Obs.: Obs.: energia energia rezultata rezultata in in urma urma dezintegrarii dezintegrarii a a
este este preluata preluata de de particulele particulele rezultate rezultate sub sub
forma de forma de energie energie cinetica cinetica. .
I.1.2 I.1.2 Fisiunea Fisiunea stimulata stimulata
Fisiunea Fisiunea nucleara nucleara stimulata stimulata a a fost fost descoperita descoperita de de catre catre O. Hahn O. Hahn si si F. F. Strassman Strassman in 1939. in 1939.
Reactia Reactia este este produsa produsa de de captura captura unui unui neutron lent de neutron lent de catre catre nucleul nucleul de de uraniu uraniu
n Kr Ba U U n
1
0
89
36
144
56
236
92
235
92
1
0
3 + + +
U
235
92
Nucleele Nucleele de de si si respectiv respectiv sunt sunt instabile instabile datorita datorita surplusului surplusului de de neutroni neutroni, ,
transformandu transformandu- -se se prin prin dezintegrari dezintegrari succesive succesive. .
Reactia Reactia este este exoenergetica exoenergetica, , degajandu degajandu- -se se 200 200 MeVdin MeVdin care care cea cea mai mai mare parte mare parte este este
preluata preluata de de catre catre elementele elementele de de fisiune fisiune. .
Datorita Datorita cantitatii cantitatii mare de mare de energie energie degajata degajata aceasta aceasta reactie reactie este este foarte foarte importanta importanta din din
punct punct de de vedere vedere energetic. energetic. Pentru Pentru ca ca aceasta aceasta reactie reactie sa sa se se autointretina autointretina se se impune impune ca ca
neutronii neutronii realizati realizati in in timpul timpul reactiei reactiei sa sa fie fie incetiniti incetiniti si si utilizati utilizati in in noi noi reactii reactii de de fisiune fisiune
( (probabilitatea probabilitatea de de captura captura a a neutronilor neutronilor de de catre catre nucleele nucleele de de uraniu uraniu este este cu cu atat atat mai mai mare cu mare cu
cat cat viteza viteza acestora acestora este este mai mai mica). mica).
Reactia Reactia in in lant lant: : neutronii neutronii de de reactie reactie sunt sunt incetiniti incetiniti cu un cu un mediu mediu moderator format din moderator format din
nuclee nuclee usoare usoare care care preiau preiau prin prin ciocnire ciocnire o parte din o parte din energia energia cinetica cinetica a a neutronilor neutronilor de de fisiune fisiune. .
Ca Ca moderatori moderatori se se utilizeaza utilizeaza apa apa, , apa apa grea grea, , grafitul grafitul sau sau beriliul beriliul. .
Ba
144
56
Kr
89
36
Otto Hahn (1879 Otto Hahn (1879- -1968) 1968) fizician fizician si si chimist chimist german,laureat german,laureat al al Premiului Premiului Nobel, Nobel,
pioner pioner in in domeniul domeniul radioactivitatii radioactivitatii si si radiochimiei radiochimiei ( (parintele parintele chimiei chimiei nucleare nucleare). ).
Fredrich Fredrich Wilhelm Wilhelm Strassman Strassman (1902 (1902- -1980) 1980) chimist chimist german german. .
O O alta alta conditie conditie pentru pentru intretinerea intretinerea reactiei reactiei este este ca ca neutronii neutronii sa sa nu se nu se piarda piarda prin prin alte alte
procese procese. . Cel Cel mai mai important important proces proces de de pierdere pierdere este este captura captura neutronilor neutronilor de de catre catre nucleele nucleele de de
catre catre nucleele nucleele de de . .
U
238
92
+ + U U n
239
92
238
92
1
0
Neutronii Neutronii pot pot fi fi captati captati si si de de nucleele nucleele moderatorului moderatorului. . Datorita Datorita proceselor proceselor prin prin care se care se pierd pierd
neutroni neutroni, , intretinerea intretinerea reactiei reactiei in in lant lant se se poate poate face face doar doar daca daca masa masa combustibilului combustibilului de de uraniu uraniu
este este suficient suficient de mare ( de mare (mai mai mare mare decat decat o o valoare valoare critca critca numita numita masa masa critica critica). ).
Reactorul Reactorul nuclear nuclear
Este un Este un sistem sistem controlat controlat in care se produce in care se produce fisiune fisiune stimulata stimulata iar iar energia energia produsa produsa este este
folosita folosita la la ridicarea ridicarea temperaturii temperaturii unui unui agent agent termic termic. . Prin Prin racirea racirea agentului agentului termic termic se se poate poate
obtine obtine lucru lucru mecanic mecanic sau sau se se poate poate face transfer de face transfer de caldura caldura. .
Fig.2 Fig.2
Materialul Materialul fisionabil fisionabil este este uraniul uraniul natural natural imbogatit imbogatit cu cu pentru pentru a a
mari mari probabilitatea probabilitatea proceselor proceselor de de fisiune fisiune. .
Moderatorul Moderatorul este este format din format din apa apa, , apa apa grea grea sau sau grafit grafit. .
Fluidul Fluidul de de racire racire este este folosit folosit pentru pentru racirea racirea zonei zonei active a active a reactorului reactorului care care
se se incalzeste incalzeste foarte foarte mult mult datorita datorita reactiilor reactiilor exoenergetice exoenergetice de de fisiune fisiune. .
Barele Barele de control de control sunt sunt confectionate confectionate din din materiale materiale care absorb cu care absorb cu
probabilitate probabilitate mare mare neutronii neutronii (B, (B, Cd Cd). ). Barele Barele pot pot fi fi introduse introduse in in zona zona activa activa
pentru pentru a a controla controla reactia reactia in in lant lant. .
Un Un strat strat de material de material reflectator reflectator inconjoara inconjoara reactorul reactorul pentru pentru a a readuce readuce
neutronii neutronii in in procesul procesul de de fisiune fisiune. .
Pentru Pentru a reduce a reduce scaparile scaparile de de radiatii radiatii g din g din interiorul interiorul reactorului reactorului, , acesta acesta
este este inconjurat inconjurat cu un cu un strat strat gros gros de de beton beton. .
U
235
92
I.2 I.2 Fuziunea Fuziunea nucleara nucleara
Fuziunea Fuziunea nucleara nucleara reprezinta reprezinta procesul procesul de de unire unire a a doua doua nuclee nuclee usoare usoare
pentru pentru a forma un a forma un nucleu nucleu mai mai greu greu. .
Observatie Observatie: :
Procesul Procesul de de fuziune fuziune nucleara nucleara nu se nu se realizeaza realizeaza in mod in mod spontan spontan in in conditii conditii
naturale naturale din din cauza cauza fortelor fortelor electrostatice electrostatice de de respingere respingere mari mari dintre dintre nucleele nucleele
incarcate incarcate cu cu sarcina sarcina electrica electrica pozitiva pozitiva. .
Procesele Procesele de de fuziune fuziune nucleara nucleara au loc la au loc la temperaturi temperaturi foarte foarte inalte inalte si si sunt sunt sursa sursa
energiei energiei solare solare. .
Fig.3 Fig.3 Fuziunea Fuziunea nucleara nucleara dintre dintre
nucleele nucleele de de deuteriu deuteriu si si tritiu tritiu
H
2
1
H
3
1
He
4
2
He n H H
4
2
1
0
3
1
2
1
+ +
Exemplu Exemplu: : fuziunea fuziunea dintre dintre nucleele nucleele de de deuteriu deuteriu
si si tritiu tritiu ( (bomba bomba cu cu hidrogen hidrogen) )
Bilantul Bilantul energetic in energetic in procesul procesul de de fuziune fuziune: :
( )
2
3
1
2
1
4
2
1
0
c m m m m W
H H He n
+ =
W=(4.002604+1.008665 W=(4.002604+1.008665- -2.014102 2.014102- -
3.016049)*931= 3.016049)*931=- -17.58 17.58 MeV MeV
(2) (2)
Obs.: Obs.: neutronul neutronul si si nucleul nucleul de He de He vor vor prelua prelua
energia energia rezultata rezultata in in urma urma reactiei reactiei de de fuziune fuziune
sun forma de sun forma de energie energie cinetica cinetica. .
II.
II.
Radiatii
Radiatii
nucleare
nucleare
Radiatiile Radiatiile nucleare nucleare sunt sunt formate formate din din particule particule nucleare nucleare ( (protoni protoni, ,
neutroni neutroni, e , e
- -
, e , e
+ +
, , , , nuclee nuclee atomice atomice (ex. (ex. deuteriu deuteriu, , heliu heliu)) )) emise emise de de nucleele nucleele
instabile instabile. .
Radiatiile Radiatiile nucleare nucleare se se obtin obtin prin prin accelerarea accelerarea particulelor particulelor nucleare nucleare
sau sau din din dezintegrarea dezintegrarea nucleelor nucleelor radioactive. radioactive.
Radioactivitatea Radioactivitatea este este definita definita ca ca fiind fiind procesul procesul spontan spontan de de
dezintegrare dezintegrare a a unui unui nucleu nucleu instabil instabil si si emisia emisia de de radiatii radiatii nucleare nucleare. .
Stabilitatea Stabilitatea unui unui nucleu nucleu este este data de data de numarul numarul de de nucleoni nucleoni din care din care
este este alcatuit alcatuit si si raportul raportul dintre dintre numarul numarul de de protoni protoni si si neutroni neutroni. .
Pentru Pentru nucleele nucleele usoare usoare un un numar numar aproximativ aproximativ egal egal de de protoni protoni si si
neutroni neutroni este este necesar necesar pentru pentru stabilitatea stabilitatea acestora acestora. .
Pentru Pentru nucleele nucleele grele grele raportul raportul dintre dintre numarul numarul de de neutroni neutroni si si
protoni protoni creste creste iar iar nucleele nucleele se se indeparteaza indeparteaza de de starea starea de de echilibru echilibru. In . In
aceasta aceasta situatie situatie, in , in nucleele nucleele grele grele se se vor vor produce produce modificari modificari care care vor vor tinde tinde
sa sa aduca aduca nucleul nucleul intr intr- -o o stare stare mai mai stabila stabila. . Stabilizarea Stabilizarea nucleelor nucleelor grele grele se se
poate poate face face prin prin unul unul din din cele cele trei trei moduri moduri de de dezintegrare dezintegrare radioactive. radioactive.
II.1 II.1 Moduri Moduri de de dezintegrare dezintegrare radioactiva radioactiva
II.1.1 II.1.1 Dezintegrarea Dezintegrarea
Dezintegrarea Dezintegrarea are loc cu are loc cu emisia emisia de de particule particule ( ). ( ).
Un Un nucleu nucleu poate poate fi fi stabil stabil in in raport raport cu cu emisia emisia unei unei particule particule daca daca energia energia
de de legatura legatura a a particulei particulei a in a in nucleu nucleu este este pozitiva pozitiva ( (W W

leg leg
>0) >0) sau sau instabil instabil daca daca
W W

leg leg
<0. <0.
He
4
2
Consideram Consideram un un proces proces de de dezintegrare dezintegrare radioactiva radioactiva in care in care nucleul nucleul N N
emite emite o o particula particula si si in in urma urma dezintegrarii dezintegrarii rezulta rezulta nucleul nucleul X: X:
N +X (3) (3)
Energia Energia de de legatura legatura a a particulei particulei in in nucleul nucleul N N este este: :
N X leg
W W W W + =

(4) (4)
Nucleul Nucleul este este instabil instabil in in raport raport cu cu dezintegrarea dezintegrarea a a daca daca W W

l l
eg eg
<0 !!! <0 !!! sau sau: :
W W
N N
> >W W

+W +W
X X
(5) (5)
Dezintegrarea Dezintegrarea este este specifica specifica nucleelor nucleelor grele grele (Z>82) (Z>82) si si care nu o care nu o
configuratie configuratie stabila stabila a a numarului numarului de de protoni protoni si si neutroni neutroni. . Aceste Aceste nuclee nuclee grele grele vor vor
tinde tinde spre spre o o configuratie configuratie stabila stabila prin prin emisia emisia unei unei particule particule sau sau printr printr- -o o serie serie de de
emisii emisii de de particule particule . .
dezintegrare dezintegrare
Fig.4 Fig.4 Dezintegrarea Dezintegrarea a a nucleului nucleului de de seaborgiu seaborgiu ( (seabrgium seabrgium) )
Seaborgiu Seaborgiu este este un element un element sintetic sintetic. . Rutherfordiu Rutherfordiu este este tot un element tot un element
sintetic sintetic si si radioactiv radioactiv. .
II.1.2 II.1.2 Dezintegrarea Dezintegrarea
Experimental se Experimental se constata constata ca ca unele unele nuclee nuclee pot pot emite emite spontan spontan electroni electroni sau sau
pozitroni pozitroni. . Radiatia Radiatia electronica electronica se se numeste numeste radiatie radiatie
- -
iar iar radiatia radiatia pozitronica pozitronica se se
numeste numeste radiatie radiatie
+ +
. .
Dezintegrarea Dezintegrarea
- -
: :
Daca Daca raportul raportul dintre dintre numarul numarul de de neutroni neutroni si si respectiv respectiv numarul numarul de de protoni protoni
este este prea prea mare, un neutron din mare, un neutron din nucleu nucleu se se va va transforma transforma in proton in proton iar iar nucleul nucleul va va
elibera elibera un electron: un electron:
(6) (6)
Dezintegrarea Dezintegrarea b+: b+:
Daca Daca raportul raportul dintre dintre numarul numarul de de neutroni neutroni si si protoni protoni este este prea prea mic mic, , nucleul nucleul
va va emite emite un un pozitron pozitron (e (e
+ +
) in ) in urma urma transformarii transformarii unui unui proton proton intr intr- -un neutron. un neutron.
Radiatia Radiatia formata formata din din pozitroni pozitroni poarta poarta denumirea denumirea de de radiatie radiatie
+ +
. .
dezintegrare dezintegrare
- -
dezintegrare dezintegrare
+ +
Fig.5 Fig.5 Dezintegrarea Dezintegrarea

si si
+ +
Particulele Particulele si si poarta poarta
denumirea denumirea de neutrino de neutrino si si respectiv respectiv
antineutrino. antineutrino.
Neutrino Neutrino sunt sunt particule particule cu cu
masa masa de de repaus repaus nula nula, , sunt sunt neutre neutre din din
punct punct de de vedere vedere electric electric si si se pot se pot
deplasa deplasa cu cu viteze viteze apropiate apropiate de de viteza viteza
luminii luminii. . Ele Ele pot pot traversa traversa foarte foarte facil facil
substanta substanta ( (materia materia obisnuita obisnuita) ) si si sunt sunt
extrem extrem de de dificil dificil de de detectat detectat. .
II.1.3 II.1.3 Captura Captura de de electroni electroni
In In acest acest proces proces un electron un electron este este captatde captatde un un nucleu nucleu iar iar in in urma urma acestei acestei
capturi capturi un proton se un proton se va va transforma transforma intr intr- -un neutron. un neutron. Acest Acest proces proces este este specfic specfic
nucleelor nucleelor cu un cu un numar numar mare de mare de protoni protoni si si din din punct punct de de vedere vedere al al stabilitatii stabilitatii
nucleului nucleului, , procesul procesul este este similar cu similar cu cel cel de de emitere emitere de de radiatii radiatii
+ +
. .
(7) (7)
~
II.1.4 II.1.4 Emisia Emisia de de radiatii radiatii
Radiatiile Radiatiile sunt sunt radiatii radiatii electromagnetice electromagnetice de de frecventa frecventa inalta inalta ( (energie energie
mare). Este mare). Este emisa emisa de de nucleele nucleele aflate aflate intr intr- -o o stare stare metastabila metastabila si si care care trec trec in in starea starea
fundamentala fundamentala prin prin emisia emisia unui unui foton foton . .
Fig.6 Fig.6 Dezintegrarea Dezintegrarea
Dezintegrarea Dezintegrarea poate poate apare apare
in in urma urma unei unei dezintegrari dezintegrari sau sau sau sau
in in exploziile exploziile nucleare nucleare. . Radiatiile Radiatiile
sunt sunt forma forma cea cea mai mai energetica energetica a a
radiatiilor radiatiilor electromagnetice electromagnetice. .
Fig.7 Fig.7 Adancimea Adancimea de de
penetrare penetrare a a atmosferei atmosferei
terestre terestre de de catre catre
radiatiile radiatiile
electromagnetice electromagnetice
II.2 II.2 Legea Legea dezintegrarii dezintegrarii radioactive radioactive
Orice sistem cuantic aflat intr-o stare excitata (metastabila) se va
dezecita, tinzand spre o stare stabila de energie mai mica.
Legea dezintegrarii radioactive prezice cum se modifica in timp numarul
de nuclee radioactive dintr-o substanta radioactiva data.
Radioactivitatea se produce sub trei fome , si .
Dezintegrarea radioactiva reprezinta un proces spontan de eliberare de
energie sub forma de particule radioactive si/sau de radiatii electromagnetice ().
Cele trei moduri de dezintegrare radioactiva respecta legile clasice de
conservare: conservarea energiei, conservarea impulsului, conservarea
momentului cinetic, conseravrea sarcinii electrice, conservarea numarului de
nucleoni si conservarea numarului de leptoni (electroni, pozitroni, neutrino si
antineutrino).
Consideram un proces de dezintegrare radioactiva:
re dezintegra de produse
a radioactiv re dezintegra
X
He Th U
4
2
234
90
238
92
+
Exemplu Exemplu: :
e Pa Th
0
1
234
91
234
90
+
dezintegrare dezintegrare
dezintegrare dezintegrare

(Pa (Pa Protactiniu Protactiniu) )
presupunem presupunem: :
Substanta Substanta radioactiva radioactiva se se compune compune dintr dintr- -un un numar numar foarte foarte mare de mare de nuclee nuclee
radioactive. radioactive.
Nucleele Nucleele radioactive nu se radioactive nu se dezintegreaza dezintegreaza simultan simultan. .
Nucleele Nucleele radioactive se radioactive se dezintegreaza dezintegreaza intr intr- -o o anumita anumita perioada perioada de de timp timp. .
Nu se Nu se poate poate prezice prezice momentul momentul de la care un de la care un nucleu nucleu se va se va dezintegra dezintegra. .
In In procesul procesul de de dezintegrare dezintegrare radioactiva radioactiva, , nucleele nucleele radioactive se radioactive se dezintegreaza dezintegreaza
la la intamplare intamplare. .
Legea Legea dezintegrarii dezintegrarii radioactivea radioactivea fost fost stbilita stbilita de de catre catre E. Rutherford E. Rutherford si si F. F.
Soddy (1903). Soddy (1903).
Au Au observat observat ca ca viteza viteza de de denintegrare denintegrare a a unei unei substante substante radioactive ( radioactive (dN/dt dN/dt) ) este este
proportionala proportionala cu cu cu cu cantitatea cantitatea initiala initiala de de substanta substanta radioactiva radioactiva ( (N(t N(t)). )).
) ( *
) (
t N
dt
t dN
=
(8) (8)
Constanta Constanta se se numeste numeste constanta constanta a a dezintegrarii dezintegrarii radioactive ( radioactive (constanta constanta
radioactiva radioactiva) a ) a substantei substantei X X si si este este egala egala cu cu probabilitatea probabilitatea de de dezintegrare dezintegrare in in
unitatea unitatea de de timp timp. .
Constanta de Constanta de dezintegrare dezintegrare este este independenta independenta de de timp timp si si este este specifica specifica tipului tipului de de
nuclee nuclee care se care se dezintegreaza dezintegreaza. .
Obs.: Obs.:
O O functie functie a a carei carei viteza viteza de de variatie variatie este este proportionala proportionala cu cu valoarea valoarea
initiala initiala (t=0) (t=0) este este o o functie functie exponentiala exponentiala !! !!
Solutia Solutia ecuatiei ecuatiei 8 ( 8 (obtinuta obtinuta prin prin integrarea integrarea acesteia acesteia) ) este este: :
t
e N t N

=
0
) (
2 / 1
0
0
2 / 1
2
) (
T
e N
N
T N

= =
(9) (9)
unde unde: :
N N
0 0
reprezinta reprezinta numarul numarul initial de initial de nuclee nuclee radioactive ; radioactive ;
reprezinta reprezinta constanta constanta radioactiva radioactiva a a elementelor elementelor din din care este care este alcatuita alcatuita
substanta substanta radioactiva radioactiva. .
Intervalul Intervalul de de timp timp necesar necesar pentru pentru a reduce la a reduce la jumatate jumatate numarul numarul initial de initial de
atomi atomi radioactivi radioactivi N N
0 0
se se numeste numeste timp timp de de injumatatire injumatatire (T (T
1/2 1/2
). ).

) 2 ln(
2 / 1
= T
(10) (10)
(11) (11)
2 / 1 2 / 1
693 . 0 ) 2 ln(
T T
= = (12) (12)
timpul timpul ( (exprimat exprimat ca ca si si un un multiplu multiplu de T1/2) de T1/2)
1/2 1/2 1/2 1/2 1/2
Fig.8 Fig.8 Variatia Variatia in in timp timp a a
numarului numarului de de nuclee nuclee
radioactive radioactive
Fiecare Fiecare element element radioactiv radioactiv are un are un
timp timp de de injumatatire injumatatire specific specific
4.5 4.5 miliarde miliarde ani ani
Uraniu Uraniu- -238 238
8.07 8.07 zile zile Iod Iod- -131 131
15 ore 15 ore
Sodiu Sodiu- -24 24
5.26 5.26 ani ani Cobalt Cobalt- -60 60
1600 1600 ani ani
Radiu Radiu- -226 226
400.000 400.000 ani ani Clor Clor- -36 36
0,0018 0,0018 secunde secunde
Poloniu Poloniu- -215 215
5730 5730 ani ani Carbon Carbon- -14 14
14.3 14.3 zile zile Fosfor Fosfor- -24 24 60.5 minute 60.5 minute Bismut Bismut- -212 212
Timpul Timpul de de
injumatatire injumatatire
Elementul Elementul Timpul Timpul de de
injumatatire injumatatire
Elementul Elementul
Obs.: Obs.:
Timpul Timpul de de injumatatire injumatatire variaza variaza de la de la cateva cateva fractiuni fractiuni de de secunda secunda la la miliarde miliarde de de
anu anu. .
Timpul Timpul de de injumatatire injumatatire este este masura masura a a stabilitatii stabilitatii unui unui nucleu nucleu. .
Nici Nici o o procedura procedura chimica chimica sau sau fizica fizica nu nu poate poate modifica modifica viteza viteza de de dezintegrare dezintegrare a a
unei unei substante substante radioactive. radioactive.
Activitatea Activitatea medie medie
Numim Numim activitatea activitatea ca ca fiind fiind numarul numarul de de dezintegrari dezintegrari pe pe secunda secunda a a unui unui esantion esantion
radioactiv radioactiv X X compus compus dintr dintr- -un un numar numar N de N de nuclee nuclee radioactive. radioactive.
Activitatea Activitatea medie medie se exprima in SI becquerel (Bq) (s se exprima in SI becquerel (Bq) (s
- -1 1
). O ). O alta alta unitate unitate de de masura masura
a a activitatii activitatii medii medii este Curie (Ci) (1Ci=3.7*10 este Curie (Ci) (1Ci=3.7*10
10 10
s s
- -1 1
) )
t
N
t
n
t A

= ) (
(13) (13)
t
e N A

=
0

) 2 ln(
) (t N A =
(14) (14)
(15) (15)
Antoine Henri Becquerel (1852 Antoine Henri Becquerel (1852- -1908) 1908)
fizician fizician francez francez, , laureat laureat al al Premiului Premiului
Nobel Nobel pentru pentru Fizica Fizica (1903), (1903), descoperitor descoperitor
al al radioactivitatii radioactivitatii alaturi alaturi de Marie de Marie si si
Pierre Curie. Pierre Curie.
II.2.1
II.2.1
Datarea
Datarea
cu
cu
ajutorul
ajutorul
carbonului
carbonului
radioactiv
radioactiv
Datarea Datarea cu carbon cu carbon este este o o metoda metoda de de datare datare radiometrica radiometrica care care utilizeaza utilizeaza
izotopul izotopul natural de carbon natural de carbon
14 14
C C pentru pentru determinarea determinarea varstei varstei materialelor materialelor care care
contin contin carbon ( carbon (organismelor organismelor care au care au murit murit si si care in care in timpul timpul vietii vietii au au consumat consumat
CO CO
2 2
). ).
Carbonul Carbonul are are doi doi izotopi izotopi stabili stabili
12 12
C C si si
13 13
C. De C. De asemenea asemenea exista exista si si izotopul izotopul
instabil instabil
14 14
C al C al carbonului carbonului, , acesta acesta avand avand un un timp timp mediu mediu de de viata viata de 5730 de de 5730 de
ani ani. .
Fig. 9 Fig. 9 Producerea Producerea izotopilor izotopilor de carbon ( de carbon (
14 14
C) C)
14 14
C C
14 14
N N
- -
e e
Fig. 10 Fig. 10 Dezintegrarea Dezintegrarea izotopilor izotopilor
14 14
C C
Izotopul Izotopul
14 14
C se C se combina combina cu cu oxigenul oxigenul atmosferic atmosferic formand formand CO CO
2 2
. . Organismele Organismele vii vii
care care fac fac schimb schimb de CO de CO
2 2
cu cu atmosfera atmosfera vor vor inmagazina inmagazina si si o mica o mica cantitate cantitate de de
14 14
C. C.
Cand Cand un organism un organism moare moare nu nu vor vor mai mai exista exista schimburi schimburi de CO de CO
2 2
intre intre acel acel
organism organism si si mediul mediul exterior. exterior. Raportul Raportul dintre dintre numarul numarul de de izotopi izotopi de carbon de carbon
14 14
C C si si
numarul numarul izotopi izotopi stabili stabili
12 12
C se C se va va diminua diminua in in timp timp datorita datorita dezintegrarii dezintegrarii izotopilor izotopilor
14 14
C. C.
Raportul Raportul dintre dintre numarul numarul de de izotopi izotopi de carbon de carbon
14 14
C C si si respectiv respectiv
12 12
C C pentru pentru
moleculele moleculele ( (ce ce contin contin carbon) de la carbon) de la suprafata suprafata pamantului pamantului este este de 1.3x10 de 1.3x10
- -12 12
iar iar
aceasta aceasta valoare valoare se se presupune presupune ca a ca a ramas ramas constanta constanta cel cel putin putin de la de la crearea crearea
atmosferei atmosferei
Cunoscand Cunoscand nivelul nivelul de de activitate activitate al al unui unui esantion esantion de de materie materie organica organica, , putem putem
determina determina continutul continutul de de
14 14
C existent in C existent in acel acel esantion esantion. . Cunoscand Cunoscand raportul raportul initial initial
intre intre cantitatea cantitatea de de
14 14
C C si si
12 12
C, se C, se va va putea putea determina determina varsta varsta esantionului esantionului respectiv respectiv. .
t ( t (ani ani) )
1
4
1
4
C

(
%
)
C

(
%
)
Fig. 11 Fig. 11 Datarea Datarea cu cu
14 14
C C
II.3
II.3
Interactiunea
Interactiunea
radiatiilor
radiatiilor
nucleare
nucleare
cu
cu
substanta
substanta
Radiatiile Radiatiile nucleare nucleare interactioneaza interactioneaza cu cu atomii atomii substantei substantei pe pe care o care o strabat strabat, ,
producand producand o o serie serie de de efecte efecte. .
Radiatiile Radiatiile nucleare nucleare se impart in se impart in doua doua categori categori in in functie functie de de sarcina sarcina
electrica electrica a a particulelor particulelor care le care le formeaza formeaza: :
- - radiatii radiatii formate formate din din particule particule incarcate incarcate cu cu sarcina sarcina electrica electrica ( (protoni protoni, , particule particule
, , fragmente fragmente de de fisiune fisiune, , electroni electroni, , pozitroni pozitroni), ),
- - radiatii radiatii formate formate din din particule particule neutre neutre ( (fotoni fotoni si si neutroni neutroni). ).
II.3.1 II.3.1 Interactiunea Interactiunea radiatiilor radiatiilor nucleare nucleare formate formate din din particule particule
incarcate incarcate cu cu sarcina sarcina electrica electrica cu cu substanta substanta
La La trecerea trecerea printr printr- -un un anumit anumit mediu mediu ( (substanta substanta), ), radiatiile radiatiile formate formate din din
particule particule incarcate incarcate cu cu sarcina sarcina interactioneaza interactioneaza cu cu atomii atomii si si moleculele moleculele din care din care
este este alcatuit alcatuit mediul mediul respectiv respectiv producand producand ionizari ionizari sau sau excitari excitari ale ale acestora acestora. In . In
procesele procesele de de excitare excitare sau sau ionizare ionizare, , particulele particulele care care formeaza formeaza radiatia radiatia nucleara nucleara
transfera transfera o parte din o parte din energia energia lor lor cinetica cinetica mediului mediului pe pe care care- -l l strabat strabat. . Drumul Drumul mediu mediu
strabatut strabatut de o de o particula particula incarcata incarcata cu cu sarcina sarcina electrica electrica se se numeste numeste parcurs parcurs liniar liniar. .
Marimea Marimea parcursului parcursului liniar liniar depinde depinde de de natura natura mediului mediului si si de de sarcina sarcina electrica electrica a a
particulei particulei. .
II.3.2 II.3.2 Interactiunea Interactiunea radiatiilor radiatiilor nucleare nucleare formate formate din din particule particule
neutre neutre cu cu substanta substanta
Trecerea Trecerea fotonilor fotonilor X X sau sau prin prin substanta substanta este este insotita insotita de de doua doua efecte efecte: :
efect efect fotoelectric fotoelectric si si efect efect Compton. Compton.
Legea Legea de de atenuare atenuare a a fotonilor fotonilor
I I
0 0
I I
x x
Fig.12 Fig.12 Atenuarea Atenuarea unui unui
fascicul fascicul de de fotoni fotoni la la
trecerea trecerea printr printr- -un un
anumit anumit mediu mediu
Scaderea Scaderea intensitatii intensitatii
fascicolului fascicolului este este
proportionala proportionala cu cu
intensitatea intensitatea
fascicolului fascicolului si si cu cu si si cu cu
grosimea grosimea stratului stratului de de
substanta substanta strabatut strabatut: :
x x
x+ x+ x x
x I I = ) 0 (
(16) (16)
(17) (17)
= =coeficient coeficient de de atenuare atenuare liniara liniara a a fotonilor fotonilor . .
Coeficientul Coeficientul de de atenuare atenuare liniara liniara depinde depinde de de natura natura substantei substantei strabatute strabatute de de fotonii fotonii . .
x
e I I

=
0
Interactiunea Interactiunea neutronilor neutronilor cu cu substanta substanta
Neutronii Neutronii pot pot interactiona interactiona cu cu nucleele nucleele din din mediul mediul pe pe care care- -l l strabat strabat, ,
provocand provocand reactii reactii nucleare nucleare. .
Neutronul Neutronul fiind fiind neutru neutru din din punct punct de de vedere vedere electric, electric, patrunderea patrunderea sa sa in in
nucleu nucleu nu nu este este impiedicata impiedicata de de fortele fortele de de respingere respingere electrostatica electrostatica iar iar
probabilitatea probabilitatea de a produce de a produce reactii reactii nucleare nucleare este este foarte foarte mare. mare.
La La trecerea trecerea unui unui fascicul fascicul de de neutroni neutroni printr printr- -un un mediu mediu acestia acestia sunt sunt
absorbiti absorbiti de de substanta substanta mediului mediului respectiv respectiv, , lege lege de de atenuare atenuare fiind fiind similara similara celei celei
pentru pentru fotonii fotonii . .
Materialele Materialele care au o care au o probabilitate probabilitate mare de mare de captura captura a a neutronilor neutronilor sunt sunt
si si . . Aceste Aceste materiale materiale sunt sunt folosite folosite pentru pentru ecranarea ecranarea neutronilor neutronilor. .
B
10
5
Cd
113
38
Fig.13 Fig.13 Atenuarea Atenuarea radiatiilor radiatiilor nucleare nucleare
II.3.3 II.3.3 Detectori Detectori de de radiatii radiatii
Detectorul Detectorul de de radiatii radiatii nucleare nucleare este este un un sistem sistem care care pune pune in in evidenta evidenta particule particule nucleare nucleare, , permite permite
numararea numararea si si determinarea determinarea unor unor caracteristici caracteristici ale ale acestora acestora ( (energia energia sau sau masa masa particulelor particulelor). ).
Componentele Componentele principale principale ale ale unui unui detector de detector de radiatii radiatii nucleare nucleare sunt sunt: :
Corpul Corpul de de detectie detectie care care consta consta dintr dintr- -un un anumit anumit mediu mediu in care in care radiatia radiatia produce un produce un efect efect
specific. specific. Efectul Efectul este este dat dat interactiunea interactiunea particulelor particulelor nucleare nucleare cu cu substanta substanta detectorului detectorului
( (particulele particulele incarcate incarcate cu cu sarcina sarcina electrica electrica produc produc ionizari ionizari sau sau scintilatii scintilatii, , fotonii fotonii g g produc produc
electroni electroni prin prin efect efect fotoelectric fotoelectric sau sau efect efect Compton Compton iar iar electronii electronii produc produc la la randul randul lor lor
ionizari ionizari prin prin ciocnirile ciocnirile cu cu atomii atomii mediului mediului din care din care provin provin, , neutonii neutonii produc produc reactii reactii nucleare nucleare
din care din care rezulta rezulta particule particule incarcate incarcate electric care la electric care la randul randul lor lor vor vor produce produce ionizari ionizari) )
Sistemul Sistemul de de inregistrare inregistrare a a efectului efectului produs produs de de particula particula. . Spre Spre exemplu exemplu, in , in cazul cazul in care in care
particula particula nucleara nucleara produce produce ionizari ionizari, , ionii ionii vor vor fi fi colectati colectati de un de un sistem sistem de de electrozi electrozi intre intre
care se care se aplica aplica o o diferenta diferenta de potential, de potential, rezultand rezultand un un curent curent electric care electric care este este amplificat amplificat si si
inregistrat inregistrat. .
Clasificarea Clasificarea detectorilor detectorilor de de radiatii radiatii nucleare nucleare: :
1. 1. Detectori Detectori care se care se bazeaza bazeaza pe pe fenomenul fenomenul de de ionizare ionizare (camera de (camera de ionizare ionizare si si detectorul detectorul Geiger Geiger- -
M M ller ller). ).
2. 2. Detectori Detectori cu cu scintilatii scintilatii (se (se bazeaza bazeaza pe pe aparitia aparitia scintilatiilor scintilatiilor in in substanta substanta detectorului detectorului la la trecerea trecerea
particulelor particulelor incarcate incarcate electric). electric).
3. 3. Detectori Detectori care se care se bazeaza bazeaza pe pe formarea formarea de de perechi perechi electron electron gol gol in in cristale cristale semiconductoare semiconductoare. .
4. 4. Detectori Detectori care se care se bazeaza bazeaza pe pe efectul efectul fotochimic fotochimic al al radiatiilor radiatiilor ( (emulsia emulsia nucleara nucleara asemanatoare asemanatoare
cu cu emulsia emulsia fotografica fotografica este este sensibila sensibila la la radiatiile radiatiile nucleare nucleare). ).
anod anod
ion ion
gaz gaz atomic atomic
electron electron
fereastra fereastra
catod catod
instrument de instrument de masura masura
substanta substanta radioactiva radioactiva
Detectorul Detectorul Geiger Geiger- -M M ller ller
Contorul Contorul este este format format dintr dintr- -un un condensator condensator cilindric cilindric inchis inchis intr intr- -un tub de un tub de sticla sticla. .
Anodul Anodul este este un fir un fir subtire subtire coaxial cu coaxial cu cilindrul cilindrul catodic catodic. . Electrozii Electrozii sunt sunt legati legati la o la o
sursa sursa de de tensiune tensiune (cc (cc ~10 ~10
2 2
V). V). Datorita Datorita configuratiei configuratiei condensatorului condensatorului intensitatea intensitatea
campului campului electric in electric in apropierea apropierea anodului anodului este este foarte foarte mare. La mare. La trecerea trecerea unei unei
particule particule incarcate incarcate se se produc produc perechi perechi electron electron- -ion in ion in gazul gazul din din cilindru cilindru. . Electronii Electronii
produsi produsi sunt sunt accelerati accelerati puternic puternic inspre inspre anod anod si si produc produc alte alte ionizari ionizari, , rezultand rezultand intr intr- -
o o avalansa avalansa de de electroni electroni. In circuit . In circuit apare apare un un curent curent de de descarcare descarcare de de scurta scurta durata durata
care care va va permite permite numararea numararea particulelor particulelor nucleare nucleare care care traverseaza traverseaza contorul contorul. .
Fig. 14 Fig. 14 Contorul Contorul Geiger Geiger- -M M ller ller
Hans Geiger (1882 Hans Geiger (1882- -1945) 1945)
fizician fizician german german inventator inventator al al
contorului contorului de de radiatii radiatii bazat bazat
pe pe fenomenul fenomenul de de ionizare ionizare si si
al al nucleului nucleului atomic (exp. atomic (exp.
Mardsen Mardsen- -Geiger). Geiger).
Walter Walter M M ller ller (1905 (1905- -1979) 1979)
fizician fizician german german cunoscut cunoscut
mai mai mult mult pentru pentru
imbunatatirile imbunatatirile contorului contorului
inventant inventant de de catre catre Hans Hans
Geiger. Geiger.
II.4 II.4 Efectele Efectele biologice biologice ale ale radiatiilor radiatiilor si si protectia protectia impotriva impotriva lor lor
Interac Interac iunea iunea radia radia iilor iilor nucleare nucleare cu cu sistemele sistemele materiale materiale conduc conduc la la excitarea excitarea i i ionizarea ionizarea
atomilor atomilor i i moleculelor moleculelor n n urma urma absorb absorb iei iei energiei energiei radia radia iilor iilor de de ctre ctre substan substan a a
traversat traversat. .
Radia Radia iile iile ncrcate ncrcate electric ( electric ( , , , ) , ) produc produc ionizarea ionizarea direct direct, , pe pe cnd cnd radia radia iile iile , X, , X, , ,
produc produc ionizare ionizare indirect indirect prin prin electroni electroni Compton, Compton, fotoelectroni fotoelectroni, , nuclee nuclee de de recul recul. .
Interac Interac iunile iunile de de baz baz ale ale radia radia iilor iilor ionizante ionizante cu cu esutul esutul viu viu sunt sunt acelea acelea i i ca ca i i n n oricare oricare
alt alt substan substan , , rolul rolul important important jucndu jucndu- -l l fenomenul fenomenul de de ionizare ionizare i i excitare excitare a a moleculelor moleculelor
din din celule celule urmat urmat de de disocierea disocierea acestora acestora. . ntreaga ntreaga energie energie cedat cedat substan substan ei ei de de ctre ctre
radia radia ie ie este este disipat disipat n n final sub final sub form form de de cldur cldur. .
Unitatea Unitatea de de baz baz a a esutului esutului viu viu este este celula celula. . Fiecare Fiecare celul celul are un are un nucleu nucleu, , centrul centrul ei ei de de
control. control.
De o De o importan importan cu cu totul totul particular particular este este compusul compusul numit numit acid acid dezoxiribonucleic dezoxiribonucleic ADN ADN n n
nucleul nucleul celulei celulei. ADN . ADN- -ul ul controleaz controleaz structura structura i i func func ionarea ionarea celulei celulei. . Radia Radia ia ia afecteaz afecteaz
celula celula, , n n mod indirect ADN mod indirect ADN- -ul ul. .
Radia Radia ia ia poate poate ac ac iona iona n n dou dou moduri moduri: o : o molecul molecul de ADN se de ADN se poate poate ioniza ioniza, ,
rezultnd rezultnd o o modificare modificare chimic chimic direct direct sau sau molecula molecula poate poate fi fi modificat modificat indirect indirect prin prin
intermediul intermediul unui unui radical radical liber liber din din lichidul lichidul celulei celulei. .
n n unele unele cazuri cazuri modificarea modificarea chimic chimic poate poate sta sta la la baza baza unui unui efect efect biologic biologic
duntor duntor, , datorat datorat fie fie unui unui defect defect puternic puternic localizat localizat, fie , fie unui unui defect global al defect global al cromozomului cromozomului, ,
a a a a cum se cum se poate poate observa observa la la microscop microscop. .
Ambele Ambele feluri feluri de de defecte defecte au au fost fost implicate implicate n n tarele tarele genetice genetice i i n n dezvoltarea dezvoltarea cancerului cancerului. .
p
1
1 n
1
0
Radiaiile care ptrund n organism sunt mai mult sau mai puin absorbite. n cazul
esuturilor vii, interaciunea radiaiilor cu acestea produce aceleai fenomene. Ionii
produi n urma ionizrii reacioneaz chimic cu acizii nucleici din nucleele celulelor
vii dnd natere unor produi toxici. esuturile cele mai sensibile sunt organele
hematopaltice, mucoasele, organele interne, esuturile musculare, esuturile osoase,
esutul nervos.
Iradierea n doze bine determinate poate avea efecte pozitive (n radioterapie,
distrugerea celulelor tumorale).
Iradierea necontrolat poate duce la accidente acute imediate i accidente cronice.
Mecanismele absorbiei radiaiilor variaz n funcie de natura acestora. n cazul
radiaiei , acestea sunt complet absorbite de organismele vegetale i animale pe o
adncime de 0,1 mm iar radionuclizii nu sunt periculoi. Radiaiile pot ptrunde n
organism circa 1 cm, iar radionuclizii care le produc sunt periculoi pentru esuturile
superficiale. Radiaiile X, i neutronii trec prin organe umane iar radionuclizii care le
produc sunt periculoi.
Boala de iradiere poart numele de boala actinic.
n locurile n care apar doze de radiaii mai mari dect cele maxime admise, se
impune luarea unor msuri de protecie prin ecranarea surselor radioactive. mpotriva
fluxului de radiaii se utilizeaz ecrane din material cu Z mare (Pb), mpotriva fluxului
de radiaii se utilizeaz ecrane din material cu Z mic (Al) iar mpotriva fluxului de
radiaii se folosete ca moderator apa grea i grafitul iar ca absorbant cadmiul i
borul.
n
1
0
II.5 II.5 Mrimi Mrimi i i unit unit i i dozimetrice dozimetrice
Pentru Pentru a a caracteriza caracteriza efectele efectele produse produse la la iradierea iradierea diferitelor diferitelor materiale materiale inclusiv inclusiv a a
corpurilor corpurilor vii, vii, este este necesar necesar s s studiem studiem schimbrile schimbrile de de propriet propriet i i ( (mecanice mecanice, ,
termice termice, , electrice electrice, , magnetice magnetice etc.) etc.) ce ce au loc au loc n n urma urma iradierii iradierii, , preciznd preciznd efectele efectele
acestora acestora. .
Efectele Efectele produse produse depind depind de de mai mai mul mul i i factori factori: : natura natura, , energia energia i i distribu distribu ia ia
radia radia iilor iilor i i natura natura, forma de , forma de agregare agregare, , combina combina ia ia chimic chimic i i structura structura corpului corpului
iradiat iradiat. .
Efectele Efectele biologice biologice ale ale radia radia iilor iilor depind depind de de cantitatea cantitatea de de energie energie absorbit absorbit de la de la
aceste aceste radia radia ii ii de de ctre ctre materia materia vie. vie.
1) 1) Mrimea Mrimea care a care a fost fost introdus introdus pentru pentru a a caracteriza caracteriza energia energia absorbit absorbit de de
unitatea unitatea de de mas mas este este doza doza energetic energetic absorbit absorbit (D). (D).
D D reprezint reprezint raportul raportul dintre dintre energia energia absorbit absorbit i i masa masa substan substan ei ei care a care a absorbit absorbit
aceast aceast cantitate cantitate de de energie energie. .
m
W
D

=
(18) (18)
[ ]
[ ]
[ ]
) (Gray Gy
kg
J
m
W
D
SI
SI
SI
= = =
Louis Harold Gray (1905 Louis Harold Gray (1905- -1965) 1965) fizician fizician
englez englez care a care a avut avut contributii contributii
importante importante legate de legate de efectele efectele biologice biologice
ale ale radiatiilor radiatiilor, , fondator fondator al al
radiobiologiei radiobiologiei
1 Gy este doza care transfer unei mase omogene de 1 kg o energie de 1 J.
Alt unitate de msur este rad (roentgen de doz absorbit).
Doza Doza absorbit absorbit n n unitatea unitatea de de timp timp se se nume nume te te doz doz debit. debit.
t m
W
t
D
d

=
[ ]
[ ]
s
Gy
d
h
rad
d
SI
=
=
(19) (19)
Gy 10 kg / J
10
1
kg 10
J 10 10
g
erg
100 rad 1
2
2 3
7 2

= =

= =
1 Gy = 100 rad
1 rad reprezint cantitatea de radiaie care cedeaz ntr-un kg de substan energia de
10
-2
J.
Transfernd Transfernd aceluia aceluia i i material o material o cantitate cantitate egal egal de de energie energie, , dar dar de la de la diferite diferite
radia radia ii ii, , ac ac iunea iunea acestora acestora este este diferit diferit. De . De exemplu exemplu, , radia radia ia ia este este mai mai eficace eficace
dect dect . .
Pentru Pentru a a aprecia aprecia efectele efectele iradierii iradierii s s- -a a introdus introdus ca ca mrime mrime caracteristic caracteristic
interac interac iunii iunii radia radia ie ie substan substan , , doza doza de de ionizare ionizare ( (termenul termenul a a fost fost introdus introdus mai mai
nti nti n n radioterapie radioterapie, ca , ca echivalent echivalent pentru pentru doza doza de de medicamente medicamente administrat administrat ). ).
Doza Doza de de ioni ioni reprezint reprezint sarcina sarcina electric electric produs produs prin prin ionizare ionizare i i reprezint reprezint
raportul raportul dintre dintre sarcina sarcina electric electric Q a Q a ionilor ionilor produ produ i i de de radia radia iile iile nucleare nucleare ntr ntr- -un un
volum volum de de aer aer i i masa masa m a m a acelui acelui volum volum. .
m
Q
D=
(20) (20)
Debitul Debitul dozei dozei de de ioni ioni este este dat dat de de rela rela ia ia: :
t
D
d = (21) (21)
[ ] R D
SI
1 =
(Rontgen)
1 R 1 R reprezint reprezint doza doza de de radia radia ie ie X X sau sau care produce care produce n n condi condi ii ii normale normale o o sarcin sarcin
1/3 1/3 10 10
- -9 9
C C ntr ntr- -un un volum volum de de aer aer uscat uscat i i este este echivalent echivalent cu cu doza doza energetic energetic de de
1,293 1,293 Gy Gy. .
Doza Doza biologic biologic (B) (B)
Pentru Pentru a a putea putea compara compara diferite diferite radia radia ii ii cu cu aceea aceea i i energie energie, , dup dup efectele efectele lor lor, s , s- -a a
introdus introdus factorul factorul de de eficacitate eficacitate biologic biologic relativ relativ . .
Doza Doza biologic biologic se se folose folose te te pentru pentru organismele organismele vii: vii:
B = B = doza doza energetic energetic (22) (22)
Eficacitatea Eficacitatea biologic biologic relativ relativ reprezint reprezint raportul raportul dintre dintre energia energia absorbit absorbit de de
esut esut la la iradierea iradierea cu o cu o radia radia ie ie dat dat i i energia energia absorbit absorbit de de esut esut la o la o iradiere iradiere cu o cu o
radia radia ie ie standard standard pentru pentru a produce a produce efecte efecte biologice biologice identice identice. .
Doza Doza biologic biologic B B este este doza doza de de energie energie preluat preluat de la de la radia radia ia ia incident incident care care
produce, produce, n n condi condi ii ii identice identice, , acelea acelea i i efecte efecte biologice biologice ca ca i i doza doza de 1 de 1 Gy Gy a a
radia radia iilor iilor standard (X, standard (X, la 200 la 200 keV keV). ).
Unitatea Unitatea de de msur msur este este: :
[B] = 1 [B] = 1 rem(roentgen rem(roentgen echivalent echivalent men) men)
[B] [B]
SI SI
=1 =1 Sievert Sievert=100 =100 rem rem
Pentru Pentru radia radia ii ii X, X, , , , , factorul factorul de de eficacitate eficacitate biologic biologic relativ relativ este este = 1, = 1,
pentru pentru neutroni neutroni termici termici = 10, = 10, iar iar pentru pentru neutroni neutroni rapizi rapizi = 2,5. = 2,5.
Debitul Debitul dozei dozei biologice biologice este este: :
t
B
b =
[ ]
h
rem
b
1
=
[ ]
s
Si
b
I S
1
1
. .
=
(23) (23)
Rolf Maximilian Rolf Maximilian Sievert Sievert (1896 (1896- -1966) 1966) fizician fizician
suedez suedez, a , a avut avut contributii contributii importante importante in in
domeniul domeniul fizicii fizicii medicale medicale studiind studiind efectele efectele
biologice biologice ale ale radiatiilor radiatiilor. .
Limita Limita anual anual de de ncorporare ncorporare, LAI, , LAI, este este activitatea activitatea minim minim, , exprimat exprimat n n becquereli becquereli, ,
rezultat rezultat de la un de la un radionuclid radionuclid ncorporat ncorporat timp timp de un an, de de un an, de ctre ctre omul omul de de referin referin definit definit de de
CIPR (ICPR International CIPR (ICPR International Commision Commision of Radiological Protection), of Radiological Protection), ncorporare ncorporare care care
antreneaz antreneaz fie o fie o valoare valoare a a echivalentului echivalentului dozei dozei angajat angajat de 50 de 50 mSv mSv, fie o , fie o valoare valoare a a
echivalentului echivalentului dozei dozei angajat angajat de 150 de 150 mSv mSv pentru pentru cristalin cristalin, , sau sau de 500 de 500 mSv mSv pentru pentru celelalte celelalte
organe organe sau sau esuturi esuturi.
Intrebari Intrebari test test grila grila
1) 1) Bifati Bifati enunturile enunturile corecte corecte: :
Nucleele atomice contin un numar egal de protoni si neutroni.
Stabilitatea unui nucleu este determinata de valoarea energiei de lagatura al acestuia.
Modelul picatura de lichid explica stabilitatea mare a nucleelor formate din grupari de 2
protoni si 2 neutroni.
Modelul in paturi presupune existenta unor nivele energetice nucleare care pot fi ocupate
de cel mult doi nucleoni identici si cu spinul paralel.
Principiul de excluziune al lui Pauli este valabil si in cazul nucleelor atomice.
2) Bifati Bifati enunturile enunturile corecte corecte: :
Procesul de fisiune nucleara este specific nucleelor grele care au tendinta de a se
transforma in nuclee mai usoare cu o energie de legatua mai mare.
Procesul de fisiune nucleara este un proces spontan, exoenergetic.
Fuziunea nucleara este un proces spontan.
Fuziunea nucleara este un proces endoenergetic.
Fuziunea nucleara este specifica nucleelor usoare.
3) 3) Bifati Bifati enunturile enunturile corecte corecte: :
Dezintegrarea radioactiva este un proces spontan exoenergetic.
Radioactivitatea se produce sub trei fome , si .
Conservarea energiei, conservarea impulsului, conservarea momentului cinetic
sunt specifice doar proceselor de dezintegrare radiactica.
Conseravrea sarcinii electrice, conservarea numarului de nucleoni si
conservarea numarului de leptoni sunt specifice proceselor de dezintegrare
radioactiva.
In procesul de dezintegrare radioactiva nucleele se dezintegreaza simultan.
4) Ce sunt radiatiile ?
Electroni,
Protoni,
Nuclee de heliu.
Pozitroni.
5) Ce semnificaie are timpul mediu de via?
Jumatate din timpul necesar ca radioactivitatea substanei sa dispar.
Timpul necesar ca radioactivitatea substanei s creasc cu jumatate din
valoarea iniial.
Timpul necesar ca radioactivitatea substanei sa se reduca la jumatate.
Timpul in care numarul de nuclee radioactive se reduce la jumatate din valoarea
initiala.
Jumatate din timpul necesar pentru reducerea radiactivitatii probei la jumatate.
6) 6) Cu cat se modific numarul atomic Cu cat se modific numarul atomic i numrul de masa al unui atom cand acesta emite o i numrul de masa al unui atom cand acesta emite o
particula particula ? ?
Numarul atomic cre Numarul atomic cre te cu 2 si numarul de masa cre te cu 2 si numarul de masa cre te cu 4. te cu 4.
Numarul atomic descre Numarul atomic descre te cu 2 si numarul de masa cre te cu 2 si numarul de masa cre te cu 4. te cu 4.
Numarul atomic cre Numarul atomic cre te cu 2 si numarul de masa descre te cu 2 si numarul de masa descre te cu 4. te cu 4.
Numarul atomic descre Numarul atomic descre te cu 2 si numarul de masa cu 4. te cu 2 si numarul de masa cu 4.
Numarul atomic descre Numarul atomic descre te cu 4 si numarul de masa cu 2. te cu 4 si numarul de masa cu 2.
7) Bifa 7) Bifa i enun i enun urile corecte: urile corecte:
Valoarea energiei de legtur per nucleon caracterizeaz stabili Valoarea energiei de legtur per nucleon caracterizeaz stabilitatea nucleelor atomice. tatea nucleelor atomice.
Nucleele cele mai stabile sunt nucleele cu numrul de mas cupri Nucleele cele mai stabile sunt nucleele cu numrul de mas cuprins ns ntre 40 ntre 40 i 140. i 140.
For For ele nucleare au un caracter de satura ele nucleare au un caracter de satura ie. ie.
Volumul nucleului este propor Volumul nucleului este propor ional cu numrul de protoni din nucleu ional cu numrul de protoni din nucleu. .
For For ele nucleare ac ele nucleare ac ioneaz doar ioneaz doar ntre particulele nucleare ntre particulele nucleare ncarcate cu sarcin electric ncarcate cu sarcin electric. .
8) Bifai enunurile corecte:
In procesele de dezintegrare alfa si de fisiune nuclear In procesele de dezintegrare alfa si de fisiune nuclear, nucleele grele , nucleele grele i mresc energia i mresc energia
de legtura per nucleon de legtura per nucleon. .
In cazul In cazul n care pot avea loc, n care pot avea loc, dezintegrarea alfa si fisiunea nuclear sunt procese dezintegrarea alfa si fisiunea nuclear sunt procese
spontane. spontane.
Fuziunea nuclear este specific nucleelor u Fuziunea nuclear este specific nucleelor u oare. oare.
Fuziunea nuclear nu necesit un aport energetic ini Fuziunea nuclear nu necesit un aport energetic ini ial. ial.
Procesul de fuziune nuclear este un proces endoenergetic nuclea Procesul de fuziune nuclear este un proces endoenergetic nuclear. r.