PROBERBE CU munca

Dumnezeu hrnete psrile care dau din aripi.

Pasarea care se treze te devreme prinde rma.
Omul e dator sa munceasc, s nu-l gseasca moartea eznd.
A muncit o vara si a cheltuit intr-o sear.
Unii muncesc pn mor, i al ii beau cu capul gol.
ine nu munce te, cu lipsa trie te.
ine nu munce te la tinerete, n-are la btrne e.
Dect s muncesti degeaba, mai bine s ezi degeaba.
ine munce te hrana agonise te.
um munce ti a a i se plte te.
De unde munce ti, de-acolo trebuie s mnnci.
!unce te astzi ca s mnnci mine.
!unca "ace po"t de mncare.
Ori la munc, ori la lunc, ori cu porcii la ghind.
!unca s"inte te locul.
Omul muncitor, de pine nu duce dor.
!unca aduce bog ie iar lenea aduce srcie.
#iua bun se cunoa te de diminea a.
!eseria e bra ar de aur.
ine nu munce te, "lmnze te.
Adun vara ca sa ai iarna.
Omul muncitor e ca un pom roditor.
$u te bucura la munca altuia.
%ate "ierul ct e cald.
eea ce vei semna, aceea vei avea.
&ucrul bine 'nceput e pe (umtate "cut.
ine munce te 'n tinerete, are la btrne e.
$imic nu ob ii "r s te ostene ti.
Omul harnic i muncitor, de pine nu duce dor.
$umai cine nu munce te, nu gre e te.
!unca s"inte te locul.
)oamna se numar bobocii.
Daca munce ti, nu cer e ti.
Dupa munc, i rsplat.
ine lucreaz i tace, mai mult treab "ace.
Dup munc i rsplat.
ine se scoal de diminea , departe a(unge.
Omul care nu munce te, 'n lipsuri trie te.
$u sta c- i st norocul.
Pomul se cunoa te dup roade, omul dup "apte.
!unca 'nnobileaz pe om.
!unca lunge te via a, lenea o scurteaz.
$u laa pe mine ce po i "ace azi.
!unca 'ntreste pe om, lenea 'l o"ile te.
ine munce te c tig.
*orba mult, srcia omului.
$ici pine "r munca, nici munc "r paine.
$u e ru inos s munce ti.