Referat - TDEE

Conductoarele LEA

Profesor indrumator:
Student: Lefter Petru
Gr.141SE

Facultatea de Inginerie Electrica, Universitatea Politehnica

Bucuresti

O sa incep acest referat cu avantajele si dezavantajele liniilor electrice aeriene pentru ca

apoi sa pot continua cu descrierea unui element component al acestora.
Avantaje:
-identificarea si remedierea defectelor se face cu usurinta;
-izolatie conductoarelor este formata din aer, care este autoregenerabil;
-timpul de realizare si costurile de constructie sunt mai mici decat la liniile electrice in cablu;
Dezavantaje:
-nu se pot construi in orase;
-sunt supuse influentelor meteorologice (loviturile de trasnet, umiditatea, actiunea vantului,
depuneri de chiciura, variatia de temperetura);
Dupa functia pe care o indeplinesc, conductoarele LEA se impart in doua grupe:
-conductoare active-prin care se transporta energia electrica;
-conductoare de protectie, care au rolul de a ecrana linia electrica aeriana impotriva loviturilor
directe de trasnet.
Toate conductoarele liniilor electrice aeriene, trebuie sa fie dimensionate dpdv mecanic,
astfel incat, in conditiile, impuse de norme, sa reziste suprasarcinilor datorate depunerilor de
chiciura, presiunii vantului, precum si a variatiilor de temperatura.
Conductoarele active ale LEA trebuie sa aiba caracteristici electrice ridicate si o buna
rezistenta mecanica, ruperea lor putand duce la ruperea stalpilor. Din aceste motive, costul
conductoarelor este relativ ridicat, reprezentand circa 30-50% din costul integral al unei LEA de
110 kV. La constructia LEA cu tensiuni nominale mai mari de 1000V, fiecare faza a liniei, este
echipata fie cu un singur conductor, fie printr-un ansamblu de doua sau mai multe conductoare,
denumite conductoare fasciculare.
Conductoarele active ale LEA poti fi realizate din Cu, aliaje din Cu-bronzuri normale sau
cu cadmiu, aluminiu si aliaje din aluminiu-aldrey, almelec, alcoro, etc, otel cuprat-copperweld,
otel aluminat-alumoweld si otel zincat. Conductoarele de protectie ale LEA sunt executate, in
general, din otel zincat, iar in cazurile cand este necesara micsorarea influentelor
electromagnetice ale LEA de transport al energiei electrice asupra liniilor de telecomunicatii,
acestea se realizeaza dintr-un material mai bun conductor cum ar fi otel-aluminat.
Conductoare folosite la LEA sunt fabricate, fie dintr-un singur material (cupru, aluminiu
sau otel) , fie din doua material-conductoare bimetalice, unul mai putin rezistent, dpdv mecanic
si mai bun conductor electric si altul care preia, in special, sarcinile mecanice.

Cuprul folosit pentru fabricarea conductoarelor electrice se obtine pe cale electrolitica si

termica, avand un continut de cupru pur de circa 99,90 %. La confectionarea conductoarelor
electrice se folosesc sarme rotunde de cupru, realizate prin laminare sau trefilare la rece.
Proprietatile electrice ale cuprului depind in mare parte de puritatea sa si de gradul de ecruisare.
Rezistenta electrica a cuprului absolut pur este de 0,0155 ohm*mm^2/m la temperatura de zero
grade si de circa 0,0169 ohm*mm^2/m la 20 grade. Prin procesul de ecruisare, rezistenta
electrica a cuprului creste.

Aluminiul folosit la realizarea LEA este un aluminiu de prima fuziune, continand circa
99,5% aluminiu pur, maxim 0,45% fier si siliciu si 0,05% cupru si zinc. Deoarece Cu este un
material deficitar, in energetica se foloseste pe scara larga Al, care are o conductivitate electrica
si o rezistenta mecanica mai mica decat a Cu, dar, la aceeasi greutate ,prezinta o rezistenta
electrica de doua ori mai mica.
Clasificarea conductoarelor:
-conductoare multifilare monometalice sunt alcatuite dintr-un fir central, in jurul caruia se
infasoara in spirala , cele n straturi ale conductorului.
-conductoarele multifilare bimetalice folosite la echiparea LEA si realizate din doua metale,
unul cu calitati electrice ridicate iar celalalt cu calitati mecanice ridicate. Cel mai des intalnite
astfel de conductoare sunt cele din otel-aluminiu (Ol-Al). Aceste conductoare sunt cele mai des
intalnite in constructia LEA si se clasifica dpdv al raportului sectiunilor otelului si aluminiului, in
felul urmator:
-conductoare de constructie normala, la care sectiunea de Al are o arie de circa sase ori
mai mare decat aria otelului. Acest tip de conductoare se folosesc in majoritatea cazurilor, acolo
unde nu apar solicitari mecanice prea mari.
-conductoare de constructie intarita, la care sectiunea Al este de patru ori mai mare
decat cea a otelului. Acest tip de conductoare sunt utilizate la realizarea traversarilor importante,

cum ar fi sosele nationale, rauri, poduri, etc, precum si in cazul zonelor cu depuneri mari de
chiciura.
-conductoare tubulare folosite la LEA de foarte inalta tensiune, echipate cu un singur
conductor pe faza, in vederea maririi diametrului conductorului. Aceste conductoare pot sa aiba
o carcasa, care ajuta la asezarea corecta a straturilor conductorului sau pot fi realizate fara
carcasa.
-conductoare antivibratoare funia de otel este libera in interiorul mantalei de aluminiu, folosite,
in special, pentru micsorarea vibratiilor conductoare, deoarece, la aparitia fenomenului de
vibratie, funia interna de otel lucreaza ca un amortizor.

Ca si comparatie cu alt element din aceeasi categorie nu as putea sa consider

conductoarele ca fiind cea mai importanta componenta LEA, insa de ea depind pierderile pe linia
electrica aeriana si tot prin ea se face distributia si transportul, prin urmare putem spune ca are
un rol fundamental in electroenergetica.
Exemplu de cablu: Conductor din Al realizat conform DIN 48201-Partea 5-1981, tipul
conductorului 25; sectiunea calculata 15,89 mm^2; numar sarme 7; diametru sarma 1,7 mm,
diametru conductor 5,1 mm; masa conductor 43 kg/km; forta de rupere nominala 2849 N;
rezistenta electrica la 20 grade 1,8Ohm/km, capacitatea de transport a curentului 110A.
Producator: S.C Iproeb S.A Bistrita.
Bibliografie
-Georgescu G., Sisteme de distributie a energiei electrice, Editura Politehnium, Iasi, 2007;
-suport notite laborator TDEE;