Psihobiologia Sexualitatii ID Slidescluj PDF

Psihobiologia sexualitatii
Alina S. Rusu, PhD

alinarusu@psychology.ro
Catedra de Psihologie Clinica si Psihoterapie
www.clinicalpsychology.ro
De ce studiem sexualitatea umana?

Este nevoie de astfel de cursuri?
Psihobiologia sexualitatii Curs 1
Procedura de examinare:
Examen scris sub forma de eseu pe o
tema data.
Bibliografie obligatorie:
Jared Diamond (2007) De ce e sexul o
placere evolutia sexualitatii umane
(Humanitas)

De ce exista cursuri in domeniul sexualitatii?
Incercare: Quiz Cunostinte despre sexualitate
Comparatii trans-culturale
Istoria sexualitatii
Studiul sexualitatii sexologia - stiinta
Metode de cercetare a sexualitatii
Cursurile despre sexualitate

De unde ati dobandit cunostinte despre sex?
Parinti, colegi, prieteni?
Cat de corecte credeti ca au fost informatiile
despre sex cand aveati 10-14 ani?
Ancheta (Time magazin, Stogdill, 1998 1200
adolescenti)
74% - prietenii si televizorul = sursele majore de
informare despre sex.
10% - parintii au oferit cea mai multa informatie.
Quiz: Adevarat sau Fals?

Erectia la barbati este determinata de
existenta unui os penian.
Lichidul spermatic poate fi produs numai intrun mediu cu tempetura mai joasa cu cateva
grade decat cea a corpului.
Himenul este un indicator de baza al virginitatii
la femei.
Quiz: Adevarat sau Fals?

Erectia la barbati este determinata de
existenta unui os penian.
Lichidul spermatic poate fi produs numai intrun mediu cu tempetura mai joasa cu cateva
grade decat cea a corpului.
Himenul este un indicator de baza al virginitatii
la femei.
Sexualitatea = un mister
Probleme multiple la nivel conceptual
Ex. Educatie insuficienta privind
metodele contraceptive si de protectie
rata crescuta a graviditatii la adolescente

prevalenta HIV
boli cu transmitere sexuala
etc.
Comparatiile trans-culturale
Atractivitatea sexuala
Care sunt partile erotice ale corpului?
Cand spun parintii/bunicii ca este prea mult
sex la TV? Ce inseamna acest lucru?
Prea mult sarut? Prea multa piele expusa? Prea multe parti
intime devin publice?
In alte culturi, aceste intrebari poate nu ar fi

puse.
Atractivitatea sexuala
Difera de la o cultura la alta
Subratul = element sexy?
In Abkhazia (Georgia), barbatii se simt foarte
aroused cand observa un subrat feminin
descoperit.
Genunchii elemente erotice in Noua Guinee.
Comportamente si atitudini
Sarutul? Este un element universal
corelat cu sexualitatea?
In culturile vestice, da
Nu se regaseste in unele culturi asiatice
Preludiul nu se regaseste in unele culturi.
Tipuri de culturi (extreme ale unui

continuum)
Culturi permisive Mangaia (Insula din Pacific)
Adolescentii (ambele sexe) sunt instruiti in arta de satisface un
partener de sex opus
Adolescentii incurajati sa incerce cat mai multi parteneri --> in stadiu adult, se incurajeaza monogamia.
Culturi represive Inis Baeg (insula mica langa Irlanda)

Copiii nu sunt deloc informati despre ciclul menstrual sau
graviditate
Nuditatea este interzisa chiar si in interiorul familiei
Credinte la barbati: sexul este periculos pentru sanatate si de
aceea trebuie facut foarte repede si numai cand este relationat
cu reproducere.
http://www.soc.ucsb.edu/sexinfo/article/sex-in-inis-beag-ireland
Culturi permisive Mangaia (Insula

din Pacific)
Extras despre Inis Baeg

Sex Education
Sex was never discussed. Parents and other family members instructed
children with rewards and punishments. Punishment often involved a
brutal beating with a belt. Any form of sexual expression was severely
punished, be it masturbation, mutual exploration of bodies, use of any
slang words related to sex, or open urination. When girls had their
first menstruation, they rarely knew anything about it. First
menstruation was frequently traumatic, because their mothers were
incapable of explaining it. Boys mostly learned about sex from older
boys and men, and especially from observing animals. Elders believed
that sexual instruction was unnecessary because "after marriage,
nature takes its course." In some villages, cases of childlessness were
reported resulting from the sexual ignorance of the spouses.
Unde este Romania in 2009?

Cultura represiva
Inis Baeg
Cultura permisiva
Mangaia
Istoria sexualitatii (linii)

Iudaism
Sexul echivala cu procreatia; celibatul
insemna neglijarea unei obligatii majore.
Valori transmise tata-fiu: femeile erau
proprietate.
Sexul extra-marital sau pre-marital la
femei pedepsit public (ex. Aruncarea cu
pietre)

Iudaism
Corpul gol nu era o rusine
Sexul in interiorul casatoriei era acceptat
(vazut ca un dar divin).
Orice comportament sexual intre sot-sotie =
acceptat, atata vreme cat samanta nu era
irosita de catre barbat.
In ciuda statutului de proprietate, femeile
aveau garantate drepturi sexuale (ex. Dreptul
de a zice nu).

Crestinism
Iubirea fizica este separata de iubirea spirituala.
Sf. Pavel corpul = raul trebuie controlat de catre
minte (dualism minte-trup)
Celibatul este superior spiritual mariajului.
Sexul este pentru procreatie, nu pentru placere.
Dezgust pentru trupul uman Sf. Augustin Suntem
nascuti printre materii fecale si urina.

Epoca victoriana
Sexul era o datorie a sotiei
Tissot (1741)Masturbarea putea duce la
pierderea vederii, lesin si pierderea sanatatii
mentale.
Irosirea lichidului spermatic pierdere similara
cu pierderea de sange.
Mituri privind sexualitatea.

Epoca victoriana
Femeile aflate la menstruatie pot sa altereze
alimentele prin atingere (British Medical Journal,
1878)
Totusi, in perioada victoriana - dezvoltare puternica
a:
Prostitutiei
Pornografiei
Relatii extramaritale = moda
Revolutia sexuala
Revolutia industriala timp si mobilitate
Miscari feministe drepturile femeilor
Descoperirea penicilinei reducerea ratei
bolilor transmise sexual
Descoperirea pastilei controlul
femeilor asupra outcome-ului sexual.
Acceptarea sexului premarital (in interiorul
generatiilor tinere)
Sfarsitul Revolutiei
Sexuale?
Make Love not War a continuat pana in
anii 1980
La inceputul anilor 80 epidemia HIV
SIDA schimbari majore in gandirea
sexuala.
Utilizare semnificativ mai mare a
mijloacelor de protectie, scaderea ratei
graviditatii la adolescente, scaderea ratei
bolilor transmise sexual.
Sexualitatea - stiinta
Sigmund Freud (1856-1939)
Stadiile psihosexuale
Libido energia sexuala este directionata spre diferite
parti ale corpului in momentele dezvoltatii channeled to
different body parts at different ages.
Stadiu oral, Stadiu anal, Stadiu falic, Stadiu de latenta si
stadiu genital.
Teoria freudiana revazuta si mult discutata;

Freud - important in sexologie pentru identificarea
motivatiei sexuale si a sexualitatii umane in
perioadele timpurii de dezvoltare (copii).
Henry Havelock Ellis (1859-1939)
- diagnosticat cu o boala cu transmitere
sexuala, similara cu gonorea
A utilizat numeroase studii de caz si date
trans-culturale 7 volume Studies in the
Psychology of Sex
Ellis masturbarea si homosexualitatea =
fenomene normale
Alfred C. Kinsey (1894-1956)
Frica de moarte prin masturbare (in copilarie)
Colectie larga de date despre comportamentul
sexual (interviuri, fise medicale etc.).
Rezultate soc pentru populatie: foarte multi
barbati au experiente homosexuale, femeile pot
avea orgasme multiple, iar sexul oral este un
element normal pentru multe cupluri.
Fondator al The Institute for Sex Research,
Indiana Univ.
Masters & Johnson
1954 observarea subiectilor umani angajati in
procese sexuale in conditii de laborator.
1966 prima descriere stiintifica detaliata a
raspunsului sexual uman (femei, barbati)
cercetarile lor au permis dezvoltarea de
tehnici pentru tratamentul problemelor sexuale
(medicina si psihoterapie)
Cercetarea stiintifica a
sexualitatii
Cercetarea stiintifica implica metode validate de
colectare si analiza a evidentelor empirice si ale
datelor.
Cunoasterea stiintifica in sexologie lupta continua
(creativa) cu simtul comun, intuitia, traditia etc.
Studiile in sexologie bombe informationale, cu
rezonanta dincolo de publicatiile de specialitate.
La orice conferinta cuvantul cheie sex atrage cei
mai multi audienti.
Sexologia = stiinta interdisciplinara

Biosexologia
Studiul aspectelor biologice ale sexualitatii.
Psihosexologia
Cum influenteaza si sunt influentate procesele
psihice de dezvoltarea sexuala umana si de
comportamentul sexual.
Sociosexologia
Modul in care fortele sociale si culturale
influenteaza si sunt influentate de atitudinile,
credintele si comportamentele sexuale.
Teorii ale sexualitatii

Teorii biologice
Teorii psihologice
Teorii sociologice
Teorii biologice
Teorii din fiziologie
- descriu si explica modul in care procesele
fiziologice determina si/sau sunt afectate de
Teorii evolutioniste si sociobiologice
- explica trasaturile si comportamentele
sexuale din perspectiva proceselor
evolutioniste (ex. Investitia parentala, selectia
intrasexuala, intersexuala etc.).
Teorii psihologice
Teorii psihanalitice
Freud rolul proceselor inconstiente si subconstiente
in fenomenele sexuale.
Conditionare clasica
Tehnici de modificare comportamentala in care un
stimul neconditionat si un stimul neutru se asociaza
pentru a se obtine un raspuns dorit.
Teoria invatarii operante
Consecintele unui comportament pot influenta sau nu
daca acel comportament se va produce din nou.
Teorii psihologice
Teoria invatarii sociale
- accentuarea rolului procesului de
invatare prin observatie si imitatie.
Teoriile cognitive/emotionale
In relatie cu sexualitatea, aceste teorii
explica rolul proceselor cognitive si
emotionale in comportamentul sexual.
Teorii sociologice
Teoria interactiunilor simbolice
- modul in care simbolurile, etichetele si definitiile invatate pe
baza interactiunilor sociale pot afecta atitudinile, conceptele si
comportamentele unei persoane.
Teoria structural-functionala
- societatea este vazuta ca un sistem de parti interconectate care
se influenteaza unele pe altele si lucreaza impreuna pentru
atingerea unei stari de stabilitate sociala.
Teoria conflictelor
Societatea consista in diferite componente aflate in competitie
pentru resurse si putere.
Teorii sociologice
Teorii feministe
Perspective care analizeaza discrepantele
privind egalitatea intre sexe modul in care
aceste discrepante afecteaza sexualitatea.
Teorii ale sistemelor (systems theories)
- accentul pe aspectele interpersonale si
relationale ale sexualitatii.
Perspectiva eclectica asupra

sexualitatii umane
Sexualitatea nu poate fi abordata
unidirectionala necesita
perspective multiple de abordare:
We cannot expect to understand human sexuality
unless we consider both biology and culture . . . and

the interface between them as it affects the
individual, the dyad, and the group.
John Bancroft
Tema pana la cursul 2:

Explorati site-ul
http://www.kinseyinstitute.org/resea
rch/index.html
Participati la un experiment online pe
tematica sexualitatii
Parcurgeti articolele Paper1_PsiSex si
Paper2_PsiSex
Cercetarea sexualitatii - metodologie
Identificarea si formularea intrebarilor in

cercetarea sexualitatii
Formulare si indetificarea problemei poate fi afectata de
contextul socio-politic al unei anumite perioade.
Cum putem studia aceasta influenta socio-politica? review al
literaturii de specialitate ex. Alfred C. Kinsey (psiholog,
sexolog) 1950 primul review al studiilor stiintifice ale
sexualitatii umane: Sexual Behavior in the Human Male
siSexual Behavior in the Human Female.
Cercetarea bibliografica
Cercetarea literaturii de specialitate (review)
descoperirea a ceea ce s-a facut si invatat deja
despre anumite teme unde suntem, cum s-a facut,
ce si cum facem mai departe?
Exemple de jurnale specializate pe publicare
cercetarilor sexualitatii umane: The Journal of
Sex Research, Archives of Sexual Behavior,

Journal of Homosexuality, Electronic Journal of
Human Sexuality, Family Planning Perspectives,
Psychology of Human Sexuality etc.
Formularea ipotezelor si
operationalizarea variabilelor
Ipoteza si predictii
Transpunerea ideii de cercetare intr-o forma permisibila testarii,
care sa vizeze si posibilele rezultate ale investigatiei.
Variabilele
Orice eveniment/caracteristica care pot fi masurate (variabile
dependente - masurate, independente - manipulate)
Operationalizarea
Definirea modului in care o variabila va fi masurata (ex. Raspunsul
sexual).
Definitia operationala
Definitia de lucru definirea unei variabile intr-un studiu
particular.
Metode de colectare a datelor

Colectarea datelor dupa identificarea intrebarilor studiului,
analiza literaturii de specialitate, formularea ipotezei si
operationalizarea variabilelor.
Metode de colectare a datelor:
Experimentul
Anchetele
Cercetarea in teren (ecologica)
Observatiile directe in conditii de laborator
Studiile de caz
Cercetari istorice
Cercetarea experimentala
Cercetarea experimentala (experimentul)
- implica manipularea variabilei indepente (VI) pentru a
determina cum aceasta manipulare afecteaza variabila
dependenta (VD).
Punct tare: poate aduce informatii privind cauzalitatea unor
relatii intre evenimente/trasaturi (cum o anumita variabila o o
afecteaza pe cealalta).
Punct slab: in cercetarea sexualitatii umane, experimentele
sunt realizate pe grupuri mici (small samples), in conditii
artificiale de laborator probleme la nivelul generalizarii
rezultatelor in conditii ecologice.
Anchete (survey research)

Survey Research
- obtinerea informatiei de la respondenti pe baza
utilizarii intrebarilor (interviuri, chestionare etc.)
Proba (sample)
- subset reprezentativ pentru o anumita populatie.
Limite ale colectarii datelor pe baza de intrebari
Tipuri de intrebari in cercetarea

sexualitatii
Cat de des va masturbati? (ex. item in Sexual
Self-Disclosure Scale)
Cati parteneri sexuali ati avut pana in prezent?
Practica sexuala implica mai multe pozitii?
Practicati sexul de tip oral-genital?
Ati avut vreodata o experienta homosexuala?
Probleme cu intrebarile despre

sexualitate
Exagerarea experientei sexuale
Se ascund anumite aspecte ale sexualitatii
Chestionarele (in anonimat) preferate
interviurilor
Probleme de vocabular, formulare
Ce inseamna sex, relatie sexuala?

Decizie personala fragila: Participarea ca
subiect intr-o cercetare a sexualitatii umane
Important: este necesara informarea clara a viitorilor
subiecti metodologia si modul in care vor fi utilizate
rezultatele asigurarea confidentialitatii.
In cazul dvs (student) ati putea fi rugat sa completati
chestionare sau sa participati la interviuri in domeniul
cercetarii sexualitatii (si nu numai).
IMPORTANT: Inainte de a decide sa participati la un studiu,
fiti siguri ca studiul respecta normele etice (APA, de ex.) la
nivelul implicarii subiectilor umani in cercetare.
Cercetarea in teren
Cercetarea in teren
Metoda de colectare a datelor observarea si
studierea comportamentelor in conditii naturale,
ecologice.
Observatia participativa
- cercetatorul participa la studiul unui fenomen ca si
subiect (ex. Ritualurile sexuale intr-un trib).
Observatia non-participativa
Observatii directe in
laborator
Observatii directe in conditii de laborator
In cercetarile sexualitatii umane observarea
indivizilor implicati in comportament sexual.
Limita (problema) utilizarea voluntarilor.
Voluntarii care participa in astfel de experimente
sunt aceste date extrapolabile la populatia
normala?
Interpretari si discutii
Dupa analiza datelor (nivele: descriptiv,
corelational, cauzal), se interpreteaza rezultatele
si implicatiile acestora (inferente, aplicabilitate).
Discutii importante pentru deschiderea unor noi
linii de cercetare.
Important: studiile sexualitatii umane impact
care transcende comunitatea stiintifica.
Desmond Morris Human sexuality
Psihobiologia sexualitatii Curs4
Raspunsul sexual: similaritati

si diferente intre sexe
Psihobiologia sexualitatii - Curs 4
Sumar
Raspunsul sexual - masuratori

Structura raspunsului sexual
Orgasmul - punct cheie al RS
Afrodisiacele si RS
Dupa (Afterwards)
Sexualitatea la categoriile fragile de
subiecti (persoane cu dizabilitati)
Masuratori ale raspunsului sexual

Pionierat: Masters & Johnson (19651970)
Observarea a peste 10.000 episoade
sexuale
312 barbati si 382 femei, 18-70 ani
Sesiuni multiple/participant
Masuratori fiziologice: variatia
frecventei cardiace, frecventa
respiratorie, tensiune arteriala,
EEG etc.
Instrumente de masurare ale RS

Inelul penian - se fixeaza la baza penisului; masoara
schimbarile in circumferinta.
Fotopletismograful vaginal - se fixeaza intravaginal; o
fotocelula intregistreaza modificarile de luminozitate
(volumul sangvin in peretii vaginali).
Modele ale RS
Sexologie - dezvoltarea unor modele ale raspunsului
sexual uman;
Modele = descrieri si diagrame in care se sumarizeaza
sub cupola unei paradigme date ale cercetarilor in
domeniu.
In cazul RS - varietate foarte mare inter- si
intraindividuala - dificultati in elaborarea de modele
ale RS.
Cele mai acceptate (si citate) modele ale RS sunt:
- Masters & Johnson (1966)
Kaplan (1979)
Loulan (1980)
Masters & Johnson (1966)

Modelul RS in 4-stadii
Observatii a peste 10000 episoade sexuale

Observatii clinice/laborator
Masuratori fiziologice pe parcursul episoadelor sexuale.
Cele patru stadii sunt:

Excitare: modificari fiziologice care includ erectia (la barbati)
Platou: modificari fiziologice aditionale, care includ marirea
volumului testicular si sex flush
Orgasm: eliberarea tensiunii sexuale (include emisia si expulzarea
lichidului spermatic).
Rezolutia: valorile fiziologice revin la normal.
Kaplan (1979)
Modelul RS in 3-stadii
Helen Singer Kaplan (terapeut sexolog si cercetator)
3 Stadii ale RS:
Dorinta (desire - componenta psihologica)
Excitarea (combinarea excitarii si a platoului din modelul
lui Masters & Johnson)
Orgasmul
Dorinta: implica cognitii cu valente erotice - implica deci cel
mai sexual organ al corpuluicreierul.
Dorinta
Ganduri, fantezii, trairi erotice
Cortexul cerebral
Sistemul limbic
Sistem nervos periferic
(ex.terminatii nervoase din
zone erogene)
Sistemul endocrin
Dorinta (desire)
Senzatii specifice care determina un individ sa
caute sau/si sa devenina receptiv fata de
experientele sexuale.
Asocierea dorinta & RS nu este obligatorie: putem
avea raspuns fiziologic fara dorinta si vice versa.
8 motivatii sexuale: feel value, show value, relieve
stress, nurture, feel power, experience power,

experience pleasure, procreate.
Dorinta (desire) si eroticismul

McCarthy (1995)
5 Componente
Take time to think about it (anticiparea sexuala)

Take responsibility for your own sexuality
Feel deserving of sexual enjoyment
Recognize how broad and diversified
responsiveness really is. Orgasmul este doar o
parte a placerii sexuale.
Emotional intimacy is building block for healthy
sex.
Creierul
Cel mai sexual organ al corpului uman.
Transforma impulsurile nervoase in senzatii hedonice
(de placere).
Asigura controlul nervilor si muschilor implicati in
Asigura reglajul hormonal.
Centrul de origine a dorintelor.
Cortexul cerebral
Stratul de suprafata al celulelor nervoase care
acopera cea mai mare parte a creierului
Circumvolutiuni si girusuri
Baza anatomica petru gandire/ratiune
Originea anatomica a gandurilor si fanteziilor
sexuale
Sistemul limbic
Situat sub cortex - sistemul limbic
Include: complexul amigdalian (nuclei),
hipocampus, girusul cingulat si aria septala.
Originea anatomica a emotiilor/trairilor.
Complexul amigdalian
Deteriorari la nivelul complexului amigdalian hipersexualitate la nivel comportamental
(caini, pisici, maimute Rhessus).
La pacientii umani - distrugerea medicala a
amigdalei - angajare in masturbare
persistenta.
Hipotalamusul
Situat la baza creierului
Primeste majoritatea impulsurilor de la nivelul
sistemului limbic
Distrugerea anumitor arii hipotalamice - elimina
comoplet comportamentul sexual.
Stimularea hipotalamica - comportament compulsiv
(sobolani - apasarea pedalei de reward pana la
epuizare)
Centrii placerii
Glanda pituitara (hipofiza)

Secretia hormonilor
Oxitocina
Prolactina
Hormonul stimulator folicular (FSH)
Hormonul luteinizant (LH)
Loulan (1980): Modelul RS in 6-stadii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Impuls/Willingness (cu sau fara dorinta)

Dorinta ganduri, fantezii, sentimente erotice
Excitatie
Congestia tesuturilor
Orgasm
Placere
Doua procese fiziologice de baza ale RS

MIOTONIA
Tensiune musculara
Contractii involuntare, spasme
VASOCONGESTIA
Congestia vaselor de sange la nivel de corp
cavernos in penis/clitoris, bulbii vestibulari etc.
Sex flushla nivel de piept, gat, barbie.
CICLUL RASPUNSULUI SEXUAL

Variabilitate semnificativa (masurata)
Lungimea fiecarei faze
Intensitatea raspunsului
TOTUSI, exista un pattern general al ciclului
RS, indiferent de metoda de stimulare
(masturbare, orala, penetrare, cerebrala fantezii sexuale)
Ciclul RS la barbati
Perioada refractara
TIMP
Ciclul RS la femei
Faza de excitatie
Miotonie
Vasocongestie
Cresterea ratei cardiace
Cresterea presiunii sangvine
Sex Flush (piept, gat)
Durata:
1 minut
Cateva ore.
Faza de excitare: Barbati

Impulsuri nervoase
(bi- si/sau unidirectionale)
Centrul toracolombar si sacral al
erectiei
Faza de excitare: Barbati

Indicatori fizici ai arousalului:
erectia
Vasocongestia corpului
cavernos si a corpului
spongios.
Cresterea ritmului cardiac si
a tensiunii arteriale.
Marimea volumului testicular.
Reactii erectile mamare.
Faza de excitare: Femei

Labia majora devine fleibila, creste in suprafata si se
indeparteaza.
Marirea volumului clitoridian
Reactii erectile si marirea volumului glandelor mamare.
Faza de excitare: Femei

Vasocongestie: peretii
vaginali devin supra-irigati
sangvin
Peretii vaginali se dilata
semnificativ.
Cervix si uterul se indreapta
in sus.
Lubrificarea vaginala incepe
in majoritatea cazurilor
(dar nu este o regula)
Faza de platou: Barbati

Diametrul penian continua sa
creasca.
Dimensiunea testiculara:
creste de la 50-100%.
Suprafata posterioara a
testiculelor atinge
perineumul.
Glandele Cowper incep
secretia unui fluid
Tensiune sexuala - sex flush
- gat, piept, obraz
Faza de platou: Femei

Clitorisul este impins in
spate spre osul pubian
(retractia clitoridiana)
Sex flush in diferite

zone
Marirea volumului
sanilor
Congestia labiei minora
vizibila, foarte
irigata.
Faza de platou: Femei

Deschiderea vaginala se
ingusteaza cu 30-50%
(platforma orgasmica)
Secretia fluidelor
intravaginale
incetineste.
A doua treime interioara
a vaginului se
expandeaza (efectul de
cort - tenting effect)
Orgasmul
Eliberare brusca a tensiunii sexuale.
Descrierile sunt similare la ambele sexe.
Contractii musculare ritmice in anumite parti
ale corpului (ritmicitate de aprox 8 secunde)
Ocurenta contractiilor nu coreleaza
intotdeauna cu experientierea perceptuala a
orgasmului (contractiile urmeaza de obicei
starea de orgasm)
Orgasmul: Barbati
2 stadii: Emisie si expulzare

Emisie contractii
musculare ale vaselor
deferente, ale glandei
prostate si ale veziculelor
seminale. Bulbul uretral se
umple de lichid spermatic ejacularea este inevitabila.
Expulzarea Contractiile
uretrei si ale muschilor de la
baza penisului forteaza
lichidul spermatic in
exterior (ejacularea).
Ejacularea retrograda
Muschii sfincterului care blocheaza urina sa
intre in uretra se deschid.
Muschii sfincterului care permit lichidului
spermatic sa treaca prin uretra se inchid.
Astfel, lichidul spermatic intra in vezica
urinara, nu este impins spre exterior.
Ejacularea nu inseamna orgasm

Orgasmul = definit ca perceptia subiectiva a
experientei sexuale (a eliminarii tensiunii
sexuale)
Ejacularea = eliminarea lichidului spermatic
Inainte de pubertate - se poate experientia
orgasm, dar nu are loc ejacularea.
Orgasmul: femei
Istoric femeile nu pot sa
aiba orgasm.
Explicatie a functionalitatii:
retinerea celulelor sexuale
masculine in cantitate mai
mare (daca orgasmul
feminin precede orgasmul
masculin)
Faza de rezolutie: Barbati

Terminarea erectiei
Testiculele revin la
dimensiunea normala
Perioada refractara
timpul necesar pentru a
ajunge la urmatorul
orgasm.
Faza de rezolutie: femei

Orgasme multiple
10% din femei - raporteaza
ca nu au experientiat
niciodata orgasm
Volumul labiilor si sanilor revenire la normal.
Sex flush dispare
Uterul coboara si vaginul
revine la dimensiunea
normala.
Controverse legate de orgasm

Unele femei nu au orgasm in mod regulat.
Tipuri de orgasm feminin
Stimulare clitoridiana (Freud tipul imatur) - tip A
Stimulare vaginala (Freud tipul matur) - tip B
Punctul Grafenberg (G-spot) zona enervata a partii

frontale a peretelui vaginal (tipul A de orgasm)
Lungimea orgasmului la femei - mai > decat la barbati
(peste 60 s).
Exista ejaculare la femei?

Fluid emis de glandele Skene localizate in
uretra
Glandele Skene - tesut asemanator prostatei
Lichidul Skene - asemanator cu secretiile
prostatei
Stimularea punctului G.

Shere Hite (1942- ) has focused on understanding how individuals regard sexual
experience and the meaning it holds for them.
- Critics on Masters and Johnson's work: for uncritically incorporating cultural
attitudes on sexual behaviour into their research. For example, Hite's work showed
that 70% of women do not have orgasms through in-out, thrusting intercourse but
are able to achieve orgasm easily by masturbation or other direct clitoral
stimulation. Only 30% of the women in her study reported ever experiencing orgasm
during thrusting intercourse.
-She has criticised Masters and Johnson's argument that enough clitoral
stimulation to achieve orgasm should be provided by thrusting during intercourse,
and the inference that the failure of this is a sign of female "sexual dysfunction."
Whilst not denying that both Kinsey and Masters and Johnson have been a crucial
step in sex research, she believes that we must understand the cultural and
personal construction of sexual experience to make the research relevant to sexual
behaviour outside the laboratory. She offered the criticism that limiting test
subjects to "normal" women who report orgasming during coitus was basing research
on the faulty assumption that having an orgasm during coitus was typical, something
that her own research strongly refuted.
Shere Hite (1942 - )
RS si drogurile
Cantaridele: pot cauza inflamatii/iritatii
ale tractului urinar si genital; erectii
dureroase, ulceratii, deshidratare,
moarte.
Alcoolul: reduce inhibitiile, dar
altereaza precizia raspunsurilor
nervoase implicate in actul sexual.
RS si drogurile
Cocaina stimulant al SNC; aditional:
dificultati in obtinerea erectiei,
dificultati in atingerea orgasmului.
Utilizare excesiva ---> disfunctie
sexuala totala.
Amfetaminele burst of energy altereaza in timp functiile sexuale.
Amil-nitratii intensifica senzatiile creste activitatea cardiaca, creste
probabilitatea producerii accidentelor
vasculare.
RS si drogurile
Marijuana induce realxare si
creste sensibilitatea la atins;
aditional: probleme erectile,
scade nivelul de TST circulant,
afecteaza negativ productia
spermatica.
Ecstasy(MDMA) episoade
psihotice, dependenta fizica si
psihica. Altereaza puternic
raspunsul sexual in special la
barbati.
Yohimbina - impact semnificativ
asupra determinarii psihologice a
disfunctiei erectile.
Ontogenia sexualitatii
Infancy (sugar 0-1 ani)

Early Childhood (copilaria mica, timpurie)
School-age years (faza pre-pubertate)
Puberty (pubertate)
Adolescence (adolescenta)
Emerging Adulthood (faza de pre-adult)
Young Adulthood (faza timpurie de adult)
Middle Age (varsta mijlocie)
Elderly Years (si ce a mai ramas)
Perioada 0-1ani
Perioada 0-1ani
Erectii observate la nivel intrauterin
(fetusii masculini)
Semne ale lubrifierii vaginale in primele
24 ore dupa nastere
Bonding: instictul de cuddling si hugging
Sugarii erectii spontane in timpul
ingrijirii
Diferite comportamente pot duce la
senzatii de placere, confort
probabilitate crescuta de manifestare.
Copilaria timpurie (2-6 ani)

Dupa 2 ani, interesul copiilor in organele genitale
este comun.
Jocuri de dezbracare, observarea atenta a
adultilor, observarea si atingerea propriilor
organe genitale - de la 3-5 ani.
In general, jocuri intre copii de acelasi sex
Jocurile agresive cu conotatie sexuala - pot
indica istoria unui abuz.
Copilaria timpurie (2-6 ani)

Curiozitate observarea celorlalti facand baie,
insotirea adultilor la toaleta
Reactiile/comportamentele parentale sunt importante
- reactiile neadecvate - emotii disfunctionale fata de
propriul corp.
Incepe formarea distinctiei intre comportament in
intimitate versus comportament in public.
Reactiile parentale - considerate de multi sexologi ca
fiind reflectii ale atitudinii fata de propria
sexualitate.
Perioada 7-11 ani

Impun sa nu fie insotiti la
toaleta
Retineri in expunerea in
public (piscina, vestiare) a
propriului corp
Jocuri sexuale explorative,
dar de preferinta nu in fata
parintilor
Reactiile negative fata de
interesul sexual - mai
comune fata de fete.
Pubertatea (7-15 ani)

Atractivitate sexuala si capacitate de reproducere
Maturare endocrina - creste secretia hormonilor
androgeni, gonadele (testicule si ovare) se matureaza
Caracterele sexuale secundare (pilozitate,
caracteristici vocale, proportii corporale, glande
mamare).
Pubertatea - fete
Disproportia in crestere fetele mai inalte
decat baietii.
Dezvoltarea sanilor
Depozite de tesut gras la nivelul pulpelor,
fese
Pilozitate pubiana (dupa 1-2 ani - pilozitate
axilara)
Schimbari la nivelul mirosului corporal,
tegument (acnee)
Pubertatea - fete
Cresterea volumetrica a vaginului si uterului
Ciclul menstrual intre 12-14 ani (tendinta globala de
scadere a varstei menstruale)
Stima de sine - influentata de becoming a woman
(ciclul menstrual)
Importanta cunostintelor in copingul cu fenomenul
menstruatiei (inevitabil: glume, remarci negative,
focus al atentiei sexuale etc.).
Pubertatea - baieti
In medie cu 2 ani mai tarziu decat fetele.
Dezvoltarea testiculelor, scrotumului,
prostatei, penis, vezicule seminale.
Dezvoltarea capabilitatii de ejaculare
Emisiile nocturne - importanta oferirii de
informatie (baietilor li se ofera mai putina
informatie sexuala in timpul pubertatii decat
fetelor).
Pubertatea - baieti
Ginecomastia: glande mamare dezvoltate temporar capata dimensiuni normale dupa pubertate
Pilozitate pubiana, urmata la 1-2 ani de pilozitate
faciala si axilara
Cantitatea de foliculi pilosi - valoare ereditara.
Modificari ale tegumentului (acnee) si ale mirosului
corporal
Modificari ale vocii - adancirea vocii
Pubertatea precoce/intarziata
In mod normal - 11-12 ani
Inainte de 9 ani ---> pubertate precoce
Hormonii estrogeni din mediu (environmental

estrogens) pot cauza aparitii timpurii ale
caracterelor sexuale secundare
Pubertatea intarziata - tratament hormonal
Comportamentul sexual
Atractivitate sexuala - de obicei in jurul
varstei de 10 ani
Masturbare cu atingerea orgasmului - posibila
la ambele sexe inainte de 12 ani
In jurul perioadei de 13-14 ani ---> jocuri
sexuale (ex. Perinita, rotirea sticlei spin the
bottle).
Adolescenta (13-17 ani)

Imaginea de sine (self-image)
Imaginea corpului, caracteristici fizice
(nevoia de oglinzi)
Masturbare
Frecventa: baieti 1.8 ori/saptamana, fete
in medie 0.5 ori pe saptamana (in jurul
varstei de 15-16 ani)
Supapa pentru tensiunea sexuala, nevoia
de experimentare sexuala, confidenta
fata de propria sexualiatate
Fete facilitarea atingereii starii
orgasmice in stare adulta.
Adolescenta
Masturbarea: predictor al
maturarii sexualitatii
Petting: stimulare erotica fara
actul sexual in sine - 70% din
adolescenti, ambele sexe
SUA, 2001 - aprox. 50% liceeni
sunt virgini, dar au practicat
stimularea genitala cu un
partener (without intercourse)
Adolescenta
Actul sexual cu penetrare (intercourse): 2001, USA -> 58%
dintre subiecti (986, varsta 16-40 ani) considera sexul premarital
ca fiind wrong
What is sex? Anal? Oral?
Rata graviditatii la adolecente a inceput sa scada dupa anii 90.
Motive diferinte pentru having sex
Fete: iubirea si angajamentul justifica sexul.
Baieti: never miss an opportunity
Adolescenta
First time:
25% dintre fete sustin ca nu au dorit neaparat contactul
sexual
33% dintre fete raporteaza durere fizica la primul contact
Experiente pozitive asociate primului contact sexual: joc
sexual, mediu securizant cu un partener adecvat
Experiente negative: experienta foarte putina cu jocul
sexual, lipsa planificarii, partener neadecvat, gave in to
partner.
Adolescenta
Presiunea grupului: aprox. 50% din baieti sunt motivati
de curiozitate
Dorinta de a fi ca si ceilalti si de a creste stima de
sine - motiv comun pentru a initia primul contact.
Se constata ca in general, adolescentii
supraestimeaza numarul de adolescenti care au
contacte sexuale.
Sexul este perceput ca un element de competitivitate:
sexuality = an arena where one can achieve and score
Adolescenta
Adolescentele - tendinta de a echivala
intimitatea sexuala cu intimitatea
emotionala.
Emergenta starii de adult (18-25 ani)

La nivel global, varsta casatoriei a
crescut (25 ani - femei, 27 ani barbati).
Perioadele de celibat - lungi, la
ambele sexe.
Ce inseamna a fi adult? Ambigutati in
identificarea ca adult.
Dating (intalnirile), relatiile
girlfriend-boyfriend - relevanta in
cele mai multe culturi.

80% din barbatii si femeile chestionate (studii
transculturale, 2001-2005) - au practicat sexul premarital.
86% dintre femei si 70% barbati declara ca este/a fost
dificil to have sex without emotional involvement.

Monogamia seriala serie de
relatii in care sexul este oferit
unei singure persoane
Influenta mai atenuata a
grupului (peer pressure) si
intelegere a motivatiei sexuale
in contextul monogamiei seriale
Formare schemelor sexual
self-schema.
Adultul tanar (26-39 ani)

Monogamie de lunga durata
Sex cu un singur partener in ultimul an (cel
putin)
Casatorie: frecventa actelor
sexuale/luna/primul an de casatorie - medie
15 ori
Frecventa scade cu cresterea
responsabilitatilor si aparitia habituarii
(novelty wears off).

Mariaj: varietate de tehnici sexuale
Tendinta generala: persoanele cu parteneri
stabili - probabilitate mai mare de masturbare
decat cele single.
Concubinajul (eng. Cohabitation): la nivel
global, o crestere de 700% fata de anii 70.
Mai mult de 60% din casatorii - precedate de
concubinaj.

Darnivelul de angajament este mai mic in cazul
cohabitarii (easier to walk away)
Copingul cu divortul - in general mai eficient la
persoanele care au avut perioade mai lungi de
concubinaj.

Sexul extramarital (in casatoriile monogame)
Aprox 37% barbati si 20% femei declara ca au avut
cel putin a sexual affair
Rata similara a SE pentru cuplurile in concubinaj si
cele casatorite
Majoritatea barbatilor casatoriti peste 45 ani
considera ca SE este ok
Barbatii - mai afectati de infidelitatea fizica;
femeile - mai afectate de infidelitatea emotionala.

Casatoriile/concubinajele deschise: partnerii
sunt de acord cu SE.
Rata divortului casatoriilor deschise nu difera
semnificativ de cea a casatoriilor sexualmonogame.
Gelozia sexuala nu este unul dintre motivele
de baza ale initierii divorturilor.

Swinging relatii extramaritale in cuplu
Anunturi, cluburi, petreceri private - foarte rar se cere un
extrapartener gay (se prefera extrapartener femeie,
cupluri heterosexuale)
Swingers - cu putine exceptii, swinging-ul este o
experienta de tip short-lived (sentimente de gelozie,
nepotrivire sexuala, rejectie etc.).
Varsta mijlocie (40-59 ani)

Sexul petru reproducere
Dificultati in acceptarea ideii
parintilor/bunicilor activi sexual
La 40-59 ani - cele mai multe cupluri - 5-6 ori
pe luna (programat, ritual de cuplu etc.).

Maturitatea moderna peste 50% dintre
persoanele de 45-54 raporteaza cel putin un
episod sexual pe saptamana
Sexul importanta mai mare pentru categoria
30-50 decat pentru categoria 20-25 ani.
Intimitatea emotionala indicator al calitatii
unei relatii.
Echilibru sexual al cuplului transfer de la
nivel individual spre cuplu (unitatea este
diada).

Iregularitati ale ciclului menstrual dupa 40
de ani
Menopauza stoparea menstruatiei
dupa 45 de ani
Valuri febrile, transpiratie spontana,
inrosire, ameteli, senzatii de sufocare
Subtierea peretilor vaginali, pierdere
elasticitate

Tratamente hormonale in menopauza (Hormone
Replacement Therapy)
Scad frecventa si intensitatea simptomelor fizice
Previn osteoporoza, cancerul de colon, imbatranirea
tegumentului
Darcresc riscul cancerului la san/col uterin
Se raporteaza imbunatatiri majore ale calitatii
vietii
Suplimente naturiste (plante)
Varsta de mijloc: Sexualitatea feminina

Putine femei declara o scadere a interesului
sexual; se pot inregistra cresteri semnificative ale
interesului sexual.
Activitatea sexuala ca adult tanar - predictor al
activitatii sexuale later on
Activitatea sexuala regulata incetineste atrofia
vaginala.
Rata masturbarii nu scade semnificativ.
Sindromul cuibului gol (copiii plecati de acasa) depresie - scaderea motivatiei sexuale.
Varsta de mijloc sexualitatea

masculina
Declinul este gradual (nu este marcat de schimbari
hormonale bruste)
Scade treptat sensibilitatea peniana, creste perioada
atingerii erectiei, scade forta ejacularii, perioada
refractara se alungeste.
Productia spermatica scade dupa 40 de ani.
Nu se inregistreaza scaderi semificative ale frecventei
masturbarii.
Varsta a treia (60+)

Tendinta societatii de a-i privi ca
asexuali
Persoanele varstince cu parteneri
(ancheta SUA, 2001):
la 60 ani, 70% sex de 2-3 ori pe
saptamana, 50% cel putin o data
pe saptamana.
la 70 ani, 33% cel putin o data pe
saptamana.
la 80 ani, 20% cel putin o data pe
luna.
Scade cu varsta, dar exista totusi
activitate.
Varsta a treia
Activitatea sexuala este adesea limitata de lipsa
intimitatii (azil, lipsa partenerilor disponibili etc.)
Femeile declara un nivel mai crescut de romantism al
partenerilor
Insuficienta numerica (partner gap): femeile traiesc
de obicei mai mult decat barbatii - scade cantitatea
posibililor parteneri
43-47% dintre varstnici - comorbiditati care
limiteaza activitatea sexuala.
Varsta a treia
Exprimarea si experienterea sexualitatii nu
se limiteaza la actul fizic standard (more than
intercourse).
Bariera majora a exprimarii sexualitatii la
aceasta clasa de varsta - stereotipurile legate
de sexualitate la senectute.
There must be more to life than this
Persoanele cu dizabilitati
Atitudinea societatii fata de persoanele cu dizabilitati bariera principala a acestei categorii populationale in
dezvoltarea relatiilor sexuale.
Dizabilitate nu implica asexualitate.
Relatiile sexuale transcend senzatiile genitale.
Educatie sexuala pentru persoanele cu dizabilitati
mintale - componenta importanta pentru cresterea
satisfactiei de viata.
Violul teorii, modele
Rape subiect foarte challenging

- abordat in etologie, psihologie comparata,
psihologie evolutionista, genetica populationala,
studii de gen (gender studies), sociologie,
antropologie, psihologie judiciara, medicina
legala and so on.
Definitii
Desi aparent este un termen
universal incetatenit, din cauza
variatiilor transculturale si
istorice in ceea ce priveste
statutul violatorului este
indicat ca in fiecare studiu sa
se ofere o definitie.
In general: intimate sexuala
impotriva vointei unei persoane,
prin intermediul/cu amenintarea
utilizarii fortei fizice.
Prevalenta violurilor
Estimarile sunt foarte generale depind de definitie,
metodologia utilizata, accesul la date etc.
In cele mai multe societati este cea mai underreported crime
Statistici SUA (2005) majoritatea cazurilor de viol intre
persoane implicate romantic, de obicei la inceputul unei relatii
(date rapes) nivel relativ scazut de agresivitate, violenta
probabilitate foarte mica de a fi raportate.
Cele mai raportate cazuri de viol cele realizate de catre
persoane necunoscute sunt luate in serios de catre institutiile
de ordine.
Cele mai multe studii privind prevalenta violurilor SUA 1 din 4
femei au avut o tentativa/sau caz de viol (25% dintre acestea
injurii grave).
Europa si Asia rata mai scazuta (aprox. 1 din 20 femei).
Heterogenitate
Violul plasat pe un continuum in termeni de energie fizica alocata,
risc de injurii, lipsa de consens implicata etc.
Violatorii: caracteristici heterogene nu exista un profil standard
of THE rapist
Se observa ca teoriile despre viol mai degraba prolifereaza numeric
decat ofera o privire integrativa.
Studiul fenomenului viol reflecta limitele dintre diferitele
discipline stiintifice.
Violul fenomen inca insuficient cunoscut pentru a fi

prezis si prevenit.
Este nevoie acuta de studii comparative ale modelelor si
teoriilor actuale (stabilire de relatii epistemice, analiza
punctelor tari si slabe ale modelelor existente, gasirea
unui cadru integrativ interdisciplinar etc.).
Against Our Will: Men, Women and

Rape (1975)
Abordare sociologica feminista: Violul nu
este altceva decat un proces constient de
intimidare prin care barbatii mentin femeile
in a state of fear(Brownmiller, 1975).
Justificare pentru lipsa dovezilor empirice
...does one need scientific methodology in order to
conclude that the anti-female propaganda that

permeates our nations cultural output promotes a
climate in which acts of sexual hostility against
women are not only tolerated but ideologically
encouraged?
Susan Brownmiller
154
Literatura stiintelor sociale (in special, curentul feminism) nu tinde

sa elaboreze predictii testabile privind violul se prefera nivelul
descriptiv
dificil de testat teoriile sociologice pana la nivelul functionalitatii

evolutioniste, de ex.
Studiile din stiintele sociale si feministe asupra violului: aprox 10 %
vizeaza cauzele fenomenului. Cele mai multe descriptive, ex.
atitudinea fata de viol, reabilitarea victimelor (Thiessen & Young
1994)
A Natural History of Rape: Biological

Bases of Sexual Coercion (2000)
Randy Thornhill
Craig Palmer
Istoria naturala a violului

Cadrul de analiza evolutionista
Violul este o adaptare? a fost direct selectat pentru ca ofera
avantaje la nivel de reproducere (Thornhill)
Sau violul este un byproduct al altor adaptari
psihologice/comportamentale probabil candidata de baza este
predispozitia masculilor spre promiscuitate si poligamie (inferenta:
spre sex impersonal; Palmer).
Stiintele evolutioniste: motivatia violului este una primar sexuala,
nu una non-sexuala (putere, control).
Stiintele sociale vizeaza ideologia asociata fenomenului
perspectiva evolutionista faciliteaza intelegerea ocurentei si a
mecanismelor violurilor.
The choice between the social science explanations answers and
the evolutionarily informed answers provided in this book is

essentially a choice between ideology and knowledge (critici)

1.Rape & Evolutionary Theory Outlines what we learn culturally, environmentally, and
consciously. Specific adaptations and causes of behavior.
2. The Evolution of Sex Differences Difference between men and women (Size,
parental effort, sexual preferences) causes sexual jealousy.
3. Why Do Men Rape? Female dung flies struggle during rape to test strength; men
rape because of lack of resources or sexual access.
4. The Pain & Anguish of Rape Psychological pain is relative to womans age, marital
status, treatment, and whether there was penile penetration. (Effects reproductive
success)
5. Why Have Social Scientists Failed to Darwinize? What the world is vs. what it
ought to be. (Naturalistic fallacy, Myth of Genetic Determinism, Sexual Motivation)
6. The Social Science Explanation of Rape Rejects explanation of rape as not sex,
but act of violence. Goes through separate arguments. (Power, Premeditated)
Etc.
Istoria naturala a violului critici...

Strong combination of both data and reasoning.
Uses data from previous evolutionary theory studies and also cites
other research.
Abundance of data analysis.
Orgasms and sperm retention example
Data Should a subordinate male succeed in inseminating an
unwilling female [Gallus gallus jungle fowl], the female often
immediately expels a portion of the rapists ejaculate.
Reasoning It is conceivable that some aspects of females
sexual behavior evolved in the context of reducing the
fertilizing capacity of rapists ejaculates.

Amazon.com Negative review. Claims evidence is simply supporting their side
and they are doing just what they criticize in social scientists and feminists.
Journal of Sex Research Acknowledge Thornhill and Palmer for attacking such an
emotionally troubled subject. They also honor their analysis of how to prevent it.
Puncte tari ale cartii

Se bazeaza pe un corpus bogat de evidente
biologice
Prezentari acurate si informationale ale
modurilor prin care procesele evolutie afecteaza
designul mintii si comportamentului speciei
noastre
Demonstrates that the males of many other
species force copulation as well may increase

our understanding of rape in humans.
Puncte slabe ale cartii

Ton prea combativ
Conceptie oarecum reductionista stiinta este
intotdeauna obiectiva
Reprezentare prea simplista a teoriilor sociale ale
violului
Insistenta pe unicitatea abordarii evolutioniste in
explicatia violului
Prea putina atentie acordata mecanismelor
proxime care mediaza comportamentul agresiv
sexual.
Chiar daca criticata...

Perspectiva evolutionista clarifica multe aspecte ale
fenomenului viol.
Cauze ultime: evolutia diferentelor intre sexualitatea
masculina si feminina.
Putem presupune ca evolutia nu a favorizat ca
femelele sa se reproduca cu orice mascul, ori ca
masculii sa se acupleze doar cu femelele care accepta
acest lucru daca ar fi favorizat doar reproducerea
consensuala violul nu ar exista la nicio specie cu
reproducere sexuata (assortative mate-choice vs.
chaotic reproduction).

This book shows the more we look at
why, the more well understand the
prevention of an act. Furthermore, to
understand why an act evolved will
help us to respect it more. Thornhill
and Palmer explain to us that men
and women both need to know their
roles in rape. That alone will prevent
them from putting themselves in
those situations. Being in denial,
discussing the violence and power
issues involved in rape, will not help
to prevent the act or understand it.
- Critici.
Probleme, critici, ce mai

trebuie facut...
Ambiguitati conceptuale
Jones O. (2000). Law and the Biology of Rape. Hastings Womens Law Journal 11:151-178.
Motivatii si tactici; cauze si

sensuri fragilitati...
Motivatia violului si tacticile utilizate sunt
adesea confundate in analiza mecanismelor si
functiilor violului
Efectele actuale nu trebuie considerate
intotdeauna ca fiind efectele intentionate
Sensurile pe care victimele le atribuie violului
nu reflecta cauzalitatea acestui fenomen.
Abordarea la nivel de cauzalitate (tip
Tinbergen): proxima (cum?) si ultima (de ce?)
Cand utilizam termenul viol?

Abordare sociologica feminista: violul se regaseste
doar la oameni este prea emotionally evocative
pentru a putea fi atribuit altor specii abordarea
evolutionista submineaza at least ten years of
feminist consciousness-raising (Blackman 1985).
Stiintele biologice evolutioniste - Thornhill & Palmer
2000: abordarile sociologice exclud analiza
comparativa but...violul este un comportament
intalnit si la alte specii.
Ca si in cazul homosexualitatii animalele tind sa fie
excluse ca si sursa valuable de informatie.
Este cu adevarat un conflict intre abordari, sau o
tendinta de cenzurare a programului Darwinian?
Problema naturii umane debate clasic

Stiintele evolutioniste: natura umana bagaj
flexibil de adaptari specifice de specie
(comportamentale, psihologice, morfologice).
Stiintele sociologice: natura umana in mare
parte un set de constructii sociale.
Abordari aparent dificil de reconciliat...
- Remember prezentarea Homosexualitatea un paradox
darwinian? S.D. Wilson constructivismul
evolutionist.
Modelul confluential al agresivitatii

sexuale (Malamuth, 1995)
Model bine sustinut empiric
Combinatie intre teoriile feministe si
evolutioniste
Factori de risc predictori ai agresivitatii
sexuale combinatie intre doua clustere de
caracteristici
Hostile Masculinity Path
Impersonal Sex Path
J Pers Soc Psychol. 1995 Aug;69(2):353-69.
Using the confluence model of sexual aggression to predict men's conflict with women: a
10-year follow-up study.
Malamuth NM, Linz D, Heavey CL, Barnes G, Acker M.
We tested a model describing the characteristics of sexually aggressive men that may also be
useful for understanding the causes of other antisocial acts against women. This model
hypothesizes that sexual aggressors can be identified by two sets of characteristics, labeled
hostile masculinity and impersonal sex. To test this model, we followed up a sample of men
10 years after first studying them when they were young adults. We sought to predict which
men would be in distressed relationships with women, be aggressive sexually, be nonsexually
aggressive, or some combination of these. These behaviors were measured not only by
questioning the men themselves but also by questioning many of the men's female partners.
Some couples' videotaped conversations were also analyzed. The data supported the ability of
the model to predict behavior 10 years later. We also developed the model further and
identified the common and unique characteristics contributing to sexual aggression as
compared with the other conflictual behaviors studied. The data supported the usefulness of
hierarchical modeling incorporating both general factors that contribute to various
interpersonal conflicts as well as specific factors uniquely pertaining to dominance of women.
De ce mai este nevoie?
De ce mai este nevoie?

Incorporare a mai multor nivele de analiza stiintifica:
evolutionista, genetica, stiintele dezvoltarii,
personalitatii, factori culturali, factori situationali.
Abordarea evolutionista chiar daca cea mai plauzibila
trebuie completata cu specificare posibilelor
mecanisme proxime ale fenomenului.
Analiza corelatiei intre viol si crimele violente foarte
putine analize existente.
Pedofilia studii cvasi-inexistente din perspectiva
evolutionista.
Ameliorarea calitii vieii la pacienii cu disfuncie

erectil i optimizarea tratamentului medicamentos.
Model de screening populaional -
OPTIMSEX
Asist. univ. drd. Ramona Moldovan

Catedra de Psihologie Clinic i Psihoterapie
Ce este disfunia erectil (DE)?

Incapacitatea de a obine i/sau menine o erecie
suficient pentru realizarea unui act sexual
satisfctor
Poate fi primar (erecia nu a aprut niciodat) sau
secundar (erecia a fost obinut i meninut n
trecut, ns n prezent acest lucru nu se mai ntmpl)
Care este prevalena DE?

Pe glob exist aproape 400 milioane de brbai cu DE
de diferite grade
n Romnia, prevalena disfunciei erectile este de
25% din populaia general (unul din patru brbai!)
39% din brbaii de 40 ani, 50% din brbaii de 55 de ani i
67% din brbaii de 70 de ani au DE
Care sunt costurile DE?

1 pacient / 1 lun = 120 $
1 pacient / 1 an = 1440 $
20.000.000 pacieni / 1 an = 28.800.000.000 $
(SUA, 2005)
Cum putem diagnostica DE?

Nu exist teste formale prin intermediul crora s
putem diagnostica DE
Analizele medicale sunt fcute n general pentru a
identifica i pentru a exclude alte afeciuni (diabetul
zaharat, tulburrile hormonale, bolile cardiovasculare
sau bolile degenerative)
Medicul sau psihologul urmresc ocurena anumitor
simptome care, confruntate cu criteriile enunate n
DSM-IV-TR sau ICD 10, indic diagnosticul de
disfuncie erectil.
Tulburarea de erecie a brbatului

(DSM IV TR; APA, 2000)
Incapacitatea recurent sau persistent de a atinge sau de a menine o

erecie adecvat pn la realizarea activitii sexuale.
Perturbarea cauzeaz detres sau dificultate interpersonal marcat.
Disfuncia erectil nu este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa
I (alta dect o disfuncie sexual) i nu se datoreaz exclusiv efectelor
fiziologice ale unei substane (de ex., un drog sau abuz de un
medicament) sau ale unei condiii medicale generale.
De specificat tipul:
Tip primar
Tip cptat (secundar)
De specificat tipul:
Tip generalizat
Tip situaional
De specificat:
Datorat factorilor psihologici

Datorat unor factori combinai
Care sunt cauzele DE?

Cauzele disfunciei erectile pot fi organice/funcionale
sau psihologice.
DE poate fi datorat funcionrii deficitare a mecanismelor
fiziologice responsabile de apariia i meninerea ereciei.
DE poate fi datorat unor factori psihologici, cum ar fi gndurile,
ateptrile sau interpretrile eronate, disfuncionale.
Peste 60% din tulburrile sexuale sunt determinate de mecanisme
psihologice, nu de factori organici.
Care sunt factorii de risc pentru DE?

Cei mai frecveni factori de risc pentru disfuncia erectil includ:
afeciunile medicale (hipertensiunea arterial, hipercolesterolemia, diabetul
zaharat i ateroscleroza);
leziunile mduvei spinrii, accidentul vascular cerebral;
hipertiroidismul, hipotiroidismul, hipogonadismul, hiperprolactinemia;
traumatismele, interveniile chirurgicale sau iradierea n zona pelvin (de
ex. n interveniile chirurgicale pe prostat sau colon);
o serie de medicamente (diuretice, antihipertensive, antidepresive, anumite
tipuri de medicamente utilizate n terapia cancerului i ageni
antiepileptici);
fumatul, obezitatea, abuzul de alcool sau consumul de droguri;
un stil disfuncional de a gndi i interpreta lucrurile.
! nu mbtrnirea este cauza DE, ci afeciunile asociate vrstei
Cum se poate trata DE?

Farmacoterapie tratament de prim linie: Cialis,
Viagra i Levitra sunt cele mai cunoscute i utilizate
tratamente n SUA, iar Uprima n Europa.
Psihoterapia - tratament unic sau adjuvant al unui
tratament medicamentos n cazul DE.
OPTIMSEX
Parteneri
Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu
Institutul Inimii Prof. Dr. Nicolae Stancioiu
Institutul de Sntate Public Prof. Dr. Iuliu Moldovan
Universitatea Babe-Bolyai
Obiective
realizarea unui screening populaional
dignosticul precoce al disfunciei erectile

evidenierea factorilor de risc i elaborarea unor strategii de combatere a lor
evaluarea eficienei tratamentelor investigate
optimizarea tratamentului disfunciei erectile

elaborarea unor algoritmi (ghiduri de diagnostic i tratament) uor de implementat i
care s se adreseze n primul rnd medicinii primare
iniierea unor programe de instruire i perfecionare n domeniul disfunciei erectile
ameliorarea calitii vieii la pacienii cu disfuncie erectil
Schema de realizare a proiectului

Etapa 1. Analiza datelor din literatura de specialitate, a
tehnicilor i echipamentelor utilizate. Elaborarea protocolalelor.
Cercetri preliminare.
Etapa 2. Selecia i analiza loturilor de pacieni.
Etapa 3. Tratamentul i monitorizarea pacienilor.
Etapa 4. Analiza datelor.
Etapa 5. Diseminarea datelor.
Procedura
Secia Clinic de Urologie a Spitalului Clinic Municipal Cluj
Napoca
Toi participanii au semnat un protocol de consimmnt
informat
Participanii au completat instrumentele de screening
individual, n cadrul unei singure ntlniri
Ulterior screeingului, pacienii au fost distribuii aleator in cele
trei grupe de tratament:
(1) medicaie
(2) medicaie + CBT
(3) medicaie + educaie
Screening
date demografice
funcia erectil (Indexul internaional al funcionrii erectile )
simptomatologia prostatic (Indexul simptomatologiei prostatice )
afeciunile prezente sau trecute i medicaia asociat cu
acestea
tririle emoionale din ultimele luni
evenimente stresante cu care au fost confruntai n ultimul
an
calitatea relaiei n care sunt implicai
calitatea vieii
188 participani
Vrsta medie: 58.38 de ani (SD=12.41)
Reziden: 60% rural, 40% urban
Partener: 88.2 % stabil, 8.2% ocazional, 3.6% nu au partener
25% dintre participani au fost diagnosticai cu DE
Cele mai frecvente afeciuni asociate sunt afeciunile reumatice
(44.5%), afeciunile prostatice (44.5), HTA (39.1%), CV (25.5%) i
hiperlipidemiile (26.4%)
Calitatea relaiei a fost evaluat la un nivel mediu de mulumire
Funcia erectil este invers asociat cu vrsta, simptomatologia
prostatic, emoiile negative
Funcia erectil este asociat cu calitatea vieii i calitatea relaiei n
care pacienii sunt implicai
Tratament
Pacienii au fost distribuii randomizat n loturi, dup cum
urmeaz:
(1) 34% (16 pacieni) Medicaie
(2) 29.8% (14 pacieni) Medicaie + CBT
(3) 36.2% (17 pacieni) Medicaie + Educaie
Medicaie = Viagra, Cialis
CBT = protocol 8 edine
Educaie = protocol 1 edin conceptualizare
47 participani
Vrsta medie: 50.20 de ani (SD=12.34)
Reziden: 40% rural, 60% urban
Partener: 89.4 % stabil, 9.6% ocazional, 1% nu au partener
Cele mai frecvente afeciuni ale pacienilor chestionai sunt
afeciunile prostatice (42.6%), afeciunile reumatice (17%),
hipertensiunea arterial (31.9%), tulburrile cardiovasculare (10.6%)
i hiperlipidemiile (21.3%)
Funcia erectil este invers asociat cu vrsta, simptomatologia
prostatic, emoiile negative
Funcia erectil este asociat cu calitatea vieii i calitatea relaiei n
care pacienii sunt implicai
Pacienii au o funcie prostatic semnificativ mai bun n posttest

dect n pretest.
Pacienii au indicat o funcie erectil semnificativ mai bun la final
fa de momentul nrolrii n studiu.
Pacienii au o calitate a vieii semnificativ mai bun la ncheierea
tratamentului fa de momentul nceperii lui.
Pacienii experieniaz semnificativ mai puine emoii negative la
sfritul tratamentului fa de momentul nrolrii.
Toate cele trei tratamente administrate (1. medicaie, 2. medicaie i
CBT, 3. medicaie i educaie) sunt eficiente.
Diferene n eficiena tratamentelor administrate apar, ns nu sunt
semnificative statistic deci nu putem afirma c un tratament este
semnificativ mai eficient dect cellalt.
Limite
Numr redus de pacieni
Drop out mai mare la CBT
Efectul experimentatorului (Rosenthal, 1967)
pregtirea i experiena profesional a cercettorului principal;
contextul fizic n care cercettorul realizeaz experimentul;
influena experimentatorului asupra operatorilor i asistenilor de
cercetare, precum i de relaia lui cu acetia.

Psihobiologia Sexualitatii ID Slidescluj PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Psihobiologia Sexualitatii ID Slidescluj PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Psihobiologia sexualitatii

Alina S. Rusu, PhD

De ce studiem sexualitatea umana?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Cursurile despre sexualitate

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Quiz: Adevarat sau Fals?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Quiz: Adevarat sau Fals?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

rata crescuta a graviditatii la adolescente

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

In alte culturi, aceste intrebari poate nu ar fi

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Preludiul nu se regaseste in unele culturi.

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Tipuri de culturi (extreme ale unui

Culturi represive Inis Baeg (insula mica langa Irlanda)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Culturi permisive Mangaia (Insula

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Extras despre Inis Baeg

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Unde este Romania in 2009?

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Istoria sexualitatii (linii)

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Teoria freudiana revazuta si mult discutata;

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 1

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Sexologia = stiinta interdisciplinara

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Teorii ale sexualitatii

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Perspectiva eclectica asupra

unless we consider both biology and culture . . . and

Tema pana la cursul 2:

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Cercetarea sexualitatii - metodologie

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Identificarea si formularea intrebarilor in

Psihobiologia sexualitatii Curs 2

Sex Research, Archives of Sexual Behavior,