16.Inaltimea capilara.

Zone de apa
capilara.conform legii lui Laplace
q= (1/1+1/2);=TScos.Presiunea
specifica q este echilibrata de o
forta de sens contrar = cu proiectia
la normala la menisc a rezultantei
tens superficiale.Pt un menisc sferic
si un tub cilindric: 1=2=r =>q=2/r
, hc-inalt capil si este inlaltimea
maximala care se ridica apa
deasupra
nivelului
liber
gravitational,este invers proport cu
raza
tuburilor
capilare
q=hcw=>hc=2 /wr;hcmax=0.15/r cm
; TS-forta de tens superficial ace se
dezv pe circumferinta meniscurilor
ce se form la contac dintre apa si
peretele terenului.Porii pot fi
asimilati cu tuburi cap nereg
,empiric se cons ca diam mediu al
porilor =1/5 din diam med al
particoleiconcluzie:la paminturile
cu particole fine(coezive),hc va fi
mai mare decit la pam cu particole
mai mari (necoezive).La nisipuri nu
se modif infl apeiadsorbite,hc abs
este aproape de val calc.La argile
inalt cap hc mult de val calc
,aceasta dif se expl prin prez part
fine de pam a invelisurilor de apa
legata ce optureaza porii.Inaltimi
uzuale de ridicare la pam
:-nisipoase(10-100)cm ; -prafoase
(2-3)cm ; -argiloase (4-5)cm.Zone
de apa capilara:-daca se examineaza
peretii unei sapaturi deasupra pinzei
de
apa
subterana
permite
recunoasterea unor zone de apa
capilara:1) z de apa de contact sau
de colt:apa capilara exista numai la
contactul dintre particole si prov din
infiltratii; 2) z de sat partiala :apa
are aceeasi directie dar nu umple
golurile si sarcina ce revine
scheletului mineral este mai redusa;
3) zona de saturare capilara:apa
apare ca un efort de compresiune
vertical si se transmite scheletului
mineral.Presiunea
capilara
da
nastere la om rezistenta de intindere
si
forfec
numita
coeziune
aparenta(angrenaj capilar) si face ca
nisipul sa se mentina in taluz
vertical pe circa 50m inaltime si sa
aiba o porozitate mai mare cu 2030% decit porozitatea in stare
uscata.
44. Calculul tasarii cu ajutorul legii
indesarii. Vom considera un strat de
pamant de grosime h1. Detasam o
portiune cu sectiunea transversala .
Stratul de pamant este incarcat cu o
sarcina avadn intensitatea p care se
transmite prin intermediul acelui
strat de pamant.h= h1-h2. Dupa
aplicare se va tasa cu h. Tasarea
se poate stabili din conditia ca
volumul fazei solide nu sufera nici o
schimbare prin actiunea presiunii p
aplicata
pe
suprafata

terenului.Vs=Vt1-Vp1=
Vt1(1Vp1/Vt1)=
Vt1(1-n1)=Ah1(1-n1);
Vs=Vt2-Vp2= Vt2(1-Vp2/Vt2)= Vt2(1n2)=Ah2(1-n2); h1(1-n1)= h2(1-n2);
h1/1-n1= h2/1-n2; h1/h2=(1-n2 )/1-n1;
(h2- h1)/h1=(1-n1-1+n2)/1-n2; -h/h1=
(n2-n1) /1-n2; h= h1(n1-n2)/1-n2;
n=e/1+e; n1= e1/1+e1; n2= e2/1+e2;
h/h1= (e1/1+e1- e2/1+e2)/1-e2/1+e2=
(e1-e2)/1+e1=; h= h1(e1-e2)/1+e1.
Din legea indesarii e 1-e2= Cc(p2p1)=Ccp; = Cc p/1+e1=
h/h1 = h1 Cc p/1+e1;M= p/
; M = p; = p/M; (e 1e2)/1+e1= p/M; Cc p/1+e1=
p/M1/M=Cc/1+e1; = h1 p /M;
= ph1/M. In calcul s-a presupus ca
p transmite in adancime fara nici o
schimbare. Aceasta ipoteza este
adevarata atunci cand sarcina
uniform distribuita actioneaza pe o
suprafata mare, iar scheletul are
grosime mica. Ca o limita a
posibilitatii de aplicare a metodei
respective trebuie ca h1B/2.
56. Stabilirea rezultatelor impingerii
active in ipoteza lui Rankine. Teoria
lui Rankine este stabilita in 1857 si
se refera la starea presiuni limita
intr-un masiv de pamant datorita
simetriei care exista in teren si
datorita ipotezei care s-a facut
asupra masivului de pamant (un
semispatiu) toate eforturile verticale
in jurul unui punct trebuie sa fie
simetrice. Efortul tangential trebuie
sa satisfaca legea reciprocitatii pe
doua planuri perpendiculare. In
acest caz planele respective devin
plane principale. Ipoteza activa se
defineste
ca
fiind
actiunea
pamantuuli asupra elementelor de
sustinere iar impingerea pasiva se
defineste ca fiind raspunsul
elementelor de sprijin asupra
terenului de fundare. pp=1/2h2kp;
kp=tg2(45+/2).