Povestea extraordinara a unei comunitati

de volohi din Poroscovo, Ucraina frati

romni uitati de lume si de care
Romania nu a auzit (edu73)
Posted on 04/08/2013 by Emilian

Redau mai jos cteva materiale despre comunitatea de romni

volohi din Poroscovo, Ucraina, care au pstrat o limb romn foarte asemntoare
cu a noastr. Frai de-ai notri despre care Romnia NU TIA i care nici mcar ei
nu tiau c sunt romni i c exist o Romnia
(Galerie FOTO i un VIDEO mai jos)
Volohii nu au obiceiuri, traditii, biserica sau scoala. Tocmai acesta este miracolul
comunitatii din Poroscovo: Ganditi-va ca fara aceste 4 ingrediente, care sunt
definitorii pentru pastrarea unei limbi, au pastrat o limba romana impecabila. Ei n-au
avut cum sa-si cultive limba decat in propria casa si intre ei. Oricum, sunt o enigma si
un miracol in Carpatii Padurosi si totodata vestigii de romnitate.

ocant: Insula romnilor:

(articol aparut in 3 noiembrie 2008 n Gazeta de Maramure AICI)
* Descoperire inedita! La 200 km de Sighet, la granita vechiului Comitat al
Maramuresului, traiesc, la limita saraciei, 1600 de romani, porecliti volohi, fara
legatura cu tara sau alte comunitati de romani din Ucraina *
Fara scoala si biserica, volohii din Poroscovo au pastrat, aproape inexplicabil, un
dialect ce seamana cu limba vorbita in evul mediu * Despre insulita de volohi complet
izolati se spune ca s-a auzit prin anii 90, cand un barbat intors din armata le-a adus un
radio cu tranzistori si, astfel, au aflat ca, undeva, peste granita, exista un popor care
vorbeste o limba asemanatoare cu a lor *
GAZETA de Maramures este prima publicatie romaneasca care a ajuns la Poroscovo.
Incredibil! GAZETA de Maramures a descoperit, la doar 200 de kilometri de Maramures,
o comunitate de romani care nu apare in niciun document oficial, nici din Romania, nici

din Ucraina, si despre care nu stie nimeni nimic! Cei 1600 de romani complet izolati din
Poroscovo (raionul Perecin) si-au pastrat limba, desi in sat n-a existat niciodata scoala sau
biserica romaneasca. In mod bizar, se spune ca satul a fost descoperit abia prin anii 90 si
ca, tot in acea perioada, romanii din Poroscovo au aflat ca, undeva, peste granita, exista
un popor care vorbeste o limba asemanatoare cu a lor. Niciunul dintre ei n-a fost
niciodata in Romania, nu-si imagineaza unde este situata Tara Mama si nu stie nimic
despre neamul din care face parte. Mai mult, in insulita de romani din Poroscovo, se
traieste si se vorbeste in niste conditii care amintesc de Evul Mediu. Detalii n continuare:
Cele mai multe familii traiesc la limita saraciei si, pana la destramarea URSS, isi
paraseau locuintele si plecau cu tot cu copii la munca, in Kazakhstan. Se spune ca satele
Mircea si Poroscovo au fost descoperite de o delegatie care a ajuns in zona prin anii 90,
iar localnicii s-au identificat ca fiind de aceeasi origine cu fratii pe care ii auzeau la radio.
Frecventa ascultata de romani era cea de la Radio Bucuresti. Altii au aflat ca sunt romani
de la parinti si abia pe stroica (santier, n.red.), in Kazakhstan, au aflat ca exista si altii
care vorbesc aceeasi limba cu ei. Romanii din Poroscovo spun ca, pana la vizita noastra,
n-au vazut in carne si oase niciun roman din Romania. Si nu au fost cautati de nicio
publicatie romaneasca! Mai mult, nu stiau nici de comunitatile de romani din dreapta
Tisei sau din alte regiuni ale Ucrainei!
La circa 200 de kilometri de Sighet, la poalele Carpatilor Padurosi, s-au pastrat, in mod
inexplicabil, niste insulite de romani, despre a caror provenienta nu se stie nimic! Una
dintre cele mai mari comunitati de romani, porecliti de localnici valahi, volohi sau
rumani, traieste la marginea satului Poroscovo. La marginea padurii, de-a lungul unui
drum infundat si plin de noroi, se insira vreo 200 de case, cele mai multe, din pamant sau
lemn. De cum intri pe straduta ingusta, strajuita la un capat de un autobuz ruginit, folosit,
probabil, pe post de cotet, auzi un dialect ciudat, ce seamana cu limba romana veche,
vorbita de stramosii nostri. Pe ulita plina de gropi si urme de copite, alearga prunci
desculti. In curti, femeile spala rufe in troci (ligheane, n.red.). Comunitatea din
Poroscovo detine, probabil, recordul absolut la natalitate, in intreg spatiul romanesc. La
fiecare portita subreda, din lemn, stau minim patru copii blonduti. Cea mai numeroasa
familie are 13 copii si exista case in care locuiesc chiar si 30 de persoane. Ileana
Stancovici are 23 de ani, are deja doi copii si e insarcinata cu al treilea. Daca intrebi cat e
media copiilor in Poroscovo, femeia rade si arata spre vecinii cu 10-12 sau chiar 13 copii.
Misa Hanea, alta romanca din zona, e singura acasa, cu patru prunci in grija. Sotul sau e
plecat la padure si vine numai seara. De altfel, singurul barbat intalnit pe ulita, Vasile
Canalos, dupa ce ne-a atentionat ca nu Konolos, ca-s roman, si-a cerut scuze si a plecat
grabit, cu drujba in spinare, spre padure.
Cele 1600 de suflete din Poroscovo se declara romani, dar la recensamantul din 2001,
niciunul nu a fost trecut in acte ca facand parte din aceasta etnie. Cei mai multi nu stiu
carte deloc, asa ca domnii cu recensamantul au scris ce au vrut Din motive
inexplicabile, romanilor li se spune insa volohi sau chiar tigani albi. Desi acestia
explica faptul ca magraunii traiesc la celalalt capat de sat si vorbesc rusa.

Prin anii 90, in zona, abia locuiau vreo 120 de romani. Cele mai multe familii migrau, cu
tot cu copii si neveste, la munca, in Kazakhstan. Din aceasta cauza, copiii nu erau trimisi
la scoala, asa ca cei mai multi sunt analfabeti. Abia dupa destramarea URSS, volohii au
inceput sa cumpere terenurile si casele rusilor si sa formeze, incet, un cartier compact.
Acum, numai barbatii mai pleaca la padure sau la stroica. Femeile raman acasa si
ingrijesc copiii si putinii batrani din sat. Din cauza conditiilor grele de trai, media de viata
in zona este extrem de scazuta.
Satenii ne spun ca satul are un singur batran. Restul s-a prapadit din cauza bolilor. Un
grup de femei gata sa rodeasca (insarcinate, n.red.), inconjurate de prunci, ne spun ca
singurul care ar putea sti ceva de originea lor e Laci Biraul. Ocupati cu munca si
cresterea copiilor, satenii n-au avut timp sa-si puna intrebari sau sa-si cerceteze trecutul.
Stiu ca sunt romani si punct. Laci Biraul locuieste la o straduta departare de intrarea in
comunitate, in cea mai frumoasa casa din zona. In curte, o tanara spala haine. Initial,
oamenii cred ca suntem reprezentantii vreunei autoritati ucrainene. N-au vazut romani din
Romania in viata lor si se mira ca ne putem intelege: batranii graiau mai tare (mai bine,
n.red.) romaneste. Dar numa unul mai traieste. Pa unul, unchiul meu, l-am ingropat ieri.
Vasile Gorvat ne invita in casa si se uita hatru la abecedarul si cartile de religie donate de
Ioan Botos, presedintele Uniunii Regionale din Transcarpatia Dacia si deputat in
consiliul regional Transcarpatia. N-a mai vazut nicio scriere in limba romana si
recunoaste ca nu stie citi in romaneste. De altfel, biraul n-a auzit nici de palinca
maramureseana, nici de Bucuresti, nici de Ceausescu N-a auzit nimic despre Romania.
Desi, din tata-n fiu, familia sa s-a declarat ca fiind una de romani, niciunul n-a vazut nici
macar pe harta Romania si n-a auzit nimic despre istoria sau civilizatia tarii noastre:
acuma, suntem 1600 de romani, din care 360 is copii. Nu stim cum am ajuns in zona. Nu
stiu nici batranii cum au ajuns aici. Ai nostri batrani ziceau doar ca sunt romani. De
Romania, nu stim nimic. Nimeni din Poroscovo n-o fost in Romania. Noi am umblat
numa in Kazakstan si Ucraina. Niciun voloh, niciun batran n-a fost in Romania.
Laci spune ca multi din consatenii sai au aflat ca exista o tara in care se vorbeste o limba
ca a lor pe santierele din Kazakstan. Acolo, mergeau la munca, cu tot cu neveste si copii,
romanii, pana la destramarea URSS: pe vremea cand mergeau la munca, i-au auzit si pe
altii vorbind ca ei si, asa, au aflat ca-s romani. Batranii ziceau ca-s romani, dar ceilalti,
pana prin 90 si ceva, n-au stiut ca-s romani. Noi am invatat limba fara scoala si fara
biserica. Pe toti copiii ii invata parintii romaneste.
Dupa destramarea URSS, romanii din Poroscovo au renuntat la migratia anuala. Asa, si
pruncii lor au ajuns sa invete carte. Cum scoala romaneasca nu exista in sat, copiii invata
in rusa. Daca in urma cu cativa ani, abia daca erau vreo 2-3 copii intr-o clasa, care stateau
in ultima banca si nu erau niciodata scosi la raspuns, acum, s-au format clase speciale
pentru copiii volohilor. In total, la scoala din sat, invata 160 de prunci. Laci spune ca,
in timpul alegerilor, romanilor li s-a promis o scoala cu predare in limba romana. Numai
ca proiectul a tinut doar cat au tinut alegerile. Acum, in locul institutiei de invatamant, s-a
ridicat o casa particulara. Laci Biraul este si deputat in Consiliul Local din Poroscovo,
alaturi de alti doi deputati volohi. Numai ca minoritatea lor nu e recunoscuta oficial de
autoritati. Mai mult, Gorvat a inregistrat la primarie, in acest an, o prima asociatie a

romanilor din Poroscovo. In loc de Vorba romaneasca, cum voia s-o boteze Biraul, in
acte a fost trecuta de oficiali, din greseala, Vorba Tiganeasca.
Singura solutie eficienta pentru reprezentarea romanilor din Poroscovo a fost propusa de
Ioan Botos, care doreste infiintarea unei filiale a Asociatiei Dacia in aceasta localitate,
urmand ca Biraul sa devina presedintele ei. Laci spune ca o alta problema este lipsa
cadrelor didactice, care sa-i invete sa scrie si sa citeasca romaneste. Recent, 50 de copii
din zona au fost in lagar (tabara, n.red.) internationala, la care au participat si alti
romani din Ucraina, iar pruncii ar fi incantati sa invete in limba materna. Numai ca nu
prea are cine sa-i invete. Barbatii sunt ocupati cu padurea si stroica, iar femeile, cu
copiii. Laci spune ca fiica sa ar fi interesata sa-si continue studiile, eventual in Romania,
dar deocamdata, si ea se afla in concediu de maternitate.
Multi dintre romanii din Poroscovo nu stiu sa-si scrie nici macar numele. Asa ca, de
multe ori, semneaza documente despre care nu stiu nimic si care ii trimit, uneori, chiar si
la puscarie. Se spune ca, in schimbul unui pachet cu ciocolata, cafea si alimente, romanii
sunt momiti sa semneze declaratii prin care le sunt puse in carca diferite infractiuni.
Presa ucraineana ii acuza de furt de lemn, dar si de agresiuni impotriva padurarilor si
chiar de fapte de coruptie. Cum nu stiu carte, nu se pot apara si nici nu-si cunosc
drepturile. Marie Gorvat, sotia Biraului, spune ca romanii de aici erau invatati din batrani
sa faca linguri de lemn si troci (coveti, n.red.) pentru slanina: Ne spuneau ca cine nu stie
a face o lingura nu-i roman. Cei mai de seama lingurari traiesc insa in zona Vasnita si
Obava, alte insulite de romani din zona. Laci spune ca acestia sunt singurii romani cu
care tine legatura: da ei rad de noi, de cum vorbim. Ei vorbesc mai tare romaneste si
rad, ca zicem o cazut in sant. Ei zic ca-i corect o picat in arac.
Matusa Biraului este, probabil, cea mai batrana femeie din sat. Iulia Volosin are 74 de ani
si se declara, hotarata, romanca. Si ea a invatat de la stramosi limba, retetele si
obiceiurile romanesti. De Craciun, se colinda si aici colinde vechi, iar la nunti, se
lauteste pe lauta ori boian (acordeon, n.red.). Ca sa-si demostreze afirmatiile, batranica
ne-a cantat si Tot am Doamne auzit-o/ Ca s-o nascut fiul sfantu/ Da noi nu stim unde so nascut-o/ Pa sub cer, pa sub pamantu/ Sa fii gazda veseloasa/ C-am auzit zilele
frumoase. Bucuros de prestatia matusii, Biraul tine sa mai confirme o data orginea
romana a comunitatii pe care o conduce: Avem toti nume romanesti: Iancu, Vasile, Iosif,
Jana, Ileana, Ion si nume de familie Volosin (de la valah, n.red.), Canalos, Horvat,
Stancovici. Suntem romani si oameni harnici. Dar Biraul ofteaza si continua cu regret:
Mi-i greu, ca al meu sange da inapoi. Cade inapoi si ma doare cand altii isi bat joc de
el. Ca la un semn, batrana incepe sa cante o doina: Ioi, fost-o bine, fi-va iara,/ Numa
capu meu nu piara/ Dirima, dirima mea,/ Fa dirima cum ii vre/ D-apoi de-oi fi in tara
mea. Ati priceput ce am zas. Pana sa apucam sa-i raspundem afirmativ, pe ulita plina de
noroi, doua femei incep sa discute in ruseste si sa se planga ca, la rata de natalitate a
romanilor, in cativa ani, satul va deveni in intregime de volohi. Si, totusi, dincoace de
granita, nu s-a auzit nimic de ei
Urmasi ai granicerilor volohi? Documentele istorice din zona arata ca, pe la 1364, in zona
Munkacevo, ar fi fost infiintate 10 puncte de graniceri, la care au fost adusi militari

volohi. Tot in acea perioada, se spune ca si in zona Poroscovo au fost infiintate 7 puncte
de graniceri, unde lucrau tot volohi. Pornind de la aceste date istorice putin cunoscute, s-a
dezvoltat teoria ca volohii din Poroscovo ar fi urmasii militarilor adusi la aceste puncte.
Potrivit altui scenariu, romanii de la baza Carpatilor Padurosi s-ar trage din ciobanii
volohi veniti in zona. Vin valahii! Desi limba vorbita de volohii din Poroscovo este clar
romana, un ziar ucrainean de la Ujgorod a sustinut, recent, ca o delegatie stiintifica care a
efectuat o expeditie in zona a tras concluzia ca acestia nu sunt romani. Comunitatea din
Poroscovo este descrisa ca una ciudata, care vorbeste un dialect romanesc complicat,
stapaneste ucraineana si duce un trai apropiat celui tiganesc. Mai mult, presa ucraineana
sustine ca romanilor de aici li se spune tigani albi si foloseste apelative de genul:
hoti, din cauza unor incidente legate de furtul lemnului. In plus, ziarul Starei Zamok
lasa sa se inteleaga ca romanii nu numai ca savarsesc infractiuni, dar mituiesc si oamenii
legii, ca sa scape de pedepse. Autori: Ioana LUCACEL Mircea CRISAN
ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro
Sursa aici: http://www.gazetademaramures.ro/socant-8220-insula-8221-romanilor1057

Alte materiale ale Gazetei de Maramures pe acelasi

subiect:
22 dec 20008: Parteneriat inedit pentru romnii din dreapta
Tisei: http://www.gazetademaramures.ro/parteneriat-inedit-pentru-romanii-dindreapta-tisei-1083
27 iulie 2009: Sprijin pentru romnii din
Poroscovo: http://www.gazetademaramures.ro/sprijin-pentru-romanii-dinporoscovo-1164
1 martie 2010: Disputa pe insula romanilor din
Poroscovo: http://www.gazetademaramures.ro/disputa-pe-laquo-insula-romanilorraquo-din-poroscovo-7813
28 iunie 2010: Primii volohi, in
Maramures: http://www.gazetademaramures.ro/primii-volohi-in-maramures-2166

Alte informaii pe acelai subiect:

Iulie 2010: Romnia de lng noi comunitile de romni din vecintile
Romniei: http://strabunii.wordpress.com/articole/
Cte ceva i n interviul de aici:

4 iulie 2010: Comunitatea romnilor volohi din Poroscovo, Transcarpatia,

Ucraina: http://www.youthvoice.ro/transcarpatia/comunitatea-romanilor-volohidin-poroscovo-transcarpatia-ucraina/
8 mai 2011: Romnii uitati din Poroscovo, Ucraina, deschid o biserica baptista in
limba romana: http://www.condei.ro/condei-de-oltenia/romanii-uitati-dinporoscovo-ucraina-deschid-o-biserica-baptista-in-limba-romana
28 octombrie 2011: Deputatul Ion Popescu: Politica mare de la Chiinu are impact
i asupra romnilor din Ucraina: http://www.flux.md/articole/12448/

Cele patru comune alctuiesc insula romneasc de pe grania Ucrainei cu judeul Satu
Mare, sau insula voloh, cum o numesc localnicii, scrie voceatransilvaniei.ro.
Dup ce n urm cu doi ani a descoperit povestea insulei volohe din Ucraina, Felician
Pop, directorul Centrului Judeean de Conservare a Tradiiei i Creaiei Populare din Satu
Mare a neles ct de important este revitalizarea elementului romnesc n cele patru
localiti, iar n prezent primele demersuri sunt pe cale s se materializeze.
"Am descoperit patru sate cu populaie de origine romn, Veleatino sau Velet care se
consider urmai ai lui Pintea Viteazu, Novoselia care pn n urm cu 100 de ani se
numea Dumbrava, Cerna i Tarna Mic sau Hija, cum i-au schimbat acuma numele.
Interesul nostru este de a revitaliza elementul romnesc specific lor, astfel c am fcut
propuneri Consiliului Judeean n vederea nfririi raioanelor Vinogradiv i Hust cu Satu
Mare. Apoi, am ncercat s caut parteneri de nfrire a acestor localiti cu localiti din
judeul Satu Mare, Astfel Tarna Mare se va nfri cu Tarna Mic, Medieu Aurit cu
Veleatino, Ardud cu Cerna i Homoroade cu Novoselia", spune Felician Pop.
Locuitorii celor patru sate nu vorbesc romnete i spun c sunt volohi. ns o parte dintre
copiii din Veleatino vor putea s nvee limba romn cu ocazia unei tabere ce va fi
organizat n vara acestui an la Satu Mare.
"Din pcate ei nu mai vorbesc romnete. n schimb, chiar i copiii, ntrebai ce
naionalitate sunt, spun c sunt volohi, deci au contiina faptului c nu sunt ucraineni.
Totui, vom face un pas nainte n acest an, i vom organiza la Satu Mare prima tabr de
nvare a limbii romne cu copiii din Veleatino".
Tot n Ucraina, dar ceva mai departe, nspre frontiera cu Polonia, la aproximativ
200 de km de nordul oraului Ujgorod, exist ucraineni care, dei nu au nicio
legtur cu Romnia, vorbesc romnete. Ei au nvat limba rii noastre ascultnd
Radio Romnia Actualiti.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/insula-romaneascadin-zakarpattia-locuitorii-spun-ca-sunt-urmasii-volohi-ai-lui-pinteaviteazul_1385766.html#ixzz3I0Nw5H23
Follow us: @realitatea on Twitter

Despre noi
Redacia Vocea Transilvaniei
Contact

Ultima actualizare: azi, 13:35

Regional
AB
AR
BH
BN
BV
CJ
CV

HR
HD
MM
MS
SJ
SM
SB

Alegeri prezideniale 2014

Politic
Economie
Social
Afaceri
Anchete
Reportaje
Poveti din Transilvania
Destinaii de weekend

Regional
AB
AR
BH
BN
BV
CJ
CV
HR
HD
MM
MS
SJ
SM
SB

Alegeri prezideniale 2014

Politic
Economie
Social
Afaceri
Anchete
Reportaje
Poveti din Transilvania
Destinaii de weekend

Breaking News

PROTEST cu VIOLENE la Prefectura Cluj. Preedintele TSD Cluj, AGRESAT

de un protestatar VIDEO i FOTOProtest la Prefectura Cluj n seara alegerilor
prezideniale. Mai muli membri ACL s-au adunat n [...]
Zeci de alegtori au intrat cu fora n Ambasada din Paris pentru a putea vota.
PROTEST i n faa sediului MAECteva zeci de alegtori au intrat cu fora,
duminic sear, cu foarte puin timp nainte [...]
ACCIDENT Un ofer beat i fr permis a intrat pe contrasens i a lovit 13
mainiLocuitorii de pe strada Avram Iancu din Zalu au fost trezii n aceast
diminea, n [...]
Cel puin patru mori, dup ce un avion s-a prbuit pe o cldire n SUA
VIDEOCel puin patru persoane au murit, iar alte patru sunt disprute dup ce un
avion [...]
Avocat bihorean trimis n judecat. Procurorii DNA Oradea l acuz de trafic de
influen i splare de baniTrafic de influen, splare de bani i evaziune fiscal
sunt acuzaiile aduse avocatului Clin Ioan [...]
PROTEST cu VIOLENE la Prefectura Cluj. Preedintele TSD Cluj, AGRESAT
de un protestatar VIDEO i FOTOProtest la Prefectura Cluj n seara alegerilor
prezideniale. Mai muli membri ACL s-au adunat n [...]
Zeci de alegtori au intrat cu fora n Ambasada din Paris pentru a putea vota.
PROTEST i n faa sediului MAECteva zeci de alegtori au intrat cu fora,
duminic sear, cu foarte puin timp nainte [...]
ACCIDENT Un ofer beat i fr permis a intrat pe contrasens i a lovit 13
mainiLocuitorii de pe strada Avram Iancu din Zalu au fost trezii n aceast
diminea, n [...]
Cel puin patru mori, dup ce un avion s-a prbuit pe o cldire n SUA
VIDEOCel puin patru persoane au murit, iar alte patru sunt disprute dup ce un
avion [...]
Avocat bihorean trimis n judecat. Procurorii DNA Oradea l acuz de trafic de
influen i splare de baniTrafic de influen, splare de bani i evaziune fiscal
sunt acuzaiile aduse avocatului Clin Ioan [...]

Urmaii volohi ai lui Pintea Viteazul. Insula romneasc

din Zakarpattia
Recomandari

 duminic, 23 februarie 2014, 15:30

Printeaz acest articol Distribuie
Vocea Transilvaniei 1 comentariu
Share 0 Tweet 2 +1 0 Share 0
Dup grania judeului Satu Mare cu Ucraina, n raioanele Vinogradiv i Hust se afl
patru sate ai cror locuitori, dei pstreaz nc datinile, obiceiurile i portul popular
romnesc, din cauza barierei de izolare de peste 100 de ani, nu mai vorbesc romnete.
Cele patru comune alctuiesc insula romneasc de pe grania Ucrainei cu judeul Satu
Mare, sau insula voloh, cum o numesc localnicii.
Dup ce n urm cu doi ani a descoperit povestea insulei volohe din Ucraina, Felician
Pop, directorul Centrului Judeean de Conservare a Tradiiei i Creaiei Populare din Satu
Mare a neles ct de important este revitalizarea elementului romnesc n cele patru
localiti, iar n prezent primele demersuri sunt pe cale s se materializeze.
Am descoperit patru sate cu populaie de origine romn, Veleatino sau Velet care se
consider urmai ai lui Pintea Viteazu, Novoselia care pn n urm cu 100 de ani se
numea Dumbrava, Cerna i Tarna Mic sau Hija, cum i-au schimbat acuma numele.
Interesul nostru este de a revitaliza elementul romnesc specific lor, astfel c am fcut
propuneri Consiliului Judeean n vederea nfririi raioanelor Vinogradiv i Hust cu Satu
Mare. Apoi, am ncercat s caut parteneri de nfrire a acestor localiti cu localiti din
judeul Satu Mare, Astfel Tarna Mare se va nfri cu Tarna Mic, Medieu Aurit cu
Veleatino, Ardud cu Cerna i Homoroade cu Novoselia spune Felician Pop.

Locuitorii celor patru sate nu vorbesc romnete i spun c sunt volohi. ns o parte dintre
copiii din Veleatino vor putea s nvee limba romn cu ocazia unei tabere ce va fi
organizat n vara acestui an la Satu Mare.
Din pcate ei nu mai vorbesc romnete. n schimb, chiar i copiii, ntrebai ce
naionalitate sunt, spun c sunt volohi, deci au contiina faptului c nu sunt ucraineni.
Totui, vom face un pas nainte n acest an, i vom organiza la Satu Mare prima tabr de
nvare a limbii romne cu copiii din Veleatino.
Tot n Ucraina, dar ceva mai departe, nspre frontiera cu Polonia, la aproximativ 200 de
km de nordul oraului Ujgorod, exist ucraineni care, dei nu au nicio legtur cu
Romnia, vorbesc romnete. Ei au nvat limba rii noastre ascultnd Radio Romnia
Actualiti.

n urm cu civa ani, la un festival din Maramureul istoric m-am ntlnit cu mai muli
localnici ai satelor Mircea i Poroskovo, vorbitori de limba romn dei nu au nicio
legtur cu Romnia. Mi-au spus c au nvat romnete ascultnd postul naional de
radio din Romnia. Ba mai mult, ani la rnd au crezut c exist o ar Radio Romnia
Actualiti a declarat Felician Pop.
Schimburile culturale cu romnii din Ucraina care nu vorbesc romnete i cu ucrainenii
care ne vorbesc limba dup ce au nvat-o ascultnd postul naional de radio r prezint
puntea de legtur pe care Centrul Judeean de Conservare a Tradiiei i Creaiei Populare
din Satu Mare a construit-o deja pentru a putea fi parcurs constant dinspre Romnia
nspre Ucraina i invers.
Revoltele din Ucraina din zilele acestea nu au inflamat i zonele locuite de romni, dar
ngrijorarea exist. Liuba Horvath, cercettor tiinific la Muzeul Judeean Satu Mare,
spune c exist un sentiment de ngrijorare din partea fiecruia.
Avem prieteni care nu dorm toat noaptea, fiindc sunt canalele care transmit online, 24
de ore, lumea este foarte ngrijorat. Din pcate, pentru cei de acolo e greu, chiar zic c ar
merge spre Kiev, dar drumurile sunt nchise, trenul din Kiev este suspendat. Nu se mai

fac plecri dispre i spre Kiev, chiar dac vor s plece ncolo nu au posibilitate pentru c
toate cile de comunicaie spre capitala Ucrainei sunt nchise, spune Liuba Horvath.

ocant: Insula romnilor

Descoperire inedita! La 200 km de Sighet,

la granita vechiului Comitat al Maramuresului, traiesc, la limita saraciei, 1600 de romani,
porecliti volohi, fara legatura cu tara sau alte comunitati de romani din Ucraina * Fara
scoala si biserica, volohii din Poroscovo au pastrat, aproape inexplicabil, un dialect ce
seamana cu limba vorbita in evul mediu * Despre insulita de volohi complet izolati se
spune ca s-a auzit prin anii 90, cand un barbat intors din armata le-a adus un radio cu
tranzistori si, astfel, au aflat ca, undeva, peste granita, exista un popor care vorbeste o
limba asemanatoare cu a lor.
Incredibil! GAZETA de Maramures a descoperit, la doar 200 de kilometri de Maramures,
o comunitate de romani care nu apare in niciun document oficial, nici din Romania, nici
din Ucraina, si despre care nu stie nimeni nimic! Cei 1600 de romani complet izolati din
Poroscovo (raionul Perecin) si-au pastrat limba, desi in sat n-a existat niciodata scoala sau
biserica romaneasca. In mod bizar, se spune ca satul a fost descoperit abia prin anii 90 si
ca, tot in acea perioada, romanii din Poroscovo au aflat ca, undeva, peste granita, exista
un popor care vorbeste o limba asemanatoare cu a lor. Niciunul dintre ei n-a fost
niciodata in Romania, nu-si imagineaza unde este situata Tara Mama si nu stie nimic
despre neamul din care face parte. Mai mult, in insulita de romani din Poroscovo, se
traieste si se vorbeste in niste conditii care amintesc de Evul Mediu. Cele mai multe
familii traiesc la limita saraciei si, pana la destramarea URSS, isi paraseau locuintele si
plecau cu tot cu copii la munca, in Kazakhstan. Se spune ca satele Mircea si Poroscovo
au fost descoperite de o delegatie care a ajuns in zona prin anii 90, iar localnicii s-au
identificat ca fiind de aceeasi origine cu fratii pe care ii auzeau la radio. Frecventa
ascultata de romani era cea de la Radio Bucuresti. Altii au aflat ca sunt romani de la
parinti si abia pe stroica (santier, n.red.), in Kazakhstan, au aflat ca exista si altii care
vorbesc aceeasi limba cu ei. Romanii din Poroscovo spun ca, pana la vizita noastra, n-au
vazut in carne si oase niciun roman din Romania. Si nu au fost cautati de nicio publicatie

romaneasca! Mai mult, nu stiau nici de comunitatile de romani din dreapta Tisei sau din
alte regiuni ale Ucrainei!
La circa 200 de kilometri de Sighet, la poalele Carpatilor Padurosi, s-au pastrat, in mod
inexplicabil, niste insulite de romani, despre a caror provenienta nu se stie nimic! Una
dintre cele mai mari comunitati de romani, porecliti de localnici valahi, volohi sau
rumani, traieste la marginea satului Poroscovo. La marginea padurii, de-a lungul unui
drum infundat si plin de noroi, se insira vreo 200 de case, cele mai multe, din pamant sau
lemn. De cum intri pe straduta ingusta, strajuita la un capat de un autobuz ruginit, folosit,
probabil, pe post de cotet, auzi un dialect ciudat, ce seamana cu limba romana veche,
vorbita de stramosii nostri. Pe ulita plina de gropi si urme de copite, alearga prunci
desculti. In curti, femeile spala rufe in troci (ligheane, n.red.). Comunitatea din
Poroscovo detine, probabil, recordul absolut la natalitate, in intreg spatiul romanesc. La
fiecare portita subreda, din lemn, stau minim patru copii blonduti. Cea mai numeroasa
familie are 13 copii si exista case in care locuiesc chiar si 30 de persoane. Ileana
Stancovici are 23 de ani, are deja doi copii si e insarcinata cu al treilea. Daca intrebi cat e
media copiilor in Poroscovo, femeia rade si arata spre vecinii cu 10-12 sau chiar 13 copii.
Misa Hanea, alta romanca din zona, e singura acasa, cu patru prunci in grija. Sotul sau e
plecat la padure si vine numai seara. De altfel, singurul barbat intalnit pe ulita, Vasile
Canalos, dupa ce ne-a atentionat ca nu Konolos, ca-s roman, si-a cerut scuze si a plecat
grabit, cu drujba in spinare, spre padure.
Cele 1600 de suflete din Poroscovo se declara romani, dar la recensamantul din 2001,
niciunul nu a fost trecut in acte ca facand parte din aceasta etnie. Cei mai multi nu stiu
carte deloc, asa ca domnii cu recensamantul au scris ce au vrut Din motive
inexplicabile, romanilor li se spune insa volohi sau chiar tigani albi. Desi acestia
explica faptul ca magraunii traiesc la celalalt capat de sat si vorbesc rusa. Prin anii 90,
in zona, abia locuiau vreo 120 de romani. Cele mai multe familii migrau, cu tot cu copii
si neveste, la munca, in Kazakhstan. Din aceasta cauza, copiii nu erau trimisi la scoala,
asa ca cei mai multi sunt analfabeti. Abia dupa destramarea URSS, volohii au inceput
sa cumpere terenurile si casele rusilor si sa formeze, incet, un cartier compact. Acum,
numai barbatii mai pleaca la padure sau la stroica. Femeile raman acasa si ingrijesc
copiii si putinii batrani din sat. Din cauza conditiilor grele de trai, media de viata in zona
este extrem de scazuta. Satenii ne spun ca satul are un singur batran. Restul s-a prapadit
din cauza bolilor.
Un grup de femei gata sa rodeasca (insarcinate, n.red.), inconjurate de prunci, ne spun
ca singurul care ar putea sti ceva de originea lor e Laci Biraul. Ocupati cu munca si
cresterea copiilor, satenii n-au avut timp sa-si puna intrebari sau sa-si cerceteze trecutul.
Stiu ca sunt romani si punct.
Laci Biraul locuieste la o straduta departare de intrarea in comunitate, in cea mai
frumoasa casa din zona. In curte, o tanara spala haine. Initial, oamenii cred ca suntem
reprezentantii vreunei autoritati ucrainene. N-au vazut romani din Romania in viata lor si
se mira ca ne putem intelege: batranii graiau mai tare (mai bine, n.red.) romaneste. Dar
numa unul mai traieste. Pa unul, unchiul meu, l-am ingropat ieri. Vasile Gorvat ne

invita in casa si se uita hatru la abecedarul si cartile de religie donate de Ioan Botos,
presedintele Uniunii Regionale din Transcarpatia Dacia si deputat in consiliul regional
Transcarpatia. N-a mai vazut nicio scriere in limba romana si recunoaste ca nu stie citi in
romaneste.
De altfel, biraul n-a auzit nici de palinca maramureseana, nici de Bucuresti, nici de
Ceausescu N-a auzit nimic despre Romania. Desi, din tata-n fiu, familia sa s-a declarat
ca fiind una de romani, niciunul n-a vazut nici macar pe harta Romania si n-a auzit nimic
despre istoria sau civilizatia tarii noastre: acuma, suntem 1600 de romani, din care 360 is
copii. Nu stim cum am ajuns in zona. Nu stiu nici batranii cum au ajuns aici. Ai nostri
batrani ziceau doar ca sunt romani. De Romania, nu stim nimic. Nimeni din Poroscovo no fost in Romania. Noi am umblat numa in Kazakstan si Ucraina. Niciun voloh, niciun
batran n-a fost in Romania.
Laci spune ca multi din consatenii sai au aflat ca exista o tara in care se vorbeste o limba
ca a lor pe santierele din Kazakstan. Acolo, mergeau la munca, cu tot cu neveste si copii,
romanii, pana la destramarea URSS: pe vremea cand mergeau la munca, i-au auzit si pe
altii vorbind ca ei si, asa, au aflat ca-s romani. Batranii ziceau ca-s romani, dar ceilalti,
pana prin 90 si ceva, n-au stiut ca-s romani. Noi am invatat limba fara scoala si fara
biserica. Pe toti copiii ii invata parintii romaneste. Dupa destramarea URSS, romanii din
Poroscovo au renuntat la migratia anuala. Asa, si pruncii lor au ajuns sa invete carte.
Cum scoala romaneasca nu exista in sat, copiii invata in rusa. Daca in urma cu cativa ani,
abia daca erau vreo 2-3 copii intr-o clasa, care stateau in ultima banca si nu erau niciodata
scosi la raspuns, acum, s-au format clase speciale pentru copiii volohilor. In total, la
scoala din sat, invata 160 de prunci. Laci spune ca, in timpul alegerilor, romanilor li s-a
promis o scoala cu predare in limba romana. Numai ca proiectul a tinut doar cat au tinut
alegerile. Acum, in locul institutiei de invatamant, s-a ridicat o casa particulara.
Laci Biraul este si deputat in Consiliul Local din Poroscovo, alaturi de alti doi deputati
volohi. Numai ca minoritatea lor nu e recunoscuta oficial de autoritati. Mai mult, Gorvat
a inregistrat la primarie, in acest an, o prima asociatie a romanilor din Poroscovo. In loc
de Vorba romaneasca, cum voia s-o boteze Biraul, in acte a fost trecuta de oficiali, din
greseala, Vorba Tiganeasca. Singura solutie eficienta pentru reprezentarea romanilor
din Poroscovo a fost propusa de Ioan Botos, care doreste infiintarea unei filiale a
Asociatiei Dacia in aceasta localitate, urmand ca Biraul sa devina presedintele ei. Laci
spune ca o alta problema este lipsa cadrelor didactice, care sa-i invete sa scrie si sa
citeasca romaneste. Recent, 50 de copii din zona au fost in lagar (tabara, n.red.)
internationala, la care au participat si alti romani din Ucraina, iar pruncii ar fi incantati sa
invete in limba materna. Numai ca nu prea are cine sa-i invete. Barbatii sunt ocupati cu
padurea si stroica, iar femeile, cu copiii. Laci spune ca fiica sa ar fi interesata sa-si
continue studiile, eventual in Romania, dar deocamdata, si ea se afla in concediu de
maternitate. Multi dintre romanii din Poroscovo nu stiu sa-si scrie nici macar numele. Asa
ca, de multe ori, semneaza documente despre care nu stiu nimic si care ii trimit, uneori,
chiar si la puscarie. Se spune ca, in schimbul unui pachet cu ciocolata, cafea si alimente,
romanii sunt momiti sa semneze declaratii prin care le sunt puse in carca diferite
infractiuni. Presa ucraineana ii acuza de furt de lemn, dar si de agresiuni impotriva

padurarilor si chiar de fapte de coruptie. Cum nu stiu carte, nu se pot apara si nici nu-si
cunosc drepturile.
Marie Gorvat, sotia Biraului, spune ca romanii de aici erau invatati din batrani sa faca
linguri de lemn si troci (coveti, n.red.) pentru slanina: Ne spuneau ca cine nu stie a face
o lingura nu-i roman.
Cei mai de seama lingurari traiesc insa in zona Vasnita si Obava, alte insulite de romani
din zona. Laci spune ca acestia sunt singurii romani cu care tine legatura: da ei rad de
noi, de cum vorbim. Ei vorbesc mai tare romaneste si rad, ca zicem o cazut in sant. Ei zic
ca-i corect o picat in arac.
Matusa Biraului este, probabil, cea mai batrana femeie din sat. Iulia Volosin are 74 de ani
si se declara, hotarata, romanca. Si ea a invatat de la stramosi limba, retetele si
obiceiurile romanesti.
De Craciun, se colinda si aici colinde vechi, iar la nunti, se lauteste pe lauta ori boian
(acordeon, n.red.).
Ca sa-si demostreze afirmatiile, batranica ne-a cantat si Tot am Doamne auzit-o/ Ca s-o
nascut fiul sfantu/ Da noi nu stim unde s-o nascut-o/ Pa sub cer, pa sub pamantu/ Sa fii
gazda veseloasa/ C-am auzit zilele frumoase. Bucuros de prestatia matusii, Biraul tine
sa mai confirme o data orginea romana a comunitatii pe care o conduce: Avem toti nume
romanesti: Iancu, Vasile, Iosif, Jana, Ileana, Ion si nume de familie Volosin (de la valah,
n.red.), Canalos, Horvat, Stancovici. Suntem romani si oameni harnici. Dar Biraul
ofteaza si continua cu regret: Mi-i greu, ca al meu sange da inapoi. Cade inapoi si ma
doare cand altii isi bat joc de el. Ca la un semn, batrana incepe sa cante o doina: Ioi,
fost-o bine, fi-va iara,/ Numa capu meu nu piara/ Dirima, dirima mea,/ Fa dirima cum ii
vre/ D-apoi de-oi fi in tara mea. Ati priceput ce am zas. Pana sa apucam sa-i raspundem
afirmativ, pe ulita plina de noroi, doua femei incep sa discute in ruseste si sa se planga ca,
la rata de natalitate a romanilor, in cativa ani, satul va deveni in intregime de volohi. Si,
totusi, dincoace de granita, nu s-a auzit nimic de ei
Urmasi ai granicerilor volohi?
Documentele istorice din zona arata ca, pe la 1364, in zona Munkacevo, ar fi fost
infiintate 10 puncte de graniceri, la care au fost adusi militari volohi. Tot in acea
perioada, se spune ca si in zona Poroscovo au fost infiintate 7 puncte de graniceri, unde
lucrau tot volohi. Pornind de la aceste date istorice putin cunoscute, s-a dezvoltat teoria
ca volohii din Poroscovo ar fi urmasii militarilor adusi la aceste puncte. Potrivit altui
scenariu, romanii de la baza Carpatilor Padurosi s-ar trage din ciobanii volohi veniti in
zona.
Vin valahii!

Desi limba vorbita de volohii din Poroscovo este clar romana, un ziar ucrainean de la
Ujgorod a sustinut, recent, ca o delegatie stiintifica care a efectuat o expeditie in zona a
tras concluzia ca acestia nu sunt romani. Comunitatea din Poroscovo este descrisa ca una
ciudata, care vorbeste un dialect romanesc complicat, stapaneste ucraineana si duce un
trai apropiat celui tiganesc. Mai mult, presa ucraineana sustine ca romanilor de aici li se
spune tigani albi si foloseste apelative de genul: hoti, din cauza unor incidente legate
de furtul lemnului. In plus, ziarul Starei Zamok lasa sa se inteleaga ca romanii nu
numai ca savarsesc infractiuni, dar mituiesc si oamenii legii, ca sa scape de pedepse.