-

abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne

nconjoar, de a vedea cu precizie forme i
structuri

- acest tip de inteligen este cel mai des folosit

n activiti gen: citit, scris, pictat,
interpretarea unor imagini, construcii,
fotografie, desen, sculptur
- ocupaii potrivite: artiti, ingineri, arhiteci

abilitatea de a folosi cuvintele i de a

dezvolta un vocabular bogat, de a nva
cu uurin limbi strine

- activitati: ascultarea, vorbitul, scrisul,

jocuri de cuvinte, explicarea unor
concepte
- ocupatii: profesori, scriitori, oratori

abilitatea de a folosi raiunea, logica si

numerele, de a rezolva cu uurin
problemele; presupune capaciti
analitice net superioare

activiti: rezolvarea problemelor, lucrul

cu anumite concepte abstracte, calcule
matematice, diverse analize

ocupaii: oameni de tiin, filosofi,

matematicieni, ingineri

capacitatea de a utiliza corpul cu precizie,

coordonnd micrile foarte bine,
nelegerea rapida a nuanelor unei
micri, ndemnare n lucrul cu diferite
obiecte

activitati: dans, sport, limbajul trupului,

teatru, mima

ocupatii: atleti, actori, dansatori,

patinatori, hocheiti

abilitatea de a produce si de a interpreta

muzica, de a identifica stilul unui anume
compozitor, de a recunoate partituri
muzicale

acest tip de inteligenta il recunoatem in

activiti ca: fluieratul, cntatul, folosirea
instrumentelor muzicale, compunerea de
melodii

ocupaii: muzicieni, compozitori

abilitatea de a-i nelege pe ceilali:

sentimentele lor, ce anume ii motiveaz, cum
muncesc si cum sa munceti coopernd cu ei

vizeaz competenta sociala, capacitatea de a

nelege, analiza si mnui emoiile altora

cei care poseda acest tip de inteligenta au

succes in folosirea empatiei, ascultare, lucru in
echipa, observarea strilor sufleteti

ocupaii: consultani, terapeui, ageni de

vnzri, politicieni, lideri religioi

- abilitatea de auto-reflecie si de contientizare

a propriului eu formarea cu acuratee a unui
model vertical despre sine si capacitatea de a
opera efectiv in viata cu ajutorul lui
- activiti: cunoaterea propriilor puteri si
slbiciuni, auto-evaluare, descoperirea sinelui

Inteligenta se masoara cu ajutorul coeficientului IQ.

Se
porneste de la premiza ca intre oameni exista diferente
in ceea ce priveste potentialul intelectual. Diferenta dintre
ei este exprimata printr-un scor, care arata cat de
inteligenta este o persoana, in raport cu media.

Coeficientul IQ se determina pe baza unor teste de

aptitudini, care evalueaza abilitatile individului. Majoritatea
testelor de inteligenta evalueaza abilitatile logice si
matematice ale individului, insa, in scopul unei mai bune
evaluari, se recomanda utilizarea unui complex de 5 teste,
care evalueaza: abilitatile logico-matematice, vizuale si
spatiale, verbale, memorie si un test de personalitate. Un
test nu trebuie sa dureze mai mult de 40 de minute si nu se
recomanda efectuarea a mai mult de un test pe zi.

0 19
20 49
50 69
70 79
80 89
90 99
100 109
110 119
120 129
130 139
> 140

Deficien mintal grav (idioie)

Deficien mintal medie (imbecilitate)
Deficien mintal uoar (debilitate)
Inteligen de limit
Inteligen sub medie
Inteligen de nivel mediu (slab)
Inteligen de nivel mediu (bun)
Inteligen deasupra nivelului mediu
Inteligen ridicat
Inteligen foarte ridicat
Inteligen excepional

Dei relaia dintre ras i inteligen este un subiect

foarte controversat, cercetrile arat c exist, ntr-adevr,
diferene semnificative la nivelul inteligenei atribuite
rasei. Astfel:
-

Evreii si est-asiaticii au cea mai mare medie IQ 105

Caucazienii au un IQ mediu de 100
Hispanicii - in jur de 90
Afro-americanii in jur de 85

Se considera ca ateii au un IQ mediu mai mare

- cu 2 puncte decat agnosticii
- cu 4 mai mare decat persoanele moderat religioase
- cu 6 mai mare decat fundamentalistii religiosi
In ciuda faptului ca oamenii non-religiosi au o medie a inteligentei
mai mare decat cei religiosi, o singura religie iese in evidenta cu o
medie a IQ-ului foarte ridicata: iudaismul. n SUA, evreii
reprezint doar 2% din populaie. Insa:
- 27% din ctigtorii premiului Nobel din SUA sunt evrei.
- 15% din profesorii de la primele 10 universiti din SUA sunt evrei.
- 15% din studenii de la primele 10 universiti din SUA sunt evrei.
- 15% din medicii si avocatii din SUA sunt evrei.

-peste gras (macrou, sardina, somon)/ulei de nuci, seminte de rapita surse bogate de
Omega 3 cu rol in dezvoltarea si intretinerea celulelor creierului si activitatea
neuronilor
-leguminoase (linte, naut)/cereale integrale contin glucoza - regularizarea cantitatii de
glucide din sange
-banane/fructe uscate sursa de vitamina B6 si de magneziu stimuleaza producerea de
serotonina si acid gamma-aminobutiric dezvoltarea comportamentului prudent,
reflexiv si calm
-ficat si carne de vita sursa bogata de fier amelioreaza functiile cognitive
-fructe rosii/fructe de padure (capsuni, coacaze, fragi, mure) contin vitamina C,
antioxidanti lupta impotriva radicalilor liberi, amelioreaza circulatia si intaresc
micile capilare sangvine
-fructe de mare/paine integrala, alge, germeni de grau bogate in vitamina B12 si in
proteine(liseina), Mn, Li, Zn, I combat stressul, oboseala intelectuala si dereglarile
nervoase
-oua/carne alba de peste contin lecitina si fosfolipide stimuleaza memoria si procesul
de invatare
-ciocolata/ceai sau cafea slaba contin teobromina, teofilina, amfetamina, flavonoide si
Mg putere tonica si psihostimulativa
-spanac si alte legume cu frunze verzi vitamina B9 stimuleaza vigilenta si memoria
-avocado/fructe oleaginoase vitamina E protejeaza creierul impotriva imbatranirii

- Mic dejun echilibreaza nivelul zaharului din sange, ceea ce sporeste

numarul de nutrienti pentru creier
- Somn minim 2 x 2h/24 h (maximul perioadei: intervalele orare 22-24,
respectiv
5-7) ideal 3-7. Privarea indelungata de somn poate accelera moartea
celulelor
- Renuntarea la alcool (consumul de alcool reduce dimensiunea creierului)
- Renuntarea la fumat
- Nu se mananca peste masura si nu se consuma prea multe dulciuri
- Evitarea, pe cat posibil, a zonelor poluate
- Evitarea acoperirii excesive a capului (creierul este organul care consuma
cel mai mult oxigen)
- 2 x 20 min de sport/zi cele mai recomandate sporturi sunt jogging-ul si
inotul

-Cititul invers, scrisul in oglinda, nvare, jocuri de

gndire

- Organizarea si vizualizarea activitilor zilnice

- Muzica clasica Mozart la nivel macro un
impuls spre buna dispoziie si optimism, iar la nivel
micro reprezint un catalizator al legturilor
neuronice, al asocierilor mai vioaieale
informaiilor stocate pe creier

- Conversaii dese

Toastmaster ORADEA

Codrua Feier