i,

ItJ/t2

OdnvtuGRIGORE

ECHMPANffiNTE H}E BORD

$[ NAVHG.{Tm
^AERI^ANA

^ApUc{! fl

hrt&l

dc

hDrr&

Octavian CRIGORE

-t
Cuprins

Descrierea Clp a Bibliotecii Nationale

OCTAVIAN GRIGORE
Echipamente de bord si navigatie aeriana/Octavian Grigore
Bucuresti;Printech 200 I
P;cm.

| . | .2.

2.

Cornponcntc clcctricc qi

Elcmente fundamentale de teoria

2.2.1.

.. ...7i

-1

el

...,

sistemelor.

...

ljl

.. .. ...2g\

,...29

......1 ll

iegire.

modelul

.......3

Teoria sistemelor liniare, stalionare qi continue in

intrare - stare - iegire.

modelul

Aplicayii.

.. .. -. . . . ...5

'

........-+5

I
1

3. Sistemul elecrroenergetic de bord...

3.1.
3.2.
Copyright 2001@

clcctrontcc

Tcoria sistemelor liniare, stagionare gi continue in

intrare

Tiparul executat la S.C.Medeea Company s.r.l

Telefon 092 690g97
4104225

Toate drepturile acestei editii apartin autorului

. .....9

Clasificari ale sistemelor dinamice.

Tcoria sistcmclor liniarc, stagionarc ai continuc...

2.2.2.

,l

Editor Milica Ecaterina

Consilier editorial Mihaela Toma

J
il
,i

.. ..

Elementc componente ale aparatelor gi transmitdtoarelor dc bord....

2.2.

aeronavelor.

L |.

2.

,t

..........)__.

Structtrra aparatelor qi echipamentelor de la bordul

Bibliogr.
tsBN 973-652-398_5
Referent stiintific:
Prof.dr. ing. Stelian Galetuse
Prof.dr.ing.loan Aron

'.

Prethln.

l.

.''l

...........59

Definirea sistemului elecrroenergeric dc bord...

......59,-,
cerintcle tchnico-economice impuse sistemelor electroenergerice
de

bord.

............(f

3.3.

Asigurarea parametrilor calitativi ai energiei electrice

3.+.

Rcgele

furnizate.

clecrrice.

............6.1

elccrrice.

3.4.1. Condipiile ce se impun rctelelor

3.4.2. clasificarea rc[elelor clcctricc dc bord funclie dc tipul
Iuice le
3.4.3. clasificarea refelelor elcctricc dc bord functic dc tensiunca

strdbatc.

rninala de
3.-1.-l-

....62,--.

[unctionarc......

curcnrr-

6-l

'

i
I

.........6i

n'...........6J

t,

Clasiflcarca rctclclor clcctrice dc bord in lunctic de destinatia

1or.....

3.-1.5. Clasillcar,:a rctclclor elcctrice dc bord

. ...

in Functie dc stnrcrLrra

...(rS
l

'

Octrviln GRI(;()li,l:

topologica.

...... .... .69

(r.-5. llrorilc

i.-t.6. Ctasificarca regelelor electrice de bord in funcfie de numirul

I
(

l'itcz,.rnrctlclt)r.......

. ELorile irrstrunrentlle datoratc priz.ei dc presiurri..

.... . . . ...... 1 26
..........126
6.5.2. Erorilc dc'ntdsurare a prcsiunii...
(r.-5.3. Erori mctodiccdatoratc prc'siunii gi tcmpcraturii.......... ........1:7
(r.-5. l

l'

3.5. Sistemededistributieaenergieielectnce.

.............7J

;l

3.5.1. Sistemul centralizat de alimenrare cu energie electricd.

3.5.2. Sistemul descentralizat de alimentare cu energie electricd..
3.5.3. Sistem de alimentare cu energie mixr...
3.-5.-1. Sistem independent de alimentare cr.r energie electricd.

i"

|l

li
I
I

,l

i-l

............74
........-.....75
......i6
............77

Ltt<'rurca 2
7

Mdsurarea presiunii la bordul

Lr"

Mdsurarea vitezei

aeronavelor.

..........83

zhor...

............129

verticale..

..

tl

.l.rt.

Erorile transmilitoarelor de

4.J.1. Erorile
4.J.2. Erorile

tl

presiune.

metodice.
instrumentalc.....

lvlisurarea innlf imii de

..

r1

5.-1.1. Erorile metodice ale

il

Ltrt'rareq I
6

lvltisurarea

Nlitstture lt vitezei de

l.
6.1
6
6

.........9

altimetrelor....

........,.

inciltimiitle:bttr...

Tcoria vitezometrclor

dc

--\. Constnrcliavitczomctrelorpentruvitczirindicata,.....

6.-l

l()2

.....101

.... I 13

zbor.
aerodinamice.....

I vitczci

C'onstrtrctia vitezomctrclorpentru vitczit

adcvlratir....

8.3.

....,...99

zbor.

i\'lct<-rdc dc masurarr:

8.2. I . Erorile tahometrelor

.,.......93
,....,..,,.97
........99

altimetrelor..,..

5.-1.1. Erorile instrumenttle ale

,. .... ,..9

......, I l5
...... I I u
.......121
.......123

Tahometre

Mdsurarca tempcraturii la bordul

.
9.2.

... ... .....1-15

....

e....

...

149

.. .. .... 153

..

........ l5,l

continuu.
al(enrltiv..

........154
.........1-5-5

acronavclor.

borcl.
tcnnorczistcntrl..

Metoda dc mdsurare a temperaturii la

Tcrmorlctrc cu

..149

.........149

electrice.

8.3.2.'l'ahonlctrc clcctricc de curcnt

9. I

........143

masnetoinductive..

8.3.1. Tahonretre elcctrice de curent

9.

.............142

aeronavelor.

8.1. Metodc de misurare a turaliei la bord.

8.2. Tahonretre nrlgnctoinductive..

,..,.........87
..,...,.,...Uu

zbor.

......1..12

- Mdsurarea vitezei verticale...

Mdsurarea turatiei la bordul

......,.....117

5.1. lvle'tode de mdsurare a inalfimii de zbor.

5.2. Teoria altimetrului baromerric.
5.1. Construc[iaaltimetrclorbaromctricc.
5.-1. Erorile altimetrelor.

l,.i

Lu<'rarea 3

.. .... I -19

......139
..........139

7.3.1. Erorile dinamice datorate iner{iei...

7.3.2. Erorile datoratemodificdrii temperaturii.

l. Metodedemisurareapresiunilor
......83
4.2. Construclia manometrelormecanice.
...........85
1.3. Transmilatoareledepresiune(manometreleelectromecanice). ......86
-1.

;t

ll'ldsurarco vite:ei de

. Metode de nrdsurare a vitezei verticale de zbor.

7.2. Teoria aproximativd a variornetrelor......
1.3. Erorile variometrelor.......

Lut;rarea 7 - SndiuL aperatelor de proteclie a relelelor electrice de bord.....79

i,,

1.1

t'

.......... ll-i

jza!epe.ntrutransportul.gidistr_i-b_u!iqeqeg

de_c_q0{!9_tq.q1e_gtit

.... I 57

,........

..

.......

157

.,....1

5S

9.2. | . Schcrncle dc nrisurare a termonrctrclor cu tennorezistenla. .....159

. ....... I 60
9.1.2. Erorilc tcrmornctre lor cu tcnnore zistcnlir.

9.3,

Tcrnronrctrc cu

tcnnocuplc..,....

9.3. I . Caracteristicile

termoelementclor...

9.3.2. Construc[ia tcnnomctrclor cu tcrmocupluri....

9.3.3. Erorile termometrelorcu termocupluri...

......162
........ l(r2
....164
........16-5
__'l

( )e

trr't ttt't',t

.i - ,l/,7.rtlrrll.!.t t.'illlt(,..tltu.n

,,.

,,.

......

t:rvi.rt

(;lil(lOlil:

-1

(r7

l(). i\listrlrrlcil c:.llltitillii

;i

dcbitului dc corrrbustibil lir brrrclrrl ucronlvclor............l7-i

PI{EFA'I-A
--l

1. lt4ctodcdcurirsurarcaclntitlitiigi dcbitrrlrri tlccorrrbrrstibir...

I O.l. Litlonrctlc clcctronrccarricc cu llotorl
10.

l.
l0.l.l.

('lr:rctcristicil stilticir a litlttrrrctrului clcctrtlnrcctlric..

lO.l.

l)t'itt ct'cptcrcil tralrctrltti ucli:rrt ;i a conrplcxitirlii'nrisiurrilol calc rrcbtricsc

c\cctlt:ltc tic ilL'rol-lilvc a dL'r'cnit trcccsarir cclriparea accstonl cu srsrcntc ll
r:cltilliltttctttc dc bold dirt cc irr cc nrai pcr'lbrutantc din purrct dc vcrlcrc corrstr.ue tir
Astlel ctrrrtl;tinlcle' rclcritonlc ll tcoriu gi construeIil apirrrrclor 1r
celtil.tittttctttclor.dc lrord s-uu constiLuit intr-un sisrcrn dc dorncnii 5tiirrtilice- lirrnrrirrrl
tttt ittrsalltbltr irrte'rdisciplirtar lvirnd nrultiplc inrplicalii in s;tiintl ii rchrrol,,qirr
c()tltclllllori.ltra. Dirr accst punct dc vcdcrc gi-au gasit cu succcs aplicatii irnccliarc in
lviotrica clc la bordul acronavclor nrodcrlc cclc mai rcccn(c cLrce'rili alc ptiirrrei.
tchrlicii ;ii tchrrologici urodcrnc, ca: microproccsoarclc. lasclrl. liblclr'1rprrcc.

lirolilclitrornctrclorcluctr()nlccrrnicccu l'lot()t..

().3. Litronrctlc capacitive

10.3.2.

Sclrcrrrelc constructivc alc. litrontetrelor clpacitivc........,...... I li-t

Cotnandn autoluuti a ordinii dc cousurrl a conrbustibilrrlrri. , ... , I S7

10.-1.3.

Erorile litrometrelor

I0..1.

I.

cnpacitivc.

Irolografi a gi intcligcnla arri fi ciala.

...... ltjg

)
-l

I
I

l
l

1l
I
I
I

I | . Dclr.r'rrrinalca tlirccliei de
I

l.l.

zbor.

Cart!'a dc t'ati se adreseazd in gcneral studen!ilor din anul Ill-zi 9i l\'-serll ai

Factrltalii dc lnqineric Aerospaliala ce frccventcaze cursul de Echipamcnrc- dc Btrrd 5i
\lrr i-uit!it' .'\r--riana. cadrclor didacticc din invafamantul tchnic ac'rorrautic. cllr' .i
sJreciirli;tilor carc lttcrcaza in dotncniul acronauticii - ingincri, piloti. rrar i-uarorr

........lg7

N'tctodc de nrisurare a capului gi gisnrcntelor

ll.l.l.

magnetici.....?...
I 1.1.2. N,tc.toda inductiva..
ll.t.3. fr,lctoda giroscopicl.
' I 1.1..1: Nlctoda radiotehnici
I l.l .5. N,letoda astronomicd
Metoda

I I .2. Compasul

...........199
...........199
.........199
........200
........200
...

- acul utrrqncrtc.....
aculuiungnctic.....
11.?.3.. Elorilc compxsuln'nsnctic..
..:.....
ll.2.l.

Traductorul nlagnctic

11.2.2. Construc(ia

| 1.3. Conrpasul nragnctic dc inducfie

clccrroura-enctici..

inductrc

I l.-3.1. Erorilt'compasurilordc

.. .2()0

......,202
...........203

irrtriInitc r.rztrul in dorne-niul avialici.

Structula cir[i i estc ururdtoarcir:

....i....i......

Cultitolul Il
clt'rtrttttut'e

lt I ti.s u r a

rea

u n.q I t i

tlt

- Elernetttc funclutttetrtale clc tcoriu sistetne lor - lrL':inrat ttotitrttilt,

lcrtt'irt :;islentclrtr Si uttcle apliculii irtttilnita u:ttul itr ut t(tttL,

Cultitrtlul III - Si.stctttul electroencrgetic de bord - cuprirrdc o prczcnturc

qcncrald a accslttia, rcspcctiv dcfini1ii, tipuri, clasificari componcntil. prccunr;i tr
5i
Iucrarc rcfcritoarc la dispozitivelc dc protecfie a rctclclor dc bord.

a1

tr

r i Io

r tl t'

uti!

utl

ne

tllositc pclrtfu accasta.

.21.5

Cupitrtlul
Bibliogratic

Structura aparalelor Si cchipantcntelor tle lu honlul uerortttvclor.

Cultitttlttl Il/ - lt4d.stu'urert 1tra.;itutii lu bonlul u(,t'onur)(,1()t' - rc l'Clr-'r'rj ll cele

rlllti ttzultlc lllctodc dc ntastrrarca a prcsiunii Ia bord, prccunt 5i llr tr.arlucroarclc

I 1.4. Conrpasurile astronomicc

Lr r c rt r rc

I-

cstc o prezcntare gcnerali a accstora, rcspectiv dcfinilii, clasificari 5i comllonc-pri

..,..,,.20-l
.,........201i

Dc asemetrea la fiecare capitol este prezcntatd o lucrare practica car!- s!crcetttii la llcultatea amintiti t'uai sus gi, de asemenea, unele aplicalri re-prczcntrri\c

Capitolul

magneric

-t

ll -

traclttctoat'clc. aparatclc
sirrrularc a lltitudirrii .

indllimii clc zbor - cxplicitcazri rncrotlclc.

dc la bord pcntru dctcrnrinarca altitutlinii 5i o lucrarc cle

lvlusut'ut'cct

()t lrrviurr (iR l(;Oltl:

'll

ltl - AIi.;ttt'ut'L'u t'i!a:ci dc z.bttr - dcscric nrctodclc;i uparate-lc dc la

lrrrrd pctttrtt (lclcnr)inlrcr vitczci cle'zbor, prcculr gi lucrarca dc cxpcrimc.nlilrc il
(lctcn)lirrirrii litczci dc zLror.
(-tt1ti11tl11l

t.

sTrrucTURA APARAI'ELOR $t ECIilpAI\tENTELOR

DE LA

BORDUL AERONAVELOR

i.l

rl

r'

Cultitolul l/ll - A'lti-surarca t'i!c:ci t'crticule - prczintl rnctodclc Ai aparatcle- clc

llr [lordtrl ucrottavc'ltlr pcntru detcnrrinarca vitczci vcrticale' dc zbor qi lucrnrca
crrlcri rrrcrrtali l fcrcntr.

i.

ll

Cttltirrtltrl VIII - Misurarea turaliei la bortlul oeronavelor - descrie metodele.

truductoarclc 5i aparatclc dc la bord folosite pcntru determinarea tura(ic.i grupurilor
propulsoarc'.

't

Capirolul IX - Masurarea temperalttrii la bordul aeronavelor - conEine

metodclc, traductoarele gi aparatele de la bord utilizate pentru determinarea
tc'mpcraturii fluidelor de aviatie gi a unor componente gi echipamente. De asemcnea
sc'

experinlenteazi metodele de determinare a temperaturilor la bord.

Cctltitttlttl X - fuldsurarea cantitdlii Si debitului de combustibil la borcfitl

ucntttttt'clor - sc rc-f-erd la metodele, traductoarele gi aparatele de la bord utilizatc'
pclttru dL'tenlinarea cantitafii de combustibil existent la bordul aeronavelor. Se
prL'zin(i qi o lucrarc de misurarea a cantitefii dc combustibil la bordul acronavclor.

Aparatelc de bord sunt acelc dispozitivc (cchipanrc-ntc) dcstinate' nrisuririi.

coltversici transmitcrii la distanfd gi afigarii mirinrilor fizicc care caracterizeaze
cvoluf ia acronavelor gi a agregatelor de bord.

Transmildloarele indeplinesc acelcagi funcliuni ca gi aparatele de bord. mai

pu;in afigarea, precutn gi elaborarea unor semnale electrice necesare de obicei in
instalaIiile automate dc'la bord.
Pornind de Ia definiliile precedente, atit aparatele de bord, cdt 9i
transmiEdtoarele pot t-r considerate dispozitive dinamice, care asigurd conv'ersia
mdrimii dc mdsurat, numiti mdtinte de intrare - x(t). intr-o alti.mdrime fizicd mdrimea de ieSire - -1'(r), care poate fi perceputa de ont prin organele de sim1, sau care
poate fi utilizatd direct in procesul complex de comandd a aeronavei sau a agregatelor
sale. Pentru a aduce mdrimea de intrare (de mdsurat) la o formd accesibild omului sau
dispozitivelor de autouratizare este nevoie de o serie de transformdri succesive redatd

in schema structuralA din Fig. l.l. in afara semnalului uri x(t) - presiuni. remperaturi.
vitezd etc. - asupra dispozitivelor mai acfioneazd gi senutale penurbatoare 4(t)
(zgomot

),^care cauzeazd aparigia

eroriloro Intre aceste mdrimi

existd relalia:

Capitolrtl
tlaductoarc'lc

precum gi
acrotravei.

;i

Xl

Dcterminarea direcliei de zbor

- conline

nletodclL-,

aparatele dc la'bord utilizate pentru determinarea direclici de zbor.

lucrarc de laborator de determinare a unghiurilor de atitudine alc

),(

)=

F( | ).\(t

unde F(t) Si

transfcr

F(t)

) + Fl | )tl(t )
sunt functiile dc

ale

aparatului

(transrnilitorului) in raport cu
semnalul util x(t) gi, respectiv, in

raport cu

zgonrotul sau
De asemcnea,

pe'rturba(ia t1(t).

lirnclionarca accstora poilte fi

influcnfatri 5i dc paranr..-trii ((t) ai

nre'cliului arnbiant gi ai
lrltcrac!il.ulll cr.r aeronava,

Tronsnriltrtorul
Fig.

l.l

Schcml structurulir n npirlrtclor

r5i

transnrilitolrelor dc bord

paramctrii carc provoacl gi ei la rdndul loraparilia unorerori de misuralc..

l'otalitatca conrponentclor unui aparat de bord (transrnildtor), care contribuic la
rnirstrrarcir ntlrinrilor llzice, se numesc in gcncral elenenlc de nttisurare. Nuurirul 5i
nzltura acestora poatc fi mai mic sau mai marc in funclic de mctoda 5i principiul de'
rnisurarc adoptatc. Dirr accstea fac partc:

elctrtentele settsibile
lreductoercl(, - T:

ES:

IStrrreltrnr:rir:llrlcl(rr'fi cr:lri|r:rnrcrrtchrrtlul;rlrorrlulircrorrrrvt'ltrl

--

||t

\'('t

rt

i.\

t t

t'

c J <, I t'tt t t.t t u i,t i t' \\ t,tt

tt I

i iI I I i

(.t

)t t:rr i:rtr a;lt l( ;r )ll

t'c,'

.sr'ltttttt'lt' dc tttti.sttrut'c' -.Sll.'

tli:;1ttt:itivt'lt' <lt' oJiSut'c - DA:
c(

t t t'

t, t'l ( r(l

r(

et'ti'i t' c

I
I

-I

t'(t I| | tII IIu It )u t'1,

- nlcci.rntec:
- lridraulicc:
- optrce:
- combinate-.

C E.

l)r.'obicci.:lccstc clcnlcntc'dc lulisunrrc sun( spccilicL- nrdrinlii tizicc lnulizltc

;ii dcpirrtl. c\ i(lcrt(. dc l'clul iii rlilturil cchipllucn(ului de la brlrdul unci iler()ulvc.

rlrirsu

f)c rtce'clt \'onl litcc o clasificarc a ccltipfl,t,etrlclor dc hord. curc in uurrc

fit I uuc trtr i cct u I capi to c tl r unllit toarc
I

dultit crir(riill fu,rcliotrol:

de

ltilotaj:

giroorizontul;
giroverticalul;
pilotul automat.

(calculatoarele de navigafic).
pen!'ru
ntonilorizarea Si aulomctlizureu
cottrilndo,
sistctttclttr uu.\iliare ale aerottavei ( se nulncsc auxiliare nu in scnsul importanle.i. ci
in se'nsul problcntaticii cc trcbuie rezolvati la bord; la bord sc rczolvd in gcnc.ral doui
problcurc': cca de pilotqj gi cca de navigalir.): - sistemul de propulsie:- nlanoulerrc:

sistcmul energetic:

- sistenrul hidraulic:
- sistemul pncunliltic
gi dc condigionarL-:

lt

icsire:

- altc sisteme.
ittdic'atoare:
-

viz.ualc:

- Iitrohctre:
- dcbitmetrc:
- ternlontctrc:
- tahonrctlc.
- voltnrctrc:
- amperntcLrc:
- watlnctlc;
- fi-nrctlc.

lrralogicc;
llurnc;lcc:
ima_cini grafice su-gcsti\
analo,e - nunrerici:

- scntnalizatoare:
- aparatc directoarc

centl'ulele aerodi ni.rrrricc;

- dc nut'ig,t1it'.' - ccasul:
- busola;
- sistenrul de curs:
- sistcmclc de radionavigalic;
- sistcme dc tip ine4ial;
- sistcmclc spccializate dc rravigaIir.

dupii rtutura sennslului

. ilttpi ltrtttctltttl ile (iSarc u rc=ttltutalttr:

- vitez-onretrul;
- altinretrul;
- varionrctrul;
-

lu.rrllti\c:

- llil\tc.
- clcctr.icc:

rlttpti distanla la carc sc transmilc ittformayia:

I.I.

aparate dc bord:

transnlltitoarc.

I'LEMENI'E COI\,IPONENI'E ALE

APARATELOIT

TII.ANS}I I TATONNNIOR DE BORD

I.I.I.

Ce-le' nti.ri utilizat,.'

in

$l

CONIPONENTELII I\IECANICI'

conrDonentc n)ccan lcc

.
.
.
.

L':

in constluclia

aparate

lor 5i trausurilatoarr-lor dr-

bttr

cl sunl

elcntcntele scnsibile elasticc;

nlccallisnrcle de transmisie gi multiplicarc;

dispozitivclc dc ghidarc a ntiScdrrr;

anrortizoarele.

capitol sc vor prczcuta doar caractcristicilc Ai particularitagitc. accstortr,

lrroicctalca lor putind fi gasita in litcratura dc spccialitatc [2,7].
acc'st

I.T.I.I. ELI.,[IIiNl'E SIiNSII}ILE ELASI'ICE

- lnall0lilctrc.

nlanontclrc:

[cilllonlclrc.

Elcrttr'lttclc se-nsibilc clasticc lac partc din catcsoriJ nrai larga a ttrt'trrilrtr
aclicir a r'lc'tncntclor pcntru acurttullrca cncrgici gi asamblarc clastica. Arcurilc sc
caractcrize-azlr prin dclbrmatii cllsticc mari sub influcnla unci acliurri cxrcrioarc

(fo4ii, cuplu);i carc. dupa incctalca accstcia rcvin la fbrma iniliala. In cazul
clcrncntclol scnsibilc clasticc. actiunca cxtcrioari cs(c un lluid sub prcsrunc.

rl

Strrrclrrr':r

lllrirtcl(rr

Octuviirrt Cil{.1(i()Rt:

gi cclrip:rrtrcnlclor tlc lu h()r(lul alcr(rrlll\L'lol'

('urlrcturisticilc clcnrcrrtclor scnsibilc cllrsticc carc irttcrcscuzir sunt:

i
I

Ir
ll
'i,

(i.

ltlrta dczvoltatir tlc clcnrcnttrl clastic

sirgcatl sr.ru dclilrrnalin clirsticir -./:

rigiditatca, care csre invcrsul sensibilitd!ii

scrrsibilitrtca clcrrcnlului clasric

S=

/;

l)irr prrrrct dc vc.dcre;ul lbrnrci golrcurilor sc tlcrrscbcsc clrpsulc ctt orrt'ltrlltlii

si'rrsoirlllc, circularc. trapczoidirlc gi ascu!itc-. Pe'trtru a sc otrlinc o sitgr.'uti tttli ntulc

sc lclr.lrr in paritlcl prin lipirca pc contur mai ntulte clpsule.

L,
l:

.S

's-

C=

lr

I'l
I

(aroct(nsttca elentctrtului elastit'

I,
I .-l ):

l:

dcpendcnla dc-fornralici in funclic

dc nriirinrca de intrarc (prcsiunc, forla, cuplu).

Principalele tipuri de arcuri fblosite in domeniul aeronautrc sunt:

tl

-,
fi

1.,

arc'urile ntanometrice (numite Si tuburi Bourdon), sunt tuburi cu pere[i subgiri

care, in general, au forma din Fig. 1.2. De reguld, o extremitate a tubului este
fixati rigid de corpul aparatului, iar cealaltd este

liberd 9i se deplaseazd sub acgiunea presiunii

intcrioarc (presiunii de m6surat). Prin calcrrl

untrali

si se stabilcascd o

lt,

burduJurile sau silftsanele sunt tuburi cilindrice

prcvdzutc cu n gofraje transvcrsalc pc suprafa{a

t'

latcrala. Elc sc' caractcrize'azd printr-o nrilre

scnsibilitate gi prin liniaritatca caractcristicii
staticc. Dcfonna(ia silfonului sub acfiunca
prcsiunii sc culcgc pc dircclic axiald (Fig. I .3).

l"i
I

il
t1

tl

"l
fl
t,1

Ectra{ia caractcristicii p(wt)) a unei rncmbrane ondulate

[c:

'Li

II

R'

Eh'= Afl.trJ)* ,,f[r,,J)'.

.l

I
lr

Arc munonretric
(tub Bourdon)

1.2

cs

{r

I
--l

Fig.

rrtetnbranele ,ri capsulelc ondttlalc foarte

rispanditc in construc!ia aparatelor de bord datorita oblinerii unor sigefi mari ftrtr
dcfonnarca rcrnancntd a capsulci, oblincrii unor caractcristicc aproape liniarc.
posibilititii dc a schintba caractcristica prin varia[ia
inril 1i mi i go frcuri lor.

/,

unde:

I_rL

-lo

A gi B sunt coeficicnli dc material;

R - raz-a capsulei;
h - grosimea materialului capsulci;
E - modulul dc elasticitatc.

intcrior gi dc fapt se mdsoard o

difcren{i dc presiune, P - Po,

rcspectiv cea din interior P gi cea

din exterior;ro;
ii) capsule aneroide (inchise) la care
in interior se realizeazd o "vidare"
(pdnn la 0,3...0,1 mm Hg), deci se
mdsoard presiunea p0 din exterior.
elemente

clasticc obtinutc pritr sr'tdare'a sau lipirea

a doud bare executate din materiale cu
coc'ficien1i de dilatare diferili. Bara din
ruraterial cu coeficient de temperaturd cr2
rnai mic se nume$te element pasiv sau

dcpcndcnla intrc

li cllsilicltc in (Fig.

i)t'ctlt.sule ntanometrit'e (deschise) la care fluidul de misurat sc' introducc in

. ttt't'urile bintetalice sunt

sc' va

sageata/gi presiunea fluidului introdus in tub 7r.

{,

FurrcIic dc nrodul cunr nrisoari prcsiunea. capsulcle pot

l,

b)l

ittt'r!, iar cealalti cu cocficient dc

Fi-c. 1.4 Capsule ondulute
tcnrperatur5 cr1 mai mare - element
a) cnprulc manomclricc: h) crpsulc ancroidc
tcndinlei
datoriti
rlcriv. Prin incdlzirc,
dc dilatare difcrita, rezulta o curbare sprc stratul pasiv, iar la ricire curbarea
face sprc bara activd (Fig. 1.5).
Datoriti acestei proprietiIi, arcurile
birnctalice au o intrebuinfare largd in
aparatcle qi instalaliile dc bord, atdt ca
traductoare pentru mdsttrarc ai reglare
Fig. 1.5 Arctrri binretalice
ilutomat5 a te ntpcratttrii, cit 9i ca
dispozitiv dc conrpensarc a infltrenfei temperaturii'
1.1.r.2. lvlECANlsi\lE

DE TnANSNIISIE

$l I\tuL't'lPLlCARE

( r: r .)

Fig, 1.3 Burdul' goli'lt

(sillbn)

tl

Ot trrr i:rrr (;lil(;(

llllelc\eilr.l ,lolrI r'clrrliilc cincttruticc. lclicir clcpcrrrlcnlu rrrlrr.ipriitlc

ic5rrc
tlc rlirirrrclr rlc irrtrrrlc / slru rr,. l.cspccti' r.ap.r.rrrl rlc rr.rrsrrisic
I

.li

)l{l:

rrrr,lc tcztrltlt r:tpottttl tlc ltlttlstttilctc:

=:.!.1_.

tlrr'

I\t IiCAn.. I Stt U t, t]t

IILA

I\tA

N|

\,ti l.A

a-

t-1lcos/

tla

dP

\r

I'cntrrrP-0,itrc

*'=('-asi'(a-an)-@
.

undc
|

--r

I.5.)

r-?!..,r/-fil
,-

! <l.Daci fi=!
r2

rczulta i =

-.
-lr+[!
\r )

ilrr'

'cnrru

/t

n.

l+

(t.2.)

('

-'

Se por distinge cdreva cazuri particulare,

ca de exemply d = 0 sau d o = 0 etc.

asL'nlcnca. dacd rr.' << a.

De

I.I.I.2.3. NIECANISMUL DUBLU TANCEN TIAL

a << b, cl << a, b << c

rczult6 formula liniarizatd aproximativd:

r,,=asin(a-au)= a(a _a)

Iv,lc.can

Se intdlncgtc in construclia vitczonrctrclor pentru corcclia de. altitudine

tr.l.l

ismul exarninat reprezinttr

Legatura cincnraticd dintre trja gi pinion se mcnIinc cu ajutorul arcurilor clicoidalc

tFig. 1.8). Pinionul se poate deplasa fali dc pozilia ccntrald pc disranla r

un

elenrenr amplificator neliniar, neliniaritatea lui

folosindu-se uneori pentru a le compensa pe
celelalte provenite de la alte componente ale
aparatelor de bord. .

elcrnentul condus. Se obline relalia

Fig. 1.6 Nlc.canism bicLt

rnanrr cla
I

T.L.I.2.2. MECANISI\TUL CU I\{ANI\/ELA

$I CULISA
Sc inrroducc in lanful cincmatic atunci
cdnd, din anumite motive, apaiatele de bord

trcbuic

si

aiba

rgc =

sau , dacd

t-ea=tga,,

aproximativd:

rg

",

spre

"

A+x,

fi(te f - tg lt,,\

r.6.

<< l,

+[r *f..l(,ep- to4'l

'c t-o t,
fll

scard atenuatl. Atat

(1.7

rrririmca de intrare p, cAt gi marimea dc

icpirc a sunr unghiuri. Rolul nrecanismului
cste dc la o variatie neliniari a lui a in
raport cu F. Cu notafiile din Fig. 1.7 se

In particular, daca a o=
gi p sunt mici rczulti:

_n:^F.o - v. ldt

Fig. I.3 Mccanisnrul dublu tang.-nrial

obline:

(t.4.)

Mccanisnr cu nrarrivclir gi culisi

o=(,*+rV
\

,t

( 1.8.)

l.

i'

r['llr I'trttltrl

Sltttclttr:t:ll1.lr;ttL'ltrt'Si culrrplttttcrtlcl6t

ltctrrtlltrclrtt'

Oe tur irrrr

(ltilG()t{E

t.t.t.l.J. I\il.t(',\Ntsi\ttit. Ctt tto't't t)tN't'A't'ti

fl

l.t.t.{.

t,:t.t,tt\iliNl't,l Ai\toR'l'tzoARti

I
I

I)irrtrc clclllctltclc dc trartsrnitcrc clircctir a rni5clirii. aluturi dc lo!ilc cu liicliurrc'

tl

sc trtilizcazir

{'

;i

rrrrr:rcua-iclc

cu roli din!atc dc toatc tillurilc. Caractcristic pcntfu

cottslruclir.t upunttclor dc bord cu clcnrL'ntc clasticc cstc angrcnajul lbrrnirt dirr sccttlr'
dinlat qi roata diulati cu diarnctrul r/. lilarte rlic in l'itp()rt cu diunrctntl /) irl sectorului.

li
!r

ll

Se'oblinc, astfi'1. urr rirport

trirnsulitcrc

i=4 tbrrt"

urarc. Dantura angrenajelor'

d
lblositc in aparatcle'dc borcl cstc in cvolvcnti. Pcntru dctalii de'calcul'sc rcconrandi
literatura dc spccialitutc [7j.

tl

ri
I

rj

de-

a clirnina oscilaliilc c-chipanrentclor nrobilc alc

(rcspcctiv
cuplurile' dezvoltntc dc anronizorre) sunt proporlionalc
lprrutclor. Forlclc
cu r,ite'za Iiniarir. rcspcctiv de'rotatic a cchipanrcntului mobil. Caractcristica staticl a
runtri anrortizol cu nriqcarc de trauslalir'a echipamentului nrobil estc dc lbrma:
Sunt introdusc pcntru

1.I.1.3. ELEMENTE PENTRU CHIDAREA Mt$CARtl

Mo= M(a),

(r.il.)

l. t0.)

rndrimi care se considerd pozitive dacl se opun migcdrii.

fl
L
I

i
t

[,
I

fr

'l
I

iar a arrrortizonrlui cu tnipcarc dc rotnlic:

il
I

F'= F(V)'

Elementcle pentru ghidarea migcdrii sunt acclea care asiguri migcarea relatit,a
lde rotalie sau translatie) a doud piese intr-o anumitd direclie, numitd cale de ghidure.
Dupd neltura nrigcirii pc care o asiguri gi dupn tbnna suprafe{clor in contact.
ghidajele pot fi:
. dc rotafie
cu suprafele sferice;
e
- cu suprafcle conrce.
. dc translagie': - cu suprafclc cilindricc;
- cu suprafclc planc;
r

In funclic dL- natura frecarii dintrc

cu frccarL' r'iscoasf,;
cu suspr-nsic elcctrostaticS;

cr.rSuspcnsieelectromagnctici.

nronrentului clc ll'ccarc dat dc:

M, =1v

ll

amortizor reprezinti coeficientul de

{Frau,

respectiv,r,

=#

(1.r2.)

De obicci, in construcfia aparatelor gi transmilatoarelor dc bord. se folosesc

Iurortizoare cu carircteristici statice Iiniare de tipul:
Fo=

krVi

Mr=

kr'a).

(1.r3.)

coNTPoNENTE ELECTRICE $I ELECTRONICE

Componcntclc clcctrice gi clcctlonice carc intri in componcnla aparatclor 9i

transrnilatoarclor dc bord sunt: traductoarcle gi convertoarele clcctricc, schemele clc
'ccimpensare
etc. Cttnr
nrisurare. siitcnielc dc transmisic la distanla, schemele d,e
ilccsteil se intilncsc irrtr-un numdr nrarc ;i l'ariat, in continuarca sc vor prczenta ccle'
tttu i le ;lI'r'zen tnti vc c()|ltpoltL'l1tL'.
, i-r.,,.,

t.i.z.t.

1't{ADuc'[oAIrE gl

coNvEllro.\ltli El,ECTItlcE

( r.9.1

R,Q,

p estc coc.ficicntul dc lrccarc, p sarcina pc lagar, iar R, raza

5i lrgar.

o" =

r.t.2.

Itrin c'ttroc'ttt'i.stic'ct unui lagdr sc inlclcgc clcpcndcnln nrontc-ntttltti dc frccitrc irt

lirrrctic dc grcrrtat.'. lbrrrra gi dirncnsiunilc lui gcornctrice. Mai trebuic avutc in vcderc
suprasnlcirrilc. r'ibrlliilc gi alli factori. Calculul lagarclor constil in dctcrntirtat'cit

turrde

a unui

partca mobilit gi cea fixir a aparatclor.

lagdrele cu elernente de ghidare pot fi:

. cu frccare de alunecarel
. cu frecare de rostogolirc;
. cu sr.rspcnsic clastici;

.
.
.

Panta cara(tcristicii staticc

antorti--are gi se exprirni cu relaliile:

clc

contact irttrc

l'rrs

Convcrtoarclc sunt dispozitivc care asigurd convertirr-'a nrlrintilor fizicc in alte'

rniirinri nL'cL'sarc in prttccsul dc nrirsurarc. Traductorul este tot un convcrtor, dar cstc
plasat irr gr.ncral la itttrarca irlstalalici dc masurarc sau dc autolllntizarc.
-5

l. :ilIrrctur.l ltl)llrittcl()r

l)rrpi

s111111-1

Octrvian GRICORE

\it ccllinitnlurrtcl(rt.(lc llt lr0rtlrrl itcl()nit\ct()l

multi electrozi variaza datoriti

urirrinrii dc ic;;irc sc disring:

L'ttdtt(lt)drc getti'ntltxtrc (<'ncrgetice) sunt acelc tl-ilducto.rc

cur.c, s.l)
llcliunL'il nriritnii dc intrarc. gcncrcazir r.rn scrnrurl dc
ie.;irc clcctric (cu
cxcnrple dc' accste tip: te rnrocrrplc'lc, rracluctoarelc piczou.lec.tr.icc
crr:.):

deplasarii relative a electrolitului.

1:

elecrrolirului. A aria electrodului

5i

dl

este distanpa elementara dintrc

electrozi:

Duptr

lbrr'a scnrnalului (crectric) oblinut traductoarerc

traductoare analogice,
mdrimea de intrarc;

ra

sc irnparr in:

R = Ro (l

cr.r

urr

Dupd numdrul de transformiri efectuate gi modur dc i'tcrconccrare

sc pot

rezi.stiye, care pot

fi: -

traducloare dderenliale;
traductoare sttccesive;
traductoare cu cotnpcnsare.

..

traductoare magnetorezistive se bazeazd pe

efectul de varialic a rezistentei unor
materiale in functie dc intensitarea
i'l

,tl

R.

reluctanla
i

2-"-=N:A
R.

- sc bazeazd pe var.ialia rczistenlci

unor mdrci tensionrctricc lir

.dcforrnarea elasticd a lor:

cu rczistenfa

traductoare termorezistive:
traductoare fotorezistive;

bobine cu N spire cu miez de fier fErd dispersie, avind

echivalentd in raport cu latura bobinati, are expresia:

reostatice (potenliometrice);

funcfionale;
tensiometrice

-t

+ artp):

cdmpului magneric.

Traductoarelc frecvent utilizate in construcfia de aeronave sunt:

M=s^A/,
R "tu
dc contact - la care rczistcn{a dc
contact R. variazd cu forta 1.

sou

presiunea p dc apasare:

unde

cste pcrmcanta circuitului magnetic. Pc fenomenul de induclie

electromagneticd se bazeazd, urmdtoarele tipuri de traductoare:

.
.

traductoarele ferodinamice: funcgioneaza pe principiul

inducerii unei t.e.m. intr-un cadru mobil plasat intr-un camp
alternativ;

I6

+I;
I

traductoare

electrolitice la carc

rczistcnta

electrolitului dinrre doi sau

nrai

rl

traductoarele de induclie: se bazeaza pe inducerea unei t.e.m.

intr-o bobind in cazul deplasdrii acesteia in cimpul magnctic al
{l
unui magnet permanent.

t.

R" =R,,

inductive - funcgionarea lor se datoreazd variagiei inductanlei dispozitivului

sub acliunea mdrimii de mdsurat. Dupd cum se cunoa$te inductivitatea unei

.,

se bazcazd pe variatia

variagia de presiune Ap:

care semnarul produs variazit contir.l.l

traductoare numerice, semnalur de iegire variazi, discontinuu dupd

traductoarc contplexe:

rczistcnlei unor rezistoare mctalicc

sau semiconductoare in funcgie de

anumit cod.

traductoare simple;

traductoare piezorezistive

distingc:

I
J

cttltctc'itiv'c - funcfioncazi pc baza transformarii marimilor dc intrarc

(dcplasari sau cupluri) in varia(ia capacitalir unor condensatoarc. Dcoarccc

capacitatca unui condensator estc fi.rnctie

permitivitatea e a dielectricului, adicd:

de [orma armaturilor gi

dc

i.

Structur'i ap:iratciur;r cehrpamerrtciur ric rir bvtdui i.lct0tla\ciof

Octrvirn GRIGORE

Ll
I

Plecind tot de la ( 1.14.):

,-l

R,o

p -dR.
d.r

{.

'l

rezultd ca se obgine o varialie a capacitalii dacd se modificd:

. geometria condensatorului - A Si /;
. natura dielectricului - e :
. starea de defbrmatie mecanicd a dielectricului existent.

i
I

9i daci scriem rezisten{ei unei spire pe unitatea de lungime:

R,o

= R4X

/ro

l,p=2 (v + a)

li

- sunt micromagini electrice, care furnizeazd o tensrunc

clcctricd, cc este propo4ionald cu viteza de deplasare (pentru migcarea de'

.qe,'teratoere
I
I

translatic), sau viteza de rotatie (pentru migcarea de rotalie):

tr

l'

d=k,rn:

U=Blv.

it
li

l. 1.2. 1. 1. T RAD UCTO.\RE POTETIO NIETRICE

UNCTIONAL

I
t

Caracteristica staticd a unui astfel de potenqiometru nu este

ci

ea estc

a)

impusi prin modifi carea:

f,
lr

t..

i1 pastrltti

de bobinure, menlinindu-se raza spirei constante, R*n= const. (Fig.

atunci:

R,O

-;
^ BC
toH=.....'..-=Z=

Ii

CD P

tr

d.r

t?
" tlt

(J

I\ '

(l'

tl

l{clrlia '(1.14.7 ne

f.r

Fig.

pcrmite

Cirrrcteristicu (pnrfilul) unui

potcnIiometru funclionul

1.9

,.R.

ll

R,

(1.15.)

I)
'i, -!-1.r.
f

ii) ntolilit'ut'eu sec'titrttii cercesei

l{

- din accst punct de vcdere,

ftrnctitrnalc protilatc pot ti: .sirrretrice 1i trc.ritnetrir;c (Fi-e.

(l.r6.)

rclalie care determintr tocmai profilul reostatului. Dacd trebuie determinati

problema inversi, care este caracteristica reostarului gtiind profilut I =,f (r).
atunci se integreazd invers (1.16.), obfinindu-se:

R, =

l.l0).

potcn[iometrclc

2Ru

jra.r*..r.

l.

17.)

iii) moclificarea curburii carcasei,la aceastd categorie se pot deosebi doua categorii:

... c

14.)

dctcrnrinarea pasului gtiind R,,, 9i

prolilul. Problcma sc poatc punc Ai invcrs, cunoscind dc accastil datit pasul p yi
R,,, sc ptxrte determina profilul (din t. t4.):

2Rofu+a)

zp dR.
'f=---u,Ro d.r

d.r
['

dR.
dr

/1,

l.

R,o dRI
-----i-=

b)

Fi g. l. I 0 Caracteristica potenf iometru fu nqional

l) - simetricci b) - nesimcrice.

- la carc variafia curburii carcasei este prezentata in Fig. l.ll.

se noteazd cu R., - n x Rrp rcza ladistanga -r pi n = A numdrul de spire.

re()stctt linittr

'boca

atunci ( l. 14.) se Poate scrie:

l.

O('ll\ i:ln CRICORE

Strusnlrx aparatelor gi echiprmentclor dc lir bordul aeronavelor

dR'
dm

R'n

R='l/1. :

(r.ts.)

l)

<J

(I

tp.

.l-1.

it

Daca lungimea elementard a curburii carcasei drn este:

q,

o{p

dnt=

-:
l

atunci ( l. 18.) devine:

tv) $unlarea unei porliuni din reostat - se

face dupd schema din Fig. 1.13. Iegirea
unui astfel de traductor este:

i
'f-\

LI,", = ktr,
rf

nde k

AU

=-:Ax

este Danta caracteristicii

Urct

AUr

reostatului. Dacd se

inlocuiegte
caractcristica cu corzi I c corcspunzetoarc

AUr

ficcdrci porfiuni, atunci k = I

= tg 0, .
o-r
Problema carc trcbuie rczolvata este sa

Fig. l. I 3 Reostat cu po(iune

se gAseasce rczistenfele de gunt R,; astfel
incat sa oblincm caracteristica de iegirc dorita:

luntati

U;', = f ('r)'

r.r.2.r.l.l.

POTENJ'TOMETRELE DE SrNUS $r COSiNUS

Potcn[ionrctrele de sinus gi cosinus sunt reprezentativc

pcntlu grupa porcn[iomctrelor functionalc. Acestea

au

caracteristicile, la nrersul in eol. de lbnna:

U.ot = Kosina, Uo: = K6cosd,

unde K0 cstc

(t.24.)

constantA carc dcpindc dc construclla

a cstc un-shiul dc rotalici al periei. Cca

potcntiomctl'ului, iar

tttai burr:i nproxiuratic

a rclrliilor (1.21 )

llotcnfiornctrul dc forrnir plata dirr Fig. 1.14.

l0

sc

obIinc

cu

Fig

| .14 Potcn!iometrul
dc sirrus gi cosinu:

l. Stnrcturr :rnaratclor $i cchipanrcrrtclor

de. l:r

b.rdul ircronuvc.ror

SCIIEME DE TUASUNNITEIT FOI,OSITE

AERONAVELOR

i'

Oct:rviln CRIGORE

LA

BOITI)t'I

prin cornparalic succcsivd:

prin calibrare cu dispozitivci

mecanice:

prin calibrare cu dispozitive

'

Pcntru ntisurarca nlSrirnilor clcctricc, carc au rczultat

prin convcrtirea
ntiirimilor ncclcctricc cu ajutorul traductoarclor, sc utilizcazii
mctodclc gi circuitct.:
lblositc in dotncniul ntisurdrilor electricc cu particularitililc
irrrpusc dc spccificul
rrrdri m i lor nrdsurate. Dintre acestea ami nti m:

l,

electrice.
tnetode indirecte - se aplicd acelor mlrimi pentru care nu este posibild, sau nu estc
realizabild prin proccdce practice avantajoase, comparafia directi cu o mdrime dc

rcfcrinfd apa4inind aceleiagi clase.

ca

urrnare, pomind

de la o relalie

dc

dcpenden{d, consecinfd a unor legi fizice intre o astfel de mdrime gi alte marimi
direct mlsurabile, misurarea indirectd constd dintr-o serie de mdsurdri directe,

ulrnate de operafiile de calcul corespunzdtoare acestei rela;ii. Caracteristicilc

rnctodelor indirecte de mtrsurare sunt condilionate in primul rdnd de forma relaliei
dc dependenfd pe care sebazeazd. gi care determind separarea lor in doua grupe:

I
i

traductoarelor generatoare.
n

lect

Metodele de mdsurare constituie ele insele criterii carc definesc categorii de

mdsurdri. Existi insd multe alte elemente ce diversificA mdsur[rile gi care pot fi legate

cu

ii

lor

Prin nretode de mdsurare se infelege ansambrul de principii gi

mijroace pe care
cu icopul ca rczultaiul oufinut sd reprezinte cdt
-unci.misurdri,
mai torect valoarca mdrimii
mdsurate gi sd.satisfacd cerinfele a.'utitiror..
se bazeazd efectuarea

Metodclc de mdsu.rare cuprind o problematicd rargd, legat.

de aspccterc
consrrucriv-functionarc are aparateror gi iraductoarcror, d"e'aleierea
gi forosirea
etal^oanclor, dc asigurarea condiliiror dc experimentare
iccvatc
oblincrii
performan [clor optimc.
de

me

rAndul

metode indirecte bazate pe relalii explicite;

metode indirecte bazate pe relalii implicite.

fi,Tfiil:,'#;T,f:,ff['r"J::::::"J"T:::i:HXi:
de grupare ale diferitclor catcgorii de misurdri.

1ic cu unitatca fiind cscnfiali in proccsul clc nriisurarc,

ntodalitatea de realizare a acestci opcrafii repre'zinti principalui
critcriu dc clasillcar.c
a nretodelor dc misLrrarc. Din acest punct de
o primi inrpa(irc este:
- tttel()de directe - se caractcrizcaz-ra prin 'cdcre,
accca ci valoarca rrririrlii

de mdrimile mesurate, de particularitefi ale procesului de misurare, di oblinirea

rezultatului mdsuririi, de performanfele care se ob1in, de domeniile de aplicaiie etc.
Dintre acestea, mai importante pentru o clasificare principiald a masurariloi, upu,
urmdtoarele

.
.
.

trei:.

regimul cle varialie al mdrimilor de m,asurot,care conduce la impi4irea in:

mdsurdri statice;
mdsurdri dinamice;

mlsurdri statistice.

mlsurlri in zbor.

ntodul in carc este oblinut ;i pre;entat rezultatul mdsurdrii, care permire

separarea in:'
- mdsurdri analogice;
- mdsurdri numerice.
specificul rtnor dontenii largi de aplicare, determinat de conctiliile pe care
le ofcrd Si perfornnnlele core Ie solicitti, dctermind gruparea in:
- mdsurdri dc laborator (acrodrom);

nrrjstrr-utc sc

e'xprrmil rrcrrlijlocit ca rcztrltat lrl corrrpirralici cu un ctalon aparfiniincl

acclcilr5i
clasc, llra a rccrlrgc la relalii in funcfic dc. rnirirni dc alta nature
fizicd, Accstc
metrde pot tl: - prin conrpara[ic sirnurtanir:
nrctoda diferentiarir;

ntetoda de zero;
ntetoda conrparaliei;

mctoda substitulici;
ntetoda pctmutarii;
nrctodlr <lc adilionarc;
nretoda de raport,

r.t.2.2.r. Dtvlzotrul, Dlt l.liNsl UND

Este ttnul dintre cele mai sirnple circuite de misurare folosite gi in aparatele de

la bord gi carc

foloscsc, de obicei, ca indicatoare de mdsurd, logonretrclc

llllgrlctoclt'ctricc (Fig. l.l5). Cadcrca dc tensiune pe rezisten[cle R1 gi R., delirnirlrc
dc pcrie pc potcntiomctru, sc aplicd pe bobinelc logomctrului. Indicaliilc acestuia
strrrt lirrtclic clc raportttl cttrcnIilor i1 qi i2 cc strtrbat bobilrclc, raport cc poatc li

cxprimat cu ajutorul schcmci dupd curn urmeazi:

!-1

I Stn:,:tttr:t itp:lrnlL'l()l ll serlrl'dlrr!rtlei(,1 (ll i{i l'()lUtll ilclOllilvcl(}l

(Je ti.t\

(Kl)- A: i1 + ir = i.r * i:i

(Kll) - l: ir l{1 = i r ll., l
(Kll) - ll: i1 ll; = i: R..

l:tn

(;Rl(iO[tl:

(Kll) - l:
(Kll) - ll:

U = i1 ltl + i1 lt,
U = i1 l(1 + i, It.

( | .li.i.

-l
I

ll,csltcctiv raportul curcnlilor din cclc doud cadrc estc:

Prin elinrinarca curcnlilor intcntrcdiari rr gi q

din (1.25.), sc oblinc condi{ia dc dimcnsionitrc a
divizorului dc tcnsiunc:

i, _ R, R,+ Il"

ir _Rr+R.
i2 Itr+ R.

;;i rapoltal la

(t.26.)

i, R, R,*R.'

I
I

(t.29.)

pozilia cursorului potcnqiornctric:

)

Br:

Pcntru crcstcrca sensibilitilii schcnrc-i, dc- fapt Fig' l'15 Divizorul dc tcrrsiunc
cste gi o condilic dc dinrcnsionarc, rczistcnla Re >> l{1 + R2.
Pentru a vcdca in ce condilii schema divizorului dc tcnsiune esre compcnsate
cu temperatura, fie R1 = R X.r, iar R2 = R x (l - r), unde x este deplasarea cursorului

potenliometric, iar R rezistenga lui. Dacd se mai considerd gi

atunci raportul curenfilor din cadrele logometrului sunt:

fajtu

cd R

1.30.)

t7

Fig L l6 Divizorul

dc curcnr

La carc se observd cd o compcnsare totald se obline doar pentru

x = 0,5.

k x R.

r.r.2.2.3. PUNT|T,E DE M^SURA

j
ll

-=
tl

(t.27

Punlile de misurd, funcgie de curentul cu care sunt arimentate, pot fi:

.
.

.)

Dupa modul de lucru se deosebesc:

Compensarea totald a schemci cu temperatura se oblinc cdnd rela!ia (1.27.)

nu
depindc dc R (care este funcfie de ternpelaturd), deci pentru urnri(oarele. pozilii

particu lare a lc cursorului potengiometnrtui

.
.

x=0 =

il

=O'

t1

de c.a.:
de c.c.

'

purlli eclilibrate sau putrli care lucreazd in regim de contpen.sare;

putrli nccchilibrate sau punli care lucreazd ini-egint tle d)viatie.

Dintre punfile echilibrate sd amintim puntea wheatstone echilibrata

folosita dc
.
obicei pentru mdsurarea rezisten{elor (Fig. l.l7). Pentru determinarca

punlii, scricm tcoremclc lui

'

caracteristicii

Kirchoff:
L

.r=0,5+ :- -t.
I,

x=l

:+

'l
=@
:-

(KI) -A: i2+i-o=ir.i

(KI) - B: i.r + ir = i.r ;
(KII)- ABC: i;R; + i,R* -

i;R3 = Q'
i 1R1 + i2R1=

(KII)- CADU:
1.1,2.2.2. DIVIZORUL DE CURI'NT

Di'izorul dc curent are scherna prczcntati in Fig. 1.16, undc ca gi in cazul

precedcnt' scltcnra alimcnteazd un indicator dc tip logometric (cu doua cadrc
cle
rczistcnli R.). Scriind Teorcnta a II-ct a rui Kirctr{ipc buclclc I gi ltsc oblinc:

=U;
(Kll,1- CBDU: i.rlt.r + irlt.r =
(1.3t.)
= [f.
Daca din (1.31) sc climina
curcntii intcrmcdiari i I gi 13 se
oblirrc:

Fig. l.l 7 Puntea Wheatstonc echilibratj in rctirn dc

compcnsarc automat

a1

li

l. Stnrctura aplrltclor

$i cchipanrcntclor dc

lr

horrlul ncrorurvr.lor

Oclavirn GRIOORE

Da:!votttctiul indicatoarelor logonretricc, estc legitura

lirrrclionirrii indicatorului gi unghiul dintre cadrc.

dintrc

stabilitatea

i
t'

li

l,
I

fl

Puntca este autoechilibratd dacd curentul prin bratul opus

rcspcctiv dacd este indeplinitd condilia:

b)

este 0,

Fig. Ll8 Indicaroare logomerrice

,i

I
i.

'

t.i

R'Ro- RzR,

<+

1.33.)

I.I.2.3. APARATE INDICATOARE

la aparifia unui curent f; in

I al 2-lea, acesta reaclioneazd
c$e B, respectiv B1 sau 811 (in

ca
cu
ca

I,

aparatelor de bord se utilizeazd o gamd variatd de dispozitive

_ Irr construcgia
de
rnisurat,
cum ar fi: magnetoelectrice, electimagnetie:, fcromagncticc,

clcctrodinarnice, de inductic ctc, Totugi ccle mai utilizatc su]rt indicatoarelc

din clasa
ttragnctoclcctricd, numitc si logotnctre, deoarece este inlocuit proceder"rl
mecanic de
producere a cuplului antagonist- resortul cu un alt cadru
suplimcntar. F";;g;;;;1
rrrodul cunr este construit logometrul, putem avea variantele:
;
ctt cadre

lur

Ilr

(tt

l
ll

'i
I

lrlCtgtlel perntA,lCnt

l.t8c).
A vu n t oj

[',

ntobile - in acclagi cimp magnctic (Fig. L tg a);

- in cdmp magnetic diferit (Fig. I . lg b);

uI

fi

tI

osiri

-l

nd

c tt t o a

re I o

o.e o t ne t r i c.

= k,

-'(t.34.)

respectiv petrtru logonretrul.cu cadre mobile in.cdmpuri diferite:

{u,

lM,

= k, i,B,(a)
=

k.

i,r9,, (o +

y\

1.3s.)

cunr cadrele mobile sunt solidarc, cere doud cupluri din (1.3a.) gi (1.35.)
trcbttic sa fic cgale, de undc rczultd caracteris!ica staticd a logontetr:tirri, in cele doui
situalii:

.sub utt ctnrtmil

sum..

se' rnl-rsoarl un raport dc curcnti clcctrici, dcci

indicatorului nu dcpintlc- de tcnsiunea de alirrrenrare:

/; \

a= -ti.
fl r

funct iorralca

r Ilc.\rstcn!a rcsortului, dcci cl iminarca

unci componcntc rilccan icc;
gabaritul mic;
dorncniul dc nrasurarc sc poutc cxti.dc fu'c!ic crc unghiuldintrc cadrc y;
caractcristica indicatorului sc poate proiecta funclic dc forrna magnctulrri

pcrmanent.
I

aobil Si cadre fixote

i,B(a)
lM, = k, i,B(a + 7)

Ir,

r.36.)

r.37.)

l
'l

a=Jl"i i,. I
(', i

Pcntrtt cleternlinarea gamei dc md.;urare a logometrulrri considcrdm prinrul caz,

cclclllte. ficitndu-se prin analogie, clcci:

Sluctu taptl

co-ii

cc

ll) ttctCO (e illl0ttlU iL.o

Vc()

)t'l:tr irrrr (;l( l(;Ol,l

_ IlQt + i,)

16-

Daci pcntru a
=B(4r.,,), atunci:

: 0 rtotirtr

cu Bt

- Il (0), iu

2. EI,EI\I ItNTli l-UNDr\NIEn-TA LE DE TEORIA SISTENI ItLO R

pentrg G =

6g,u"*

notil.l

cg

-y1= ,-4:-

si,s!enrelor cstc o disciplina tchnici a ntatr-tnaticilor aplicatc clreflllulizcaza din punct dc vcdcrc al rrrodclului matcntal.ic conccptul dc sistcrn.

Tcttriu

r(o)= a(/)"'I'"4

F(*u,".

-1
I

Sistemul cstc o colcclic dc clcmcntc fizicc (obicctc fizicc) carc intcracIioncazi

intrc clc. De obicei in definirea unui sistenr dinanric aceste elemente fizice sunt
inlocuitc cu modelele lor matcmatice, respectiv o fomruld sau un sct de ecualii
difcrcn;ialc valabilc in anurnitc condilii sau ipotczc dc lucru.

Dcfinim funcfia g ca raportul:

Dirr punct dc vcclcrc al arici tcntaticc tcoria sistcmclor sc ocupd cu attuli:.rt

al cIrui rezultat estc matcrializat sub forma unor performanle alc
proprietdlilor sistemelor, li cu sinteza (proiettarea), parte prin care se sintetizeazd din
obiectul fiz-ic inilial unul modificate astfel incdt ci corespundd cerinfelor dc

accstora,

tr=+F2

-r)--lr{ t pentru v=d,',,,. (l'38.t

r,n.
penrru/=o

B(z)r(a,"".

ceea ce ne arate ca ( 1.38.) are un maxim pentru 0 <

funcIionarc.

Si.stenul dirtcurtic cstc

y<

orn,",,

Y,=W*#ff9ft;4='

2.I.

1.3e.)

sau altfcl spus, gama dc mdsurd a logometrului cste cuprinsi

intrc:

0<

In

a<Zy,

adici intre 0 gi dc doui ori unghiul dintre cadrele logomctrului.

subcatcgoric

sistcnrclor

a ceror variagic a

parametrilor estc funcfie de timp, deci practic oricc sistcm este un sistem dinamic.

egal cu:

=) v=ry

ge

CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DINAN{ICF

neral un sistem dinamic poate

fi reprezentar prinrr-o depcndcnld

(l' l't

5,1=/[rr]

tr esle ntcirimea de connnrlri, .1, este marimeu

tilatic carc facc Icgatura intrc y gi rr. De
ascnlenca reprezentarca graficI a lui (2.1.)
cste rL^datd in Fig. 2-1. Fala dc'mirimilc
cxplicitate mai sus in fi_eurd mai apar: ru
este ntdrinrea perturbatoare, carc apare
unde

de

res

u'e, iar

ntute

chiar dc' la modclarea nratcmatica a

obiectulrri fizic, .r - sterea sistetttului

ditnrrti<', nrarimc carc facc Icgatura intre

mdrirnea dc intrarc ai mdrimca dc icgire
(cunr sc va ardta la capitolclc antcrioarc) gi

este tttoclelttl

tt'

-/

calir

r Strtrcu

lig.2.1 Rc'prczcntarca gcncraLi

unui sistenr dinunric

J trn indicc dc calitatc dupa care sc facc analiza sistcmului.

i

Astfcl cxplicitati structura unui sistcm sa dcfinim critr'riile de clasificalc alc

llt

alccstoril:
29

ii

l.

Elcnrcnte funthrrre.ntllc dc

ttoril

sistctnclof

Octavirn CRICORE

I
I
I

tlttl>it

ttrolificurca s!ruclttt'ii itt litttp (tuttlclrtl tnutcttrutic.ctl s!ru<.!trri,y'

douit tipuri dc sistcrnc:

'I

ll

dupci fortna

2.2.

sralionare - sunt acclca la carc procesur sc cxccuti idcnt

oriunde pe axa timpului;
.risrcnte nesralionare - acelca care au o structura variabila
in ti
procesul depinzind atdt dc timp, c6t gi dc conditiile initiale.

Sistemclc liniarc, stalionare gi continue sunt cele mai dcs utilizate in practica,
la inceputul anilor

de' accca tcoria de rezolvare a acestora este fundamentatd incd de

'60.

operatorilor care definc.sc' .\tt'uL'!ura sistatttitlttisistenrelc pot

li cu:
pperatori liniari - numindu-se in acest caz si.rteme liniare
la care
poate aplica principiul suprapunerii efectelor. Aceste functie
formalismul care descrie modelur matematic al obiecturui
tl
(funclia/) pot fi la rdndul lor impdrlite in:

Analiza acestor tipuri de sistenre presupune aplicarea a doud tipuri de modele:

modelul intrare
modelul intrare

2.2.r.

sisteme finit dintensionate tn tinlp la care modelul

exprimat in formal ismul ecuaf i i lor di ferenliale ;
- sisteme infinit dinrensionale ce utilizeazi formalism
ecualiilor cu derivate parfiale.
operator-i rteliniari _ sistenre neliniare.

[.
I

[,

dupd

fortna informaliei vehiculatd prin

c-

tl

L,
I

l,I

t
t'
I

i,
t-n

ti

L,
I
I
I
1,.

AI doilca mod de abordare a rczolvirii sistenele neliniare pi ncstatioparc esr

aplicarca trretodci linictrizdrii itt leoria pcrtttrbaliilor nici, respcctiv elirninare
ttcltttiaritatilor printr-o dezvoltarc in scric gi rc'lincrba tcrrrrcnilor dc orclinul L irr accs
crz dacir tirrlpul clc analiza cstc binc alcs sc l)oatc spunc cir nrode-lul dc analizl cstc
colcclic dc rnodclc care acopcrd zona dc studiu.

stare

iN

iegire.

tuoonlul, INTRARE-

in acest model orice sistem dinamic

se definegte

IE$rRE

prin 3 mArimi:

'

[u] e U e R'- vectorul cle intrare sau de conrandd (vezi Fig. 2.1)
care aparfine unei mdrimi de intrarea U;
[y] e y e Rr -,yeqtontl de ieSire care apa4ine unei mdrimi de iegire

sisteme continue: mdrimea de intrare gi cea de ieSire sunt mirimi

pot lt reprezentate prin funclii continue;
sislente discrete: mdrimile vehiculate (atAt de intrare cdt gi de iegire
sunt discontinue;
.ri.tteme digirale: mdrimilc carc apar la intrarca gi icairca sistcrnului
sunt mdrimi Iogice.

si ne.rtaliottar-e. Dcoarece nu existd o teorie specificd de abordarea a acestora. in cazul'

cchipatncntclor gi aparatclor dc bord sc abordcazd merocla liniarizcirii in prirt
rtpt'o-tittrctlic. Respcctiva mctodd presupunc studicrca sistcrrrului neliniar gi
ncstaliol
intr-un intcrval nric dc_ timp- astfcl incdt pararnctrii sistcnrului sa se rnodificc pulin
astfcl sistcrnul poate fi studiat cu metodelc de Ia sistemc stalionarc. Dacd analiza $
nr
tntcrvalc ntici dc tirnp ptrnc in cvictcnfir fapttrl ca structuru sc nrocliljci uturrci
sc
slrunc cir si.rtctrtttl e.rte aproalie stalionar.

iegire;

TEORTA STSTEMELOR LTNTARE, STATTONARE gr CONTINUE

si-stent:

Dintre toate sistemele de mai sus cele nrai des intdlnite suntsisterrre/e uelittiari

Y;

- /

legdtura dintre [u] Si

[f],

care poate

fi scrisl in timp ca:

trl= t/trrll.
DacI se trece de la reprezentare in timp la domeniul de variabil5 complexi s =
+
prin transformarea Laplace se pot despd4i setul mdrimilor de intrare gi iegire
io
=c
astf'el:

'

lU(s)l = f[rr(r)]
IY('s)] =

fb'(r)l

ftf (rll = J /(r)e-"dt

ilr

ruodelul intrare

icgire poatc fi .*,1'r,,r,u, direct:

[

cu:

tlinr[U]=

nr,

= F(.r),

]'(.r)l = [F(s)] [U(,r)]

dinr[4 = p gidim[fl

pxm.

Nlatlicclt:

ri

TEORTA STSTEMBLOR LINIARE, STATTONARE Sr CONTTNUE

.si'sreme

t:

sc pot clct'i

30
3

.1.

lilctrrcntc Iuilrlilntcillitlc (l('

lc(rr

()elirvi:rrr C;lt lC;C)l{

It ristctrrr.lol.

n.(r)=#=#
sc nunlcgtL't,t.rri&,de trutt.rft,r,

o(,t) cu grad
nrrrnescflrc

Q
Ii

ll Cu )' = -Yt + )': + ...*

practic cslc raponul a

d'ui

p0lino.n]c pt.r) si
> g.ld P pcntru rcalizarc fizici, iarcrci'c'tr'rcsnlc /.,,(.r)= y' (t).
cor.L*

coNEcTAltEA SISl.IiMELOR. REAC1.rA NECAI.IVA

Fie doud sisteme (Ai, Bi, Ci), xi R ni,

i=1...,,n gi funcliile dc transfer F;, i = 1,...,n.

i:

1,,..,n cu intririle

l,

gi

se

(cu
sistcmul al doilca plasat pc calea de rcaclic) dacS:

u1=lS'"*u
uz= )l
-)'

\2

s.)

(2.6.)

= yl

(2.7.)

reaclia negativd.
4n+

AA
!, = ut, y =

Fig. 2.3 Conexiunea in paralcl a sistcnrclor

- cu reaclic (Fig. 2.4)

Fig.2.4 Conexiunea in reacf ic a sistemelor

rcspectiv o noud iegire.
Semnul + in (2.5.) definegte
conexiunca in reac{ic pozitivd, iar semnul - in aceiagi relalic dcfincate

rie (Fig. 2.2) daci:

cr.r

sn
Ll;

cu a gi _),ca o noud comandi gi

Vonr spunc cd sistemele sunt concctate in:

Y
vi

qi

Yi=FrUi=FrU

l'".fr,p =]=

I(rdicinilc polinonrului dc la nunritor (pcntru carc e1.r,) 0) se nuurcscTro/r,

=
cclc ale polinornului dc la numdritor (pcntru care p(s) O) zerotu-i.
=

.r'n.

y=Zyi=UlFi

'r., u,(.t)

i dc lran.sfer.

2.2.r.r.

dcfinitc ca o noui intrar-ercspcctiv o noui ic$irc.

l1

I=

-'l'n

Ur=U !Yzi
1'n,

dcfinitc ca o noud intrarc

Ai

rcspcctiv o noui iegirc.

'=sil
ttt-t n l+

._f
I

eYi;'!i, w + F:.I,) <+

e Y' (l+F; F:) =Ft.[J = F".h,. =j=-+t
Y= Fr.ur= F,

Fig.2.2 Conexiunea in seric a sistcmclor

Aceasta din urmd concxiune a fost realizata pcntru cre$terca amplificarii

+ !t"!z*..."L
ur a2
an =Jo = -ccr's
ut

p-

unui sistem, in cazul folosirii schenrei cu rcacfic pozitivd, sau pcnrru

obgincrca stabilitalii sistemului, in cazul schcmei cu reac[ie negarivi. Prinra
aplicalic a fost folosita pcntiu prima datd la cregrerea amplificarii
senrnalului telefonic transmis prin prinrul cablu transatlantic. De exemplu
pentru F1 = l0 $i F2:9/100, rezultd o arnplificare totald pcntru schcuta cu
rcaclie pozitivd de:

4.r,,. =

fl4
i

purolcl (Fig. 2.3) daca:

A

ll1 = 11r= .,,= lln = ll

4.r'., =

-5

dcci o crcatcrc a amplificariidc

;5

l0 ori

JL!

= 1ss,

l'a[a de sistcnrulobignuit.
3-3

2. Lle rrrcntc i'urrdlrncnllrlc dc tcor.iu sisrcrrrclor

Ocloviln CRlOOliE

I
I

'l

1'ylgtsr{u tr..ttrcticii tlc ob1in,,'rc a ritspunsului la se'mnnlc'lc standnrd cstc aplicarcn

2-2.r.2. R^SPUNSUL in rtntp Ar, srs'r'rirlrnl,or{ LA MiRrMr

Dli

dat gi trasarca calitativi a graficului de'

rsi gi mctoda directd dar aceasta este mai
e pot apdrea. Prin aplicarea transformatei
rece func[iile se transformd practic in
vd a rlspunsului in timp al sistemului se

INTRARE STANDARD

llt accst paragraf vom punc in evidcnla unclc particularitili alc rispunsului
^
fo4at al sistemclor liniare la mdrimilc dc intrarc standard.
Semnalul de intrare poate fi scris in trei variante:

sin ao(g)+no cosaro (r)]

(2.8.)

Teorenta2.3

lta(t)este

tit/(r)=1,$t aG)' unde F(s) =

(Teoremavaloriifinale):

(2.9.)

ff'(t)

Teorema 2.4 (Tararwdoilfuiionginaluhd):

= s 'fflt).

Si 2.3 sunt adevdrate cAnd limitele din partea dreaptd

este stabil.
cind
sistemul
alte
cuvinte
cu
existd,

Amintim cd teorentele 2.2

r(r)=2fr,o.nrQ))
unde

r-r@

=ff(t).

unde 6^1r) este funclia Dirac.

tJO

intrdri polinomialeae tigiutl

iniliale): tim/(r)= lim s'F(.s), unde F(s)

=ff@.

,(r)=I[,,*.AoO]

Teorema 2.2 (Teoremavalorii

intrdri arnonice de tipul:

u(r)=40l[eo

operalional.

(2. | 0.)

2.2.I.2.I.I. SISTEMELE DE ORDINUL I

func[ia Heaviside.

Dcoarecc avcm dc a [acc cu siste'e lirriare se poate aprica principiul

superpozilici, dcci nu arc rost a se calcula rdspunsul sistemului la orice mdrinrc
cle
intrare, ci numai la cele standard, provenite din cele trie sernnale de mai sus.
Sc inlclcgc prin intrdri standard semnarere sinat, flt) gi /r(4, rispunsul
sisremului numindu-se rdspunsul in frecvenfd al sistcmului, rlspuns Ia impuls
Dirac,

Dcfininr un sistenr dc ordinul I cu ajutorul funcliei de transfer

I
F,

respcctiv rdspuns Ia trcapta unitatc.

(.s)=

k,' r I = o
J+- s+b

(2.1

l.)

2.2.1.2.1.

RASPUNSUL UNUI SISTEM MONOACES LA

INTRAREA DE TIP IMPUI,S $I TREAPTA

I
I

Tettrettrct

f,

l'I,

2'l: un sistem de dimen.siturc oer(c(tre

si.sle

tne de ordinul I Si II.

sc poare de.sc'rsttrltutte itt

I)e-monstrarc accstci tcorcmc sc bazcazii pc.clcsconrptrncrca polinoarnclrlr

crr
coclrcicn(i.rcali in polinoamc dc ordinul Igi II cLr cocficicnIi rcali.

Confortn tertrcntei 2./ inscamnl cI studiul rispunsdlui unui sistem se reduce la

studiul raspunsului sistcntclor dc ordinul I gi II, urmand ca pcntru celelaltc cazuri sd
sc apl icc principiul supcrpozilici
3{

unde k1 estc o constantd rcali, care sc nume$te conste,tta de transfer a

sistetnului,to

constantd strict pozitivd numiti cons!anla de tintp a sistentului, a gi b sunt constantc

cc nu au o scnrnificalic fizici, elc dau fonna ccuafici.
' Trcbuir.'subliniat dc la inicput ctr tot ralionnrncntul cc unncazil ponte'fi fitctrt
numai dacd sisternul indeplincgtc condigia de stabilitatc.

2.2.1.2.r.1.t

n,TSpUNSUL SISTEI\IULUI DE ORDINUL I

I,A II\{PULS DIR,\C

in acest caz semnalul de intrare este impulsul Dirac:

tt(t1= 6(t) care transforrnat in

Laplace revine ln Ul(,r)

l.

(2. 12.)
l-5

l.

l:lcrrrcrrtc I un(llrncnlllc dr, tcrlr.iu si.slcnrcltrr

()ct:rvi:rn

(;lllGORE

./,(r)=

R'.

Crrrrr:

kl
.l'1(.r)= F, (s).U,

(')=

F,

(t)= l;

(1.l.t.l

(2. l.l.

"*;
rczulti ci rdspunsul sistcmului la irnpuls Dirac cvidcnfiazi
cSiar dinamica
err..!q
sistc'rului
Jrr19rrtut
ul
Dar semnificalia fizicd a'accstuia nu ," pou," oblinc
in
ffiil'.,":::::::g:n:ilp:nct d: vederc tchnic i mpu ;i
::::]j,':':,ci *::.::::
practic.
nunrui un. 1ll,
puls cu anrplirudinc ntarc irrLr_uit tirrrp scurt.
Totu$i pcntru oblincrca calitativi a conrportirii
.,
in iinrp a sistcnrului dc ordinul
I la inrpuls sc aplicd cerc trei.teoreme (2.2,2.3 gi z.+y pr"r"not.
*liru, obfindndu_se

Lrr accasta considcriln cI prccizia dc2"/o sc atingc cdnd anrplitudinca scadc la2n/udin
valoarc inilia16, rcspcctiv pentru 5% la 5Y" din valoarca inigiali, oblindndu-se rimpii
de- rispuns:

[;i ;.'; ; $";;; iln"

-lr

A'e

(2%)

4
-lt
A'c I :2V"6=!'-

=5VoA

50

astfel punctul de plecare, sosire gi p"niu,

(';= Iims. r =kl'

f'J5'r',
s+-lT
J+-

kl
lim (r)= lim s .-I; = 0:
ti ;',
s+0
I
t*;

'kr
t

lO

(2. I6.)

.-1
I

Zona regintului tanziroriu este acea zoni cuprinsd intre 0 gi t, al sistemului.

Avdnd in vedere domeniul srudiat, respectiv aviafia, sistemele dinamice au

o cvolufic dcstul dc rapida, fapt pcntru care aceastd zond trcbuic dcpdgita
intr-un tin]p foarte scurt, de ordinul secundelor.
zotll regimului stabilizat - acea zond pentru care r > t, gi practic in care sc
- '.
discuti tofi parametrii calitativi ai unui sistem dinamic.

s2 ? - r*; I

2.2.I.2.I.I.2.

r-+

Ceea ce practic inseamni cd rdspunsul

inrpuls Dirac este reprezentat in Fie.
2.5.

rr=r.ln50=4r

lim y', (r)= lim

:+

(2. 15.

Dc ascmcnca, pc diagrama din Fig. 2.5 sc punc in evidcnla doud zonc, carc sc
intirlrrcsc in mod frccvent in donreniul r.linamicii:

kr

A
=_2(l + l, =T.ln20=3t

(5Vc)

ru+SPUXSUL SISTEMULUI DE ORDINUL I

I,A TREAPTA UNITATE

in timp a sistemului dc ordinul I

r(, ,t(t)

Seurnalul de intrare este treapta Heaviside:

Ia

u2(t) = lt(t) carc tr.ansforntat in Laplace revine la lJ7(s)=

(2.11.t

rclitttului t zotra rbgitttului

lrauzitoriu I stabilizat

Totta

Rispunsul

lr

trcapta unitatc cstc:

kl

yr(s)=r.(s) urft)=i

+*;

(2 rs

.t

Fig, 2.5 Rdspunsul in timp a unui sistc,ru

dc ordinul I la irnpuls Dirac

de'

Aplicdnd acelaSi ra(ionantcnt ca la raspunsul la impuls Dirac, se oblinc pupcrul

plccare , sosirc 5i panta, aplicand cclc trcl tcorctnc:

L:rplflcc lnvcrsd, pcntru a aducc funcfia (2.1l.)

la variabilii tirtrp:

-16

37

I
I

t-

l.

lilcrrrcrttc lirlrlirrtrr'n luic tlc tcoril sistr'rue.lor

Octrrvi:rn CRIGORE

kr

il

lirrt r'.

rJtt'-'

t".

ll

I
(l)= linr .s.1. f ,

r+F

.r

= 0:

.r*;

2.2.1.2.1.2.1. SISTEME DE ORDINUL II FANN ZEROURI

ll
i)

Sc caractcrizeazd prin funcfia de transfcr (2. | 9.), undc:

tl

il

.f+-

kr

{;

lr

este constanta de transfer a sistemului (asimilatd cu sensibilitatea

aparatul ui, echipamentului de misurd);

l..l
I

I'il,",

it

(r)=iim

( -

s2

J+-

i.l

Ceea ce practic

inseamnd , cd
rdspunsul in timp a sistemului de ordinul I
la treapta unitate este reprezentat in Fig.

I
l.i

ro

zotla regintului tranzitoriu gi

zona

regimului srabilizat.

pulsalia naturald

Fig.2.6 Rdspunsul in timp a unui sistenr

de ordinul I la treaota unilate

oJl - (2 ;

Semnalul de intrare este impulsul Dirac:

\,tlt/-u,,tt.'.r:..,

tt(t) = 61r,; care rransformar in

2.2.1.2.1.2. SISTEMELE DE ORDINUL

ri

l,

este

2.2.I.2.I.2.I.1. RASPUNSUL SISTEMELOR DE ORDINUL II

FARA ZERoURI LA IMPULS

$i in acest caz pe diagrama din Fig.

2.6 se pune in evidenlE cele doud zone,

numegte

pozitiv (r,l > 0) gi se calculeazi cu relafia oln =

- pulsalia proprie a sistemului.

2.6.

factor adimensional care se numegte/ac tor de antortizare Si trebuie

si fie cuprins intre 0 9i l;

cr1 - avdnd dimensiunea (timp)-' se

II

Astfcl mdrimea dc iegire

Laplace revine la Ilr(s)

- l.

(2.21.)

este:.

Un sistem de ordinul

I
'il

i) fira

II

se poate studia

I
L.
I

X2

(s) = Fro (r). U1 (s) = F2q (s) = k2

zerouri, a cirui funclic de transfcr estc dc tipul:

tr

tl

in doud variante:

I;r,,(s)=

k,
s2

+2(un.t

ol

cu spccificafia ca pcntru a avca un sistcur dc ordinul II 0 < ( < l,

altfcl polinomul de la numitor ar avca radicini rcalc pi deci s-ar
dcsparti in doud polinoame dc ordinul I, dcci doui sisrcmc dc ordinui

(2.22.)

r+c,ll

puncttrl dc plccarc, sosirc Ai panta:

lipr 1'r(r)=

trtt

linr.s.k"
re@

r'

/ \
r.
llnl \'r V/=
llnr.r.

JJU

K"

. =0,
---4.s- + 2(ton s + to;
ol
s3 + 2(orn .t +

,l

=0:

tol

il
F2,

I'l
-jl

s2 +2(con

Pcntrtr oblinerea calitativa a comportirii in tirnp a sisterrrului de ordinul II fira

zcrotrri Ia inrpuls sc aplici celc trci teoremc (2.2, 2.3 gi 2.a) oblindndu-se astfel

,+-

cu tut zero, care are functia de transfcr:

orl

(s)= k2

ol (.' + a)
s2 +2(ton.t+,ol

''
k.
= k:oi
1tl , fr)= ]1':.'2
.sl + 2(<on .t + ,l

39

,l)

f.

lllcrlcntc lirrrtlurnr.rrtulc tlc tcorilr sistcrtrcltlt

('cca cc pr'ctic i'scaurnii cir riispunr-ul

zcr'()un la irnptrls Dirac eslc rcprcz,cntat in
L-:.,
?
Fig. .2.7.

i.

Oclur iarr GRIGOIf E

tiurp a sistcnrului dc oldinul

ll

liilir
rrndc

l'r(,

r" = +

Arrr aritar in 2.2.1.2.1.1.1. ci

rirspunsul sistcnrului la impuls Dirac
cvidcnliazi clriar dinarnica sistemului, deci
r-ispunsul in tinrp a unui sistcm dc ordinul ll
tiri zcrouri sc poirrc afla dircct aplicincl
trlrrs[onnata Laplacc invcrsl sistcmului

\2lo\
zona rcgitttului

lranziloriu

2.2.I.2.I.2.1.2. RASPUNSUL SISTEMELOR DE ORDINUL II

FARA ZEROURI LA TREAPTA UNITATE
(,)3

Semnalul de intrare este treapta Heaviside:

1r-9

tu2(t)

Q23.)

Fig.2.7 Rispunsul in timp a unui sisrcm

(2.24.)

YrG)=Fr(r).u2(s)=ur;6r_fi;";41

,:.

9i

' in Fig" 2'7 se defrncate o noui caractcristici.

rro

rr, numiti supraregraj,""r"

;;d";"#.,

4-.-(ont =5vcR

r.p;;;;;;;;;#;

p.nt*

gasirea ci si
calculcazi nririmca scmnalurui in punctul undc
sc anur"aze pii,ru outa derivata. ;
Pcnrru dcrcnninarca timpurui de resRylls.c
aprica acci"ri
ui-rl
capitolul prccedcnt, respectiv pc funcfia'(2.22.)
in variabira'ii.p ,. considerd cd
precizia dc 2%o se arin-ee c6nd ampritudinca
scadc Ia 2% drn varoarc iniliara, i
pcfrtrr 5% la 5o/o din varoarca inigiara, oblinindu-sc
ti'rpii dc ,arpunr,
(5Vc)

,tTf

(2.25.)

dinarnicd a .sistcmului o, fiind

T::,'::t:rj']1_t]::Telorde.ordinuI
maximi
a scmnarurui faga de varoarea stabirizatd
rrinuiil-

t
t.=$"'|n20=3r..
=a
20 =)

+ .k" -_---5-" s+-'

^- =
r:(r2 *re:,r*.1)-"'

lim -r',- (r)= lim

(r)

in e-'nt-0.
@

(2.29.\

Perltru oblinerca.calitativl a comportirii in timp a sistcmului se aplica

celc trei
SiZ.! oblindndu-se astfel punctul.,di plecare. sosire panta:

teoreme (2.2,2.3

adicd apare un regim oscilant avAnd pulsafia

egali cu cea naturali;
p-rr]tlu ( = l, apare a$a-numitur reg,n aperiodic
critic,,care rczultd
(2.23.) ca fiind:

Yu(r)=

(2.28.)

caz in care oscilaliile nu se amorti zeaze,solufia (2.23.)deviner

yz?) = o:t sin(al'r)

= h(t) carc transformat in Laplace revine la U2(s) =

Mdrimca de iegire cste:

Din (2.23.) funcfie de factorul de de ordinul II ftrrd zerouri la impuls Dirac

antortizare ( sc pun in cvidcnfi doud rcgimuri limitd:
( -.0,

(?.21 .\

Tot la fcl, pc diagrama din Fig. 2.7 se evidenliazd cclc doud zone, zotr.
rcliitnttlui !ratri.itoriu gi :orrn rcgimului stultilIzat.

=#"-(.",sin(on

peEtru

=2o/oA=! = ,, =;L.ln50=4r",
50
(co
n

r+arl ]=

rar..-ithr

(2. I 9.), oblindndu-se:

v,rO=e-rfrr

sc nunrc$tc cott.\tan!a cle titrrp echivtlctttd.

!(o

)'z (r)=

,r(,t":

li,qr

-T z--p_-,t=
lT'' tr s.ls'+2(oon.s+af,)
r+u

(r)= lim .r' . k,

O;

kz

r_)oq ---3.--=-s.\.r.+2(ors+to;J =

O.

Rispunstrl in tirnp a sistemului de ordinul II flrd zcrouri la trcapta

unirare csrc
reprezentat in Fig.2.8 unde s-au pus in
evidenti unniroarelc caractcristici dinar,icr.
(carc in afhra dc tinrpul dc rdspuns

su't specifice sistcurclorde ordinul II):

titrtltul ,,ro,-/, este tirnpul dupa care se atingc prinra datit lTyo din valoarca
finala (stabilizata). Accst timp cstc dcstul de imponant
dcoarcce in rnrcn.alul 0-:t,,,
nu sc pot facc dctcrnrinari datorita in spccial incrtici
sistcnrului:
tm

- tt- tit,tpttl de inrar:ierc,

finala:

timpul dupd care sc atingc prima data 50rh dit yaloarca

40
.4

2. l:icnrcrrlc lirndunrr.ntuL. dc tcoril sistcnrclor

.l
I

llnirli

li

"il

(in

convcrrtiu

prccizici de 2c/") sau

dc
Tona

rdsputts,
timpul dupi care se atinge
98% din valoarca finald (in
conventia preciziei de 2oh) t.OZX

t
1.,,1

sau 95% (in conventia

I

preciziei de

5Vc);

,1r.
I

de valoarea

il'
ll

so"t;

r,rl (s +

F21ft)= k2
s2

+2(on s+ol

t'1; rz (r)=

lT'

n'

ol(s+a)
s2 +2(con s+to3

lim y, (r)= liq r. t,-s'+2(COnS+rOf

-- =03-G.o)-t-@ s+0

0,l k
I

tli
irt
( -..1

sistemului urmdregte

(s-a dat ca intrare

intrarea

unitate gi la iegire valoarea stabilizatd este

l)

ostatic,

caz in care sistemul se nume$te sistetrt

$i in acest caz dacd afldm rdspunsul in timp a sistem dc ordinul II fE a zerouri

la treapta unitate. aplicdnd trhnsformatd'Liplace iriveiie sisti'in'uiiii
1z.2al,'sc obtinc::

ttJl

Fig. 2.8 Rdspunsul in timp a unui sistem de ordinul Il

fErd zerouri la treapta unitate

treaDta

r', (r)=lim

s2 .kz

Compardnd graficul din Fig. 2.7 cu

cel din Fig. 2.9 se pot trage urmdtoarele,
concluzii:

Itl
lr

sc pun in

tl
ll

L-.

i'

cvidcnli doui rcginruri limitd, funclie dc factorLrl dc anrortizarc (:

pentru

( = 0, caz in

kzorl;

=kz,,i

a)

r+rl =

Tona regimului

II cu zerouri la
Tona regimului

lranzitoriu

slabilizal
_

E.")

este aceeagr

nu se rnodificd;
sc rnodifici valoarca finali a
senrnal ul u i:
suprarcglajul
. nrodificir

- sc

carc oscilaliilc nu sc arloflizcazir, solulia (2.30,)

(s +

s2 +2(con

dar translatati cu kzc., ceea ce

inscamntr cI timpul de rispuns

ar"2

Reprezentare grafici a rlspunsul in timp a sistemului de ordinul

impuls Dirac este ardtatd in Fig. 2.9.

- forma semnalului

a)

Folosind deja metoda clasicd sd construim rdspunsul acestei funcgii la impuls:

k1

o'5k2

stabilizata.

Dacd in sistemul (2.29

l-.1

kl( l'ft-

0.98kr

o - suprareglajul, abaterea
maximd a semnalului fate

ir

Sistcmclc' dc ordinul II cu zcrouri au func{ia de transfer:

regiutului

lraniiloriu

t, - linpul de

ii

2.2.1.2.1.2.2. SISTEME DE ORDINUL II CU ZEROURI

5Vc):

prit.pil

9-5%

(in convcnfia prccizici

tl

Oetuvirtn CRICORE

d( (t'ei\!er( ul .l)ontului rislxtnsului, tinrpul dupi carc sc atingrdirtir 9ti9o din valoarca flrll u,(t)
!ittt1t1ll

1.

sctnnalului.

k:o)

krc

Fig. 2.9 Rdspunsul in timp a unui sistenr

de ordihul ti cu zcrouri lu intpuls Diruc

dcvcrrirrd:
-),1(/)= I

-cos(q,.1).

(1.-1

l.)

dcci aparc un rcginr oscilant avind pulsaIia egalri cu cca naturala;

pentru ( = l, apare reginwl aperiodic c'ritic,care rczulti din (2.30.) ca fiincl:

il
I

&J

-\'2(l)

i]

= I - e-'n'(l + on r).

2.2.I.2.I.2,3.

ITASPUNSUL iN TII\IP ALE SISTEI\,IELOIT DE

ORDIN SUPERIOR

Confornt Tcorcmei2. 1 cnun{ata anterior un sistem dc ordin superior admite o

I gi II echivalentd, funcfia de

dcscolnpunet'e itr sisteme scrie sau paralel de ordinul

tntrrsfcr fiincl clc' tipul:

t1

it

A1

2. ll|t.rtrcnlc I urrclirnrcntulc dc lcor.itr

si

\lctnclot.

Octlviln CRIGORI:

.t+u.j

f .rrqG|,
Br.r+C,

'.(,)=#=

lt

\s- + ZE

a,s+

rllt,

i) o.sitnptotic stahil, duc'd par!cu rauld u polilor estc tttg,trit'ti,

ii)la lintittt dc stahilitate (stahil), tlut'd eristti ccl putitt ttn pol

(sistcnt scr.ic)

pdrlca reald egald cu iero:

iii) in.stabil, daca e.ristd cel pulitt

(sistenr parale l)

criteriul Iui Huntitz: tnodelul inrrore - iesire dat prin funclia de tran-sJ'er

r/_\
,'t.t/=

in generat un sistem S care este scos dintr-o stare de echilibru

-.
(problenra
stabilitdlii se poate pune d_oar in,jurul unei pozilii
a.-".iiiiU.l
funcfic
dc
comportarea sa in timp poate fi:

nlrrJ,.F,ilt,-t

t;.

ii)nwtricea Hurwitz:

lTll,

*i

.
LkL

lt ts :^,r,..: " -:.., .ii , . r. l. ,r r

transfer dati
da ri. dc (2.
(2.33.)
3 3.) rnoder
m<
u

estc

000
Or.-,

" 2p-3 " 2 p-.1

rresupuncm un sisrcm cu. func1ia de

j",::",
I pa ra e I
:,JLaptace
*:T^:", inveria se
afld uurintiuln ii;;;';".
trrnp a modclul intrarc _
lt,::Uld
]tlnsformara
reglre,

:'j::lj$:::

p(r) an .rP + tn-1 sP-l +... + ar .t + a(,

---- =
0(t) bn sn + bn-r rn-l + ... + b, s + bo

asimptotic stabil dacd gi numai dacd:

i) polinomul Q(s) nu esle lacunar (are toate puterile
lui s) Si coeficienlii b,...bo au acelasi semn;

asintptotic srabil, dacd el revinc la starea inifiald

de echilibru;
sintplu stabir (srabir), dacd rdmdne in jurur stdrii
de echiribru dar ra o
distangi finita dc accasra;
in'rtabil, dacr sc indcpirteazi ra o distanfi
indefinit de mare de starea de
echilibru.
.nrqr.r".,|-di-rF,ti\i

pol at partea reala po:itiva.

in gcneral problc'rtta stabilitalii sc rczolvd dcstul dc conrplicat in situalia cand

polinontul dc la numitor are gradul mai mare dcc6t trci. in astfcl dc situalii se poarc
totu,si afla stabilitatca fira a calcula polii lui Q(s) = 0 prin:

2.2.r.2.r.2.4. pRoBLEMA STABTLTTATTT FoLOSTND

I\{ODDLUL INTRAI{E _ IBgrnE

un

ctt

000b0

este

carc este de fonna:

:
'l

p-n

pozitiv deJinitd.
/

r(r)=In,

po,

(r)e-"',

*Io,

pp,Q)e-'l sin(o, t +e).

.2.2.2:) TEORIA SISTEI\IELOR LINIARE, STATIONARE gr

- CONTINUE iN MODELUL INTRARE STARE _ IE$IRE
-

(2.3.1.)

Definiyio 2.1: modelul intrarea _ iesire (2.34.)

e.ste:
i) asiutptotic stabil, clacd si, s1 > 0 (e pet*ru t)@,:,(i) 0l;
=
' ii) stabit, dacd cel pulitt una dirt
s;, s1 = 0 (e.petttnt r_)@, \.( t)_
t.ott st. );
iii) ittstobil, dacd cel pulitt una din s;, s, < (e
0
pe

,rru

=*.).

t)*,

),(t)

Slare urttti -ristet,t cstc rcprczcntata de un sct dc variabilc intcrnc carc pcrn.lrt
dcfirrirea in totalitatc a trecutului sistcmului (rcpiczinti o conditic iniliala coerenta
pcrrtru cornportarca sistcinului). Sau alitel spus dacd
linem cont dc Teorctttct lui
Cauchr (e-ristri intoldeQuna un sel dc cctrctlii diferenliale cctre.satisfac c,ondiliilc
itti!iale) starca ttntti sistcm putcm spunc ca estc o combina!ic liniard a conditiilor
in

cunr -'r,, -.! sunt ridacinire porinornurui dc ra

nunritor din (2.33.), e(st= (l
r = -'fi,sr r =_-r.r.), numili poti (t'czi Capitolul 2.2.r. rdalia(2.2.)),
aturrci
p'nca aplicabila a Dcfinilici 2.r p.ni*
dcicnnrnarca srabirititii

(pcrtt'u

itialr. 5i a dcrivatc.lor accstora.

Daca sc evidcngiaza ca miritnc interna un vcctor [x] rczulta cd rnodclul intrarc

icSirc poatc fi scris ca:

estc:

Def nitia 2-2: $tiind polinomur

e(s)

funclia

de

:0

ar moderttrui intrare

tonsfer (2 33.), atuilci

.siste tttul este:

ii,sirc da./itrit crc

[[.t]=[n{x]+[n{,r],,o,
(+ fi=er+IJrr

ll'l=

[.X*]

1,

=.*.

2.-l-5.1
a/

4r

l.

Iile rrrcntc lirnrturrre.ntulc

dc.

lcorit sistcnrckrr
Octuviun CRIGORE

undc

;;iy
a unor spalii riniarc (cuclidicnc)
finit dinrcnsionale, iar A.
gi C sunt matricc 'cctori
Ir.
constanlc dc dirncnsiunc
corcspun zdtoare.Mai exact,
n
surrt

re

R este
a"^'t,',11/.'i ;': "" n
liXill;,,1'''',,'i*:':X?!!{!!i^!:::::::
misrrrarz'i
(rnirirnca dc iceirc)
mdrir'ca:
,i
",,"
R"^nr cslc nratriceu de c.omana,
"";;rp;;;;; {'O',,'.';':1,, Jl,.1ri,.,TJ:::,ff:';,":
si'c-.'R.,,i,,
,rr;;;;;;;.
dinarnic (2'35') se nrai intatneqtein
icqire. Sistenrul
rii.ritr-.r'pi notar"rr"
sub forma (A.B,c)

Rcamintim ci rddacinilc polinomului de ra numitor (pcntru care

e(s) = 0) se
lrl.rf'rfcsc poli, iar cclc alc polinonrului dc la numardtor (pcntru care p(.s)
zeroiu.i.

=i)

Pentru a afla practic funcfia de transfer pentru modelul intrare srare icgire in
ti a gdsi o legdturi intre acest model 9i cel definit anterior (modelul intrare
ic5irc), sc climind marimile intennediare (starea X(s) in cazul nostru) ob[indndu-se:

(2.38.)

DcJinilia 2.3: Se nunte;te

i,
sistem liniar tut tripler (A,
B, C) cu A e fI ,,," B
Rno,,, C e Rro, ce se e.upliciteazd
prin;

{t=o

x+Bu

(.sl

- A) .X(s) = B.U(s)
lY1t1

Y(s) =

=)

X(s) =(sI -A)-rB.U(r)

F(s)=ffi=.,,t-A)-'!B=ffi#

.r(o)=ro

(2.3e.)

[.v = C.r

Apl icdnd

si

stemului

(2.3 5.) rransformata Laplacese

obline

intrare

(2.36.)

Problema inversd (ddndu-se funcfia de transfer a unui sistem, deci modetul

- iegire, sd se gdseascd sistemul (A, B, c) care o satisface) are mai solulii.

Definilia 2.4: Ddndu-se o funclie ralionald strict proprie F(s), se nume;te

realizare (a lui F(s)) orice sistem (A,B,C) pentru care C(sl A)-tB )= F(s).
Presupunem cd:

..,.,"?i'i.'"iJfffi"^il:l?;:ilTr:iiiabirerc

i-_

<+

rr

7r, atunci

lornn

(2.40.)

Corttpanion:

=f9r-,,"'l L=raort
^-l "'op
-b;-ilb;-.-b;-;.j e"-L--f--j

1r.x(s)= n.X(.r)+ n u(r)

Ir(')= c x(,)

P(s/

rn-t +... + b, s + bo

o=f9,-,."-i----to-'."----l
^-L

Y7.s1;

4t=4d - an sp + ao-, sP-r + "' + at s + a0

u(s) O(s) bn sn
+ bn_r

cu grad Q(s) > grad

fxgl = Y1t1,
faQ) = 9151;
fyQ) =

F(.r)=

in domeniu comprex
sicu ritcre mici

cstc o rcalizare a

'

Sc dcfincgtc rnatricca de transfer

a unui sistcm dinarnic ca fiind:

in (2.a0.)

lui (2.40.).
se trece

in tinrp polinoamele p(s/

dc faza:

li

p(s,) nordndu-se cu r!, mirimca

t.

tLi

F(r)\/
I

[,

:ffilli1;:,e:re

t."
I

J6
t

IQ :'- n(')
u(.,) O(i

rlportul a cloui polinoamc p(.r)

ei e(.r) cu

.\'

(2 -lfi')
gract

e > grad p

= nrlrln)

an- I n'tP- l)

+...+

ar

li, +

aolr,

lr'= bnrrJ")* bn- t\\,tn-l)+...+ bl ri, + bsrl

penrru

Daca sc notcazi ctr:

(2..12.

j. l:tcilt!.trte liln(l.ililciltitlc (lc tcoilil

sistctttcl0t

()et:rr'irrn

GRI(;OIlli

ll =lt':
.i'1

i'r
.i'.1

= ti'=.1,

I)cliniliu 2.-f: Si.r/t,lrrrl littiur (A, R, C)

'

.=

fi'=

ii; =.1'.r '

(.sl-A)=0

dct

i)

a.tit,tl)totic .stabil, ctacd partea reald a polilor lui y\s) e.ste

ncgutivd;
ii)la lintitadc stabilitate (stabil), dacd exi.stti cel pulitt utt ltctl u lui
X$) cu parlca reala eguld cu zcro;
iii) itt,stabil, daca existd cel pulin un pol a lui 7$) cu partca reali

(2.13.i

't',t ='11'(n)

lttt:itiva.
Dc ascnrcnca sc poatc aplica gi critcriul dc stabilitatc asinrptotici I-lurw,irz.

Daci b. = I atunci

x2

polinottrtt! tttrttt.tt'ri.rri(.X(.r.)

.1'.,;

.
1,,
'fn-l = ll""

rl

<'u

c.rte:

2.2,2.2.

:
,u

I
I

PROPRIETATT STNUCTURALE

2.2.2.2.I.

CONTROLABILITATEA

(2.41.)

.l

Inl
In

0i

----f
rl

-oo

Proprietatca de controlabilitate opereazd cu perechea (A, B).

9
I

Definilia 2.6: Un sistem se nltme$te controlabil dacd adnite un ser de contenzi

u ce permit aducerea lui fitn orice stare in slarea iniliala.

adici exact rcprezentare Compa

Fie rnatricea:
(2.46.)

2.2.2.1.

STABILITATEASISTEMELORLINIARE

conform (2'39.) orice sistem liniar (A,

B, c) are o n.ratrice

numitl tttatrice de contrctlabilitatc, unde'p = n

Teore nta'2.5: O pereclte este

m.

conrrolabila daca Si nuntai dacit.

cre rrarrsf.cr:

rattg Co =
F(.r)

=c(,rt

-A)-'B'

cG't-n)*

P(r)

sctu,

det(.rI-A)= 0(,r.)'

\/our spune

deci s-a oblirrut tocmai un m.odel

intrare
acestuia purcm aplica considerentelc

- iegirc. Pentru a putca dctcr'ina stabilirare-a

de Ia Capito lul2.2.1.2.1.2.4.

Introducem: p'linonmr caracterisric

nr irtr'nuiranturui .ri.srertturui
1(.r) = Q(.s) = det (.fl _ A).

pri,:

controlabili.

ci

echivalettl, tuatt.icea Co

(1.17.)

tt
cste

eoica.

sistcmul (A, B, C) estc controlabil daca pe-rcchca (A. B) cste

Tcrtrenw 2.6: Un

.sil;te

ttt liniar c.otttt.olubil pc

tOulQ

sttirile este cotrrplet

unttrolabil.
(2.45.)

7'aorcnto 2.7 (criteriul lui Hqutu.s).-O perechc (A, B) esta controlqbllci dac'ti
ttutttcti duca Il2J

St

lllcrucrrtc lirntlunrcntirlc dc tcorilr sistcnlcl()r

'
1lt,t.

trr.q[.r',/

- rl I n]= n.

V.r, e

Ottlvirn GRICORE

o(A)

(2.-tri.

Anlicatii:

ctr ajutortrl Teorctrtci 2.7 sc pot dctcnnina carc uroduri

sunt controlabilc ai care

t)

Sc

dd si.slcttttrl tlittantic':

2.2.2.2.2. OBSERVABILITATEA
IJtt

si's!ent liniar se nunte;re cotttprct observabir

dacd din orice
tttdrinte de icsire mdsuratd se poate determina unic
vectorur cle

slare.

Sd se deterntine:

Fie matricea:

i)

CA

Ob=

l.
f

r o'l
[o
tttl

rang Ob = n

fo

3l

-r ol, r=lr ol' c=[ 2 rl

L0 0 -u
L0

i)

A=12

0.J

nurnitd ntatrice de ob.sen,abilitate, undi n _ p.

=
;
':':
':':t,
r i,,
---Teorema 2.8.- O pereche (C, A) este obsevabitd dacd
5i numai clacd;

echivalentd a sislemului;

iii) Stabilitatea sistemului;

iv) Conlrolabilitatea Si obsemabilitatea s istemului ;

(2.4e.)

CA'

Matricile A, B Si C;

ii) Schema

ii)
(2.50.

sctu, echivalent, matricea Ob este ntonicii.

Sistcrnul (A. B.

c)

estc observabiri dac5 perechea

(c, A) este obser'abiri,

Tettrctnq 2.9 (c'riter_iul aodal);o pereche (c, A) este

olxevabilii ctacii si titttncti
(tucci
I I 2J :

f .s,l - Af
rcttsl-----l
= n,

,o--\,[.'00.l [o I 0l[.s -r ol
iii)( st-zr\ lo .' ol-lz
-l o l=l-2
|
| | s+t 0
'
L-/ l"L. .,'
- .sJ [o o -lJ lo o s+tl

|
|

V.r, e

o(,,t)

e.st.l

--t-:=:9:-

^
dt'r( I -A[p
1.s+ I )r.r - 2(.r+ / ) - (.r+ I Xs]+.s - 2) = (.s+ I ) (.s -l ) r s+2
i-X,
\--p.-=-1 =
'
s

De ascmertea cu ajutorul Tcoremei 2.9 se pot detennina care

nroduri sunt sfl.

rru obscrvabile.

ir'/

.S,rr.{=(-2,-1,+l) ,+

sistt'trrul csteirr.stabil.

Corttrolctbilitatea: avent radacini sintple deci pute,ttt aplica criteriul

tttttclttl (<'rireriul ltti Hautu.s),

,nnglr,l - A i B)=3

.s0

/lrutrni
g a__:^rr_\
r)

'

l. l:tctilcilrc Iuil(jiilucilt:tlc tlc tc0t[t stslcnlr.l(rl

()etavi.ur CRIGOIit:

nrl
| 0l= J

=+111a1!111

[c'l [r 2 rl
ott=l_il-l=l o -t -ll =
s ,l

(st( 1.()ttt,..,lul)il:

001

It

-l :

L.;:1

_,i.0 0

l_r:___0__i_g__l___03l

ronsl

_
l=
o---o-ioo-?j
L

2 + tturlul (st(, n(,(.()ntfttlubil:

l-r

rangob=3

sislcrrrul cslc olrsc.rvabil.

orl

Sa

3
;
Verificare:

+nodul

dd si.stemul

suh

fonna schenci;

est( ('ottlr0tubil'

f,]=

p=rl-.tn=3-2=l

fo ' olfo 3l f r o'l

-t o ll r ol=l_r al
lo o -rJl_o o.J lo rj

A.B=lz

co=IB,

sd

.se

determine /unclia de transfer a sistenului prin trei procedee;

a) sc scriu eruatiile dilbrenliale dupd schema:

; i ], :l =+ rang co =2*3
^u]=fl oi'o,oJ
lo

)' = -2xq
-t.l = 13

*l=-2xl -3-ra -x,

j'z = rt
-t'r =-4xr -5x, *u

v)

-t

se calculeazd

natricile sistemului A, B Si C:

o'l

c.A=lt

I
[o _r

\z
Lo 0

ol
o
l=[4
_tJ

_r

_r ol
lz
c.rrz=lr 2 tl-r 3 ol=[_2

L0 0

r_J

:l

- rl
^J

sa <'trl<'rtleuzttfitttclio tlc trutts.flt.F(.r)

= C(.rl
5

'l

- A)-,8-

C(r

I- e)-'R

det(r

l-

52
i;I

t,tt.:til

'-.'-

t,!"'1..-1,''.':*,, l,i

-51

l:lcrrrcrrtc litrtd:rntc'tttrtlc tlc tcot

(sl

(sl-A)
sr
X

(.s

+ 2)+

A)T =

i;.r

si:lcrrrclt'r

s+4 -l
5sl
0 0
003

C)ct.rviiur

(r.s{.)
(2.57.)
(:.ss
(r-sr.) (: s.r.;
\i - -2ii - -2.tr = 4.i'. + 6i'.r + 2i,- (2.i2.)
, - .- 21 - 3i' + 2-i'' =

.r+2

--

-2j - 3i'+ 2.r'

(2s )
(tf')r..{,u)

.,,,t,"1

3)"

s(.r + 2) +

-.t

r2 (r + 4)+ 5s

-I

(.r+a)r+5
relayia (2.60. ) poate

(z.sl.)

-2'ft =

fi

4.r., +6.'to

*2i',

(2.57.)

trir.l2i'-3i+

+l1y =2u

(2.61.)

transformatd in operalional (aplicdnd transformata Laplace lui (2.61.)):

su'y(s) + 6 .s3.Y1.r; + l6 s2.y(s) + 22 s.r(s) + 15.Y(s) =

*fut*rfut *22r*15

@="t

(+

, ' t l. ).'

b)

jl

m d r i m iIo

ctt
i

n te rm

d ia r

ti: -

araniatd sub fonna:

\'ov) + 6j; + l6y +22y

(s+rt ++s[s2 +2s+3) tooo

F(s)=

(2.5e.)
(2.56.)
(r.ss.)
- -2'j; -3j+2*, - -z'y -3.tr-8.r1 -10.11 *2r rr;r.12'i'(2.00.)
- 3.t - 4y - 8i -tzi - si - l0.i -r5y + 2u

3s

CltlCOl{E

e (s t d r i I e x !J:Jl_{txr)_ttt_1lI&l]4rl

',1

(z.sz.)

i
t

cl

Z'IJ(s') (+

(sa+6s3+ 16 s7+22s+ !5)'Ks)=2'U(s)

1t1,'

funclia dc uansfer F(s) = +,(t),, =

U(t)

sa +6s3 +

l6sl +22s + 15

nrin transforntdri succe.sive ale schenrei dale:

(z.s:.)

ir

tl

3.r.,

- xt

(z.s+.)

sc inlocuiesc mdt'inile Si operaliile ce intervin cu trailslortnatelc Luplace

ecltivalertte:

(2.s5.)
il

ir

5.r'2

(z.sa.)

rr

I
I

(2.5r) (r5r)
i = -2.i'r - -2.t1

t_

sr.) (2 5r ) (2 sr
=
)' -21q - -2.tt =
(r

tl

[.,
I

-2

^1

TJ

5'l
I

r+2i,+3y

(2.s7.1

=)
)

(257

4.t., + 6.ro + 2x2 ,

- f1 s]).-

j'-

3-r,+ 2.r,

se inlocttie.sc treptat elementele de schemd folosind fornulelc de

=
(z.ss,)

((,n ( cte reu

s i.st

Ia

etnel or :

lcmcnlcle ntarcatc sun! conectdri cu reaclic curc

sC

lrunsJbrntd itr:
.i-i

f . lllcrnr'rttc l'urrtlirrncnlrrlc dc

tcoril sistcnrclor'

Octaviirn GRICORE
E-.I
1

Sd .se dctenttitte:

i)
ii)

Marric'ilc A, B Si C;
Stubilitatea sistcnului;

iii)

Sa .re dasc'rie conq)ortarea

dittanici

si.stetnului.

lvlatric'ilt' A, B ,si C ,se dctermind ut ajutontl .formei Contpottiotr, a.stJtl'

'l
J

l.l
s+4

c=f2

-3 I

-l

ol

I
_!

-t
I

ii

se inlocuiesc elementele cu reaclie in:

S tg!,

QG) =

oblindndu-se prin inlocuirea

conexiunilor in serie:
finald
\ . r _::.i
j.,..rti.li
,",',
\t' r'!.^
!i,
:- ;,\

schema

ls_!

e!!14

ly!

+2)

(s2

+4)

Ulglgq

19 _9Q1 er m

in

d..

cu

aj

u Io

ru

r dd d

ci

njl ot p p I i i

om-u I u i

Q(s):

ftu)

(s2

sr,z=

Jr:'r=

!iJ);

t2i'

Cum rddacinile au partea reald egald cu 0 rezultd cd sistemul este stabil

:,

| \

{.

:.

.il

'

iii)Trebuie sa aJldm rdspunsul sistemului la impulsul Dirac, prin aplicarea

teoremelor valorii ittiliale, finale Si derivarii originalului.

u(t)=flt) +
lunclia

fj,

tt

=l

de transfer este:

---l-x

r,g,

r,(r)=,11,1,

s'+2.r+3

.l
(.r2

++s*5l.tt +2s+3)

.ra

+6sl

+16.12 +22s+15

rirn.r

fgr',
-1

Se dd sistenrul

P151 s1s,)

,/ \
= F(s)=

(- r)x"._J.-----:-" (- z;1e,,

Ls'+4s+5

F(.;) =

Y(s)

tJ(s)-I:

(s-lXs-2)

Gt;i.* A;

fffi=o,

fffi=.,
(,)=lT:,'ffifr=,;

o=iTl,

cufunclia dc transfer:
Cu acesle determindri rezultd comportarea dinanticci cctlitctlivd a
fgura dc nnt sus.

si.slemului pt'czenlald in

5(r

l.
J

St

Iilcnrcrrtc iirrrrllrrrctttulr tic lctrriu sistcrricltlt

ul i ul :; t u hi I it itlii

)J,,,t + 4t,f,r/ + I,l,r +

si.s

tt'tilu I u i :

t. _ tt = 0

O(trr\ irit CRI(;ORE

.1.

SISTEIVIUL BLECTROBNERGETIC DB BORD

Pcnlru a putca aplica tcoria sislcmclor lrcbuie sd transJbnndrn ecttulia

dilercnliala in sislem de ecualii diferenliale introducand patru nrdrimi de
stare intennediare (egale cu ordinul ecualici dderenliale), astJ'el:

I-

nol.

-l' = -tl
I

not.

i,-;
:/-^l

not

x3i

-v=rl
it=x2

i'

-tz = x3

i3 = 4x3 -xt-4x1*u

Avdnd

se delermind ntatricile A, B Si C:

calculeaza pol inomul caracterislic:

X!)=det[.rt-A]=

'

I
I

t_

r -l 0
O .r -t
.1 I .r+4

=s2(s+a)+4+ r.=(r++{rl + t)=g=

I
I

,$t
I
I

L.

ilil

=-4:

.S:,t=ti.

Cuttt e.ri.std cel pttlitt o rdddcina cu pdrlc realci egald cu zcro re:ttl!d cti
sistetnttl dqt este stabil (la lintita de .stobilitole).

:
llll

in vedere aceste

considerafii, s-a crescut tensiunea relelei de bord la

28V pentru sistem electroenergetic de curent conrinuu, respectiv la 200/l

c=[ o o]
.se

Daca la inccputurile avialiei, in epoca romanticd a acesteia, nici nu se punea

problcma unui sistem electric la bordul avionului, odati cu evolu[ia aeronauticii
sistemul electroenergetic a devenit indispensabil, acesta evoludnd in ultimele decenii,
rrjungind sI fie comparabil cu o uzind electricd de capacitate medie din punctul de
.t.r.-Il-.
vedere al puterii furnizate (300 KW - I MW).

Primul sistem electric utilizat la bordul avionului (1930) a fosr cel de curenr
continuu cu relea bifilara cu o tensiunede24 V. Cerinfele tot maimaride energie la
bord, datorate cregterii complexitdlii misiunilor aviafiei, a performanfelor de .zbor,
precum 5i a numlrului consumatorilor de bord, a dus la o evolulie diversificatd 9i
rapidd a sistemelor electroenergetice. Astfel, puterea tuturor consumatorilor de
cnergie electricd de la bordul unei aeronave moderne este de 100 - 400 KW, iar
pentru aeronave grele cu misiuni speciale poate atinge I MW. Lungimea
conductoarelor refelei electrice de bord poate atinge 300 km, iar masa intregului
cchipament electric de la bord poate sd ajungi la 5 t.

- ^2,

y=il=*2 =

l5 V pentru

cel de curent alternativ. Mai mult, prin cregterba sigiranlei in'funclionare' gi a

sccuritalii echipajului gi a pasagerilor, la aeronavele modeme a fost gencralizat
sistemu

I'electroenergetic de curent altemativ.

3.I.

DEFINIRBA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC DE BORD

Instalalia electricd de bord reprezintd ansamblul surselor gi copvertizoarelor

electrici, sistemul de transrnitere 9i distribulie a energiei, gi consumatorii

dc cnergie

electrici.

Si.rterirrrl elcc'lroenergetic de bord sru .sis!cttutl de elinrcntare <tt energic

clectric'it cstc alcituit din accle componentc alc irrstalaliei clc'ctricc ale urr.-i aeronavc
c'arc asigurd produccrea (sursele electrice), conversia (convertoarele), transmiterea gi
distribulia energiei elcctrice (refelele clcctrice).
Relaauo eleclricd cuprindc ansamblul surselor dc curent gi a consumatorilor
corlccta!i la un punct de distribulie principal (conducte electricc, aparatura dc.
comLrta(ie. control qi proteclie, dispozitive de montare pe avion). .
.
t

fa

rt
59

--].

SistcnruI elcctrocrrtrgtlic dc hortl

Ocllvirrrr CRIGORE

('rtrts,,,,rr,,rr,'ii tlc cnergie elccrricd sunt cchiplnrcnrclc

qi a-rrcgatclc dc la b.rd.
silt'l oricc ilnsanlbltl ftrnc[ional carc ncccsitd pcutrrifrrnc[ronarc,,,i
dc clcr-tir,

cleictrici'i:

.
.
o
.
e
.
.
.
o
o
.

I
!

acliort'rriclcctrice;
instalalii dc incalzirc gi clirnatizarc;
sistcmul dc iluminat gi scmnalizarc;
sis(emul de pornire motor:

instalafiile menajerc alc avioanelor dc transport;

aparatura clectrich dc control gi nrisuta;
aparurclc dc pilotaj gi navigalic;
echipamentulradiotehnic;
sistemul dc conducere automatd a aeronavei;

caz dc urgcnld)

instala[iifoto-video;
arnlarnent gi altc instalafii spccialc.

Daci sursele principale sunt de curent continuu, atunci sistemul

.:

Clo'sd P. Acclc acronavc Ia carc o picrdcrc tcnrporarl a alirncrrtitrii cu cncrqic

cle'ctrici poate'ducc la dczastre (aeronavclc la carc controlul priurar al zborului
cstc bazat in totalitatc pc curcnt clcctric). Pcntru accasti clasi. sc rccomanda
concctarca consutttatorilor in doud sau mai multc sisternc clcctrocncrgcticc. astl'cl
incdt ccdarca unuia dintrc clc sd nu afcctczc capacitatca de zbor a acronavci. Dcascn'lcnca, acestc sisterxe trebuie sd fie indepcndcntc, atAt din punct dc r.cdcrc
electric cit gi nrccanic, astfcl incdt un evcniment la unul dintre ele sd nu ducd la
picrdcrc totali a cncrgici clcctricc (gi in accst din urmi caz sc poatc prcvcdca un
il-qrc!,at, lbrlttat,ditltr-un gcncrator cuplat la o turbini acrodinarnica, cu o purcrc
strficicttti pcntru a asigr,rra controlul acronavci in timpul cobordrii qi atcrizarii in

"onr.,,.,.r

electroenergetic este un sisrem electroenergetic de curent cotuinuu. Alirnentared

consunratorilor dc curent alternativ se face prin intermecliul convc:rtoarelor.

'

.tisrerrrul electroenerletic de curent alternaliv este acela

afecta siguranla zborului.

la care sursele

principale sunl de curent alternativ. Astfel, nrajoritatea consumatorilor

sunt de curent
alternativ, iar, co-nsumalorii dq,.9r1qqlt_ gontinuu sunt alimcntati prin
intermcdi
blOcurilOrde traiiifOrmare redrejire.r,J)),.,:rrit ail tr_,:ti.,,,ir.;"rirl.-rii rI...rl,r, r 1:t,t.

.,1

Si'stentele eleclroenergetice mixte sunt. acelea care'au generatoare

de tipuri
dit-critc (dc curent continuu gi dc curent altemativ, sau dc"curent
altcmativ cri
frccvenla variabild gi de curent altemativ cu frecvenli fixd),
dar a. pr,.rilp.pl^,c

Clasd B. Aeronave care pot fi controlate aerodinamic in cazul pierderii totale sau
pa(ialc a sistcmului clcctrocncrgctic, dar carc nu-gi mai pot conrinua in dcplini
siguranfi misiunca.
Clasd R. in aceastd clasa intri acele aeronave la care o pierderc temporara a
alimentlrii cu energie electricd nu afecteazd in mod direct misiunea. dar Doate

'

La aeronavele din clasele Q si R, se recomandd construirea sistemului

clcctrocncrgctic prin divizarca sa in sistem principal gi sistem(e) secundar(c). pc
sistemul principal sunt prevdzu{i consumatorii vitali pentru funclionarca
aeronavei, iar pc ccl(i) sccundar(i) rcstul consumatorilor gi in special sistemclc dc
9i triplare, calg- 3:igule rcomandq 9i ' controlul zborului. in acesr caz la
,dubl31e
'apari!ia unor iJcfeiti intr-unul
din disteme, zborul poate fi continuat acceprinduse ipoteza de ne-coincidenld in timp gi spatiu a defectelor pe acela'i sistem
Clasd S. Acelc acronave care in cazul pierderii pa(iale a energiei electrice sunr
capabile sd-pi continuc misiunca in deplina siguranla.

Fiecare dinrre surse debitcazd pe o rclea proprie.

Funclie dc condiliile de utilizare, sistcmelc clcctrocncrgcticc

dc bord

principale,
zbor:.

por fi:

Fala dc modul dc transformare a energiei de intrarc in energic de iegire, surscle.

' prinrure, atunci cand

Eare asigurd alimentarca consumatorilor de bord in conditii

normalc

euxiliare de avarie, care asigurd funclia celui anterior, dai- gi la sol,

de aerodiltn, carc permit alimentarca avionului pe timpul stafionirii

encr-eic ncclcctricd (mccanica, tcnlica.

pc

nrotor:

t
a

acronave. sistcmul primar de alimcntare estc gcncratorul de bord aclionat dc

t prinare'-

transformd

chimici, hidraulicd etc.) in encrgie elcctricd. in ccle mai multe cazuri.

'
la sol.

Funclic dc fiabilitate, sistcmelc clccrrocncrgcticc dc bord por fidc

lr5l:

cttt.riliare, atunci cdnd gencratorul estc actionat dc o instalalic de for-ri

auxi I iard;

sacundarr'. conlpuse

din dispozitive

electronice sau electronrecanice cirrc

gonvertesc r'llergia clcctrica a sistemului prituar tot in(r-o energic clectrica. dar lu
alti paramctri e.lcctrici;
lar!iQre, care au rolul dc a converti din nou cncrgia furnizatd de sistcmul sccunrlar
in cncrgic to( elcctricd, dar cu alli paramctri elcctrici. Spre excmplu, dacd sisternul
prinrar cstc dc c.a. cu frccventd variabild, iar sistcnrul secundar de alimcntare estc
dc c.c. oblinut prin blocuri dc transfbrmare redresare, atunci alinrcntarea in c.a. cu

liccvcnld coltstanti sc rcalizcaz-ir cu invcrtoarc clcctronicc. carc colrstituic

tc(iarir

de'

c-rr

ergi c.

sur.su

3. Sisternul elec(rocncrcr'tic dc t:tird

Octavian GRICORE

Dttpit nunrirrul de canale sistcmclc clcctrocncrgcticc pot fi tnorrocetnal,

clrilctcristice avioanelor nlonon'totor carc au un singur gcncrator dc bord, 5i
multicctnal spccificc avioanelor cu mai multc motoarc, numdrul canalelor fiind dc
obicci cgal cu nufnirul detnotoarc (generatoare).
3.2.

cERTNTET,E TEr-tNtCO-ECONOMTCE
BLEC'TROENERG BTICB DE BOR.D

IMPUSB SISTEMIII,OR

La

proiectarea gi construcfia sistemelor electroenergetice trebuie avute in

vedere condiliile specifice in care lucreazl, acestea, precum gi o serie de cerinle
specifice ca:

Pcntru frccven[a gi tensiunca de alimentare a consunlarorilor sunt standardizate

notntc
dc aviafic valori nontinale. Abatcrilc maximc in plus sau in minus fa15 dc
lrrin
valorile nontinale, considerate ca acceptabile pentru consumatori, sunt, de asemenea,
prccizate in norme de proiectare gi exploatare a instalatiilor electrice de avia[ie [4]
gezi Tabelul 3.I , Tabelul 3.2 Si Tabelul 3.3)
Tabelul 3.l
Crractcrlsticlle retelel In curent contlnuu

Tensiunea

la barele

c
c
.
.
o
.
o

speciale pentru realizarea componentelor instalafiilor electrice, precum gi dublarea

:
sau chiar triplarea sistemelor vitale pentru securitatea
minimizarea greutdlii Si gabaritului frrd diminuarea siguranfei in funcfionare gi a

de

Limite admise

Regim stabilizat anormal

Cdderea de tensiune in zona

de declangare la tensiunea
minimtr si maximtr
Limitc admise

Regim de avarie

ASIGURAREA PARAII{ETRILOR CALITATIVI

ELECTRICE FURNIZATE

AI

ENERGIEI

Parametrii calitativi care definesc calitatea energiei electrice

consunratorilor sunt:
a

[,

il
ll

62

frc-cvenla (intr-un sistem de curent alternativ);

tcnsiunea de alinrcntarc a consumatorilor.

26...29

20...29

24...29

3...+3

2t...32

Limite admisc

8...29

Tabelul 3.2
Ceracteristlcile retelel ln curent alternrtiv

Re{ea

v
Tensiunea
distribufie

la barele

a sursel de

de

curent

Regim stabllizat normal

Rcgim stabilizat anormal

Nominald
Limite admise
Cddcrea de tensiune
Limite admise
Ciderea de tensiune in zona

il5

I t5
I

t2... r l8

-4

08:.. l 22

108...il8

de declansore

Limite admise
Reginr dc avarie

$;fea ae

'" av.aiie
--'v

prlnclpalll

10...+14

98...132

-40

Cdderea de tensiune

101...t22

Limite admise

Tabelul 3.3
Relea principalii

Cqracteristicllc refelel in curent alternatlv

tlz
Frccven{a
Itcglrrr

3.3.

28

20

echipamente perfecfionate cu resursd mare de functionare;

generatoare.

28

C6derea de tensiune

Limite admise

simplitatea in exploatare Si securitatea echipajului Si a pasagerilor;

rehnologii de reparalie simple Si prel de cosl redus prio realizarea unor sisteme gi

nivel redus de perturbalii pentru a nu perturba celelalte echipamente aflate la

bord, sau posibilitatea estimarii 9i minimizdrii acestor perturbafii;
duratd minimd pentru prefidtire Si intrare in regim norntal defunclionare, cerinfd
foarte importante pentru aeronavele cu destinafie militard gi speciald, care trebuie
si-gi'atingi pararnetri nominali de funcf ionare in cel nrai scurt timp;
vtrltrerabilitate rcdusd realizatd, printr-o proiectarc adccvatd a sistcnrului
electroenergetic, astfel incdt in orice situalie sd existe la bord in stare de funcliune
cel pufin sisternul electroenergetic de avane;
interschimbabilitatea agregatelor Si unifcareafabricaliei contponentelor', ccrinli
ce impune existenfa unui standard intemalional dc realizare a componentclor
instala{ici electrice, astfel incdt sd poati fi inlocuite oricdnd gi oriundc cu altclc
existcnte in stoc. Deasemenea, confonn acestei cerinlc, de obicei, generatorul
glupului APU al acronavelor multimotor are acciagi putcre nominala cu cclclalt

ararie

Nominali

a sursei de curent
Regim stabilizat normal

distributie

zborului;

simplitllii in exploatare;

Refier de

siguranla in funclionare realizatd, prin utilizarea unor tehnologii gi materiale

Rc(en

principali

slllllllznt

rtnornrul

llcgim dc avarie
OBSERVATII:

l.

!, i. ,

Ma|oritatia ieiilelor

ii

Nominald

400

Limitc admise
Linriic ndnrisc
Limitc ndmisc

t20

i , ' .,.i
li,itite' de frccve'tt1c itobil",

130
140

,ti

roleranle mulr niai strtinst,,

speci.ficale in stundurdul de produs.

Cind trehuie utilizatd releouo dc avaric la ft'ecvcnla suh 360 llz, lensiunea trehuie
dati dc rcltlia l/3, itt ctre J estc
reglota ht aSa fal incdt sd nu depdscascd
",aloarca
herli:
exenplu
Ia
in
de
300
Hz,
lensiunea
nu
uelnie sd dcpcistosc'd l(10 l'.
I,'ecwnla
Volciarea nivclului lrecvenlei fald de valorile de nai sus nu lrelutie sd depdscascd ! 5
It:, iar vilcza de varialie nu lrebuie sd depuScascd I 5 Hz/miu. .,
63

.1.

SrstclrruI clcctr<lcncrgclic dc borrl

Octavirn GRIGORE

adrnisibirc estc o probrcma dc cxproararc

Y:ll*::l j::.::;:f:::,1".rl1,.,"
crc-ctric.c nu por contribui*
.;i#J:11
l"j"r9r"
imcnta,, i; li;;,;*' "i*ri'r.
ffi il: :#
crr "n1,,"1,o,,n,,.,,
llutnal
,Y::y:"::ny i dcproicctarc.ei
cxptoarn,. n ,u,,.loi "

srrsclrr clt'crrl::r

ir

:l::,:.:l]i:::i.:,1,'."1]Tll.dc
pro.lcrni cscn[ialtr in proicctaica gi cxproatarca

ctcctricc, cu fiiind o

rcfcreror crcctricc.

asigtrrarca continuitdlii in alimcntarca cu cncrgic clcctricd a

in func{ic dc natura efcctelor produsc dc intrcruperi;

o siguranla in lunclionarc;
. asigurarea parametrilor calitativi

ai

consumatorilor.

energiei elecrrice

I
I

fumizatc

consurnatorilor:

3.4.

RETELE ELECTRTCE

Pentru transportul 9i distribuirea

I
I

Dc ascmcnca, cste de subliniat faptul cI unele dintre aceste condilii se referi

nurttai la rclclclc clcctricc (in ntasura in carc accstea constituie e lemcntc mai mult sau

electroenergetice), iar altele se referd strict la refelelc electrice, ca parte componentd a

acestor sisteme. Aceastd ultimd categorie de condilii trebuie deci sd fie satisfEcutd de

r"j

nrai pulin indcpcudcntc dc rcstul clcmcntclor componcntc alc sistcmclor i

r

sistc'mul electroenergetic de bord in totalitatea lui gi de re[elele electrice, in mdsura

care ele contribuie la funcfionarea sistemului.

p
p

3.4.2.

i
j

in I

CLASTFTCAREA R-ETELELOR ELECTRTCE DE BORD

FUNCTIE DE TIPUL CURENTULUI CE LE STRABATE

3.4.2,I. ORGANIZAITEA RtrTELELOR ELECTRICE DE CURENT

; nu se
,-,ilf]49u-td in sectiuni ale regelei care n
^- i-se;indtaleazd in pirfile iali:lei supuCi
l,l-t-q,-!H
aparatura
dc
protecfie.
la scurtcircuite gi suprasarcini a surselor gi
'
consumatorilor
de energie electrica (siguranle fuzibire,
automate cu bimct"t, ,ir,",'" dc protccgic);
I aparatajul de comutarc folosit pentru comanda consumatorilor
(intrerupitoarc,

.
'
'
'

Comuta(oare, butoane, contactoare, automate);

dispozitivele dc proteclic la zgomote radio
(filtrc, ecranc);

aparatura

de proteclie a

aeronavei impotriva efecteror electricitafii

-)
staticc

(mctalizare, descdrcitoare electrice

sau

rrt-

Actualmcnte relclele electrice de curent continuu sunt folosite la bord

doar pc
aeronavele dc capacitate mica gi medie. in acest caz, sistemul electroenergetic
este

Ibnnat din gcneratoare dc c.c., relea erectricd gi consumatori

de c.c. pentru

aliutcntarea consumatorilor dc c.a. se prcvid invcrtoare rotative

sau statice, iar ca
sursi dc avaric sc utilizcazi batcriile dc acumulatoare. Amplasarca
unui astfel de
siste'rn pe avion estc prczentatd in Fig. 3.1, iar schema
bloc a lui in Frq. 3.2.

eclitoare);

3.4.1.

tabtfurilo, a.' distribulie

CONDITTILE CB SE IMPUN RETELELOR

ELECTRICE

Data fiind importanla dcoscbita pe care

o are pcntru o aeronavd alimcntarca
ttornrald gi, de ce nu, economici cu
encrgie ercctiice a tuturor catcgoriiror
dc
consumatori, relelcle etectricc trcbuic sd
satiifaci o scric

carc ccle nrai inrportante sunt:

@

,r.

_-l

dispozitivele de montaj gi fixare a instalafici

electricc (tablouri de distriburic.,
panouri, pupitrc, prize, gtechere,
creme, brocuri.u.on,u.,J-a"'t-r"..r.);
.
aparatura dc contror a 'funcfionirii
surscror'9i a
(arnpermetre, voltmctre, frecvcnfmetre,
wattmctre).

CONTINUU

a..onAilii

tchnicc, dinrrc

ltig. 3.1

Sistcmul elccrrocncrgetic pcntru

capacitatea micd:

Ili

,,,
un avion

dc

clL'clroc

bord

Octrvian CRICORE

Sistr'mclc dc alintcntarc'in curcnt continuu la tcnsiunca dc 28 V sc ntcntin incil

pc o scric dc acronavc datoritd avantajclor:
. sinlplitatea aparaturii de asigurare a nrersului in paralel a generatoarelor de c.c.;

. calitililc supcrioare ale

o

altitudinea dc utilizarc supcrioard, datoritd absr'nlci pcrilor colcctoarc 5i

contactelor mobile:
seneratoarele de curent alternativ de bord pot fi realizate la puteri unitare mai
lnari, pcrrnilind reducerea numSrului de generatoare 9i a aparaturii de rcglare -

acfiondrilor

electrice cu motoare de c.c.;

absenta sistemului de antrenare'cu tura{ie

constante:

autonomia sistemului datoritd existeniei

sursei de avarie (acumulatoarele de bord).

Dintre dezavantajele acestor

[-

.
sisteme,

a
a

rcduccrea semnificativd a zgomotelor radio datorita absenlei fenomenului de

comutatie;
reducerea dimensiunilor $i $eutetilor

ma$inilor electrice de

de

rotatie, tensiunii gi altitudinii de utilizare; Fig. 3.2 Schema bloc a unui sistem
electroenergetic de curent continuu:
siguranfl in funcfionare scdzutd;
l- gcneratoee de c.c.: 2- blocuri de reglue,
greutatea gi gabariful mare al aparaturii de comanda gi proteclie; 3- bara principall; 4- brra
cornandd gi control;
necesitatea convertirii in c.a. a unei puteri
destul de mare (pdnd la 20Yo din putere
instalatd in c.c.).

dc avuie;5- receptori principali dc c.c.;6inverlode principale; 7- invertoarc dc avrie: 8receptori de c,c. de avarie; 9- reccptori principali
dc c.a.; l0- reccptori dc c.a. de avilici I l- sursa
de avrie (barcrii dc acumulatoare);

conversia simpld, u$oare

in

$i

cu

0,9) a energiei

formd continud

cu

ajutorul redresoarelor;

mic$orarea

valorilor curentilor

scurtcircuit pentru

curent

alternativ:

alternative

limitarea puterij surselor, vitezelor

comande aferente;

randanient mare (0,8

reanrintim:

de
aceeagi - putere

instalatd;
prin cre$terea tensiunii de alimentare
a relelei (2001115 V), s-a mic$orat
semnificativ gi greutatea re{elei

electrice (cu circa 607o);

a greutatea totald a sistemului

electroenergetic de curent alternativ Fig. 3,3 Schema bloc a unui sistem
de curent alternativ:
la tensiunea de 200/l l5 V se clectroenergetic
l- dispozitive dc aclionare cu rumlic conslanttr ATC:

nricgoreazi cu circa 30Vr,iar calitatea 2- gcncrltocrc dc c.u.t 3- instalutic de fo(l auxiliarl

cncrgici electrice produsc Ai siguran[a APUI 4- fdncrctor dc lvrric: 5- blocuri dc rcgl;rrr'.

3.4.2.2. ORGANIZAREA RETBL|'I_OR ELECTRTCE DE CURTTNT

AI,TBRNATIV

in funcfionare cresc in

mod

substanlial.

comand!

1i proteclic;6- barc dc llimcnturc; ?-

rcceptori de c.a.: 8- rcccptori dc ca. dc rvaric: 9blocuri dc trcnsformarc-rcdrcsarc; l0- bare de'

alimcnlrrL'

Datorita avantajelor net superioare ale utilizdrii c.a. la bordul aeronavelor gi a

rcalizarii unor invertoare statice de putere fiabile (pentru cazul avariei sistemului
electroenergetic principal), s-a extins utilizarea sistemului electroenergetic de c.a. la
bordul acronavelor. Dc accca, producdtorii dc.echipamentc ai instalalii clc bord au

generalizat folosirca c.a.

in

alimentarca consumatorilor

de bord, astfel

i
1"

Schcma bloc a unui sistem de alimentarc in c.a. la tcnsiunea dc 200/ll5 V gi

frecventd stabilizata dc 400 Hz este prezentatd, in Fig.3.3. pentru a fi consccvcnri,

rcarnintirn avantajclc utilizarii sistcmelor electroenergeticc dc c.a.:

|,;

66

Di ntre dez-avantaje reamintim:

dc

c.c

l-rcr'cptorrc dc

rcccptorrc de araric cc c.c.:

lJ-

c.: ll-

sursl de avarie de

c.c.(bJtcrii dc ocumulatoarc):

fblosirea unui dispozitiv suplimentar

acf ionare cu turaf ic . constanttr (ATC), care crcgtc grcutatca totala a
sistcmului $i, de ascmeneil, scadc considc'rabil fiabilitatca sistcrnului,

dc

incdt

actttallncnte pc aeronavcle modcrnc aproximativ 85% dintrc acc$tia sunt alirncntali irr
c-a' Irt accst caz produccrea, transmiterea gi distribulia'energici elcctricc sc fac su5
lbrtlta curentului alternativ, iar nurlai o micd parle (aproximativ l5%) sc convcrtc$tc
in c.c. cu ajutorul blocurilor de transformare - redresare, pentru alimentarea unor
corrsuntatori de c.c.

.
.

afectlindrr-i totodatd siguranfa in funclionare;

consunlul de putere rcactivi carc inriutdfegte factoml de putere al sistemului
energetic de bold;

caracteristicile de reglaj inferioare, capacitate de suprasarcind mai mrca $l o

valoare mai micd a cuplului de pomire pentru aclionarile electricc de c.a.

6'7

-3.

Sislcnrul clcct

tic dc boltl

roc.r

Octuviln CRICOIiE

'l

CL.{SIIiICAITEA IrEJ'ELELOR ELECI'IIICI'

DI t}OIrD
I.'UNCJ'IE DE TENSIUNEA NOMINALA
DE FUNC'I'TONNNA.

3.J.3.

93r:T:::"

dupi

].,
)-

tcnsiunc esre un crireriu foarre inrporranr

cteoarece
(incircarea re sclci clectrice),-coili;;;;J;;;1;,i,

li::'J,:::.:H:]:'^11?:"rca
al
echiparrrcntelor etc. in prezcnt i"-"..""""ii.d
sunt standardirzatc doar doua tcnsiuni
dc alimcntarc:28 V pcntru relelelc
dc joasE tensirune gi I l5 V pcntru
rcfclclc dc inalr
tensiune.

-l

)f5

3.:tJ:::::,li:,,i:,,:,,:1t-1_1

u:.i

rc[ele.se.infetcgc valoarea efcctivi a tcnsiuni

l"nty tiniite ta care sunt,r*iorliJiil;;ilffi;il, tcnslunca

l"iT-fil:
ff; nominali
a refelei coincide cu tcnsiune-a

J89

nornin"f a u-*nsumatorilor.

ln viitor, pentru aeronavele cu sisteme electroenergetice

cu putere instalati mai
mare de 1000 KW se va generaliza tensiunea
da 380/z:20 V,;;; ca va duce la
$i
existenga relelelor de foarte inaltd tensiune.

3.4.4. . CLASIFTCAREA RETELELOR ELECTRTCE

DE BORD
FUNgIIE DE DESTINATIA LOR

fr.u

a"
distribulie

Relea magisrrald

ro

3.4.5.
in*

')

_ r,uro"

a.Fii.;*i,i:illtl'[Tf

acumulator clectric:

'1t

:.":n:f[1,"n".u,o,, o _

CLASIFICAREA RETELELOR ELECTRICE DE BORD iN

FUNCTTB DE STRUCTURA TOPOLOGTCA

l
t

. tt':';'

gill"l"l",l" etecrrice de bord se pot imprrliin relck d)

::Ii:r,:_l:-1"::::tl"
alintentare
sau nngisrrale gi relele )e dtstiiiulie.
Releaua nngistrard corespunde po4iunii
refelei electrice care urieu.a';
transmisia energiei eredrice de Ia iursere j"
.n"rgi" p6nd ra tautou.]t iljJ,d;::#
din refcaua magistrald *r. i.uoa surc"li eregrlise;; ;;;i"illl;#

f*'j:f

Po4iunea

D gi

de

sau deschisi (Fie 3.5.), se caracterizeazd prin

::j^::::::!::11,:lo:*:.::nrd
simplitatea
structurii ei, fiind utilizara cu precddere Ia a-eronavele u$oare
de capacitate

',rii'riirl'rill
nta rcleauo

crgic rcprezi

;"._

!{:;!:1:
subrefea

rrslrsrca rurr.rfnrur crrculteror. Asttel, la bordul aeronavelor pot cxiista doud

tipuri
rctclc: relele radiale (dcschisc) qi reyele buclate (inchise).

roil"j;:;i'ffiffj:

;;#;r,
"#

il;

jil

de bord.

Astfcl, rcfclcle magistrale pot avca o structura

desclrisi (radialn)
inclrisi (inclari).

sau o structura
Fi-c. 3.5 Rclelc

mrca. Accastu pr"u.a

68

"t

cle

nficteri.Deci, uny'der esre

p',, Ld,E sc rransmite encrgra etectricd a. r"
nrjntr-y1 aparar cornun de prorcctie. Rclerere
::,.,,ili,t,,1:0,,:,T::,:,:?::fiT"l:ri
bordu I u",on u i"i o, dl
ililT ii i filJij,?li
fl :.a;;:T: il., ill k;,:.'"
ragistralc pot prezenta arhitecturi":,(topologii)
aif.rl,.j
firrrcric
rte
n,rra.o.
ru n c [i c dc p ut e rea s",,--f]:l:
u rs er or d" . i;;; ; ;
;'; ffi:.;;;.Hffi :';''J" : i:
;i ; "."
siguranla in funcgionare
9i randarncniur irrtrcgurui sisrcrn
:l$t:
l_tl"ild.
elcctroencrgctic
o

-t

clcctricc radiale

a.";ffi;::i",1j,Ir.'3ffi.:;;.,,to,,r

sau bateria dc

J. Sistcmul clcctrocncrcctic

de.

bord

Octuvian CRIGOI{E

acurlrulatoarc dc cxernplu, fiind constituita din una sau nlai multc ranrificatii, ci
unncazd, in gcncral, trasecle pe care se afld consumatorii (tablourilc dc distribu[ic).

l
i

rl

Rczultatc mai bune se oblin dacd sc realizcazd schcmc radialc cu rczcryarc sa

alinrentarca pc nrai multe canale in paralel cu ajutorul unor dispozitive dc distribulie.
In cazul rcfclclor cu rezervare, la deteriorarea unci surse de energie sas a lne
linii de alimentare, consumatorii sau tablourile de distribufie dc importanld vi
pentru securitatea zborului se conecteazi automat la canalele de rezervd.
conceperea unor sisteme cu rezervare se face functic de numIrul de surse
cnergie existcnte la bord. Dacd la bordul acronavei existd o singura sursd dc cncrg
elcctricd, se previd Iinii de alimentare de rezervd pentru tablourile de distributie r
tmportanla vitald (Fig. 3.6), astfel incdt la avaria liniei principale de alimenrare

conecteazl automat linia de

in cazul a doui surse dc cnergie, re{eaua poate fi constituiti dintr-o linie simpla
alimentatd de la ambele capete (Fig. 3.8). Acest tip de refea este mai rar intdlnitb in
avialie, datorite flexibilitnlii mici fafd de regimul de avarie (o avarie in punctul x
transformi releaua intruna radiald, la care consumatorii cei mai indepdrtagi sunt
alimentali cu o tcnSiune scdzutd). in cazul in care tensiunile de la cele doud capetc
sunt egale in modul gi argument, refeaua alimentatd de Ia dour capete poate fi
reprezentatd ca o refea inelard (Fig. 3.9). Aceste tipuri de relele elimind dezavantajul

rezervd.,

pentru a exista o continuitate in

alimentarea consumatorilor.

in cazul in

care la bord existd

mai multe surse principale

Fig. 3.8 Rqca radiali alimentatA pe la ambele capete

care

alimenteazd

precedent, astfel incAt ele au performanfe bune sub raportul siguranfei in funclionare,
viabilitalii 9i a greutilii, de aceea sunt des intdlnite la aeronavele de capacitate medie.

Fig. 3.6 Refiea electrici cu mai multe

sisteme de rezervare in caz de avarie
conductoare
in paralel
(Fig. 3.7). Dacd se intrerupe una din
linii, automatul de cuplare a rezervei - ACR comutd imediat linia avariatd la linia de
rezewd, astfel incAt alimentarea consumatorilor cu energie electricd sd fie continud. r
'l

Relelele buclate, cu cele mai bune performanfe privind viabilitatea gi.siguran{a

in functioqare sunt cele reprezentate in Fig."j.l0. ACeste sunt destul ae fl'exlUile ia
diferite regimuri de avarie gi de aceea sunt foarte des utilizate pe aeronavele de

pe canale independente
grupuri distincte de consumatori,
aceste canale pot constitui reciproc

{'

Relelele buclate

capacitate mare.

sau

inchise sunt alimentate de la mai

multe capete, in general, de la
doud sau trei surse de energie.

Liniile de legiturd, in
re[elelor buclate,

cazul
n-au

discontinuitali intre sursc, astfcl

incat accstca dcbiteazi sau

funclioneazd in paralel.

Existcnla nrai multor surse dc

cncreie lcgatc in paralel mdregtc

_eradul de
ii

I
[,

siguranth

in

alimcntarca cu cnergie elcctricd, .

dcoarccc cind o ramuri sau o
sursd cstc avariati gi scoasl din Fig.3.1 Schcnlr unui sistcnr clcctrocnertctic cu rczcrvilrc
C - gcncriltori A -ilcurnulutor clcctric: ACR -tulonlitt tlc cupllrc r
func(iunc, consumatorii pot fi
alinrcntati pc alte cdi de la sursa sau surscle rirnase neavariate.

Bord dreapta
\

I:ig. 3.9 Rc;ca inclaril alinrcnrrttr du l:r o

stnqurd sursi

Fig. 3.l0 Rclcr rrtrgistrall cornplcxtr

3. Sistcrnul clcctrocncrgt'tic tle' lrord

Octlviln GltlCOl{li

3.{.6.CLASTFTCAREA REJ'ELttLOn ELEC'IIUCE DE lloRD iN

rruNcTlE DE NUMARUL DrI CONDUCTOARII UTILIZATE
PENTRU T{{ANSPORTUL $t DISTRTBUTTA ENIiITGIEI
BLECTRICE

Estc dc rcfinut

ci

rcfcaua

r'l

bifilari in cclc doud variantc prczcntatc arc o

prica

flcxibilitatc datoriti cadcrii mari dc tcnsiune pc cclc doud conductoare carc por avca
lrrnginri destul dc mari, gi dcci gi o greutate nrare. De asemenea, in cazul
consumatorilor carc au lcgdturd la masa avionului cstc nccesar un aparat de proteclic
atit pc conductorul dircct, cdt gi pc ccl dc intoarccrc gi, dcci posibilitatea aclangdrii

,I

i
I

false a electromecanismclor.

surse la consumatori (tablouri de distribulie), este alcdtuita din conductoare de

Printre avantajclc accstui tip dc refea amintim o mare siguranld in exploatare

pentru echipaj gi pasagcri, necxistdnd pericolul electrocutirii, gi de asemenea nu

pentru alimentarea consumatorilor trifaza{i de c.a.

Datoritd particulitritd[ilor cnumcratc mai sus, re[elclc bifilarc se utilizcazd Ia

bordul avioanclor care au parte metalicd redusd, unde nu se pot folosi re;elele

Releaua elcctricd de bord, care

asigurl transmiterea energiei clcctrice

de

sau aluminiu. Dupi numirul de conductoare rcfelele pot fi: monofilarc, bifilarc]
trifilare 9i tctrafilarc. De regulfr, rcfclclc monofilarc ai bifilarc se utilizcazr
alimentarea consumatorilor de c.c. sau dc c.a. monofazat, iar cclc trifitare gi tctrafil

monofilare.

3.4.6.1. TRANSMISTA CURENTULUI CONTINUU pRrN RETELE

BIFILARE

h transmiterea
conductoarg
pozitivd de
negativi. Tr

energiei electrice prin linii bifilare, existd ,deci doud

numir direct carc face legdtura consumatorului cu bara
celalalt de tntoarcere sau invers, face legdtura cu bara
faptul c[ celc doud ..fire', trebuie sI fie izolate at6t unul

fat5 de celdlalt cdt gi faf{ de masa metalicd a acronavei.

Rclc-aua bifilari se poatc rcaliza in doui variantc constructivc: cu conductor dc

intoarcere individual pentru fiecare consumator gi cu conductor dc intoarccrc comun.

Releaua

bifilara cu conductor

dc

consumator (Fig. 3.1l) este caracterizatd de

existenla a doud conductoare pentru ficcare

consumator, ceca ce .duce la o relea

voluminoasi gi grea. La cealaltd variantd,
refca bifilari cu conductor de intoarccre
comun, fiecare consumator este legat la bara
pozitiva prin conductoare directe individuale,
dar conductoarele de intoarcere se contopesc

intr-unul singur. Din aceste considerente

relcaua va fi mai ugoard iar pierderea dc
t'cnsiune nrai mici.

72

intoarcerc individual pentru

Ac)

fiecare

t-

t:
R

Fig.

,1

produce zgomote pentru aparatura radio.

3.1|

Relea bifilara cu conductor

de intoarcere

3.4.6.2. TRANSMISTA CURENTULUI CONTINUU PRIN RXTELE

I\TONOFILARE

"l
Cum marea majoritate a aeronavelor modeme au o construclie metalicd, solulia

cea mai ralionali de refea dc alimentare este cca monofilard.

in

acest

caz

consumatorii 9i sursele sunt prcvEzutc numai cu conductoare directe, conductoarclc

de intoarcerL' fiind chiar masa mctalici a acronavci (Fig. 3.12). Dcci borna ncgativi a
tuttlror sursclor gi consumatorilor elcctrici sc lcagi Ia masa acronavci in ccl mai
apropiat punct accesibil.
Prin folosirea acestei solufii constructive, greutatca intregii instalalii dc bord sc
reducecu l0-40%(de exempluincazul avioanelorgrelcse realizeazdoreducerea
greutalii instalagiei electrice de bord cu circa
1000 Kg), iar gabaritul re{elei de bord cu
circa l5 - 20%.l'rebuie subliniat gi faptul cd
aparatura dc protcclic se plaseazd numai pe
conductorul direct, iar declangdrile false ale
electromecanisnrelor nu mai sunt posibile. De
asentenea, pierderea de tensiune pe acest tip
de rctclc cstc de aproapc doua ori mai mica

fafa de cca de la rclclcle bifilare, datoritd

I
I
I

-I
I

"-l
I

cornul metalic al avionului

lipsei conductoarelor de intoarcere care sunt

inlocuite de corpul nretalic al aeronavei care

Fig. 3.12 Re[ea monofilara cu

conductorc de intoarcerc la mtsa

are o rezistcnld ncglijabila. Aceasta micgorare

a pierdcrilor dc tcnsiunc prcsupunc insa o

avionu

ui

--1

3. Sistcmul clectrocncrgctic dc bord

Octuviln GRIGORE

ftxrrtc buni "urctaliz.are" a acronavci, dcci cli,istcnfa unci lcgdturi clectrice pcr
intrc toatc ansanrblurilc acronavci pc carc sc gdscsc consumatori elcctrici. Dcci d
punct dc- vcdcrc clcctric, acronava trcbuie si rcprczintc un tot monolit conductor i

clcctricitatc, ccca'cc insa'implicd gi unele mdsuri de izolarc pcrfccti a tutu

elcmcntclor sub tcnsiune. Din acest motiv refeaua monofilard este mai pcriculoai
pentru echipaj gi pasageri, unde este cazul, decAt cea bifilara. Mai trcbuie mcntiori
gi cd nivclul zgomotclor radio estc mai ridicat decit la cclc bifilarc.
'
Cu toate dezavantajele enumcrate mai sus, re(clcle monbfilare sunt si
acceptate pe aeronavele moderne, din considerente de greutate, gabarit gi comoditi

in

exoloatare.

grcutatea conductoarelor in cazul refelei bifilare.

Datoritl acestor dezavantaje, sistemele dc alinrentare in c.a. monofazat nu se

int6lnesc
la bordul aeronavelor. in schimb, au clpdtat o mare amptoare sistemete
prca
electroenergetice de c.a. trifazat, la care fazele generatorului sunt legate in stea, iar
conductorul de nul este chiar masa aeronavei ( Fig. 3.13, d). in acestiel dispunem la
bord de doud tensiuni: intre fiecare linie gi masa avionului - tensiune a de faziur ( I l5

V) gi intre doui linii - tensiunea de linie ur (200 v). in standardul romanesc de

avia[ie [14] se recomandd pentru re{eaua trifazatd, cu conexiunea stea cu fir neutru ca
succesiunea fazelot sI fie A - B - C. Din punct de vedere electric reteaua trifazati cu
fir neutru este echivalentd cu o refea tetrafilard, cel de-al patrulea fir fiind tocmai
structura metalicd a aeronavei.

r1,

3.4.6.3. TRANSMISIA CURENTULT.JI ALTERNATIV LA BORD

AERONAVELOR

/t

3.5.
Producerea curentului altemativ la bordul aeronavelor se face
generatoarelor de curent alternativ monofazat sau trifazat.

cu

aju

Relelele electrice pentru'gcneratoarele monofazate pot fi ca cele de la

continuu, bifilare sau monofilare, cu specificafia cd in ultimul caz conductorul
intoarcere estL. tot masa metalici a aeronavei.

ModaliE!ile de transmitere a energiei electrice in c.a. monofazat gi trifazat

prezentate in Fig. 3.13.

Avantajele sistemelor de
in c.a. monofazatc sunt:

alirncntare

sirnplitatea

qi

sistcmul

transfbrntatoarclor gi a numinrlui dc
aparatc dc protccfic Ai conrandl;
simplitatca aparaturii dc comutafie gi
protccllc.

mirrita qi randamcnt scdzut

motoarcle

gi

[a

gcneratoarele de c.a.;

ti

cornplicarca sistcmclor dc pornirc

[_

mic;orarca siguranlci

in

Ai

funclionarc

pcntru motoarclc elcctrice; cre$tc

74
t

3.5.1. SISTEIITUL CBNTRALIZAT

ELECTRICA

DE ALIMENTARE CU ENERGIE

slstem este taptul cd toate sursele sunt conectate la un tablou central

de distributic,
TcD, de Ia care apoi energia electricd este rcpartizatd la toli consumatorii.
De
asernenea, toatc aparatele dc comutare, protecliL. gi control, prqcum

greutdtii

ln comparatie cu sistemele dc
alirnentare trifaz-ate, cele monofazate
au urmitoarclc ncajunsuri: greutatea

in funclie de dimensiunile, tipul 9i destina;ia aeronavelor ,. pot uriii.a patru

tipuri de sisteme de distribulie a energiei electrice: centralizate, descentralizate. mixte
gi independente. Fiecare tip de sistem este.caracterizat prin anumite avantaje gi
dezavantaje, fiind recomandat pentnr un domeniu sau altul de aplicare.

Acest sistem are configuralia prezentata in Fig. 3.14. caracteristic acestui

reducerea greutelii

rclelci de distribulic la
monofilar; micaorarca

SISTEME DE DISTRIBUTIE A ENERGIEI ELECTRICb

corilandll a sursclor gi corrsumntorilor sc gilscsc conccntrutc

esie plasat pe avion in apropierea postului Je piloraj.

;i

aparatcle de

in l'cD, cnrc dc

acecn

Avantajele acestui sistem sunt: compactitatea, toli fidcrii se gdsesc ta acecagi

tcnsiune, iar din dezavantaje rearhintim: viabilitate redusd gi greutate
mare a re[elei
datoratd lungirnii mari a conductoarclor elcctrice carc trebuie
sr stribati intreaga
Fig. 3.l3 Transmisia encrgiei elec(rice in c.:r.
a- rclea bifilartr de tip "doul conductoare-mast": brelea trifilarl cu conexiunca [azelor gcneratorului in
triunghi: c- relea trifilard cu fazcle generatorului in steil.

ldr{ fir neutrui d- rclca trifilar[ cu ncu(rul

avionului:

nrasa

aeronavd

pind Ia TcD.

De aceca, aceste sisteme sunt

recornandatc pcntru aeronavele usoare

lltonomotoare gi pcntru urrele acronave militarc ntonoloc.

3. Sistcnrul cl!'clrocncrgclic dc hord

Octrvian CRICORE

irltcrcoucctiltc intrc clc astfcl incet sa sc oblina pcntru rclcaua mugistrali o structura.
;n cclc nrai multc cazuri, dc tip inchis. Astfcl, cu accst tip dc rclca sc rcalizcazir o
a rclclci nrai micl, o viabilitatc ntai marc Ai dc ascmcnca o flcxibilitatc mai
trcrltatc
pot fi concctafi dircct la sursele sau TD
r-trirrc deoarece col'rsunratorii de puterc marc
plflsiltc in aProPierea lor.

'"1
J

,
J

Accst sis(crn cstc rcconlandat pcntru acronavclc dc capacitatc mcdic 1;i marc
(civilc gi nrili(arc, pi in spccial pcntru clicoptcrc).

3.5.3. SISTEM DI' ALIIVIENTARE CU ENERGIE MIXT

Pentru

a imbina avantajele cclor doud sisteme

s-a conceput sistemul

de

alimentare mixt. Astfel, generatoarele sunt conectate la tabloul central de distribufie

Fig.3.l4

Sistem centralizat

dc

alimentarc

clectrictr

3.52. SISTEMUL DESCENTRALIZAT

ENERGIE ELECTRICA

DE ALIMENTARE

in acest caz, fiecare generator are eate un tablou de distribulie propriu care

TcD (Fig. 3.16), iar consumatorii sunt alimentafi prin intermediul unor tablouri de
distribulic TD lcgate dircct la TcD. In principiu se realizeazl. o relea magistrald
radiald, la care aparatura de proteclic ai comandd se transferd la TD, lasdnd astfel
TcD mai pugin voluminos. De asemenea, refeaua este mult mai ugoard deoarece
consumatorii vor fi conectafi la cele mai apropiate TD, reducAndu-se atit lungimea ei
cit gi secfiunea.

I
I

-l
I
I

Datoritd performan{elor sale, se recomandd ca acest tip de sistem sd fie utilizat

C-

Fig. 3.l6 Sistenr dc alimcnture nrirt

A - acutllulator: APR - aparrturl

gcncriltor:

protcc[ic Ai reglarc: TcD

- tablou dc distriburic

Fig.3.l5 Sistem descentralizat dc alimcntarc cu

lablou de distribulic; C - gcncrator: A
aparaturl dc proteclrc gi reglarc.

dc

tablou cenrral dc di:rribulic:1 I)

energie

electrici
TD

acumulator; AI'R

Pc

aeronavclc militarc Ai

civilc cu patru motoarc, avdnd un numlr rclativ

consurnatori de ntare putere pe ramificaliile refelei electricc.

redus dc

3. Sistcnrul clcctrocncrgctic dc hortl

L

l\ u [lc:

3.5.4.

I
!l_

SISI'I]NT INDEPBNDENT
IiI,ECTRICA

DIi ALIMENTARII CU ENERGI

7:

I.UCRAREA
STUDIUL APARATELOR DE PR|TECTIE
A RETELELOR ELECTRICE DE BORD
i

Acest sistc'm de alimentarc cu energie electricd (Fig.3.l7) a fost con

pcntru aeronavclc la care nu este posibila func{ionarea in paralcl a surselor elec

l.

Scoput tucrtrrii

asigur
elemeire

Prin realizarea acestei lucrlri se

de_bord, studiut
; calc experimentald a caracteristicilor amper-s

,l:1.]:P:^:9"jicc

2. Partea teoreticl

ntelor de proteclie

cum

giiilicil;;;

lucrlrii

in rinpul exploatdrii aeronavelor se po! produce scurtcircuite si suprasarcini, care (dacd nu se

inn'eprind mdsuri adecvate) duc Ia dereglarea luncliondrii normale a unor sectoare din reteaua
i electricd sau chiar a inlregului sistem de alimenrare cu energie electricd.
i Pentru
i

i,regtmurrrcr
decupleazd
Ca apa
i proleclie, aceslea din urmd indeplinind gi
i

i
i

Principiul

de

lunclionare al

sigura;n1

ise conecteazd in serie ci ciraitul protejat Si se

':care il strdbate. Dacd valoarea r"rrentllui'"rri"
ifitzibil, aceste se topeSte Si intrerupe circuitul.

Fig. 3.17 Sistem independent de alimentare cu

energie

',

eRctricl

de bord. In acest caz, reteaua electricd de bord se organizcazi pc

indcpcndcntc, numdnrl accstor canalc fiind egale cu numdrul sursclor, de data

ftccarc sursl alimenteazd un anumit grup dc consumatori. Dc cxcmplu, in c

generatoarelor de c.a. acfionate direct de la motorul aeronavei, iEri reglajul turali
nu este posibil mersul in paralel deoarece frecvenfa poate fi diferita. In acest c
rc(eaua rezultatd este destul de voluminoasd gi grea, iar sistcmrrl in ansanrblu a
viabilitate 9i siguranld in funcfionare scdzute.

Joule dalorltd irentului

nai nare dec6! cea admisibila suportald defirul

Aldtur.i de siguranlele fuzibile se folosesc pe scord largd in ovialie

si aulomatele termice de

proteclie datorltd avanlajelor acestora:

se p.oate urndri pe cale vizuald starea automalulul (cuplat sau decuplat);

- multiplicitatea dcliunil:
- caracteristici mai bune;
- utilizarea lor gi pe post

cana

Jirut fuzibil al siguranlei

t^l

de

f n t re rupdtoare de relea.

Elemettul sensibil al tuturor autonntelor

tarmice de proteclie

bimetalicd legato
:

il reprezintd o placd
prin construclrc cr

mecanishul de cuplare.

Toate

autonntele

tennice

icottfeclioncazd dupd'o'schemd cinenaticd

se

gi

I,'

, in gabarile identice 5i se /. i--:------:--------------------------.

dco.rtbcsc nunoi , prin, p\rauetii plcicii
i' , . , . .
binctulice (pentnt'a se asigura proprietorea
de
,.. rzr.. !r ,\!,! a. r.(
, l.Tl
l inn rscltiulnltilita'ilh),'
F,.{ . I Curucteristica untlnr-stcundi
ldbil suu 'iz'.-"acliondrii autonatului tcrntic
lelectricd unicd
:

..

'

tfunclie dc cureiitul ce'l strdbate se nunrcite caracteristica amper-sccundl a elententnlui de ploteclie

;respectiv. In Fig.t se reprezinld forno c'aractcristicii pentru siguranlele fuzibile, pe care se itt1icd
: cttre,ilnl critic
1,, Si nonrinal In.

ti

Curcnlul crilic se considcrd acel curen! na-rim, pe care siguranlo respectivd il suportd un
timp
'hrtinit de nrurc in crtndilii'exlcrioare tktte. Curcntril nontinal al siguranlci se ia cu 20 + JQr/, 1,,r,i
: nic dt'ctit
curciltul critic si csre egal cu curentul notninal al circuitilui pr:otejttt.

t
I
I

79

Irc c

!q,tir!

apurutclor dc protcclic il rclclclrrr clccrricc

['rlft'ti<' litttptil lt .rrJ(tL' u u,t('i .tst,u.'n.\t ,riguntnlc lqtinl!1' .fixtrlt, tnult ,r/ r/r, ,r/rrr11;
<,ttttlttt'|dtt'l.,',,p.',..,|tlr0nnlliulniantbilnltid!ri8uroziltltcdc.,li|,r.iriiJirultti.|it:ihil

.(u:d

<'ot'odtt'r.r'rit'i/r'.sqgllrrr1t'lor./icihilc

prt:inti o

itnptri5tit'ra uprat.iuhilti.
Itt nuxl olisnuit sigtrrralt'lt' Jit:ihilt' t^tlrot'!i o .tupnt.rurt,itrti ttr: 202i tirtrlt
5l)'.'ur'ri,r't'r, sccu,tlc gi 100,)i<,tilctoft.ocliutti dcstcundc-

lt,

,,,itr,r,, ,,ti,,,,t1

:ind astfcl in circuit dispozitivul studiat gi

3. Annraturit ncccsari crccutirli lucrdrii

Se

utilizcazl unnitoarele materialc:

nrontajul de laborator pentru detcrminarea caructeristici anrpcr-sccundir;

Sursc dc alimcntare dc avialic;
Cabluri de lcgltura.

I,c tirnpul

3.f

i/

Descrierca montajul dc laborator

gi

de aviafie. Montajul se alimenteaal de la tensiuni de aviafic:

2
3

inncruptrtor monopolar;

lucririi

sc vor cxecuta dctcrmindrilc:

ridicarea caracreristicii amper-secundd

l 4+/
ln

pentru diferite dispozitive dc

protec{tc;

ii) concluzii cu privirc la utilizarea diferitelor dispozitive de protecfie

in funcfic dc
selcctivitatea protccliei gi asupra instabilitdfii caracteristici]or'u.p"r_r""unaa.
4. Datc cxperimentalc si rezuttate

4'

bome de cuplare a
dispozitivului dc prorcqic
studiat:

- anrpcrmetru de c.c.

0+50 A cls. l;
<
^..
intrerupetor cu
6 - ;-.---'-xt^-

dc

.-^:
trei

l0

pozilii;

- 8 rcostate ds'comandd a

curcntu lui

l0

pfln

dispozirivul de prorcqie;
- 9' contrctcle releului;

cronomctru electric.

3.2. Modul

de lucru

inaintca dc inceperea expcrimentului sc cuplcazi cablurilc dc

conform montajului de mai sus;

sc alimenteazd cu tensiune montajul, cronometrul l0;
se citegte curentul cu ajutorul ampermetrului 4;
timpul de ardere a dispozitivului dc protccfic sc ciitegtc cu ajutorul cronornctru
10.

3.3. Problcmc

de studiat

La bornele 4 - 4' se leagd dispozitivul de proteclie dupd care sc inc

intrerupitoarele I gi 3 iar intrcrupdtorul 6 sc trecc pe po2ilia a. Sc stabilcgtc
ajutorul reostatului 7 un curent di cinci ori mai nric-deiflt I" curent tblosit
preincd.lzirea dispozitimlui. Pc urrnd se trece intrcrupitorul 6 pe pozilia b' gi,
ajutoml rcos.tatului 8 se stabilcgte in circuit cgalcu 1,5 In dupd carcintrcrupatorui6
tr-ccc pe pozitia neutrd.
s0

,l

intrc^rpirlorul 6 pc pozilia b gi sc citcgtc tiurpul ciit a

durat ardcrca
.,--..,..,Sr'trccc
Irrulttt

Montajul pcrmitc ridicarca caracreristicii amper-secundi pentru diferitc siguranle

27y c.c.gi I l5 V c.a.
Montajul cuprinde:
I - 2intreruptrtorbipolare;

-l

I
IA]

Cu prcincilzire

t=a
In

Firi
t.

lsl

el
IA]

prcincdlzire

k=a
In

tt

lsl

r:le'lor
L

clcctrict'
Octtvinn CRIGORE

4.

MASURAREA PRESIUNII LA BORDUL AERONAVELOR

Mdsurarea unor presiuni (presiunea unor agen[i de lucru ca: ulei, combustibil,
I
I
I

aer comprimat etc.) este necesard pentru controlul manual $i automat al unor procese

existente

Ia bordul aeronavelor. Aparatele care mdsoari presiunile se numesc

nranometre. Astfel, la bordul aeronavelor, manometrele se utilizeazd pentru.

mdsurarea presiunilor din instalafiile: de combustibil, de ulei, de oxigen, hidraulicd gipneumatici.

l
[,

4.1.

METODE DE MASI.JRARX A PRESIUNILOR

i
a
I

I. Metoda gravimetricd - pune in evidenltr dependenp dinhe presiune p36s gi

presiunea de mrsuratp6 gi coloana de lichid ft (Fig.4.l), printr-o relalie
de
tipul:

'lPn
Y

Pats=Pr*h

lO*'

Datorittr existenfei lichidului metoda nu esti

folosit6 la bord, dar av6nd o precizie foarte buni.
metoda se folosegte cu succes la sol pentru calibrarea
aparatelor de bord.
2.

Meroda deforntaliror erastice - se bazeazi pe

dcpendenfa intre deplasarea centrului rigid al unui

presiunea aplicatd.
3.

Fig. 4. I Schema de

on""JlJl*""ffi':ot'

rleroda piezoel|ctricd

se

bazeazd,

.L,o.nt elastic cu

pc lcgdtura intre sarcina

existentd pe suprafafa unui cristal de quarrz gi fo4a de prcsiune.

electricil

-'

Dezavantajut acestei metode se reflecti in faptul 'cd la cr.egterea

presiunii. cristalul se poate sparge. De obicei, metodi este folositd Dcntru
misurarea vibra gi i lor structuri i (gondolei motoare lor).
4. Irletoda nmgnetoclasticd

rI

sc nrisoartr varialia unei mdrinri electricc p - cu varialia fo(ci de presiune carc

rcspectiv pernreabilitatea electrici,

acIioncazd asupra traductorului.

83

Octuvirn CItICORI-_

5. fulcttntt pir':orc=i.stivd - punc in cvidcnli dcpcndcnld clintrc lczistcnla

traductor gi prcsiunea care sc cxcrciti asupril lui. dupa o lcgc dc tipul:

R=Ri

-\

t,

Aceastd mctodi

sc

generatoarelor de bord (Fig.

R;

este rczistenla intemd

coloanei de cdrbune, iar p

este presiunea care

Dint'e mctodclc prezcntatc anterior, in aviatic sc utilizcaza cu Drccadcrc

trtt'tolo da.fbrtnetliilor ela.stice, dar si metctda piczoclcctricci si pia:orc:i.stiyd.

-t

Inisuratl cstc transformatd cu ajutontl unor convcrtoarc in nrdrimc elcctricd, pcntru

tratrstrritcrca la distanfi a inlormaliilor, aparatul sc numc$rc tpa,t()t,tctrlt
( t' t ! n tnr e c' cur ic sau I ran s m i I d to r d e p r es iun e.
I

4.2), unde R cste rezistcnfa

excitalie al generatorului,

I
J

in procesul de
rcglare a tcnsiunii

Dcforrtraliilc mcrnbranci induc o modulalic in fascicolul lascr rcflcctar

;i

Daci mlrirnea mdsuratd de traductor este indicatd dircct cu ajutorul unor

dispozitivc mccanice, aparatul se numegte ntanonrctru nrccanic, iar dacd mirimea

foloscqte

unei coloane de cdrbune,

inclusa in circuitul de

dctectat cu ajutorul fotodiodei 2.

coloand
cSrbune

4.2.

CONSTRUCTTAMANOMETRELORMECANICE
F

Fig. 4.2 Dependenya rezistentei unei coloane

este

de

cdrbune, func1ie de presiune

exercitatd asupra coloanei

de citre un clectromagnet.

Datoritd simplitalii constructive ti fiabiliteiii ridicate, manometrele mecanice

inci la bord cdnd nu este necesard transmiterea la distanla a indicaliilor.
Estc cazul instalafiei hidraulice, pneumaticd gi de oxigen.
Itt Fig' 4.4 cstc prczcntati schcma cincmatici gi dctaliilc constructivc a unui
se folosesc

6- Metoda rermobonducln'd

- se bazeazd, pe schimbarea rezistentei unui fir de

platinS' introdus intr-un gazinert,sub acliunea unei fo4e de prcsiune.

I
I

56

il

a1

t2

oilicA - cxprimd legdtura intre deformarea unui scnzor optic

$i
modularea fascicolului laser care trece prin el, Senzorul optic
este construit

7. Iv[etoda

298

dintr-un rub siliconic de

200 pm grosime, in care 4
se introduce fibra opticd
multimod, (cu o cavitare 3

mai

mica

56

decdt

diametrul fibrei optice)

->{o
1i,,.""",,:'J$::;L .j';'

2523 20 t9

citrc senzorul

suprafafd reflectorizanti

(Fig. 4.3). Penrru o

diafragmd siliconicd
rclaf

ia dintre

aplicatd

nre\

pc d, p,

Si

deplasarea u,, este [5, 6]:

opr,rc

I - llbrl

t6

t5

dc

ilicon.

D
t'
L43lGPawd'
1

t7

|l1c

optictr mulrimod: 2 -. fotodiodl: 3 _ diodtr lascrl _ fibrr

opticl acopcritA i 5 carcasl senzor optic drn silicon;6 _ c;rlrlrrc
40pm x l05gm: 7 - suprafcll reflcclorizantl dirr All g _ dillia::lnll
din
s

ti4

tE

Fig.4.3 Schcma de principiu a unui senzor dc pr.csrunc

presiunea

u.ndg-l-.q notat cu t

grosimea diafragrnei 5i cu rl _ diametrul diafrasnrei.

Fi-r. 4.,1 l\{anovacumerru dublu:

inr.l dc ljxrrc.;3 -carcrsraJrrratului:4
-ecanrul aparatului;2
indic:ltoarc; 7 - conrpensator
| | - blrrc dc capsulc. ancroidc:
dc llxrrc a mccanisnrului; 16 2 | - tiji: 22 - hlocul
25 - tiili 26 - ,tx:2'l - scctor: lS - pinion: 29 - axul aeului indicaror.

|-

de
|
5
cnpsulck'r

cadran:5.6_acc
n. l0

arc sni^l:
15 _ bazr
lt) _ ccnrru ricid:

ruh:

ll. lJ - limirri'r:
85

f:

lv'lisurarca

i la bordul acronavclor
Octavirn GRICORE

astle'l dc l.rlano'ctnr cu. mcmbrani sau capsuld clasticd.

Aparatclc dc acest tip.
da.toritir scnsibilitalii ridicatc, sc utilizcazd ia nrisurarca unor

prcsiuni dc valoarc

gi scnsibilitatca mecanismului:

rclativ nlici. Trcbuic spccificat ca, in cazul misurdrii unei presiuni

Inrnornctrclc folosesc un traductor clastic dc tip ancroid (inchise)
nunresc Si tnanovauttnel re.

4.3.

TRANSMrTAro,{nel.n
ELECTROMECANICE)

DE PRESTUNE

ii

absolutc.
aparatele sc mai

s,=

9.
gw

it') Traductorul de naturd electricd.

mecanic intr-o mdrime variabill e
natura traductorului electric poate
fi:
ca, convertoare electrice se folose
capacitive, cu o largd utilizare fiind
cr

(MANOMETRELE

lntereseazi caracteristica statici a transmildtorului

9i sensibilitatea lui, fapr
peltru care in Fig.4.5 este reprezentatd schema structurali a aparatului,
..r. prn, in
et'idenld transformarea succesivl a mirimilor intermediare din cele patru
elemente

bloc este:

cu sensibilitatea:

fo( g),

^dz

"o=

Dacd se considertr cd deplasarea membranei

w
electricd de la iegirea transmilitorului
Z ia egaltr cu:

Fig. 4.5 Schema stnrcturali a transmilttorului manometric

rl

cu sensibilitatea:

conlponente:

ri

,,

i)

Conclttcla de presiune - cste elcmcntul dc lcgdturd intrc mdrimca

de intrarc p
gi presiunea cu care se atace membrana elasticd, p', gi are funclia
de transfer:

'

'

Elementul sert'ribil ela.stic

prcsi Lrrrc q;i <lcltlasrrc:

sI compenseze neliniaritatea totala

t-.

cu sensibilitatea:

traductorul dc prcsiunc care facc lcgitura irrtrc

ERORTLE TRANST\!rTAro.rne

t""

L,

4.4.1.

Mec'anismul de lransmilere Si mulliplicare

o migcarc dc rotalie, cu caractcristica:

rp=fj(w)

transformi migcarea liniara intr-

ra

cu caracteristicd

DE PRESTU\E

transmiliroarL. s.nr nf"cr,rr" arf,i

dc crori mc.todicc, ciir
sictc

ERORILEMETODICE

r''

iii)
t

.,r,,,,1l,,iilil,lhli"r,.

loR

care, in general,

gofraj speciar,

w = fz( It'),

^ drl
J:=

(4.1.)

transmiftr
b
care
.relafia v, = ft(p) este neliniari, sau un
neliniara care

t"
ii)

mdrimea

s= 1]s, =9=1,;"r,
gp
r.t

Rela;ia (4.1.) reprc.zintd.ecuafia

1.4.

= k(po - p)- atunci

Z=foAt (frz@D)

este neliniari. penrru a o riniariza

se utirizeazd

gi scnsibilitatea:

ii

ea

Erorilc nrctodicc sunt provocatc dc unntrtoarclc

cauzc:
- dc 'rodificarea presiunii dc- intrarc datorita inrprcciziei prizei dc prcsiunc
(conductei de presiune);
- nrodificarea presiunii Ia sol:

J. Nllsurarca nrcsiunii

ll

Octuvi:ur CRICOIIE

bordul acronavclor

La o varialie'a ltri
ccntrului rigid al capsulei

nlodilicurcil tclnperaturii nrcdii a coloanci dc acr atrtrosfcric. pc carc sc luc

rrrisurdtorilc.

4.4.2.

datoriti tcrupcraturii. corcspundc o variatic a dcplasrrii

u,:
I

df
d* _ dr ,:,
dr f '(,r)

ERORILEINSTRUMENTALE

Acestc erori sunt provocate de urmdtoarcle cauzc:

I
I

t,

qeP
(-1.-1.

Eo (t

ou Ar)r ./'(rr')

'|

Daci inlocuim dcrivata funcfici elastice/din (4.3.) sc obline:

histerezisul elastic;
variaIia temperaturii;
ncliniaritililc introdusc dc cornponcntclc transnri fdtorului;

dw=

Din formula precedentd se observd c6

eroarea Aw, cregte cu varialia

temperaturii A?". De asenrcnea, trebuie precizat cd odatd cu cre$terea presiunii de

dezechilibrul pieselor mobile;

in capsul6, in cazul

determindrii unel

elementul scnsibil elastic (capsula).

(a1\

E=Eo(I-0rAO,
Af = I -

inilial in N/m2,

cr6

- cocficicntul

16 este varialia de temperaturd.

Caractcristica elementului sensibil poate fi scrisd sub fonna:

p = Ef (u') = Eo(l
trndc'flrr') =

8S

krtr'*

k-rtt'r.

reglarca lungimii inilialc a bragului de

maniveld d() estc prcvdzut un gurub.
Pentru proiectarea acestor dispozitive
se recomandd lucrdrilc [2, 3].

La elemcntcle aneroidc

Liniarizdnd dependen[a modulului de elasticitate E, func[ie de tempcratura:

al lui E, iar

bimetalul influenteazi bralul de

manivcld dc lungimc a. Variaf ia
acestui bra1, La, estc cgald cu
incovoierea A/ a bimetalului. Pentru

PRESIUNE

Acestc tipuri de erori sunt provocatc de influenfa temperaturii mediului

ambiant asupra modului de elasticitate al materialului din care cste confcc lionat

croarca crc$tc, dcci estc

compcnsarca

adoptate.

4.4.2.r. ERORTLE TRANSMTTAIORUIUT DE

DATORATE VARIATIEI TEMPERATURII

o eroare multiplicativd. Dc obicei. penrru

crorii dc tempcraturi, se realizeazd un mecanism cu bimctal de ordinul
ll prczentat in Fig. 4.6. Se observd cd

misurat

presiuni absolute;
erorile datorate traductoarelor clcctricc $i schcmci elcctricc dc m dsurarc

uude E0 c,stc rnodulul dc clasticitatc

o+LD

@).

f1
)

I
I
I

frecarea in laglre;

existcnla unei presiunii remanentc

(-1.5

dc tcnrpcraturi

pentru

variafiei tcmperaturii, se
realizeazl in capsul5 un vid cAt mai

cornpcnsarca
inai nrat.

Fig.4.6 \lecanism dc conrpcnsarc cu bimctal

| -manireh: I - bicla; 3 - ax:.1 - brmcral

4. Mirsurlrcr

ii h bordul ar:ronlvclor

Octlvirn GRICORE

,MASURAREA

5. ,f ..1
:

t.

5.1.

!-

lj \.

iI'tAI,1TurII DE zBoR

r,ti\iri,\,

,:'i'.\rirrJ

r,

I\|ETODETDE MASURARE A INALT|MII DE ZBOR r, ,{

';i

il

,j

1,,liFi:,,

Indllimea de

:-rttlI;t

suprafala pamdntului.?iiiiutet. de bord care permir mesurarea

allimetre.
in funcfie de
denumiri diferite 9i

corespunzetor de pe

*..r_tuiqurl.etru

nLrmesc

Lr

r,Ii

i.

distanfa':misurate, la

t,

fi

1'.

/1

se

t ca referinfd, altitudinea acelea$i aeronave-iloate avea

eneral, diferite (Fig. 5.1).

i'

iT:J

't/

riJ lt t.
:i

11:

:j,

r ,,.ii.

:1
,

f.,|"

-! -

.itr

:6ffirj

rr

,rt
il;

, (l.r)l L
'.\4r\h.q,,
.

r1,1

, I t1'.:

.r'f'

,;

Dacd punctur

.J

'(l'.

tlttl,I')

!iClasificarea alritudinilor funqie de suprafala de referinld "

a! lfFeiinla

estc situat:

' ,4?

'ri[.
I'y-

),l\'
'Lj
.1,.

.{f

di
.it+'
,Br

. pe un anumit aeiiiiti<im - altitudinea se numeste relativd H,, care de, obicei.

sc urisoard cii djdtorul mctodclor in
. pc punctul A";64!*f , carc sc gds
acronavei - altiructitte
"r'
adct'dratd - Ho,i"htrsurati cu ajutort
ri;
. pc o anulniti suprafa{tr baricd - a/tirri
.i - IJb, .uti.it nrasolfi.i
,.I
cu ajutorul altiriidtrului.
,,
,

aa

Pcntt'tt dcterrniriirefl altitudinii sc pot I'olosi rnai multe.metodc

.'.(.-!,

;:lf,\iir '
:,:tlii3 ir
l. M(t(,du borontetricd -

ntasurarc:
,'1'

(
I| ,*

5ll

Fig.

t trl I

:\
r,,.r

\t

::-\f r-rq

dL'

punc

in cvidcnli

dcpcndL-ula dintre

altitudinia H

5i

t1lj

,',
fii

i'#
r&
I
I

L-,

:$

5. lVlisunrrc'u

injltinrii dc zbor

Octavian GRIGORE

Itl.'rr't utili:irii.tnd olnmsfi'rL'xltttt.lurl u ultirut in 1925, iur in 1952 Or!:ttri:ttliu ,,

Itrl.'ntilitt,,ill lt,lt,ittlic'Civili (t.C.A.0.) u rt'r'i:uit.lulcl.,.,.\i:it.,ut.,, lr,.()lriln.i;,tl nrlrtri'
tt.'.'t'ltlill.'1,( lldn inlt\itfiinul. Ultcrirtr, l(t('1.'l,t',ttru il1,t,.),\\a,,'tt.\t.,,,.1ilr.1 uu li.r1
,'.'t'i:uit( lt'.mui uulle ori lindnl cont .lc ui.turdktrila eJl'ctuutr, ('u ojutorul soralililor'!i'
.trti.li.'iilli. liuilupt,nrntcarasco<'crvkiut'estavaloristandanlJiinlstobititdlo t00kn.
{;'
Nitdttl :cro sL' <'bh|iderd lu srqtrufolo ocaanelor (nivelul mdrii).' Vulorile nrcdii ti,
ulntist lt uit'elul nirii r.l,rnt:
$;
ri
7ir = 2li'i, /5 K = l5.l5 "C;
!
ut,,t.
1.01325.
l7t
t'u;
.i l\t=
=
i
Po= 1,225 kg/ut.
Vttlorile pantru O',"f,tTtcir
'p,"T'9 a!titutlincu sunt (larc in Tubcluli. / t I ].
I ri! li
Valorile utnros.ft'rci standunl
Altilttdine
Prcsiune'
Densita!e
Tenperalurd

IL |utl

0.8870
0,7846
0,6920

1,u 17

281,65

'336,44

I,0066

275, I 5

332,53

0,9093

n 60Rt

328,58

0,8

0.5334
0,4660
0,40s7

0,7364
0,6601
0,5900
0,525E

268,66
262,1 7
255,68

0,4 r J5

I ta00
t 2000
t 3000

0,2240

.0.t91s

0,3648

t9

0,

r636

t1000

0"

5000
16000
I 7000
I 8000
19000
20000
22000
2-t000
21000
25000

,lt':,
.-l

-t(xnq
t0000
50000
60000

I 399

o.tI95

0,1948

2t

0,t022

0: I

0,0871
0,0747

0t423

l(t.65
2 t6,65

0,t2t7

0.M38

0.t010

0,0546
0,0467
0,0399
0,0342

0,0889
0,0757
0.0645

r6,65
2 r6.65
6,65

16.65

t6.6s
2 t6,65
2 t7,58
2

'0.:02e3

0,0169

'0,0252

220.56

0,0J0

ts

t6

0,0343
0,0293

0,0t86

0.025 t
0.02 t5

,9,Q,t6p

0.0t37

1.t0.t0-'
2.83.
7,87.

t.8J.t0--

IO-'

1.00

t0t'

t.03.

2.2];J.o'
5.4s. l0-1

tia000

t.02;r0't

t.iltft.a
t(n000
2.97. t0r
7r,, = /,0/-rl-i ld Pa.'t

t0-'
t0-'

308, I

))t

222,51
223,54
224,53
))i <)
.226,5

- se bazeaz\ pe mesurarea componentei verticale a .-l

accele{a}iei aeronavei gi integrarea ei de doui ori. Aparatul care foloseqte I
aceastl metode de mdsurare se numelte altimetru inerlial gi estc compus r
dintr-pn acceleromctru gi un dispozitiv dc integrare.

3. Metoda inerqiald

4.
I

bu

r
t9

.tr\\329,i10

t80,65

t7. t0-o

ft10.65

t tt'\ag,ql

t0,02

.,'290,52

ro

rt r

ctric

5.2.

1l

d .5i' n e,tod a ra d i o

eh

tt i c

tneroda

d.

TEORIAALTIIVIETRULUIBARO}IETRIC
!',
tri

,:in,

Din capitolul precedent s-a aratat ci mctoda barourctrica dc misurare a

altitudinii sc bazcazi pr' dcpcndcnta dirrtrc prcsiunca atntosfcrica (statica) 7r ;i
altitudinea l/: -i'flUl
I'^ -_Jttt/

,:r

l.
!

La stabilirea formulelor barornctrice rnai f;buie avutc in vcdcrc

dintrc grcuta(qa Spcci

3.1

fi

(5.1.)
de-pendenta

ca a acrului gi a ltitudi nca:

rilll';,

, ,3.19,90

' 't 295,07

269,41

.i.
! r:t-.r

299,72
,300,79
'
30 r .05
3 17,

r,f

29,\,.19

301,7

cradul de ionizare a atmosferei in functie de

i I -l
'+++4,
.;l'..

:,,;;,299,06
|

- se masoard
PamAnt.

Dintrerihi:todele prezentate anterior in aviagie, cele mai utilizate sunr

295,70
296,3,\
297,05
297,72

'

nizdrii
td de

295,07

2.M !0-'

i;

..
,

1.97.t0'

avialie.'''

1,06 I08.75 t0-:

3,

T"oJ p" principiul mdsuririi timpului necesar propagarii radia[ici dirccte

gi rcflcctatc funclioncazi Si altinrctrele oilice. Acestea funclioncaza pc baza
unor cmif5toarc cuantice dc lumind (laser) gi sunt aparate in studiu pentnl

ta-,

295,07
295,07
295,07
295,07
' | 295,07
295,07
',1,':'.t i295.67

2 50.3

t9,70

atcrizare'gi zbor la altitudinc mica.

295,07

5
270.65
255,77

303.85

t9,57

Il

- se bazeaz6 pc fenomenul dc rcflexie a undelor

clcctromdgncticc. Aparatele de mesurarea a altitudinii realizate pc accst
principiu ,se nurncsc rodioaltimetre. Accstca pcrmit misurarca timpului
ncccsar unci undc clcctronlagrlctiCc pcntru a sc propaga dc la acronavi pani
la sol $i rctur. Datorita accsiui fapt, acestc tipuii de iltin,.rr" au o prec'izic
ridicatd'gi sunt absolut nccesarc la bord in spccial la cvoluliilc criticc -

:299,53
295, I 5

2 t8,57

0,0550

0,02

320,s5
3 t6,45
. 3 t2,31

t6,77
t6,65

665

324,59

236,22
229.73
223,25

0,2666
0,2279

70000
90000

0,3 t

242,70

0,467

249, t 9

0,26 t 5

29000

.-..,.q.r.1

t94

288,

t(no0

27000
28000

\a'

t,2250

0,35t9
o 1040

26000

':i)l

T.IKI

t000

2t000

f.it.

o. tks/nr

t,0w

-i

plpo

cr.l

2. Metoda radioleltnicd

ft
. Tahelul 5
Vitcza suuelului
,t't o, lm/sl
,t
340,29

0
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000

Ll 1,

'

Altimetrclc carc funclioncazi pc principiul varialici prcsiunii

lirrrch'.{c ntrnrcsc olti,,tctt'( httronrttrice $i sunt, in lirnd. manourcrrc pcnrrrl

prcsiunc'absoluU.
irrirf

r'1'lillr l.'.

T=

I(H)'

r51t

rJ.

qi, de ascrnenh,

variafia temperaturii ?"cu inal!imea:

7' = Iz(

tl ).

(5.3.1

Lq'i'
93

ini inrii dc zhor

5. lvlSsurarca

O!'txlian GRlC(-jltE

Vrrrialia tcurpcraturii acrulrri cu inillimca estc spccifica riin

Tahcrttr 5.1
pr)atc aproxima cu scgmcntclc dc drcaptS exprimatc dc urnrltoarca
frrr
prczcntat, in Fig..5.2:

T,-r,(H-H,)
T,

+tr(H - H,)

=const.

T,

-rr(H

=const.

T,

+tr(H - H,)

T(H)=

tl
I

0<H<llkm
ll<H<2lkm

Tr

T2

84<H <95km
Pt. 95< H

gi de expresia greutdlii specifice

N=29,27 ml grad),

,=9

..____t_

'

inlocuind pe (5.8.) in (5.7.) 9i separdnd variabilele, se obline dependenla

presiunii atmosferice cu altitudlnea:
clp

t-J

t0
0

lui T(H) dat de una din relatiile (5.4.).

Ca valoare iniliald de integrare a ecualiei (5.9.) se ia presiunea atmosfericd
normald pe corespunz5toare lui H = 0 9i I= 288,15 K.
De cxemplu, pentru stratul i =1, corespunzetor altitudinii 0 + I1000 m. variagia
lui7'(Il), conlbrm (5.4'), estc:
orin intermediul

20

Itl0 110220

190

Fig. 5.2 Varialia rcmperaturii

7'(H)=

aeru lui

deterrnina legea altimetrului

carc introdusa

barorle-tric se izolcazi din atnroslerd o coloana

de grosime

elerncntard

(5.e.)

30

o/knt;

46<H<54km a! = 0 o/km;
54<H<80knr Is = 3,42"lkmi
80SH<95km Tr = 0'/km.

(s.8.)

Rxf(H)

40

2l<H<46knr tt = 2,73 nlkm;

Pentru

1und" constanta gazelor perfecte este

rezulti:

alt itudincu

;'l

(s.7.)

p(H)v = GRT(H)

pI.

6,5 o/km;
0

in (5'5.) dau expresia:

Jinind cont de ecuafia gazelor perfecte:

unde q este gradientul de temperutura ul

H
stratului atmosferic "i". Se poate observa lkml
ugor, atAt din Fig. 5.2, cit 9i din (5.4.), cn pe r00
intervalul de interes He 10, 100 kml varialia 90
temperaturii are trei intervale constante,
80
doud monoton descrescdtore gi respectiv 70
doud monoton crescdtoare. pentru aceste 60
intervale gradicnlii rcspectivi sunt:
50

i=1,
i=2,
i=3,
i=4,
i=5,
i=6,

1_s.6.)

YdH + dP =Q

pt. 46< H S 54 km
pt. 54< fl ( 84 km

H,)

=t xau

ldF = Adp

ctre substituite

pt. 0<H<llkm
pt. ll<H <2lkm.
pt. 2l<H <46km

4 =const.

[ac

fo-

in (5.9) ne conduce la:

dH Si sccfiunc A,
fo(a dc grcutatc

dn

clp _

asupra cdrcia actioncazi

t,

clcnrcntali r1G ;;i forla clcrncntarir datoratir

Jrrcsiunii d1t, dl? (Fig.5.3). [:clrilibrul forfclor

Prin intc,cral'ea

lusupm coloanei z/1./ cstc:

(s.10.)

7'11'

Rx ( 7,, - r,

(-5.

I/)

r r .)

lui (5.1l.) intre linritele p6 5i p, rcspccti\' 0 9i //, s!' oblinc

forntula baronrelricit slandard corcspunzitoare lui 0 +- I1000

n:

clG+dF=0
I)ar cxprcsiirc forIcror clcrncntarc

Ll
I

srnt:

Fig' 5 3l]chilibrul asup'a colo'rrei dcacr

r=r,,(r

-+l'.

(5.r2.)

95

-'l

Oc(avirn GRIGORE
,luta

dorcspunzittor
5.4 pi rcla!ici:

iniltirnii dc | 1...21 knr, tcnrpcratura ntcdic

sc calculcazd conlbnn Fig.

-'1

A = HTrr + H 1(To

T1)/ 2= I,."uH

=+

arc
ace

4n"u

=4,

'u -7, H
-T
i

(5'l+'1

r,,

Cu accstc prccizlri, forrnulelc pcnrru calculul altitudinii dcvin:

Stratul
0... I I

,
,=af,-f
t'L lP.,/)'-ll
H =11a

pcnrruHsllkm: p=po*n(-=1-J
'l' R?'*u/ "=R4,,.u,"f+J
"'""'[/''l

iarpentru

ll<H

<21km:

RI"

m 1*fal
\Pi

p= po".rl*6;ffi*a,}" =*[r,

.(o+W]'"[+) (5,s)
i

Erorile ce se comit, aplicdnd formulele aproximative ale

formulelor exacte, nu depagesc I %.

II =46+Rf",n*fP*
m

lui Laplace, in locul

lP

5.3.

Stratul I
80...95
Ohsen

H =gg*

CONSTRUCTTA

ALl'rMr*UrO*

DatoritA dependenlci presiunii atmosferice (staticc) de altitudinc, problcma

misurdrii altitudinii sc reducc la misurarea presiunii. Prin urmarc, altimetrul esre un

R?,n

manonretru pcntru presiune

m '.r|,Ztl
\P)

absoluti, avind

forma

constructivi din Fig. 5.5.

utii

Carcasa aparatului

este

pusi in Icgatura cu priza dc

presiunc statici 6. La.r'arialia

De obicei, in locul

BAROi\IETRICE

formulelor

barorrrctricc (5.12.) gi Tabelul 5.2 pentru

straturilc I gi 2 (cclc nrai uzualc in aviafic),
se foloscsc rclaliile aproximativc numite
fonnulele lui l-aplace. La stabilirea acestor
lbnnulc pcntru tenrperaturi sc ia o valoarc
ntedie. Astfel, pentru stratul l, corespunzdtor
u
Trr
inallinrii 0... I I knr sc ia o tcnrpcraturi urcdic Fig. 5.4 Crafic pcnrru
culculul
Ir',"J = (Tn + Til/ 2. irr pclrtru sl.ratul 2, pcntru Fornrulclc lui Laphcc

altitudinii, presiunca variazd

gi

iar capsula ancroidi 8

sc

ea,
it

h:
.,p

dcfonncazi pundnd in nri5carc

tnccanisnrul aparatului ;i acul r,:_ < ! c-Lindicaror cadranur
, l'it ,ll.?,lif !'1d;l,'ff,'l;:i:,:iH:?iil,:f:T..,Jj:;,",
estc etalonat in krn, ntctri sau bicltr-manivclil;5 - conducti dc pre:iurrc: 6 - prita dc prcsiunc srarict

"pi,,il;i

picioare.

T t',:
Iti I . (

- crrcrsa aprrrtului: ll - crpsul;)

aneroidi)

Itttcrcscazd caracteristica statica (ccualia scdrii) a aparatului. fapt pcntru carc in

scl)cnra struc(uralii a aparatului, caro punc in cvidcnlir
transfortttarcit sttcccsivi a ntdrimilor intcnncdiarc din ccle trci clcrncntc conrDoncntc:

liig.5.6 cstc rcprczcntilta

w=fl1t);

--'

5. MJsurrrca

Octrviirn GRIGORE

-D

=.f:(

"r.ri"[;+.inB, J-0
Q=.f:(b=!L[].
z.

si fic
ul rcspcctiv. Daci pc cadranul barometric
)aratul va indica altitudinca fata de nivclul
aparat pentru altitudini medii 9i mari nu
| 20 m, iar Pentnr H = 0 m sunt de t l0 m'
:ro, pc cadranul baromctric trcbuic

Daci sc considcri cd deplasarea membranei n, = k(/rp _

E vali egald cu:

nrdsuratl

,=tl*,'"{*,.f,

(s

+Y^).',"u"1-u']

unde s-a considerat cd

variafia funcliei p(Il) este

Fig. 5.8 Schema constructive a altimetrului cu doui ace indicatoare

I - cadran bromctric; 2 - rc plat; 3' l2 - compensatori de temperatura cu bimctaL'
4-bicll;5-conlragrcu(ltc:6-batcriedcctpsulc:7-arcspiral:8-roatldintatA'

9-crcma|icrl:10-axtubu|ar;l|-pinionl|]-roatAdinlatal|J-scctordin|atl
l5- urborc: l6 -

altilnctrcle sunt

pre

vezute cu doui

ace

indicatoare gi cu doud scdri pe cadran. C6nd

unul dintre ace (respectiv cel care misoard
cxact altitudinca) cxccutd o rotalic intrcagl
la varia[ia cu 1000 m, scara corespunzdtoare

avand diviziuni cu valoare de

sc dcplascazd cu o
i

l0 m, cel dlalt
diviziune, dc fapt

ndicand grosicr alritudinclr.

Afigarca altitudinii pe cadran a unui

t
L!,

L
I

lstfcl de altintetru este prezentata in

,5.7. iar schcrna lLti

Fig.

---{

i,,
- nl

rt9

igI

lsr

tooo
=N
7 metrl
-7
,r 6

F._

)o

,5

'

li

\o

FTIIIt'rc- -\ \

:-t
I
L?I
l_Tl
lqtl 3I

lbse'n'
apdrut
piincip
statica

u este caPtata la

'

a accsteia' Acea
I M dePinde la ri
va fi fdcutl duP

in

ea

tti

presiuni.

/Q)

5.4.

ERORII,E AI,TINTETRELOR

, {'at

:i;+:j9.l-n/

cincmatici in Fis. 5.8.

Dupd curn se obscn,d din relagia Fig' 5.7 Cudrrnul untri altimctrul cu
(5.15.) indicaliilc aparatului sunt corccte afi$are mixtr: analogicd (acul indicrror)
nutnai daci p0 = const. Dcoarccc prcsiunca gi numcrici'i (contor ctr rolc)
pc acrodrom poatc fi difcrita dc accasta apar erorile trtel rtrl i ce. l)cntrtr elimi narL-il lo|
irrtrcg mccanisnrul imprcuna cu capsulcle ancroidc sunt l)tontatc pc suportul 16.f,
Acesta poate fi rotit cu crentaliera 9 in jurul axului acelor indicatoare. Sinrulturr icr
rotc$te 5i cadranr.rl baromctric I , (ale clrui diviziuni se pot observa printr-un decupaj),il
9S

gasiu dc montaj'

irr gcncral altirnctrclc baromctricc stlnt afcctltc atit dc crori ntctodice'

erori iustt'utnentale.

5.{.I.

cit

$i dc

T'RORII,E I\IIiTODICE AI,I] ALTINII'TRELOR

Erorile lnctodice sunt provocatc dc unnatoarelc cauzc:

- r'ariatia rclicfului solului;
o()

()ctu

'tb'

nrrldil'icarcr pr.csiunii h sol:

rrr.dirlcarea tcnlpcruturii

'redii

coloa'ci dc acr atnlo.sl'cric.

(iltlCOltl:
-'l

i4'

iurr

It,=Hln/r'-ln/r.
'
In yr,, - ln 1r
ilrr ctoarca

(5.20.

absoluta I'a fi data dc:

],,t

5.4.1.t. DROTULE AL].il\tETuELOn DA.[Ott^l.E

vAlUAl't[lt
RELIEIIULUI SOLULUI

LH

r.

H,

- r,ht P, -ln

lffi
Eroarr'-a AH1 datorata vnriaf ici rcricfurui
sc poiltc

&!a

cxpri'ra astfcr:

AJ:I1= 11,- Pu,

ffi
(5

| 7.).

zero aparatul. Eroarea Afl1 poate fi evalua

sunt specificate valorile lui tlr. In cazul
dir

lnp,,-lnp

I
(s.21.)

Pcntnr contpcnsarca accstci crori cstc ltcccsar sa sc cunoascl prcstunca /)r. care
fi comunicati prin radio cclripajului. Eroarea AHl sc poatc obline dircct din
lbmulclc (5- l 8.) ;i (5.1 9.):

poatc

"T

unde f/, este altitudinea terenului survole

altitudinea faF dc nivelul mirii a punctul

p"

H r.=

Daci se notcazd cu pr = po+

Apo

H,-

H = RT","ot"[a )
\P" )

(s.22.)

rclalia (5.22.) devine:

dat6, corecfia

- aH1 se poate introduce automat cu ajutorul unui dispoz.itiv de,

programare a cirui vitezd de rotafie trebuie
si fie proporlionata uii.ro
",

n,=R4"*,'"['-*)

u*nuu.i.-li

(s.23.)

ta

5.4.1.2. ERORILE ALTIMETRELOR DATORATE

ir,IOOI r-rCArui].
'-"^"'Ii
PRESIUNII LA SOL

Practic. dacd

*i:::

l:li:):1,

::1li

n.n,*

a fost po ,

ill"#:li:l,t:::lil:,T::-*:i
in
acest caz aparaturlo inai.o, 111.":tu'.i?r
conform ro.;rl.i
H = R4*u Inl

Jupi;;ffiffi;:i';;,;':

tl iili:iilffi'""j;

ZiI

\p

Impa4ind cclc doud rela[ii sc obtine:

,"[f
)

expresia (5.23.) se poate scrie sub forma:

= RL*u

An
a.

(5.2'+.)

lru

ln coucluzie, eroarea Aff; este propo4ionali cu varialia Aps a presiunii de la

sol

5.4.1.3. I'I{ORILI' ALTINIEI-I{ELOR D.\TOITAI'E ]\IODIFICARII

1'EI\IPEIIATUItII I\IEDI I

(5. r 8.)

Eroalca AHr dirtorata modificarii tcnrpcrrturii e-fcctivc

4i1,, , iala dc valoarca ei
starrdurd I,,,",1, sc calculc-azi tot cu ajutonrl fonnulci (5.15.).
lndica[ia aparatului cstc deci:

in timp ce indicagia corecte ar trcbui si fic:

H, = R 4*u

l,

H,

;T#fi

t.
Daca modificarea presiunii p,)la sor are
roc dupa decolarc, aparatur va indica'
"ou,.o

<<

I)o

h
normatc dc presiune gi tempcrarur a, po=,,,,.
:,tff,r1"j..""T1:1":.i
K si-t : :":^dif:i
;;rb;;
;dl"ft
,'J ;Hf,:""njL,'
l:.i,.'ii. Ly:, 1,,: 398
t:':
(s r 5. ) ap i', ..o.i
j.
; tu
;;
::**':.:
o 5ii;' :; o Ji li iJ,.
fr
_i:l l1T
lnccanic
prin:' me"0*'j
toda explicatd
la paragraful anterior.

;; il
*ur ;;- ;fi ;;;;;' ;i"d ;n' H':;
i,,

AP"

(5. r9.)

s = R4it l'[+

(5.i
)

iar indicatia colccti ar trcbui sh fic:

100

l0

Itlistrnrrc:r irrirllirni i dc ztror

Octrvian CRTGORE

H_
dc' unde., prin

tlifcrcnli se datorcaza histcrczisului elastic, fcnomen dc rcurancnfl propriu tuturor

rrcurilor. Pentru nricgorarca crorii provocate dc accst fenomcn, capsulclc sc
rr.rlizeazi din matcriale spcciale, adoptdndu-se o tchnologie dc fabricalie care- sir

.5.I (r,

intpi4irc. rczultil:

..lirninc rcmanenta.

E.

I
i;

Notirrd pe 11- It + Lttt $i

4*,

I
tf

=I".Ju +A7", rclalia (5.27.)dcvinc:

5.4.2.2. ERORILE INSTRUMENTALE ALE ALTII!{ETRULUI

DATORATE VARIATIEI TEMPERATU RII

.tl

!{
'bfr!

' ={n.
r:1,

LH,

l,:

t,

15

't\

Aceste tipuri de erori sunt provocate de influenla temperaturii mediului

ambiant asupra modului de elasticitate al materialului din care este confec[ionat

ilt I

elenrentul sensibil elastic (capsula).

Liniarizdnd dependenta modulului de elasticitate E, funcfie de temperaturd:

?ll r '

ta
Avind in vedere cd. A,Hj este proporlionald cu FI, aceasti
i:
roare Ste..:
multiplicativd. pentru introducerea cordclili AI13 este
necesar sd se cunoascd i'i
temperatura efectivi medie a aerului. in acest
scop se masoard ra bord temperatura i

g = ro(t

mediului ambiant, iar temperatura de ra sol se comunicd

prin radio.

5.4.2.

..,

crrAl),

unde Es este modulul de elasticitate inilial in N/mz, Ge

Ie este variafia de temperaturd.
al Iui E, iar A?n=

I-

ERORILE II*STRUMENTALEALEALTIMETRELOR

(5.29.)

coeficientul de temperarura

Caracteristica elemcntului sensibil poate fi scrisd sub forma:

Accstc crori s[rnt provocatc dc unndtoarclc cauzc:

p = Ef

histerczisul elastic;
varialia tcmpcraturii,
ncliniaritatea ecualiei scirii;

Unei varialii a lui E cu AE

A,p

frccarca in la-narc;
dezechilibrul pieselor mobile;
captarca imprecisit a presiunii staticc;
cxistenta unei prcsiunii rcmanentc in capsulir.

nr.i inter'in erorile

instrunrentulc datoratc

clcctricc 5i schcmci clcctricc dc rnasurarc adonrarc.

trad rrctolrrc

lor

5.4.2.1. ERORII-E INSTRUMENTALE ALF]. ALTINIETITULUI

I)ATORATI' IIISTERtrZISULUI ELASTrc

(5.30.

corespunde o varialie a lui p cu Ap, adic6;

- Lon
= 7(rr.)AE =l(
AE
E'
=+(E6

Primclc doud erori sunt proprii oricirui manonrctl..r r.rL-caric.

Daci'i altintctrul

c-stL' cleclronrecanic,

ii

(w).

E6asLT)=

P :=i(- Euauar)=
: -auLT)

Eo(l

(5.31..1

ElyapLT)=-aEpLT.

ncglijindu-se la nunritor ponderea termenului o.sAT

fagd

de

l.

Dlcir sc cxprirni acurrr eroarefl de prcsiunc Ap in valori alc marimii dc misurat.

Lp=6tLH=-cuA7ir.

li

11r

unde (s estc gradientul baric vertical 9i dacd tincnr cont dc expresia de varialie
presiunii cu altitudinea (5.12.), este egal cu:

[-a trn ciclLI collrlllr-'t dc func!ionarc, caractcristic:r rr'.

= l(tD la var.iaIia lui // irr
sclls crcsciitor, rrrr coinciclc cu caractcristica rr'1
=.,f(Fl) pentrLr // dcscrcscltor. Accastir

I0l
0-r

:li:

5. lvlirsur;rrca iniltinrii dc zhor

Octavian CRIGORII

- d,, -_l,u *(t

(,'=lF
ta4,^|.,

5.4.2.4. ERORILE INSTRUNIENTAI,II ALIi ALTIMETRULUI

DATORATE FRECARILOIT iN LAGARE

Subsrituind in tS.lZ.) pc (5.33.) (5.12.),

oblincn:
9i
Pcntru cvaluarea erorilor provocate de frccarea

A.fI= dr R(Io _ t//)A.

Din fonnuh prcccdcnti sq obscrvir ci eroarca
Af
aditivri qe RfoAI pi cealalt[ nrultiplicarivtr
crs RtH AZ.
conlponcntc, in construclia altirnctrului
sc prevcde un n
binrerar, denumir de ordinur I (Fig.
s.zo). n'clstn esre format dintr_o pracula
'capsurei,
bimctar.i,1
ar
;u,
se race cri'1,,
f."ii::n,::"c;:fr:

ffil[",;
-

. Compensarea

componcntei

multiplicative a crorii de tcmpcraturr 4

---.ji
se realizeazd cu mecanismul cu
"Jt
f:-l.-^----^>._-)
brmetal de ordinul II prezentat in Fig.

^'--.:Eq:J...

tnfluengeazi bralul de maniveli

de
lunginre n. variagia acesrui bra[, Aa,

S\iottt

^.^,

'.1;

li

-\\

lucrdrile [2,

5.4.2.3.

3].

rJc or<linul

I: b -

i--.l"i""r", 2-bicla; 3_ax:4_

unclc (rr cstc gradientul baric vertical care:uc valoarea datd

(5.35.) eroarea AI{ (datoratd frec6rii in lagire) este egald cu:

:l;
,i;

'
LH.=
'r
I

'i.:

LD,.

(5.35.)

dc (5.33.). Conform

(5.36.)

!tl

.r

inilialc a bralului dc nianiveta .,i"rt"

prcvizut un gurub. Dc rcguli, in
4--/- t#{K\[.
altimetre se lcjlosesc . anrbele , _----!
"*]--=-.compensaroare, primul pentru
t
eroarca aditivi, iar cel de_al doilea
b
nut"al penlnr eroarea multiplicativ,i. Fig. 5.7 Mccanisme dc conrpensar.c
cu binrcr'lc

Pentru proiectarea acestordispozitive jr*"iimpcnsrtoarc

LP,=#LH,--(^'M:,.

'il:

----'3
,,

se recornanda

rrlnsntisic Ai multiplicarc sc prcsupune c5, in scopul invingcrii ctrpltrrilor de trecare-,

carc acul indicator nu sc rotcstL-.
cStC ncccsar sd aclionczc O prcsiunc Apr pcntru
Accstci cddcri dc prcsiunc A21 ii corcsputtdc croarca A//1 dc ttrasurarca a altitudinri.
flstlcl, pcntru varialii mici alc lui A2 9i AH se poatc scrie:

""tlut"i^,ig.rii

;',1d

in lagarelc tnccanisrnelor de

Dcoarece gradientul (s scade cu cregterea altitudinii, inseamnd cd crorile

datoratc frccirii sunt mai importantc la inellimile mari dccat la cele mici. De
,!,,
'

excnrplu.

l',

C=,

= 14, adicd croarea 6H1la H = 20 km este de 14 ori nrai nrare declt la

H = 0, presupunAnd cd frecarea estc aceeagi.

Acesta este unul dintre motivele principale care determini crcatcrca erorilor
altinrel.rclor barometricc cu indltimca.

conrpcnsf,rr)nrc dc

birrrcrat;5_nrcrnb.ntr:

5.4.2.5. ERORTLE INSTRUN{ENTALE ALE ALTIMETRUI,UI

D ATO RAT E DEZECHI LI t} RU LU I PI ES E L O It NI O B I L I'

DRORILI INSTRUMENTALE ALE AI,TINII,l'I{UI,UI

DATORATE NELINIARITATII SCANII

lui nu au caracteristici pcrfect liniare,

na la o caractcristica rczultanti corrrnlct

, . J;,f :'lli,ff i [i #: Ii:*? ?.',:l

;:i
in accst scns (sc prcvad nrccanisrnc

zutc

.!

Dacd picsclc destinate sd exccute nrigcari dc rota[ie sunt incorect echilibratc.

llcL.stca crccazd cupluri pcrturbatoarc ale ciror valori dcvin destul de nrari in tinrpul
zborului cu suprasarcini. Pentru invingerea acestor cupluri cstc nccesara o atttttttita
prc.siune Apa, cdrcia ii corcspundc o croarc Afla in indicaliilc aparatului. Consecinlelc
accstci situalii sunt identice cu cclc lncnlionatc antcrior. Pentru clinlinarea accstor
erori, sc iau o scric dc rndsuri dc ordin constructiv: picsclc mobilc sc cchilibreaza
corcct, sc utilizcazi capsulc cu suprafald efcctiva cdt mai lxarc ctc.

0-l

il

l0_s

Ii

I
)

tl

5. l\lisurarca irrallimii dc zbor

(l

5.4,2.6. ERORII.E INSTRUI\,IENTAl-ti

AI,E AI,1'I]\IIiTRI-II,U
DA'ORATE CAPTARII INTPT{I'CISE A PRI'SIUNI

iisi

.f(

LUCRAREA

r:

n r nrr'

Nume:

IvisuMREA ixAtTttrttt

DE zBoR

.S1'ATICIl

Daca prcsiunca statici sc captcazi cu o

eroare oarecare A7r., cratorit
construcfiei gi locurui de prasare iniuficient
de corecte u pri,."i
de presiune

aeronavd, se producc eroarea:

aH"=

1&
rg Lp".

:.2. Partea teoreticl a

(5.32.tt
'.

$i in acest caz croarea depinde de gradientut baric verticar de

| 2.1. Metodc de misurare a inilfimii de zbor

: inollimea de zbor sau altitudinea - fl, se definegte ca distanla

mesurate, la verticala locului.

centrul de masi al aeronavei gi punctul corespun2itor de pe suprafala pdm6nrului. Aparatele de
. bord care permit misurarea acesrui parametru se numescaltlrrerre.
in funclie de puncrul luat ca referinld, altitudinea actleagi aeronave poate avea denumiri diferite
i qi valori, in general, diferite (Fig. l).

t;.!

i intre

's-

artitudine.

lucrlrii

#
5.4.2.7. ERORILE INSTRUMENTALE ALE
ALTIMETRU,U' "j$
DATORATE PRESIUNII REMANENTE DIN
i;

';;ilil.-"'

Cu toate cd in interiorul capsulelor aneroide se

realizeazd.un vid inaintat, totugJ
existd o presiunc remanenti p,. La varialla temperaturii
anrbiante, presiunca p, se
modificd cu valoarca (5.34.\

I
il

;;: i
Fig.

np,=H

(-5.38.)

Clasificarea altitudinilor funqie

.-..4.?r.ii,rr}i_:_.
''(-:
dc suprafala de referinti

DacA punctul dc rr'fcrinltr este situat:

. a nivelul mltrii - altitudinca se nunteSle absolutd - Ho*i
. pe un anumit aerodrom - altitudinea se nunettc relativd - H,, carc de obicei, se mtrsoard cu
ajutorul mctodelor ine4iale:
. pc punctul dc pc sol, care se giiscgte Ia verticalr aeronavei - olritudine adct'tit'trtd - H".
mlsurati cu ajutorul radioaltimctrului;
. pc o anumiti suprafali baric[ - altitudinc boronclricd - H6, care se mlsoari cu ajutonrl
llti nretru lui.
Pcntnr dctcrminarca altitudinii sc pot folosi nrni multr'nrctodc de nrlsurarc:
l. itletoda barontc'tricfi - pune in evidenli depcndcnla dintrc altitudinea H 5i presiuncrt
' atnrosfcrici 7r, printr-o relalic de tipul p = p(f/). Trebuic subliniit faptul ci aceasti
dcpcndenli sc modifici funclie dc latitudine, de anotimp, de starea rremii, gi de raporttrl zi
f

circia ii corcspunde o eroare de forma (5.37.).

Pentru eliminarea acestc'ia se impune rcalizarea
unui

capsuli astfcl incAt 2,=

0.

vid

foar.te inrintur in

noilpte.

Altintctrclc carc tlnclionclzii pc prirrcipiul vnrirlici prcsiunii cu inilllimcn sL'tlut'ttcsc

ttltinetre honnttlrit'c 5i sunr, in fond, utanometrc pL'ntru prcsiunr' absolutr.
2. Iletoda radiotchnicd - se bazeazd pe fenonrenul dc rcflcxic a undelor electrotnegncticc.
Aparatele de nrdsurarr.a a altirudinii realizate pe aces( principiu sc numescrrtr/toaltintclrt.
Tot pe principiul rndsuririi timpului neccsar propagirii radiatiei directe 5i reflectittc
functioneazd Si ultitttetrele optice. Aceslea funclioncazd pe baza unor emildtoar!- cuantice
dc lumini (lascr) 9i sunt aparate in studiu pentru aviqie.
3. Lletodu incrliala - se bazerzi pc mlsurarca componentei vcrticalc' a acceleralici aL'ronil\'ci
gi intcgrarea ei dc dour ori. Aparatul carc foloscsle accasb metodit de tttisurarc sc nutllc$tL'

ullinrelru ittcrliul.
t07

+-

It
l-rrcr

lr'cir

[\'tiisurarca inirllirni i A" ztrur,t

Dintrr' Incto(lclc prtzcntntc antcrior irr rvialic, cclc ntai utiliz:rtc

il !tol., ru d i ot cl n icd.

lllrrrltultri cstc ctalottltt in knr, nlctri

sunt

rlrr picioulc.

Pcntru n dr:t{:nnina lcgca altimctrului barontctric sc izolcazi dru atnroslcti

grosimc l!.rncnlartr /H 5i secliune A, asuprr cEreia
i
ilclioneaztr fo4r de grcurate elementanl r/G gi forlr
clcrrrcrr(er5 datorat:I prcsiunii dp, dF (Fig.2). Echilibrul
fo4elor asupra coloanei dH estc:

pune in cvidcnlir trarrsfornlarea

succcsivf, a nririnlilor intcnncdiarc

lao =yAdH
lar = e,ap
H=0

p=Po

+dP=Q

finAnd cont de ccua{ia gazclor pcrfectc:

P(H)V = GRT(H)

y=

valoare

este R=29,27mlgrad),

':.

(1)

iil

pe

t"tr"ri

lloin,csrarc a

.J;,-,TTli"

K.

nr.r,un""

.rrmosrcrictr

T(H)=To- ttII,
care introdusd in (5) nc conducq la (gradicntul de tcmpcraturii

7Ul),cstc:
(6t

q = 6,5 u/krn):

ctp

dH

Rx(L - r,r/)

tl000m: ,=

Rezolvind accasti ecualic in raport cu //

fot'nnla hipsonetricti sratrdard:

-. I z vrRl

=Llr-l:l
I
,,
1 \/,,i

B,,:

Fig. 3 Schcma dc principiu a altinrctrului barometric'

ac indical.or: 2 - roara dinFte:3 - sector dinpr:4 - mccant.m

bield-manivell; 5 - conducta dc presiunc; 6 - prizA dc prcsiune stattci.

7 - crcasa apuatului; 8 - capsull ancroida.

-(,

k(po

- p), atunci mlrimca

-+Y'].,'^u"]

-u

[*.-,"{:,"[,

altimetrului

mdsuratl <p va fi
l0)

Fig. 4 Schcma structuralA a altimetrului

ci unghiul g

2.4, Erorilealtinrctrclor

in

lirorilc nrotodicc sunt provocatc dc unnjtorrclc

- varirlia rclicfului solului;

cauzc:

histclczisul

clasric;

r'arialra tcnrpcraturti;
ncliniaritatr-n ccuatici scarii;
frccarca in lagiirc;
dcz-cclrilibrul picselor mobilc;
captarca irnprccist a presiunii staticc;
cxistc'rrla unci prcsiunii remincntc in capsuli.
Priurcle douh crori instrumcntalc sunt proprii oricirui manomctru nrecanic Daca altimctrul cstc
clcctloptccanic. nrai iltcrvin crorilc'instrumcntalc daloratc traductoarclor electricc $i schL'lllcl
clcctricc dc ntlisurarc lcloptatc.

:t,

{r'
ncntr.u Drcsrunr'.1:
.i"
t,X

.ft,

crtrrr

nrodificare'l prcsiunii ll sol:

nrodilicarcr tcnlpcraturii medii a coloanci dc acr atmosfcric
Erolilc instrurncntalc alc altimctrelor sunt provocate de umitoarele cauze:

iE:

gi dc

l:.^

general alrimerrcle baromelrice sunt afectatc atdt dc erori mctodice. cat

instrumcnlalc.

Datoriti dcpcndr-nlei presiunii atntosfcricc (statice) dc altitudinc, problcnra nlsurirr ii rltiruclinii

3.

|-

dc rotalic a acului indicator nu depinde liniar de altitudinc' Pcntru a

liniariza aceastir caracteristicd, se utilizeazi baterii de capsulc ancroidc cu gofraj speciel lr carc
rclrrlia r, = ft( p) cstc ncliniari.

iJ

Constructia altimctrclor baromctricc

cbsoluta, avind fonna constructivi din Fir.

scdrii

baromctric, arati

sc rcducc Ia ntisurarca prcsiunii. Prin unnarq altinrctlul crt. u,i nritnonrctru

0ti

)-

Rclalia (10). carc cxprimii

ecuatia

(s) ',

,-+l'\ r,)

n,'r,(

se ob;inc.

, =f

unde s-a considerat ca

varialia funclici pr(lf) cste
corcspunzltoarc stam-rlu i L

tr

t7t',

Prin inrcgr:rrca lui (7) intrc linritcle p1 gi p, rcspcctiv 0 Si I/, se oblinc

fonnulu hunntctrici

2.3.

+ ,inP,,

""",.'.,0(5,1,,1'ilr

Dcexcntplu,pcntrustratul i=l,corcspunzltoraltitudinii 0+ llO00m,varialialui

.rtuttelordcorcspunziloarc lui 0+

"r.ri"(l

cgaltr cu:

(a) in (3) 9i scparind variabilcle, sc obginc dcpendcn[a prcsiunii]i

lp
tlH
atrrrosfcrice cu alritudinea:
--

ca

u)=

'i

RxT(t{)

corcspunztrtoarc lui H = 0 Si i.= 288,15

Iz(

ttl:.

Dacd se considcrd cd dcplasarca mcmbranci w

Fig. 2 Echilibrul asupra coloarrci dc acr

gi de expresia greudfii spccifice , = 9 lrnde consl.nra guzcror perfccre

lntocutno

- [t(

Q=h(h=1t9.
z.

dau expresia:

din celc trci clemente comPonentc:

ru.zultl:

in I:ig. 4 cstc rcprcT,ctllati

schcnrl structurali a aparatului, care

Dar cxprcsiilc fo4clor clcmcntorc sunt:

YdH

ncnl[u cllrc

L'oloani

lG+dF=0

(l)

lntcrcscuzi caracteristica statici

(ccualia scirrii) a ap:rratului, fapr

2.2.'fcoriaaltinrctruluibaronrctric

carc subsrituire in

Carcasr apnrltului cstc pusi in legi-rturl-r cu prizl dc prcsiurrc st:rtiq-l 6. l-a rarrllia altitutlrrrir.
plcstttucit variuz.ii;;i ca. ilr cirpsttln itncroitLr ti sc dclirrntcaz.ii purrarrd in nrr;carc nrccnlrrrrrul
lrpuriltultli gi acul indicator. Cndranul

t\

109

,l

l-rrcnrlclr

fvl

-1. Arl:u':rtura nccesarl

irsurarcl irrll linr i i

tlc.

zbor

Crunu:
Numc:

executirii lucririi

4. Datc erpcrinrcntnle si rczullatc

rli

Sc util izcazi urmiltoarclc mntcrialc:

lnstalalia dc laborator pcntru prcstune

4.1. La urcarc
;

Altintetrul baronretric;

',f).

Sursc dc alimcntarc dc avialic;

{ii

Ilmlsurat

Pmlsurat

Prdcr!rrt!=

//t*.rtic

[mm Hg]

=760 - p^tr,,"t
lmm Hel

',ri

lml

lml

[vo]

Prdcv!ntI=

I/tcor.tlc

=760 -pr1rur"1

lml

lvol

Cabluri dc lcgitura.

3.1. Dcscricrca instalafici

;1,i

dc laborator

Irrstalatia permite verificarca funcliondrii aparatelor dc bord cu nrcrnbrani gi capsuli. Dc

ascmcnca. ea se mai ulilizeazd pentru crearea de presiuni gi depresiuni in difcrite agregate de bord.
Irrstafafia se alimenteazi de la tensiuni de avialie: 27Y c.c. gi I l5 V c.a.
Irt componenta instalaliei intrd urmdtoarele pa4i mai itnponante:

| - sursa de alimentare
de avialie -27Yc.c.

- cabluri

- robinet

200
400
600

r;.

'l
,'|

800
1000

I l5Vc.a.

r400

de afimentare;

de comandd

1800

presiunii dinamice;
4 - robinet de comandd a 7
presiunii statice;
6
5 - robinet diferenlial;
6 - conducte de presiune; 5
7 - altimetrul barometric;
ti - instalalia de mdsurd:
f - indicator de cirirc a presiunii (0+iO0 mmHg);
lo - indicaror dc citirc a presiunii (>200 mmHg);

2200
2600
3000
3400

4.2. Lacoborere

- conducte dc prcsiune;
| 2 - ponrpd de prcsiune sau vid;
ll - cubluri de alimcntare.
II

3.2. Modul

.
.
.
.
.
.

de lucru

2600
2200
1800

r400
000
800

7(r0 mmllg);

7.

600
400

3.3. Problemc dc studiat

lucrarii se vor cxccuta determindrilc:
riclicarea caracteristicilor LI=f(p) atit la urcarc cdt gi ln coborilrc;
vcrificarca cxpcrirncntala a ccuatiilor dc ctalonarc 9 $i dctcrntinarca crorilor
rc la t ive;
iii )dc cc caractcristicfl dc urcarc nu corespun(lc cu cca clc coltoriir.c ?
Pc tinrpul

200

i)
iil

[mm IIg]

3400
3000

d_e inceperea lucrului sc.cupleaza conductele dc prcsiunc intrc instalafia

dc nrirsurd 9i altimctrul baromctric, rcspcctiv ponlpa dc prcsiunc;
sc cuPlcaza cablurilc dc alimcntarc Ia sursa dc tcnsiunc fiirrd atcn la tipul ci:
1i
sc iniurubcazi robinctclc dc prcsiunc;
sc alimcntcazlcu tensiunc din l, instaldlia dc mdsuri 8 gi ponrpa dc prcsiunc l2;
sc aplicd prcsiune asupra altimetrului prin ac f ionarea robirictclor 4 qi 5;
sc citcgtc prcsiunea pe indicatoarclc 9, l0 (dc fapt valoarca citit a se- scac[- clin

citc;tc altitudinca corcspunzirtoarc pc altirnctrul barorrrctric

P nrlrurrt

lml

lmm Hel

inaintea

sc

/lmlruret

trr

-\
l-trcrirrctt

{\liisurarcl inrillirnii tlc zbor

..'

Octavian GRIGORE

.1.3. Caractcristicilc

.1,3.1. Lit urcarc

6.

:-l

I\IASURAREA VITEZEI DE ZBOR

I
I

Vitcza dc zbor cstc un paramctru fundamcntal pcntru dcscrierca pcrfonnanlelor

ct)

unci acronavc, ocupdnd un rol important in problcma de pilotaj gi de naviga;ic

aclinnil. llvolLrlia cctrtrului dc nrasd al unci acronavc in raport cu pimantul estc

E
E

caractcrizatd cu ajutorul vectorului vitczi totald V, {tongent la traiectoria aeronavei).

ce poate avea o orientare oarecarc. in pilotaj gi navigapie ne interescaza insi

cotrlponcntcle vcctorului V,, luatc in raport cu sistemul dc coordonatc orizontal.
Axclc accstui sistcrrr sunt: dirccfia cst, o(, dircclia nord gcografic, on, qi vcrticala
locului, O(. Dupe cum bitre se cunoaltc, curba descrisi in spatiu de cdtre centrul de
masi al aeronavci se nume$te traiectorie (curba AB) (Fig. 6. l). Proieclia traiectoriei
pe planul orizontal, o(q, se nume$te traiect de zbor (curba A'B'). proieclia
vsctorului l', in planul orizontal reprczinrd viteza de drum li, iar proiccli alui i,
dupi axa vcrticali ol - t,iteza vcrticald i,. Dacra a cstc unghiul format clc axa

CL

(g
o)

c
f,

o
o
o.

200 400 600 800 1000

vectorului

1400 1800 2200 2600 3000 3400

vr

cu planul orizontal (se numegre giunghi de incidenld), arunci:

Altitudinea H[m]
lv,

=v., sint

[V = V, cosa

4.3.2. La cobor6re

Dar viteza verticale estc ai dcrivata altitudinii. deci:

CD

o-

'oG
q

.=
U'

o
(L
I:ig. 6.1 Dc[irrircl
200

400

600 800

tricdrul

1000 1400 1800 2200 2600 3000 3{(x)

or

vitczclor

dc zbor in
V.

Altitudinea H[m]
:,I'

*#1

'l

Fig.

5.2

Triunghiul virczclor

izontll

=l/-

Sin rr

= V,t

Atl

=:::-.
dt

(6.t

l]

(r \liisunrrta vitc.zci dc zbor

()ctnvilrr CRICORE

Vitcz.a dc drunt 17sc contpune din vitcza tTdc dcplasarc a acronavci fofa aJii
dc acr gi din vitcza rnasclor dc acr d, respectiv ,'t,itett vatrtu!ui,, tFig.6.21.d,1

rrrr.rsr'fc

Llnglriuf torrnat de vectorii

gi lvsc numeite unghi de tlct.it'ci D. Unghiul

- NA gi vcctorul I este CA capul aclcvdra!, iar cu vectorui

ll/ D.4 dntntul adcvdrot. RclaIia dintrc cclc trci vitczc, carc forrncazd a5a-zisul
"tritttrglti oI vite=elor" cste:

nstrumcntclc cu carc sc In5soare viteza acrodinamici se numcsc vitettntetrc.

vcrticaldvariontetre,iar cele care nrdsoari numdrul M - nncltntetrevitczir
f

dirc'ctia nordului zidevirat

vi=V+A
Asupra virezei

6,1.

(6.2.

trebuie ficute urmdtoarele

- I/ -

precizdri:

11

On--t

=|Vi,
"zii
sau vitezd.

atunci ea

P = CrSq, =

Crsp+).

se

Pcntru misurarea vitezei de deplasare a aeronavelor in raport cu masele de acr

utiliza mai multe metode printre care amintim:

se pot

,i.

dacd ea este mrsuratd,pebaza presiunii aerodinamice in condilii standard,$

Qrn

I. Metoda manomelricd saa aerodinamicd

- se bazeazd pe mdsurarea diferenlei

dintre presiunea totald p, gi presiunea staticd p a fileurilor incidente de aer (p,

,ti

noteazi cu V, gi se nume$te vitezd aerodinamicdlt

- p), sau a

indicatd. Aparatele care permit misurarea acestei viteze se$

numesc vitezometre aerodinomice (vitezometre). Cum viteza este;]i
determinatd in condilii standard, po gi ro, atunci aparatele sunt gradate in'li
paramerrii atmosferei standard. Deoarece este misuratd presiunea..ii
aerodinamicd, indicaliile vitezometrelor se folosesc pentru
problemei de pilotaj (deoarece dau indicii asupra fo4ei d
t/

Dczavanrajul principal

at pilotdrii

METODB DD I\IASURARB A VITEZEI DE ZBOR

indicatd v; este acela al apari;ici unci erori de mdsurd cc crc$tc cu altitudinea -r

(cu crepterea inil[imii, densitatea acrului p scade gi pcntru a menfine fo(a'i
de portangd P la inlllimca H, vitcza trcbuic' sd crchsca, cu tbate cd i
vitczometrul va indica o viteza constantd, el fiind gradat dupa paramctrii I
atmosferei standard);

raportului dintr6 aceste doud presiuni

&.
p

Presiunile p, gi p

se

capteazd cu ajutorul unor prize de presiune. Priza de presiune totald este un

tub orientat paralel cu fileurile de aer (Fig. 6.3a), iar priza penrru presiune

1;

daci ca cstc rrrdsurati in rapofl cu masclc dc acr in conclilii rcalc de zbor,

sc

'

Fig. 6.3 Schemo dc mdsurnrc a prcsiurtii dinamicc

I - cu do!tr prircl b - cu prizt cunrbinarl:
I - sonda de prcsiunc rotali; 2 - sondl dc prcsiunc sttticti 3 mcmbronll: 4 - sondtr combinort; 5 - indicator:
staticl cstc.oricutati in accllgi fcl ca prirna, cu dcosebiqc ctr oriticiilc pcntnr
cilptarca lui 7.r suttt plasate lateral, la o distanld suficicnt dc rtrarc dc virf.
pcntnr cil valoarca ci si nu fic pcrturbatir. Pcntru a scldca grcutatca prizclor 5i

,.,

nufnclte vilezd adeviirnlri sau vitezd propric si este tocnrai vectorul I clin'l
triLrn-ehiul vitezelor (Fi-c.6.2), Raportul dintre viteza \/ 5i vitcza de'

propagarcinacrastrnctuIui,a,Scll|.||-l1c$tcttttttttirMach,|t4:

rt

(6.3.)

a scldca riscurile aparilici altor crori, celc doud prizc pot

singur corp (Fig. 6.3b).

In general V>

V; deoarece:

l/-V;+AVs+Ll/1+LV.
undc:

cstc corcctia vitc.zci acrodinamice (indicatc) cu altitudinea, i:

- corcc{ia vitczc.i aerodinarnice cu tctnpcratura;
.1;
AV. - corccf ia vitczci acrodinanrice cu cornprcsibilitatca pcntru M > l.^S

fi

rcunitc intr-un

Aparatul sc courporti ca un rnanomctru difcrcn!ial care misoarir

prcsirrnca dinanticii ca difcrcnfir intrc prcsiunca totalit prcluatl dc- la sondn dc
prcsiunca totala I gi prcsiunca statici preluati dc la sonda dc prcsiunca statici

Alz11

AV1

2.

3, Pu= Pr- P.
ltlelodu lcnttodittortricrT - se bazeazd, pe fenomenul dc frinarc dinanrica a
filcurilor incidentc dc acr. Cu aceasti ocazie sc Droduce incilzirca acnrlui
5

rl

(r. Misurarca vitczci

dc zbor

'

-l

Octrvian CRIGORII

'}l:X'.fiJi:::::,:;::,::,:,:-"'::o^;

fli:.::"

dc 116r,arc aina,rrica $
':,:ir1l=o-"-l:,o,,,"nur
cuo.
o'i
l;
;ffi il'ili'J
;;;il;'
'^* :: _1 I lf: - l..o',i
"

I'ff

5. Mctoda vi:irii rcpcrelor rcrcsrrc sc bazcazi pc opcratia dc vizarc

a
rcpcl'c tcrcs(r'c carL' sc giscsc in carrrpur dc obscrvalic ar vizorurui

L'or

optic

ll,.t"ly,

I I: " i1,: !, :,:,: .o" n. i. n u i o. i,a " "...

r

":#

;;il:ll'

"o

qi

pclruitc detclurinarcu vitczei dc drunr lv. Mctoda m5soard practic

timpul r
scurs dc la vizarca Ia verticali a unui repcr p6ni lu un unlhi
oarccarc a.

Jn,

"=ol

11

I
)

cunoscind altitudinea de zbor, viteza de drunr este ty I-tsg. pentru

cazul
=
t

tcr)rpcrarurir. idcrrticc,
cllPtatc vor fi:
e,

{'

dlr cu cocficicnIi dc fi.inarc difcrili,

--t'' Er
)r *'

=S4'=S(t+

0,2\,M1\;

a,

=S4 =s(t+ o,zE,M2y, (u1,ih

r'

unde
si sunt temperaturire mdsurate de traductoare, iar s scnsibiritdlirEt
acesrora' Duptr cum se obscrvd din (6.4.)
fEc.nd raportul ccror dou6 s
tu nu-dlpinde de temperatur', ci'de numirur
exact
rntereseazd:

lt

M,

ut

".";"TtltJ$

'r,iir.

"

sc obline:

;;';,

u=

45" vitczu dc drurn estc W

=\.

Aparatele pentru detcrminare Iul w 'lcu accastd metoda se numesc

cirtemontelre. Existi cinemometre automate care permit determinarea

continud a vitezei dc drum. Dacd aparatul pcrmite masurarea atat

a lui w car
gi a derivci, cl se numegtc cinenoderivom'etru.
cinemoderivometrele optice
pot fi utilizatc din pdcatc numai in condigii dc vizibiritatc a repcrclor.
6' Metoda Doppler

- dctermini viteza de drum n/gi unghiur de derivd D pnn

er' Acest fcnomen constd in variafia frecvenlei osciraliilor
ice a undei emise fafi de cea reflectati atunci c6nd emilatorul
c afli intr-o migcarc relativd fa;d dc un obstacol. presupunem
sistcmul dc emisie _ recep{ie se dcplaseazd cu viteza lV fati

,:j:

l+O,2E,M2

l=6ffi="'
$i rezolvand (6.5.)

;rarticulul

scrrrrarcrc
6z ,' n!
>r

de sol (Fig. 6.4). Unda emisd pe.

direcfia AB are frecvenp

un observator din B

Lr
ar

reccpliona semnalul emis din A

la frecven{a f + .fo. Cregterea

Formulele (6'5') si

) pot fi

frecvcnfei cu .,f6 sc datorcazd

tocmai efectului Doppler. in

continuare semnalul

prclucratc
astfcr incir sa sc ob;ind
-

!6'6
tbn:rula dc calcul pcntnr vitcza
ajcvar ori V.'-

3. lle toda ancnotnetricd _ se mdsoari

viteza de rotatiic a unei turbinc dispusa
'
l^rr----...1
v i rezd.d c
ra r i
i;;;;
I
":l-*".T :,
: ::; ::
_ro
"

;,;l

::j:

;il;il:l

in'.1.
i""iir# ji ;

f :JTil::,1,:::*:o: j:,j=dT,,::".;-rij;;;;;."#;'#r#.'.:)ii,l1i,l,i
r dc'"a, u,u?,.-n ;;;
;;, ffi ;, li lil,li
-.riJ'f;;il";rrpu"l,,l'
: :,': ?l l"'::,., :..:::1.
T
bordul
aerona'elor;
ll,,
:i::"::f'j,:,.
nrc'teorologie.
",.,"a,
c to d

4' lllctoda re:ort'drii triunghiurril vire:cror

- sc foloscatc pcntru ,l.r.r,uinor.o .i,
de drum lv, cunoscind vecrorii r
'itezei
9i t7. M;ri;;..,"oru,r, 17 se ;

T::i11.-

zbor orizonrat cu ajutorut

uit.ro,n.trrl;iil;;Ji#ffii,*",,

cu

frccvcnfa mirita cstc rcflcctat

astfel incdt in receptorul A de pe

acronava in migcarc este Fig. 6.4 Determinarea vi(czei cu ajurorul

recepliouat cu frecven{a / + efectului Dopplcr
+2fr. Daca notirn cu 6; - 81, sin(2ry'1) oscilalia emisa cu f2 E2^sin(2rft
;i

p) oscilalia rccep[ionatd, unde p

-2n2r

esrc defazajul

intrc E, 9i E1 1 r =

AB pi 2, cstc lungimea de unda), u,un.itir,unla parcursi AB variazain rimp

dupir rclatia:

r=r,t-JlVcosodl,

(6.7.1

t)

-utror
i:::::;:ii:":iq::ru;J:;il::i,"::T::::Tilil#".,_:,l,Ll,,xllu
tttetoda
vi:cirii
repet'e,r,:rt,rr.' C";#il:r"J".rfii":;tiit.3ll

t6

ri

'd.

6. Nlt-rsurrrtr vitc.zc'i dc zbor

,=

Octrrliun GRICORE

Itt ctt:.ttl vitr':clttr mici

ti,

lVl cos a.

Astfcl senrnalul rcccpfionat E" devine:

E. = E=,,r*l(rn 1

L\t\)

(fvl < 0.-5) sc poatc scric ccuutia lui Bcrnoulli (ncglijarrd

dorltprcsibilitatea aerultti P = const.) in

scc[iunilc I pi 2, sub fonna:

v.2 pr= p:i*

v2
r,,t*
,r. (6.1.1)

+!w.oro ) - 4nl
^ 6t,
tr)

It1
Pt
= Y este viteza fileurilor de
amonte de prizd, Vz = 0
Pr
Pt
deoarcce tubul de curent in sec{iunea 2
Fig.6.5 Linii de curent in jurul prizei dc
se frdneazi complct, iar p2- p,$ipr =
presru
presiunile
gi
totald
respectiv
/, sunt
staticd. Cu aceste observafii gi Pr = Pt= P= const. (6. 14.) devine:

unde V1

dc unde se observd

ci

acr

frccven[a semnalului este:

2W
Jt= J * _coso.

(6.10.)''i
'f;+
t)k

Din (6.10.) rezultl,cd frecvenla Doppler este:

in

v'

*i

fd=.fr-l=*"oro.
L

(6.r

l.)'#
't-i;
',.{,:

Deci,
.frecven(a Doppler este propo(ionald cu componenta vitezei W dupd',.[
direc(ia de propagare a semnalului radio:

In caad vitezelor mari, M> 0,5, trebuie si se [ind seama de compresibilitatea

aerului, astfel incdt ecuafia lui Bernoulli devine:

vrt+ x P,=t* x Pz
2 /-lp,
2 Xitpr'

'.*1

ll/ coso = ] f, i,.

2-"

7.

:llBr

(6.12.)

;i

'\[etoda inerliard - sebazeazl pe proprietatea unui corp greu ce se rotc$te cu 1

o vitczd apreciabird d9 a-gi pdstra pozilia in spa(iu. nstFet, prin
schimbarea::i
pozilici acestui corp (giroscop) este mdsurati accererafia ic
migcure o. i..; ;
direc!ii. prin integrarea acestci acccrcrafii sc oblinc vitcza dc
mi5care a 'i
giroscopului care este solidar cu aeronava, deci a aeronavei.

Dintrc mctodcle prezcntate anterior in aviatic, cclc mai utilizate

sunt ntctoda
tnuttotrrett'icti pcntru dctcrminarca vitezei adevdrate
si tnaodele Doppler si itrarlialit

6.2.

unde;=a
cv

la presiune constanta gi cdldura spticificd la volum constant. Dacd

* x It - x l),.
2 /-lp, /-lp,

Prezcntind nrctoda acrodinarnici dc mdstrrarc a vitczei pi a numirului

Mach

,r

Itti

(6.16.)

sc.

(6.17t

Din ecualia lui Clapeyron, p = p Rl considcrdnd ca f; = 7" este temperatura

acrtrltri ncpcrttrrbat li T: = f' = ?ff estc telnpcrctura aerttlr.ri corttplc't frdnat in scctiunL-l
2. se pot scrie rclaliilc:
,7r

cstc ncccsar sd sc stabileasci rela[iire dintre mdrimilc pr,

1>, 1ta, v, M gi ?.. in acesr scop
sc aplica ccuatia Iui Bemotrlli unui tub dc curent scparat din
fluxLrl lncidcnt dc acr ji ,,,
ll'irrtat in ptrnctul critic al prit.ci clc prcsiuni (l;ig. (r.-5). Punctul
critic csrc car.flctcr.rzilr ,r
prur arrularca viLczci V

in

introduc valorile particulare din primul caz, se obline:

l'2

TI]ORIAVITEZOMI]TIIIiI,ORAIIRODINAIVIICE

(6.16)

esteexponentuladiabaticAi esteegal curaportul dintrecElduraspecificA

pcntru determinarea vitezei dc drum.

(6'15'l

Pa=Pt-P=P 2'

: iiid,

Pc dc altir parlc, viteza V

cu-

plRl

2, =

p,ll7l.

((r.lS

trcbuie nrlsurati se poatc cxpriura funclic

t1.-

nurnirrul ['/ cu rclatia:

l/=Ma=NI\W,

(6.19.t

(r lrliisunrlcir vitczci tlc zbor

------

f,F

Octevian CItICORF-

-t

lst li.l

('urg(ril(,r ilci:ctttt't)l)i(:(' raportul prcsiunilor in ce lc cloua scc!iuni cstc

undci dc ioc. Dacd intrc sccliunilc I ;i 2 unda dc goc cstc drcaptii.
ccuatia
Jtr dc
gi 2 se poate scrie sub forma:
p,
dintrc
rclirliir
itt ctt:.ul

'r.
cllcul

prcsiu

l--l

p,=P(+Ji=(*),= /\.
lz

rt

tvl

^t-l

/ u'-rl'
x-r
I
)

dcci

cncrgi

izcr

O.2(r.

rrurrrituy'rnttrlu lui llaylciglr' Dacir sc

ia7=

P'=

1,4 lormula (6'26') dcvinc:

166,92M1
P

1n''

-Y'

(6.27.)

Din formula precedent5, valabild pentru M > l, se observi cd, pentru

mdsurarca numirului M in regim supersonic este necesar sd se misoare presiunile p,

V, conform (6.25.), este necesar si se
5i p. DaC6 se cerc insd sd se determine viteza
lactr u'rdsuritori gi asupra tcmperaturii.

,ate

6.3.
:

CONSTRUCTIA VITEZOI\{ETRELOR PENTRU

VITEZ.A'

INDICATA

pe

Vitezomctrul pentru vitezi indicatd este un manometru care mdsoard prcsiunea

aerodinarnicd q". Cadranul acestuia este etalonat in unitdli de vitezd, considerdndu-se

parametrii atmosferei standard. Cum s-a. specificat la inceputul acestui capitol

cuuoaitcrea prcsiunii gc este necesard pcntru evitarca unor grcgeli dc pilotaj.
constituind un indiciu asupra fo4ei portante a aeronavci. Dc ascmcnca, accst apafat
nu cste util pentru rczolvarca problcmei dc naviga;ie dcoarece VtSV"
Schema constructiva a unui astfel dc vitezometru este prezentatd in Fig. 6.6. In
cazul cdnd acest aparat se rcalizeazd intr-o carcasd scparatd, ctt cadran propriu, sc iau
unclc mdsuri coustructivc cum ar fi:
- folosirca unei scdri atcnuate;
afiparca indica[iilor cu ajutorul a doua nrccanismc dr-- scara, unul prccis 9i alttrl

isu

-'l
I

grosler.

I
I

Din rclafiilc (6.23.) 9i 16.25.) sc poatc obscrva cii dacd sc

linc scarrn dc
l/ $i nunrdrul M sunt dctcrrninatc cle raportul

conrpresibilitatca acnrlui. vitr.za

plcsiurrilor 2,

gi yr.

.,

t?0
2

6. Nlirsurrrc-ir vitczci dc zbor

r,'l
r

il

i-

Octrriirn CRICORI

,{

-.'-;i

[)c rcgulr aparutul carc rniisoari

indicati sc gisc|tc in accca;i carcasi cJi:
-:,Y
'itcza
itczorrtclrul pe'rrtru vitczi
2.
.t

adL'\'.rat.r.

'\-St

rl ln

Pentru deducerea
deducerea /'
caracteristicii sratic. /_

n ll

apararului
srructurala [\, ll h

(ccualin scarii) a
folosirn schcma
a aparatului, prczcntari

FiS. 6.7, care pune in

in

" //\

cvidcnla transformarea
succcsivi a marimilor Fig. 6.6 Schema de principiu
intermediare din cele 11si vitezi indicati:
|-

elenfente Componente:

I.
I

ac indicator: 2

aptratuluii

Pa=

tuttdc 7r,

P,- r=

760 mm IJg gi

.r

ir#
l;?l

g
^
I
o"n,*-..-

?.e

L'

t-

undc S,

(6.28)

- f (Vt'), deci se obline o caracteristici

cu

sensibilitate crescdtoare (0'=2f'(v,)), in timp ce de fapt este'necesard o scarl

atenuate cu sensibilitate descrcscdtoare cu cregterea lui p, de exemplu o caracteristicd
de genul f =k&. in acest caz problema se rezolvf, invers, respectiv determinarea
caracteristicii capsulei manometrice astfel incdt sd fie indepliniti caracteristica scdrii.

6.4.

CONSTRUCTIA VITEZONIETRLOR PENTRU VTTEZA

ADEVARATA

fomrula (6.25.),

ad

'incAt

sd iezolve

icd depcndenla:

fvQt,

Pa,

T ),

dcci srrnt neccsarc trci elctnente sensibilc pcntru dcterminarca mirimilorp, pa 9i L

l6rroduccrea semnalului de tcmpcrctura in dispozitivtrl dc calcul al vitezei

(6.29.)

adcvlratc insi, cqmplicd mult construclia acestuia. Dc. aceea, aceastd proble4nA este
lczolvatit prin introduccrca indirecti a parantctrului ?", flra a fi nel'oie str fie mlsurat
c'fcctiv. Pcrttt'tt accastfl, si prclucrdrn fonnttlclc (6'15') 9i (6.19'):

Fig. 6.7 Schcrtra structuralii a vitczorrrctnrltri dc vitczir inrlicltir

Elettrctrtul dc transntitcrc si unplifi(orc a(c rolul clc a convcrti <lcpltsarea

liniara rv in rnigcarca dc rotatic p a acului indicator.. pentru nrccanisnrul
bicld-maniveli cornbinat cu angrcnajul ro!i dinlate se poatc scric

Din (6.31.) se observd cd P

Vitezonrctrul pentru vitezd adcvirati este construit astfel

este

capsulci.

3,,

i,

scnsibilitatea

(6

..

= 288 K.

S:.pu,

.E#\--,].*"*]-',1

;"'g

tu'=

=tl*,,"+{,.[[,

il

:-

-l

ii.l

2. Elentenrul sensibil, care convertegtc presiunca dinamicd pa in deplasare'.

rectilinic rv. considerdm aceastd caractcristicd liniara gi egala cu:
,i

ob[inc:

lX

- nrccanism ti
statictr; lj
(caDsulA ..,ti

n,llt"#r,,]' -'1,
/

rcprezinta

raportul de transntitere a angrenajului.,

,;+il

Priza de presiune staticd - convertegte viteza dc misurat v, in p."riun.ij:

dinamicd p6. Caracteristica acesfui element se exprimd cu ajutorul reialiei lui:),,
Saint - Venant (6.24.):

l,

t-'

iiffi

--\

:.

a intregului aparat se poate obgine din cele trei

(6.29.),
(6.30.)
(6.28.),
elirnindnd mdrinrile intermediare, astfel incdt se
caractcristici

roata dinlatr;.3
seclor dinlat:4
bieltr-maniveltr; 5 - conducre. de presiune; 6 prizt de presiune
7 prizi de presiune tohla; 8 traductorul manometric
manomedca); 9-cacasa

!l

Caracteristica staticd

--=--.---=-a virezomerrulri
-

+fl

La-_L
=
F-:
'Wl
I_ *=
-ffRf

in carc c $i er sunt lunginrca gi unghiul inilial al rrranivctei, iar

/ttjfi,i

l =-l-=.------;:-'

! p

r"'/rl,i'

(6.32.)

P""

caracterr stt ca:

[.....("' )

.;,
fi=l',(w)= -liucslll -+slt/r l-a II.
::L
\il
) J

|]]

trnde A este tlll coeticient constant.

I'rcsupurriucl cd accasta detcrnrinarca sc thce pcntru a o altitudine maximd dc

I I krn, atttrrci variaf ia presiunii Pe acest interval estc:

(6.30.)

23
,tr

rit

6. lvlisurulr'a vitczti dc zbor

r{
"i.
fL

Octuviirn GRIGORI:
I
I
I

'l

,, _ 42 ll'l

P= P',(t-+Y,'-'

l=;';

T")

(6 36')
I
I

ttrtde fi1 -

rllt -

i". iar Rtr = 0.2. in consccin[i rezulti:

/

, =r,,1:

Angrcnajul fonrrat din clcmcntclc 8 Si l0 multiplicd rotalia la valoarea:

{,'l

,,=lLp= jllz-.
Z2

[/ro ]

ttl

(6

31 .r

7.Zat lr'l

-)

''1

Introducdnd pe (6.33.) in (6.32.) se obline

expresia vitczci adcviratc;

'.

Ji;'

unde z1

z2

t
I

rcprczinti'r raportul dc transmitere al angrenajului.

,.'^',$,1:

0,.5

unde constanta

;
A, = A4.

^
V=A, I'd
' po'o'

L(:t!4

'!i'!

(6.34.Ii
,-.,1g!

;i

P3J

.',

Formura anterioard care exprimd dependenlai

vitezei adevdrate funcJic ae doar+
doud componente, respectiv mirimile p
ii
nrecanisnr prezentat in Fig. 6.9. prcsiunei

l)cptru ca tnccanistnul din ljig.6.8 sd rczolvc funcfia (6.34.) cstc ncccsar

clcmcrrtele elastice sd

capsula manomelricd

capsula atteroidd I I :

at

1u,

(6.35.)

al pi a3 sunt lun-qinrilc
nranivclclor 3 gi 5.
Bralul de nranivela a
tuncle

elemcntului 7, a7, este egal cu

dcfornralia rlJ a capsulei

rncroidc I l. Aceasta capsula

(6.3-5.) rczulrd:
1l

(6.38.)

w3 = ca Po'5

(6.39.;

poo'5 Ptt
=rr-17'
Z2afa P"''
. P"''

zy a2c,

(6.10.)

li
1l

de unde se vcdc, compardnd cu (6.34.), cd:

o=

'1

*'u=*.u.

(6.+1.)

Al

2
I

.adica tocntai faptul

adcvdrata V.

cste rnontati astfel incat pentru

/) = 0, tr = 0. Deci, a7 = 11,...
Unglriul dc rotafic a a.rulii
cxccntric 12 este F = tr., / ,r.,
slr,r dacii sc tinc sealna dc

wr = cr Pl'5i

u=-;T

cinematic. provoacd rotirea acului iniica

a)
It'r = ---:-

I:

Substituind pc (6.38.) qi (6.39.) in ccua.tia mecanismului (6.37.) se oblinc

prcsiunca sratica p in corpul aparatului,

ca
acfiunea prcsiunii dinamice. copsuta .aiata

corcspunziror lui w; pe distanla:

ca

aibl caracteristicile:

vitcza adcvaratit.

ci unghiul

de rotafie al acului indicator cste proporlional cu r iteza

iJ

6. Irlrisurlrca vite'zt'i de' zbor

Octxvixn CRIGOIIE

dc untlc sc oblinc:

ERORILB VITEZOMETRBLOR

w =f-tn.
(u

(6.43.)

In general vitezometrele sunt afectate atit de erori i nstrurnentale, spccifi

cit i;i dc elori nretodice. Dintre e

tuturol- aparate-lor cu lllalloulctricc cu capsula,

instrunrentale speci fi ce men!ionam:

ti

i-

6.5.3. ERORI METODICE DATORATE PRESIUNII

mecanic,

$r

TEMPERATURII

erorile datora(e impreciziei de captare a presiunilor pr$i p;

erorile datorate impreciziei de misurare a presiunii de cdtre manomet

Vitezometrul pentru vitezd indicate este etalonat pentru p = po: 760 mm H-e gi
T = To:288 K. Dacd, dintr-o cauzd oarecare, acestea se modificd, apare eroarea:

iar printre cele metodice amintim:

l
I

i.

erorile datorate varialiei presiunii gi temperaturii;

erorile datorate turbulentei atmosferei.

l2oo

!2RTopd

I
I

1,.

6.5.1. ERORILE

INSTRUN{ENTALE DATORATE PRIZEI

PRBSIUNI

Eroarea de metodd este:

Aceste tipuri de crori pot apdrea datoritE configurafiei incorcctc a

influenlei locului gi modului dc fixare a prtzei pc avion gi unghiurilor dc incidenfd
glisadd. Eliminarea acestor tipuri de erori se realizeazd prin intermediul prizei
prcsiune, sau prin introducerea unor corecf ii pc lanful cinematic al vitezometrului.

AV =V

-'"=^(+-')=".[,F-')

valabilS pentru viteze subsonice.

in cazul vitezelor supersonice, eroarea la mdsurarea vitezei adevdrate estr-' [-l]:

6.5.2.

ERORILE DE I\IASURARE A PRESIUNII

LV =Vi1Gz,

Aceste tipuri de erori de fapt.inglobcazd. toate erorilc spccificc apa

'nranornetrice cu capsuld.La vitezometre erorile datorate temperaturii se com
autolnat, ca urmare a modului de acf ionarc a cclor doud capsule (explicat in capito
precederit).
Pentru dctcrminarea erorilor datoratc frccdrilor din lagirc, nccchilibrarif or Jiil
procedeazd,
se
ca la altimetru, respcctiv apare o picrdere dc presiunc L1t ce
transformd in erori ale vitezei V:

ry=!w

={'v'

(6.42.1

'

undi: Vi estc vitcza indicatl, f1 'eroarca datd dc varialia densitSlii aerului. carc
cstc prcdominanti, gi f2 este croarca dati de modificarea compresibilitdlii.

J
6- M;jsrrrrtrcn vitczci tlc zlror

(i

rrr

pl:
,I

N u nlc:

i(

LUCRAREA

2:

I
J

IV4SUR4IREA I'ITEZEI DE ZBOR

't

t--'l

l. Scopul lucririi

Prin realizarca accstei lucriri sc asigurd experimentarea metodei aerodinamicc

idc misurarca a vitczci dc zbor prccurn gi cunoagtcrea instalaliilor utilizatc in acest
;scop. Totodata, sc asigurd formarca dcprindcrilor pracrice privind minLrirca
irrstall[iilor prccunr Ei cxplicarca crorilor cilrc apar in proccdcul dc m:isurarc
_-l
,l

2. Partca teorctici a lucrlrii

Evolulia centrului de masi al unei aeronavc in raport cu pmintul cste caractcrizati cu ajutorul
vcctorului vitezi totald f, {,iong"n, la traiccroria acronavei;, cc poate avea o oricntarc oarccarc, in
pilotaj gi navigalic trc intcrcscazi instr componcntclc vcctorului V,, luate in raport cu sisremul clc
coordonate orizontal. Axele acesrui sistem sunt: direqia est, o(, direclia nord geografic, orl, si
verticala locului, O(. Dupa cum bine se cunoagte, curba descrisi in spaliu de citre centrul de masi
al acronavei se nume$te lraiectorie (curba AB) (Fig. l). Proiec{ia traiectoriei pc planul orizontal,
O(r1, se numc$tc traicct de zbor (curba
vircatt de

dru,u

fi,

A'B'). Proicclia vcc(orului V, in planul orizontal rcprezinri

iar proicclia lui 17, dupi axa vcrticala O(

unghiul fornrat de axa vectorului

V,

vitcza verticala I7u. Daca a cstc

cu planul orizontal (se numegte $unghi de incidenla), lLtunci-.

[V. = v, sin a

Irv = v, .o, o.
Dar viteza verticald este pi derivata altirudinii, deci:

y"=Vrsino=r,=On

(l)

'dt

Vitcza dc dlum llf se compune din viteza V de deplasare a aeronavei fali de masele de aer gi
din viteza ntasclor de aer U, respectiv "viteza tantulrLi'(Fig. 2). Unghiul format de vectorii V
5i

Fiq. I Dcfinirca vitezclor dc zbor in

,
l1s

d**

ll'sc
.-.

--

tr

iedrul

Fig.

Triunghiul vitczclor

ol lzLltltill

nuntcStc unglti

lc deriva D. Un-qhiul dintrc

clircclia nordului adcviral

NA si vccrorul

l'

csrc
|

1o

l-ttcr:tr r':t

('.1

lr'l:rsurlrcl vitczc.i de

ttlttrl nlotintt, iur cu vccttrrul

l'trrrttcitzrr

rr,sn-z i str

" I r i u il ! h i u

Asupru vitczci V

-trebuie

viIe

:e

W
I t t

i'

z_hor.,

DA lrunml otlcvirot. Rclali:r dintrc cclc

_

nrctcorologie.

W=V+U

daci ea cste misuratd pe baza prcsiunii aerodinamicc in condilii standard,

o..
0"2i-:-::-V

4 $i se numeftc vite:d acroditranicd sau vilczd

Aparatefe care permit mlsurarea acestei viteze se numcsc vilezonctre
(r'irezontetre). Cum viteza este dctennina6 in condilii standard, prr fi Trr, atunci aparatcld

in parametrii atmosferei standard. Deoarece este ndsuratd presi

aerodinamici, indica;iile vitezometrelor se folosesc pentru rezolvarea problemei
sunt gradate

pilotaj (deoarece dau indicii asupra fo{ei de

portan;d,

CrSq,=

Crsp{ii
2

Dczavantajul principal al pilo6rii dupi viteza indicati V; cste acela al apariliei unei erori
de mdsurl ce cre$te cu altitudinea (cu cregterea inllfimii, densitatea aerului p scade
pentnr a menqine forfa de portanla P la intrllimea H,viteza trebuie si creascd, cu toate
vitezometrul va indica o vitezl constantA, el fiind gradat dupl paramctrii

in raport cu

rnasel de aer

lttatoda rezolvdrii

J.

rtunci ca sc notcazi cu

gi cl nu cstc folosit la bordul 0cronirvdrrti nrL.tMo estc foartl. rtrspindittr

cslc..

{iiute urmitoarele prcciztri:

standard);
daci ea este mrsuratd

rilL'l(xli\ dc nrtrsurlrc sc nuntc$tc

-.t,t(,n(,1t.,lru

in condigii reale de zbor,

vitezd adevdratd s^v vilezd proprie si este tocmai vectorul V din triunghiul vitezeloi
tFig. 2). Raportul dintre viteza Vgi viteza de propagare in aer a sunetului, a,se nume$te

se folose$te

[\tru

dctcrminarca vitezei de drum tV.

vectorului V se rrtlsoarl in zbor orizontat cu ajutorul

cunoscend vectorii V Si U. Modulul
vitczometrului pentru vitezi adeverate, iar oricntarea lui cu conrpaiul, gi vectorul vitezei vAntului
ate de h sol, sau daca vizibilitatea perrnite,
17 se determini din datele m
du-se
ostfel cele doui comPonente, calculul
repe
unor
Oin ,rtetoda vizdrii
autonlirt.
cu calculatorul de navig4ie.
cu
manual
poate
face
sc
iui !V
se bazeazi pe operrli:t de vizare a unor repcrc terestre care
J. lvletoda
al vizorului optic Ai penlrite determinarea vitezei de drum lV.
se gdses
scurs
de la vizarea la vcnicaE a unui reper pdni la un unghi
Metoda
'cu aceasDl metodi se numesc cinemometre. Daci
derivei, el se numelte c inemoderivometru.
r W gi unghiul de derivtr D prin efccrul Doppler.
scilaliilor elcctromagnetice a undei emise f4tr de
ptorul se nfltr intr-o migcare reladve fag de un
obstacol'
ebazeazA pc proPrietatea

7,

se

triwghiului vilezelor

irr

un

spatiu. Astfel, prin sc

de mi|care pe tei direqii' P
a

ln

itcz[ apreciabilA
(giroscop) estc
5e

obline viteza

de miscare a giroscopului care este solidar cu aeronava. dcci a aeronavei.

u =L.

nuntdr lvlach, M'.

:"'

in general V2 V1 deoarece:
V=Vt+AVn+AVr+A%.
undc: AVs este coreclia vitczei acrodinamice (indicate) cu altitudinea;
AV1 - corccf ia vitezei aerodinamtce cu tempcraDra:
AV. - coreclia vitezei aerodinamice cu compresibilitatea pentruM > l.
fnstrumentele cu care se ndsoard viteza aerodinamici se numesc vitezontetre, vitcza verticatl
variontetre, iar celc care masoare numdrul M - mdclmretre,

2.1.

Nlctode dc mlsurarc a vitezei.dc zbor

Pentru nrisurarca vitezei de dcplasare a aeronavelor in raport cu rrrascle de

utilizu nrai nrulte mctode printre care amintim:

l.

2.2.'fcoria vitezomctrclor acrodinamicc

il"t,trln t,ronorttatricd

,r,

orro)li,ron icrl

sc

(Fig. 3). Puncttrl critic este caracterizat prin

acr-

se pot

pc nrdsurareir difcrcnl.-i dintre prcsiunea

totallr,lr, gi prcsiunca statici/, a [ilcurilor inciclcnlc dc acr (7r, -p), situ a rlportului (lintrc itccstc
douir presiuni

&.

baz.caztr

anularea vitezei V.

f,r cu:.ul t'ire:;elor ttrici (M < 0,5) se poatc

scrie ecuatia tui Bemoulli (neglijincl

prcf uxta dc'la sonda dc presiunea static,i, p,1 =

2. lletotlu tcrnndirnnticd -

pt-

p.

incilzirea acrului frinrt dltoritil t'r.nonrcnul

dc fninalc dirramicd a filcurilor incidcnte de acr. Traductoarelc folositc in acc.ste caz sunt
sc bazcaztr pc nrisurarca

crnc'rrte scnsibilr' Ia temperaturi, respectiv Ierntocuplele.

cernrprcsibilitlrtcrt dclului p = const') in sccliunile

I pi 2, strb fomra:
rt t

l/,'
p,\*
P,=P,j-+ P,'

Presiunile pr gi p sc captcaze cu ajutorul unor prize dc presiunc.

Apcratul sL'conrporti ca un manomctru diferenlial care mdsoard prcsiunca dincmici.-r ca

diferenld intrc prcsiunea totali preluati dc la sorrda dc presiunea totali gi prcsiunea staticl

ef

prezentind metoda aerodinamici de misurare a vit"'"ei 5i a nundrului Mach esre neccsar se se

9iT,In lccst scop se aplici ecualia lui Bemoulli

stabileascd relaliile dintre mdrimile Pb p, pd,V, M

unui tub de curent separat din fluxul incidcnt de
aer;i lrinrt in punctul critic al prizei de prcsiuni

l'r

V este vitcza ljleurilor

(4)

de. aer

in

=
Fig. 3 l-inii de curent in jurul prizci dt
antonte'de pri7j., V2'= 0 deourecc iubul de curent prcsiuni
in sccliunea 2 se frlneazi complet, iar p1 = 2, 9i
rcspccti\' 'ttolicd' Cu accstc obscrvalii gi p1 = p: = p = const. (.4)
2, = p stloi prcsirtnile totald Si

unclc

tfcvinc:

V,

Pr=P,'P=pT

(5)

3. Ilt'ttxlu

uncntotttrtricti - sc misoard viteza de rotalic a unci turbine dispusa in curcntul dc ucr.

Accastri ritcza dc rotalic estc dircct propo4ionald cu viteza de deplasarc a filcurilor dc. acr, dac-l

l0

t3l

M:tsur:.rrr-it

l.ttcltt'clt ?

2.3.

vitt'zci tlc

zh,11

Din (e) sc trbscrvi

Construc{i:r vitczonrctrclor acrodinanticc

,r''='rltril,:';;
j'

care',nrlstrat:
Vitczonre-trul pcntnr vitcz-r indicatir cslu un manorrtctru

c.J;;i';:;;i"i"'.:ri"

:[ :

T:,tlXT:."^:l:::i:ll]51
iltrttosltrci
.,"r"nat in unidli dc vitczl, consiiicriirrdu-sc prrrrttctrii

pcntru cv
cunoafterca prcsiurtiirl' tt-t.:-l::tt"i
a;;l ;-; spccificnt l!l inccputul accsrui capitol asupra
ascmcnuil'
Dc
fo(ei
P,"-tli:::,it:navci
runor grctcli dc pilotaj, constituind un indiciu

;;;;"il ;;,; "ii

cmc i de
rczo I varca-probl
rrvv'vr"vi
:at nu eslc utll r ppglrtru re4vrYsrss

a{isarea

;,; ":

; ;'

carrcicr]:stlct::.:.:::,:.ll:::"::r1..:'.:
=[ (V')' d':ci sc oblinc o
dc r:rpt cstc ncccsati

" :'":"j::"'P," ;:
o
n' u o'
" " " " " : i 1' capsulei
:'- ]ll -f matronletrtce
;, i:
-i
caractcrlstlctl

:'l

unii 9i temPeratunt;
mos[erci'

scirii) a sParatului

folosim
schcma strucNraltr a aParatului,

exccuttrrii lucrlrii
3. Aparatura ncccsartr

in Fig. 5' care Pune

evidentd transtormiuea

prezentattr

in
mirimilor
succesivi a
intermcdiarc din ccle trei

<_
e
<t-

\7

viteza dc
converte$tc
l-s
'
pentru vitczr
masurat V, in presiune Fig' 4 Schema de principiu a vitezometntlui
indicafii:
dinamicS p6.
l - ac indicator;'2-'oatl dinlatl; 3 - sector.dinla.; 4 - mecanism
v,l
D.=D
bicll-manivelf;5-conductcdepresiuncl 6-pritAdepresiuncstatict;
rt - D=p- 2
t'r
7 - prizl dc presiune tohla;8 - lraductorul manomctric (capsula
(6) *"nont.tticl);
9 - carcasa aparatului;
2. Elcmentul scnsibil, clrc
presiunea dinamici p6 in deplasare rectilinic w. ConsiderSm aceasta
"onu.rt.gt"
liniari 9i ega[5 cu:

Se utilizeaz6

pentru simularea presiunii dinamice;

lnstalafia dt l";;;;;
Vitezometrul aerodinamic;
avialic;
Sursc dc alimcntare dc

Cabluri de legdturi'

laborator
3.1. Dcscricrca instalafici de

u in

c'c' 9i I I 5 V c'a'
de la tensiuni de,avialie: 27Y
lnstalalia se alimenteaze
importante:
mai
pi(i
i" ."ttp""t"f; instalafiei intrd urmdtoarclc

I - sursa
dc avialie

-t.

urmitoarele materiale:

srPa'

I - cabluri

mtScarca

dc alimentarc
-27Yc'c'
- I l5Vc'a'

o
o

de alimcntare:

3 - robinct dc comanda

angrcnajul roli

prcsiunii dinamtcci .-

J - robinct dc cotnanoa a 7

prcsiunii stittice;
6
- robinct di[ercnlial;
- conducti dc Prcstune t
staticl;
7 - r,itcz-omctrul acrodinamtc;
dinamicd:
S - conducta de Prcstune
9 - instalafia dc misurd;

5
6

sunt

lungimca 5i unghiul initial

Z,
al nranivelci, iar jt
!1

rcprczintl raPortul de
u ulrenajului
transnitere
'

captare a Prcsiunilor Pt Pt P;
mccanlc'
*iruro.. u presiunii dc citrc manomctrul

in acccaqi carcasi cu

dcducerca

in clrc a $i dr

:-1

afcctatcatnrdccrortinstrumentalc,spccificctuturoruParatelorcu
instrulllcntalc spccificc mcnllonam:
crori mcrodicc' Dintrc crorilc

caracteristicii staticc (ecualia

clemcnte comPonelltc:
l. Priza de Presiune stdlicd

;ilill;

2,4. Erorilcvitczomctrelor

ll

pcntru vitezi adevtrratd.

Pcntnr

:::::t"::::",'.'* ,:'::;:::
ili, T. ::".'i T: indcplrrrttn

scari'-un:l1:tl::::y1,ti,llltl,

indicaliilor
tpar^tul .rr.

f[

s-1::

cu ajutorul a doui rnccanisnrc du

nrtrsoartr vitcza indicotl se glscatc

i."..g"h

l)

<tctcrnrinarca
invcrs. rcspcctiv
t'
scirt
cut actcristica

X
":l cste 9::::::""-"1-t
prezcntad
"niSchema constructird a unui astfcl dc vitezomctru
l]t---l.11^"jllt-l',i.1
ca<tran propriu, sc iau unclc nr-rsuri constructivc
cu
.or.ti'l"""llriirli'"'r"";;;-"".;;;;;cprrati,
fi: - folosirca unci scJri otclluctc;

"i

); ;,'

cir

Fis. 5.7 Schema structurald

vitez-onretrului de vitezl indicati

:tcristici (6). (?), (s)

a intrcgului aparat se poatc o[ine din cclc trei carat
..linrinincl mlrirlrilc intermediare, astfel incat se o[ine:

Cttt.i.tittica itatici

z,

|arcsln. s.(pv'
--;- *,,,"
I

-l4\'

)-" ]

prcsiunii 10+200 mmHg):

o - inAi."a, dc citirc a
-'t;;;i;t dc citire u prcsiunii 1>200 nr.rllg):

i'i
I I - conductc de Prestunc;
sau vlo;
l-1 - pornPl dc Presrune

ll

V'.:\

- clbluri dc alimcntare'

l]l

l-ttcrurclt

Nlrrsunrrclt vitczci dc

F
3.2. Modul

dc lucru
Vmtrsurrt

tkm/hl

Pd, mrrurrt

lmm Hgl

Vtmnttc

lkm/hl

ITol

350
300

250
200
150
100
50
0

3.3. Problemc dc studiat

t-

l=

la
{1
'*

Pe

timpul lucrdrii

se vor executa determindrile:

4.2. LaII = 1000m

tl
Vmrrurrt

| .-

tkm/hl
altitudine? Dar la altitudini diferite?

4. f)atc cxrrcrimcntalc si rczultate

La

250
300
350

II
Vmrsurzl

Pd,

tkm/hl

[mm Hg]

0
50
100

150

200
250
300

3s0

[mm Hg]

0
50
100
150
200

r'

Pd, mlsurrt

mtrsurat

Vttorctic

Iknr/h]

lVol

Pd, mtlsuret

[mm IIg]

Vr-rcti"

tkm/hl

e
lVol

rte

lttclt

lvlirstrrittcu vllc/.cl dc zl)()l

--t

4.3.2. La II = l000nt

4.3. Caractcristicilc
4-3.1. La

I
l

-t

I[ =0 m

u0
I

BO

--l
I
o,)

tl)

tr

d)

50

100 150 200 2s0 300

50
3s0

100 150 200

250

300

350

250

300

350

-l
:

Viteza Vtkm/hl

Vitcza Vlkn/hl

...1;.

_+__T--..-

co

o!
c,)

ta

c,

t.4

I
t-

50
50

100

150
Vitcza

200

Vlkn/hl

250

300

350

100

150

200

Viteza Vtkm/hl

l-ucrurcl 2

Octuvi;rn GRICORII

Masururc:t vitczci dc zhor

7.

a-

VTASUN,INEA VITEZEI VERTICALE

important Pentru rezolvarea problerirei

Vitcza ve(icala f, est. un parametru
vcrtical'
asup'a poziliei aeronavei in planul
pilotaj, gi el ne dd inforinalii

de

VERTICALE DE ZBOR
METODE DE MASURARE A VITEZEI

7.I.

Pentrumdsurareavitezeiverticaleaaeronavelorsepotutilizamaimulte
metode Printre care amintim:

dintre presiunea staticd p

I. Metoda baromelrica - se bazeazii pe leg[tura

|-

altitudine, resPectiv:
tlYv-

I dp

9i

(7.1.)

---:-

pgdt

viteza
labazd 9i liniaritatea dependenlei dintre
lungul
de-a
presiune
de
ri capilaie 9i cdderea
lui Uagen-boiseuille' Aparatul"care folosegte

de
ace

accast[ metodd se nume$te variometru'

2. Metode itrdirecte

7.2.

- meloda derivdrii altitudittii de zbor

- nreloda tntegrdrii componenlei verticale

a acceleraliei

TEORIA APROXINIATIVA A VARIOMETRELOR

riomctru 'este tubul capilar

care face

.ff#:::l'H'illl
nillirllea H crc$tc'
cauza cdderii Pc

> p' Deci, astlpra nrembranei va acfiona

p va
leforma. La coborire' P > Pt' iar A
urcare'
la
de
se va cleplasa in opus cazului
{olul vasului tennostat este de a nlcnllnc
tcnrpc'ratttraconstantaininteriorulaparatuluipcntruanuseproduceerori.Pentrua
dc trlttsfcr) sc foloscsc
dcducc caractc.s'ca statica a vaiiornctrulii 1l'trnclia
r39

Octuviln CRIGOI{ti

7. Mirsurrrca vitczci vcrticalc tlc ztror

rlnlliltoilrclc notllii: l' - \'()lunlul carcascii / 5i D

clpillrrului: l; - coc.t'icicutul dc
\ uscozitatc a aclului: tr, ySi T prL'siunca, grcutatca spccitici $i
rcspcctiv tenrpcrilturt aerului
din atmosferl; p1, /r li 'fr -

pcntnr lunginrca gi dianrctrrrl '

[)ircir sc notcazi cu

a/

dlr.

P
=lrt-P, d, = a,--a,
d

= RT,y,rD'
l1tn" , constanta dc tirtrp a vrtriotrtctrttlui 5i ctr A1'=
."uu1ia (7.5.) dcvinc:

dAp
*AP
"-;

prcsiunca, greutatca specificd qi

t'cspectiv tenlperalura aerului

din

carcasa

de volum r',

.Y('')=APit)=
\..,/

p(s)

T'\

-f

TI

t''

,s +

\7'1')

I,

unde 7. cstc grcutatca spccifici a acrului din

Cum intrarea p = p(H(t)) din aproximalia Laplace (Capitolul 4)

)
Pentru I6q6 : coost' difercnliem prcsiunca staticd. oblinand:

( u

't'- Rr-' /l.

= D^"xrrl

capilar. in acest caz, sc poate scrie rclalia:

dp__pu ---'[ ri lari=_ p dH=- 1-u=-=4-r,.(7.8.)

Rr,""d
dr Rr,""u "*o(_Rr-..,J dl R?"*o dt Rr,*,

n+'=#('r,\

Viteza V de curgere a aerului prin capilar este dati dc lcsca lui HagcnPoiseuille:

^2
=i-b,
- p\
3241 "

Considerind r'= consr. din (7.2.)

Si

(i.3.) sc ob{inc:

(7.+.',1

dc unde aplicind ecuagia lui Clapeynon scrisd pcntru acnrl din carcasd strb fonrrapl=

oblinc:

#b,-

p\

(7.s.)

li

(7.8.) rczulti:

,9 !!a t L,p' = -S,

=Z-r,=
RT,."u
dt
urrclc S

.+=r.ffib,-p),

+=Rr,v.

Din (7.6.)

(7.3.)

'

ll0

(1.6.1

adicd un element diferen{iator de gradul I.

traverseazi orificiul capilarului

=1RI1

1-' P

iar func[ia dc transfcr a variomctrului are forma:

Vitcza dc varialie a
greutalii aerului gg din
dr
volumul y este egal6 cu
cantitatea de aer care

se

1l

de

greuta(e G = vTr.

in unitatca de timp. aaica

T1

,,

v,,,

(7 9.1

estc cocficicntul de amplificare sau scnsibilitatca variomc(rului.

Funclia dc transfer a vaiionrctrului, dchnitd ca raportul dintrc tnitrittlca dc

icSire , irr cazul nostru varia{ia prcsiunii, 9i cea dc intrarc, vitcza vcrlicala, cstc:

)',

(.s )

n"(5)(;e) 5'
"''
)' =

rs+l

v,b)

ndicri un clcmcnt apcriodic cu constanta dc timp

(7 lo)

t.

Caractcristica staticd a aparatuluise oblinc din (7.10.) dacii sc ia s = 0,

Octavian

7. N'lirsurlrca vitczei vcrticalc dc z.bor

iI

A1,=-5, u.

=-Fftr," =-Rff

crciitcrea lrri D. lnsi. Prin

ffir,.

5i scnsibilitatca aParrtului

mai scnsibile. Din aceasti

presiuni Ap sa ia valori in

'l'inind corit dc ccualia gazclor pe rfcctc aplicatd acrului din capilar:

donreniul 10.'.60 mm HzO'

tt:-T:I:
cre$te viteza de rdspuns a aparatului- s-au. introdu^s.
datorita
Astfel.
vertical.
ine4ial
ar fi acclrerometrul
.onr,.]*ui.i.;;l;;" cum|ta.variafiile
. a::r ^ t, ^ ^^^^r^.^ la
lo bordul
}'nrdrrl qernnlvelof
ntt fost
fOSt
au
aeronaveror
mic
Y:13i1't'a'
variometrele pneumatice cu cele inerliale'
p"n,ru

t
I'

ecuatia (7.1

i"iJ*ii.

_ p l28nlvRT,

(7.12,

Fdcdnd aproximafia

T.3.2.ERORILEDATORATEMoDIFIcAnTtTcnTpERATURII

p,= p $i findnd cont cd la etalonarea aparatului in

I - Tr = I..d = 76, atunci caracteristica

7.3.2.r. DATORATE VARIATIET TEMPERATURTI rr

de laborator se poate aproxima

variometrulu

(7

.12.) devine:

l284olv ,,

^p=_

.*

(7.13.) f,
'

*ffi;v",

'if'

unde

lo

este vdscozitatea aerului la temperatura

?ns.

ERORILEVARIOMETRELOR

lui

T1

upur"*tui

cu o vitezd

i$jj

Ap pcntru aceeagi

Va.iom"tr.le sunt afectate atat d(

aparatclor cu manomctricc cu capsuld, c
instrumentale caracteristice acestui

tip

I
t

crorilc datorate

de

7.3.1.
7.3.1.

FI:O).

';

tr
-t

tctttpcraturii'

Dr
DINAI\IICE D'
IiRORILU DINAN'IICE
IiRORILE

Accstc tipr-rri dc crori apar datoritd in

ut*t

din carcasd se ditatd provocAnd cregterea lui

,Y+

Ap =

-s" y" -

s,

(7.14.)

+?

.''^

7.3.2.2. DATORATE TDMPBRATURILOR

Tq' T1

$I

T"*'6

":il

sunt:

incrfiei;

crorilc'datoratc varialici

'

cu varia lia ternperaturii lnl'

undc S, cstc sensibilitatea aparatului in raport

Printre erorile metodice cele mai importante

vitez[ V':

ti-tr;:

lagdrc, carc trcbuic sa fie cdt mai micd. Ac

carc sc misoari Ap cstc foartc mici (dc ordinul zccilor dc mm

izolarea termice u

'rt

ir
I

-a

ln cregterea

ll

.T,

7.3.

fdcute pentru determinarea caracteristicii variometrului

presupuscdtemperaturaaeruluidincarcasaaparatuluiTlrdmineconstanti.Deoarece
Astfel'
nu este perfectd, existd o variafie a lui Tr in timp'

,rd*

in calculele

,iJ

-f

r-

;'il;il:;.;il;;;;t

l.) devinc:

aililC()llE

Li
,il'

statice a variometrului s-a

irr rclalia (7.12.) de determinare a caracteristicii
f;ictttaproxitnafia,grosolan.ldealtfel,deegalitateatemperaturilorT.,lnlsiT.n*1.In
(7'13') estc:
de presiune reali 9i cea datd dc rela[ia
re,alitare . raportuI clintrc diferenla

i.fe

Lp _rlT,To
=116A1),,,

4qr

Apu T,T\,
rrrrrlc s-r rtotat cl'l

Lp =

(7,1s.)

LP,,

Lpo + 6A2e'

intirrzicri cc sunt irttrotlLtsc in ccLralia (7.9

Corrlirrur tcoliei sistcmelor, intiirz.icrca in

tJl

si

+_r

7. Nl:rstrrarclr \,tluzct vcrtlcitlc (lu zb()r

I

cr,r

n cr

lcuklc apro\inlrtivc, vi'iscozitatr.a acrului sc poatc considcrt propor

lionl[i.".
gi
k[.
=

j,(

tcnrpcrarura. adici q

.rccstca in (7. I -5.). ob!incnr:

I-LICRAREA

3:

r1
ri

TIiSLIRARE,4 I,ITEzEI I,ERTICALE

l.

5 A7r,,

T2
(l

A/r,,

1-tT'

Scopul lucririi
Prin rcalizarca accstci lucrdri sc asigurd experirncntarca mctodci brronrctricc
dc nri-rsurarca a vitczci vcrticalc dc zbor prccur.n gi cunoagtcrca instalaliilor utilizatc in
-fotodati, sc asigurl forrnarca dcprindcrilor practicc privind manuirca
lrccst scop.
instalaliilor prccurn gi explicarca crorilor care apar in proccdcul dc misurare

Accasti croare diferi la urcarca gi cobordrca acronavci, La urcarc acrul icsc dirl
carcasi in extcrior , deci 7. = Ir, pc cdnd Ia cobordre acrul intri din cxtcrior i
carcase, ceea ce inseamnd cd ?. = Tn (?.0 fiind temperatura aerului din magistrata dcH

2. Partca tcorctici

2.1,

lucririi

Mctodc dc misurarc a vitczci vcrticalc dc zbor

Pcntru urlsurlrca vitcz-ci vcrticulc a ucronavclorsc pot utiliza mai nrultc mctodc printrc carc

amintim:

l.

Metoda barontetricd

,,=-

I dp
*i

(l)

Accastd mctodd mai arc la baz.i gi liniaritatea dcpcndenlei dintre viteza dc curgerc a
gazclor prin tuburi capilarc 1;i cidcrea dc prcsiunc de-a lungul acestora cxprimate prin lcgca
f ui Hagcn-Poiseuille. Aparatul carc folosegtc aceas6 mctodi se numefte varionrelru.
2. Metode indirecte - metoda derivdrii altitudinii de zbor

oin,,.

rncrodcre

sc bazcazi pe legdrura dintre presiunea statica p gi altirudrne,

respectiv:

0,",;::::!:,::t::i;x''::,:;::.K'"^i,",i,i,iil":":ii"::i:i"

baromctri,,i

-1

5i

nctoda intcgrtirii cotnponeillei verticale a acceleraltet.

| 2,2.
i

Tcoria aproximativtr a variomctrului

Caractcristica principaLi a unui variometru estc tubul capilar 7 carc face lcg)rura intre priza de
i plcsiune statici 6 gi vasuI tcnxostatal realizat de carcasa etan$ a apararului9. Capsu]a nranontetrtci
cstc lcgati direct la presiunca statici
I

prin conductu dc presiune 8. Dacd

variornctrul estc ridicat cu vitcza K,
H cregte, prcsiunca p scade,
presiunea p1 din incinta tcrmostati

i inallimea
i

dlr

9 din cauzr cidcrii pc capihru[ 7

nlti nlrrc dcciit 2, I)t > p.

i lirrrtiirte'

Dcci. asupra nrcntbtattci v3 aqiona

prcsiuncl L p = Irr - p> >0, care o va
i de lbrmu. La coborare. p > p:, iar L p

.
i

ivir schirnbl
I

scmnul. astfel incit

sc vrt de'pllsa ill opus

_'t{,

icuzului dc lu tucltrc. In z-bor orizontal

i 1,1 = p, dcci A 2 = 0. Rolul vasului

..i:'

-T:'

irr

'l1il

;i.:

i:il
i;t),

I tl

irrrccurrisnrul

i lcnxostat cstc d.' a

Fi-g. I Schcrna dc principiu a variontctrului:.

menlinc | - ac indicator: 2 - roala dintrti: i - scctor dinlat; 4 - ntccrttisnt
bicli-manileltr; 5 - traductorul manometric (capsull manontctricl):
interiorul
dc prcsiunt':

tcntp.'raturl constaud in
;uplratului pcnttu a nu sc prodttcc

icroli, Pcntru a dcducc

cltractcris(ica

6
9

- prizl d!'pr!-siunc statici: 7 - carcasa ctanld a apariltului:

tub capiltr: 8

conductJ

istuticir ir varioructrului (funqia de transfcr) sc lbloscsc urmitoarclc notalil: r'- volurnul c;.rrcasci:15i
iI) - ptrrtru lunginrea gi dianrctrul capilarului; 4 - cocficientul dc riscozilrrtc a acrului: l. Ttt'l'1i

l-ucntrcl

Nlisurlrel v itczci

-l

icllti

prc'sitr
prcsilt.l!.;r. grcur.ttca spccifici gi rcspcctiv tL'mpcratura acnrlui din atnlosfcri; /'r, 7r 5i I1 grcutatc
G
t',
dc
dc
volunr
din
ctrcasa
= t'/r.
grcstiltL.it spccilici 5i rcspcctiv tcutpcratura acrului

Vitcza dc varialic a grcutalii

' acrului
I

vcrl

tmvr-rsL'azi

v =J''-,
Ril
p l284lvR(,,

din volumul v estc cgilli-l cu cantitatea de acr

fdt

orificiul capilarului in unitatea dc timp' adici

fY ftD:V

"pro*i,n"

acrului din capilar. ln acest caz' se poate scrie relalia:

dG ,D,
- d, =T' 4 v =!6.y,\
dr' '"

ir

virezir vdc curgcrc

urrdr'Tlo cstc

aerului prin capilar estc dattr dc legca lui llagcn-Poiscuillc':

v = ,2'

,(p," ' p\

Daci se noteaza
d

il
j

Li
dr

," t=ffi

P' ecualia
,
dr -d dr ----'

=d

P\

,,;,li

constanta de timp a variometnrlui 5i cu Ap= =p,

(5) devine:

,d ! * oo ="+
df
dr

iar functia de transfer a variometrului are forma:

,G)=#=

p'"i:.

'':,

"

obliniind:
p,,
dp
.^o[- t ]!!=-=1-!!=-=+Rr"^u
RT"-' =-=!-v"
RT^u dr
dr =_Rr-'^"|. R7.. .J ar
* Lp=- rt' v = -S v '
-tdll
Din (6) 9i (8) rezultd:
RI.,'
dt
undc s, csre cocficicnrui dc ampliiicarc sau sensibilitaica vaiioinctrului.
11

Instalalia de laborator pentru presiune;

VafiOmgtrul:

(8)i

j
(9) l:
.'.1.

A/'!tJ'='r' (,)=
i'/

Caracteristica statici a aparatului se obline

Il/ = -s.' =

L,1t=

-s.

v" =

s.

t's

oo)r:
i.g
tW

1'

,
din (10) dacd se il 'r = 0:

u..
- I7;., RT,y.ttD'
-#-r.=
=
r\ .r.,r
='jtn'l.,
,

din capilar:
Jinind cont de ecualia gaze|or perfecte aplicatd acrului

,#
(t

liji
,.F.

; "

'i(';.

n'al'\?'"i"al!'l}li)!/

''"

il'!:tr"eri1''1''r'';f', it:i

Altimetrul;
Surse de alimentare de avialie;
Cabluri de legdturd'

3.1. Dcscricrcn instalnlici dc laborator

in cazul nostru i
Funclia de transfer a variometrului, definiti ca raportul dintre nrlrimea de icaire,
estc:
verticald,
vitcza
dc
intrarc,
",i;
cca
variatia prcsiunii. 5i

adicd un eletncnt apcriodic cu constanta de timp

cu

Se utilizeazd urmetoarele materiale:

difcrcnlicm presiunca staticd,

(t)

variometrelor
atit de erori instrumentate, specifice tuturor aparatelor

3. Aparatura necesarl executifii lucrlril

' -

v,

vlscozitatea aerului Ia tempcraturu Ie'

HrO).
Printre erorile metodice cele mai imPortante sunt:
- erorile datorate ine4iei;
- erorile datorate variafiei temperaturii'

'

ii

(r3)

este

p1 =
de unde aplicAnd ecualia lui Clapeyron scrisd pentru aerul din carcasd sub forma

-+=*'l.ffi(P,

sc

erorile instrumentale caracteristice acestui

manometrice cu capsuld, cdt gi de erori metodice. Dintre
trebuie si fie cAt mai mici' Acest lucru
care
,if a. op.to, reamintim ,ronrro defrecare in lagdre,
foarte mici (de ordinul zecilor de mm
este
Ap
mdsoarl
se
necesar deoarece presiunea care

. 0,,- p\
-Y.t-=y,P
dr "l28t1lv"'

I
:

l2)

variometrele sunt afectate

v = const. din (2) 5i (3) se obline:

obline:

a--TTi6tv''

2.3. Erorile

3241

Considerind

de laborator
Ftrcind aproximalia /rc = p 9i lindnd cont ci la etalonarea aparatului in condilii
(r2)de'ine:
arunci""'".r.n;i:]ffi;T"r.trurui
ro,
Tr
r"
po"r.
= =?nn*a=

undc 7. estc greutatca specifictr

ii

^
*=-*T
*tl;nl "'

ccuirlin(ll)dcvinc:

alimenteazi de la tensiuni de aviatie

lnsralatia permite verificarea funclionirii variometrului se
27Y c.c. pi I l5 V c.a.
in conrponenla instalatiei intrd urmdtoarelc p[4i mai importante:

.l

- sursl .de alinlentare

..

tlc avinlic -21Yc,c,

I l5Vc.a'

- cabluri dc alinlentarc;

- robinct dc

conrandd a
plcsiunii dinanlice;
.1 - robinct de comandi a
1
presiunii statice:
5 - robinet diferenlial;
6 - condtrctd de Presiune

stat ical;

- altitttctru:

I - vutiotnctrtti
9 - cottcluctit dc presiurrc staticd;

t2

13 14

15

Ueli,l\ rJlr

l.rrct'rtrclr.l
l()
I

ir prcsiunii 1G..2fi) rnrnllg

1>2(X) nrnrHg):

8.

lf - indicltrrr dc citirc u prc.siunii

-

conductc dL' prcsiunc: .

AETTONAVIJLOR

prcsiune sau vid;

cabluri dc alinrcntarc.

3.2. Il{odul

dc lucru

inaintca dc inccpcrca lucrului sc

cr"rplea

dc'misuri gi variornctru, instalalic

dc

preslune;

.
.
.
.

']

MASURAREA TURATIEI LA BORDUL

lJ - ponrpi dc
|

rrrstnlrrlil dc nrirsrrrii:

| - intlicltor tlc citirc

l-1

Ul(l(rUlil

sc cupleazi cablurile de alimentare la sr

sc in$urubeazd robinetele de presiune;

Mdsurarca turalici la bord cstc necesar pentru evaluarca putcrii pc carc o

dczvoltd sistcmul de propulsic. Aparatelc carc misoard viteza dc rotalic a arborcltri
nrotorului, dcci tura{ia, sc nurncsc tahontetrc. Erorilc dc masurare- a tahomctrclor nu
trcbuic sa dcpi;cascd ! lc/o pentru nlotoarele cu piston, respecti\' + O,3Vo pentru
motoarcle cu turbinf, cu gaze.

se alimenteazd cu tensiune din I instala

se aplica presiune asupra altimetrului gi

METODE DE MASURARE A TURATIEI LA BORD

8.1.

49i5;
se mdsoard cu un cronometru timpul

Pcntru misurarca turafiei sc pot utiliza mai multe metode:

respectiv de Ia 1000-12000 m.

l.

3.3. Problcme de studiat

timpul lucrdrii se vor executa dctermir
cronometrarea timpului de urcare cu
nr, respcctiv timpul de coborAre cu aceea$
ii) dr.'cc timpii oblinufi nu corespund intr
Pe

i)

- scbazcazi.pc lcgdtura dintrc fo4a ccntrifugi F., crcata dc

greu
un corp mobil
9i viteza de rotafie a sa. Transmisia informagiei in acest
unui cablu flexibil. Aceastd metodd nu este folositd Ia
cu
ajutorul
caz se facc
bordul aeronavelor.

Metoclct ntecanicd

2. Metoda nngneloinduclivd

magnetic .oiitor

al unor

- se bazeazl pe dependenla_ intre

magnefi permanenfi

gi curenlii"indupi

cdmpul

intr-un

elemcnt sensibil.

4. l)atc experimentAle
4,1. La urcarc

'3.'A(etodu'eleclricd

si rc2ultatc

cu 20 m/s

constA in mdsurarea tensilrni electrotnotoarc prodlrsc ti.micronaSini electrice de c.c, sau c.Q. nunite Ialtogetrct'cttoQre.
1. Metoda opticd - face corespondenla intre frecvenfa/a unei tensiuni generate
intr-o fotodiodd dc impulsurile optice ob{inutc prin iluminarea unui disc. ctr

Norihcii,

care se rote$te cu turalia n

(f ='d
60

;. Acestc metode au avatltajul

ca nu incarci axul sau obicctul aflat in mi$care.

Diptrc nrciodclc prczcntatc antcrior in' avialie. sc utilizcazi in c.rclusivitatc

4.2. La cobordre cu 20 m/s

tnctode le tnagnetoinductive Si tne todelc electrrce.

8.2.

TAI{OMETRE I\,IAGNETOINDUCTI\/E

Tahonrctrele magnetoinductivc funcfioncaza pc baza intcrac,tiLrnii dintrc

curcn!ii turbionari indugi intr-un element sensibil gi cdmpul invartitor oblinut prin
r(.)tirea unui magnet permanent multipolar. Deci, constructiv un tahollretrll
nragpe-toinductiv cstc alcdtuit dintr-un magnet permanent cu 1) Pcrechi dc poli carc
t48

49

'J

fi. Nlirsurarr.i tur alici i.r

cstr.'

Octuvi;tn

Lr

turatia dc ntisurat r $i u]
ul
irrvirtit cu tura[ia
unul fali dc altu'

rulunrirriLr snu cupru. plasa[i

/. =

tltllCOl(E

I*

care cu

I + rr este lungimea unei spire elementare, curentul elenlentar di = 2edG.

(8.l.) dcvine:

di=

BlDolG

Pentru determinarea curentului

(8.2.)

i din toate circuitele elementare

corcspunzitoare unei perechi de poli se aplicd integrala:

Yi..

BtD

(8.3.)

ri

unde R. = i7- este rezistenla spirei in scurtcircuit considerat5.

i^

/]

Fig. 8.1 Schema constructi'

- cu pahar; b - cu disc: I - mal

aluminiu sau cuprui 3 - gut elec

1l

Miscarea.";J;;';Hffi;
urrnare$te obfinerea caracteristicii I = fln
dinamic. Pentru determinarea acestei caract(

'4.^

;= Jdi = BlDaJdG=-:=@,

l,

paharului sub forma unei benzi continue

loo

L=\oo=Yi!!,
,uo, ,= 2p
! T,
!, ,=-I-1n!-1*.,nb,..l:i-lt
-" * p/"='(
r"zp(a+l+nx)
R. - f
l(a+l+rx) zp"'L- 2(a+l)l 2prc
Fo4a de interacliune corespunzetoare unei perechi de poli este:

(I

turbionari indugi de polii magnetului rotito

infinitezimaE dr 9i grosimc 6 aflatd la di:
magnctului rotitor. Datoritd rotaliei cu vitc
induce

r...-.,

in

(8.4.

iar cuplul activ carc antrcneazl paharul, corespunzdtor celorp perechi de poli. este:

N=S=e=/

unde B este induc[ia magneticd

paharului. Crlm simultan

=2Bti=r%!r,

M-

=2rF 2 =rP(Bn)' a =2P6' a.

(8.5.

2R"R.

intrel

Punind condilia dc echilibru, respcctiv Mn-- M,, unde M. --c,

Etrtp
Q=

!I-

este

cuplu rczistent, se obline caracteristica slalicd (ecualia scdrii\:

,/,(D:6No_Utr'E, = r_l2L4qr_6NrIeLqr.-tor,
bh'E
npbh'E
2np lzL'
tunde cu constanta

(tj.6.r

A s-au notat parametrii ce nu depind de temperaturd, iarcu 1=1

p

cstc condttctivitltca spirci clc curent.

r50

t5

()ctl\ rrll GRIGORt,

S. I\lii.sururr'ir turatic'i la bortlul ac.rorravclor

l)cntrtr dctct'rttinlrca

(tru(tcristi('ii dittutttic't: sc scric ccuaIia circuituluiclcctric']

unut taltogcncrator dL- c.a.

gi
cstc
rsincron)
Prczcntati in Fig. 8.-1.

r,,.rrlizati

pc spiru dr. curcnt:

cu ajutorul

nlotr)r sincltln (cu porrrirc

irr

=R.*L"{
I

cilrc. trccuti in fonili opc.raIionali, rczulti:

2c(.r)= R.

+.rL.i(s)

+ t(')=;j*t-J'-;''

ar(,)

'

/1,/"u,

Foqa dc intcracfiunc va fi F(.s) =21]li(.r), iar cuplul activ corcspunzitor cclor

pcrcchi de poli dcvine:

(.s)

"

2p

G)+$ :),

(s)

Fig. 8.3 Schcnra funclionali a tahomctrului magnctoinductiv

(8.e.),,:

=
#!:hro(s) S;,1,1

:ii

Pe axul de icaire acfioncaztr un cuplu rczistent (cu aceeaEi

fomruli ca la cuplul ;
static), dar gi un cuplu amortizor produs dc un dispozitiv identic cu ccl cc produce l;
cuplul activ Mr, cu deosebirc cd in acest caz magnefii permanenfi sunt fic$i gi discul :
se rote$te cu viteza g. in acest caz, formula cuplului amortizor este:

':: \f;tl

A
,. .rA
M"-(.t)=, , -." efu)=#qoft)
l+.t,t,
l+J1,

Aplicdnd ecualia fundamentald a

J

9(s)= M

^G)-

,G)-

':$

(8.10.)1fr
,r,,

ac{iondrilor

(") si folosind (8.9.) si (8.10.)

se

electrice

oblinc:

(8.t1.)

I
.

Din (8.11.) rczulti ca func{ia dc transfcta tahornctrului inductiv va

,.

fi:

r(s)=#=
cu schcma funclionald din Fig.

rmortizorului;7-infA5urarestatorica amotorului:8-discdinaluminiu(cupru)i9-arcspiral;
arrrrrrlizorului; I I - ac inrlicator; l2 - lah(r8encrator; I3 - indicatorul tallontctrului

,,

8.2.1. ERORILETAHOI\IETRELORNTAGNETOINDUCTI\/E
Erorile principale ale tahometrclor inductive sunt provocate, in general, de
i6t1ucn1a tcmpcraturii rnediului ambiant asupra componentelor aparatului. Astfel, cu
rcptpcratura, sc rnodificd conductivitatea T a materialului discului (paharului), fluxul
<D. dinrcnsiunilc gcouretricc gi nrodulul de elasticitate Eale arcului. Substituind acestc
rur.rrinti cu rcla!ii lc:

E=Eo(l

(8.t2.)r1
;:,

t=yu(t_FAr)

,io

i'

fti,

It

introdusc de sistcnrul dc transmisic la distan[i a rotafici de la axul de intrare la ccl de $'

iegire. O astfel de schemd, uzual folositd in aviatie unde transmisia la distanla estc:$ri

dinarnicc

'

;i:

4t
t-s2

-tLT)

o=en(t-BAr)

8.3.

La dcduccrca rclalici (8.12.) nu s-a linut insa cont dc rclaliilc

l0-discul

,.::.

\
(- " A.
+:---=-.t
*..
lrr- l+I.s 'I|p(r)=-!-rG)
' l+I,s

Fig. 8.4 Tahomelrelor magnetoinductiv cu transmisie sincrori la distanld:

I - inftr$urare staloFrca:2 - inductor din magnct permanen(i 3 - rotor pentru pornirc in asincron;4 - rotorul
nrotorului sincron (nagnct pcrmanent)i 5 - magneli pemanenli cilindrici;6 - magneli permanenli (fic;i) ai

re-l11ia

(8.6.) dcvinc:
53

l{. Nlisurrrcu turatici

lr

bt-rrtlul itcrortuvclor
zk

i-

e= A"

F*ffi#r.'

= A"(r +

(ti | 3 )*i

oArlu

BNA. BNA
(0=-I=-

'crc,

.:rl.'

{f
'l:f

t,
I

'J

Daci in (ti.l3-) sc neglijcazd tcrmenii cc con{in pc AT la puteri mai mari ca,$

.^ gi
+nfal
echivalcnt-T!
^: J;^A-J
dc larrrn,-rolrrri
tenlpcraturd o^l.i.rol^;r'fli
total rl,'
^^ obtine
^L,:-^ coeficicntul
^^^C^i^-t,,1
idcntificarca, se
flcdnd :J--r:fi^^-^^
uniratca,
ca.

o=t-1t-3g
ll

Practic sc pot

Rr+

Rodoptrr"+ Rg

Klr.

TAHOMETRE ELECTRICE DE CURENT ALTERNATI\T

ts' r+'1{f

-28.

..:#'

urmitoarele mctodc dc comPcnsare

a erorilor

Sunt atcltuite din tahogeneratoare de c.a. (monofazate sau bifazate)

de

9i

indicatoare de tip magnetoelectrice de c.c. (Fig. 8.6a) sau de tip inductiv (Fig. 8.6b).

temperaturd:

8.3.2.

1tl.l5.)

se alege materialul din care se confeclioneazd discul sau paharul astfel ;i:
incit 1t > 3G 2p, aceasta realizindu-sc prin utilizarea unui guntr{:
magnetic a cdrui permeabilitate scade cu creSterea
,3g.
se alege materialul din care se confeclioneazd discul sau paharul astfel {t
incdt
0, sau foarte mic, care se realizeazdprin alegerea unui material -1
cu conductivitate y maximd.
r'fi

temperarurii;

o:

,.J

..::

Fig. 8.6 Schema electrici a tabometrului de c.a.:

TAHOMETRE ELECTRICE

-t

,i.

l;.*

Tahomctrelc electrice

con

lin magini clectrice de c.c. sau c.a., rcspcctivs;

transmildtoarelc sunt tahogcncratoare, iar indicatoarele sunt voltmetre etalonate in "i,,

uniteti de turatic.
ti

8.3.1.

i - cu indicator

":9"'

TAHOMETRE ELECTRICE DE CURBNT

CONTINUU

.';

Tensiunile electromotoare er gi e2 induse de rotorul (inductorul) din magnet

permanent se aptictr la bornele a doud bobine cu miez de fier. Curenlii produgi, i' 9i i2
detcrmin[ aparilia a doud fluxuri variabile care induc in rotorul (discul) d in aluffriniu
tensiunile e', gi e', cdrora le corespund curen(ii ii 5i i, prin masa discului gi .care

prezinti pcntnr ficcare circuit impedanfa Z. Curenlii rotorici intcraclioncazi cu

lluxurilc O1 gi <D2 9i procluc cuplul activ M. Amplitudinea t.e.m. indusa in infd;uririle
tahogencratorului este:

j,
Dcoarccc au in

I
t

componcn!a IOr o rnaqina dc c.c. carc arc colcctor, tahontctrclc

de accst tip au o fiabilitate redusd. finind

magnetoclcctric, arc o fiabilitatc scdzuti
utilizat la bordul acronavelor. Dacd se cor
foartc marc, practic tahogcncratorul funcli
produsi si fic proporlionali cu turillia, rcsp

rJ=E=PNnqr=C
a60

/l
(8.l s.)

R.

Cuplul clcz.voltltt dc cldrttl nrobil al indicatortrlui irnui t.hornctru

Iuasnetoclcctric l-iind M = BANt, iar cuplul rezistcnt
fjinrJ M, = C,Q,la cchilibru M = M,,9i dcci caractcristica staticir dcvitrc:
r<l

nDINB

(8.16.)

ll'

;:

N
D

Fir. 8.5 Schcma clectricir

D,n =

rundc: I cste lungirnca

=) Rr

magnetoelccuic; b - cu indicator inductiv:

activil

nunrdrul sPirclor;
diantetrul rotorului;
induclia maximi in intrefier'

DacI sc tinc scanta ca relafia dintre frccvenld 9i turalie estc .f

=+,
60

rezulti

cd

indicatorul pentru mdsurarea turaliei poate fi 9i un frecvenlmetru' Pentru schcma din

Fig. 8.6 putem scrie:

dc c.c.

t=

E,r,

sinr*;

e2

= [nr silt(rrl

9),

(8.17.)

r55

li i\llistrr;rrclr tutitltct l:t t)r)t(lul itcron;t\et()l

untlu'{p cstc unuhiul dc dt-crlaj dintrc infirrsurirri. Curcnlii ir rli
e

()ttlvrln Ul(lLrUl(l:

i:. tleciind prin bobirrclr

-1

u nlic/. tlc l'i':r. produc fluxurilc:

(>1

().

-<lr'

rrr

siu(rrl <lr,

(D,.r sin(ru

q).

I
I

MASURAITtrA TEMPERATURII LA BORDUL

AIiI{ONAVIiLOR

Tensiunile induse in disc au expresiile:

.; =-u#=-rrl(r,n, cos(d/,'
";

=-oflt

=-@d):,n, cos(rr,rl-rp)

La bordul acronavclor estc necesar si fie cunosculi paramctrii de func!ionare a

rcgirnului de lucru a sistcmului dc propulsie. Printre acegtia ccl mai important cstc
tcl't.lpcratura, carc dI cfcctiv un indiciu asupra bunci funclioniri a sistcmului dc
proprrlsic. cirt gi a putcrii lui. Efcctiv sc misoarl tcmPcratura gazclor cvacuatc din

(n. t 9.

$i corcspunz6tor accstora se stabilcsc curcnlii:

J;

=-?cos(ror-9,)

=-+cos(@, - (p -(p,\

r,,

(8.20.) i.
1f,

i.t;:

unde

lzl=fi'+ert

Lt

iar

cp,=*ol,E(+lrun, ouru-etrii circuitului

echivalent

9.T.

corespunzdtor discului.

Cuplul activ se poate e xprima cu rela

1ia:

M =C^(ijo, -

iro,)

(8.21 .) ,i;

unde. daci se considcrd cd @1;1 = @zr,l = @M, gi daci se inlocuiesc expresiile

curcntilor din'(8.20.), iespectiv a'fluxurilor din (8. 18.), ob lincrn:

-t
I

\^r

nrotoarele turboreactoare sau turbopropulsoare, temperatura in camerele de ardere

alc aceloragi tipuri dc motoare, temperatura uleiului (sau a lichidului de rdcire).
tcmpcratura culaSci motoarclor cu piston. Dc ascmenca, pe l6ngi accstca se mai
nrirsoard tcmpcraturfl acrului ambiant gi a cabinci, paramctrii ncccsari in sistcmul dc
control automat a condiliilor dc confort, etc.
Aparatele carc masoara temperafura se numesc termometre.

':,

METODE DE I\{ASURARE A TEMPERATURII LA BORD

Pentru l.nisurarea tcmpcratunt se pot utiliza mai multc metode, carc in

principiu foloscsc orice fenomen fizic condigionat de varialia temperaturii, printrc
care amintim:

I. Metoda y'oluntetricd - se bazeazd pe legltura dintre modificarea volumului V

a unui corp sub acfiurtea temperaturii. Funclie de starea de agre-earc a

corpur*i,r"r

runcrioneazd pe aceasrd metodd por n:

(8.22.)

il iliri:

cu turalia,r a

- facc corcspondcn{a intrc varialia prcsiunii unui slz

gi tcmpcraturd. in accst caz tcrmomctrclc pot li
constant
sau lichid la volutn
cu vapori, gaz sau lichid.
constd in varialia rczistcnlci clcctricc a ttntti
3. Metoda lermorczislivti
conductor sau senriconductor cu tenrperatura.
1. Metoda electricci - sebazeazd pe aparilia unci tcnsiLttti clcctromotoar!'. la trtt
tcrnrocuplu, propor!ionald cu difcrcn!a dc tcrnperaturd dintrc ccl.- dotrii
2. Metotla manontetricd

adicd un cuplu actil proporlionalcu pulsa{ia

oa t.c.nr. indusd, carc cstc proporIionala

tahogcncratorului. Dc rcguld, turaliilc ulaxirne admisc pcntru

iahogcncratoarelc coniune dc c.c. nu dcplgegtc 2000 rot/niin. iar pchtru cclc dc c.a. in
jur de 3000 rot/min. valoare care in acest caz poatc ajungc gi la 7000 rot/rnin. Clasa
de precizie a acestor aparate estc dc 1...1 ,5%. Tahogcncratoarclc consumd o putcrc
nrccanicd de aprosimativ 3...50 W, ceea ce este cu totul nc'glijabil.

':a

.;-

capcte rcci'
5. Metode radialiei- tcmperatura se mdsoard indirect prin masurarca cnc-rsici
radiantc.

.!

,',!.;

' ...;
)',:

56

Dintre nrctodcle prczcntatc anterior in avialic sc utilizeaza in exclusivitatc

tuctoda tcrntore:islit'ir 1i netoclu clcctricd51

luturii lu bordul aeronrvclor

t
l--

9.2.'I'I.]RIVI()i\II'TITE

CU TIIRI\IOREZIS'TENl'A

poatc considcra

Tcrnrornctrclc cu tcnnorezistenli func[ioncazd pc baza rnctodci tcn'uorczistive,

rcspcctiv pc proprietatca cc o au conductoarelc Ai senticonductoarele de a-gi modifica
rczistivitatea p (rezistcnla R) in functic de variafia tcmpcraturii.

Tennisloarele sunt amestecuri de materiale semiconductoare din oxizi

rnetale grele aglomerate oblinute prin presarc in formd dc sfere sau discuri

[o.mm'l

L'"J

de

al

nretalelor.
Terntorezistcngele (metalice) sunt realizate din ficr, cupru, nichel sau platind la
care dependenla de tcmperature a rezisten{ei elcctricc rcprczcntatd in Fig. 9.1 se poate

rclalia:

n(lr)=
Dacd temrorezistorul

lr

no lt + o . LT +

estc

10

din platina, iar tcmperatttra

variatd in linritclc 0...650'C,

I
I

caracteristica R(AT) arc forma:

n(lr)= nl+o

^r+lt

(nr)'l

p. (ar)r +...J

(9.3.)

nichcl

|
f

\4

0,0r 8

Nichel

0,t2

9.2.I.

caractc-risticit are

accasti

o forma 9i ntai

complicatd. Pcntrtt intcrvalc mici

dc tcnrpcrattrri Af = 'l'-'l'g sc
r_s8

250

-r50

180

-200

300

A TERMOMETRELOR

CU

prccizic dcosebita sau daci aparatul de bord este utilizat ca traductorin dispozitive de
re'glare, se preferd metoda de mlsurare prin compensare realizatd prin schema din
Fig.9.2. Eclrilibrarea punlii se menline prin deplasarea automatd a cursorului pc
potcnfiometrul de rezistenfd r = 13 * I astfel incdt sd existe rela{ia: R; (R1 * 1) = fit
(Rr + r-r). Valoarca rezistenfei

1,u

r')[1I = ft'11l

R:(ll-, +

I-

*tr=*'tatnt
,n.r.,

0 100 200 300 400 500 600

clc urtclc elirninlind rnportul R

l{'

unor

Schema

autocchilibratii

dc nrisurnrc a rczistentr'i cu

orrrnlifiertrrr. S\l

sctvonrolor, Rr

puntc

r!'/istcntr

clcrncntului turmoscnsihil.

rczultir:

700

Fig. 9.1 Varia!ia cu tcmperatura a rczlstcnlcl

Ey

Fig.9.2.
/

tn:rlt:ri:t lc

4.2x10-'
6,4x10-'

['c

.'tic^uli'i6!6ti.t"i'mugridtoeiectric cu magnet p"r-"rr.-nt mobil. Dacd se cere o

(ll

Pcntru nichcl

-250

Ca scheme de mlsurare la bordul aeronavelor se intAlnesc cdteva variante de

termometre cu termorezistentd. De reguld, elementul termosensibil (transmildtorul) se
conecteazd in una din laturile unei punli de mdsurare, celelalte laturi fiind formate din
rezistoare avAnd coeficientul.de tcmperatur| zero (manganin[). Aparatul indicator

-/-

3,963.10-r grd'r 9i p=

r.
.l
-5,841 0 grcl

["cl

l0-'

SCHEMELE DE MASURARE
TERMOREZISTENTA

platina

unde s.

3.9l x

Cupru

cI pru

(e.4.)

0,098

Limita
superioari

r se calculeaza din condilia de

a sc asigura cclrilibnrl punlii
(/irx/1.,=/l.xR,1) pc toati gntna
dc varialie a lui Rl de la R1' lr
'
Rrnr. Rczirlti condiliile:

fcr

il-

inferioari

utilizeazi

o.2.)

carc este negativ gi cu aproape un ordin de mdrime superior coeficientului

cxprima prin

se

Limita

lerd-r.l

(9 l.)

Domeniul de temperaturtr in care

Coelicientul de
tempcraturi mediu
al rezistcnfei in
intervalul 0...100

Rezistivitatea

Nletalul

de

unde temperatura ?n se ia in K, iar a si b sunt constante de material.

Prin derivarea ecua{iei (9.1.), se obline coeficientul de variafie a rezistentei cu
temperatura:
b

a trei mctalc dintre cclc

Tabclul9.l

I dR
d=-'j'---"r

func[ia R(A7) cstc liniari, scnsibilitatca termorczistomlui fiind

n'"i utilirrt. in domeniul ternrometriei.

Platina

n..',

ci

i- eR,,. in Tabelrtl 9. / sunt date cAteva proprictSli

=
"5 = -!
d(Ar)

dimensiuni de I ...5 mrn, prevdzute cu doua terminale. Ele au constante de tirnp foarte
mici (circa l0 ms), iar caracteristica de temperaturd are forma:

R(r)=

-l

Octuviirn CRICORE

' -;.(R,
>

+ Rr," )+

il;

(o. * Rr,. )t + R,

.R1r1

(9.6.)

l-59

Nlisurilrc:l

Octirviurt (;t{

turii la bordul itcronul'clttr

tL'rr

9.2.2.1. IiROnI t,E'l'D RI\l

O Nl

lCOl{ll

ETII E l-O R

C U 1' t- lr l\l O ll EZ l S'l- l'-N'l''\

l)^]'OIlAl'E PlltllDERlLoIl PltlN llADl,\'l'lE

sl

CONDUCTIBILITATII TERMICE

Accste crori sc datorcazd picrdcrilor dc energie prin radialie 9i prin conduclic

elententelor constructive de prindere

rern'lonrctrului (Fig' 9'4), (in zona sau pe corpul

'l

clrui tcnrpcraturd sc misoarl), carc sunt: locagul dc

prindcrc 2, pcrctctc dispozitivului
4.
rrrindcre
'

in gcncral,

3 Ei buc:;a

dc

aceastd eroarc dcpindc dc

dimcnsiunca, forma 9i natura materialului din.carc Fie.9.4 Monrareaunui rermomerru

cstc fecut dispozitivul dc prinderc, 9i implicit de l-"uo*-ir.to(t"-or.t-)l 2 - locae dc
dimensiunea alczajului in cafe se introduce acS[ prindcrc; 3 - dispoz-itiv dc prtndcrc: 4-

dispozitiv.

Fig. 9.3 Schen:c dc mtrsurare folosite in tcrmonrctre L'cu rczistcnti

u

puntc cu semidiagonalS: b

g.2'.2.

puntc

complcxf,

clcctricrl:

''':

:t,

ERORILE TERI\.{OMETRELOR CU TERMOREZISTEN

TA ":#:
,il

Eroritc principalc alc tcrmometrelor cu rezistcntd sunt urmdtoarele:

eroarea nrctodicii

ct'rtrilt

dc tcrnpcratur:d produsc dc.valiaf ia stirii tcrnricc a ,t

rczistoarclor din schenll datoriti schirnbarii ''
,
temperaturii metliului antbiant;
erorile produse de cdmpurile electrice si nragnetice -,

exterioare;

':,

-(. M')
,'=rlr*
,I

gaze.

i;r:

'dc

7"

(e.7.)

in realitate. datoritd formei ,runrmla'to-tul, n, se mesoard tempcratura ?"' data

rclalia (9.7.), ci o tcmperaturd frdnatd incompleta datd dc:

r,'=r(t.r+)
uncle

(9S)

este tocmai factorul de corcclie datorat formci transmildtorulut.

9.2.2.3. ERORILE TERMONIETnELOR CU TERI\IOREZISl'EN'I'A

ELEMENI.ULUI
DATORATE INCALZIRII
TERMOSENSIBIL

:i,

i":i
'ti;-'

ry''

r60

Se cunoagte, din literatura de specialitate, cd temperatura franatd a acrului

depinde de viteza lui prin intermediul numdrului Mach, prin relalia:

'i;

- datoratd incdlzirii elementului termosensibil de cdtre.ii

curentul ce trece prin el;
- dinamicd:

itrstrutne trtuls

buc55 de Prindere;

g.2.2.2.ERORILETERMOMETRELORcUTERIIIOREZISTENTA
DATORATE FRANARII INCOMPLETE A FLUXULL]I I)H
AI'R

pentru a dctcrmina aceastd croare considerdm schcnra cu traductorul R1 molltut

in bra[ul unci pun1i, care conlinc 9i aparatul dc mdsura, rcspcctiv un logometru cu
carc trt'cc
clouli cld;c ctt re-zistcnla R. cu nlagncIi pcrmancnfi (Fig. 9.3a)' Curcntul
priu rczistcnla B1 cstc:

l6l

().

lturii

l\'lirsurlrcu tcnr

Octlrviurr GRICORIi

lrt hordul acronavclor

Contbrrl Tuhclului 9.2 exista nratcriah-' cu potenlial clcctropozitir'. dar 9i cu

(9.9

potcnIial clcctronegativ.

Tobelul9.2
Cum cantitatea dc caldurd degajati prin efect Joule de rezistcn[a R1 este
Q

ii,

=0,24R,ii,

relalia-(9.9.) este mare, qi aceasta datoriti ne alcgerii iudicioase a rezistenfelor R, R'*

gi R1. in acest caz, in loc sa se echilibreze puntea, va exista un transfer puternic de
curent cetre transmilator. Pentru a evita acest lucru valoarea termorezistenlei trebui
sd fie destul de mare, astfel incat din (9.9.) sI rezulte un curent destul de mic, deci o
pierdere prin efect Joule neglijabild.

I\laterialul

Poten(ialul de electrod Pentru

AT = l00oC [mVl

Constantan (557o Ctt,457o Ni)

Nichel (Ni)
Plafinn @t)
Pfatinrhodiu (90Vo Pt,107o Rh)
Cunru (Cu)

-3.47...-3.04
-1.94...-1.20
0

+ 0.65
+ 0,12...+ 0,77

+ 1.87...+

Fierul (Fe)
Nichel

1,80

+2,20

Crom (857o Ni, l07o Cr, adaosuri)

in avialie cele mai utilizate termocupluri sunt formate din materialele: cromelg'3
Tabelul
in
copel'
cupru
copel,
fier
constanta;,
cupru
copel, cromei- alumel,

sunt date caracteristicile

t_

E{AZ) pentru cateva termocupluri'

Tabelul9.3
'i:'

-f'
i

Aceste erori se datoreazi intdrzierilor care apar in transmiterea cdldurii

mediul mdsurat la transmildtorul care o misoard.
e
Erorile datoratc dinamicii depind de caracteristica transmildtorului, de

dc variatic a tcmperaturii mediului

tcmpcraturii mcdiului de lingd

mdsurat, c6t

transmitdtor.

gi de caracterul de varialie a

.'r;

}i

9.3.

TI]RNIOI\IETRE CU

9.3.I.

ii

TETL\,IOCUPLE

CAITACTDITISTICILD TtrRI\,IOEI-I'MENl'I'LOR

Daci ptrnctul dc sudurir sau dc contact dintre doud cond,,.toare din aliaje
difcritc cstc !lasat la o tcnrpcraturl 7'clifcriti dc tcmperatura 7ly a callctclol libcrc,
ntttttitc rcci dcourcce, dc obicci, T>To, intre capctelc libcrc al)al'c o t.c.ur. dc vitloarc
Lr1 dcpcndcnta dc difcrcnla dc tcmpcraturl A?"= I- 76 printr-o rclalie dc forma:
Et = aLT +b(AD2 + c(AZ)3+... =

t_

unde a. b. c. ...sunt constante de material.

t62

kAr

:Xl

(9. 10.)

tinsiunea termoetectromotoare [mV]

Temperatura

rcl

Cromel

copel

Cromel

- alumel

NiCo

100
1rx)

6.9s
t4.66

4.10
8.13

0,00
0,00

300
400
500
600
700

22,91

12.21

0,38

3l,49

16.40
20,65

E00

900

40,1 6

49,02
5't.77
66.42

24.91

29.15
?? ?')
37,37

As

I.60

FeNi - Cs
0.40
1.40

3.29
6.28
10.7E

3,41
5.36,
'1.39

22.11

9.41

28.1 5

tl,42

34,23

t6.29

Din tabcl se observl cd in cazul tennocuplurilor Nico - AS (nichel cobalt lui El este foarre
rlunrcl spccirl) 9i FeNi - CS (fier nichel - copel special) valorrer
rea produs[ de
nrici p,--utru o variatic a temperatttrii A?"< 200"C
fie neglijabila'
r,.rli.tio tcrnperaturii lipiturii rcci (in lirnitele i temperaturii
ie
Principala croarc a terrnometrelor cu termocupluri
NiCo
- AS' la
tifituritor rcci. Ctr cxccplia nparatclor carc lblos
t0atc re.rruornctrc.l(-. sc prcvcde conlPctlsaren nccstor el'ori,

pcntru misurarea
borclul acronavclor termonlctrele dc acest tip se utilizeaza
precum
9i pentru masurarea
tcnrpcraturii gazelor la iegirea din turbina MTP sau MTR,

Ll

"chiulaselor
la motoarele cu piston. Aceste aparate se impun prin
i.,r.'i.rn,urii
foarte redusd'
,iroiti,n,.o constmctivd, prin liniaritatca scdrii 9i prin ine(ia termica

t63

)crillurii llt bordttI itcronitvclttr

I
I

N.B.E (Ar)
2.C,- 1r, + R. + R, )

."riar

9.3.2.

CONS'r'RUCTtA 1'ER|VIOI\rE'r'rtEr.OR CU'r'Dr{MOCUt'LU

A.

,li.,

(9.l-1.;

a cdrci ncliniaritatc este condilionatd numai de caracteristica tennocuplului Er(Ar).

Funclia dc anrortizor este uneori indeplinita chiar dc suportul cadrului mobil. care se
tlrcc clirttr-o placi dc cupru sau alurrliniu.
Dintrc aparatclc cu transnri lltor cu tcrnrocuplu, in avialic sc floloscsc pcntru
nrisurarea tcmpcraturii chiulasei la nrotoarele cu piston gi a gazelor arse evacuate din
rurbina motoarelor cu turbini, deci, mai in general, pentru domenii cuprinse intre

ll. b' h'

c, _
12.L

lrr principiu, rccstc apuratc sunt lbrnralc diutl'-un trunsnri[Itor c.lrc c

tcrmocuplul (construcfia accstuia fiind adccvatd montdrii lui la locul dc misurarcT{
tcrnpcraturii) qi un indicator dc tip magnctoclcctric (galvanomctru) concctate intrc

e1i,

(Fig. 9.5). Tensiunea ternroelectrontotoare 8T produse dc tcnnocuplu dctcrmi

apnrilia unui cut'ent electric / prin cadrul rnobil avdnd N spirc. Daci B cstc i
intrctlerului grlvanometrului, cuplul activ dezvoltat arc cxprcsi.r:

M = A.N'8./ = A'N'

B.

E'

rs r,1ii:

Ri +Re

,t;.il

unde E1

aAT

b(AD'?, R:=

rr

+R"

in cirt ft, R", gi R,

sunt rezisten{clcJj

termocirplului, conductoarelor de legdturi gi respectiv a galvanometrului, iar A este:i

aria suprafelei unei spire.
:"

300...900'c + 20'c.

9.3.3.

ERORILE TERMOMETRELOR CU TERMOCUPLURI

Dintre erorile mai importante ale acestor aparate

8gt

se men lioneaza:

- erorile metodice datoratc varialici tempcraturii lipiturii reci, care

-

minimizeazd cu ajutorul bimctalclor;

- erorilc datoratc existcnlci tcnsiunilor t.c.nr. parazitc
(de contact) care apar in punctele de conexiune a
termocuplului cu conductoarele de legarurd;
- erorile datorate influen(ei campurilor magnetice

errtrile in.rlrume,ilale

exterioare,

'#f,_,fl_.flr-

tcrnrocuplu:2-

schcma

elcctricldc mtrsurare:

grlvrnonrctru; 4

ce se

anuleazd folosind ecranele

izolatoare:

instrurnentale de teu'lperatura ce apar

parametrilor electrici 9i mecanici
varialiei
datoritd

- erorile

Fig. 9.5 Tennomctru cu termocuplu:

I
se

arc spirul

ai indicatorului la

schintbarea tenlperaturii

-i

nrediului antbiant.
Tensiunca

U,1s

aplicati la bornele galvanonretrului are expresia:

fl
U^v-

E-R,,

Rr+R,

(9.12.1

dc unde sc vedc ca pentru a sc. realiza o mdsurare precisd, rcspectiv sd sc stabilcascdg

prin aparat un curent suficient de ntare, este necesat ca R5 << R*.
l,
Dupd cunr sc vede din Fig.9.5 cuplul rczistent cste produs cu ajutorul a doud.'
arcuri spiralc $i arc caractcristica M,= 2C, E. Caractcristica statica a aparatului se.
.oblinc la cchilibml celor doua cupluri, adici M = M,:

9.3.3.I. ERO'RILE INSTI{UNIENTALE DAI-ORATE \'NRIATIEI

TERNIOI\IETRELOR CU
TEMPERATURII A
TERMOCUPLURI
Aceste erori se compenseaza alcgdnd conv'cnabil ntatcrialclc tcrrrocuplului.
Astfcl, sc considcrd cd:
E, (LT) -- a (T - To).

R=Rr+R.+11
unde R, cstc rczistcn!a arcului'

t6{

65

il.rsurlret tc'trtpcr.riurii lu b.riJui .tctunJ\e

lLlr

LI]CRAREA
a rczistcn(ci nu poatc fi cotnpcnsatd dcoar<
giscsc la tcmpcraturi difcritc.
Daci sc exprimi mirimilc B, E, Rs, b
B = Bo(l + oLT1)',0

2.

Q=Qo(l+oAfr)=9c
unde o este coeficientul de temperaturd al aparatului, iar gs este devialia indicatorului;corespunzdtor lui AIs :0. Din (9.15.) se observh cd pentru compensarea erorilor deH:
temperaturd este suficient ca o = 0. Acest lucru este posibil prin alegerea materialeltii$

circuituluimagneticasrfelincdt6=0,y=0EiF=0,iarpentrurealizareacondiliei.$
c=0 se conecteazd in serie cu cadrul galvanometrului o rezisten!d R1 cu coeficient de![1

negativ.

o:0

constd

cadrul a unei rezisten{e de neutralizare Rn = Rno(1

i
uRn

Ro

=(R"o

+n,.[r*

in

introducerea

crazr)' Astfel,

("R go
R

G, R a0

br,

''*

scrie:
(9

':-rr:

3.

F'tf

t.

i .JzA

iar in condilia de compensare a influcnfei temperaturii

rctxpcraturd echivalent din (9.15.), astfcl incdt rczultd:

introduce coeficicntul de

aR^"
s' - a,R."
" "'=0.
o=6-Y-3fJ- R,,,,
* Rro

t.

De unde se obline
l.-

se

valoarea rezisten{ci

dc

Metoda lermorezislivd

consta

in

Dintre metodcle prezentate anterior

in avi4ie se utilizeazi in

exclusivitale

nt.rtoda

(9' l7')

ncutralizare Rno pcrltru realiT-area

'

lR\

Z,T. TERI\IOIVIETRI] CU TERIVTOREZISTENTA

Termontetrele cu termorezistenli funclioneazd pe bala metodei termorezistive. respecdv pe

proprictatea ce o au conductoarele gi senriconductoarele de h-gi modifica rezistivitatea p (rezistenla
il) in functic de varialia tcmperaturlr.
Terutistoarele sunt omestecuri dc ntnteliule scrrticonductoure din orizi de mctlle grele
aglomerateoblinuteprinpresarc'infonnidesferc-saudiscuri dedimensiuni de l...5mm.prerizute
ici doua terminale. Ele au constante dc tinlp fbane micr (crrca l0 ms). iar caracteristica de
i tcnrpcraturi are forma:

()

tundc

tcrlperuturit Tse i:rin K, i:rr:r si b sunt constante de material.

prin dcrivarea ecualiei (l), se oblinc cocllcicnrul dr- variqic a rL'zistr'ntci cu tempcra(urr:

o=l.dR=- r,

:i'l

"#:
'l'l

r,

sau

tennorezistivd gi meloda electricd

rO
\t"v''

varialia rezistenlei electrice a unui conductor

conpensdrii complete zi'tempeiaturii:

:.

semiconductor cu temperatura.
4. Metoda electricd - se bazeazi pe aparilia unei tensiuni electromotoare, la un termocuplu.
propo(ionald cu diferenla de temperaruri dintre cele dortA capete reci5. Metode radialiei - temperatura se mtrsoari indirect prin mAsurarea energici radiante.

16.1',5
.r+S

T R gO

lucrlrii

cu mercur:
cu alcool:
cu bimetale.
2. Metoda manometricA. face corespondenla intre varialia presiunii unui gaz sau lichid la
volum constant qi temperaruri. In acest caz termometrele pot fi cu vapori, gaz sau lichid.

in serie cu'l;

se poate

Partea teoreticl a

Pentru mesurarea temperanrrii se pot utiliza mai multe metode, care in principiu folosesc orice
fenomen fizic conddionat de varialia temperaturii, pnntre care amtntlm:
l. Metoda volumetricd - Se bazea"; pe legtrtura dintre modificarea volumului Va unui corp
sub ac[iunea temperaturii. Functie de starea de agregare a corpului, termometrele care
functioneazi pe aceastii metodtr pot fi:

O altd cale de realizare a condi{iei

experimentarea metodclor de

mdsurare

l,

temperaturd

lucririi

misurarea a temperaturii la bord. Totodatd, se asigurd formarea deprinderilor practice

privind mdnuirea instala[iilor precum gi explicarea erorilor care apar in procedeul de

atunci rclalia (9.13.), unde se presupune E1

ITI4SURAREA TEIITPER.4TURII

Prin realizarea acestei lucrdri se asiguri

b,h,L=l

Sconul

5:

dr

(2)

7''
q al metalelor.
cilre estr'ncgativ gi cu aproape un ordin dc nirrime superiorcocficic'ntului
platim h carc dcpendenla
nichel
slu
Tc,rtuot:czisturlelc (rletalice) sunt rcalizate din fier, cupru,
prin relqia:
poatL'cxpt'inta
Fig.
I
se
in
clcctrice
rcprezcntati
rezistcnlci
dc tunrpcratud a

n(ar)=

't,r,
' ri,

n,,[t +

o 'Lr

+ lt '(az')' +...]

(-.1)

t-"
66

rg'

d\

t67

l-rrcntrcir

Nlisttt

(ai')']

fiind

5=

$-.r

d(ar)

r0

cr'cl-tctctltLtl tlc
-t

pcltrtitnctrt rttobil.

))

.I'IiI{NlOI\IIJ'I'RT'] CU'I'EI{I\IOCUPLE

,).,

fer

-'".

ich.il

Dircipunctuldcsu<lurlsaudecontactdintredoudconductoaredinaliljcdileritc'estep|asat
l..otcnrpcraturlTdifcritidetcnrperaturaT0acapetelorlibere'numitcrecideoerc'ce.detlbicei.I>

sensibilitate

llturi fiind Ibrmltc din tcz-istolrrc .tl.rl'.J

tl

Pcntru nichcl accasltr crroctl'ristictr arc o

lirrrutr 5i ntai conrplicattr. Pcntru intcn'alc nrici
dc tcnrpcrarurl AI = ?'-Io sc poiltc considcril
termorezistoru lui

Ntttttc

funclia R(AI) este liniara,

rl

indicator cstc utt logorttctru nlcullclr\L'lr'clric ltt trtlttttcl

,.',up"r.,uri, zcrtr (tnatrgltrilri)' Aplrrattrl

(4) F-

l
runiL' cr=3.96S 0'1 grrl' f i F=-5'Sa7' l 0grd'l'

cr

cit tcllrPcl iltut

cclclirltc
tlrrr l.rttrrilc rrnci purrli tlc triirsurat'c'

[)lcii tct'tttotczistorul cstc tlirr phtini. ilrr

tcnlpclilttllll ritt'i:tz:j itl linritclu' 0...650"C.
cunrctcristicit R(A'I) arc fornru:

n(ar')=4,[+a.a'/'+1

itt

a<

7i,.in.,...op.,elelibcreapareot.e.nr'dcvaloarcErdependentddcdifcrcnlad!-tcnlpcrilturiAI=r

-7i'p'irrtr-.rclalicdcfonnr:

plnt inil
2

(5)

Ft=irLT+b(A7")r+c(AT).+..=kA7-

undr a. b. c. ...sunt constrnte de material'

= o.4".

'too 2oo 3oo 4oo 5oo 600 zoo f"C

Conlorm Tttbelului

Fig. I Varialia cu tcmpcrarura r rczistcnlci

clectropozitir

' dar gi cu

clcctronegattv.

ln Tnbelul / sunt date c6teva propriemli a unor materialc

trci metale dintre cclc mai utilizatc in domeniul termometriei'

potcnlial

l
T^A,,t,,t 2-)
Tabelul

Potenfialul de electrod pentru

AT- lffi'C [mV

GffinG'r ts5L CY145% \

Tahelul I

Coeficlentul de

2 existd materialc cu potenlial

Domeniul de temPeraturtr in care

temperaturl mcdiu
8l rezistentel in

Fiffilutinrhoaiul2g%rl'.1qzR1

intervalul 0'.'100
3.91x

+ 1.87...+ l.li0

ffihel - q.o- ,*t?o nt'

tO

in avialic celc mai utilizate termocupluri

.-{-.2.t,t.
ca

SCIIEI\IBLE.

DE

IUISURAITE

+ 0. 12...+ 0,77

TERiIOI\IETRELOR

CU

TERI\TORE,ZISTENTA
1'cmPcratura

citcva variante dc tcrmotltctrc cu

schcmc de misurare la bordul acronavelor sc intalnesc

(transmilitorul) se concctcazi in
tl.mrorczistcnli (Fig.2). De reguld' elementul termosensibil

sunt tbrmate

copel' cupru
cr()nlcl - alumcl, cupru - cQnslanlan'' tter termocupluri'
cAteva
E1(AI)
Pentru
carlcteristicilc

["c]

una

t00
200
300

400

E00
ir:

i,

900

din materialele: cromcl

in

copel.

Tabclul

FcNi

6.95
14.66

8,l3

0,00
0,00

t? ol

t2,21

0.38

?t49

16,40
20,65

1,60

1.29
6.28

J,'+

10.78

'24,9

s.36

t6.29

'1.39
9,41

2?.t1
?8.t5

|.42

_1+.i J

29.15

66 4?

33,32
Jl,)t

lurilor NiCo
tarea

datc

1.40

AS (nichcl ctlbrlt

0.40

Cs

4,l0

5/

copel,

sunt

Tobelul

T"nsi,*"t termoelcctromotoare Inl\t

NiCo - As
Cromcl - c!Pd- Cromel - alumel

500'
600
700

rlunrcl spccirl)

lui Er estc tbarte nlici pcntru o varialic

produsi dc varialia tcmPcrrlurii lipiturii rcci (in

n

lu

r68

"'

l:ig.2Schemedemlsurarefolositcintermomctrelccurczistendclcctrici:
- putltc colllplcxi

rcipala croarc a tcrlllotnctrclol cu lcrtllocuplurl sc

u cxccplia aparltclor care foloscsc tcrntocuplurilc
pensarea acestot erorl'

puntc cu scmidiagonola; b

169

l.ttct

lrr

c.r 5
,"t'{'

Lr bortlul acroruvclor tcnilorlctrclc dc acr.sl tip sc utilizcazi pclttru ntilsurlrc:r tcnlpcrillurli

guzclor lir ic5irca din turbinl MTP sau MTR, prccurrr Si pentru mdsurarer tcnlpcrilturii chiullsclor h
prin liniaritatcu scirii 5i
iuot.],rrclc cu piston. Ace.slc aparatc sc rmpun prin sirnplitltcn constructivit,

.1.

li+,
'.tE

's

3.1. Dcscricrca instalafici

dc laborator

dc nlasurare'a a tcmpcraturii dr-' la bordul

lnstrrlalia pcmriti verificarea funclionirii aparatclor
de
ovialie
la
tensiuni
dc
- 27\r c'c'
lnstalalia sc alimenteaztr

.w ,.r.rnrr.l,rr.

t1

i-sj,

Erorile lermometrclor

t{l,

in contponcnla instalalici intrtr urmdtorrcle

pi4i

nrai imponantc:

',t3'
.w:.

Erorile principalc ale terntontetrelor cu rezistenti sunt urmitoarelc:

.-)

eroarea netodicd

. i.i..

datoratl incdlzirii clemcntului termoserrsibil dc citrc curentul

'..:t:.
ir.ii

dinamicd;

temperaturd produse de varialia stlrii telTnlce a

rezrstoarelor din schemtr datorita schimbdrii temperatunr
mediului ambiant;

de

erorile produse de cAmpurile electrice

si

magneuce

extenoare;

pierderi prin radialie 5i conductibilitatea termicd;

erorile de frecare;
de scard;

cu

:r;,

:tr.
. .}i

li,il

.rw

?-voltmetrul

care .apar

in. punctele dc conexiutrc a termocuplului ctl

conductoarele de legdturd;
- erorile datorate influenlei

3.2. Modul

i:f

cimpurilor

de lucru

realizarca montajului
inaintea de inceperea lucrului se cupleazd cablurile pentru
prezentat mai sus;
pentru realizarea polariz lrii;
se alimente az1 cutensiune din l, termotranzistorul
r

'' '

respectiv rezistcn.ta pe'

3.3. Problenre dc studiat

erorilc instrumentale de tcmpcraturd ce apar datoritd varialiei

paramctrilor electrici 5i mgcanici ai indicatorului la sclrimbarea
tempcraturii mediului ambiant.

Pentru

de tensiune;

ohrnetrul 4 9i cdderea de presiune pe voltmetrul 7'

se

anuleazd folosind ecranele izolatoarel

.
. sc cite$te tmperarura pe terrnometrul etalon 6;
. sc mdsoard diferitele- mdrimi electrice care variaze,

.r#:
.,r,.,

nragnctice exterioare, ce

determinarea cdderii
8 - termocuPlul;
9 - amPermetrul.

,du!

Pentru

- termorezistentd;
- termometrul etaloni

5
6

..1,,

erorile datorate existenlei tensiunilor t.e.m. parazite (de contact)

ohmctrul

determinarearezistenlei;

ajutorul bimetalelor:

erorile ir$trrtnrentale

.t'

fluidul de aviatie;
4-

;:

provocate de frinarea incompletd a fluxului de gaze'

erorilt, merodice datorate varialiei temperaturii lipiturii reci, iare se minimizeazi

t.Ti

fi:;

de

- 27Yc'c.
- I lSVc.a.

- cabluri de alimentare:
- cuva unde se introduce

'.1it'

Dintre erorile mai importante ale termometrelor cu termocuple se menlioneazi:

avialie

ce

trece Prin el;

erorile instrutnentale

| - sursu de alimentare

lf+'

Aoaratura ncccsarl cxccuttrrii lucrlrii

se vor executa dctermindrile:

Pe

tintpul lucrarii

i)

riclicarea caracreristic ilor R=f(T)

li) vcrificarca cxpcrimentale

atet la incelzirc cit 9i la rdcire:

etalonare 4 gi respcctiv 5, 9i dc
de
ecuafiiloi

$ u=f(T)

irselt'lenca
-iiiiJ"." detcrminnrea erorilor relative :
car.actcrisrica dc incdlzirc nu corespundc cu cea dc

Sc utilizcazd urmetoarele tnat..ialc:

rlcire?

Cuvd dc laborator pcntru incllzirca ulcitrlui dc avialic;

t-r

Diferite tipuri de termometre;

Surse de alimcntare de avia[ie;

Cabluri de lcgdturd;
Termon'letrul etalon;
Aparatc dc mdsura.

\*
I

170

/\

t7l

-t
J

4. Dltc cxpcrinrcntllc

si rczult:rtc

-t

1.2. La rlcirc

4.1. La incilzire

lnrtrrurrtl

Rmtrrurrrtr

Rtcnr.tl.

Umtr:urntll

Utt,,."tic

tg

lnrlruratA

['c]

tcll

tfit

InrV]

InrV]

IVo]

lo/ol

["c]

20
30
40
50
60

Rrntrru

rrtl

tcll

R rrorrric

Umtrruratl

(/tr,,rtric

tu

tot

lntVl

InrV]

t%1

lVol

230
220

2ro
200
190
180
170

70

80
90

160

100
110

150

L20
130

r30

140
i

120
110
100
90
80
70
60
50

140
150
160

170
180
190

200
210

-l
)

l
I

-10

220
230

30
20

li

t72

d'u

t73

O;{;ir i,rn U ii

Ni.rSur:tt r'lt tctrlltC111q,ll

[-trcr:tr clt 5

4.3. Caractcristicilc
4.3.1. La incllzirc

''

.lii.

i:t'i
:i"'

10. N{ASURAREA CANTITATII $I DEBITULUI DE COMBUSTIBIL

LA BORDUL AERONAVELOR

';1.,.,

rir'

L,
t)
I
l1

,:i .;

:=

F>
6=

..1.

Jji ;.
i.f,

i"..

:;-

!:

Misurarea cantitdtii Si a debitului de combustibil la bord este necesare pentru a

asigura securitatea zborului. Aparatele care mesoard cantitigile de combustibil se
nunresc litronetre, iar cele care mdsoard debitul de combustibil debitntetre.

.;:

cEtg

(s9

9'6
oc

10.1.

.ij,:
|

OF.o

,:",

ltt.'\'l

(E

ti ll

i.t

t'

Deoarece nu existd metode de misurare directe a volumului de combustibil, se

folosesc nretode indirecte de mdsurare,bazate pe dependenfa acestui parametru de un
alt parametru ugor de mdsurat. Astfel de parametrii pot fi:

lI.

20

40

60

80 t00 r20 140 160 r80 200 220

Temperatura T[C]

ti"r'
.i{,#,

4.3.2. La ricirc

fi..+4.

ri-

nit,elul lichidului din rezervoare, caz in care aparatul de mdsurd se mai

nurne$te gi nivelmetrrL. Cu ajutorul acestei metode la bordul aeronavelor se
folosesc lipontetrele el.ectrontecanice cu flotor Si litrontetrele electric'e
capacitive.
exercitatd de coloanoa de lichid, numitd Si metoda hidrostaticd, se
presiunea
-bazcazA
pc dcpcndcnla presiunii hidrostatice p a combustibilului pe fundul
rezcrvorului de nivel /r al acestuia , adicd p = yh.'

Dc asemcnea, pentru mdsurarea debitului de combustibil se folosesc

'FF>

t,tetoda voluructricri slu c/c vite:d, cflrc sc bazcaztr pc dcpcndcnla vitezci dc

tnetocla presiLmilor sau clt secliune variabild - se bazeazd pe depcndenla

varialiei clc prcsiunc a untti fluid carc curgc cu o anumitd vitezd printr-un

G9

9'a
OC

'il

tnetocle

indirecte, respectiv:

E.<rl
t

METODE DE MASURARE A CANTITATII $I DEBITULUI DE

COMBUSTIBIL

',\'t:

'il

iali)iiii

rotatie a unci turbine cu palete introdusd axial in conductS. de viteza

curgerc a fluidului prin acca conductd;

de

aiutaj carc igi nticgorcirzl scc[iuncn 9i vitcza fluidului;

.o)

OF

20
L--

40

60

tiO I lf 0 I 20 140 l6t)

180

200

rrterotla caloricd - face legitura intre difcrcn{a de cdldurl intre doui puncte
pc carc o manifcstl un fluid incdlzit 9i vitcza de curgere a acestui fluid'

22ll

Temperatura T[C]
75

i{/. Nl.lsl'lli.lrcit ciltlttt.rlil \\r u!urtulut ur !Uur()uJiioir

r0.2.

r.r

(r{rl(iur.lcr(ril.t\e

(Jctuvrlrr Gl(l(;L)l(L

l(,1

l,ITttoi\ttiTRE lil,ttcTltot\utcANtcli cu trt,O't.oR

1:

Litronrcrretc clectrornecarrice cu flr

consl ruct i ve:

- cu lre,,rintisic

fupclic clc tcnrpcraturi. Pcntru a vcdca carc sullt condrliilc dc compcnsarc cu

'.loul-cil
tculpcraturn, sc calculcazi raportul curcn[ilor prin cclc doua cadrc [4], prcsupunind
cI r1 = rr = r, obfinandu-se:

directri. vari0utir

reZervOrului:

cu lrartstrtisic indirectd, varianti

face printr-un cuplaj magneric, (
un capac din material nemagnetic

'_/l"t
'' " r
r
/,_[-f,*&\*,*r,)*o,14I1AI)*o.
f'

T-Gr'\n;*,.)-n, Gx'a')*o.
r)

'Yfi

(r0.r.)
I

R.

unde s-au fotosit nota{iilc:

*;=ft,*z =#t,AR

=Rz

-R,,Ar-r'-r.,

R=

=Rr *Rz.

Din expresia (10.1.) se observd cd numdrdtorul notat cu R.2 gi numitorul R"1

sunt funcIic dc tcmpcratura mcdiului ambiant prin rczistoarcle R" 9i Rr, care sunt
fabricate din cuPru.
Considerdnd varia(ia de temperaturd AT se poate scrie:

|-

Fig.

l0.l

Ilotor; 2

pcrmanenli; 5

constructid a transmilltoarelor cu flotor

angrenaj cu rogi conice; 3,4 cuplaj nragnetic cu magnr,ll
potenliome(ru; 6 - capac diamagnetic.

Schema

R. = R.o(l

in continuare vonl discuta despre al doilea tip constructiv, respectiv litrontetrul

flotor cu transrnisie indirectd. Dupd cum se observa in Fig. 10.2 aparatul este

+ GAf); Rr = Rro(l + aAf)'

( 10.2.)

ccca ce va duce la varialia rezistenlelor R"s $i R.2 sub forma:

R"t =

r. )- o ,,
Y]R,+
['

[Y

(n,*,, )-

Y (n n+ I r)+ R.o ]"ot =

(10.3.)

D
r\cl

(a n+ a

r)+

R.o +

R+ A r)+ R,

'-l
^lalr =

Fi-e. 10.2 scheme elcctricc spccifice litronrctrclor elcctronrccunicc cu flo(or.

folositc la bordul acronavelor

t16

'71

'lti

----.i
C
,,1:.

,\stlL'l r:rportul curu.nlilor din cclc do

I

IO.2.I. CAITACI'ERISTICA STATICA

' It
_R":,,+A/?
I. R",,, * M

It-

Pcn(ru ca aceastA exprcsic (10.4.) sa

celc doud varialii de rezisten{d AR.1 gi AR.

condigiite

'

Q= q.(v)

T"'
' ----.'-"-'
R.,,,=9;.
R.r" +="=+,rezulr6.nd:
R.,u

,,*#

,;;l

iar sensibilitatea:

S:

^\.,iR"r

n.o

=&[.,*..*#)

*=R,

. li

+ R,.

(r

0.s.),i

iT
Pentru indeplinirea condifiei (10.5.) se aleg convenabil rezistenfele
Rro. DacI se considerd cd r, -9 -, condi{ia de compensare devine:
R.o

Din aceastd relalie

t_;

se constatd

=I]o(.,+

cI

LITROI\TETRULUI

Fie y votumul lichidului din rezen'or gi gunghiul de rotalie al acului indicator,

caracteristica aParatului fi i nd:

L--

BLECTROMECANIC

ro+ R)

dP
dv

general, caracteristica litrometmlui nu este liniar6, fiind necesare mlsuri

speciale pentru a o liniariza. Se considerd schema structurale din Fig. 10.4, care

in

este formatd din;

13, ra,

!, r-r
(r0.6.)

are loc compensarea completd de temperaturi

numai dacd r-r + q + R : const., cei:a be iniplicS'sthimbarea invtrsX ii''rdzistenietoi aifi

cclc doud laturi adiacentc cursorului.
Dacd la bord existd mai multe rezervoare gi se doregte sd se cunoascd suma
cantitdIilor de combustibil, sc plaseazd in fiecarc rezcrvor cite un transmilltor, iar
potcnf iometrele se conecteazS. in serie (Fig. 10.3). De data aceasta, compensarea
erorilor dc tempcraturd estc doar pa(iala. Aparatul poatc fi prcvizut cu un comutator

R r-r

Ir/
/l=

-,

Fig. 10.4 Schema structuraE a linometrului

| - rczcrlorul:2 - potenliometrull 3 - schema dc mesure:4 - indicatorul
,,

logom.'tric:

\ t" / ) caracteristica

rezervorului - h = h(v)- care exprimd legdtura dintre

volumul rezervorului gi nivelul combustibilului din el. Sensibilitatea
rezervorului este:
d/r
^ =-,
).
'

dr

Jr l..--r

caractct'islica polenliontetrului Jiurclional - lQ = R(/r) - exprirni

lcgdtura dintre rezistenfd gi nivelul combustibiluiui. Sensibilitatea
traductorului rezistil' este:

' s"
' =S.

dlr

-1

t.

caracteristica puttlii cle rtfisttt'd

- + = !to, -

exprimi lcgdtura

dintrc'raportul curenlilor prin cadrele logonrctrului 9i rezistenla

R1

l,

Rl

traductorului potcnlionretric rczistiv. Sensibilitatea acestui bloc

Rr

este:

Fig. l0 3 Schema litromctrului totalizrtor

care pennite conlutarca indicatorului, astfcl incat sd indicc pc rdnd cantitililc

cornbustibil din ficcarc rczcrvor, precum gi cantitatea totali.
t7t{

dc

t79

l(). lvlisurlrcir canritllii Si dcbitului dc conrbustibil

ll

Octlviln CRIGORE

bordul acronlvclor

/r \
dl_rl

S,

t/.

irrciit.
iti_r
lit"fr"

=iil'
I

lllitr caractcristiclr R=R(/r). si rczultc o Iarirlic liniari pcntrtl

!t^i

L
= q (;):.;,
r

'ii

"

aparatului de mdsurd este:

,
at

'l

,i;

.l

..;:];

, ;iJ
1,;.

drp

r/. )
dl 1r

",

l.1' /

totrili a litrometrului mccanic

(v)
=R =f

flotor cstc

produsul

I
J

lrql,I,

:
cu

-tI

._i

c.\primtr lcgltura dintrc unghiul dc citirc a cflntitllii dc conrbustibil

pi raportul curcnlilor din cadrclc logontctrului. Scnsi bilitarch

Sensibilitatea

,1,);ti

caraclcri.stica aparatului dc ntdsurd (logouelntl)

^
rr=

1I

''.'i

,tei:

carJctcnstlc:r

sclri i.

caractcristica losomctrului

sensibilitililor celor patru componente:

1

s=

drp

=-fls,
dv
/-l

tl

Cca mai accentuatl ncliniaritate o introduce ccualia de nivcl /r

/r(r')

rczcrvoarclor datoriti formei complicate a rezervoarelor dc combustibil de la bordul ';

acronavclor. Dc asemenea sunt ncliniarc ai funcliile R = R(h)

ti f = f&r.Do.at*

sunt impuse din considerentc geometricc ai dc gabarit caracteristicilc ft

R=R(/r)

ti II, = 1(n)
I.

caracteristico

trcUuie sd se detcrminc caractcristica

litro*.trului g = g (v)

q= E(f
I.

ir =

ft(r,), R=R(ft),
.

dcterminarea

ca rac te ris t ici

lo gome

rului

I
I

) astfelincat

sd fie liniar6. Problema se rezolvd ugor prin

+
I, = +(Rt
I.

Fig. 10.5 Mctoda analitic5 de calcul a caractensticii lrtrometrulut pnn

/r(r'),

tneloda grafo-analiticri. Conform acestei mctodc se traseazd grafic ccle trei

caracrerisrici

,.
T

(Fig. 10.5). Practic sc construie$re

11 =

/r(v)
cunoscuta

f(tt)

1l

r)

"caractenstlca Polen[l

funclional"
sc dctcrmina

gr:ificul h = h(v') pi R=R(l) din care se oblinc varialia R = / (v). Cu aceasta qi cu

graficul
-

+/.

= +(R/

I.

se ob{ine

caractcristica impusd a

graficul

"

!I. =

sfrl.in final, din graficul

-

scirii e = g (v) sc obline ,p = f (+), adicd

l.

I.

= g(r'/ ti

caractcristica

lo-cometrului. Practic, acest lucru se face rnodificdnd forma pieselor polare sau
nragnetului permanent mobil utilizat in indicatorul logornctric.

Frecvent, pentru liniarizarea caracteristicii

g=

rp (v) se intrebuinlcazd

potenfiornctrele funclionale (Fi-e. 10.6). La accstca sc poatc proiccta sccliunca astfcl

rE0

nc(p (r')

q=l(R)

t
1

cunoscula

Fig. t0.6 Metoda analiticd dc calcul a caractcristicii litronretrului prtr

clcterrrrinarcu c ( rd

lc ri

s Ii

cii po ten ion rc | ru I u i lt

1

nc

io

na

I
l8

10.

Irlisurrrcrr cantit:'rtii Si dctritului

dc.

Ociavian GRTCORE

conrbustibil la bortlul ircronuvclrrr

r(
I

111.2.2.

l"

ERORILE LITRONIETI
FLOTOR.

i"_

t_

Erorilc principalc ale litronrctrclor

trpurr:

er()ri ,rtelodice

- orovocate de inc
- io,o.o,. zborului accelerat:
- provocatc dc varialia geometriei rezcrvoarelor;

ii9
,lt
crori itts!rutnentale provocate in gcneral de influcnla tcmpcraturii mediului

cclllalt dc lunginrc' H -.x avind

cir strlt izolant aerul sau vaporii de
cornbustibil, cu pcrmitivitatea relativd
aproxitrlativi r = l. Astfel. capacitatea
cchivalenta se obline considcrdnd
trlductorul format din doua condensatoare
de capacitate C (r) ti C (H - -t) conectate in
paralcl. JinAnd cont de notaliile din Fig.
ru.lutiva e,)l

0.7, capacitafile sunt:

d-l;

ambiant asupra componentelor electrice ale schemei de mdsurare

L
N-

etc.

1n

,:J

in

*-

C, -2trE'Eo

,:.,

11x

P:in,
Prc,,

general, erorile metodice nu se pot compensa gi prin urrnare echipajul ,i

trebuie si cunoascd modul lor de manifestare gi sd citeascd indica{iile aparahrlui in i'i
zbor rectiliniu orizontal 9i uniform.
:'-

c"-'=rft,"-''= 51H-,)
tr
Pk*,

Erorile instrumentale de temperature pot fi compensate total sau pa4ial.

I

L::

Litrometrele cu flotor gi cu traductor poten{iomctric rezistiv sunt imprecise gi

au o siguranld micd in continuare. De aceea Ia bord se utilizeazd cu preponderen{d
unnitorul tip de litrometru.
e

I0.3.

'l

(10.7.)

p r +.6'. Se

unde: p 2inF P, : 6 $i P t,,r=

Fig. 10.? Traducrorul capacitiv cilindric
observd din (10.7.) cd funcliile de variafie a
capacitdlilor sunt liniare cu nivelul de combustibil x.
Capacitatea echivalenti a traductorului este:
!r,.1",14(^n--.r,r .r\nalt\ll

t, ,,r,,,.,''a

-ti'1,il:t,,,t:

C. (.r') = c* (.r)+ Cu-,

I-ITITOMETRECAPACITIVE

r.,l:i ,i-,, I 1 -r : ,. ,. :i-,itut,,

(t)=

L,:

i,,

L,

L
L
L,

4ult,.\
ln

t:

Litrometrele capacitive folosesc ca traductor de nivel un condensator special.

Acesta este un condensator cilindric compus dintr-o armdturd interioard gi o armdturd
cilindrica extcrioard (Fig. 10.7). Cilindrul interior poatc fi previzut cu un strat izolant
protcctor. Introducand traductorul in rczcrvor, combustibilul va pdtrundc intrc ccle
doui arnrirturi pani la o inalfimc cgali cu nivclul lichidului din rczervor. I)eoarcce
constanta diclcctrici a bcnzinei, pctrolului, uleiului etc. estc dc citcva ori nrai narc
dccat pcrnritivitatea aerului (sau vaporilor din acestc substanfe) carc umplc

ci pe mdsurir cc se introduce combustibil in rez-ervor,

calncitatca traductorului crcatc, dcvcnind rllaximat cind rczcrvorul cstc plin,
re-zcn'orul, insdamnh

Avlntajul principal al acestor tipuri dc litromctrc cstc acela dc a nu avc:t picsc

nrobilc. Astfcl sunt eliminate, ccl pulin pa(ial, erorile datoratc inclinarii gi
acceleralie i prin rlontarea in acclagi rezeryor a doud sau mai rnulte tradtrctoarc legate
in puralel.
Foartc irnportant dc specificat e ci acestc tipuri de Iitrotnctre pot funcfiona
tttrtrttti dut'ti surt! ulirnertlatc itr cru'anl altct'ttaliv.
Caractcristic a C = / (/r) se deduce considcrand ci traductorttl cste Ltn
condcnsator cilindric cu doud tronsoane: unul de lungirne -r, avind ca dielectric stratul
izolant de pc elcctrodul interior (daca cxista) gi corrrbustibilul (cu penrritivitatea

it

+ (H- r)] =

//2inl

( 10.8.

0t,,,

"l (r,- l)x + H]co,

rrrrclc

crr

')

5',, =

-.

-:Ja!- s-it notitt capacitatca speciJica

l't&t'l) ft*,

Sensibilitatea acesrui traductor in raport cu nivelul

dclivi\nd pc ( 10.8.) itt raport cu .r':

s(.r)=

r al cotttbustibilului

d:J(r)= 21tu (r,- l)= (e,- r)c,

d

1n

condensotorului gol'

se oblinc

10.9.)

2:in,
P laxr

l{cl.Iia (10.9.)

nraral cil scrrsibilitatca traductorului scacle- ctt crc$tcrca raporttrltri razci

cxterioarc pc cca intcrioarl

4!l

, p611v pentru care valoarea acestuia nu trebuie si

2t..,
33

82

10. lr'lrisururcrt cantitirlii 5i

Octirviln GRIGOI{l:

dctritului tk'cortthtrstibil lrt [r,rrdul ltcrotrll'clor

pl'cil nlilrc. [)c rcgulir dil'crcnla intrc cclc dor.rit t0ZC, p:irrr - P:"*r cstc cttprinsi intlc
1.5...(r ulur. I)cntru a nrlri scnsibilitiltca traductorrrlui capacitiv, accsta sc rcalizcazi ii

l'ir-.

cu nr:ri ntultc annlturi coaxials'([ic nuntlrul lor n),

astt'el inciit capilcitlltcil:

cchivalcntir a cL'lor n condcusntoarc cililldricc lcgltc irt ptralcl

C.(r)=

i.,(.r)=

nr:,,(c.-t)...

cste:

n*;2h.

l0.

10.)

Notind cu 6 grosimca amriturilor gi considcrind indcpliniti condilia:

Pr,rt

-6
Pr.inr * 6

P,*,..r,

t.l

pc.ntru a inclcplini accstc func[iuni, litronrctrele cap:rcil.ivc sunt forrrlate din

a ordinii dc
dortl pirrli contPoncntc: una pcntru tnisurarc 9i atta dc cotlrandi autotllati

l0.l

consu l1l.

alimentati cu

ctt

principiul punlii autocchilibrate

Accasta funclioncazl pc
'alfei.natiya

= m =consl

c.(t)= z*Lle,,[(.,- l)x+ I{J

cc apar in sistctrtul dc alitncntarc

10.3.r.1. INSTALATIA DE NIASURARE

P r.cxr

Pr*t,,nr

scutnalizarca unor dclccliulli

conlbustibil.

(Fig' l0'8), fiind

de t 15 V/400 Hz Prin

lenstu,lea

intermediul

.)

Din 1l0.ll.) func1ia C"(x) estc liniara in raport cu nrArimca dc intrare -r, iar
diferiti dc zero. Cunr rcactanla capacitivtr este cgale cu

capaciratea inilialS C.(0) este

I
X"=*,,
(l)

L" t.{/

dependenfa ei cu

x rezultd neliniard. Pentru a liniariza

caracteristica

X.(.r) a traductorului capacitiv sc pot utiliza armdturi prcvizute cu orificii distribuite

(un nunrir irnpar de orificii pc armiturilc imparc, numir parpc armaturilc imparc Ai
nu se practicd orificii pe ultima gi prima armdturd), astfel incAt in final capacitatea
spccifica a condcnsatorului cu orificii este:

l
l

cu

=2ne,,(l-a

-l

l5 \'/-100 tl2

Fi-e. 10.8 Schcnra de principiu a litronrclrului capacittv

Pt{-punte-demtrsurd:.PC-puntcdeconlpcnlJre:l-indicrtrrr:lvlE-nlot.lr

- bloc dc rcdrcscrc: A
transforntrlor dc conlpcniarc;

clcctric: BR

I03.T. SCI{EMELE CONSTRUCTI\/E ALB

LITROI\{ETRBLOR

CAPACITIVE

Func[iilc pc care trcbuic sd le indeplincascd litrornetrele cu traductor capacitiv

t84

ntdsurarea cantitdlii de conrbustibil din rezervor sau grupuri de rezervoare

contilndil prograrnului sAu orclinii de consulrl a cornbustibiltrlui din

rezcrvoare
scmnalizarea opticd a rczcn'ei criticc clc conrbustibil

- amflillcator: T.\ -

transforttrat()r dc aliillcn(Jrc:

tuitd din doua pun1i, una dc nrdsurare -PlvI - a

dc cotnpcnsarc PC' Daci rczcrv'ortrl csl'c gol'
, iar capacitatea din latura IIC se ia Ct'- Crt'
de mdsura - / - ntr sc gdsegtc la zero' pc

dupd arnplificare, se aplica la

diagonala BD a punlii sc culcge o tensiune carc'.
Acesta. printr-un mecanlsnl'
infiigurorco dc comanda /c a motorului electric I/c'
puntii' iar acul
riii""..ra cursoarclc rcostatclor R1 9i R6 pAnd sc oblinc cclrilibrul Cr> Cr,' iru
ctt contbustibil,
indicatorul.i rcvine la zcro. Daci rc-zcrvorul cste untplut
ls5

I
I

tI
!

l()

\lirsururcir cuntit:ltii 5i dcbitului rlc conrbustihil lrt bordrrl lcrorlrvclor

';

li

Octrviln CRIGOIIE

cchilibrul punlii sc stricir astl'cl inclt uroto

acul indicator la diviziunca nraxinr, sirnulti
pirni la rcstabilirca echilibrului. Puntca dc
crorilc mctodicc datoralc nrodificarii pcr
varialia tcntpcraturii sau a coutpozilici pcr
doui laturi citc o jurritate din bobina scct
T. Latura EF confine capacitatea C1 dc
cornplct introdus in combustibil. Cea dc a
crpacitate C,. egal6 cu valoarea lui Cr dacd temperatura petrolului este de 20 1 l0 "Cffi
Deci, in condilii normale dc temperaturd, accasti puntc este in echilibru. Tensiuneii,t
de alimentare a primarului transfornratorului 7C se ia de la cursorul reostatului de!

nllscazir in rczcrvor la nivclc binc dctcmrinatc. iar ntir-'ztrrile' ntobilc

hotor v.tr urmlri nivclul combustibilului in acestc ptllrctr'. lnfiSurd
.on..,u," in dou5 laturi alc unei pun1i, cclelaltc doua laturi fii
comandl, in funclie dc nivelu

rczist
Mr
, intrarea in func{iunc' a motoarelor electrice
(prin
iMtransvazarc'concomitentcuasigurareatlnor
ate rezervorut se golegte' ambele miezuri intri
scffm
iar funclionarea pompelor
.ornpr", in bobinc, echilibrul pun[ii se restabile$te.

!,

elcctrice inceteazS.

compensare R6. Dacd se modificd permitivitatea combustibilului , variazd capacitatea i

Cr, ceea ce face sd se strice echilibrul punfii. Tensiunea de dezechilibru UnH se ]
introduce in amplificator, fiind in antifaza fafi de semnalul eronat Usp dat de puntea .,
de mlsurare. Intruclt Ups *Uso: 0, indicafia aparatului este corecte. Dar valoarea luil
Usp depinde gi de cantitatea de combustibil din rez'ervor. Introducerea corecfiei gi infunc{ie de cantitatea de combustibil din rezervor este asigurati de cdtre reostatul
;:.
profilat R5 al cdrui cursor este legat cinematic in cursorul reostarului R 1.

10.3.2. COMANDA AUTOMATA CICI-ICA A ORDINII DE CONSUIII

A COMBUSTIBILULI.JI
Menfinerea centrajului unei aeronave
esenfiald pentru a pdstra proprietalile d

este o condilie
ale acesteia' De aceea in multe

in limitele tolerate

c
cu dispozitive autonrcte
a unui astfel de automat este prezentat, co

rdinii

pe ldngd ins'talalia-attiomata de

de consum' aeronavele mai

""r"ii,
,unt ..tliput"\i

ciclice. Principiul de funcfionare

cazul a patru rezerv6are dispuse
aeronavei este echivalentd
centrajului
Menlinerea
t0.10.
in lungul fuselajului, in Fig.
in raport cu
combustibilului,
greutate
de
ale
fo4eloi
momJntelor
cu conditia ca, suma

t
I0.3.1.2. INSTALATIA AUTOMATA DE I\IASURARE
.L;
n^,,

u^rl$.;

tnstalalia automati dc misurare (Fig. 10.9) cuprindc doud traductoarc inductivc

cu flotor Tit,Tiz avind miezurile mobile de-a lungul unor ghidaje cilindrice. Ele se

Tr.r

L
Fig.

l 0.

0 Schcmi dc calcul a ccntrrjului avionului

|1

li
(-.i,

centrul dc tnasl CN4 al aeronavci,

sa

fie zcro, adicd:

Grlr+C:l:-Grl:-G111=Q

tr

Aceasta condilic (10.12.) poate

I
LJ

de cchilibrrrca a purr(iil Kr. Kr

G, = k

rclcc
flt

lf{6

exprimati

in ftrrrclie'dc capacitililc C*i ale

traductoarelor plasate in rezervor:

Fig. I 0.9 Schema dc principiu a instrlafici automate de conranda a ordinii dc consunt

l-ir'li:-trltluctrllrcintlttctivc: 'l 1 11-lritnzislo:trci'l'r-trrnslirrttt;tttrltrc:Nlr'Il:-lln)loilrcclcctriec

fi

(10'12')

'

(C*i-

C,r )

I0.I3.)
lD/

|0. l\lrjsurlrcl cantitiitii 5i dcbitului dc courtrustibil

ll

bortlul acroulvclor

Octlvian GRIGORt:

(l;, cstc ulptciti.llcl tr:lductorului lcspcctiv ciind rcz.crvorul cstc gol. iul k
o constanti dr- proporlionalitatc. Prin unnarc, condilia (10.12.) dcvinc:
Ltttr.lc

-t
cstc

I(I.3.3. IiIIOI{ILE LITI{ONIETRELOIT CAT'ACITIvE

::n,-,i
l.':"

C.l11

unde lfu = Crll.r + Cuh

Corlr

C"311

Co:l:

Ko

Cr.,l.r

C..rl.r

, '{i)

i,

r0. t4.)

j::'j

'

', '1,

fi

'

Capacitatea traductorului litrometrelor este o func1ie dc mai mulre variabile.

prrtiirrd li cxpriuratd in raport cu volumul v dc combustibil sau cu masa ly' a acestuin.
crr un-uhiurilc dc ruliu gi dc tangaj (yli e), cu accclcralia a:

rL'alizati cu ajutorul schcnrci din Fig. l0.ll, unde,;jri

constanta K0 cstc reprczentatd prin condcnsatorul G. Dacd puntea astfcl formata este T

Condilia (10.14.) poatc

C = C,(v,0,T, a,

inechilibru,curentulidindiagonalaestenul,a$acescpoatescrieil+ir+j5=ir*rn',
sau in funclie dc capacitdli:
U 1Ca1 + U2Cr2

U5Cr5

U3Ca3

UrC^c.

(10

15 )

Dac[ tensiunile Ur,... Ua se iau propo4ionale cu distanlele 11,... Ia, iar U5q=.,
IQ, rezultr ci (10.15.) este echivalentd cu (r0.r4.). Dac6 sc modifictr centrajul pcste
limita admisi - din cauza distribufiei combustibilului in rezervoare - in diagonala
'
punlii apare curcntul r a carui faza dcpindc dc sensul descentrdrii (in fati iau in
spate). Acest curent, dupd amplificare, sc aplica motorului electric Me. Acesta. cu

E r)

--

Co

Cu

Cs

+ kv(e rE

z)

Co

+ kv[e

1e( I

+crAI) -e

z)

= Cs + kv(e

(10.t6.)

Cer(M,O,y, a, r, Q).

Varia!ia parametrilor ce intrd in expresia (10.16.) provoacd erori metodice in

indicaliile aparatului. Dintre toti acegti parametrii, ne vom ocupa de erorile produse
de varialia permitivitdlii e I cu sortimentul petrolului gi cu temperatura acestuia.
Exprimind variafia lui C funcgie de volum cu formula (10.8.), rezulti capacitatea
traductorului litrometrului ca fi ind:

C"=

1e

+Ae 1 -
(

2).

10.17.)

Eroarca absolutd in acest caz este:

Cxr.

)(-

AC*=Aer==kvA,,
'

"ll

dE,

10.18.)
I

iur croarea rclativd dcvinc:

AC,

A,

=
L"o Ero-z

undc C,s gi ;e sunt valorilc lui C. gi e

Fi-s. l0; I

Schema de principiu a autonratului de centrarc

ajutorul unui dispozitiv cu contactc K selcctcazd gi pune in funcliunc pornpelc

rczen'oarelor din fala sau din spate, astfcl incit si sc rcstabilcasca ccnrraJul. iJna
dintre acestc pompe transmite fErd intrerupcre combustibil la motoarclc de propulsie
ale aeronavei. La conectarea autornatului dc centrare, tracluctoarelc capacitivc se
decupleazi de la blocurile de misurarc pcntru a sc evita uncle influcn{c rcciproce
nefavorabile.

r0. r 9.)

llaI'=20oC (Af = g;. Cum e y1=2E2si t1

dcpinde de tempcratura, din (10.19.) se obline eroarca:

LC.

e," aLT

C,n

Ern

de temperaturi intrc

-q

=2uLT-

Pentru sorturile uzuale dc petrol folositc in aviatie

c(

10.20.)

I
grd - gi variatii
= -0,0007

60"C...60oC, croarca traductorului cste cuprinsi intre -5

...+llqc.
Daci faccnt accla$i rationamcnt pentru cxprimarca masice a cantitatii

.:

dc

corlbustibil, capacitatea echivalenta a traductorului echivalent estc:

i
I

r88
89

l0

Mirsurlrcr c0ntit:'ilii gi dcbitului dc cornbtrstibil lr trordul acronitvclor

,
\
C" =C,, *Cn, =C,, +k;(e' -e:l
lel

'

Gnrllu:

s;iti

r0.2 t.)

lF I-uGRAREA

cu croilrcil absoltttir:

AC,,

a^

1^'

,Ap

=fiot, .hAP=k n, o.' - kM(e,,, -t');

r0.22.)

=
(''
c
-c0

2Le,
Ao

"ro

At,
t,o
-=v,l

existent la bord se folosesc metode indirecte de

Pentru determinarea volumului de combustibil
un alt parametnr uSor de nisurat' Astfel de
mdsurare,b^zate pedependenla acestui parametmde

cd r depinde numai de P

o*Tt[ll,j;l

in

care aparatul de -rris'rl-se mai numegte 9r

elecrromecanice

metoda hidrostaticd'
- ir"rir^,it "*.."it# i. coloana de lichid, numi6 Si
dependentapresiuniihidrostaticepacombustibiluluipefundu|rezervorutuidenivelfra|

(r0.24.)

acesruia,adidP=1lt'
2.T. LITROMETRELE ELECTRICE CAPACITIVE

Dacd se compari (10.24.) cu (10,19.), se Poate trage concluzia cd eroarea

ntetodicit la etalonarea ntosicd a litromctrului este de peste patru ori mai micd decAt
I't eralonarea in unitdli de volum, ceca ce justificd existenla la bord a Iitromctrelor
gradatc in unitali masicc.
asemenea, trebuie menlionat cd erorile instrumentale
capacitive sunt neglijabile in raport cu cele metodice.

tichidutui din rezewoare, caz

ttit,elmetru'Cuajutorulacesteimetodelabordulaeronavelorsefolosesclitometrele
cu flotor 9i litrometele electrice capacilive'
se bazeazA pe

astfel incAt relalia (10.23.) devine:

oC]
t,n
C.o =0,64a.

Dc

alc litrometrelor

spccial' Acesta cstc un

Litrometrele capaciii'e folosesc ca (raductor de nlvel un condensalor
cxterioartr (Fig' l)'
cilindricd
armdrurA
o
conlcrrsaror cilindric .ornput Ji*i-o arm[rura interioari 9i

4i

:
,
,

strat

lin

cele

velul

,li.ni..lrlui din rezervor. Deoarece constanta

i diclectrici a benzinci,
i dc ciitcva
mni

ori

petrolului, uleiului etc' este

mlre decit

pcrnritivitutea
crrc
substnr{c)
aceste
din
(sau
vaporilor
i adrului

umple rezervorul, inseamni cd pe misuri ce se

: introduce combustibil in rezervor, capacltatea
cind
I tioauciorutui creStb, devenind maximi
principal al acestor
'rezcrvorul este

tipuri tlc litrorr

rriobilc. Astlcl

tlc

nu lvcu picsc

, ccl pt4in pnrlirl'

accelcralici Prin
datora
in acclagi rczen'or a doti sau m3l

crorile

:
:

ntotttarca

'..

tilitttcntate

nrultc traductoare legate in paralel'

aceste tlpurl
r Foarte important dc specifrcat e cA
I de' litrontetre pot funcliona nttlrnai dacd sttnl

Car"cterist
i trnrluctorul
,
tr.onsounc:

l90

de

2. Partea teoreticl a lucrlrii

-P

t-

A,p

(10.23.)

----:-

Pentru petrolul de aviafie se poate considera

metodelor

realizarea 'acestei lucrdri se asigurd experimentarea

unei aeronave' Totodatd, se asigurd
a
mdsurarea cantitdtii de combustibil la borduf
mdnuirea instalaliilor precum 5i explicarea
ii".r"r." O"prinderilor practicedeprivind
mdsurare'
ierorilor care apar in procedeul

Prin

gi eroarea relativd:

LCu

lvIisuRAREA CANTITITII DE CO'T1BUSTIBIL

1. Scopul lucririi
(

t -.

6:

e considerind ci
cilindric.cu dou-t
'irtd ca diclcctric

Fig. I 1'raductolul clpacitiv cilirtdr ic

|.rrcnrrclt

(r

strittul izohnt dc pc clcctrodul intcrior (dnci cxistir);ii cornbustibilul (cu pe-nuitivitarcr rclatir:r g,1. ..,
ccliilirlt dc lungirnc Il -.t uvind ca str:.lt iz-olurrt ucrul slu v:rporii de corntrustibil, cu pcrnritivitltcir
rclrlivi aproxinrativi , = l. Astfcl. cxpilcitiltca cchivalcnti sc ob1i1c considcrirnd rraductorul .',:
lirrrrrat din douJ corrdcnsatolrc dc capccitrtc C (r) Si C (ll - -r') concctltc in prralcl.'f inilnd cont dc ;
"
notirliilc din Fig. l. capacitililc sunt:

c, =

2trc'".r1n

l)t,-

(t)

t,

/'I''
pn,,

c.(r) = c. (x)+ C,-.(')

tLj'
ro^

1",.r +

(H-.y)l =
(2)

I11',-r)*+Hlc,,,

C,,

2nt,,

=--:ls-a
lnP'*, ..
p,-,

' ,-

f*0.-

C'C"(v,O,y,

Di
so
fo

r)= (e,- r)e,.

2)

= Co + kv[e

Eroarca absoluta in acest caz cste:

IC(..) = 2nt'l(c,-r).

HD;,}
/,..,

Notind cu 6 grosimca armdturilor pi considcrdnd indcpliniui condilia:

in indicaliile apararului'

ro(

l+o'A1")

- zl =

+ kr'(

Co

ro

+A | - ])'
('7

AC

AC,

A,

c','

(E)

AC.=Aerf=krae"

(9)

eroarea:

AC"

,,,

,,,

cAT

=---:---

_..,

- AT

(10)

t;11 - c;

",,

in ar.iqre c' = -0,0007 grdPct1lru sortulile uzusIe de petrol folosite

cuprinS intre -5 " '+l l%
este
traductoqului
eroarea
.
60''C.
intrc - 60''C, .

'

5i variatii de tenlperaturI
r

DaciilaccnraceIaSiralionamentpcntrucxprtmareamasicSacantititiidccombustibil.

echivalcnt este:
capacitatca cchivalcntir a traductorului
C.

=C,+C,,

-\
- .M / -crl.
=C.+k-(c

cu ctoi.ttcll absolutii:
(4)

*-'

,1c..
"- = ?c. ar, *

''

1i croat'ca

rcliltivil:

ar,

5lp
P
E

k M (e,,,- r, )+
=kL
Pp,,Le, -

AC., 2A,
C^AP
.L

rllt

rllt
rllt

r9l
l9?

- ,
urrdcC*osi r0suntvalorilelui C.9i erlaT'=20oC(AI=0)'Cumro=2ez$ierdcpindcde

sensibilitatca traductorului scade cu cre$tcrea raporrului razei cxterioare pc cea

C,(..) =

(6)

t)= Cv(hl'|'y' a' r' P)

= Co t C. = !-o + kv(e l-e

tcnlpcrature, din (9) se oblinc

_ /).
Intcrloari s.-. ntotiv Pcntru carc valoarca accsfuia nu trebuic si fic prea rlare. De re_guli difercntl
P:"
..
intre cele dou.i razc, p2,nr - p2,,t'este cuprinsi intrc 1,5...6 mm. Pentni a mari scnsibiliiatea
traductorului capacitiv, acesta se rcalizeazi cu mai multc armituri coaxiale (trc nunriirul lor n),
astfcl incat caprcitatca cchivalcnE a celor n condcnsatoarc cilindricc lcearr'in paralel csrc':

netnrlui ca fiind:

ci

(5)

e cu
erorilc produsc de vari4ia pcrmitivit'51ii 1
volum cu
de
func(ic
C"
lui
vari4ia
Exprimand

iar croarca relativd devine:

(3)

tt,

provoacd crori metodice

i
,
t
c

p,".

Rclaqia (-j1 arata

=,.,t =const

,l

:,-.

traductor in rapon cu nivelul x al combustibilului se obline derivdnd pc (2) in raport cu.t:

s(r)=

0
b

2,1.1. Iirorilc litronrctrclor capacitivc

putand l.i
cstc o funqie i: i"-l-T^"'::. variabilc'
Crpacitatca traductorului litromctrclor
de nrliu 5i
cu
unghiurile
a
accstuia,
M
masa
,uu .u
cxprinratii in rapon .u ,.i"*"t "i.'."rirt,riil
accclcralta a:

C"

notat capacitalea specificd o condensatorului gol. Sensibilitarea acestui

gEG)

p,'. +

dc tangaj (Y $i 0), cu

liniare cu nivclul de combustibil x.

Capacitatea echivalenE a traductorului cste:

cu

/),.,.-'

('l) dcvtnc:

ptrnr=p2-6ti prcrr=pr+6.Scobservidin(l)cnfuncliiledcvarialicacapacitililorsunt

unde:

unde

atunci rclr[ia

*..

j9(H-*)=5(u-x)
;,t

p,..,

c.(.)=2nt1r,,1i',-l\'+H]

P,,,,

c,,_, =

/1,.,,",

l
I

Crunu:
Nunrr':

Miisurarcir cuntil

l)cttlru pctrttlul dc urirrlic sc po:ltc corrsi{crrr cli

irtcrit rclltiit ( l-l)

dcvinc:

AC,,

tlcpiu{c rrurlai tlc p

5 = 0.7!L.
{',,,
l)

il\tfcl

..

-1.3. Probleme dc studiat

.i

,:tl
.. - As,

t=u'u;.

Pc tinrpul

(rl)X';

i)

.!l

D:rc:r sc corttplri (14) cu (9), sc poatc tra-uc concluziu ci cnsorut ntclrxlit'ti ln ct,,l,r,tnrru",;.'
tttttrit'ti ir f itronrctrului cstc de pcstc patru ori mai nlici dccdt la e tulonarau in unitali dt' 't\tlunt. gt:s.n.,l
ce'.lustilicir cxistcnla la bord a litromctrelor gradatc in unitili ntasicc.
,,;
Dc use'tnenca. trcbuie menfionat cd erorile instrunlentale ale litronretrelor cirprrcitive sunt'.
,
ncglijabile in raport cu cele metodice-

3. r\paratura necesarl executlrii lucrlrii

Se utilizeazd urmetoarele materiale:
Instalplie de laborator pentru mesurarea cantitelii de combustibil:
Cabluri de legdturl;

metru).

t-

3.1. Dcscricrea instala{iei

de

laborator

Instalalia pcnnite verificarea metodei capacitive dc misurarea

conrbustibil de la bordul aeronavelor.

canritAfii

In conrponcnla instalaIiei intrd

urmltoarele pd(i mai importante:
| - cuva unde se introduce fluidul
dc aviatie;
I - annatura
traductoru lui
cnpacit i v;
.l - cabluli dc alinrentarc;

L-

I
t.-

I{LC -

metrul

cletcrnrinarca capacitilii
5 - cilindrul etalon.

pentru

I
I

3.2. Nloduldc lucru

t._

inairrtca dc incepcrca lucrului sc cupleazi cablurile pcntru rcalizarca rrrontajului

pfczcntat rllal s!ls;

t-

cu rjutorul cilindrului ctalon 5 sc introducc fluidul dc avia 1ic;

I

i,I

sc citcStc valoarca capacitirf ii cu ajutorul aparatului dc masurl 4

9l

ridicarca caracteristicilor C=f(v);

) vcrificarca cxpcrimentald a ecuafiei dc etalonare,

care

in acest caz parlicular

,t-

este dati de c--i[ern +.r(c-coIunde A=bxH este aria

armArurii

condensatorului, iar / este lungimea dintre armdturi, 9i de asemenea determinarea

erorilor relative.

4. Date experimentale

Cilindru etalon pentru combustibil;

Punte de mdsurd (RLC

ii

lucrdrii sc vor executa detcnninarilc:

si rezultate

m;
- ft=
m;
- 12=
m;
- l- o- 8,85 x lo-rr F/ m:
F/m.
=
.

ri,r,ir{tr\

lnrU
100

200
300
400
500
600
700
800
900

t000

X
lml

CmIrurrtI

Ctcorctk!

tFl

tF1

lVol

| .ttr'r.rr

clr

(r

fvli-rsurirrca culrt itliI i i (lc corrrhLrstiIi

Octuvian GRIGORE

II. DI'TERI\IINAIIEA DIREC'I'IEI

{.1.

Ca

DE ZI]OII
I

ractcristicilc

Pcntru rezolvarea problcnrci de nav'iga1ie. respcctiv deterrninarca dira<'tiai tlc

r/rot', pararnetrul principal estc ttttghittl care deterntind direclia de ;bor. Pentru
dcfinirea accstui unghi sc arc in vcdcrc o dirccfic de rcferinla rcpcrabild in oricc
conditii qi invariabild in timp 9i spaliu. Accaste linic de referinld poate fi:

-'t
I

.)

tangcnta la mcridianul gcografic in punctul de misurd;

tangcnta la mcridianul rnagnctic in punctul de mdsurd;
proicclia in planul orizontal a drcptci cc unc$te aeronava cu-n astru;
drcapta ce une$te punctul de observalie cu o statie dc radioemisie (radiofar).

ll.

o
ts

o
(u

=C)(u

Prin cap se infelege unghiul format de proiecfia orizontald a axului longitudinal

CL

al aeronavei cu linia de rcferinla. Accst unghi se mdsoard in sens orar gi are valori
ctrprinsc intre 0 gi 360 grade. In funclie de linia sau planul luat ca referinld sc
deosebesc (Fig. I l. I ):

(u

r00

200

300

400 500 600 700

Volumulv[mt]

800

900 1000 1200

capul adevdrat - unghiul format dc proleclla a.rului longitudinal al

raetoflavei , p planul
N.
N"\
orizontal, cu tangenta la
CC
meridianul geografic al
;i;-.
loculuiON;
CM - capul magnelic CA

unghiul format
prorecfra

de

axului

longitudinal al aeronavei
pc planul orizontal, cu

0 _ll/

la meridianul
magnetic al locului ON,;
tangenta

- capul conrpas unghiul format de

proiccgia
axului
CC

longitudinal al aeronlvei
pc planul orizontal, cu

planul

magnetic

nteridianul

al conrpasului

ON.;

CR capul relaliv
unghiul format de
axului
proiccf ia
t96

Fig.

ll.l

Dcfinirca drr,.'ctiei dc'zbor

I
I

l. l)ctcrrrrinrucl dircctici

dc zbor

Octn iln Cl{lC0RE

Ionsitudirrill al acronavci pc planul orizontal in raport cu o linic dc rcfcrinla.

arbitrara AB.

intrc accste un-qhiuri sunt evidcntc rclatiile:

CM

=CC+L,'

CA=Cful *A,,, =CC+A" -FA,,,,

unde A,,, -cstc declinafia magneticd $i

A.-

ll.l.
(il.t.)

devia{ia magneticd.

,j,

in navigalia aeriand
,

se

utilizeazi mai multe ntetod dc misurare a unghiurilor

dc cap gi a gismcntclor. Printrc accstca sc numtrrtr:

.il

Daci unghiurile definite mai sus'se nrdsoard in raport cu viteza de drum w,

vor numi drum adevdrar, dntm magnelic si respectiv drunr

aceste unghiuri se
I

METODE DE MASURARE A CAPULUI $l GISNIENTELOR

('(,,tI pa.r.

Pe I6nga capurile definite in raport cu meridianele terestre, in aero-navigalie

se

metoda rnagneticd;
metoda inductivd;
metoda giroscoPicd;
mctoda radiotehnicd;
nretoda astronomicd.

11.1.1. METODAMAGNETICA
in cdmp
Aceastd metodd sc bazeazl pe proprietatea acului magnetic, suspcndat
care
Aparatele,
magnetic.
meridianul
cu
paralel
magnetic terestru, de a se orienta
numesc
se
magnetic,
nordului
direclia
a
deterniina
pentru
principiu
fol;sesc acest
compasuri magnetice.

rr.i.Z.

Fig. | 1.3 Dcl'inirca gismenrelor

Mdsurarea capul magnetic prin aceasta metodd se bazeazd pe principiul.

induceriidecEtrecAmpulmagnetictercstruauneitensiunic|cctronrotoaree,lntr.un
traductor de induclie, valoarea acestei tensiuni e fiind funclie de orientarea
numesc
traductorului (sondei). Aparatcle carc funcfioncazd pc acest principiu se
conrpasttri indttctive sau mai exact, compasuri cu induclie electrontagtteticd'

rnai utilizcazd 9i unghiurilc mdsurate in raport cu alte linii dc rcferinld, care se

nulnesc gi.rtttettre (Fig, I1.2). Aceste unghiuri se mdsoard tot in sens orar gi pot ayca
valori cuprinsc intrc 0 gi 360".E1c sunt dcfinitc dc proicc;ia pc planul orizontal a axci
lon-eitudinalc'a aeronavei xe qi proicctia pc acelagi plan a linici cc uneitc ccntrul de
tttasi al aerotravc-i cu obiectul vizat de la bordul sdu. in funcfie de situaliilc din Fig.
| 1.2 sc disting urmdtoarele unghiuri:
gi.strtatttttl rudio"rtulici, p1, cstc urrglriul forrrrat rlc prcliccliilc pc plirrrul
orizontal al axei lorrgitudinalc a acronavci xe gi al linici cc une$tc cc-ntrul de.
nrasi al accsteia cu statia dc
-eoniomctrarc;
eistttet'rrtl sau azinru!rtl corpitlui ceresc,83, este fonnat diu aceiagi proieclie
x0. cu proicc,tia, pe planul orizontal, a liniei dusi din centrul de rnasi al
acronavei in direcfia corpului cercsc;
gisttrettttrl .sau ungltittl lintei, p3, este fornrat de x1y cu proicc(ia pc planul
orizontal a linici cc uncptc ccntrul dc nrasi al acronavci cu tinta tcrcstra sau
acr-irr n ir:

tu
9ii

METODAINDUCTIVA

rI.1.3.

METODAGIROSCOPICA

a
Metoda giroscopicd se foloscatc pcntru mlsurarca capului adevdrat cA $i
pendulului
capultti relativ}R. Misurarea capului adevdrat sc bazeazA pe proprietatea
ra
giioscopic de a se orienta dupd componenta orizo

aceaste
mariti
navignlin
in
rrtilizatc
larg
girobusolclor
ac
iibcr
giroscoptrtui
propii.totca
6azcaz,i p.
Pc
rotatie'
de
proprii
salc
oric'ntarea axei

lc

iotalie-a Pamihtului

0'

'Astfel,

ei

se

iu
sc

gi ros enri conr Pasuri I e'

11.1.3.1.1\TETODAGIRONIAGNETICA$IGIROINDUCTIVA

fali dr-'
a
corcclie
dc
clenrctrtc
dc
rol
oricntarca in cirurpul magnctic tcrcstnt carc atl
Acestc nlctodc utilizcazd giroscopulliber, dar Sitraductoarclc'sensibile

99

I l. trtrt,tr,,,,.rrLr

!itrrsctrltpclr)r.

PL-

gin tittdttt't ivt'.

rtil!!ltut

u! 1lr(I

:tccst principiu sunt rcaliz_alc (.(rtttpu.\urilc {iro,,,tt!:ntti((,

$i

ttlitsoarit. Magnctisnttrl scoarlci tcrcstrc sc nranil'csta pr intr-un carnp rnlgnctic.

a carui intcnsitatc, {, cste inlcrioard intcnsitelii I a cirnpului
rilagnctic rcgulat. Accastd componcnta dc datorcazd proprictalilor magncricc
accidcntale structuralc alc scoa(ci tcrcstre.
Pcstc accstc doui cimpuri, considcratc invariabile gi lcgatc de srructulr
globului tcrcstl'u, sc suprapun alte doud campuri, carc pc langa faptul ca dcpind dccoordonatclc punctului dc observagie. sunt variabile gi in timp. Unul dintre acestea are
originc'cosrnicd $i cstc cunoscut sub denumirca dc cantpul varialiilor periodice Si al
pcrturbaliilor' 7l . Ccalalti componcntd, dc originc tcrcstri, arc o varialic lcnta in
<'tittrpttl cntstol,

II.I..I. IUETODARADIOTEIINICA
mdsurarca gisrncntclor

in raport cu
sc bazcazi pc dcpcndcnla dintrc

intrc planul cadrului gi dirccIia citrc

e receplic optimd sc facc ilutonrar.
aslrottotttice.

II.I.5.

Octlr iirn GRICORI

t\TETODAASTRONOMICA

tirrrp gi sc nurnc$tc camp dc varialie scculard 7..

Se bazeazr pe determinarea unghiurilor de gisment faln

de corpurire cere$ti
(Soare, Lund, stele), prin vizarea lor iu ajutorul unor
dispozitive optice ptoro,. iu

In concluzic, cimpul maSnctic terestm total

intr-un punct de coordonate tr Si e, are expresia:

bordul aeronavei. yizarea se poate face manual suu uuiomut.

irr ultimur caz

se
utilizeaztr traductoare cu celule fotoclectricc, care dau semnalelc
ncccsare urmdririi
automate, de cdtre dispozitiv, a astrului vizat. Aparatele
care folosesc aceastd metodd
se numesc cotttpasuri astronomice automate,

17.2.
'

f (s.,,p, t ) = f , (1,,p) + f , (r^, a) + i

unae

{(4,,d)

nrdsurat la un momcnt dc timp l,

(),,p, t) +
"

f , (5., rp, t\

(11.2.)

arata ce acest cdmp este funcfie numai de proprietdlile magnetice

P,

ale rocilor gi dc distribulia lor d, in scoarfa terestrd. Componentei d i se datoreaza

anomaliile c6nrpului magnetic terestru provocate de acumuldrile de roci magnetice in

COMPASUL MAGNETIC

subsolul regiunii respective.

Confornr Fig. 11.3, vectorul 7'al intensitalii cAmpului ma-qneric reresrru, care

-.

"D"r.r.ni riiiieii' dil;[ti;i""ii rj,ii.irur' io,

qunoscutd de om inc6 de la inceputurile ex

1,-..1-. ,r+ .1

/. | )

i,,,.,

. -, e :

,,

.',r,t

,.t.

.,,-

utilitatea acestui instrument a fEcut ca el

,'.^.l:a:^:-:
-^-, -.
rnodificiri constructive,

si fl
in special ra bordur navelor. principiur dc func{ionarc

sc

bazeazi, pc nretoda magnetici, respectiv pe proprietatea

acului'magnetic suspendat in
cdmp magnetic terestru de a se orienta paiatet cu meridianul
masn;tic.

In continuare, o sd facem cdteva precizdri asupra magnetismului

terestru.

'

Misuritorile

efectuate pe suprafala Pdmintului, atdt la sol cat gi

la altitudinc,
primi aproxirnatic

au denronstrat cd accsta posedd un ia,np'mugnetic

propriu, care in

il putem considera ca acela produs de un dipol magnetic. Aceastd asemdnarc,

estc
valabild dacd magnctur permanent are lungime mila in comparalie
cu diamerrur
globului terestru, este prasat in centru pdmintului, inclinat
ru it,st fara dc o*o Jl
rotalie diurni, iar polul sud este orientar in partea porurui nord geogrofi;:l;;.;r;;;;

cdmpul magnetic terestru are o structura spaliala temporald nrai"compticatd,

dcoarcce

pentru un anumir loc ai la un moment, el este oblinut prin

rezultanta mai multor
c6mpuri. Astfel, cea mai narc parte a cdmpului magnltic
tercstll totar, a carui
intensitate sc noteazd cu vcctorul f , o formeazi cdtttpul regulut
f . Ilrtensitatea lui
cstc
funclie
de
coordonatcle
l, gi <p - longitudinea gi latitudinca locului in carc sc
4
200

Fig. I 1.3 Componentelc vectorului intensinlii

clmpului magnc(ic tercstru

l'
20

Ortllilrr CRICOI{E

l. f)ctcrminurca dircctiei de zbor

cstc tangcnt Ia liniile- dc carnp, sc exprimi (pcntru un punct oarccare dc pc suprafala

Pirrnarrttrlui), prin componcntclc salc pc axelc rricdrului 0(q(. respectiv x, y Z.
si

,",,

lIrnaviga1ic.in|ocrrlcomponcntelorXgi/seuti|izcazdcomponcntaorizonta|a
H. a crirrrpului magnctic tcrestru, precum gi unghiul A.. numit declinalie magneticti,
dintre- accasti componenta $i planul meridian. De ascmcnea, in locul lui z', l).
intcrc'scazd unglriul /, nutttit ittc'linulie nagtteticd, forrrral. de vectorul f cu planul ,,
orizontal local. intre aceste elementc existi, evident, relatiilc:

Datoritl inclinaliei /, aceastd pozilic nu cste orizontald. Pentru a conlpcnsa inclinareir

cu unghiul /, ccntrul de nrasi al acului magnetic CM este deplasat. fa15 dc punctul dc
suspcnsic O, pc o distanld oarecare sprc polul magnetic sud al acului (Fig. I 1.4 b).

X : H sin An, ;Y = H cosA. ; Z = H tg I: H =?.cos1

I
lz=Tsinl 72 -ll2 +22.

(I

r.3.)

Elementele caracteristice ale cdrnpului magnetic terestru depind atat de

7$i q, cdt gi de altitudine.
-:.Repartilia geografici a mdrimilor ce definesc vectorul f , este pusd in evidenld
cu ajutoruf hdrlilor magnetice. Pe aceste hd4i se traseazd linii ce caractenzeazd, "parametrii cdmpului geomagnetic cum sunt:

Icos/

CM

coordonatele

izoclinele sunt definite ca locul geometric al punctelor in care inclinalia

magneticdeSteconstantd(I=const').Izoclinacu/=0Senume$teaclinasi
reprezintd ecrta o ntl ma gne r i c'.
izogonele - definite ca locul geometric al punctelor in care declinalia ,*u,,,'l
magnetici este constante (Am = const.). Izogona cu A. :'0 se numejtd*ffi.4
agottd gi in oricc punct al accstqi Iinii compasul magnetic va indica nordul
adevdrat, cu condilia ca deviatia A. = 0,
izrdittanrele - curbele pentru care H: const.'$i ?"= cOnst, sau Z= consr.

a.

b.

Fig. I 1.4 lnteracliunea dintre magnetul pcrmanent de moment z-r gi intensitate T.

Valoarea maximd a cuplului calculat cu formula (11.4.) este de 0,04 gfcm

pentru compasurile simple gi 4 gfcm pentru compasurile la distan;a.

Dcoarece aceste elemente nu rdmin constante in timp, ha4ile magnetice sc

raponeazi Ia o anumitd datd calendaristicd, cca la care s-au cules datele pentru
intocmirca hi4i i rcspcctive.

11.2.1. TITADUCTOITUL MAGNETIC - ACUL NIAGNBTIC

(-,

i,

Fic rrcul magrrctic

L;

ftlnni dc bari din Fig. I1,4.

tercstt'u dc ilrtensitate f
clr asupra ntltgnL'tului pcrmancnt actioncazi cuplul:

( =pt[nxf

=tip.nrTsina,

MAGNETIC.

Schema de principiu a unui compas magnetic fEri teleindicare este prezentatd

in Fig. 11.5. Echipamentul mobil al compasului consti din una sau mai nrulte bare
magnetice 2,fixate pe flotorul 8. Flotorul 5i lichidul care umple carcasa aparatului 9
sunt alese astfel incdt fo4a preluatd de
pivotul 6 9i lagdrul 3 sa fie c6t mai :
nrici, evcntual zero. Pc flotor estc fixat
caclrnrrul in formi dc disc 4. Accst
7
cchipamcnt mobil se poatc roti J
nclirnitat in jurul.axului sau, Lichidul
8
carc umplc carcasa 9 este de reguld
_1

plasat in ciinrpul ntlgncric

rrr
monrcntul
maqne'tic
al
acului.
Expcrirrrcntal sc constati
5i
sLrb

11.2.2. TCONSTRUCTIA COMPASULUI

ligroina qi servc$tc 5i

pcntrtt
9

anlortizilrea oscilaliilor cchipnmcntului,

rurobil. Capsula

l0

are rolul de

l0

conrpcnsa varialia voluntului lichidului

(

l r.4.)

urrdc;r cstc pcrnritivitatca acrului. Din (11.4.) datorita prodrrsrrlui vcctorial cuplul C
sc anuleazi pcntru c, = 0n, sau altfel spus acul se oricnteazd pe- direcfia vcctorului f

la nrodificarea temperaturii. Centrul de

greutate al echipamentului mobil nu
coincide cu punctul de suspensie, ci

cstc dcplasat astlcl incit sd asigurc

conrpcnsarca vcrticali a vcctonrlui f.

Fig. I 1.5 Schema

.onl*.titt

compasului

magne tlc

I - ponlagdr;2

citire' n capului; 5

9I

nragnct penirf,ncn(: 3 - lagAr: 'l - dirc dc

- gcam; 6 - pirrt: 7 - cadran: S - ll()tor:

carcasr aparllului:

l0 - crpsulr dc

crrntPcnsltcr

ichidul ui.

702

203

l. Dc(crnrinurcr dire.ctici de zbor

------.

l;ig. I 1.7 accirstal dcvialic rcprcz-inta o drcaptii lllralclir cu a\a absci:clor.

Conrponcnta 6: cstc produsi dc:
- urasclc dc' o{cl dur gi dc corpurilc magnctizatc pcrrnancnt:
cdnrpurilc nragnet.ice constante datorate unor surse electrice de bord.
cdmpuri nragnetice ce nu-gi modificd orientarea la rotirea acronavci.

Corrrpusul nlugnctic dr.'scris lufli sus

posibiIitltcl tclr..indicirrii (indiclrii h disti
irt calrirra e.clriprjului. fapt carc il cxpunr

aparatclc

gi instalaliilc clcctricc dc

bc

fcrouragnctic carr' intri in construc[ia acr

rrtilizcnza contpdsut'i nagneticc la distat
nra_qnetic

transnrilitorul

sc montcazd

Octlvirn GRIGORE

Se considcri deci, cdmpul

rl

terestru gi sinrultan intensitatca

a cdnipului

produs dc cauzcle mcnfionatc. Vcctorul F este oricntat invariabil fala de axul

longituclinal al aeronavci sub unghiul p. Cdmpurile H Si F, aclionind asupra

nlagnetic sunt mici (de obicei in coada aer

NS

<tr>

-l
1
"t
I
I

Fig. l |.7 Conrponentelc devialiei compasului

I1.2.3. ERORILE COMPASULUI

MAGNETIC

magnetic

sistemului
J

Compasurile magnetice sunt afectate de multe tipuri de erori, motiv pentru care!
au o utilizare limitata in avialie. Vom prezenta in continuare acclc crori carc sunt,
proprii gi compasurilor inductive, care sunt destul de larg utilizate la borduli

aeronavelor

i)

Devialia magneticd. Este o abatere de la direcfia meridianului magnetic,l

care se noteazd cu A., gi care apare datoritd cdmpului magnetic propriu al
avionului, dat de piesele din ofel, instalagiilc electrice gi radiotchnice erc. Astfel,
dc-vialia cste cornpusa din trei componente: o contpoilentd con.ttuntci 61, o,
conponentd semicirculard 62 gi o componentd ataternard 63:

al

compasului, conduc Ia urmitoarea

ecuatie de eclrilibru:

il

,, + M,

=0,

(l1.6.)

cclc doua cupluri. rotindu-l cdtre

direclia "meridianului magnetic"
al compasului, care formeazd
un-shiul 6r (fig. 11.8, unde Y1 =
Vrr) cu meridianul dat de H. Se

l
I

poatc scrie:

6,=6r+62+53=[-.

(u

5)

Componcnta constante 61 sc datorcaze. in principal. montdrii imprecise a;

compasului pe aeronavd gi se noteazd de. reguli cu 61= A. Pe graficul din,
2A1

nrHsin62 = lrFsin(Vr,r + p

- 6t.

(l 1.7.)
I

Pentru dcvialii mici, sin62 = 62 9i

Fig. I 1.8 Conrponcnta scmicirctrlari

-)

61

205

nc:llijrind pc 6;

ftr1ir

l. ljcirr nrinrrca dircclici

dc zbor

Octavirn CR16ORE

dc yn1 + p, sc oblinc:

o,

=Isin(yr, +0)

I l.ri.)

adici dc'ia1ia 51 are o variafie periodica in funcfie de capul aeronavei.

Deoarece
la o- variafie a lui ryv de 360' aceaste deviafie devine ma.ximd
de doua ori qi sc
anuleazi tot dc doui o-ri, ea a cipatat dcnumirea de cleviatie
senricirculard.
Expresia

l.
I

| 1.8.) pentru p = const. capdtd forma:

(11.9.)

unde B 9i C sunt coeficienli ce caracterizeazd, devia,tia datoratd

maselor din fier
qur.

in c.e privegte compon_enta 63 a devialiei se menfione az6, cd este produsd

de
masele de fier moale de la bord. Se cunoagte c d aceste
mase se magnetizeazi sub
irrfluenla campului H, dar in general axa de magnetizare nu coincide
cu cea a rui

H- Not6nd cu Kintensitatea acestui camp gi cu ( unghiul format

de ^Rcu axa
ar ionului, din ecuatia de echilibru a cuplurilor rezultd:

t-

rnllsin63 =r?lKsin(VM +

E- 6:).

t-::t"::ltmp, intensitatca c6mpurui K indus depinde

f/ conlorm relatici:
K= k/_1cos(ry1,a + (),

,_'l
lnductor

t_

tundc k cstc un cocficient cc caractcrizcazi

(ll.lo.).#id

*,r,..1

de inrensitatea cimpurui

(l l.ll.)

nric. din

6r = ksin(ry.r + ()cos(ryrr + E),

sau daci sc notcazd

l_

k:2n

61

(1t.t2.)

sc oblinc:

(u.t3.)

de undc prin dczvoltare sc obline:

6: = ncos(2)si n(2rlrr) +nsin(2()cos(2rlv).

Daci irttroduccm notaliilc: ncos(2(): D 9i nsin(2Vrr) = l: rczultn:

206

(l

1.5.) devine:

= A + Bsintyy + Ccosyy+ Dsin(2ryp1) +Ecos(2ryy) = 4*,

il.

t4.)

(l1.16.)

care aratd cd, dacd se cunosc coeficienfii aproximativi A, B, C, D gi E ai

deviatiei, se poate calcula devialia totald a compasului la orice cap Vy.
Coeficienlii A, B, C, D, E se pot determina pe cale experimentalS. Astfel.
mdsurAndu-se deviafia totale la unghiurile indicate in formule, se obline sistemul
de ecuatii:

6o=A+C+E;
6qo=A+B-E:
6tso=A-C+E;
6zzo=A-B-E;
unde p = sin45o

cos45o

6os=A+Bp+Cp+D;

6ris=A+Bp-Cp-D; (ll.l7.)
6rrs=A-Bp+Cp-D:

t;
Y,
2

Rezolvrind sistemul dc ecualii

(l l. I 7.) rezulth:

o-60+6r+6,r0+6,r0 l B=6ro-6rro. C-6,,-6,ru

D- 6.,.+ 6r,r- 6,rr- 6,,, ;

44
Cunoscdnd coeficien{ii

(ll,l8.)

E=

+6

- 6r,,- 6ttu

I t.18.)

pcntru capurilc men[ionate, ei se pot utiliza

pcntru a calcula deviafia ( I 1.16.) la orice valoare a capului

6: = nsirr[2(ryr,, + E)],

L-

Cu aceste precizdri, devialia totale

422

(ll.ll.) 9i(lLl0.)se oblinc:

(cuatentard).

fierul moalc.

Cu aceiagi deduclie ca gi in cazul precedcnt, respectiv considcrAndu-l pe

undc D gi E sunt coclicicn[i aproxirnativi ai devialiei ce caractcrizeazd masele dc

lrcr moalc alc aeronavci. Dcoarecc devialia 63 capitr valoarea maximr 9i se
anulcazd de patru ori in 360'(Fig. I1.7),ea se numc$te Si devialie cvadrantalii

6,

-FF
6,
=-cos0sinY" +i-singcosy" =^gsiny" +Ccosy",
I,

(t t.t5.)

6r = Dsin(2\rru) +Ecos(2ryy).

ty;,1.

ii) Alte erori ale conrpasului ntagttetic. Un compas magnctic indicd eronat.
atit pc tinrpul zboruluiinclinat, cit gi in zbor cu acccleralii. Aceste crori rezultii
din particularitetilc constructivc alc sistemului de magneIi permanen[i. Dc
asemenea, in tirnpul virajului compasul magnetic este antrenat in migcare de
rotafie, iar dupd revenirea din viraj. echipamentul mobil poate executa oscilalii
care impiedicl folosirea eficienti a acestui instrument.
Accst0a, de'altfcl, sunt gi o partc din nrotivele pcntru carL's-a rcnunlat la
l'olosirea compasuriIor ntagnetice Ia bordul aeronavelor.
207

I I. I)ctclrnirrarta dircctici dc zbor

I..1.

CONIPASUL

I\IN

Dn

GNDl'IC

ELECTROI\TACNE'TICA

Octuviln CRIGORE

pcrrrrcabilitalii nmgncticc 11= 1t(H).Dcoarccc l,

,

rNDUCl.tri

corcsl'ru nd v alot'i z.cro I)c tttru pcnnc:.rbi

Sublinicm faptul cr gi noul con)pas funcfioncazd tot pe baza c6nrpului

magnetic terestru 9i, de aceea, o partc din problenrele privind devialia gi erorilc
acestuia sunt cotnune cu celc prczcntatc nntcrior. insd, sprc dcoscbirc dc cornpasul
ntasnctic, clcmcntul scnsibil al conrpasului dc induclic nu arcin conrponcnld nici un
elenrent mobil. Lipsindu-i magnelii pcrrnanenfi cu sistemul dc suspcnsic, compasul
dc' inducfie nu are erori legate de prezcnta lui. pentru a explica principiul de
funclionare a compasului magnetic de inducfie electromagneticd, se considerd
traductorul (ferosonda) din (Fig. I1.9). El esre format din doud bare din permaloy 3,
dispuse paralel pe un suport izolant gi doui infEgurdri. infEgurarea primard i se
alimenteazd cu tensiunea altemativd u1 la frecvenla de 400 Hz.Eaeste astfel bobinatd
incat cdmpurile magnetice H; produse prin cele doud miezuri de permaloy sd aiba
se'nsuri opuse. In aceste condilii, evidcnt, fluxul magnetic rezultant este constant egal
cu zcro, astfel incat tcnsiunca dc icpirc rr2 cstc ,,si ca in pcrmancnld nula.

r'alorilor rnuxittrc

ate'

lui /l lc

tatc.

estc aria secliunii cclor doud bare gi N2 numdrul dc spire al bobinci

sccundirrc. fluxul total prin accastd bobind cstc @ = NzAPHo, avand varialia in timp
dutir dc curba 4 din Fig. ll.l0 b), Tensiunea electromotoarc indusd in bobina
Daca

Cotttpasul nlagnctic dc induclic clcctrouragnctice a inlocuit courpasul nlagnctic

car!'. datoriti cchipamcntului rlobil. facc ca accst tip dc cchipamcrrt si fie instabil gi
i rtrprc'cis in exploatare

Ii

=:+,
dH

l
I

sccundiil'ir cstc:

AH.9J!
,,.=-dd'--N.
'',-"-u
"r
dr
dt

(il.19.)

Daci corrsidcrint curba dc nugnctizarc ca fiind dc forma B(flI = all

- blt'.

"l

li
1l
Fig. | 1.9 Traducrorul de induclie elcctromagnctici
I - inllgurarea primard: 2
ara d.'intrarc.

infl;urarca sccundard;

.3

nricz dc pcrnruloyl J _

Daci se considerd un cantp ntagnetic coustant He orientat c.le-a lungul axei de

sensibilitate 4 - 4' a ferosondei, influenla acestuia se poate explica pe baza curbclor
rcprezentati in Fig. I l.l0 a). La varia!ia sinusoidala a tensiunii rr1 dc intrare, induc!ia
ma-snctice in bare variazi cu aceea;i frccvcn(d ca gi tcnsiunea, dar curba este o
sinusoidi cu atat mai deformatd, cu cit saturatia barelor este mai acccntuatl. irr
Fig.l0.l0 b) este prezentatd curba de magnctizare B = B(H) gi curba dc variaric a
20s

v)
I

vt)
1

b)

Fig. I l.l0 Funcfionarea traductorului de induqie

209

rtrrdc rr $i b sutlt doi

L

5i rcslrcctiv I]"=Lt
rituros cu rclatia:

l.

[)ctr'rr:rinirre.:r

dircctiti tlr zhrrr

Octuvirrn GRICORIi

cocllcicnti. lnductiilc in cclc dorri nriczuri llind B =lt'(llr- Ilt)

fi|1), tensiunca l. irrdus in bobirrl sccundilril sc cxprinlir n.riri

(l!o+

,. =-*,o*(n'+a")

I t.20.)

l,

t
L

Estc cvidcnt ca cxistenla scmnalului u2 cste posibila numai daci se lucrcazi pc

poqiunca saturate a curbei B(H) a celor doud nriczuri. in caz contrar p'- p"- p const., iar sub derivata din rl3 ar apdrea o mdrime constantd (lHo) ceea ce irnplica
lr'=Q.

Considerindu-se cazul unei ferosondc cu rniezuri idcntice gi lindnd cont gi dc

sensul cinrpurilor prin miezuri, se poate scrie:

t:.

[.

nccesitatea de a stabiliza in plan orizontal traductorul. De asemenea, este de relinut ca

in ( | 1.24.) intcrvinc componcnta orizontald H, a cdmpului magnetic terestnt carc. a$a
csut se gtie, este d funclie de latitudine. La latitudini mari H(q)se micaoreazd, astfel
ci. infonnatiile rr2(ry) despre capul magnetic nu sunt univoce. Pentru a evita
ncur.rivocitatea. se utilizeazd o metodd de mdsurare prin conrpensare. intr-adel'dr,

folosind un sistem format din trei traductoare de inducfie corectate intre ele
(Fig.l0.ll), semnalul de iegire nu mai depinde de intensitatea cimpului magnetic
i..Jrt*, ci numai de orientarea sistemului fafd de meridianul magnetic, deci capul
compas.

Referitor la constmclia acestor compasuri

B'= a (Ho- H) -b(Ho- H)r:

B"= a(Ho+ H,)-b(Ho+ H)r.

i1 particular, dacd ry ia valori de 90" sau 270". serrtnalul culcs rrl(ty) devine tttrl.
A5rdar. mlrinrca de iegirc l:(ry) din traductor cste o functic de orie'ntarca axci dcscnsibilitate in raport cu meridianul magnetic, deci de capul compas- Sc rc'1inc

I 1.2

se pot face urmdtoarele observalii:

l.)

Curentul de excitalie r'; produce in miezul ferosondei un c6mp sinusoidal de

tbrma H1 = H, sinrrr. Considerdnd Ho: const. gi relatiile (l1.21.) inducfia magneticd
prin ambele miezuri este:

B'+8" =='ruonl

t-

, 'rl{r,

gdsi fie in

troon;,!;,'.tlo?l
,,=,

,., rorrr,,

'il'l.22.) "i,"

iar tcnsiunca Ia borrrele bobinei sccundare devine:

r. (r)= - N.

!{s'*a")=l2zbAN"

nH,i,-fsin(za.r)

(l1.23.)

Sc obsen'5 cd sernnalul oblinut dcpindc de paramctrii constructivi

{.,

Intcnsitrtca //1y a cantpului trragnctic cxtcrior poatc fi privitir ca o cornpol)cptii c

intcnsitiilii cirnpului rnagnctic te restru H dupn axa dc scnsibilitate a fcrosondci. Dacir
H fonncaza unehiLrl \y cu a\a 4 - 4' , atunci /d1 = H cosry, iar:

L
I

t,
6'-

ai

feroscrndei. de anrplitudinea campului nra_qnctic de excitalic dc Hn, de pulsalia

carttpului tnagnctic dc excitalie ot=2nf ti dc intcnsitatca Hstciimpului magnet,ic de
rnisurat.

,,, (v)= r,, (r)cos

ry,

r r .2+.)

rcla!ic carc arati cd fcrosonda prczinta o diagrarnd dc directivitatc irt rapoft cu V.

l0

;f..

Fig. I I . I I cornpas de induqie elcctromagnctica cu transmisic la distanli

| - traductorul (rransmilltorul): 2 - aparrtul de mlsurd: 3 - cablurilc dc trrnsntisie.

transmilirtor, fic in indicator, uhima varianta fiind intilnitir cel mai frccvent'

2ll

I l. l)c(crruinurca dire.clici tlc ztror

lr.3.l. linoRlLti

Octlvian GRICOItF.

plilrrtrl
cupouscu az-irrruttrl corpului ccrcsc A, carc rcprcz-itrta unghiul tlicdrtr lirrln.tt de
scric
p():t(c
sc
tlc yizlr.c cu pluntrl lircritlilnrrlui locultri (Fig. I l.l2). asrt'cl ilcat

coNrpAsuRtLoR DE INDUCl'ilt

rclalia:

Ctrnrpasurilc

dc inducfic au

acclca$i

(r()ri iltctodic'c ca gi

compasurilc

CA=A_G.

nragnetrce:

Mdrimca azinrtrtului A dcPindc

locului astrului, adica

crori datoratc dcclinalici magncticc;

crori datoratc devialiei magnctice;
erori -datorate inclinirii aeronavci fald dc traductorul de induclie (daca

clc coordonatclc

dc dcclinalia A de unghiul orar'

Creenwich t6 qi de coordonatele

acestfl este suspendat cardanic);

;i <p alc acronavci. Agadar.

pcntru dc(crnrinltrcu az.itnutului ,zl cstc
ncccsar sa sc introducd intr-un bloc dc
calcul (Fig. I l.l3) mdrimile 6, rc , l. Si

gcogral'icc l,

erori produsc dc lnclintrcn clcnlcntului scnsibil in raport cu plalul

orizontill.

Cauzelc Ai mecanismul producerii acestor tipuri de erori sunt identice cu cele

prezentate la conrpasurile magnetice. De asemcnea, metodele de eliminare a acestor
erori sunt identice.

<o. Mdrimca oblinuti la

1.25.) cu gismentul (dat

transmititorul TG), oblindndu-se
I

final capul adevdrat'

erorile transmitdtorului, provocate de variafia tensiunii de alirnentarc gi a

frecventei acesteia, de schimbarea tenrpcraturii mcdiului ambiant, dc

De reguli, aceste erori sunt eliminate sau minimizate prin folosirea compasului
dc induclie electromagneticd in tandem cu girodirecfionalul, cu ajutorul cdruia sc face
corec{ia in azimut. Astfel, aparatul oblinut se mai nume$te gi git:ocompas de intluctie

electrontagncticd:

ieqirea

calculatorului este azinrutul A, care se

insumcazd algebric conform relalici

in plus pot apdrea gi erorile instrumentale:

neliniaritatea caracteristicilor raductoarelor, de imperfecfiuni constructive;

erorile proprii sistemului urmlritor din indicator gi sistcmului dc transmitCrc
la distanl5 a indicaliilor;
erorile de prezentarc (afigare) a indicafiilor.

*t;i

Fig. I l.l2 Dcfinirca unghiurilor

de

in
ccrcgti ccl mai frecvent se utilizeazd

Pcntru dcterminarea Pozlflel

sistemul de coordonate

orizontal, iar conrPasul se

numcltc in acest caz cotrtPas
a,strottotrtic orizontal, 9i

-l A

sistentul de coordonate
ccuatorial, cdruia i sc sPunc
cltttpcts aslronottttc
;i
acwt!oriul

Calculltor dc

Frg. I

11.4.

COMPASURILB ASTRONOI\{ICB

(il.25.)

l.ll

Schcnrlr

blrc dc cllctrl

Elententcle scnsibile
(traductoarele) alc astrocompasurilor, calc dctcctcazd

u utttri

astroconlplr

infonlaliilc dc la corpurilc

ccrcpti. funcliotrcazd de reguld

in spcctrul vizibil (sau chiar in
Contpasurile astronomice sunt sisteme de indicare care au ca principiu <1c
functionarc vizarea unor corpuri cere$ti. !indndu-se cont de migcarca de rota[ic diurna
a Pintintului gi de deplasarca acronavei. Cu ajutorul unor aparatc sc dcterrnilir
dircclia citrc corpul ceresc oblindndu-se astfel planul de vizare al acestuia. plctnul cle
vizare teprczinti un plan vertical cc trecc prin centrul de masd al acronavei prin
9i

corpul cercsc vizat. Unghiul dintrc proicctia planului dc vizare pc supral'afa

Pdmdntului gi axul longitudinal al aeronavei sc numegtc gisntentul G a! astrultii.
Mdrirnca gisrncntului se mdsoari cu ajutorul unor sistcrnc de unlarirc autopratir
fotoscnsibilc. Pcntru dcterminarea capului adcvdrat al aeronavci este nccesar si sc

infrarogu) al radialiilor. Ele

intrir in colnponcnla caPetelor
d e t, iztt rc alc astrocontpasurilor.
Dc cele mai ntulte ori un caP de

vizare confinc

e cu
.ft il oc lc nrc n I

sc I e

doud

ttitt montate

intr-o scltcntl dc

Convcrtol
c.c.l c.a.

mdsurare

tlil'crcnlialir constituitd intr-un Fig. I l.l.l Schcrnl <lc principiu

sistcnr urnrdritor fotoscnsibil fotoscnsibil

rr sistctnului unlr-rrttor

?)

/t/"t (l"ig' I l'l{)'

l. Dctcrnlinurca dircclici tlc zhor

Grun,r:

Nutttc:

Scltlrlale'lc otr!intrrc dc la fotoclculcntc

sc col.rvcrtcsc irr scrnnarc
tlc.

1.1;#i';,j;i:Jllit;::Ti,;^'i,llll'l

'l'?,?',,'yr

"r..,'i"Jr"l';;;:,"

are rorur de

I,I]CRAREA

Astrocompasurile au in componenfa
lor urmitoarele elemente:

l.

Sconul

4:

MiSURAREA (INGHIURILOR DE ATITUDINE

lucrlrii

Prin rcalizarca accstei lucriri se asigurd determinarea unghiurilor de atitudine'

formarea deprinderilor practice privind

lalc unci aeronavc. Totodati, se asigurd

mdnuirea instala(ii lor.

capul de vizare;

calculatorul:
transmildtorul coordonatelor aparatului
de zbor;
transmildtorul coordonatelor clrpului
ceresc;
indicatorul de cap.

2. Partea teoreticl

lucrlrii

2.1. Indicatorul de viraj gi glisadi

unele inform4ii asupra parametrilor ce

nronrcntului cinetic K spre aripa stdnctr. Inelul de

susoensie are axa orientad paralel cu axu-l longitudinal
al'avionului. In acest coniext cuplul giroscdpic are

exprcsia:

in

Mo=Rrtr."=i,,K.a,'cos(r-F) (l)

Fig. I Schema cinematici

vitezometrului de vitczA

ctrc

loncirudina
= k-r0 cste
dc- ar'c si da
p estc mic,

cos/
K.a"
,.\
'^ k,
l_K'ra,.rrny
e_---------;--t_t

k,

Dupi cum se vcdc din (2),

runghiul p de rotalie a inclului dc
suspensie nu depinde numai de o\, ci'
5i dc unghiul de ruliu 1, adici

de

inclinlrcl acronavci. Din acest motiv

aplrratLrl cstc folosit doar pcntnt a

Fig. 2 Schcml pcntru calculul giroscopic la indicatoruTde-

virrj

irrdica scnsul virajului nu gi valoarea

yirczci dc viraj. Sc' poate dcrnonstra ci dacd vcctorul K ar fi orientlt sprc' planul drept al abronarci.
s-ar oblinc crori mai
dintr-un tub din sticla upor curbat l. in care se gdseSte o bila
Indicatorul de gl
cu rol de amortizor. La panea centraE, pe tub, cxisri
lichid
grea 2 ce se deplase
ila cd,nd zborul este orizontal sau virajul este corect (Fi-e. 3)
doui rcticule 3 intre
l)acir virnjul estc prea inclinat (Fig. 3c) sub acliunea fo4a tangenliale f bila se deplaseazi sprc'
irrtcrionrl virajului, indicind faptul cl virajul cstc g/i.ral. Dinrpotrivtr, dacl inclinarea estc prca nlicii
11

(Fig. 3r) forla tangcnliald 7'cste oricntati spre dreapta, deplasdnd bila sprc exteriorul virajului. In

rr

215

Ntiisurarcu unglriur.r lor tJc

atitutlirrc
elr,r

trl virltltrlui corert (l;id.

-1h) itrclirrlrca

.tcf()n:lr
rczr,,'li'lnr'i
n"'niill:.'1':,1,:,':::'l:::ili:j',ii,li.ii',i,,7 Jilil:i:';i[:iin::i:[:,1,::.'
pr"'/c"r.tc *i,u,,iir. ,ipi'.";::;iilJ1l["":i'fif':::::H:lici
,.,";'il 'Jil,luilrr'r
,r".,,r.-"

acrir',ci,zii

in,ricirr.rur dc

v
J\

:l!..- | \\.i.r

IrI
'-t

lob

L-1,)\

Fig.3 Indicatonrl de.glisadi la viraj

spre stdnga:
a - dcrapari b _ nornnl; c _ gtisai.

2.2.2. Principiul de func{ionarc al giroorizontului

Giroorizontul esre forma( dintr-un giroscop cu doud grade de libertate si un sistem dc

coreclie. Giroscopul

este

suspcndat in centrul sdu de

ntasd cu ajutorul a doud

inclc dc suspcnsic:
intcrior

ll

unul

si altul cxtcrior

IE. Nodul giroscopic astt'el

consrituit sc poute monta

p!' acrollJve in doui

ri

'' l

*Fi

nroduri: -

cu axa inelului

exlenor Daratela
tongitudinatl

cu

axa

avionului

(Fig. 5, a) qi cu axa inelului

cxtcrior oaralcli

tt9
Fig..tCadranul
| - zhor in rinie drcapricu.i".ri.";;;;;indicatorului dc viraj gi glisada:
r,i";'i]lu.r-,"

. recri'niu inclinar

2.2.

rinic dreaprd firr irrclinarc: _

spre drcapra:4 _ viraj.spr.:
zbor
-r
Jr."rp,o-,ofir.,, 5 _ viraj sprc
sringa corccr.

Giroorizontul

2-2.1. Dcstinafia giroscoapcror

pozifionarc dc vcrticarr
sunt consrruite astfct incit sd
determj
," ,lojill.jj,i''::.::f".gyerticari
*nj*l.i
gi::li,
;d*l;;;';;J,,i:,il:ilffi,.Htj'.?,::1:l*ll::l:l:,
Memorand
:::,,:.:.::,.
accasti direclic, apararctc
gjl::::0i.. d.c.vcrricaia permit si ,. ;;r;;;;;;ni;;"'u'' rurru
si oe
sr
'"t"'"':::_::
de tanga..;.
tangaj. Apuratelc
utilizati nemijlocit pentru
utilizate
Apuratetc giroscopicc
'
p.ni,ir-.t.r.nninarea
viz,r"r; ; ^^j::^tl]lu
in rrp*; pranutorizonrlt al
locurui se nunrcsc
d,
l::,'::.::=nunrcsc siroorizonturi
rco,r i zo t utt i. epuru r.i * ir.r."o,
",ro"lfl,j]l),ll,.j.,^:.:,:r:-a_poziliei,acronavei
";;;;i,
*
: :Ifr^,f
*"nJ'i'#."i1'il'-,fl,'i,1':':Til',ff#l;l:,,T';::X;::
i

,."1,i

"
gin'l.erticaluri.
:;::ilffi,i:mrezeicmnare.t..i,i..
Prtn vrtic'old adevdratd ,c i.lclcgc
dircclit fo4ci ,c
.
2t6

grcutarc, adicd rezulrarrra

to4ei ac

cu

axa

ltntoottonAltadli
Fi-e.

' Schema cinematica a giroorizontului:

a

- pasageri; b - acrobalie

transvcrsali a acronavci (Fig. 5, b). Prima varianti este utilizati in cazul giroorizonturilor dcstinrtc
pcntru acronavclc grelc. care nu cxecuti migciri de tangaj prea ample, dcci nu exisra pericolul de
stlprapuncrl'a axci principale dc rotalie a giroscopului cu axa inelului exterior dc suspcnsic Cea dca doua variatrti cste indicatd in cazul siroorizonturilor utilizate la bordul aeronavelor care por
c\ecuta rotatii in jurul axei transvcrsale cu unghiuri nelimitate. Formarea indicaliilor privind
r;rlorilc unghiurilor dc tangaj gi ruliu se asisuri cu ajutorul unei siluete S a aeronavei vizutd din fatd
5i a urrei linii dc rcfcrinti nurniti Iinia ori:ontulai. Varianta din Fig. 5, a arc silueta acronavci fixi
lirl;i dt- carcasa aparatului, iar linia orizontului mobila Daca avionul urca, datoriti articulaliilor I 5i
2 rlc tijci 1'gi lrrptului ci vcctorul K arc o pozilic fixi in spaliu, linia dc orizont coboartrsub silucra
S. Dcci siluetu S aparc d!'asupra orizontului. indiclndu-se sugestiv prin accasta faptul cd aeronava sa rolit cu botul in sus. In cazul cind aeronava este inclinatd in sens opu5, silueta S aparc sub linia d.'
orizont. In felul accsta sc oblin unghiurile de tangaj. Pentru citirea valorilor acesror urrghiuri.
rpnratul este prcvdzut cu o scari citindrica avAnd trasate diviziuni in gradc. Unghiul de ruliu esrc
aprcciat prin unghiul fonlat de silueta a.'ronavei cu linia orizontului. Se obsend din Fig 5 a crr.
ducd acrouava se inclini pe aripa stdn-sd. linia orizonrului fiind tegatd dc nodul giroscopic rdntdne in
pozitic orizontala, in timp ce silucta S fiind fixatd pe carcasa aparatului, sc rotegte tot spre stinqa cu
ircclagi un-ehi ca si acronava. Varianta din Fig. 5, b are linia orizontului fixa fald dc carcusa
aparatului. iar silucta S a avionului montatd printr-un angrenaj A pc inclclc de suspensic. Daci
acrona\'a sc rotcf tc in jurul axci transvcrsale, silueta S rdminc fixd in spaliu datoritd invariabilitarii
vcctorului li. in tirnp ce lini:r orizonttrlui se dcplascazi in sus daci avionul coboari, rcspcctiv injos
daca avionul urci. ln primul caz silueta aparc sub Iinia orizontului, indicind sugcstiv faptul ca
aliontl q'1r[lrri, iar in cazul a[ doilca silucta aparc deasupra linici dc orizont, indicand faptul ca

21

-t

L0!lrlcu

-l

Nl:isurrrrca unglriurilor dc atirudinc

Cru

''l'io.trl

urcr'i' unghiurilc dc tangaj sc citcsc cu ajutorul

unr.i sc.iri cilintlrice. pcntru cirirr..u
trttqhitrrilor tlc nrlitr in ntod tut..t., silucra
S cstc lcgfltil circnratic dc axa i,rclr,lui intcrior
prin
.rr-{rcn.itrlui z1' citircu urrghiurilor dc ruliu
sc ruce pc o ..uri-fo.,uori din se-qnrr.rrrc

:lfll]::]t'

:ele giroscopice de verticali sunt previzute

cu un
oreclie este constiruit dintr_un element sensibil
ae

rentului sensibil pendular este de a .eria

ob"re..u
de a elabora un semnal corespunzdtor
acesteia.
:vcnrual duptr o prcalabiltr arnplificarey
al cl.ui roi

apuLd( asrel glroscopulul incat sA

apari o

l,)

?,

'\@\
tj{i::_1tt,r$l;,'?".::'Ji ,l.i::'T,,.ffi
_{

3. Aparatura neccsarl executlrii lucrlrii

Se utilizeazd urmdtoarele materiale:

AIR PRECISION Cod NATO

Instalalia de laborator pentnr simularea inclin drii
FAB F0179:
Giroorizontul 9i indicatorul de glisad6;
Surse de alimentare de avia[ie;

./,

f,

Cabluri de legdrurd.

3.1. Descrierea instalafiei de laborator AIR PRECISION

Cod NATO FAB

F0479
[-r

(Fi-e. 7). Pcntru

t,:

a sesiza deviatiile
:::::.".y1::111,.^,irransvcrsari$i
rir1, I
dupiaxalongitudinaliuue.onorr"i s"
prc'id doud tuburi orientatc de-a
)LJqy
,J:,*,..-.]"._!""r
"-", l"-"_"*.r"i;;
morit

pr.nf ru

gitttcuttrcrti. Daci a.xa giroscooului

l-

/(/^ro

,W"

ntiiir:fi"{::l"Lilfir;';
inel imbracr ro,o.r giror."opi., t,. t

cst(. pcrfcct vcrticali, atunci

dc mercur din celc' doui tub

nri.jlocul rubului. asrfcl

stabilc.5rc-

-J._,

/-,7ffiy'*=\

,.

ffit%

Acc'st
L,-

' "-"' J!r'J'urr Psrrsurar cu J

.,;u;;

,f

-+,

,i

elec

? ,, 6

\.1 ffi;_lL

',

,,

2 i z e .e
\/.ffi\i

:[:ff:i:..::rrat

- rparatul de silrrtrlare

,t - buton

dc Ia venicall, picirurilc dc mcrcur sc

vor dL'plasa sub acf iunca or.",iili ,

i,-i.

si unut din cci

. ^ Fig.7 Contutator pendular cu lichid

j,*,ilJ';"1,;f"j'1;",1,""i:n,j;i,f,tJ,:::";i,:::f;liii

<toi ;.;i.;ir,;_';;,iriarichidurr,td;;;"_'*;,i,i"p"r"iesreinciinrrd

de

36 Vc.a.
- cabluri de alimentare;

inclinirii cu un unghi
t l0';

regirura"

I - sursa de alimentare
avia!ie
- 27Yc.c.
- I lSVc.a.

conlactul dintrc.

proprii. licand

i,r componc,rla instalaliei intri urmitoarele pa4i ntai importante:

ccrrtral 5i clcctrozii dc caoj

--.1..^-

ea se mai
Instalalia permite verificarea func{ionarii giroorizontului. De asemenea,
dc la
+
alimenteazd
se
lnstatafia
10".
de
urilizeazl pentru crearea unor incliniri
V
c'a'
I
l5
V
c.a.9i
tensiuni de avialie: 27Y c.c.,36

dc
\ir

indicator
viz-ualiz-are a
-

2ts

FAB FGI

-4,t.
, 6r.^

de

unghiului

de inclinare;
_1,;

buton Pentru rotirea

tablei 8 (ROTATING

6-

TABLE);
drspusi dupa axa rongitudinari a avionurt,i,
i,"

Prccision

on/off:

*rriii,];i;ffi;,,'il;1il;';:i:";;lifi llri:

7 - buton pcntru ntigcarea corlpus

E

- tlblir:

"E zr,
_fr ''"'
9xy
-octr.

a tablci 8 (SCROSBY);

l.tte r urcu J

I\'lisurirrca

hiurilor dc :rtilutlinc

Octrvian GRICORE

- tlaductolrr' qiroscoPice'

l0-cabluri dc sL.ntnal de la girclsctlape:

ll - girooriz-ontul:
t2

- buton de alinicrc

a cadrelor.

3.2- Nlodul dc lucru

'

inaitrtca dc inccpcrca lucnrlui sc cuplcaza cablurilc dc aliurcntarc

la sursr dc
te.nsiunc fiind atcnli l;r tipul ci;

'

se
se

'

alinlcnteazi cu tensiune din

vizualizeazi pe cadranul 5;

l,

I}IBLOGRAITIE

-l

instalalia dc sinrularca a inclindrii g, ung6i carc

Constantinescu V.N., Gilctugc St., l+,lecanica Jluidelor qi elcmente ,ll

aerodinanticd, Editura Didactica gi Pcdagogicd, Bucurcati, 1983;
2. Aron I., Dumitrescu M., Curs de apara!e dc avion, vol. II, Curs intern Academia

l.

cu ajutorul instalalieidescrise sc poate aplica doul migcdri:

- o migcare a tablei, pc care sunt instarate traductoarcrc giroscopicc, dc
roralie apdsdnd butonul 6;
- o migcare compusd a tablei apisAnd butonul 7;
sc citcate unghiul dc inclinarc pc giroorizontul I
de pe simularor.

I gi sc compard cu indicatorul

Militari, BucurcAti. 1973;

3. Babici O.A., Bodner V.A., Kozlov M.5., Avialionnie pribori I

navigalionnil-

sistemi, V.V.I.A., Moskva, 1969;

4. Aron 1., Aparate de bord pentnt aeroneve, Editura Tehnicd, Bucuregti. 1984;
5. Way 5., Handbook of Engineering Mechanics, McGraw - Hill, 1962:
6. BengtssonS.,EngstromO.,lournal of theElectrochenricalSociery, 137' 1990;
7. Demian, T., Elenrente conslructive de ntecanica find, Editura Didacticd s
I
Bucuregti, lylo;
I 976;
Pedagogicd, bucurc9u,
reoagogrca,

3.3. Probleme de studiat

_l

Pc

i)

8. Grigore O., Aparate Si echipamente de Ia bordul aeronavelor, Editura Printecll

timpul lucririi sc vor cxecuta dctennindrilc:

se vor sintula

2000;

9. Grigore O., Si.rtcrrre electpcnergetice

diferite inclindri;

ii./ vcrificare'a expcrimentard

corespondcnlei dintre incrindrile mdsuratc dc

-eiroorizont 5i cele misurate dc indicatorul instalalici dc sirnurare 5.

de bord, Editura Printcch, 2000:

)
l0.Grigore O., .Srsteare Si echipanrente de bord, Editura Printech, 2000;
I l.Crigore O., Ilelelc electrice de bord, Editura Printech, 20001
l2.lonescu Y.,Teoria sistenelor, Editura Didactica gi Pcdagogicd, Bucurcati. 1985;, '-t
13.* * *' BRIT'ISH CIIIL AIRWORTHiNESS REO|JIREITIENTS, Sec. J,1966.
J
14.* * r, srAs 9688 - 86, F 68, 1986:
15.* 'k * IVIIL- W - 50E6fl. 1970:
"l
16.* * ir MIL _ V/ _ 5088H. t919.
I

i;

t;

..!

.I

l
-":0