Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Geografie 10-12

    Uploaded by

    Ion Neamtu
    7 views52 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views52 pages

    Geografie 10-12

    Uploaded by

    Ion Neamtu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52
    a 7 4 |, GEOGRAFIA FIZICA GENERALA Pamantul - corp cosmic Unitatea materiel in Univers. Universul este lumea luata in totalitatea ei, infinita in timp si spatiu, nelimitata prin diversitatea formelor pe care le ia materia in procesul ei de continua evolutie. Materia din Univers se prezintaé sub doua forme esentiale: = organizat in corpuri cosmice; = neorganizata, ca praf cosmic si gaze. Universul este alcdtuit dintr-o multime de structuri cosmice: galaxii, nebuloase gazoase, gauri negre, alte corpuri cosmice. Structura sistemului solar. Sistemul solar este un ansambiu format din Soare, noua planete cu satelii or, asteroizi, comete, meteorit gi materie interplanetara dispersata Soarele este compus dintr-o parte centralé numita’ interiorul soarelui gi din atmosfera soarelui Atmosfera solaré la randul sau este compusé din: ~ fotosfera ( baza atmosferei solare) = cromosfera (inveligul care inconjoara fotosfera) coroana solara (partea exterioara a atmosterei solare) Soarele exercitd o influenta mare asupra Pamantulul Fara soare na-r exista viata pe Pamant Pamantul. Pamantul are forma unui geoia, Dimensiunile reale ale Pamantului sunt: = raza ecuatoriala ~ 6378,2 km = raza polara ~ 6358,8 km: lungimea Ecuatorului - 40075,7 km; = suprafata Pamantului ~ $10000000 km’; = volumul ~ 1083 miliarde km?; Forma Pamantului determina succesiunea zonelor geografice. Razele solare cad neuniform pe suprafata terestra. La ecuator ele cad perpendicular iar spre pol Uunghiul de cadere se micsoreaza. Aceasta provoaca incdlzirea neuniforma a suprafetei terestre, determinand zonalitatea geografica latitudinal Forma sfericé a Paméntului influenteaz’ circulatia atmosferei, a curentilor oceanici, mareelor etc. Migcarea de rotatie - Paméntul face 0 migcare de rotatie deplin& in jurul axei sale in 23h 56 min 4s, Miscarea are directie de la Vest la Est. Viteza de rotatie a punctelor de pe Glob este diferitf, maxima fiind la ecuator - 465 m/s, iar la poli fiind egala cu zero, Migcarea de rotatie’ poate fi ilustrata printeun sir de dovezi = experimentul lui Foucault este cea mai convingatoare dovada a rotatiei Paméntului. Foucault a construit un pendul in cea mai inaita cladire din Paris. In, timpul oscilatiei pendulul se abatea spre dreapta. In realitate, pendulul rémane s& oscileze in acelasi plan, ladirea insd igi schimb& pozitia, impreund cu Pamantul = devierea corputilor in cadere liber’. Daca e sa aruncm un corp de pe un turn inalt, el nu va cadea perpendicular pe suprafata Paméntului, dar va devia spre est. Decarece varful turnului se aflé mai departe de centrul Pamantului decat baza, si respectiv, descrie 0 citcumferinté cu diametrul mai mare in timpul rotate corpul in cadere are o viteza pe plan orizontal mai mare in varful turnului decat la baza lui. De aceea el atinge suprafata terestra ceva mai la est de linia perpendiculara - traiectoria satelilor. Cercetarile asupra zborurilor satelitor artfciali ai Pamantului au aratat ca ei nu zboar deasupra unuia si aceluiagi punct de pe suprafata terestra. Datorita rotatiei Pamantului revolutile satelitior au loc de fiecare data deasupra unor noi teritori nn Consecintele sunt = Devierea corpurilor ce se migca pe orizontald. Orice corp in migcare se abate de la directia initiala in emisfera boreala spre dreapta, iar in cea australa spre stanga. ~ Turtirea P&mantuiui la poli gi bombarea la ecuator. Aceasta se produce datorita aparitiei fortei centrifuge. = Mareele sunt determinate de actiunea fortei de atractie a Lunii $i a Soarelui, cicicitatea mareelor fiind © consecinta a migcarii de rotate. ~ Succesiunea zilei si a nopti. Pe partea luminata de soare e ziua, iar pe partea opusa e noapte, alternarea acestora datorandu-se expunerii succesive razelor solare a diferitor parti ale Pamantului Migcarea de revolutie - migcarea Paméntului_ pe orbita in jurul Soarelui se numeste migcare de revolutie. Orbita Paméntului cu iungime de 934 mil. km este parcursa de pamaint in migcare timp de 365 zile 6h 9 min 9s, adicd timp de un an. Orbita Pamantului are forma unei elipse, astfel c@, in timpul unui an, Pamantul se gaseste la distante diferite fala de Soare; in ianuarie la distanta de 147min. km (periheliv, iar in iulie la distanta de 152min. km (afeliu). Viteza cu care se deplaseaza Pamantul pe orbita este de aproximativ 30 kmis. Consecinjele miscarii de revolutie: - ca rezultat al migcairii de devolutie a Pamantului si a inclinarii axei sale in 'raport cu planul orbitei, si pastrari inclinatiei axei in decursul perioadei de rotatie, are loc succesiunea anolimpurilor, ca urmare a schimbului unghiului de caderea a razelor solare pe suprafala Pamantului in decursul anului: - datorita migcaril de revolutie se petrece schimbarea| duratei zilei si a noptilintru-un loc de pe glob; : z = pendularea maselor de aer in decursul anului pe directia nord - sud gi formarea zonelor climatice de tranzitie; Dimensiunile gi masa Pamantului determina un raport intre forta de atractie gi forta centrifuga ale planetei. Fiind un corp material, Paméntul exercita 0 forté gravitationalé care se manifests prin atragerea altor Compu. Forta gravitationala, impreuna cu energia solara, determina dinamica atmosferei, circuitul apei in natura. Ea confer obiectelor greutale i conditioneaza aparitia presiunii in atmosferd, hidrosfera, in scoarta terestra Modalitatea si reprezentarea spatiului terestru Globul geografic este 0 reproducere, micsorala a imaginii Pamantului Planul reprezinté 0 imagine orizontala micsorata, modele ale unor teritori, reprezentate cu ajutorul semnelor conventionale. Harta goograficd este 0 reprezentare micsorat’, conventionala si generalizaté a suprafelei terestre pe care este redata reparttia spatiala a diferitor elemente naturale gi socio-economice de pe un anumitteritori. Elementele planului sia haiti sunt: > elemente matematice - scara, releaua de grade > elemente geografice (cai de comunicati, rdurile, padurile) sunt redate prin semne conventionale Hartile geografice se clasificd dupa mai mutte crite: > scard sunt hai la scar mare ( de la 1:10000 pana la 1:200 000), medie (1:200 000 pana la 1:1 (000 000), gla scara mica { mai mari de 1:1 000 000) + continut sunt haiti generale si speciale + destinatie sunt hari didactice, militare, turistice ete ee Litosfera Structura interna a Paméntului este constituits din urmatoarole inveliguri: crusta (scoarja terestra), mantaua si nucieul Crusta continentala ~ are o grosime media de 40- 60 km, variind de la 30-40 km in zone de cdmpie § pana la 70-80 km in zonele montane. In componenta crustel continentale se disting mai multe patur Pétura sedimentaré are grosimi foarte variate cele ‘mai mari sunt in regiunile muntoase. Aceasta paturé este alcatuité din roci sedimentare. Patura graniticd are 0 grosime de 16-20km. Este aloatuitd din granit, marmurd, cuartit, gnais. Patura bazalticé are grosime de 10-15km. Partea superioara a ei este formata din bazalt iar cea inferioara din gabrouri, amfibolie. Crusta oceanic’ — este caracteristica pentru fundul Oceanuiui Planetar. Este mai subjire decét cea ccontinentala $i are 0 compozitie diferité. Crusta oceanica are 0 grosime de 5-12km. si este constituité din trei paturi suprapuse: Patura sedimentaré este subtire in mediu 400m $i formata din sedimente neconsolidate. Patura bazaticé are o grosime de 4-8km si este cconstituitd din roci magmatice. in crusta oceanica lipseste stratul de granit Fosele oceanice reprezinta depresiuni adanci (5- 11km), situate la marginea continentelor. Ele sunt foarte active din punct de vedere tectonic. Dorsalele medio-oceanice reprezinta parti ale cruste! ‘oceanice active din punct de vedere tectonic, Platforme oceanice ocupa cea mai mare parte a fundului Oceanului Planetar si roprezinta elemente stabile din punct de vedere tectonic. | «a | | | | Compozitia petrografics @ crustei. Crista este ‘compus& din roci. In functie de geneza rocile se impart tn tei grupe: Rocile magmatice se formeaz& din topiturile de silicati att in interiorul scoartei terestre cat i la suprafate ei Rocite sedimontare se formeaz8 pe fundul bazinelor marine, lacurilor, raurilor. Ele se pot forma gi pe uscat in urma dezagregari fizice a rocilor magmatice si calor sedimentare. Rocile metamorfice sunt rocile de genez magmatic& gi sedimentard supuse unor transforméri sub actiunea femperaturilor si presiunilor ridicate. Migcérile tectonice oscilatorii sunt migcarile lente de ridicare sau coborare a unor portiuni vaste din scoarta terestra. Ele au o importanta foarte mare. In activitatea economic a omului este nevoie s& se {ind cont de migcarile oscilatori actuale ale scoartei terestre si s8 se pprognozeze eventualele schimbari ce pot avea loc. Mai ales in constructia obiectelor ce vor dura mutt timp de ex. porturi, canale, centrale hidroelectrice etc. Placile litosferice si dinamica lor. Litosfera este fragmentaté de fracturi de adancimi in. blocuri_ numite placi. Cele mai mari sunt numite piaci majore ( Pacifica, Americana de Nord, Americana’ de Sud. Eurasiaticd, Aiticand, Indo-Australiand, Antarctic8) in astenostera au loc diferite procese de dezintegrare f@ elementelor chimice care duce la trecerea substantei solide in stare vascoas4. Devenind vascoasé substanta are tendinti de depiasare, dand nastere la curentii subcrustali sau de convectie. Dorsalele medio-oceanice sunt structuri mari care se fextind pe fundul oceanelor gi sunt foarte activi tectonic. Ele reprezinté lanturi vulcanice submarine formata din lava bazaltica. ag Ciocnirea intre placa oceanic’ impins& dinspre rift cu placa continentalé se numeste coliziune. In urma coliziunii se elimina mari cantitati de energie. Subductie - este procesul de asimilare a plac ‘oceanice care in urma coliziunii cu placa continental se scufunda gi este asimilata in astenosfera prin topire. Rogiunile seismice ale Pamantului coincid cu zonele de rift $i fosele oceanice. Cutremurele de pamant au loc in regiunile unde se manifest’ deformarea litosferei $1 eliminarea energiei Deriva placilorlitosferice. Placilelitosferice plutesc pe astenosferd in diferte directii cu viteze care variaza intre 4-12 cm/an Elementele geostructurale ale scoartei terestre. Regiunile de geosinclinal sunt sectoare ale scoartei lerestre crora sunt caracteristice toate tipurile de metamorfism, un vulcanism activ, procese seismice, mmigcari tectonice orogene si oscilatoi In evolutia unei regiuni de geosinclinal se disting mai multe faze: Faza de litogeneza — se caracterizeaza prin formarea tunei depresiuni in care predomina migcarile de coborare a scoarfei terestre si prin acumularea intensd a sedimentelor. Faza preorogenic - in aceasté faz predomind migcdrile de coborare a scoartei terestre si continua acumularea sedimentelor. Faza de orogeneza - se caracterizeaza prin migcarile de ridicare, se formeaza depresiuni premontane. Faza de repaus tectonic ~ in aceasta faz regiunea de geosinciinal este ridicaté deasupra nivelului mari gi transformata int-o regiune montana tana in prezent regiune de geosinciinal poate fi numita regiunea Mediteraneana gi tarmurile Oceanului Pacific. oe Platforma este o regiune rigida a scoarfei terestre ce s-a format in locul regiunii de geosinclinal (Platforma Europei de Est, Platforma Braziliana) Platformele se clasifica dupa varsté geologic’ a fundamentului cristain in Platforme vechi (platformele Europei de Est, Siberiana, Nord-Americana, Australiana, Arabo-Africana indiana) Platforme tinere (platformele Europei de Vest, Appaliachi, Patagonei etc.) Platformele tinere se deosebesc de cele vechi printr- o dezvoltare mai slaba a cuverturii sedimentare. Pe suprafata scoarfei terestre se formeaza diverse forme de relief. Formele de relief cu cel mai inait rang de pe Pamant sunt bazinele oceanice si biocurle continentale ele sunt numite si forme planetare. Pe formele planetare se suprapun formele majore generate de acfiunea factorilor endogeni ( pe continente acestea sunt munti, podigurile, cémpiile, iar in cadrul bazinelor ‘oceanice sunt dorsalele medio-oceanice, cAmpii abisale, fose abisale. in cadrul formelor majore apar formele de ‘ordinul Il! - mezoforme (vai), microforme (ravene, doline) ele apar ca rezultatul proceselor hidrodinamice, eoliene atc. Formele de relief continentale sunt: Muntii - reprezinté forme de relief cu altitudini absolute de peste 100m, cu versanti gi pant accentuata, Dupa aspect muntii pot apairea formand munti raziefi (vulcanul Kilimanjaro), sub forma de lanturi muntoase (Caucazul Mare), sub forma de sisteme montane (Alpino- Carpato-Himalayan), Dupa varsta sunt munti vechi (Scandinavi, Ural) gi ‘muni tineri (Alpi, Caucaz) 42 Dupa modul de formarea sunt munti tectonici, vuleanici si mics, Podigurile — reprezinta formele de relief cu altitudine absolute de peste 200m si cu aspect de piatou, formata de interfluvii largi, desparjite de vai adanci. Exist’ podiguri ce se suprapun regiunilor de platforma si onstituie podisuri joase ( podisul Rusiei Centrale), iar altele se afid in regiunile de orogen si au o inaitime de ‘mii de metri ( podigul Iran, Tibet). Dealurile — forma de relief cuprinse intre 300 si 1000 m, cu aspect de culmi alungite sau cupole rotunit. ‘CAmpiile - forma de relief majora, neteda sau usor ‘ondulata cu altitudini cuprinse intre 0 si 300m. Formele majore f al or nt Platforma continentala — suprafatdé usor inclinata din bazinul unei mari sau ocean, care leaga uscatul cu, taluzul continental Abrupt continental — sector al reliefului submarin cuprins inte platforma continentala si fundul mari, ‘cuprinzaind adancimi intre 200m si 3000-4000m. Campiile abisale — constituie suprafete relativ plane, ‘care cuprind 0 buna parte a fundului bazinelor oceanice. Dorsalele medio-oceanice — reprezint’ lanturi muntoase ce iau nastere la hotarul dintre placile litosferice. Ele pot avea inditimea de 2000-3000m, uneori ridicandu-se deasupra apelor formand insule. Fosele oceanice — sunt depresiuni alungite i Inguste cu adancimi de peste 6000m, cu versanti foarte inclinati. Cea mai adanc& fosd oceanica este Groapa Filipinelor, are adancimea de 11516m, Partea superioar’ a scoarfei terestre este supusé actiunii continue a fortelor exogene. Procese gravitationale — mai sunt numite si deplasairile de teren, sunt favorizate de marimea pantei versantului, de structura geologicd a substratulul, gradul ee de umiditicare a rocilor, de detrigarile de padure, de vibrate datorate cutremureior etc Alunecari de teren reprezinta deplasarea unei mase de roci pe 0 suprafata inclinata, de obicei umeda, in substratul creia exist roci cu proprietati_plastice. Deciangarea alunecarilor de teren este favorizata de patrunderea apei ( provenita din ploi indelungate, topirea ZApezii lente) in substrat. Procesele gravilationale provoaca importante degradari de terenuri. Impotriva lor se pot lua masuri ca: impadurireaversantilor, aratul dea lungul pantei, realizarea de drenuri etc. Relieful fluvial - exercité o important actiune de modelare a scoartei terestre prin apele curgatoare permanente. Forma principal de eroziune fluviala, este valea Exist& mai multe tipuri de vai fluviale. Dupa forma profilului transversal se deosebesc vai largi gi vai inguste, vai simettice gi asimetrice. Vaile largi au forma de trapez sau concava si sunt caracteristice raurilor de campi Vaile inguste se intdinesc in regiunile muntoase si pot fide tip: chei, canion i defile. Relief carstic - se formeaza ca urmare a proceselor de dizolvare a rocilor solubile de catre apele meteoritice si cele subterane. Una din cele mai impresionante forme de relief carstic sunt pesteril. Pesterile sunt goluri naturale subterane. In interiorul lor se intalnesc frecvent formatiuni corectionale cum ar fi stalactitele, coloanele etc. printre cele mai renumite pesteri se numara: sistemul de pesteri Mammoth Cave si Fiint Ridge din Relief eolian - vantul, find incércat cu diferite particule solide, actioneaza asupra scoarfei terestre prin eroziune, transport si acumulare. 44_____ Datorité vantului se formeaz’ dunele (acumulari de risipuri), Atmosfera terestra Atmosfera terestra reprezinta inveligul gazos. si continuu al Pamantului ‘Atmosfera are 0 importanta unica indispensabila Viefi. Ea asigura protectia impotriva radiatiei ultraviolete imictoare pentru organismele vii si termoreglarea care impiedica pierderea totala a caldurii in timpul noptit $i incalzirea excesiva in timpul zilei Aerul atmosferic este 0 compozitie de gaze, retinut in apropierea Pamantului datorita fortei gravitationale. In mare parte el este compus din azot (78%), gi oxigen (21%). ‘Atmosfera are mai multe subdiviziuni cum ar Troposfera — este partea de jos a atmosferei, are 0

    You might also like