1)Ex de paraziti care se pot obs la ex macroscopic a mat.fecle.

Parazitii adulti (viermii intestinali) se elimina prin materiile fecale si pot fi observati chiar de catre bolnavi, daca se inspecteaza atent
materiile fecale.
In majoritatea cazurilor de parazitism intestinal, nu se pot pune in evidenta parazitii adulti. De aceea, se cauta in materiile fecale ouale
de paraziti. Aceste oua sunt foarte mici, de cativa microni si nu se vad cu ochiul liber ci numai la microscop. Dar in materiile fecale nu se
gasesc totdeauna ouale parazitilor, deoarece acestia nu produc oua in fiecare zi, ci la diferite intervale de timp. Ca urmare a acestui
fenomen, analiza pentru ouale parazitilor trebuie repetata de 2-3 ori la intervale de cate o saptamana, pentru a putea surprinde faza
cand parazitii depun oua.
Paraziti ai ficatului (ai cailor biliare) Lamblia sau Giardia

2)Examenul coproparazitologic.
Consta in examinarea directa a materiilor fecale in vederea detectarii de chisti de protozoare, oua de hemlinti, trofozoiti
sau larve mobile (examen microscopic direct - cu Lugol sau ser fiziologic), in acest fel stabilindu-se cauza parazitara a
gastro-enterocolitelor.
Este recomandat in cazul: tulburarilor gastro-intestinale si simtomelor neurologice.
Ex.copro macroscopic furnizeaza date asupra aspectului si consistentei materiilor fecale si a prezentei unor eventuale
elemente parazitare - proglote de tenie sau elemente adulte de nematode (Ascaris lumbricoides, Enterobius
vermicularis).
Coloratiile permanente sunt utilizate in identificarea trofozoitilor si a chistilor de protozoare; una dintre coloratiile
speciale se efectueaza in cazul suspiciunii clinice de diaree produsa de cryptosporidium - in special la persoanele
imunocompromise.
Este necesara repetarea examenului mai multe zile la rand - cel mai adesea de 3 probe intr-un interval de 10 zile,
deoarece ouale, larvele sau chistii unor paraziti nu se elimina zilnic.

4)Picatura groasa.
Testul este destinat evidentierii parazitului in sangele uman, prin efectuarea frotiului sanguin si a picaturii groase,
aceasta din urma fiind o metoda de concentrare a numarului de paraziti. Prin aceast test se identifica si specia
parazitului, lucru foarte important pentru stabilirea corecta a tratamentului.
Efectuarea testului se recomanda in urmatoarele cazuri: pacienti care manifesta febra pe parcursul a doi ani de la
sosirea din zonele endemice, indiferent de diagnosticul primar, pacienti cu stari febrile periodice, cu toate ca s-a
efectuat tratament adecvat diagnosticului stabilit, in caz de febra aparuta pe parcursul a trei luni, dupa o transfuzie de
sange, pacienti febrili, cu antecedente de malarie in ultimii doi ani, pacienti cu febra, hepato si/sau splenomegalie,
anemie de etiologie incerta.

5)Coloratia Ghimsa in parazitologie(frotiu de sange, secretia vaginala)

Coloratia May-Grunwald-Giemsa se foloseste in microbiologie pentru colorarea preparatelor de sange, in care se
cerceteaza prezenta unor microorganisme, ca: spirochete, hematozoarul palustru, toxoplasma, etc.
Frotiul obtinut prin etalarea pe lama in strat subtire a unei picaturi proaspete de sange este fixat prin acoperirea
cu solutie May-Grunwald, timp de 4 min sau cu alcool metilic pur, timp de 10 min. Dupa fixare, peste solutia Maygrunwald se adauga o cantitate egala de apa distilata neutra sis e lasa 1 min.
Se indeparteaza solutia May-grunwald si se acopera lama cu solutie Giemsa diluata (3 picaturi solutie Giemsa la
2 ml apa distilata neutra). Dupa 20 min. se indeparteaza colorantul, se spala lama cu apa distilata, se lasa sa se usuce
si se examineaza la microscop. Pe aceste preparate spirochetele sunt colorate in violet, hematozoarul se coloreaza in
albastru-violet, etc.
Coloranti: sol. May Grumwald, sol. Giemsa, acid acetic

Rezultate: nuclei rosu violet, citoplasme policrome (de la albstru pal la albastru inchis), cartilaj albastru, mucina violet

Utila pentru detalii morfologice in tesuturi limfoide: splina, ganglion limfatic, maduva osoasa

In frotiuri cervico-vaginale este utila pentru detectarea Trichomonas Vaginalis

6.Coloratia Th.Nelson
Coloratia Gram si coloratia Ziehl-Neelsen (Z.N.) sunt cele mai utilizate in bacteriologie.Comportarea diferita a bacteriilor in coloratia
Gram tine de diferentele structurale ale peretelui bacterian. Bacteriile Gram-pozitive apar colorate in violet, iar cele Gram-negative in
rosu. Leucocitele si celulele epiteliale apar cu citoplasma colorata in roz si nucleul in rosu.
Coloratia Ziehl-Neelsen este folosita pentru identificarea urmatoarelor grupe de bacterii: Mycobacterium, Nocardia, Rhodococcus,
Tsukamurella si oochistii de Cryptosporidium, Isopora, Sarcocystis si Cyclospora.Uzual in bacteriologie coloratia Z.N. este folosita pentru
decelarea Mycobacteriilor. Acestea, spre deosebire de alte bacterii, datorita prezentei in peretele bacterian a unor substante ceroase, se
coloreaza la cald cu fucsina bazica si rezista la decolorarea cu acizi minerali diluati si cu alcool. Bacilii acido-alcoolo-rezistenti apar
colorati in rosu, iar bacteriile neacido-rezistente apar colorate in albastru la fel ca leucocitele si celulele tisulare, a caror citoplasma se
coloreaza in albastru deschis cu nucleul albastru inchis.

Coloratia Ziehl Neelsen :

Indicatie: bacilii acid alcoolo-rezistenti
Coloranti: fuxina carbol bazica; albastru de metilen
Rezultate: bacilli rosii pe fond albastru
Obs: rc se face la cald.
7)Amprenta anala:
Materiale necesare: banda adeziva transparenta sau celofan;baghete de sticla;eprubete de sticla; lame de microscopie.
Pregatirea materialului: unul din capetele baghetei de sticla se acopera pe o distanta de 1-2 cm cu banda adeziva sau
celofan; in acest din urma caz, celofanul se prinde cu un inel de cauciuc; bagheta astfel preparata se introduce intr-o
eprubeta de sticla, fiind imobilizata cu un dop de vata.
Modul de lucru: se scoate bagheta cu celofan din eprubeta; se apropie de zona perianala a pacientului, introducand
capatul baghetei 1-3 mm in anus; se roteste usor bagheta astfel incat eventualele oua din pliurile mucoasei anale sa fie
desprinse si sa adere de pelicula de celofan; se desprinde pelicula de celofan de pe bagheta si se depune pe o lama de
microscopie curata, fara zgarieturi, asigurandu-se ca pelicula este bine intinsa, evitand formarea bulelor de aer.
8)Coprocultura

Loffler(ser coagulat de bou

Metoda este utilizata ptr identificarea , izolarea si cultivarea unor protozoare cu localizareintestinala (Entamoeba
histolytica), dar si pentru alte protozoare (Trichomonas vaginalis). Alteprotozoare impreuna cu cele de mai sus sunt
puse in conditii favorabile de crestere si inmultire,favorizandu-se astfel diagnosticul.
T
ehnica de lucru:
Se scot tuburile cu mediu Loffler, cu cateva ore inaintea insamantarii de la frigider (unde sepastreaza ptr a nu se usca)
si se pun in termostat la tep de 37
o
C. In acest scop se pune si serulfiziologic la 37
o
C.Se recolteaza in recipient cu ajutorul unei baghete de sticla cateva fragmente din materialul fecal ceurmeaza a fi
investigat. Se recolteaza mai ales din zonele mucoase, moi, eventual cu striuri desange. Se adauga putin ser fiziologic si
se omogenizeaza.Cu ajutorul unei pipete pasteur cu para de cauciuc se recolteaza o cantitate din suspensia rezultatasi
se pun cateva pic din aceasta suspensie pe mediu Loffler. Se adauga apoi putin amidon sistreptomicina (un vf
de ansa).Se adauga ser fiziologic astfel incat coloana de lichid formata sa nu depaseasca limita superioara aserului
coagulat de bou.Se pastreaza la termostat la 37
o
C cel putin 3 zile; examinarea facandu-se din 24 in 24 de ore. Dupa24 h se scot tuburile cu cultura de la termostat, se
inlatura cu pipeta pasteur cu para de cauciuc fazalichida a mediului pastrandu-se sedimentul. Se recolteaza apoi cateva

pic din sediment cu ajutorulpipetei pasteur prin raclarea suprafetei cheagului de ser. Se pune o pic intre lama si lamela
si seexamineaza la microscop cu obiectiv de 40X.Dupa recoltare, se adauga in cultura ser fiziologic, streptomicina, chiar
si amidon, si se pastreaza incontinuare la termostat la 37
o
C alte 48 h.
Examinare:
Entamoeba poate fi recunoscuta dupa: aspectul refringent al citoplasmei, aspectul nucleului cu unnucleol fin, central si
cromatina fina dispusa la periferie, aspectul pseudopodelor formate exploziv side obicei cate unul intr-o singura
directie.O cultura bogata in amoebe face ca amidonul de orez sa fie consumat repede. In absentaamidonului, cultura
poate fi pierduta.Amoebele fara amidon fagocitat si care emit in dezordine pe suprafata corpului mai multepseudopode
indica un declin al culturii.

9)Coprocultura pe carbune
Principiu:
Ac tehnica de diagnostic este utilizata atunci cand examenele clinice si de laborator si dateleepidemiologice sugereaza
posibilitatea unei infectii cu Ankylostoma, Necator si Strongyloides.Ac tehnica permite:Formarea si eclozarea larvelor rhabditoide de tip ankylostoma si necator, naparlirea lor sitrecerea in stadiu de larve
strongyloideEvolutia larvelor rhabditoide de Strongyloides catre stadiul adult si inmultirea lor prineliberarea altor generatii de
larve.Ac tehnica se bazeaza pe tactismul larvelor, geotropismul negativ si hidrotropismul pozitiv al acestorlarve.
T
ehnica de lucru:
Cu ajutorul unei baghete de sticla se recolteaza ccateva fragmente din proba fecala ce urmeaza a fiexaminata, se
amesteca pana la omogenizare cu o cantitate egala de carbune medicinal. Amesteculse introduce in cutia Petri,
modelandu-se o formatiune conica a carei vf sa fie turtit de capac. Peste
capac se pune o bucata de vata umeda. Se pastreaza la temperatura camerei, avand grija capermanent aceasta sa fie
umeda, timp de cateva zile pana la 10 zile. Prin evaporarea apei din vataumeda, cutia petri se raceste usor, astfel incat
apa din materialul fecal va condensa pe suprafatainterna a capacului.Larvele existente, prin geotropismul lor negativ au
tendinta de a se indeparta de partile inferioareale carbunelui, catre vf si avand hidrotropism pozitiv se vor aduna in pic
de apa de condens.
Examinare:
Examinarea se cu o lupa prin transparenta capacului ce va permite vizualizarea larvelor recunoscuteusor, datorita
miscarilor lor active.In cazul unei probe pozitive in primele 48 h, pot fi surprinse larve strongiloide provenite
prinnaparlirea celor rhabditoide si larve de Ankylostoma; in zilele urmatoare pot apare adultii deStrongyloides si noi
generatii de larve rhabditoide.Ankylostoma si Necator vor ramane sub forma de larve strongiloide.Deoarece larvele
rhabditoide se transforma f. repede in larve strongiloide infectante, esteobligatorie folosirea manusilor de cauciuc in
manipularea materialului.

10)Metode cu vectori

Coloratia Ziehl NielsenPrincipiu:

Evidentierea oochistilor de Cryptosporidium parvum.
T
ehnica de lucru:
Se executa frotiuri din materialul fecal ce urmeaza a fi examinat. Se usuca la aer si se fixeaza cumetanol
sau acid clorhidric metanol timp de 2-3 min. Se acopera frotiul cu fuxina fenica rece timpde 5-10 min.
Se adauga sol de acid clorhidric etanol pana cand colorantul nu mai difuzeaza, apoi sespala cu apa de la
robinet. Se contracoloreaza cu sol 3% verde malahit timp de juma de min. Sespala cu apa de robinet, se
usuca si se examineaza.
Examinare:
Se observa oochistii de Cryptosporidium parvum care apar colorati in rosu, iar fondul in verdedeschis.Se
recomanda examinarea cu obiective cu imersie in scopul recunoasterii unor particularitati destructura ale
chistilor