You are on page 1of 124
INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCTI NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCT SI A INSTALATIILOR, AFERENTE C 16-84 299 —300 Euitat de: INSTITUTUL DE CERCETARE IN CONSTRUCTI SI ECONOMIA CONSTRUCTHLOR (INCERC) Bucuresti — Sos. Pantelimon nr. 266 oe Telefon 27.40,85/ —176 — redactie 116 — difuzare NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTIL SI A INSTALATILOR AFERENTE, INDICATIV C 16-84 Elaborat de L.C.C.P.D.C. FILIALA IASI PRIN CADRELE DIDACTICE INTEGRATE DE LA INSTITUTUL POLITEHNIC IASI. Sef filiala: ing. Daniel Diaconu Responsabil lucrare: prof. dr. ing. Antonie Trelea Colectiv de elaborare: prof. dr. ing. Antonie Trelea s.l. dr, ing. Nicolae Giusea as. ing, Stefan Carlan as. ing. Angela Vasilescu as, ing. Vasile-Vivi Iatan Responsabil din partea I.C.C.P.D. ing. Nicolae Iova NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP. PRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCEIL SI A INSTALATILOR APERENTE Indicaity € 16-84 Intocueste; © 16-79 i PARTE I COMUNE TUTUROR LUCRARILOR 1. PRE DERI GE RAI Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului L.1. Prevederile prezentului normativ sint obligatorfi_ per tru toate organizatiile de proicctare si de éxceutie din tari, indiferent de subordonarea lor, si se refer la asigurarca calit%tii lucririlor de constructii gi a instalatiiler aferente, execntate in conditii climatice specifice periodei de timp friguros 1.2. Lucririle de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi exccutate in conditii climatice specifice perioadei de timp friguros numai in msura in care se respect prevederile Iegale si se asigurd conditiile materiale de care este determinatit calitatea lor. Misurile prescrise trebuie.st fie realizate eu cheltufeli mi- nime de resurse materiale si in special de energie. Conducatorii activitatii de productie au obligatia de a nu dispune executarea iucrarilor ce nu au conditii pentru asigurarea calitit i Timp friguros si factori climatici specific’ 1,3, Parametrul de bazd pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura acrului exterior, care se misoara a ora 8° dimineafa, la umbra, 1a 2,00 m indltime de la sol si la distanfa minima de 3,00 m de ckidiri sau de orice alti constructic. Elaborat de: Aprobat de ICCPDC 1.C.CP.D.C, — FILIALA IASI cu deeizis nr, 92 FACULTATEA DE CONSTRUCTI AST [ain 14" decembrie 1984 A. Zi friguroasi* se numeste ziua in care temperatur: accu cern sera Commenee Hn fn, cov, tempertara valorii de +5°C si nu are tendinta de urcare. S. Sciderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de °C este insofiti si de alte fenomene meteorologice ce influen- feazi defavorabil activitatea de constructii gi care apar cu free~ Venfi mare in perioada conventional definiti la pet. 1.6: ~ ninsori abundente; — vinturi puternice; —,fenomene alternative de inghe el . erative de inghet-dezghet 1.6, Perioada 15 noiembtie — 15 martic este considerati pperiondit convenfionali de timp friguros" deoarece in. acest interval de timp apare o probabilitate maxima ca frecventa zile- lor friguroase, si depigeasca 90% din numirul total de zile ale intervalului. In aceasta perioada este de asemenea maximi pro- babilitatea de aparitie frecventa i a celorlalte fenomene specifice menfionate la pet. 1.5. ; once nae Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpu- lui friguros asupra activititii de constructie si masuri de prevenire a lor 1.7. In vederea sistematiziri efectelor pe ca izdrii efectelor pe care le poate avea sepia lel yc pate an wucrarilor de construcfii in perioada de timp friguros, se definese urmitoarele nofiuni: a) Temperatura critici de exceufie” se numeste temperatura rn admisi in prescriptiile tehnice pentru materiale ce se oziteara, se prelucreazi sau se pun in oper, in vederea asi- guririi calitatii produsului ee —— b) ,Durata, critica de executie" se numeste perioada i trebuie Si se asigure o temperatura superioata saw cel putin egal eu cea critich. m nena ) Temperatura critict de maturizare” se numeste tempe- de constructie din momentul realizirii sale prin procedee umede pini in momentul in care inghefarea lui nu mai este diunitoare din panct de vedere al calitatii 6 4) ,Durat& critic’ de maturizare” se numeste perioada in care trebuie asigurati temperatura critici de maturizare. 1.8, Intelegind prin ,regim termic critic” ansamblul condi fiilor de timp si de temperaturi ce trebuiesc realizate pentra asigurarca calitatii Iuerdrilor, rezult& conform pet. 1/ a) ,,Regimul termic critic la executie”, care consti fn asigu- rarea nei temperaturi superioare sau cel putin egali cu cea critic’ pe perioada de exccutie. . 'b) .Regimul termic critic de maturizare”, care consti in asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egali cu cea critic de maturizare, pe perioada de maturizare critic’. Regimurile termice critice, prin care se asigura. calitatea corespunzitoare Iueririlor, se evidentiaz&’ in proiectul anual de otganizare a activitatii pe timp friguros. Clasificarea lucririlor de constructii executate pe timp frigu- ros, Nivel de asigurare 1.9. Lucririle de constructii si instalafiile aferente acestora se élasificd din punct de vedere al influenfei factorilor climatici specifici timpului friguros, asupra calitafii lor in a) Lucrari a clror calitate poate fi influentata defavorabil de regimul termic atit la executie cit si in perioada de maturi- zare. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin misuri specifice, regimurile termice critice, atit la executie cit si in perioada de maturizare; ex: lucriri realizate prin procedee umede. b) Lucriri a ciror calitate poate fi influentata defavorabil de regimul termic numai la execufie. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin misuri specifice, regi- mul termic critic la execufie; ex: asamblarea elementclor meta~ lice, montarea geamurijor etc. ©) Lucriri a ciror calitate nu este influentata de regimul termic nici la execufie si nici ulterior; ex: Iucrdri de dulgherie, sipituri ete. , 1.10. Influenta factorilor climatici’se manifesti si asupra unora dintre lucririle de Ja pet. 1.9. ¢ prin cresterea dificultati de executie, care determin’ adoptarea unor tehnologii de execufie, ’ caracterizate prin cheltuieli suplimentare de resurse: siparea piminturilor umede, inghetat 1.11. Influenta factorilor climatici (pet. 1.4 si 1.5) se mani- fest asupra tuturor lucririlor de la pet. 1.9 si 1.10 prin a) Sciderea randamentului muncitorilor si maginilor. LW) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitorilor? pericolul de accidentare prin alunecare si cidere de la intltime fie a oamenilor, ‘fie a ghefii sau a zipezti; pericolul surpirii malurilor la sipituri in abataje;"pericolul de electrocu- tare ca urmare a acoperirii instalafiilor electrice cu zipada gia cresterii umidititii ete. ©) Degradarea prin inghefare a unor materiale fn timpul de- pozitirii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea insta~ lafiilor umpiute cu api. 4) Deteriorarea sub actiunea vinturilor puternice sia zipe zilor abundente a,unor instalajii de santier instalafii electrice, schele, esafodaje, cofraje etc ©) Alterarea temporaria unor materiale prin inghefareg superficiala si formarea de bulgiti: agregate pentru betoane, mor tare, 4) inzXpezirea si ulterior, prin dezghofare, inundarea supraq fetelor fronturilor de Tucru, a drumurilor sau chiar a fntre= gului teritoriu-al santierului Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate in anumite limite (pet. a) iar altele pot fi prevenite total (pet. 8; ¢; d) sau partial (pet. ¢: f) prin miisuri generale de organizare a jantierului pentras perivada de timp friguros. 1.12. In vederea rationalizirii ofortului economic de apli— care'a misurilor prescrise pentru realizarea calitafi Incririlom se adopti, Ja organizarea executirii lor pe timp friguros, ,un nivel de asigurare’ Se infelege prin ,nivel de asigurare” 0,, temperatura minim’ a aerului exterior, misuraté conform pet. 1.3, pentru care sq proiecteazi misurile menite si asigure calitatea lucririlor’ exe~ cutate, La organizarea executirii lucrarilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferenfiate, in functie de: _ — tegimul termic critic necesar in perioada de executic si de tmaturizare critic’ ; 8 — importan{a lucririlor ; T BeRtul ceonomte (cost, consum specific de energie) ne- cesar pentru aplicarea.misurilor prin care se realizeazi regimul termic critic. ; 1.15. Din compararea temperaturii aerului exterior misu- rati conform pet. 1.3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura Critic, admist drept valoare minim& pentru executarea unei In- rari, rezulti urmatoarcle: 4) Tucririle se pot executa fri misuri speciale dack tempe- ratura efectiva a acrului exterior este superioari celei critic b) lucririle se pot executa numai daci se iau misurile speci fice prin care se asigur% rogimul termic critic, daci tempes cfectivi. a aerului exterior este superioari nivelului de asigurare $i inferioar’ celei critice; ¢) lueririle nu se pot executa, deoareee misurile previzute sint insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dack temperatura cfcctivi a acrului exterior este inferiogri nivelului de asigurare. a 1.14. In legiturd cw adoptarea cit mai judicioasi a niveturi- lor de-asigurare se precizeazi urmitoarele: a) Pentru depozitarea materialclor a chror calitate este in- fluenfat% de regimul termic trebuie si se prevadi in mod obliga- toriu drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare previiuti in STAS 6472/2-73 pentru zona climaticd “in care este Amplasat_ganticrul, b) Pentru lucririle bazate pe procedee umede, la care nu se prevede incilzirea in perioadg de maturizare critich (metoda conservarii cildurii), trebuie si se adopte drept nivel de asigurare © temperaturi inferioari cu cel pufin 5°C temperaturii adoptate drept nivel de asigurare pentru perioada de. execute In anexa A se dau indicalii pentnr nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate Ja executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalafii aferente, analizate in partea a Il-a a Normativului, ‘cap. 6...18, inclusiv schema explicativa pentru interpretarea variafiei lemperaturii aerului exterior in raport cu temperatura critick si cu nivelul de asigurare Pentru structurile calculate la variatii de temperaturi deter- minate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu priori- tate fa{a de cele generale, din prezentul Normativ. Proiectarea executarii Iucrdrilor pe timp friguros 1.15. Lucririle de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut pe timp friguros rezultA din ,,Proiectul de organi- zare a santierului” si din graficul de esalonare a investigiei ela: borate conf. pet. 16 si 20 din ,,Continutul cadru al proiectului de execufie", Anexa 2 la Legea nr. 9/1980. ’ a) Graficul de esalonare a investitiel trebuie si evidentieze {in acest scop, pentru lucririle de constructii-montaj si instala, fille aferente, acele stadii fizice, la inceperea si respectiv la ter- minarca periodei conventionale de timp friguros, de care este con= difionata realizarea lui b) Cheltuielile suplimentare nccesitate de programarea’ int petioada conventional de timp friguros a unor Jucriri de construc- tiimontaj si a instalatiilor aferente se acoperi din Devizul general partea I, cap. 10 8 si partea a I1L-a, cap. 13, tinind seama gi de precizirile din Normativ P 91-83, pet. 6.2.4 ©) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie si fie corelate intre ele pentru a se asigura calitatea lucrarilor programate a fi executate in perioada conven- tional de timp friguros In condifiile prevazute la cap. 4, Masuri de folosire rationala a’ energiei si combustibilului la realizarea construcfiilor pe timp friguros” 1.16. Condifiile organizatorice si tehnologice pentru execu- tarea lucririlor de constructii-montaj si a instalafiilor aferente fn perioada de timp friguros se detaliazi intr-un ,,Proiect anual de organizare a activititii pe timp friguros" care se elaboreaz conform prevederitor de la cap 3 din prezentul normativ. 1.17, Modificirile de solufii tehnice propuse de exccutant pentru -satisfacerea prevederilor de la pet. 1.15 trebuie si aibi avizul proiectantului. La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice decit cele recomandate in prezentul normativ pentru asigurarea cali- t8tii Iucriirilor dac& respecti masurile prevazute la cap. 4 si se pot realiza mai ugor si mai economic. 10 2, SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITATILOR DE CONSTRUCJIL MONTAJ .IN PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, PRECIZAREA PRINCIPALELOR MA- SURI 2.1. Pentru realizarea pe timp friguros a lucririlor de con- tructii 5i instalafii aferente trebuie si se ia din vreme o serie de misuri tehinico-organizatorice, care se referi la urmatoarcle probleme principale : — amenajiri generale de gantier si misuri pentru asigurarea calitigii lucririlor; . — constructiile speciale de santier, — instalatitle gi refelele de santier: depozitarea si constrvarea materialelor ; — utilajcle si mijloacele de transport; a — instalatiile de incilzire tehnologick si_utilitar: ; — inregistriri de date meteorologice necesare santierului; — protectia si igiena muncii; — prevenirea si stingerea incendiilor ; — protejarca obiectelor sistate. Amenajiri generale de santier si masuri pentru asigurarea calititii Iucrarilor 2.2. Problemele din aceast’ grupi de misuri se refer’ Ia: a) amenajarea si intretinerea continua a drumurilor de acces, cailor de circulatie, platformelor si punctelor de statio- nare Sau parcare auto, a intririlor $i iesirilor din ateliere, deporite si baracamente ete, ‘b) asigurarea posibilitatilor de indepirtare rapidi a apelor de suprafafa si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare), sau dezghet, de pe ling construcfii, drumuri si in general de pe intregul teritoriu al santierului; ©) asigurarea din timp a panourilor contra inzipezirit (para~ zipezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curatire a zipezii (pluguri de zipadi, buldozere, lopeti) side spargere a ghefi (timnicoape, topoare, baroase, spituri etc.). Pentru perioa- dele cu ninsori abundente Se va reorganiza activitatea utilajelor iu folosite la dezipezire astfel ca sii se asigure functionarca lor si in timpul noptit. [a santierele instalate pe terenur! ea denivelati pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucririlor pe timp friguros cvacuarea zApezii $1 ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafefcle dintre clidiri; 4) asigurarea curiteniei generale a santierului si indeparta- rea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molezelui, a pimintuini in exces provenit din si __0) stringerea in figuri regulate a pietrisului_ si nisipului existent pe santier: se vor prelera figurile de volum mare, care chiar pe geruri puternice, contin in inéeriorul lor un procent ridi- cat de materiale neinghetate: 4) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniforn: de nisip, in grosime de 20...30 em, afari de cazul cind durata de depozitare si intensitatea gerului at reclama o grosime mai mare g) confectionarea si montarea de panouri pentru inchideres provizorie a golurilor de usi gi ferestre la obiectele in interion eirora urmeazi a se executa lucrari in timpul friguros; h) umplerea cu pamint a golurilor fundafiilor terminate si prevederea de pante superficiale Ja aceste umpluturi, pentra ‘a gribi indepirtarea epelor de suprafa{% de ling’ fundafii, inclusiv Asigurarea scurgerii lor la ganfurile colectoare cele mai apropiate; i) verifitarea existentei pe santier a reperilor de trasare gi a cclor de nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor ce Jipsesc, precum si fnlocuirea {arusilor si imprejmuirilor de trasare, insuficient ingropate, cu altel corespunzitoare ; 5) corectarea profilului sanfurilor si sipaturilor ce nu vor putea fi umplute inaintea pericdei de timp friguros, prin reducerea Iinclinirii taluzurilor daci pimintul este sensibil la inghet- dezghet ‘ k) astuparea sau acopcrirea golurilor existente in elementele de beton, turnate sau depozitate in pozifie orizontali, pentru a se impiedica colectarea apei sau zipezii, care prin inghejare poate provoca, degradarea clementclor. 2.3. Pentru a se preveni dificultajile produse de perioadelc de dezghe} ce pot interveni de mai multe ori in cursul unui sezon friguros, conducerile brigizilor si ale punctelor de lucra vor stabili misurile care si asigure continuarea nestingheriti a acti- Vitifii si pe timp de deaghc}. In acest sens se vor efectua 12 a) aprovizionarea din timp a cantitsilor necesare de materi- fale antiderapante (rumegus, nisip, 2gurd ete.) ; i) asigurarea materialelor de intretinere a. drumurilor (bolo- vani, piatra brut, pietris, piatrd sparti, plici de beton etc.) si TNatarea Iuctirilor necesare pentru menfinerea drumurilor in puna stare de circulatic; ‘o) verificarca zilnici a stabilitatii tuturor stivelor de mate- riale si piese — mai ales a celor ce transmit presiuni mari tere- huluipe care sint depozitate — si consolidarea acestora gi a sti- velor in caz de nevoie; : ‘d) curitirea de noroi a gropilor de fundafii gi asigurarea talu- zelor acestora impotriva prabusirii; ‘e) colectarea apei provenita din topirea zipezii si evacuarea acesteia in afara conclor respective; oriunde este necesar gi posi- Dil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi previzute G1 pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei ; de asemenea, se va prevedea curitirea gurilor de intrare in conducte; f) verificarea si curajirea permanent a conductelor de apa si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santicr, pentru a se preveni plesnirea lor datorita inghetarii apei $i noro- fului din interior ; «¢) asigurarea din timp a stabilitatii si integritafii elemente- or de constructie, materialelor, utilajelor etc., situate in zone ameninfate de inundafii, spre a'nu fi degradate sau deplasate de eitre sloiuri sau de catre apele mari; 'h) instalarea sub soproane far’ pereti a fieristraiclor circulare, a uscitoarelor de orice fel si cu orice destinatie, in afara celor cu conditii de temperatura sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologic i) verificarea silozurilor si bunciirelor pentru lian{i gi aditivi, {in ceca ce priveste etangeitatea si stabilitatea lor; }) verificarea tuturor tablourilor, intrerupitoarelor i dis- poritivelor clectrice de pornire de catre electricienii santierului si luarea masurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurteir- cuitelor si tensiunilor de atingere, datoriti umiditifii crescute fin perioadele de dezghet : k) controlarea minufioasi si permanent a ciilor de rulare Ja instalatifle de ridicat — mai’ ales a macaralelor turn; la apa~ rifia unor fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar caile de rulare vor fi reglate corespunzitor; in acest sens, cfile de rulare instalate pe longrine de beton gi pat de pietris 13 trebuie si fie supravegheate atent, indepirtindu-se zApada dintre sine si controlindu-se daci_nu sa -produs noroi; indepirtarea zapecii se va face si preventiv in perioadele eu temperaturi mai scizute, prin miturarca zipezii pe 0 lifime de cel pufin 2 m de la ficcare sina ; prevederca de mai Sus este valabil nu numai penta cdile de'rulare a macaralelor, ci si pentru liniile ferate de transport din incinta santierului. Pentru asigurarea capacititii depline de frinare a macaralelor la temperaturi in jur sau sub 0°C, trebuie si se dispun’, de-a un- gul traseului ciii de rulate, mici depozite de nisip care va fi im- Pristiat pe sine; 1) verificarea stabilititii esafodajelor, schelelor, rampelor de Jem sau metalice agezate pe tilpi etc., luindu-se misurile nece- sare de indepirtare deficientelor imediat dup& constatarea aces- tora; verificarea imbinirilor si a punctelor de solidarizare se va face in mod special in timpul pauzelor mai lungi_ in activitate; la egafodajele alcatuite din fevi metalice, se vor verifica suprafetcle de rezemare ale stilpilor gi soliditatea legdturilor si cuplajelor. Constructii speciale de santier 2.4, fn aceast& grup se capriné a) constructiile pentra adipostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si buncarele din interioral lor; b) podestele si puntile de trecere; ©) rampele de spilare a autovehiculelor; d) scirile fixe, platformele descoperite, ‘planurile inclinate etc. Pe timp friguros toate constructiile si amenajiirile de acest fel care se afli fn contact cu aerul vor fi curatate permanent de zi- padi si de gheafi. Pe platformele si pe caile de circulatie de orice fel se vor presira materiale antiderapante. Instalafii gi refele de santier 2.5. Problemele de instalatii se refer la revizuirea tuturor refelelor existente de alimentare cu apa, de stingerea incendiilor, de canalizare, de alimentare cu energie termici etc. 4 Conductele existente se vor izola contra gerului prin ingro- area lor in pamint, iar portiunile de conducte expuse in aer Pier se vor proteja prin tnfisurarea cu materiale termoizolante Uorm prescriptiilor tehnice in vigoare. In punetele joase ale SGfelelor se vor prevedea robinete de golire, iar fintinile cw jet fire baut api vor fi prevzute cu dispozitive de inchidere gi He a ee eee ‘THidran{ii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola eu paie, Vati de sticla sau mineral, rogojini, Dine legati cu sirmi, pe toat% portiunea expusii inghefu- saci etc., 18h) Refelele provizorii de canalizare se vor curi{i continu dé materialele oe se pot depune la gurile de intrare. ‘) Refelele electrice de lumina gi forf se vor revizui amiinun- tit, acordindu-se o atentie speciali acelor parti de instalafii, ja care, in caz de defect, accesul pentru efectuarca de interventii jn condifii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos. Se vor revizut refelele de iluminat in scopul asigurarii nive- Jurilor de iluminare artificiali previzute de normativul PE. 136. 80, eu respectarea conditiilor de utilizare rafionali a energ clectrice atit pentru lucriri exterioare cit si pentru cele interioare. Se vor revizui ca deosebiti atentie misurile de protectie contra electrocutirilor pe santier, instalafiile de legare la pimint, $i la nul, izolarea amplacamentelor, tensiunea redusi ete., pen“ tru a corespunde prescriptiilor tehnice in vigoare. 7 ) La Tetelele termice, care servesc pentru transportul cil- durii de la punctele de producere a acestcia Ja punctele de lucra sau de protejare a lucririlor, se vor lua masuri Speciale pentru reduicerea la minimum a pierderilor de cildurk pe traseu, astfel ca la punctele de utilizare a cildurii si se asigure temperaturile preserise, corespunzitoare specificulni Iucririlor; izolarea, con- Guctelor se va realiza in conformitate cu prescripiile tehnice in vigoare. Depozitarea si conservarea materialelor 2.6, Toate materialele ce se folosesc tn perioada de timp fri- guros se vor depozita pe teren uscat, evitindu-se zoncle inghefate Sau umede precum gi zonele care s-ar putea umezi ulterior. In mod special se va agigura menfinerea in stare uscat’i prin adipos- is tire sau _acoperire a urmiitoarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandat sau granulati, filerul, profilele metalice cu pereti subtiri, materialele termoizolatoare (b.c.a, vat mineral polistiren, expandat, plicile aglomerate PAL,PFL), lamelele de parchet, foliile bitumate, timplirie din lemn, geamurile, precumn si orice alte materiale ce’ se pot degrada sub actiunea umidit§fii. Materialele gi substantele combustibile se vor depozita in spafii special amenajate: este interzis4 depozitarea lor in interio- rul construetiilor in curs de executie. 2.7, Temperaturile minime de conservare a_materialeior speciale (lacuri si vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, plicit $i {evi din mase plastice, acceleratorii pentru intirirea betognelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie. Spatiile inchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iiuminate $i incilzite corespunzitor condifiilor impuse de pres- criptiile tehnice pentru materialele depozitate, nefiind fnsi per~ misi incilzirea cu flaciri deschis sau aparate sub tensiune de tip resou. 2.8. Pentru asigurarea condifiilor necesare executiei lucriri- lor $i altor activitiji anexe se vor folosi, in general, urmiitoarele substanfe, materiale auxiliare si dispozitive — adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-79; peg ewe industriala pentra imprastiat pe seari, podeste, schele etc, serpentine i recipiente metalice pentru incilzit ap’ sau alte hide. Pentru protejarea termici a lucririlor, atit in timpul execu- fiei cit gi ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de mijloace 4 inainte de apari} speciale ‘care se aprovizione: frigulu depoziteaza, respectiv se utilizeazd, astfel incit si nu poati con- stitui surse de incendii; dintre acestea se menfioneaz — carton bitumat sau impisliturd din fibre de sticli bitu- mate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilen’ ; — rumegus, talaj, paie, vat de sticld sau vati mineral, sub formi de saltele sau pisli minerali: — panouri termoizolante pentru inchiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte, pentru compartimentiri de coridoare saw alte inedperi etc. ; 16 i fir ai _— cabane sau gherete prefabricate, cu sau fari pardoseali, gin lemn sat alt material, pentra ‘protectia local a lucritrilor, aparate sau utilaje mict; — corturi complete. Utilaje si mijloace de transport 9. Se vor prevedea misuri pentru respectarea .condifiilor de eaploatare pe timp friguros a utllajelor in eonformitate cu pre- Yederiie din Normativ U'6-78, 2.10, La ricirea ex api amasinilor de fort — tn special a toarclor cu ardere intern si a compresoarelor — apa de ricire Va fi preinctiziti Ia temperatur’ mick (circa +20:C), pentru pomirea motoarelor; la incetarca Iucrului apa va fi evacuati. + Sistemul de ricire se va preincalzi de mai multe ori cu api caldi, inainte de a fi umplut cu apa fierbinte (65°C) 2.11, Pentru asigurarea parcirii autovehiculelor pe perioa- dele de nefunctionare se vor amenaja, in bazele de masini si uti- faje, platforme de parcare si pentru’ perioada de timp frigutos. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spafii aseminatoare, destinate special parcirii autovchiculelor pe timp friguros. Platformele de parcare trebuie si permit in caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventic. ‘2.12. Inainte de punerea in functiune a autovehiculelor se va controla cu atenfic daci elementele de actionare (senilele, lanfurile, cirligele de tractiune etc.) nu sint inghefate; in acest ‘eaz ele Vor fi incAlzite prin procedee care si mu foloseasc’ flaciira deschisi. 2.13, La boburi elevatoare platforma va fi protejat’ preven- tiv contra fnghetului, prin acoperirea cu un strat subfire de sare industrial’. Cablarile si ghidajele acestora vor fi unse. La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curijata. 2.14. Utilajeke tchnologicg ce nu necesiti depozitarea_in spatii inchise se vor introduce ‘sub soproane sau vor fi protejate de intemperii prin acoperire. Ww Utilajele care au venit in contact cu materiale umede, cu sint: aparatele de torcretat, cele de sudare autogend, mapini de frecat mozaic, pistoalele pentra pulverizat, vibratoarcle ete vor fi curate de resturile de materiale gi spilite inainte de dep zitare. Instalafii de incalzire 2.15. Pentru necesititile de incilzire tchnologic’ si utilitar’ prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea in proiectul organizirii de santier, pe baz de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalafii, dimensionate corespunzitor cantititi- lor de calduri cerute si regimului de functionare necesar, cu res- pectarea prevederilor de la cap. 4 privind necesitatea economisirii Ja maximum a combustibilului si in special a hidrocarburilor. Sistemul de incdlzire se va alege astfel incit si corespund gi din punct de vedere al pericolului de incendiu, in ce privest destinatia si gradul de rezistenti la foc al constrictiilor, respec tindu-se fn acest sens Normativul P 118-83 privind protectia imp triva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte pres ctipfii tehnice referitoare la utilizarea instalafiilor locale de incl aire. Se va acorda 0 atentie deosebiti protejarii elementelor d constructie combustibile fafa de pirfile calde ale sistemelor de fncilzire Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelort de incdlzire pe toati durata lor de funcfionare efectivi, inclusiv in perioadele situate in afara programului de lucru al santierului. 2.16. Necesitifile de incilzire se vor determina atit pentra activititile aferente proceselor de Iucru programate in timpul friguros, cit si pentru incalzirea stafitlor de betoane si material $i a altor spatii si inciperi din santier (camere in care se execut& lucriri de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, sili de dusuri cantine, spatiile destinate adpostirii pompelor si masinilor d intervengie in caz de incendiu ete.) Activitatea meteorologicd de santier 2.17. Trusturile si intreprinderile de antrepriz: obligati re fiecdrei unitifi din subordine con 18 .re pentru organizarea si functionarea continua, pe durata timpu- sere earetaanal et aIt incteorologice de antier. 'Raspunderca pentru desfésurarea acestei activitafi revine la trust sau intreprindere directorului tehnic cu resortul produefie {hu unui cadru cu functie echivalenta, iar la unitafile subordonate, Sor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare $1 iimirirea productiei si de’ responsabilii laboratoarelor. " 2.18. Activitatea meteorologic’ de santier se desfaisoar’ ilnic fra nici o exceptie, pe teati perioada de timp friguros Gin localitatea unde se afld situat santierul, a cirei durati se va Stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitatea metcorologici se va extinde in mod prevéntiv gi pe cite un inter- Val suplimentar de 15 zile inainte si dup’ pericada convenfionala de timp frigures, definit la pet. 1.6. 2.19. Activitatea metcorologic’ pe santier se referd Ja obfi- nerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate de Jnstitutul Meteorologic Central atit pe perioade scurte (0 zi sau o siptimina), cit si pe perioade mai lungi (prognoze decadale, chenzinale, lunare, trimestriale). Aceast% previziune va contine nformatii’ privind temperaturile maxime si minime, regimul vinturilor (dircctia, intensitatea, viteza) gi regimul precipitatiilor loaic, lapoviti, ninsoare, perspective de formare a polciului), atit in timpul zilelor cit gi a noptilor respective. . La santicrele izolate, situate in regiuni grew accesibile, nedotate ct. alte mijloace de informare, transmiterea previ lor zilnice se va face telefonic prin grija Sefului serviciului progra- mare, lansare si urmirirea producfiel al intreprinderii sau trus- tului, 2.20. Pentru inregistrarea temperaturii acului, a tempera- turii interioare din spatiile de Iucru, precum si a. temperaturii agregatelor, mixturilor, beteanelor si mortarelor, ficcare santier va fi dotat cu termometrele neces 2.21, Toate temperaturile misurate zilnic, impreun’ cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va arita directia, intensitatea si durata lor, vor fi inregistrate in documentele de eviden{% precizate 1a cap. 5. 2.22. Pentru santierele asezate ling’ cursurile de apa cu nivel variabil — cum este cazul luerarilor de peduri, baraje, regulari- ziri de rfuri, consolidiri de maluri etc. — activitatea meteoro- logic se va completa cu date hidrologice. 19 Protectia si igiena muncii 2.23. Conducerile brigiailor gi panetelor de Tera vor asigura, aplicarca cu o rigurozitate sporita a misurilor de protectie si igien’ a muncii finind scama de gradul sporit de periculozitate pe care il prezinti coptinuarea activitafii de construcfii pe timp friguros. In acest sens se vor respecta, atit Ja elaborarea proicctului anual de lucru pe timp friguros (pet. 3.2) cit gi in timpul execu- tirii lucririlor, prevederile din: * me _ — Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, eu ord. ‘nr. 54/1975 si de Ministerul Sanatagii eu Ord. ne. 60/1975 — Normele de protecie a mune setiitatea de fii montaj, aprobate de Ministerul Constructiilor Industrial Ord. nr. 12—33/D-1980, : oes La inceputul perioadei de timp friguros, definitt conform pet. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de Incra la care se continu’ activitatea se vor éfectua in mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de Limp friguros, care se vor repeta ori de cfte ori se schimbi condi fille de desfisurare a lucririlor. Instructajele se vor referi atit Ia normele generale ce trebuie respectate pe timp friguos eft si la cele spectfice capitolelor de lucrari analizate in partea a Il-a a Normativului (cap. 6...18). Unitifile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor asigura si aplicarea normelor de tehnica securi- £fii muneil specifice acestora, Prevenirea si stingerea incendiilor _ 2.24. In afari de obligatiile curente previzute in normativele si celelalte reglementari oficiale in vigoare, referitoare la preve- hirea si stingerea incendiilor, conducerile brigizilor i panctelor de lucra vor lua pentru perioada de timp friguros urmitoarcle misuri suplimentare: a) interzicerea’ depisirii temperaturii strict necesare pentra nevoi tchnologice sau utilitare — atit ca valoare eft si ca duratl ; 20 b) interzicerea oriciror focuri deschise — atit in interior eft j in act liber —- care nu sint ordonate gi controlate de citre orga- sive de conducere ale punctului de lucru; in Jocurile ce presint& ericol de incendiu focurile deschise se Vor putea admite numat radi de permis de lucru cx foc gi cu respectarea misurilor speci- Rice stabilite pentru fiecare caz in parte ¢) asigurarea cantitiilor de api nécesar’i, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoure termoizolante tc.), 8, pompelor, Gepmrductclor, furtunurilor ete., precum si a numirului prescris Je panouri de incendiu, echipate complet cu stingitoare, nisip, oe ite, furtunuri ctc., s1 plasate corespunaiter pe teren; se vor Joa in’acest Sens masuri de protectic a acestora impotriva inghe- fului si de intrefinere In condifii de functionare corespuncitoares 4) interzicerea utilizirii sobelor si burlinelor metalice in jnterioral constructiilor de lem (baracamentelor), precum si Bhtrolarca aparifici fisurilor la pereti si la tavane, la cosurile $i la sobele din zidarie precum 1 in jurul racordirit acestora 54 Tepararea imediat’ a defectiunilor constatate; ©) interziccrea folosirii instalafiilor clectrice_improvizate, care mu corespund normativelor in vigoare gi a folosirii, In general, a resourilor ; 4) interzicerca amenajicii tn interiorul constructiilor de baz, jn cuts de executie, a unor baracamente din materiale combusti- Dile sau spatii pentru depozitarca si pistrarea de substanje st materiale combustibile; g) protejarca impotriva ingb maginilor si ‘clorlalte mijloace de hi) asigurarea in permanen{i a accesului masinilor de inter- ventie in caz de incendiu la surscle de api (rezervoare, bazine, hidranti exteriori ete.) ; 3) dotarea santicrului en mijloace'de alarm’ in caz de incen- diu (toaci metalic’, sirene etc.) ; }) realizarea de controale temeinice 1a terminarea lverului, Ja toate locurile de munci pentru depistarca $i inkiturarea ime- diata a oricaror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii; " 'k) intensificarea instructajelor periodice ale intregului per- sonal, Ja intervale mai dese decit in restul anului, tului a instalafillor, utilajelor, Yterventie in caz de incendiu 21 Protejarea obiectelor sistate 2.25. La obiectele la care se sisteazi activitatea de executie in timpul iernii, santieral este obligat si ia misuri de protejare contra timpului friguros fn asa fel incit si fie asigurate conditii pentru conservarea calititii Iucririlor executate si reluarea nor- mali a activititii, fari cheltuieli speciale de reparatii sau refa~ ceri In acest sens a) sipaturile la gropile de fundafii se vor intrerupe cu mini- mum 0,50 m inainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpari; gropile pentru fundatii de stilpi se vor acoperi pentra ca apa si nu poata patrunde in ele; b) dack fundatiile sint deja executate se va degaja zipada, ggheafa gi noroful din jurul acestoray gi se vor executa ummpluturilé ie pamint respective, asigurindu-se $i scurgerea apei la sanfurile principale de colectare sau la canalizarea santierului; ©) zidariile perefilor vor fi executate numai pin’ la centura nivelului aflat in lucru, peste care se va aplica un acoperis provi- zoriu: de asemenea, vor fi montate panouri de inchidere a golurilor Ja toate usile exterioare gi ferestrele fiecirai etaj ; atunci cind, pina la sistarea execufiei s-a realizat si centura ultimului nivel al clidirii, se va monta acoperigul definitiv; 4) incepind din ziua sistirii activitatii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate in el toate misurile de pazi si seouritate necesare pind Ja reluarea Jucrului, 3. PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA, LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS 1. Proiectul anual pentru organizarea Jucririlor pe timp friguros va fi elaborat de constructor ptni cel tirziu la data de 15.09. a anului curent. Proiectul se supune aprobiirii conducerii unitifii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea incadrarii in deviznl general al investitiei pentru care” se execut’ Iucrarea, 22 Pfogramul de misuri pentru perioada de timp friguros 3.2. In vederea claborarii proiectului anual de organizare a juctirilor pe timp friguros, pentru ficcare santier, conducerea antreprizei stabileste, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie precum gi a consultirii responsabililor sai pe resoarte sau probleme, programul misurilor pentru perioada de timp friguros. La unitafile unde exist sab- Antreprize, programul va fi Intocmit cu participarea delega{ilor acestora. La elaborarea acestui program se va fine sama de'urmiitoa- rel — crearea in timp util a fronturilor de Incru, potrivit speci“ ficului Iucriilor ce urmeazi a fi executate; — inchiderea definitiva san provizorie a Spatiilor in care se va desfigura activitatea; — incAlzirea spafiilor de lucra in conditiile legale; amenajarea si fntrefinerea ciilor de'circulatie, platfor- melor, rampelor etc., prevazindu-se curatirea si presirarea lor eu materiale antiderapante; — asigurarea de spatif corespunzittoare de cazare. Programul astfel intocmit este preluat fn proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros si dupa aprobare devine obligatoriu pentru antrepriza. Elaborarea programelor, conti- nind masuri concrete, termene si responsabili de indeplinire, va fi indrumata si coordonata de ciitre unitatea tutelara, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, si se poati asigura si controla realiza- ea din vreme a condifiilor necesare pentru continuarea activitiji Ja fiecare santier. 3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse in programul de masuri sint urmatoarele: — obiectele ec se vor incepe, vor continua sau se vor termina fin perioada de timp friguros conform graficelor de esalonare a investifiilor aprobate; — 'evidentierca Iucrarilor ce urmeazi a se executa la fiecare dintre obiéctele aprobate pentru continuarea realizarii lor pe timp friguros, cu precizarea cantitatilor si egalonarii lor; — rezolvarea, in conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare, conservare si distribuire a materialelor necesare activitafii de 23, executie a obiectelor de constructii precum ¢i activitatii din uni- tifile de productie auxiliara ; extinderea utilizirii elementelor prefabricate si,a altor solutii tefinice moderne cum sint: folosirca cimenturilor ¢u i rire rapidi, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficienfa sporitd ; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la scurtatea si ieftinirea execufiei si permit ca lucrarile si ating’ mai repede calitafile prescrise ; —asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protectia termici a lucririlor de bazi ; — asigurarea, verificarea, addpostirea, intretinerea gi repa- rarea utilajelor si mijloacclor de transport, destinate activitifii pe timp friguros; — realizarea instalafiilor definitive si punerca lor in func- tiune prin racordarea la centralele provizorit de santicr, impreuni eu refelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirca caldurii, la ‘punctele de Iucru, in conditiile precizate la cap. 4; — asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru nece- sitifile tehnologice si cele utilitare, din santicr, a explozibililor, lubrefiantilor efc., fn sortimentele 5 cantititile corespunzitoare specificilui si volumului producfiei planificate; — redistribuirea sarcinilor si activitifilor necesare pentru deziperiti, dezghetiri, protectie termici a lucrarilor ete., potrivit cantitifilor de Iucriri programate gi efalondrii calendaristice a acestora; — pregitirea si instrnirea speciali — introductiva 51 perio- dicd — f cadrelor locale de exeeufie gi de condecere pentru acti- vitatea pe timp friguros, inclusiv precizarea temelor si specialis- tilor ce vor face instruirea; — dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din santicr cu mijloaccle de protectie si de intervenfie nocesare in cazuri de incendiu, inundafii, pribusiri de teren etc. ; — organizarea activiti{ii meteorologice prin laboratorul de santier, constind din dotarea punctelor de lucru si a altor puncte principale din santier cu termometre curente, asigurarea de ter- mometre speciale pentru misurarea temperaturilor materialclor si mixtarilor, organizarea sistemmului de informare previzionali si finerea la zi a evidentei meteorologice de gantier. 24 3.4, Realizarea programelor de mdsuri aprobate $1 a eventua- elor corecturi aduseacestora, in timpul aplicirii lor pe teren, Ya fi controlati de ciitre un colectiv care se va infiinfa la unitatea de antreprizi generali sub conducerea directorului tehnic cu urmi- firea productiei sau a unui cadru cu functie echivalenté — si in Care Vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activitati fare au sarcini in executarea lucririlor pe timp friguros. Programarea lucririlor de bazi pentru timpul frigures 3.5. Lucritile de baa ce urmeazi a fi previzute in graficele de executie pe timp friguros se vor programa in conformitate cu frevederile cap. 4 privind Masur! de folosire rajionala a cnergiet, $i combustibilului". 3.6. Program] Jucririlor de baz va confine cantitiifile to- tale de exeentat la ficcare categorie de lucrari a unui obiect, cit si esalonarca calendaristicd respectiva pe toatd perioada de timp friguros, pind la realizarea cantitifilor si eliberarea echipelor de lucru $i a mijloacelor de producfie angajate la acest obiect. 3.7, Programul lucririlor de baz va fi adus din timp la cunostinfi celor responsabili de realizare atit prin expunerea, $i prelucrarea lui in gedinfe de productie, eft si prin aplicarca Ini Ja obiectul respectiv. Continutul proiectului anual pentre organizarea Iucririlor pe timp friguros 3.8. Proiectul anual pentru organizarea,lucririlor pe timp friguros se compune din urmitoarcie piese: a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de incadrare fn graficul general si in programul anual si va justifica din punct de vedere fehnico-cconomic modificirile intervenite in volumul de lucririsa ciror executie se continua sau se incepe pe perioada de timp friguros, precizindu-se condifiile avute in vedere la. intoc- mnirea programului (durata de timp friguros in functie de situatia locali, de date statistice si de previziunile metcorologice, tempera- turile minime i adincimile maxime de Inghet previzute, mijioace ce vor fi folosite, etc.). Memoriul va cuprinde justificarea solu- 25, fiilor adoptate pentru amenajirile, instalatiile, dispozitivele ete, necesare aplicirit metodelor speciale de lena inclusiv breviarw” calculelor termotehnice, precum si indicafii pentru aplicare metodelor speciale de Iucru. i Hh pentra epic ) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp frigu- os menfionate Ia pet. 313.5. peampinss ©). Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros trebuie si “se realizeze prin tehnologii sau misuri speciale 4) Bvaluarea, cheltuelilor suplimentare necesare pentru executarea lucririlor pe timp friguros in conformitate cu preve- derile Legii 9/1980 sia Normativului P 91-83. me ©) Planul de situatie cu organizarca teritoriului santierului {in care se vor indica amenajirile, constructiile, retelele si instala- file speciale necesare executirii Jucrarilor in perioada de timp friguros; daca se considera ‘necesar, se vor mai intocmi si urma- toarele piese: _— schifele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie pentru cazurile mai complexe, privind amenajarile, dispozitivele etc., necesare aplicérii unor metode speciale la executarea jucririlor pe timp friguros: _ — planul de sistematizare pe verticali a terenului santieru- Jui, care si rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea ghefii si zipeaii si a celor din precipitatii sau infiltrajii, precum si amenajarea corespunzitoare a ciiilor de transport pentra peri- Sada de timp friguros: sport pentru peti — ealonarea necesarului de forfe de munc& pentru perioada _de timp friguros, care se intocmeste pe baza graficului general de esalonare a exectitirii lucririlor, finindu-se seama de productivi- tatea micsorati a muncitorilor in aceasta perioad’ precum si de activitatile auxiliare impuse de condifiile specifice de iarnd, 3.9. Beneficiarul, proiectantil gi executantul’ trebate & conlucreze strins la stabilirea tuturor misurilor necesare, potrivit sarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urmirindu-se si respectarea de ctre constructor a termenclor legale de precizar €u_anticipatie a necesitifilor de materiale dirijate, de utilaje mijlosce de transpert gi forfe de munch, de tachelere a contractelo 26 4, MASUR DE FOLOSIRE RATIONALA A ENERGIET ‘COMBUSTIBILULUL LA REALIZAREA CONSTRUC- FULOR PE TIMP FRIGUROS 4.11 La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solufii tehnive gi grafice de esalonare a investitiilor care si asigure Bhtinuitatea activititii organizatillor de executie in, conditiile previzute de Legea nt. 9/1980 (art, 5 alin. 4, art. 56) si actele Premative ce expliciteaz’ prevederile acesteia (Ordinul Consiliu- Joi de Ministri nr. 62/1982) fara incdlcarea prevederilor dim pre- zentul Normativ privind asigurarea calitatit, Tn. acest sens: | 4a) se interzice exccutarea pe timp friguros a tuturor Iucriri- lor de constructii sau instalafii care necesita pentru asigurarea itatii masuri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form’ de hidrocarburi; aoe b) se interzice executarea pe timp friguros a imbricimintilor asfaltice la drumuri; Jucririle de reparare a drumurilor ew imbra- ‘Giminti asfaltice se pot executa si in perioada de timp friguros ‘humai cu tehnologii la rece gi cu mixturi stocate. 4.2. Pentra asigurarea calitigii lucririlor de constructii- monta} executate pe timp friguros se pot folosi_combustibili, exclusiv hidrocarburi, numai pentru obiective pnioritare, nomina- lizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, 1a propunerea temeinic fundamentati a ministerclor, ‘celorlalie organe centrale si consiliilor populare judejene si al municipiulat Bucuresti. 4.3, Pentru alte obiective decit cele precizate la pet. 4.2. se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai Tucriri in spatii inchise sau acele lucrari exterioare care nu nece- siti consumuri de combustibili pentru incilzire. a) Se vor avea in vedere pentru a fi executate pe timp frigu- ros: sipituri, constructii din lemn sau metalice, montiri de ele- mente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, Tontirt de utilaje, lucriri subterane, refele, fundatii si compac- tari de adincime, invelitori, lucrari de tinichigerie, izolatii ter- mice, suduri, realizarea diferitelor elemente de constructie. in atelierele bazelor de productie, lucrari de reparare a drumurilor cu imbriciminti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice ete. 27 b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros Jucriri ce se-executi prin procese umede ca: turniri de betoane (cu exceptia celor previzute la pet. a), tencuieli, pardose zugriveli, placaje, imbriciminfi rutiere’ cu. lianfi’ hidr imbricdmin{i asfaltice la drumuri (cu exceptia celor men la pet. a) $1 altele. . ¢) Se interzice folosirea combustibilului pentru incilzirea spatiilor de Iucru, daci acesta foloseste exclusiv executitr rilor de construct i-montaj. 4.4, Se excepteaza de la prevederile pet. 4.3. b si ¢ Iueririle 1g care se folosesc pentru incalzire pe timp friguros resurse energe- tice secundare rezultates din procesele de fabricatie ale unor obicctive industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau orice! surse de energii neconventionale. 4.5. Se vor respecta cu strictefe termencle stabilite pentra asigurarea executantului ca documentafie si mijloace tehnico- materiale de productie, astfel ca nici unul din obicctele a ciror executie este prevaizutd fn sezonul cilduros si nu intimpine int zieri de natura si-i prelungeasci executia si in perioada de timp friguros. 4.6. In cazul obiectivelor ce se incadreazi in condifiile men- fionate la pet. 4.4, previzute eu centrali termici si instalafii proprii de incilzire centrala, se va prevedea in graficele anuale ealizarea cu prioritate a acestor centrale gi instalatii, astfcl ca ele si poati intra in functiune, fie i ew capacitate Todusi, fnainte de aparitia sezonului friguros in zona in care este situat santicrul 4.7, In tntreaga perioad& de timp friguros Iueririle de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate fn proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros conform prevederilér din cap. 8. Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asisten{a teh nici necesari adaptirii regimurilor termicé previzute in. pro- iectul de organizare, la condifiile efective de realizare pe timp fri- guros a Tucririlor Se va evita executarea in perioada de timp friguros a piesclor subtiri din beton, turnate monolit, care necesiti misuri dificile si prelangite de. protejare termicé 4.8, Antrepriza va lua masuri care’ si asigure, pentru fiecare brigada, functionarca in sezonul friguros a unor sisteme organi- 28 zate, de folosire a cAldurii, energiei si combustibilului, atit pen- tra nevoile productiei cit si pentru activitatea administrativa i social culturala. Se vor interzice cu severitate oriee improvizatii care contravin atit misurilor de economisire a energiei cit si a normelor de pre- venire si stingere a incendiilor. 4.9. Conducerile antreprizelor si brigizilor vor veghea cu strictefe Ja utilizarea eft mai cconomicoasi a iluminatului de in- terior gi de exterior, reducindu-1 la strictul necesar, atit ca intens!= tate cit si ca durata. S.-EVIDENTA ACTIVITATIL PE TIMP FRIGUROS 5.1. La fiecare punet de lucru se ¥a fine cu strictete cvidenfa lucririlor executate in perioada de timp friguros urmirindu-se in mod special realizarca calititii acestora. 5.2. In vederea evidentierii conditiilor climatice generale in care s-au desfaigurat lucririle, se va institui pentru perioada con- ventional de timp friguros la fiecare punet de lucru, statie de beton, bazii de productie, ete., un registrir meteorologic'in care se vor inregistra zilnic : a) temperatura aerului, misurati in conditiile precizate 1a pet. 1.3. b) regimul vinturilor (directie, intensitate, durata) ©) precipitatiile (ploaie, Japoviti, ninsoate-intensitate, du- rata); ‘d) starea terenului (neinghefat, uscat, noroios, ‘inghefat cu sau fari polei, Inzitpesit, ete); e) nivelul apei curgitoare— numai la punetele de lucru din:veciniitatea acestora gi numai in perioadele de dezghet. 5.3. Controlul calitatii lucririlor de betoane si mortare se va efectua in conformitate cu_,Sistemul de evidenti in activitatea de control tehnic al calitifif constructiilor", cu urmitoarele pre- cizari _ a) Se vor coinpleta cu deosebiti griji datele specifice perioa- dei de timp feigures previaite in formularele tipizate $1 anume: — bon de: livrare transport primire-heton (Cod 911-101-f), in care se fnregistreazi pe versa temperatura mediului si cea a betonului in mémentul descircirii din mijiccal de transport; 29 — condica (evidenta betoanelor turnate” (Cod_9-14-102) — fnregistreazi temperatura acrului exterior (col. 6) $i cea a beto- nului (col. 7) la terminarea punerii in oper’, precum si modul de protejare a betonului in col. 14 (Evenimente intervenite in timpul betonirii). In col. 12 se va inregistra in cazul controlului calititii betonului prin gradul siu de maturizare, mumirul fiset pentru controlul gradului de maturizare care inlocuieste in acest caz buletinal de’ incerciri nedistructiv 5.4. Fisa pentru controhil gradului critic de maturizare M, sau @ gradului de maturizare pentru decofrare Mg (Anexa B,) se intocmeste 1a punctul de lucru prin inregistrarea temperaturl- lor masurate conform prevederilor din cap. 8, pet. 8.26 si calculul direct in fis a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de 420°C, conform indicatiilor din anexa B, pet. 2 5.5. Controlul si evidenta caliti{ii Iucrarilor de sudura exe cutate pe timp friguros se vor organiza eu respectarea prevederilor din prescriptiile tchnice specifice, din conditiile tebnice speciale si din ,Sistemal de evidenti in activitatea de control tehnic al calitagii constructilor", folosindu-se formularele — proces verbal de prelevare a probelor de suduri (Cod 9-12-102)b) ; — proces verbal de receptie a lotului de armituri sudate (Cod_9-11-104/e). In aceste documente se va face in mod expres menfiunea c& verificirile se referd la lucrari executate pe timp friguros. De asemenca, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-104) va confine in mod explicit mentiunea ¢& acestia sint autorizafi a executa suduri pe timp friguros in conditiile previzute de pres- cripfiile tehnice specifice. PARTEA ILa PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORI DE LUCRARI 6. LUCRARI DE PAMINT Indicafii_ generale 6.1. Stabibirea masurilor tehnico-organizatorice de exccutare @ lueririlor de pimint la orice obiect trebuie si fie precizat’ prin proigctul de exccugie, pe baza rezultatelor studiului geotchnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea unitifii de execus fie trebuie totodata si find seama de situafia climaticd reali din perioada executarii Iucririlor de pimint, 6.2. Proiectantul va adopta adincimea de inghet, conform Prevederilor din STAS 6054-77 ,,Terenul de fandatie. Adincimea Ge inghef". Daca localitatea in care se afl santierul nu figureazi ta localittilor din standard, se va adopta adincimea de la localitatea cea mai apropiat’, mentionat& in listi. In cazuri de {iubiu, adincimea de inghe} se va stabili prin sondaje la fafa locu- tui, Pentru siparea stratului de‘pamint supus inghefului se poate adopta fie metoda protejarii preventive fie aceea a afinirii stra. tului tnghefat. 31 Protejarea preventiva a piminturilor contra inghefulu: 6.3. Masurile ce trebuie Inate in acest scop, sint urmitoarcle a) Acoperirea suprafetei pamintului eu vreascuri, paie, gu noi, bilegar, stuf, rogojini, talag, turba, zguri ctc. Acestea vor indepirtate numai in ziua sipirii si numai pe portiunea stric necesari pentru acest Iucra, in functie de mijloacele de sipar folosite si de intensitatea frigului b) Mentinerea stratului de zipad% depus pe pimint gi chia favorizarea ingrosérii Ini Ja ninsorile urmitoare folosind, dac este nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pamin etc., care si usureze inzipezirea. Iniltimea gardurilor, panourilo si digurilor va fi de 0,4...0,3 m; ele se vor ageza pe mai mult Tinduri paralele, la distange de 4...7 m si vor fi orientate perpendi cular pe dircefia‘vinturilor dominante. In cazul in care se produ ninsori stratul existent de zipada va fi acoperit cu materiale] aritate la lit. a ©) Acoperirea cu frunze, talas, rumegus etc., pentru prot jarea fundului santurilor saw gropilor de fundatie, la care execu tarea si aparijia frigului si urmeaza a se executa celelalte lucrari (pozare de conducte, turnarea betonului ete.) Grosimea minima, in metri, a stratului termoizolant se determin’ cu formula, hate 6.1 » fin care H — reprezinti adincimea maxim& locali de inghet in m; R este un cocficient in functic de natura terenului 5 dccea a materialului termoizolant, avind valoril din tabelul 6.1. 4): In cazul in care tereriul care urmeazi a fi spat este ac perit cu tufiguri, arbusti etc., accasti vegetatie favorizeaz refinerea zApezii, astfel ci terenal nu va fi defrigat decit in ziu cind incepe executarea sipiturilor, si numai pe porfiuni,minime strict necesare Iucrului, 32 piturilor s-a sistat sau a ajuns Ja cota final inainte d” Tabetul 6.1. Tr __Valoarea_cooficieatuii yF" peatrar Zgura_|_Pamiat Nisip pares 33 28} 20] 16] 14 | a, ip argiles fin 31 27 | 19} 16 | 13 | 1,08 ‘Argil& nisipoass 27 2a | 16} a3 [12 | 105 Argité 2a }21}a9] 23] aa] a2 | 100 Afinarea pimintului inghefat 6.4. Metoda se aplick Ja piminturile inghetate pe adincime si consti in spargerea si afinarea mecanici sau manuali a stratului inghefat, pentru a usura fie evacuarea Jui, fie pistrarea pe loc ca ‘acoperire de, protecfie pentru straturile mai adinci, fn situatia cind sint de asteptat geruri puternice care ar putea provoca inghe- farea pimintului pe adincimi mai mari. a) Desfacerea stratului de paimint inghefat pe cel mult 25 cm adincime se face de regula cu scarificatoare obisnuite. b) La grosimi de pimint inghejat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pnevmatice sau alte instalatii mecanice pentru spargere. ’ Acolo unde:situatia local permite, se pot utiliza excavatoa~ rele cu cupi, fara alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca pi- minturi inghetate pind la 40 cm adincime. Peste aceasti adincime, se monteazi dispozitive speciale (berbeci, pene etc) de diverse greutati care, prin cidere odatd cu sapa, pot desface straturi inghetate pind la 80 cm. ©) Atunci cind grosimea stratului inghefat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie si se sape un strat gros de pamint neinghetat, se recurge la dislocarea pimintului cu ajutorul explozi- bilitor. 33 Executarea sipiturilor pe timp friguros 6.5. Executarea sipiturilor se va incepe imediat dupa dez- ghefavea naturalt sau afinarca stratului superficial, astfel ca st © Brite o noua inghetare a suprafefei lui, inainte de sipare si in special fnainte de turnarea unor fundatti La sipiturile cu epuismente apa pompati va fi indepirtati imediat, pentru a nu se forma gheafa in jurul punctului de Iucru Utilajele pentru executarca sipiturilor pe timp friguros: ex: cavatoare. scatificatoare, buldozere etc., vor trebui examinate cu Stentie le terminarea sau intreruperea Iucrului curifindwse de Festurile de pamint, intregul sistem de transmisie 1 deplasare. ‘Transportul pamintului pe timp friguros 6.6, Transportul pimintului sipat pe timp “riguros trebuie si se termine inainte de a incepe si inghefe. In acest sens se vor Fespecta la organizarea lucririlor duratele disponibile previzate in tabelul 6.2. Tabelol 6.2. Tnmpul de focepere = ‘Temperatura aeralsi (*C) tnghofarit pamtatulat (minate) [Eeeiccecrmeeaciae |e a) Céile rutiere vor fi amenajate in misura_posibilitii farca of accstea tebuie si ao capacitate portant’ corespuni- toare traficului cu autecamicanele folosite 1a tra amit tease lui cu autec: Je folosite Ja transportul pimt la fanotc de sensibilitatea ia ight a ferent se vor reliza entra drumuri fundatii stabile, folosind blocaje de piatra, pli entra drum folosind blocaje de piatra, pl Canalizarea se va men{ine in Stare de funefionare, iar i 5 ‘ fare de functionare, iar in lips scsi sev gar ergte acl pin an de suprafafa. Suprafaja carosabild va fi cur’tati de zipada si presirat materiale antiderapante . eae __ 0) Ca&ile ferate de transport vor fi intretinute prin curifarea ziperii de pe traseu, in special in zona ramificatiilor si plcilor turnante care vor fi menfinute dezghetate prin presirare ou sare industrial, aprovizionatt i depontath in cantitafisuficiente tn zona acestora. Frecutarea umpluturilor pe timp friguros 6.8, Umpluturile se pot executa si ccmpacta pe timp frigu- ros prin mijloace mecanice sau manuale, in functie de specificul volumul Tucrirllor prevazute In. proicct pentru. perioada re Hetdna ack so respeds urmttonrek condita | PS TS a 0 © Procesul tehnologic st condi Regi termi cite ei So de realleare Teme | porate ae a | siparea, transport, asternéren tn uimpin- ‘Transportul pimintului trebuie facut pe distante cit mai scur- in congactccs pumintlor ao Dorata totals a te, cu evitarea totald a stationarii pe traseu a mijloacelor respec- Snghetat ait | ecutie tive de transport. La transportul pamtntulni pe timp friguros,-vehieulele se vor curifa bine de pimint dupi fiecare descircare. 67, Chile pe care se deplaseazi vehiculele de transport vor fi amenajate si intrefinute in mod special pentru Tucrul pe timp friguros. 34 b. | Sipares pimintului pentru agezarea fn “ompluturd, din zone in cafe tereaul rau este Inghetat, In momento ‘asternerit ste tutu ©. | Apecarea plmintulul de umplotues Neren sau pe stratul inferior nctoghenat. | + 1° 35 6.9: La executarea umpluturilor de pimint pe timp friguros fn spatii inguste se vor lua i urmatoarele masurl organizatorice: ‘a) la atingerea temperaturilor critice menfionate Ja pet. 6.8 executarea umpluturilor se opreste lutndu-se misuri de protcjare atit a suprafefelor decapate cit gia celor realizate prin umpluturi: ) toati activitatea de executare gi de compactare a umplu- turilor trebuie si fie concentrati pe portiuni mici de teren si si se desfisoare pe baza unei organizari cit mai judicioase, care si fie respectati cu rigurozitate: aceasta activitate trebuie si se efec- tueze, pe cit posibil, fari intrerupere, astfel ca Ja sfirsitul zilei de lucru portiunea de iucrare stabilita 38 fie complet terminat’ ; se pot face uncle intreruperi locale de pe o zi pe alta numai in cazu- Tile cind exist’ certitudinea absolut ci peste noapte nu vor in- terveni nici precipitatii, nici scdderi periculoase de temperatur ‘c) la asternerea $i compactarea piimintului se vor evita pe cit posibil pauzele in executie; asternerea piimfntului se va face fn straturi subtiri (max. 20 ¢m) si_va alterna cu compactarea lor ; 4) indiferent de temperatura aerului, Iucririle de umpluturt se vor opti complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu se permite acumularea unui exces de api in corpul umpluturilor; ‘) umpluturile executate pe timp friguros trebuie apirate prin santuri si diguri impotriva spilirii ce ar putea fi provocat de precipitatii; de asemenea, la terminarea derghetului, aceste umplututi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat mi- suri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs; f) umpluturile intre fundafiile stflpilor izolati pentru care sa ficut o sipituri comund, umpluturile dintre fundatii si pere- fii sipaturii $i umpluturile la sanfuri se vor efectua numai cu pimint sau balast, , 6.10. Compactarea piminturilor asternute in umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare, cu condifia ca operafia si ma se execute pe timp de precipita (ploaie, lapoviti, ninsoare), care modifick mult umiditatea piminturilor fafi de cea optima necesara compactarii, Executarea rambleelor 6.11, Ca reguli principale de respectat la executarea ramblec- lor fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate — se enumeri urmitoarele: 36 a) evitarea folosiriix in ramblee a piminturilor coezive, recomandindu-se rocile pictroase, piatra bruti sau sparti, bolo- vanii, balastul, prundigurile, nisipurile si diversele varietati de iminturi argiloase-nisipoase ; fn cazurile cind folosirea pimintu- Tilor coezive nu poate fi evitata, acestea trebuie si fie puse in Jucrare cu un continut eft mai redus de api, cici altfel apa din i produce 0 suprapresiune care poate deveni periculoasi pentru stabilitatea rambleului; ‘b) agezarea pimintului in ramblew se va face in straturi de ssime corespun2itoare caracteristicilor utilajului de compactare, astfel ca si se asigure, imediat dupi asternere, posibilitatea de nivelare si compactare; ¢) in cazul cind executarea unui rambleu trebuie si fie Intre- rupti, de pe zi pe alta sau pentru mai multe zile — fnainte de a se fi ajuns Ja cota final a rambleului, — asternerea unui now strat de umplutura se va face numai dupi Indepartarea sau dez~ ghetarea completa a stratului inghefat, cu precizarea ci dack i urma dezghetarii rezultd 0 cantitate de api ce poate fi periculoas pentru Iucrare, asternerea straturilor urmitcare va fi aminati pina la evaporarea apei sau dirijarea ei citre canalizarea antie- rului; 4) materialul de umplutura va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pinzci freatice sau drenate; mu se vor pune in ‘umplutura buigiri cau sloiuri de pimfnt inghetat ; acestea trebuie neapirat si fie sfirimate complet inainte de asternere; restrictia trebuie respectati cu extrema griji in special la’ ramblecle de cale ferat& si sosea, la digurile de pamint ce suport presiuni, cum este cazul la stivilare, baraje, la umpluturile dintre perefii ecluzelor, ta diversele umpiutari de etanseitate, Ja sferturile de con ale podurilor, la umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereu- rilor etc., chiar daci compactarea piminturilor se face cu mijloace mecanice? ©) toate rambelecle executate pe timp friguros cu pimint expus inghefirii vor avea o suprainilfare, peste indifimea dati in proiect, astfel ca, prin tasare, care este mai pronunfata in con- difiile de umiditate sport’, partea superioara a umpluturii si ajungi Ia cota final prevazuta in proiect ; aceasti suprainalfare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se preci- ‘zeazi in proiectul lucririlor programate pentru perioada de timp 37 friguros; constructorul se poate orienta, si dupi. datele informa- tive din tabelal 6.3. potrivit naturit pli tului folosit in ram- lee: Tatelut 63, Supraintlfarea in procente fata de fnalimen finala ‘& rambleuloi prevazuta in protect Natura plmintulai folosit ia ramble Paminturi sisipoase, pietroase, ete. R% Paminturi argiloase, marne, et 13 4) nici un rambiew nu se va executa pe pimint inghetat, deoarece baza lui devine nestabild in timpul deaghealui, putind compromite omogenitatea si chiar stabilitatea intregului ramblea : in asemenca cazuri este, obligatoriu ca terenul pe care se ageazi rambleul si fie mentinut dezghetat conform pet. 6.3. sau #4 se astepte dezghefarea lui natur Procedee de compactare a umpluturilor 6.12. Compactarea’ se face in spatii_ inguste, folosindu-se maiuri obignuite de mini, maiuri clectrice sau mecanice (tip »broasci"), vibropile, pkici vibratoare de compactat ete; in Spatii largi compactarea trebuie si se realizeze cu ajutorul uti- ajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fafa netedi autopropulsate, cilindre cu proeminente tip ,picior de oaie” tractate cu mijloace auto, compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri ete.) Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si deosebit de eficient — si care se afli, in general, la dispozitia oricirui santier — consti in dirijarea circulafiei auto de santier chiar pe rambleele aflate in curs de execufie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat in condifii organizatorice usoare, mai ales la lucririle de drumuri, cii ferate, baraje de pimint ete., se aplici, aproape cu aceeasi eficien{a, folosind fie vehicole cu roti 38 pe pneuri lestate prin fncircarea lor cu pimint sau alte mate- “Hale, fie diverse utilaje grele previzute cu senile (tractoare, puldozere etc.) 6.13. Pentru lucriri de terasamente caracterizate prin can- tit8ti, suprafefe gi nilfimi mari se vor respecta 51 condifiile care caietele de sarcini sau documentafiile intocmite de de specialitate. 7, FUNDATII $I CONSTRUCTIL SUB NIVELUL TERENULUL 7.1, La executarea pe timp friguros fundafiilor si a celor- alte constructii sub nivelul terenului se vor lua misuri speci- fice, diferentiate pe grupe de lucriri, care st asigure respectarea urmitoarclor condifii: (veri tabel pag. 40) Fundatii de suprafata 7.2. La executarea fundafiilor de suprafafi (continue, t&lpi izolate, radiere etc.), este interzisa ajezarea lor pe teren inghelat ori cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet sau din precipitatii atmosferice, spre a se impiedica producerea de tasiri inegale ale ansamblului fundatiei, evitindu-se astfel apariia de solicitiri suplimentare ce pot periclita constructia Problema se pune la fel si pentru fundafiile de masini care lucreazi in regim de vibratii si carora trebuie si li se asigure ‘© comportare perfect in condifiile in care sint folosite. 7.3. In cam) fundatiilor executate 1a clidiri sau alte con- structii exterioare ce sint prevazute cu trotuare se vor Iua misuri de executare a trotuarclor imediat ce fundafiile au fost realizate pind deasupra cotei terenului, spre a Smpiedica pitrunderea in fundatie a apelor de suprafa{i provenite din ploi sau deaghet, care produe degradarea fundafiilor. 39 ae RRegim termic critic Thera de reaieace Tempe | Tempe | Durata Fundajii de | a) Siparea gropilor pentru fundatii supeataya, | [nee Sronierpentre fondest set 1) Preparaces, trassportal, puneren tn opera a betonafl protjarea lomentuiut in porioada critic de smatorieare cap. 8 ) Siparea, transports, impragterea ; Scompactaret pinto it we Pratur cap. 6 Faodatit de |) Séparce, forarea “iicing, [Sheraton as ) Prepararea, transport, punerea tn oped a betonnia 9 protjaren clementulat fu perioada tries de atari. cap. 8 Contacte si | a) SApares santuritor : cabluri * ae Stbterane 1) Porares conductelor metalice cap. 2 ) Probele de presfone ew ap I com decte s |ome @) Porare cablurilor electri cap. 18 ©) Manipolares st porarea cond. PUC cap. 18 Canale [9 Stason pntrir cup. 6 ereate von te b) Executarea canalelor din beton cap. 8 ) Executarea canaiclor din sidkrie cap. 10 4) Tencuiel, etansci ) roti cap. Fundafii de adincime 7.4, La executarea acestor Jueriri se va fine seama si de evederile din ,Normativ privind aledtuirea si executarea pi- fofilor pentru fundatii” C, 160-75. 7.5. Pilofii turnati Ja fala locului 1a care fafa superioari a betonului se aflt la o adincime mai mare de 1 m de Ja suprafata platformel de Iucra, se vor proteja dupa formarea lor prin umple- Tea strapungerii din teren eu pimint usor compactat. ?Pilotii la care fata superioari a betomului se afli la 0 adincime mai mied de 1,00 m de la suprafata platformei se vor proteja Suplimentar conform prevederilor din cap. 8. Dact exist temeri SMipetonul ar fi putut si Inghefe in zona capului pilotilor, se va Sarifica atent starca betonului la pilotii suspectafi, dup’ execu {area sipiturii de fundatic. : Funidatia respectiva nu se va tuma decit dupi consemnarea prin proces-verbal intze constructor si beneficiar a rezuitatulut Meestli verificari. Dac se va constata degradarca betonului din capul pilotului se va cere avizul proiectantului asupra misurilor de luat Dupi terminarea betonarii si intdrirea suficient a fetelor laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si spriji- nirile respective si se va proceda la umplerea gropii cu pimint care se va compacta in straturi de cite 20 cm grosime. Conducte si cabluri subterane 7.6. In timpul iernii se pot executa orice fel de lucriri pri- vind pozarea de conducte si cabluri, inch cu respectarea masu- rilor prevazute la pet. 7. 7.7. Nu se vor monta tuburi fn sanfuri fn care se afli api, ci numai dupa evacuarea sau evaporarea acesteia, in care caz se va evacua $1 stratul de pimint inmuiat, care va fi inlocuit cu nisip pilonat. 7.8. Pe plan organizatoric se fac urmitoarele preciziri cu caracter comun, pe ling cele previzute la pet. 2.6 __ = piescle prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la mici distante intre ele, astfel incit si 4 nu se lipeasci una de alta, spre a evita atit pericolul inghefari Ja zona de lipire cit si efectuarea de manevre inutile; — conductele de azbociment sosite pe gantier in perioada 15 noiembrie— 15 martie vor fi depozitate in aga fel incit st fie ferite de intemperii in perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de inghet-dezghet ; in acest scop, ele vor fi acoperite cu folii de polietilen’ sau adipostite sub soproane; nu se admite curdfirea cu ranga a ghetii sau a pimintului in. ghetat; = piesele de imbinare pentru conducte se vor depozita in spatii ferite de inghet si protejate impotriva oriciror posibilitati de a putea fi degradate sau murdirite — se vor aproviziona din vreme panouri ficiente de acoperire pentru protectia local si un spafiu corespunzitor de depocitare; — toate sprijinirile, rigidizarile si consolidirile se vor controla permanent, mai ales dup perioadele de ploi sau ninsori neurmate de inghe{, precum si in perioadele de dezghet, i se Vor Iua misuri de fntirire imediata a lor. 7:9. Cind santurile se executi in terenuri sensibile Ia inghet, ele se vor realiza de la inceput cu taluze cu panti mai mica, spre a le preveni pribusirea Ia aparitia dezghetului In cazurile cind unele portiuni de sanfuri trec pe ling alte constructii extericare, deja exccutate, se va avea griji si'nu se dezveleasci fundafiile acestora $i <4 nu li se micsoreze grosimea stratului de pimint de protectie, mai ales cind acesta este nesta~ Dil 1a inghet; in asemenea cazuri se va limita ampriza sipitu- rilor inspre fundafile construefiilor la strictul necesar, iar even: tualele taluze verticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine spraiuite. 7.10. La conductele imbinate cu gamnituri de cauciue se Vor asigura condifiile de la pet. 18.3 si se vor lua urmatoarele misuri — depozitarea garnituritor in locuri useate; — curitirea mufelor de gheafi si uscarea lor cu un jet de aer cald; — montarea imediati a garniturilor. 7.41, Pentra a apira fundul gropii la santurile deschise se poate apela Ja unul din urmitoarele procedee dispozitive su- > asigurindu-li-se 42 2 — cablurile sau tuburile se pozeaz imediat ce s-a ajuns la cota final gi se acoperi in aceeasi zi cu pimint pe foata adin- Cimea, de etre echipe speciale ce vin in urma echipei de pozare; — se lasi nesipat un strat de pimint de circa 20 em, care umeazi a fi sipat In ziua pozirii conductelor, precedindu-se {poi ca la alineatul precedent; in cazul cind starea timpului se jnrautafeste brusc in ziua porArii, se va renunta la decaparca neestui strat pe restul trascului, acoperindu-se corespunzitor contra inghefului; ; — daci sa ajuns pe vreme bun’ Ja cota finala a sipaturilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie aminaté ventru mai tirziu, fundul sanului va fi apirat de inghefarea ce poate interveni, prin acoperirca eu materiale de protectic. 7.12, Piesele de ciptusire si de sprijinire a taluzelor verti- ale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se fine seama fe solicitarile suplimentare ce iau nastere in urma_umflirii ‘imintului inghetat sia micgoririi unghiului de frecare a tere- varilor nestabile Ja fnghet Executarea acestor ckptugiri sia sprijinirilor respective ebuie ficuti in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 7.13. Conductele vor fi pozate nunai pe suprafefe curijate de rapada gi de stratul inghefat, dup ce sa asternut in prealabil un pat de nisip Daci ingheful a pitruns pind la fundul sanfului dar pozarea conduetelor trebuie neapirat si continue, neputindu-se astepta derghefarea naturali a terenului, se va indepirta stratul de pimint inghetat ‘ie cate eehip. Aceast’ operatie se va face pe portiuni, de citre echipe peciale care preced imediat echipa ea pozeaza conductele, Lun- 'mea acestor porfiuni gi ritmul de pregatire a lor vor fi coordo. nate cit lungimile tronsoanelor de conducte aduse ling’ sant, in vederea lansirii si pozArii, si cu ritmul posibil de realizat de citre echipa de pozare Capetele conductelor trebuie s& fie mentinute in stare uscati si curati; ele vor fi apirate cu griji de pitrunderea zipezii, Spre a se putea realiza 0 imbinare etang’. 7.14. Inainte si dup’ pozarea conductelor trebuie si se ia masuri de protectic pentru a impiedica fundul jantului si se deformeze din cauza inghefului gi a presiunilor ce Ie primeste 43 de la conducta instalati. Dupi pozarea definitivi, a conductelor ele vor fi acoperite cit mai repede cu pimint. Toate mangoniirile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie. 7.15, La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri dé con- ducte se va fine seama de urmitoarcle indicatii: — manevrarca conductelor metalice de presiune si a fitine gurilor trebuie facut cu multi atentie, deoarece in conditiile de ger ele pot deveni casante; — la executarea lucririlor de suduri se vor respecta_indi~ cafiile de sudare sub temperaturi scizute, date la Cap. 12 din prezentul normativ; 5 = Imbinirile metalice ale conduetelor se vor etansa numai la adipost de efectele inghetului; de aceea mufele si ajutajele se vor preincilzi; —conductele in panti, care sint deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de inghet, trebuie si fie in final pozate la cota din proicct, pentru a se putea realiza panta. general preseri — Ja etangarea mufelor pe timp friguros m se vor folosi mixturi fierbin{i deoarece, din cauza degajirii substanteler yo- Jatile din masa acestora, umplerea completi a rosturilor devine problematic ; te preferabil si se foloseasci mixturi caldute se preineilzeasci: mufele; ' — cuzinetii de sprijinire si mangoancle de beton ale conduc- telor se vor executa cu respectarea misurilor de protectie date in prezentul capitol la betoanele de fundati 7.16. La manevrarea cablurilor electrice $i la cxecutarea operatiilor de montare si executie se vor respecta condifiile re- feritoare Ja temperatura minim’ a mediului ambiant si tempera tura minima a cablului, indicate de producitori si in prescrip- fille tehnice in vigoare: — Normativ ‘pentru proiectarea si executia refelelor de cabluri electrice (PE 107-78) si — Normativ privind proiectarea si executarea instalafiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pin la 1000 V (I.7-78). De asemenea, se vaavea in vedere ca in momentul pozirii cablurilor acestea si aibi o temperaturi proprie previzuti I pet. 18,7. si 44 Canale si lucriri aferente 7.17. Inainte de aparifia sezonului friguros — de regula cel amai_tirziu la sfirgitul Iunii octombrie — se va da prioritate jucricilor de pimint, zidarie gi tencuieli ale canalelor, riminind a lucririle de pozare a conductelor sau cabiurilor si ‘se execute pe timp friguros — in condifiile aratate la pet. 7.7....7.16 de mai sus — in cazurile in care aceast executie nu poate fi amfinata pini la revenirea timpului clduros. 7.48. Talpa de beton a canalului, expusi inghetului, trebuie si fie agezati pe un pat uscat si totodata si fie protejata cores- punzitor pind la maturizarea critic’. 7.19. Canalele se vor acoperi cu plici de beton armat prefa- bricat si apoi cu pimint. 7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pimint netnghefat care apoi va fi compactat. La partea su- perioari a sanfurilor — pe ultimii 20...30 cm — ele pot fi um- plute si cu pimint inghefat, insi avind un spor minim de volum Ge circa 15%, pentru tasare. + 7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat in circu- lafie se vor astupa pe toata iniltimea numai cu pimint dezghefat, iar in locurile de circulatie intensi, cu nisip deaghefat. 7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va urmiri folosirea pe scari largi a elementelor prefabricate, care pot fi executate in conditii op- time de temperaturi, adicd in ateliere, uzine, hale etc. 8, LUCRARI DE BETON Condifii_pentru asigurarea calitifii betonului pus in opera pe timp friguros 8.1. Calitatca Iucrarilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurati daci sint indeplinite urmitoarele condifii a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avind temperatura minima de +5°C; 45 b) temperatura betonului, dupi punerea: lui in oper coboari sub temperatura sa de inghet, inainte de a atinge wi nivel critic de intirire, variabil in functie de raportul A/C s. exprimat in procente din marca betonului. Nivelul critic de intarire rezulti din tabelul urmitor: 0.50 0.60 0,70 25 3 36 Temperatura de inghet a betonului este considerati valoarc de 0°, cu excepfia cazurilor in care se folosese aditivi care co. oar’ aceastii temperatura pind Ja o valoare specified ce rezull: din instructiunile lor de folosire. * feats 8.2. Realizarea nivelului critic de intirire se poate controle pe dowi ti: a) Prin intermediul unor epruvete din beton pisirate fi aceleasi condifié de regim termic ca si clementul de constructie $: {ncercate la compresiune fnainte de inghetarea betonului: __ b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonulus si compararca echivalentului sin Ia temperatura normal. +20" cu gradul critic de maturizare, M,, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dan date in anexa B. __Deoarece gradul critic de maturizare M, se corcleaz’ semni- ficativ cu nivelul critic de intirire, fntre cele doui metode de control a calit’fii betonului nu existi diferente de fond, ele determinind regimuri termice identice gi o acceasi durati critics 4, de maturizare (sau de intarire) Gradul de maturizare exprimat in h°C se defineste prin suprafata diagramei cuprinsi intre curba de variafie a tempera- tari betonului gi ordonata de —10°C, in functie de timp, expri- mat in ore. : 5 Gradul critic de maturizare este valoarea minima a gradului de maturizare la temperatura normali de +20°C, necesarii a 46 fi obtinutA inainte de inghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia si nu fie afectate in mod defaverabil. Valori fale gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu Cimenturile Pa 35 si P 40, se dau in anexa B. Pentru alte tipuri de ciment sint necesare studii speciale de laborator, In Anexa B se prezinti de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatura variabild cu cel la temperatura normali +20°C, in vederea compariirii ui cu gradul critic de maturizare. ‘Metoda controlului caliti{ii betonului pus in opera. pe timp friguros prin gradul siu critic de maturizare M, are, fafi de me- toda de la punctul a, avantajul elimintirii incercarilor distruc- tive ca si acela al unei corelri mai semnficative intre realitate si parametrii pe baza cArora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic din epruvet& si cel din clementul de constructie. : Conceptul gradului de maturizare permite, in plus, preve- derea’ regimului termic din beton si proiectarea condifiilor prin care si se poatii asigura realizarea lui. 8.3. Lucririle de beton se executi pe timp friguros cu res- pectarea misurilor de folosire rationala a energiei si combusti- ilului, detaliate la cap. 4. In aceste condifii, prepararea, trans- portul §i punerea in oper 2 betonului trebuie si se fack numai pe baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obti- nerea nivelului critic de intirire sau a gradului critic de matu- rizare inainte de inghetarea betonului. Aceste regimuri termice se evidentiazii in proiectul de or- ganizare a lueririlor pe timp friguros impreund cu misurile ce conditioneazi xealizarea lor efectiva In functie de parametrii analizati la pet. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie al elementului de constructie, caracteris- ticile cimentului folosit, conditiile de temperaturd din beton, nivelul de asigurare etc) trebuie si se respecte, atit la proiec: tarea regimurilor termice cit si la executarea lucririlor de beton in diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urmator at Procesul tehnologic $i condifii de reatizare 4. temperatura la préparace Oy 38 fie 0 = in metoda consorvirii ealdurit | 5°..25° = in metoda incalzieit dupa tuna ‘Regimal termi crite “Tempe. rater, | Parata Prepararea | a. cw agregate devghefate vind ta mome Detonatat > | fomperatura ynima 9 | Vamestecint b. cu ageegate focdtzite 1a tempe- rare fatort superioard cele de-dez- | (*) shotare eas c._eu ap incatzita la temperatara [20"..80°)] La descarcaren ‘din malaxor fexterioare de cildura. (meloda fncitzieit dupé tumare) astlel ca in perioada eriticd temperar ‘ura sf fie cuprinss: Inconservarea ella tse J incdlzirea dupa tunare: | F-20" re 510° ‘Traniportul | e. protejarea mijloacelor sf reduce Darata pe si ea Guratelor aseel ca tempera: ‘transport GescBrearea | tora do livrare Ia santicr, By 3d pidescdreare bbetonatut fe tinimum Ia obiect, In oblece | —, in metoda conservicit eaidurit: | ¥°..1% | 4 "in metoda incalzinii dup tur- * ‘Transportul | {. protejarea mijlogcelor gi reduce- Derata de peobiect si |" fea duratelor astfel ca la ter ‘transport pe Punerea in | — minarea puaerit in operd, tem object gperta ber | praturabetonalat Op a8 fe punerea fa — "in metoda conservaril catdarii: | 1.15" | PA“ = fm metoda inctleirii dupa tur otirirea |g. pr . protejarea clementului de cons- Durata critics (maturiza- |" troctio dup punerea In opera a ‘dematuriza- rea) beto- Detonlat (metoda conservarit 3,4 uli ccldurii) gia eventwalel surse * ») In functie de temperatura Op la terminarea pune ‘itiile de transport. In opers si de con- ‘Regimurile termice la executarea lucrarilor de beton pe timp friguros 8.4. Regimurile termice pentra executarea lucririlor de peton pe timp friguros (pet. 8.3) se stabilese in figele tehnologice pentru executarca lucrarilor de beton pe timp friguros ce fac parte Hin proiectul anual de organizare (cap. 3) si trebuie s& fini seama de a) gradul critic de maturizare M, (sau nivelul critic de inti- rire) evaluate conform pet. 8.1. sau prevederilor din Anexa B; b) intensitatile prezumate ale, frigulwi, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport ‘si, punere in opera si pentru Perioada de realizate a gradului critic de maturizare M, (respectiv Pnivelului critic de intarire) ; se exprima prin nivelurile de asi- gurare 0,, $i 0,, , recomandate in Anexa A: (©) durata procesului ji nivelul de protejare a betonului in timpul transportului si punerii in opers 4) intensitatea cu care se degaja cildura datorati exotermiei cimentului: ¢) masivitatea elementului de constructie ce se betoneari rezultind din forma si dimensiunile sale, corelati cu nivelul de rezistenta termica al protectici adoptate pentru suprafetele fn contact cu aerul exterior $i al celor in contact cu eventualul agent incilzitor : f) neomogenitatea femperaturii in masa !betonului, concre- tizat in conditia ca gradul critic de maturizare M, (sau nivelul ctitie de intirire) si fie realizat in zona elementului de constructie cea mai expust racirii; £) conformarea si nivelul protectiei sursei de eXlduri fn ra- port'cu forma si dimensiunile elementelor ce se incalzese ; h) gradul de expunere la vint gi nivelul de impermeabilitate ai protectiei betonului gi sursei de caldurd; se ia in considerare la aleatuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vint. 8.5. Proiectarea regimurilor termice la prepararea, transpor- tol, puserea In operd 5} maturizarea ertick & betonului se poate __a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identified prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului, ale clementului de constructie si ale protectici sale si prin metoda adoptata: (conservarea cildurii sau ingilzirea dupi turnare); 49 d) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunzitoare regimurilor tip prezentate in anexa C; ¢) prin proiectarea direct’, conform indicafiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, in cazurile in care nu se pot adopta regimuri termice tip, datoriti in primul rind, unor deo- sebiri semnificative intre parametrii betonului Iuati in conside- rare pentru regimul tip i cei ce caracterizeazi betonul pus efec- tit in operd. Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea. in valoare a unor condifii organizatorice superioare celor avute fn vedere la proiectarea regimurilor tip. 8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperaturi, se detaliazi in figele tehnologice pentru fiecare din fazele caracteristice procesului $i anume a) regimul termic in perioada critic’ de maturizare (Anexele C sau D, pet. 4 si 5); ) regimul termic in perioada de transport si de punere in opera (Anexele C sau D, pet. 6); €) regimul termic la'prepararea betonului (Anexele € sau D, pet. 7). 8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, in figel tehnologice se expliciteaza si mAsurile specifice de care depind: realizarea lor si anume a) procedecle de protejare a elementului de constructie dupi caz, gia sursei de cilduri in perioada de maturizare critic’ (Anexele’€ sau D, pet. 2); b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folo- site, inclusiv duratele limita admise, pe etape (Anexele C sau D, pet. 6); ©) organizarea depozitirii componentilor si procedeele de inedlzire a lor (Anexele C sau D pet. 7). Cofraje si armaturi 8.8. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de_protejare ale acestora cu materiale termoizolanie trebuie explicitate in “figele tehnologice de executare a lucririlor de beton pe timp fri- guros, corelat cu misurile ce determina regimurile proiectatc (pet. 8.7 a). ; 50 8.9. La executie cofrajele trebuie si fie curitate de zipad& si gheafa prin mijloace mecanice si, in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Cofrajul trebuie si aib& rosturile dintre panouri etanje iar fata lor interioard si fie uns cu substante care usureazi decofra- rea aplicate numai dupa curdtarea si uscarea suprafetei Se va acorda 0 deosebita atentie rezemarii elementelor de susfinere a cofrajelor luindu-se misuri corespunziitoare in functic de comportarea la inghet a terenului gi anume — pentru piminturile stabile la nghet rezemarea se va face pe tilpi asezate pe terenul nivelat si curi{at in prealabil de zipada, de gheata si de stratul vegetal — pentru piminturile nestabile la inghet, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor ageza pe grinzi cu suprafat mare de rezemare ingropate sub adincimea de inghet, pe fundatii exis- tente sau pe piloti 8.10. Armiturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat Barcle acoperite cu gheati vor fi curitate inainte de taiere gi fasonare prin ciocinire, prin zgiriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghefii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa caldi decit dact exist certitudinea ci aceasta nu va inghefa din nou pind la turnarca detonului. Este interzisi dezghefarea cu ajutorul flacarii 8.11, Fasonarea armiturilor se va face numai la temperaturi poritive folosind, dup caz, spatii incilzite in bazele de productie. Prepararea betonului 8.12. La prepararea betoanelor puse in oper pe timp frigu- ros se vor utiliza cimenturile recomandate in anexa TV-1 din normativul C 140-79 cu excepfia cimenturilor F si M. Se vor folosi de asemenea, ori de cite ori-este posibil, aditivi Pentru imbunatatirea comportirii betonului la inghet a) La stabilirea compozitiei betonului se va adopta 0 canti- tate de api eft, mal seazuta Ye acest scop ae ver ufliee aditivd plastifianti de tip antrenori de aer (Disan), sau superplastifianti (Flubet) gi se va reduce in mod corespunzitér gradul eritic de ma- 51 turizare My, pentru a fi corelat ‘cu raportul A/C efectiv. La utili- zarea aditivului Disan se vor respecta prevederile din normativul € 140-79, Anexa V.4, iar pentru superplastifiantul Flubet preve- derile din Tnstructiuni tehnice € 211-82. b) In condifiile admise de prescriptiile tehnice se vor putea utiliza, numai daca se aplici métoda conservarii cildurii, aditivg acceleratori de prizd si intirire $i anume: — clorura de calciu, in conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul € 140-79; — produsul Antigero, in conformitate cu instrucfiunile din Anexa V-4 la Normatival © 140-79. Jn aceste cazuri se vor aplica aceleasi regimuri termice ca gi pentru betoanele fara aditivi, cu mentiunea ci la valorile nive- lului de asigurare din Anexa A se vor adiuga +5° (conform notel de 1a finele anexe In cazul folosirii aditivului Antigero se va fine seama si de efectul de plastifiant al acestuia, care permite reducerea rapor. tului A/C 8.13. Agregatele, dezghetate inainte de introducerea in malaxor, trebuie si corespundi conditiilor din STAS 1667-76, cu precizarea ci nu trebuie si confing granule poroase, care sint gelive Ca o misuri de siguranta pentru omogenitatea amestecului fn cazul in care se folosesc agregate dezghetate la temperatura minima (+5°C), acestea se vor malaxa in prealabil numai cu api si apoi si impreuna cu cimentul, durata total de malaxare prelun- gindu-se cu 50%...100%. Nu se admite ca dezghetarea agregatelor 54 se faci numai in malaxor prin amestecarea cu apa eald: 8.14, La locul de preparare va fi afisati in mod obligatoriu refeta de preparare a lui, impreun cu urmitoarele date supli- mentare: — temperaturile minime ale apei i agregatelor 1a introdu- cerea in malaxor — durata de malaxare a agregatelor cu apa, pind la adauga- rea cimentului; durata totali de malaxare: — temperatura betonului la descircarea acestuia din mala- xor, care trebuie si corespunda cu regimul termic proiectat (pet. 8.5., 8.7) i temperatura betonului la livrarea citre santier (pet. 5:3) 52 Transportul betonului Ia obiect 8.15. La transportul betomului se vor lua miisuri de limitare Ja minimum a pierderilor de cilduri, prin a a) folosirea de mijloace de transport rapide, si, dupi caz, bine izolate termic; autoagitatoarele vor fi previzute cu capac! autobasculantele si mijloacele similare vor avea perefii izolafi termic gi vor fi acoperite; b) evitarea distantelor mari de transport, a stationtrilor pe traseu gi a transbordirilor betonului; ©) verificarea $i curitirea mijlccului de transport utilizat, de gheafi si de resturile de beton inghefat, folosind de preferinta un jet de api calda. Transportul betonului pe obiect, punerea in opera si protejarea Iai 8.16, La transportul betonului pe object, 1a punerea Jui fn opera si in perioada de maturizare se vor lua misuri de limitare Ja minimum a pierderilor de ealduri prin a) protejarea benelor prin izolarea lor termic& si acoperirea fn povidada ie ‘asteptare eu folit de polictilend sau prelate; b) reducerea la minimum a timpului de asteptare in bene Intre momentul descircirii din mijlocul de transport si cel al ridietrii pe obiect ; ©) protejarca imediata a elementului de constructie conform solufiilor prevazute in cadrul misurilor de asigurare a regimului termic proiectat (pct. 8.5 ... 8.7). 8.17. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor tur- nate pe timp friguros prin vibrare mecanick 8.18. La punerea in operi a betoanclor se vor respecta pre- vederile din Anexa A privind nivelul de asigurare. Pentra betoa~ nele masive se vor avea in vedere si urmitoarele — Sn perioada cind exist pericol de inghef, inceperea beto- nirii unei lamele noi este permisi numai Ja ‘tempcraturi ale acrului exterior de peste +5°C; se poate incepe betonarea si la temperaturi sub +5°C cind temperatura este pozitiva i are ten- dinf% de crestere; . 83 — lamelele aflate in curs de betonare surprinse de scidere temperaturl serulul exterior, vor fi continoate ping Ia tempera. tura de —10°C, cu. misuri corespunzitoare privind temperatura si protectia betonului; la temperaturi ale aerului sub —10°C betonarea lamelei va fi intreruptd si se va crea un rost de lucra. 8.19, Inceperea sau reluarea oriciror lucriri de betonare fntrerupte din cana geral i intrate fn aceast stare {in perioada je dezghet este permisi numai dupii pregitirea corespunzatoare a rostului de intrerupere a turnarii conform Normativ C 140-79, pe baza unui proces verbal de recepfie calitativa. . 8.20. Protejarea betonului dup punerea lui fn opera trebuie ete fac na ie a seat in conformitate eu solufile revizute pentru asigurarea realizirii rey ii termic peevigate pene asiguatea real -gimului termic proiectat Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare etc, acoperite intotdcauna cu. folii de polietilen’ sau prelate din pingl impermeabila prin care si se eanseizee iolalia terick $i si se inchida si un strat de aer stationar (neventilat) de a pais! er stafionar (neventilat) de 3...5 cm 8.21. La locurile de mune unde se pune in eton fi afigate obligatoriu: wer ceria — temperatura betonului Ia livrare (pet. 5.3); — temperatura betonului la terminarea punerii in opera = nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare; | — moval de protsjre a betonulai dup turnare: —durata proicctat’ pentru obfinerea gradului critie maturizare (4) P i i oaaanae — facele’ $i caracteristicile regimului termic la incilzirea dup turmare (atunc! etad este cazul). nealcire Decofrarea elementelor de constructie din beton turnate pe timp friguros _ 8.22, Decofrarea se poate efectua numai dac& sint tndepli- nite conde din Normativ C-140-79 prin care se impin pentru Beton rezistenfe sau niveluri minime de intérire exprimate in Procente din marca betonua, touslgplinires condifilor de decotrare se poate eontrola. pe 54 a) Prin intermediul unor epruvete din beton pasirate accleayi condi de regio termic ca si elemental de constructic $1 accMeeate. la compresiune in condifiile prevazute in Normativ € 140-79. D) Brin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului { compararea cohivalentului siu_la temperatura normali, de Hi rc eu gradu] de maturizare Mg, corespunzator nivelului de fhtarire B B, previzut in Normativ € 140-79. Deoarece gradul de maturizare Mp se coreleaz& semnificativ ‘gu nivelul de intirire 8, intre cele dou’ metode nu exista diferente $B fond. Metoda evaluérii gradului de maturizare are inst fat $f cea de la pet. a aceleagi avantaje ca gi cele evidentiate la pet $2 b pentru metoda gradului critic de maturizare. Detalii pentru controlul conditiei de decofrare prin evaluarea gradului de maturizare se dau in Anexa B B23. Indeplinirea condifiei de realizare a gradului critic dematurizare asiguri, in general, si conditia de decofrare a fefcler oetieale (pet. 6.90 din Normativ C 140-79), dar nu si condifiile Ue decofrare ale fefelor orizontale. Sentra decofrarea fetelor orizontale se va urméri astfel, jn continuare, evolufia gradului de maturizare sau a nivelului de Tnearire si dupt depasirea celui critic, (Anexa B), fri ca si se A impunt insk masuri pentru prevenirea ingheférii betonului Muasurile suplimentare ce sar lua in acest caz ar determina numai seurtarea termenului de decofrare. tiMtinte de decofrare se va examina cu atentie calitatea be- tonului pe fefele clementului turnat, efectuindu-se fn acest scop unele decofriri parfiale, de proba. Urmirirea realizirii calitatii betonului turnat pe timp friguros 8.24. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sf se exercite un control permanent deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a unititii de executie 51 @ SeeeMor CIC, la toate nivelurile, precum si din partea beneficia- tala, respectiv a proiectantului, oricind va fi necesar acest uct ‘La Gdectuarea receptiilor preliminare ‘a oriciror_lucrari din ‘beton exeoutate pe timp friguros, verificarea calitagii lor trebuie facutd cu o exigenf sporita. 58 8:25. Controlul specific perioadei de timp friguros asupra’ calitifii betonului se va referi la: a) respectarea in timpul executiei a regimurilor termice si a misurilor ce condifioneaza realizarea lor, afigate la locurile de: munc& (pet. 8.14 si 8.21); b) misurarea temperaturilor aerului exterior gi a celor din beton; ©) urmirirea realizirii in timp a gradului critic de maturi-i zare M, si, dupa caz, a gradului de maturizare pentru decofrare, respectiv a nivelelor ‘critice de intarire si de decofrare. 8.26, Temperaturile betonului se vor misura in pirfile cele mai expuse ricirii, cu o frecvenfi de minimum 2...3 citiri in 24 de ore si se vor inregistra in documentele de evidenfa obligatorie a lucritilor executate pe timp friguros (cap. 5), concomitent cu temperaturile aerului exterior. ‘Misurarea temperaturilor se face pentru toate clementele de constructie din beton pind la realizarea gradului critic de maturizare M, sau a nivelului critic de intirire, iar pentru ele mentele cofrate pe fetele orizontale si in continuare pind la reali- zarea gradului de maturizare Mp (Anexa B), respectiv a nivelului de fntirire B (Normativ C 140-79). Pentru misurarea temperaturii in beton se vor folosi termo- metre industriale sau, in misura posibilitifilor, inregistratoare automate de temperaturi. Termometrele, firi imbriciminte exterioard din gritar Sau plast de protectie, se vor introduce fn giurile cilindrice realizate Ja betonare, in pozifiile prevazute in proiecte. Dupi introducerea termometrului in gaurk aceasta se va etansa la partea superioara cu cilfi introdugi in spatiul dintre termometra gi perefii giurii pentru a nu permite intrarea aerului rece. Termometrul va fi menfinut fn aceasta situafie cel pufin 5’ Snainte de efectuarea citirii. Se vor folosi mai multe termometre pentru a se putea misura temperatura betonului in mai multe puncte, simultan. : Urmirirea realizirii fn timp a gradului de maturizare, ind la nivelul critic (M,) sau a celui necesar pentru decofrare [ie) se face conform indicajilor din anexa B (EXemplul din ane. xa By). 56 8.2.7. Controlul calit&tii betoanclor turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor din Normativ C 140-79. ‘Dack se previd incerciri nedistructive acestea nu se vor efectua pe betoane inghefate. 9, MONTAREA PREFABRICATELOR 9.1, Montarea elementelor de construcfii prefabricate din metal sau beton se poate executa cu respectarea urmitoarelor conditii: Regim termnic_oritic Proce tehooorc st condi eee Letter» Ton | pene eit [ieee 2 See ae istic | annua, moniare 7 i - ty Sudarceeemituritor eon. 2 ¢) Preincalzirea lent’ a prefa- Inainte de tur- J bricatelor in zonele de imbi- area beto- ve swe | Ris Beton armat, 4) Tomperatra etonuat de Ta temiaaren Ls te opera ©) Prepararea, transporte, panera. in oper 9i prote: Jarea.betonstth 1) Prefabricarea. pe santior a elementelor 9.2, In ce priveste confectiile metalice gi clementele diverse (corpuri de incilzire, recipiente, sciri, usi si ferestre, ventilatoare etc), acestea se monteazi in conformitate cu prevederile proiectu- Jui, in care trebuie si se arate masurile speciale ce eventual sint necesare daci montarea acestor confectii urmeazi a se face pe timp friguros. 8T 9.3. Cu privire la prefabricatele din beton, beton armat si ‘betori precomprimat sint necesare o serie de misuri specifice $i a) Se vor folosi cu precidere prefabricate realizate in fabrici i poligoane dotate corespunzator, unde se poate asigura tehnolo- gia complet de fabricafie gi tratamentul termic necesar. in cazul confectionarii pe santier a unor prefabricate, execu- tarea acestora se va face numai in bardci sau soproane, amenajate corespunzitor si cu respectarea obligatorie a tuturor condifiilor termotehnice previzute pentru tipurile respective de prefabri- cate. b) Inainte de ridicare si manevrare pentru montaj, elemen- tele prefabricate vor fi curitate de gheagi, zipadi si impurititi in zonele de imbinare, prin: rizuire, ciocdnire usoard, periere cu peri de sirma etc. Daci Ja turnarea betonului de monolitizare sau produs noi depuneri de gheati sau zipadi, acestea vor fi indepirtate prin aceleasi procedee. In functie de posibititati se prefers ca indepirtarea ghetii si zipezii si se faci printr-un jet de aer cald, care, pe lingt efec- tul de topire a ghefii are gi pe cel de uscare a zonei de monoliti- Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decit daci betonul de monolitizare se toarni imediat, intrucit exist pe colul formarii unui nou strat de gheat’. Se interzice, de asemenea, folosirea kimpilor cu benzind si oricirui alt mijloc de incilzire cu flacari deschisi, care afum: betonul si armaturile, compromitind adeziunea arméturilor in betonul de monolitizare si buna legitur’ a acestuia cu betonul vehi. ©) Dupace s-a realizat curifirea perfect a zonei de monoli- tizare se va proceda la incilzirea lent a prefabricatelor in punc- tele de imbinare, prin insuflarea cu aer cald; atunci cind exist’ posibilitatea turndrii imediate a betonului, Se poate recurge la incilzirea cu abur viu sau cu api calda, In toate cazurile incalzi- zea se va face cel pufin pind la temperatura betonuiui de mono- litizare. . 4) Dup’ turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola Impotriva friguiui prin acoperirea imediat& a zonei respec tive cu materiale termoizolatoare. 58 ),Profilele echer din PVG vor fi incilzite in api caldi jnainte de introducerea in rebordurile verticale ale panourilor de fajad . f) La tensionarea gi injectarea elementelor din beton precom- primat Se vor respecta prevederile din Normatival C 21-77 10. LUCRARI DE ZIDARIE 10.1, Lucrarile de zidarie se pot executa pe timp friguros, ‘eu respectarea urmitoatelor condifii: Procesul tehnologic st condifii de realizare Depozitarea meterialelor de 2idarie Tnainte de punerea in oper, in spafit inchs * tai Propararea mortarulai: ° Ta descrcarea di = de ciment P25 — = de cimont-var 350° ‘Transportul gl punerea fn oper’ a mor- taruti ‘Fxecutaren ridiried fn opafit nchise n_aer liber ce e ti Darata critica de Ziduri de orice grosime nate eric in spatil inchise z || Protejarca Hidksier. | Ziduck de 25 cm sau mai Dorata eritich de dupa’ | "grease procejate local imaterisare executare | pontra conservarea clk Sarit famagasinate 10° 2) ta facto de temperatura ta terminazes ponerit fa oped (yt ae faFettt meatlons peates beton Iacap 8, pets BA, 10.2. Pentru asigurarea calit’ii luerarilor de zidiirie execu- tate pe timp frigaros este necesar si suficient Si se realizeze in 59 mortar, fnainte de a inghefa, o rezistenf& minima jam’, denumits rezistenta critics” area Se vor folosi in acest sens numai mortar de ciment sau ciment- var, M100 sau M50 preparate cu ciment Pa 33. smn 10.3. Variafia rezistentei mortarclor de ciment si a celo: mixte de eimentear preparate eu cimentarile recomandate it confectionarea mortarelor in Normativul C 140-79, anexa 1V-! se di orientativ in tabelul urmator: ‘Temperatura ‘de dntarire C ‘Reratenfa relativi a mortarail in procente din Rgg pentru o durata, in ile 710 Tu [21 I 10.4. Pentru accelerarea prizei gi intl cl i rizei si intiririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi adaosul de cloruri de caleiu, in proportie de pina la 2% din greutatea cimentului cu respectarea prevederilor din Normativ C 140-79, anexa V.4. Nu se permite Hotta ont focopa me (de Paes in cazul folosirii adaosului de clorura de calciu de march i $0 sau mai mare, procentele de rasten2 din tabeul de la pet. 10.3 se vor majora cu coeficientii din tabelul urmitor: ‘Virsta mortarului, fm zie eae 3s | eoe | a2) Coeti@ientul de majorare a rezistentei. | 2,00 | 1,70 Las vo | 12s __ 10.5. La executarea zida si urmitoarele conditii: — nu se,vor folosi cirimizi si blocuri umed eri on si je sau acoperite ilor pe timp friguros se vor respecta, 60 — nu se vor folosi mortare avind drept liant numai varul; 10.6. Pentru executarea zidariilor pe timp friguros se folosesc, de la caz la caz, urmitoarele metode + metoda ad&postirii zidariilor sub construcfii de protectie; = metoda conservarii cildurii inifiale a zidariilor. Nu se permite folosirea metodei numiti la inghef ‘este costisitoare si cu cfecte indoielnice. 10.7. La metoda prin adapostire se incilzeste spatiul astfel ‘reat, pentru a se asigura mortarului o temperaturi pozitiva, pe foati perioada de intarirc, aga incit la uscare, zidaria si ating’ rezisten{a minim& necesara. Blocurile mici si cirimizile se vor introduce in constructia provizorie de protectie cu cel putin o zi inainte de punerea lor fa oper, pentru a ajunge la temperatur& pozitiva. Motoda adipostirii zidiriilor sub constructii de protectic se va folosi Ia executarea fundatiilor, subsolurilor, ciminelor ete. Mortarele utilizate vor fi de ciment si var $i Vor avea marca de minimum 25, iar temperatura mortarului, cirimizilor gi bloca- ilor la punerea lor in lvcrare nu va fi mai mick de +5°C, 10.8. Metoda conservirii caldurii initiale — care consti in acumularea prealabili in zidarie a unei cantititi de cAldura 5i ‘apoi in izolarea imediat& a zidiriei cu materiale termoizolante Va fi folosita numai in cazuri speciale si numai Ja ziduri mai groase de 12,5 om. Masurile adoptate’ in cadrul acestei metode Yrebuie gradate functic de temperatura aerului exterior, astfel incit mortarul, inainte de a ajunge la inghet, si aib& rezistenta de cel putin 5 N/mm?, verificata pe probe martor. 11, INVELITORI $I TINICHIGERIE LA, Lucririle de invelitori se pot executa pe timp friguros ‘eu respectarea urmitoarelor conditit: (vezi tabel pag, 62) 11.2, La executarea invelitorilor se vor avea in vedere ur~ mitoarele: 'a) Suportul invelitorii cit si materialele intrebuintate tre- Duie sh fie bine curifate de zipada, gheafa si impuritiyi; nu se foloseste api caldi cAci aceasta poate inghe}a pe suport si pe mate- riale, ficind astfel curdfirea ineficace; 61 Sotutia de velitoare la. | Tigle si clane Pliciondulatesau ‘cutate din azbo- ‘Siment saw PAS fpolietert ae mati ca fibrede stiela) ‘Tabla plana, rondwlat sau eotat ja. | Forti bitumate primal strat Je. | Fotit bitumate at ‘al doilea strat ‘Sita, sindrina ain Nemn, plied gt sith din azbook Procestil tehnologic nelor Rostuirea ew mortar Montarea, “Aplicarea cordonului ichit ‘Montare Etansarea falfurilor plumb si wet Pasiny sintetice topit Derulares si lipirea ide timp fr Fara restricfit conditit de desfagurare Montares tiglelor gi ela- "Acoperirea eu vopsea de ‘lel a pisfilor pe care Sra. produs exfolierea pelietler de. protectie thie de minium de Grunduirea si vopsizea ‘cu minum de plumb. Grunduirea gi vopsirea| tu vopsele pe bark de Deporitarea rulourilor ite dle_montar ‘Se exeent in afara perioa| 0° 45 180" be ‘Temperatura| nna se executh pe timp ‘riguros =10° faurata de ‘exeeutic +P Vai aurata de exceutic 2 site 2 site 2 ale 1a Vai (El ee b) La indoirea pentru realizarea falfurilor foilot de tabla protejate in prealabil, se va verifica cu_atenfie: = dack nu s-a produs exfolierca peliculei de protectic, in care az pirtile deteriorate se vor curita $i acoperi cu vopsea; —‘dacd, sub influenja temperaturii seizute, nu sa produs. criparea foilor indoite, in care caz acestea se vor indeparta gi finlocui_cu foi bune. 11.3. Pe timp de ploaie sau ninsoare, ceati deasi, vint paternic, indiferent de temperatura aerului, executarea luerari- jor de invelitori si tinichigerie se va intrerupe. 12. CONSTRUCTH METALICE DIN OTEL Indicafii generale 12.1, Prevederile din acest capitol se refer la conditiile spe- ciale ce Se cer atit pentru executarea pe timp friguros a structuri- lor metalice cit si pentra imbinarea prin sudurd a barelor de ofel beton. 12.2. Lucririle de constructii metalice se executi pe timp friguros numai din ofeluri cu sensibilitate redusi la fragilitate, avind un continut de carbon maximum 0,18% pentra poduri metalice $i 0.22% pentru celelalte constructii si cu_asigurarca energie’ de rapere de 2,8 KVdaN, conform STAS 500/2-80 si STAS 500/3-80. La exccutarea lucririlor se vor respecta urmiitoarele condifii (veai tabel pag. 64) Imbinarea prin sudura a constructiilor metalice si a barelor de ofel beton 12.3. La executia sudurilor se vor avea in vedere prevederile din STAS 767-78 si din ,,.Instructiuni tehnice pentru sudarca armaturilor din ofel beton” C 28-83 In zilele friguroase (pet. 1.4) sudurile pot fi executate in aer liber pina la temperaturile prevazute in proiecte, cu respectarea urmatoarclor conditii_ generale a) Situatiile in care se executa suduri pe timp friguros vor fi evidentiate in proiectul de executie si in proiectul anual de organizare a lucrarilor pe timp friguros prin elaborarea de fige telinologice specifice acestor situatii: 6a Deposi- area, Monta Vopsirea Procesul tohnologic 91 cofdifii peri incalzite, de destasurare Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporii de lemn| eu, betam amplasatl pe. pla forme din ‘pietris compactat, amonajate pe teren _useat. Materiate de tmbinare — gurubusi formate, suruouri de iaulth se aisten{ay iulife,saibe, “rondele St nituri —annbalate' po. eats fort st dimensiun in pont inchise si_uscate, Seporite| Blectrozi, fluxurt si sitma de su- dura thvelite suplimentar in fol de polietilend pe rafturt 1a” inal-| time minima ‘de 50 cm de lal Dardoseata, Curatinea de rugina si usearea portiunilor destinate_imbindsilor Manipularea, agezarea ta_poritic, sprijinirea’ pe calaje si bulona_| rea provizorie a elementelor me tallee, Executarea imbindrilor fara su. dura, Chituirea pe suprafete uscate. Grunduirea elementelor izolate se faée pe supratete useate in inca-| Vopsirea elementelor izolate se| face pe suprafele perfect uscatel la temperaturile indicate in eata-| loagele si prospectele.intreprin | derilor producitoare salt pe ett 4 + 10° Conform’ STAS 125-84 1126-80] = 10° =o = chetele “bidoanelor de’ vopsea j in lipsa_acestora, 64 Durata de deporte Durata de execute 2 ale tal 41s b) Inainte de a se incepe sudarea pe santier a constructici metalice se vor executa citeva suduri de proba, la piese izolate, eventual la piese ce nu fac parte din structura metalic’ ce se monteazai ; ¢) Se vor folosi electrozi cu invelig bazic, rezistent la fisa- rare. Se va urmpiri ca materialele de adaos si corespunda materia- Jului de baza‘si si asigure cordonului de sudura proprictafi cel putin egale cu ale materialului de bai; 4) Sudurile se vor executa fara intrerupere. Din acest motiv se vor utiliza 1a cordoanele lungi mai multi sudori, care vor ataca piesele din mai multe puncte, intr-o ordine ce trebuie indi- catii fn proiect sau stabilita de responsabilul eu lucrarile de suduri pe santier, pentru a nu se introduce in piese tensiuni interne ce pot deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice; 4) Sudarea se va incepe gi se va termina obligatoriu pe piese terminale. In cazul cind nu este posibil& asezarea pieselor termi- nale trebuie si se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de suduri; g) Prelucrarea mecanic& a sudurilor, dup’ ricirea lor, mai ales in cazurile ofelurilor ce pot deveni casante, trebuie ficuti ca mult griji, evitindu-se socurile puternice (exemplu: cioplire cu dalta) ; oricind este posibil, finisarea sudurilor se va face ime- diat dupa terminarea unei portiuni sudate, cind materialul este inci cald; dac& nu exist’ condifii favorabile pentru aceasti ope- afie (pericol de ricire brusc8) este preferabil si se astepte pina la ricirea sudurii; in orice caz punctele cu zgura greu de indepartat (mai ales cele cu ridicini adinci), trebuie si nu fie Indepirtate prin socuri dinamice locale, ci si se taie complet portiunea res- Pectiva si si se ageze din nou cu mai multa atentie: h) Utilajele de sudura vor fi protejate contra intemperiilor prin adapostirea lor in baraci corespunzitoare; i) Cablurile mobile ce servesc la alimentarea cu curent elec- tric a locurilor de sudurii vor fi pozate pe suporti (capre) de lemnj nu se admite ingroparea cablurilor in zApadi sau agezarea lor direct pe pimintul inghetat 12.4, La sudarea pieselor construcfiilor metalice in zilele friguroase se vor respecta urmitoarele faze si condifii de executie: 65 ‘Regie termie crite Procesul tehnotogic sf condi Proce! tehnologie $f ide execu fFemperstura| Dorota ale Conditiile de execute Temp. °C | Durata site Sucdarea clectrich cap ta | Numata tact Protejarea contra umezsil gi a viaty: ‘ap prin topire iter | "peri tachise, cu | O° | Darata sudatefolosind prelat, corturi, ba- medi femperacora ie" na act ransportaniie |_tistoi peste a | Sadarea manvala ou are | Tn acr her ta | Preiucet- | Darata | ‘lectric prin metodele | temperaturi ale | aire nor | “executirit jeinatdlre prin sopra] medruiut peste | mala | Suu b. | Uscarea electostior tn suptaare spe- pence cuveci''in | 23°C pentre OB ee eee Neochilic, ia baie'de | 37 gi poate: OC ae eee See Sgurd, cusan fara owe | pentru’ PC. 32 rrul peatru doud ore de lucra. Conform. normelor furnizoritor renee | oe | oan Inspatii potejate | Preincal- | Durata ts Ty ’tempecaturi | sire la ie | “exocutird Prefacirrea gonclor pe care se apie ale medielat ub | mitaso- | sugar ‘cordoancle de sudura, a taturoz ple- eee ele felon co vin in contact, ponte By SyPeme OB | perio Svea toate acenagi temperatura? Inainte do tacepe- amen = lapiese.cu grosimt pind ta 25 mm| 100*— 130" | ** Seterit C60 sk PC 90. es reat cere etree gee Merlo’ ternolcolnte | imediuit mal | | eget tscate etangate contra | mich de +5. ‘inereli, pentru sigur Depuneres succesiva a straturiior de area nok ricii lente uduré, faainte de ricirea zonel de soe tesperetwn alot preteen? Dees geoesiett Asigurarea calité{ii Iucrarilor executate pe timp friguros ao trebaie st fie mai mick do, 200 4 | ———| 12.6. La lucririle fntrerupte pe timp friguros se va verifica, F fnainte de reluarea exccujiei imbinirilor, contrasigeata efectiva [| Pinolisthtetn vederea ric entes | — S si corespondenfa acesteia cu proiectul. Pentru prevenirea oriciror defectiuni, proiectantul va pres- I] | | rie prin ,condifii tehnice speciale", uncle exigente suplimentare Jt. ] todepsctarea agurti,dup& ricize. - = privind verticarea sudurilor executate pe timp irigures, efectuc- ‘ ea acestor Verificiri gi evidenfa lor constituind o obligatie a exe- 12.5. La sudarea electric& a ofelului beton pentru elementele de beton armat sau precomprimat se roase urmitoarele condifii: 66 vor respecta in zilele frigu- cutantului. 12.7, Pentru asigurarea unei bune caliti}i a sudurilor execu- tate pe timp friguros este necesar si se utilizeze sudori cu capaci- tate ridicati de adaptare la condifiile climatice defavorabile gi cu 67 calificare corespunzitoare tebnicitifii speciale cerut tn asemenea conditii de lucra. Durata de luctu a sudorilor se va micsora, in functie de tem- peratura, reducindu-se chiar pind 1a o ora, alternind cu pauze de Circa 10'minute, pentru odihni gi incdlaire. In acest scop se vor pune la dispozitie cel putin cocsiere insta- late in adaposturi provizorii (gherete), asezate in apropicred Jocului de munca si avind dimensiunile de minimum 2x2%2,5 m. Aceste adiposturi vor fi acoperite si vor avea in perctele ‘opus vintului un gol de cel pufin 1,5 m pentru intrarea muncitorilor si evacuarea fumului si gazelor emanate de cocsiere. In acest caz yheretele de adipostire trebuie si poati fi intoarse cu intrarea in orice directie, dupit nevoie. Cocsierele vor fi introduse in ghereta numai dupi incingerea suficienti a brichetelor si vor fi suprave- gheate in permanen{i de un responsabil, pentru a se evita perico- Tul de incendiu gi cel al intoxicarii cu’ gaze. 13. LUCRARI DE FINISAJ Indicatii generale 13.1, Lucttirile exterioare de finisaj, bazate pe procese umede de excoutie, cum sint: tencuiclile, zugravelile, vopsito- Fille, placajele etc., nu se executi de reguli pe timp friguros, fiind periclitate de inghet. Daci se impune totusi exccutarea acestora in zilele friguroase se vor lua misuri corespunzitoare de inchidere i incilzire a spafiului de lucru, pentru a Se crea condi- fii de executie ca si pentru Iucrarile interioare (pet. 13.2). 13.2, Lucrarile interioare de finisaj, bazate pe procese umede, pot fi executate gi pe timp friguros dack procesul tehnologic sé desfigoard fn inciperi Inchise in care sau creat urmitoarele conditii: (vezi tabel pag. 69) 13.3. Pentru executarea tencuiclilor interioare se vor avea in vedere prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ. Nu se admite introducerea in mortare a rumegusuui sau res- turilor de cilfi, céci acestea acumuleazi umezeala, intirciind uscarea tencuielii 68 oo) TRogim ternmic critic Procesul tehnclogic si conditit ‘de executie Lremperatura| Durata ies ues esuueesuuueetnaseerceceeees ance J. | neporitarea materiatclor i spatitede | _ Thera sau in spatit-wecine |e | lb. | afixturite ce urmeara a fi astermute sau +5 Dena | execatarca tencuictlor gla cetoriake |+8°..f 10" | Durata de Trani de tnt) es la. | Maturizarea straturilor realizate prin apie sau aplicarca mixturilor, ‘| ta excoptia tenewiellor apes a Maturivarea mortareor folosite la tem con ‘uel 13-4. La executarea sapelor suport a pardoselilor sé va fine ceama de prevederile din eapitolul 10 al prezentului normativ. Se vor folosi mortare cu raport A/C mic. Ridicarea mortaru~ tui in bene, Ia etajele unde urmeaa a se aplica, se va face in cant tifile care pot fi preluate imediat pentra zona de huera respectiv Pentru pardoselile din mozaic, trecerea la operatiile de le fuire se va face numai dupa verificarea comportirii acestora prin incerciri pe suprafefele reduse. 14. MONTAREA GEAMURILOR i ‘a geamurilor se va 14.1, Depozitarea, prelucrarea si montarea geamuri face pe timp friguros in urmitoarcle conditii: (vezi tabel pag. 70) 14.2. La montarea geamurilor se vor mai respecta urmitoa- rele: ‘ipada inainte de 1a) cercevelele trebuie si fie curitate de zipada inainte introduccren in fnetperea In care se vor monta geammurile; b) montarea geamurilor este permisi numai dupi uscarea complet 2 falfurilor cercevelelor si la cel pufin 2 zile de la gran- duirea lor} . «) este interzis si se manipuleze foi izolate de geam ce au stat la ger, dcoarece sint friabile. 69 ‘Rein termie critic Procesul tehnolagic si condifit de desfasurare Deporitarea Geamurite fn tizi materialelor | Chiturile in eutii i incipert tae chise * Pretucrarea | Scoaterea din laxt si tdierea | 415" Beamtarilor DMontarea, PAstrarea cercevelelor in incl geamuritor inchise cx umiditate sub £e 15, IZOLATII Taolafii termice ile te ale clementelor de constructii, ieiot aodtatelor $1 instaafilortehnologce, se vor exectta lor, aparatel e cota tieees em respectarea urmitoarelor condit Regim_tormie critic Procesul tehnologic si conditié de desfasurare |remperatura] Durata Manipularea gi montarea sea ‘mutilor peste 2m suprafata, a celor curbe sau cu omiule’ | 43° Chitwirea, +5 Pistrarea cercevelelor ow gear ‘muri, dupa chituiee 14.3. Aplicarea directi a geamurilor pe cercevele in ger Hiber este permisi numai in mod exceptional la luminatoare gi la ferestrele fixe ale ciror cercevele san rame nu pot fi demontate, In aceste cazuri geamurile se vor monta direct pe cercevele sau ramele fixe in zilele fn care umiditatea aerului exterior este Sub 60%, iar temperatura aerului exterior misurati in conditiile de la pet. 1:3, este mai mare sau cel pufin egali cu +5°C (tempera: turi critic’). Chitul folosit va contine cu 10...15% ulei in plus iar tempera- tura Ini va fi de 420°C. Prinderea geamurilor de cercevele sau rame se va face cu un numir sporit de finte sau cleme. Lucririle astfel executate vor fi revizuite dupit trecerea pericadei convenfionale de timp friguros, si eventual se va vopsi chitul cx vopsea de ulei Dac& cercevele sint inghefate sau umede geamurile se vor monta provizoriu cu finte sau cleme fark a se mai aplica chitul, urmind ca definitivarea montirii si se faci dupi trecerea perioa, dei de timp friguros. 70 cap. 8 Betoane termoizolatoare suport g de protectie pentru max Soft ale termolaclatesre fa rae, BCA oe “Fermoizolafii aplicate prin Tipire om ‘bitum lav cald sat cu suspensit sau femulsii bituminoase cap. 10 cap. 15 peas Darata de execute TFermotastatit apicate prin wijioncs [| —10" raturhadiaconte:bariere conta vax ‘ ‘porilor; straturi de difuzie, hidroi- Folate ior sub forma do 7 | Bariere contra vapor : con 8 ale din email pe sopratala sRtercach © clomentelor Be constr: cap. 16 tie, : izolare executate in aer liber vor fi 15.2, Lucritile de termoizolare executate fn act. Liber vor fi oprite pe timpul ciderii precipitafiilor (ploaie, lapovifi, zpada) cap. 13, ess, - Yaolafii hidrofuge 15.3. Izolatiile hi rofuge are ae ie Rerloada de, a) Wetted Micoizolajitor bittminoaze 1a luerile de construc- fie 112-80, precum i de urmitoarele conditii: 1 Regim termic eritie Procesul tehnologic si condi de destagarare [Temperatura] Durata a. | Hidroizotapié bituminoase prin proce +9 | Durata de dee la cald. exscutie Hidroizolatii prin procedee ta rece (SUBIF sau’ emolsit bituminoase) +8 | Durata de umai in spat inchise fexeoutie Hidroizolatii cu folit si adezivi din | Prospectelefirmelor pro ‘ase plastic ‘duettoare Hidroizolatii din mortar de ciment, eu +3 | Durata de | sau fica adaosurl hidrofage, numat executie in spafit inchise side ma | ict 15.4. La executarea hidroizolatilor se vor avea fn vedere si foarele: a. Suprafetele elementelor de constructii pe care se aplici hidroizolafiile de orice fel si fie bine curitate de zipada, gheati, polei si impurititi si si fie uscate b. Hidroizolatiile exterioare care nu s-au putut executa, in solufic definitiva, pind la inceperea timpului friguros, se vor Tealiza prin solufii provizorii, pentra_protejarea elementelor de constructii in perioada friguroasi, urmind ca la revenirea timpului cald si se aplice solutia definitiva, __ La fel se va proceda si cu aplicarea straturilor de protectie a hidroizolatiilor, surprinse de aparitia timpului friguros. c. Nici o lucrare de hidroizolatie nu se va executa pe timp de ploaie, ninsoare sau vint puternic (avind viteza mai mare de $ mys) a Tzolatii fonice 15.5. Tzolafiile fonice se executi in spafii inchise, astfel ck ele necesiti aceleasi conditii de lucru ca $1 celelalte lucrari inte- rioare de finisaj (tencuieli, zugraveli etc.), pentru care, in capito- Jul 13 din prezentul ‘normativ,, se dau condifiile necesare de exe- cutie 16. PROTECTIA ANTICOROSIVA IN CONSTRUCTIL 16.1, Lucririle de protectie anticorosiva se pot executa pe timp friguros numai fn hale inchise in care se asigur& cu strictete condifiile limita de temperatura si umiditate indicate de furnizo- sul materialelor prin norme interne de fabricatie, prospecte, instructiuni de utilizare etc. In lipsa acestora, se vor respecta umitoarele condifii generale Regio termic ‘fremperatura | Dara Permanent Procesut tehnologic si condigii ‘de realizare a. | Deporitarea materialelor de protectie ranticorosiva ‘Pregitirea. suportulukpereti sau” par- ‘doseli — pentra a ne depisi umidi- tatea de4%, iar a medivloi ambiant Durata de ae 03: prewatire Executarea Iuerdrilor de protectic Derata de exoctie ‘2. | Potimerizarea si stabilizaca chiteritor iat te "imasclor de gpacls aplicate (eventual , oa pina Is : Sates in folesints) 16.2. In spatiul de lucru se vor asigura mijloacele necesare pentru o ventilare corespunzitoare, cu un schimb al aerului de 10...12 orifori, pentru eliminarea vaporilor de substante volatile din chituri, mase de spaclu $i vopscle. 16.3. Spafiul de lucra va fi iluminat corespanzitor, cu cor~ puri de iluminare protejate etans, pentru a mu se produc¢ explozii. 16.4. In cazul Incririlor de protectie ce trebuic executate fn act liber, se vor lua masuri de inchidere a obiectelor sau elemente- lor ce se protejeaza, folosind schelete de metal sau lemn. si folii sau prelate, pentra obtinerea de spatii ferite de intemperii si care pot fi incaizite, ventilate si iluminate in condifiile indicate mai 3 16.5. Toate solufiile tehnice cele mai eficiente si economice pentru asigurarea condifiilor strict necesare executirii lucririlor de protectie anticorosiv’ pe timp friguros vor fi stabilite de pro- iectant, care va intocmi un proiect separat de executie cu detaliile necesare i instrucfiuni tehnice speciale pentru utilizarea justi a materialelor si tehnologiilor de aplicare. 17, LUCRARI DE ZIDARIE REFRACTARA 17.1, Lucririle de zidarie refractari se vor executa pe timp friguros cu respectarea urmatoarclor conditii: (vezi tabel pag, 75). 17.2. Carimizile care, din diverse motive, s-au umezit vor fi uscate inainte de utilizare ; cirimizile care dupi 0 umezire acci- dentali au fost expuse frigului, astfel ci au inghetat, nu se vor utiliza decit in locuri de importanta cu totul secundar’ si numai cu avizul favorabil al proiectantului, care trebuie si le precizeze ‘0 asemenca destinafie, fie prin proiectul de executie a lucrarilor pe timp friguros, fie la sesizarea expresi a constructorului sau beneficiarului. 17.3. Cardmizile care nu au suferit actiunea umiditi{ii ci numai a frigului, astfel ci au o temperatura foarte sciizutd, nu se vor folosi la ziditii deoarece provoacd ricirea brusci a mortarelor, periclitind calitatea acestora si a intregii zidatii 4, Nu se admite utilizarea aditivilor antigel in mortarele jor refractare. 17.5, Pentru realizarea conditiilor termiee la locul de punere in opera a materialelor, lucririle se vor executa fn spafii inchise gi incAlzite in condifiile de la cap. 4. In acest scop se va asigura din timp inchiderea halei respective gi inctlzirea ei cu sobe, calorifere sau generatoare de acr cald. Daci acest lucru nu se poate realiza se vor face inchideri provizorii ex caracter local: barici, corturi, folii de polietilen’, prelate etc.. Ja care insi trebuie in orice caz si se asigure incilzirea spatiului, astfel delimitat. ‘Aceste inchideri provizorii nu se vor demonta decit dupi uscarea perfect a zidtriei pe care au protejat-o astfel ca expune- rea ei lao seadere brusca de temperatura prin contactul cu aerul mult mai rece din restul halei si nu-i mai poat’ periclita calita- tea. 4 Procesul tehnologie gi conditit de realizare a.” | Depozitarea_materialetor (casamizi, dind de magnezité, cimenturi, ga. mote, etc.) in spafii inchise, ferite de umezeala © _| Permanent b, | Pretncitzicen materiatctor de ta pet. a J prin depozitarea tor temporara tn | 49° 1a Spatii_inchiso, forite de umezcalk c. | Fasonarea prin thiere, cioplire ete. a Durata de ‘chrimistlor refractare, in spapit 497 | exccutie a, | Bxecutarea | — ineateirea apet 460"..480"} La ames: ridasiilor teeare = prepararea mortaretor| 410° | Inainte de jpunerea in opera — executarea zidariel 49 | Dorata de exeeutic Exccutares | — idAriilor Tor de mortar ew care Ja punerea fa mortare 6oe...4-70° in oper spatit ia- | — exccutarea zidariet =9 | Durata de chise exceutio t | tucrari de | — pretncatsizea strat samotare in] Tut suport Hoaieielde Spatit inch == = executarea Inerivilor : ooo 48 | Durata de execufie ie antiacida, tn spaqit |. +15" | Durata de executie 1. | Uscarea zidiriilor gi tucrtrilor de ga- | 5° | Durata de 15 17.6. Inchiderile la locul de Jucru, se vor limita la realizarea, unui volum minim de spatiu inchis, asigurindu-se totusi in int-~ rior Litimile minime necesare circulatiei in zona lecului de lucr Aceste inchideri se pot realiza in mai multe feluri, ca de exer plu: folii de polietilen’ simpli sau armati fixaté pe un sche} Gin. feavi pentru schelele metalice de inventar; panou: de inventar din PFL sau azbociment; panouri sandvig cu va" minerali si polietileni pe rame de lemn; plici de azbocime: ondulat pe rame de ojel-beton ete. 17.7. In cazurile cind, in jurul 2idariei refractare, id! obisnniti (de rosu) si cea termoizolatoare s-au putut executa prealabil, inciperile’astfel formate pot inlocui inchiderile prov - zorii, cu condifia incilzirii lor corespunzitoare. 17.8, Nu se vor utiliza mijloace de inc&lzire care consur motorin, petrol san gaze de sonda, preferindu-se pe cele ce nec-~ siti combustibili sol.zi. 17.9. Incatzirea locurilor de Iueru trebuie asigurat pe toa: perioada desfaguririi lucrarilor, fara nici o intrerupere, atit ziua cit si noaptea, inclusiy in zilele de repaus legal, spre a nu se expune zidaria refractar’ Ja inghefare fnainte de uscarea ci completa. Atunci cind cauze de forfi major determink intreruper- » accidentala a inedlzirii, precum si in timpul pauzelor de lucru de pe santier, zidiria executat’ va fi protejat’ prin acoperirea cu Togojini, saci de iuti etc 17.10. Atit ziddria refractara cit si cea obigmuiti, care au fe: surprinse si degradate de inghet, se vor reface. La refacere se vor respecta cu mai multi atentie miisurile de precautie $i. protectie' specifice timpului friguros, date in prezentul capitol. ‘Nu se admite folosirea mortarclor rezultate din desfacer 2 ‘unor asemenea zidarii, 18. INSTALATIL INTERIOARE 18.1, La organizarea exccufiei pe timp friguros a Iueririior de instalafii aferente constructiilor se va tine seama de caracteris? ticile tehnice ale materialelor ce se prelucreazi si se monte: 76 ide natura operatiilor necesare, in condifiile factorilor climatict din zilele de timp friguros, definite prin prezentul normativ. 18.2. Transportul, manipularea si deporitarea materialelor de instalafii se vor efectua in conformitate cu prevederile condifii- jor tehnice din standardele sau normele interne ale produselor respective. Instalatii sanitare, de incilzire si ventilare 18.3. Pentru realizarea unei calitifi corespunzitoare a jucririlor de instalafii interioare: sanitare, de incalzire si de ven- tilare, se vor respecta la executarea lor urmitoarcle condifii (vezi tabel pag. 78) 18.4. In proicctele de organizare a santicrelor, pentru acti- vitatea pe timp friguros, in figele tehnologice precum gi in alte documente ale proiectului privind executia Iucririlor de insta- lati, se vor preciza conditiile de efectuare a lucritilor la diferite temperaturi ale mediului ambiant. 18.5. Executia operafiilor tehnologice ale unor lucriri de onstrucfii aferente lucririlor de instalatii ca de exemplu: ln- crari de pamint, lucrari de beton, zidarie, Incrari de vopsitori gi izolatii, constructii metalice din ofel etc. se va organiza gi efectua fn conformitate cu prevederile capitolelor respective din prezentul normativ. 18.6. In cazul unor temperaturi exterioare sub -+5°C, pen- tru a feri instalafiile de inghef in fnctperile neincdlzite, se va pro- coda la golirea de api’ a tuturor elementelor instalatici. Instalafii electrice gi de automatizare 18,7. Instalafiile electrice si de automatizare se pot executa Be; timp figures cu respectarea urmitoatelor condigit: (vest tax pag. 79) 7 ela fegim termic critic cee oe Procesul tehnotogic $1 Regim te Procol shnolgie i conti : coaditt dete | |-—————— rata rialolui ls Ton i ‘Temp. Durata z rl a. Lueririle de fixare a elemen- urata de ——T Eaetedetimercemee: |, | Burts te Depwiaw | = Toba ome apy | — 9 | Dota ao idisie, ete. prin procedee critics Ranipulare | Congacte din Cugiar| ie de as aL punetea in oper 3xuo | 330 Jao Gs Go] ss 7 35 MB a betonstat a protele- get | 37s | aa ts ts | 73 sO Tea elementalsi fa pe- axis | 423 [ise tor 208 | "e 2 ft 33 ap Hooda erties do 10a. 3240 | 490 fist 190 238 | 5a w6 15.9 212 203 Bac 80 81 a2 3 T 7 i 2 3 T 4 Conduere fa) Saparea santeritor cap. 6 Metoda | Temperature sheablort neater | aerutui (pet Subterane Jy) Posarea conductelor| Cap. 12 Hii depa| 13) fm za etalice penerea | puneri in ope {in opera | 78 variazd kc) Probe de presiune cu} 5° in — peste 45°C 1 A Ta conduct +e Cap mintre +5" 9 ls) Pozarca cabturtor ov lectrive o Tot terenue — intre_ 0° i Bit avate st fo) ssparen santrior | asc -s aferente = intre —5° si hy Executarea canatelor * Yan eon me wre aa k) Execotares canal ap. l if * » din sidace eae | Montarca | Metatice | Manipuilare, montare “1 pretabriee |S Xelor a - la) Tencuseli, ctanss trmatsan | a)° Manipotare, montare fed Tencusel. ctangsrk | ao : precomprl |_| Je) t2otaet mat ) Sudarea armiturilor | Cap. 12 Prepararea, | Zite friguroase (pet. 1.4) ‘ransportul | ia care” temperatura ) Tarmarea betonukei | Cap. 8 Hipunerea | acroiui (pet 13) de monolitizare fn Opera a | varias: etonutui” ].— peste OC | al Sine —3° st —10° 10) Lecrisi | 0) Deponitarea materialelor de zidarie|_ O° (vamaidack’ betonel 2 er Iacilzeste dopa” pune aie )) Prepararca mortarvut + ea in opera) by Prepa : jn opert a : Matorizarea|Metoda | Temperatura ©) Transport gi paneren i operk + Detonului | comser- | aerulut (pet pacer pet pink laf vari | 13) in aun : Fealizarca | catdurii| punesii tn ope a) Exeeutarea zidtriet J+ eritie de. | fara | #4 variasa: ° maturieare | aditivi je) Protejarca| — fm spatii inchise aantige! |— peste °C o fy ataariet a * ‘ ‘y ie ge eal eatRtare | — pentru conservarea | = 3" sate 0° gi — Ekle inmagazinate =sC 22

You might also like